EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

. De exemplu.. proces cantitativ. ci cum it face.i''':_: d~i~i~'ri . . . COPILUL BOLNAV . . ... Este un fenomen continuu. . Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. "'. Boala diareica acuta .gustari .... . . . Mlnc~':lr! eu ouA. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia. Este tot un fenornen continuu..) . proces calitativ. . posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent.. care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate. Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil.". 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401. . dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul.. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu. . masurabil. .. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat... . de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor.. '" " . .' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~. Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale.. :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .. se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. care-si schimha ritmul destul de usor. Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. De exernplu. n Tuberculoza .. . dar nu specified maturitatea individuala... 3. . ... . . 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . . Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase. . unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii. b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos. 9. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii.. ... .. '" '" Scarlatina '... .... . .atii depinde de maturatia tesuturilor. organelor sau corpului in ansambJu.. ere ~ t ere a. se traduce prin modilicari de strucat tura.. tesuturilor. corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare.. .. este sensibil acelasi pentru toti. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. depinde de maturatia endocrina. nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica). ... .ul (parotidita epidemica... .pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii . . . . . ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate. . Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult. . dar rezultatul sau. . Studiile statistice. ... de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului.. copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . . dar foarte intim legate: 1.. " .. . maturitatea.. " . infect.c.. .. ...'i"'" Orelol. nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut.. ... 1\'1 u rat i a. tnsa mult mai greu de apreciat. : . Salate ' . P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. Desert~. ~. ". '" .. curba greut.elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' . .. Aperitive .. .~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll. . ... .. c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii..... Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul.. . '" . . Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. ~i' .. .. Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur..a..~~. 2.MineArur! pe baza de fAinoase .

d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. perioada de scolar sau copilaria mare. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani). scince~te. strlinutli. mini) sa "vad1i".a protectia conferit. CU.resplra. proveni~i in majoritatea lor din afara. In pr imul an.~tere. unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire.ata la lnceput. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter. Cr~9ter~a este lenta. 1. de V18~~ apar primii dinti. raspunsurt specltlce. exclusiv Iact. .). carente alimentare etc.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie.Lungl. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an).ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult. . Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida. 7. indeosebi ponderala. De 10. perioada prescolara (de la 3la 6 ani). J'easca . holi de piele. 6 9. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre.inde. In aceast.>tl!. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele.d e ~ n t e p ~. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte.ipga acestea. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. sa Iixeze *1 sa urmllreasca. m!ecYll. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului.greutat~l erup\H cut. de boli infectocontagioase.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet.lUl an sa mea~'ga_. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea. 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am. Acest deziderat se impune din primele zile.a.m primele eile se tntoarcs cln.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree. Nevo!le nutri. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. Al:m. urmcad. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare. v 11 . EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini. ~ ~ .ru·famll1e.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei.a 0 oarecare autonomie. spatele sa fie drept ~i nu indoit. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z. unson. Pe I. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se.).?int l~gate . cu 0 rata inexpresiva. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare. mama eu:n sa in~rI: . Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. dasa s~ ..inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani.!lcolar mic".torn. cu pleoap~!e strlnse. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut. BoM~re 1n . camera coreet incalzita fji aerisita. vocea. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u .e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. muschii spatelui se rnatureaza.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani.a obj~nuitl\. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. Es~e peno~da c. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". In aceasta perioada factorii patologici. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. de afeetlUm alerglce. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. cu teat. Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe. cit lji de colaborarea medic pedlat.i. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara). boli intercurente. .5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1.a perioada. . .terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei.md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava). sora de ocrotire. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul. Bolile care domina perioada de ~ugar. i~i agita bratele 9i gambele. .anate etc.. ~atolo. Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme. Imbolnavirile sint dominate de: accidente. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. .6 a Ill). caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii..de a putea s/\ meargi!..~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . Alimentatia. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. 5. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). Mersul automat dispare la 2-3 luni. Funciia motorie se desavirlje9t::. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. 1 cm de Ia 2 la 3 ani). . lar tali a se dubleaza la '4 ani. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii.enta11~. Proportiile dintre cap. nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. In capitolul de nO'. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii. sffrsitul PrJ: mului an.a de organismul matern.. V irs tap r e ~ col a r a (3 . Este perJOada cmd ~opllul capa:. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an. D. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e.nma~ur!\ sa descoper. respirii mai repede.l. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu. ca dominanta activita\ii sale este joc~l. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. tlpa. medicului 9i sorei de ocrotire. In continuare. Buge 9i inghite copilul. " " 8. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani.gla este dommata de accidente. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt.e ~ col a r ( 1 . intoxieaiii. 6. se Int. 4. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid.

Semne1e . ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani. inainte ca sisternul ner. vii". infeetil le intrauterine. Nici o inyata~ura 9i. timp ce la adult acest raport este de 1 :8.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt.ni?i un exercit. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat. dimpotriva. denurnit. Fetitele au tendinta sa mearga. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. 4-5 am la dezvoltarea adulta. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal. genetlCii. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii.ia endocrina. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. sanatatea mamei.bertare progre?eaza simultan. peste. zarzavaturij au talie mica. intoxicatii (medicamente.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita.~~ Iizica. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. in lui la nou-nascut ~i adult.o r i 1ega l.t~ u?ui exe:citiu.. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului.. " 10. carne.P de. A. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . apa. C. d) in al 4-lea an 8 cm.ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta.pu. In unele familii aparitia locomotiei. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :.ica (talie. Apare dentitia a doua.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. ~l c.romo~omica). dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. f) in al 6-lea an 5 cm. copin subnut. B: ~ a e t. dezvoltati normal. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. e) in al 5-lea an 7 cm.:!n tirziu.a adulta se face variabil de la un copil la altul. in majoritatea tarilor industl'ializate. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. Pre mat uri tat e a. 1 . c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. sa manince. greutate).area. 12.i greutiitii la intervale regulate. sa se imbraee sau sa se spele singu. In cadrul perioadei. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. ..Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). pentru 0 dezvoltars normala.are I?ubertatii. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. Pe de 0 parte. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. brinza. de citiva am. ' D. 13. tutun). oua) sau vegetale (fructe.ato. aerul).cu 0 vitez~ aproape constanta . organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. c) Mediul pslhie. L u n g i mea. este virsta perfectionarii functiilor dobindite. Pe'de alta p~rte. Iunot. d) Sexul.11. peste nivelul norrnalului. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. mai mult. prin supraingrijir~ ~I tea. b) Faetoril naturali (soarele. dar tntr-un ritm variabil. ~ragmentar. Dupa vi~sta de un an. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. . nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. int. vorbire etc. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale.irz iati (Iizie. La consultatii. Pe de alta parte.a in mod obisnuit pubertate. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. b) in al 2-lea an de viata 10 cm. in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt.iu nu pot accelera dezvolt. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat. deosebit de tirziu. De.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. ~i ajung tr-un rastlm.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e.?. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg. traumatismele. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga.o marire a Yalorilor medii 13 . Trecerea de la copilarie la virst. tn astfel de familii mers'ul ~orbi.

4 .e s~nt diferite la sugar faya . crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. 5 . a parintilor :. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ. 3 - . iar in fai. 16. aceasta trebuie efectuata de doua persoane.8-10 g/zi (250-300 g/lunii). Pentru a fi exacta. ~" 17. 1). cului Fig.15 g/zi (450 g/luna). La nastere. mijloace noi de informare a copilului etc. ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului.a pe deasupra rnameloanelor. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. not. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. 15 . avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. .aniversar~ a zilei ~e. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. Dupl'i vlrsta de 2 ani. Fig. care conditio. Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere .atile moderne. 18.de lungime ~i greutate la copii. Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. la 3 ani . lunga de 1 m. de la 9 la 12 luni . Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata.ferioa~e).M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice. 14. apoi se a~aza copilul dezbracat.95 cm. La nou-nascut. prirnului an de viata. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. DIm~nslUmle s.50 em. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. Se asterne pe pediometru un scutec curat.rica ce se trece in jurul toracelui. 3).Masurarea perimetrelor: a) cranian.. . Se observa. celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. 2). In unitatile sanitare. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte. Copilul va fi masurat la fiecare . Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata. . Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. 5 a). la 2 ani .int o. in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor. tnsa. La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. extinderea sportului de masa. . ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig.m mai accelerat de crestere In greut.flent~tive. .egmentelor ~l proportrile dintre el.in primele 3 luni .de cOI. de la 3 la 6 luni .25. apliclnd 0 mina pe genunchi.ate ~i lungime .Fig. 15. de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec. . g/zi (750 g/luna). avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala.115 em.nlulmare ~l ad~lt. 5 b). ·5 c). iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig. In familie. na~tere.r . la tocul u~~i. eu 0 maturare etic-rnoralu precoce.rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . . linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului.. Ja 1 an . perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. Cealalt. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului. dar iii un ri t. mai ales in primii ani de via~a. 2 -. Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. . b) toracie.).20 g/zi (600 g/luna). la 6 ani . neazil. ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). o Fig. b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles. Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial.atii infantile.ieducatorilor. Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential.85 cm.iexpiratie (fig. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa . C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. de la 6 la 9 luni .75 em. s. Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. masuratoarea se face cu pediometrul. delicate In f'ata societatii. c) abdominal.Masurarea distantei dintre raeelui.

20. La sugarul sanatos. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. Intre 9 luni §i 24 luni. nefrite. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. neavind aerul ca ar fi tnfometati. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. c) Blastleitatee pielii. prin masurarea valorii hemoglobinei. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. cardiopat. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. de rezistenta speciala la palpare. Dm 17 2Mama ~j copllul . sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. Mai au un suport numit scala. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. Ton u sui m usc u 1a r. 2) va fi depJasat cit mai rar. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . In luna a III-a. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie.fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici .cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). iar din cifra . iar cea de jos in kilograme. In schirnb.n tar ire a. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. muschiinu se relaxeaza complet. Dups pierderi. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. perfect orizontal. deviatiile standard sau valoarea pereentilei . La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree. clnd copilul nu mai poate fi clntarit. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". b) Turgorul. Se cinFig. Iolosind : . tare~te apoi sugarul. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva.ii decompensate. De aceea oopilul va _ii prezentat.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. Hipertonia. a) Tehnica cintaririi sugarului. ciroze. 6). 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. 22. cind este necesara transportarea lui. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ]. din partea segmentului respectiv. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. 21. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. Daca li se da ceva mai mult. ca 9i hipotonia. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime. scaun). in mod normal.fie curba percentilelor. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. daca nu li se da hrana suficienta. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. cu cintarul de adulti. 6 . in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. si nu de 750 g . cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. dona tije orizontale paralele.a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. La nou-nascut exista. pentru ca in ult. pentru controlul greutatii. 16 rara zguduituri.Cintar pentru sugar.b) Conditii de respcctat. copii cu perfuzie etc. varsaturi). varsaturi). In stare normal a.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. Dupa perioada de sugar. Cind ridicam un sugar normal. C l.iv . ea sa nu se deregleze. mari de apa. aceast. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. in care slnt citite sau consemnate in mod direct. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta.a greutatea oopilului. obtinuta se scade greutatea scuteculUl. dacd. 8) Culoarea normals a pielii este roz . apucindu-l de axile. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. sindroame nefrotice. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. in afara de un sistem special de citire a greutatii. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. . progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. ptna la totalul de 10 kg. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. el se incordeaza. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. atlt la asezare. numita tonus. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. pe cintarul pentru sugari. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. aceasta se va face cu atentie. decii 19.are 0 sernnificati« pur conventionala. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. . in mod regulat.

.' . o1'1ee gnljl t. de pSlhlf\tru fp de pSJholcg.ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. Cll multe pared controversate. den~a:'e. . ' 28..abelul de mai jos). Jar la cop1lul geolar. Ta/dul. afect. precum ~i reactia la mediul social. La sugarul mic. ci I]i miscarile. se observa si 5e organele.. 27.e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil.. . in adevaratul sens la cuvtntului..educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'.. .sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t... prin stimularea organelor senzoriale.). . 25. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc.. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. ca hipotiroidia fji af'ect. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit.ea dintilor. . permitind compara~ij obiective..ice (ca de ex~mpJu. Din contra... . Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1..te de dezvoltarc. .. rnimica ~i muschii fona1.p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.. frati. in activitatea concreta §i de observare.. dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social.urarea osoasa si erupt.i Iunctiile necesare (de e xemplu. dupa unii autori... .irnp co 0 cl'qt..tr. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic. 26.ant....a 0 unitate dialeotioa. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile..- . 24.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe".. 0 S 0 a S [I ~.ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111._ Caninii inferiori . de pedlntnJ. lumea inconjuratoare. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l. en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. completa:.. membre). adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului. .ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte.lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o.. ea trebuie amintita. . Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport.11]('re Ie de vaclw1n. a miscarilor spon~i a reflexelor. Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a. care contribuie la reglarea actiunilor.d. Aceasta 18 fata de parint].e dezvoltare.•.iunile cronice de.eziuni.. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la.. 0 accelerare a maturririi schelet.' Mat u I' H rea.n. de Iapte . trunchi.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi. dezooltarea motriciuuii. reproductibile. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise. Apreciern comportamentul motor prin observatia. . dezvoltarii:. evniuarea de zvolt. pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. 1n perioHda de sugar. 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur. Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului.. dsgetelor. clubul'Ile sport n'"" \. ' .l nc('~.!?.. .iind insa eli variatiile individuale sln. precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile.. ~tructurile :. este yorba de teste motometrice.i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori . . adica miscarea miinilor. T~. alte persoane (adulte sau copii). cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor. 1\1: 0 t ric ita tea..' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele...rat. 19 . Se . .l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i.irnpul pubert atii).eaza dintii . I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior .uropslhlCe.. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint..at.. Cu virsta.-..7. mot!'. .a virsta.ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d. Tet. .bilitante... g1ndire. in t.a S811 prelungit. 0 avansare a aparitiei dentitiei. . UTe.. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care . necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente..arii se observe.. Se ponte limite la radiografia miinii (stinga). Din ace51(·. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini.ekctunJe si afective. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere.p~t i. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate.•. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat. memorie. Sint necesare verificari repetate.Jl:i~lpr:lti\ ca un . invatr~l'e.observatiiie date]p considerabile Erupt. ' . . atit cele de explorare senzoriala. . parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire.e. Lim b a j u 1 cuprinde activitatile .a l. pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf.e fie marne: in tirnpul sarcmu.deplsteazii astfel punctele de osif'icare.lul (ol'ganizn\iije pioniel. Rahitismul nu afecteaza in mo.iv8.~cicli:181e 8~lm2nist.i\ Ia unel€ vlrst.. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i.l descl'W dden\e reaC\ll ~. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. Al doilca premolar superior . Unele boli. ..area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini. Pe ling.el'f) import. . ' . Ienomenele §i modificarile mediului exterior. . mt..racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica. . . .~'epel: al. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia. mcdificsri c. . de llpnri1ie a dln tllur .ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice. . la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _.1 \'ir~tR m(. precum ~i asa-zisa motriciuue fina. oblIf?~torl:U calitat. int_lr~. (vez i t.. . " .e. .area ortost. care apar in mod normal la 0 anurmt.ie... Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu. .serveste 111. Am soc(... invat. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard.TI':bu.tia. Caninii superior! Al doilea premolar inferior . respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata. . sesizind semnificatia lor practica.ia dentara. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa . in plina desfa~urare ~i actualitate. cunoa9tel~e. ..iei. st. .. dezooliarea percepiiei. familin este njutatil.ie rnat. . in din amioa. .. .incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial . 23.llip.ia noastre. Cu Loat.

c) cre9terea freev€lIj. perceptie ~i dezvoltarea sociala. profesori. 29. pedagog. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente.M. Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia.SI\ . inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. profesori. d) . Cu Inaintarea in virst. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara. in gradina.re 1a alimentatia naturala la sugar.10 reguli pentru educatia copl~ul. echilibru tn educatia copilului. adevar.ei tulburarilor de insertie soeiali'l.experientele pe care Ie' face singur.ai . d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u .l prezentarn in adaptare . ' 5. sa nu-l Iipsesti de increderea ta. re. in grup (organizatii de tine ret. ~a nU:l umilesti. limbaj. identice pentru toti subiectii exarninati. sa te joci cu el cum ii place. eX?~:sll) . !ngrijire fli educatie a copiilor. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele. gimnastica ~i r~ntl. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. La copii mari aprecierile (promovare. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 .rofesori de. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei).. 7. invidin im~ogatir. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice.tl afeetiv:~ c~re . locuinta. Zeee.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. sa-~l . b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. sa-i dai prilejul sa te iubeasca. 1979). psihiatru.S.30.p~ cai necinstit~. profesori etc. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. cu adaptarile necesare . cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului. In inc~eler. 8. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt. pe searna specialistilor (pediatru. 'I' est e 1e. .tUl caplto. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat. Gltal·IJor individuale ale copilului. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. psiholog. in colectivitate (educa~.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale). institutii de ocrotire ~i educatie etc.articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. psihologi. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal". c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. afectivitate). sa nu-l pedepsesti p~ nedrept. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. psiholocri i~v~tatori.. dragoste. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. Pe linga motricitate. incadrare socials in grup etc. colegi). dar ele se caraot. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. ll) strlnsa Golaborare Intre medici. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(. 2.) de 1a Atena (1978) a fixat drept . Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa.i. cu pr ilejul Anului international al copilului. facvto!i ?e asisten~a sociala. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I. facultatea de judecata. ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Adulterul parintilor.a a oopilului .copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice. acestea se executa de catre specialist.m. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num.de valoare pentru copilul tau.ea . 6. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. incluzind comunicarea grafica. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau.In zl. 1. p.). 4. sUI:ori. In psihologie. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr. Este 0 probe. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. Copl1ul supraprotejat.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el.le iei in series. Frobel 91 Czerny. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test. Metoda testelor. O. cu o.inva~atori.torn din orasul respectiv. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. modestie. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. b) grefieliIe de alimentatie (renunta.. educatoare . aplicata la copii. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala. dar ulterior societ. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. adaptate Ia psiho- 3. jocurile lui sil. prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini. de inteligenta. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n. e) stimularea individualiti'tpi si a capa.?.acumuleze experJente proprii. factori de terapie de orice fel.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. sa nu-l descurajezi. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi. inser tia sociala etc. SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. sport.M. Rostand). armonie. B.e. Testul permite evaluarea cunost. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor.!l pubhc. Invatatori. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill.orl. factori naturali. dimpotriva.S. asigurlnd nevoile de hrana.!n practlCa p~. alimentatie.. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi. login f(nneratiei tinere actual.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t. competitivitate in concursuri. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl. a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa.rs~nala.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). f~mlhe unita. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. Propriile tal.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. care implies indeplinirea unei sarcini.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu.a aces. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici.

32.e Hi gmdul\li de mat.. numit ciioplasmii §i nucleul.i viat. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile.. 33. manifestilri sportive). fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . numite cromosomi. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid . aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase.atii celulare (membrana celulara. 31. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. La Iiinta umaria. centrosomul) (vezi fig. aparatul vacuolar.ni rind e In stare den. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte. reticulul endoplasmic. '10. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte. Familia trchuic sa fie cea dint. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to". dcvot.n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie. naspJlHe~te. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. acest.amen lul f8F< de pat. Cind nucleul nu se divide. aparatul Golgi.re socialist. spectacole. in dczvoltarcs eont inua a noast.urare.e l Lu nevoic. nici pentru nlti]. In fel en 9i ndultul. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 . b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei.atilor realizate de un organism. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. suma act.1 pcntru respectarea regulilor st. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii.ii socialist«. tIll!l r a II 0 a s t I' il. cromatina.e.rie iii popor. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. 7). S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :.re soti. cresterii sau reproducerii.i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului". fnt. ribosomii. din generatie in generatie.abilit. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii.ivit.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist. In natura. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :. eel u 1 a. Intr-adevar. care sint corpul celular.ilor. e xcursii .ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr. hialoplasma. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit.are ill vietii si rnunci i. 34. este centrul vietii celulare. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor.suforlnF\ nici pentru el. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. In timpul diviziunii celulare. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit. vacante. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente.icii si echiUq. c[diitorii. ale et. nucleolul §i sucul nuclear.a. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. a) Citoplasma. mitocondriile. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i.

38.lao . . Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. soiuri de mazare foarte stabile. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute.. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". verde sau galben).mele de genetica (in limba greaca.-. ci de prezenta sau absent. inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. Ulterior alti ceroet. genesis = na§tere). Datonta eredlta~ll. pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t.a unui anumit caracter particular. un anumit painmonui genetic [erediiar}. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita". Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse. In a doua genera~ie (variant.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. Asadar.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca. pe atit este de complex ~i de diierentiat. C rom 0 S 0 m i I. functia lor ereditara. mostenit. pentru a le tncrucisa. A.b.ntenFoneaza sa .rn" I~ acelasi tlm~. oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. in cel a1 p~rn:. Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. de lungime a tulpinilor. acest caracter se constat a la un sfert din aceast. extinde ~i diversifies culturile. 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. la.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia.Unele caractere nu apar t. 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile.priID:e~te de . LegiIe lui Mendel. 8). prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted.:.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa.a in uterul sau. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted".lntr. Din rezultatele tncrucisarilor efectuate.iut sa aleaga.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii". Fiinta ou~a?a. Concluziile slnt urmatoarele : .e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie. . pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". nu e4-ista formula interrnediara.3) ~i orulul (celula feminina."I"mazare zblrcita". In realitate. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. care ~e [nseamna cu . dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu. ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 . Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i. el a avut intuitia geniala ca. permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat.ea. In anu11856. care se noteaza cu 'i?). Intermediat'ii transmi~~ii eredit.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. 9 ~i fig. In prima generatie. Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate. doi indi .atori au facut studii pe animale (fig. de forma a tecii mature.portul erediuitii. J?. Mendel a st.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. 36. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit. in cel al variatiilor individuals. rolul de transrnitator i a1 parintilor. dou~ e~emplare din acelasi individ.independente unul de celalalt . se terrnina definitiv. Dar. soma = corp).otdeauna. 37. Pe cit pare de simplu. Mendel gindeste : "caracter". ?lll ca:e se dezvolta organismul uman. ' . celula primara a Iiecarui individ. transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. 35. In plus. I1wma nu mai poate da nimic fatului.Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. Cromosomii sin: su. In loo de a gindi: "organism".ante colorants (khroma = culoare. 10). ered~tat.1. In ceea ce priveste mama.a generatie .ic.se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot).lOl~~ gica.e~gente: pe de o' parte. el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare. multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. iar pe de alta parte.le care sa-l furmzeze culorl nol. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart. claritate ~i constanta. din punct ~e ved-:re eredl~ar. 0 constelatie de gene strict individuala. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal). Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite. de color it al tecii.e de la parmtii nostri. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. .t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta. Diviziunea celul~ra normala (~itoza).

11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'. schimb. on tntre ele In F'. l') . H. n . Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).i cromat.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt.c rist. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. arhitecturli intima.ru fiecare specie). llceea~i functie ~i. care duce In do dublarca apoi la dist. Ccluln-Iiicr. rezultat. rasa nen· ig. 2 exemplars de mazare n Fig. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului.re stnt hlhrldc .itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti). celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz.xmnzllre zblrclU.)i ai c('lnki. a) celulj produce mtzraren 11 Divil. d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula. Ia ro aliz areu do organe IoarI..cst.ide. so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru . S'au idcnt ificnt 4 t. Ia am.e dcei un principiu fundamental al suprnviej.inn ~i crornosornii :'lnt vonst. va fl IdentilCi!. din 1". aeelasi niu ereditar. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.. n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl.'.aro Intre ele. Crornat.a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. .). Diviziunea ee]ulfJ.ate . Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni.icul). F' 10 _ tncruci~area unul bastard din.ala t . all tncructsarea ma~nre netedl!." hlbrlde $1 au caracteru. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit. 39.n diviziunii.1! lIjJl). apoi. la nivelul nucleului.(\l' de pel'echi de cromosorni. ! I" t te noanele de maz!!. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.oare.. d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to).jre a st.irni (fig.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(.ribuirea prin injurn(itiij.io !Ii invuriabil pcnt. Ele so inmultcsc.tortat: f) .rlldl "11['(' cei rloi pl.illnea cf'llllarA.e diverse.ocului de oro ruat.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit". 11).. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament. g) dcpi1rtal'(.l ).uirii .. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn).!l ~~ cromosomuor . Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t.rR est. 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted".1lC t C .Cll oJ.j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn).

dar ~i diferentiata in aoelasi timp. fie c. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. Fiecare gena. astfel. este eel care determitui copilului care se va naste. 13). Din contra. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat.: c~l al culorii ochilor. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Fenotipul depinde . diferit de tara de bastina). reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt.-x-~. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. caracteristie sexului masculin.).a jumatat. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. s-a vazut ~ai sus. asa cum a stabilit Mendel. de cea de fenotip. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. persoana este heterozigoui.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. G e n a. in 1953). dups acest cod. Resutu: cd barbeau.a trasatura. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. Din contra. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. Dedublarea cromosomului. binetnteles. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). . in celulele 28 sale repsoducatoare. cirlige etc. 42. Pentru un homozigot. 40. .-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _.e. virgule. adica posesorul a doua gene diferite. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. se aseamana. In timpul Iormarii celulelor sexuale. Acest arnplasament poarta numele de locus. Genotipul este const. ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret.ati Iunctionale numite gene. 1960). Car i 0 tip u 1. In timpul diviziunii celulare. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. In ciuda taliei saJe microscopice. de genotip. Prin fenotip. alta. Fie cil. in experientele lui Mendel. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. 44. dupa 1-2 generatii. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. De exemplu. are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. ' Pentru a intelege aceste notiuni. femeia are. G e not i p u 1. In mod obligatoriu. Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. Notiunea de genotip este apropiata. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. se va manifesta numai una dintre ele. in acest eaz. fie cromosomul Y [copilul este. cind un subiect este heterozigot.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. Fen 0 tip u 1. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. deoarece cromosomii sint perechi. 43. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. 41.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. populatia americana de origine japoneza. ca un bob de mazare hibrida.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. La om. forma dreapta sau coroiata a nasului etc. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. Daca cele doua gene sint diferite." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig. care poart. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. de sex masculin }. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: .iva este homozigotii pentru acel caracter. _ .nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom.1 se deoscbesc.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit.

~. . CI'omO~. de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot.. ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare. rn. Or.d n toa . xx a fexy cundl'. • .'/. •. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul.r-un ou PUl'ti\tOI' d~.. subiectul poseda gena "oeh] negri :. I ":1te din flh. deci la persoanele homozigote. 45..ln-un G..:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor.t. in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza..' '. '.tn c. . I ue .. c. Provenita..0" e ovulele sale pl'irnesG un ero.• \11.'/'C'Cc" /?J. .) J.3 ~) I 30 . din cei 23 oromosorni . 23 de 1 1 4" .. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni.::>d//7d"J?/"/ II OC. mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . d int.AeeasLa sudura se peats face si intre frazment. 1 llJIllcro.) microni : Cf(lmo"c\Jllul j. avind 0 mare importanta in medicina. . b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi. consU. e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri .. .nU~().d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'.lg. urmate de sudura capetelor . cunoscut. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri". Gena "ochi negri" este genii dominantii.J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare". t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill. SchilllD Of' Fee 11 n d a j.·l_ d.' X-.s: re]JI'OdUCll Loan.e detern·· t d ...Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7.c.. oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. IHdca 9 ".('j prepnl'ntorii Y va un b.ul's1d L:l~'. a ~lta.cro'.o » "'" uoi crornosomi. Am arat.e ce U (' e sale (! oi .ate elm spermnto7. care se manlf'esta totdeauna.'U ell 2 crornosomi . .]('il' . Astfel 0 celula poate avca. Numarul combinarilor posibile este enorrn.tiei este lui cornplet. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta .'i. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt. a) Combluarile cromosomilor stnt enorme.. _un (~romosoJ.cromosorni onl0~ ~. de 4----. Gena "oehi albastri". un cromosorn X si de un crornosorr." "oelll albastri ." . "'Il'la a Iir '1. cromOSOllll rnosom X.at cum cromosomii poart. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar.'.7& c9/'C' .?/ c. nuca : yC I . " tl.i un cromosorn Y: jumat. Se produc atunei rupturi de crornosomi. Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna. 13 .?/: /7C'?.. incercam acurn arat.daca. na unat.IUZR. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e. invers. '. nou " ..arn cum se face transmiterea din generatie in generatie. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni. llnUIll1c!IVH! este det.llltre crornos(ID"d ~i z·ull. . \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele .iat.. " ·l)O.nll(f! tahe ldell. din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta. " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast.. (e un el'oX are 0 • "" .ful dcz. In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata. Xtt . '. It".oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. f' . ' "romosomu lll . respectiv 225 = 8 388 608.! IDrJS(. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X._. 11!).llullliirul de 2. i H.OIJlJC _.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus.daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri". sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] . .PXll ermrun est.. . . (.J '. cro rnaud c. 19~~lte.'iJ'!'· I' t'!' t' . .a mesajul ereditar. ?JC'. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii...er.e un «romosorn Y. cealalta celula-Iiica va avea.::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.:_.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza)./'/ 07/'& .'i'j .. dil. Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '. Fig.1 gena el este heterozigot.•A~~.yoital'ca \111\]. Icsit...f>.. In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare.:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor. uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip .n X f.daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": ..je . n 0.I. . cro~na~ide. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y. dar plassdi.. .. In Sf!~lt.)"/1/. . este 0 genii recesiDIi.nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll .::lc. chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar.

aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot.iv contine 0 gena a. mama. .:_+~-_c:=:~ ''0 Fig.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig.:_.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg.~ co~ti OJ/ . Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N.tatal este homozigot pentru gena "oehi negri".. 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri".6O'5'//'/ Fig.ivo. avlnd deci ochii negri. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a. Gena N fiind dominants. Ia fiecare gestatie.a a ~~Ce. Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil. 19. . a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat. . ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant.ansa din doua de a transmite gena lor dominanta.?/ . Toti game til s8. 17. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial. (7C'?/ Il <9'..ipice ale acestei transmisiuni. purlind gena a. exista 0 sansa din doua. respectiv ~I . gena a.:--([J_-__-_. de doua ori din patru eventualitati este heterozigot).ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu.te.. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. Mama este homoizgota "oehi albastri". Intr-adevar. .6as//'/ a/.. respectiv Fig. existll la fiecare generatie. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti..l 3- 33 Mama ~! cOpllul . Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t.avea oehi negri I'ctusi. Transmiterea altor cul on (verde. 17). Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19. Con s u I t u I g e net i c. Exist.. este heterozigota '-Na I.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. 3) detectarea precoce. 1N N I. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C. respectiv i"N N I . .~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti.sex) y ['j heterozigoti.-. caprui.:~~.. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic. VOl' avea la rlndul lor 0 t. de exernplu. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant.Oplleu ochi alb~tn.5'1'/'/ o gena N.mama este de asemenea.~i . se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. 18 cc~/ 48. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . Din contra..a 0 multime considerabila de gene. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta.-~--. tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a. Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri. gen.. fiind heterozigot pentru gena recesiva.. 10). homozigota.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri".ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. Aceste mod. 18). face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic.toti VOl'.abileasca modalitatile de transmitere. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]..e un ~'pecl. Tinerii casatorli. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa.are.SIV~. mostenita de Fig. taU\ 'Ii 0 gena a. deci purtatori ai unei gene recesive. . care sa manifeste caracterul recesiv. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota.ea si parmtll lor (fig. 2) tratamentul bolilor genetice. respectiv I_N N I . Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta. Din contra. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri. ca <e5 cc. 49. Toti gametu s8..t> ----<2> O'/. care prin definitie este vizibil ("aparent").:htat1 . CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a. cenusii] este putin def'inita. Altle) spus. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. deei mascata. • ~ 47. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic. Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N . din cursul generat"ITlor. 16).// C~~~~::: _:':::':::_:. mostonita de la mama. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva.Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. Patrimoi lor genetic este identic.~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri. c) Unul din cei cloi plll'jn\i.. _ . T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a.

ate prccoce : luxatia congenitalii. In epoca modernii. netnsarcinata.a.ca). trompelesi vaginul. in secretele naturii". . fie. eu stimulente ale sistemului nervos. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii.§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi.a cu peretii grosi. Portiunea mai lata. cu tratament hormonal (boala Turner). Altiida. unele cazuri de spina bifida.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. . tirozinemia ereditara. fara sa-fji dea seama. ohstetricieni ~i pediatri. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. rahitismul rezistent la vitamina D. intolerant a la fructoza. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. S-au realizat progrese importante. Are 0 forma de para turtit. Unele nu exclud pe celelalte . U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. uterul ocupa locul din mijloc. barbat sau femeie. Acesta este un inel osos. glicogenozele. In prezent.t~mentul bolilor g e n e t l e e. gura de lup. lat §i solid. chiar sumar. degenerescetua hepaioienticulara.P. 1 n t rod u e ere. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. de sold ' " Uncle bali meta. diabetul insipid nefrogen. Ferrier). dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. talasemia.Semue genealogiee (dupa E. coplesita de griji profesionale exeesive.care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. in acelasi timp. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. "sa patrundil. In aeest grufJ. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice. homocistinuria.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. La Iemeia adults. Iorrnati din fibre musculare puternice. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. nurnita corp uterin. ge. mucooiscidoza. iar portiunea ingust. cu toate ea are tendints Iamiliala. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. cistinoza. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice.ate de vreun tratament.:>-etici(boala poligeni. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa .1'CI'o-/. 5l. De exemplu. Din nenorocire. . hiperuricemia.it si hranit ptna la nastere. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. nu are 0 ereditate bine definita. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. este important sa se deseneze. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. [enilcetonuria. Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. intima. care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. galactozamia etc. nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. luxatia congenitala de ~old. este situata in sus. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. stenoza hipertrof'ica de pilor. intre vczica uri35 3* . nurnita col (sau glt). ovarele. se Intilneste mai des la Ietite. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati). A. man. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. sufcrinda. care are forma unei pilnii. cistinuria.a. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. 54. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara. 20 . un sistem nu ar putea exista fara celalalt. 20). de chirurgie reparatorie. 53. hipercolesterolemia. un arbore genealogie (vezi fig. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit.50. rrra. leudnoza. buza de d icpure. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. Adesea.

Ele patrund. Daca gradul de aciditate creste. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza.ia normala. 57. ureterul sttng . buzele colului slnt intredeschise. uterul este bine protejat de socuri.ul. bogat vascularizat. C11 directie anteroposterioara. la cele care au nascut. este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate.n~le netede. cite un singur ovul. muscntul constrictor. reetul. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. Slnt alcatuite din tesut gras. 55. ureterul drept . 0 val' e I e. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. 23). Pe de alta parte.a corpul uterin. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. 22). T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. ficiul col. 22. Fig. In felul acest. de forma §i dimensiunea unor migdale. 1I . ansamblullor alcatu ind vulva. La exterior sint acoperite de piele paroasa. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei. 8. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. cu marginile neregulate. ampul a rectala (in spate) (fig. 9. 2. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut.icitati a muschilor peretelui vaginal. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. precum ~i gratie rnarii elast. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. 5. drept . EI cornunica in partea de sus eu uterul. Uterul. pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat.a cu numeroase glande. veztca. 21).zduieste fatuI. la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu). Fig. 58. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. 59. cu margl. nurnita Iundul uterin. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). Ele se unesc 37 36 . aeiditatea mediului vaginal este scazuUi. 21 1. care ga. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. Prin pozitia sa. peritoneul. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta. Iovituri ~i trepida\ii. utcrul. Se creeaza asHe} un mediu user acid. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. 10. acest orifieiu este rotund.ui uterin. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid.inapoi.Uterul este un organ cavitar . de fiecare parte. dedesubtul trornpelor. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina.erului. 7. iar pe rata interioara de piele subtirc.a In jos. 56. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. precursoarele 0'-11lului. . La femeile care nu au nascut. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. trompa stlnga: 4. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). Sub actiune a unor procese biochimice. prin intermediul orificiului colului uterin. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. 6. trompa dreapt a : 3. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. prevazut. vaginul. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter.

-. ortrt1 ciul anal. Ele secreta un lichid vlscos care.a unei femei (menopauza) se situea. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i. 2. 4. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. a. 61. 25). §i ditorisul. 62. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test.. se produce retentia de singe in vagin. dantelat sau perforat. . In cazul in care ovulul nu a fost fecundat.anterior. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. iar pe fata interioara de mucoasa. se succed astfel de c~ch~n. Aceast~ _transformare. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5. formind cornisura posterioars (fig. care inohide incomplet orificiul vagibie mica.zli intre 45 ~i 55 ani. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari . devenind dureroase §i tumefiate. substante chi mice s. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine.. situati in partea profunda a buzelor mari.ecretate de gland. Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului. exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului.9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita). la vi. clitortsul.iculilor).ln medie.24 IS. De asemene a proges.. 8. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza.FSH Care asigura maturarea ovulului §l .matu~are .derea cantj~a\i~ d. FSH stirnuleaza in mod ritmic. in urma unei rupturi vechi. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. . a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru.a a perineuIui poate fi reparat. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart.e Iine. horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole.tsu vaginal. lar. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara.itale ex. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat.a user printr-o mica interventie chirurgicala.spectlY de In pnmel.foliculara) in ca~e actioneaza . Him e nul este 0 membrana. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie. intensitatea singerarii ~i frecventa . trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta. vase §i nervi.5.incepe pr.a corpul g_albe.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . Se apreciaza durata.n~ul. ovulatiei. ovul ~l in . Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi. Astfel un ciclu menstrual cornport. 64. la distan~a mica de anus.ogem . cresterea glandelor mucoase) . numit. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. Membrana himenala . ~i posterior. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie. t.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini.ive. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. care .'---7 tral) este situat pe linia mediana. dar de dimensiuni mult mai mici. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un. re.a doua faze: _ faza proliferativa (~e . mtroitusvaginal.e progesteton este urmate. Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut.chc?la nivelul mucoaeei _utenne. In cazul in care ovulul Int. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara. pre cum ~.duBa de estl'. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal.rit. Menstrua~ia &5. Rareori se intilnesc himene neperforate.imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari).a. ovulatie. nurnai rare on doi.n.prin stl:n~larea pro.ele cnd_?cri?e.7. b) Dup a ovulatie. medial fa~a de acest. 39 . I. Are forma sernilunara. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. 66. 24). Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal. numite glandele Bartholin. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei. care este organul analog cu penisul la harbat. Daca insa. "V.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome.rsta de 12-15 ani. cazul organelor sexuale .e menstruatii pina la menopauza. Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. meatul retral. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. De asernenea. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului.cltate ~e Cl. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. Sc5. 0 ruptura recent. 63.. Iascii. dar poate fi si inehlmen .reu 0 l~~H. labiemare. 1n timpul excitatiei sexuale . formind cornisura anterioara a labiilor mari. 60. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical. iar anterior se unese la nivelul clitorisului. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. el se distruge ~l este ehmmat. . pina la formarea placentel. . aituata Fig. se rupe (de obicei) la primul contact sexual..~Sl¥~ra ~re.]modiiicarile C1. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. resturl de nal. .. H 0 r m 0 n i i. cu :> penod. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat.

2.&'O' cv .5"/0.?w/ C//./'. Spermatozoidul este compus din po. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie.. 10. este abia vizibila cu ochiul libel'." J'C07~/".-7Y.. mii de celule masculine 0../7P"~h'. 26). mai larga. 0 piesa intermediara §i 0 coada. dc indat.ale generatiilor preeedente din parte a mamei. cap..-7/6'/7./''.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. in lichidul complex secretat de prostate. 68. Dietz). Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili.a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul.. Incepind de la pubertate. mai putin. port tune Intermedlara Fig. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58).:7#/?/"O"rec7 ~<. Este ceo. 41 40 .>. majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst.9 _..m. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale. //7 cO". care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina.. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K.9/"'cO"/". masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so. spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. de unde i§i continua drumul. Infa§urate co. .. coada. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000). mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm)..?'cY'5"d"/ ".:7b'C6" . nivelul capului. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul.- . elaborati in testicule. §i de gIande serninale.&'/7 _/-7/"&.:Y.M:Y/'/./P/7//7&' C<7/7_"?h. ce poarta numele de epididim. 3.7(7' cP/".. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare .Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin). care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig.1''67/'. niste gheme. formlnd sperma. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin.:77/.. A§adar. Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie..5"M/. Prin miscari de reptatie (serpuire).. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'._ .P'/"<7. Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul.o- ."1"&. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina. un glt sau col.'e ... _. 26 - Spermatozoid .sr. cu 0 lungime de 65 microni.r.9P/ .1::?O'.5"&'C/"d".tru parti: un cap mare. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.&'07.:.5"?'. 67.'/. In momentul perioadei de Iecundatie." he 4c?./&'/'/. in momentul ejacularii.&'. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive. patrund in canalul vaginal. ovu!..?-R/ /. aceste glere sint viscoase §i filante. Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili.71-6' 1.Y /... In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice.d/". Fig.5" /.-7 /. trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin. Apoi trec prin ni~te canale mici.7.. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne. in continuare parcurg un canal rnai mare si. iar 3 In piesa interrnediara §i.' /J7C.. ceo.&'ar . In cursul actului sexual. care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare.:Yc. Seamans cu un mic mormoloc.1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul.

in plus. 28). !ldesea chiar de mai multe zile. ovar sect lonat : 7. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat.tlului ~i al eliberarii ovulului. 42 43 .sttrnit put~ne . ~l nucleului ovulului. La inceput noutatea a. Cind ciclul e. 27 - Fecundatia. in acela~i timp nucleul se mareste. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. 70. 1 uterul':2 . se produce 0 sarcina extrauterina (fig.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului. Fili. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. Ai~i ovulul "a~teflptii. •. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut. venea 0 alta cornunicare. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. Aceasta difererita de durat. Iecundarea nu poate avea loc declt. variatii de F-2 zile in durata ciclului.ste mai scurt. Odata intrat in ovul.t sexul copilului.itudine. de citeva zile.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. ramme fecundant citeva zile .:da_bll decit in interval de clteva ore. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. la aproape to ate ferneile. probabil numai 12 or~. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului . Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. aliiptarea.ie bine ca ovulatia are loc. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. in pericada dintre 2 menstruatii. migrarea tubara ~i nidatia oului.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. folicul evacuat : 8. 6. -lvnrturiJc." venires spermatozoidului.m. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~. per. Gratie flagelului. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva. Citeva luni mai Lirziu . secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul.a~cul. care Ii permite sa se miste. (j9. Sarcinile repetate. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. Acosta are doi nuclei. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. ~rompa. ele prezentau 0 valoare lirnitata. este. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul. Teoretic. in toate celelalte zile. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e. fecundatia ar fi exclusa. ea.lle)..are. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic. SpermatozOldul care. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre.eul . Se ~'. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase.e de cei doi savanti erau identice. In care patrunde in ovul.'. Intre timp. stablh.c~n:-entarii. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. dar ovulul nu este !ecux. Se admite. 4.I e x c. S-a stabilit cil exist. piere. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin.t~ un ciolu de 28 zile. luind un aspect identiccu cel. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. Prm diviziuni succesrve. ovulatia are loc mai curtnd. asa Incit se considera co. ' Logic.in~i pr?nucleul femel. .Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. 5. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii. ca 0 cvasicert. Durata de via~a a ovulului este scurt a. utcrma. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual. La inceput. care contin fiecare cite 23 cromosomi. doctorul Ogino-. Nu se rnai vorbeste de ovul. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie. Ja rindul sau.. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. 27).jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. Daca nu este Ieeundat. 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile.olu~ul. alt. ovul : Jocut node sa. fixarea oulut In mucoasa pronucl. I Fig.a clipa Ieoundatia este rcalizata. sperroatozoizi. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. 28 - Saroina extrauterlnil. coada spermatozoidului se detaeeaza d. Din aceast. cu functii organioe normale. ci de ou.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual.e ca~ ~i degenereaza.

erminare. embrionul. 30 primele 1. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8.la aproximativ 7 zile) 9.a 7-a zi de la fecundare).are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di.6°C-36./ 6'. In 44 45 .i in zilele care prece. Daca migratia se produce prea rapid. 2 C' 37. Dupa circa 72 ore. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig.a. Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului. In Iunctie de acest crit.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{.2 .ziunea ouluj.n c. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern.u se poar. 4. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor.ile. se produce 0 erodare a mucoasei uterine. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5.6 36. 74. 6. Aceasta membrana.7c&".5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. Asadar. surmenajul fizic. coreenul ombillcal. 7. prin diviziuni succesive.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi). In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist.O'M qpnmd .ia n. Pentru femeile care.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben. Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum.grave. In arnpula trompei uterine Incepe divi. :variatiile ~e . oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims.oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'.a men~t~uatl~l . Concomitant are loc migratia tubara a oului. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel).d.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38.ate Iiziologica poate Ii st. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit. maparent). mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii. 29).a vreo motivare aparenta. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a . 30). intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal. cavltatca amntottca. piI!a la apal'ltl~ u. in caz de ciclu schimbator. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce.a~el menstruatii.:?!.ati considerabile.p /&". s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. cresterea muschiului uterin etc. grijile. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort. ReZ111ta ca det. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina.//1c7&?7e Pig. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina). Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ .rmato. 71.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c. ernotiile. c~Hltori. 5. 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72. progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina.vI7O"~!I&17. De indata ce s-a produs Iecundatia.lll reserve proprii.36. N ida f i a.abilit.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Anexele produsului de conceptie J~§ J7. Incepe nidatia (in a 6-a . la ~r~z!re~ din somn).<:. au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat. Invcllsur lle oulul . Fiind integrat organic in organismul mamei . enerviirile. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73.'& 36. producind horrnonii (estrona. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl.are.. perioada de nefecundabilit.29 de zile .4 37. la~ din c. nurnita bariera placentara. 75. partea fetal~. inc onjurat de vilozitati .eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale.8 37.8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ . partea materna a pIacente I 2.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile. desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. In acest scop.n:enstr~atle (pina.a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult.1°C-37. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului. Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig.clima pot provoca de asernenea . 3. sacul vltelin.

31). parte. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele.L. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate.L. adesea nesesizate de femeie. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. rujeola. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a .L. parte.C.T. gripa. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V.) 3 em (Y. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina. 9 luni 8luni 16 mm (Y.T. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata. 76. Doolandcr ~i R. urrne de proteine. 4. 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine.inf'ectiile vii-ale (rubeola.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <.ru mari grupe de f'act. NOTA: Cifrele slnt aproximative. luni Fig. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79.. 32).C. membranele). Inconjura Iatul ca 0 manta 80.C. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. proportional foarte voluminos. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. = vertex (cresterea capului) Y. = vertex-talon (caleli) Y.C. Legendli: Y.C.C. varicelaj . hepatita. herpesul. urechile. practic sterila. 3. materna. ~i lunglme V.) 13 em (Y.) . Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. parotidita epidemics.) 30 em (Y.Placenta !. is g protectoare. sau V.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina. grasimi. la termen ~i cor-donul ombiliea1. 82. embriopatii). 31 . = vertex-coccis Y.C.L.ori : .5 mm 6 Iuni .amlna a 11-a . 47 . em (Y.C. 0 grosime de 1.) 22 ern (Y. 77. 83. vernix caseosa.10 ori mai mare declt supraf'aj. Pornind de la trunchi. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan. clorura de sodiu. Punga amniatiea (punga apelor).C. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului.3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. apar schitati oohii. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter. poliomielita.) 18 em (y. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. nasul.) 5 mm (Y. fire de par (lanugo).) 34 em (Y. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.C. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. 81.) 26 em (Y. fermata din doua straturi. 78.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig.a corporal a a unui adult). Pe capul.

malrorma ut cardiace. Nu rareori ele reprezint. 89. In acelasi timp se inJi1tura t.i a t.or si print. in acelasi t.ii la efort fizic.cron. toxoplasmoza. -:. gravida estc echilibrata psihic. 3.eama in fata necunoscutului. Ocrotirea mamei si copilului noastrii.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr.ie. alccol) . .PC"/'/'?a'Q"o> Fig. 86.ie . La marea majoritate a femeilor. organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare.ya cu benignitatea bolii la gravida. 87.p~~m/. Gonadotropina corionica poat. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe.intoxica\ii (oxid de carbon. intestinul gros). 33). tovarii~ii de munca sint datori.atii la nivelul extremitatilor fatului. in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata). Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. la ultima menstruatic. Iiste rioza. fun~~ie de. de Iaborat.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput. Dietz). 32 Prezentarea c4> 6 ~&. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract. 4.ru me nt. f'amilie In general.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. 5. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. 33 - Embriopatia olica. Modifid.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie)."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K. Mcrlicul. moasa.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar.tulburari hormonale Ia mama (diefunct.a o suprasolicitare important. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: . 0 primil pericacla . pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. Prin cresterea dimensiunilor fiitului. surditate. rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). In cadrul dispcnsarelor medicale.raze Ie ~oentgen. cit ~i a copilului care este asteptat . organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji.Vt?#a/"tP //7 . dif'erite anomalii sau mal.este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i. iar coloana vertebrala este mult solicitata. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' . incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85. In statul nostru. }. In discordar. sa creeze 0 atmosfera favorabila. Fe top a t i i.r-o asisterrt. spiratia d. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii.."bridele amniotice" .imp.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere. rube- l.:_tla rubeolicg.p1na la 16 si'iptamini .a competent. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. .a in momentuJ venirii pe lurne a copilului. materializatii prin c xarnene clinice. sora de ocrotire.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. due a t j a san ita r a. care sa imprime mamei calm 9i optimism. grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata. b) I'rogcstcronul (\~te secret. Dupa 3luni de viat a intrauterina. Cci obisnuiti cu cit.sint bride aparut.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. este 0 problema de stat in _.inf'ectii (sifilisul congenital. familia.inerea secretici de progcst. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. . 88. a norna ltt dentare . • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat.ime pcnt. S t It diu Ide sol i cit It r e. Iiziologia organe lor de reproclucere. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt.noxe chimice (medicamente).a. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini .t Mama 9i copi1ul 48 . 84. surditate.iroidiana. lez tunt oculare . apoi de catre placenta. maJfor(fig. ectuca\. se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia. ' .ru noua fiin\il in devenire. . matii ale immn sau creierului. --:-.a pe ntru gravida.at initial de cOl']1l11 galben ovarian. guin .ru evolutia normals a 49 . diabetul). II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica . Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. lezlunt cerebrate: 2.

Prin tnmultirea vaselor de singe.!.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· . De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii. dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). pr~~ adap:a:r:e~ trept. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen.8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event. Ute r u I crest.nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.urbat. la~ dupa 6-7 sapt. canalului vaginal in mornent. . 94. sini sau l'egiunea fesiera. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt. Expunerca la ware Je aocentueaza. Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala.. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale.erialc se modif'ioa nesemnificativ.1'//7/ . dispare dupa nastere.litii normals.a uniiate [ctoplacenuirii.a. cu 7 litri.edlCamente po baza de Iier. Acest efect.ibila de lic~ide it. Dupa nastere.batale a 1Illmu. sea derea tendintei la hemoragii. pe.ata a puterii de cont. in con.e. 98. .e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \. areoJeJor mamare . tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat.yut loe fecundatia.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil..1 Jte semne tamini a o. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii. v' . In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei.irnula productia de lapte si goIirea sinilor.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele. • . Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/.irea prod.. d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului..1// /4 /e.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic). mal a es a e or .»npe "' '.ing(l. 95. .arntni . plammulm. Aceasta 2.:le sang~lIle (m special globulele rosii. e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii.r. a sinilor.. recornandat de medic in asemenea sltuatn.e este de 10-12 kg. 90. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in .bhd- Fig. art.i t~sutului conjunctiv.sarcinii. ".le ce au loc in diferitele process metabohce). Acumula. . di'Jatarea core. gifiiaI5). trebme respectat en rigurozitate. blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima.impul ~a~?Jml.7/07Ct?/7/c7 /C/?/.sului de conceptic. 91.urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult.tia" 1.oaI'Pce.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii.apa s.~ in vase 0 cantitate mai mare de singe). 34). Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. Pui. Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s.7 o"W//7/. eritrocite). La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete. cosmetic dezagreabil. de. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%.~Jllsm~1 11 fa~e .at din "arderl. tspnee (greutate Ja respiratie. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura. .spun.itutionali iii hormonali. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee.1 n i m a ~i oircul.ulare . In cursul sarcinii se produce .~antltatea. . .5't::/k/"/ /d% .esut. 51 4* . Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului . 93. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa. Tratar_nent~1 cu m. .. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor.ractie a mimn (cu !Jeea!'~.l'ea viz.timpu. 92. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii.rogenilor urinari reprezint. . " .' . JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: .in dupii aceasta se mst? ~az~ a. G r () uta tea cor p 0 r a I it.r. Dupa na9tere coloratia lor dispare. Printre altele.ar a}. S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben. exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t.este trl:nls. carma. .e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&.. La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma").ul ma:it. v ." v .lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele..' . legate de factori const.rebuie semnalata medicului.-atoare a. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. ut. ?l'g. d f' care intaresc aeeasta supozitie. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. . 97. rolul acestui hormon este de a st. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e.. Scaderea bruscii a cst. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t. cu rol reglator in productia de estrogeni. Se observa pigmentarea bruna a. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului..l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l.de placenta. datorits int. Dupa primele sapt.inderii r. Pe linga adapost. a organelor genitale externe. Cantitatea totala de lichid corporal crest..a un indiciu di aceasta unitate este pert.1 celor postoperatoril.fa\a.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. 96. dar !Ii a Iatului. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig. ~oapse. /{.

lezarea ficatului. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt. expunerea la raze Roentgen etc.-. •·•••• •••••••••••••••• '. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum . SOCI .6oi/oo/. _ dezvoltarea unui rat sanatos. femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician. examenul de urina.I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: . Consultapile .). In continuare. vaccinari antivirale.///O'/'<"07 .a sau de 0 trauma psihica puternic5.. S e m ned e sa rei n a. Tentativele.i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil..Y'/'61'?e .d . menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. videi articipa: medicul de intreprindere (sau..r~ursse.7.&/' . Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2. . Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina. efectuata corect. 0 boala debilitant.5'c'._8 saptamini de la disparitia menstruatiei. masurile periodice.a speciala). In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida. .. extracte sau "ceaiuri" de plante etc.~. preparate hormonale.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?.//'//"'/' . tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~.sora de ocrotlre.el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale.. t tatea eorporala. rise" se vor lua masuri speciale (evident.6' Fig. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial)..ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. .7.'. i -d ¥..9"e SJ. '(!'/7?P/. Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia. 100..a.. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c.f'/rcc/.7../'/-?/.of a semnelor de sarcina. sterilitate definitiva etc. 10 ogice.l. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii..r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma..5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co.a .'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala. poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii. rinichiului.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale.absenta mcnstruatiel . _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic. La 6..' H6'/>/. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde). Jd igura: pren.'. consulturile cu 1 errti specla .<¢:%%.!.v ."k/ ''''<'?7.?/' d> /07 0'///0. controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr.. cu~~fm%::e~: de laborator... m{lrimea uterulUl. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid.~:.:<:.. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze .ta./ EVlCt?. dezi?erate :st~ d.re/d'/i' ..?I'/<?0'' (ec"?c. ::::~:::~::::::. 53 t~ .e a~ scopu e a as . v .'l£>/'d'd' ..s/6'/'C'a' . Masurarea temperaiurii bazale../(?/l6"/'<P (E. ~. de avert cu diferite droguri (chinina. 3.1./cim/. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent..(c//. In sarcina incipienui. :. " .). In cazul unei sarcini "cu normal. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina .jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. . "6"/'''''''. Prima conditie pentru atingerea aeestor./'>CPA:iV'/t!''/ .ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_.:.y (v/er(':'IC~'" Cre. Pde'fpa..: '>M· . favorabil sau defavorabl1 sarcinii. tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala. 99. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . De multe ori este primul semn pentru un avort iminent. luate 9i concluziile de etapa. obstetricianul.arii produsului de conceptie (medicamente. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii. .

Ea se practica. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc.B. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca. 106. in caz ca acestea sint necorespunzatoare.~nere . ~04. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului. deci. cind colul uterin este Pelvirnetria interna .103.ice.\V. spre sftrsitul sarcinii. lfa t. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R.cinile ~nt~:lOare. rniiloace abort:ve folosite.e. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate. trau~a~lSII_1e ale. ~e ~lIlIChI. cum s-au desfasurat sa. ~ n tee e d e.D t e. stabilirea cantitatii lichidului amniotic.atii inirnii fatuhli.ia fatului. tansformarI dmtre cele mai importante. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. ernen sarcmate. ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. f p'e inasverr. hemograma. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o.. infirmarea unor mallormatii grosolane. E x It men e del It b 0 r It tor. diagnostieul de sarcina gernelsra. 105.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh. rnalformatii . pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. pozit. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~. daca este necesara. bazlIl~IUl. Orice sarcina ulten.arilor femeii. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie . in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. acesie motive este indicat printre altele. intoleranta Ia unele medicame. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. conirolul periodic al tensiunii arteriole. . Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s .care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~.ale. m~erv~~W ehirurgicale.:nor toxice : tutun. diabet. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale .tru a putea sa stabileasca.videi. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. familiei sale: a ~l a . narcot. acest. sarcini gemelare avo 1'turi repetate. De asemenea constat.a stares w 55 54 . a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. cit 9i pentru copil. I'erodu~ere ~i intr. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. sifilis. eolului uterin.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet.ului . . Orice femeie Insil. De asemcnea. tiirul aruicorpilor. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). mari solicitari si. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida.lmfel'l?r ~l micului bazin.at.iei bazinului. E. far a preju. Investigatia cst. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina. 36). poz itia Iat. de Fig. de diferitele structuri anatornice.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. medicul va controls [unciiile generale ale organismului . localizarea placentei. de asemenea. trornpelor. boli de inima.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama.oa: Imp rca.pen.!~ de. de cat~~ med:_cul obstetrician. boh psihice. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. boli ~lerglCe. x a ~ e nul m e die a 1.lCU l~nt7:l. ovarelor sau ale hazinului.enea. e icat sau. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice.1 e g r a v ide i.ll nor ste" orba.n~.e. la .rcinatil. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! . In urma const. 107.). utilizar ~a . avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta.

deja usor intredeschis.exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. . Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u. 111. 115.le percep ceva mai devreme . daca . La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it".amln! inain~e de. . nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. inregi~trare . se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a.-:c~ cu trei sapt. de cantitatea de lichid. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ). la multipara tmde sa attrne in jos.l.3 luni calendaristice. . Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. De obicei. 112. Durata sarcini i 108.36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni. In aceste conditii. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie. . Din luna a YII-a. Se p o a t e aprecia dinain. pina la nasterea copilului. 109. Cu ajutorul unor contractu bune. irnunizare anti-Rh). vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei.o d a c a na. Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. 38 . 37). 1983). La primipare. ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu.32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni. in asistenta g. Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale. Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . . ~rceput. permitlnd introducerea. .a activita~ii electrice a inimii (ECG). Aplicarea acestei metode . medicul de circumscriptie 9i moasa. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei. In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig.ravlde.. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig.28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. . l\U ~c it rile f eta I e reprezinta . 113. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist.uu ~ai este aUt de .tului. apoi diminueaza. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile .prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni . In cazul in care. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~.ed.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .t. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma. Se meruioneazii ca repere: .' na9ter:~ se va desfasura normal. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile).in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. De asemenea.va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. i devine. Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-. femeia urineaza mai des. Ilnga n. nastere . adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere..34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. prin mil. concomltent cu contractiile uteru~e.i usor 9i abdo~enul . In cazul unor sufennte fetale .3 luni = 25 februarie. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale. Pro g ram a r 0 a viz ito lor. incolor.a variatii de citeva zile in ciclul menstrual. In general. femei care au mai nascu t eel putin 0 data.arnlni. Cind sarcina este destul de avanaat. v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare. . Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie. In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. 114. multiparele.es~e indicate in sarcinile "cu rise". prm cohorirea fundului uterin. . de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. La prima sarcina acest fenomen se prod.icul obstetrician. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt. s~ alatura sora de ocrotire . Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. " . care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere).(oxigenare Jnsuh~lent~. Dim ens i u nil e ute r u 1 u i.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. putermce. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. usor dureroasa. 38).~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este.u hrun-verzuie.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: .sus situat". lichidul capata 0 culoare galbuie sa. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. tn zile sau siiptiimini. pe cale va~in9Ja.la 18 saptarnlni. iar mersul este mai greu. ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai . se remarca 0 micsorare a abdornenului. In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin.

care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc. dupa nailtere. in sectiile de boli infect-ioase ale spit. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil. se va anemia ~i va deveni inapt. nasteri premature. dulciuri. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. munca de noapte. glucide ~i grasimi. specificul locului de munca . eforturi fizice exagerate.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit. In caz de. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. Sora de ocrotire ale datoria s5. copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. femeile conducatori aut. microtraumatisme).conditiile de locuit. Daca.a sa Iaca fata s?Jicit. revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu. o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. tipografii. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice. de alaptare §i de ingrijirea copilului. combaterea oonstipatiei. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. din superstitie.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. sora de ocrotire va incerca .gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social .antc insecto-fungicide. folosirea .it.oarelor problerne : modul general de comport. refuz. vitamine ~i saruri minerale. Igiena sarcinii 117. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). In timpul cind mama este in maternitate. Inca de la prima convorbire .ramvaie etc.o sau conducateri de t. Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. tuse convulsive. alpinismul. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale. eondi1. In schimb. Con l. 118. Ali men tal i a.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. 116. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne.).conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. schiul. Incepind din luna a IX-a. tuberculozii evolutiva etc. Multe Iamilii.a sa tnceapa procura.alelor. Dezbaterea .imp in maternit. asigura legatura cu familia. . usor de asimilat.are. de culoare alba). va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. fainoase. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. ci va fi dear usor imbogatit. cind. sapun de toaleta. alergarile. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. dizenterie.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. alimentatia. tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 .ului. VOl'trebui schimhate din aceste munci. . Un reg:m allI.arilor legate de actul nasterii. pot influenl.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. in cadrul profesiunii.Ill ~o~ obi§nuit). . pieptene ~i perie pentru par. 0 lingmita. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere .itie.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . nasterea poate surveni oricind. in Iunctie de studiile mamei. citeva cart] de cit. pentru schimbarea locului de munca.iile de lucru. in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina.-enia \\i ingrijirea corpului.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere .daca este casatorita legitim. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. In timpul sarcinii. fabrici de cauciuc. in acelasi timp. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. se va lua legatura eu institulia. fabrici de coloranti. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. 0 cana. bogata. inceputa in t. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri. sariturils. zf:hiir.atie variata. est. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi.).deosebite vizitele pot fi mai numeroase. Ravia no~'malade p.venitul lunar. mediu toxic. batiste. cura1.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil).iile fizice obif)nuite.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. care due la cresterea exagerata in greutate. igiena psihica etc. teoretic.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui. iar pentru cele care au deprinderea. proteinele furnizeaza. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. viata sexuala.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. De aceea se indica 0 alirnent. In plus. lmbracamintea. Inainte de a se naste. . pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul.. in acelasi timp ea va slabi. pasta 91 pene de dinti. Acolo unde aceast. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare. infiere etc. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan. Procurarea rnobilierului poate Ii. patinajul. ~v~ntual cite va lamti. eventual. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii. de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu. prin specificul munci).i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. Sportivele pot continua exerci\.

-:l'1). leziuni oculare ~i ale pielii. pierderea de lichide. Hldrooarbonatele (glucidele). Lipsa lor determina oboseal~. brinz:t. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii. organismul are tendinta sa revina mai multa apa.tea va8eula~a. Proteinele de origine oegetalii. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea. brinza ~i peste. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. lactat de calciu. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. Complex B forte. ~educe permeabilita. lapte. Lipsa ei poate provoca oboseala. oaie. 8e suprima oriee aport de sare.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). pentr~ ~ropriul metabolism. Pentru profilaxia cariilor dentare. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. alaturi 61 .). Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. continuata timp indelungat. ga~benu~ de ou. ~iilbenu§ de oU'. b. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. In cazul ca gravida nu prezint. In plus. In acest grup intra: piinea. Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii.lmea neagra.). vitel. Neeesarul de ca1CIU~l. Din acest motiv. tablete de vitamins Bl. In natura. Vitamina A.tablete sau hole). carne a de vaca ~l de pasare . favorizeaza aparitia edemelor. mazarea) aduc organismului proteine. acid uric etc. P:in i!1fluen1a. care solicit. edeme. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. . Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului. chiar la femeia gravida. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. pore). carne a slaba de pore. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . Clorocalcin sau gluconat de calciu .1 distruga unele vitamine (de pilda. la mama ~i la fat. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. pierderi de singe.activitatea intestinalii sa fie normala. Prin fierbere se distruge in mare parte. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician. alte uleiuri vegetale).a proaspata de vaca etc. lapte.). ~l~ ext~emit~vilor. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase. dintr-un motiv oarecare. oua. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi .sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul).elerneaua de oi. mai ales in ultirnele luni de sarcina. Be etc. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. d. spanae. dar se va face strict sub supravegherea medicului.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. pui. mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. fieat. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara.r:-tura de peste.a eel mai putin metabolismuJ.are. La femeia insarcinata.raea in sare. . Pe de alta parte. Se va prefers carnea slaba (gaina. . alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete. Trebuie vegheat ca: . piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. La femeia neinsarcinata. gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. Iicat. acopera in general nevoile de vitamine. zarzavaturi. tribuie Ill. leziuni hepatice §i edeme. curcan. Din acest motiv. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. fiole de B complex. ale fetei 9i membrelor superioare -. oeapa verde. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. avorturi sau nasterr premature. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate.). Con". La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. precum §i Ill.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. care due Ill.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. uneori chiar la varsaturi. cartofii. fieat. fie vitamine izolate.a. oua Iulgi de ovaz spanac etc. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. este indicat consumul de Iamii 9i portocale. ulei de rnasllne. razelor ultraviolete solare asupra pielii. Daca. Iaina alba de patiserie). in drojdia de bere. Calciul ~i fosforul. iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. In zilele in care nu consuma carne. untura. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. de soia. disparitia poftei de mine. floarea soarelui. toate cerealele ~i dulciurile. cereale. In timpul iernii.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. femeia se va sirnti obosita. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare.prin tehnicile culinal'e sa n1. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. gravida va restringe consumul de sare. in cantita1ii foarte mici. marar etc. rosn. in cazul unei alimentatii exagerat de s. In ultimele 3 luni de sarcina. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. Vitamincle. brinz. . care are un rol important in metabolismul calciului. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata.a. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne.in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. vise tamina C). slanina. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. de porumb. In lipsa lor. intrucit s-au descris accidente Ill. fitamina E se gase~te in legume verzi. unii autori recomanda. salats. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara..calcin. fat prin supradozarea vitaminei D la mama. Grasimile. c. va minca un ou pe zi. care slnt de import. pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. dureri. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. Un regim variat. vita. lapte. morcov. brlnza de burduf etc.a alergie la oua. care c1. in u!1t!. Aportul exagerat de sare.

floricelele. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. vegetale. putind declan9a eontractii utenne.azul'] gra:v~. De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . . 123. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei. cereals integrale. piersici. . prune). Pentru a 0 combate. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}.esuturilor. 125.v~ca.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu. caZll. In tirnpul sarcinii. femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata. dupa luna a patra de sarcina. oua.n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. Se VOl' evita dulciurile. lipsa poftei de mincare. care apar in timpul sarcinii. mai mica . oN'. gravida va bea un pahar de apa caldu~a. se vor adrninistra . in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. 126. care va indica un laxativ usor. Dace.ului . C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. care genereaza stare de neplacere temporara. 'Ia In . zaharul candel . canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe. 121. Anemia.! miroa~e . c. La u~el? f\ravlde. in general. cartofii prajiti.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. .! stnt ~o~t:a~ndlC.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete.eroea (lon. struguri.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. dupa co se scoala din pat. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. Ne. ea se va spiila mai bine cu un burete. sub forma de edeme. sau un prosop aspru. lndulcit.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r. dar slnt de preferat clu§urile caldute. Viitoarea mama trebuie Sa se sature. oboseala lipsa apet. In vederea crutarii rinichilor. dlfIcultate la urinat). este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi. lntr-o cada hI. piine neagra. . ne~vos. 122. ° + + + 63 . dar nu sa manince "pentru doi". Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale.sti. lapte batut. din cauza efectului sau constipant. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi). mazarea uscata j prajiturile. duren. fructe. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei).. 111 afa:a.orul regim: . iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare. Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. maioneza. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult.atea. salat. un preparat de polivitamine. In rezumat. carne sau peste. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere.in int. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii . n i. iaurt.dispuse. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. obezit. Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest".a vinul 1'09U. carne a grasa. alunele. cada. 119. Uri n a. la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. gustul . lamh? ~l la aroome eulllla~e. cartofi.eresul copilului.Pnmul s~rvlt .iamidon ca: slanina . De asemenea gravida. Fierul.preparate de fier. carne. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j ..la recornandarea medicului .diminaata. de obicei. se va incerca urmat.a. sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. ci ~i asupra uterului.it. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi.vor fJ frecvente. mama este datoare: ' . decaleifierile. fulgi de ovaz).at imedi. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. calduta. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. In ?az de subalimentayie.a in uJtimele luni de sarcina.perul slnt insa interzise. Se va evit. ".a sarcinii. . eel putin un ou. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }.pot afe?ta ~l copilul.fiecare dimineata dupa micul dejun.caz ca nici ~n. ' ~24. inainte de a merge la culcare va minca fructe.a din sugestiil. ciocolata I)i homhoanele. de fapt. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. Du~ufJle . Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului.o fruc~e (prune. put~n. Cur ale. portocale). 120.sa'. zahar :. mere coapte.de consumul de lapte. f) Apa. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. unele vitamins (C. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \. tnghetata . iar sarea se va reduce in general. Medicii indica.~titat":. can ile dentare. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici. un avert sau 0 nastere prematura. nucile. §i eventual. alimentelor se va recurge la bors.ate billIe generale daca se fae eu ape. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier. produsele de patiserie.alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort. zarzavaturi crude ~i piine integrala).Papei.e d? mai sus nu au fost eficiente. se instaleaza un apetit crescnt. Frecventa nast. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. va prirni la indicatia medicului vitamin a D. Examenul urinii se face la indicatia medicului. la f?m~ile pre. De aceea. ' Constipatia. Daea fumatul IlU se poate opri complet. Pentru ~ ameli ora . ?data cu.~ pro. evolutia sarcmn. ard~n~~ ~) pI.Combat. Nu se va consurna peste sarat. a ~ i i . pere. se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. deo~~ece acesta din urrna este. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. va apela medicul obstetnClan. Dintre biiuturile alcoolice.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare.at du pa aceasta. pe care 0 ia din singele rnarnei. pentru stimularea peristaltismului intestinal.

39 . C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. Mameiounele mici. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. fusta saraf'an. a carei greutate cade numai pe umeri . Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane.. ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act. contractii uterme etc. In tirnpul sarcll1l1. pentru a evita infect. de asernenea . 129. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina.1~~.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. ca ~i dupa fieeare scaun. .n:f~cat:: patologica. autobuze aglomerate etc.e pre a stl:ir:~e. Fig . mai ales la inceputul gestatiei. 8~ recomanda sa evite acest lucru.iilor cut. b. au fo~t spalate. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. Prin abundent.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului. trenul ~l a:'lOnul. 39): 132. tinind seama de modificarile organisrnului.piia stncta a medicului. Ele se pot reduce la minimum. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d.ul 93. de asemenea .ur: sapur: ncirit. de profilul sufletesc al mamei in devenire.). Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. ] g i e n a 0 r g a n e lor . Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii.ivnrea circulu tiei. de 2-3 on pe zi. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta.lr: ma.. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza. mijlocul de transport. ' . tnsa. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor. 134. 65 5 . cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . in jurul organelor genitale . cu spa calduta. Nu se vor purta cordoane. clad gravida are grija sa nu cist. de comoditatea tmbrecamintei.).orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). UlterJOr.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. Se va evita imbraoamirrtea strinsii. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute.n ultirnele 6-8 sapt. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct. metl. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. s~ p~oduce 0 c~e?tere . fierte. precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. care de obicei. lungimea calatoriei. Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. combinat. suh sini etc. de climatul afectiv din familie. De ~ltrel. In ultimele saptamini de sarcina. femeia va dorrni singura in pat. care. S i n. Se prefera rochia sac.a secretiilor vaginale. dat.culozltat. 133. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. deoarcce acestea due. . Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija. este bme sa se renunte la orice raport sexual. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru. indeosebi in ultima parte a sarcinii.le.meloane. folosind un lighean sau o cadlta. Daca apar fisuri. cursul sarcinii..ige prea mult in greutate. .ezmta plagi purulent~.Mama ~l copllul . sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu. PenA t. . pentru proteJarea hamelor. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins. . 611pa haie. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi. pustule) Vt. la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett.anate. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril.a interns a coapselor. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. in primul rind. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Pielea gravidei fiind mai sensibila.ant (de glicerina. dupa care se va evita cornplet. In alegerea garderohei ae va tine seama. apar dureri ~i ro*eata locala .~aprosan pulv~s". Nu 5e poarta ~utien. 130. sau dezinfectate in prealahil. 1m bra cam i n tea. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. D~ aceea se va face toaleta ext. de mediul culturaleducativ in care traieste.. Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase. fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9. deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i.Igiena corporal a riguroasa.ji in mod deosebit. aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. usoare pierderi de singe. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca.amtni ale sarcinii.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. care astup. aplicat pe fal. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. 131.). 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. . La primipare. g e nit ale ext ern e. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. nu are nici o sem.. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. scopul calatoriei.a lor.:.Masajul stnilor. sapun pentru copii).iile.ema cu apa caldula ~i sapun.a cu mai multe bluze.. .ante. 127.

Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare.intunecarea sau tulburarea vederii. 40).dureri de cap permanente ("in cascii". ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp.stngerar] vaginale. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. febra.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. tulburari de vedere. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate. 139. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. se interneaza in spital. la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic.pierderi de Iichid din vag in. Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. De exemplu. miinilor sau picioarelor. sedative. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. pot fi semnele unei gestoze. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. se impune un tratament energic. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si . Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. . Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. ridicate mai sus (fig. S e m ned e a 1arm a. 138. 144. 142. alcaline. greturi ~i varsaturi). b) Variee. se poate face cu doze mici de atropina. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime.. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree).oxicoze gravidice.ica prin perfuzii intravenoase. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. 136. 67 5* . Mai recent. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. Dupa nastere. vi de i. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. . Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. poate lnlatura in parte acest neajuns. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r. edeme. din cauza unui aport insuficient de calciu. dar nu prea strinse. s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam. ci pot cuprinde miinile. . 143. S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. Uneori. Napoton etc. 135.oate prescriptiile dietetice. Daca aceast.a metoda nu da rezultate. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. Se va acorda importanta igienei locale. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. 141. spatele §i peretele abdominal. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. rigtiala). s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. 146. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. care necesita un tratament de specialitate. se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei.). . In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. fata. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. Se poate obtine disparitia imediat. 137. pat. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. Astfel. Ed e m a ] i ere fl. Fig. c) Gestoza. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. ductnd la aparitia de malformatii. In prima eventualitate nu se face nimic. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. se pare. 145. se ~ipa sau gravida este ernctionata.ii sucului gastric. 147.l mici §i repetate de lapte. Cazurile mai grave. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare. §i de gust acru In gura. datorita cre§terii in volum a abdomenului. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). Purtarea unei centuri fixe. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. Ee re nunta Ia t. varsaturi persistente. in pozitie orizontala cu gambele . . A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. Astfel de umflaturi apar de obicei. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". 40 . 140.De obicei. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. ca un cere strtns pe cap). dirnineata inainte de scularea din pat.

In "I'o\.unj. pentru diverse. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on.rivit. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate. vO. nu doreso copilul. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie .oaro din part e a mumei. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. din motive de ordin personal sau moral. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie.en absolyt Il~l.este sa aiba convingcre a d aceast. Pe lIngli profesiunea.a. .:ida.act. 68 69 . in raport cu vii toareu n~9~ere. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p. sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t.onLnl5.ioasa. un fenoll. psihice ~i morale.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. . la s\. lar pe de alta parte. Asupra tuturor acestor pcricole. datoriia unei casnicii nereu~l_te.!i asigure un somn de 8-D ore in fI. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. pe care Ie va vizita mai frecvent. in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. .e. organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala.irziu. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . Faptul ca femeia lucreaza. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint.i i eongenit~le.o. pEmtru viit. deoarece copilului. localuri etc. morale. _ Va sta cit mai mull.a eOn?ep1. rna). de pmcau\ie.l'u gimnnsticu: .utit.zrlel. de hmitarea propriei libertati. HeguJi de baza peni. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola. Unele familii ref'uz a sarcina. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. profesionale) a familiei. I g len a psi h j 0 A. A<:(. pina la u~ma.i\ de a . simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. fura a se expune rnult In snare.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. ci §i de comunitatea de idealuri (sociale.. ~llllpa.1e a. de maternitate). pe de 0 parte..ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. . 0 peree. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta.rimipareIor..nil ct. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl.ate a social-profesionaJii. insistind atlt asupra pregatirilor materiale. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie. dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire.e. din instinctul de conservare a speciei omenesti. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala. .a 0 atitudine necorespunz at. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia..ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz. _ Va evit.). ce atitudine intima are fata de viitorul copil.~Tiljtatea multo!' Iernei. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop. atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. Unele regreta ca. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul. din calcule economice ..).(' a~tepti\ri poart.pasci\ prin gi rnna"ll('~. Prin manifestari periodice (menstruaviile). gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle. H 1)(' care rnu lt i le l'egreta. In inmult. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil. Cit e v 11. Apare adesea deziluzia. asa-nurnita "famiJie conjugal a".sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect.a repl'ezinLll.nG\l~e.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care .1oas.gravida nu trl'bllie sa se obo:.irea" econornica (casa. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l .eat. Aetept. _ Atitudinea cea mai pot. conform legll. . Mai t. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista.easca toat~ f\l. odata cu venire a copilului. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . in t. _ Va intra in concediu legal de natal1t.itie o1'i:.e pentru fat. incit nu se simt capabile de a deveni marne.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat.). 149. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri. in acr libel'. eu 02 de zlle inainte de nastere. De cele mai multe ori. _ In caz . de foarte multe on consecmt.Aceast. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician.impul . Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu. teama de dureri.e grPlc. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial. De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat . Furii co pn .i. oriee gra. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). i 11 die a 1. . In casatoriile precoce. herpesul etc. uncle virusun gnpale. ratiuni. determinli de multe ori conflicte biologice. mnrnil-copil. . oricit de echilibrata ar fi. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului.jig e n e r a I e.8t. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii.ologlC.iajuri d~ agrement. aJcl'garea. _ Va cauta sa-. . ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei.aLe. Pentru aceste motive.oarea mama: _ Va evita cont. de plusul de munca. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. nurnai dupa ce au ajuns la mat. Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. care due la 0 oarecare stare de neliniste. orieare ar fi pregatirea inteleotuala. pot fi pericu. In timpul sarcinii ~i alsptarii.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t. 150.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. de incomodita~ile legate de venirea copilului.e nefaste : ut. De fapt.148. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. barbatului.ivea 0 f~:lllhe.

6 Fig. Dupa coborirea fundului uter.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi). 44. Membrele inferioare user departate.n 'pozi~ie verticala. 3.ai u§oara. Membrele inferioare flectate. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins. care a'par la . Inamte de a co~or1 pIClOr?l. 41b). Se repeta de mai multe ori (fig.fereastra va fi larg deschisa . In tot timpul respira linistit (inspira pe nas.a~a 0 ~m}e dre.ate. pantofi. b Fig. expira pe gura). facut suI.o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita.Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. Si In acest caz gravida respira linistit. Fig. . cu palmele SPflJ}~I~e pe sol.. in vederea evenimentului care se 71 . .~. l. Se repetl1 de mal . Sub ceara a~eaza 0 perna mica. senzatia de presiune asupra rectului . uterul se contracts. Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting.. 41 . mictiuni mai frecvente. contractil uterine nedureroase. Treb'. Pozitia eulcat pe spate. E~te Imp. .!lte on (Iig. Membrele inferioare flectate.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. Pozitia culcat pe spate. . .intervale neregula~e ~i au intensitate egala. apoi se c~boar~ 1ncet la sol. Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. ochelari. Pozitie in genunchi. 6. degetele u~or flectate. l?conJurlnd-~ cu atentii. t.se executa rmscari de rotatie din glezna . fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. Umerii se sprijina pe sol. Exercuii pentrti gravida. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. 70 151. .capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. Prin aceste contractii. .ndeosebi sotul. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. ci §i planseul hazinului (perineul). apoi in regiunea lornbara (fig. gravida poate avea tulburar! de sornn. In repaus. de asen.. . Fig. Nasterea 43. 1.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. 45. Umerii ramln lipiti de sol. ceafa ~i spateJe forme. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. complet relaxata (fig. Pozitie eulcat pe spate. 4. talpile aplicate pe sol. Fig. Apo~ . 44).exercitiile se vor executa pe un plan dur. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum. norrnala solul cu regiunea occipitala. In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. nu exist~ nici un rnot.enea. starl de neliniste . Gravida se eulca pe spate.apta. 42.. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. 45). 2. odata cu inspiratia. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. secretii vaginale mucoase mai abundente. astfel Ineit capul sa atinga 5. profund. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua. . (se tntareste). 42). picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. Apoi. 43). Amhii genunchi sint lasati sa. Urr:te. dupa virsta lor. eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled. oapul. brateJe lntmse.iseala . sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Bratele usor departate de corp. 41 a).

Asa cum afirma medicul american Read. eventual chl~r. colul rarnine contractat.perioada de expulsie. tensiunea. Gravida sunte . cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. 152. putind infecta Iatul. L~ i~ternare. are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. precum ~i mobilitatea osului coccis.embru al familiei.avlda ehmma p. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: .Pozitia fatului In uter.a stadiul dilatatiei colului. iar la multipare 5-8 ore. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu". Lnce p u t.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului.5 cm. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. Gravida va fi lnsot. . Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului.. la tIt D_ termen. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute.branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. la care se constat. 5ll 96. fl.rm "". crisp area anxioasa. a). DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . c. La inceput. un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. Desfa~urarea n a s t e r t t este det. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. cu atit este mal bme .a e ex er~e. In prezentatie craniana. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina. Durerile nu vor mai pares atit de violente. msta_larea primelor semne de travaliu. " 154. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. de a se destinde ~i de a se deconecta. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_.e dureaza mai mult.ita la moa~~rDlt~te de un n. iar medieul efectueaza examenul clinic general.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital. Evitind teama. Este bine sa ~tie ca participarea ei active.~}uluterin ineepe sa se dilate. Ca urmareo a ficestor contractii. a inceput n~9terca. vagin §i perineu. c~ gr?videl~ care pr~zi.mle!. a) ?bie_ctul. .sa porneasca din tirnp . 46 . Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore. cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate.nasterll (fatuI).dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). "clnd 0 gravida este contractata.a na~te:. ] n t ern It rea in mat ern ita t e. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. b. Spre . Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital. . tnainte ~e. Rezumind cele 8puse mai sus. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin. b) pnn. dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet. cind contrae73 .perioada de dilatare. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor .errninat. ge~l . prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina.agm mucus sanguinolent. clnd 0 gravida este destinsa. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata). Cit timp punga apelor este intacta.a de 3 factori: . . in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta. prin scremete. 15~.densa (rezistenta). Adesea ?!. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun. nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic. Nu pot £i anihilate cu medicamente.(flg. 46). _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.creste .. spoi la intervale mal.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale.e. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. . conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. d) Ruperea men. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect.. Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana .a'prop_ie. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute.deosebire de aceste contractii de dilat. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1.are. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin. 1&5. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii .u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal. raderea parului pubian. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. dusul ~i toaleta organelor Fig. colul este relaxat". nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' .perioada de expulsie a placentei. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare. care tnsotesc contractiile uterine. contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala.

Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 .DiferiteJe. 156. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. 47 f. coborlrea eapului. dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). b). Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. Cind copilul "vine" cu capul. 159. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. gravida resimte dureri vii. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . b). e) protectia perineului . d). Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig.. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. 158. Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. d). gl. 47 a. se va destinde ~i va respira superficial. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. h) degajarea eapului. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. Cind capul fatului destinde vulva. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. Acesta efectueaza 0 miscare ca de . 167. La apantia contractiei. c). Apoi ccpilul este aratat putin mamei. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. 49). c. Musculatura perineului este mult destinsa. 47 e). lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. Dupa nastere. il da arara. b. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului.§uruh". I}. inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . Intre contractii. Durata sa este de obicei de 25-45 minute.Fig. femeia respire rar *i adlnc. g. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. 47 . In afara indicatiilor de mai sus. 48). incizia practicata se cease. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. apoi a umerilor. sau tesutul perineal nu este elastic. \iile slnt mai slabe. etap~ ale perioadei de expulsie : a). prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. Urmeaza apoi pensarea. gravida trage adinc aer in piept. Cind contractia a trecut.

. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine. 160. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). prin medicamente ocitocice.!'ac\. iar in ziua precedenta a mine at user.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute.erului. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. . Prin aceste avantaje. cind nu evolueaza corespunzator. Orice nastere normal a se lnsotcsl. incompatibilitatea Rh. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. Minuita cu pricepere.). centru de transfuzii de singe etc. Fig . min~lt. 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical. diabetu1 zaharat). ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere. i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). 18 - Per ineotom!a.ii. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. In continuare se administreaza medicamente.mea). greutatea ~i lungirnea copilului.50 - Ex pulsia placent ci. Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate.). neasteptata a membranelor. apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import. prezentatie craniana . insotita de hemoragie. po care parturienta de abia le resimte. hipertensiunea gravidei. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii. gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). in cazuri de indicaiii precise. nu se pun problema de transport neprevazu t etc. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. varianta a nasterii provocate. b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut. 161. in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). Gravida va fi internata dimineata. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. Dupa nastere a copilului. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . depasirea de termen. 162. sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. Nasterea "programata" este 0. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". fara a exista indicatii rnedicale (de rise). dupa ce s-a odihnit bine acaaa. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl.e de pierde-e de sin ere.anta care trebuie tratata energic medicamentos. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. este necesara practicarea operatiei cezariene. colul uterin Sa fie moale. De asernenea se cont. Prin cont.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor. Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint. de l'upCrNI spontana. 77 76 . se urmare§te daca se mentine contractura uterului. iar orificiul colului usor intredeschis. nasterea. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}. Dupa inf1i~al'e. ln mod exceptional. uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig.a in salonul pentru lauze. Fig. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. Dezlipirea placent. sint la dispozitie. Daca totul evolueaza normal lauza este transferat.e. copil "angajat").

Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa).' a. dimensiunile marl ale abdomenului). cu picioarele sau cu sezutul (polviana). Din ferieire naster~le anorrnale sint rare.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. placenta praecia. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. aUt imediat dupa nastere. ~int posihile . sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere. gemelaritatea etc.entatia craniana se. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. . " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). craniul Catului nu este prea'mare. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil.a copilului.lI a. '. In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. Se deosebesc: . prezentatia pelviana . Dimpotriva. 164. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. Nasterl anormale 163. Gravi. '\ 79 . Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie). palparea ahdomenu- Fig.ln~i~te . intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). Pe a. se recurge la operatia cezariana. lui gravidei. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. b) Prezentatia transversa. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern. • In. sarcina m. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. anornalii ale craniului fetal. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex. 167. " 168.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. . Chiar ~i in p. C ire u 1a r a dec 0 r don. C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala).unele cornplicatii. su~ereaz. Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. fib rom uterin. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. ' . Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului.52 .lacente separate.oare (ritmul.ntru mama. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. 165. complicatii grave. b. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. uneori de neinvins. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor. au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. copilul este amenintat. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe.din si~uatiile neprevazute. 51). E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. Ultima anornalie este cea mai Irecventa. trlisllturi de C8. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate..arcina. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . malformatii ale uterului. .Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului.rez. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371).d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. se recurge la operatia cezariana. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca).ot surveni.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim.ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. Vom expune ~lteva .Semnele c~r~. Capul fatulm este ultima parte care se naste . prezentatia transversa.

Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint. Prin for~a h~crurilor.ntracYiile.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). dupa caz de medieamente ocitocice (st. 53 - Aplicarea de forceps. de obicei.) .). opertuia cezarianii nu se practica de rutind. 55 - Placenta praeoia. legati de expulsia placentei.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana.a riscuri pentru copil. starea de anxietate ~ gravidei] . 54 . Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. prin travaliu prelungit.! Uiuzia 172. va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. 169.-:. Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator. 53. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji. care se oeupa de ohieei numai de copil. Fig. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie.I copillil 81 . Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri. la dorniciliu.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~.at. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil. la momentul potrivit. Se produce sub influenta unor factori endocrini. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri").ire . Iichid amniotic in exces (hidramnios). dist~d~ pri~l~ra. in care cO. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). dimensiuni man ale fatului gemelaritate.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului.extracviel" fatului.ncep contractiile. folosit In o?stetrica pentru a ajut. Dupa nastere Iauza ramlne . -. 0 p.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie. ~l 1 Legea perrnit. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin).rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism.. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare. marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica..a de un obstetrician experimentat. Dupa aceea. riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt. sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"). 55). ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. 170.Vacuum extractor. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig.11l de pozrtie etc. 171.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei.tocia ?ccun~ara poate aparea. in maternitate 4-7 zile. In aceast.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot. anoma. dis. 54). L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale. anesteziei ~i reanirnarii. Este 0 manevra de necesit.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d. cind este efectuat. Tratamentul consta in adrninistrarea. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste. Lauza "rezolva" problemele de . cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? . Fig. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala.e fatulm (distocie me caniea). te.1l r a ti a 6 e z a r. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. Fig. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini).

in asociere eu seaderea tonusului muscular. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. Capacitatea vezicii este crescuta. 178. peste care se suprapun contraetii izolate. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. Pro e e sed e in v o l U lie. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. mamelon. se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. exista 0 amenoree de lactatie. glandular!. Scaderii stimularii horrnonale. 181. . 3. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!. Imediat dupa nastere poate aparea frison. gJande Fig. La 80% din mamele care aIa. canale galactotore. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata.. aceste functii se norrnalizeaza. lnairae de a se ajunge la sondaj. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188).8enza~ie de miotiune''). Pie lea. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. Pe fondul de modificari vezicale din t. De aceea. Uterul revine la normal dupa 6 sapt.amtni. In mod normal. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. 2. Odata cu revenirea t. Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. la tulburari mictionale cu retentie de urina. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. Pe de alta parte. urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular.irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. r i h 0 r m 0 n a I e. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare.pteaza. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe.onusului muscular.Conf'ormatia L areola normala a stnului. prin disparitia hormonilor placentari. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. numita "mica menstruatie". 173. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. 56 .. ser §i limfa. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. Diureza este crescuta. tesut graa. 176. care VOl' persista in tot cursul vietii. 3. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. 182.5 -37°C). leucocite. dar In mare masura ~i de factori individuali. Mod i fie lI. este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere. Un miros fetid constituie un semn de infectie . 179. 4. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . sebacee. 8:. In faza de furie a laptelui. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. care tmbraea 0 forma de contractie continua. muschtul pectoral. b. apoi devin seroase. 180. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii. fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. L 0 h iiI e. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. el trebuie sa fie fad. 174. Cu toate acestea.. datorate ocitocinei. rara cresterea temperaturii.oreste : a. 2. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe. V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. In citeva zile. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere . f z J Fig.ingrijire personals dupa nivelul sAu. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. ca ~i sarcina. Chiar la lauze care nu alapteaza. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. Liwoluiia uterirui se dat. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. Contractiilor uterine. 83 II. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH). actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. 177. Lanza urineaza mult mai mult. Fun e t i a 0 v a ria n lI..uzei.

Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des.r. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare.. lauza va §edea mai mult pe una din Iese. 69. suprarenala. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. Se '8:. 56). a mamei. .::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. derivate ale laptelui. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. Orice ascensiune peste 37. 184. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). 2. Star e s psi hie A. \". se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf.a circulara nurnita areola. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. se aeopera plusul de calorii. tn ziua a 3-a. care poarta numele de acini.-' _ If I % I -~~ 7fJ . pigmentata viu. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare). Odata cu nasterea._' ~ ~~~':.:g. ACTH. eu anturaj reconfortant.izat. pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). 14.. tn timpul primelor 2-3 zile. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \. cLte('a zile. unele suferinte proprii. iar restul de pierderea de Iichid interstitial).183. in conditii de perfecta sterilitate. Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. iar baie dupii.. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (.~ ~_. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c. numite canalele galactofore._""lA. 12. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor.. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. lnsul!na: 13. peste de apa dulce. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. . ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui". stimuli emotlonali. se aplica. precum §i de modul de fixare pe torace.~ r. u z e i. In cadrul curateniei corporale. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros. iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. F. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros.. mini.za uneori I.~zap.. 57). caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii. e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. I~ //) . lauza scads cu circa 4-5 kg.\ ~//I:2 /..-.uza poate face du~ dupii. un unguent anestezic.. 11. Jegat. pentru a sta pe scaun..'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~. . care. inconjurat de 0 suprafat.. Pentru igiena corporalii.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare. pancreasul. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. copil sau de restul familiei. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii. in general.~..e dintre./ d~ lapte d~ vaca. pigmentat. Alimentatia va contine proteine (lapte. Mult. 15. erect se introduce un supozitor. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica. Dupa revenirea acasa. b) MAsuri igienice. 185.. . iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri). Intestinul are tendinta Ia inervic.. Feme6 ile se comport._~~2::. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor. lii. de obicei. carne.ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale..-:. \ :::-y . femeia nu are scaun.Y'~"'. daca ajung pe mameloane . Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. grupate in numar variabil.. Chiar Ia lauza sanatoasa.foT calmeze nervii surexeitati. laptele este oondus ill canalele mai marl.y.. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta.4' fiza (fig._.in.. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. eventual. ea poate primi lichide dupa 4 ore.. Familia va fi avert.e de Cll"'._. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul"). Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii. daca acesta nu a avut. dimineata. stnt niste mici ridicaturi. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi.. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala. 58). o stare depresiva. grasos ~i de Iegatura. Adesea Iauza este indernna''. este eronatU. Trebuie sa Sf. Dupa nastere._ '. 10. care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. dar eel putin de 2-3 ori pe zi. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul.)a~t~:.f--. 85 84 . stimuli audlo-vlzuali. 186.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. d) Alimentatia.\. Pentru evitarea murdaririi saltelei. Celulele acinilor elaboreaza laptele.. ouji) ~i vegetale. ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360). De aci. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi.. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici. t n g ri 1ire a Ii!.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l. se face 0 elisma. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee.4°C va fi anuntata medicului obstetrician.ra.a foarte dif~rit imediat .?-'" .'£-".. dorinta de a II V1r~. steroizl! suprarenali. de aceea obstetricianul recomanda. In cursul alaptarii. in ziua a 2-a dupa na9tere. 58 . Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con. un laxativ. In caz de dureri. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. Sint constituiti din tesut glandular. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ . Este de do<1 / ' ¥. dupa na stere.

ala a rlinilor cauzate de nastere. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192).anta. In continuare. In unele cazuri particulare. murdaria de sub unghiile lungi. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil.amlni). fructe). baia. Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. La picioarele patului. piine neagra sau Graham. Gimnastiea are efecte favorabile. ce cade pe umeri.ptare. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. este tnsi'i suficientil. calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. Parul lung. daca se mentine tendinta la constipatie. De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. ~ e 0 a 1 a rna m e l. medicul va da alte prescriptii. 59 Exercitii de gimnast. care se rernediaza de la sine. prosoapele comune . cit ~i a sa personala. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor.'" ----- ----- . sutiene. 87 ""'. va fi ridicat ~i strins cu un batic. Murdaria iii microbii de pe comprese. k) Profilaxla infectiilor. Bandajele vor fi bine spalate.a. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat.imp. se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. Aceasta nu. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. se pune 0 patura facuta sui. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I). pudre sau lotiuni recomandate de medic. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna.epaturi etc. chiar daca are sutura a perineului. Compresele sterile se schirnba zilnic. unghiile vor fi taiate scurt. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. 61).a. apare mai tirziu. La domiciliu. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. cu tirnpul. g) Munca in gospodarie se reia treptat. care a fost fiarta in prealabil. 86 187. mama va fi instruita. fie printr-o esarfa. va fi examinata inca 0 datil. chiar daca nast. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. care va face recomandarile necesare. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). in caz de nealil. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. Sinii. sub saltea. mai receptive la infectii. closetele. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului .Dupa revenirea la domiciliu. In caz de alaptare. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. pinza triunghiulara. din motive insuficient cunoscute. e) Menstruatia revine. Mameloanele se vor menaja cu grija. Lanza este. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. Alaturi de indicatiile de mai sus. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. i~i va spala corpul de sus in jos. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. mama I§i va spala cu grija mlinile. in spital iii mai ales acasa.). int.ica penl ru I:!llz. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. chiar tn caz de scurgeri. f'isuri.ptaminii dupa externare. furuncule . mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. miere de albine. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi. b) Nu va face irigatii vaginale.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. Nu se vor aplica dectt pomade. lnainte de plecarea din maternitate. ~/~~~ JlC:? Fig.i. inveliti in doua bucati de pinza. fie printr-un sutien special. raniri. sttnd in picioare. In acelasi t. pe burt. sutural. Inainte de fiecare supt. de la 2-3 saptamini.imp). de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. c) Dupa revenirea acasa. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie.

Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal. In acest stadiu precoce. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a). 190. boala se agraveazii. Rezultatul trat. Fle. G i m n a s t i e a I u z e i. ..cre.or de germeni sau de la vizitatori I). Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139. mastita se manifests dupa 7 zile de la nast. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b). Iebra creste . 88 192.ice .are. 193.e acceIerat. infectii urinare sau ale venelor (Ilebita. umflate. tesuturile din jur sint rosii.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone. stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. inrosirea si fe~r~.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig. l\'( a s tit a este infee\.its sint durerea. Prevenirea mastitei const.organele tnvecinate sall. pulsul est.. Persistenta relaxarii musculare. cit ~(Ia domiciliu. . ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. din punct de vedere organic. 60) se poate s.lC). prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului . cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini. Vindecarea se abtine cu tratament local corect. numai in conditii . prin modificarea secretiilor care devin mai abundente. sin. Primcle sernne de mast. Frecvent. Pentru evitarea stagFig.a in pregatirea adecvat.i) Dupa 2 luni poate avea. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn. prin admlJ?lstrarea de antibiot. dar e bine ca. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala.ament energic. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). 0 noua sarcina. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. 131). Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. alte boll prce xistent. 186 i). deci dupa externarea din maternitate. Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. anerme. lauza e obligate sa se prezinte la medic.:_p:!ma infe?~ia. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale. iar starea generala nu estc modificata. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii.]. comprese reci. tratamentul medicamentos nu mai este eficace. Cind :rena af'eot. din hazin. Apoi. Plaga uterina rezultata din det. 191. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. la . Feb rap u e r per ala. sero-purulente ~i urit mirositolire. Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare. 188. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). sunatoare) zaharate sa~ . secretiile capati'iasI!ect purulent.o.eaiuri de plante (tei.pe calea singelui . inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita.s\lcuri de fructe diluate cu apa. tromboflebita. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit. lohiile.asare a placentei ~i event.Banda] pcntru .o] ori mierobii sint deosebl. inst. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. 60 . lenjerie . Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale. De aceeai aUt in maternitate. . lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:.ia glandei mamare det. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului.el. timp de 23 sap. 89 . tromboflebita).alatii sanit. r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int.ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia . obiecte contaminate et. narn laptelui. dureroase.in tot organisITlui (septJf:em. senzatia de tensiune. sa stea in pat dupa externare. daca lauaa nu are perineotomie. Aceste forme necesita trat. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: . avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. mUlle\. b) Lanza Unga repausuI ori pe zi. nu trebuie de noapte. P:oblema i_ntreruperii alirnent. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere.b.~ta.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia. a personalului medical. abdominal a ~i perineala. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126.~ de agrcsrvi..uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne.eriorul glandei mamare.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. Febra in general nu depa~e~te 38°C. Solicitarea mamei . 59). Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. In cazul abcedarii. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea. a Boli In perioada de lauzie 189.

al ~ . prin efortul de vointa al lauzci. am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. tentative de sin. liniste.. . anemia. sa91 . . Mot ric ita tea (vezi punctul 24). Cele mai importante etape sint: . Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite.. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit. voluntare. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati. T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin. ex~cerbata in cursul nasterii.la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. in dreptul oasel. d) exercitii de gimnasticll. El~ dispar dealtfel treptat dups externare. 193 bis. Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat). 197. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare). curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim.la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin. acte agresive fatii de prop. _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie.ie culcat pe spate. la pi~io.Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. (vezi punctul 188).. Lauza nu-si poate controla Iimbajul. 195. stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. tinut de miini. Pot aparea stari depresive grave.are. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea.la 8-10 luni : merge in patru labe . 61).la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . sta in picioare sprijinit.nu!ui ~i. odata cu normalizarea echilibrului hormonal.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij.Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari .in speci. la punctele 5-26. Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare.:uncucidere). In primul capitol. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze.lauZle. ramtne insa constienta. din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. acte de egoism. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare . . . .a . b) pozitle corespunzatoare.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. La inceput. interpret~re fal~a a un or fapte. Acestea se tnsotesc de agitatie. lntinde mina pentru a apuca obiecte. .SII. in 3 SUGARUL Fig. .a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric. D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e. neincrederc. In prirnele siiptiimini de viata. De cele mai multe ori.ucider~. inlectii). compo~to.cu lI~tensltate variabila.n!lzelpublene. 61 . In general ins a prognosticul este bun. Rareori.c) pozi\ia pat va fi orizontala. Incetul cu incetul. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei.?r ~azi.. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. halucinatii . 196. 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. .mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. . ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a . sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza)..:lUl cop~l (p. 194. i~i sustine capul. . . Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate. . . asezat pe burLa ridica capul.la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. Per c e P l i a. se ridicii tinindu-se de obiecte . mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute. altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": . .la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor.

din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei. care. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. Naturaletea.ii I~ na~tere. rude.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal. nu exista motive de ingrijorare. daruir~e permanenta. Imita sunete §i gesturi ale adultilor. fata de pers~anele stra~ne. Pe linga nevoile lui de baza. inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente. -pa". 201. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet. Manifesta p.diul lnconjurator. acest. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. Lim b a i u 1.1mamei ~i pentru 0 dezvolt.or este nasterea.iva 10. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 .~unete . urmeazii nasterea. In felul.dl.a (daca i se cere) "po. "ua-na". Bunicile ~i striibunicile noastre.a. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) . Mama ~i fiitui sint int. din punct de vedere psihic 9i 0. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa.0torie. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile). C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200.a silabe "ta-ta". care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. dupa baie). pronun(a silabe ~i cuvinte simple.e obiecte. cu ajutorul gurii. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli.(ietate.tive" p~in pllns. chiar dacii apar situatii neprevazute. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii.daca cei doi genitori. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t. toate primejdiile de odinioara au disparut.arit. care se continua de fapt Iii in primul an de viava.. 198. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare.rea mare. Chiar in condiiii total [iziologice. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. a) In maternitate. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27).are) este gura (linge. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute . 199. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. (dupa masa. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd.impul sarcinii. mu~ca obiecte). pe attt vine de repede ~i de neprevazut. la masa .iv constant .adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. experimentarea coordonata: ochi-mina. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. In preajma nasterii. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. au nascut copii fara incidente ~i accidente. unitatea dintre ea fji fat. sint sanator. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). "bolborose~te" cu saliva. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. prin sunete # prin gesturi. la intrarea in materniuue. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. "da-da". dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. respectiv tatal 9i mama. Se manifesta 9i in acest comport. psihicii Iji l11.re?omin~n.ament neooia de acticiuue. Ferneia "moderna". Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc.i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. In stadiul 10. majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. mai nepregatits decit generatiile din trecut. acestea se rezolva rapid ~i eficient. rupta de traditiile transmise alt.1initierii. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). "pa-pa".ziua ~i noaptea . mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic. Astazi.ati. t. sa-I delimiteze de me.me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p.rarnosi .f~r~r:tiate. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice. experimentlnd propriile posibilit.ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. tn determinarea siinatal. Pe linga frica.g sa? foa. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea. moage mediocre. iar spre ~ luni pronunta . Copilul std in picioare.care a ajuns medicina. mtnii·ochL. Mai intii gingure9te. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp.aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste. Imediat dupa na9tere. invata sa-I}i cunoasca propriul corp. "ma·ma". ina doua jumdtate a primului an de via(d. Ca un caz demonstrativ. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. Ie repetii.r-o stare de airnbioza. Incepe exercitiul.este ffl. ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l . de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin.a. Astfel. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. Prima reactie pozit. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei.pentru scurt timp. ci si pentru actul nastarii.. Inte1ege 'propozitii simple. . De la 3 lun.t react~i "n€ga. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i. observa de timpuriu obiecte ~I . Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite . femeile din rnosi-st. . Un organ important de ounoastere (orient. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. Dupii 9 luni de sarcina.rezindu-se tntr-un ritm relat. La 8-9luni irnit. pe clt a fast de asteptat. urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. suge. sugaru. este.). Al doilea eveniment hot. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt.le diferentiaza de alte obiecte din jur.

sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. Totusi. indiferent cum. sot §l d~ ea insal}i. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). adesea. un mamos §i a pornit la liltroduce. ur~ez~ . Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. Editura pentru litel'utura. Aceasta modificare biologica (hormonala etc. care nu ~ie dectt sa mantnce. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului. Pentru un copil sensibil. . b) Revenirea in Iamille. sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. Nu se poate ne. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il.G h tD ar naste. gelozie ~i nelinifte. Curind vin preparativele. In aceste zile ~i in sil. pe lntelesul virstei lor.. primarul Johann Wolfgan~ Tex.il. Irigider. Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. ma~ mtll. De IUn! Iii luni de zile.o mare deoeptie.JoSlbll ca aceasta indepil. sintem de parerp ° 94 95 .un~ar~ sau un fratior". dar cu incepere de ~a 20 a. in care adevarul nu ]e mai este ascuns.. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. tipa. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in . ~e spuna cil. Este mai simplu s. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. l?aca va proc. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc.". copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. Glndur~le. Un frate mai rnic... daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat)..-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'. venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda.ha Ia man:. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative.rea I}Itnnoirea mositului. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l). purtat in timpul sareinii ~i nascut . fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. o~. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati).rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme.lJlle ~tregll fat?IIll sa. pe care-I privesc. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil.: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. ~. daca plasamentul s: . Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar".izi. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le. neputineioasa. de cele va mal rnulte ori. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. Cindtratii slnt mai mad. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice.tervme 0 schimbare hrusca.).~!1ta. de. a a~estel mttmplari.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar. Gin d uri pen t rue a s n i e i e. din partea adultilor.de neinteles pentru copil. nou. vada foarte' bine ce se sch~n:. dar mama eontmua sa se "ingra§e". . 1 " ~ Trad. lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci.ta familie. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. pentru a-I anunya noutatea. . pag.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante. ceea ce atrage adesea. . In plus.~e?tru frayi ~i s~rori. Din aeeste . 7-8 de Johann Wolfgang Goethe.acest mo~ent. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. acasa..i?i..adesea se adau~a u~ pat in camera sa. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat. deceptie. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. a) Primirea frati10r §i surorilor. il ating. 1967. despre rnodul cum este conceput. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a. mama. mai frecventa la biilat declt Ia fetita.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. ca mam~ s!. soua biirhatului ei. 0 atitudine vlOI.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. i1 gidila.tor..Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. ehiar daca a devenit i}i mama.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. in astfel de situatii. ~lgr. Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. al}acum i se da lui "bebe". copilul est~ putin derutat.pll. constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. De obicei parintii. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. ca~e trebuie . dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. presa de fructe etc.ptaminile eare urmeaza. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl.a~~ere. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. "a~e hurt~ mare". Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta. e~ se aprople mereu de "bebe".gB:lllsm~IUl mamel. preparate de _lapte ~ndustriale. Intre 1 ~l 2 am. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta.::a f~ce la strll. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. a anga. c1nta. masma pentru spalat rufe. Vianu. Est~ inutil sa . reae~iile vor fi mai putin importante. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat. ca ~i pina acum. ' 203. .Iacrlml de lauzie". incep dm. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. 11ClUp~sC. "sa faca in pantaloni".be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr. vreau sa-i vorbesc". a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre.at! drep~ urmare. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza.cel m~c". la dreptunle sotului. I. Ast~zi. Se intimp]il. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm. c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita.a. 0.prescrip~i. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze. orrce mama ar Ii mlndra daea . Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. b) fetitele (mai ales) cer sil. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". el. Tlnara f~me:e ral1l:ine. C?pm. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. . El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt.!. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. a fost adaptat la prezenta fatului. este I. Imprejurarea aceasta.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul.eda B:ltfel. Psihologic.m. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa. eind vede 0 fiinta atlt de mica. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. In mornentul nastern lI. Acum incepe rolul sotului-tata.dm nevoia de a-i provoca reactii. trandafiri verze etc. d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie.

a. sa redevemm tineri.. Aceasta 96 97 . EI are datoria sa coni. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. pastrrnd o atitudine distant. in momentul reintoarcerii din maternitate.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. cit f)i psihic. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care.odihne~te-te.alUl est~ de eolaborare. atit fizie. rolu.s in present participarea ca . cu un mare adaos de griji. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala. s. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare. Este hine. de .orul copil..?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare"). Nu se poate nega ca abse nt. ~i agreab ila. deopotri.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. se va vorbi copilului cu moderatie . Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. sa fle un partIcipant actlv la preparative. Bunicile si. administrare de alimente necorespunzatoare. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina.nt obligate sa. fiind expus la accidents (suf'ocare. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman.til la tr~nsrormarile e. tIl masura posib~ht. ci al intregii vieti a celor doi partenen. a) Inainte de n8. eel putin. mai ales emd aeeasta luereaza. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza.a .a pe ale marnei.. un e a" tat a 1 u i. datorita dragostei pe care 0 poarta.a trebuie sa stie ea. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?. Rolul !a~. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil.te B. 8~-i insune siguranta ~i optimism. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. de a~e::nene~. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . cadere. tenun fratlOr. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. izolarea este mal putrn eornplet. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. aUt de angajata in soe. EI aju. sa fie prea nelini!. rasturnarea cosului. cu avizul tatalui. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. :~4:. printr-o prezen/a discreta.are ~int adesea de facut intr-un apartament. ' Din partea tatalui. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. odata eu verurea primului eopil in Iamilie.parmtilor. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl). insa.ate Ij~grijulii. I. Clteodat. 0 trateze pe mama ca pe un copil. din ce in ce mai m~llt. In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. cu un pui de om adormit ~i pllngaret. d) In timpul aHiptarii sugarului.at. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. In astfel de cazuri. femeia.). In primul rind. casatoria a intrat intr-o nous Iaza . S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii. la rtrulul lor. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. 205. e) alteori (mai rar. buni~i etc. Din pacate .-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. Orice tat. este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile.ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. Cmd copilul este prea dOI'lt. EI are un rol de sustinere fata de mama.a sa se Inchida in singurat. est~ ?llle ea t~tal. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer. Adesea.a. "M i S i. familial destins.~tere.tit 9i sa ineonjoare. Inainte de na. ce au loc chiar In prezenta parintilor . partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil.r . sint preoeup. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl. 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat. se . tatal este prezent numai fizie. la rindul ei. ceea ee este mal trist.atllor.. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. uneori ridicol. aplicarea de substante cosmetice ete. ea viitorul tata.e din cauza dezacordurilor din familie. in loc de a fi stimulant. Ai u tor u 1 bun i c i lor. cu atitudini Iji gesturi ce imit.Ietatea moderna. mal ales fetltele. Pregatirea camerei se face "in doi" aau. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile. ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. Chiar In astfel de sl~ua~li. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa.a de eel mic atitudini prefereniiale. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. Un m~c dar. nu-si gaseflte rostul si. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. dnd fatui "mifjca" prima data. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum . La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. Tinerii p(trin/i. Aceste reactii normale. gravida nu po:. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. eu totul legitima. despre viitorul "bebe". sint impuisiuni irnposibil de controlat. adesea insa tinara Ierneie este nevoit.). sa crestcrn cu copiii nostri.'1tere. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului.n eoneluzie. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!.a .va =: aranja ~i eompleta mobilierul.utm.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie. Sotul va trebui a§adar.t1nga_CI. de preocupari .~rintilor. se intimpla. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. Daea mediul familial admite pe viit.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai. s-o lini9~easea.a impartafleasea indoielile. . Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. 91sperany~le viitoarei mame.

Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare.. un eeas etc. 8coa~:~e.. . un colier. bunica . se obisnuiesc greu cu inactivitatea.cu masura §i bun simt .lista de mariaj". .ate.nllxer. cintar. a interz ice un astfel de comportamcnt.lid. Ii Jua11 drept arhit. na~tere. oricit de binc in/en/lonate. poate duce la transmiterea unor infectii. adaptindu-se la noile met.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e. se poale intocmi 0 "lista. a) IJa maternitate. .' pr?soape. primele f'lori din camera VOl' fi. tetme etc. caciulite. deoarece ele inveselesc camera. 208. cu enervarea mamei. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a.produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11.). pudra.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l".Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. inclusi~' tatr'ilr~~ . Este bine ea fIorile sa nu fIe. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici.a ~i de bine retribuita ar Ii. co~turr:e nationale etc.scutul \'H ]1urta numele tatillui in . i9i ad ora.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie.i alte persoan~. psntru a nu deveni suparatoare.' care. 206. garmtura en scutece. dupa. Medicul sau sora de ocrotire v~:. covo~re. Orice lit igii se vor discuta deschis. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere. . Mai recent. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. evita.u rudelemaiinstiirite:frigider.erea. iar in caz contrar . dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor. Mama este noua in 1'01. ei 0 fa~ tot_~e~una.ele stabilite de parint-i. deosebit de cel din maternitate.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului . o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina. Aceas~a.). Ei nu VOl' 8ta mult timp. . in maximum 3 zile. .. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama. . adesea suprasolicitata de alaptarea. un de s-. na9tere.va a. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal). daea acesta U "l'eeunoa~t. nu VOl' ~i liisa\. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii".recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. iar pe de alt.maIlll1a de spalat. A~a cum pe alocu. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile. ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important.e . Altii se simt superiori prin faptul ca .sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. au niste opinii bine st. Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. c? dragoste ~i pasiune. :Mama. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni . nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc.pe al mamel. nit r uri I e..abilite. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului.amlhe. . Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. Viz it e I e. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile.a116. Orl?Jt de priceput. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite. scutece adsorhant~. Ca orice incepiHori. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. ° a 99 7· .~u experier:1a". declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent.s de p~rete. sa suga mai gl"eU. La rindul sau. pot Ii tot alia de stinjenltoare. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. a. . de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. pe U. Clllar daea este singul'ii in camera.bunicilor) de ~-ll~w in braie. Dealtfel. Mama nu va capitula atunci cind are drept.. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te.da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. La epuizarea concediului marnei.~rainice . o· scrisoal'e va face tot ailta placere.e. ~e a-l siiruta. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e . Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund.r daruri in mai multe exemplare. 207.e Jegaturi_le . In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati.. b) La domieiliu. Viz£telc. In Iocul unei per. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie .!.Soane straine.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f. Nou-nil.. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n. biberoane. •. chiar acceptind unele compromisuri.'. ~oate nor. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. forfecuta de unghii). precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. de na9tel'e". cresterea nepot!lor le . Dar. De asemenea. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. ?e a~em~nea. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor. patul'i.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot.. multi bunici.caruClOl. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase.i .ce!:. b.e fructe. Pe de alta parte are un psihic lahil. Deahfel nu e permis . ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri.. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. botosei . lar pe~tr. fie [erma peniru. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii. !n en. Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. prea nurneroase sau prea mari.n. rudele aproplate s~ mf?rmeaza .e". tandrete. Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. _.juca" ell el.cit ~~i putini. ar Ii iluzoriu de a se astept.' . fac placere 9i sint Ioarte utile.a par~. de a ~e si . caditii.cumulare~ uno.ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. in ca~rulv uI!0r :tr. Atitudin.corda incredere mamei.I'l se fac~ o . fie Ia Consiliul Popular. AsHel. p~esa d. oferite de el . bunicii sa. daea slnt mici. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. sapunuri. jach_?te. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. creme. p~nslOnare.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. . Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. . Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii.dar cu condit.a.onet. de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. trebuie sd. eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra. trus~ de toaleta (~efle.ode de ingrijire a copilului.~tre generatu.a ca bunicii sa respecte..

e . ca nou-venitul pe lume este sanatos. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t.\. d) Gltul este scurt. de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. de toate traumele mecanice . asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. obstruarea cailor respirat.ia I'espil'atorie). traumatisme.liridicole slnt prenume ca: Mannix. adesea. pie le ). el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. adapt. pozitie vicioasa a fatului in uter.erina. care a imaginat aceastii schema. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. Nou-nascutul. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare .) est. S-au propus diferit. Colombo. Se remarca adesea. Produsele de metabolism erau tndepart. In momentul nasterii. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si. ulterior se dest.). plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. Puisor.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. Cu toate acest. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii.orii (plamini. imaturitatea centrilor respiratori. est. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt. este mic. bataile inil11ii (func. Aportul substantelor necesare viet. Potrivit Lraditiei romanesti. totusi.Alegerea prenumelui . ca miinile de "spalatoreasa".area la noile solicit. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR. faringe fji nas. 212. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului. unele medicamente (anestezice. arnintind de pozrtia din uterul marnei.ochii albastru-deschis. Pele etc.are la viata e xt. lucios. 214.ia circulatOl'ie). A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. Cu patrimoniul eredit. Plna acum el era protcjat. La cei mai multi dintre nou-nascuti. trezit din somn. se VOl' dezvolt.ea. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. In sf'irsit.1. Incretit. rip c) Nasul. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. diabetul etc. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i.a. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. de culoare inchisa. atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol. fara ingrijiri cu tot ul speciale . in mare masura. aplicarea de forceps.raut. ele declanseaza prima respiratie. stufos. extraclia prin "acuum. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. sau nurne de personaje politiee actuale. lucru ce poate fi definit ca una dint. daca nu se iau masurile necesare in timp util. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. Alteori capul este complet che1. in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret.ari se face fara nici 0 dif'icult. PrimeJe tipete impresioneasa . 215). stares de sanatate din tot restul victii.e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta.ar t.at.lndu-se la 0 temperatura constant. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig.re rninunile vietii. Nast. nasi. Iicat.a. dezvolt.i excitanii (tabelul 3. surprinde. prin aspirare a cu ajut. malformatiile pulrnonare. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. $i mai penibile !. ptna Ia depliria lor inflorire. ingrijiri in maternitate 209. se poate afirma ca puiul de om est. mifjcarile respiratorii (funci. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii..e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere .orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere.inos. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. tipetele din primele secunde constituie primul sernn .ii era nsigurat de catre placenta. desouamata.. Bebe etc. Expresia fetei poate sa se schimbe. chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . 210. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere.. angajare anorrnala ~i expulsie dificila.). tonu suI muscular. Acest prim aspect Inspaimlnt.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium).e din organismul fetal. unele infect ii.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului. sa nu duca la ceva ridicol. lmpestritat de puncte albe-galbui . Popescu. turtit. b) Ochli. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. el nu ar fi in stare . e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). Vederea cordonului ombilical lung. a) Parul este. depasirea terrnenului de gestatie. reunite. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. 'I'raian-Decebal etc. Tinel. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata. narcotice) administrate in timpul nasterii. Dupa nastere. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. pe acee~i cale . Georgescu etc. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii. incilcit. Iunctiile dif'eritelor organe. gros. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. in general. pieptul bomb at. circulara strtnsa de cordon. Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. 1 9i punctul 12). prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel.at. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar.ransmis de parinti. gelat. 101 100 . 0 data debarasata de stratul de grasime. Citeodata parul este destul de lung. chiar de la inceput. rinichi) ale acesteia.inde).a pe unele marne. sbtrcita.

iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 .iei).rins.rat in registrul sec. La 3-4 zile dupii nastere. Cirul icternl apare din prima zi. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat.face uz.: ~se. ~fentinerea temperaturii c~rporale . la apasare. slabe Rare.~. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu.at . temperatura rnediului inconjurator.tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile.Tabelul 3. respectarea repausului nou-naseutuluij . brl'le so Ilccteaza cornplet. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent. prius in~re doua pense. 214. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt. Se ":01' ven.fIca dm nou sesul. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig. 62 . care se manifestii. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus.. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape . Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t. C r i zag e nit ala.ata. rniscari act ive 1'ip:1t.. leueoplast. c) instalarea secretiei lactate la rnama . Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema. aceasta se mareste iji mai mult. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e.e c~ ajut. extremiWlile se flecteaz. este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini.a la nou-nsscut. ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces..re nou-nascutii de ambele sexe. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao. mern.erilri vaginale sau a aparit. b) Singerari ~i secretH vaginale.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc.r-un unghi de circa 15°. Ia aproximativ 40% dint. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat. daca icterul CJafi chemat medicul. . Cind coloratia galbena este mai pronun~. Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin.1)1 fosele nazal. care iritii pieJea ili favorizeaza . re::liz. cu un [r rezistent de nylon sau matase. dar daca se stoarce glanda marnara.1 incornplet Slrfmbii.1. 62). 215.:l in l?ozilie ?eclivii int. care se aecent~e. a) Glandele mamare. care este in medie de 6% din greutatea initiale.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate).aza .iu-nascutilor. atinglnd uneori 3-4 em in diametru. 216.ece incii.ombiJical_. cal. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t.utece inci'ilzite in preaJubil. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal. extinderea inflama\. Dupi'i termometrizare.ate.. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii.. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz. 217.orul unei sonde sterile de polietilen. glandele mamare se inti'iresc.Jzite.are~. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini. In a 2-a . Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol. sticle cu apa c~lda). Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. 221. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. Dacs. .il!tr~ prim. Aeela~i substrat hormonal. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare. in condiiii de steriJitate. Icterul este mal mtens pe 219. exIremiUitile albastro Neregu)'ate. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila. _• . b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare). Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod.e fi prelucrat.liei de nou-lH~scuti. Cor?on!1l. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. cu limite extreme intre 3% ~i 10%. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289).se..a ~i a cincea zi de via~a. va h inreglst.este Ia baza micilor sin. cavitate a bucala. De asemenea. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete. inca insuf'icient maturat.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi). ' ~~3.t germe~. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. Cea mai frecventii este criza genitala. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie. Identrtatea 91 greutatea. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n . deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. se maresc. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit. va fi sectionat dup a termll'.-t exa.amtni. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i. apoi se va lega st. 220. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig.. ro~eai. se ya aspira dm no~.a~ez~du-l eu cap. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). este intens ~i rapid progresio.alit. 218. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun. e) st.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.

E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 . b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga.atii.e ic. Aceasta descumatie poate fi discrete. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. f) in cazurile grave. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena.din mucus. cu ochii lncercanati. De multe ori. la 1-2 zile dupa aeeea. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. sticJe cu apa calda. se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. se lipesc de scutece.a 5-a zi de via~a. Starea generala este buna 9i nu se constat. b) Seaunele de tranzitie. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. Daca descuamatia este foarte pronuntata. in flora int. uneori cu mucus. de [ebrii. truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. In cazul unei aliment. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:. Este constituit din eruptii variate. Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. in citeva ore sau clteva zile. grunjoase. eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). Ia unii dintre nou-nascuti. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. Cind vezieulele se usuca. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. aportul insuficient de liehide).atii exclusiv la sin. roeii. pe moment :. Apare indeosebi in sezonul cald. asemanator cu acetona ("mere putrede"). Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. 224. Alirnent. asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat.a 0 serre de avantaje pentru mama. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. sugarii devin palizi. iar mirosul lor riimine acid.ihraneasca sugarul la sin. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. se formeaza cruste. pe larg. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K). infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. epUlza. Excesul de caldura.le :. sudatie. La sugarii alimentati natural. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat. coli. pe palme 9i plante (talpi). 223. in decurs de cite va ore.est.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. de culoare verzuie. urmatoarele. ca pete rosii (macule).). Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. S c a u n e I e (materiile fecale). cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. mai ales pe trunchi. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid.i pentru mai tirziu. iar la cei hraniti artificial. rezultate din digestia primelor mese. urina. 104 a) Colonizarea intestinului. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule).i. sub forma de scuaIl_1.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. Sint dense.se contracte si sa revina mai repede la volumul normal.a. c) buzele stnt uscate. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte. 225. d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a.ta dupa nastere. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. in paginile urmatoare (punctele 238-268). ele disparind spontan. traumatisme obstetricale). Mama trebuie sa inteleaga. de dinaintea sarClllll: D:. Intre a 3-a .1: eea mai pretioasa. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune . pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". insa.inalji domina bacilul biiidus. prezinta un plins ragu§it. ca 9i din motive organizatoriee. Iipsa de pofta de mincare etc.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita).i prea. descuamatie lamelara).tie ea. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. dupa eliminarea meeoniului. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. s~.are (copil prematur. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Dupa nastere . Allrnentatla nou-nascutulul 226. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. zonele descuamate reprezinta. uneori verzi 9i explozive. In ultimul timp exist. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. Uneori. 222. in fi§ll man (lamhouri.. se aplica pulberi inerte (talc). Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos.. protejindu-l de imbolndviri. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore.a alto tulburari generale (febra. dacii dore:. Un mare pediatru suedez (\. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti.a cu incetarea alaptarii. mama epuizata prin travaliu). eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. de rnodificiiri ale starii generate. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament.iva").ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". Alaptarea prezint. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu. Pentru crutarea mamei. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. uterul.

apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. daca este evitat. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. ~i Ia noi ill tara.oare sa fie curat. r i i.se nasc anual tn lume.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. .ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). MlI'C(. cu ~esut grasos abundant. prin:. marne] sf~le. In momentul clnd gura est. .cu. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. afara din gma. Primul supt este adesea dureros pentru mama. Mai degraha este yorba de 0 anumit. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. _ Pins nu de mult. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:. Teams Iiciala. Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. de IgA din ser . compozltla lapteIu! de. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte. sin. Mama este dat. este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio. El este absolut La fel perura toii. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt.o~llnul. ~i I:I'otei'.a (miinile.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. intrucit. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. ' 229. lactofel'lna ~i factorul bifidium. Bolile sinului.scutul adoarme. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat.diti~na1~ f~ptu. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic".it. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite. fie boga(i.l~lare. Daca nou-wl. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:.at. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. dige~~iv:. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. Este cunoscuta dif'ererrta ('. consolidarea rclatiei marnacopil. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv.a Maiorescu). In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola. dar nou-nascut. secret. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin." deschisa.l cii. Actul alapt.t .ate.care est. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. Laptele de mama con~ine.e. slnt mai rare la f'erneile care au alapt.antlcorpl antI· poliomielitiei. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru.a supraalimentatia. survin mai tirziu. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii. clinice I}i de laborator.{n afara de cUeva ezcepiii. .etabohsmulUl ~i aparatului renal. cil. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta.a prin alapeste neintemeiata. Orele de supt sint acelcasi pcnt.e structural dlf:l'lta. de preparatelaindustri~Ie de lapte.atiei artificiaJe. Septicemiile ~i meningitele cu E.a predispozitie mostcnita. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig.ocilor 91 pneu:nococilor. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }.Il vn:1c. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc.arii tnsearnna. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. 1\1. In timp ce alapteaza. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri. mama se modifies treP. ce. daca este posibil. 227.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. fie saraci.ru toti nou-nascutii sanatosi. eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . Totusi. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. In sfir~it. in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. in plus. care secreta cant. 228. 242). Secretia lact. aUt in strainat.tat. Ca timp fii cheltuieli insa. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi. armonia oieiii de [emilie.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. nu cunosc "meseria" suptului. ~ontactul . }n primele 60 zile ale wietii sugarului.ra apus~ana. evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). Mameloanele sint foarte sensibile. deci. acestea sint hine venite. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor.de Hsemenea. ci §i de componentele sale enzimatice. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute. c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. alW nu deschid gura. .ca frecventa ~i gravitate . IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama . Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals.are exista . lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra. m.~ultu. mama va impinge ~i ret rage 107 . iar altii voluminosi. !J:>. . . Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara.

Cei doi parten.ru scade t.). ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial.a sa u ar·tificiala. F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst.ul sa suga din ambii sini. nu este delco anorrnala 0 astf'el de event. Inccpind din ziua a patra .cornparativ cu laptele dofinit iv .a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. este bine ca uou-nascut.a mamacopil. . preferind sa doarma. toti copiii se nase in maternitate. pu~i la sin.a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui).oate cele 6--7 1118se.atea de colost. daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. . vlscos. c) dad.iei lactate a pare colost. de ee). in tara noastra. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e.. Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.eri.G. cantit. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. ' . cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. ' . est. a 7 -a zi de Ia na~tere.ulbure seros. tatiil este dater ca. Practic 9i psihologic. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. in mod normal. Daca nou-nascutii nu VOl' S. alaptarea va dura acurn 10-30 minute.rul.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. care este un lichid gslbui. secretia de lapte cre~te treptat. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta .ul sint adusi cit mai repede in familie. taud :ji mama.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon. au disparut.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile .ii .a supt. marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului.urile din pr imvle zile PUll. Chiar din a doua zi. Durat. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te .i rapt. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: . primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen.deauna astIel. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare. dar in mod inegal. dar hot. 242). 230.Va apela la 0 ruda apropiat..Pasnic. in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. .ru depa~irea picdicilor ivite.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t.). infectii respiratorii etc. care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede. ce doze. 232.'\l'a indrumari corecte pent. scutece etc. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum. perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei.lcl de situat ii. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231.). Mai lnt. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f. de multo ori..i lactoglobuline. Supt.amlni dupa nastere.uali ta teo Dill a patra zi. t. s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. va lua toate rnasurile pentru excludere. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t.a larca secretiei lactate. De asemenea.l suga la uncle rncse.a cineca. La inceput. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie.ului va fi marita trept. f) dadi a fost vaccinai en B. a 6-a 9i chiar a 11-a zi).ura perrnanent. In prezent. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. la na~tere I.cantitativ. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\. de multe ori rnai t. uniformitatea mediului Inoonjurator.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport. Instalarea secretiei lactate. eu cite 70-80 ml pe zi. In plus. d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul .'i la plecarea din maternitate. legat. Datorita aeestu. duratii.). pentru a se rea liz. Inainte de instalarea secret. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc.at din a 5-a zi.irz iu (a 5-a.. se face intre a 4-a 9. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204). trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi.uri fixate de medicul pcdiatru.artt. In trecut. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. Colo s t r u 1. ei nu VOl' fi foryati.area in primele zile de viata. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui.a tia mixt. Colostrul contine. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot. Daca totul a deems normal. In plus.ru noua misiune a marnei.rcptat. 0 proportio mai mare de proteine din zer .lactalbumine \. Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. infeotii stafilococice cutanate. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos.C.. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. Nici in a doua zi. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc.

Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire.abil.. .re sora de ocrotire. ca si inctiperile cu fum de tigara. ca medicul "raspunde de copil". I':51 p n:'c(. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su.JDHrJl B.at. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. primel« silahe ~J cuv inte P. aceast.impul . cum 8a-~i aranjeze casa. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l.a 9i urrnarit. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 .at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st. dezvoltal':'a mut~n.ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca. imbril.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: . claca regurgitpaza sau varsa. infa!)atulUi 9i alimentai. data VHCC.nar.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine. trebuie vazut pe!'joclic de med~c.ple SHU l'idicole. 237. De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational. de confort fji de aer! 235.i mp.ia.i. Orice copil. Pe coperta caiet. calire prin ar-r.a conditie de baza este lndcplinit.area normals a sugarului. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului.ast rofele ce pot survern in e xistont. Conform legislatiei noastre .o la. scorul Apgar. luare a de rni\. ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei. Inerederea in medic. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. chiar daca unele par sirp.pediatru ~i de sora de ocrotire. copilul oste. ziua in care a "tinut" capul.. zlrnbct.(. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini. Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar. cu 0 voce calcla. va fi tngrijit en calm fji.re. cind este culcat pe burtii. medical({. va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. de la "t. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice . modalit. a mrdicamentPl.lii zilnice. niciodaUi pe spate eu fata in sus. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini. maternit. planificat. .ire. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta.. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'. sugarn .. _cohcJ!e 5e calmeaza.a sinceritatea. orarul rneselor..numarul de telefon al salvarii sau al cabinet. de lini!)te absoluta. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil. . Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise.c. daca acceptii. medical. de respectarea programului de somn. pe miisura ce-i yin in minte .sanato~l :'01' fl d'.. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale. iD~a inainte de nast.nar v(. cu t. in acelasi car net.arile.a 111l11J sugar.vir. mama a fost luata In evidenta de cat. sa alba. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie .re s-a niiscut.ere.oate intrebiirile.I'Onuntate. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st. De altf'el.i de a solicita asistenta. datele la care s-a ad ministrat vit.aria. . Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot. nl diq. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta". de aceeayi persoanii.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. cind a stat in sez ut.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. o marna tinar.~te.l'ii in spital.l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. mama va nota t.' l~lr In.e imbolnavire eviti\ cat. So m nul. . Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.medica]e. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. 236.iei.ire de orice schimbare a domiciliului.ey pSJh]('i~. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire.l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. . indicatiile corespunzgtoare . .uJ'] In primr le scrnne (I.it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat. greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. orice copil tl'ebllie .os.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal. Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii.. dar pil. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie. considcrind'.icc et. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie. vaccinari. St ai.!joe caloric".C. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. prynul. la dOIlllG1hu:.). sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente].ea in ea.o]' 9i. SOHre 9i pxcrcitii Iiz. Este suficient daca mingiierile. Chiar dacii este sanat. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). pentru ca sugarul sa fie luat in evident. Mrdicul va urmari grcut atca.).ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!.atea unde ajunge cu sugarul. In acelasi t. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul.orial.ur.:enit. Bucat. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:. 234. cum sa Ioloseasca bugetul familiei. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. t. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar. In localit. avlnd grijii de a nu jigni. eruptia prirnilor d inti ct c. pe eft posibil. . b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat.ru a acordat gratuitatea asistentci ..ul nost. Acestia VOl' da.arnina D. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii. flP?al'~ pensar de copii. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar. Sugarul doarme mai reJaxat.oat. . ~l a drninistriirii primei doze de vit.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot.a internil. oricit de siiniitos ar fi.a mina D etc. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b..

au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial.ati natural. mort. LapteJe de mama recolt. Laptele de mama este practic steril. Acest. in urma diareelor acute. lnclt in multe regiuni mortalit. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol. pe motiv ca sugarul se "sufocii". pentru a trai iii a se dezvolta.a va fi incheiat eu nasturi.urica este suficicnt. de asernenea. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. daca sugarul este pus la sin.a o perna de puf. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. in 188?. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). suf'ocarea este imposibila. propor\.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri. avind in vedere pericolul de strangulare.ia de Imboln(l\'iri.i 1a sin. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. dcctt hran it. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama. circulatia singelni si toate procesele vitale. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural.at. AsHe1.imuleaz a act ivitat. Tulburarile de cr89tere \. in aceJa91. cit 9i in strainatate. pentru ca aJunge 1 2 (lat. De asemenea. Am intimpinat dif'icultiiti. Teate studiile st.impul no p ti i. bolnll\'icios).cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct.a. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila.alit. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase).ale ~i occipitale.sln era de 15%. legile naturii. at. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. mai aJes in mecliul urban.a.a int. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau. cind este nevoie sa se administreze J.atie. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte.ea pielii. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. I nainte de a culca sugarul. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. propor\ia de deccsc.ii aliment. cind am recomandat aceasta. Constatarea ernpiricj.hee lichidele refluate din stomac.ul 301! Allrnentat!a 238. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive.i diareele erau at. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. In maternitate. 240.lni\i art if'icial era de 85 'Yo. In timp ce a sugarilor hr. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. pe cit posibil.it cu marncle. care sint socotite acum clrept cauze principale. De aceea.uri. La Berlin. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t. In plus. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. stat. asa ca aceast. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei.a pat. laptele recoltat de la marne se f'ierhe.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini.lt la noi in tara. cit 9i cu cadrele medii.atea copiilor aliment. cit ~i in t. fie prin intermediul unei eamere vecine). adesea fulgerator. In situatii speciale.ati i sugnrului. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. 239.at implica pericolul infect. 237 b i s. mortalitos = = mortalit<lte). morbid"8 (lUt.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale.e tice pentru dif'erite virste).atistice arata ca sugarii aliment.reze iii sa-iii autoregleze temperatura.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet. laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. Copilul doarme linistit a t lt ziua. mssurile de prot. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului. In afara de unele eazuri bine motivate.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat. ale soldulu! 9i membrelor inferioare . Singura e xcep tie se int. [aeuta de catrs unele marne a avut. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin.). U90r de sp alat. seca~ lcste. i Cu decenii in urma. De aceea.indu-I in alta carnerh. la Munchcn.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. ruort. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226).atea sugarilor alimentati Ia . Vezi punct. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). G e r men i i din I apt e. In anIl118?lt. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st.apte muJs. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. se va aerisi ineiiperea (fie m ut. aproape ca nu exist. abcese etc.arii. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). iar in pat nu e xist.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui.ea st. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. acest. probahil. S8 Iltie ca Ja orice animal. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt.oreaza in mod Ycrtiginos. Aceasta poz. 112 8Mama III copllul 113 .alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent.ist. Aeeasta constature era valabila at.istica morbidit. Din 8 sugari internati in spital. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. La timpul respectiv.

sa nu adoarma la sin.re. copilul va fi pus Ia ambii stni. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa. Limit. daca secrctia de lapte nu este suficienta. alimentatia core eta ~i. ascund. _ sa-~i ga. evit. . iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C.dorin/a \\'i (Joinla.legal postnatal.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm . E~otiile ~i grijile lega~e. Flecare eopil are de pe . de pe acum. nu este necesar adaosul de Jichide.a. Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti. Intre mese. dnd. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele.:Tnentmerea sccrc/l. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama. In astfel de situatii. s-a constatat ca 0 mare p. daca urineaza mai mult de . enzime) lmpotriva unor bali. int. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul. .e dat." nou-naswW1Ul: la Srlpt. Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte". Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii.a ~i ur.2. se :~r ~oli stnii prin muls corect. pe linga lndeminare. . mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru . angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. alaptarea creeaza a legatura mai t. tiei lactate. nu inghita aer. .a a aJapUl.a este un simt. "ml-a plel'lt laptele".z.a : . Orice nou-nascut normal cxecut. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc. de dureri. agitatia. Marna 8.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest. Ccnsum at crud. gurii ~i nasului. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre.inuare . Alap t. Intr-adevar.a se da compleiiirile de lapte sau de ceai.a de Ja 0 masa la alta.~e. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i. vizite. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca.~tiinta". alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant.e obJ~ctrva.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij".. cP]'e este datoare sa /.e important sa nu se t. nil mai ""rea sa traga" din sin. in perioadele crnd mama este treaza. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I).. . _ co 71.data un.l'ii. In primeJe zile si chiar mai tirziu. • . ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii.armonia "[{'iii de [amihc. griji ~i cheltuieli. Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. MO~lv.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei.sa adoarma imecliat dUDa aeeea. De asernenea.:jwtco.so.ecare supt.. s-a introdus un preparat de Japte sau ceai. §·i encr. cresterta ~. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. Alimentatia Ia s~n prezint.sa prinda malmdollul ~. 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere.area constituie.i nou-niiseutul trebuie sa invete. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. Nu exista.at mai sus (punctul 227).)'( il:Tlcio. in sfir9it. concentratii ~i adaosuri.e. Pe plan psiho-emotional. alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere.c sa suga c. cu sau fara avizul medicului..epind cu dreptul.). Intelegtnd prin aceast. pastrarea re pausului In pat. _un mare sacrificiu din partea marne I .ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii. . mereu modificata de progresele actuale ale medicinii. Acasa. este necesara 0 lntreaga . asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani. daca temperatura copilului sste sub ~7. pent.reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru.icorpi. cei mai importalli. ' .rain ica cu copilul.u fe. S~aderea numar~IUJ de m. . "tehnica" corect. de incer tit udini. excursii etc.. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}.4°C (rectal).:)a sorn de ocrol ire.ii/area su{letca.CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc. . 24. rniscarile normaJe de supt. mama e st. pentru copilul sau. alternind ordinea cu care Sf' dilptea. . pentru a h complet golit.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce".mini pina reuge. ' Din punct de vedere practic.direct. Iieoare in Ie lul lui. Daca acest. imedist dupa Iiccare supt. este Ioart.. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea.easea singuI' poziiia corecta a capului. practie.) ori in 2/1 de ore.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i . nou-na. lll(. hre9. curat Iii sterrl. dlIl comoditate.i li1n\. U_n1C pe~~r.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe.oreet.ire este datoare sa viziteze frecvent lanza.puncrell regulata a slIgarnlui la sfn.e~ lll~tale. iar secretia lactata nu este complet instalaui.a nu are putere sau "nu stie" sa suga. 114 115 . in cont. sa-i organizeze programul. ~e fi. mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml). Aeesta poate suge cit simte nevoia. ... indolent. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant. mai ales. din sinul mamei la copil. jar data urrnar toare cu strngul.rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf. lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init. unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga. tram a tlt de intense ~l de Impart. citeva zile de viaF\. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara. la nev oie. In noian~1 de griji.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .area eforturilor fizice. de sperante ~l d.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn. de a c!iipta. . VOl' pretlDd~. . dupa un orar elastic. Sugarul va Ii pus des la sin. de-c: JunguJ ~ult?r luni.it.ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp . .ici de lapte. La iesire a din maternitate. Cea mai neini [iat. motiv de a renunta la alaptare. Sora de ocrot. . lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel.arntnt. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe.ii.atiei artificiale. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. . Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it. Asa cum am arst.e.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t .ru a evita aparitia "febr8i de sete". pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment. _ sa "termine repc. 0 lipsa total a a secreti~i lactate.itatea de lapte necesara fiecarui copil. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio.iareola.: .mew . Usor de spus. Daca sugarul este linistit. . de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar.

uri l a nivelul mamelonului. In acelasi timp. o adoarme in timpul suptului. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii. Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. pe unghiul format intre bratul. " J b) ~n nou-niisout la termen. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul.oforc).. ~-a .e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a.zhp. !'. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare). " . (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~].impul cit ali'ipteazii.s de miscarile de . cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. dar care nu suge si nu Inghit. ridicat pe un scaunel. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve. lauza va alapta stind in pat.ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul. inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei).ehr-at. singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. va suge cu tntreruperi. zile In ~ir ~i la t. 6/1). este bine ca sugarul sa fie culcat.a facuta suI sub cap. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt.orva puncte . ' 8) Ca orice Iucru nou. Sugarul isi formeazii. . ' . in primeJe ziJe. marna va muIge restul de lapte eu mina. Mama va sta culcata pe 0 parte. ea se in9ala. Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t .grase ~l nu se aplica subst.a. la domiciliu. va Inghiti mult aer. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". el va deven] nerves. fara "asiste'nta" Iii "consilieri". Pe nt. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. cu 0 perna sau 0 pat. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore.i ant.lr.u-nascutului. eu cealalta mina mama va ~ine sinul.Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. CUraya unghiile. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama.rins eu un batie. tari (sa raspunda la telefon.tor~i mijlociu. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. nu va prinde bine marnelonul.rta s. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. de partea slnului din care alapteaza. tinind piciorul. ')i . da~ nici prea U90r).oate supturile. I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul.~ (fIg.a inmuiate in apa ciilduta. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st.ante dezmfectante. lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii. 64 . Nu se ung s. se spal~ ~ameloanele. cind mama s-a restabilit. prevazute cu "scaune de alaptare". Daca nu se trezeste. departa niciodat.lITIP. c~r~. Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz. numai asa presiunea exercitat. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu. in tn?p. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. nu prea gros. 0) Dupa a 10-a zi de viata. In maternitavi exista saloane specIale. penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. . 63). rar pe de alta parte. smaltuit.e cine! este pus la sin. i Fig.starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: . se pot produce eroziuni sau criipat. C11greutate normala. sust. fara vigoare sau chiar va adormi la sin. mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin.0 necajese 91 II tulbura pe sugar. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn. Acasa va aJa. pie lea di~ jur. care determine durere locala. cu capul in unghiul format de brat \. .ingurii In camera. construite pentru acest scop. s. gar. i / 116 . m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului.o de a.a copilul de Ia sin. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re). toxic a pentru sugar.a v~e~le.:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. .supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact. . introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. la incercarea de a-I pune in nat.isf'acut nevoia de sornn. in prealabil taiate seurt. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii.'g. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise. pune nou-nascut. Acasa. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu . su~stante.am asupra cit. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. secretia lactata se va miqora.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. 0.unele medicamerue administrate mamei si n. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. 1]" t" . of) Pregat.tii. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata.m~1cu. pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. Cu timpul. I~I :ra. recomandata atlt. s'a deschids o u~a etc. apoi. Solutia de acid boric. din t. socotirn ca trebuie sa msist. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros.d) Inaint. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon..do.a ("nu vine lapte").cuprins intrc degetul ari'i.rag. areola 9i. mama se va spala cu grijii pe mnrn .ul la sin. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola). secretia de lapte scade . eu spatar (nu pe marginea patului). prelungirea suptul~ll peste 15 mmute.e) [n t.).ru ca t.

n abunden~~. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa.de ore.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. Rusescu.a ~ugar.a cind ii esl. La noi in ~ara... ma joritatea VOl' don 6-8 r:.elui (in a dona jumatate ..ese. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea. s-a respectat in general. 13. la formarea de copii rasra~a~i. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. a ritmului meselor. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. pUnge tot timpul. contrar opiniei generale.la aeeast~ ora ~i.(:01. Slnt putin. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit.ii. msa. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~. r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor.18. tncalzire etc. cea mai buna atitudin:. care. iar daca este pus din nou la sin tre. sosirea din mat. acea sr.reze9te mai devreme. timp de mai mulle zile.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt. ziua.a ~n prinz Ia apro ximat. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. il luat. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. In timpul ~ilei. Printre altele. sil doarm. sugarul sii nu fie luat in seama. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert. eI nu doanne. daea intervalul este de 3 ore. 15.il este Sa se puna non-nascut. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na. In subaliment. De C. Credem cil atJtudmea cea mal buna. inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. Or.a de 3. In plus. Dupa aceea. l~~l trezeasca noaptBa. ca §i In alte ~ari. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. se va continua eu acest ntm IGD.-:-[j. ci este cureat". 243. . Iattl. de inceput nou-nascutul sa fie lasal. Rolu! sugarului este pur pasiv. de aproxirnatlv 10 uri pe zi. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. .~inut in hrate.ere!\. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof.~greablla. sugarul v~ suge :. gasind motivari psihologice1. asculttnd de sf'aturile medicale. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte).r dad!. la intervale ner egulate. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~.i observaWle multor marne? constiincioasa. j~t~'~ aceste doua .ioneaza automat prin pHns. In momentul "suiI'ii" Iapt.f. Cl dlml!1E'Hi. 21. Invers.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. in Statele Unite. Noroc ca n:1l1.'Zlt ~1 mru des.area sugarului ~i Ill. 9. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere.30.epta :::il.. conducludu-se dupa !unga Ra experienta. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. Se creeazii un cere vicios care duce Ill._ ' Ritmul de 4 ore.a noastrri. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. in eursul ultirnilor 50 de ani. ea poate constata '" .e. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:.xat . spr. ci este alimentat.ate.ini la 4 ore.l mutta vreme.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore).lUIlC!: din 1942. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell.ot mal rar.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt. 23. sugari care adorm in timpul suptului. Sirnsnrian..I:Hl~e.de medicul serviciului de nou-nascuti (de. 1?. Dupa noi . De aceea. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii. Lendon in oolaborarc cu Frances P.).n. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6. Dupa experient. disciplinata.e .um t:ebUle in tImpul noptii).m. mal corned ~l ma~ ut. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. 20. Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca. sflp~iimi. ajur:..ir?t.e. in mod sigur.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut. Clteodala unll nou-nascu\.. dereglarea programului supturilor. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 . c« t.ul la oln. cu 7 mese in 24 de ore (6.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore). Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese. orarul strict de alaptare.treze~te.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\. fa insiuii proaspata mama. perfecte de hl1l~te. este ?a. de obicei ~e 6-7 or~ in 24. In primclc . ore".\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. se chi:lUia.e Ioame.uJat.:alul ~8pectlv. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat.ernitatc.30. de catre sugar.ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est. La dona sit I' til mtni .ge sl?gur Sa}lU ~e.D. "H. Aceast{lllietodCt. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. ohisnuit). (1. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese.~i.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. 18. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. Cei rnai mici. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80. sugarul 58 t.nl san CIl wcapatmarea.a. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl.tare COl. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell.ese :n prirnele 1. ci de a fl~t. mcepe sli ~ipe. 16. 9.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. chial' daca i 5e asigura eondl~II.a t. ell stornac ee se evacue~za mal re. miesorarea secretiei Inptelui. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie. fl. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. Pofta de mlncare §i ratia Ill.a. sugarului sa bell. El nu maninca. eel mult 15 minute. dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat. ' Pina Ill. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.iv [. La nci. • v ' Id v v ' 118 119 .ptl in ultirnuJ timp Ja noi. dad\. va a\-(:a mai rar senzatia de foame. cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. chia. 12.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. at' Ii ~e. Dupa ee sugaru! Cl'qtc. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. la care el reaci. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. La ' .-6 saptiimini de via(.85tU! de n. aJ~ns }lngiJf bil l. ora 2. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. nu mcle ne "reglln lI~)er . el este ajutat pe aceasta linie. are la pt~ dl. A.impul.

in brate. Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. . altii numai dupa citeva minute. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari.l?ieste pus ~a. are a. Sinii intariti.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt.a sUIre. acestea pot fi date cu biberonul. alaptarea se izbe9t. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala).. Se continua in zilele urrnat.al. sa se.r in pozi~~e verticala. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r. . completarea se va da cu lingurita. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin.. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins. 0 Impartire ordonata. dar eu mici variatii. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele.ile.e. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) .oare cant. ci un preparat de lapte praf. a~a . pe cit posibil."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. Dupii supt.mbii stni. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0. Humann 1.). lapte de vaea diluat 1/2 cu. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. 246. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn.ate . sugarul va fi culcat fie pe drea pta. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii. Unii sugari eructeaz s usor. de unde la ptele curge mai greu. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. E rue tar e a (rtgti tul). nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo. Fapt~.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. lI~asul'lle recomandate pent.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi .ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). Mai ttrziu. a orarului corespunde eel mai bine nec. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul.). In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa. este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. La multi sugari. in perioada de nou-pascut. Lacto. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea).i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. agitatie.atia. aphcata pe. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. Similac. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct.ar! preparatul eu care se va completa alirnent. fie pe b. 248. . vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa). cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. 24:7. unii medici recomanda ca. suparari) a rna me.. de dorlt. este flamind Ijll nu crests In greutate. !~i 8uge degetele.]10 g p~ saptdminii. Este de dorit ca. . Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). 249. deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. . in zilele urrnat. Mcdicul va hot.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22.sin etc. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara. In prima zi. Inseamna ca laptele mamei nu este suficient. uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt).itatea se creste tot cu cite 25 ml. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta. sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. colicile. timp.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi. de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. Aceast. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii. pent ru a-i goli. Robebi A. sim cu 0 ora inainte de supt. la intarcarea precoce. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri . Daca sugarul nu eructeaza. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. cu burta lipita de trunchiul mamei.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. . Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1.. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai.atie. cit ~I programul ei zilnic de activitate. Daca se ofera int. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul.numita "suirea" sau "furia laptelui". din pacate. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie. 245.esitati~or sugarului .oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile. numarul 8caunelor. Jup:< CIrca 2 lun~.00 ml/zi. se liniflte~te daca es(e luat in br. Agltatla. plna la instalarea cornplet. 121 . ~i mai sigar. cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. incarcati eu lapte. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca.la sfi~itul sapt.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). Ins tal are a Sec ret i e i I act ate.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. . Eructatia poate fi usurat... Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. ceea ce duce.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. caut a sin~l.atiei . eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta.amlni de viata) este sub 150 g. pentru a dormi in timpul nopi1!.ii biberonul. Apoi.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic. . se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. Materna 0.

e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. nou-nascut. 123 122 . apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola. uneori. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese.a in stergerea prin t. mai ale~ pr int. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere. inainte de a-I pune din nou la sin. de mai rnulte ori pe zi. I r ita ~ i i l e. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. e r It pat uri I e. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est. laptele manual ~. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. 2. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza. dii de aE(.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola. la ambii siru. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna.'rneneH.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora.r-un ~()m. intre degetul mare ~i aratiitor. sugar.imul-zc lactai. 251.e I'n ~antii.53. in contact direct cu aerul. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig.iil corectarea propriei a limcntat. manipulare. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. In astfel de sit.ul suge. maIDa va inoerca F[\ st. dupa f'iecare supt. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare. De a. riseul inflarnatiei marneloanelor. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). Dad\ nou-nascut. 66 . Sugarul eautii sa apuce marnelonul. se poate ajunge la esec total.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. Ia unele prrnzuri. la dispnri1i. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului. durerea locala. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent. ell alimente gus) oas~ si consistente \. 252. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. 66). va cornprima areola.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. In eaz de m a mel 0 an e m i c I. Un mijlo? efieient de tr at. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). iar persc(. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa.ament const.e guilt.ate mi'cii. s I: ng era r i I e m a melon u lui.ult. 250. riccare picliluru de laptc matern.Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei.e. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze.e ultraviolete Limp de:4 minute. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic.uatii.ativa. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap. Dat.ii (rnese mai dese. mie sau clnd este iinut prea mult la sin. consistenta 9i forma.id? Sa1~. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. lnainte de a avea timp sa se enerveze . De multe ori. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte. se enerveaza.De cele mai rnulte ori. slab ~i sinul nu est.seme?ea. este de mare pre! pentru. Daea sinii r&.nt. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az.i. La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. se va evacua c? 6.orita miscarilor de masaj.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa.urn rnai mare de lich. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni. cit ~i psihic.ate hune. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca. prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore.(\Ucu pornpa. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. cu un ac de Fig. aliment prea cald.rarea rului de diaree.. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali. (i9 - Sp(tlarea blher-onului. 69). se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta.. pentru a fi clatit ulterior.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese.a mai hine la sterilizare '. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului.inge biberonul de pielea fina a pleoapei.iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. cind va ave a timp. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. tetinele noi ii st. Iierbero sau chiar de la perforare). daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil. Tet. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. eu tetma adaptata. Dimeusiunile orificiului slnt.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past. po~rivite at unci cind. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. insisund in special la regiunea de sub gil. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon. eu ajutorul unei perii speciale. 70). 71). Pe sugarii prea rnici. din material plastic sau Fig. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. Apoi il va clat.Doua modele de tetine. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul). la uscat. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. tnseamna Fig. se cont. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig.ului. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit. pentru a fi curatate (fig. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine.~. 71 . La fieeare tetina se face un orificiu. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. dar rezist. Daca JapteJe continua sa curga in jet. [nciiizirea bibcronului.. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara.inele din silicon sint rnai scumpe. putin lateral fata de virful tetinei. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa. ca un deget de manUfia. din silicon. Se folosesc modele care se pot intoarce. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. fie se at. sa permit. Mai ttrziu. scos de Ja Irigider. 72). rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. Dupa ce se agit. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare.e mese . eli orificiul este prea Iarg. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. un grup de substan te analoge cu corpii 133 . biheronul va fi incalzit.<. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig.a bine. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. pentru ca sa Ie dispara mirosul. fara putere. pentru omogenirarea coritinutului. In acest scop. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. 1'12 Fig. cele mai largi risca sa se detaseze usor. fie pe Iata dorsala a miinii.

produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente.li rece. Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a. 73 . Intr-un loc anume destinat Ill. . solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. apoi . mare (de 3.Indemlna. se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. nevoie. introduce in gura sugarului (fig. boreane).a.uat Ill.icat. Pe Hngii acestea. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. ~73. uneori. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). cu largirea orificiilor. 272. Dacii nu pot fi alimentali la sin. in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o . cintiirire. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia . Ill. 73).a}.calda. Nu sevor mai clati cu a pli. seara totul este steril. este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . se va adopta.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate.oala sub presiune). se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill. ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. Daca orificiul rezultat este prell. Ierit de praf. Dup~ folosire se . $i mai eficienta. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid. prin metode chirnies. 0 b 1 e e ted e mas u rat . mai Int. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. se va folosi un biberon. se acutura pentru a se scurge toata apa. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). a) Dimineata. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe.fiert Intr-o bucata de ptnza.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna. larg. In Iunctio de suhstanta Iolosit. Vesela poate fi sterilizat. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere. Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza. ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura. pediatrilor.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. mICa. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite. Tetinele spalate Iji past.a precisa . Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell.rate cum s-a arat. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. tetina se spala imediat sub jet de aps. S t e r i l l z are a. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele. dup a utilizare.supii aproximativ ln medie. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul. mai simplu. eel mult.pI'oc. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte. se zvint. In timpul zilei.~1 C i n tar 1 t. ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat.' se . clatesc de mai multe ori ~i se fierh.a alimentsjnr.edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. .a. mai hine.. P1ntl.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine. Fierberea zilnica duce Ill.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat. inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. in lipsa acestuia. . 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. pahare . Se clateste bine.le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt . Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!).e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat. . timp de 25 minute. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de . Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid.Adaptarea tetinei Ia biberon. la nevoie.In cantitate prell. Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil.5 ori).artificiaJa se spala. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. suprasolicitarea organismului (diges135 .iile IIi experient~. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. Vesela poate sta ptna: Ill. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. Dupa utilizare. se pun Ill. iar hidroc. Pentru a Ie cruta.a eu apa proaspata. .smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. degradarea treptata atetinelor. sau. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. urmatcarele unitati de masura. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. in vederea cresterii durabilitatii. numai ca 0 solutie de compromis. de aici se ill. preparatele industriale stnt de buna calitate.daca este posibil . Nemodif. . Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. nu se va amesteca eu vesela restului familiei. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac).punctul urmator). Ill.

Iactoza etc. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato.ate. o. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. d) sarurile minerale mult scazute.a).de vaca fai. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent. in die te tica traditioriala clasic. Dimpotriva.-a ~. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. .adaptate ~i partial adaptate. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC.. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. . rll. b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la.ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza . 278.a.) vitamlne" l'ii unele minerale (fier).regulilor de igiena.pe masura achizi\. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor. b) lipide egaJe cantitntiv. . Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana.are. In ce mai compJexe . dezechi. metabolism.vreun inconvenient). (comb~t~ tendinta la dl. gluooza. 275. in cai de mare dubiu. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll.f').pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia.ionll. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent..posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit.si mai ales eel m ai ieftin. eu sau farll. 376). fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte.necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle .a. In preparat. obiceiuri culinare). ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. sezon. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri.. gliadina.zi s~ preparll. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa. ~i punctele 267. (_)data ~u progres.ate si adapt. Este absolut . pe criteriile clasice.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri.pte In pulbere ("pra.le.. 274. mediu rural sau urban etc. Prin aceasta metoda simpl~ . Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. acidifiat san nn.Iapt.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale.a fata de laptele de vaca. Cum se reaJizeazll. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave.parate . Diluare a este prima tent.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. (acid lactic. Ca linie generala de conduit. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. . Acest adaos g·a facut prin orez.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic. frigider. dar usor Iaxativ). Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate. .at sau suri'icit In diferite subst. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent..) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. v bonate [zahar. Similac). ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice. adaosurl de hldrocar· 136 137 . Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). .). Azi 5e r.. u~or de rninuit.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca.gradul de instrue/ie ol parintilor.lihrat. pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. fawa rumetuta (care aduce pe !l. cantit.digerat. cu scopuri prop agandistice.ptele condensat. se ra cere sfatul medicului I 280. zeamil etc. iill' mai recent .itial ChI mice. A c i d i fie reo. integral. D i 1 uti a. filrll. 279. 277 bis. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. DidZog intre mama yi cudrele medicale. dextrln-rnaltoza.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez.ecornandll. In lume mai multe sule de produse. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz. curat. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit.. . cu respectarea riguroasa a . cu riscul unor tulhurari grave. ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). . amidonuri. ' c) Alte preparate de Iapte.ial-ndnpf. asUel Incit astll. faina rumenit. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. D e g res are a s-a folosit.nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere).a de 68 gil in laptele uman). Pre par ate i n d u s t ria 1 e.tie. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie..apetitul si preferiruele sugarului .enia in cas a. Nu exista un regim standard. eu. socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare. ~oal'te rar J~ sugar. c) hidrocarbonate in cantit. "Z a h a r are a".tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj. a) Prima forrnulil a fost la. s-a impus si a ramas zah~rarea.a unor pre. in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: .? Se porneste de la laptelo de vaeil.Acest procedeu este total contraindicat. acid citric etc. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. la nou-niiscut si ~ugar. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta. . valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint. ale fiintei umane.ele moderne (adaptate) s. marnele socotind ell. A d apt are a in d i v i d u a I li.ar~e). S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori. Prin diferitele proeedee industriale. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. zearnil.ura de faina (orez. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\. dar mult corectate calitativ. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). dill ce.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ.a prin mucilagiu sau fiert.

de ehimen . nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. scaunele slnt mai bine legate. a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. Preparatul babeurre. ani. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. orarul nu mai este atiide rigid . Nu sin.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. 21· 24 sau 5.amlni cu acest sistem. 20. Oferindu-i lapte. 17. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial. Altii . odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. cu surori dieteticiene experimentate. cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. (Vezi 91 punctele 243. nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. 18. se ajunge .impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care. dupa 0 masa integrala. prohabil ca este satuI.30. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. in care alimeritat. m e uta tar t if i cia 1. spre deosebire de cea naturala. ratia de l. laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. S-a dovedit ea 0 mare parte din . Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. Daca suge mult. pina la urmatorul supt (sau biberon). Ewerbeck ~I E.. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. 8. este necesar sa-i faca un program. Normal.30. aparent capricioase. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte.-~-------- . chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul. iar din a 3-a saptamins.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine).se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore.e treptat.rea func~iei renale f}i la retentia de apa. sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. b) Lactosan-ul. 282. Degresarea F. 281. . men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. sau [ainuri ). de-a :indul. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. . 9. glucozd. de cite ori cere. III tndulcit. cum trebuie sa procedeze. l?entn: a realiza aceste deziderate. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. afara ("sa eructeze"). 14. Are dazavantajul ca.ra.. 23. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman.. Practic. se poate deduce ca atit a avut nevoie. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. Se lnttmpla ca. apoi se golest. . 15. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. de asemenea. Pornind din primele sapt. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini). in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. Daca nou-nascutul continua sa doarma.30. Mai. Daca suge putin . datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). Ceaiul poate fi de musetel.apte ~i numarul de I?ese. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate.30. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii.sau de anason.este adevarat. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate. din cauza continutului bogat in lactoza. doarme 3-4 ore. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana. Ptna se obisnuieste cu acest "proces". digestia gastric a fjievacuarea stomacului. acidifiat prin Iermentatie naturala.ntr-o stare de sanatate 139 138 .5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. In t. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. prin conlinutul mare de saruri minerale l. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. apoi din 3 in 3 ore. 11. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. 12. cre~terea ponderala este mai prompta.tn\elesui ei.-~.30).30. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti.la suprasolicita. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza..~•. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi. fierte trnpreuna). daca nou-nascutul se trezeste. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%. Dupa nastere. necesare adaosurile (zahiir. 244). Stomaeul este plin dupa un prinz. la inceput. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. In cazurile foarte rare. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese.. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. mai putini . Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa.>ropiat de 1aptel~ uman. 283. cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi.30. Semnalam. el va suge numai aut cit Ii trebuie. . este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. ~i pare sil fie I. Pastrarea implica unele riscuri. iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore.inainte se fixa C8. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. la incepu.numai o parte din biberon . ~~.no~-nascuti se satu. ceea ce implica riscuri mari.in unele cazuri . Chiar daca nu suge nimic. Dupa v irsta de 3 saptamini.d proteine. are loc dupa 3-4 ore. Schmidt). Chiar in spitale. dar dezechilihrat ealitativ. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini.ia naturala este cent. In marea lor majoritate (unii de la inceput. -. realizeaza un preparat mai cornplet.9i adoarme.

a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. .i. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. Daca In mod constant plinge.a. . Prematurii. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . rOlleai. mai t. oor primi biberonul la intervale mici.ele praf.:r-l ~I. Daca Intr-o zi. uncori mai ttrziu. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne. In can c 1 u z i e majoriiatea. apoi cu alt. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere.lt de st. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). adesea. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. subponderalii.. varza cruda etc.la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar. normele internationale prevad un adaos de vitamina A. acest interval de tirnp este mai lung.e.allltlsmulUl se. in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u.a.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului. ci numai doza pe 0 zi. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata.ltiili la alimenuuie. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie. 287. in cel de vaca 9i in 1apt. D. C. E iii vitaminele din grupul B. VOl' ap area semne de rahitism. care lipsesc in alimentatia artif'iciala. crestata in prealabiI pina la jumatate. deoareee in laptele de vaca se gase:. formlnd un fel de pllnie mica. tnsa. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale. se trezeste dupa 2 ore.:i in eel de vaca.are la sin.' sugarul are n?voie ?e. 284. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C. 9i dispare in cuta ombilicului. Normal.at artificial. se va incerca sii se continue ciioa timp . fac ea . daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. ~dministr~rea zilnics. ace ast. ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr.:i dur ca un zgirci.prin gustul ~i mirosul lor . tomat. mai manifeste la sugarul aliment. ?uy~ ultim~le cerc~ari. . se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare. va face numai sub control medical. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ). Af)a cum s-a mai spus. 286. contrar indicatiilor medical~ reprezint. .000 u. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat. fructe de padure. daca se respecta regulile de igiena. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii. Vi t a ill ina C.i. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare.bunil. de 8-10 ori in 24 de' ore.) nu este necesar un ad. Prevenirsa r.' trehuie consult.irziu . alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. In preparatele de lapte adaptat. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le.at medicul inainte de a se creste ratia. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. V ita min ~ I~.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.) 'sub forma injectabila. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. vi~ine. af)a cil. cit :. alimentatia este corespunzatoare. Nevoile.sugarul sa refuze ali140 289. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars.aos de vitamin a C. disciplinatn. struguri.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar.amina D pe zi. este mai . Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere. din a treia lun~ de via\. piersici. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile.. . mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi. care irnpun ca regulile de curatcnie :.ele de mama. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta. este narnulturnit dupa rnasa. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. acest rest cade dupa 5-8 zile. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 . Devenit brun-negricios :. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg).iincioasa. Daca bontul este zemuind. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii.a 0 serie de substante de protectie.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama.a insa un risc.eficace. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. ' 285. Once singerare. 288. mere. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). care prezinui dzficu. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart. nici sub forma de picaturi. etc. corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema.a vit. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. in special cind. ci va fi consumat in gospod arie. in sflrf)it. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt. zarzavaturi: morcovi. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. S-a constatat ca. se eurai.. in laptele matern exist. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. din diferite motive.

trans~iraii~. eu alta manulla inmuiat. 292. prin Indepart. prin miscai-i fine. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. se murdare9te In perma~ent~. crapaturJ. ci numai cele indicate de medic. a Curata:.a sau "beliiioare" lnvelite In vat. In ccnt. 74 . pansamentul de. santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor).h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor). urechilor §i nasulUI. un unguent pe baza de talc.a eu Sulfatiazol pulhere. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz. oxid de zinc.onfectJOnata dID lenjcrie veche.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. anusul~i).~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. intepaturi. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel .umlor de Intertr:~g. iar cu a jutorul unui prosop moale . datorita pericolului Fig. zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh.e into. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. arsnri.· ". in farmacie sau pe la pl'ietene. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. septlCemle). chiar ~i eea acoperita de scutece. zemc:mde. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate.ea p!elii. m9. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate. intoxicatii). In strat subtire.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. r. . pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). furuncule.. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. . prm depunere de praf (miinile). de 5-6 em. a lezl. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut.urina. eventual. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. pe linga de~eurile propriului organism. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira. In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u . trebuie shimbat. ap. flegmoane. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. eonstltu. VIOlet de gent-lana etc.inuare. la mvelul e:utelor ple. lnuinte de a se pudra din nou eu talc.). Pielea dID unele regium (gtt. deoarece Iragilizeaza pielea. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita. Te h!1 i e ~ ~ it i i . Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. ~ . se . in. 291.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica. evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. t .a in sus pe un ce arsa! CUT'at.nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. 290. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea). ~ Dupa eaderea eordonului.se f~ce zilnic. zone le expus~ . lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig.fecalele ~i ehiar .su~arii.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale. va apela la sora de ocrotire. sensibila.ii (alcool. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. dar nu cu tampoane de vat. praf. 143 142 .simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l.:roi). ocolind regiunea ombilicala. In cadrul toaletei zilnice. de resturile de pUdra sau unguente. dupa scaun.area stratului de grasime {protector}.dezbracat partial. plna clnd dispare once urnezeala . Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. In{&. apil 9i glicerina.. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. si. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. Scutecele murdare sau aspre. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus». 74). Est.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. r~comandata d~ medic.Itll. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul.a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. . cu sapun neiritant. se va anunt a imediat medicul.:ine de prisos.Pansamentul ombilical.este cul cat eu fat. se face cu apa. Se va evita orice manevra hrutala.tlIcrobl. tractiune etc. Sugarul . pe piele se depun ~came. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. T?ate ace~te~. Peste zonele de piele descuamat. Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat. v~selina . avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului.a. se face toaleta ochilor. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. Dupa aceasta. dar va fi plasata suficient de ferm. Iasa se pastreaza. sugarul devine agitat.P ~ r i a Ie. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. Pielea n?~nascutului este fina. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare. determina. . de iniectie. ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. Unguentele ~I pudI'ele '.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. mernbrele inferioare fiind acoperite. Pielea. Dupa ce se fierbe 9i se calca.n s cut ~ 1 u I . Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint.supra 0 fa~a. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' .~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll.rs dill nou pe spate.s~rurile ~i~. se curata bine regiunile sapunite. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. pentru a nu raci .se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului."usuea" imediat (adioa se tamponeaza.. datoritii formarii unui granulom ombilical.atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a. . eatifelata. nu se poate odihni. arSUI'I). (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata). Daca plaga este curata.

Bai~ele smaltuite sau emailate sin. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. in ceea ce priveste senzatia de curatenie. priceputa.nu imediat dupa masa. jachetica. care se pastreaza intr-o savoniera. furuncule. . Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. sapun "pentru copii"). 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. B) Pre gat ire a b a i i. m) 0 forfeeutli pentru unghii. p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului. cit si pentru sugar. ingrijirile parului. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. se eurata greu ili nu poate fi fiert. mai ieftine. Daca sugarul are 0 infectie outanatii. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. atit pent. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie. e) Un prosop mare de hale (plusat. aceste tampoane se ard ulterior. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\.a. obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. "pudra pentru copii". vana) poate fi confectionata din material plastic. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. insa sint scumpe. . Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. 0 cad a mare 9i a:. adica ora 9-10 dimineata. Orarul biiii. Scutecele.ru mama. pentru spalarea corpului.:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. iar spalarea pe cap o data pe saptamina.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. eventual lncalzite in prealabil. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. Baita se a:.i pieptarasul.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . abcese. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. in oarecare stare de contracturii.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. La noi se gasesc cadite din material plasl lC.. dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. pentru ca poate varsa . Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. un prilej de intimitate. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa. daca este uzata.9i Iavor izeaza formarea de eriteme. respiratia si. In afara de mentinerea curiiteniai. stabila 9i comoda pentrll mama. din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse. Baia zilnica reprezinta. Nu se va folosi amidonul. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. talc). insemnat. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). Inainte de a incepe haia sugarului. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. Sugeriim sa se procure 0 plan:. b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. se curata u90r. In timpul baii.:ezata prea jos este incomodii. din font a emailatasaudinlemn.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente). Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile . Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie.:i apoi se clatellte ell apa caJda. prezint. in asa fel ca haia. pentru fata.de baie.Baia de curiuenie 293.a. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. din tabla zincata. cu 0 capacitate de 32 de litri. camasuta \. toate obiectele necesare.:aza intr-o poziiie. Usile :. se poate intretine intr-o stare de. Se va inspecta pielea. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. Credem ca int. In mediul rural. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. sint mai usor deplasabile. Timpul necesar pentru pregatiri. i~1petigo). baiia. cu miscari foarte limitate. la indernina. puse intr-o cutie. recomandata de medIC. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat.t trainiee.a. se vor pregati.sugarul nu va fi flamind . ceva mai aspra.) sau un ccarsnf de baie cu un coli. va putea avertiza la timp pe medic. la eel mai mic lucru ce pare anormal. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. • . Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. de asemenea. In caz de eritem fesier. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct. miscarile. in plus. Cei mai multi sugari. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt. care Ierrnenteaza . cu apa calda curata pentru spalat Iata. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita.a de pinza curat. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta.:i ferestrele se inchid. perfectii curatenie. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate.

stoarsa (pcntr~l . f~Josl de ambe].nire~ ~. compresa umezita. sugarul este luat in brate. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at. unul cite unul.). Am. se cura~il.lenului. Spalarea fetei anterioare a corpului. Cu mina . ~deminare. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat. tnmuiata in prealabil in apa curat1l.later~la dreaptil.ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind.numlta .titii special.e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei). care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd.pu. in prealabil inmuiata (m apa. de 3?-. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern.termo:netru de haie. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(.oua este mai practica. organeJe genitaJe.ie se sapunesc : spatel~ (p. se Inlatura cearsaful. .nuJar:na de caucruc sau de material pla st.h:: ~e . Aceasta .D. D\lI!~ citva timp.aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare.. Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni.lzata. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei.ie. Daca sugarul este murdar de materii feeale.::bl!lC). Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da.inda necesara pent~u 0 :. Dupa ce a fost sapunit complet. S8. !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e. in ordinea urmatoare:_ ureeh.st. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia.. .tlc.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita .. abdomenul (pma J~ ~.. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri. Jala . Pentru caditela din m~t~rlUl plas. pie lea se frictioneaza usor. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii. usor labiile vulvei ~i se trece Incet. stinga a corpuJui. Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa. se 1ndeplirteaz1l.ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R.antltate de ~pa rece.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -. Silver ~i Kempe..~lm cad:l. dinainte inapoi. plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta. care nu se mai folose~te la restul han.a). J. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. In timpul sapunirii.). _ Spack. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). la sfirfjit. picioa- 146 l()* 147 . introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os.l1lea a d. Iata lateralil.1! a~a. .st. care se acopera cu un incalzit.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. Fig. artlle sapul1lte se.]. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig.e miini. sau in infuzie de musetel . sugarul fiind mal P. fesele fii.ea d_reapta.i cu apa. nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute. subsuosra. 75). urechea stingi'l' si gitul. Fig.leata pregil. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea. 75 . crestetul.Introducerea sugarului In bale. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. la urma se ~apunesc zona.cae. bratul fji mina dreap!a ..Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}.G.. DUl~a parerea no~s~ra. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare. de mfa~at.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. . c.. mvelesc repede eu ceaq.de JOs a abdor. sugaruJui in bale.ma_Ia fjol:lun). a corpului. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil.a .tehn.dreaP.nu curge apa din ea) 9i bine sspunita. hratul ~i mina st:n~a. termometrul se cufunda complet _i. reglUnea anusulm.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .e. C) D i. In decurs~l amlor. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun). . subsuoara. cu exceptia fetei. tel. sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. 76 Pozitia . . .mered capului sugarnlui. La fe l. prin rniscari delicate. femperatura se masoara cu un . §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. .pt1imlna. in ordinea In care s-a facut sapunirea. b) 'I'ehnlea a Il-a. peste care se tlfjaz8.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite.u sust.m~ ~a ~u ajunga lit o(. Pielea paroasil. avind grija ca spu. S_:Liebe.: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara. iar mama ~e poa~. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~. H~arer etc. B.36 C pentru eel mal man. iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra).tura indoitil. iar rufaria murdara se pune in gil. a capului se spala de 3 ori pe sil.) se . Apm .

----". pentru a evit.. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului.e cort). El nu trebuie ...:.. 149 ..-••.... se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t. Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar.. baia poate dura 10-15 minute..i: /f . bine stoarsa. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a. Pedalarea in apa eo mare plaeere.. .. I?e fapt.ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. git.a..ramine libera pentru a spala sugarul.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.. deoarece exista pericolul transport. la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5.... Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie.. La acestia.me aeorv~~ ? grija deosebit. Spatel~. . la lll~ep....orit. .. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d. in mlini. se ~irr:tav~esigur in apa. avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs. \ ::. Mama trebuie sa alba mdeminare."~"""".. eu infeetarea ulterioara a aeestora. pliurile de la c.a ~l de virsta sugarului. co:pul.en\. oriee sugar agreeaza cu timpul baia.urI?a.cit mai se~rta."".: •. Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' . 78 . ~. . """""S'Y \ ~~~ t··~<..lacute.l .:.baie? Unora dintre sugari nu le place bal..~.::..>. se cliite~te' apoi imedi~t)..:.r:ele. baia de curatenle poate fi urrnat.:~ :.:. ~ Fig. In continuare . dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele.le. axilele ("subsuoara").$tergerea" copilului dupa baie. l\ ..9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. regiunea Inghinala.... Este foarte Important ea plel. 77) . I l \'''''' Pig..~.... La ..a cit mai mult posibil. " 't~ Fig.a «. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor. l:a Ietite.... 76). :ar alt.. Daca totul deeurge coreet. ":.... membrele sup. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-.... La sugarn care au depasit 8 luni.oapsele sugarilor grail!.. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.:. git.. dat.: ".. .... "'.... bune.:...ul. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala. ~ir:a dreapt~ .·· \\ \ {: "<T~' y/.. .:t. Cu mi~car..w. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun. cu care se sa~une2te (Iig.ntebratul stin~.a formarea crustelor.. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa.I\~·". ' Ur\:le ma.a de dusul eu apa ciilduta...sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe. 79).~::. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut. in speeial la sugarii miei. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept.' \.. Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie . De altrninteri..91 2-. (fIg. abdo_menul ~l membrele inferioare. In tot cazul. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i.·~-.• y r ..i fine. Chiar daca phnge.. gitul. ..-.rele sint l~sate liber. _•. \ \ . in prealabil inealzit (fig. (ni~iodatii in sens inoers ).Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii). 78).. pentru ca sa nu-i fie frig._ .•••:. D) $ t e r s u l (tamponarea).' J. durata ball se poate scurt. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la . dar farA ezitari.ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap". cu blmdete.w...erJ?are~ tOI'?cele.' - . . 77 Spalarea .:..ea c?pului sa fie bine curatita. . Toate pliurile (cutel~) pielii (axile. dar niciodata brutal.. . 79 .a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll. zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina. Soar pu~ea ea sugarul sa..././Y fetei dorsale.. circulare.-.. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul. dar sapumta bine.:-..J". In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig.ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a.orul cu siguran~a. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc. v L~ sugarii mai mari . minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie. Se clatesc imediat regiunile sapunite.a vreunei greseli care I-a speriat."~""""".«.marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa.

0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). scobitori.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. Dupa ce este spalat. oparit ~i zvlntat) acoperit. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. la sugarul mai mare se cura~a zilnic.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. Recent.e inguinale. indeosebi pe fata. Daca unghiile sint prga mari. Se prefera 0 Ioarfeca mica.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. se~ inti~1pla C? in nas. Fig.ce. 151 . 295. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. ?otulUl 91 cea a gennnchilor. tampoaneloJ' de "at a rasucita. 82). 82 . la glt. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie. folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. In eontinuare. in strat subtire. Pig. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. in aXI!e. dintr-un vas pregatit In aeest scop. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert. Seara.a ~i de a mic~ora . . deoarece micile . l!nguentele eu . To a let~. Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. fal. uscat. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. Nu se . Regiunea oulvart: n. 80 - Spalarea ochilor. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. Ia tara.a atlt pavilionul urechii. iar cele de la picioare se taie drept.Curatirea urechiJor.~e t~lc sl. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin.larea oehilor. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata.rl ce se spala. sa ramina fire de yata care.u se pudreaza. care se leaga la articulatia pumnului.R.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata. t n g r i j ire a u n g h i i lor. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. se vor spala miinile de mai multe on pe zi. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. eu ulei Iiert (eel mal indica t I). pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura. lnmui~t{\ in apa ~al. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. a) Se incepe ell spa. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala.cu rapiditate. de. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului. Cu tampoane bine rasucite. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. lungi. " 294. La sugarii care incep sa se tirasca. ~e. producind leziuni ale pielii. s. b) Cll!atirea llil:. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. etmoidlte)~ Mal mult. P II C ~ . fete i. 1~). 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O. oc'hii sau nasul eopilului. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului.mpla. prin iritatie locala. e) Curatirea ureehilor. ca sa fie totdeauna moi. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~.sc: pu(~ra . pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". subtiri. La nou-nascutul trecut ' de termen. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. in unele locuri. Unghiile nu se VOl't. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. 91 0 rnanusa (alia de~it pe. S-a dovedit ca. cit ~i santul retroauricular. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. eu ajutorul unei pile fine de unghii. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur.duta. plica (cnta).E) P ~ d r l!. La sugarii nervo~i. obligatoriu inainte de mese. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. sugarul se poate zgiria. viscoase sau orustoase in nas.. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile). sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina. perineul ~i fesele se ung. priI~ mtermedml..aia prea scurt . Cutaden sau Jecoz ino.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig. Se folose. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . . Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. 150 De aceea este mai bine ca. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. Jecolan. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. en virful rotunjit §i hine ascutit.oarece fermenteazi'i. Inca din primele zile dupa nastere. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. . care pot determina uneori infectii grave (furuncule.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. unghiile depasesc virfurile degetelor.. . 81 - Curatirea nasului.a.L. care se zgirie pe fa~a. 80). La sfir9it se va tampona cu vata uscat.sau Cl: cortizon. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici. tnderntnare ~i bltndete). 81).antibi?tice . Nu se f'oloseste sapunul. se vor curati Pig.coeoloa~e de pudra irita pielea.

folosirea de lenjerie limpezit. din cele mai vechi timpuri.iva l . Greselile in infa~atul sugarului.« '-(f-" h~·. din finet sau molt.". eu perii fini fji moi.a.supra se rmbraca un pantalon cu bot.aI'e goale. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. 84 - "'''''W.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului . virful privind in JOs. . eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. I . numai cu botosei . pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. in urrna aplicnrii unguentului salicilic.uteee. se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. care se poate spala U90r)." . care se schimba dupa ce au fost mur darite.. dar nefiarta dup a aceea .infasatul cu pre a multe scuteee. .•. patrat (din pinzasau finet).' .arii. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. urechilor ~i unghiilor faeuta. apo~ se'!te~ul mie.5-1 % (cu reteta de la medic).a inainte de infa§at. Cind a inceput sa pedaleze. . PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli. pentru a se evita racirea.a insuficient.• ". . Daca pielea ca pului este prea aspra. fie datorita calit atii \.c~ia liniei (?rientarii) parului. asociata de rnulte ori cu inlectii.amtni de viata. iar plicile pielii. Fig. pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului.rer\"tunghml'" 297. 153 .t marglIle~ IUl"superlOara sa. La nevoie. . La sugar.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. indiferent de temperatura camerei. . cu ca. ~~ V /. Dupa aceast.a Ia sugarul mai ma:e.a. La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece. Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. ~.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. Clnd sugarul este trnbaiat. ochilor. . se de. Tehnica infa/jatului. Irnbracat ~i cu toaleta fetei.ana sau se perie paru]. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern.ose_be~te de eea Iolosit. smt urmatoarele : .ele. _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. imbibata cu sapun sau cu m. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. fie consecutiv apret.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare.Pul descopent. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre.. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl. scutece. .ama~ll\ei."". se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos.s.\ J .folosirea de scuteee imbibate cu urina. cu vaselina salicilica 0. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului. se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe.296. Tehnica infil. Rufaria neeesara se preg~ e~ e . Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji). calcata fji lncalzit. 83).oase se inmoa ie. iar in camera temper~tura este peste 22°C. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc. care duo la imholnavirea lui.. i~ afja fel inci. Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului .infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ.a.1 (fig. useate fara sa mai fie spalato . se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. In tot caz ul. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. Mal tirzlU. pielea capului se va unge. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata. 152 Fig. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului.de pudrele aplicate anterior. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I..esaturii. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. cu 10-12 ore inainte de baia de seara. spalata eu sapun. indeosebi Ia aparipia eritemului [esier. . bmein\. el se a9aza cu latura mare ~u . In acest scop se utilizeaza. bine Iirnpezit. ci numai pina in regiunea umerilor. . " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni).folosirea de lenjerie spalat. P' d. fie prin infiltrare eu urina . ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91. In primele sapt.osei ("salopeta ). A~esea apar abcese in regiunea oecipitala.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada. e~ 0 oompresa urneda. depozitele crust. uscata (de preferinta afara). tI. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat. scu~eeele exterioare se tndeparteaza. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor. detergeriti .i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. .•.nde in ~ire. I mbracarea t. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. In""t " intinde scuteculm.scutece aspre. nasului. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat. capul se va spala eu apa §i sapun. sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio.on. 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e.rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular.

Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em... jar coltul carna~ut.. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul . 89). Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite.ica s~utec.Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'.. apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma ... patrat . dar nu Urmeaza scutecul mic. Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig.-. _-. iar coltul din stinga spre dreapta (fig. 85).. 8..eopil'. Fig.~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg.Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll. Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei. 86.:l mare: ir:.. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga. L~ ! ~ ~---j . Coltul de jos 11. fiind astfel bine Iixata.. 90. pentru a nu forma cute.llui 11 trage afara. ~ . .. pe abdomen (Iig. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. 01 .. 154 '155 . apoi urmeaza Infll.. deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. Urmeaza infli~atul propriu-zis.~atul.. 86 ~i 87).ei se introduce sub aceasta margine..Tehnica !nra~atului sugarului rnic. marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal. 88. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. mijlocul scutecuJu~ triunghiular. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca).9.87 .. iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor. ~cum sa apJ." .# .1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus.ti ~i eama§u~a.. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa. 88). + I Fig. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera. avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill. 85.

ectia pansamentului ombilical. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). . moi !)i u90r de folosit. se renutuii la musama. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji. mClOdata pamatufu!.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza. In aceastii varianta. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g).. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. ?aciulita. ~i eritem fesier. mai ales daca nu este prea cald in camera. "manUl. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice. ea.bolnari. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. la man~ete sau la 157 1'e: .'i apoi se unge cu ulei. pielea se spala cu apa calduta !. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C. iar umezeala este mentinuta mai put. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300.' patrat.. Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . se I?oate desc?i.. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi.i" 9i "clZmuhi. pentru ca sa n~ se ~a. Una dintre acestea est. 1'0iieata la cut. aceasta se amina ptna la trezirea lui. . Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici. La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . atune. 299. 9£ . pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. pentru a p as !C..garii .at. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat. in cursulzile!. in familie iii in anotimpul rece. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. la 298. clnd s~gar:ul s-~ murdarit. dupa Intrebuintare se arunca. ptna la spalare iii fierbere.i. Dupa ernisia de scaun . sugarul trebuie insa schimbat imediat. Dupii baie.de. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at. deoarece impiedlCa resplra\. . [esier !ji.ceas~a. consumul de seutece este Insa mult mai mare. Schimbatul sugarnlui su.copll. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl. mama se va ingnJI ca la glt.. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. .. Musarnaua se pune. Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri. de plnza . De asemenea. ca]Jul. Apoi. se pot fixa de-a lungul corpului.~ E). La emisiile 'mai mari de urinii. Timpii urm at. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa . pli:nbiiri)..ai in ocazii speci~le (voiaj. in general. .e. se impune prot. I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie.regmvnll van~genitale iii a plicilor.!ri. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. iar regiunea ombilicala este pretejata. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. 91). in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor.. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa. mea este rece.ins peste abdomen spre spate. Tehnica de infi. se evita manipularile dupa administrarea . spre regiunea organelor genitale. care absoarbe foarte bme umezeala. Se VOl' folo~i nUI}. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}.un scutec subtire.. Aceasta metoda de infar.i. Sint absorhante. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme. schimbarea se face de Fig. La fiecare schimbat . cu eritem. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat. -.ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut. . Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~.virtu I picioarelor. . deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. toata urina este absorbita la emisie.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta. In Ielul acesta. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". asezat in colt. Dupa scaun.in pe cOJ'p..erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii. P u d raj u I.rebuie schimbati de fiecare data. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus. Clnd lnfaliatul s-a facut corect.la plClii 9i reglarea temperaturii. indoindu-se in jos.. apoi meat prin tamponare. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. eve~tual.un scutee in triunghi.e" dm vata. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des. pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29. b) 1nfa~atul prematurului. . i se pune 0 jacheta de lina !)i 0. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t.un scutec patrat de finet. La plici. cu ajutorul scutecului mare de Iinet.itea scutece. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l. schimharea este obligatorie. de aceea. nu trebuie uit. iar colturile Iat.un alt scutec de finet. prinzului. sugarul este mai Iejer infa~at.. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus.

avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul. E:tista sugari care at. Bineinieles. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. Puii de animale t.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe .latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. daca temperatura esle ueste 22° C.te t1?ut mal mult Ia gel'. lumina §i scare.a. doua sticle cu apa caJda. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs.i la 8-10 saptamlni. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. este alimentat la sin. in plina iama. pe .saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput. i~ sch1m~ Sl~t eal. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat. eu parul zhurlit 9i friabil.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. La lnceput.a ram!n~ descoperita. Razele scarelui patrund ~i in camera. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor. cu hratele legate sub p~tUl:il:. Asadar.de~arece nn ne putem da searna daca il .amini de viata. vestede ~i plaplnde. Variatiile de temperatura. v v " . Copilul este dus afara nu numai pentru soare. jar afara Ia umbra este mai placut. ~a bin~ inveli~. dar in cantitate mult mai mica.masura c~ . Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. daca in casa este zapu\. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil. maninca mai bine. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai.ate la ore n8regulate. iar vara.. dar de doua ori pe zi. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. cu case subtiri. este schimbat 9i imbaiat. Cu prudent a 9i numai cu recom. Cele .' . seoatem saeul 9i rnii. trepidatiile ~i legsnatul caruciorului.ore rnaximum. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. Degeaba este ingrijit bine.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina. .. 301.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 .ura groasa de lina. prinzuriJe fiind solicit. iar sugarul a ineeput. va fi plimbat in loeuri ferite de vint. un sfert de ora.2 . Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. Toamna. In timpul iernii. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. cu cit sugarii smt mal mici . en stare generals buna. in timpul verii. expunerea la aer va fi oprita.. capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.e~te frlg sau eald. . daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. se ofileste ca 0 fIoare. contribuie \.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. neinfofolit. . In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. la timp. In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. In zilele calde. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu. de praI. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala. in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini. c~ jachete groase. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e.· Jipsa un_?i sac. create bine. Prematurii VOl'fi sco\.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae.Fava trebme s. iar pe cap i se va pune :. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. ell prudenta. bme in~. ~I in sfirs\lt 1. sugaru! adoarme repede. de-a lungul mem~re .. In principiu. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei.anta deosebita. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. In t!mpul Ie:'Illl:.1nfofo1i\>i") u bonete pc.a. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv. daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. tn schimb. accsti Bu.:rub~te. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina.) doarme mult 9i lini9tit. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. insorite.unci c1nd ajung afara devin palizi . Sugarul sanatos.i Ia calmarea sugarului). .r mferJOare. in timpul iernii VOl' fi sco\. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. . Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. In mornentul cln? sugu.gariv ~or fi dusi afara cu atentie. Un copil tinut la aer curat est. cu temperatura de 20°-22°C.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (. mi9carile de aer 9i.Jaleze.~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata.scutul.a de 4-5 . apoi 1/2 ora. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara. dar ~int vioi. este vioi.i numai In grajd ram in mid. de frica sa nu "raeeasea".o.de.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare.e rezistent la inlectii.1'8mea se inealze~te. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile. cap. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. . pina la git. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns. Cind este deosebit de frig. . Corect imbracat ~l b1l1e II1veht. nou-nascutul Ia termen sanatos. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. se vor pIasa In carucior.nivelul IiInurului de la caciuli\>li.eala. invers.ms~Ja~ll. sugarul va fi tinut. respectiv Ia vtrst. e~ o pat. Abia dupa acee a. EugaruI poate sta ~i l. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu. pe parte. in afara tmbracamintii sugarului. .andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi. Vara. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului. previne aparitia rahitismu'ui). a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt. pe perioade foarte scurte la mceput.inut. 0 piiJariu\. va fi tinut numai 'la umbra. piperniciti. sa pe. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. tar !n~r-o etapa urt. somn pe 0 veranda etc.

dar insorit. dacii timpul este [rurnos. fara umbra. numai pentru picioare. eu mai piuin praf.amtni intregi sa fie ceava sau nor. cit este linut afara. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta.30-12). ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate.terllor anterlOare.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. in continuare. griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. Sugarul va fi imbracat in costuma9 . Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare .ate. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie. sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase . Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. Miinile vor fi Iasate libere. 1-2 ore In a treia.ale . La venirea din materni1. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. tar iarna . apoi.toaui ziua. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i. la nevoie se destinde coviltirul caruciorului.a."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental. in zilele eu creme [aoorobilii. fara vint ~i cea~a. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. . iar primiioara $i toamna . pentru a se putea misca. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. iar la ferestre se plaseaza site. Dacii familia are 0 locuiruii cu. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at.30 $[ 9. ploaie torentiala. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. I arna va fi seos in jurul prinzului. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.. Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra.30 dimineaia. La adierea vint. .Daca este 0 ploaie linistit. Cind se face ohisnuirea cu aerul. in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul .de Unli ~icu un sac m ai subtire. mU9te. sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. iar in localiuuile in~u~tri. AUt in casa. cu perdelele sau jaluzelele trase. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire). exac\. daca afara este foarte cald.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt.In lunile de t. urmind ea numai baia sa se [acii in camera. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. patul sau caruciol'ul sugarului. racoros.in zilele sau orele de canicula. de climii $i de timpul liber al pa.i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. deshidratare scuta). albine. . Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi.Iarna.eu 0 palariu1a pe cap. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri.i in raspunsuri. la vint puternic (vijelie). nu prea deasa. nu este necesarii . Dimineaia aerul este mai curat. sa miinince. Este un 'adev. d) Primavara ~i yarn. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. sugarul nu este scos din casa. iar in timpul verii . Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. jurul prinzului (10. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale . Cu cit se inainieazii spre toa!nna. Cind afara este prea cald. daca slnt posibilitati. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. iar seara Intre ore le 17 ~i 20.a este prea densa este interzisa plimbarea. 15 minute.cu cama9uta. in primele eapuimini de via/a. De aceea. ferit de otni..unul mai adiipostit. de altitudine. eu un carucior eu coviltir. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. cu minecuta scurta). ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. . Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. Vara se preferii un loc umbrit. e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa.model salopeta . Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. sa doartrui. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. este vint puternic. ci din spate spre fata.rintilor. daca este cald §i frumos.La schimbarea vrernii. cit ~i la sacul de picioare. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari.i punctul 231). sugarul va fi scos numai pe raco are. Pe masura ce se incalze9te afara. pe teras a sau in balcon. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz. din prima zi. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. sa fie sc~!imbat afara. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala.a. I~ munte. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . rabdf'ltori .jrat into]'ogato]'iu.30-11).I~l~i piuin poliuu. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii). istoria sarciniJor ~i na. nu este permisa expunerea directs la scare. sugarul poate fi scos afara. se scade durata sederii afara. in. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. aerului.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. viespe. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. cit 9i afara. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn. ceata dens a. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric. Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 .

Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale.c.) sau anormale (in\epenire invinetire. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1.uri Slgure. care. Pie lea nou-n5. gra dului de instructie.1 prctios obsorvat. no~~n(!scutul. Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa. un birou. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat. ma mei . cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are.c. matcrnitatc. somn. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~.a lul zreut. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i.or r-arnine mama. Bim.a. 11* . lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic.t:~je in grf'ulate.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g. v<'irsaturi ctc. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a. vigoarea tipatului. in manuaJe rst e scris err nou-riascut.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat.c. d~c. pe 0 masa. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii. cu gest. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu.ot. Exista ln85. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. nostirue eel mai fin :. cste mai at cnt a decit. Acoasta insca mna ea. de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct. In timpul cit a discutat cu mama.) VOl' fi adapt. se faca in zina sos/rii de Ia. marnei si sugarului etc. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. pentru ca.a t ie .atilor Iarniliei. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. fie inarmaii C. In paginile care urm~aza. infiiflaL et. filcut tot. rnedicul a fost atent la nou-nascut. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. Intre timp. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun.ie.ere. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. parir:\i.'i c~moa~te n~ul venit.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. orar.i inzestrarea sugal'ului. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L.e multe luCl'uri despre nou-nascut. A~a cum s-a mai sl~us. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. daca este agit at . A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului.are inca.e . ex!sta al'lnonie si intelegel'e. Pielca 301. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile.pro'[undate. metodic. in aceastd coocii de progrcs. .ii individualo.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase. dureri de spate. pi t. baie .r in casa.esuh~l grasos de sub piele. conditiilor materiale ale locuintei. elastic.a de musa mn sau de rnaterial plastic.e rareori intilnit: de aceea.scutului este eatifelnta si elastica. c) La na9tere. apa!' reaC\ii t recrit. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. inainte de a (. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og. in prirnele zile dupa Ilflfitere. privind atributiiie lor de piirirui.U cutemeinice.. Inaint. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala.a de curenti). nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici .ica de t.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. pozitia In care sta In pat. organizarca ingrijirilor (dot. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g. indicallile mcdicului.ii cresc cu 750 g in prima luna. manifcstari anormale).at.e situ atiile nor-male (n limcnt.ura obisnuita. in marea ei dragost. Crcst. sint necesare cintariri mai frecvente. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire. 162 303. cu manevre simple si corect.. Pe puturile scunde ale adultilor. o. Mama v~ fi atent.!.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme.b). In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete. tndoit.de a ~e 0?zb~a:a. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't.a din t.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. deasupra careia se intinde 0 bucat. topografia Iocuintei .a.are.faU:i1!e. tululiii sa.e trnpaturit in doua sau in pa~ru. fji variat.a. iar peste acestea un cearsaf mar. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt. Iata .incalzesc mm:LI~. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de. pozivia in care doarme. e~arnenul Este neooie ca.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. spala pe miini. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t. in mod normal. 'gradul de educa1. modul cum respira. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat. esle bine ea prima cintarire sli.at.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. Li'i~za . 3) Cresterea zllnlca este neregulata.).i. in . subpondera1 sau bolnav.ului sugarului lnt. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit. cu calm deplin.organeie aodominale nu au revenit com~let . Medicul sau sora de oerotire. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. In pract. se face totul pentru ca el sa n~ iipe. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare. Greut. Est.ului variaza mult de la zi la ({Ita. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai. se inchid [erestrele. Uneori. o~ * Dacli existli cinla.r-o zona Iuminoasti. un scrinz sau omasa de infa9at. Se st. nou-nascutul.i Totul se desfalloara fara graba. ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii.. lmprcuna eu familia.a la. Din motive di dact icc.i spatelui.ea nou-nascut. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .ate particularit. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. persoane et.e pentru copll. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl.ilor din mai multo zile.

sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama. . poate . Daca eritemul persista sau se agraveaz a.a. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii. ca urrnare . se datoreste acumularii de transpirat.estinala sau cutanat. in special in jurul gum. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e .ll1. inoretit.eapJlare sanguine. .8e men. iar pielea poate f i zlnruta. Coni. dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). a fast ingrijit cum trebuie.ate. ia1a.e fji coapselor de mai multe ori pe zi.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. vineteala. organelor genita.lel abcese sau dual' Iuruncule .ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie. Parini.'arrnne urrna dq~. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana). . b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91.5 .uata dupa tip~te.o zona oal:ecare a pieli~. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. mama este mirat.a ingrijiri corecie.nu se face corect toaleta pielii. la sugarii cu diaree grava. . Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare". grasos. m ai ales de pe ab. apar infectii ale pielii sub forma de pustule.Folosirea. 1n timpul somnult:l."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta. medical prompt. poai~ sugera In mod greflit. i.a. uneori u1'it mirositor. p. pielca este moale flasca.ii t:'eb~ie sa.e usor la oxcit. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure". Uneori. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc .l. gros. f) Pe frunte. dispare dupa-amiaza).i u~ lui.sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . 294. Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par. cu urrnatoarela sf'a t. Iie pentru c.. a9a ca tre. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil. Ele nu au nimic gra(!.neaya (9!.ate. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est.e de obicei mai palid decit in stare de veghe.ie. f)derent. . necroza de presiune) pe cap. 322).esutul de sub piele ostc moale. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G.' .area unor greseli ce se fae frecvent.spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi"). Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart. cuicle pi~lii. POal·ta numele de hemangioame. mai ales pe Ill. la distrofic!. de .sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului. h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m. la prematur.are ~u suf'erit III .ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. Ciud revi ne de Ia maternit. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223). ceafa.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee).eva zi!«. dupa revernrea din maternit. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. Pentru evit.ai a1E:s dimi.cell. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari..). diminuat sau dispare cu totul. rau suport.. care necesit.Scaune acide 9i dese. dirnensiuni una sau multiple. la a pasare J. ln general. utilizarea de dctergenti prea energici Ill.1])ICl08.\.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 .a) La nou-nascutii prematuri. turgorul este de asemenea diminuat. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). mai rar PP: na8.a nu inseamrui cii nu. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". mane vre ohsteuicale speciale. se intilnesc relativ frecvent. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa . 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase. cind se congestJOneaza. ~lte. De regula.a la regiunca ana la.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine. nae(Jll~ flammCl~s. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i.J~JOadya intrautcrina. sernilichide. pleoapele superioal'e. . ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic.1)(. simr. dar acest.ata. Cind stratul crustos este compact \.eodata chiar zemuinda. si tr~tamen. . Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. AsHel de coji (in strat subtire.a. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\. un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa. . Accast. Sugarul este mal PU\. eel mult. Depozitele pot fi aUt de masive. dispare in citeva luni. turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ).dJfel'lte. Similac). A?(·. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie. . pudraj eu talc.e a tree 111 cit. la eel c.e yorba de 0 inf'ectie int.ii.lu. aceast.domen. Data se excita cu degetele examinatorului..a.arnini de viata. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. m. minuita foarte blind 9i foarte delic:at.ul are 0 "iritatie la fundulet". fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii.e cealalt.inutul excesiv in apa. iritata. ineit sa duea la formarea unui strat compaet.e mal multavreme. fie p rin folosirea de lenjerie murdara.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. Medicul pediatru va indica. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: . culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut. Ro~eata este limitata citeodat.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" .i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0.a ea nou-nascut. regiunea [eselor. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent.ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. apliearea de 'forceps) se pot constataleziu.a ntn externi. La nou-nascutii din sarcina depa~ita. insisuim. nou-nc:sc:utul «st. accent.t. S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee..~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). dar ramin toata via_ta. in contact eu aerul. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p. eit. Este l. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog.

ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. mai moi. de altminteri.lterea in greutate este normalil. . 'I' em per a t u r a. k) P anariiiul. 308.sll1gu:e eu timpul. fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('.recomand~: fier~er~a biberoane. ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p. lI1irosul este intepator. Sint miei chist~r~ care dispar . I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot. sau agitat. Sf' rnenl. Pentru eelelalte rnanifest. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente.ire.h punetul de plecare al unei infectii mai serioase. A precierea functionarii inimii 9i a circulat. Est. se urmaref. se observa pe marginea gingiilor nounascutului.8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic. eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil.lo~ ~l tetll1: lor.0rganele genitule la biiieti.l pielii capului..ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire. m) Peiele albe pe gingii.at inai nt c. toracele in "carena" (fund de corabie).ru fiecare 100 ml).. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat. care devine rosie.a (solutio dp gluc:oza 5%. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala.ul la t.l) are loc imediat. pe 1ll1ga masurile de rna! sus. ell.('i in citcva Illni se vindeca singura.ul 221).a ~i in stlnga. . care se poate propaga la distanta [intestin). 311.a.8 mai \'oluminoasa. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). consistenta modificat. seaunele sint. in general.3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita.:roi de. est. localizate p~ mueo~sa . starea de yeghe sau de somn. 309. It e s pi I' a i a. lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati). patul ascz at ]ingii un calorif'er incins. in medie de 1-3 pe zi.lte cu ateni. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a .uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. La sugarul alimentat artificial. Due. 307. pot . Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului. A b d () III e II u I est. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu). Ca mijloc de prev~nire se .). Ade sea e xist. "margaritarelul"). 166 a 306. zile calduroase de V[ll"'l.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C.) poate furniza informalii pretioase. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . Respiratia cste de tip "abdominal". t use etc. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul. puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata. Chin!' daci'i ~St. flerbe:e. Existents unei umf'Iat.ului sa bea lichide din abundcnt. Ctteodat. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. in 5--8 zile. temperatu-s sugarului coboai-a mult.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«.ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic. fie mai sus in canalul inghinal. st. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil).) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina. iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile). numarul 9i amplitudinea respirat.e usor balonn 1. regiunea xif'oidiana inf und at a etc.i partea inferioarii a toracelui. Daca temperatura crcste brusc. constit. inainte de termon.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. t..l'ij g"IH!'ale (t. Temper.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are. In caz~rJle de seboree recidivant.ale" da torit. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". In contact cu aerul devin verzui. fif' in burse. mobili. 310. sint date iI!sa de 0 . u90r putrid.errne n] este dovad a '"crizei genit.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul .a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut. de ore . mit. artificial sint mai voluminoilse.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. pe IInga unghi!. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. dupa na~terc. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira).a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie.i-ist. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i.ul nu-si poate regIa temperatura corpului. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. uneori chiar subtiri. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat.ine pf'ste :37. Similac). Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt. 1) Muguetul (stomatita albicantii.a mici deformari: sternul proiect. ReaI?i~.Zl. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n. Daca au aparut deja forme de muguet. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. daca eref. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe .e nascut cu m ult. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten".. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana.ii in modul cum este conformal t. a unor miei iesit.ernperat ura rect ala creste peste 38°C. in astjel de sit ua tii. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . grunjoase etc. a) Numarul seaunelor este relativ variat. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. refuzii sii miinince. pastoase. in drcapt. pentru ca. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. Citeudalii.u-i all' sU\. Prirnul gest. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. .l uneori de unels variat. pUns). Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 . Nou-nascu t.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene"). Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi.gum. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. A II a rat u I car d j () vas cui a r. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi.a lenjeriei. est e sa se dea' nou-nascut. nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. Adesea par anormal de v(1jurnino~i.5 em inseam nil. Citeodat. cu miros arornat (acrisor). Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic).a pc sprincene §i dupa urechi.a a scaunelor (apoase. b) Scaunele nou-nascutului alimentat. virfuJ degetului cind pipairn gingia.

se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior. /\ceasta atit.b o l i c e.urHca in fenilalHl~i na. 314. Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. De pretari abuzive.tii Ia fetite. care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului. corecteze deforrnarea in mod def'initiv.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. a oeast. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila.arnlni dup a trat a mcnt. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile.tic: polid actilie (rnai multe degete).I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. In general.). pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor. eu bl'etele (fig: 93). dominata de intll'zicre minta}[( grava.uror aberatiilor cromosornice. timp de mai multe luni. . Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu. dist.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor.at.e anunt. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t. tot timpul (. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'.pcnt. Ucforrnari le . tui sini m~tl(le de ingrijorare. gradul de fuziune al Iabiilor mari.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a .. tratamcnt. se va . si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani). apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara.cv a suptarmui.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului. . aparlnd oricind in primele 6 luni de viata. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. Copiij se 1188C llClJ'mali. S8 pot vedca . medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco. dar diagnosticul este deja tardiv.a. de la cell' ncrl'oa. Toate at it. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8.amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. at it udini minore de picior st.i ziua 9i noaptr-a . b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat.nle). fdrd Numai cind preputul devine rosu.sc (ccle pin!lla cell' . Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru. Acesta constii in indepiirFig.ltens din pun«t de vcdcre gcne.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!. adcsea .e de termon. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt..a t mcd icul. a dczveti glandul ). ca fLzlOlogl. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate). Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1. capata din ce in ce mai rnult i. oj III insistat asupra acesiei anomalii. care se va resor hi in citeva sapt.rim b (varus cquin. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii.con~rola pozi\.arii ca p ului fcrmn-a l. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit.itie iii de Ilexie ale coapse lor. numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul..a. se d atoreso poz it. . est.a urina . 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e. Anomalia este mai f1'8c:'el.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it.ul rccornand at de crt.ere.~or de coreelat. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold.oped.24 de ore din 24 de ore"). laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. unor parW!l 169 . iar rez ult atele rarntn nesigure.3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\. (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. talus valgwn) U901'de corijat. Da. mai intii :.atii) a eoapselor la 90°. Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee. (in 7/la£ ll. orificiul vagi~al ~i urvtral.(hidrocel). Uneori. asirnetrii de poz.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . Mai tlrziu. ciului prin care 313.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos. simple. Cu t oat. IlI'orturi sponlane. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului. mai ra pida. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta.. 90ldul fiind in e xtensie continua. 0 corcctie chirurgicala. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -. Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl.i frccvenici acestor boli. pentru masuri de corect are precoce. .£.anta dintre anus si vulva. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti .ul devine rnult m a i dclica t. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('.cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee.. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. st. irit. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. sindactilie (Iipirc« degetelor).ie fort.ca fa nastere.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\. J)lIpil na. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului. 312. de a se mene a . virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. apoi nurnai noaptea.ut. dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon.0 perna specialii fixata de un chilot prevazut .ia orifi~ este eliminat. ~i de chinui: lor pentru copil .ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: . La nast. 9.derata.

0 as e 1 e.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante." -'---- . Adesea ac('sle onse au marginile a\. simet. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit. de regula.). Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. Cine! nou-M.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle.Cindestefoarte mare. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta. lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl.. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile. 52 inchide fonrle repede. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'. De obicei.uat. numit. Daca umf'latura este moderat.a popular . se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui.e [ontanele.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni. deoarece. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali.it. 3.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). Fig. pe de-o parte.it. In cursul nasterii. aceast. Daca Iorit. Aceste spati i sint numit. Aceste tncalecari sint freevente.Craniul 'Ii fata 315.llnire al o. se naste eu un cap rotund.i mica.il de apropiate. la nivelul oaselor parietale.a tiei pelvicne . (ontane/a micd sau triunghiulara. Nou-nascutul extras prin cezariana. care in majorit. dispare in 24-48 ore.ia" crani ului la na~tere. d) Cefalhematomul. necesit.urt.a. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.ant. iar lnainte sut ura metopica. ramlne cite 0 mica zona fara subst. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. La locul de lnt.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala.isclor cru niului nou-nascut ului. mai rar la occipital.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar. Este J11k.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ).ea au ca ef'ect.'!.ancla mare se iuchide mai tirziu. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". ~oc caloric. 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut.rice sau nu. se cunstat. rontancra latcraLl.amtni sau luni. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. Zona fluetuenta este foarte bine limitata. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. roru anera postcr+cara. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala.etricala dificila. Din contra.a.ii cu mare.atea lor sint hanale. Consistenl.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large. In mod normal. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere. meningita «tc. 3lu..ancle (fig. pri~ definitie. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale. Prin palparca crariiului .e sii (mici pete hemoragice). _ a) Modelarea craniului. Est.a 0 observatie neurologies din partea medieului. Oasele craniului sint destul de rnaleabile. iar pe de alta parte. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. en 5e socot este tot normala. iar sut. cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa. de obicei intre G si 18 luni. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.rancaza 0 umflatura a pielii capului. La sugar. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. occipitala). ca intre ele nu lasa nici un spn~iu.s 9i faeuta din edem simplu.anturi poa!·ta nurncle de suturi. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut.rnoalc!« capului". ducind la constituirea unui cefalhematom. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I).. (1.scutul\ipa. acest. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. care se simt Ia palpare. de bosa serosanguina.ura aagitala.a ne agravinata la lnceput.incitevazile. contrar bosel serosangullle. dupa care f'ont. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat..a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. Fontanels anterioara are forma rombica in general. Umflatura este situata. care reprezinta zona de dezlipire a periostului. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul . iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent. considerat. craniul este mai mult sau rnai putin alungit. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore.ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. car'e 0 inso\e9te frecvent .ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului .ant. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. Ina intca oricarui inceput de travaliu. diferite deforrnari sau leziuni traumatice. 0 presiune puternica ~i prelungiti.urii sagit.). Aceste \. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat").. cu un craniu "in ciipa~ina de zahar". In mod obisnuit.prezentatiei". a capului pe umar ant. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. crestet ul capului ("vertexul") este t. const. Daca Iont. 0 consisten\a m8i elastic.a ca normala. C ran i u I. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). se pot simti 2 Iont. deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce.a tratament. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului. nu neceait. Font. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana.-5 em) in arnbcle sensuri. viirsaturi. Iun t an r-la antprioaraj !I-I . foarte simetric. AsHel. apoi galbena) 9i de pet. 1.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. Rareori. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. arnbele nu sint inchisc Ja nastere. in curs ul prezent. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar.

ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". indiferent de greutate.j 2) pin a la resorbt. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220). Dup a vlrst.baw. apOl o. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic.lui. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins. jet e r u 1. Amint. Tnlburiirde de somn .Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast. de obicei.ruatii ) .n~se. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[.nsl1rile la stimuli primele ore. nu 1.. atmgerea cu un deget mal rece.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. Cei care dorm mult. sornnul nounascut. circumf'erinta craniului mult crescut. Cind est.ca nou-niiscuti lor Ia t. event. Hm./ da medicul pediatru.ie . Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase.a unele tulburari. Trat. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. La ace9ti copii.e) lUieroeefalia (craniu mic).. Iooaliaat.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. concomit. malf'ormatii). In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul. La uni.ji.a. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile.a a colectiei de singe.im pul nusterii dispar de ohicei repede. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. I!U necesit.ot. respu-at. se scllllnba. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). 322 his. sora de ocrotire si parinti. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz.a smt fJxe sau. Este de 0 . La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent.eJe de VE'ghe. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ.rul gul'll. SOUl II U I. cum le categorisese uncle marne. 318.ipa imediat dnpa nafjtere etc. In general. Vcrdictul dciinitio 1.i a complct. v Sistemul nerves.uent. Ele trebuie semnalate medicului. 321.ua 1. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' . In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche .oare ..orie (infec]. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor . 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl. cianoza este det.irn aiei. Uneori se gasesc.ii nesistematizate. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6. se nascii (e x p ri m at in sap t. fontanele mari.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. in functie de acest ritm.ura este fluct. dind totdeauna mesele in fazele de veghe. !a nivelul e. dar n11 profundl1. . de impresii tactile. mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii). Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta.ratamcnt. Trebuie stiut de asemenea. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate.a la ur: nou-.ii. ci react..ilne st. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu.e accentuata. dupa termen (postmatur). mama contribuie la organizarea somnului sugarului.e mai mic decit in mod normal. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: .a t. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut.a. se observa adese a 0 agravare ~.a gestatiei. Orarul mesclor.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.abilita cu eertitudine.:t li~ te~m~n. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i. alura evolut.irnei mcnst.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur). ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. dm contra.!enul '? co.ent. precizat.ere 9i sa se desfa~oare normal.erminat. .nits cut i lor se face din doua punct.i.a.). Catre a 7-a-a 10-a zr. In prirnele zile. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult.e re]. e~ VOl' fi urmilriti totuiji. Perimetrul cranian est. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter.imei rnenstruatii. Mama va nota perioad. recu perare .ala a anomaliilor neonat.. Majoritat. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1.xt~erlllta\Jlor. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila. 8-au.~ (~e nast.a Ia fata. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. CI. buze. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi.ii devin mai somnolenti.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J. sau generalizata 9i perrnancnt. pentru a prevedea. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare. refle. dupii. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale. Daca sint t. mifjcari ir.n de Iix are a st. ca unii nou-nascuti care au suferit.arii de saniltate.'eori. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1.in Ierrna decit bosa serosanguina.recat. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. 0 minte deosebit. ' 322. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet. Se lnt.spu.).testinale e tc. hipertrofie (prea mare). Se iau in scama : .e in malformalii ale creierului . cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). Respectlnd aceste faze. a) A nomalii de gestaiie. 3Ui.e de vedere: ..ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.a de obicei de 0 boala gl'ava. Unele mi~cari sau cont. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11.xe produ. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. ore intr~gi. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul. ' .i suuaru.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. dar en 0 consistent a mai put. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii). citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . care uneori este greu sa fie st. 317.se de stimuli interni (foarne.iva 91 durata t. b) Anomalii all' traoaliului.. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare. E val u are a 110 U . nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.lu. Un icter aparut precoco intens si prelungit. circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint. C i It n~) z.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc. hipotrofic (prea mic).c. Na9terea. anumite masuri. in consult cu. 320. Umf'l at.errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie). 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame.rc trcbuia sq. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta.

0 suf~rint.ului san sugarului. de a~emenea.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece. da. paloal'e etc.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. fara alte tulhurari neurologice. nou-nascutul \. llU prezmta febra.olit prin deelan. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. nu prezint.ia incom?da in pat e. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. cald. durere elm cauz a oparelii.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. 328.moar:. 326. evidentiind eventuale aSllnetl'll. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331.a unui guturai etc. dar. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. La nou-nasoutii la termen. chiar de seurta durats ~i intermitent. Est.de .a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza. Se supravegheaza ctteva sile. durabil. in timr ce vioiciunea se stinge. provocate sau spontane. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. Din contra un nou-nascut Ia terrnen.). Ca manifestari izolate. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. 330. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . Credinta ca plinsul fortificil. dwree sau alte tulburari. Multi copii sughit in primele saptamini de viata. asoeiat eu ahsenta vioieiunii.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica. pozi~ie incomocla.a eu totu~ dep?ndenta. Pentru combaterea sughitului.a. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. .·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. care furlllzeaza da~. corzile voeale 9~ ei'l1.atie s~u de narvozi tate i.a. chiar daca se repeta.rsoana n. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.e despre: pu.e in t. c:ute sau ncduri de la scut. Intre reactiile suspecte.ea. este n?s.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 . dar pot surveni ~i in repaus}. S t ran u t u I.terea generala a nou-nascutuJui. prin frecventa sa anorrnala. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. la marii prematuri. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. in durata. neasociate cu alte manifest. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. Daca s-a udat. Tip at u l. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz. Cas cat u I. defecte innaseute. rara.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". care insotesc tipatul imediat dupa nastere . illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. mame~. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos.).ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. plaminii este f'alsa.ana.cbirnbat etc. dovedeste 0 suf'erint. La acest grup de copii. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. pozit. FacultatiIe c:orpului :. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. Cind apare. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge..' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. 323.sfatHt ~i va invat.sllp. de tonalitate mijIocie.ece ernisiune de scaun sau urina.i.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii. T rem u r Ii t 11 r. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate.a 0 semnif'icatie patologica. 332.orit. Daca mama.inuti m~i mult in brai:c. raspunziitor de reflexuI de sughit. set. iar greutatea c:reierului este de 335 g.au o suf'erint. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. Cind ~jpii tare' 9i prelungit.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume.0 p. resp1raiia nazala dificilil d at. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. de exemplu ceai de ana80n. EI poate fi numai de origine digestiva. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. ceea ce alarrneaza pe multe marne. Dupa ce s-a indepm:tat m. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. in modul cum se manifesta. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof. In eazuri mai rebele. 325.oare sa observe. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent.ecesitate s. 327. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. el va deveni ra.. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate. dupa "partida" de 'plins respectr""). In afara de orice imbolnavire.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. succesive .tc.le resJlH'atorn . Tulhurarile de sornn . Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m.emclenllnatec:a cind este infometat). S ugh i f u 1. normali.ot1. rcprezinta un fen omen normal. se poate administra putin eeai caJdut.at. cit este tinut gol. stare de agit.n filmili~. curincl. Ea ifii ar~ probEl:bil o. zgornot in camera. singure. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei. 324. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. bine Stl pOItHt. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911).. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie).ari nervoase. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. I>lin suI.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde. aer vrciat. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". Daca va f'i purtat in cont. 329. 323 his.). Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora. pnrahzll. lipsa de con fort (frig.inuare in hrate. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. urrnari. stranuta sau/9i urineaza. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat. nou-nascutul este 0 fiinl. cind este lI1~r:J]t . cascatul trebuie urrnarit aparte. casoatul se tntilneste rar. prea strins lnfa9a~. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat. cascat. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot. Eventual. Mama este dat. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt.)". cascatul este prelungit ~i frecvent.

a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"). Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. Dup a citeva zile. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga. se intinde putin.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. Urmarind nou-niiscut. . 111 embrele inferioare sint fleetat. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. Ace ast. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. Din a 2-a - Fig. Bratcle eint asezate lingii corp. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre. a 3-a saptami.ia vert. Imediat dup a nastere. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). oricare din aeeste segmente. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte. nou-nascut.a. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc").ierita nu ia parte cleloc. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie"). ca pul trebuie sustinut hine . bratele se mcntin in f1ex!e (indoite).": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. 95 .ab ilit. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig.ul. .ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare. 97 Daca nou-nascutul est.e in care const. degetul eel mare este adus 8pre palma. 96 - Pozit.Poz itia nou-uascutului.ea. din decubit cefei sint hipotoni).resarire" brusca 9i general a.ul.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int. 95).na.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. Ia un stimul oarecare . Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab. Capul este de obicei inters intr-o parte. In pozitie de pronatie (cu palma in jos.r-o part. b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}.rezire. capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut.at. Atitudinea de flexie a membrelor.ermen are 0 pozitie tipica.a asupra lui din flfara. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate.e trus de Pi' spate sau lateral In sus.a). Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent.irna pe spate (fig. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". ca 0 "t. nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. asemanatoare partial cu pozitia din uter. usor deschisii).a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos. In continuare. 96). aceste miscar] se produo sau Fig. mama va nota In cursul primelor saptamini. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit. eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.area neuromotorie a nou-nascutului. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor). iar capul at. Genunchii sint indoiti pe coapse. Cind este yorba de dezvolt. in paginile care urme aza vorn arat. unii sustin ca est. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. 98).a. Ele sint fapt. cohorit i}i int. crescute fiziologiee. nou-nascutul la t. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul.ului.icin a apuca sinul sau tetina. miscsrile de supt). deschide gura. In primele zile.ului). increteste frunt. 177 12 Mama ~i coonut . Dupa ce ajunge in pozit. schiteaza suptul.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. dorsal.a.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. Se rernarca poz il. nediferentiat. emite rnici grohaituri sau homhaneli. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor.st. Degetele miinilor sint partial strinse. Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. el int. Incetul ell incet. el devinemaiindeminat.oarce deja capul spre lumina.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet. 97). se dat. 333.e 9i in ceala lt.

uneorl ea .Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. cit mai ales de cele inferioare. nUl:l~~te .scutul este tinut de trunchi.ate Impu a " . nounascutul tresare. d . s~ (. Nou-nase. cu trunchiul usor aplecat mamte. Prin studierea moFIg. iar primul se intinde.:-l. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . reactii automate la rnodificarile de mediu.(. .I in masuf'a. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata. dm'ere. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. Nou-!18.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta. Daca 0 pisica cade de la inaltime. m~mbrelor inferioare. 338. S-au deseris zeci de reflexe. <E. nou-naseutul suge ~i inghite coreet. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect.conI 0dfl.astfe~. aut 0 ill a t. uneon \lpa. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese.lS0fll'C :1tingerea cvel. . altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector..e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. ". este la interval mai mare fata de ultima alaptare. .ate f'i .m acelasi sens ca SI st." ' 179 12* . se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza.imulul.mmare. Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_. mg 0 a .L.. " .a talpa piciorului. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut.u ur. motor sau secretor. Medieul este sl~trul'U. care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare. 100 . mernbrul respectiv se Ilecteaza. iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara.. a intoarce). 1\1e I' s u l . 339.it.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare . Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e.nsul la du.ricitatii provocate ~i a r8. Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni. sa ~precI~ze . . ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a. 335.\. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe. exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect. fiind necesare supravietuirii. cind acesta este desfiiljat. r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig..leit nou-nascutul po. 99).-pU.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor. 98).E. 98 - Reaclia Mora. " 340.scuLul rilspun e pnn r. I' 't J. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului.:were" '\proape irnediat.a in mal rnulte stimulari (at. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac . Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut.daca trage ' eu ruse (le seu t. la colturile buzelor (drept ~i sting). La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". Ie mtinde .m r. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. in mod obi~nult nou-n(. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals.e:! . Jar celalalt se tntinde. 337.rerea vie. In jurul rirstei de 3 Zuni. ea aterizeazs pe cele patru picioare. Unele din aceste reflexe sint de protectie. d~s?hlde degetele. i't Rilspu. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . departeaza bravele de torace. e act i v ita tea.etrIC. Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc.Fig. 336. ar. iI. sub brate. .spunsului Ill. complet. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u.e lil termenul de' "reaetivitate". declan91nd astf'el ml~cari de flexie . Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate.ed~~~ este indispensabil s. datorita reflexelor primitive de "redresare". el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . se..I!lc. d' lji cu pumnii strinsi. S i ill e t r i a.'[ se Il1. fie ea este yorba de cele superioare. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg.' .1111:(. Fig.at nou-nas~1_ltul. Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1). pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare.in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn.Ol la parll. Se VOl' expune numai citeva. f telor' cardi n succesive . vertlea~.lanul me: sei se flecteaza. Cind acesta din urrna atinge p.ns~b.. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl. Simetria atitudinii lnt. . Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent".~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!.ei (talpa) cu masa.utu 191 "intm e tot ~o~pul. const. in locuri sl~uate . Raspunsul este en at. ridicat . 100). 334.B 011' car 1nale. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig.Pentru aCl'dsta. de exa. t.tuoli\ ~ 7. La nO\l-n[\scutul mai pu\. La contactul plant. aplicate in jurul gurii. Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice). slIl. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul.Mersul automat.

ivala datorit. be abia dupa cit~va zile.. . pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.a virst. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin. [lira \Ip!it iii fill'!\. inc hide 91 deschids ritmio gum.it.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit. N a suI este in general mic. acesta refuza sinul.ul pare atent. ctnd s~. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea.ul intoarce' capul sau clipe~te.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %). IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81.?rtant. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'.at la nou-nascuti.a. corporal mingiiere. Cind plinge. Asa cum s-a spus mai sus.. proie~t~aza brusc.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind.mama.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans).sint c_omple~ formati Ja nalltere. este yorba de 'un caz pato]ogic. Se vor examina forma 9i configuratiasa. dar nu "vede inca. Willi) . inainte de a) ~ .e de a fi atins sin~l. pleoapele sint lipite 9i tumefiate.. 341. datorita unei h. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. EI poate trne ochii deschisi. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa. Este bine ca m~ma. Organele de simi.nos~ute. Con t act u Iso cia 1.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18). Picaturile antiseptice care ~e pur:.a rniscare poate fi oprita.eon la 1-3 IUI11) suga. dupa mi::osul_I. as~manatoare cu la?flmlle. 1\1 i r 0 S u 1.la vir8ta. Nou-nascu. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior . asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i.e prezent la na9tere.ii de cat. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins .:. UTI.t mflamate. Nou-rrascut.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast..a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. .a.ninator. O~!lii reprezint.entia este deviat. comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. . prill. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el.a. 346. care trebUle tratata cu grija.3~5 secunde. Acest st. mal ~Ies noaptea. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede).. 347.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. Toate tngrijirile se fae eu calm. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii.a piciorului excitat.'i crc!je. inaint. 343.u.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". '. De subliniat. purtat la distanta de circa 15-25 cm. Simiuri 344. in primele zile de viata. daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate. 348. nou-nascut. trecator ~i fara imp.n ])rimele zile. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt. Aeeasta umflare. inceput lumea inconjuratoare. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. cU. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. dad! nou-nasGut~1 este in stare . 342.e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. _1n. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent. EJ vede. hem?ragi!le trec dupa cIte. . fa. 345. la fiept". un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo.rJl a. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul. ca iritatia conjunct. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei. . Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d.la mama lor. un ochl. miscare globala. Este cunoscut fa ptul ca. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte.yte sugarul. a sap~am. un ochi poate Ii deschis in t. DIspa~ in primele luni de viata. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. care ingrije. De asernenea imperforat. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai.de veghe §i este linistit. it 181 .ayali~lui. unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint. ca iii \ipiitul.~te~te deindatfi ce a fost hranit. cind in cind apare un "zimbet". p:ecoce. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. In medie. G~ \Ipatul. este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. nou-nascutul poate deschide ochii.i pentru citeva zlle de .c.. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat. d~n timpul tr. dar care este trecatoare -. poate fj e xamma~ in J~une corid it. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at. cOI_ltactului este linist.V azul. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. I?e abia dUl.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl.aptelu! (sau al corpului). Daca sint despartil. 0.era obi9nuit sugarul. la auzirea f)i la alapt. Mi~caI'ile simultane. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune.0 hi i . poate privi la dreapta. lual. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut.em:rag21 ~ub. cu ochii deSC~1l. pril. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului. in absenta unui obiect luminos. l\1irosul est.ml. iar c?n}unctlvele SlD. sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor. pare ca-si priveste mama sau pe exa'.are.tul poate emite putine sunete involunt. S~ spel'le u~or la zgomote. coordonate.. eonoergent (spre nas) F durabil. paca nou-tuiscuiui plinge.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr. Comportamentul e m o t i o n n ]. nou-nascutuf este "psihic orb" (H . Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj. D~ctl. ea ~i dnd ar ca_utl. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. privirea nou-nascutului este vaga. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat.int.a~e laringicne sau guturale.re rnedic.}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. pentru a se stinge progresiv o~at. Aceast. prin infectii cu germeni ban~li.~lll... Clnd .a.J o privire mal net. C~.l ~a asculte. Tipa inaintea meselor dar s? hIll. pe cind celalalt este intors spre stmga . unii sugari primesc sa suga numai de.la eal?ura. In Leaganul de copii i. "rorbindu-i" cu roee calda. strabL~m este patologr.91. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele". in brate. La foarte. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta). urmfl. Dupa 7-10 zile de vl~la.plpal cu m~mll~ sale..'apuca 91.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi.rcetar~a prIVIrl~ ~.tlv~le. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. n. dupa sfatul medicului. . ~e 1 IU~la (un.c~nJu?c:.z:. ~ i mba j 11 1.ulan.imp ce celalalt es~e inchis . Uneori.

lichide. cl'iza de colita a rnamei declan:. Laptele este foarte ne. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU.. caldura. 359.' . Se vor evita leguminoasele (fa~olea. . el nu . Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. ' . .a c u f'ruct.500 1 pe zi este suficient).n halat c~urat..imentcle care le fae rau. fie asimetrice.ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. berea. far a sa ajunga la ingrasare. tree 1. 363..ului la sugar. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata.. Se poate bea ~i lapte degresat.at ie siJsau reducel'ea apetit. Gimnastica are un efect Iavora hil.5-21 pe zi. ~.a}. .f1 nil: nccazurile. R e r 1 e x e ~ ire act. ceaiul etc. 361. in afara de vitamina D.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata.culoare deschisa. asa cum s-a recomandat mai sus. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru.v:le. slnt dispuse sa dea crezare afir. conopida).a pe medicul pedis.. ~ .ros agresl. .e. pe~te). De fapt se recomanda toate aliment. schimbat la alimentatie. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept". Ciclobarbit.i. Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz).~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare.amar. La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. fibre vegetale. mazare~ . pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra. v_or d~ al. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. Vi t a ill i n e. .a cale este suficient. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. Car 01 u 1. ou.) ingra*a in mod inut. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. ' . aportl?l de y~tamll1e p: aceast.lCale ~l merc~l'wle etc: 358.suga_. Purgati.. . 364.usc~ta!. . u. deoarece conyine acee~. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). ardeic:l). Manlfestarl anormale 351. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e.il. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare). Daca m~m~ nu tolereaza laptele. i i.ntita~e mica. Ali men tal i a. ~ste cornpozitia adecvata a hranci. 353. Capul nu poate fi intors intr-o parte. D a c 11 est e r l't cit 11. carne). saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase.cesar. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. ' 354. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. hidrocarbonate (cereale._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. (usturoiul. fie absente.nele ant:blOtIce. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza. fawa de ovaz. Nou-nascutul este prea linistit s. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. In aceasta pozitie . Aspirina. Este gre~ita conceptia ca laptele.eaza COhC1. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. Alimentele iuti (piperul. Diazepamul. este bine ca mama sa poarte u. 300. Unii tipa eontinuu. rochiile. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica. oeapa. in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. de. NevOla de hch1de este de 1. Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. 357.v sau calitativ.~1 apte. . Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. Personal. COI!Opida.a. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri.. n~u se. preparatele arsen. inert. compoturi etc. ca.. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. grasimi (ulei. G u r a. brlllza. Ma. unt) sau .ul purgativului). Chiar facea inainte. Bromovalul. :'\u sin1_. 8arat). v~rzn.at.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. ~ determinind scaune moi la sugar. Mot I' i cit ate a g lob a I a. agit. Lenjeria va fi curata. bolta palatina. varsaturi sau chiar diaree). Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). . b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. luat in brate. . sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. . lintea . \ a p1. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. chiar in ca.limentare.349. "in~epenit" (corpullntins. ace. Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. schimbata zilnic. unt. . Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. gingiile. 352. cordo~nele.. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l . urzicile. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a. drajeuri sau picaturL Da~a ah. rnai curind prezentarea la medic. prima alterna. transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama. ecomandate r fustole. sutionele strinso. 362. Con s tip at i a III a III e i va fi trat. margarina). COhCI sau r-efuz ul sl. ccpilul nu poate deplasa de loc capul. tru care tngrijeste sugarul. plante~e a.alul. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355.nulUl (Iaptele caputa gust. F u III at u I este daunator pentru sugar. cresc secl'etia lactata.. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li. cartofl etc. A leo perm~~~. se 183 . este somnolent. 356. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. .rt. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini). altii nu pJing de loc . este raguijita sa u simte 0 Jena in glt.au exagerat de agitat.cu ~lte 'protel~e (carne. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. a) Decublt dorsal (culcat pe spate).sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri..menta~la est~ echilibrat.mare sau cu m1.re trebc:le lu~ta de mama. Cantitatea excesiva 182 sugarului. ci va consult.ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative.). Se examineaza huzele.

ohliga [ii sociale). lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat.m~ma:1. mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. . " .0. spoitul pcretilor. prezenl. excesiva. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza.e mai mare de de la mame diabetice.a la 0 Iamilie de prieteni. . pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor.). cu grelltatea la na9tere !n\. Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii. sistemul nervos (tonus. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit. camasute. .]pator. In orice familie se va irnproviza o"masa. secr(.a. nou-niiscutii hipo-. Iaca plimbari. cu sirntul raspunderii.r-un ritm lent. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.ul f'amiliei. ~lnul /mame{onul. _ Nu se folosesc deodorante \. . vi at. g. important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub .e 0 ingrijire mult mai eficient. c) prematun de gradul_ I1~. in familie sint persoane cu inlectii cutanate. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10. 185 . De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. g iii 20. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei. frotir etc.0 g.reburi se a mina sau.cada se spala.a de familie (vizit.a complicat. indiferent de durata gestatiei.'iros tra- In rap or\. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A.~at". care se pune III doua fil se cease ca un buzunar. . de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. pe I1n~m.egorii de pre mat uri : a) prcmalur.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. deoarece la aoeasta virsta este foart.). ell gl'E'ula\. greutati etc. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce. b) prema/uri de gradlil II.!. In moment.. daea este posibil.0 g iii 10. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece . 0 r a 1 il. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului .Ze se taze la 2 ule $1. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere. de gradu! I. 101). BU? .a.ale externe.anunta lnceputul _unei "race.e masca se leaga in jurul capului (fig. Daca eXLst.iii 150. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. curatenia generaHi. sau de ~]fon. Marna va fi mai putin solicitat.Cll greutatea Inll'(' 150. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. la aer.a. este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . Jar In cada se pune 0 bucat.ante . dimensiunile mugufllor .tii sale.0. Minkovski din Paris) 2500 g. Dirnpotriva. • L~uza nu este inca. de infa. ingrijirca copiilor rnai mari. .la. .a de material plastic.).a dintr-un covoras vechi sau de stofa.? alunecaro.36? I ~ l"e n a ~ 0 r.0. spll'a axile.a e~de:ile pri. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara.Ui.re 250. eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g. suturi). va insist.00 g. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. .ul cind medicul ii permite marnei sa. De fin it i e.g. Or.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui.sini. se inainte de t.e clumlce m singe etc.ar de lernn. In aprecierea prematuritiitii. anumite dozari de substanl. se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie.ea Intre 20. In acest caz. mama (Ja sta eu sinul descoperit.ermen cu gl'eutat. se Iac int. Odatii cu reluarca act.0.a odihna. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii. Asemenea t. in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. candor. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia. pel'imetrul cranian.larea zilnica. d aca mama are obisnuinta va face un masa j . regiunile mult.d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at. mama se va spala binc ungluz. daca.0. inghinale. de filre:~ cu ca. Est. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. reflexe). se evit a d urerile de "ljale".ivit atii de toate zilelc (gospodarie. administratea de preparate eu fluor). cn greu\. Procedind asa. .atea la na~tere. . 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. ridicarea de. Pentru usurarea muncii. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii . se deosebesc urmiHoal'ele ca\. zonele ce tran- 366.0.e necesara mai mult.tia lactatii scado.) cu care se va "usca once urma de umezealii. cutele de la git (in general. In t. Munca fizica. tarea 184 Treb~ie acordata.a punetelor de osificare.e r~cepttov :a once boa. .?tru a evit. eel p utin. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin.li". lipsa de odihnii de noapt«. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda. 367. cu consecints serioase asupra siina. cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului.0. unguente etc. ~1al!la va face dus zilnic. parul. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire.flamalii. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe. p. nou-nascutii hipotrofici.e etc. organele genit.a ~endmta la L.

are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. 370.e din Republica Po pulara Chineza.za • 4-10 . Prematurul prczint.t.~ i-at. t 11 g r i j i r i.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. yy .o slab dezvoltat.sin: MultI dmtre el.i in unele OrHr.amtni. . namte e folosire se incalzeste la 37°C.uritate nu se face in toate cazurile. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi.consta!1t~ ~ ~or:pulu. trrunghiulara.raumat. de singe. virst.. apoi devine stationara zile sau chiar sspt. Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate .'prematurul sta culcat ghcmui.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. I?aca st~garul. cu ansele intestinale vizihile prin peret. ~n~llntll1d pozitia din ut~r. alimcntatie deficitara a gravidei (cor..ii veehi). • . labiile mici 9i elitorisul par La biiieti.inct. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic. Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte. determina stare de somnolent.a: sint marne care nasc numai prematuri.alatii pentru administrarea .ura}. cu mici pauze . Icterul.mama. Greutatea scade la Inceput.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie. Edemele dispar. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute). coagularea stngeiui..rat in or asul Helsinki (3(10) \. iar fontanelele sint mario Fat. aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat.urii si umidit. Gltul este subtire.ele abdommaI.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S). Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn. ed~mulUl. ci asociat.tele de . bolile dinaintea nasterii (de inirna. eu gura mare I)i harbia ascutit a. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. prEdispozitie genetica la nastere prernat. constitution ale (talie scunda. surori de ocrotirc ). echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor.. abdomenul este voluminos. fructe R.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita.ul est.e f1amind. De multo ori se rcpet. d~ ~eglare a tempe. la prevenirca unei nast cr i premature.. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem. •. derivate de Iapt.C? ating greutatea de 2500 g.ioase. 186 . t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. intoxicatii. sistel!lele r. Pwlea este r09ie. fumatul.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. 187 . uneorr cu rmscan penstaltice).aticc ale [icatului fL rinichiului. fata de nou-nascutul la terrnen. De obicei nu sint unice. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate.. de rinichi.imp ul sarcinii. Din motive didactice. m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1. sint sub 3 mm la 36 saptamini. carne. ceea c.. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile. incretita.surnul scazut de lapte . Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider. malforrnatii congenitale ale Iatului.a ~I apatie .ismele. a 37 -a saptamlna de gestatie. un de s-au facut ef'ort. scrot.. pe aceea. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare . ceea ee explica frecventa constipatici. Parul este scur+. Doarme aprcape tot timpuJ. lucioasa. . 368.maturI~ tate extrema pot lipsi complet. .. C a u z e 1 e care dct.ii este de 10% din totalul nasterilor. mama. 369. ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~. prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. Aceasta lfli va st. a 33-a.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei.oal'ce sinii in cOndl\.entel~ cind sugarul est. instit. de gestatie 9i devin numeroase .UL. .stl?ulll nu.fi PUSy .ate fizica si sport. dm. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? .nzim. a 34-a saptamina ~e gestatie. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. moi 9i deformate. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. a) Alimentatia. circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica. socurile psihice : t. ca~. In schimb. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. Cunoscind aceste c a uze.. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare. iar toracele ingust. brelor.ia intre hipotrofie 9i prernat. cc:astele pr?em:nente.anat. Cif'rele cele mai mici s-au inregist. apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm. uter mic. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. bolile din timpul sarcinii (infectii. h) Cauze medicnle mateme . iniectii ale fatului etc. refuza sa mal traga dm sm.i zarzavaturi proaspete). iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . AlimentuJ de electie este lap. cu inst.a eforturi mari.a este mica. gradul ina poia t de cultura.e.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. Jar te. nelegitimitatea. boli de sistern) etc.lI1t ?obontl. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue. Maternit. . n:an . endocrine. . inf'eot. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e.<.. familia.e. s. Exist. care este de obicei mai intens I}i mai. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere.. . tia. la~ in caz de l.atii mediului etc.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei.antunle pielii de pe talpi sint rare.~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura . So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete.a cste periclitata. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie). placenta bolnava.de oXIgen. seurte. F r e eve Il t a medie a prematuritaj. 371. Initial.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. munca de noapte etc... men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani). Dezvoltare a cart.l). c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara. protec!w unpotnra infcc{iilor. ex~eDti~d mom.]J1e secretla lactat~. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate.' III putin adinci.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici). . activit. va .iva ce nccesit. Este r:e.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul. pentru a meni. re~p'Lra- .

masa de infil1)at.~. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. 5e calea eu fierul bine lncins.1. prematmii r(cupereaza dir:tr. Sobele. d 1 000 2 000 . de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie. mare om politic englez. Victor Hugo (1802-18~5. .imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u.ire.a sil elimine aerul lnghitit. pent. aSOClflza.a supraincalzirea prematurului. Se alege pentru sugar un pat metalie. Churchill (18/~1965. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun.al'sil U?OI'.. sub forma.stud!at~.. .chlar tota!a.\1 2 . e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C. de solt~ti. . I~ adevarate salttll'l. in afar8. Este absolut necesar un radiator. nn apnca obiectele la 4 1uni. I' . astronom 91 f'ilozof englez). jnLiJ'zierea de limbaj. pentru un singur supt.a considerare optimista.. t." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii .. Dupa llscare..1tlve de.0 g .se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves . . Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease .. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se . So VOl' folosi tetine moi. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi. dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\.1~n. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm. tismul se previne prm adrninist. Inpt. at.t ' 1. Ia intervale d. cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut. ut ill formatea unor propozl\ii.l . este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut.I~Ce~~~\dl~continua.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut..!1 (. Similac) sau acidifiate (Eledon).:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau. se fierbe inainte de a se da sugarului.J- 189 . Newton (1642-~727 matematieian. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \. . mare PlCtOI' franeez). . bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece. tet.. Scut.ia. fixat pe perete deasupra patului: sugarului. Se va evit. regurgiteaza ('i .ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait.i. de cele adapt.~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil. . treaza corect. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial). .it prin gazele pe care le em ana. a IntIr.inalnr :. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi. Dupa fiecare supt. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore. .a folosind stiele cu apa calda..i vaselor. Eleclon.~e(). In ult... alegel'ea unui anum it produs de lapte.i I In caz de guturai.baJ..I a lIlll. .. Lenjeria lui se \. c) Protectia impotriva infeetiilor.-1778). prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36. Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p... 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her. separat de lenjeria restului familiei.t Ie e )'11 Iunct.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot.Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto). caloriferul.rins. dO." . rit .la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml).ine intr-un dulap special. sub forma injectahila.olereazji. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa.5-36. pe zi. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. care se spala zilnie. Asa cum HI m a i spus.. . tre~uie ~il.ie 0 data pe silptiiminil.1imbaju1. Locomo\la.1Ilt'gomc.e . prof. eventual eu 0 solulie antiseptieil. aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8. se v~ . Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re. Pina la 6-8 luni de viata.ii. La noi in tara. nu stau in ~ezut nesus\mu . urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni. dr. d~ la 1694.. as '.rarea ZI~TllCa e "-. Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut...irs. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil.. J88 Cea mai importatud regula in p. In jurul virstei de 3 ani.1mb..i prea brusc. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C. . 1.~ ~~~~ " .tan~.ulttl~ ~re 1~~ ~.aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\..lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ.. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl ..e praf Lactosan sau Haraul. \Vmston.91 psihic. pentru a preveni arsurile. Rahipe e.tm 1111 ' plClOare. t" 'e de 3 ani 600/..ie . . .ul din hibcron.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. nu pres st. ..i. inainta de Iiecare m asa. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(. numal pcll_tla lltl( .cit dup~ lum.ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului. ..ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~. obosesc repcde....~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati. Dupa aceast. Iizician. 1 1 . pentru a nu-i limita migeal'ile. .. )lunz~Jtor virstei.. 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.l. Orice preparat de lapte. Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil. . piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor. .re. arata prlll ges Ull. Ia nevoie. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli.. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\.a supt. . . ..In vizitil". Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala.~claUi. Parintii prematurulUi.~I eea a .enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. ~as~pdm~ni. . dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu.zmta nele dintre minti]e st. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u.' .en~ru un an. apm a merg neII lC P. Iapt. . Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. . ...ilac).ate (Humana. .d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap . zlenlor motai'll. scriitor franeez). . daca se pl'eparil si se ad rn inis.'..im p de 15 minute. Pentru prev~nirea anen~i~i. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire. intervalul dintre mese. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L .00 g). zidul din apropierea patului sugarului. dmtre copm m VlrS. proa~. (.a a camerei (22-24°C). sugarul va fi tinut ridicat in sus. Auguste Renoir (1841-1919. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea.ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun.] sub forma de inject. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant. mama va purt~ ma~cil. execut(l ordme.e 91 t.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba. indiferent de recornand aril« de pe cut. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!.um1t pre~atUI'..

materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut. Este verba de grupul de copii care.a In acest sens. 372.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit. pentru ca stim din o xperient. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r. Or. Sugarul se va famili. Este un nou-nascut dintr-o gestat.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale .re:ne 91 corect. Spre deosebire de prema:turi. de furie.itati adecvate. vocii. Postmaturul 373.a. Ingrijit nymal de ea. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat. intelegereu I. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil. turgorul este scazut. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt. un premat.amtni deficitul greut.a toata asupra sugarului.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj). uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui.a . persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. prez int. au pielea uscata. ell rc act.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. sa cada.. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. a virste i gest. ~e va o_bll.ii nervoase. sa aiha "eucuie ~i vinat. desi se nasc la termen.a recomandare.ri grave. ca ~i eeilalti copii.) ti da sentimentul de siguranta.sa 0 solicits i~ea mult. pavilioanele urechilor au cartilaje. Iie lasate pe seama acelei persoan:. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte.In studiul respect. cu eantitati . 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1.ationale la nastere.2 de Iuni. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. adica sa fie . . Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului.are intelectuala norrnala.nenuJ ??rmal. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada. mai devreme prematurul. La 6-8 sil.i in cant.ili~: u9uri.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile).a insomnii. cu :ningiieri]~ ei. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul. Nurnai mama (sau. Dupa observatiile noastre. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou.orie la acest grup de copii.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. 0 r g ani z are a z i 1 e i.tere 0 piele uscata.30-6 dimine~\. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar.'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. Subliniern ace ast. Sugarul a "propus" un oral'. este prima manifestare umana. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata.arilor motorii §~ ~si~iee.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale. care are nevoie de uniformltat~.) f1lrll motive justificate.avii. v. La rtndul ei mama . Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi.lngr~JI~ de aceeasi persoana. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii.. Hipotrof'icii prezintil.· . ca el eon~lllu~ . Anxietatea psrintilor si. de agrcsivitate etc..a c~ multe . In general. dimpotriva.lll. seazind din virsta acest.amentale ale Iostilor prematuri. Alimentatia se va face cu mese mai dese.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~.a.~. Jar In perioadele de veghe va incepe sil.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn..' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.~e~te c. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. tulburari ale apetitu lui. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~. de. uneori t~eb~f1. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina. i~i formeaza mai greu unele deprinderi.iv. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil. mai ales. lanugo lipseJ?te. 7-10 190 . Daca. iar cu timpul.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:.care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini . 374.. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. Calrnul.a. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate. au 0 greusub 2500 g. pentru. in?redere. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm. la nevoie. primesc mai greu alirncntele consist.Ie casmce tre= cind pe primul plan.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil. . prematurii sint mai agitati . mai mici. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). somnul deCJine mai organizat. pl'lma masa este primita Ia ora 7. independenta de nevoile lui. cu tonalitate~. ~ugarul va fi linistit.. remix caseosa este foarte redus. testieulii sint eoboriti in scrot. Daca nasterea depil. cu . pergamentoasa.uri au 0 dezvolt. eu imagine a Iigurii. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :. cit ~i de programul intregn faml. termen prezinta imediat dupa na:. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. Ingrijiri]e.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est.! mult terr. Intre 2 . 0 mare parte dintre prernat. Daca are un ajutor In gospodarie. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins. de preferat de catre mama. prematurii VOl' fi lasati sa se joace. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. cu mirosul eorpului.en te. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt. este bine ca muncile casmce ~a. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa." . parul capului este redus. pentru a se intern a la timp In maternitate.eluat.ai".e. de a-I vme in brave.

u stant1ala. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . apoi pllllg~ din nou dupa. Dcesa. mlJla. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c. a emtarJrea sapt. De cdle ' I ~pte. se poate da. are putere sa suga.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor.sip cu foame. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc. s- f: V w .u tandrete. vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa. ar pu. va fi pus si la • . sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda... . deta9ata de alte griji.o bema secretle. D. caldura corpului 193 13 . Completal'ea se va fa 'e I a.4-.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte.eva. d. .carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. tinerea la piept.~1 d~ a adapta regirness (c. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic.Iarn !mp: :~ra intl'e. Ce1 mal multi suga n renuntj. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'. 'n Juru oreJ o. Ie s. fara a ave a impresia de foame. Plimbarile se fac in functie de anot i . Sugarul a prins gustul sinului. fara placere.• 'v r a :-~ 1 me s e lor. 11 va lasa sa eructeze '. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a .' 1 f':_ :: mam. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. daca.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie .l.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta . se previn tulbul'arile de apetit. din miezul zilei. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. E. mama este dat. a~a tnctt el nu se mai in~arc. G. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le . td' 1 sura d e ocrotire.u medicul. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ . e1 invata sa aiba incredere in mama sa. _ ca u !ma mas. Dac.1 a s. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. in locul suptului respectiv. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince. fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa.mamel.e favorabile unui echilibru sufletesc c. ~i.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ . Rolul mul. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa. In a doua luna. meet. Se va izola intr-un loc lini9tit. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste . la un sugar alimentat exclusiv la sin.:1 numUl oupa aceea la masa de la ora . C 1p.e capul la dreapta 9i Ia stinga.u! celei de a II. Cantitatea luat. 244). ' C ' dm~ daca . a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului.alapta in eontinuare.~rele de sup t. ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa. pentru a se cuno' t " '" .g mai intli 0) C .Mama 91 copilul 0 C. um se poate desfllnta masa de noa t ' . I felul n D.hlar ~ mese).ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'.s.. .reptat cantitatea de asemenea. m nici un caz dU))a orele 22'. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. cei rnni multi a e .ele 243.s~!e ahmentare.a 0 regula stricti't in ceea ee J".ca 9i intinde buzele.esteaza si wuga.0 palte dintre ei renunt.are ii sint satisHicute citeva dorinte. La masa u.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. M~lt1 sugan nu au inca un . lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest. el nu vrea toata cantitatea propuaa. .a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea.a. Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate.at neeesita oral' regulat al meselor. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper.6 sapUimfni.~ Tagf~ fm .' J( me mversa. c.a Ia fiecare masa este variabila. lll). cit este tinut in brate. Daca este hranit 1 . fie ceai.t. dimpotriva. A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst.. Pe linga valoarea biologica. este inutil de a-l c. Se risc. prima ~i a doua masa. n c. pe ]jnga aceste manife .. 11 (masa a II-a). mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. . De obicei.. SCd e lD greutate se an. Daca mama alapteaza sugarul. pen TU eructatll dac.re~te t.om~ ~:. La aceste mese din mijlocul zilei. va consUlta medicul de c. sugind mai mult ~i ':p a.' I . jP ~ . 2"':3 ore' a 0 mas:: n. g t' ' vOl': pe Zl..ircums r' "Ca masa sugarul !.at. eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc. In cazul ctnd nu are lapte suficient.zy alui . ca 9i c. ."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru. La rlndul ei.e. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. Odata eu eructaiia. Cind c. dar intr-un mod automat 9i "pasiv". f'i b . Va ria t i a ape tit u lui.utul .v.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si .lnd cauta c.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin. past.~t ' ~e pel' ect egale. Alaptarea. eu orarul de 6 de supt (pe masa). punct. '" '. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta. . trept. La . _. Din experienta ca la fiecare alapt.le. Nu se poate pins Ia 'sffrsit.:' putea minca mai mult pletare. schiteaza mi. cu placere. i~i mi. aminala se eonstata ca . SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. u~arul i~tarc. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio.stE. nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere.inamte de penultima Alimentatia . Dupa alimentatie..eia pentru a eructa. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. F. Lng hit d Ja ~fn. muls in conditii de curatenie perf'ect. dat. fie 0 rnasa de Japte de mama. el l~\. el are sa suga.)m 'it.oare . Jar dupa amiaza _ spre sear& . um po ate fi impiedic tv.~f1 dup a ora 10 sau chiar . fie eu pompa." . ~75. care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie. pre a.t i. .ontrazice. "d -.orespunzator mamei. Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' ..c.'" . crescute progresiv.I . pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului. .a.a c. J orei . mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '.J." sugaru nu prot. garul nu Cl'8ste sau chiar' .U. doarma un sugar: neintrerupt noa 't. (slmtmdu-se sated pentru m .e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit. 9i mai tirziu orele de masa. Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit.are.elalalt sin.ac..a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani.Un.oare sa-i dea sa suga. i se va vorbi c.ontrar " .ulga mal. cind .a me 1CU pediatru 9i de ore. :Mama va a9tepta c. care Va staJ)]h daca este utila 0 c. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va.al ~i~eva minute ~i supt. daca mama lipseste 0 data de acasa.s u gar u 1 sa. ea este acum initiata. Nu J'eafiI'J.a nn se h saturat la supt. .ide incredere.t .:sd .orit... ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. . Se po ate . C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a.nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.a un supt r tId I " .azul 8'.

In rncdiul rural..5 2.a in jos. suaarul o jlHUZ.' dl' VHn\ pr lumina ~oll. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat). La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}. de mlHna. 1(.wl a/willi.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\. C. I'Pspectiv GbO--780 ml. giisel)t.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. se inr] i Vltam\r. \ip:'. .: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca.. fie pe spate. In plus. Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%). rnr. Lie hid u I d e d i I u t i c. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t.i. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat. fixarca concentratiei ~i pe mrs«.et inei la p unctele 270.Hcpartizata la 6 mes«.tot t. deci 1.i.l. Hle. nu sint him: natural!1.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf.s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs. tilra intrcru. 9i 110-.i. Cantit.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal./ +4 ('Lu'.r (5 g) ili se 1rnpre ullil . a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie .a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir. rcvi ne In 'l!10-1. 1.ului. + + PODtC'III"('(\ acr). R a t ia m e d ie z il ti i c ii.1'r:" ('ora.iI'<1 ea unic1. avind grijiI sa nu se depilileasd. Marna va pUIle 0 c:lI'P. nimeni nu-i scoate letina din . de ore.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z. I)i m ai bine.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH. Unii inghit 0 caut it.. se t re pt. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3.or. ("liei.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml . Fieca r« sugar j~i individuaJir. 195 194 . A.pere! care se ulei e\l yil. La sugarul alimentat natural.arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu.e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.conizatil de mcdicul rus $carin. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei. eel e 1 a It e pro d. Tonte D(. in prirnelc luni de viat.'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec. a \(.'. Ia care se o lingul'itii de z(lhii.aton se calculcaz a in modul urmat.e !.e culcat 37G. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.oracele ma mei.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf. Ei se opresc at unci din supf.. ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc.at sirnplil jJl'e. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.ah ar la 100 ml. putind survcni sernne lipsn mincal'e). Cifrr le sint pU!' oriont a t ive.a.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3. Intre mese.'i grllsimi) ~iaccesorii. pent I'll rn odul de prcpnrare. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. In a5-a-aGa.(. flurrwnil). en rernediu.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{.]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului.30 In amina a 5-a iii a G-a . call par~ifJI adapt.4-4 ill proaspote.\.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. esle dupa masa). rati a zil nica este de G~)O-800 ml.140 rnJ/rrHisil. dacii se d au 6 rnese. cu orestere norrnala IlU est. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc .'l in sup t.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte. incill. di lut. rnamei t isor. ell toa~k' din lor normals. pliu« ell L! p t«. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. hirh-oc arbonat. cum sint H umana sau Similac. a sug(ll'ilor s(m<'lto9i.) (2 masuri a 4. -est. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [..271). tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) . r.at.60 daca se d au 5 mese.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire . fln. Inccpc 0 parte sau.cll' rqn·C'zint. 000 ml pc zi. B. fiirii microhi. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. pe hurt.

d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative.eridinta de a sta indoit. ba?~· nele .). acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit. Milupa .rersitate. unii demareaz. f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . cu bratele dezdoite. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e.sueul de larmie fii de portocale. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate. 382. 102 .a curatenie. prune. a) CuI cat pe spate. tifonul. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale.iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i.ati si la primirea Iaptelui. 103 rio are in Ilexie.a. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit. esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima.olerat fii e?:r. traseul eurbei sugarului est. trateaz a e_u subst. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi.mai bine . b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. colici. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina.ante chimice.daca nu-i place sugarului .ala. alinele. ' Nn. in strat subtire. la cei cu tendintii la diaree: merele.6 ~aptamini inainte. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici.Sugar in decubit in luna ventral. ci dE uniformitate in alimcntaiie).rsta de . SMA etc.e greu sucul de fructe. va fi consultat medicul. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun.ul fli gamba de 0 parte intinse. pierSICI. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala.acesta va face dif'icult. ~i dezvoltarea de [ructe 380. pere.0-12 linguri]e.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. eu membrele superioare !ii. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ. G r e uta tea.. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii. DacB. Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare.rcovi (prezi nt. morcovii. rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe.ati corespunzatcare vitarninele A fii C). L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet. Aponti. de preferat merele . misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie").a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. La cei anemiei. zrneura \. R~zatoarea de sticla. clnd cu alt. deoarece . in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. La inceputul lunii a doua. ' .e altele in cantit. A. stfi c. iar cele de. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect.>i rimavara p .>1oacaze . ~7~.rernit atilor. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. in lunile de toarnna . Se incepe cu 1/2 ling~n1. (Humana. in multe erase. sugarul are Inca t. Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit. de la v. .i. mai ales cu cele infe- E!. rnorcovii. Daca r arn lne orizont. Daca aceasta curba este ascendent. care au 0 cantitate mai mare de fier. (diaree.a mai devreme.ul.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. Nu se arnesteca cu laptele . cu unghiul format din art. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului). Fig. Cre~terea 900 g/luna.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai. mai ales. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.' Sucul se da. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. lnseamna ca totul merge bine. Sucu:Ile de cirese.arnina D primit. fie . daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. Simi lac.a avantajul ea se procura usor. Inainte de preparare.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \. cele mai indicate stnt sucurile ~e mO. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere.ttme pnnt.a ell apa fierbinte.i intinse. citricele. deoarece sugarii n~ au necoie de dl.e sub eurba teoreticji ("ideala"). eritem fesier intens). Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. .In decit serie in carti (750 g/luna). nu este un motiv de ingrijorare.s~rsa de vitarnina D. deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D.strugeI'ea insectelor). pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D.cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. se continua prof'ilaxia eu vitamina D. La sugarul care primest. Sueurile nu se lncalzesc si. a 2-a Fig. partea cealalta 196 197 . 378. Dealtfel. este bine t. 381. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . Vi tam ina C. altii mai tirziu. tomatele. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului. La noi in tara. in lunile iunie-septernbrie.

aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l.. degetele sint adesea desf'acute.n:ptat recotTlaIldiim. I) marna va fi calma.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha. Bratele sprijinul se face po antebrate. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn .nte diareea. urrn aPeturu . (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta.edeaza. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. de ora inainte de ora prevazut. de de crrusie de gaze. l":1sol(-.:hdoll"IC. sugarul tine ca p ul t:.i : va ii aliment.ind sugarului sa-Iii rind. Dad 5e de mai lunga de timp. este ud.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste.. spre mceput. sugarul va fi tinut 2-5 minute In.insa. de partea mernbrelor irrtinse.a (cum est.bralele de-a lungul ca pului. b} A~ezat pe burta.n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est.e tendint a de citiva ani). 383. u.ificii de t chnic.i ai cefei. Inccplnd elm p a rt e a dr.04).cariJe ramurilor.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate.ele lnt ins. sugarului. Nurnai spre sf'irsit. 104 .IzctlL Nu uita1i sa fierbei. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale .ul lUI pe nurt. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0. alternat. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat.ul celei de a doua Iuni.U de comunicare. 2) c(' estc alimr-ntat . ceai "ruEesc". pl:ea put-erniea. in tot cursul lunii a d oua. Cal~ura ~.lzfl 0 l\lmiJ~a. S8 t alit de mult. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > .) sau consunnd u un?!' medicarne. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. Pina la inceput.11e~.e in af'ar« fata de sold . din cind in cind pedaleaza. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . ' la f'lrx iur. ehe). privirea sugarului de 0 luna IlU "pri. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit.ul celei de a treia luni. in pat fie pe 0 parte. scata etc.! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1). care VOl' Fig.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ. fie pe hurt. 103).are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . s6-~i cunoasca marna. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. Pozi+ia pe burta are doua avant.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig.i suzeta in fiecare .a. 1. 8i' de miscriri le muschilor rnimicii. modul de d. 0 chi i. discutati'i: sugarul \'. v. mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se. Capu! are teridinta stea inclinat.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor. ln acest f'el intestinale c. lipit "piele pe picle". el re actioncaz. I: et c I c. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. sacad at ("eil un cosmonaut"). Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr.a din pi. cu capul ridicat nu prea sus. el este dad\.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet.ul !unii a doua ~iInceput.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU. nu sint motive .l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il. A.e aproap~ cont.. Hhul Spre sflrsitul (':'.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului. yipi'!.te yorba de 0 manifest.. sprijinit pe virf'ul picioarelor. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat.f]ectate.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at.ia acelor de ce asorruc. cah. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. cioare") concomit. GJeznele ~i talpile sint int inse. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\. ci sHi ell t orar. degetele sugarului se desf'ac si. . permi1. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385. sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°. incepind din a II-a-a III-a silptamina.a pentru reincepe mai intens.iv. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine.lt daca :llama cauz a lWrd. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor. d) Sustinut de axile (subsuoara). Limbajul. he.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. dcst. nereusind sa nu in8a in mod st abil . sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. cu mi~cari de amplitudine mare. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei. Umerii sint. Gingllrl:tlll. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi."da i'l.\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at.lZadec. in ordinea ef'icieritei.apta. Foarte ineet. Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde.ent cu arnbele picioare. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului.' . a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) . Da torit. e) Pozitia in pat. in ~i de yeselie. Yill'zJi.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. toarele rmc: art. . A' \ipn cstI' iDca rnodul sa. 384. Survine. I.ipage~te "automat". VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl. inca trasi inapoi. lunri mama nu poate dist. 11 este prea cald sau ll jene.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful