P. 1
Istorie V-XII

Istorie V-XII

|Views: 4,120|Likes:
Published by Anto76Has

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Anto76Has on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

09/23/2014

ISTORIE UNIVERSALĂ ANTICĂ ŞI MEDIEVALĂ

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Clasa: a V- a Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă Nr. crt. I. Unitatea de Conţinuturi Competenţe specifice învăţare Introducere în Omul şi mediul (originea omului; 1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, studiul istoriei. viaţa socială, economică, politică Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de şi spirituală în Preistorie) Preistoria comunicare scrisă sau orală. umanităţii.
Cronologia (definiţie, mileniu, secol, deceniu, epocă, eră). Marile zone de apariţie a civilizaţiei. Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane.

Nr. ore 4

Săpt. 1-4

Obs.

3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 5+1 5-10

II.

Orientul antic

- Evaluare. Popoarele Orientului Antic: localizare, elemente de civilizaţie (tehnică, scriere, invenţii)

1.1.Utilizarea termenilor specifici istoriei Orientului antic, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a Reconstituirea istoriei unui oraş- elementelor evoluţiei grupurilor umane şi stat. civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice Regate din Orientul Antic: 1

Egipt. Imperii în Evul Mediu: Persia Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta. Studiu de caz: Piramidele. Evaluare

III.

Grecia antică

Grecia arhaică. Studiu de caz: Iliada şi Odiseea. Formarea polisurilor greceşti şi a democraţiei. Marea colonizare greacă. Războaiele medice. Studiu de caz: Marathon. Pericle şi epoca sa. Imperiul macedonean. Studiu de caz: Alexandru cel Mare. Cultura greacă şi elenistică (artele, ştiinţa, scrierea istoriei, teatrul, divinităţi, sărbători). Descrierea unui templu.

Evaluare

din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintro sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 1.1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice. 2.2.Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea unui proiect istoric. 3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintro sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind

6+1

11-17

2

IV.

Lumea tracogeto-dacă

Lumea tracilor. Raporturile geto - dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană

V.

Lumea romană

Omul şi mediul. Aşezarea şi locuitorii Italiei în Antichitate. Roma de la regalitate la republică; Studiu de caz: Legea celor 12 table Principatul Întinderea şi organizarea imperiului roman. Studiu de caz: Dacia romană.

informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice. 2.2.Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea unui proiect istoric. 3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice. 2.2.Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea unui proiect istoric. 3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti.

2

18-19

8+1

20-28

3

Influenţa culturii şi civilizaţiei romane în lume Criza Imperiului Roman. Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I. Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit.

Evaluare VI Geneza lumii în mileniul I d. Hr.
Formarea de noi popoare europene. Imperiul Carolingian. Europa de la căderea Romei la anul 1000. Etnogeneza românească. Primele formaţiuni politice româneşti. Lumea slavă în secolele VII-X Studiu de caz: Rusia Kieveană. Lumea arabă. Formarea şi expansiunea statului arab. Studiu de caz: Mecca. Lecţie de sinteză: Europa de la căderea Romei la anul 1000.

3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintro sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice. 2.2.Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea unui proiect istoric. 3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date.

6+1

29-35

4

Unitatea de învăţare: I. Introducere în studiul Istoriei. Preistoria umanităţii – 4 ore
Competenţe cheie (europene)
Comunicarea în limbă maternă

Conţinuturi 1. Omul şi mediul
(originea omului; viaţa socială, economică, politică şi spirituală în Preistorie)

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice
1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 3.1.Identificarea şi clasificarea surselor istorice. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.6.Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu.

Activităţi de învăţare
Exerciţii de alcătuire a axelor cronologice. Exerciţii de cronologie pentru stabilirea mileniului, secolului, deceniului. Identificare, comparare şi clasificare a diferitelor surse istorice. Descrierea evoluţiei modului de viaţă a omului în preistorie. Identificarea termenilor istorici noi în texte şi dicţionare. Citirea şi identificarea, în text, a cauzelor unui eveniment istoric. Identificarea, pe hartă, a principalelor zone de apariţie a civilizaţiilor. Comentarea unor texte ce conţin date referitoare la apariţia şi răspândirea speciei umane pe Terra. Întocmirea unor fişe care să prezinte, pe baza diferitelor surse istorice, teoria creaţionistă versus teoria evoluţionistă

Resurse Materi- Procedu ale -rale
Manualul Exerciţii Învăţarea prin descoperi re Culegere de texte istorice Dicţionar Descrierea Explicaţia

Evaluare
Evaluare iniţială Observare sistemati că

2. Cronologia
(definiţie, mileniu, secol, deceniu, epocă, eră).

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii Competenţe sociale şi competenţe civice

Evaluare orală Textul istoric Conversa ţia euristică Evaluarea probelor practice (fişe)

3. Marile zone de apariţie a civilizaţiei. 4. Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane. - Evaluare.

A învăţa să înveţi. Sensibilizare şi exprimare culturală

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

Atlasul istoric Internet Fişă de lucru

Munca cu harta Investiga ţia

5

Unitatea de învăţare: II. Orientul antic – 6 ore
Conţinuturi Competenţe cheie (europene)
Comunicarea în limbă maternă Comunicarea în limbi străine Competenţe sociale şi competenţe civice Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii Sensibilizare şi exprimare culturală

Competenţe generale
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse Materiale Procedura le
Demonstraţia cu ajutorul hărţii Exerciţiul

Evaluare
Observa re sistemati că

1.Popoarele

Orientului Antic: localizare,
elemente de civilizaţie (tehnică, scriere, invenţii) 2.Reconstitui-

rea istoriei unui oraş-stat. 3.Regate din Orientul Antic:
Egipt.

4. Imperii în Evul Mediu: Persia 5.Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta.
Studiu de caz: Piramidele. 6.Evaluare

Competenţă digitală A învăţa să înveţi

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.2. Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea unui proiect istoric. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu.

-Identificarea pe harta geografică a fluviilor cu un rol determinant în apariţia marilor civilizaţii ale Orientului Antic. -Exerciţii de lectură a hărţii pentru a identifica particularităţile reliefului şi a sesiza relaţia dintre mediul natural şi ocupaţiile locuitorilor. -Citirea şi analiza izvoarelor documentare privind rolul mediului geografic în apariţia civilizaţiilor Orientului -Identificarea, pe harta istorică, a popoarelor Orientului Antic. -Realizarea planului unui oraş-stat, în urma vizionării unui film documentar -Compararea diferitelor tipuri de state existente în Orient. -Proiectarea unei călătorii imaginare în Orientul Antic

Suportul cartografic Manual Culegere de texte istorice Atlasul istoric

Explicaţia Analiză de text Problematiza rea Conversaţia euristică

Evaluare orală

Proiect istoric

Internet

Fişă de lucru Film document ar Macheta Comparaţia Învăţarea prin descoperire Investigaţia Simularea

Evaluare sumati vă (test cu respectar ea criteriilor de evaluare

6

Unitatea de învăţare: III. Grecia antică – 7 ore
Conţinuturi Competenţe cheie (europene)
Comunicarea în limbă maternă Comunicarea în limbi străine Competenţe sociale şi competenţe civice Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice
1.1.Utilizarea termenilor specifici epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă

Activităţi de învăţare

Resurse
Procedur ale Demonstr aţie cu ajutorul hărţii Explicaţia Învăţarea prin descoperire Analiză de text Comparaţia Expunere Conversaţ ia euristică

1. Grecia arhaică. Studiu de caz: Iliada şi Odiseea. 2. Formarea

polisurilor greceşti şi a democraţiei. Marea colonizare greacă.
3.Războaiele medice: Studiu de caz: Marathon. 4. Pericle şi

epoca sa. 5. Imperiul macedonean.
Studiu de caz: Alexandru cel Mare. 6. Cultura

Materiale -Exerciţii de lectură a hărţii Suportul pentru a identifica cartograf particularităţile reliefului şi a ic sesiza relaţia dintre mediul natural şi ocupaţiile locuitorilor. -Citirea şi comentarea izvoarelor documentare pentru Manualul a identifica asemănările şi deosebirile între principalele polisuri greceşti. -Identificarea, prin analiză de Textul text, a cauzelor şi consecinţelor istoric colonizării greceşti. -Interpretarea suportului cartografic şi stabilirea direcţiilor colonizării, cu Atlasul referiri la spaţiul carpatoistoric danubiano-pontic. -Descrierea unor evenimente politice şi militare pe baza unui plan dat, folosind surse istorice Dicţionar diferite. -Exerciţii de identificare a termenilor istorici în texte şi utilizarea acestora în contexte Fişă de lucru noi. -Întocmirea unor fişe care să surprindă rolul personalităţilor în apariţia şi consolidarea Culegere democraţiei greceşti, în de texte

Evaluare

Observare sistematică

Evaluare orală

Evaluare a probelor practice (mape istorice)

Evaluare asumativă (test criterial)

7

greacă şi elenistică
(artele, ştiinţa, scrierea istoriei, teatrul, divinităţi, sărbători). Descrierea unui templu. Competenţa digitală A învăţa să înveţi 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

istorică, într-o expunere scrisă, sau orală. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.

7. Evaluare

răspândirea civilizaţiei greceşti. -Proiectarea unei călătorii imaginare în Grecia antică pentru a surprinde elemente specifice ale civilizaţiei greceşti, prin comparaţie cu cele specifice Orientului Antic, în cadrul unei mape istorice, realizată pe grupe -Formarea unei atitudini pozitive faţă de valorile culturii greceşti, evidenţiind importanţa acestei civilizaţii în promovarea valorilor democratice, artistice, ştiinţifice.

Exerciţiul Docume ntar

Portofoliu
Investigaţia Studiu de caz Joc de rol

Mapa istorică

Machete Excursie didactică

Unitatea de învăţare: IV. Lumea traco-geto-dacă – 2 ore
Conţinuturi
1. Lumea

Competenţe cheie (europene)
Comunicarea în limbă maternă

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în

Competenţe specifice
1.1.Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor

Activităţi de învăţare

Resurse
Materiale Procedurale

Evaluare

tracilor. 2. Raporturile geto - dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Exerciţii de analiză a Hartă unui text istoric, pentru istorică evidenţierea trăsăturilor civilizaţiei geto-dace Atlasul istoric Exerciţii de analiză a hărţii pentru a Texte identifica spaţiul locuit istorice de traco-geţi Exerciţii de comparare, Dicţionar

Demonstraţie cu ajutorul Observare hărţii sistematică Comparaţia Exerciţii şi aplicaţii pe text istoric

Învăţarea prin descoperire

Evaluare sumativă

8

Competenţa digitală

abordarea surselor istorice.

umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.5. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date.

pe baza textelor istorice, a civilizaţiei Manual geto-dacilor cu lumea greacă şi romană pentru Albume de a descoperi asemănări imagini şi deosebiri între cele trei civilizaţii Exerciţii de identificare a unor noţiuni şi termeni specifici lumii antice în contexte noi, referitoare la civilizaţia geto-dacă.

Exerciţiul Investigaţia Problematizarea Conversaţia euristică

(test criterial)

Evaluare frontală

Unitatea de învăţare: V. Lumea romană – 9 ore
Conţinuturi
1. Omul şi

Competenţe cheie (europene)
Comunicarea în limbă maternă Comunicarea în limbi străine Competenţe sociale şi competenţe civice Sensibilizare şi exprimare culturală

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a

Competenţe specifice
1.1.Utilizarea termenilor specifici epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice 3.1.Identificarea şi

Activităţi de învăţare
-Exerciţii de analiză a hărţii pentru a identifica spaţiul de formare a poporului roman. -Compararea a două izvoare istorice referitoare la istoria de început a Romei pentru a evidenţia aspectele comune şi diferite de interpretare -Compararea informaţiei Harta istorică

Resurse
Materiale Procedurale Demonstraţia cu ajutorul hărţii

Evaluare

mediul. Aşezarea şi locuitorii Italiei în Antichitate. 2. Roma de la regalitate la republică;
Studiu de caz:

Observare sistematică

Culegere de texte istorice

Investigaţia

Evaluarea orală

Învăţarea prin

9

Legea celor 12 table 3. Principatul 4. Întinderea şi

Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

organizarea imperiului roman. Studiu
de caz: Dacia romană. 5. Influenţa

culturii şi civilizaţiei romane în lume
6. Criza

Imperiului Roman. 7. Creştinismul de la Constantin cel Mare la Theodosius I. 8. Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit. 9. Evaluare

Competenţa digitală A învăţa să înveţi

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

clasificarea surselor istorice. 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice. 3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu. 4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.

istorice cu elementele de legendă privind întemeierea Romei -Identificarea cauzelor schimbării regimului politic ( de la Regalitate la Republică ) prin studiul documentului istoric -Compararea regimurilor politice ( RegalitateRepublică ) -Exerciţii de analiză a hărţii pentru a identifica teritoriul de expansiune a Imperiului Roman -Dezvoltarea capacităţii de investigaţie prin realizarea unui portofoliu cu tema „ Cultura şi civilizaţia romană în lume” -Exerciţii pentru identificarea termenilor istorici necunoscuţi şi plasarea acestora în contexte noi

Album de artă

descoperire

Mapă istorică

Comparaţia Dicţionar de termeni istorici Evaluarea sumativă (test criterial)

Problematiza rea

Manualul Conversaţia euristică DVD-uri Exerciţii Atlas istoric Evaluarea probelor practice (a fişelor de lucru)

Dezbaterea Explicaţia

Fişe de lucru

Referat Joc de rol

10

Unitatea de învăţare: VI. Geneza lumii în mileniul I d. Hr.
Conţinuturi Competenţe cheie (europene) Comunicarea în limbă maternă Comunicarea în limbi străine Competenţe generale 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Materiale 1.1.Utilizarea termenilor specifici epocii antice şi medievale, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1.Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice 3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti. 3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate şi Ev Mediu, pe baza surselor istorice. 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală. 4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii -Identificarea pe harta istorică a principalelor direcţii ale migraţiilor, a spaţiului în care s-au format popoarele europene. -Realizarea unei schiţe grafice care să conţină direcţiile de atac ale popoarelor barbare asupra Imperiului Roman de Apus şi localizarea spaţială a noilor regate barbare. -Extragerea unor informaţii istorice din surse istorice indicate de profesor despre evoluţia Imperiului Carolingian şi utilizarea acestora într-o expunere proprie. -compararea procesului de formare a poporului romîn cu etnogeneza altor popoare neolatine - identificarea trăsăturilor caracteristice civilizaţiei arabe şi a direcţiei de expansiune a arabilor -Redactarea unei scurte sinteze despre Europa de la căderea Romei la anul 1000 Procedurale Demonstraţ ia cu ajutorul hărţii Evaluare orală frontală Observare sistematic ă a elevilor Lucrări de sinteză pe o temă dată Evaluare

1. Formarea de

noi popoare europene. 2. Imperiul Carolingian. Europa de la căderea Romei la anul 1000. 3. Etnogeneza românească. Primele formaţiuni politice româneşti.
4. Lumea slavă în

Atlas istoric.

Competenţe sociale şi competenţe civice Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Harta istorică Texte Istorice Manual Fişe de lucru

Conversaţi a euristică

Analiza de text Comparaţia Investigaţia Problemati zarea Descrierea Explicaţia

secolele VII-X
Studiu de caz: Rusia Kieveană. 5. Lumea arabă.

Formarea şi expansiunea statului arab.
Studiu de caz: Mecca.

Album de artă

A învăţa să înveţi

Folosirea resurselor care susţin

Dicţionar de termeni istorici

11

6. Lecţie de

sinteză: Europa de la căderea Romei la anul 1000.

Competenţa digitală

învăţarea permanentă

referitoare la timp şi pe baza unui plan dat şi a spaţiu. unor termeni istorici . 4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.

12

ISTORIE UNIVERSALĂ
PLANIFICARE CALENDARISTICA (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Clasa: a VI - a Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă Nr crt
I.

Unitatea de Conţinuturi învăţare Lumea medievală. Omul şi mediul: Lumea medievală - Satul medieval

Competente specifice
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici Evului Mediu în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.1. Realizarea, în echipă, responsabilităţi, a unui proiect prin asumarea unor

Nr. ore
15 + 1

Săpt
1 - 16

Obs.

Studiu de caz: Descrierea unui sat medieval. - Oraşul medieval: centru meşteşugăresc şi comercial Studiu de caz: Constantinopol - Societatea feudală: -Societatea medievală în Europa - Biserica în evul mediu: -Marea schismă a bisericii creştine (1054) -Cruciadele - Cultură şi societate în evul mediu: -Literatura medievală - Arhitectura medievală - Studiu de caz: Descrierea unei biserici, catedrale, mănăstiri/ castel medieval. - Statul medieval: -Organizarea statului în Europa medievală Studiu de caz: Franţa şi Germania -Formarea statelor medievale româneşti -Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman Studiu de caz: Raporturile Ţărilor Române cu Poarta în secolele XV- XVI

3.1. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.2. Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere 3.3. Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al civilizaţiilor medievale, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri 4.1. Selectarea surselor istorice pentru susţinerea sau combaterea unui punct de vedere.

13

Evaluare. II.

Naşterea lumii moderne

III.

Epoca modernă

Europa în expansiune - De la atelierul meşteşugăresc la manufactură. - Principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor. - Formarea domeniilor coloniale. Renaşterea şi umanismul - Renaşterea în Italia. - Umanismul în literatură şi ştiinţe. - Influenţe culturale în Europa. Reforma religioasă şi consecinţele sale: - Reforma şi Contrareforma - Războiul de 30 de ani şi consecinţele sale. - Evaluare Europa în secolul XVII-XVIII: - Manifestări ale absolutismului monarhic. - Monarhia constituţională din Anglia. - Iluminismul şi reprezentanţii săi (studiu de caz: Montesquieu şi Iosif al II-lea). Revoluţii ale Epocii Moderne: - Revoluţia americană - Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor Generale la Convenţia Iacobină Studiu de caz: „Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului” - Franţa de la Consulat la Imperiu

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 3.3 Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al civilizaţiilor medievale, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri. 3.4. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice 3.5.Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală. 2.2. Participarea la realizarea unui proiect istoric, de grup, care evidenţiază rolul personalităţilor în faptele istorice 3.4 Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. 3.6. Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al civilizaţiilor de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri 4.2. Realizarea de comparaţii referitoare la fapte istorice, utilizând informaţii din medii non-formale

8+1

17 - 25

8

26 - 33

2.3. Realizarea, în grup, a planului unei dezbateri pe o temă istorică.
IV

Lecţie de sinteză.

- Călători şi călătorii în Evul Mediu - Statutul femeii în Evul Mediu. Viaţa copiilor în Evul Mediu

2

34 - 35

14

Unitatea de învăţare: I. Lumea medievală - 16 ore
Detalieri de conţinut Lumea medievală. Omul şi mediul:
- Satul medieval Studiu de caz: Descrierea unui sat medieval. - Oraşul medieval: centru meşteşugăresc şi comercial - Studiu de caz: Constantinopol - Societatea feudală: Societatea medievală în Europa - Biserica în evul

Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine. Competenţe sociale şi competenţe civice Competen-ţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

Competenţe generale
1.Uutilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice. 3. aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competente specifice
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici Evului Mediu în diferite situaţii.

Activităţi de învăţare
- Explicarea termenilor istorici: progrese tehnice, orăşenime, atelier meşteşugăresc, breaslă, viaţa cotidiană, nobilime, domeniu feudal, mânăstire, cruciadă. - Localizarea pe o axă cronologică sau suport cartografic a unor fapte istorice din Evul mediu. - Utilizarea unui fragment dintr-o lucrare de referinţă specifică Evului Mediu, privind oraşul medieval - Caracterizarea societăţii medievale (comparaţie între civilizaţia Europei Occidentale şi a Europei Răsăritene) - Realizarea unei machete a domeniului feudal - Realizarea unui proiect pe grupe de elevi, având tema Rolul Bisericii în Evul Mediu. - descrierea, pe baza unui plan, a Cruciadei copiilor - Observarea şi comentarea unor materiale documentare privind cultura medievală, într-o lucrare scrisă.

Resurse Materi- Proceale durale
Manualul Dicţionar de termeni istorici Textul istoric Fişă de lucru Joc de rol Machete Albume cu imagini Compara ţia Demonstraţia cu ajutorul imaginilor Explicaţi a

Evaluare

Observare sistemati că Demonst ra-ţia cu ajutorul hărţii. Evaluare frontală Exerciţiu

mediu:
-Marea schismă a bisericii creştine (1054) -Cruciadele - Cultură şi societate în evul mediu: -Literatura medievală - Arhitectura medievală Studiu de caz: Descrierea unei biserici, catedrale, mănăstiri sau a unui

2.1 Realizarea, în echipă, prin asumarea unor responsabilităţi, a unui proiect 3.1. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice 3.2. Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere 3.3. Compara-rea informaţiilor din surse istorice

Evaluare orală

Proiect Atlase istorice Învăţarea prin descoperi re

Evaluare

15

castel medieval. - Statul medieval: - Organizarea statului în Europa medievală Studiu de caz: Franţa şi Germania - Formarea statelor medievale româneşti - Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman Studiu de caz: Raporturile Ţărilor Române cu Poarta în secolele XV- XVI

Competen-ţa digitală A învăţa să înveţi. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

referitoare la un aspect al civilizaţiilor medievale, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri 4.1 Selectarea surselor istorice pentru susţinerea sau combaterea unui punct de vedere

- Analizarea stilurilor arhitectonice, pe baza imaginilor -Identificarea, pe baza surselor istorice, a factorilor care au contribuit la formarea statelor medievale - Evidenţierea rolului unor personalităţi istorice în procesul de formare a statelor medievale. - Analiza unei hărţi privind expansiunea Imperiului Otoman - Realizarea unor portofolii cu tema „Mari eroi ai luptei de independenţă, în Evul Mediu romînesc„

sumativă Harta Europei Explicaţia Compara ţia Film istoric Conversa ţia euristică Problema tizarea Portofoliu

Evaluare

16

Unitatea de învăţare: II. Naşterea lumii moderne - 9 ore
Detalieri de conţinut Europa în expansiune
-De la atelierul meşteşugăresc la manufactură. -Principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor. -Formarea domeniilor coloniale.

Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine. Competenţe sociale şi competenţe civice

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunică-rii şi a limbajului de specialitate 2. exersarea demersurilor şi acţiunilor civice. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competente specifice
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1 Realizarea, în echipă, prin asumarea unor responsabilităţi, a unui proiect 3.4 Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice 3.5 Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere

Activităţi de învăţare
- Explicarea termenilor istorici: burghezi, domeniu colonial, conchistador, companie comercială, progrese tehnice şi invenţii, Renaştere, afirmarea limbilor naţionale în cultură, tiparul, umanism, reforma religioasă, Contrareforma. - Proiectarea unei călătorii imaginare cu tema „Marilor descoperiri geografice” având la bază harta istorică. - Întocmirea unui tabel cu personalităţi renascentiste din Italia, cu lucrări reprezentative şi domeniile în care s-au afirmat-surse: manualul, album de artă. - Realizarea unui proiect despre o personalitate renascentistă din Italia prin consultarea mai multor sursealbum de artă, internetul. - Comentarea pe baza surselor istorice a cauzelor şi urmărilor reformei religioase. - Realizarea unui eseu despre o comunitate religioasă din comunitate. - Observarea şi comentarea unor materiale documentare care încadrează Războiul de treizeci de ani şi Pacea de la Westfalia în evenimentele care constituie începutul crizei feudalismului. - Utilizarea unor termeni istorici specifici epocii moderne în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.

Resurse
Materiale Manualul Dictionarul de termeni istorici Textul istoric Joc de rol Atlasul istoric Harta istorică Exerciţiul Album de arta Harta istorică Investigaţia Învăţarea prin descoperire Procedurale Explicaţia Conversaţi a euristică Exerciţiul

Evaluare
Observare sistemati că Evaluare orală Temă de lucru în clasă

Renaşterea şi umanismul
- Renaşterea în Italia. -Umanismul în literatură şi ştiinţe. - Influenţe culturale în Europa. Competenţa digitală.

Test secvenţial

Reforma religioasă şi consecinţele sale:
- Reforma şi Contrareforma - Războiul de 30 de ani şi consecinţele sale.

A învăţa să înveţi.

Evaluare sumativă

Explicaţia.

Evaluare

17

Unitatea de învăţare: III. Epoca modernă - 9 ore
Detalieri de conţinut Europa în secolul XVII-XVIII:
-Manifestări ale absolutismului monarhic. -Monarhia constituţională din Anglia. -Iluminismul şi reprezentanţii săi (Studiu de caz: Montesquieu şi Iosif al II-lea). Revoluţii ale epocii moderne: -Revoluţia americană. -Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor Generale la Convenţia Iacobină Studiu de caz: „Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului” - Franţa de la Consulat la Imperiu Studiu de caz: Codul lui Napoleon

Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competenţe generale

Competente specifice
1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.2 Participarea la realizarea unui proiect istoric, de grup, care evidenţiază rolul personalităţilor în faptele istorice 3.6 Compararea informaţiilor din surse istorice referitoare la un aspect al civilizaţiilor de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă, în vederea stabilirii unor asemănări şi a unor deosebiri 4.2 Realizarea de comparaţii referitoare la fapte istorice, utilizând informaţii din medii nonformale.informaţii din surse istorice referitoare la un aspect al civilizaţiilor de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă.

Activităţi de învăţare
- Explicarea termenilor istorici: monarhie absolutistă, monarhie constituţională, separarea puterilor în stat, iluminism, revoluţie, lovitură de stat, dictatura, directorat, consulat, imperiu. - Enumerarea caracteristicile monarhiei absolutiste din Europa. - Compararea formelor de organizare politică, din cele două epoci istorice. - Identificarea cauzelor care au dus la declanşarea revoluţiilor burgheze din epoca modernă. - Evidenţierea rolului principiilor iluministe în declanşarea revoluţiilor burgheze din Epoca Modernă. - Analiza comparată a documentelor elaborate în timpul revoluţiilor engleze, franceze şi americane. - Realizarea unui proiect pe baza investigaţiei istoriografice, având în vedere rolul Revoluţiei franceze în Europa şi în Ţările Române. - Completarea unor enunţuri lacunare folosind termenii dintr-o listă dată.

Resurse Materia Procedule rale
Explicaţia Manual Dicţionarul de termeni istorici Fişă de lucru Investigaţia Culegere de texte Hartă istorică Enciclopedie de istorie a lumii Atlas istoric Demonstraţia cu ajutorul hărţii Învăţarea prin descoperire Comparaţia

Evalu are
Observ are sistema tică

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea Competenţe demersurilor sociale şi şi acţiunilor competenţe civice. civice Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Evaluar e orală

Referat

Competenţa digitală.

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea A învăţa să permanentă înveţi. Sensibilizare şi exprimare culturală.

Proiect Conversaţia euristică Joc de rol Problemati zarea Evaluar e sumati vă

18

ISTORIA UNIVERSALĂ MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII)
Clasa a VII- a

Competenţe generale:
1. 2. 3. 4. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă. Conţinuturi -Instituţii politice in Europa la începutul secolului al XIX-lea Competenţe specifice 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere. Nr. ore 2 Săpt 1-2 Obs

Unitatea de învăţare Lumea la începutul secolului al XIX-lea

Revoluţia tehnologică şi expansiunea societăţii industriale

-Revoluţia industrială şi agrară

2

3-4

19

Europa între absolutism şi liberalism

Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

-Restauraţie şi revoluţie între 1815-1848. Congresul de la Viena; --Sfânta Alianţă şi eşecul politicii sale. -Românii în contextul raporturilor internaţionale în SudEstul Europei. -Revoluţia din 18481849 în Europa. -Dimensiuni ale revoluţiilor: revoluţia în Franţa, revoluţia în Imperiul Habsburgic -Noi state naţionale şi multinaţionale Studiu de caz: Italia, Germania, Lecţie de sinteză: Europa şi lumea extraeuropeană în epoca modernă.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

4

5-8

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

3

9-11

20

Civilizaţia la răscruce de secole Ştiinţă şi tehnică Artă şi societate Primul război mondial şi urmările sale Crize şi conflicte Primul război mondial

-Tehnica în slujba războiului -Oameni de ştiinţă şi descoperirile lor • -Viaţa cotidiană reflectată în artă şi literatură -Studiu de caz: Personalităţi ale culturii

-Harta politică a lumii la începutul secolului al XX-lea; principalele zone de conflict Studiu de caz: Statutul internaţional al României (18781914) -Un nou mod de purtare a războiului Studiu de caz: Viaţa cotidiană in perioada războiului -Planuri de reorganizare a lumii şi urmările războiului Studiu de caz: “Cele 14 puncte” Studiu de caz: -Harta lumii după conferinţele din 1919-1922

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere. 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

4

12-15

5

16-20

21

Democraţie şi totalitarism (1922-1939)

• -State democratice şi 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în

state totalitare •
• -Tensiunile

internaţionale şi crize politico-diplomatice • Studiu de caz: Mari diplomaţi •

Al Doilea Război Mondial

• -Operaţiuni militare şi

victoria Unite •

Naţiunilor

Studiu de caz: Mişcarea de rezistenţă antifascistă războiului şi Conferinţa de pace de la Paris (1947)


• -Sfârşitul

diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere. 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

4

21-24

5

25-29

22

Lumea postbelică şi problemele sale

• -Instaurarea


Lumea la începutul mileniului III



sistemului totalitar în Europa de Est statele comuniste Studiu de caz: Rezistenţa faţă de regimul comunist Europa divizată -Războiul rece şi urmările sale Studiu de caz: Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) -Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa -Istoric, valori şi 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală instituţii europene. 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea Studiu de caz: anul 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din 1989 în Europa secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând Lecţie de sinteză: informaţii selectate din surse istorice Este istoria magistra 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, vitae? cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

3

30-32

2

33-34

23

Evaluare finală

1

35

Unitatea de învăţare: I. Lumea la începutul secolului al XIX-lea- 2 ore
Detalieri de conţinut Instituţii politice în Europa la începutul secolului al XIX-lea Competenţe cheie europene Comunicare în limba maternă Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Materiale Procedura le Test de Evaluare evaluare Conversaţi iniţială iniţială. a euristică

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

Competenţa socială şi competenţe civice Competenţa digitală Competenţe de bază în ştiinţe

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2. Exersarea 2.1. Construirea, prin demersurilor şi cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al acţiunilor civice. civilizaţiei din secolul al XIX-lea
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Exerciţii de identificare a termenilor istorici: stat liberal, democraţie, vot cenzitar, vot universal. Selectarea unor termeni din texte istorice. Identificarea cu ajutorul textelor istorice a impactului ideilor revoluţiei

Dicţionar istoric.

Învăţarea prin descoperire Analiza de text Comparaţia

Evaluare orală frontală

3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un 24

Texte istorice Manual

Observare sistematică a elevilor

fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date

franceze.

Harta istorică

Unitatea de învăţare: II. Revoluţia tehnologică şi expansiunea societăţii industriale- 2 ore
Detalieri de conţinut Revoluţia industrială şi agrară Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine. Competenţe sociale şi competenţe civice Competenţa digitală.

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIXlea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse 25

Identificarea termenilor istorici specifici revoluţiei tehnologice şi societăţii industriale. Selectarea din diferite surse a principalelor descoperiri stiinţifice şi invenţii tehnice. Descoperirea relaţiei între invenţiile tehnice şi urmările revoluţiei tehnologice.

Resurse Materia Procedurale le Manual Conversaţia euristică

Evaluare

Conversaţia examinatoare

Texte istorice

Analiza de text Evaluare continuă Învăţarea prin descoperire Problematiz area

Enciclopedii

Proiectul

Competenţe de bază în ştiinţe A învăţa să

Imagini Studiu de caz Observare sistematic ă

înveţi.

4. resurselor care 4.1. Utilizarea surselor istorice susţin pentru susţinerea unui punct de învăţarea vedere. permanemtă.

istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date Folosirea

Investigaţia Localizarea pe suport cartografic şi temporal a revoluţiei industriale şi agarare. Hărţi istorice Prezentarea unui proiect

Unitatea de învăţare: III. Europa între absolutism şi liberalism
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare

- 4 ore
Resurse Materia Procedural le e Evaluare

Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi -Congresul de străine. la Viena; Sfânta Competenţe Alianţă şi eşecul sociale şi politicii sale. competenţe civice

-Restauraţie şi revoluţie între 1815-1848.

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală

-Românii în contextul raporturilor internaţionale

2. Exersarea 2.1. Construirea, prin demersurilor şi acţiunilor cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civice.

Competenţa digitală

civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3. Aplicarea 3.1. Localizarea în timp şi principiilor şi plasarea în spaţiu a

Selectarea din diferite surse istorice a informaţiilor referitoare la mişcările de eliberare naţională. Identificarea formelor de acţiune politică specifice secolului al XIXlea. Analiza, pe baza surselor istorice, a

Evaluare frontală Manual Harta istorică Joc de rol Texte istorice Comparaţia Imagini DemonstraEvaluare continuă Conversaţia euristică Observare sistematic ăa elevilor

26

în Sud-Estul Europei. -Revoluţia din 1848-1849 în Europa. -Dimensiuni ale revoluţiilor: revoluţia în Franţa, revoluţia în Imperiul Habsburgic

faptelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIXlea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 4.1. Utilizarea surselor Folosirea A învăţa să 4. istorice pentru susţinerea resurselor care înveţi. unui punct de vedere. susţin Competenţe de bază în ştiinţe
învăţarea permanemtă.

a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

situaţiei românilor în contextul relaţiilor internaţionale din Sud-Estul Europei. Compararea informaţiilor din diferite surse istorice referitoare la revoluţiile din 1848. Identificarea elementelor specifice şi generale a revoluţiei de la 1848. Argumentarea pe baza surselor istorice a cauzelor care au dus la izbucnirea revoluţiilor europene.

ţia Învăţarea prin descoperire Instruirea programată Lucrul cu manualul Dezbaterea Evaluare sumativă (test de diagnoză)

Unitatea de învăţare: IV. Stat şi naţiune în a doua jumătate a sec. al XIX-lea – 3 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competen-ţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Noi state naţionale şi multinaţionale

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 27

Identificarea termenilor istorici: naţiune, stat naţional,

Resurse Evaluare Materia Procedura le le Manual Conversaţi Evaluare a euristică frontală Harta

Studiu de caz: Italia, Germania Lecţie de sinteză: Europa şi lumea extraeuropeană în epoca modernă.

unificare 2.1. Construirea, prin cooperare, politică, Competenţe 2. Exersarea a unui proiect referitor la un naţională şi sociale şi demersurilor aspect al civilizaţiei din secolul independenţă. competenţe şi acţiunilor XIXSelectarea civice civice. termeni-lor din surse istorice. Competenţa 3. Aplicarea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor Identificarea digitală. principiilor şi cauzelor care au a metodelor istorice din secolul al XIX-lea, pe baza surselor istorice dus la crearea adecvate în Competenţe 3.2. Prezentarea unui fapt statelor abordarea de bază în surselor istoric din secolul al XIX-lea, naţionale şi a ştiinţe istorice. utilizând informaţii selectate din celor surse istorice multinaţionale. 3.3. Prezentarea unor asemănări Formularea şi a unor deosebiri între aspecte unor opinii cu ale civilizaţiei secolului al XIX- privirea la lea, pe baza informaţiilor din asemănările şi surse istorice, cunoscute sau la deosebirilor Folosirea A învăţa să 4. dintre Italia şi resurselor care prima vedere. înveţi. 4.1. Utilizarea surselor istorice Germania pe susţin pentru susţinerea unui punct de baza surselor învăţarea permanemtă. vedere. istorice.

specialitate.

istorică Texte istorice Imagini Atlas istoric

Studiu de caz Observarea sistematic ăa Observarea elevilor Comparaţia Învăţarea prin descoperire Lucrul cu manualul Dezbaterea

Evaluare continuă

Unitatea de învăţare: V. Civilizaţia la răscruce de secole – 4 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competen-ţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Ştiinţă şi tehnică Artă şi

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 28

Identificarea noilor descoperiri stiinţifice şi tehnice.

Resurse Evaluare Materi Procedu -ale -rale Manual Discuţia Evaluare orală Compara frontală -ţia

societate Tehnica în slujba războiului
Competenţe sociale competenţe civice

specialitate. 2. Exersarea cooperare, a unui proiect şi demersurilor şi referitor la un aspect al acţiunilor civilizaţiei din secolul al XIXcivice.

2.1. Construirea, prin

Prezenatrea unor personalităţi stiinţifice şi a descoperirilor acestora. Descoperirea în sursele de informarea a unor aspecte ale vieţii cotidiene reflectate în creaţiile artistice ale vremii.

Texte istorice. Imagini de epoca Internet Atlas Istoric Machet e Învăţare a prin descoperire Lucrul cu manualu l Evaluare Dezbate- continuă rea Jocul didactic Studiu de caz Exerciţiul Testul scris Observarea sistematic ăa elevilor

lea

Oameni de ştiinţă şi Competenţa descoperiril digitală. e lor Competenţe Viaţa de bază în cotidiană ştiinţe reflectată în artă şi literatură

Realizarea unor exerciţii istorice cu A învăţa să Studiu de ajutorul jocului înveţi. caz: 4.1. Utilizarea surselor istorice didacatic tip 4. Folosirea Personalităţi Sensibilizare şi resurselor care pentru susţinerea unui punct Robingo. ale culturii de vedere. susţin învăţarea exprimare
culturală permanemtă.

3. Aplicarea 3.2. Prezentarea unui fapt principiilor şi a istoric din secolul al XIX-lea, utilizând informaţii selectate metodelor adecvate în din surse istorice abordarea 3.3. Prezentarea unor surselor asemănări şi a unor deosebiri istorice. între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.

Unitatea de învăţare VI. Primul război mondial şi urmările sale – 5 ore
Detalieri de conţinut Competenţ e cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea

Competenţ e generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Harta politică a lumii la începutul

1. Utilizarea 1.1. Utilizarea termenilor eficientă a istorici specifici secolului al comunicării XIX-lea, în diferite situaţii şi a limbaju-

Identificarea unor termeni, concepte istorice specifice

Resurse Evaluare Materi- Procedu ale -rale Manualul Conver- Evaluare saţia formativă euristică continuă

29

secolului al XX-lea; principalele zone de conflict Studiu de caz: Statutul internaţional al României (1878-1914) Un nou mod de purtare a războiului Studiu de caz: Viaţa cotidiană in perioada războiului Planuri de reorganizare a lumii şi urmările războiului Studiu de caz: “Cele 14 puncte” Studiu de caz: Harta lumii după

în limbi lui de de comunicare scrisă sau străine. specialitate. orală Competenţe sociale şi competenţe civice Sensibilizare şi exprimare culturală. 2. Exersarea 2.1. Construirea, prin demersurilor cooperare, a unui proiect şi acţiunilor referitor la un aspect al civice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

primului conflict mondial: neutralitate, razboi total, principiul autodeterminării. Realizarea unei axe cronologice a principalelor momente din primul razboi mondial. Localizarea pe harta istorică a principalelor zone de conflict. Explicarea cu ajutorul textelor istorice a pozitiei pe care a adoptat-o Romania in perioada 1878-1914.

Harta istorică Discuţia Dicţionar istoric. Observarea sistematic ăa elevilor

civilizaţiei din sec al XIXlea

3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor Competenţa digitală istorice din secolul al XIXlea, pe baza surselor istorice Competenţe 3.2. Prezentarea unui fapt de bază în istoric din secolul al XIXştiinţe lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIXlea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt A învăţa să 4. Folosirea istoric din secolul al resurselor înveţi. XIXlea, în surse istorice care susţin date învăţarea
Sensibilizare şi exprimare permanemtă. culturală

Comparaţia Joc de rol Învăţare a prin descoperire

Texte istorice Imagini de epoca

Evaluare continuă

4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

Prezentări power Lucrul Ilustrarea unor aspecte point cu privitoare la viaţa manuacotidiană în vremea lul războiului. Filme document Compararea modurilor Dezbade purtare a terea războiului: război fulger şi război de Problepoziţii. matizare Identificarea pe harta Studiu

Evaluare orală

Evaluare sumativă

30

conferinţele din 1919-1922

istorică a noilor state apărute după primul război mondial.

de caz

Unitatea de învăţare: VII. Democraţie şi totalitarism (1922-1939) – 4 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

State democratice şi state totalitare

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul XIX3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIXlea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIXlea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor

Identificarea termenilor istorici: comunism, fascism, anti-semitism, conciliatorism. Localizarea în timp şi spaţiu a statelor democratice şi totalitare.

Resurse Evaluare Materi- Procedu ale -rale Manual Conver- Observasaţia rea euristică sistematică a elevilor Harta istorică Discuţia

Tensiunile internaţionale şi crize politicodiplomatice

Competenţe 2. Exersarea sociale şi demersurilor competenţe şi acţiunilor civice civice. Competenţa digitală. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe de bază în ştiinţe

Selectarea pe baza textului istoric a Dictionar principalelor istoric caracteristici aparţinănd statelor democrate şi totalitare. Compararea caracteristicilor Texte istorice

Învăţare a prin descoper ire

Evaluare continuă

Lucrul cu

31

A învăţa înveţi.

asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIXlea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date

statelor democrate cu cele aparţinănd statelor totalitare. Prezentarea cauzelor care au determinat tensiuni internaţionale şi crize politicodiplomatice. Imagini de epoca prezentări

manualul Analiza de text Comparaţia

Evaluare continuă Fişa de lucru

4. Folosirea Sensibilizare resurselor 4.1. Utilizarea surselor şi exprimare care susţin istorice pentru susţinerea culturală. învăţarea unui punct de vedere permanemtă.

Observar Evaluare ea orală Discuţia

Unitatea de învăţare: VIII. Al doilea război mondial – 5 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Operaţiuni militare şi victoria Naţiunilor

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limba-

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau 32

Identificarea termenilor istorici: Axa, Naţiunile Unite, lagăr de muncă

Resurse Evaluare Materi- Procedu ale -rale Manual Conver- Observasaţia rea euristică sistematică a

Unite Studiu de caz: Mişcarea de rezistenţă antifascistă Sfârşitul războiului si Conferinţa de pace de la Paris (1947)

în limbi jului de orală străine. specialitate. Competenţe 2. Exersarea sociale şi demersurilor 2.1. Construirea, prin competenţe şi acţiunilor cooperare, a unui proiect civice civice. Competenţa digitală.

forţată, lagăr de exterminare, Holocaust, mişcare de rezistenţă, capitulare necondiţionată. Identificarea pe baza surselor istorice a principalelor momente ale celui de al doilea razboi mondial. Stabilirea cauzelor care au dus la desfăşurarea celui deal doilea război mondial. Prezentarea cu ajutorul hartilor istorice a principalelor zone de luptă în cel de-al doilea război mondial. Realizarea unui eseu avînd ca tematică Holocaustul. Compararea cu ajutorul hărţii istorice a situaţiei lumii dinaintea şi după sfârşitul celui de al

referitor la un aspect al 3. Aplicarea civilizaţiei din sec al XIXprincipiilor şi lea
a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Harta istorică Al celui de al Doilea Război Mondial

elevilor Învăţare a prin descoperire Dialogul

Evaluare frontală

3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIXlea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIXlea, utilizând informaţii selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIXlea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. A învăţa să 4. Folosirea 3.4. Stabilirea relaţiei de înveţi. resurselor cauzalitate pentru un fapt care susţin Sensibilizare istoric din secolul al şi exprimare învăţarea permanemtă. XIXlea, în surse istorice culturală. date Competenţe de bază în ştiinţe 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere. 33

Texte istorice

Lucrul cu manualul Dezbaterea Problem atizarea Comparaţia

Eseu

Portofoliu

Imagini Filme document are

Referat

Studiu Prezentări de caz power point Analiza textelor

Evaluare continuă

doilea război mondial.

Unitatea de învăţare: IX. Lumea postbelică şi problemele sale – 3 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Materi- Procedu ale -rale Manual Convers Evaluare aţia formativă euristică continuă Harta istorică Învăţare a prin descoper ire Lucrul cu manualul Problem atizarea Observare sistematic a

Instaurarea sistemului totalitar în Europa de Est - statele comuniste Studiu de caz: Rezistenţa faţă de regimul comunist Europa divizată Războiul rece şi urmările sale Studiu de

Comunicarea în 1. Utilizarea limba maternă. eficientă a comunicării şi Comunicarea în a limba-jului limbi străine. de specialitate. Competenţe 2. Exersarea sociale şi demersurilor competenţe şi acţiunilor civice civice. Sensibilizare şi exprimare culturală. 3. Aplicarea principiilor şi Competenţa a metodelor digitală. adecvate în abordarea surselor Competenţe istorice. de bază în

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 2.1. Construirea, prin cooperare, a unui proiect referitor la un aspect al civilizaţiei din secolul al XIX-lea 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XIXlea, pe baza surselor istorice 3.2. Prezentarea unui fapt istoric din secolul al XIXlea, utilizând informaţii 34

Identificarea termenilor istorici: democraţie populară”, “război rece”.

Selectarea din documentele istorice a cauzelor care au dus la instaurarea regimurilor totalitare Texte în Europa de Est. istorice Ilustrarea cu ajutorul tehnologiilor de informare şi comunicare a principalelor momente şi manifestări ale războiului rece. Crearea unei situaţii Imagini Filme document are

Evaluare frontală orală

ştiinţe

Compara Referatul

caz: Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa

A învăţa înveţi.

selectate din surse istorice 3.3. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la să 4. Folosirea prima vedere. resurselor care 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt susţin învăţarea istoric din secolul al permanemtă. XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea unui punct de vedere.

problemă pe tema: Internet „ Declaraţia universală a drepturilor omului” din 1948. Massmedia Identificarea noilor direcţii de cooperare şi securitate în Europa.

ţia Studiu de caz Analiza textelor Investiga Test de -ţia evaluare sumativă

Posterul

Unitatea de învăţare: X. Lumea la începutul mileniului III – 3 ore
Detalieri de conţinut Istoric, valori şi instituţii europene. Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse
Materiale Procedurale

Evaluare Observarea sistematică a

Comunicarea în 1. Utilizarea limba maternă. eficientă a comunicării şi Comunicarea în a limbajului de limbi străine. specialitate.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XIX-lea, în diferite situaţii de comunicare

1. Identificarea termenilor specifici: economie de piaţă, progres tehnologic,

Manual

Conversaţia euristică

35

Studiu de caz: anul 1989 în Europa Lecţie de sinteză: Este istoria magistra vitae?

Competenţe sociale competenţe civice Competenţa digitală.

2. Exersarea şi demersurilor şi acţiunilor 2.1. Construirea, prin civice. cooperare, a unui proiect 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

scrisă sau orală

Competenţe de bază în ştiinţe

Evaluare finală

Folosirea să 4. resurselor care susţin Sensibilizare şi învăţarea permanemtă. exprimare culturală. A învăţa înveţi.

NATO, Uniunea Europeană, globalizare; societate civilă, mişcare civică, stat de referitor la un aspect al drept, drepturile civilizaţiei din secolul al omului. XIX-lea 2. Identificarea principalelor valori şi 3.1. Localizarea în timp şi instituţii europene. plasarea în spaţiu a faptelor 3. Elaborarea unor istorice din secolul al XIX- puncte de vedere lea, pe baza surselor proprii cu privire la istorice anul 1989 în Europa. 3.2. Prezentarea unui fapt 4. Demonstrarea istoric din secolul al XIX- importanţei trecutului lea, utilizând informaţii în înţelegerea selectate din surse istorice prezentului. 3.3. Prezentarea unor 5. Ilustrarea unor asemănări şi a unor momente din trecut ce deosebiri între aspecte ale au un rol predictiv în civilizaţiei secolului al istoria contemporană. XIX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere. 3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XIXlea, în surse istorice date 4.1. Utilizarea surselor istorice pentru susţinerea 36

Texte istorice

elevilor Lucrul cu manualul Portofoliu Descoperirea

Imagini

Filme document are

Problem atizarea Comparaţia Studiu de caz Analiza textelor

Referatul

Internet

Eseu

Massmedia

Prezentări power Investipoint gaţia Demonstraţia

Evaluare sumativă

unui punct de vedere.

ISTORIA ROMÂNILOR
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Clasa a VIII- a Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

37

Unităţile de învăţare Introducere. Civilizaţii preistorice şi antice

Detalieri de conţinut

Competenţe specifice

Nr. ore 6+1

Săpt 1-4

Obs.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici • -Mediul şi oamenii • Sudiu de caz: Rolul Carpaţilor şi al Mării Negre cronologiei, civilizaţiilor preistorice, în istorie •
• -Duratele timpului istoric

antice şi medievale, din spaţiul românesc.

• -Civilizaţii preistorice. -Geto-dacii şi mediteraneană. contactele lor cu

2.3 Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

3.1. Localizarea în timp şi plasarea în lumea spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate, pe baza surselor istorice -Regalitate şi religie. 3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în -Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Antichitate, pe baza surselor istorice 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice

38

Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii

-Romanitate şi creştinism

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, -Autohtoni şi migratori. Aşezarea ungurilor în antice şi medievale, din spaţiul românesc. Panonia. 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în - Formarea poporului român şi a limbii române spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate, pe baza surselor istorice 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice

4

4-6

39

Statul medieval şi instituţiile sale. Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare

-Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine. -Transilvania de la Voievodat la Principat. -Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova Dobrogea.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civ-ilizaţiilor preis-torice, antice şi medievale, din spaţiul românesc

12+1

6-12

2.3 Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi -Voievozii români în lupta antiotomană: Mircea 3.10. Formularea unor opinii referitoare la cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad un fapt istoric din istoria românilor în Ţepeş, Mihai Viteazul Evul Mediu, pe baza surselor istorice. - Anul 1600 – Mihai Viteazul - Politică şi diplomaţie în sec.XVII-XVIII (Matei Basarab, Vasile Lupu, C-tin Brâncoveanu, D. Cantemir, Şerban Cantacuzino). - Instaurarea regimului habsburgic în Transilvania şi a celui fanariot în Ţara Românească şi Moldova. - Românii în viziunea călătorilor străini 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice.

40

Lumea rurală şi Lumea urbană în evul mediu. Cultura medievală în spaţiul românesc. Societatea românească între tradiţie şi modernitate (sec. al XVIII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea

- Lumea oraşului: Studiu de caz: Organizarea unei comunitaţi urbane: Sighişoara. Cetăţi şi târguri medievaleCampulung Studiu de caz; Organizarea obştii. O zi din viaţa unui ţăran şerb.

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală

8+1

1317

3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă, pe - Cronicari, cărturari şi cartea în spaţiul baza surselor istorice românesc 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în - Arta ecleziastică şi laică. Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. - Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială din Transilvania. 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor - Regimul fanariot în Moldova şi Ţara istorice Românească 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor -Chestiunea Orientală şi Principatele Române. necesare formulării unui punct de vedere. Studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor - Regulamentele Organice.

41

Constituirea României Moderne

- Revoluţia de la 1848-1849.

1.2. Utilizarea ter-menilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul - Unirea Principatelor române şi reformele lui românesc în Epoca Modernă. Al. I. Cuza. 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, -Începuturile vieţii politice moderne în România. prin utilizarea adecvata a surselor istorice Studiu de caz: Constituţia din 1866. referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă. -Românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania. 3.6. Localizarea în timp şi plasarea în Studiu de caz: Memorandum-ul. spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă, pe baza - Cucerirea independenţei de stat şi unirea surselor istorice Dobrogei. 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al -Războiul pentru întregirea naţională. civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă, în vederea acceptării unor puncte de -Formarea statului naţional unitar. vedere diferite Studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia. 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor ne-cesare formulării unui punct de vedere.

12+2

1724

42

Cultura naţională în secolul al XIX-lea

Învăţământ, literatură şi artă în spaţiul 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici românesc faptelor istorice din spaţiul românesc în Studiu de caz: Mihai Eminescu, Ateneul Român Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea. 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, Contribuţii ale românilor la dezvoltarea prin utilizarea adecvată ştiinţei şi tehnicii a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă. 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

4

2426

43

România între democraţie şi autoritarism

România după al Doilea Război Mondial

-România după Marea Unire. 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici Studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi faptelor istorice din spaţiul românesc în statutul minorităţilor. Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii. -Monarhia şi partidele politice în România interbelică. 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, Studiu de caz: Constituţia din 1923. prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, -România în al II-lea Război Mondial. desfăşurate Epoca Modernă şi în secolul Studii de caz: Anul 1940; Tragedia evreilor şi al XX-lea rromilor în perioada 1938-1944). 3.9. Compararea informaţiilor din surse -Evoluţii specifice ale regimului comunist 1945- istorice, referitoare la un aspect al 1989. civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea - Decembrie 1989. Context şi consecinţe acceptării unor puncte de vedere diferite 3.10. Formularea unor opinii referitoare la -Revenirea la democraţie. un fapt istoric din istoria românilor în Studiu de caz: Constituţia din 1991. Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice. 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

12+1

2632

Lecţie de sinteză.

Programul politic paşoptist şi crearea României moderne. -România şi sistemul de la Versailles Viaţa cotidiană în perioada interbelică

6

3335

44

Unitatea de învăţare: I. Introducere. Civilizaţii preistorice şi antice -7 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse
MateriProceduConversa -ţia euristică Explicaţia

Evaluare

• -Mediul şi oamenii • Sudiu de caz: Rolul Carpaţilor şi al Mării Negre în istorie

Competenţe sociale şi competenţe 2.Exersarea civice demersurilor • -Duratele timpului şi a acţiunilor istoric civice Competenţa democratice. digitală 3.Aplicarea Competenţe de principiilor şi -Civilizaţii preistorice. bază în ştiinţe a metodelor adecvate în abordarea surselor -Geto-dacii şi contactele istorice. lor cu lumea mediteraneană. A învăţa să înveţi. -Regalitate şi religie. Sensibilizare şi 4. Folosirea exprimare resurselor culturală. care susţin învăţarea -Integrarea geto-dacilor permanentă

1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc. 2.3 Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate, pe baza surselor istorice 3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate, pe baza surselor istorice 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice

Utilizarea şi Harta explica-rea unor tematică termeni istorici.
Localizarea pe o axa cronologică sau Manualul suport cartografic a unor fapte istorice din Preistorie.

Observare sistematică

Evaluare frontală

Elaborarea unei expuneri referitoare la luptele dintre daci şi romani pe baza unui plan dat.

Atlasul istoric Texte istorice Dicţionar

Expunerea Învăţarea prin descoperire Exerciţiul

Evaluare orală

Elaborarea prin cooperare a investiga-ţii istorice pe baza unui suport Fişă de cartogra-fic şi lucru izvoarelor istorice despre antichitate. Identificarea etapelor organizării adminis-trative a Daciei romane şi afactorilor

Evaluare sumativă (matrice de evaluare)

45

în lumea romană.

romanizării getodacilor prin utilizarea documentului istoric şi a hărţii.

Unitatea de învăţare: II. Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii Detalieri de conţinut
-Romanitate şi creştinism

4 ore
Evaluare
Observarea sistematică

Competenţ e cheie europene

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse
Procedurale Demonstraţ ia cu ajutorul hărţii

Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi -Autohtoni şi migratori. străine. Aşezarea ungurilor în Panonia. Competenţa digitală. Competenţe de bază în ştiinţe - Formarea poporului român şi a limbii române

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc. 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate, pe baza surselor istorice 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.5. Formularea unor

Materiale -Analiza hărţii Harta istorice, a surselor tematică istorice pentru a identifica teritoriul aflat sub stăpânire Manualul romană după 271; direcţiile de depla- Atlasul sare a principalelor istoric popoare migratoare; -Studierea documentelor istorice Culegere pentru a sesiza modul de texte de răspândire a privind creştinism-ului la nordul Dunării. Istoria Români-Construirea unei axe lor cronologice

Problemati zarea Învăţarea prin descoperire Explica-ţia

Evaluare orală

Evaluare continuă

46

opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice A învăţa să 4. Folosirea 4.1. Includerea înveţi. resurselor informaţiilor obţinute în care susţin medii nonformale în Sensibilizare învăţarea prezentarea faptelor şi exprimare permanentă istorice culturală.

referitoare la etapele migraţiei în spaţiul românesc. imagini

Unitatea de învăţare: III. Statul medieval şi instituţiile sale. Ţările Române şi statele vecine între

diplomaţie şi confruntare - 13 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Materi-Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine. -Transilvania de la Voievodat la Principat. -Întemeierea statelor medievale Ţara Românească, Moldova Dobrogea. Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine. 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc 2.3 Realizarea, prin cooperare, a -Identificarea aspectelor comune şi a diferenţelor în formarea statelor medievale româneşti. -Analizarea conţinutului unor texte Manualul

Evaluare

ProceduConversaţi a euristică Observarea sistema-tică

Fişe de lucru

Explicaţia

Competenţe sociale şi

2.Exersarea demersurilor şi

Harta istorică Învăţarea

Evaluare orală

47

competenţe - Voievozii români în lupta civice antiotomană: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul - Anul 1600 – Mihai Viteazul - Politică şi diplomaţie în sec.XVIIXVIII (Matei Basarab, Vasile Lupu, C-tin Brâncoveanu, D. Cantemir, Şerban Cantacuzino). - Instaurarea regimului habsburgic în Transilvania şi a celui fanariot în Ţara Românească şi Moldova. - Românii în viziunea călătorilor străini A învăţa să înveţi. Sensibilizare şi exprimare culturală Competenţa digitală. Competenţe de bază în ştiinţe

a acţiunilor civice democratice.

unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Evul Mediu, pe baza surselor istorice.

istorice referitoare la implicarea Ţărilor Române în cruciada târzie.

prin descoperire Textul istoric Evaluare frontală N. Bălcescu “Românii sub Mihai Voevod Viteazul” Atlasul istoric Prezentare power point

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

-Identificarea schimbărilor intervenite în statutul Ţ. Române în sec.XIV-XVIII prin analiză de documente comparative şi hărţi tematice. -Utilizarea corectă a noţiunilor istorice însuşite.

Comparaţia

Problemati zarea Exerciţiul Studiu de caz

Temă de lucru acasă. Evaluare sumativă Eseu Referat

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice.

48

Unitatea de învăţare: IV. Lumea rurală şi Lumea urbană în evul mediu.

Cultura medievală în spaţiul românesc. Societatea românească între tradiţie şi modernitate (sec. al XVIII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea – 8 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Materia- Lumea oraşului: Studiu de caz: Organizarea unei comunitaţi urbane: Sighişoara. Cetăţi şi târguri medievaleCampulung Studiu de caz; Organizarea obştii. O zi din viaţa unui ţăran şerb. - Cronicari, cărturari şi cartea în spaţiul românesc - Arta ecleziastică şi laică. Competenţa digitală. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine. 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală 3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă, pe baza surselor istorice 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. 4.1. Includerea Exerciţii de utilizare corectă a termenilor istorici învăţaţi şi utilizarea lor în noi contexte. Identificarea caracteristicilor regimurilor habsburgic şi fanariot, în urma analizei studiilor de caz. Formularea de opinii personale în urma studierii documentelor istorice despre schimbările produse în societatea românească. Sesizarea caracteristicilor Dictionar de termeni istorici ProceduExerciţii Învăţarea prin descoperi re Observare sistema-tica Evaluare

Miniproiect

Manualul Conversa Culegere -ţia de texte euristică istorice Învăţarea prin descoperi re Exerciţiul Evaluare frontală

- Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială din Competenţe de Transilvania. bază în ştiinţe - Regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească Chestiunea Orientală şi Principatele Române. Studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor A învăţa să

Fişa de personaj

Album de artă Diapoziti ve

4. Folosirea

Evaluare sumativă

49

înveţi. - Regulamentele Organice. Sensibilizare şi exprimare culturală

resurselor care susţin învăţarea permanentă

informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

artei brancoveneşti şi moldoveneşti, analizate Masscomparativ pe media baza proiecţiei video. Realizarea unor Internet fişe de personaj, utilizând informaţii obţinute din medii nonformale

Explicatia Studiu de caz Joc de rol

Proiectul

Unitatea de învăţare: V. Constituirea României moderne - 14 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Procedurale Conversaţia euristică Evaluare

- Revoluţia de la 1848- Comunicarea în 1849. limba maternă. Comunicarea în limbi străine. - Unirea Principatelor române şi reformele lui Competenţe Al. I. Cuza. sociale şi competenţe

1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate 2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă. 2.4. Rezolvarea unor situaţiiproblemă, prin

Materiale - Identificarea aspectelor Manualul comune şi diferite în şcolar programele revoluţiei de la 1848-1849, pe baza studierii documentelor. - Formularea de opinii privind rolul revoluţiei în stabilirea obiectivelor viitoare ale societăţii

Observarea sistemati că

50

civice -Începuturile vieţii politice moderne în România. Studiu de caz: Constituţia din 1866.

civice democratice.

utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă.

-Românii din Competenţa Basarabia, Bucovina şi digitală. Transilvania Studiu de caz: Memorandum-ul. Competenţe de bază în ştiinţe Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei.

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

-Războiul pentru întregirea naţională. -Formarea statului naţional unitar. Studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia.

3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice.

româneşti. - Exerciţii de utilizare adecvată a noţiunilor istorice învăţate în context nou. - Identificarea contextului şi a urmărilor adoptării Constituţiei de la 1866 pe baza documentelor din manual. - Identificarea cauzelor izbucnirii războiului - Analiza tratatelor de pace şi identificarea hotărârilor referitoare la România - Formularea unor opinii privind importanţa războiului, pentru evoluţia ulterioară a României. Identificarea principalelor forme de manifestare a luptei naţionale din Transilvania, prin analiză de text. - Formularea de opinii referitoare la decizia de adoptare a neutralităţii şi argumentarea opţiunii. - Analiza textului şi hărţii istorice pentru a identifica modificările teritoriale suferite de România în perioada primului război şi după.

Comparaţia

Evaluare frontală

Harta istorică Fişă de lucru Culegere de texte pentru Istoria românilor Evaluare a probelor practice (fişă de personaj)

Învăţarea prin descoperire Dicţionar de termeni Problematiza istorici. rea Evaluare continuă Temă de lucru pentru acasă Constituţia din 1866 Explicaţia Exerciţiul Proiect Studiu de caz

51

A învăţa să înveţi. Sensibilizare şi exprimare culturală

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor ne-cesare formulării unui punct de vedere.

Identificarea consecinţelor afirmării principiului autodeterminării, asupra mişcării naţionale româneşti. - Formularea de opinii referitoare la semnificaţia formării statului naţional unitar roman.

Portofoliu

Unitatea de învăţare: VI. Cultura naţională în secolul al XIX-lea - 4 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse

Evaluare

Învăţământ, literatură şi artă în spaţiul românesc Studiu de caz: Mihai Eminescu, Ateneul Român

1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea. 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă.

Competenţe sociale şi competenţe civice

2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.

Materiale Procedurale - Elaborarea unei Manualul Expunerea expuneri privind importanţa realizărilor culturale în formarea României moderne, în afirmarea internaţională a Album de statului român. artă Fişă de lucru -Identificarea elementelor de originalitate în Textul literatura şi arta istoric românească. - Realizarea unei fişe

Observare sistematică

Referate

52

Contribuţii ale românilor la Competenţa dezvoltarea ştiinţei digitală şi tehnicii Competenţe de bază în ştiinţe

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

A învăţa să înveţi. Sensibilizare şi exprimare culturală

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă, pe baza surselor istorice. 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

de personaj: ”M. Eminescu Luceafărul poeziei româneşti Identificarea Imagini istoricilor români-fişe de personaj: “Titu Maiorescu şi Junimea “ după un plan dat. - Întocmirea unei prezentări (powerpoint) privind cultura Dicţionar în perioada modernă. Analiza contribuţiilor româneşti la dezvoltarea culturii Internet universale - Pe baza sursei bibliografice recomandate, întocmirea unei investigaţii: “Aripi româneşti” (A. Vlaicu, T. Vuia, H. Coandă).

Învăţarea prin descoperire

Evaluare frontală

Fişă de personaj Investigaţia Evaluare orală

Exerciţiu

Observare sistematica

53

Unitatea de învăţare: VII. România între democraţie şi autoritarism. România după al Doilea Război

Mondial. Lecţie de sinteză - 16 ore
Detalieri de conţinut Competenţe cheie europene
Comunicarea în limba maternă. Comunicarea în limbi străine.

Competenţe generale
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate 2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse
MateriProceduÎnvăţarea prin descoperire

Evalua re
Observarea sistematică

-România după Marea Unire. Studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor.

1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii. 2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adec-vata a surselor isto-rice referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşura-te Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere

-Monarhia şi partidele politice în România Competenţe interbelică Studiu de caz: sociale şi Constituţia din 1923. competenţe civice -România în al II-lea Război Mondial. Studii de caz: Anul 1940; Tragedia evreilor şi rromilor în perioada 1938-1944). Competenţa digitală. -Evoluţii specifice ale regimului comunist Competenţe 1945- 1989. de bază în ştiinţe - Decembrie 1989. Cotext şi consecinţe

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

-Identificarea urmărilor politice şi sociale determinate de Marea Unire. -Compararea Constituţiei din 1923 cu cea din 1866, sesizând elementele comune şi diferenţele pe baza analizei documentelor istorice. -Utilizarea corectă a termenilor istorici învăţaţi. -Identificarea cauzelor izbucnirii celui de al II-lea război mondial şi poziţia României în acest context pe baza analizei documentelor istorice. -Analiza unor hărţi istorice din care să rezulte derularea războiului şi pierderile teritoriale din anul 1940. -Exprimarea unor opinii proprii referitoare la preluarea puterii de către comunişti în 1946 şi înlăturarea monarhiei în decembrie 1947. -Identificarea trăsăturilor caracteristice regimului

Manualul

Conversaţia euristică Textul istoric Dicţionar de termeni istorici Explicaţia Fişa lucru de Evaluare a orală Evaluare frontală

“Marea Conflgraţie a sec. XX” Exerciţiul

54

-Revenirea la democraţie. Studiu de caz: Constituţia din 1991.

diferite 3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice. A învăţa să înveţi. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă 4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice 4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere.

Programul politic paşoptist şi crearea României moderne.

Sensibilizare şi exprimare -România şi sistemul de culturală la Versailles Viaţa cotidiană în perioada interbelică

comunist prin comparaţie cel democratic. -Realizarea unei fişe de personaj:” Nicolae Ceauşescu şi cultul personalităţii dictatorilor”, pe baza unui plan dat şi a documentelor istorice studiate. -Exprimarea propriilor opinii referitoare la modul de înlăturare a comunismului în România, în comparaţie cu celelalte state comuniste din Europa de Est, pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. -Formularea de opinii privind rolul Constituţiei din 1991 în revenirea la un sistem democratic.

Atlas istoric

Problematizarea

Harta istorică

Evaluarea probelor Fişa de practice personaj (referate)

Prezentari Comparaţia power point Investigaţia

55

ISTORIE UNIVERSALĂ ANTICĂ ŞI MEDIEVALĂ PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Clasa: a IX- a Competenţe generale 1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă. 2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale. 3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi. 4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii. 5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme. 1 oră/săptămână Nr. Unitatea de Conţinuturi Competenţe specifice crt. învăţare I. Popoare şi spaţii 1.Popoare şi spaţii în 1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau istorice. Statul şi Antichitate. scrise. politica 1.2.Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau pocese istorice. 1.3.Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric. 2.Forme de organizare 2.1.Recunoaşterea unui context politic,social ,istoric. politică în antichitate. 2.2.Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj. 2.3.Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice diverse. 2.5.Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în diverse contexte. 3.1.Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane ,dintre grupuri . 5.2.Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii. 5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric. 5.4.Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice. 5.5.Construirea de sinteze tematice. 5.6.Investigarea unui fapt istoric. II. Oamenii, 1. Moştenirea culturală a 1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau societatea şi Antichităţii. scrise Nr. ore 10

Săpt. 1-10

Obs.

6

11-16

56

lumea ideilor. 2. Marile religii Religia şi viaţa religioasă. III. Popoare şi spaţii 1.Formarea popoarelor istorice. Oamenii, medievale. societatea şi lumea ideilor. 2.Civilizaţia medievală.

IV.

Statul şi politica. 1.Statul medieval. Relaţiile internaţionale. 2.State medievale spaţiul românesc. 3.Absolutismul. 4.Islamul şi Europa.

în

5.Ţările Române şi statele vecine în Evul Mediu V. Oamenii, societatea 1.Umanismul. Renaşterea şi artistică.

2.1.Recunoaşterea unui context cultural, istoric. 3.2.Utilizarea dialogului intercultural. 4.1.Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri 5.1.Înţelegerea mesajului suselor istorice scrise, vizuale. 1.1.Folosirea limbajului adecvat î n cadrul unei prezentări orale sau 6 scrise. 1.3.Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric. 2.1.Recunoaşterea unui context cultural, istoric. 3.1.Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane , dintre grupuri. 4.2.Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate. 5.1.Înţelegerea mesajului surselor istorice. 5.2.Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii. 5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale, spaţiale relative la un subiect istoric. 5.4.Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice. 5.6.Investigarea unui fapt istoric. 1.1.Folosirea limbajului adecvat î n cadrul unei prezentări orale sau 5 scrise. 2.1.Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric. 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj. 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre personaje, dintre grupuri. 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportare la actualitate. 5.1.Înţelegerea mesajului surselor istorice. 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric. 5.5. Construirea de sinteze tematice. 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau 8 scrise.

17-22

23-27

28-35

57

lumea ideilor. Religia şi viaţa religioasă. Relaţiile internaţionale. Statul şi politica

1.2. Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice. 1.3. Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric. 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, 2.Reforma religioasă şi istoric. urmările sale. 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj. 2.3. Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice diverse. 2.4. Exprimarea acordului/dezacordului în raport cu un context social. 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în diferite contexte. 2.6. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte. 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, 3.Expansiunea europeană. dintre persoane, dintre grupuri. 3.2. Utilizarea dialogului intercultural. 4.Absolutismul. 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. 5.Războiul de 30 de ani şi 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de diplomaţia europeană. concluzii. 5.4. Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice. 5.5. Construirea de sinteze tematice. 5.6. Investigarea unui fapt istoric.

Unitatea de învăţare: I. Popoare şi spaţii istorice. Statul şi politica. – 10 ore

58

Detalieri conţinut Popoare spaţii Antichitate

de

Competenţe cheie (europene) şi Comunicarea în în limba maternă.

Competenţe generale

Competenţe specifice 1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise. 1.2.Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice. 1.3.Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric. 2.1.Recunoaşterea unui context politic,social, istoric. 2.2.Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj. 2.3.Recunoaşterea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând surse istorice diverse. 2.5.Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în diverse contexte. 3.1.Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5.2.Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii. 5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale 59 şi spaţiale relative la un subiect istoric. 5.4.Realizarea de analize

Activităţi de învăţare Descoperirea spaţiului Orientului Antic; evidenţierea trăsăturilor popoarelor Orientului Apropiat. Descrierea şi numirea popoarelor Orientului Antic. Analiză de text istoric. Caracterizarea procesului de indo-europenizare. Identificarea pe hartă a direcţiilor colonizării greceşti. Precizarea locurilor alese de greci pentru întemeierea oraşelor pornind de la textul lui Tucidide din ″Războiul peloponesiac″. Selectarea din textul lui Cassius Dio - ″Istoria romană″, a terminologiei folosite de istoricii greci şi romani pentru cei ce locuiesc ″dincolo de Haemus″. Identificarea şi argumentarea proprie a elementelor care au stat la baza statului egiptean. Consecinţele statului centralizat egiptean formarea Imperiului egiptean. Explicarea, înţelegerea şi operaţionalizarea termenilor: arhonţi, bule, ecclesia, gerusia, heliaia, ostracism, strateg. Compararea regimului politic atenian cu cel spartan. Asocierea surselor de informaţie ca de ex.: imaginea cu simbolul

Resurse Materiale Procedurale Manualul Expunerea Harta Fizică a Lumii. Harta: Grecia arhaică

Evaluare

1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în Comunicarea în comunicarea limbi străine. orală sau scrisă.

Observarea sistematică a elevilor

Forme de organizare politică în Competenţe antichitate. sociale şi competenţe civice

2.Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale.

Harta: Conversaţia Regatul dac euristică de la Evaluare Burebista la frontală Decebal Atlasul istoric Învăţarea prin descoperire Interogaţii

Evaluare

Sensibilizare şi exprimare 3.Formarea culturală imaginii pozitive despre sine şi ceilalţi. Competenţe matematice şi competenţe de 5.Utilizarea bază în ştiinţe şi surselor istorice tehnologii a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei Competenţă pentru digitală rezolvarea de probleme. A învăţa înveţi. să

Hărţile: 1. Europa şi Orientul Evaluarea Antic (mil. Comparaţia referatelor cu IV – II î Hr.) temă, ca de 2. Egiptul ex.: „Egiptul (mil. IV – I î Antic şi Valea Hr.) Nilului”. 3. „Coloniile Mesopotamia Investigaţia greceşti din (mil. IV – I î bazinul Mării Hr.) Egee şi a 4. Marea Mării colonizare Mediterane” greacă. Problematizarea Imanuel Geiss: Tema pentru ″Istoria acasă Lumii din Studiu de Preistorie caz până în anul Miniproiectul 2000″, Editura All Educaţional, 2002, Investigaţia paginile 4154. Fişa de lucru

Unitatea de învăţare: II. Oamenii, societatea şi lumea ideilor. Religia şi viaţa religioasă. – 6 ore

60

Competenţe Detalieri de cheie conţinut (europene)

Competenţe generale

Competenţe specifice 1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise. 2.1.Recunoaşterea unui context cultural, istoric.

Resurse Activităţi de învăţare Explicarea, înţelegerea şi operaţionalizarea termenilor: basorelief, hipogeu, mastaba, piloni, piramidă, sanctuar. Descrierea şi numirea principalelor realizări ale arhitecturii orientale. Identificarea elementelor specifice ale templului grecesc ce se înalţă pe coloane. Selectarea şi precizarea principalelor tipuri ale arhitecturii monumentale romane utilizând: imagini, fotografii, texte istorice din diverse surse. Argumentarea proprie a rolului ştiinţei în antichitate plecând de la premisa că atât ştiinţele cât şi filosofia deşi încep să se separe, ambele încearcă să explice alcătuirea Universului. Identificarea diferenţelor dintre sistemul de educaţie atenian şi cel spartan. Analiza şi interpretarea textului istoric, de ex.: persecutarea creştinilor şi sacrificarea lor utilizând textul lui Tacitus din ″Anale″. Stabilirea esenţei mesajului religios al iudaismului, pe baza Vechiului Testament. Asocierea surselor de informaţie Materiale Manual Harta Politică lumii. Atlasul istoric Procedura- Evaluare le Conversaţia Observarea euristică sistematcă a a elevilor Conversaţie examinatoare Dezbaterea Evaluare frontală

Moştenirea Comunicarea 1.Utilizarea culturală a în limba vocabularului şi a Antichităţii maternă. informaţiei în comunicarea Comunicarea orală sau scrisă. în limbi Marile străine. religii. 2.Dezvoltarea Competenţe comportamentulu sociale şi i civic prin competenţe exersarea Evaluare civice deprinderilor sociale. Sensibilizare şi exprimare 3.Formarea culturală. imaginii pozitive despre sine şi ceilalţi. Iniţiativă şi antreprenoriat 4.Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale Competenţe culturii. matematice şi competenţe de 5.Utilizarea bază în ştiinţe surselor istorice a şi tehnologii metodelor şi Competenţă tehnicilor digitală adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.

3.2.Utilizarea dialogului intercultural. 4.1.Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri 5.1.Înţelegerea mesajului surselor istorice scrise, vizuale.

Fl. Popescu: ″Divinităţi, Simboluri şi Mistere Orientale″, vol. II Egiptul Antic, Bucureşti, 2001

Problematizarea Evaluarea portofoliilor tematice, Conversaţia ex. examinatoa- ″Elementele re comune ale I. Geiss: iudaismului ″Istoria şi creştinisLumii din mului”. Preistorie până în anul Descoperi2000″, rea Bucureşti, 2002 Posterul

Videocasete- Modelarea le:″Grecia exemplu Demonstra→ imaginea ce reprezintă Antică″ ″Roma ţia KAABA, aflată în centrul oraşului Mecca şi versetele 77-82, sura 26 din Antică″ Coran pentru a identifica semnificaţia cultului lui ALLAH. Înţelegerea mesajului primului ″adevăr 61 sfânt″ al budismului pe baza interpretării textului dat.

Unitatea de învăţare: III. Popoare şi spaţii istorice. Oamenii, societatea şi lumea ideilor – 6 ore

62

Competenţe Detalieri de cheie conţinut (europene) Formarea Comunicarea popoarelor în limba medievale. maternă.

Competenţe generale 1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă.

Competenţe specifice 1.1.Folosirea limbajului adecvat î n cadrul unei prezentări orale sau scrise. 1.3.Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric.

Activităţi de învăţare

Resurse Materiale Manualul Procedurale Conversaţia euristică

Evaluare Observarea sistematică a elevilor

Civilizaţia medievală

Comunicarea în limbi străine. 2.Dezvoltarea comportamentulu Competenţe i civic prin sociale şi exersarea competenţe deprinderilor civice sociale.

Evaluare. Sensibilizare 3.Formarea şi exprimare imaginii pozitive culturală despre sine şi ceilalţi. A învăţa înveţi. să 4.Sensibilizarea faţă de valorile Iniţiativă şi estetice ale antreprenoriat culturii. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii Competenţă digitală

5.Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.

Investigarea consecinţelor marilor migraţii: etnolingvistice, politice, economice şi sociale. Numirea şi descrierea principalelor grupuri de popoare rezultate în urma 2.1.Recunoaşterea unui migraţiilor. context cultural, istoric. Realizarea unui tabel cu popoarele şi limbile neolatine europene, în care să se precizeze elementele comune şi cele care diferenţiază 3.1.Recunoaşterea popoarele neolatine. asemănărilor şi Explicarea, înţelegerea şi diferenţelor dintre sine şi operaţionalizarea termenelor: celălalt, dintre persoane, antroponim, autohtoni, dintre grupuri. canabae, castru, collegia, colonizare, vicus, villa rustica. 4.1.Exprimarea unei Selectarea datelor, opinii faţă de o operă argumentarea şi stabilirea exemplu culturală în cadrul unei concluziilor    → esenţa dezbateri procesului de aculturaţie în 4.2.Aprecierea valorilor Dacia a avut la bază trecutului prin raportarea romanizarea intensă a la actualitate. autohtonilor. Asocierea surselor de exemplu   → informaţie 5.1.Înţelegerea mesajului imaginea ce reprezintă surselor istorice. seniorul şi vasalul său şi 5.2.Construirea de textul ce conţine Jurământul afirmaţii pe baza surselor predat contelui Wilhelm de istorice şi formularea de Flandra în 1127. concluzii. Identificarea şi argumentarea 5.3.Utilizarea adecvată a proprie a elementelor coordonatelor temporale, caracteristice ale arhitecturii spaţiale relative la un romanice şi a celei gotice. subiect istoric. Analiza textului istoric pentru 5.4.Realizarea de analize a identifica efectele reformei comparative referitoare la gregoriene asupra Bisericii 63 spaţii şi perioade istorice. romane: „Dictatus Papae” 5.6.Investigarea unui fapt istoric.

Harta Europa sec. Expunerea V-XI Atlas istoric harţile: 1. Dacia Romană 2. Imperiul Roman, Primele Migraţii, Regatele RomanoGermane (sec. IV-VI) 3. Arabii şi expansiunea lor (sec. VII-XIII) Dezbaterea Evaluare frontală

Conversaţia Problematiza examinatoare -rea Fişa personaj de

Modelarea

Învăţarea prin Portofoliul descoperire

Video Evaluare casetă Expunerea sumativă „Istoria Românilor”, Bucureşti, 1994 Studiu de caz Texte istorice Jocul de rol Macheta

Unitatea de învăţare: IV. Statul şi politica. Relaţiile internaţionale- 5 ore Detalieri de conţinut Statul medieval. Competenţe cheie (europene) Resurse Materiale 1.1.Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise. 2.1.Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric. 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj. 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre personaje, dintre grupuri. 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportare la Explicarea, înţelegerea şi operaţionalizarea termenilor: consiliu regal, „Renaştere carolingiană”, strateg, themă. Identificarea caracteristicilor Imp. Bizantin, care demonstrează grecizarea acestuia după sec. VII-. Analiza şi interpretarea textului exemplu → istoric   Th. Basin: „Histoire de Charles le VII-eme” pentru a prezenta consecinţele războiului de 100 de ani asupra populaţiei Franţei. Asocierea surselor de informaţie exemplu    → Cronica Pictată de la Viena ce înfăţişează lupta de Posada (text imagini şi hartă) Identificarea şi argumentarea proprie a factorilor care au asigurat succesul expansiunii arabe în sec. VIII-X. Selectarea datelor, argumentarea şi exemplu → stabilirea concluziilor   rolul capitulaţiilor în raporturile dintre Ţările Române şi Imperiului Otoman. exemplu  → rolul Asumarea de rol   boierimii autohtone în lupta pentru independenţă a Ţărilor Române în Manualul Procedurale Expunerea Observarea sistematică a elevilor Evaluare frontală Interogaţii Evaluarea eseurilor cu temă: „Politica otomanilor faţă de popoarele cucerite”

Competenţe generale

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Evaluare

Comunicare 1.Utilizarea a în limba vocabularului şi a maternă. informaţiei în comunicarea orală sau scrisă. Competenţe sociale şi competenţe civice 2.Dezvoltarea comportamentulu i civic prin exersarea deprinderilor sociale.

State medieval e în spaţiul Românesc

Harta Ţările Investiga-ţia Române între sec. XIV-XVI Conversa-ţia euristică Harta Ţările Române în Învăţarea prin timpul lui descoperi-re Mihai Viteazul Problematizar e Atlas istoric Conversa-ţia euristicăVideocaseta Joc de rol „Istoria Românilor”, Expunerea Bucureşti 1994 Dezbaterea Culegere de Demonstraţia texte pentru istoria medievală

Sensibilizare şi exprimare Absoluculturală 3.Formarea tismul imaginii pozitive monarhic despre sine şi ceilalţi. Islamul şi Comunicare Europa a în limbi străine Ţările Române şi statele vecine în Competenţe Evul matematice Mediu şi competenţe Evaluare de bază în ştiinţe şi 4.Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii.

Poster

5.Utilizarea surselor istorice a

Evaluare

64

tehnologii metodelor şi Competenţă tehnicilor digitală adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.

actualitate. 5.1.Înţelegerea mesajului surselor istorice. 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric. 5.5. Construirea de sinteze tematice.

secolele XIV-XVI. Identificarea şi argumentarea principalelor direcţii de acţiune ale politicii lui Ştefan cel Mare faţă de statele creştine şi Imperiul Otoman. Elaborarea unui text cu caracter istoric având în vedere: personalităţi, date, termeni istorici, repere cartografice.

sumativă Hărţi tematice Planşe tematice

Unitatea de învăţare: V. Oamenii, societatea şi lumea ideilor. Religia şi viaţa religioasă. Statul şi politica. Relaţiile internaţionale. – 8 ore Competenţe Detalieri de Competenţe cheie Competenţe specifice conţinut generale (europene) Umanismul. Comunicare 1.Utilizarea 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul Renaşterea a în limba vocabularului şi a unei prezentări orale sau scrise. artistică. maternă. informaţiei în 1.2. Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o comunicarea succesiune de evenimente sau procese Comunicare orală sau scrisă. istorice. a în limbi 1.3. Formularea de opinii şi argumente Reforma străine. 2.Dezvoltarea referitoare la un subiect istoric. religioasă şi comportamentulu 2.1. Recunoaşterea unui context economic, urmările Competenţe i civic prin social, politic, cultural, istoric. sale. sociale şi exersarea 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un competenţe deprinderilor mesaj. civice sociale. 2.3. Recunoaşterea perspectivelor multiple Expansiunea asupra faptelor şi proceselor istorice utilizând europeană. surse istorice diverse. Sensibilizare 2.4. Exprimarea acordului/dezacordului în şi exprimare raport cu un context social. Absolutismu culturală 2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor

Activităţi învăţare

de Resurse Materiale Procedurale Manualul Expunere

Evaluare

Identificarea principalelor cauze care au dus la apariţia Renaşterii. Argumentarea rolului vieţii cotidiene ca izvor de inspiraţie pentru artiştii Renaşterii Determinarea poziţiei ţăranilor, cavalerilor şi

Albume Dezbatere de istorie a artei Conversa-ţia Evaluare euristică fronta-lă Culegere de texte pentru istoria medieval ă

Observarea sistematică a elevilor

Compara-ţia Fişa de personaj Problematizarea Evalua-rea unor Învâţarea investigaţii prin cu temă ca: Fişă de descoperire a."Rolul personaj omului în Conversaţia Renaşte-

65

l Războiul de 30 de ani şi Competenţe diplomaţia matematice europeană Evaluare 3.Formarea imaginii pozitive despre sine şi ceilalţi. 5.Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme

şi grupurilor umane în diferite contexte 2.6. Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de investigaţii, de proiecte. 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri. 3.2. Utilizarea dialogului intercultural. 5.2. Construirea de afirmaţii pe baza surselor istorice şi formularea de concluzii. 5.4. Realizarea de analize comparative referitoare la spaţii şi perioade istorice. 5.5. Construirea de sinteze tematice. 5.6. Investigarea unui fapt istoric.

burgheziei în Hărţi legătura cu tematice necesitatea unei reformări a Atlasul de Bisericii istorie Catolice Imagini Elaborarea unui tematice text cu caracter istoric având în vedere: Planşe personalităţi, tematice date, termeni istorici,

examinatoa- re"; re Modelare Dezbatere Investga-ţia

ISTORIE UNIVERSALĂ MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Cls. a X- a Competenţe generale: 1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă 2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale 3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi 4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii 5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme Notă: Conţinuturile se studiază în ordine cronologică 1 oră/săptămână Unitatea de Nrcrt Conţinuturi Competenţe specifice învăţare I Popoare şi 1.Lumea la cumpăna 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. spaţii istorice secolelor XIX-XX 2.4.Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială. 3.1.Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii. 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate. II Oamenii, 1. 1.Epoca luminilor 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei.

Nr. ore 1

Săpt Obs.

9

66

societatea şi lumea ideilor

III

IV

1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric. 2.2. Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup 2. 2.Revoluţia utilizând resurse diverse. industrială 2.3. Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi. 3. 3.Anul 1848 în 2.4.Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială. Europa 2.5. Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane. 3.1.Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii. 4. 4.Lumea în 4.1. Exprimarea unei opinii faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. perioada 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate. 5. interbelică 4.3. Formarea unor reprezentări culturale despre spaţii şi epoci istorice diferite. 6. 5.2. Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context 5.Lumea postbelică cronologic. 5.3. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai 6.Societatea la începutul larg românesc, european sau universal. mileniului III Religia şi 1. Religia în lumea 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. 2 viaţa contemporană 2.1.Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi religioasă proceselor istorice. 2.3. Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi. 2.5. Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane. 3.1.Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii. 3.2. Adecvarea comportamentului la contexte şi situaţii istorice. Statul şi 1. 1.Organizarea 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. 10 politica statelor moderne 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric. 2. 2.State naţionale 2.1.Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi şi multinaţionale proceselor istorice. în a doua 2.2. Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup jumătate a utilizând resurse diverse. secolului XIX 2.3. Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc 3. imaginea unei societăţi. 4. 3.Regimuri 2.4.Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială. politice în 3.1.Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii. perioada 3.2. Adecvarea comportamen-tului la contexte şi situaţii istorice. interbelică 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate. 5. 4.Regimuri

67

V

Relaţiile internaţionale

politice postbelice 1. 1.Ţările Române 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. 12+1 şi problema 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric. orientală 2.1.Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi 2. proceselor istorice. 3. 2.Relaţiile 2.4.Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială. internaţionale în 2.5. Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane. secolul al XIX- 5.1. Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii lea relevante la sursele istorice. 4. 5.2. Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context 5. 3.Marile conflicte cronologic. ale secolului XX 5.3. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai 6. 4.Relaţiile larg românesc, european sau universal. internaţionale postbelice 7. 8. 5.România şi integrarea euroatlantică

Unitatea de învăţare: I. Popoare şi spaţii istorice- 1 oră Competenţe cheie (europene) Lumea la Comunicarea cumpăna în limbă secolelor XIX- maternă XX Competenţe sociale şi competenţe civice Detalieri conţinut de Resurse Materiale Procedurale Dicţionar Explicaţia de termeni istorici Demonstraţia Manual de Investigaţia istorie Dezbaterea Fişe de lucru Comparaţia

Competenţe generale 1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă. 2.Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale.

Competenţe specifice 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei 2.4.Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială

Activităţi de învăţare Identificarea şi explicarea noilor termeni istorici. Exerciţii de cauzalitate istorică raportate la specificul fiecărei regiuni culturale. Investigarea a două

Evaluare Evaluare iniţială

Observarea sistematică

68

Sensibilizare şi exprimare 3.Formarea imaginii culturală pozitive despre sine şi despre ceilalţi. Iniţiativă şi antreprenoria 4.Sensibilizarea faţă de t valorile estetice ale culturii. Competenţă digitală

surse istorice diferite 3.1.Recunoaşterea şi în vederea stabilirii acceptarea interculturalităţii interculturalităţii. Realizarea unei scurte dezbateri cu privire la 4.1. Exprimarea elemente definitorii unei opinii faţă de o ale civilizaţiilor operă culturală în secolelor XIX-XX. cadrul unei dezbateri. Compararea 4.2. Aprecierea elementelor definitorii valorilor trecutului ale civilizaţiilor din prin raportarea la secolele XIX-XX cu actualitate. cele actuale. Unitatea de învăţare: II. Oamenii, societatea şi lumea ideilor- 9 ore Competenţe generale 1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă

Atlasul istoric

Conversaţia euristică Analiza text istoric de

Evaluare frontală

Culegere de texte istrice

Competenţe Detalieri cheie de conţinut (europene) Epoca Comunicare luminilor a în limbă maternă Revoluţia industrială

Competenţe specifice 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric. 2.2. Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse. 2.3. Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi. 2.4.Recunoaşterea

Activităţi de învăţare Utilizarea noilor termeni istorici în vederea formulării unor opinii personale. Explicarea faptelor istorice prin intermediul curentelor politice şi al mişcărilor culturale în vederea stabilirii argumentaţiei. Realizarea pe grupe a unor proiecte tematice pe baza bibliografiei stabilită de către profesor: „Principii comune europene iluministe”, „Personalităţi româneşti paşoptiste”, „Viaţa cotidiană în Europa şi România interbelică”, „Modalităţi de aplicare ale Drepturilor Omului în UE şi SUA conform actelor constituţionale”,

Resurse Materiale Manual Harta istorică Procedurale Explicaţia Argumenta -rea

Evaluare Observarea sistematică a elevilor

Competenţe sociale şi 2.Dezvoltarea competenţe comportamentu civice i civic prin exersarea Anul 1848 deprinderilor în Europa sociale.

Culegere de texte Proiecte istorice istorice Fişe lucru de Investigaţia Învăţarea prin descoperire

Evaluarea continuă Fişe lucru de

Lumea în perioada interbelică

Test de evaluare

Film documen-

69

Lumea postbelică

Societatea la începutul mileniului III

continuităţii, schimbării şi cauzalităţii în evoluţia socială. Sensibiliza3.Formarea 2.5. Examinarea re şi imaginii consecinţelor directe şi exprimare pozitive despre indirecte ale acţiunii culturală sine şi despre umane. ceilalţi. 3.1.Recunoaşterea şi Comunicare 4.Sensibilizarea acceptarea a în limbi faţă de valorile interculturalităţii. străine estetice ale culturii. Iniţiativă şi antreprenori4.1Exprimarea unei opinii at faţă de o operă culturală în cadrul unei dezbateri. 4.2. Aprecierea valorilor Competenţă trecutului prin raportarea digitală 5.Utilizarea la actualitate. surselor istorice 4.3. Formarea unor A învăţa să a metodelor şi reprezentări culturale înveţi tehnicilor despre spaţii şi epoci adecvate istoriei istorice diferite. pentru rezolvarea de 5.2. Încadrarea unui probleme eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic. 5.3. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal.

„Ce ştim despre terorism?” Identificarea în două surse istorice a unor elemente specifice faptelor istorice în vederea clasificării acestora pe domenii (politic, economic, cultural) Compararea a două evenimente istorice în vederea desprinderii ideilor de cauzalitate, continuitate şi schimbare în istorie Analiza holistică a fiecărui eveniment prezentat cu scopul desprinderii consecinţelor acestora. Proiectarea unui scurt documentar în vederea extragerii exemplelor istorice de interculturalitate Propunerea de către elevi a unei opere culturale la fiecare domeniu al conţinuturilor în vederea realizării unor scurte dezbateri tematice. Identificarea elementelor comune ale faptelor istorice prezentate cu cele actuale. Realizarea unor schiţe cartografice tematice pentru fiecare eveniment abordat. Situarea unor evenimente istorice aparent disparate pe o axă cronologică

tar tematic

Comparaţia Vizionarea unui film documentar Dezbaterea

Evaluarea proiectelor istorice

Atlasul de istorie

Fişa de personaj

Hărţi mute

Lucrul harta

cu

Imagini video Tabel sinoptic

Conversaţia euristică

Problematizarea

Conversaţie examinatoare

70

Unitatea de învăţare: III. Religia şi viaţa religioasă.- 2 ore

71

Unitatea de învăţare: IV. Statul şi politica.- 10 ore Competenţe cheie (europene) Organizarea Comunicarea statelor în limbă moderne maternă Comunicarea State în limbi naţionale şi străine multinaţional e în a doua Competenţe jumătate a sociale şi secolului XIX competenţe civice Detalieri conţinut de Competenţe generale 1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă. 2.Dezvoltarea comportamentulu i civic prin exersarea deprinderilor sociale. Resurse Materiale Harta istorică Fişe lucru Procedurale Lucrul harta de Explicaţia cu Observarea sistematică a elevilor

Competenţe specifice 1.1. Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric.

Activităţi de învăţare Utilizarea noilor termeni istorici în vederea formulării unor opinii personale. Explicarea faptelor istorice prin intermediul curentelor politice în vederea stabilirii argumentaţiei. Compararea a două surse istorice contradictorii faţă de acelaşi fapt istoric. Elaborarea unor prezentări power-point individuale despre diferite personalităţi politice ale momentelor studiate, în funcţie de afinităţile elevilor. Cercetarea unor articole din presa vremii în vederea stabilirii unor aspecte de ordin social, economic, cultural specifice perioadei studiate. Compararea a două evenimente istorice în vederea desprinderii ideilor de cauzalitate, continuitate şi schimbare

Evaluare

2.1.Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice. 2.2. Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect Regimuri personal sau de grup politice în utilizând resurse diverse. perioada 2.3. Analizarea factorilor interbelică politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi. Sensibilizare 2.4.Recunoaşterea Regimuri şi exprimare 3.Formarea continuităţii, schimbării şi politice culturală imaginii pozitive cauzalităţii în evoluţia postbelice despre sine şi socială. despre ceilalţi. A învăţa să 3.1.Recunoaşterea şi înveţi acceptarea interculturalităţii. 3.2. Adecvarea Iniţiativă şi 4.Sensibilizarea comportamen-tului la antreprenoria faţă de valorile contexte şi situaţii istorice. t estetice ale culturii. 4.2. Aprecierea valorilor

Copii ale Comparaţia articolelo r de presă Imagini tematice Manual de istorie Învăţarea prin descoperire Investigaţia

Evaluarea prezentărilor powerpoint individuale

Atlasul de Conversaţia istorie euristică

Evaluarea fişelor de lucru

Culegere Test de de texte evaluare istorice Demonstraţia

72

trecutului prin raportarea la în istorie actualitate. Unitatea de învăţare: V. Relaţiile internaţionale. – 13 ore

73

Competenţe Detalieri de cheie conţinut (europene) Ţările Comunicarea Române şi în limbă problema maternă orientală Comunicarea în limbi Relaţiile străine internaţionale în Competenţe secolul al sociale şi XIX-lea competenţe civice Marile conflicte ale secolului Sensibilizare XX şi exprimare culturală Relaţiile internaţionale A învăţa să postbelice înveţi România şi Competenţă integrarea digitală euroatlantică Competenţe matematice

Competenţe generale 1.Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă. 2.Dezvoltarea comportamentu i civic prin exersarea deprinderilor sociale.

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Resurse Materiale Harta istorică Dicţionar de termeni istorici Film documentar Fişe lucru de Demonstraţia Manual de istorie Investigaţia Procedurale Munca harta Explicaţia Argumentarea cu

Evaluare Observare a sistematică a elevilor

3.Formarea ima-ginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi. 5.Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme

1.1. Exprimarea de opinii în Identificarea şi explicarea limbajul adecvat istoriei. noilor termeni istorici. 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric. Explicarea faptelor istorice prin intermediul 2.1.Recunoaşterea şi acceptarea ideilor politice în vederea perspectivelor multiple asupra stabilirii argumentaţiei. faptelor şi proceselor istorice. 2.4.Recunoaşterea continuităţii, Compararea a două schimbării şi cauzalităţii în evenimente istorice în evoluţia socială. vederea desprinderii 2.5. Examinarea consecinţelor ideilor de cauzalitate, directe şi indirecte ale acţiunii continuitate şi schimbare umane. în istorie. 3.1.Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii. Vizionarea unui scurt film documentar din care elevii să identifice 5.1. Construirea de afirmaţii pe consecinţe directe şi ba-za surselor şi formularea de indirecte ale îndoctrinării con-cluzii relevante la sursele politice. istorice. 5.2. Încadrarea unui eveniment Cercetarea unor surse sau a unei serii de evenimente istorice în vederea într-un context cronologic. elaborării unor concluzii 5.3. Plasarea evenimentelor şi de grup. pro-ceselor istorice într-un context is-toric mai larg Situarea unor evenimente românesc, european sau istorice aparent disparate universal. pe o axă cronologică

Evaluarea fişelor de Învăţarea prin lucru descoperire Comparaţia Fişa lucru de

Culegere Concersaţia de texte euristică istorice Imagini tematice

Test de evaluare

ISTORIE

74

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Cls. a XI- a Competenţe generale: 6. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate 7. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice 8. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice 9. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă 1 oră/săptămână Nr. crt. 1 Unitatea de Conţinuturi învăţare Popoare şi spaţii - Europa şi lumea în secolul XX istorice Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare). - Cultura română şi cultura europeană. - România şi Europa în secolul al XX-lea. Nr. ore 1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare 5 la o temă de istorie 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie 2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice - Evaluare. 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de vedere Oamenii, - Economie şi societate în lumea postbelică 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite 14 societatea şi - Ocupaţii şi statute profesionale. referitoare la o temă de istorie lumea ideilor - Migraţii în lumea contemporană: 2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei - Viaţa publică şi privată. democratice 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a - Studiu de caz: Economia rurală şi urbană susţine/combate un punct în România. 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi - Ştiinţa şi societatea proceselor istorice - Impactul tehnicii asupra vieţii cotidiene şi a 4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare mediului şi comunicare pentru investigarea unui eveniment sau a - Noile tehnologii şi timpul liber. unui proces istoric - Studiu de caz: Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Competenţe specifice Evaluare Săpt. 1-5 Obs

2

6-19

75

3

Statul şi politica

Statele în perioada contemporană

4

Relaţiile internaţionale

1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite 4 referitoare la o temă de istorie - Forme de organizare statală. 2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de - Idei şi regimuri politice. guvernare 2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare -Studiu de caz: România – de la statul totalitar civică la statul de drept. 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi - Evaluare. proceselor istorice 4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea unui eveniment sau a unui proces istoric *1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere întro discuţie / într-un referat pe teme de istorie - Cooperare şi conflict 1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare 4 la o temă de istorie - Instituţii, mecanisme şi politici de rezolvare 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite a conflictelor în lumea contemporană referitoare la o temă de istorie 2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare - Studiu de caz: România şi conflictele civică regionale în secolul XX. 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice 3.4.Analiza diversităţii sociale, culturaleşi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice 4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea unui eveniment sau a unui proces istoric *1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere întro discuţie / într-un referat pe teme de istorie

2023

2427

76

5

Religia şi viaţa -Religia în lumea contemporană religioasă - Fundamentalismul. - Arhitectura religioasă - Studiu de caz: Diversitatea religioasă în România. - Evaluare.

3.4.Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie 6 în istorie pornind de la sursele istorice *1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere întro discuţie / într-un referat pe teme de istorie

2833

6

Evaluare finală

2

3435

Unitatea de învăţare:I. Popoare şi spaţii istorice- 5 ore Competenţe cheie (europene) Comunicare - Europa şi a în limba lumea în maternă. secolul XX Comunicare - Europa a în limbi contemporană străine. (unitate, diversitate, integrare). Detalieri conţinut de Cultura română şi cultura europeană. - România şi Europa în Competenţe generale 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Competenţe specifice Activităţi de învăţare Exerciţii de identificare a termenilor istorici specifici temei în diferite texte. Compararea informaţiilor din surse istorice diferite. Compararea diverselor concepte de Europă unirtă. Dezbaterea cu tema: „Efectele integrării europene”. Formularea de opinii privind ataşamentul faţă de valorile Uniunii Europene Identificarea, prin analiza de textul istoric a caracte- risticilor şi curentelor culturii europene. Compararea culturii româneşti cu cea europeană. Formularea de opinii argumentate Resurse Materiale Procedura-le Evaluare Evaluarea iniţială Observare sistematică

1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie 2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor Competenţe 2. Exersarea cetăţeniei sociale şi demersurilor democratice

Culegere de Conversaţie texte pentru euristică. istoria contemporană. Comparaţia Manualul istorie de Demonstra-ţia

Harta tematică Internetul

Problematizarea Evaluarea orală continuă Portofoliul Evaluare frontală

77

secolul XX-lea.

despre contribuţia românilor la cultura europeană Identificarea elementelor specifice şi - Evaluare.. de generalitate ale revoluţiei de la 1848. Analiza de text privind apărarea creştinismului. Argumentarea conceptului „Naţional şi european în formarea statului naţional". Dezbatere pe tema: „Rolul sistemului Versaillez la păstrarea statut-quoului în perioada interbelică”. Analizarea etapelor procesului de integrare şi formularea de opinii. Unitatea de învăţare:II. Oamenii, societatea şi lumea ideilor- 14 ore Competenţe cheie (europene) - Economie şi Comunicarea societate în în limba lumea maternă. postbelică - Ocupaţii şi Comunicarea statute în limbi profesionale. străine. - Migraţii în lumea Competenţe contemporană: sociale şi - Viaţa competenţe publică şi civice privată. Sensibilizare - Studiu de şi exprimare caz: culturală. Economia Detalieri conţinut de Competenţe generale 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Competenţe specifice 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie Activităţi de învăţare Exerciţii de identificare a noţiunilor noi din context: globalizare, mondializare; Formularea de opinii referitoare la procesul de globalizare; Identificarea celor mai căutate meserii din lume şi relaţionarea lor cu meseriile cu piaţa forţei de muncă; Utilizarea termenilor: consum, societate informaţională, etc; Comparearea şi identificarea celor trei tipuri de societăţi pe baza textelor din manual; Localizarea pe suport cartografic a societăţilor studiate; Identificarea pe hartă a modificărilor demografice; Resurse Materiale Manual

al competenţe civice

şi acţiunilor 3.1. Selectarea civice. şi comentarea surselor istorice pentru a Sensibilizare susţine/combate şi exprimare 3. Aplicarea un punct de culturală. principiilor vedere şi a Competenţa metodelor digitală adecvate în abordarea A învăţa să surselor înveţi istorice.

Investigaţia

Test sumativ

Procedurale Evaluare Conversaţi a euristică Observarea sistematică a elevilor

Harta lumii Comparaţia contemporane Statistici Problematizare Dezbaterea Repertoarul meseriilor Investigaţia Postere cu statutul ocupaţional

2.1.Cunoaşterea şi asumarea 2.Exersarea valorilor demersurilor cetăţeniei şi acţiunilor democratice civice. 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice

78

rurală urbană România.

3.Aplicarea principiilor şi a metodelor Iniţiativă şi adecvate în - Ştiinţa şi antreprenoria abordarea societatea t surselor Impactul istorice. tehnicii asupra vieţii cotidiene şi a mediului Noile tehnologii şi timpul liber. - Studiu de caz: A învăţa să Contribuţii înveţi. româneşti la 4.Folosirea dezvoltarea Competenţa resurselor ştiinţei şi digitală. care susţin tehnicii învăţarea permanemtă.

şi Competenţe în matematice

pentru a susţine/combate un punct 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi proceselor istorice 4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea unui eveniment sau a unui proces istoric

Evaluare

Stabilirea unor relaţii între evoluţia societăţii şi fenomenul migraţiei; Identificarea cuzelor şi efectelor migraţiei; Utilizarea în context nou a termenilor: viaţă publică, viaţă privată; Compararea diferitelor modele ale vieţii cotidiene; Identificarea particularităţilor specfice ale statului românesc pe parcursul secolului XX; Analiza comparativă între economia rurală şi urbană în diferite perioade. Descoperirea elementelor de noutate în viaţa cotidiană pe baza surselor istorice şi a cunoştinţelor generale: comunicaţii, aparatură electrocasnică, informatică, internet, sănătate transporturi; Prezentarea efectelor negative a tehnologiei asupra vieţii umane şi a mediului; dezbaterea ambivalenţei tehnologiei: energie nucleară, industrie chimică, modificări genetice, efectul de seră, tehnologia în slujba războiului; Argumentarea efectelor pătrunderii noilor tehnologii în petrecerea timpului liber: televizor, internet, mijloace de informare, difuzarea sondajelor de opinie, manipularea maselor prin mijloace informale Descoperirea pe baza textelor a personalităţilor în domeniul ştiinţei şi tehnicii româneşti şi contribuţia lor pe plan mondial

Harta lumii Jocul de rol Atlasul istoric Modelarea Analiză de text Lucrul hartă la Evaluare frontală Conversaţie examinatoare

Texte istorice Atlasul geografic

Studiul de caz Mass – media Internet Interviul Portofoliu tematic

Documente istorice

Modelarea Test sumativ Interviul

79

Argumentarea contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţifică şi tehnică în secolul XX.

Unitatea de învăţare: III. Statul şi politica - 4 ore Competenţe Detalieri de cheie conţinut (europene) Statele în Comunicarea perioada în limba contempora- maternă. nă Comunicarea - Forme de în limbi organizare străine. statală. - Idei şi regimuri Competenţe politice. sociale şi competenţe -Studiu de civice caz: România – Sensibilizare de la statul şi exprimare totalitar la culturală. statul de drept. Competenţa digitală. Competenţe matematice Competenţe generale 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Competenţe specifice 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie Activităţi de învăţare Resurse Materia-le Procedurale Conversaţia euristică Analiză de text Problematizarea Comparaţia Analiză documente Învăţarea descoperire Conversaţia euristică Studiu de caz Joc de rol de Evaluarea prin continuă Conversaţie examinatoare Evaluare Observarea sistematică a elevilor

Compararea unor opinii şi Atlasul istoric argumente diferite referitoare la aspectele funcţionării regimurilor Manualul politice în perioada secolului XX Alcătuirea unor tabele sinoptice comparative între cele două Harta istorică regimuri politice: totalitar şi democratic Mass – media Identificarea prin analiză de text a cauzelor interne şi condiţionărilor externe privind schimbarea regimului din România Culegere de texte pentru istoria Analiza comparativă a contemporană. caracterului fiecărui tip de regim din România în perioada cuprinsă între anii 1938-1989 Imagini tematice Fişă de personaj: Carol II, I.

2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi 2. Exersarea procedurilor de demersurilor guvernare şi acţiunilor 2.3. Folosirea civice. strategiilor de negociere şi cooperare civică 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice 4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de

Fişa de personaj

80

- Evaluare.

Iniţiativă şi antreprenoria t 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor A învăţa să adecvate în înveţi. abordarea surselor istorice.

informare şi comunicare pentru investigarea unui eveniment sau a unui proces istoric *1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe teme de istorie

Antonescu, N. Iorga, Iuliu Maniu, P. Groza, N. Ceauşescu, etc. Internet Investigarea schimbărilor produse de regimurile politice în mentalitatea colectivă Brainstor ming

Fişa de personaj

Test de evaluare

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanemtă. Unitatea de învăţare: IV.Relaţii internaţionale- 4 ore Detalieri conţinut de Competenţe cheie (europene) - Cooperare şi Comunicarea conflict în limba maternă. Competenţe generale Competenţe specifice Activităţi de învăţare 1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie 2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică Resurse Materiale Procedura-le Evaluare Observarea sistematică a elevilor Conversaţie examinatoare Evaluare orală

1. Utilizarea eficie-ntă a comunicării şi a Comunicarea limbajului de în limbi specialitate. Instituţii, străine. mecanisme şi politici de 2. Exersarea rezolvare a Competenţe demersurilor conflictelor în sociale şi şi acţiunilor lumea competenţe civice. contemporană civice

Compararea Manualul Conversaţia informaţiilor din euristică surse istorice diferite Atlasul Lucrul cu harta istoric Problematizarea Identificarea tipurilor de conflicte şi a Harta Comparaţia modalităţilor de istorică rezolvare Analiză de Mass – documente Identificarea media Învăţarea prin 3.3. Descoperirea în sursele de cauzelor care au descoperire informare a perspectivelor condus la slăbiciunea Internet multiple asupra evenimentelor şi Societăţii Naţiunilor Interviul – cu o

81

3. Aplicarea Sensibilizare principiilor şi şi exprimare a metodelor - Studiu de culturală. adecvate în caz: România abordarea şi conflictele Competenţa sur-selor regionale în digitală. istorice. secolul XX. Competenţe matematice 4. Folosirea resurselor care susţin Iniţiativă şi învăţarea antreprenoria permanemtă. t A învăţa să înveţi.

proceselor istorice 3.4.Analiza diversităţii sociale, culturaleşi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice

şi a sistemului de la Versailles Prezentare realizărilor Societăţii Naţiunilor în politica 4.2. Folosirea mijloacelor şi a internaţională tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea Formulare unor unui eveniment sau a unui proces opinii personale istoric referitoare la *1.4.Susţinerea argumentată a modalitatea de unui punct de vedere într-o cooperare între discuţie / într-un referat pe teme statele lumii de istorie Precizarea modului implicării României în conflictele regionale şi rolul jucat de ea

Dicţionar de termeni istorici Kiriţescu România în al doilea Război Mondial

personalitate care a trăit în Evaluare timpul celui de- continuă aldoilea Război Mondial Fişa de personaj

Portofoliu tematic

Unitatea de învăţare: Religia şi viaţa religioasă- 6 ore Competenţe cheie (europene) -Religia în Comunicare lumea a în limba contemporană maternă. Detalieri conţinut de - Fundamenta lismul. Competenţe generale Competenţe specifice *1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe teme de istorie Activităţi de învăţare Compararea religiilor contemporane Utilizarea corectă a termenilor: fundamentalism, integrism, pelerinaj Dezbaterea pe grupe a implicaţiilor unui act terorist (11 Septembrie 2001); Prezentarea formelor de manifestare a integrismului faţă de femeia musulmană; Resurse Materiale Manualul Articole tematice Internetul Coranul Filme documentare Procedurale Dezbaterea Comparaţia Problematizarea Conversaţia Conversaţie examinatoare Postere Evaluare Observarea sistematică a elevilor

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului Comunicare de a în limbi specialitate. străine.

Arhitectura religioasă Competenţa digitală.

3.

3.4.Analiza Aplicarea diversităţii

82

- Studiu de caz: A învăţa să Diversitatea înveţi. religioasă în România. Sensibilizare şi exprimare - Evaluare. culturală.

principiilor şi a metodelor adec-vate în abordarea surselor istorice.

sociale, culturaleşi de civi-lizaţie în istorie pornind de la sursele istorice

Identificarea caracteristicilor stilurilor arhitecturale religioase specifice fiecărei religii Descrierea unei construcţii arhitecturale de tip religios Interpretarea unor date statistice cu structura religioasă a României Prezentare evoluţiei cultelor religioase din România după căderea Regimului comunist Interpretarea unor date statistice privind structura religioasă a Transilvaniei Elaborarea pe grupe a unor seturi de valori etice şi morale considerate comune tuturor religiilor din ţara noastră şi stabilirea cu întreaga clasă a listei finale cu aceste valori

euristică Imagini cu diverse construcţii religioase Articole tematice Date statistice Reviste religioase Calendare religioase Studiu de caz Descrierea Explicaţia Analiza argumentativă Test sumativ Portofoliu tematic

ISTORIA PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (MACROPROIECTAREA INSTRUIRII) Cls. a XII- a Competenţe generale 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice. 4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă. 1 oră/săptămână Nr. Unitatea de Nr. Conţinuturi Comptenţe specifice Crt. învăţare ore I. Popoare şi - Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- 5 spaţii istorice *Studiu de caz: Gh. I. Brătianu despre Marea Neagră. şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice. - Descoperitori de noi spaţii şi culturi între secolele 3.1. Compararea surselor istorice în vederea XV- XIX. stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei

Săpt. Obs. 1-5

83

II.

III.

*Studiu de caz: Călători străini despre civilizţia din conţinută de acestea. spaţiul românesc în evul mediu şi la începuturile modernităţii. *4.1. Descoperirea unor oportunităţi în cercetarea istoriei ca sursă a învăţării - Călători români acasă şi în lume. permanente. Oamenii, - Sate, târguri şi oraşe din Europa şi din spaţiul 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- 8 societatea şi românesc. şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi lumea ideilor procese istorice. - Viziuni despre modernizare în Europa secolelor *1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor XIX-XX: curente şi politici culturale, identităţi specifici(e) istoriei în contexte care implică naţionale şi identitate europeană. interpretări şi explicaţii interdisciplinare. 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea - Politicile culturale şi românii din afara graniţelor. fenomenelor istorice studiate. **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente - Diversitatea etnică, confesională şi soluţiile politice diferite în vederea formulării unor judecăţi în România modernă. Minorităţi naţionale în proprii. România secolului XX. *3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei - Secolul XX – între democraţie si totalitarism. folosite. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa. 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii *Studiu de caz: Construcţia democraţiei si ideologia non-formale de învăţare în analiza fenomenelor totalitară în România. Oameni, fapte şi idei. istorice studiate. *4.3. Analizarea punctelor de vedere similare, - Constituţiile din România. opuse şi complementare în legătură cu *Studiu de caz: Instituţii şi drepturi cetăţeneşti. fenomenele istorice studiate. 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene. Statul şi - Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul *1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor 8 politica românesc (secolele IX-XVIII). specifici(e) istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare. - Statul român modern: de la proiect politic la **2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX). cu privire la situaţii şi contexte economice, *Studiu de caz: De la „partida naţională” la sistemul sociale, politice, culturale. politic pluripartidist în România secolelor XIX-XX. 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune. 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea

6-13

1421

84

IV.

- Redefinirea rolurilor statului de la primul război fenomenelor istorice studiate. mondial până la planul Schumann. Situaţia **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente României. diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. -România postbelică. Stalinism, naţional-comunism *3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse şi disidenţă anticomunistă. Construcţia democraţiei istorice variate prin compararea terminologiei postdecembriste. folosite. Relaţiile - Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în evul *2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic 8 internaţiona-le mediu şi la începuturile modernităţii. cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale. - România şi concertul european; de la „criza 2.3. Descoperirea constantelor în derularea orientală” la marile alianţe ale secolului XX. fenomenelor istorice studiate. *Studiu de caz: Voci ale diplomaţiei româneşti. De la **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu. diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. - România în perioada „războiului rece”. *4.3. Analizarea punctelor de vedere similare, *Studiu de caz: Diplomaţia românească între Tratatul opuse şi complementare în legătură cu de la Varşovia şi Uniunea Europeană. fenomenele istorice studiate. Religia viaţa religioasă şi - Biserica şi şcoala în evul mediu şi la începuturile 1.1.Construirea unor explicaţii şi argumente intra- 4 modernităţii. Construcţie ecleziastică şi implicare şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi laică. procese istorice. 3.1. Compararea surselor istorice în vederea - Protectorat religios şi identitate culturală în Europa stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei şi spaţiul românesc. Statul, Biserica şi diaspora. conţinută de acestea. *Studiu de caz: România şi toleranţa religioasă în 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii secolul XX. non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate. 2

2229

V.

3033

VI.

Evaluare finală

3435

85

Unitatea de învăţare: I. Popoare şi spaţii istorice- 5 ore Competenţe cheie (europene) Romanitatea Comunicarea românilor în în limba viziunea maternă istoricilor. *Studiu de caz: Comunicarea Gh. I. Brătianu în limbi despre Marea străine Neagră. Detalieri conţinut de Descoperitori de noi spaţii şi culturi între secolele XVXIX. *Studiu de caz: Călători străini despre civilizaţia din spaţiul românesc în evul mediu şi la începuturile modernităţii. Călători români acasă şi în lume. Evaluare Competenţe generale 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Competenţe specifice Resurse Materiale Culegere texte Procedurale de Prelegerea Comparaţia Manualul Demonstraţia Problematiza -rea Atlasul istoric Conversaţia euristică Hărţi tematice Investigaţia Planşe tematice Fişa personaj Videoproiecto r Portofoliu Eseu Fişa de de personaj Fişe lucru de Observare sistematică a elevilor

Activităţi de învăţare

Evaluare

1.1. Construirea a. Alcătuirea unei liste unor explicaţii individuale şi a unei şi argumente expoziţii în clasă cu intraşi valorile esenţiale ale multidisciplicivilizaţiei geto-dace şi nare cu privire raportarea acestora la la evenimente prezent. şi procese b. istorice. Analiza comparativă a unor surse istorice diferite: imagine(donariul de la Biertan, monument (Columna lui Traian), document (Xenopol, „Istoria românilor din Dacia Competenţe Traiană”). matematice 3.1. 3.Aplicarea Compararea Efectuarea unei investigaţii de Competenţa principiilor surselor istorice istorie locală referitoare la existenţa digitală şi a în vederea unei mărturii (vizita la muzeu, etc). metodelor stabilirii adecvate în credibi-lităţii şi Identificarea traseelor marilor abordarea a vali-ditiţii călători şi numirea spaţiilor A învăţa să surselor informa-ţiei desoperite, precum şi înveţi istorice. conţinută de caracteristicile acestora. acestea. Iniţiativă şi Realizarea unui eseu despre antreprenoria civilizaţiile precolumbiene: t *4.1.Descoperi „Tehnica folosită de incaşi în -rea unor construcţii”. Sensibilizare oportunităţi în şi exprimare 4.Folosirea cercetarea Identificarea călătorilor români, a culturală. resurselor istoriei ca informaţiilor oferite, a asemănărilor

Conversaţie examinatoare

86

care susţin sursă învăţarea învăţării permanentă manente.

a per-

şi deosebirilor care reies din notele lor de călătorie.

Unitatea de învăţare: II. Oamenii, societatea şi lumea ideilor- 8 ore Competenţe cheie (europene) - Sate, târguri şi Comunicarea oraşe din Europa şi în limba din spaţiul maternă românesc. Comunicarea - Viziuni despre în limbi modernizare în străine. Europa secolelor XIX-XX: curente şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană. Detalieri conţinut de -Politicile culturale şi românii din afara Competenţe graniţelor. sociale şi competenţe Diversitatea civice etnică, confesională şi soluţiile politice Competenţe în România matematice şi modernă. competenţe Minorităţi de bază în naţionale în ştiinţe şi România secolului tehnologii XX. Competenţe generale 1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. Resurse Materiale Procedurale Conversaţia euristică

Competenţe specifice 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intraşi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice. *1.2. Utilizarea termenilor/conceptelo r specifici(e) istoriei în contexte care implică interpretări şi explicaţii interdisciplinare. 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate. **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. *3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin

Activităţi de învăţare

Evaluare

Analiza comparativă a satului Harta şi oraşului din Europa şi tematică spaţiul românesc pe baza documentelor şi ilustraţiilor din manual.

Observarea sistematică a elevilor Evaluare orală

Analiza de text Reconstituirea unei călătorii în Manualul istoric satul românesc. Realizarea unei dezbateri pe tema: „Satul românesc, trecut, prezent şi viitor”. Problematizarea

2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor

Analiza şi descrierea Culegere imaginilor oferite de de texte Comparaţia impresionism şi de arhitectura istorice postmodernistă. Compararea diverselor concepte de Europă unită. Formularea unor opinii Glosar privind ataşamentul faţă de valorile Uniunii Europene. Dezbaterea Localizarea pe harta tematică a ariei de răspândire a diasporei Demonstra-ţia

Evaluare frontală

Evaluare secvenţială Conversaţie examinatoare Portofoliul

87

compararea terminologiei folosite. 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute A învăţa să în medii non-formale înveţi. de învăţare în analiza 4.Folosirea fenomenelor istorice Sensibilizare resurselor care studiate. şi exprimare susţin *4.3. Analizarea culturală învăţarea punctelor de vedere permanentă similare, opuse şi Competenţa complementare în digitală legătură cu fenomenele istorice studiate. - Constituţiile din Iniţiativă şi 4.4. Realizarea de România. antreprenoria conexiuni între *Studiu de caz: t informaţiile oferite de Instituţii şi drepturi sursele istorice şi cetăţeneşti contextul vieţii cotidiene. - Secolul XX – între democraţie si totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa. *Studiu de caz: Construcţia democraţiei si ideologia totalitară în România. Oameni, fapte şi idei.

istorice.

româneşti.

Album de artă Învăţarea prin descoperire

Stabilirea unor relaţii între evoluţia societăţii şi fenomenul migraţiei şi identificarea cauzelor şi Atlasul efectelor migraţiei. istoric

Studierea şi analiza Investigaţia documentelor din manual referitoare la drepturile minorităţilor naţionale în Dicţionar România. politic Analiza documentelor şi surselor istorice, identificând transformările produse în statele europene la sfârşitul Primului Război Mondial şi clasificarea acestora după criterii politice şi sociale. Identificarea elementelor care reflectă criza specifică perioadei interbelice. Identificarea de asemănări şi deosebiri între ideologiile totalitare. Identificarea marilor curente de gândire care au marcat dezvoltarea României în perioada interbelică. Analiza comparativă a Constituţiilor din 1923 şi 1938 şi a instituţiilor interbelice. Lucrul cu harta

Proiectul

Test evaluare

de

88

Unitatea de învăţare: III. Statul şi politica- 8 ore Detalieri conţinut de Competenţe cheie (europene) Competenţe Competenţe specifice generale Resurse Activităţi de învăţare MateriaProcedu-rale le Analizarea factorilor Manualul Analiza interni şi externi care au şcolar determinat formarea statelor medievale Harta romaneşti pe baza istorică textelor din manual şi al Conversaţia suportului cartografic. Atlasul istoric Argumentarea şi compararea unor fapte Culegere istorice care să conducă de texte Problematila concluzii cu privire la istorice zarea formarea instituţiilor centrale. Fişe de lucru Analizarea principalelor proiecte şi tratate politice Tabel Demonstra-ţia care au determinat sinoptic evoluţia statului român şi modificările teritoriale. V. GeorgeRealizarea unor tabele scu, sinoptice comparative Istoria Comparaţia ( constituţiile din 1923, românilo 1938, 1948). r Evidenţierea deosebirilor între statul democratic şi statul autoritar (dictatură personală, monarhie autoriatară, dicatură Evaluare

- Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII). - Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX). *Studiu de caz: De la „partida naţională” la sistemul politic pluripartidist în România secolelor XIX-XX. Redefinirea rolurilor statului de la primul război mondial până la planul Schumann. Situaţia României. -România postbelică. Stalinism, naţional-

Comunicare 1.Utilizarea *1.2. Utilizarea a în limba eficientă a termenilor/conceptelo maternă comunicării r specifici(e) istoriei şi a în contexte care Comunicare limbajului implică interpretări şi a în limbi de explicaţii străine. specialitate. interdisciplinare. **2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale. Competenţe 2.2. Proiectarea unui sociale şi demers de cooperare competenţe 2.Exersarea pentru identificarea şi civice demersurilor realizarea unor scopuri şi a comune. Sensibilizare acţiunilor 2.3. Descoperirea şi exprimare civice constantelor în culturală democratice desfăşurarea . fenomenelor istorice studiate. **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. *3.2. Analizarea Competenţe mesajelor transmise matematice de surse istorice

Observareasistematică

Proiectul

Evaluarea orală Evaluarea frontală

Evaluarea sumativă Descoperi-rea

89

comunism disidenţă anticomunistă.

şi şi variate prin competenţe compararea de bază în 3.Aplicarea terminologiei folosite ştiinţe şi principiilor tehnologii şi a Construcţia metodelor democraţiei A învăţa să adecvate în postdecembriste înveţi. abordarea surselor Competenţa istorice. digitală

militară, comunistă).

dictatură

Brainstorming

Interpretarea rolului evolutiv al statului de la planul New Deal până la planul Schumann. Compararea regimului politic interbelic cu cel postdecembristşi enumerarea principalelor caracteristici. Construirea unor demersuri analitice cu privire la evoluţia regimului politic postbelic în România.

Unitatea de învăţare: IV. Relaţiile internaţionale- 8 ore Competenţe cheie (europene) Competenţe sociale şi competenţe civice Competenţe generale Resurse Materiale Manualul Harta istorică Procedurale Explicaţia Problematizarea Evaluare frontală Evalua re

Detalieri de conţinut - Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în evul mediu şi la începuturile modernităţii.

Competenţe specifice *2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice, sociale, politice, culturale. 2.3. Descoperirea constantelor în

Activităţi de învăţare Identificarea relaţiilor existente între Ţările Române şi statele vecine medievale. Compararea modului în care au evoluat relaţiile vasalice ale Ţărilor Române faţă de statele vecine. Investigarea izvoarelor

2.Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice Sensibilizare democratice România şi şi exprimare . concertul european; culturală

Culegere de texte istorice Munca cu manualul fişer de Reprezentări lucru

90

de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX. *Studiu de caz: Voci ale diplomaţiei româneşti. De la Dimitrie Cantemir la Grigore Gafencu. - România în perioada „războiului rece”. *Studiu de caz: Diplomaţia românească între Tratatul de la Varşovia şi Uniunea Europeană A învăţa să înveţi Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii Competenţa digitală 4.Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

derularea fenomenelor istorice studiate. **2.4. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. *4.3. Analizarea punctelor de vedere similare, opuse şi complementare în legătură cu fenomenele istorice studiate.

istorice referitoare la evoluţia relaţiilor româno-otomane în secolul al XVI-lea. Analizarea unor documente istorice referitoare la: spaţiul românesc în secolul luminilor, la realizarea unităţii independente şi naţionale şi la evoluţia geopolitică a României în secolul XX. Culegerea informaţiilor din surse istorice variate referitoare la perioada războiului rece. Realizarea de conexiuni între scindarea Europei şi situaţia politică a României în perioada regimului lui Gh.Gheorghiu Dej. Demonstrarea opoziţiei faţă de hegemonia sovietică promovată de regimurile Dej şi Ceauşescu. Investigarea şi culegerea de date privind evoluţia diplomaţiei româneşti între Tratatul de la Varşovia şi integrarea europeană.

grafice ale evoluţiei relaţiilor românootomane Atlas istoric V.Georgescu, Istoria românilor, 1989 Dicţionar istoric Album istoric Imagini şi articole din presa vremii Fişe de lucru

Comparaţia Învăţarea prin descoperire Portofoliu Eseu Conversaţia euristică Brainstormingul Dezbaterea Evaluare sumativă

Unitatea de învăţare: V. Religia şi viaţa religioasă- 5 ore Competenţe cheie (europene) - Biserica şi şcoala în Comunicarea Competenţe generale 1.Utilizarea Resurse Materiale Procedurale Explicaţia

Detalieri de conţinut

Competenţe specifice 1.1.Construirea

Activităţi de învăţare Investigarea

Evaluare Observaţia

unor -

unor Manualul

91

evul mediu şi la începuturile modernităţii. Construcţie ecleziastică şi implicare laică. - Protectorat religios şi identitate culturală în Europa şi spaţiul românesc. Statul, Biserica şi diaspora.

în limba eficientă a maternă comunicării şi a limbajului Comunicarea de în limbi specialitate. străine. Competenţe matematice şi 3.Aplicarea competenţe principiilor şi de bază în a metodelor ştiinţe şi adecvate în tehnologii abordarea surselor istorice. 4.Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

explicaţii şi argumente intraşi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice. 3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea. 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate

*Studiu de caz: România şi toleranţa A învăţa să religioasă în înveţi secolul XX. Competenţa digitală

documente istorice cu scopul descoperirii contextului social-politic al construirii lăcaşurilor de cult din Europa apuseană după anul 1009. Culegerea de informaţii despre rolul întemeierii Mitropoliei Ţării Româneşti în procesul de consolidare a ŢăriiRomâneşti. Realizarea de conexiuni între învăţământul european medieval şi cel românesc. -Iniţierea unei dezbateri cu tema „Raporturile dintre identitatea religioasă şi cea culturală în Europa , în epocile modernă şi contemporană, continuitate sau schimbare”.

sistematică Harta istorică Problematizar e

Munca cu Evaluarea Atlas de manualul orală istorie a artei Comparaţia Imagini tematice Atlasul istoric Evaluarea Învăţarea prin frontală descoperire Fişa de lucru Conversaţia euristică

Culegere de Brainstorming texte istorice Dezbaterea Portofoliul tematic Hărţi tematice

92

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->