Sunteți pe pagina 1din 6

Bianca Irimie

Psihologie, anI

Proiect partial II Psihologie experimentala semestrul II

I.Mecanismele cognitive implicate in cele doua probe


1.Atentia
Atentia este un act de selectare psihica activa prin care se realizeaza semnificatia,
importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care ne influenteaza existenta
(acordam atentie lucrurilor care ne intereseaza si o mentinem prin scopul urmarit). Este
procesul psihic de orientare selectiva, de concentrare a energiei psihonervoase asupra unor
obiecte, însusiri sau procese, menite sa conduca la sporirea eficientei activitatii psihice, cu
deosebire a proceselor cognitive.
Cea mai importanta caracteristica a atentiei este, în mod incontestabil în opinia tuturor
specialistilor selectivitatea. Daca un fapt, o idee, un stimul verbal prezinta interes pentru o
persoana, genereaza trairi afective, aceste stari motivational-afective vor orienta si sustine
atentia cu usurinta si pe perioade lungi de timp. Orientarea atentiei spre anumiti stimuli este
concomitenta cu inhibarea altor stimuli, realizându-se astfel un fenomen de filtraj senzorial si
de organizare, de autoreglare a energiei psihonervoase.
Atentia este un atribut al celorlalte procese psihice. Daca se asociaza cu perceptia,
atunci aceasta va fi mai clara, precisa si completa. Daca se asociaza cu memoria, atunci
aceasta va fi mai bogata, fidela, trainica. Daca se asociaza cu gândirea si imaginatia, atunci
acestea vor fi mai eficiente, profunde si creatoare. Atentia este necesara , este o conditie a
reflectarii constiente eficiente, este un proces psihic, dar si un proces de cunoastere.
Însuşirile pozitive ale atenţiei care facilitează desfăşurarea optimală a activităţii sunt:
Stabilitatea atentiei inseamnă menţinerea un timp mai lung a orientării şi concentrării
psihonervoase asupra aceluiaşi fapt sau aceleiaşi activităţi. E influenţată de proprietăţile
stimulului, de complexitatea şi natura activităţii şi nu în ultimul rând de motivaţia subiectului.
Un obiect cu structură simplă şi nemişcat ne reţine atenţia foarte puţin timp.
Concentrarea atentiei înseamnă mobilizarea intereselor şi eforturilor îmntr-o anumită direcţie
în funcţie de semnificaţiile stimulilor, paralel cu inhibarea acţiunii unor factori perturbatori.
Gradul de concentrare e dependent de mulţi factori dintre care amintim: interesul
subiectului pentru acea activitate şi rezistenţa lui la factorii perturbatori. Se poate măsura
prin rezistenţa la factori perturbatori, în special la zgomot.
Volumul atentiei reprezinta cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan în planul
reflectării conştiente este limitat. Volumul mediu este de 5-7 elemente.
Mobilitatea atentiei inseamnă capaciatea subiectului de a deplasa atenţia de la un
obiect la altul în intervale cât mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit
cercetărilor este de o şesime de secundă.
Distributivitatea atentiei este proprietatea care vizează amplitudinea unghiului de
cuprindere simultană în planul conştiinţei clare a unei diversităţi de fapte , procese,
manifestări. Adică capacitatea de a sesiza simultan înţelesul mai multor surse de informaţii. S-
a constatat faptul că distribuţia e totuşi posibilă când mişcările sunt puternic automatizate şi
informaţiile foarte familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o mulţime de
lucruri în acelaşi timp: el urmăreşte linia orizontului, cadranele, ascultă informaţia din căşti
etc.)

2.Memoria de scurta durata


Memoria de scurtă durata se referă la o memorie cu o capacitate limitată care
intermediază informaţia între memoria senzorială şi memoria de lungă durată. Un alt termen
pentru memoria de scurtă durată este memorie de lucru.
Se numeste “de scurta durata” pur si simplu deoarece informatia stocata este pastrata o
foarte scurta perioada de timp, perioada care masurata prin experimente dedicate, se considera
a se intinde pana la maxim 18-30 de secunde. Exista si alte teorii care extind perioada
memoriei de scurta durata pana la 30 de minute. Putin, dar suficient de mult pentru a permite
mecanismelor cognitive sa transfere informatia in memoria de lunga durata. Prin comparatie
cu memoria de lunga durata, memoria de scurta durata este practic infinitezimala si totusi este
suficient! Informatia ce ramane dupa primul filtraj al memoriei senzoriale trece in memoria de
scurta durata unde, fie este prelucrata pentru a fi transferata mai departe in memoria de lunga
durata, fie este “pierduta” respectiv uitata, daca nu este necesara. Iata un mecanism extrem de
important, care dovedeste adaptarea fericita la avalansa de informatii la care suntem supusi:
prin filtrari succesive, se ajunge in final la o mult mai redusa cantitate de informatii, dar
importante, carora le putem face fata.
Capacitatea memoriei de lucru este în medie de 7 obiecte, dar variază între 5 şi 9.
Totuşi capacitatea ei poate fi mai mare în funcţie de tehnicile mnezice. De exemplu dacă este
vorba despre obiecte cu sens se poate reţine mai multă informaţie. G. A. Miller înaintează
noţiunea de "chunck", care este "cea mai înaltă modalitate de organizare a informaţiei de care
dispune un subiect la un moment dat" (Mircea Miclea, 2003, p. 194).
Limita memoriei de scurta durata nu se referă la cantitatea de informaţie ci la unităţile
de seminificaţie pe care le poate stoca. Realizarea acestor unităţi de informaţii, denumite
chunks, se realizează prin procesări descendente, adică este influenţată de baza noastră de
cunoştinţe. Studiile experimentale au arătat că în primele 6 secunde se uită peste 50% din
materialul memorat, şi după 15 secunde se uită 90% (din total). Efectul de interferenţă,
inhibiţia laterală, sau poziţia în serie sunt factori care influenţează amintirea informaţiilor.

Bibliografie:
1. Atkinson R. si Atkinson R. (2002). Introducere in psihologie, Ed. Tehnică.
2. www.wikipedia.org
II. Metoda de Cercetare

Subiectii alesi sunt studenti ai Facultatii de Biologie si Geologie din Cluj-Napoca, anul
I, sectia Biologie, cu varste cuprinse intre 18 si 21 de ani. Subiectii au fost alesi aleator prin
tragere la sorti. Numele subiectilor au fost scrise pe biletele care au fost extrase ulterior din
urna. Fiecare dintre subiecti a primit cele doua teste la diferenta de o ora intre ele, incepand cu
testul DigitSpan. Spatiul in care subiectii au fost supusi testelor a fost unul lipsit de zgomote,
un mediu linistit,fara alti factori care ar fi putut distrage atentia acestora. Testele s-au
desfasurat intr-o sala de curs a Facultatii de Biologie si Geologie. Volumul esantionului a fost
de 30 de subiecti.
III.Rezultate

Statistica descriptiva:

pentru DigitSpan

Calculam media pentru DS:

m=3*5+5*6+7*7+6*9+4*10+3*11+12+14 = 8.23
30

X (x-m)2 S2: ∑(x-m)2=2.61


5 10.4 N-1
6 4.94
7 1.51 √S=1.61
9 0.77
10 3.13
11 7.67
12 14.21
14 33.29
Statistica inferentiala:

gr1 gr2 gr3 m1=8.5


7 11 16
7 11 16 m2=12.5
8 11 16
8 12 16 m3=17.1
8 12 17
9 13 17 mt=12.7
9 13 17
9 13 18
10 14 18
10 15 20

(X1-m1)2 (x2-m2)2 (x3-m3)2 ∑(x1-m1)2= 1.16


2.25 2.25 1.21 N-1
2.25 2.25 1.21
0.25 2.25 1.21 ∑(x2-m2)2= 1.83
0.25 0.25 1.21 N-1
0.25 0.25 0.01
0.25 0.25 0.01 ∑(x3-m3)2= 1.65
0.25 0.25 0.01 N-1
0.25 0.25 0.81
2.25 2.25 0.81 √S1=1.07
2.25 6.25 8.41 √S2=1.35
√S3=1.28
H0: η 1= η 2= η3
H1:H0- fals

α = 0.05 df wit=27 df bet=2

ss bet=10[(m1-mt)2+(m2-mt)2+(m3-mt)2]=220.8

ss wit= 4.64

F=ss bet *df wit =641.4 Analiza post-hoc:


df bet ss wit
LSD=0.082
η2=ss bet =0.25 Df wit=27
ss total T critic= 2.052

m2-m1=4 m3-m1=8.6 m3-m2=4.6


Diferenta intre LSD si diferentele dintre medii este semnificativa.
IV. Interpretare şi concluzii

Diferentele rezultatelor dintre cele doua teste, DigitSpan si Stroop sunt semificative.