P. 1
Emil Capraru-Mama si copilul

Emil Capraru-Mama si copilul

|Views: 1,576|Likes:
Published by Georgiana Dinu

More info:

Published by: Georgiana Dinu on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

. COPILUL BOLNAV . . . este sensibil acelasi pentru toti. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat.. . ere ~ t ere a. proces calitativ.. Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. '" . ~. .. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor.. 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401... ci cum it face. .MineArur! pe baza de fAinoase . Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur.. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu... 3.' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~... . infect. P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate.. dar foarte intim legate: 1. Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase. ..a. Mlnc~':lr! eu ouA. depinde de maturatia endocrina. copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . . :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .. dar nu specified maturitatea individuala. . . Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale.. Salate ' . tesuturilor. 2. . posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent.. Boala diareica acuta . Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil.. 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . .. "'.elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' .i''':_: d~i~i~'ri . .atii depinde de maturatia tesuturilor. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia..) . b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos... ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate... . " ...... .. 1\'1 u rat i a. ... nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut. ... de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului. .c. Studiile statistice.. . .'i"'" Orelol.. . corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare. .. De exernplu.....~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll.. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult.. . ... se traduce prin modilicari de strucat tura. . c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii. ~i' ... .. . dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. . n Tuberculoza .. . " . .. 9. dar rezultatul sau. Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul. '" " . . Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. De exemplu. . '" .... Aperitive . . Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate.. . . curba greut.. . nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica).. '" '" Scarlatina '. .. ... Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. . .ul (parotidita epidemica. proces cantitativ.. tnsa mult mai greu de apreciat. ... . ". care-si schimha ritmul destul de usor. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. Desert~. se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. Este un fenomen continuu. . . unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii. . . . organelor sau corpului in ansambJu. ..gustari . .~~. . maturitatea. Este tot un fenornen continuu... : . masurabil. . . Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii.".pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii .

Este perJOada cmd ~opllul capa:. Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe.e ~ col a r ( 1 . muschii spatelui se rnatureaza.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1.a de organismul matern. In pr imul an. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani). V irs tap r e ~ col a r a (3 . 1. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst. de V18~~ apar primii dinti. Cr~9ter~a este lenta. nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI. raspunsurt specltlce. respirii mai repede.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. De 10. . 6 9. ca dominanta activita\ii sale este joc~l.lUl an sa mea~'ga_. carente alimentare etc. Pe I. ~ ~ . Buge 9i inghite copilul.!lcolar mic". 1 cm de Ia 2 la 3 ani).ru·famll1e.a perioada.inde. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. . Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre. mama eu:n sa in~rI: . Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor. cu pleoap~!e strlnse. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn.5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani. In aceasta perioada factorii patologici.ipga acestea.~tere.6 a Ill). de boli infectocontagioase. 6.resplra. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale. Nevo!le nutri.). dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului. spatele sa fie drept ~i nu indoit. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare. 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am. exclusiv Iact. Bolile care domina perioada de ~ugar. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. CU. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului. se Int.torn. Es~e peno~da c.ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult. medicului 9i sorei de ocrotire.md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului. cit lji de colaborarea medic pedlat. e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. J'easca . cu teat. indeosebi ponderala. D. perioada de scolar sau copilaria mare. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an. intoxieaiii. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . sora de ocrotire.l. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. ~atolo. " " 8. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter. de afeetlUm alerglce. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. cu 0 rata inexpresiva. Mersul automat dispare la 2-3 luni. ~run~lll 91 membre s~ schimbii.a obj~nuitl\. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu.. tlpa. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u . NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. Funciia motorie se desavirlje9t::.nma~ur!\ sa descoper. .mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul.i.?int l~gate . i~i agita bratele 9i gambele.). scince~te. Proportiile dintre cap. Al:m.. . mini) sa "vad1i".~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in .a. .. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. lar tali a se dubleaza la '4 ani.a 0 oarecare autonomie. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos.anate etc. camera coreet incalzita fji aerisita. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it.a protectia conferit. unson. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina.m primele eile se tntoarcs cln.d e ~ n t e p ~. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut. 4. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara). unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire. strlinutli. dasa s~ .. sa Iixeze *1 sa urmllreasca. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte.Lungl. .gla este dommata de accidente. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere.greutat~l erup\H cut. proveni~i in majoritatea lor din afara. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu. In continuare. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul.>tl!. BoM~re 1n . 5. Alimentatia. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an). . In aceast.de a putea s/\ meargi!.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. boli intercurente.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului.ata la lnceput. urmcad. vocea. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare. holi de piele. Acest deziderat se impune din primele zile.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. m!ecYll. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie. sffrsitul PrJ: mului an. .inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani. Imbolnavirile sint dominate de: accidente.enta11~. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt. In capitolul de nO'.. caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. perioada prescolara (de la 3la 6 ani). ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava). Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". 7. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila. v 11 .

dar tntr-un ritm variabil. inainte ca sisternul ner. dezvoltati normal.irz iati (Iizie. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga.ia endocrina. int. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat. denurnit. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm. " 10. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii. Nici o inyata~ura 9i. tn astfel de familii mers'ul ~orbi. f) in al 6-lea an 5 cm. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. zarzavaturij au talie mica.i greutiitii la intervale regulate.. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. 1 . sa se imbraee sau sa se spele singu. sa manince. sanatatea mamei.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. De. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's. ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . mai mult. ~i ajung tr-un rastlm. e) in al 5-lea an 7 cm. b) Faetoril naturali (soarele. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale.11. peste.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. infeetil le intrauterine. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. prin supraingrijir~ ~I tea. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor.pu. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. deosebit de tirziu. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. In cadrul perioadei. 4-5 am la dezvoltarea adulta. B: ~ a e t. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata. este virsta perfectionarii functiilor dobindite. in majoritatea tarilor industl'ializate.o marire a Yalorilor medii 13 . adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. peste nivelul norrnalului. oua) sau vegetale (fructe. In unele familii aparitia locomotiei. c) Mediul pslhie. aerul). A.o r i 1ega l. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal. b) in al 2-lea an de viata 10 cm. . copin subnut. Apare dentitia a doua. dimpotriva. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg. Semne1e . in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. d) Sexul. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . Pre mat uri tat e a. La consultatii.a in mod obisnuit pubertate. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire.ni?i un exercit. intoxicatii (medicamente.?. apa. brinza. greutate).riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic.ica (talie.are I?ubertatii.iu nu pot accelera dezvolt.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. ~ragmentar. vii". vorbire etc. c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. Fetitele au tendinta sa mearga. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. carne. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii.t~ u?ui exe:citiu. tutun). In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . ' D.ato.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu.:!n tirziu.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu.. nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. traumatismele. Trecerea de la copilarie la virst. .area.P de. Pe'de alta p~rte. in lui la nou-nascut ~i adult. 12. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui.bertare progre?eaza simultan. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. L u n g i mea. 13. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi.a adulta se face variabil de la un copil la altul.. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. de citiva am. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig. Dupa vi~sta de un an. timp ce la adult acest raport este de 1 :8. genetlCii. Pe de alta parte. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal.romo~omica). C.~~ Iizica. Pe de 0 parte. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. d) in al 4-lea an 8 cm.cu 0 vitez~ aproape constanta .ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. pentru 0 dezvoltars normala. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita. Iunot.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. ~l c.

. apoi se a~aza copilul dezbracat. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa . Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. In unitatile sanitare. . Fig.atile moderne. .egmentelor ~l proportrile dintre el.85 cm. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. Copilul va fi masurat la fiecare . 5 .ferioa~e). linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala.in primele 3 luni . ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig.int o. . na~tere. de la 9 la 12 luni . Se asterne pe pediometru un scutec curat. mijloace noi de informare a copilului etc. Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. 1). ·5 c). tnsa. C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. g/zi (750 g/luna). prirnului an de viata. 3 - . Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata. ~" 17. iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. cului Fig. Ja 1 an . . Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis.e s~nt diferite la sugar faya .ate ~i lungime . .50 em. dar iii un ri t. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!. b) toracie. iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. 5 a). Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere . o Fig. . de la 3 la 6 luni . 16. Cealalt.ieducatorilor. 3). eu 0 maturare etic-rnoralu precoce. 5 b). in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor.aniversar~ a zilei ~e. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici. ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). c) abdominal. care conditio. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. Dupl'i vlrsta de 2 ani. 15 . celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. masuratoarea se face cu pediometrul.20 g/zi (600 g/luna).95 cm. s. DIm~nslUmle s. de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec.8-10 g/zi (250-300 g/lunii). masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. 4 . 18. . avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. de la 6 la 9 luni .M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice. lunga de 1 m. apliclnd 0 mina pe genunchi. 2). La nastere. mai ales in primii ani de via~a. La nou-nascut.). aceasta trebuie efectuata de doua persoane.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe. neazil.25. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur.atii infantile.Masurarea perimetrelor: a) cranian.rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . la 2 ani . Se observa..nlulmare ~l ad~lt. a parintilor :. Pentru a fi exacta.15 g/zi (450 g/luna).m mai accelerat de crestere In greut. Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. extinderea sportului de masa. iar in fai. 2 -. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential. not. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ.Fig. avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig.iexpiratie (fig.Masurarea distantei dintre raeelui. 15.. 14. delicate In f'ata societatii. ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale.115 em. la 6 ani .de lungime ~i greutate la copii.flent~tive.r .75 em.de cOI.a pe deasupra rnameloanelor. crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. In familie. la tocul u~~i. La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. la 3 ani .rica ce se trece in jurul toracelui.

aceasta se va face cu atentie. aceast. . Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata).Cintar pentru sugar. ciroze. In stare normal a. sindroame nefrotice. dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva. in mod normal. Dups pierderi. Cind ridicam un sugar normal. iar cea de jos in kilograme. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. scaun). Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. Daca li se da ceva mai mult. perfect orizontal. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. prin masurarea valorii hemoglobinei. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree. ptna la totalul de 10 kg. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. tare~te apoi sugarul. in care slnt citite sau consemnate in mod direct. Mai au un suport numit scala. 16 rara zguduituri. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. clnd copilul nu mai poate fi clntarit. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). 8) Culoarea normals a pielii este roz . 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. In luna a III-a. La nou-nascut exista. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. el se incordeaza. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. muschiinu se relaxeaza complet. Hipertonia. c) Blastleitatee pielii. 22. .fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie. nefrite. Ton u sui m usc u 1a r. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ]. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . pentru controlul greutatii.ii decompensate. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. mari de apa. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Dupa perioada de sugar.a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. Intre 9 luni §i 24 luni. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. si nu de 750 g . c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. copii cu perfuzie etc. de rezistenta speciala la palpare.b) Conditii de respcctat. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. apucindu-l de axile. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. C l.fie curba percentilelor. pentru ca in ult. obtinuta se scade greutatea scuteculUl. iar din cifra . varsaturi). deviatiile standard sau valoarea pereentilei . 6). Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. varsaturi). paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. neavind aerul ca ar fi tnfometati. decii 19.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . cu cintarul de adulti. ea sa nu se deregleze.are 0 sernnificati« pur conventionala. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. Se cinFig. ca 9i hipotonia. In schirnb.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. in afara de un sistem special de citire a greutatii. De aceea oopilul va _ii prezentat. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. atlt la asezare. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. in mod regulat. daca nu li se da hrana suficienta. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. dona tije orizontale paralele. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. cardiopat. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. cind este necesara transportarea lui. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. a) Tehnica cintaririi sugarului. se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. La sugarul sanatos.a greutatea oopilului. b) Turgorul. 6 .n tar ire a.iv . la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. din partea segmentului respectiv. numita tonus. 2) va fi depJasat cit mai rar. pe cintarul pentru sugari. Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. dacd.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. Iolosind : . 20. 21. Dm 17 2Mama ~j copllul . Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince.

Ienomenele §i modificarile mediului exterior. int_lr~. Tet. cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor.. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului.. 26. mot!'. .ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. " .lul (ol'ganizn\iije pioniel.p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.el'f) import. in plina desfa~urare ~i actualitate. Ta/dul.' .educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'. respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap. .eaza dintii . parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire. reproductibile. Din ace51(·. 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur.. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care .eziuni.. oblIf?~torl:U calitat..tr. . familin este njutatil.). . Aceasta 18 fata de parint]. 25.. la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _..a l..d. g1ndire... in activitatea concreta §i de observare. mt. dsgetelor..e fie marne: in tirnpul sarcmu..e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil. a miscarilor spon~i a reflexelor. ea trebuie amintita. (vez i t. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe". Caninii superior! Al doilea premolar inferior . La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate.~cicli:181e 8~lm2nist. ... .Jl:i~lpr:lti\ ca un . .irnp co 0 cl'qt. lumea inconjuratoare.i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori .a S811 prelungit.ant... dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social. Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a. de llpnri1ie a dln tllur . cunoa9tel~e. . Rahitismul nu afecteaza in mo.ea dintilor. precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu. dezvoltarii:. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1. Am soc(.~'epel: al.11]('re Ie de vaclw1n. in din amioa. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului.. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata. ' .. care apar in mod normal la 0 anurmt. en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu.area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant.. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la. dupa unii autori.ia noastre. ca hipotiroidia fji af'ect.e.ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte.ia dentara... precum ~i reactia la mediul social.serveste 111.. . invat. 19 .a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi... HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun. alte persoane (adulte sau copii). . . . percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise.. necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice. ' .tia.te de dezvoltarc..p~t i. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. frati.. in adevaratul sens la cuvtntului. st. . . . Se .. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. . ci I]i miscarile.' Mat u I' H rea. La sugarul mic..ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. Lim b a j u 1 cuprinde activitatile . .observatiiie date]p considerabile Erupt.iind insa eli variatiile individuale sln. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini.i\ Ia unel€ vlrst... 0 avansare a aparitiei dentitiei.. permitind compara~ij obiective.- . care contribuie la reglarea actiunilor. . . Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini. .•. . de pedlntnJ. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l.. Cu Loat.. ' .incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial .arii se observe.ekctunJe si afective. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere.. Se ponte limite la radiografia miinii (stinga). I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior .ie rnat. sesizind semnificatia lor practica. 1\1: 0 t ric ita tea. trunchi. memorie. adica miscarea miinilor. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat. rnimica ~i muschii fona1. o1'1ee gnljl t. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit..urarea osoasa si erupt. Sint necesare verificari repetate.. atit cele de explorare senzoriala..-. Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport. ' 28. Cll multe pared controversate.. Jar la cop1lul geolar.bilitante. . UTe. Apreciern comportamentul motor prin observatia.a 0 unitate dialeotioa. invatr~l'e. . membre).. . .TI':bu.i Iunctiile necesare (de e xemplu. se observa si 5e organele.iei..rat. prin stimularea organelor senzoriale. 23. .. completa:.uropslhlCe. 0 S 0 a S [I ~. .iunile cronice de.n..7.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o. 1n perioHda de sugar. afect. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. in t.llip.. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint. dezooliarea percepiiei.abelul de mai jos).1 \'ir~tR m(.ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice. clubul'Ile sport n'"" \... Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia.irnpul pubert atii). . Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard._ Caninii inferiori . In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic..l nc('~. . . Unele boli. den~a:'e..area ortost. T~.l descl'W dden\e reaC\ll ~. 0 accelerare a maturririi schelet. Pe ling.deplsteazii astfel punctele de osif'icare. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa . evniuarea de zvolt. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii. mcdificsri c. .ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d. 24..ie. dezooltarea motriciuuii.a virsta. Cu virsta.at. Din contra.iv8. de pSlhlf\tru fp de pSJholcg. . Al doilca premolar superior . pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf. 27.e dezvoltare... pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile... este yorba de teste motometrice.ice (ca de ex~mpJu.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica. .e. precum ~i asa-zisa motriciuue fina.!?.' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de. de Iapte .. . . ~tructurile :. .•.l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i.

armonie. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. psihiatru. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill. in grup (organizatii de tine ret.a aces.M. locuinta. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el. in colectivitate (educa~. adaptate Ia psiho- 3. facvto!i ?e asisten~a sociala. Adulterul parintilor.S. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt.ai .ea . cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi.re 1a alimentatia naturala la sugar.30. ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. 2. care implies indeplinirea unei sarcini. 1. Gltal·IJor individuale ale copilului.tl afeetiv:~ c~re . sa nu-l descurajezi. modestie. 'I' est e 1e. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie.rofesori de. Invatatori. profesori etc. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. sa nu-l pedepsesti p~ nedrept.. b) grefieliIe de alimentatie (renunta. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa. psihologi. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I.inva~atori.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc.. a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J.orl. Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. dragoste.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini. invidin im~ogatir. profesori. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice. dar ele se caraot.e. inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. Pe linga motricitate. adevar.rs~nala. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. e) stimularea individualiti'tpi si a capa. in gradina. ' 5. In psihologie.de valoare pentru copilul tau. Este 0 probe.p~ cai necinstit~. Propriile tal.) de 1a Atena (1978) a fixat drept .) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale). d) . e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. factori de terapie de orice fel.ei tulburarilor de insertie soeiali'l. Zeee. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. B. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal". SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei.M. facultatea de judecata. cu adaptarile necesare . pe searna specialistilor (pediatru. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor. aplicata la copii. cu o.S. login f(nneratiei tinere actual. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. In inc~eler. sa-~l .i. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici.acumuleze experJente proprii. pedagog. afectivitate). La copii mari aprecierile (promovare.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate. sUI:ori. Rostand).). Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num. prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. competitivitate in concursuri. identice pentru toti subiectii exarninati. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. jocurile lui sil. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 . sa te joci cu el cum ii place.In zl. Testul permite evaluarea cunost. profesori. sport. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. dimpotriva. factori naturali.!n practlCa p~. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei). re.. c) cre9terea freev€lIj.SI\ . 7. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa. acestea se executa de catre specialist. c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. Metoda testelor. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. sa nu-l Iipsesti de increderea ta. alimentatie. psiholocri i~v~tatori.le iei in series. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului. perceptie ~i dezvoltarea sociala.?. ~a nU:l umilesti.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . incadrare socials in grup etc.tUl caplto. limbaj.articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u . 6.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. inser tia sociala etc. asigurlnd nevoile de hrana. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(.10 reguli pentru educatia copl~ul. .m.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. Frobel 91 Czerny. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat. sa-i dai prilejul sa te iubeasca.!l pubhc. ll) strlnsa Golaborare Intre medici. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. f~mlhe unita. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test. eX?~:sll) . in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. p. de inteligenta. cu pr ilejul Anului international al copilului. !ngrijire fli educatie a copiilor. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t. 1979). 29. incluzind comunicarea grafica.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar. 8. 4. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. dar ulterior societ. O. Cu Inaintarea in virst.torn din orasul respectiv. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara.a a oopilului .experientele pe care Ie' face singur. institutii de ocrotire ~i educatie etc. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. Copl1ul supraprotejat. psiholog. educatoare . colegi). gimnastica ~i r~ntl. echilibru tn educatia copilului..l prezentarn in adaptare . Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii.

aparatul vacuolar.rie iii popor. In natura.are ill vietii si rnunci i. b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii. ribosomii.1 pcntru respectarea regulilor st. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 . manifestilri sportive).re soti. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1.e l Lu nevoic. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. numit ciioplasmii §i nucleul. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid . La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit. 32.ivit. 31. Intr-adevar.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente.e Hi gmdul\li de mat. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. cromatina./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr. in dczvoltarcs eont inua a noast.ii socialist«. tIll!l r a II 0 a s t I' il. '10. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :. 34. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. numite cromosomi. nici pentru nlti].a. vacante. ale et. spectacole. reticulul endoplasmic. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. acest. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor.urare. e xcursii .ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. nucleolul §i sucul nuclear. 7).. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave. c[diitorii. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte.i viat. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to".i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului". aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase.amen lul f8F< de pat.ilor. din generatie in generatie.ni rind e In stare den. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt.e.. dcvot. In timpul diviziunii celulare. eel u 1 a. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i.n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte. este centrul vietii celulare. centrosomul) (vezi fig. aparatul Golgi.re socialist. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile.suforlnF\ nici pentru el. care sint corpul celular. In fel en 9i ndultul. fnt.atilor realizate de un organism. a) Citoplasma. Familia trchuic sa fie cea dint. cresterii sau reproducerii. La Iiinta umaria. Cind nucleul nu se divide. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit.atii celulare (membrana celulara. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . suma act.abilit. naspJlHe~te. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc. hialoplasma.icii si echiUq. 33. mitocondriile.

A. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. se terrnina definitiv.se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot).e~gente: pe de o' parte. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse. ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 .3) ~i orulul (celula feminina.ntenFoneaza sa . in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. ered~tat.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . din punct ~e ved-:re eredl~ar. prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu.atori au facut studii pe animale (fig. 8).e de la parmtii nostri. dou~ e~emplare din acelasi individ. Din rezultatele tncrucisarilor efectuate. 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. .a unui anumit caracter particular. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina. care ~e [nseamna cu . Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul.le care sa-l furmzeze culorl nol. permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat.independente unul de celalalt .otdeauna. 36. doi indi . transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. In loo de a gindi: "organism".lao . se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede.iut sa aleaga.ante colorants (khroma = culoare. Fiinta ou~a?a. oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig.:.rn" I~ acelasi tlm~. Mendel gindeste : "caracter".Unele caractere nu apar t. el a avut intuitia geniala ca. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst. In realitate.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. Dar. In anu11856. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. ci de prezenta sau absent. 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama.lOl~~ gica.mele de genetica (in limba greaca.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele)."I"mazare zblrcita".la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. de color it al tecii.priID:e~te de .portul erediuitii.t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita".a generatie . soma = corp). In prima generatie. mostenit.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa. Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate. acest caracter se constat a la un sfert din aceast. Datonta eredlta~ll. 0 constelatie de gene strict individuala. extinde ~i diversifies culturile.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca. celula primara a Iiecarui individ.e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie. rolul de transrnitator i a1 parintilor. ' .. genesis = na§tere). Concluziile slnt urmatoarele : . Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . Intermediat'ii transmi~~ii eredit. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. la. C rom 0 S 0 m i I. I1wma nu mai poate da nimic fatului. LegiIe lui Mendel. Cromosomii sin: su.Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn.-. un anumit painmonui genetic [erediiar}. pe atit este de complex ~i de diierentiat. in cel a1 p~rn:. 9 ~i fig. 35. claritate ~i constanta. de lungime a tulpinilor. soiuri de mazare foarte stabile. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. Ulterior alti ceroet. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite. iar pe de alta parte. nu e4-ista formula interrnediara.a in uterul sau.b. care se noteaza cu 'i?). D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal). In plus. Diviziunea celul~ra normala (~itoza). 10).1. In a doua genera~ie (variant. in cel al variatiilor individuals. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit".ic.ea. 37.lntr. . Pe cit pare de simplu. pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii". de forma a tecii mature. . inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. Mendel a st. J?. Asadar. pentru a le tncrucisa. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart. In ceea ce priveste mama. functia lor ereditara. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted". 38. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare. pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare. verde sau galben). Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit.

a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. Ia am. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.ru fiecare specie).rlldl "11['(' cei rloi pl. Ia ro aliz areu do organe IoarI. care duce In do dublarca apoi la dist. .1! lIjJl). schimb.oare.irni (fig.(\l' de pel'echi de cromosorni. apoi. Diviziunea ee]ulfJ. rezultat.Cll oJ. aeelasi niu ereditar." hlbrlde $1 au caracteru. Ccluln-Iiicr.itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti).iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt. 11). Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. din 1".n diviziunii. celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz.inn ~i crornosornii :'lnt vonst. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to). Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni.. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit. Crornat. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament.).rR est. on tntre ele In F'.io !Ii invuriabil pcnt. llceea~i functie ~i.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit". 2 exemplars de mazare n Fig. so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive. n .ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(. Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t.xmnzllre zblrclU.re stnt hlhrldc . a) celulj produce mtzraren 11 Divil.j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua. S'au idcnt ificnt 4 t. g) dcpi1rtal'(. d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt..ide..ribuirea prin injurn(itiij.icul). gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn). la nivelul nucleului.!l ~~ cromosomuor .illnea cf'llllarA. 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted".impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula. 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1). Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r.)i ai c('lnki.aro Intre ele.cst.l ).'. l') . H.ala t ..uirii .jre a st. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru . F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. arhitecturli intima. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.i cromat. Ele so inmultcsc. rasa nen· ig. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn)..e diverse.ocului de oro ruat. va fl IdentilCi!.tortat: f) .c rist.1lC t C . n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl. d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip.ate . 39. ! I" t te noanele de maz!!. all tncructsarea ma~nre netedl!.e dcei un principiu fundamental al suprnviej.

locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. ca un bob de mazare hibrida.1 se deoscbesc. in experientele lui Mendel. deoarece cromosomii sint perechi. In timpul Iormarii celulelor sexuale. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. se aseamana. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat. caracteristie sexului masculin. in acest eaz. Pentru un homozigot. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. este eel care determitui copilului care se va naste. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. virgule. In ciuda taliei saJe microscopice.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. . ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt.a jumatat. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). Acest arnplasament poarta numele de locus. s-a vazut ~ai sus. 40. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. adica posesorul a doua gene diferite. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. 42. de sex masculin }. fie cromosomul Y [copilul este.a trasatura.: c~l al culorii ochilor. 43.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". La om.-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _. G e n a. Fiecare gena. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. alta. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. De exemplu. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. 1960). reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. Fenotipul depinde . ' Pentru a intelege aceste notiuni. Daca cele doua gene sint diferite. Dedublarea cromosomului. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). asa cum a stabilit Mendel. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. fie c. In mod obligatoriu. 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom. de cea de fenotip. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa. Car i 0 tip u 1. 13). Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. cind un subiect este heterozigot.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. _ . in celulele 28 sale repsoducatoare.-x-~. Din contra. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. Prin fenotip. se va manifesta numai una dintre ele.iva este homozigotii pentru acel caracter. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. forma dreapta sau coroiata a nasului etc. . In timpul diviziunii celulare. Fen 0 tip u 1.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. Fie cil. cirlige etc. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. femeia are. G e not i p u 1. 41. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . in 1953). Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. Din contra. Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie. dups acest cod. dar ~i diferentiata in aoelasi timp. Resutu: cd barbeau. care poart. dupa 1-2 generatii. 44. Notiunea de genotip este apropiata.ati Iunctionale numite gene. Genotipul este const." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig.e. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. diferit de tara de bastina). de genotip. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. persoana este heterozigoui. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. populatia americana de origine japoneza. binetnteles.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata.). astfel.

) microni : Cf(lmo"c\Jllul j. oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. un cromosorn X si de un crornosorr.. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e. IHdca 9 ".ful dcz.('j prepnl'ntorii Y va un b.t.. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare".. "'Il'la a Iir '1. xx a fexy cundl'.daca.nU~(). SchilllD Of' Fee 11 n d a j..0" e ovulele sale pl'irnesG un ero. dil. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni. Or..•A~~. care se manlf'esta totdeauna.::>d//7d"J?/"/ II OC. a) Combluarile cromosomilor stnt enorme.e detern·· t d . ' "romosomu lll .:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor. f' .n X f. t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill.. 13 . d int.'i'j . ?JC'... Provenita.. . de 4----. cealalta celula-Iiica va avea. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri".cro'.PXll ermrun est. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt. c. .yoital'ca \111\].daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri". . in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza.f>... Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar. (e un el'oX are 0 • "" .a mesajul ereditar. ...er. It". de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot. Astfel 0 celula poate avca. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X.]('il' .oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. 11!). . nuca : yC I .J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_.I.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc.J '.• \11.' X-. \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele .Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7.7& c9/'C' .e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza).'iJ'!'· I' t'!' t' ." "oelll albastri .'/'C'Cc" /?J._. In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata..llltre crornos(ID"d ~i z·ull.s: re]JI'OdUCll Loan. " ·l)O. . consU.iat. .d n toa . '.tn c. .. •.)"/1/.llullliirul de 2.i un cromosorn Y: jumat. i H. llnUIll1c!IVH! este det.d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '. rn.) J.'i. cro~na~ide.:_.ate elm spermnto7. Gena "ochi negri" este genii dominantii. CI'omO~.e ce U (' e sale (! oi . dar plassdi. '. nou " .·l_ d. n 0. • .. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta . 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni. a ~lta. Am arat.IUZR. Numarul combinarilor posibile este enorrn. 23 de 1 1 4" .! IDrJS(.daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": .e un «romosorn Y. invers.AeeasLa sudura se peats face si intre frazment. urmate de sudura capetelor . . este 0 genii recesiDIi. . subiectul poseda gena "oeh] negri :. '.. Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna. Icsit.::lC"?//' c9~c9S'//'/ p./'/ 07/'& .?/ c..'/. Xtt . In Sf!~lt. _un (~romosoJ.. ~. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] ..nll(f! tahe ldell. 19~~lte.c.OIJlJC _. ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare. din cei 23 oromosorni .'. din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta.?/: /7C'?..arn cum se face transmiterea din generatie in generatie.tiei este lui cornplet.3 ~) I 30 . chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar.je . " tl. I ":1te din flh. cunoscut." . (. mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . . e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri .. avind 0 mare importanta in medicina.o » "'" uoi crornosomi. na unat. Gena "oehi albastri".1 gena el este heterozigot.nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll . respectiv 225 = 8 388 608. " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast..ul's1d L:l~'.r-un ou PUl'ti\tOI' d~. deci la persoanele homozigote. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y. cromOSOllll rnosom X. Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu.. I ue .{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus.cromosorni onl0~ ~.::lc. .:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor. 45.'U ell 2 crornosomi . 1 llJIllcro.at cum cromosomii poart..' '. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii. In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare. Fig. Se produc atunei rupturi de crornosomi. cro rnaud c. incercam acurn arat.. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul.lg.. . uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip .ln-un G. b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi. .

care sa manifeste caracterul recesiv..:_.~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?. respectiv ~I ..Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant. mostenita de Fig..:_+~-_c:=:~ ''0 Fig. Aceste mod. purlind gena a. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a.6O'5'//'/ Fig. Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. de doua ori din patru eventualitati este heterozigot).. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri. Patrimoi lor genetic este identic.ivo. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . . tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a. mostonita de la mama. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. 1N N I. _ . Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. • ~ 47.. Gena N fiind dominants.ansa din doua de a transmite gena lor dominanta.abileasca modalitatile de transmitere.. Altle) spus.ea si parmtll lor (fig.6as//'/ a/.SIV~.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri". care prin definitie este vizibil ("aparent").. respectiv i"N N I . caprui.te. gena a.mama este de asemenea. din cursul generat"ITlor. taU\ 'Ii 0 gena a. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N .-~--. Con s u I t u I g e net i c.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig.t> ----<2> O'/. pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante.~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I.?/ . 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri".. 2) tratamentul bolilor genetice. 17. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C.:htat1 . Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19. exista 0 sansa din doua. Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil. deci purtatori ai unei gene recesive. 16).tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t. T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta. respectiv I_N N I . ca <e5 cc. Toti game til s8. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:.l 3- 33 Mama ~! cOpllul . gen. .ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot. Transmiterea altor cul on (verde. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a.Oplleu ochi alb~tn. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. Din contra. Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N.// C~~~~::: _:':::':::_:. 18). . Din contra. Tinerii casatorli. Mama este homoizgota "oehi albastri". celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig. deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa. 3) detectarea precoce. 18 cc~/ 48. 10). respectiv Fig.:~~. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a.:--([J_-__-_.toti VOl'. avlnd deci ochii negri.are. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta.5'1'/'/ o gena N. se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti. ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC.ipice ale acestei transmisiuni.. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial. c) Unul din cei cloi plll'jn\i.avea oehi negri I'ctusi. Toti gametu s8.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid.. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat.a 0 multime considerabila de gene.. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. homozigota. mama.iv contine 0 gena a.a a ~~Ce. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic. 19. Intr-adevar. . . VOl' avea la rlndul lor 0 t.e un ~'pecl. deei mascata. .~ co~ti OJ/ .a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. fiind heterozigot pentru gena recesiva. (7C'?/ Il <9'. Exist. este heterozigota '-Na I.. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant.~i . d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri. 49. 17). cenusii] este putin def'inita.ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. de exernplu. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg.-. Ia fiecare gestatie.sex) y ['j heterozigoti.. existll la fiecare generatie.

Semue genealogiee (dupa E. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. ge. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. In aeest grufJ. intolerant a la fructoza. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. A. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta.ate de vreun tratament. 1 n t rod u e ere. 54. de sold ' " Uncle bali meta. cu toate ea are tendints Iamiliala. luxatia congenitala de ~old. un arbore genealogie (vezi fig. rrra. nurnita col (sau glt). D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori.it si hranit ptna la nastere. se Intilneste mai des la Ietite. talasemia. in secretele naturii". nu are 0 ereditate bine definita. hipercolesterolemia. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. Adesea. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. este important sa se deseneze. gura de lup. netnsarcinata. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. ohstetricieni ~i pediatri. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. Altiida. galactozamia etc. rahitismul rezistent la vitamina D. 5l. diabetul insipid nefrogen. nurnita corp uterin. unele cazuri de spina bifida.ate prccoce : luxatia congenitalii. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. intre vczica uri35 3* . hiperuricemia. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati).ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. 20 . Din nenorocire. glicogenozele. In prezent. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. S-au realizat progrese importante. . cistinuria. ovarele. . orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane.:>-etici(boala poligeni. tirozinemia ereditara. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. iar portiunea ingust. barbat sau femeie. un sistem nu ar putea exista fara celalalt. intima. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. Unele nu exclud pe celelalte . deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. trompelesi vaginul. uterul ocupa locul din mijloc. fie. mucooiscidoza. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. fara sa-fji dea seama.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice.1'CI'o-/. nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. . cu tratament hormonal (boala Turner). homocistinuria. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. Ferrier). cistinoza. lat §i solid.a. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . stenoza hipertrof'ica de pilor. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara. coplesita de griji profesionale exeesive. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. man. [enilcetonuria. "sa patrundil. degenerescetua hepaioienticulara.a cu peretii grosi. Acesta este un inel osos. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. In epoca modernii.§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. sufcrinda. buza de d icpure. La Iemeia adults. chiar sumar. 53. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist.ca). leudnoza. de chirurgie reparatorie.a.care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. este situata in sus. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. Are 0 forma de para turtit. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. in acelasi timp. 20). Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. care are forma unei pilnii.P. Iorrnati din fibre musculare puternice. De exemplu. eu stimulente ale sistemului nervos. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. Portiunea mai lata.t~mentul bolilor g e n e t l e e.50.

23). dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~.ul. Sub actiune a unor procese biochimice. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. 8. trompa dreapt a : 3. peritoneul. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern. dedesubtul trornpelor. 55. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta.a In jos. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. Se creeaza asHe} un mediu user acid. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. 21 1. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. prin intermediul orificiului colului uterin. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. Fig. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. Iovituri ~i trepida\ii. Fig. 59. la cele care au nascut. In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. muscntul constrictor. uterul este bine protejat de socuri. drept . . in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. ureterul sttng . Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina. 57. Prin pozitia sa. 22). la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu). pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. de forma §i dimensiunea unor migdale. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . bogat vascularizat.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. 58. La femeile care nu au nascut. In felul acest. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid. iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. EI cornunica in partea de sus eu uterul. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. La exterior sint acoperite de piele paroasa.erului. Uterul. cite un singur ovul. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). C11 directie anteroposterioara. 1I . vaginul.zduieste fatuI. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter.Uterul este un organ cavitar . trompa stlnga: 4. ficiul col. 0 val' e I e. nurnita Iundul uterin. cu marginile neregulate.n~le netede. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. 10. cu margl. Ele patrund. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. 7. precursoarele 0'-11lului. Ele se unesc 37 36 . 21). de fiecare parte. ansamblullor alcatu ind vulva. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. veztca. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). 2. iar pe rata interioara de piele subtirc. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. precum ~i gratie rnarii elast. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern.a cu numeroase glande. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. care ga.ui uterin. aeiditatea mediului vaginal este scazuUi. ampul a rectala (in spate) (fig. utcrul.icitati a muschilor peretelui vaginal. 22.ia normala. buzele colului slnt intredeschise. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta.inapoi. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. 5. 56. 9. reetul. prevazut. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. Pe de alta parte.a corpul uterin. Slnt alcatuite din tesut gras. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. Daca gradul de aciditate creste. acest orifieiu este rotund. ureterul drept . 6.

In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual. ortrt1 ciul anal. 24).7. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara. se rupe (de obicei) la primul contact sexual. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". meatul retral. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi.. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii.9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un. trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta.]modiiicarile C1. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual.FSH Care asigura maturarea ovulului §l . de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine.a. Aceast~ _transformare.a corpul g_albe. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului. Astfel un ciclu menstrual cornport. aituata Fig. Him e nul este 0 membrana. I. cu :> penod.ive. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita).n~ul..spectlY de In pnmel. situati in partea profunda a buzelor mari. substante chi mice s..chc?la nivelul mucoaeei _utenne. formind cornisura anterioara a labiilor mari. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru. se produce retentia de singe in vagin. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. 62.derea cantj~a\i~ d. pina la formarea placentel. cresterea glandelor mucoase) . vase §i nervi.matu~are . 39 . b) Dup a ovulatie. . ovul ~l in . Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului. la vi. . intensitatea singerarii ~i frecventa .a a perineuIui poate fi reparat.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat. Are forma sernilunara. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH).~Sl¥~ra ~re. formind cornisura posterioars (fig. care este organul analog cu penisul la harbat. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. 66. 0 ruptura recent. t. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari . secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo.duBa de estl'. in urma unei rupturi vechi.foliculara) in ca~e actioneaza .la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. In cazul in care ovulul Int. clitortsul. nurnai rare on doi. 64.incepe pr.ogem .reu 0 l~~H. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical.anterior.. iar anterior se unese la nivelul clitorisului.tsu vaginal.iculilor). . 8. ~i posterior. De asemene a proges. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie.rsta de 12-15 ani. re. Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul. Membrana himenala . care .ecretate de gland. . exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului. lar. De asernenea. 25). De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i. pre cum ~.imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari)..e progesteton este urmate.ln medie. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test. ovulatiei. labiemare. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10. cazul organelor sexuale .ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal.24 IS.a doua faze: _ faza proliferativa (~e . devenind dureroase §i tumefiate.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei. a. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart. mtroitusvaginal. 60. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara.a unei femei (menopauza) se situea. prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior.ele cnd_?cri?e.5. dar poate fi si inehlmen . se succed astfel de c~ch~n. 63. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat. 2. Ele secreta un lichid vlscos care. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile. Daca insa.prin stl:n~larea pro. FSH stirnuleaza in mod ritmic.e menstruatii pina la menopauza. . 1n timpul excitatiei sexuale .-.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . Menstrua~ia &5. Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara. Iascii. §i ditorisul.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. Sc5. Se apreciaza durata. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. ovulatie. Rareori se intilnesc himene neperforate. resturl de nal.n. numite glandele Bartholin. iar pe fata interioara de mucoasa. dantelat sau perforat. Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe. 61. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz. 4.'---7 tral) este situat pe linia mediana. medial fa~a de acest.a user printr-o mica interventie chirurgicala.e Iine. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5.itale ex. el se distruge ~l este ehmmat. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului.. care inohide incomplet orificiul vagibie mica. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. dar de dimensiuni mult mai mici.rit.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole.zli intre 45 ~i 55 ani. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. la distan~a mica de anus. numit. H 0 r m 0 n i i.cltate ~e Cl. "V.

In cursul actului sexual. 67... spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor.:. Spermatozoidul este compus din po. in momentul ejacularii.. coada.7(7' cP/". 26). un glt sau col.:7#/?/"O"rec7 ~<. este abia vizibila cu ochiul libel'.. in continuare parcurg un canal rnai mare si. A§adar. de unde i§i continua drumul.." he 4c?. 3.?-R/ /. ceo.?w/ C//. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. 0 piesa intermediara §i 0 coada.&'..&'ar . Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs.:7b'C6" .&'O' cv .&'07...d/". Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie.5"?'. niste gheme..a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.:77/.71-6' 1. iar 3 In piesa interrnediara §i. _. care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig. nivelul capului. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'. Infa§urate co. Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale.9/"'cO"/".Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin).5"M/. care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina.:Y. In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice.?'cY'5"d"/ ".tru parti: un cap mare. 2./'. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie. patrund in canalul vaginal. cap.>./7P"~h'. elaborati in testicule.' /J7C.7." J'C07~/". //7 cO". Incepind de la pubertate. Este ceo../P/7//7&' C<7/7_"?h. mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm).o- .:Yc.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~. Fig. trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin."1"&. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne.m.-7/6'/7..1::?O'.5" /. aceste glere sint viscoase §i filante./''. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K. formlnd sperma.'e . Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive.1''67/'.. dc indat.. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin..1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000).-7 /. cu 0 lungime de 65 microni.5"&'C/"d". mii de celule masculine 0. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so. port tune Intermedlara Fig. ce poarta numele de epididim. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul. ovu!..- . majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst. 26 - Spermatozoid .. Seamans cu un mic mormoloc.P'/"<7. 41 40 . Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul.9P/ . mai putin.r.Y /. In momentul perioadei de Iecundatie.. 10. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare .../&'/'/._ .M:Y/'/. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58).'/.&'/7 _/-7/"&. Dietz). . Prin miscari de reptatie (serpuire). Apoi trec prin ni~te canale mici. 68.9 _..sr. mai larga. care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare. in lichidul complex secretat de prostate.ale generatiilor preeedente din parte a mamei. §i de gIande serninale.-7Y.5"/0.

ca 0 cvasicert. 1 uterul':2 . coada spermatozoidului se detaeeaza d. ~l nucleului ovulului. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic. Intre timp. -lvnrturiJc. 28). Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului. 27).ie bine ca ovulatia are loc. S-a stabilit cil exist. (j9.ste mai scurt. ci de ou. in plus. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v.'. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil.olu~ul. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat. Se ~'.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. Acosta are doi nuclei. In care patrunde in ovul. La inceput noutatea a. aliiptarea. ovar sect lonat : 7. sperroatozoizi. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. doctorul Ogino-. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. 28 - Saroina extrauterlnil. Fili. asa Incit se considera co. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. luind un aspect identiccu cel. cu functii organioe normale. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. ' Logic. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive.e de cei doi savanti erau identice. Aceasta difererita de durat. Nu se rnai vorbeste de ovul. Se admite.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. 6.sttrnit put~ne . Cind ciclul e.a clipa Ieoundatia este rcalizata. Daca nu este Ieeundat. la aproape to ate ferneile. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. Iecundarea nu poate avea loc declt.in~i pr?nucleul femel. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. Gratie flagelului. venea 0 alta cornunicare. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. variatii de F-2 zile in durata ciclului.t~ un ciolu de 28 zile. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. ramme fecundant citeva zile .lle). fixarea oulut In mucoasa pronucl. piere.e ca~ ~i degenereaza. ovul : Jocut node sa. 27 - Fecundatia. se produce 0 sarcina extrauterina (fig. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. 70. alt. in acela~i timp nucleul se mareste. Odata intrat in ovul. Durata de via~a a ovulului este scurt a. este. fecundatia ar fi exclusa. SpermatozOldul care. ea. ele prezentau 0 valoare lirnitata.itudine. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~. dar ovulul nu este !ecux. care Ii permite sa se miste.are.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. La inceput. 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt.c~n:-entarii. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu.a~cul. Teoretic. Din aceast. I Fig. Prm diviziuni succesrve. ovulatia are loc mai curtnd. Ja rindul sau. !ldesea chiar de mai multe zile.t sexul copilului. 4.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat. migrarea tubara ~i nidatia oului. Sarcinile repetate. utcrma. de citeva zile. care contin fiecare cite 23 cromosomi. per. .. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. ~rompa. folicul evacuat : 8. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii. probabil numai 12 or~. 42 43 . •. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. 5.. in toate celelalte zile. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului ." venires spermatozoidului.tlului ~i al eliberarii ovulului.I e x c. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. stablh. Citeva luni mai Lirziu .Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei.:da_bll decit in interval de clteva ore.m. Ai~i ovulul "a~teflptii.eul . in pericada dintre 2 menstruatii.

enerviirile. nurnita bariera placentara. Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig.7c&". producind horrnonii (estrona. piI!a la apal'ltl~ u. Pentru femeile care.u se poar.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine.a. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8. 7. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort.8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ . :variatiile ~e . Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina.:?!.are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile. modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel).a men~t~uatl~l . 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl. partea materna a pIacente I 2. grijile. au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a .. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. ernotiile.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38.d. partea fetal~.grave.clima pot provoca de asernenea .oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'.6°C-36. Invcllsur lle oulul . 6.'& 36. Anexele produsului de conceptie J~§ J7.vI7O"~!I&17. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. 75.4 37. la~ din c. La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far.lll reserve proprii. N ida f i a. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. embrionul. Daca migratia se produce prea rapid. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent. se produce 0 erodare a mucoasei uterine.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ .29 de zile . Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit./ 6'. Concomitant are loc migratia tubara a oului. Incepe nidatia (in a 6-a . Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{.n c.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi).a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult.a~el menstruatii. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat.i in zilele care prece.O'M qpnmd . prin diviziuni succesive.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. 71. 3. 74.6 36.ile.8 37. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. la ~r~z!re~ din somn).erminare. progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina. In arnpula trompei uterine Incepe divi. c~Hltori. cresterea muschiului uterin etc. coreenul ombillcal. intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. 30). 4. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina). desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. In 44 45 . In acest scop.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale.ate Iiziologica poate Ii st.ziunea ouluj. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di. Aceasta membrana. inc onjurat de vilozitati . sacul vltelin.1°C-37. 2 C' 37. surmenajul fizic. mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii.<:.2 . 5. ReZ111ta ca det. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern. perioada de nefecundabilit. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina.n:enstr~atle (pina. In Iunctie de acest crit. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig. Dupa circa 72 ore. maparent). De indata ce s-a produs Iecundatia. in caz de ciclu schimbator.are.abilit.p /&". Fiind integrat organic in organismul mamei .36. 30 primele 1.//1c7&?7e Pig. cavltatca amntottca. Asadar.la aproximativ 7 zile) 9. 29).ati considerabile.rmato. 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72.a 7-a zi de la fecundare).ia n.a vreo motivare aparenta.

membranele). 83. Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. Inconjura Iatul ca 0 manta 80. NOTA: Cifrele slnt aproximative. 32).) .L. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a . Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V.Placenta !. 47 . parte. sau V.L. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. vernix caseosa. Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii.C. varicelaj . !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele. practic sterila. rujeola.C. parte. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i.) 22 ern (Y. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1. 3. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare.inf'ectiile vii-ale (rubeola. fire de par (lanugo). adesea nesesizate de femeie. embriopatii). Punga amniatiea (punga apelor). Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig. apar schitati oohii. materna.L.a corporal a a unui adult). fermata din doua straturi. gripa.C. Pornind de la trunchi. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie.C. 82. grasimi.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <.C. urechile.5 mm 6 Iuni ..T. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. Legendli: Y. 31 . luni Fig. la termen ~i cor-donul ombiliea1. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. is g protectoare. 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine. hepatita.L. Doolandcr ~i R.amlna a 11-a .C.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina.) 13 em (Y. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. 76.) 3 em (Y. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. 31). ~i lunglme V. 81. nasul. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. = vertex-coccis Y. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan.C. 9 luni 8luni 16 mm (Y.) 5 mm (Y. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. = vertex-talon (caleli) Y. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului.ori : . urrne de proteine. parotidita epidemics. 78. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter. clorura de sodiu.) 30 em (Y. 4. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului. Pe capul. ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata.3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. 0 grosime de 1.) 18 em (y. = vertex (cresterea capului) Y. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana.C.) 26 em (Y.10 ori mai mare declt supraf'aj.T.C. proportional foarte voluminos.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular.ru mari grupe de f'act. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. 77. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta.C. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. herpesul. poliomielita. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. em (Y. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina.) 34 em (Y. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului.

care sa imprime mamei calm 9i optimism. Mcrlicul. 33).:_tla rubeolicg.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate.intoxica\ii (oxid de carbon. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr. 86. gravida estc echilibrata psihic. se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia. malrorma ut cardiace. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. rube- l.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. In acelasi timp se inJi1tura t. materializatii prin c xarnene clinice. In discordar. grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata.t Mama 9i copi1ul 48 . dif'erite anomalii sau mal.a. 4. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii. iar coloana vertebrala este mult solicitata.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput. Nu rareori ele reprezint."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K.ru noua fiin\il in devenire. 0 primil pericacla . diabetul).or si print. S t It diu Ide sol i cit It r e.tulburari hormonale Ia mama (diefunct. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere.eama in fata necunoscutului. toxoplasmoza. Cci obisnuiti cu cit.. --:-.noxe chimice (medicamente).este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i.at initial de cOl']1l11 galben ovarian. apoi de catre placenta. f'amilie In general. la ultima menstruatic. moasa. alccol) . due a t j a san ita r a. II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica ."bridele amniotice" . . In cadrul dispcnsarelor medicale. intestinul gros). este 0 problema de stat in _. 5. guin . Fe top a t i i.raze Ie ~oentgen. sora de ocrotire. Ocrotirea mamei si copilului noastrii.ru evolutia normals a 49 . . organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata). pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. Iiste rioza.ie. Dupa 3luni de viat a intrauterina.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar.ru me nt.imp. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat. Dietz). 87.sint bride aparut. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract.inerea secretici de progcst.atii la nivelul extremitatilor fatului.PC"/'/'?a'Q"o> Fig. cit ~i a copilului care este asteptat .p1na la 16 si'iptamini . fun~~ie de. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. 84. b) I'rogcstcronul (\~te secret. 33 - Embriopatia olica. organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji.i a t. surditate.a competent. sa creeze 0 atmosfera favorabila. spiratia d. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini . }. de Iaborat. . natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta.r-o asisterrt.a o suprasolicitare important. -:. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. 88.Vt?#a/"tP //7 .ie . Prin cresterea dimensiunilor fiitului. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. lez tunt oculare . matii ale immn sau creierului.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. ' . incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85. 3. 32 Prezentarea c4> 6 ~&.a pe ntru gravida. Gonadotropina corionica poat. In statul nostru. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' .ii la efort fizic. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. a norna ltt dentare . tovarii~ii de munca sint datori.ime pcnt. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: .rile ce au loc in organismul rnater n Fig. in acelasi t. . lezlunt cerebrate: 2. Modifid.cron. surditate. se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. 89. Iiziologia organe lor de reproclucere.iroidiana. familia.a in momentuJ venirii pe lurne a copilului. ectuca\.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie).p~~m/.inf'ectii (sifilisul congenital. La marea majoritate a femeilor. maJfor(fig.ya cu benignitatea bolii la gravida. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent.

dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului .nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.apa s.edlCamente po baza de Iier. pr~~ adap:a:r:e~ trept. Ute r u I crest. canalului vaginal in mornent.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele..rebuie semnalata medicului. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii.irea prod.de placenta.~antltatea. Pe linga adapost.1 Jte semne tamini a o. 96.ulare . La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest.a. Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. de. pe.8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr. . . In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui.lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele.urbat. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor.-atoare a.batale a 1Illmu. 95. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura.7 o"W//7/. .impul ~a~?Jml. sini sau l'egiunea fesiera. Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala.litii normals. legate de factori const. v .' .sarcinii. datorits int. La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma").ata a puterii de cont.:le sang~lIle (m special globulele rosii. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e.e este de 10-12 kg.' . In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/.. dar !Ii a Iatului.ul ma:it. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului. art.a uniiate [ctoplacenuirii. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. v' .le ce au loc in diferitele process metabohce). 91..arntni . cu 7 litri.itutionali iii hormonali.rogenilor urinari reprezint.. trebme respectat en rigurozitate. 90. Printre altele.at din "arderl. Pui.yut loe fecundatia. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt. sea derea tendintei la hemoragii. . areoJeJor mamare . carma. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&. in con. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee. plammulm. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii.ractie a mimn (cu !Jeea!'~. . . tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat. 34).e.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?. In cursul sarcinii se produce .1// /4 /e.oaI'Pce. Prin tnmultirea vaselor de singe. 51 4* .7/07Ct?/7/c7 /C/?/..e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \. la~ dupa 6-7 sapt.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. a sinilor. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event.r.ing(l.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa. • .. 97. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor. eritrocite). tspnee (greutate Ja respiratie.!.in dupii aceasta se mst? ~az~ a. mal a es a e or . b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben. 93.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic).irnula productia de lapte si goIirea sinilor. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei.ibila de lic~ide it.sului de conceptic. Dupa primele sapt.. La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete.bhd- Fig. d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: . ~oapse.inderii r. 98. Dupa nastere.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· .ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t.. a organelor genitale externe. recornandat de medic in asemenea sltuatn. Expunerca la ware Je aocentueaza.. ?l'g.tia" 1. cosmetic dezagreabil.timpu.este trl:nls. ut.i t~sutului conjunctiv. 94. d f' care intaresc aeeasta supozitie. dispare dupa nastere.r.fa\a.. .e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig. gifiiaI5).ar a}. . Acest efect. . G r () uta tea cor p 0 r a I it.1 n i m a ~i oircul. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. Tratar_nent~1 cu m.1'//7/ . blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima. Acumula. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in .a un indiciu di aceasta unitate este pert.l'ea viz.spun.5't::/k/"/ /d% . e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii.»npe "' '. 92..erialc se modif'ioa nesemnificativ.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil. /{. S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri. . cu rol reglator in productia de estrogeni. rolul acestui hormon este de a st. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen. Se observa pigmentarea bruna a.~Jllsm~1 11 fa~e .~ in vase 0 cantitate mai mare de singe)." v .urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult. Aceasta 2.esut. Scaderea bruscii a cst. " . di'Jatarea core. Cantitatea totala de lichid corporal crest. . exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t. Dupa na9tere coloratia lor dispare.1 celor postoperatoril. ".

rise" se vor lua masuri speciale (evident. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale.a. :. Masurarea temperaiurii bazale.Y'/'61'?e .?/' d> /07 0'///0.i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?. _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~. obstetricianul. 100.. de avert cu diferite droguri (chinina. In cazul unei sarcini "cu normal.-.5'c'.).. poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii. 10 ogice.. '(!'/7?P/."k/ ''''<'?7. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze . 0 boala debilitant.6' Fig.. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina.. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina.sora de ocrotlre. 99. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2./ EVlCt?. Pde'fpa. " .(c//. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida.. .r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma._8 saptamini de la disparitia menstruatiei.:.ta. luate 9i concluziile de etapa.: '>M· .6oi/oo/. _ dezvoltarea unui rat sanatos. Tentativele. lezarea ficatului.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic.1.'l£>/'d'd' . .).<¢:%%. preparate hormonale.of a semnelor de sarcina./(?/l6"/'<P (E. femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala.f'/rcc/. expunerea la raze Roentgen etc.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului.. t tatea eorporala. cu~~fm%::e~: de laborator.r~ursse. controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr. In continuare. favorabil sau defavorabl1 sarcinii. i -d ¥.v ./cim/..~.jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina.//'//"'/' . Jd igura: pren.&/' . m{lrimea uterulUl. rinichiului. SOCI .re/d'/i' .5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co. v . consulturile cu 1 errti specla ./'>CPA:iV'/t!''/ . E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c.s/6'/'C'a' .9"e SJ. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina ..'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4.I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: . tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala.:<:. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent.~:. dezi?erate :st~ d.l. extracte sau "ceaiuri" de plante etc. Prima conditie pentru atingerea aeestor../'/-?/.a .7. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial). Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii. menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. sterilitate definitiva etc..y (v/er(':'IC~'" Cre.arii produsului de conceptie (medicamente.. ~.. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic. .d .a sau de 0 trauma psihica puternic5.7.' H6'/>/.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum .e a~ scopu e a as . 53 t~ .el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101.7.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii.?I'/<?0'' (ec"?c..a speciala)..///O'/'<"07 . vaccinari antivirale. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//.ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_.'. masurile periodice.. In sarcina incipienui. 3. La 6.. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. videi articipa: medicul de intreprindere (sau.. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia. uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . De multe ori este primul semn pentru un avort iminent. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde). "6"/'''''''..absenta mcnstruatiel . ::::~:::~::::::.!. Consultapile . In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie.. S e m ned e sa rei n a. efectuata corect. .'. examenul de urina.. . •·•••• •••••••••••••••• '.

hemograma. Ea se practica.rcinatil. localizarea placentei. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. 107.n~. In urma const. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic.ia fatului.ice. spre sftrsitul sarcinii.pen.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet. E. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului. Investigatia cst.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului.care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii.1 e g r a v ide i.ll nor ste" orba.ului . acesie motive este indicat printre altele. stabilirea cantitatii lichidului amniotic. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. 105. ovarelor sau ale hazinului. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. e icat sau. m~erv~~W ehirurgicale. conirolul periodic al tensiunii arteriole. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. f p'e inasverr. boli de inima. sifilis. pozit. infirmarea unor mallormatii grosolane. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. de diferitele structuri anatornice.. pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat.a stares w 55 54 . ~ n tee e d e. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. de asemenea. utilizar ~a .atii inirnii fatuhli.cinile ~nt~:lOare. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate.lmfel'l?r ~l micului bazin. boli ~lerglCe. boh psihice. ~04. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina. eolului uterin.iei bazinului. de cat~~ med:_cul obstetrician. familiei sale: a ~l a . ~e ~lIlIChI.\V. cum s-au desfasurat sa. mari solicitari si. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. tiirul aruicorpilor. De asemenea constat.tru a putea sa stabileasca. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. tansformarI dmtre cele mai importante. intoleranta Ia unele medicame. poz itia Iat. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. 106.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran. cit 9i pentru copil. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. E x It men e del It b 0 r It tor. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau. bazlIl~IUl.lCU l~nt7:l. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.e. deci. lfa t.arilor femeii. far a preju. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! . daca este necesara. I'erodu~ere ~i intr. x a ~ e nul m e die a 1. acest.B. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R. avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. rniiloace abort:ve folosite. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale . diagnostieul de sarcina gernelsra. Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). 36). ernen sarcmate.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal. . medicul va controls [unciiile generale ale organismului . amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca.103.). este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s . stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~.oa: Imp rca.D t e. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc.videi. in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii. . sarcini gemelare avo 1'turi repetate. Orice sarcina ulten. diabet. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie . narcot. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh.ale.enea. trau~a~lSII_1e ale. rnalformatii . la . cind colul uterin este Pelvirnetria interna .at. trornpelor. De asemcnea.~nere .:nor toxice : tutun. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3. de Fig.e.!~ de. Orice femeie Insil.

~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. iar mersul este mai greu. Aplicarea acestei metode . Se p o a t e aprecia dinain. 113.ed. care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara. In general.la 18 saptarnlni. lichidul capata 0 culoare galbuie sa.sus situat". Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil. apoi diminueaza. Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. La prima sarcina acest fenomen se prod.32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni. femei care au mai nascu t eel putin 0 data. de cantitatea de lichid. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare.36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni. In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin.deja usor intredeschis.t. In aceste conditii.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie. de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. De obicei. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale. Cind sarcina este destul de avanaat. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~. La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it". Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . concomltent cu contractiile uteru~e. 114. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai .prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni .tului.icul obstetrician. i devine. ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere). . usor dureroasa. Dim ens i u nil e ute r u 1 u i. Durata sarcini i 108. pina la nasterea copilului. prin mil. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). 1983).amln! inain~e de. 109. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei.l. la multipara tmde sa attrne in jos.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: . In cazul in care. medicul de circumscriptie 9i moasa. multiparele. Ilnga n. femeia urineaza mai des. in asistenta g. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u. Cu ajutorul unor contractu bune. . daca . In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. incolor.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere.arnlni. Pro g ram a r 0 a viz ito lor.es~e indicate in sarcinile "cu rise".3 luni calendaristice. permitlnd introducerea. inregi~trare . . 112.o d a c a na..uu ~ai este aUt de . nastere . putermce. De asemenea.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili . Din luna a YII-a. 38 . 37). La primipare. .in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. prm cohorirea fundului uterin. . .va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. 111.(oxigenare Jnsuh~lent~.28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci. Se meruioneazii ca repere: . irnunizare anti-Rh).exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie. . v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare. 38).a variatii de citeva zile in ciclul menstrual. 115. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt. . pe cale va~in9Ja. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile). se remarca 0 micsorare a abdornenului.' na9ter:~ se va desfasura normal. " .ravlde.. gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma.34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ). . In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile .-:c~ cu trei sapt. In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. ~rceput.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm.3 luni = 25 februarie. l\U ~c it rile f eta I e reprezinta .u hrun-verzuie.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110. in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. In cazul unor sufennte fetale . s~ alatura sora de ocrotire .a activita~ii electrice a inimii (ECG).le percep ceva mai devreme . Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-.i usor 9i abdo~enul . tn zile sau siiptiimini.

. tuse convulsive. In timpul cind mama este in maternitate.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. Acolo unde aceast. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. femeile conducatori aut. va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . eventual. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. Ravia no~'malade p. fainoase.iile fizice obif)nuite. combaterea oonstipatiei. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important.antc insecto-fungicide. De aceea se indica 0 alirnent. Igiena sarcinii 117. in sectiile de boli infect-ioase ale spit. usor de asimilat. dizenterie. dulciuri. vitamine ~i saruri minerale. . folosirea . zf:hiir. pentru schimbarea locului de munca. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan.gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social . In caz de. bogata. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele. citeva cart] de cit. din superstitie.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. schiul. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. Un reg:m allI.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. glucide ~i grasimi. alergarile.it. est. cind. Con l. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios.deosebite vizitele pot fi mai numeroase.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar.Ill ~o~ obi§nuit). se va anemia ~i va deveni inapt. Incepind din luna a IX-a. refuz.atie variata. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu. patinajul. iar pentru cele care au deprinderea. VOl'trebui schimhate din aceste munci. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei.a sa Iaca fata s?Jicit. . munca de noapte. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. . Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. nasteri premature. infiere etc. 118. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare.oarelor problerne : modul general de comport. Procurarea rnobilierului poate Ii. de alaptare §i de ingrijirea copilului.ului. Inca de la prima convorbire . Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil.itie. ~v~ntual cite va lamti.daca este casatorita legitim. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere . In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri. in acelasi timp ea va slabi. in acelasi timp. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. 0 cana. cura1.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. sora de ocrotire va incerca . Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii. dupa nailtere. pot influenl. batiste.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. fabrici de cauciuc. prin specificul munci). Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst. eforturi fizice exagerate. ci va fi dear usor imbogatit. microtraumatisme). pasta 91 pene de dinti. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale.). Multe Iamilii.are. viata sexuala. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina. nasterea poate surveni oricind. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice. 116. 0 lingmita. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. specificul locului de munca . o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. sariturils. alpinismul.imp in maternit. care due la cresterea exagerata in greutate.conditiile de locuit.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe.alelor. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. In schimb. Ali men tal i a. eondi1. asigura legatura cu familia. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil). fabrici de coloranti. Daca. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. proteinele furnizeaza. Sora de ocrotire ale datoria s5.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . alimentatia.conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. in Iunctie de studiile mamei.venitul lunar. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 . revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu. Inainte de a se naste. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. lmbracamintea.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. In timpul sarcinii. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui. Dezbaterea . pieptene ~i perie pentru par. tipografii. tuberculozii evolutiva etc. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. se va lua legatura eu institulia.iile de lucru. teoretic.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special.a sa tnceapa procura.arilor legate de actul nasterii. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc.-enia \\i ingrijirea corpului. Sportivele pot continua exerci\. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. In plus. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. de culoare alba). in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. mediu toxic. in cadrul profesiunii.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere . igiena psihica etc..problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit. inceputa in t. sapun de toaleta.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei.).o sau conducateri de t. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont.ramvaie etc.

este indicat consumul de Iamii 9i portocale. mazarea) aduc organismului proteine. salats. . Se va prefers carnea slaba (gaina. Un regim variat. iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. favorizeaza aparitia edemelor. Neeesarul de ca1CIU~l.calcin. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. marar etc. continuata timp indelungat. lapte. ulei de rnasllne. ~educe permeabilita. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician. La femeia neinsarcinata. piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. de porumb. toate cerealele ~i dulciurile. intrucit s-au descris accidente Ill.lmea neagra.r:-tura de peste. mai ales in ultirnele luni de sarcina. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. Lipsa ei poate provoca oboseala.a alergie la oua. La femeia insarcinata. fiole de B complex. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii.are. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata. c. Pentru profilaxia cariilor dentare. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. pierderea de lichide. vitel. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. chiar la femeia gravida. fieat. leziuni oculare ~i ale pielii. brinza ~i peste. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. dureri. la mama ~i la fat. Din acest motiv. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. d. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. rosn. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. brinz:t. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice".prin tehnicile culinal'e sa n1.). vise tamina C).-:l'1). curcan. fat prin supradozarea vitaminei D la mama.a. fieat. care solicit. . oeapa verde. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. organismul are tendinta sa revina mai multa apa. avorturi sau nasterr premature. acid uric etc. Din acest motiv. care c1. Prin fierbere se distruge in mare parte. care due Ill. In acest grup intra: piinea. tribuie Ill. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei.raea in sare.1 distruga unele vitamine (de pilda. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. In plus. oua Iulgi de ovaz spanac etc. de soia. Proteinele de origine oegetalii. gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. slanina. fitamina E se gase~te in legume verzi. b. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. care slnt de import. In timpul iernii. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . Pe de alta parte. In cazul ca gravida nu prezint. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). Hldrooarbonatele (glucidele).a.). Daca. lapte. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. carne a de vaca ~l de pasare . mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. P:in i!1fluen1a. vita.). Grasimile. acopera in general nevoile de vitamine. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul). pui. lapte. Trebuie vegheat ca: . Vitamina A. ga~benu~ de ou. Calciul ~i fosforul. floarea soarelui. alte uleiuri vegetale). . Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. femeia se va sirnti obosita. pore). spanae. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. brinz. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. Aportul exagerat de sare.in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara. In ultimele 3 luni de sarcina. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. cartofii. ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . fie vitamine izolate.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. in drojdia de bere. untura. tablete de vitamins Bl. razelor ultraviolete solare asupra pielii. ~iilbenu§ de oU'. In lipsa lor. Vitamincle. Lipsa lor determina oboseal~.activitatea intestinalii sa fie normala.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete. in u!1t!. dar se va face strict sub supravegherea medicului.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. ~l~ ext~emit~vilor. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie.).tablete sau hole). In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. in cazul unei alimentatii exagerat de s. disparitia poftei de mine. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. gravida va restringe consumul de sare.a eel mai putin metabolismuJ.. pentr~ ~ropriul metabolism. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete. Iaina alba de patiserie).a proaspata de vaca etc. Con".elerneaua de oi. 8e suprima oriee aport de sare. lactat de calciu. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. In natura. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. ale fetei 9i membrelor superioare -. care are un rol important in metabolismul calciului. alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. alaturi 61 . zarzavaturi. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. pierderi de singe.tea va8eula~a. In zilele in care nu consuma carne. carne a slaba de pore. brlnza de burduf etc. pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. in cantita1ii foarte mici. va minca un ou pe zi. oua. leziuni hepatice §i edeme. uneori chiar la varsaturi. . Complex B forte. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. Be etc. Iicat. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. cereale. oaie. morcov. Clorocalcin sau gluconat de calciu . dintr-un motiv oarecare. precum §i Ill. unii autori recomanda. edeme. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului.

va prirni la indicatia medicului vitamin a D. caZll.diminaata.orul regim: . zahar :. struguri. . gravida va bea un pahar de apa caldu~a. lipsa poftei de mincare. In ?az de subalimentayie. sau un prosop aspru.e d? mai sus nu au fost eficiente.preparate de fier. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi. dupa co se scoala din pat. un preparat de polivitamine. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare. alunele. Fierul.a in uJtimele luni de sarcina. 'Ia In . Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. produsele de patiserie. ' ~24.Papei.Pnmul s~rvlt . 123. Se va evit. . Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }. mere coapte.alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort. lapte batut. vegetale. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. ea se va spiila mai bine cu un burete. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat.v~ca.at imedi. putind declan9a eontractii utenne. sub forma de edeme.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea.o fruc~e (prune. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. Pentru ~ ameli ora . pe care 0 ia din singele rnarnei. cereals integrale.~ pro. Daea fumatul IlU se poate opri complet.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI.atea. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici.! stnt ~o~t:a~ndlC.Combat. a ~ i i . salat. Pentru a 0 combate. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}. 122. put~n. De aceea. ne~vos. ° + + + 63 . sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. f) Apa. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit.it. de fapt. Viitoarea mama trebuie Sa se sature. 120. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. carne a grasa. .a. fulgi de ovaz). din cauza efectului sau constipant. In tirnpul sarcinii.esuturilor. de obicei. 121. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie.! miroa~e . cartofii prajiti. va apela medicul obstetnClan. ci ~i asupra uterului. piine neagra. Se VOl' evita dulciurile. gustul .vor fJ frecvente.~titat":. carne. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j .pot afe?ta ~l copilul. lndulcit.azul'] gra:v~. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. . mazarea uscata j prajiturile.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere. portocale).a vinul 1'09U. alimentelor se va recurge la bors. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. pentru stimularea peristaltismului intestinal. Examenul urinii se face la indicatia medicului. la f?m~ile pre. duren. Cur ale. . deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului. In vederea crutarii rinichilor. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. nucile.ate billIe generale daca se fae eu ape. decaleifierile. carne sau peste. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii . ard~n~~ ~) pI. iar sarea se va reduce in general.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu.eresul copilului. 126.in int. piersici. prune). c.. Anemia. in general. dar nu sa manince "pentru doi". dlfIcultate la urinat). unele vitamins (C. ".sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. In rezumat. inainte de a merge la culcare va minca fructe. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic.eroea (lon. un avert sau 0 nastere prematura. De asemenea gravida. care va indica un laxativ usor.n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. floricelele. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. tnghetata . se vor adrninistra .'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. 125. Uri n a. Medicii indica. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise.fiecare dimineata dupa micul dejun. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. cada. eel putin un ou. oboseala lipsa apet.perul slnt insa interzise.a din sugestiil. maioneza.dispuse. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale. can ile dentare. deo~~ece acesta din urrna este.caz ca nici ~n. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. lntr-o cada hI. Dace. iaurt.a sarcinii. obezit. Frecventa nast. mama este datoare: ' . ciocolata I)i homhoanele.de consumul de lapte. mai mica . pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. calduta. Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. dupa luna a patra de sarcina. se instaleaza un apetit crescnt. lamh? ~l la aroome eulllla~e.sti. ' Constipatia. Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest".la recornandarea medicului . oua. zarzavaturi crude ~i piine integrala). §i eventual. Du~ufJle .. se va incerca urmat. 111 afa:a. pere. De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. Nu se va consurna peste sarat. Ne. la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi). dar slnt de preferat clu§urile caldute. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. care apar in timpul sarcinii. zaharul candel . Dintre biiuturile alcoolice.ului . n i. ?data cu. cartofi. fructe. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. oN'.sa'. evolutia sarcmn. La u~el? f\ravlde. 119.iamidon ca: slanina .at du pa aceasta. care genereaza stare de neplacere temporara.

133. la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule.. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca. Nu 5e poarta ~utien.Mama ~l copllul . inccrcind sa fie aduse a/ara (fig.). 8~ recomanda sa evite acest lucru. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi.. dat.Igiena corporal a riguroasa. cursul sarcinii. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. trenul ~l a:'lOnul. nu are nici o sem. Mameiounele mici. S i n. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn.culozltat. de profilul sufletesc al mamei in devenire. . Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. de 2-3 on pe zi. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins.ivnrea circulu tiei. s~ p~oduce 0 c~e?tere . Daca apar fisuri. este bme sa se renunte la orice raport sexual.. b.a lor. cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru. g e nit ale ext ern e.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret. suh sini etc. de mediul culturaleducativ in care traieste. autobuze aglomerate etc. apar dureri ~i ro*eata locala . de asemenea . UlterJOr. folosind un lighean sau o cadlta. care astup. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara. de climatul afectiv din familie. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. indeosebi in ultima parte a sarcinii.amtni ale sarcinii. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d. 131. fusta saraf'an. . lungimea calatoriei. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza.ji in mod deosebit. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija.iile. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune. Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase. . 1m bra cam i n tea. Fig .ul 93. Prin abundent. 130. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta.anate.1~~. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct. pentru a evita infect.:. sapun pentru copii). precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata.lr: ma. In alegerea garderohei ae va tine seama. 39): 132. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril. 134. La primipare. Se prefera rochia sac.. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. ' . Nu se vor purta cordoane. 39 . Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. de asernenea . Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. scopul calatoriei. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i. au fo~t spalate. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii.ur: sapur: ncirit. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane.ante. 65 5 .meloane. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. in jurul organelor genitale .ezmta plagi purulent~.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie).ant (de glicerina. sau dezinfectate in prealahil. D~ aceea se va face toaleta ext. dupa care se va evita cornplet. In tirnpul sarcll1l1.a secretiilor vaginale. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint. 611pa haie. aplicat pe fal. cu spa calduta. ] g i e n a 0 r g a n e lor . usoare pierderi de singe.ema cu apa caldula ~i sapun. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. pentru proteJarea hamelor. . combinat. fierte. care de obicei. 127.. clad gravida are grija sa nu cist.. metl. . ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act.a interns a coapselor. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett.). aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. pustule) Vt. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului.n:f~cat:: patologica. tinind seama de modificarile organisrnului.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. . Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera.piia stncta a medicului. In ultimele saptamini de sarcina. De ~ltrel. ca ~i dupa fieeare scaun. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. tnsa.le. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. care. mijlocul de transport. femeia va dorrni singura in pat. PenA t.iilor cut.n ultirnele 6-8 sapt.). Se va evita imbraoamirrtea strinsii. a carei greutate cade numai pe umeri .a cu mai multe bluze. Ele se pot reduce la minimum. contractii uterme etc. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. . mai ales la inceputul gestatiei. 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule.e pre a stl:ir:~e. in primul rind. 129. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. Pielea gravidei fiind mai sensibila. fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9. deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. deoarcce acestea due. Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor.ige prea mult in greutate. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu.~aprosan pulv~s". de comoditatea tmbrecamintei.Masajul stnilor.

144. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. tulburari de vedere. se poate face cu doze mici de atropina. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. 146. Astfel. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. 142. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. dirnineata inainte de scularea din pat. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. 141. din cauza unui aport insuficient de calciu. edeme. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. 140.l mici §i repetate de lapte. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. dar nu prea strinse. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp. Napoton etc. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. rigtiala). unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. c) Gestoza. febra. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). Daca aceast. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura. Dupa nastere. pot fi semnele unei gestoze. Se poate obtine disparitia imediat. . 67 5* . Fig. Ee re nunta Ia t. De exemplu. 143. datorita cre§terii in volum a abdomenului. 145.stngerar] vaginale. greturi ~i varsaturi). se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei. Purtarea unei centuri fixe. pat. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". ca un cere strtns pe cap). ductnd la aparitia de malformatii. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii.intunecarea sau tulburarea vederii. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. ci pot cuprinde miinile. se interneaza in spital. Mai recent. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. .). se pare. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. Cazurile mai grave. .pierderi de Iichid din vag in.a metoda nu da rezultate.De obicei. s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam. miinilor sau picioarelor. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. 40). 137. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. spatele §i peretele abdominal. sedative. In prima eventualitate nu se face nimic.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare.. Astfel de umflaturi apar de obicei. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Se va acorda importanta igienei locale. se ~ipa sau gravida este ernctionata. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. b) Variee. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. fata. S e m ned e a 1arm a. §i de gust acru In gura. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si . se impune un tratament energic.ii sucului gastric. 135. varsaturi persistente. la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. care necesita un tratament de specialitate. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. Uneori.oate prescriptiile dietetice. 139. 138. poate lnlatura in parte acest neajuns. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. Ed e m a ] i ere fl. in pozitie orizontala cu gambele . alcaline. A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. ridicate mai sus (fig. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. 147. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. .oxicoze gravidice. vi de i.dureri de cap permanente ("in cascii". frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. 136.ica prin perfuzii intravenoase. . deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. 40 .s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare.

eu 02 de zlle inainte de nastere. in t.. De cele mai multe ori. _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on.onLnl5. Asupra tuturor acestor pcricole. de plusul de munca.utit. _ Va cauta sa-.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. . Aetept. organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural.o. _ In caz .8t.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t.rimipareIor. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta.i\ de a .ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala.l'u gimnnsticu: . din calcule economice . deoarece copilului.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care .e. 150. de maternitate).~Tiljtatea multo!' Iernei. oricit de echilibrata ar fi.zrlel. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie.oaro din part e a mumei. in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. .unj. conform legll. determinli de multe ori conflicte biologice. in acr libel'. orieare ar fi pregatirea inteleotuala.). In timpul sarcinii ~i alsptarii. ci §i de comunitatea de idealuri (sociale. de incomodita~ile legate de venirea copilului.:ida.!i asigure un somn de 8-D ore in fI. Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. oriee gra.a eOn?ep1. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t.e pentru fat.irziu.impul .. pentru diverse. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop. In inmult. Unele familii ref'uz a sarcina..ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz. psihice ~i morale. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. nurnai dupa ce au ajuns la mat.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint.easca toat~ f\l. Mai t. pe de 0 parte.e grPlc. de pmcau\ie.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt. Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu.ivea 0 f~:lllhe. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar. De fapt. la s\. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t.nil ct. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat . ce atitudine intima are fata de viitorul copil.148. i 11 die a 1. Furii co pn .a. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial..jig e n e r a I e.i. localuri etc.este sa aiba convingcre a d aceast. H 1)(' care rnu lt i le l'egreta.a 0 atitudine necorespunz at. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului. din instinctul de conservare a speciei omenesti.ologlC. 0 peree.i i eongenit~le.1e a.oarea mama: _ Va evita cont. A<:(. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician. de foarte multe on consecmt. nu doreso copilul. HeguJi de baza peni. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. .aLe.rivit. Pe lIngli profesiunea. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. In "I'o\. herpesul etc. pEmtru viit. pot fi pericu. odata cu venire a copilului.e. sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu. atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. _ Va intra in concediu legal de natal1t.ioasa. aJcl'garea. . Faptul ca femeia lucreaza. insistind atlt asupra pregatirilor materiale. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl.e nefaste : ut.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. in raport cu vii toareu n~9~ere.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. un fenoll. mnrnil-copil. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia.gravida nu trl'bllie sa se obo:. Apare adesea deziluzia. asa-nurnita "famiJie conjugal a". ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . teama de dureri.iajuri d~ agrement. . rna). In casatoriile precoce..sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). pina la u~ma. 68 69 .eat.). din motive de ordin personal sau moral. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil.act.ate a social-profesionaJii. Pentru aceste motive. 149. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. morale. simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan. datoriia unei casnicii nereu~l_te.irea" econornica (casa. ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala.1oas. I g len a psi h j 0 A. _ Va sta cit mai mull. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. fura a se expune rnult In snare. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista.a repl'ezinLll. de hmitarea propriei libertati.itie o1'i:.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara. uncle virusun gnpale. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole. incit nu se simt capabile de a deveni marne. De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta. . pe care Ie va vizita mai frecvent. ~llllpa. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola.pasci\ prin gi rnna"ll('~. Prin manifestari periodice (menstruaviile).Aceast. ratiuni.(' a~tepti\ri poart. Cit e v 11. . care due la 0 oarecare stare de neliniste. _ Va evit. lar pe de alta parte.nG\l~e. .en absolyt Il~l. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie . .). gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle. profesionale) a familiei. barbatului. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l . Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. Unele regreta ca.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. vO. _ Atitudinea cea mai pot.

t. fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. care a'par la . 3. expira pe gura). 6. talpile aplicate pe sol. Membrele inferioare flectate. 45. gravida poate avea tulburar! de sornn.n 'pozi~ie verticala.ai u§oara. Nasterea 43. . Prin aceste contractii. dupa virsta lor. contractil uterine nedureroase. senzatia de presiune asupra rectului . Fig.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine. Membrele inferioare user departate. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum. picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. 42. Bratele usor departate de corp. In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului. Apoi. apoi in regiunea lornbara (fig. 4. In repaus. Sub ceara a~eaza 0 perna mica. eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled. Membrele inferioare flectate. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala.iseala . Pozitie in genunchi. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. . ceafa ~i spateJe forme.enea. degetele u~or flectate. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting. 43).!lte on (Iig. secretii vaginale mucoase mai abundente. astfel Ineit capul sa atinga 5. pantofi. Pozitia culcat pe spate. starl de neliniste . brateJe lntmse.ndeosebi sotul. l. SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. . Treb'. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). Inamte de a co~or1 pIClOr?l..apta. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi). Pozitia eulcat pe spate. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir.capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. Fig. 2.. Si In acest caz gravida respira linistit. (se tntareste).o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. 6 Fig. Exercuii pentrti gravida. 1. Fig. 44). Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. facut suI.. apoi se c~boar~ 1ncet la sol.intervale neregula~e ~i au intensitate egala. .iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. nu exist~ nici un rnot. uterul se contracts. Gravida se eulca pe spate. 41 . de asen.. .~. Umerii ramln lipiti de sol. l?conJurlnd-~ cu atentii. sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii.se executa rmscari de rotatie din glezna . Se repeta de mai multe ori (fig. Umerii se sprijina pe sol. cu palmele SPflJ}~I~e pe sol. complet relaxata (fig. E~te Imp. 44. norrnala solul cu regiunea occipitala. . mictiuni mai frecvente.Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. Urr:te. . .fereastra va fi larg deschisa .a~a 0 ~m}e dre. ochelari. profund. Apo~ . Pozitie eulcat pe spate. Amhii genunchi sint lasati sa. Se repetl1 de mal . 45). odata cu inspiratia. b Fig. . 41b). Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti. ci §i planseul hazinului (perineul). 42). Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins. oapul.exercitiile se vor executa pe un plan dur. 41 a). in vederea evenimentului care se 71 .in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua.ate. Dupa coborirea fundului uter. 70 151.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m.

tnainte ~e. examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului. de a se destinde ~i de a se deconecta. dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal.mle!.deosebire de aceste contractii de dilat.rm "". fl. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun.Pozitia fatului In uter. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin. prin scremete. cind contrae73 .branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute. Asa cum afirma medicul american Read. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince.perioada de expulsie a placentei. iar medieul efectueaza examenul clinic general. "clnd 0 gravida este contractata. la tIt D_ termen.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana .embru al familiei. Evitind teama. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_.densa (rezistenta). d) Ruperea men.perioada de dilatare. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1. Spre . contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina.sa porneasca din tirnp . 152.ita la moa~~rDlt~te de un n. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului. 46). Adesea ?!. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute. crisp area anxioasa.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale.errninat.a'prop_ie. L~ i~ternare. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate. 46 . Gravida va fi lnsot. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect. Este bine sa ~tie ca participarea ei active.are. Desfa~urarea n a s t e r t t este det. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. msta_larea primelor semne de travaliu. b.a de 3 factori: . Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. . Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata).. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu".(flg. in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei. 1&5. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina. iar la multipare 5-8 ore. colul este relaxat". Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. 15~. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii . precum ~i mobilitatea osului coccis.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital. la care se constat. Nu pot £i anihilate cu medicamente. dusul ~i toaleta organelor Fig. Durerile nu vor mai pares atit de violente. a) ?bie_ctul. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. Rezumind cele 8puse mai sus. Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore.~}uluterin ineepe sa se dilate. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: . Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului.. Lnce p u t. cu atit este mal bme .e dureaza mai mult. prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. . dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. ] n t ern It rea in mat ern ita t e.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor.agm mucus sanguinolent. Gravida sunte . spoi la intervale mal. clnd 0 gravida este destinsa. a inceput n~9terca.perioada de expulsie. a). ge~l . tensiunea. c. . nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic.avlda ehmma p. Ca urmareo a ficestor contractii. raderea parului pubian.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s.a na~te:. . Cit timp punga apelor este intacta.nasterll (fatuI). cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. 5ll 96. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala.e.5 cm. putind infecta Iatul. Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare. " 154. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor . b) pnn.creste . Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. colul rarnine contractat. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' . eventual chl~r. vagin §i perineu.. La inceput. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. care tnsotesc contractiile uterine.dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. In prezentatie craniana.a stadiul dilatatiei colului. conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.a e ex er~e. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. c~ gr?videl~ care pr~zi. .

Acesta efectueaza 0 miscare ca de . lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). 47 a. adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. c). b). d). Dupa nastere. Cind capul fatului destinde vulva. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. se va destinde ~i va respira superficial. 167. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. d). frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate).§uruh". 49). Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. 47 f. gravida trage adinc aer in piept. inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . femeia respire rar *i adlnc. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. I}.. 47 e). e) protectia perineului . respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. coborlrea eapului.Fig. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. Apoi ccpilul este aratat putin mamei. parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. incizia practicata se cease. gl. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. 48). Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. Cind contractia a trecut. c. apoi a umerilor. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. La apantia contractiei. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. 158. 47 . b. etap~ ale perioadei de expulsie : a). \iile slnt mai slabe. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. Urmeaza apoi pensarea. 159. Musculatura perineului este mult destinsa. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. Intre contractii. b). g. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. Cind copilul "vine" cu capul. h) degajarea eapului. In afara indicatiilor de mai sus.DiferiteJe. Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. gravida resimte dureri vii. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. sau tesutul perineal nu este elastic. 156. il da arara. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig.

mea). ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere. b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. este necesara practicarea operatiei cezariene. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). centru de transfuzii de singe etc.anta care trebuie tratata energic medicamentos.!'ac\. In continuare se administreaza medicamente. Gravida va fi internata dimineata. In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. Orice nastere normal a se lnsotcsl. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". 77 76 . Prin cont. 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta. apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. incompatibilitatea Rh. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine. Dezlipirea placent. . Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. iar orificiul colului usor intredeschis. inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. hipertensiunea gravidei. Fig. Prin aceste avantaje. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin.). Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}.e de pierde-e de sin ere. 18 - Per ineotom!a. se urmare§te daca se mentine contractura uterului. i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii).ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. copil "angajat"). iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase .erului. in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). nasterea.ii. Dupa inf1i~al'e. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. depasirea de termen. greutatea ~i lungirnea copilului. Nasterea "programata" este 0. Minuita cu pricepere. varianta a nasterii provocate. Fig . Dupa nastere a copilului. nu se pun problema de transport neprevazu t etc. De asernenea se cont. de l'upCrNI spontana. min~lt. Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. fara a exista indicatii rnedicale (de rise). prin medicamente ocitocice. ln mod exceptional. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla.a in salonul pentru lauze. Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. neasteptata a membranelor.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor.50 - Ex pulsia placent ci. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. . gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). 160. insotita de hemoragie.e. colul uterin Sa fie moale. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl. cind nu evolueaza corespunzator. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import. sint la dispozitie. diabetu1 zaharat). 161. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical.). po care parturienta de abia le resimte. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). iar in ziua precedenta a mine at user. prezentatie craniana . in cazuri de indicaiii precise. Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. 162.

ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului.52 . Nasterl anormale 163. Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). placenta praecia. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a.Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului. malformatii ale uterului. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. anornalii ale craniului fetal. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate. Vom expune ~lteva .Semnele c~r~. .unele cornplicatii. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel. . de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. su~ereaz. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern. dimensiunile marl ale abdomenului).lI a. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. . au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. se recurge la operatia cezariana. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala). gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn.din si~uatiile neprevazute. craniul Catului nu este prea'mare.' a.ntru mama. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii.rez. ' . 167. ~int posihile . Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului.lacente separate. Pe a. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. complicatii grave. '\ 79 . risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil. 51).a copilului. 165. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. gemelaritatea etc.oare (ritmul. sarcina m. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite. se recurge la operatia cezariana.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim.arcina. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. uneori de neinvins. trlisllturi de C8. prezentatia pelviana . Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. Dimpotriva. cu picioarele sau cu sezutul (polviana).entatia craniana se. prezentatia transversa. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. Capul fatulm este ultima parte care se naste . Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. • In. b) Prezentatia transversa. palparea ahdomenu- Fig. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor. lui gravidei. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate. Ultima anornalie este cea mai Irecventa.ot surveni. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. " 168. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie). '.. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). Chiar ~i in p. fib rom uterin. 164. Gravi.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. Se deosebesc: .d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. C ire u 1a r a dec 0 r don.ln~i~te . copilul este amenintat. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. b. intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). aUt imediat dupa nastere.

Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. dupa caz de medieamente ocitocice (st.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana.11l de pozrtie etc. cind este efectuat. Prin for~a h~crurilor. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. dimensiuni man ale fatului gemelaritate. Dupa nastere Iauza ramlne . va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). 170. Lauza "rezolva" problemele de . opertuia cezarianii nu se practica de rutind. anesteziei ~i reanirnarii. 171.) . 55). 55 - Placenta praeoia. 54).a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie.1l r a ti a 6 e z a r. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot. ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . 54 .ncep contractiile.rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism. 53. 169. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. in care cO. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I.a de un obstetrician experimentat.ntracYiile. Se produce sub influenta unor factori endocrini. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica.a riscuri pentru copil. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste. riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe. starea de anxietate ~ gravidei] .. Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). la dorniciliu.tocia ?ccun~ara poate aparea. 0 p. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. Fig.-:. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. -. cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? .irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile).at.e fatulm (distocie me caniea). determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. Este 0 manevra de necesit.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). la momentul potrivit.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. care se oeupa de ohieei numai de copil. Tratamentul consta in adrninistrarea. Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator.ire . Iichid amniotic in exces (hidramnios). de obicei. in maternitate 4-7 zile. prin travaliu prelungit. 53 - Aplicarea de forceps. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri").! Uiuzia 172.I copillil 81 . legati de expulsia placentei. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare.).. dis. dist~d~ pri~l~ra. In aceast. folosit In o?stetrica pentru a ajut. Fig. Dupa aceea.extracviel" fatului. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala. sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna").Vacuum extractor. anoma. te. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji. Fig. ~l 1 Legea perrnit.

aceste functii se norrnalizeaza. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Pe fondul de modificari vezicale din t. 177.. de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. b. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. 2. in asociere eu seaderea tonusului muscular. urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular. numita "mica menstruatie". Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. prin disparitia hormonilor placentari. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget.Conf'ormatia L areola normala a stnului. 182.ingrijire personals dupa nivelul sAu. glandular!. rara cresterea temperaturii. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. Scaderii stimularii horrnonale. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH). In faza de furie a laptelui. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!.irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. 178. 4. ser §i limfa. 181. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. care tmbraea 0 forma de contractie continua.onusului muscular. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. mamelon. este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. 8:. Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics.. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. L 0 h iiI e. exista 0 amenoree de lactatie. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. Liwoluiia uterirui se dat. 3. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. ca ~i sarcina. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. care VOl' persista in tot cursul vietii.oreste : a. 179. Lanza urineaza mult mai mult. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere . canale galactotore. la tulburari mictionale cu retentie de urina. Diureza este crescuta. Mod i fie lI. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. lnairae de a se ajunge la sondaj.. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. f z J Fig. muschtul pectoral.pteaza. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. peste care se suprapun contraetii izolate. De aceea. 176. dar In mare masura ~i de factori individuali. leucocite. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. In mod normal. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. 173. . In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. apoi devin seroase. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. sebacee. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere. Un miros fetid constituie un semn de infectie . Odata cu revenirea t. Capacitatea vezicii este crescuta. fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). tesut graa. 56 . r i h 0 r m 0 n a I e. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii.amtni.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara.8enza~ie de miotiune''). Pro e e sed e in v o l U lie. 2. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. Cu toate acestea. Contractiilor uterine. gJande Fig. Pe de alta parte. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. Uterul revine la normal dupa 6 sapt.. Chiar la lauze care nu alapteaza. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. datorate ocitocinei.uzei.5 -37°C). 3. 174. In citeva zile. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). 83 II. Fun e t i a 0 v a ria n lI. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. Imediat dupa nastere poate aparea frison. Pie lea. 180. V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. el trebuie sa fie fad. La 80% din mamele care aIa.

ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des. Star e s psi hie A.. Mult. erect se introduce un supozitor. . Trebuie sa Sf. Celulele acinilor elaboreaza laptele. Intestinul are tendinta Ia inervic. 185. steroizl! suprarenali./ d~ lapte d~ vaca. pancreasul. un unguent anestezic. Este de do<1 / ' ¥. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. lauza va §edea mai mult pe una din Iese.4°C va fi anuntata medicului obstetrician. Pentru igiena corporalii. daca acesta nu a avut. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul").a foarte dif~rit imediat . In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter.:g. pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). un laxativ. numite canalele galactofore. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. ea poate primi lichide dupa 4 ore...e dintre. 2. d) Alimentatia. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi. daca ajung pe mameloane . ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui".za uneori I.y. grupate in numar variabil. 11. caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0.. pentru a sta pe scaun. In cadrul curateniei corporale. 12. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. dupa na stere. unele suferinte proprii. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor.~ ~_.in.a circulara nurnita areola. Feme6 ile se comport. tn timpul primelor 2-3 zile. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici.foT calmeze nervii surexeitati.ra. laptele este oondus ill canalele mai marl. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. dorinta de a II V1r~. \ :::-y . se aplica.. a mamei.-:.'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~. 58 . De aci.. 57). lauza scads cu circa 4-5 kg. In cursul alaptarii._ '.Y'~"'. 184. dimineata.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil. precum §i de modul de fixare pe torace..'£-".~. suprarenala. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l.. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii.ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. Orice ascensiune peste 37. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere._' ~ ~~~':. . Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi.::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere.izat.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica. 15. carne. in ziua a 2-a dupa na9tere.r. 14. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1.-' _ If I % I -~~ 7fJ . Pentru evitarea murdaririi saltelei. pigmentata viu. o stare depresiva._""lA.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. I~ //) .)a~t~:. Se '8:.e de Cll"'. Chiar Ia lauza sanatoasa.~zap. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. 10. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. 58). se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul..\. b) MAsuri igienice. copil sau de restul familiei. eventual. Odata cu nasterea. care poarta numele de acini. 85 84 . \". stimuli emotlonali. mini.. inconjurat de 0 suprafat. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \. dar eel putin de 2-3 ori pe zi. A~a-numi· sthnulul actului suptulul.. de aceea obstetricianul recomanda. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. este eronatU. 186.4' fiza (fig.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros. Dupa revenirea acasa.-. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). tn ziua a 3-a.?-'" . pigmentat.. u z e i. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii. peste de apa dulce. se aeopera plusul de calorii. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. Adesea Iauza este indernna''. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. eu anturaj reconfortant.... se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor._. care. in general. cLte('a zile. 56). e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. in conditii de perfecta sterilitate. Dupa nastere. grasos ~i de Iegatura. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee. care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig.. t n g ri 1ire a Ii!. Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala.. ._. iar restul de pierderea de Iichid interstitial). . Sint constituiti din tesut glandular. Alimentatia va contine proteine (lapte. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare). ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (.f--. se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. femeia nu are scaun.~ r... 69. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360). iar baie dupii. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi. In caz de dureri. stimuli audlo-vlzuali. ACTH.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. Jegat. lii. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. Familia va fi avert. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. de obicei. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___.183. stnt niste mici ridicaturi.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. derivate ale laptelui. cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri). iar dupa 12 ore se trece la un regim normal.uza poate face du~ dupii. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe..\ ~//I:2 /. se face 0 elisma. F. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. ouji) ~i vegetale._~~2::. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ . lnsul!na: 13. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara...

j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie. daca se mentine tendinta la constipatie. piine neagra sau Graham. se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig.ala a rlinilor cauzate de nastere.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. Lanza este.anta. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. Gimnastiea are efecte favorabile. In unele cazuri particulare. chiar daca nast. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi. In continuare. Bandajele vor fi bine spalate. De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. prosoapele comune . ~/~~~ JlC:? Fig. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza. Mameloanele se vor menaja cu grija. int. din motive insuficient cunoscute. Aceasta nu. Compresele sterile se schirnba zilnic. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. chiar daca are sutura a perineului. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. 87 ""'. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. b) Nu va face irigatii vaginale. 59 Exercitii de gimnast. pinza triunghiulara. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. ~ e 0 a 1 a rna m e l. Sinii. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. se pune 0 patura facuta sui. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. Murdaria iii microbii de pe comprese.ptare. e) Menstruatia revine. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat. ce cade pe umeri. miere de albine. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. Parul lung. f'isuri. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . baia. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. unghiile vor fi taiate scurt. care a fost fiarta in prealabil. care se rernediaza de la sine. La picioarele patului. furuncule . inveliti in doua bucati de pinza. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. fie printr-o esarfa. In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). fructe). sutiene.imp. In acelasi t. pe burt.Dupa revenirea la domiciliu. sutural.a. murdaria de sub unghiile lungi. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192). k) Profilaxla infectiilor. sub saltea. In caz de alaptare. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. c) Dupa revenirea acasa. 61). mama I§i va spala cu grija mlinile. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. mai receptive la infectii.imp). este tnsi'i suficientil.ica penl ru I:!llz. raniri. apare mai tirziu. closetele. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. cu tirnpul. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I).ptaminii dupa externare. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. va fi examinata inca 0 datil. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. fie printr-un sutien special. de la 2-3 saptamini. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import.i. in spital iii mai ales acasa. chiar tn caz de scurgeri. lnainte de plecarea din maternitate. Alaturi de indicatiile de mai sus. g) Munca in gospodarie se reia treptat. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. Inainte de fiecare supt. va fi ridicat ~i strins cu un batic. pudre sau lotiuni recomandate de medic. care va face recomandarile necesare. medicul va da alte prescriptii. i~i va spala corpul de sus in jos. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna. cit ~i a sa personala. Nu se vor aplica dectt pomade. in caz de nealil.'" ----- ----- .). 86 187. mama va fi instruita. La domiciliu.a.amlni). Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini).epaturi etc. sttnd in picioare.

Primcle sernne de mast. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini. anerme. alte boll prce xistent. Pentru evitarea stagFig. timp de 23 sap.ia glandei mamare det. De aceeai aUt in maternitate. Febra in general nu depa~e~te 38°C. 191.ament energic. 60) se poate s. tromboflebita. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului. nu trebuie de noapte. tromboflebita). inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~. Cind :rena af'eot. . Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale.. dar e bine ca.Banda] pcntru . lohiile. sunatoare) zaharate sa~ .a de cauze uterine (stagnarea lohiilor.. 131).pe calea singelui .in tot organisITlui (septJf:em. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. numai in conditii . Aceste forme necesita trat. .amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. iar starea generala nu estc modificata. comprese reci. Apoi. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. 89 . Frecvent. lauza e obligate sa se prezinte la medic. lenjerie . Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139.s\lcuri de fructe diluate cu apa. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite).are.o] ori mierobii sint deosebl. Rezultatul trat. prin modificarea secretiilor care devin mai abundente. r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int. Solicitarea mamei . lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. In acest stadiu precoce. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. 88 192.o. sero-purulente ~i urit mirositolire. dureroase. narn laptelui. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. inst.:_p:!ma infe?~ia. 59).uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni.cre. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig. Feb rap u e r per ala. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii. Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone. umflate. din hazin. sin. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat. In cazul abcedarii. P:oblema i_ntreruperii alirnent. mUlle\.ice . 60 . din punct de vedere organic.lC). pulsul est. 190.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. Iebra creste . Vindecarea se abtine cu tratament local corect. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126.el.its sint durerea.eaiuri de plante (tei.~ de agrcsrvi. G i m n a s t i e a I u z e i. Prevenirea mastitei const. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala. Persistenta relaxarii musculare.asare a placentei ~i event. Fle. l\'( a s tit a este infee\. sa stea in pat dupa externare. 186 i).i) Dupa 2 luni poate avea. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere. boala se agraveazii.]. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: . infectii urinare sau ale venelor (Ilebita.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea. inrosirea si fe~r~. a Boli In perioada de lauzie 189. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. 188. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a).~ta. Plaga uterina rezultata din det. Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare.or de germeni sau de la vizitatori I). prin admlJ?lstrarea de antibiot. abdominal a ~i perineala. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit. cit ~(Ia domiciliu. b) Lanza Unga repausuI ori pe zi. daca lauaa nu are perineotomie.organele tnvecinate sall. 193. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena).b. tratamentul medicamentos nu mai este eficace. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.a in pregatirea adecvat. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. . a personalului medical. la . 0 noua sarcina.e acceIerat. deci dupa externarea din maternitate.eriorul glandei mamare. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia . stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. tesuturile din jur sint rosii. obiecte contaminate et. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate.alatii sanit. secretiile capati'iasI!ect purulent. senzatia de tensiune. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b).. prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului . mastita se manifests dupa 7 zile de la nast.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal.

la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. .SII. am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. . . voluntare. prin efortul de vointa al lauzci. .Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari . odata cu normalizarea echilibrului hormonal.ie culcat pe spate.lauZle. halucinatii . i~i sustine capul. Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat). . . cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. . El~ dispar dealtfel treptat dups externare.ucider~. Acestea se tnsotesc de agitatie. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea.?r ~azi.are..al ~ . sa91 . 196. mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute. Lauza nu-si poate controla Iimbajul. la pi~io. 61). tinut de miini. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim. din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij.la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. Pot aparea stari depresive grave.a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric. . In general ins a prognosticul este bun.a . D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e.Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism.la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. asezat pe burLa ridica capul.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. 197. acte agresive fatii de prop. anemia. Per c e P l i a. in 3 SUGARUL Fig. 193 bis. liniste. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare . lntinde mina pentru a apuca obiecte.la 8-10 luni : merge in patru labe .:lUl cop~l (p..c) pozi\ia pat va fi orizontala. (vezi punctul 188).mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de. inlectii). interpret~re fal~a a un or fapte... Incetul cu incetul. ex~cerbata in cursul nasterii. neincrederc. 195. . ramtne insa constienta.cu lI~tensltate variabila. d) exercitii de gimnasticll. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei. . acte de egoism. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze. Cele mai importante etape sint: . sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). In prirnele siiptiimini de viata.in speci. .la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. De cele mai multe ori.. altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": . stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. . In primul capitol. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. 194.nu!ui ~i.la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin. . se ridicii tinindu-se de obiecte . in dreptul oasel. ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a . Mot ric ita tea (vezi punctul 24).n!lzelpublene. compo~to. La inceput. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. Rareori. caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor. sta in picioare sprijinit. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate. la punctele 5-26. Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin. b) pozitle corespunzatoare. . 61 . _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare). tentative de sin.:uncucidere). Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit.

i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic.re?omin~n.ati. Se manifesta 9i in acest comport.daca cei doi genitori. mai nepregatits decit generatiile din trecut.impul sarcinii.0torie. pe attt vine de repede ~i de neprevazut.ament neooia de acticiuue. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute .rarnosi . Naturaletea. Dupii 9 luni de sarcina. dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. Chiar in condiiii total [iziologice. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. tn determinarea siinatal.adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. unitatea dintre ea fji fat.t react~i "n€ga.care a ajuns medicina. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. din punct de vedere psihic 9i 0.f~r~r:tiate. "bolborose~te" cu saliva. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. 198. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei.). majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. mtnii·ochL. mu~ca obiecte). 199. ina doua jumdtate a primului an de via(d. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. moage mediocre. care se continua de fapt Iii in primul an de viava. femeile din rnosi-st. Pe linga frica. dupa baie). eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) . de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu. este. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama).e obiecte.(ietate. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele.1initierii.a (daca i se cere) "po. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. pronun(a silabe ~i cuvinte simple.ii I~ na~tere. t.pentru scurt timp. Un organ important de ounoastere (orient. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. -pa". ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l . (dupa masa.arit. fata de pers~anele stra~ne.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite . "da-da". inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea. Ca un caz demonstrativ. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. pe clt a fast de asteptat. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. Bunicile ~i striibunicile noastre. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. cu ajutorul gurii. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. chiar dacii apar situatii neprevazute. Ferneia "moderna". rude. Copilul std in picioare.~unete .i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice.diul lnconjurator. respectiv tatal 9i mama. . De la 3 lun.r-o stare de airnbioza. Al doilea eveniment hot. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". sa-I delimiteze de me. acestea se rezolva rapid ~i eficient. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). In felul. care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. toate primejdiile de odinioara au disparut. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 .1mamei ~i pentru 0 dezvolt. experimentarea coordonata: ochi-mina. a) In maternitate. observa de timpuriu obiecte ~I ..me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore. Lim b a i u 1.ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea.a. nu exista motive de ingrijorare. care. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa. "pa-pa". suge. urmeazii nasterea. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. la intrarea in materniuue. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. ci si pentru actul nastarii. 201. la masa . daruir~e permanenta. experimentlnd propriile posibilit. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. prin sunete # prin gesturi. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare.g sa? foa. acest. Ie repetii. Mama ~i fiitui sint int. Imita sunete §i gesturi ale adultilor.a silabe "ta-ta". C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. Astazi. Inte1ege 'propozitii simple. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii. In stadiul 10. mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic.este ffl. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. La 8-9luni irnit. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea.rezindu-se tntr-un ritm relat.a. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. au nascut copii fara incidente ~i accidente. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet. sint sanator. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. In preajma nasterii. iar spre ~ luni pronunta . invata sa-I}i cunoasca propriul corp. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27).ziua ~i noaptea . Mai intii gingure9te. Pe linga nevoile lui de baza. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile). Manifesta p.dl. in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26).are) este gura (linge. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. . Astfel. Incepe exercitiul. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. "ua-na".aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. psihicii Iji l11. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal.rea mare..or este nasterea.iva 10.tive" p~in pllns. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina. sugaru. Imediat dupa na9tere.iv constant . Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. "ma·ma". Prima reactie pozit. rupta de traditiile transmise alt. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t.le diferentiaza de alte obiecte din jur.

Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil.i?i.eda B:ltfel. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns.tor. el. deceptie. incep dm. In aceste zile ~i in sil.. ceea ce atrage adesea. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil. c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita. Aceasta modificare biologica (hormonala etc. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in . constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. Tlnara f~me:e ral1l:ine. trandafiri verze etc. de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta.~e?tru frayi ~i s~rori. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. De obicei parintii. adesea. Se intimp]il. a fost adaptat la prezenta fatului. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. tipa. din partea adultilor. a anga. Vianu.il.. 1967. "a~e hurt~ mare".dm nevoia de a-i provoca reactii. in care adevarul nu ]e mai este ascuns. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante. Pentru un copil sensibil. ~. In plus.ha Ia man:. e~ se aprople mereu de "bebe". ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. il ating. b) fetitele (mai ales) cer sil. El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt.rea I}Itnnoirea mositului. Irigider. b) Revenirea in Iamille.. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. nou. chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa. primarul Johann Wolfgan~ Tex. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. Editura pentru litel'utura. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm. lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". 1 " ~ Trad. un mamos §i a pornit la liltroduce. c1nta.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el.!. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. Curind vin preparativele. l?aca va proc..G h tD ar naste. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. Imprejurarea aceasta. purtat in timpul sareinii ~i nascut . acasa.gB:lllsm~IUl mamel. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. . presa de fructe etc. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. Din aeeste . moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care.::a f~ce la strll.tervme 0 schimbare hrusca. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). indiferent cum. Intre 1 ~l 2 am. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. . pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative.de neinteles pentru copil. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. vreau sa-i vorbesc".ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului.adesea se adau~a u~ pat in camera sa. reae~iile vor fi mai putin importante. ma~ mtll.o mare deoeptie. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. In mornentul nastern lI.izi. . sintem de parerp ° 94 95 . Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl.prescrip~i.pll. i1 gidila. Est~ inutil sa . venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda. De IUn! Iii luni de zile. 11ClUp~sC. mama.. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat. gelozie ~i nelinifte. Glndur~le. dar cu incepere de ~a 20 a. Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te".-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'. . copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. Acum incepe rolul sotului-tata. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. despre rnodul cum este conceput. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. soua biirhatului ei. ~e spuna cil. ca~e trebuie . a a~estel mttmplari. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice.). ca ~i pina acum. ca mam~ s!. copilul est~ putin derutat. "sa faca in pantaloni". pe lntelesul virstei lor. d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. C?pm. Totusi. pag. mai frecventa la biilat declt Ia fetita. masma pentru spalat rufe.un~ar~ sau un fratior". Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze. a) Primirea frati10r §i surorilor. 0.lJlle ~tregll fat?IIll sa.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe. de cele va mal rnulte ori. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. Gin d uri pen t rue a s n i e i e.at! drep~ urmare.Iacrlml de lauzie".. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s.JoSlbll ca aceasta indepil. ur~ez~ . Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. preparate de _lapte ~ndustriale. neputineioasa. Ast~zi. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. orrce mama ar Ii mlndra daea . sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme. pe care-I privesc. Un frate mai rnic. Nu se poate ne. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. ~lgr. pentru a-I anunya noutatea. Cindtratii slnt mai mad. o~.cel m~c". iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~.a~~ere. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat).0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a.ta familie.". daca plasamentul s: . al}acum i se da lui "bebe". care nu ~ie dectt sa mantnce.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l).. .: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare.ptaminile eare urmeaza. ' 203.acest mo~ent.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc. dar mama eontmua sa se "ingra§e". Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar". I. Este mai simplu s. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul.m. ehiar daca a devenit i}i mama.a. de.be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr.. copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. in astfel de situatii.~!1ta. fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. . vada foarte' bine ce se sch~n:.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. sot §l d~ ea insal}i.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. eind vede 0 fiinta atlt de mica.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar. este I. 0 atitudine vlOI. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. la dreptunle sotului. Psihologic.

copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care.. aplicarea de substante cosmetice ete.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. ce au loc chiar In prezenta parintilor . 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. sa redevemm tineri.Ietatea moderna. cu un pui de om adormit ~i pllngaret. 0 trateze pe mama ca pe un copil. Chiar In astfel de sl~ua~li. un e a" tat a 1 u i. Cmd copilul este prea dOI'lt. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor.a trebuie sa stie ea.atllor. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza. Pregatirea camerei se face "in doi" aau.a. uneori ridicol. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile.s in present participarea ca . deopotri. cadere. mai ales emd aeeasta luereaza. d) In timpul aHiptarii sugarului. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare. sa fie prea nelini!. Tinerii p(trin/i. Daea mediul familial admite pe viit. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. e) alteori (mai rar. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer.at.va =: aranja ~i eompleta mobilierul. e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl). In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . cu atitudini Iji gesturi ce imit. administrare de alimente necorespunzatoare.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire.a impartafleasea indoielile.are ~int adesea de facut intr-un apartament. tatal este prezent numai fizie. Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. Bunicile si. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar.a. s. Orice tat. de . indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari.ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. Aceasta 96 97 . Sotul va trebui a§adar.nt obligate sa. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. odata eu verurea primului eopil in Iamilie. tIl masura posib~ht.~tere. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. Aceste reactii normale.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare").sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil. atit fizie. partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. sint preoeup. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. cit f)i psihic. 8~-i insune siguranta ~i optimism. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. cu un mare adaos de griji.orul copil.odihne~te-te. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. ~i agreab ila. Un m~c dar. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. Ai u tor u 1 bun i c i lor. aUt de angajata in soe. In astfel de cazuri.alUl est~ de eolaborare. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. ' Din partea tatalui. de a~e::nene~. casatoria a intrat intr-o nous Iaza . EI are datoria sa coni. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!. Nu se poate nega ca abse nt. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p.a .a sa se Inchida in singurat. In primul rind. "M i S i. adesea insa tinara Ierneie este nevoit.). Clteodat.a de eel mic atitudini prefereniiale. sint impuisiuni irnposibil de controlat. sa fle un partIcipant actlv la preparative. obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. 205. cu avizul tatalui. gravida nu po:. Inainte de na.til la tr~nsrormarile e. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina. EI aju.e din cauza dezacordurilor din familie. buni~i etc. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. se . gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. tenun fratlOr. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. Este hine.n eoneluzie. ceea ee este mal trist.~rintilor. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. rasturnarea cosului. est~ ?llle ea t~tal. Adesea. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. ci al intregii vieti a celor doi partenen. in loc de a fi stimulant. se intimpla.r . nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama.utm. insa. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman. din ce in ce mai m~llt. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat..a pe ale marnei.tit 9i sa ineonjoare. in momentul reintoarcerii din maternitate. .lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. eu totul legitima..). ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. printr-o prezen/a discreta. Din pacate . hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum . de preocupari .a . sa crestcrn cu copiii nostri. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. nu-si gaseflte rostul si. 91sperany~le viitoarei mame. datorita dragostei pe care 0 poarta. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. fiind expus la accidents (suf'ocare. pastrrnd o atitudine distant. femeia.parmtilor.'1tere. se va vorbi copilului cu moderatie . Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. s-o lini9~easea. despre viitorul "bebe". a) Inainte de n8. dnd fatui "mifjca" prima data. :~4:. rolu.ate Ij~grijulii. este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. la rindul ei. eel putin. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. EI are un rol de sustinere fata de mama. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . Rolul !a~. izolarea este mal putrn eornplet. ea viitorul tata. familial destins. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. I. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala. mal ales fetltele.te B.. la rtrulul lor.t1nga_CI.

da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. Ei nu VOl' 8ta mult timp.nllxer. . Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate. Pe de alta parte are un psihic lahil. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii. rudele aproplate s~ mf?rmeaza . dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal).recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o.a ~i de bine retribuita ar Ii.cumulare~ uno. forfecuta de unghii). Altii se simt superiori prin faptul ca . cresterea nepot!lor le . 8coa~:~e. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori.dar cu condit. adaptindu-se la noile met.a ca bunicii sa respecte. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. oricit de binc in/en/lonate. . In Iocul unei per.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie.I'l se fac~ o .adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l".abilite. primele f'lori din camera VOl' fi. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite. in maximum 3 zile. bunicii sa. se obisnuiesc greu cu inactivitatea. bunica . 208.' care. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni . tandrete.r daruri in mai multe exemplare.). fac placere 9i sint Ioarte utile. ei 0 fa~ tot_~e~una. Orl?Jt de priceput.lista de mariaj". care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati. fie Ia Consiliul Popular. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. . dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt.'.cit ~~i putini. creme.sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. poate duce la transmiterea unor infectii. ~e a-l siiruta. ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. Ca orice incepiHori..ode de ingrijire a copilului. pe U. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie . adesea suprasolicitata de alaptarea. A~a cum pe alocu. inclusi~' tatr'ilr~~ .caruClOl. La epuizarea concediului marnei.e . tetme etc.e". chiar acceptind unele compromisuri. ar Ii iluzoriu de a se astept. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase. Atitudin. patul'i. dupa.u rudelemaiinstiirite:frigider. Dealtfel. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri. Ii Jua11 drept arhit. ~oate nor. lar pe~tr.ate.s de p~rete. de a ~e si . La rindul sau.. se poale intocmi 0 "lista. ?e a~em~nea. a interz ice un astfel de comportamcnt. _. trebuie sd. scutece adsorhant~. ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e . Deahfel nu e permis . mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge.a par~. . Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere.corda incredere mamei. p~nslOnare. Dar. multi bunici. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits. Viz£telc. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. sa suga mai gl"eU. 207.' .. biberoane. in ca~rulv uI!0r :tr. . caditii. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e. AsHel. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a.). jach_?te. un eeas etc. cintar. iar pe de alt. pudra. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile. fie [erma peniru. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c.lid.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. b. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului. p~esa d.n. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. ° a 99 7· ..juca" ell el. . ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment.i . Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra. o· scrisoal'e va face tot ailta placere. c? dragoste ~i pasiune. daea acesta U "l'eeunoa~t.maIlll1a de spalat. au niste opinii bine st. dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului .va a. Mama nu va capitula atunci cind are drept.a116. i9i ad ora.. nit r uri I e. Mama este noua in 1'01.erea. Este bine ea fIorile sa nu fIe.scutul \'H ]1urta numele tatillui in . botosei . Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii.cu masura §i bun simt . na9tere. . Mai recent.i alte persoan~. b) La domieiliu. .~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor.~u experier:1a". evita.Soane straine.!. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm. caciulite. na~tere.onet. a) IJa maternitate..ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent.produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11. :Mama. iar in caz contrar .ele stabilite de parint-i.. un de s-. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot.. a. In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. Aceas~a. de na9tel'e". trus~ de toaleta (~efle. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. 206. De asemenea.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot. nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. Nou-nil. covo~re. nu VOl' ~i liisa\. oferite de el . !n en.pe al mamel. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin.~rainice . daea slnt mici. cu enervarea mamei. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor. Medicul sau sora de ocrotire v~:. sapunuri.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. . Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii... prea nurneroase sau prea mari. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. un colier. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici. psntru a nu deveni suparatoare. . Viz it e I e. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n.ce!:.~tre generatu. Clllar daea este singul'ii in camera. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina. .a. Orice lit igii se vor discuta deschis. garmtura en scutece. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei.bunicilor) de ~-ll~w in braie. co~turr:e nationale etc. pot Ii tot alia de stinjenltoare.amlhe. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. •. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. deoarece ele inveselesc camera.e Jegaturi_le . deosebit de cel din maternitate.e fructe.' pr?soape. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin.e.

Tinel.ea.raut. nasi. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. Bebe etc. depasirea terrnenului de gestatie. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt.). Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. ele declanseaza prima respiratie. Nast.at.e . impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere. Produsele de metabolism erau tndepart. Cu patrimoniul eredit. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. daca nu se iau masurile necesare in timp util.e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret.ia circulatOl'ie).orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. prin aspirare a cu ajut. Se remarca adesea. se poate afirma ca puiul de om est. ca nou-venitul pe lume este sanatos. Citeodata parul este destul de lung.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. est. desouamata. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. surprinde. incilcit. ca miinile de "spalatoreasa".). Pele etc. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata. 101 100 .area la noile solicit. de toate traumele mecanice . chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. 215).lndu-se la 0 temperatura constant. in general.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii. Vederea cordonului ombilical lung. 214. Georgescu etc. rip c) Nasul.ia I'espil'atorie). sa faea fala singur conditiilor grele de adap t. malformatiile pulrnonare. Potrivit Lraditiei romanesti. traumatisme. lmpestritat de puncte albe-galbui . unele infect ii.are la viata e xt. Plna acum el era protcjat. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei.. La cei mai multi dintre nou-nascuti. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. 210. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. Puisor.. 'I'raian-Decebal etc. In sf'irsit. 212. turtit. stufos. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere.i excitanii (tabelul 3. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. d) Gltul este scurt.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium). arnintind de pozrtia din uterul marnei. de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. el nu ar fi in stare . Cu toate acest.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta. ulterior se dest. 0 data debarasata de stratul de grasime. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. In momentul nasterii. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. Acest prim aspect Inspaimlnt. dezvolt. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. gelat. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. ptna Ia depliria lor inflorire. $i mai penibile !.inos. Iicat. pe acee~i cale .e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere . in mare masura. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. angajare anorrnala ~i expulsie dificila. rinichi) ale acesteia. mifjcarile respiratorii (funci. Dupa nastere. de culoare inchisa. PrimeJe tipete impresioneasa . pie le ). gros. obstruarea cailor respirat. In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). Alteori capul este complet che1.ari se face fara nici 0 dif'icult.ochii albastru-deschis. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului.a. lucios.erina.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. Nou-nascutul.ar t. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. b) Ochli. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu.liridicole slnt prenume ca: Mannix. imaturitatea centrilor respiratori.e din organismul fetal. tonu suI muscular. S-au propus diferit. fara ingrijiri cu tot ul speciale . bataile inil11ii (func. aplicarea de forceps. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare . faringe fji nas.a pe unele marne. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . Expresia fetei poate sa se schimbe. adapt. care a imaginat aceastii schema.ransmis de parinti. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. Colombo.1. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor. este mic. diabetul etc. tipetele din primele secunde constituie primul sernn . unele medicamente (anestezice.re rninunile vietii.. reunite.) est. Popescu. totusi. sbtrcita. se VOl' dezvolt. Incretit. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii.orii (plamini. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. chiar de la inceput. Aportul substantelor necesare viet. trezit din somn. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar. sa nu duca la ceva ridicol. pieptul bomb at. sau nurne de personaje politiee actuale.a. 1 9i punctul 12).amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului. ingrijiri in maternitate 209. stares de sanatate din tot restul victii.inde). a) Parul este. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde.ii era nsigurat de catre placenta. pozitie vicioasa a fatului in uter. lucru ce poate fi definit ca una dint. circulara strtnsa de cordon. narcotice) administrate in timpul nasterii. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. adesea. Iunctiile dif'eritelor organe.at. atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor.\. extraclia prin "acuum.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si.Alegerea prenumelui . S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina.

face uz.. Icterul este mal mtens pe 219.t germe~. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt. exIremiUitile albastro Neregu)'ate. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig. se maresc. Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. e) st. dar daca se stoarce glanda marnara. daca icterul CJafi chemat medicul. C r i zag e nit ala. extremiWlile se flecteaz.: ~se.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu.1. temperatura rnediului inconjurator. Dacs. care se aecent~e.orul unei sonde sterile de polietilen. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat. Cor?on!1l. a) Glandele mamare. 215.ate. Cind coloratia galbena este mai pronun~. sticle cu apa c~lda).tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. 214. _• .alit. ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces. care este in medie de 6% din greutatea initiale. care se manifestii. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. in condiiii de steriJitate. c) instalarea secretiei lactate la rnama .a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi). insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao. se ya aspira dm no~. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e.a~ez~du-l eu cap. 218.rins.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru.liei de nou-lH~scuti.utece inci'ilzite in preaJubil.. 221. Se ":01' ven. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. 62). Dupi'i termometrizare.at . mern. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama).. cavitate a bucala. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.se. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. Ia aproximativ 40% dint. De asemenea. 216. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului.este Ia baza micilor sin. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n . care iritii pieJea ili favorizeaza . este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. cu un [r rezistent de nylon sau matase. b) Singerari ~i secretH vaginale.il!tr~ prim.aza . b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare).Tabelul 3.1)1 fosele nazal. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t. In a 2-a .Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare.re nou-nascutii de ambele sexe.. slabe Rare.a la nou-nsscut.erilri vaginale sau a aparit. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete.r-un unghi de circa 15°.Jzite. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini. glandele mamare se inti'iresc. 220. Identrtatea 91 greutatea. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. ro~eai. va fi sectionat dup a termll'. ' ~~3. extinderea inflama\. ~fentinerea temperaturii c~rporale . .are~. apoi se va lega st. leueoplast. atinglnd uneori 3-4 em in diametru. La 3-4 zile dupii nastere. re::liz. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol.-t exa. 62 .:l in l?ozilie ?eclivii int. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere.ata. inca insuf'icient maturat. 217. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale. va h inreglst.e fi prelucrat. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal.iu-nascutilor..rat in registrul sec. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289). Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto. cu limite extreme intre 3% ~i 10%. cal. este intens ~i rapid progresio.e c~ ajut.ombiJical_.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). Cirul icternl apare din prima zi.ece incii.fIca dm nou sesul. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz.. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape .iei).1 incornplet Slrfmbii. Cea mai frecventii este criza genitala. Aeela~i substrat hormonal. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace. respectarea repausului nou-naseutuluij . prius in~re doua pense. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent. la apasare. aceasta se mareste iji mai mult. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i. . rniscari act ive 1'ip:1t. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e.. brl'le so Ilccteaza cornplet.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii.a ~i a cincea zi de via~a.~. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig.amtni.

febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu. insa. Dupa nastere .a 5-a zi de via~a. 222.i pentru mai tirziu. sticJe cu apa calda. de [ebrii. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament.i prea.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". Intre a 3-a .). nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :.din mucus. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid. 104 a) Colonizarea intestinului.ta dupa nastere. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. prezinta un plins ragu§it. 224. Apare indeosebi in sezonul cald. f) in cazurile grave. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. in flora int. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). In ultimul timp exist.. descuamatie lamelara). epUlza. grunjoase. b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. b) Seaunele de tranzitie. traumatisme obstetricale). corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat. dupa eliminarea meeoniului. Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. urina.iva"). In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. ca pete rosii (macule). Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. Ia unii dintre nou-nascuti. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie.i. coli.a cu incetarea alaptarii. zonele descuamate reprezinta. Un mare pediatru suedez (\. de rnodificiiri ale starii generate. protejindu-l de imbolndviri.a 0 serre de avantaje pentru mama. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38. Aceasta descumatie poate fi discrete. se lipesc de scutece. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus. in paginile urmatoare (punctele 238-268). mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. Cind vezieulele se usuca. c) buzele stnt uscate.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. ca 9i din motive organizatoriee. pe palme 9i plante (talpi). La sugarii alimentati natural. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore. sub forma de scuaIl_1. 223. Starea generala este buna 9i nu se constat. sugarii devin palizi.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita). primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. 225. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. de dinaintea sarClllll: D:. Sint dense. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. in citeva ore sau clteva zile. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune .a alto tulburari generale (febra.est. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. se formeaza cruste. de culoare verzuie. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K). Uneori. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. Allrnentatla nou-nascutulul 226. in fi§ll man (lamhouri. Este constituit din eruptii variate. asemanator cu acetona ("mere putrede"). roeii. Daca descuamatia este foarte pronuntata. iar la cei hraniti artificial. urmatoarele.e ic.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. De multe ori. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a. dacii dore:. s~. mama epuizata prin travaliu). In cazul unei aliment.atii. uneori verzi 9i explozive. sudatie. S c a u n e I e (materiile fecale). pe moment :. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore.are (copil prematur. Pentru crutarea mamei. Iipsa de pofta de mincare etc. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. Alirnent.1: eea mai pretioasa. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 . se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat.se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. ele disparind spontan. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv.le :. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Alaptarea prezint. se aplica pulberi inerte (talc).tie ea. in decurs de cite va ore. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a. cu ochii lncercanati. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. mai ales pe trunchi. se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. iar mirosul lor riimine acid. Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut.atii exclusiv la sin.ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos.. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. Excesul de caldura. la 1-2 zile dupa aeeea. rezultate din digestia primelor mese. uneori cu mucus. aportul insuficient de liehide).ihraneasca sugarul la sin. Mama trebuie sa inteleaga. pe larg.a.inalji domina bacilul biiidus. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. uterul.

DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. Totusi.a (miinile. clinice I}i de laborator. Bolile sinului. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic".etabohsmulUl ~i aparatului renal. Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. de IgA din ser . aUt in strainat. evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare. survin mai tirziu. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. ~ontactul . secret. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. ci §i de componentele sale enzimatice. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }. Ca timp fii cheltuieli insa. _ Pins nu de mult.a supraalimentatia. acestea sint hine venite. Orele de supt sint acelcasi pcnt. 228. ce. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc. mama va impinge ~i ret rage 107 . compozltla lapteIu! de. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . consolidarea rclatiei marnacopil. dige~~iv:. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra. in plus. r i i. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. Daca nou-wl. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite." deschisa.se nasc anual tn lume. In sfir~it. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. lactofel'lna ~i factorul bifidium. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. m.tat. sin.diti~na1~ f~ptu. ~i Ia noi ill tara. dar nou-nascut. . Actul alapt.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. . A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i .l cii.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. alW nu deschid gura. eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. ' 229.de Hsemenea. este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. nu cunosc "meseria" suptului.l~lare.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals. prin:. In momentul clnd gura est. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. 242). c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. daca este posibil. slnt mai rare la f'erneile care au alapt. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute.e.scutul adoarme. !J:>. In timp ce alapteaza. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola.a predispozitie mostcnita. Primul supt este adesea dureros pentru mama. Mai degraha este yorba de 0 anumit. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte. care secreta cant.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat. Este cunoscuta dif'ererrta ('. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment. Mameloanele sint foarte sensibile. 1\1. El este absolut La fel perura toii. apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. deci.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama .ra apus~ana.a prin alapeste neintemeiata. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi.ate. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura.cu. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. iar altii voluminosi. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. armonia oieiii de [emilie. .ocilor 91 pneu:nococilor. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc.ru toti nou-nascutii sanatosi. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati. daca este evitat. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:.atiei artificiaJe.at.care est. Teams Iiciala. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. Laptele de mama con~ine. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. fie boga(i. marne] sf~le. . cil.e structural dlf:l'lta. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. fie saraci.o~llnul. cu ~esut grasos abundant. }n primele 60 zile ale wietii sugarului.a Maiorescu).are exista .t . Mama este dat.~ultu. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof.it.ca frecventa ~i gravitate .oare sa fie curat. 227.{n afara de cUeva ezcepiii. . MlI'C(.Il vn:1c. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). afara din gma.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. Secretia lact. mama se modifies treP.antlcorpl antI· poliomielitiei. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. de preparatelaindustri~Ie de lapte.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. Septicemiile ~i meningitele cu E. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri. . Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. intrucit.arii tnsearnna. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt. ~i I:I'otei'.

Datorita aeestu.i lactoglobuline. toti copiii se nase in maternitate.lcl de situat ii. vlscos.artt. s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. ' .rul. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport.a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. care este un lichid gslbui.C. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare.ul sint adusi cit mai repede in familie.a mamacopil.oate cele 6--7 1118se.ru noua misiune a marnei.).). In trecut. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate.cantitativ. Durat.ru scade t. a 7 -a zi de Ia na~tere. de multo ori. Cei doi parten. se face intre a 4-a 9. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt.rcptat. eu cite 70-80 ml pe zi. dar hot.G. duratii. Colo s t r u 1. legat.Pasnic.atea de colost. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}. este bine ca uou-nascut. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. secretia de lapte cre~te treptat. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot..ul sa suga din ambii sini.ului va fi marita trept. Colostrul contine. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen. . oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . preferind sa doarma. pentru a se rea liz. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum.Va apela la 0 ruda apropiat. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . Daca totul a deems normal. pu~i la sin.ulbure seros.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui.. taud :ji mama. la na~tere I.ura perrnanent. ' . Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233.a cineca.'\l'a indrumari corecte pent.uri fixate de medicul pcdiatru.a supt. perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta . de ee).).urile din pr imvle zile PUll. cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. Daca nou-nascutii nu VOl' S. alaptarea va dura acurn 10-30 minute. cantit. Mai lnt. 232.ii .l suga la uncle rncse. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e.i rapt.iei lactate a pare colost. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui).area in primele zile de viata. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede.'i la plecarea din maternitate.. In plus.). au disparut. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului.a larca secretiei lactate. ei nu VOl' fi foryati. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. de multe ori rnai t. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc. F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst. uniformitatea mediului Inoonjurator. nu este delco anorrnala 0 astf'el de event. care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos.amlni dupa nastere. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile . contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\. 230.cornparativ cu laptele dofinit iv .at din a 5-a zi. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. f) dadi a fost vaccinai en B. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231. e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: . de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. Inccpind din ziua a patra . nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt. dar in mod inegal. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o. . sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204). Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos. ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. infeotii stafilococice cutanate. In plus.a sa u ar·tificiala. infectii respiratorii etc. Chiar din a doua zi. ce doze. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi.irz iu (a 5-a. Nici in a doua zi. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. Inainte de instalarea secret. 0 proportio mai mare de proteine din zer . De asemenea. Practic 9i psihologic. Instalarea secretiei lactate.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. .lactalbumine \. t.eri. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. In prezent. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t. 242).deauna astIel. in mod normal.ru depa~irea picdicilor ivite. Supt..a tia mixt. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon. d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul . La inceput. tatiil este dater ca.. in tara noastra. c) dad. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc.uali ta teo Dill a patra zi.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. va lua toate rnasurile pentru excludere. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. est. scutece etc. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului.

ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei.ia. cind a stat in sez ut. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st. t. . va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. pe miisura ce-i yin in minte .o la. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar.oat.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie . Orice copil. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie.oate intrebiirile.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului.area normals a sugarului. 237. primel« silahe ~J cuv inte P. pentru ca sugarul sa fie luat in evident..ur. dezvoltal':'a mut~n. Sugarul doarme mai reJaxat..ul nost. niciodaUi pe spate eu fata in sus.!joe caloric". Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul . sa alba. de confort fji de aer! 235. o marna tinar.o]' 9i. So m nul. de aceeayi persoanii. . considcrind'. mama a fost luata In evidenta de cat. iD~a inainte de nast. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii.orial.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire.re sora de ocrotire.ire de orice schimbare a domiciliului. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. aceast.it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat. SOHre 9i pxcrcitii Iiz. calire prin ar-r. medical({.c. _cohcJ!e 5e calmeaza.re.nar v(.aria. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. a mrdicamentPl. modalit.abil. .l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit.~te. daca acceptii.ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu.. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. eruptia prirnilor d inti ct c.a mina D etc. Inerederea in medic. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot.re s-a niiscut.C. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar.ere. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: .at.iei.JDHrJl B. Conform legislatiei noastre . zlrnbct. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta". St ai.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st..atea unde ajunge cu sugarul. data VHCC.nar. pe eft posibil.os.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice .uJ'] In primr le scrnne (I.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii.a 9i urrnarit. vaccinari. I':51 p n:'c(. . Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise. orice copil tl'ebllie . cum sa Ioloseasca bugetul familiei. 234. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul. In acelasi t.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. .numarul de telefon al salvarii sau al cabinet. De altf'el. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente]. cind este culcat pe burtii. Acestia VOl' da. de la "t. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. 236.a internil.a sinceritatea. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini.e imbolnavire eviti\ cat.:enit. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. claca regurgitpaza sau varsa. nl diq. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul.).rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar. sugarn .adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot.ey pSJh]('i~. cu 0 voce calcla. medical.medica]e. chiar daca unele par sirp.' l~lr In. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale.impul .i mp. orarul rneselor. dar pil.ast rofele ce pot survern in e xistont.sanato~l :'01' fl d'. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. de lini!)te absoluta.a conditie de baza este lndcplinit.ire.a 111l11J sugar. copilul oste. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b.. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. ca si inctiperile cu fum de tigara. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie. imbril. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc. maternit. ~l a drninistriirii primei doze de vit. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 .ple SHU l'idicole.).lii zilnice. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil. . prynul. mama va nota t. Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar.l'ii in spital. ziua in care a "tinut" capul. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su. in acelasi car net.ea in ea. In localit. la dOIlllG1hu:.ru a acordat gratuitatea asistentci .icc et..i. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa.. va fi tngrijit en calm fji. b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat.arnina D. Mrdicul va urmari grcut atca. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l. datele la care s-a ad ministrat vit. de respectarea programului de somn. . cum 8a-~i aranjeze casa. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent. avlnd grijii de a nu jigni. . infa!)atulUi 9i alimentai. ca medicul "raspunde de copil". De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational.vir.I'Onuntate. greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. planificat. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. Pe coperta caiet. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'.i de a solicita asistenta. Chiar dacii este sanat. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. oricit de siiniitos ar fi.l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire. Bucat. flP?al'~ pensar de copii.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. scorul Apgar.(. cu t. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini.pediatru ~i de sora de ocrotire. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:. Este suficient daca mingiierile. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. indicatiile corespunzgtoare .arile.. .. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil. luare a de rni\. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca.

propor\ia de deccsc.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini. cit 9i in strainatate.ia de Imboln(l\'iri.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. Acest. fie prin intermediul unei eamere vecine). Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past.ale ~i occipitale.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa. bolnll\'icios). Din 8 sugari internati in spital.a. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. circulatia singelni si toate procesele vitale.reze iii sa-iii autoregleze temperatura.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. adesea fulgerator.arii. Constatarea ernpiricj. LapteJe de mama recolt.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama.).atea copiilor aliment. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. propor\.lt la noi in tara. seca~ lcste. pe motiv ca sugarul se "sufocii". I nainte de a culca sugarul.a o perna de puf. morbid"8 (lUt.a int. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. De asemenea. cind am recomandat aceasta.hee lichidele refluate din stomac.lni\i art if'icial era de 85 'Yo. ale soldulu! 9i membrelor inferioare . in 188?. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. pentru a trai iii a se dezvolta. Teate studiile st. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina.atie. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or. legile naturii.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat. ruort.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. 112 8Mama III copllul 113 . AsHe1. cit ~i in t. care sint socotite acum clrept cauze principale.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului. In anIl118?lt. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st. lnclt in multe regiuni mortalit.uri. In maternitate.at. probahil.e tice pentru dif'erite virste).ul 301! Allrnentat!a 238. U90r de sp alat. iar in pat nu e xist.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack).urica este suficicnt. i Cu decenii in urma. aproape ca nu exist. acest.atea sugarilor alimentati Ia .i 1a sin.alit. 240. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. La Berlin. cit 9i cu cadrele medii. mssurile de prot. se va aerisi ineiiperea (fie m ut. Am intimpinat dif'icultiiti. Aeeasta constature era valabila at. In afara de unele eazuri bine motivate. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. S8 Iltie ca Ja orice animal. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. 237 b i s. dcctt hran it.i diareele erau at.it cu marncle.imuleaz a act ivitat. In situatii speciale.a pat.oreaza in mod Ycrtiginos. la Munchcn. pe cit posibil. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq.impul no p ti i.ii aliment.apte muJs. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui. mort. daca sugarul este pus la sin. abcese etc.ea st.atistice arata ca sugarii aliment. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli.ist.ea pielii.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. laptele recoltat de la marne se f'ierhe. laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. mortalitos = = mortalit<lte). suf'ocarea este imposibila. mai aJes in mecliul urban. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. in aceJa91. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special.sln era de 15%.ati natural. In plus. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. G e r men i i din I apt e. 239. asa ca aceast. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226). Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial. avind in vedere pericolul de strangulare. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt. pentru ca aJunge 1 2 (lat. in urma diareelor acute. Vezi punct.istica morbidit.a. Tulburarile de cr89tere \. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei. Aceasta poz. de asernenea. Laptele de mama este practic steril.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. De aceea.ati i sugnrului.at implica pericolul infect. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. In timp ce a sugarilor hr. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. cind este nevoie sa se administreze J. De aceea. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. stat. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct. Copilul doarme linistit a t lt ziua. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. La timpul respectiv. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). Singura e xcep tie se int. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. at.indu-I in alta carnerh.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite. [aeuta de catrs unele marne a avut.a va fi incheiat eu nasturi. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om.

i nou-niiseutul trebuie sa invete.a ~i ur.oreet. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. pastrarea re pausului In pat. este Ioart.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij".it. . Pe plan psiho-emotional. curat Iii sterrl. de-c: JunguJ ~ult?r luni. . In primeJe zile si chiar mai tirziu. . .direct. ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii.sa prinda malmdollul ~.ii/area su{letca. griji ~i cheltuieli. tram a tlt de intense ~l de Impart. In astfel de situatii. nu este necesar adaosul de Jichide.rain ica cu copilul. de dureri. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea. citeva zile de viaF\. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce".so. alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere.itatea de lapte necesara fiecarui copil. Iieoare in Ie lul lui. de a c!iipta. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara. unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga. Aeesta poate suge cit simte nevoia. 0 lipsa total a a secreti~i lactate. practie. Limit. Sora de ocrot. concentratii ~i adaosuri.arntnt.e obJ~ctrva.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I). §·i encr. Marna 8.. excursii etc. in perioadele crnd mama este treaza. gurii ~i nasului.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t . sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. la nev oie. Alimentatia Ia s~n prezint.a de Ja 0 masa la alta. vizite. .e dat. pentru copilul sau.atiei artificiale. Alap t. de pe acum. agitatia. Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti. nil mai ""rea sa traga" din sin.data un. Flecare eopil are de pe .mew . Daca sugarul este linistit. alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant. in sfir9it.sa nu adoarma la sin. . . copilul va fi pus Ia ambii stni.a se da compleiiirile de lapte sau de ceai. 114 115 .. ~e fi. jar data urrnar toare cu strngul. mai ales. Daca acest.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i . ' .ici de lapte.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei. asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani.ru a evita aparitia "febr8i de sete". "tehnica" corect. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul. . JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant. De asernenea. alternind ordinea cu care Sf' dilptea.:)a sorn de ocrol ire.ii. Sugarul va Ii pus des la sin. pentru a h complet golit.z. . de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel. Nu exista.armonia "[{'iii de [amihc. cei mai importalli. indolent.) ori in 2/1 de ore. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . Usor de spus. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}. nou-na. se :~r ~oli stnii prin muls corect.. _un mare sacrificiu din partea marne I . 24.:jwtco. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca. • .rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni.u fe.ecare supt. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru . S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.legal postnatal. Intelegtnd prin aceast. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. motiv de a renunta la alaptare. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate.a nu are putere sau "nu stie" sa suga. MO~lv. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii. daca urineaza mai mult de .i li1n\.e. sa-i organizeze programul. alimentatia core eta ~i. int.ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii.ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.inuare . .iareola.e~ lll~tale. cresterta ~. s-a introdus un preparat de Japte sau ceai.. s-a constatat ca 0 mare p..:Tnentmerea sccrc/l.easea singuI' poziiia corecta a capului. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. dnd.e important sa nu se t. de sperante ~l d. U_n1C pe~~r. dupa un orar elastic. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa. .a este un simt.e. de incer tit udini.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau.re. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre. Intre mese.2.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm .(Jigoarca vi "pn'ccpcrw. Cea mai neini [iat.a. mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml). mereu modificata de progresele actuale ale medicinii. tiei lactate. enzime) lmpotriva unor bali. mama e st. este necesara 0 lntreaga . evit. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor.CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii. dlIl comoditate. . Ccnsum at crud. lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init." nou-naswW1Ul: la Srlpt. imedist dupa Iiccare supt.).. S~aderea numar~IUJ de m. La iesire a din maternitate. daca temperatura copilului sste sub ~7. _ sa "termine repc. pe linga lndeminare. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i.sa adoarma imecliat dUDa aeeea.l'ii. 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere.a a aJapUl. angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret. ' Din punct de vedere practic. Orice nou-nascut normal cxecut. pent. Acasa..dorin/a \\'i (Joinla. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte".area constituie. hre9.c sa suga c. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. VOl' pretlDd~. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama. in cont.ire este datoare sa viziteze frecvent lanza. Intr-adevar.4°C (rectal). din sinul mamei la copil.: .reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru. Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. cu sau fara avizul medicului. rniscarile normaJe de supt. In noian~1 de griji. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe. E~otiile ~i grijile lega~e. ascund. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara.~tiinta". prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa.icorpi. . daca secrctia de lapte nu este suficienta. pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment. Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. Asa cum am arst.a : . "ml-a plel'lt laptele". Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. _ sa-~i ga. .ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp ..mini pina reuge. cP]'e este datoare sa /. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C.)'( il:Tlcio. nu inghita aer.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest. _ co 71. lll(. iar secretia lactata nu este complet instalaui.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale . alaptarea creeaza a legatura mai t. .area eforturilor fizice.puncrell regulata a slIgarnlui la sfn. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea.at mai sus (punctul 227). .~e.epind cu dreptul.

el va deven] nerves.impul cit ali'ipteazii. sust. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". eu cealalta mina mama va ~ine sinul.a facuta suI sub cap.ante dezmfectante.a v~e~le.ul la sin.s de miscarile de ..unele medicamerue administrate mamei si n. introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. cu 0 perna sau 0 pat. CUraya unghiile. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re). Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. I~I :ra. Sugarul isi formeazii.lr. Cu timpul. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. smaltuit. pune nou-nascut. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. de partea slnului din care alapteaza. apoi. socotirn ca trebuie sa msist. din t. cu capul in unghiul format de brat \. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. in primeJe ziJe.do. fara "asiste'nta" Iii "consilieri". da~ nici prea U90r).u-nascutului. prevazute cu "scaune de alaptare".starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: .Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. In maternitavi exista saloane specIale. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t . Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. Nu se ung s. rar pe de alta parte. numai asa presiunea exercitat. cind mama s-a restabilit. i Fig. secretia de lapte scade .. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. tinind piciorul. " . lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii. dar care nu suge si nu Inghit. va suge cu tntreruperi. nu prea gros. areola 9i. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. pie lea di~ jur. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama. ' . cu hiberonul sau chiar cu plpe~a. c~r~. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon. pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. Daca nu se trezeste. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a.d) Inaint. ')i . ~-a .orva puncte .supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact.e) [n t. In acelasi timp. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. . Mama va sta culcata pe 0 parte. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. ea se in9ala. Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. recomandata atlt. Pe nt. mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve.a inmuiate in apa ciilduta.). gar. ' 8) Ca orice Iucru nou. 0. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. secretia lactata se va miqora.e cine! este pus la sin. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii. inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei). in tn?p.a copilul de Ia sin.~ (fIg. Acasa va aJa. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. ridicat pe un scaunel. i / 116 .rag.ingurii In camera. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st. la incercarea de a-I pune in nat.o de a. mama se va spala cu grijii pe mnrn .lITIP. se pot produce eroziuni sau criipat. penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. se spal~ ~ameloanele. nu va prinde bine marnelonul. care determine durere locala.ehr-at.oforc).ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. . Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz.m~1cu.i ant.a ("nu vine lapte"). Solutia de acid boric. zile In ~ir ~i la t.a. in prealabil taiate seurt. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore.grase ~l nu se aplica subst.uri l a nivelul mamelonului.zhp. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare). valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu . C11greutate normala. " J b) ~n nou-niisout la termen. Acasa. eu spatar (nu pe marginea patului).:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele.'g. construite pentru acest scop. va Inghiti mult aer. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins. 0) Dupa a 10-a zi de viata. pe unghiul format intre bratul.cuprins intrc degetul ari'i. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului. . . 64 . toxic a pentru sugar.oate supturile. 1]" t" .rins eu un batie. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu.ru ca t. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. 63). I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul. su~stante. alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola).isf'acut nevoia de sornn. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn.tii.0 necajese 91 II tulbura pe sugar. tari (sa raspunda la telefon. departa niciodat.am asupra cit.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. of) Pregat. o adoarme in timpul suptului. 6/1).tor~i mijlociu.rta s. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. lauza va alapta stind in pat. singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. marna va muIge restul de lapte eu mina. s. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. s'a deschids o u~a etc. !'. la domiciliu. este bine ca sugarul sa fie culcat.e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane. fara vigoare sau chiar va adormi la sin. .

Dupa ee sugaru! Cl'qtc.:alul ~8pectlv. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. .lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.epta :::il. 243. in eursul ultirnilor 50 de ani.ge sl?gur Sa}lU ~e.n.ernitatc.uJat. ci de a fl~t. Dupa experient. perfecte de hl1l~te. Invers.ere!\. pUnge tot timpul. mcepe sli ~ipe.a t. ea poate constata '" . nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell.reze9te mai devreme. cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. sugari care adorm in timpul suptului.~i.a de 3. daea intervalul este de 3 ore.nl san CIl wcapatmarea. El nu maninca. Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca. dereglarea programului supturilor. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. care.. La dona sit I' til mtni . cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. c« t. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:..um t:ebUle in tImpul noptii).18.n abunden~~. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell.. msa. Rolu! sugarului este pur pasiv. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. Clteodala unll nou-nascu\. acea sr. chia. ora 2. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea.ese :n prirnele 1.ir?t. ohisnuit).. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt. sugarul v~ suge :.f.~greablla. Se creeazii un cere vicios care duce Ill.a ~n prinz Ia apro ximat. cea mai buna atitudin:. miesorarea secretiei Inptelui. ell stornac ee se evacue~za mal re. Or. de obicei ~e 6-7 or~ in 24.~inut in hrate.a cind ii esl. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. in mod sigur. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar.ul la oln. este ?a. 9. Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit. Sirnsnrian. Dupa aceea.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c.l mutta vreme. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt. In primclc .a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. disciplinata.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. el este ajutat pe aceasta linie. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. In momentul "suiI'ii" Iapt. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl. Slnt putin.a. sil doarm.ese. "H. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat. ore". conducludu-se dupa !unga Ra experienta. • v ' Id v v ' 118 119 . De aceea. sugarului sa bell.la aeeast~ ora ~i. ci este alimentat. a ritmului meselor. ca §i In alte ~ari. ' Pina Ill. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na.ptl in ultirnuJ timp Ja noi.ini la 4 ore. va a\-(:a mai rar senzatia de foame. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~. iar daca este pus din nou la sin tre. La ' . schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. 16. 13. sugarul sii nu fie luat in seama.e . Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. Iattl. la intervale ner egulate.'Zlt ~1 mru des.il este Sa se puna non-nascut. . la formarea de copii rasra~a~i.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore). ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10. Pofta de mlncare §i ratia Ill.ate. timp de mai mulle zile. 23. se va continua eu acest ntm IGD. gasind motivari psihologice1. cu 7 mese in 24 de ore (6. Rusescu.tare COl.area sugarului ~i Ill.elui (in a dona jumatate . 18. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. 15.D. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. spr. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte). contrar opiniei generale. at' Ii ~e. 1?. ajur:. eel mult 15 minute. la care el reaci. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6. de catre sugar. de inceput nou-nascutul sa fie lasal. Noroc ca n:1l1. sosirea din mat.30.30. are la pt~ dl.r dad!. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ.xat .atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese. In timpul ~ilei. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului.lUIlC!: din 1942. Aceast{lllietodCt.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. 21.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc. orarul strict de alaptare. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa.a noastrri. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~. 9.a.i observaWle multor marne? constiincioasa. A. In plus. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. tncalzire etc. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. l~~l trezeasca noaptBa. dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat. 12. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie.ii.. eI nu doanne. Dupa noi . (1. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. s-a respectat in general.85tU! de n.impul._ ' Ritmul de 4 ore. fa insiuii proaspata mama. sflp~iimi.e. Cl dlml!1E'Hi.de ore. de aproxirnatlv 10 uri pe zi. Printre altele.ioneaza automat prin pHns.a ~ugar. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80.. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . asculttnd de sf'aturile medicale.m. chial' daca i 5e asigura eondl~II.treze~te.-:-[j.-6 saptiimini de via(. De C. Credem cil atJtudmea cea mal buna. ci este cureat". Lendon in oolaborarc cu Frances P. se chi:lUia. sugarul 58 t. In subaliment. mal corned ~l ma~ ut. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii. ziua. fl. il luat.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut.e. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar.). nu mcle ne "reglln lI~)er .ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.de medicul serviciului de nou-nascuti (de.iv [. j~t~'~ aceste doua . La noi in ~ara.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 . 20. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof.e Ioame. in Statele Unite.(:01. dad\. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. Cei rnai mici..I:Hl~e. aJ~ns }lngiJf bil l. La nci.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\.ot mal rar. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e.

. Dupii supt. se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. incarcati eu lapte.]10 g p~ saptdminii.ii biberonul.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi . uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. numarul 8caunelor. nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo.00 ml/zi.itatea se creste tot cu cite 25 ml.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi. Lacto. colicile. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. aphcata pe. fie pe b. a orarului corespunde eel mai bine nec. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. 248. din pacate.amlni de viata) este sub 150 g. Aceast. Eructatia poate fi usurat.. lapte de vaea diluat 1/2 cu. 249. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. . plna la instalarea cornplet. Sinii intariti. sa se. Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). la intarcarea precoce.atiei . are a.esitati~or sugarului . 121 . La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r. .e. ~i mai sigar. In prima zi. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. de dorlt. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . Daca sugarul nu eructeaza. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn. !~i 8uge degetele. altii numai dupa citeva minute. lI~asul'lle recomandate pent. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul. E rue tar e a (rtgti tul). stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie. dar eu mici variatii. asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme.sin etc. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) . mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea). Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. . 245.). Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. Fapt~. cu burta lipita de trunchiul mamei. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. acestea pot fi date cu biberonul.al.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t.atie. sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct.. . Inseamna ca laptele mamei nu este suficient.atia.. in perioada de nou-pascut. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. . este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. a~a . Mai ttrziu. Este de dorit ca.ar! preparatul eu care se va completa alirnent. Agltatla. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri . Se continua in zilele urrnat. . Apoi. se liniflte~te daca es(e luat in br.r in pozi~~e verticala.ile. ci un preparat de lapte praf. de unde la ptele curge mai greu. cit ~I programul ei zilnic de activitate. Materna 0. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins. agitatie.numita "suirea" sau "furia laptelui". pentru a dormi in timpul nopi1!. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. Humann 1.i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. este flamind Ijll nu crests In greutate. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. Unii sugari eructeaz s usor. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici. 0 Impartire ordonata. unii medici recomanda ca. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. Robebi A.oare cant. .).l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. Mcdicul va hot. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni.la sfi~itul sapt.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. 246. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari..mbii stni. Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. pent ru a-i goli.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic. suparari) a rna me.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. sim cu 0 ora inainte de supt.a sUIre. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1. in zilele urrnat. Jup:< CIrca 2 lun~.. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala).oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile. deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. 24:7. pe cit posibil. completarea se va da cu lingurita.l?ieste pus ~a. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii. cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. sugarul va fi culcat fie pe drea pta. alaptarea se izbe9t. La multi sugari.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0. Similac. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara. timp.ate . ceea ce duce. . daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa).ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). in brate. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta. Daca se ofera int.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. caut a sin~l. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate.

apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola.(\Ucu pornpa. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). In astfel de sit. timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls).iil corectarea propriei a limcntat.'rneneH.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est.i.uatii. 252. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare.a in stergerea prin t. 250.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. slab ~i sinul nu est. Daea sinii r&. mai ale~ pr int. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. Un mijlo? efieient de tr at. de mai rnulte ori pe zi. Sugarul eautii sa apuce marnelonul. maIDa va inoerca F[\ st. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa. I r ita ~ i i l e.e.e guilt. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. Ia unele prrnzuri. 66 . secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. in contact direct cu aerul. este de mare pre! pentru. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i.ate mi'cii.e I'n ~antii.nt. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa).Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. ell alimente gus) oas~ si consistente \. laptele manual ~. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. consistenta 9i forma. sugar.r-un ~()m. durerea locala.seme?ea. 2. mie sau clnd este iinut prea mult la sin. Dad\ nou-nascut. intre degetul mare ~i aratiitor. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. 251. nou-nascut. In eaz de m a mel 0 an e m i c I. riseul inflarnatiei marneloanelor. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca.e ultraviolete Limp de:4 minute. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate.53.ii (rnese mai dese. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. dii de aE(. se enerveaza.urn rnai mare de lich. iar persc(. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic. De multe ori. De a.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola. cit ~i psihic. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare. se va evacua c? 6.ul suge.ativa. riccare picliluru de laptc matern. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent.ate hune. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap.imul-zc lactai. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig. e r It pat uri I e.id? Sa1~.ament const. la dispnri1i. se poate ajunge la esec total. prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza. manipulare. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. s I: ng era r i I e m a melon u lui.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. uneori.orita miscarilor de masaj. 66).De cele mai rnulte ori.ult. inainte de a-I pune din nou la sin. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. la ambii siru. va cornprima areola. Dat. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. 123 122 . lnainte de a avea timp sa se enerveze . dupa f'iecare supt.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

sa permit.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. 1'12 Fig. din silicon. biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul.~. pentru a fi clatit ulterior. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali. 71 . Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. 70).. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon.a bine. 72). In acest scop. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. scos de Ja Irigider. la uscat.inge biberonul de pielea fina a pleoapei.rarea rului de diaree. ca un deget de manUfia. biheronul va fi incalzit. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul). insisund in special la regiunea de sub gil. se cont. cele mai largi risca sa se detaseze usor. cind va ave a timp. din material plastic sau Fig. pentru omogenirarea coritinutului. Daca JapteJe continua sa curga in jet. Dupa ce se agit.e mese . tetinele noi ii st. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. fie se at. Apoi il va clat. 71). pentru a fi curatate (fig. un grup de substan te analoge cu corpii 133 .<. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun.Doua modele de tetine. pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special. dar rezist. aliment prea cald. (i9 - Sp(tlarea blher-onului. po~rivite at unci cind. fara putere.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig. Pe sugarii prea rnici. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. putin lateral fata de virful tetinei.ului. Se folosesc modele care se pot intoarce. eu tetma adaptata. Iierbero sau chiar de la perforare). daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot..iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara. Mai ttrziu.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos.a mai hine la sterilizare '. eli orificiul este prea Iarg.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului. cu un ac de Fig. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece. 69). eu ajutorul unei perii speciale. La fieeare tetina se face un orificiu. [nciiizirea bibcronului. Dimeusiunile orificiului slnt.inele din silicon sint rnai scumpe.. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. fie pe Iata dorsala a miinii. pentru ca sa Ie dispara mirosul. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat. se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. tnseamna Fig. Tet.

introduce in gura sugarului (fig. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite. inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. Tetinele spalate Iji past. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire.In cantitate prell. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. se va folosi un biberon. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. se pun Ill.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine.~1 C i n tar 1 t. mICa.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat.smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . Dacii nu pot fi alimentali la sin. numai ca 0 solutie de compromis. in vederea cresterii durabilitatii. urmatcarele unitati de masura.5 ori). Se clateste bine. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. Dup~ folosire se . iar hidroc. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat.Adaptarea tetinei Ia biberon. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe.a alimentsjnr. Ill.edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. uneori. . se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. Fierberea zilnica duce Ill. mare (de 3. suprasolicitarea organismului (diges135 .iile IIi experient~. Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil. Intr-un loc anume destinat Ill. Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac). 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun. ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. . mai hine. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. cu largirea orificiilor. de aici se ill. Daca orificiul rezultat este prell. sau. . eel mult. Dupa utilizare. se va adopta. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!). se acutura pentru a se scurge toata apa. seara totul este steril.daca este posibil . Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia . $i mai eficienta. degradarea treptata atetinelor. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. P1ntl. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele.calda. ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat. Ierit de praf. tetina se spala imediat sub jet de aps. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid.produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. a) Dimineata. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid. se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill.a. mai Int. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~. in lipsa acestuia.a precisa . pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o . Ill.a}. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. ~73.artificiaJa se spala.uat Ill. 272. mai simplu.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. timp de 25 minute. la nevoie. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de .le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt . Nu sevor mai clati cu a pli.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell.li rece.punctul urmator).icat.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. preparatele industriale stnt de buna calitate. se zvint. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat. apoi .Indemlna. Vesela poate fi sterilizat. boreane). pediatrilor. Nemodif. larg.supii aproximativ ln medie. Vesela poate sta ptna: Ill. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. Pentru a Ie cruta.oala sub presiune). . Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. In Iunctio de suhstanta Iolosit. 73 . solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. . . 0 b 1 e e ted e mas u rat . este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere. In timpul zilei.a eu apa proaspata. Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill. Pe Hngii acestea. prin metode chirnies. Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza.fiert Intr-o bucata de ptnza. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa.' se . S t e r i l l z are a.a.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate.. pahare . 73).rate cum s-a arat. nu se va amesteca eu vesela restului familiei. nevoie. dup a utilizare.pI'oc. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. cintiirire. ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura.

D e g res are a s-a folosit.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ. zearnil. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. asUel Incit astll.ate. 278.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit. cantit. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent.de vaca fai.are. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat.) vitamlne" l'ii unele minerale (fier). Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta. Dimpotriva.a. in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. cu scopuri prop agandistice. 279. pe criteriile clasice. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate.a de 68 gil in laptele uman).ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez.regulilor de igiena. obiceiuri culinare).enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului.si mai ales eel m ai ieftin. fawa rumetuta (care aduce pe !l.a.-a ~.pte In pulbere ("pra. 277 bis. .). mediu rural sau urban etc. frigider. fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC.le. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale. eu sau farll.tie. eu. (_)data ~u progres. gluooza. filrll. cu respectarea riguroasa a .. . amidonuri. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. DidZog intre mama yi cudrele medicale.Acest procedeu este total contraindicat. in cai de mare dubiu. b) lipide egaJe cantitntiv. dezechi. d) sarurile minerale mult scazute.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). A d apt are a in d i v i d u a I li.ptele condensat. ~oal'te rar J~ sugar. o. dextrln-rnaltoza.. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle . Cum se reaJizeazll. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277. 376). Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca.. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie. s-a impus si a ramas zah~rarea. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent. 275. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. u~or de rninuit.. gliadina. (acid lactic.. Azi 5e r. Pre par ate i n d u s t ria 1 e. la nou-niiscut si ~ugar.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. . iill' mai recent . pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. metabolism. Ca linie generala de conduit. 274. se ra cere sfatul medicului I 280. faina rumenit.necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. c) hidrocarbonate in cantit.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. Similac). A c i d i fie reo. . In lume mai multe sule de produse.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ. Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. zeamil etc. ' c) Alte preparate de Iapte. (comb~t~ tendinta la dl.gradul de instrue/ie ol parintilor. .ele moderne (adaptate) s. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. acidifiat san nn. Este absolut .ionll. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.itial ChI mice. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave. dar usor Iaxativ). v bonate [zahar. In ce mai compJexe . ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. adaosurl de hldrocar· 136 137 .a unor pre.at sau suri'icit In diferite subst. integral. Nu exista un regim standard. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net. .ecornandll. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve. rll. dill ce.vreun inconvenient). In preparat. Prin diferitele proeedee industriale. dar mult corectate calitativ. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului. b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la. ale fiintei umane. acid citric etc.parate .f'). . ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice.ura de faina (orez. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.ar~e).? Se porneste de la laptelo de vaeil. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz. Diluare a este prima tent. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor..nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere).apetitul si preferiruele sugarului . socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare.pe masura achizi\.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit.a fata de laptele de vaca. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278).tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj.a). Prin aceasta metoda simpl~ .ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza . . Acest adaos g·a facut prin orez. D i 1 uti a.lihrat.. . diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa.ial-ndnpf. sezon.digerat. Iactoza etc.Iapt.a prin mucilagiu sau fiert. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato.ate si adapt.enia in cas a. in die te tica traditioriala clasic. "Z a h a r are a". ~i punctele 267. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. curat.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. cu riscul unor tulhurari grave.zi s~ preparll. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. a) Prima forrnulil a fost la. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism).adaptate ~i partial adaptate. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: . marnele socotind ell..

este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6.amlni cu acest sistem. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini).la suprasolicita. iar din a 3-a saptamins. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna. dupa 0 masa integrala. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. . sau [ainuri ). 282. 12. necesare adaosurile (zahiir.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale. spre deosebire de cea naturala. ~i pare sil fie I. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . Daca nou-nascutul continua sa doarma.30. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese.~•. realizeaza un preparat mai cornplet. cre~terea ponderala este mai prompta. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial.9i adoarme. -. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. Practic. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. Oferindu-i lapte. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. la incepu. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman.30. . Ewerbeck ~I E. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. Chiar daca nu suge nimic. . in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi. 17. 244). iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. scaunele slnt mai bine legate.sau de anason.e treptat. Dupa nastere. orarul nu mai este atiide rigid .inainte se fixa C8.numai o parte din biberon . . 18. este necesar sa-i faca un program.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine). in care alimeritat. Ptna se obisnuieste cu acest "proces". 8. 23.. Semnalam.d proteine. 20. Daca suge mult. fierte trnpreuna). cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi.ra. digestia gastric a fjievacuarea stomacului. In t. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. III tndulcit. are loc dupa 3-4 ore. acidifiat prin Iermentatie naturala. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass.30. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. cum trebuie sa procedeze. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. ratia de l.ia naturala este cent. prohabil ca este satuI. Stomaeul este plin dupa un prinz.rea func~iei renale f}i la retentia de apa.30. de cite ori cere. 283. la inceput. cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. Dupa v irsta de 3 saptamini. 14. N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. din cauza continutului bogat in lactoza. daca nou-nascutul se trezeste. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. Are dazavantajul ca. pina la urmatorul supt (sau biberon). m e uta tar t if i cia 1. apoi din 3 in 3 ore.este adevarat. dar dezechilihrat ealitativ. glucozd. apoi se golest. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. ani.30. ~~. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. Ceaiul poate fi de musetel. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. Normal. se ajunge .no~-nascuti se satu. Altii . Mai.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. de ehimen . Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml. 21· 24 sau 5. prin conlinutul mare de saruri minerale l. Se lnttmpla ca. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte. ceea ce implica riscuri mari. mai putini . Degresarea F. Daca suge putin .apte ~i numarul de I?ese. In cazurile foarte rare. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore. Pornind din primele sapt.in unele cazuri .>ropiat de 1aptel~ uman. Chiar in spitale. b) Lactosan-ul. de asemenea. se poate deduce ca atit a avut nevoie. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. Preparatul babeurre.30). S-a dovedit ea 0 mare parte din . aparent capricioase. (Vezi 91 punctele 243. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. Pastrarea implica unele riscuri.. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. l?entn: a realiza aceste deziderate. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. 9.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul.tn\elesui ei.. In marea lor majoritate (unii de la inceput.ntr-o stare de sanatate 139 138 .. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv.30. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti. 281. 15. sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. 11. de-a :indul. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%. Schmidt). d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. doarme 3-4 ore.-~. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4..-~-------- . Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. cu surori dieteticiene experimentate. Nu sin. afara ("sa eructeze"). el va suge numai aut cit Ii trebuie.se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei.

Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate. mai t. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 . corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale.e.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. mai manifeste la sugarul aliment. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. D. 287. in sflrf)it.are la sin. 284. ~dministr~rea zilnics. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const.ltiili la alimenuuie. acest rest cade dupa 5-8 zile. adesea.a insa un risc. Daca Intr-o zi. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. care irnpun ca regulile de curatcnie :.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata.. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere.:i in eel de vaca.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie.aos de vitamin a C. subponderalii. piersici. C.a.sugarul sa refuze ali140 289. cit :. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u.at artificial. care lipsesc in alimentatia artif'iciala. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate.allltlsmulUl se. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut. fructe de padure. . contrar indicatiilor medical~ reprezint. ci numai doza pe 0 zi. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. Normal.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart..la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s. se trezeste dupa 2 ore. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars. alimentatia este corespunzatoare. va face numai sub control medical. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii. af)a cil. disciplinatn. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale. fac ea .a. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. rOlleai. in laptele matern exist.iincioasa. struguri. 288. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le. S-a constatat ca. se va incerca sii se continue ciioa timp .' trehuie consult. Nevoile. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii.i. 9i dispare in cuta ombilicului. ace ast. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie. este mai . . Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.:r-l ~I. este narnulturnit dupa rnasa.ele praf.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. E iii vitaminele din grupul B. Daca In mod constant plinge.ele de mama. Vi t a ill ina C. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. crestata in prealabiI pina la jumatate. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). daca se respecta regulile de igiena. Prevenirsa r. din a treia lun~ de via\. nici sub forma de picaturi. Daca bontul este zemuind. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. vi~ine.. 286.a vit. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii. deoareee in laptele de vaca se gase:. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). acest interval de tirnp este mai lung.:i dur ca un zgirci. . in cel de vaca 9i in 1apt. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile.amina D pe zi. etc.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ). normele internationale prevad un adaos de vitamina A. Devenit brun-negricios :. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne.bunil.lt de st. . oor primi biberonul la intervale mici.a 0 serie de substante de protectie. mere. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe. in special cind. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. . 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. apoi cu alt. ' 285.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. tnsa.) 'sub forma injectabila. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat.) nu este necesar un ad. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta.prin gustul ~i mirosul lor . ?uy~ ultim~le cerc~ari.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. din diferite motive. tomat. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. uncori mai ttrziu.i.000 u. vitamina D inca din prima saptamma de vlata.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200. Prematurii. zarzavaturi: morcovi. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare.at medicul inainte de a se creste ratia. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. Af)a cum s-a mai spus. se eurai. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere.irziu .amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar. V ita min ~ I~. In preparatele de lapte adaptat. Once singerare. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. VOl' ap area semne de rahitism. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema.eficace. In can c 1 u z i e majoriiatea. de 8-10 ori in 24 de' ore. care prezinui dzficu.' sugarul are n?voie ?e. formlnd un fel de pllnie mica. ci va fi consumat in gospod arie. varza cruda etc.

dezbracat partial. 74). sensibila. Est.). Dupa ce se fierbe 9i se calca.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. septlCemle). Uneori se rnentine 0 secretie usoara. Iasa se pastreaza. evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. . iar cu a jutorul unui prosop moale . nu se poate odihni. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig. r.Pansamentul ombilical. . anusul~i).~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. a Curata:. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. . nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia.. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate.n s cut ~ 1 u I . Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat. de iniectie.fecalele ~i ehiar .. Te h!1 i e ~ ~ it i i . apil 9i glicerina.ea p!elii. 291. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). trans~iraii~. crapaturJ..a sau "beliiioare" lnvelite In vat. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira. determina. va apela la sora de ocrotire. Unguentele ~I pudI'ele '. in farmacie sau pe la pl'ietene. Dupa aceasta. la mvelul e:utelor ple.umlor de Intertr:~g. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica. furuncule. In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u .atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a. In{&. urechilor §i nasulUI. in. Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. VIOlet de gent-lana etc. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. 143 142 .ii (alcool. Peste zonele de piele descuamat. deoarece Iragilizeaza pielea. tractiune etc. este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). T?ate ace~te~. datorita pericolului Fig. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime.a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus».s~rurile ~i~. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel . ap. cu sapun neiritant. arsnri. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea). plna clnd dispare once urnezeala . mernbrele inferioare fiind acoperite. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine. Pielea dID unele regium (gtt. ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. a lezl. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). intepaturi. pe piele se depun ~came.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!.se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului. se curata bine regiunile sapunite. praf.· ".a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel. lnuinte de a se pudra din nou eu talc.se f~ce zilnic. Daca plaga este curata. pansamentul de. un unguent pe baza de talc.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. ~ Dupa eaderea eordonului. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. flegmoane. v~selina . Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. de 5-6 em. santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor). Se va evita orice manevra hrutala. m9. se va anunt a imediat medicul. sugarul devine agitat.a. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. prin Indepart. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. chiar ~i eea acoperita de scutece. arSUI'I). In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' . ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. .~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh."usuea" imediat (adioa se tamponeaza. zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale. dar va fi plasata suficient de ferm. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. In ccnt. zone le expus~ . Pielea n?~nascutului este fina. eu alta manulla inmuiat.P ~ r i a Ie. datoritii formarii unui granulom ombilical. t . prm depunere de praf (miinile). eatifelata. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei. ~ .a eu Sulfatiazol pulhere. trebuie shimbat. se . avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. In strat subtire. 290. 292. de resturile de pUdra sau unguente. intoxicatii).:ine de prisos.Itll.onfectJOnata dID lenjcrie veche. se face toaleta ochilor. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. se murdare9te In perma~ent~.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i.su~arii. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata.:roi). . In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita.h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor). dar nu cu tampoane de vat.nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa. dupa scaun. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare. r~comandata d~ medic. In cadrul toaletei zilnice. Sugarul . se face cu apa. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata).e into.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe. pe linga de~eurile propriului organism. 74 .1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. pentru a nu raci .urina.tlIcrobl. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica.supra 0 fa~a. si.este cul cat eu fat.area stratului de grasime {protector}. Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. zemc:mde. oxid de zinc. Pielea. prin miscai-i fine. ocolind regiunea ombilicala. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. eonstltu.a in sus pe un ce arsa! CUT'at. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul. ci numai cele indicate de medic.inuare. Scutecele murdare sau aspre.rs dill nou pe spate. eventual. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut.

Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. se curata u90r. cu miscari foarte limitate. sapun "pentru copii").:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. Nu se va folosi amidonul.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. abcese. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. camasuta \. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. stabila 9i comoda pentrll mama. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa. se eurata greu ili nu poate fi fiert. sint mai usor deplasabile.t trainiee. Inainte de a incepe haia sugarului. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. care se pastreaza intr-o savoniera. din tabla zincata. obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 .) sau un ccarsnf de baie cu un coli. . In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila. ingrijirile parului. cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente). pentru fata.a. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. In mediul rural. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie. In afara de mentinerea curiiteniai. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita. la indernina. atit pent. adica ora 9-10 dimineata. in asa fel ca haia. cu apa calda curata pentru spalat Iata. Se va inspecta pielea. p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului. in oarecare stare de contracturii. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala.nu imediat dupa masa. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. perfectii curatenie.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). vana) poate fi confectionata din material plastic. B) Pre gat ire a b a i i.:i ferestrele se inchid. e) Un prosop mare de hale (plusat. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i.de baie. recomandata de medIC. In timpul baii. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). Scutecele. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. un prilej de intimitate. eventual lncalzite in prealabil. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie. m) 0 forfeeutli pentru unghii..a. se vor pregati. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". cu 0 capacitate de 32 de litri. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. i~1petigo). Credem ca int. ceva mai aspra.:ezata prea jos este incomodii. respiratia si.ru mama.a. "pudra pentru copii". Daca sugarul are 0 infectie outanatii. va putea avertiza la timp pe medic. din font a emailatasaudinlemn. priceputa.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. Baita se a:. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. toate obiectele necesare. insemnat. prezint. la eel mai mic lucru ce pare anormal. .9i Iavor izeaza formarea de eriteme. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. in ceea ce priveste senzatia de curatenie. talc). adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. mai ieftine.i pieptarasul. puse intr-o cutie. pentru ca poate varsa . se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. La noi se gasesc cadite din material plasl lC. jachetica. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia.Baia de curiuenie 293. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. Orarul biiii. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. se poate intretine intr-o stare de. Timpul necesar pentru pregatiri. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse.a de pinza curat. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile . simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta. b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. cit si pentru sugar. infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. daca este uzata. • . Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt.:aza intr-o poziiie. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. in plus. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". furuncule.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. In caz de eritem fesier. de asemenea. aceste tampoane se ard ulterior. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat. Cei mai multi sugari. insa sint scumpe. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. 0 cad a mare 9i a:. pentru spalarea corpului. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . miscarile. Usile :. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. Sugeriim sa se procure 0 plan:. baiia.sugarul nu va fi flamind . Obiectele numerotate de la litera b la n se a\. Baia zilnica reprezinta.:i apoi se clatellte ell apa caJda. care Ierrnenteaza .a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind.

iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). artlle sapul1lte se. . ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). c.. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto.i cu apa. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei).mered capului sugarnlui. B. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri.tura indoitil. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~.1! a~a.ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind.nu curge apa din ea) 9i bine sspunita. subsuoara.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger. dinainte inapoi.pt1imlna.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita . de mfa~at. . stinga a corpuJui..leata pregil. urechea stingi'l' si gitul.numlta . la urma se ~apunesc zona. . introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os.~lm cad:l.a). Cu mina .inda necesara pent~u 0 :.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. a corpului. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e. se Inlatura cearsaful.m~ ~a ~u ajunga lit o(. compresa umezita.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. pie lea se frictioneaza usor. La fe l. _ Spack. bratul fji mina dreap!a .ematlC III nu rarntn zone nesapuriite. abdomenul (pma J~ ~. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(. sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. . nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute..a . sau in infuzie de musetel . Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a. §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. tel.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire . in ordinea urmatoare:_ ureeh. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat.lenului.. Silver ~i Kempe. la sfirfjit. care nu se mai folose~te la restul han.ea d_reapta.::bl!lC).nire~ ~..e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. .utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare. Am.l1lea a d.antltate de ~pa rece. Jala .ie.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl.. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei.st.). care se acopera cu un incalzit.e miini. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot.].cae.oua este mai practica. a capului se spala de 3 ori pe sil. ~deminare. C) D i. de 3?-.. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. S_:Liebe. .titii special.de JOs a abdor. In decurs~l amlor. Fig. Pentru caditela din m~t~rlUl plas.dreaP. subsuosra. 75).aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie.D. care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun). termometrul se cufunda complet _i. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia. reglUnea anusulm. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti.: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara.. in ordinea In care s-a facut sapunirea. Pielea paroasil. usor labiile vulvei ~i se trece Incet. se 1ndeplirteaz1l. in prealabil inmuiata (m apa. femperatura se masoara cu un . crestetul. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at. J. cu exceptia fetei. Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul. sugarul fiind mal P. Fig. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni.ma_Ia fjol:lun). organeJe genitaJe. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. Daca sugarul este murdar de materii feeale. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. D\lI!~ citva timp. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii. unul cite unul. sugarul este luat in brate. mvelesc repede eu ceaq.ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R. Iata lateralil.36 C pentru eel mal man.).Introducerea sugarului In bale.nuJar:na de caucruc sau de material pla st. prin rniscari delicate.lzata. tnmuiata in prealabil in apa curat1l. 76 Pozitia .st. . plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor.G.u sust. avind grija ca spu.termo:netru de haie.later~la dreaptil. In timpul sapunirii.) se .tlc.e. DUl~a parerea no~s~ra. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta. Apm . f~Josl de ambe]. Spalarea fetei anterioare a corpului. iar mama ~e poa~. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului. 75 . !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. H~arer etc. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii. Aceasta .-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -. stoarsa (pcntr~l . . b) 'I'ehnlea a Il-a.ie se sapunesc : spatel~ (p. fesele fii. se cura~il. peste care se tlfjaz8. iar rufaria murdara se pune in gil. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern.pu.h:: ~e . sugaruJui in bale. hratul ~i mina st:n~a.tehn. S8.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul. Dupa ce a fost sapunit complet. picioa- 146 l()* 147 .

.cit mai se~rta..ea c?pului sa fie bine curatita. Chiar daca phnge. ":. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-... . bine stoarsa... Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl.."~""""".ramine libera pentru a spala sugarul.. 78 .. Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie.$tergerea" copilului dupa baie. 149 ..: •.91 2-. co:pul.. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i.a..•••:._ .J"..baie? Unora dintre sugari nu le place bal. De altrninteri... pliurile de la c. abdo_menul ~l membrele inferioare.erJ?are~ tOI'?cele. _•. 77) .~.... Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar.en\. Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie..>. membrele sup.. . dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. baia de curatenle poate fi urrnat. oriee sugar agreeaza cu timpul baia.r:ele... in mlini. 78).... in prealabil inealzit (fig.:.a ~l de virsta sugarului./.i fine..-••.' J. git.... minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~.. I?e fapt. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului. cu care se sa~une2te (Iig. " 't~ Fig.l ...:~ :. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina.:. La acestia. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut..ul.. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie... circulare. . D) $ t e r s u l (tamponarea).. . dar niciodata brutal..·· \\ \ {: "<T~' y/.. In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:./Y fetei dorsale.i: /f . La sugarn care au depasit 8 luni. 77 Spalarea .. Spatel~..le.----".ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap". Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d. 79).:. se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t.me aeorv~~ ? grija deosebit. se cliite~te' apoi imedi~t).~. baia poate dura 10-15 minute. l:a Ietite. durata ball se poate scurt.. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul.......• y r .. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig... .marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa.::. regiunea Inghinala.ntebratul stin~. :ar alt.«. zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at..a cit mai mult posibil..:.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua. I l \'''''' Pig.' \.. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs.:. l\ . "'. .. eu infeetarea ulterioara a aeestora. v L~ sugarii mai mari .: "..oapsele sugarilor grail!.. se ~irr:tav~esigur in apa.ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg.sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe. deoarece exista pericolul transport.w.~::.... 76). la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5. In tot cazul.. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept. Pedalarea in apa eo mare plaeere.:-. in speeial la sugarii miei.a formarea crustelor. Mama trebuie sa alba mdeminare.a vreunei greseli care I-a speriat. (ni~iodatii in sens inoers )..w. In continuare . git. avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor. Soar pu~ea ea sugarul sa...lacute."~"""".a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll... \ \ . 79 .. cu blmdete. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala.. \ ::.rele sint l~sate liber...e cort).."". dar sapumta bine.:t. pentru a evit. El nu trebuie . """""S'Y \ ~~~ t··~<.orul cu siguran~a. Cu mi~car. dat.9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc. (fIg. Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' .·~-. La .a «. dar farA ezitari.' - .orit. Este foarte Important ea plel.-.I\~·".. axilele ("subsuoara").. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la .:..urI?a. la lll~ep. ~. ~ Fig. ' Ur\:le ma. Toate pliurile (cutel~) pielii (axile.. Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie . . Se clatesc imediat regiunile sapunite. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun.a de dusul eu apa ciilduta. .:. Daca totul deeurge coreet. ~ir:a dreapt~ .ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a. .Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii). bune. pentru ca sa nu-i fie frig. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.-... . gitul.

Dupa ce este spalat. fete i. Se prefera 0 Ioarfeca mica.rl ce se spala. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig.a atlt pavilionul urechii.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. iar cele de la picioare se taie drept. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata. La sugarii care incep sa se tirasca. ~e. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile). Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. tampoaneloJ' de "at a rasucita.. " 294. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. ca sa fie totdeauna moi. obligatoriu inainte de mese. In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. La nou-nascutul trecut ' de termen.coeoloa~e de pudra irita pielea.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. Fig.aia prea scurt . 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic).1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. t n g r i j ire a u n g h i i lor.mpla. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta.R. Recent. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur. S-a dovedit ca. lungi. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. 82 . . Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. viscoase sau orustoase in nas. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii. a) Se incepe ell spa.cu rapiditate. priI~ mtermedml. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. 295.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala.sau Cl: cortizon. de. plica (cnta). ?otulUl 91 cea a gennnchilor.. 80 - Spalarea ochilor. eu ajutorul unei pile fine de unghii. b) Cll!atirea llil:. 81). Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui.L. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete.larea oehilor. 91 0 rnanusa (alia de~it pe. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. l!nguentele eu . Daca unghiile sint prga mari. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. uscat. 81 - Curatirea nasului. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului.a.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. cit ~i santul retroauricular. eu ulei Iiert (eel mal indica t I). Unghiile nu se VOl't. indeosebi pe fata. .a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata. Nu se . subtiri. La sugarii nervo~i. To a let~. se vor spala miinile de mai multe on pe zi. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. Cutaden sau Jecoz ino. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~. prin iritatie locala. se~ inti~1pla C? in nas. 151 . La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. in aXI!e. care pot determina uneori infectii grave (furuncule. in unele locuri. Regiunea oulvart: n.sc: pu(~ra .antibi?tice . perineul ~i fesele se ung. Nu se f'oloseste sapunul.Curatirea urechiJor. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. tnderntnare ~i bltndete). sa ramina fire de yata care. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. oparit ~i zvlntat) acoperit.a ~i de a mic~ora . se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. 1~). Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici.oarece fermenteazi'i. 150 De aceea este mai bine ca. folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). . . fal. e) Curatirea ureehilor. dintr-un vas pregatit In aeest scop. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin. en virful rotunjit §i hine ascutit. in strat subtire.duta. unghiile depasesc virfurile degetelor. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala. oc'hii sau nasul eopilului. 82). Se folose. Inca din primele zile dupa nastere.e inguinale. deoarece micile . La sfir9it se va tampona cu vata uscat.u se pudreaza. Jecolan. 80). pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. producind leziuni ale pielii. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. se vor curati Pig. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv. Ia tara. la sugarul mai mare se cura~a zilnic. etmoidlte)~ Mal mult. In eontinuare. sugarul se poate zgiria. Cu tampoane bine rasucite.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat. Pig.E) P ~ d r l!. lnmui~t{\ in apa ~al. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. P II C ~ . care se zgirie pe fa~a.~e t~lc sl. la glt.ce. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. scobitori. care se leaga la articulatia pumnului. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. s. Seara. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas..

. bine Iirnpezit..oase se inmoa ie. urechilor ~i unghiilor faeuta.\ J .supra se rmbraca un pantalon cu bot. din cele mai vechi timpuri. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit.nde in ~ire. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. La sugar.296.scutece aspre. Cind a inceput sa pedaleze. . . Daca pielea ca pului este prea aspra. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle.a inainte de infa§at.a Ia sugarul mai ma:e.ele.. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat.• ".' . Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata. In acest scop se utilizeaza. 153 . uscata (de preferinta afara). . Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji). eu perii fini fji moi. ~. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc. Fig. in urrna aplicnrii unguentului salicilic. ci numai pina in regiunea umerilor. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. scu~eeele exterioare se tndeparteaza. apo~ se'!te~ul mie. din finet sau molt.on. virful privind in JOs. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee.a. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor. indiferent de temperatura camerei. pentru a se evita racirea.rer\"tunghml'" 297. Mal tirzlU.arii.uteee.ose_be~te de eea Iolosit.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece.a. Tehnica infa/jatului.1 (fig.infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. asociata de rnulte ori cu inlectii. calcata fji lncalzit.amtni de viata. depozitele crust.Pul descopent.de pudrele aplicate anterior. i~ afja fel inci. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. In""t " intinde scuteculm. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala.. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. numai cu botosei . care duo la imholnavirea lui. useate fara sa mai fie spalato . nasului.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare. PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli. cu ca.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului . dar nefiarta dup a aceea . La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl.folosirea de lenjerie limpezit.folosirea de scuteee imbibate cu urina.•. cu 10-12 ore inainte de baia de seara.« '-(f-" h~·. pielea capului se va unge. In tot caz ul." .ama~ll\ei.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului. " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni). cu vaselina salicilica 0."". . . Dupa aceast. Rufaria neeesara se preg~ e~ e . 84 - "'''''W. care se poate spala U90r). pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului.infasatul cu pre a multe scuteee. care se schimba dupa ce au fost mur darite. Tehnica infil. se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe. sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului. Clnd sugarul este trnbaiat.folosirea de lenjerie spalat. _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. scutece. 152 Fig. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e. fie datorita calit atii \. pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par.iva l . Irnbracat ~i cu toaleta fetei. bmein\. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului.i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta. La nevoie. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul.c~ia liniei (?rientarii) parului. ~~ V /. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. iar plicile pielii. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. smt urmatoarele : . detergeriti . se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos. Greselile in infa~atul sugarului. se de. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. . fie prin infiltrare eu urina . eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. . ochilor. . tI. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. spalata eu sapun. indeosebi Ia aparipia eritemului [esier. 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. capul se va spala eu apa §i sapun. P' d.osei ("salopeta ).ana sau se perie paru].esaturii.a insuficient. patrat (din pinzasau finet).rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I. fie consecutiv apret. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat.aI'e goale.a. . se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. I mbracarea t. e~ 0 oompresa urneda. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale.•. I . pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere.t marglIle~ IUl"superlOara sa.5-1 % (cu reteta de la medic).s. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului.. 83). Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. el se a9aza cu latura mare ~u . In primele sapt. Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. . imbibata cu sapun sau cu m. iar in camera temper~tura este peste 22°C.". Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului . Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada. ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91.

Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca).# .. 01 . marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill.. Urmeaza infli~atul propriu-zis.. + I Fig. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. 90." .87 .. _-. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga..llui 11 trage afara. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa.-.1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus. 8. 85. Fig..ica s~utec. ~ . avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului. iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor. .:l mare: ir:.. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera. 88. patrat . Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em.. 154 '155 .ti ~i eama§u~a.Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll. 88). fiind astfel bine Iixata. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. 85). deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. pentru a nu forma cute. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar.. 86 ~i 87).. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg.eopil'... dar nu Urmeaza scutecul mic. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite. 86. 89). jar coltul carna~ut.. Coltul de jos 11..Tehnica !nra~atului sugarului rnic. pe abdomen (Iig.. mijlocul scutecuJu~ triunghiular. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. iar coltul din stinga spre dreapta (fig.9. ~cum sa apJ.~atul. L~ ! ~ ~---j . Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei.ei se introduce sub aceasta margine. apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma . apoi urmeaza Infll...Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'.

S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil. pentru a p as !C. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme.. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . Una dintre acestea est. ~i eritem fesier.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. spre regiunea organelor genitale.at. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele..ai in ocazii speci~le (voiaj. eve~tual.. sugarul este mai Iejer infa~at. "manUl. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici. de plnza .in pe cOJ'p. ca]Jul.itea scutece. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii.virtu I picioarelor. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0..un scutec patrat de finet. deoarece impiedlCa resplra\. La fiecare schimbat . in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor. iar regiunea ombilicala este pretejata. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil.!ri. toata urina este absorbita la emisie.i" 9i "clZmuhi. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. P u d raj u I. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at.un scutec subtire. Clnd lnfaliatul s-a facut corect..ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. moi !)i u90r de folosit.~ E). sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. . La emisiile 'mai mari de urinii. . se I?oate desc?i. ?aciulita. pentru ca sa n~ se ~a. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g). Schimbatul sugarnlui su.un alt scutec de finet. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile. .un scutee in triunghi.ectia pansamentului ombilical. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l.la plClii 9i reglarea temperaturii. De asemenea. care absoarbe foarte bme umezeala. iar umezeala este mentinuta mai put. in familie iii in anotimpul rece.de. pielea se spala cu apa calduta !. Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri. se impune prot. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. in cursulzile!.. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. apoi meat prin tamponare.i.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des. prinzului. In Ielul acesta. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a. mClOdata pamatufu!. cu eritem. schimharea este obligatorie.e.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta.i. mea este rece. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate. sugarul trebuie insa schimbat imediat. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. Musarnaua se pune..ins peste abdomen spre spate.' patrat.. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . La plici. . iar colturile Iat. Dupii baie. dupa Intrebuintare se arunca. aceasta se amina ptna la trezirea lui. se evita manipularile dupa administrarea . In aceastii varianta. . 1'0iieata la cut. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa . pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29. 299. 9£ . Dupa scaun. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji. Dupa ernisia de scaun . Tehnica de infi. cu ajutorul scutecului mare de Iinet. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice. b) 1nfa~atul prematurului. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". se renutuii la musama. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. indoindu-se in jos. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi.'i apoi se unge cu ulei. Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza. ea. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300.. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. in general. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C.regmvnll van~genitale iii a plicilor.rebuie schimbati de fiecare data. consumul de seutece este Insa mult mai mare. mama se va ingnJI ca la glt. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa.. nu trebuie uit. mai ales daca nu este prea cald in camera. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}..erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. . se pot fixa de-a lungul corpului. atune. clnd s~gar:ul s-~ murdarit.e" dm vata. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte").. la man~ete sau la 157 1'e: . . pli:nbiiri). de aceea.ceas~a.bolnari. . I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e. Sint absorhante. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala. La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . Se VOl' folo~i nUI}. la 298.copll. [esier !ji. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. 91). Apoi.garii . iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat. ptna la spalare iii fierbere. asezat in colt. pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. schimbarea se face de Fig. Aceasta metoda de infar. -. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. Timpii urm at.

unci c1nd ajung afara devin palizi . daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. Cind este deosebit de frig. Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te.anta deosebita. In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. . poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. in timpul iernii VOl' fi sco\. sugarul va fi tinut. Abia dupa acee a. sa pe. dar in cantitate mult mai mica. daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe . iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). un sfert de ora. sugaru! adoarme repede.ms~Ja~ll. daca in casa este zapu\.:rub~te. de-a lungul mem~re . previne aparitia rahitismu'ui). sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat.nivelul IiInurului de la caciuli\>li.. pina la git.Jaleze. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu.a ram!n~ descoperita.. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 . . mi9carile de aer 9i. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'.te t1?ut mal mult Ia gel'. este alimentat la sin.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica.inut. .r mferJOare. In principiu. iar pe cap i se va pune :. . In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. ell prudenta. cu case subtiri. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte.a de 4-5 . Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer.· Jipsa un_?i sac. iar sugarul a ineeput. tar !n~r-o etapa urt. tn schimb. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei.i numai In grajd ram in mid.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (. . se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor. maninca mai bine. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . invers. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile. in timpul verii. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina. Bineinieles. dar ~int vioi. jar afara Ia umbra este mai placut. este schimbat 9i imbaiat. In t!mpul Ie:'Illl:. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. Razele scarelui patrund ~i in camera. ~a bin~ inveli~.ore rnaximum. cu temperatura de 20°-22°C.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae. bme in~. lumina §i scare. Vara. neinfofolit. . eu parul zhurlit 9i friabil. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. trepidatiile ~i legsnatul caruciorului. contribuie \. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. va fi plimbat in loeuri ferite de vint. In mornentul cln? sugu. create bine.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g.a. e~ o pat. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns. Un copil tinut la aer curat est. In timpul iernii.de~arece nn ne putem da searna daca il .masura c~ .1nfofo1i\>i") u bonete pc. La lnceput. Copilul este dus afara nu numai pentru soare. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere. in afara tmbracamintii sugarului. cu cit sugarii smt mal mici . radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul.a. daca temperatura esle ueste 22° C. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu.gariv ~or fi dusi afara cu atentie. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. cap.eala.amini de viata. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. pe perioade foarte scurte la mceput. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului. accsti Bu. va fi tinut numai 'la umbra. seoatem saeul 9i rnii.~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata. in plina iama.1'8mea se inealze~te. insorite. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. E:tista sugari care at. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene. Variatiile de temperatura. Prematurii VOl'fi sco\. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. i~ sch1m~ Sl~t eal. 301. pe . 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. expunerea la aer va fi oprita.de.o. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht.e~te frlg sau eald. . a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt.i la 8-10 saptamlni. Sugarul sanatos. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare.saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput. dar de doua ori pe zi. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. 0 piiJariu\. v v " . iar vara.e rezistent la inlectii. se ofileste ca 0 fIoare. c~ jachete groase. Puii de animale t. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara. in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini.latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. Degeaba este ingrijit bine.ate la ore n8regulate..Fava trebme s. EugaruI poate sta ~i l.scutul. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. piperniciti. In zilele calde..2 . Cele . ~I in sfirs\lt 1. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. de praI. Cu prudent a 9i numai cu recom. la timp. vestede ~i plaplnde. este vioi. apoi 1/2 ora. doua sticle cu apa caJda. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. nou-nascutul Ia termen sanatos. pe parte. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai.ura groasa de lina. somn pe 0 veranda etc. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. prinzuriJe fiind solicit. scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. Toamna. se vor pIasa In carucior.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-.i Ia calmarea sugarului). de frica sa nu "raeeasea". en stare generals buna. capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet. .' . Asadar. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare. cu hratele legate sub p~tUl:il:.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!.) doarme mult 9i lini9tit. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie. respectiv Ia vtrst.

d) Primavara ~i yarn. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia. daca afara este foarte cald. dar insorit. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7.rintilor. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii). in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul . urmind ea numai baia sa se [acii in camera. exac\. cit 9i afara. sa fie sc~!imbat afara. .a este prea densa este interzisa plimbarea. Cu cit se inainieazii spre toa!nna. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental. viespe.in zilele sau orele de canicula. daca slnt posibilitati. jurul prinzului (10. fara umbra. din prima zi.La schimbarea vrernii. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua.Daca este 0 ploaie linistit. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. Pe masura ce se incalze9te afara. mU9te.30 dimineaia. I~ munte. sugarul poate fi scos afara. pentru a se putea misca. 15 minute. La adierea vint. Este un 'adev. pe teras a sau in balcon. patul sau caruciol'ul sugarului. . cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). sa miinince. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari.Iarna. eu un carucior eu coviltir.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale . cit ~i la sacul de picioare. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara.i in raspunsuri. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri. iar primiioara $i toamna .de Unli ~icu un sac m ai subtire. eu mai piuin praf. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. de altitudine.30 $[ 9. istoria sarciniJor ~i na.30-12).unul mai adiipostit. Vara se preferii un loc umbrit. Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. ploaie torentiala. racoros. Cind se face ohisnuirea cu aerul. de climii $i de timpul liber al pa. AUt in casa. cu perdelele sau jaluzelele trase. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. cit este linut afara. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala. sa doartrui. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn.i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. deshidratare scuta). temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire).ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. Dacii familia are 0 locuiruii cu.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. I arna va fi seos in jurul prinzului. se scade durata sederii afara. nu este necesarii .terllor anterlOare. tar iarna . in continuare. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului.toaui ziua. dacii timpul este [rurnos. rabdf'ltori . .. t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. Sugarul va fi imbracat in costuma9 ..In lunile de t. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. Dimineaia aerul este mai curat. cu minecuta scurta). numai pentru picioare. ceata dens a.jrat into]'ogato]'iu. fara vint ~i cea~a. nu prea deasa. apoi.ale . griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi.amtni intregi sa fie ceava sau nor. La venirea din materni1. in zilele eu creme [aoorobilii. iar in timpul verii . PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1.model salopeta . Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. iar seara Intre ore le 17 ~i 20. in. ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. sugarul va fi scos numai pe raco are. este vint puternic. albine. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . Cind afara este prea cald. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric. 1-2 ore In a treia. De aceea.cu cama9uta. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz.30-11).I~l~i piuin poliuu. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. daca este cald §i frumos. iar la ferestre se plaseaza site. . nu este permisa expunerea directs la scare. iar in localiuuile in~u~tri. la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. in primele eapuimini de via/a.a. mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. la vint puternic (vijelie). Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri.eu 0 palariu1a pe cap. sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase . sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului.ate. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 .i punctul 231). Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i. sugarul nu este scos din casa. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. ferit de otni. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. aerului. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. Miinile vor fi Iasate libere. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate.a. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. ci din spate spre fata.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta.

Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa.a de curenti).) sau anormale (in\epenire invinetire. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. cste mai at cnt a decit. 'gradul de educa1.i inzestrarea sugal'ului. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a. Mama v~ fi atent. in marea ei dragost.1 prctios obsorvat. se face totul pentru ca el sa n~ iipe.at.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic. fji variat.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. pozitia In care sta In pat. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. metodic. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L.ului variaza mult de la zi la ({Ita. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate.e multe luCl'uri despre nou-nascut.a. in aceastd coocii de progrcs.a. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. Uneori. daca este agit at . Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici .). Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat.ie.. Pielca 301. o. in prirnele zile dupa Ilflfitere. matcrnitatc. Acoasta insca mna ea. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. . v<'irsaturi ctc. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i.ea nou-nascut.i.a de musa mn sau de rnaterial plastic. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. o~ * Dacli existli cinla. gra dului de instructie.oat« zilcle acest salt poridera l r-st.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc. pozivia in care doarme. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct.c. nostirue eel mai fin :. Din motive di dact icc. ma mei .a din t. inainte de a (.a lul zreut.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. persoane et. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate. Crcst. se faca in zina sos/rii de Ia. c) La na9tere. 162 303. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete.c. In paginile care urm~aza. in manuaJe rst e scris err nou-riascut. lmprcuna eu familia. orar. conditiilor materiale ale locuintei. Li'i~za . filcut tot. privind atributiiie lor de piirirui.a t ie . pe 0 masa.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. Pie lea nou-n5. baie . Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat. elastic. care. 3) Cresterea zllnlca este neregulata. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit. in mod normal..crca yi dezooltorca nou-tiascutulu. Greut. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital.ere. esle bine ea prima cintarire sli. manifcstari anormale).e trnpaturit in doua sau in pa~ru.b).ului sugarului lnt. se inchid [erestrele.e rareori intilnit: de aceea. Inaint.scutului este eatifelnta si elastica. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma.r in casa.ilor din mai multo zile. dureri de spate. no~~n(!scutul. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. Exista ln85. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis . spala pe miini.U cutemeinice.atilor Iarniliei. Iata . ell circa 5-10% din greulalea iniiiala. cu manevre simple si corect. organizarca ingrijirilor (dot. In pract. Se st. vigoarea tipatului.. de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust.) VOl' fi adapt. 11* . ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii. in .a la. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. Intre timp. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor. d~c. ex!sta al'lnonie si intelegel'e. subpondera1 sau bolnav. tndoit.!.are. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii.i Totul se desfalloara fara graba. Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. modul cum respira.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g.i spatelui. sint necesare cintariri mai frecvente. iar peste acestea un cearsaf mar. apa!' reaC\ii t recrit. infiiflaL et.a. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului.de a ~e 0?zb~a:a. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~. cu calm deplin.r-o zona Iuminoasti. pi t. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate.'i c~moa~te n~ul venit.ii individualo. Bim.c. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. In timpul cit a discutat cu mama. fie inarmaii C. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. nou-nascutul.uri Slgure. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire.incalzesc mm:LI~. cu gest.ate particularit. indicallile mcdicului. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og. rnedicul a fost atent la nou-nascut. somn. Medicul sau sora de oerotire. sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. marnei si sugarului etc. Est. Pe puturile scunde ale adultilor. un birou. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. un scrinz sau omasa de infa9at. A~a cum s-a mai sl~us.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt. tululiii sa.e pentru copll. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'.e . e~arnenul Este neooie ca. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1.t:~je in grf'ulate. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g.at.esuh~l grasos de sub piele.ii cresc cu 750 g in prima luna.ica de t. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t.faU:i1!e.ura obisnuita.pro'[undate. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. topografia Iocuintei .are inca.or r-arnine mama. pentru ca. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. parir:\i.e situ atiile nor-male (n limcnt. deasupra careia se intinde 0 bucat. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl.organeie aodominale nu au revenit com~let . nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a.ot. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului.

). pielca este moale flasca. Depozitele pot fi aUt de masive. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut..i u~ lui.esutul de sub piele ostc moale. i. S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc.a nu inseamrui cii nu. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. cu urrnatoarela sf'a t. Similac). eel mult. eit. . f)derent. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil. de .1)(. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare".'arrnne urrna dq~..eodata chiar zemuinda. inoretit. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic.8e men.area unor greseli ce se fae frecvent.sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama. simr. Ciud revi ne de Ia maternit. ia1a.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite. diminuat sau dispare cu totul.nu se face corect toaleta pielii.a. . nae(Jll~ flammCl~s. mane vre ohsteuicale speciale.inutul excesiv in apa. . apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri.a ea nou-nascut. aceast. la distrofic!. iritata.o zona oal:ecare a pieli~. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa . Ele nu au nimic gra(!. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . . dispare in citeva luni.a) La nou-nascutii prematuri. Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e . Sugarul este mal PU\.e a tree 111 cit. poai~ sugera In mod greflit.ate. Ro~eata este limitata citeodat. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. pleoapele superioal'e.a ntn externi. un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p.ata.ul are 0 "iritatie la fundulet". dispare dupa-amiaza).a ingrijiri corecie. . mai rar PP: na8.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" . dupa revernrea din maternit.e yorba de 0 inf'ectie int.ii t:'eb~ie sa.a. m ai ales de pe ab.dJfel'lte.a la regiunca ana la. fie p rin folosirea de lenjerie murdara.uata dupa tip~te. A?(·. Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana).ate. a fast ingrijit cum trebuie. La nou-nascutii din sarcina depa~ita. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: . Parini.ll1. m.sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . grasos. dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ .eapJlare sanguine. utilizarea de dctergenti prea energici Ill. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide.. ineit sa duea la formarea unui strat compaet.~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor).e de obicei mai palid decit in stare de veghe.' . iar pielea poate f i zlnruta. in contact eu aerul. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est. POal·ta numele de hemangioame. a9a ca tre.e fji coapselor de mai multe ori pe zi.a. ceafa.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0.are ~u suf'erit III . este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. Cind stratul crustos este compact \.arnini de viata. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223). _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor. ca urrnare . Pentru evit.l.5 . se intilnesc relativ frecvent. Iie pentru c. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie. sernilichide.e cealalt. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". care necesit. AsHel de coji (in strat subtire. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine. si tr~tamen. gros. De regula. Medicul pediatru va indica. ~lte. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt.cell. .e mal multavreme.neaya (9!.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 .J~JOadya intrautcrina. turgorul este de asemenea diminuat. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart. 322).ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata. ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.t.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza.ie.ai a1E:s dimi. regiunea [eselor. 294. Accast.Folosirea.. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului. ln general. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. pudraj eu talc. cuicle pi~lii.domen.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee). insisuim.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. poate .e usor la oxcit.estinala sau cutanat. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220.Scaune acide 9i dese. turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ). h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m. apar infectii ale pielii sub forma de pustule. organelor genita. Uneori. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure".1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. dar acest. la sugarii cu diaree grava. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G. dar ramin toata via_ta.lu.spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi"). la prematur. La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta. vineteala. rau suport. 1n timpul somnult:l.\. mai ales pe Ill.a. Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii. Este l. dirnensiuni una sau multiple.1])ICl08. la a pasare J. mama este mirat. 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului.eva zi!«. uneori u1'it mirositor."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. cind se congestJOneaza. Daca eritemul persista sau se agraveaz a. accent.. . Coni. Data se excita cu degetele examinatorului. . f) Pe frunte. medical prompt. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). se datoreste acumularii de transpirat. .lel abcese sau dual' Iuruncule . minuita foarte blind 9i foarte delic:at. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee. p. in special in jurul gum.ii. nou-nc:sc:utul «st. necroza de presiune) pe cap. la eel c.

iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile). eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten". b) Scaunele nou-nascutului alimentat. 166 a 306. zile calduroase de V[ll"'l. La sugarul alimentat artificial. pe 1ll1ga masurile de rna! sus.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . st. Citeodat. Daca temperatura crcste brusc. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. pentru ca. u90r putrid. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. cu miros arornat (acrisor). ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana. puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata.ire. care se poate propaga la distanta [intestin). fie mai sus in canalul inghinal.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n.sll1gu:e eu timpul. "margaritarelul"). Sint miei chist~r~ care dispar . a) Numarul seaunelor este relativ variat.. t use etc.a ~i in stlnga. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente. Sf' rnenl. ell.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«. Pentru eelelalte rnanifest.lo~ ~l tetll1: lor.) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. 'I' em per a t u r a. grunjoase etc. dupa na~terc. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil). starea de yeghe sau de somn. A precierea functionarii inimii 9i a circulat. consistenta modificat.8 mai \'oluminoasa. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului. fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('.Zl. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. temperatu-s sugarului coboai-a mult. mai moi.ale" da torit.ii in modul cum este conformal t.). . In caz~rJle de seboree recidivant. in 5--8 zile. Est. 1) Muguetul (stomatita albicantii.e usor balonn 1. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie. ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p.ului sa bea lichide din abundcnt. a unor miei iesit. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 . ReaI?i~. Respiratia cste de tip "abdominal". se urmaref.3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. de altminteri..ur-i a mameloanelor (la no u-nascut. . 307.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876. in general. mit. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic). toracele in "carena" (fund de corabie). in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. patul ascz at ]ingii un calorif'er incins. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut.ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat. pe IInga unghi!.ul 221). Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. regiunea xif'oidiana inf und at a etc. se observa pe marginea gingiilor nounascutului. sau agitat. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu). Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie.5 em inseam nil. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica.errne n] este dovad a '"crizei genit.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene"). Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. in drcapt. 308.gum.i partea inferioarii a toracelui.a mici deformari: sternul proiect.l uneori de unels variat. Due.ul la t. virfuJ degetului cind pipairn gingia. nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc.i-ist. uneori chiar subtiri.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul. artificial sint mai voluminoilse. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot.ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }.a pc sprincene §i dupa urechi..('i in citcva Illni se vindeca singura. care devine rosie. pot . palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe . Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . refuzii sii miinince. Ctteodat. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie. constit.at inai nt c.l'ij g"IH!'ale (t. Nou-nascu t. est e sa se dea' nou-nascut. A II a rat u I car d j () vas cui a r. de ore . Culoarea variaza in functie de laptele utilizat. Daca au aparut deja forme de muguet. Adesea par anormal de v(1jurnino~i.a lenjeriei. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. est. pastoase.lterea in greutate este normalil. Ade sea e xist.a. 309. k) P anariiiul. fif' in burse.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. Temper. numarul 9i amplitudinea respirat.ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic. Ca mijloc de prev~nire se . in medie de 1-3 pe zi. pUns). lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati).l) are loc imediat.ine pf'ste :37. inainte de termon.a (solutio dp gluc:oza 5%. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic. daca eref.ernperat ura rect ala creste peste 38°C. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. A b d () III e II u I est. m) Peiele albe pe gingii. Similac). Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a .uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. in astjel de sit ua tii.a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct.. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. sint date iI!sa de 0 .e nascut cu m ult. mobili.u-i all' sU\. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[.lte cu ateni. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). flerbe:e. 311. localizate p~ mueo~sa . In contact cu aerul devin verzui. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina. seaunele sint. Prirnul gest. 310.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C.l pielii capului. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin.recomand~: fier~er~a biberoane. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana.ul nu-si poate regIa temperatura corpului.:roi de.8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic.) poate furniza informalii pretioase.a a scaunelor (apoase. lI1irosul este intepator. Chin!' daci'i ~St.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are. t. . Existents unei umf'Iat. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305.ru fiecare 100 ml). Citeudalii. It e s pi I' a i a.0rganele genitule la biiieti.h punetul de plecare al unei infectii mai serioase.

.a. numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul. care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it.a. ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a . 314. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat.ie fort. Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. IlI'orturi sponlane.£. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila.pcnt. Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii.rim b (varus cquin. se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. La nast. simple. se d atoreso poz it. J)lIpil na. adcsea . care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani). irit.3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\. gradul de fuziune al Iabiilor mari.I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul. . tratamcnt.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun.uror aberatiilor cromosornice. ciului prin care 313. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt.atii) a eoapselor la 90°. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor. de la cell' ncrl'oa.24 de ore din 24 de ore").sc (ccle pin!lla cell' .a urina ..b o l i c e. capata din ce in ce mai rnult i. In general. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. at it udini minore de picior st. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. se va .ii prin manev re blinde 9i l'cpetate. pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. sindactilie (Iipirc« degetelor). Anomalia este mai f1'8c:'el. 90ldul fiind in e xtensie continua. apoi nurnai noaptea. corecteze deforrnarea in mod def'initiv. 312. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate).ul rccornand at de crt. medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco. est. Acesta constii in indepiirFig.cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului. Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl. talus valgwn) U901'de corijat.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului.(hidrocel). care se va resor hi in citeva sapt.itie iii de Ilexie ale coapse lor.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni. laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. asirnetrii de poz.. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. oj III insistat asupra acesiei anomalii. 9. a oeast. tot timpul (.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee.ca fa nastere. ~i de chinui: lor pentru copil . dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'. iar rez ult atele rarntn nesigure.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\.urHca in fenilalHl~i na.).ltens din pun«t de vcdcre gcne. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti . Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta. Copiij se 1188C llClJ'mali. apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si.anta dintre anus si vulva.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('.e de termon. Da. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. de a se mene a . Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee.ul devine rnult m a i dclica t.tic: polid actilie (rnai multe degete). tui sini m~tl(le de ingrijorare.a t mcd icul.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. Toate at it.tii Ia fetite.arnlni dup a trat a mcnt.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. /\ceasta atit. De pretari abuzive. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: .amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici. st. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului. dar diagnosticul este deja tardiv. Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt.0 perna specialii fixata de un chilot prevazut .uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. (in 7/la£ ll. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt. S8 pot vedca .con~rola pozi\. mai ra pida..ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara. unor parW!l 169 .cv a suptarmui. . (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare.ia orifi~ este eliminat. timp de mai multe luni. ca fLzlOlogl. Mai tlrziu.nle). Ucforrnari le . fdrd Numai cind preputul devine rosu. 0 corcctie chirurgicala.arii ca p ului fcrmn-a l. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8. care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului. . 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos.ut. a dczveti glandul ). Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic.derata. pentru masuri de corect are precoce. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). orificiul vagi~al ~i urvtral.i ziua 9i noaptr-a . Uneori. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior.at.i frccvenici acestor boli. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -. dist. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului.oped. . eu bl'etele (fig: 93).e anunt. dominata de intll'zicre minta}[( grava. mai intii :..~or de coreelat. Cu t oat.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i.ere.

deoarece. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit. arnbele nu sint inchisc Ja nastere. 0 consisten\a m8i elastic. foarte simetric. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. Este J11k.. 52 inchide fonrle repede. car'e 0 inso\e9te frecvent . durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile.urt.-5 em) in arnbcle sensuri. 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut.atea lor sint hanale. Zona fluetuenta este foarte bine limitata. Fig. apoi galbena) 9i de pet. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!".ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. pe de-o parte. pri~ definitie.ancla mare se iuchide mai tirziu. (1. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat. Nou-nascutul extras prin cezariana.rnoalc!« capului". numit. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. Font. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). mai rar la occipital. se cunstat.a ne agravinata la lnceput. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.etricala dificila. C ran i u I. Aceste \. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului.. care se simt Ia palpare. se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. In mod normal. Daca Iorit.a ca normala. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut. Daca Iont.ii cu mare. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut. occipitala). iar lnainte sut ura metopica. const. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. acest. cu un craniu "in ciipa~ina de zahar". simet.rice sau nu. iar pe de alta parte. Iun t an r-la antprioaraj !I-I .il de apropiate." -'---- . In cursul nasterii.a tratament.llnire al o. ducind la constituirea unui cefalhematom.ancle (fig. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'.Cindestefoarte mare. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. Oasele craniului sint destul de rnaleabile. se naste eu un cap rotund.it. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ).Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul .. in curs ul prezent.e sii (mici pete hemoragice).ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose. Cine! nou-M. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante.a popular .Craniul 'Ii fata 315.urii sagit. d) Cefalhematomul. considerat. Daca umf'latura este moderat. Din contra..it.prezentatiei".anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat.ia" crani ului la na~tere. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. Est.s 9i faeuta din edem simplu. De obicei. diferite deforrnari sau leziuni traumatice.ura aagitala. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent. Adesea ac('sle onse au marginile a\. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle. Fontanels anterioara are forma rombica in general.). lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl.anturi poa!·ta nurncle de suturi. 1. aceast.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. In mod obisnuit. roru anera postcr+cara. necesit.i mica. Aceste spati i sint numit. La sugar.uat. 3lu. craniul este mai mult sau rnai putin alungit. meningita «tc. 0 as e 1 e. (ontane/a micd sau triunghiulara. AsHel.. ramlne cite 0 mica zona fara subst. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I). cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa. Rareori. Ina intca oricarui inceput de travaliu. Prin palparca crariiului .ant. de obicei intre G si 18 luni. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. contrar bosel serosangullle. deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce. en 5e socot este tot normala. de regula.). cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). viirsaturi.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. care in majorit.scutul\ipa.a tiei pelvicne . _ a) Modelarea craniului. a capului pe umar ant. 0 presiune puternica ~i prelungiti. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii.a.ant. Consistenl. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana.'!. Aceste tncalecari sint freevente.e [ontanele.rancaza 0 umflatura a pielii capului. dupa care f'ont.a 0 observatie neurologies din partea medieului. la nivelul oaselor parietale. ~oc caloric. se pot simti 2 Iont. iar sut. 3.amtni sau luni.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. crestet ul capului ("vertexul") este t.a. rontancra latcraLl. La locul de lnt.isclor cru niului nou-nascut ului. de bosa serosanguina. care reprezinta zona de dezlipire a periostului. nu neceait.ea au ca ef'ect.incitevazile. Umflatura este situata. dispare in 24-48 ore.

.xe produ. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[.!enul '? co. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins.ot. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale.erminat. Perimetrul cranian est.i suuaru.ruatii ) .rul gul'll.~ (~e nast.ala a anomaliilor neonat. Daca sint t. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. atmgerea cu un deget mal rece. ' 322. cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor . dm contra./ da medicul pediatru. in functie de acest ritm.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc. Hm. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' . jet e r u 1. Tnlburiirde de somn . Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6.im pul nusterii dispar de ohicei repede.ua 1. 0 minte deosebit. buze. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1. fontanele mari.a gestatiei. I!U necesit. ' . ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi.c.arii de saniltate. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11. refle. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter.i a complct. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl.i. CI.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur).a a colectiei de singe. !a nivelul e. recu perare . Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. E val u are a 110 U .a. SOUl II U I.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. Amint. mama contribuie la organizarea somnului sugarului. cum le categorisese uncle marne. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . 318. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii).se de stimuli interni (foarne.n de Iix are a st.e accentuata. La ace9ti copii. se nascii (e x p ri m at in sap t. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie).ca nou-niiscuti lor Ia t. Na9terea. Respectlnd aceste faze.ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. nu 1. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1. Majoritat. Cei care dorm mult. C i It n~) z.nits cut i lor se face din doua punct.lui.. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult. respu-at.ilne st. Uneori se gasesc.uent. 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame. hipertrofie (prea mare). apOl o.xt~erlllta\Jlor. care uneori este greu sa fie st. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii. ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. . ci react. se scllllnba. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche .a de obicei de 0 boala gl'ava.e) lUieroeefalia (craniu mic). mifjcari ir. Unele mi~cari sau cont. Trat. sora de ocrotire si parinti.'eori.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint. cianoza este det. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. in consult cu.. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian.testinale e tc.. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. ore intr~gi. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i.abilita cu eertitudine. dupii. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t. Orarul mesclor. Umf'l at. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut. e~ VOl' fi urmilriti totuiji. 321.e in malformalii ale creierului . precizat..recat. Catre a 7-a-a 10-a zr. Mama va nota perioad. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult. hipotrofic (prea mic).a smt fJxe sau.).ii nesistematizate.iva 91 durata t.baw. indiferent de greutate. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului.:t li~ te~m~n. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz.a. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent. dar en 0 consistent a mai put. Ele trebuie semnalate medicului. . mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii).ipa imediat dnpa nafjtere etc. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220).eJe de VE'ghe. alura evolut. Trebuie stiut de asemenea. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. 320. Iooaliaat.ji. In general. de obicei. malf'ormatii).ii devin mai somnolenti.e de vedere: . 322 his.ie . Se iau in scama : .). cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). Este de 0 .a. 3Ui.ent. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl. pentru a prevedea. 317.a Ia fata.nsl1rile la stimuli primele ore. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J.ii. dind totdeauna mesele in fazele de veghe. de impresii tactile.e re]. Dup a vlrst.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. concomit.imei rnenstruatii. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or.j 2) pin a la resorbt. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet. a) A nomalii de gestaiie.irnei mcnst.in Ierrna decit bosa serosanguina..ratamcnt.e mai mic decit in mod normal. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1. sornnul nounascut. Vcrdictul dciinitio 1. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: . Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta. circumf'erinta craniului mult crescut. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila. sau generalizata 9i perrnancnt. se observa adese a 0 agravare ~.spu. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn.Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. v Sistemul nerves. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a.ere 9i sa se desfa~oare normal.oare . circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata.ura este fluct. La uni. Cind est.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const.a t. 8-au.orie (infec]. In prirnele zile. dupa termen (postmatur). dar n11 profundl1. Un icter aparut precoco intens si prelungit.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile.rc trcbuia sq. anumite masuri.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. ca unii nou-nascuti care au suferit. event.a unele tulburari. Se lnt. b) Anomalii all' traoaliului..ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete".irn aiei.lu. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica.n~se.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate.a la ur: nou-. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.

plaminii este f'alsa. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat.au o suf'erint. ceea ce alarrneaza pe multe marne. S t ran u t u I. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m. fara alte tulhurari neurologice. Pentru combaterea sughitului.a eu totu~ dep?ndenta. prea strins lnfa9a~. curincl.cbirnbat etc. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. Intre reactiile suspecte.a.ea. Daca mama. cascatul trebuie urrnarit aparte. 324. dovedeste 0 suf'erint. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat.de . rcprezinta un fen omen normal. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 . c:ute sau ncduri de la scut. 327. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331. Mama este dat. singure.oare sa observe. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului. la marii prematuri. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume.n filmili~.emclenllnatec:a cind este infometat). Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. 332. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . Se supravegheaza ctteva sile. urrnari. se poate administra putin eeai caJdut. provocate sau spontane.ului san sugarului.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). cald.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. stare de agit.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii. dar. In eazuri mai rebele. dwree sau alte tulburari.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece.tc. nu prezint.). normali.. 329.orit.)". 325.inuti m~i mult in brai:c. EI poate fi numai de origine digestiva.. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. Cas cat u I. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. .le resJlH'atorn . nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. Daca s-a udat.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. paloal'e etc. T rem u r Ii t 11 r. de exemplu ceai de ana80n. in durata.terea generala a nou-nascutuJui. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate. Dupa ce s-a indepm:tat m. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.ece ernisiune de scaun sau urina. durere elm cauz a oparelii. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. Ca manifestari izolate. defecte innaseute. 328.ot1.atie s~u de narvozi tate i. corzile voeale 9~ ei'l1. Eventual.sllp. bine Stl pOItHt. Est. cind este lI1~r:J]t . cascatul este prelungit ~i frecvent. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. 323. nou-nascutul \. Ea ifii ar~ probEl:bil o. nou-nascutul este 0 fiinl.a 0 semnif'icatie patologica.i. Din contra un nou-nascut Ia terrnen. 0 suf~rint. in modul cum se manifesta. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat. care furlllzeaza da~. S ugh i f u 1.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza. resp1raiia nazala dificilil d at. lipsa de con fort (frig.at. cit este tinut gol.).Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. chiar daca se repeta. pnrahzll. Multi copii sughit in primele saptamini de viata. 330. I>lin suI.ari nervoase. cascat. de a~emenea. Cind ~jpii tare' 9i prelungit.rsoana n. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. Tulhurarile de sornn . plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof. mame~. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). succesive . De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. dar pot surveni ~i in repaus}.e in t.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. llU prezmta febra. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. La acest grup de copii. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza. casoatul se tntilneste rar.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge. Credinta ca plinsul fortificil. el va deveni ra.moar:.ecesitate s. evidentiind eventuale aSllnetl'll.0 p. dupa "partida" de 'plins respectr"").·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. este n?s. pozi~ie incomocla. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. neasociate cu alte manifest. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz.inuare in hrate.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. 326. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. 323 his. chiar de seurta durats ~i intermitent. iar greutatea c:reierului este de 335 g. Cind apare.olit prin deelan. durabil.ia incom?da in pat e. in timr ce vioiciunea se stinge. asoeiat eu ahsenta vioieiunii. La nou-nasoutii la termen. FacultatiIe c:orpului :. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros.a. care insotesc tipatul imediat dupa nastere . aer vrciat.sfatHt ~i va invat.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. de tonalitate mijIocie. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot.ana. Daca va f'i purtat in cont. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate. zgornot in camera. prin frecventa sa anorrnala. rara.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica.. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora. Tip at u l. pozit. set. da. stranuta sau/9i urineaza.). copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. In afara de orice imbolnavire. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. raspunziitor de reflexuI de sughit.a unui guturai etc.e despre: pu.

": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele.resarire" brusca 9i general a.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int. 97 Daca nou-nascutul est.ul.ul.Poz itia nou-uascutului.area neuromotorie a nou-nascutului. In primele zile. capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor). emite rnici grohaituri sau homhaneli. 96 - Pozit. 97). multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate. Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte.ierita nu ia parte cleloc.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare.r-o part. Cind este yorba de dezvolt. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. nou-nascutul la t. Dupa ce ajunge in pozit.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit.ului.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. unii sustin ca est.a. Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. In continuare. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor. dorsal. Incetul ell incet. Imediat dup a nastere. 96). In pozitie de pronatie (cu palma in jos.ului). 98). miscsrile de supt).ea.rezire. din decubit cefei sint hipotoni). 95).e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab. Degetele miinilor sint partial strinse. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". 177 12 Mama ~i coonut . Urmarind nou-niiscut.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. usor deschisii).irna pe spate (fig.a asupra lui din flfara. bratele se mcntin in f1ex!e (indoite). Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. el int. . Ia un stimul oarecare .a. ca 0 "t. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie"). Genunchii sint indoiti pe coapse.e trus de Pi' spate sau lateral In sus. eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe. Capul este de obicei inters intr-o parte. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs.ab ilit.ermen are 0 pozitie tipica. el devinemaiindeminat. Atitudinea de flexie a membrelor.oarce deja capul spre lumina. Se rernarca poz il. nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. mama va nota In cursul primelor saptamini. se dat. se intinde putin. Ace ast. deschide gura. 111 embrele inferioare sint fleetat. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. Dup a citeva zile. oricare din aeeste segmente. degetul eel mare este adus 8pre palma. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. crescute fiziologiee. Bratcle eint asezate lingii corp.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos. cohorit i}i int.e 9i in ceala lt.a). . asemanatoare partial cu pozitia din uter. Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet.at. 333. in paginile care urme aza vorn arat. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga.ia vert.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului. a 3-a saptami. schiteaza suptul. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). nou-nascut. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"). 95 .na. increteste frunt. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot. Ele sint fapt. Din a 2-a - Fig. ca pul trebuie sustinut hine .icin a apuca sinul sau tetina. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului.st.a. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig. iar capul at.e in care const. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc"). nediferentiat. aceste miscar] se produo sau Fig. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre.

prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector. ridicat .e:! . Nou-nase.I!lc.E. 335. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals. Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e. 336.B 011' car 1nale. m~mbrelor inferioare. 1\1e I' s u l . cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut.scutul este tinut de trunchi. Simetria atitudinii lnt. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata".nsul la du. Prin studierea moFIg. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului.~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. datorita reflexelor primitive de "redresare". Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1).in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn. vertlea~." ' 179 12* . declan91nd astf'el ml~cari de flexie .imulul. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . reactii automate la rnodificarile de mediu.conI 0dfl. Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u. in mod obi~nult nou-n(. ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics. Unele din aceste reflexe sint de protectie. 338.Mersul automat.ate Impu a " .tuoli\ ~ 7. Se VOl' expune numai citeva. . Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice). in locuri sl~uate .daca trage ' eu ruse (le seu t.u ur. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe.lS0fll'C :1tingerea cvel. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .. 99). Raspunsul este en at.. Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc. const.leit nou-nascutul po. aplicate in jurul gurii. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg.L.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare . ". sub brate. 100). Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_.astfe~. iar primul se intinde. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. slIl. Ie mtinde . . exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza. cit mai ales de cele inferioare.it. sa ~precI~ze . I' 't J.etrIC. uneorl ea . r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig. . ea aterizeazs pe cele patru picioare. d . " 340. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul.(. pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare.. La contactul plant.e lil termenul de' "reaetivitate". f telor' cardi n succesive .spunsului Ill. motor sau secretor. nUl:l~~te . dm'ere.. S i ill e t r i a.ate f'i . Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. e act i v ita tea. 339. ar. aut 0 ill a t. Jar celalalt se tntinde.-pU.at nou-nas~1_ltul.:were" '\proape irnediat. iI. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor.rerea vie.a talpa piciorului. nou-naseutul suge ~i inghite coreet.Fig. care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare. Daca 0 pisica cade de la inaltime.a in mal rnulte stimulari (at. mernbrul respectiv se Ilecteaza.m acelasi sens ca SI st. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig. Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut.lanul me: sei se flecteaza. <E.ricitatii provocate ~i a r8. 100 . 337. a intoarce). mg 0 a . La nO\l-n[\scutul mai pu\. Nou-!18. complet. S-au deseris zeci de reflexe. iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara. s~ (.ei (talpa) cu masa. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . " .ed~~~ este indispensabil s. i't Rilspu. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac . antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare.utu 191 "intm e tot ~o~pul.:-l. In jurul rirstei de 3 Zuni. d' lji cu pumnii strinsi.m r.1111:(.'[ se Il1. fie ea este yorba de cele superioare. Medieul este sl~trul'U. . d~s?hlde degetele.mmare.. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata.Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent"..Ol la parll. la colturile buzelor (drept ~i sting). uneon \lpa. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect. cu trunchiul usor aplecat mamte. el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo ..ns~b. 98 - Reaclia Mora. Fig. .I in masuf'a.' . . departeaza bravele de torace. de exa. cind acesta este desfiiljat. nounascutul tresare.scuLul rilspun e pnn r. 334. 98). altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului.\. Cind acesta din urrna atinge p.Pentru aCl'dsta. t. Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate. este la interval mai mare fata de ultima alaptare. fiind necesare supravietuirii.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta.e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. se.

Tipa inaintea meselor dar s? hIll. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin. Uneori. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul.. cu ochii deSC~1l. prin infectii cu germeni ban~li. poate privi la dreapta.a~e laringicne sau guturale. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie.it.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e..0 hi i . in primele zile de viata.?rtant. nou-nascutuf este "psihic orb" (H . Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. nou-nascutul poate deschide ochii. In Leaganul de copii i. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte. De subliniat.l ~a asculte. 343. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. ca iii \ipiitul..3~5 secunde. ~e 1 IU~la (un.a.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi.J o privire mal net. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans).}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior .la mama lor.:.u.era obi9nuit sugarul.'i crc!je. miscare globala. . cOI_ltactului este linist. cind in cind apare un "zimbet". 347. dupa sfatul medicului. Willi) . Se vor examina forma 9i configuratiasa.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. '. fa. trecator ~i fara imp. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat.a. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut. be abia dupa cit~va zile. unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint.yte sugarul. in brate. inainte de a) ~ ..rJl a. ctnd s~. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind. .a virst. Este cunoscut fa ptul ca. Organele de simi. Dupa 7-10 zile de vl~la. strabL~m este patologr. care trebUle tratata cu grija. eonoergent (spre nas) F durabil.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast. EJ vede.t mflamate.91. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins . as~manatoare cu la?flmlle. DIspa~ in primele luni de viata.ml. la fiept". . Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent.e de a fi atins sin~l. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. Cind plinge. pril. pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor..ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18). mal ~Ies noaptea. G~ \Ipatul.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr. unii sugari primesc sa suga numai de.la vir8ta.e prezent la na9tere.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. .tlv~le. este yorba de 'un caz pato]ogic.n ])rimele zile. nou-nascut. n.sint c_omple~ formati Ja nalltere.c~nJu?c:.ii de cat.~te~te deindatfi ce a fost hranit. Comportamentul e m o t i o n n ]. Aceast. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. p:ecoce. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.z:..V azul. Picaturile antiseptice care ~e pur:. EI poate trne ochii deschisi. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at. D~ctl. paca nou-tuiscuiui plinge. Mi~caI'ile simultane. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. purtat la distanta de circa 15-25 cm. inceput lumea inconjuratoare. corporal mingiiere. Toate tngrijirile se fae eu calm. Asa cum s-a spus mai sus.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit.mama. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta). 345.. sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81.'apuca 91. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a. . pentru a se stinge progresiv o~at.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %).de veghe §i este linistit. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate.. Aeeasta umflare. datorita unei h.a rniscare poate fi oprita. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. Daca sint despartil. Nou-rrascut. Clnd . care ingrije. cU. ea ~i dnd ar ca_utl.la eal?ura.re rnedic.ulan.a. dar care este trecatoare -. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat.int. pleoapele sint lipite 9i tumefiate. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini.are.ivala datorit. [lira \Ip!it iii fill'!\. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi.rcetar~a prIVIrl~ ~. Nou-nascu. _1n. poate fj e xamma~ in J~une corid it..ninator. 342. d~n timpul tr.a. acesta refuza sinul. Simiuri 344. "rorbindu-i" cu roee calda. hem?ragi!le trec dupa cIte. l\1irosul est. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'.imp ce celalalt es~e inchis . ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. a sap~am. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea. 1\1 i r 0 S u 1. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor. lual. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele".at la nou-nascuti.ul pare atent. ca iritatia conjunct. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei. Acest st. dar nu "vede inca.~lll. 341. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d. 346. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo. pe cind celalalt este intors spre stmga . pare ca-si priveste mama sau pe exa'.a piciorului excitat. O~!lii reprezint.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. 0.tul poate emite putine sunete involunt. inaint. inc hide 91 deschids ritmio gum. Con t act u Iso cia 1. dad! nou-nasGut~1 este in stare . ~ i mba j 11 1.. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. S~ spel'le u~or la zgomote.nos~ute. De asernenea imperforat. Este bine ca m~ma. N a suI este in general mic. un ochl.eon la 1-3 IUI11) suga.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt.em:rag21 ~ub. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie.e coordona:e a musculatmy globll?r oc:.ayali~lui. un ochi poate Ii deschis in t.aptelu! (sau al corpului). dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede).~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el. in absenta unui obiect luminos. it 181 . Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj. la auzirea f)i la alapt.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor".i pentru citeva zlle de . dupa mi::osul_I. iar c?n}unctlvele SlD.c. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. . daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . 348.ul intoarce' capul sau clipe~te. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii.entia este deviat. coordonate.plpal cu m~mll~ sale. urmfl. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. UTI. I?e abia dUl. C~. proie~t~aza brusc. In medie. comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. prill. este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. privirea nou-nascutului este vaga. La foarte.

\ a p1.at. ' . mazare~ . 300. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). drajeuri sau picaturL Da~a ah. margarina). 364. ~ste cornpozitia adecvata a hranci. de. 353.suga_.il. lichide. . caldura. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri.limentare. ou. . Mot I' i cit ate a g lob a I a. hidrocarbonate (cereale.amar. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. Unii tipa eontinuu. este somnolent. rochiile. Vi t a ill i n e. Capul nu poate fi intors intr-o parte.i. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge.ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica. v~rzn. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). . Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata.). La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare. 361. Aspirina. agit. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare). Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase.a}. De fapt se recomanda toate aliment. el nu .v sau calitativ. bolta palatina.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. asa cum s-a recomandat mai sus.. . sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. v_or d~ al. ceaiul etc.. grasimi (ulei.cu ~lte 'protel~e (carne. . ccpilul nu poate deplasa de loc capul.v:le. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. sutionele strinso. COhCI sau r-efuz ul sl. 359. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1.at ie siJsau reducel'ea apetit.. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza.f1 nil: nccazurile.. conopida). luat in brate. aportl?l de y~tamll1e p: aceast.349. Lenjeria va fi curata..eaza COhC1. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. F u III at u I este daunator pentru sugar. Alimentele iuti (piperul. Gimnastica are un efect Iavora hil. In aceasta pozitie . fie absente.. 363. NevOla de hch1de este de 1.mare sau cu m1. A leo perm~~~.n halat c~urat. slnt dispuse sa dea crezare afir. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. G u r a. fibre vegetale.~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. Se examineaza huzele. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a.e. cartofl etc. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l . Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). ~ determinind scaune moi la sugar.~1 apte.rt.usc~ta!. tru care tngrijeste sugarul. unt. . compoturi etc. rnai curind prezentarea la medic. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept".culoare deschisa. cresc secl'etia lactata. altii nu pJing de loc . fawa de ovaz. ca. 352. n~u se. schimbata zilnic.ntita~e mica.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. Diazepamul. tree 1.ului la sugar.' . Se vor evita leguminoasele (fa~olea. fie asimetrice. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. gingiile. Este gre~ita conceptia ca laptele. lintea . Chiar facea inainte. ~ .) ingra*a in mod inut. oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. varsaturi sau chiar diaree). unt) sau .sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului.ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u.. deoarece conyine acee~.. Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. ace. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e. . Nou-nascutul este prea linistit s. far a sa ajunga la ingrasare. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. Ma. Se poate bea ~i lapte degresat. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. "in~epenit" (corpullntins. Bromovalul.alul. prima alterna. Laptele este foarte ne. R e r 1 e x e ~ ire act.500 1 pe zi este suficient). 357.a cale este suficient. ci va consult. in afara de vitamina D. cordo~nele.nele ant:blOtIce. saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). plante~e a.a c u f'ruct. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li. Ciclobarbit. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. este bine ca mama sa poarte u. chiar in ca. Car 01 u 1. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. carne). sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. Ali men tal i a. u. transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. . sau doze man Ia intervale de clteva saptamini). Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit. . Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie.au exagerat de agitat. . schimbat la alimentatie. .imentcle care le fae rau. Daca m~m~ nu tolereaza laptele. COI!Opida. ' 354. cl'iza de colita a rnamei declan:.._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. Purgati. Cantitatea excesiva 182 sugarului. urzicile.lCale ~l merc~l'wle etc: 358.ul purgativului).cesar. Con s tip at i a III a III e i va fi trat.. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru. 356. inert. Personal.nulUl (Iaptele caputa gust. :'\u sin1_. ~.a pe medicul pedis. 8arat). D a c 11 est e r l't cit 11. oeapa.. ardeic:l). preparatele arsen. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i.menta~la est~ echilibrat.re trebc:le lu~ta de mama.a. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. berea. se 183 . (usturoiul. . . Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0. ' . ecomandate r fustole.ros agresl. Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO.5-21 pe zi. pe~te). Manlfestarl anormale 351. 362. brlllza. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. i i.

lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat.anunta lnceputul _unei "race. . va insist.). mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. nou-niiscutii hipo-.reburi se a mina sau.tii sale. . cu grelltatea la na9tere !n\. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui. cn greu\. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere.a odihna.e 0 ingrijire mult mai eficient. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece .sini. inghinale. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. se inainte de t.36? I ~ l"e n a ~ 0 r. daca. care se pune III doua fil se cease ca un buzunar.. indiferent de durata gestatiei. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe.ante . in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. prezenl. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. Procedind asa. ~lnul /mame{onul. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar. .a dintr-un covoras vechi sau de stofa. se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit. unguente etc. Marna va fi mai putin solicitat. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda. De fin it i e.'iros tra- In rap or\.r-un ritm lent.a.li".a complicat.atea la na~tere. Daca eXLst. ingrijirca copiilor rnai mari. pel'imetrul cranian. administratea de preparate eu fluor).a. mama (Ja sta eu sinul descoperit. dimensiunile mugufllor . in familie sint persoane cu inlectii cutanate. anumite dozari de substanl. . Jar In cada se pune 0 bucat.a de material plastic.? alunecaro. . • L~uza nu este inca. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. 101). Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului .00 g. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. .iii 150. este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii .ea Intre 20.e clumlce m singe etc. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A.Ze se taze la 2 ule $1. cu consecints serioase asupra siina.Cll greutatea Inll'(' 150. zonele ce tran- 366.0.e r~cepttov :a once boa. vi at. cutele de la git (in general. In moment. pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor. . de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. p. 0 r a 1 il. sau de ~]fon. In acest caz. Est. eel p utin.larea zilnica.ar de lernn.ale externe.cada se spala. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit. de gradu! I.re 250.0. candor. . g iii 20. BU? .a ~endmta la L.la.Ui. se evit a d urerile de "ljale". Dirnpotriva. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. nou-nascutii hipotrofici. cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. cu sirntul raspunderii.0.flamalii. ohliga [ii sociale). frotir etc. Pentru usurarea muncii.0 g iii 10. reflexe). Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. . regiunile mult. . greutati etc.) cu care se va "usca once urma de umezealii. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. de infa. curatenia generaHi. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe.a la 0 Iamilie de prieteni. sistemul nervos (tonus. 185 .ul cind medicul ii permite marnei sa. eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g. se deosebesc urmiHoal'ele ca\. camasute. suturi). Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin. " . la aer.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. Munca fizica. b) prema/uri de gradlil II. .0. pe I1n~m.0.g. In t. c) prematun de gradul_ I1~. important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub . deoarece la aoeasta virsta este foart. In orice familie se va irnproviza o"masa. ridicarea de. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a.).a punetelor de osificare. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia.ivit atii de toate zilelc (gospodarie. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. Asemenea t. excesiva. mama se va spala binc ungluz. se Iac int. Or.ermen cu gl'eutat. Iaca plimbari. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. g. ell gl'E'ula\. daea este posibil. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii. parul.e necesara mai mult. 367.). Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii. Minkovski din Paris) 2500 g. lipsa de odihnii de noapt«.tia lactatii scado.0. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei.~at". d aca mama are obisnuinta va face un masa j .?tru a evit.!.e masca se leaga in jurul capului (fig.e mai mare de de la mame diabetice. _ Nu se folosesc deodorante \.egorii de pre mat uri : a) prcmalur. Odatii cu reluarca act. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10. de filre:~ cu ca. organele genit. spll'a axile. In aprecierea prematuritiitii.e etc. ~1al!la va face dus zilnic. tarea 184 Treb~ie acordata. spoitul pcretilor. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie.0 g.m~ma:1. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.a e~de:ile pri. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara.a de familie (vizit. secr(.ul f'amiliei.a. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.]pator.0.d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at.

. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare .urii si umidit. de gestatie 9i devin numeroase . scrot.. abdomenul este voluminos. ed~mulUl. brelor.stl?ulll nu. 368. Maternit. alimcntatie deficitara a gravidei (cor. refuza sa mal traga dm sm.ii este de 10% din totalul nasterilor. . cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. moi 9i deformate. •. protec!w unpotnra infcc{iilor. iniectii ale fatului etc. placenta bolnava. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . Aceasta lfli va st..inct. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi.ele abdommaI.. ci asociat. iar fontanelele sint mario Fat.t. Dezvoltare a cart. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare. m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1. apoi devine stationara zile sau chiar sspt. pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S).aticc ale [icatului fL rinichiului. munca de noapte etc. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. instit.. d~ ~eglare a tempe. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . surori de ocrotirc ). 186 . Edemele dispar.'prematurul sta culcat ghcmui.ura}.maturI~ tate extrema pot lipsi complet. incretita.i in unele OrHr. F r e eve Il t a medie a prematuritaj.e din Republica Po pulara Chineza. care este de obicei mai intens I}i mai. lucioasa. sistel!lele r. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. . Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i.e f1amind. bolile dinaintea nasterii (de inirna. De multo ori se rcpet.za • 4-10 . Greutatea scade la Inceput.nzim. Cunoscind aceste c a uze. ex~eDti~d mom. • . constitution ale (talie scunda.a eforturi mari.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat. Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider.. 370.entel~ cind sugarul est. va . Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte.surnul scazut de lapte .oal'ce sinii in cOndl\.de oXIgen. endocrine.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. carne. trrunghiulara. . familia. ceea c. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? . mama.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. Gltul este subtire.~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia.sin: MultI dmtre el.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate.a este mica. . un de s-au facut ef'ort.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm. h) Cauze medicnle mateme .. AlimentuJ de electie este lap.iva ce nccesit. yy . circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica. 187 . prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. Jar te. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. tia.. prEdispozitie genetica la nastere prernat. C a u z e 1 e care dct. ca~.alatii pentru administrarea .~ i-at. ceea ee explica frecventa constipatici. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~. virst. ~n~llntll1d pozitia din ut~r.ul est. coagularea stngeiui. n:an . echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur. eu gura mare I)i harbia ascutit a. de singe.o slab dezvoltat. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. Cif'rele cele mai mici s-au inregist. derivate de Iapt.e. iar toracele ingust.anat.raumat.consta!1t~ ~ ~or:pulu.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. a 34-a saptamina ~e gestatie. t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate.uritate nu se face in toate cazurile.. seurte. intoxicatii. inf'eot.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul. bolile din timpul sarcinii (infectii. a 37 -a saptamlna de gestatie. De obicei nu sint unice. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. determina stare de somnolent. uter mic.UL. . Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate . cu ansele intestinale vizihile prin peret.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. Din motive didactice.ioase. s.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei. nelegitimitatea. 369.ate fizica si sport. Pwlea este r09ie. fumatul.ii veehi).]J1e secretla lactat~. 371.lI1t ?obontl. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere..ismele. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic.' III putin adinci. Icterul.rat in or asul Helsinki (3(10) \.. .tele de .a cste periclitata.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie. de rinichi.ia intre hipotrofie 9i prernat.a: sint marne care nasc numai prematuri. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. a 33-a. ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. cu inst. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani). Initial.. activit.antunle pielii de pe talpi sint rare. namte e folosire se incalzeste la 37°C. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura .atii mediului etc. fructe R. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara. t 11 g r i j i r i. la~ in caz de l. socurile psihice : t. In schimb.. boli de sistern) etc. fata de nou-nascutul la terrnen.amtni. Exist.e. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute).mama. .imp ul sarcinii.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul.fi PUSy . I?aca st~garul. Doarme aprcape tot timpuJ. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete. aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie).l). cu mici pauze . sint sub 3 mm la 36 saptamini. pe aceea. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue. la prevenirca unei nast cr i premature. malforrnatii congenitale ale Iatului. uneorr cu rmscan penstaltice). Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem.a ~I apatie . dm. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e.i zarzavaturi proaspete). Parul este scur+. Este r:e. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile.C? ating greutatea de 2500 g.. re~p'Lra- . gradul ina poia t de cultura. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita.<. Prematurul prczint. pentru a meni. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate. cc:astele pr?em:nente. . labiile mici 9i elitorisul par La biiieti. a) Alimentatia.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici).

. Auguste Renoir (1841-1919.e praf Lactosan sau Haraul. inainta de Iiecare m asa. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. In ult. Se va evit. Ia intervale d.a a camerei (22-24°C). Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re. mare om politic englez. dr. (.ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait. Newton (1642-~727 matematieian.a supt. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\. Este absolut necesar un radiator. d~ la 1694. .. daca se pl'eparil si se ad rn inis.1. . So VOl' folosi tetine moi. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(.ilac).. . .1mb.cit dup~ lum..8°C) 9i printr-un terrnometru de camera.~. In jurul virstei de 3 ani. . .al'sil U?OI'.irs. 5e calea eu fierul bine lncins. .tan~. Scut.i. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl . .t ' 1.en~ru un an. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore.. prof. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. astronom 91 f'ilozof englez).~claUi.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot.e 91 t. alegel'ea unui anum it produs de lapte. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u.." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii .imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u. Ia nevoie. Sobele. )lunz~Jtor virstei. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!. pe zi. tre~uie ~il. obosesc repcde.i vaselor. .:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau.stud!at~. ut ill formatea unor propozl\ii. dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\.. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te.~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves . Pentru prev~nirea anen~i~i. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se . Pina la 6-8 luni de viata.ii. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba.t Ie e )'11 Iunct. tet.enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea.!1 (.. pentru un singur supt. tismul se previne prm adrninist. . mama va purt~ ma~cil. t" 'e de 3 ani 600/..ia. dO.ulttl~ ~re 1~~ ~.chlar tota!a. treaza corect. fixat pe perete deasupra patului: sugarului. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn.'.. . d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant. in afar8. 1.J- 189 .um1t pre~atUI'.ie . intervalul dintre mese. scriitor franeez). separat de lenjeria restului familiei. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L .it prin gazele pe care le em ana. . indiferent de recornand aril« de pe cut. 1 1 . de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie.5-36. . Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot. . Eleclon..] sub forma de inject.. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. .ie 0 data pe silptiiminil.0 g . . nu pres st. eventual eu 0 solulie antiseptieil..~I eea a .~e(). ." .lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ. rit . regurgiteaza ('i . 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.rarea ZI~TllCa e "-. Lenjeria lui se \..' . execut(l ordme. .tm 1111 ' plClOare. piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor. 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her...zmta nele dintre minti]e st. Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. I' . . masa de infil1)at.ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi. . Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare. as '.i prea brusc. se fierbe inainte de a se da sugarului. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece. ..baJ.e . . Dupa fiecare supt. Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil. Se alege pentru sugar un pat metalie.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial)...~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati.a considerare optimista. pent. aSOClflza. Orice preparat de lapte.. t.. Este nevoie de rabdare 9i indeminare.I a lIlll.. Parintii prematurulUi. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil.a supraincalzirea prematurului. sub forma injectahila. at. Rahipe e. zlenlor motai'll.-1778).. zidul din apropierea patului sugarului.d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap ..\1 2 . arata prlll ges Ull.. . ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm.~ ~~~~ " . J88 Cea mai importatud regula in p.l.. Iapt.91 psihic. .. caloriferul. cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut.00 g)... Dupa aceast. Iizician. Asa cum HI m a i spus. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli.ul din hibcron.. d 1 000 2 000 .a folosind stiele cu apa calda.ate (Humana. de solt~ti.im p de 15 minute.. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet. sub forma. Similac) sau acidifiate (Eledon). care se spala zilnie.re. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa. Locomo\la.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g.inalnr :. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C..1Ilt'gomc. Churchill (18/~1965. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi. e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra.In vizitil".ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest.Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto).ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~.. \Vmston. de cele adapt. . c) Protectia impotriva infeetiilor. este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut. prematmii r(cupereaza dir:tr. proa~.a sil elimine aerul lnghitit. . ~as~pdm~ni. a IntIr. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C.i I In caz de guturai. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease . Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p.aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. se v~ ..l . nu stau in ~ezut nesus\mu . I~ adevarate salttll'l.I~Ce~~~\dl~continua.i.1~n. Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut.ire. Inpt.. jnLiJ'zierea de limbaj. urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut. sugarul va fi tinut ridicat in sus. nn apnca obiectele la 4 1uni.. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun. La noi in tara. pentru a preveni arsurile.1tlve de. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea. mare PlCtOI' franeez).ine intr-un dulap special.rins. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire.olereazji. pentru a nu-i limita migeal'ile. . cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \.la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml). prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36. dmtre copm m VlrS. apm a merg neII lC P. numal pcll_tla lltl( . .. Dupa llscare. Victor Hugo (1802-18~5.1imbaju1.

ationale la nastere. mai mici. Postmaturul 373. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. cu eantitati . este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou. 7-10 190 .ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica. ca ~i eeilalti copii.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa. sa cada. Spre deosebire de prema:turi. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat. independenta de nevoile lui. de preferat de catre mama. pentru. eu imagine a Iigurii.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.! mult terr. pentru ca stim din o xperient.) f1lrll motive justificate. . hipotrof'icii scad foarte putin in greutate. ell rc act. cu tonalitate~.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte. Ingrijiri]e." . de agrcsivitate etc. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. Ingrijit nymal de ea. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. Jar In perioadele de veghe va incepe sil.a insomnii.avii. 372. pergamentoasa.lngr~JI~ de aceeasi persoana.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins. un premat. au 0 greusub 2500 g. dimpotriva. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul. uneori t~eb~f1. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua. tulburari ale apetitu lui. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. a virste i gest. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot. In general.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale.· .ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane. Intre 2 . uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui.amentale ale Iostilor prematuri. cit ~i de programul intregn faml. Hipotrof'icii prezintil. de a-I vme in brave.. Subliniern ace ast.orie la acest grup de copii. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. Sugarul se va famili.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile).nenuJ ??rmal. este bine ca muncile casmce ~a.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~. iar cu timpul. Or. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. parul capului este redus.eluat.ri grave.~.Ie casmce tre= cind pe primul plan. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil. primesc mai greu alirncntele consist..~e~te c. La 6-8 sil.a In acest sens.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen. v.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt. . este prima manifestare umana.re:ne 91 corect. cu . care are nevoie de uniformltat~.amtni deficitul greut. cu mirosul eorpului. au pielea uscata.a recomandare.are intelectuala norrnala. Nurnai mama (sau. i~i formeaza mai greu unele deprinderi. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :.a . in?redere. mai devreme prematurul.a.en te. la nevoie. de. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. prematurii VOl' fi lasati sa se joace. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. Daca.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada. sa aiha "eucuie ~i vinat. La rtndul ei mama . pavilioanele urechilor au cartilaje. lanugo lipseJ?te. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina.. Iie lasate pe seama acelei persoan:.. pl'lma masa este primita Ia ora 7. Este verba de grupul de copii care.) ti da sentimentul de siguranta.tere 0 piele uscata. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit.i in cant. Dupa observatiile noastre. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut.iv.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est.e.sa 0 solicits i~ea mult. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. termen prezinta imediat dupa na:.a toata asupra sugarului. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r. Daca nasterea depil. cu :ningiieri]~ ei. ~ugarul va fi linistit. 0 r g ani z are a z i 1 e i.itati adecvate. 374. intelegereu I. Sugarul a "propus" un oral'. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). Alimentatia se va face cu mese mai dese.'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. pentru a se intern a la timp In maternitate. 0 mare parte dintre prernat.arilor motorii §~ ~si~iee. turgorul este scazut. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~. remix caseosa este foarte redus. Este un nou-nascut dintr-o gestat.2 de Iuni. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st.a c~ multe . Daca are un ajutor In gospodarie. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj).ii nervoase. Calrnul.. mai ales. adica sa fie . de furie. ~e va o_bll.lll.30-6 dimine~\.ai".uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut.a. desi se nasc la termen..In studiul respect. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil. somnul deCJine mai organizat. prez int. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. prematurii sint mai agitati . Anxietatea psrintilor si.care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini . vocii.uri au 0 dezvolt.ili~: u9uri.a. testieulii sint eoboriti in scrot. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil. ca el eon~lllu~ . 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale . seazind din virsta acest.

:' putea minca mai mult pletare. 244).s.ca 9i intinde buzele.t i. F.a Ia fiecare masa este variabila.le.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin. Se va izola intr-un loc lini9tit. mlJla. pen TU eructatll dac.~1 d~ a adapta regirness (c. . vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa.. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic. Lng hit d Ja ~fn.ontrar " . i~i mi.v. 11 va lasa sa eructeze '.om~ ~:.s u gar u 1 sa. are putere sa suga..al ~i~eva minute ~i supt.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie . apoi pllllg~ din nou dupa.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului. Dcesa. s- f: V w .lnd cauta c. Plimbarile se fac in functie de anot i . crescute progresiv. A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst. in locul suptului respectiv.carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. La .~ Tagf~ fm . nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'. dat. Completal'ea se va fa 'e I a. se previn tulbul'arile de apetit.. Jar dupa amiaza _ spre sear& . cei rnni multi a e . marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le .. doarma un sugar: neintrerupt noa 't. . c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. daca. pre a. La masa u. jP ~ . .oare . fara a ave a impresia de foame. ~75. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. ~i. a emtarJrea sapt. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc.utul . eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc. 'n Juru oreJ o. ea este acum initiata. aminala se eonstata ca .ulga mal.hlar ~ mese). tinerea la piept.are. . Alaptarea. pentru a se cuno' t " '" . _.eia pentru a eructa.zy alui . din miezul zilei. punct.0 palte dintre ei renunt. fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa. el nu vrea toata cantitatea propuaa. schiteaza mi." .e favorabile unui echilibru sufletesc c.u tandrete.e. care Va staJ)]h daca este utila 0 c.:sd . n c. a~a tnctt el nu se mai in~arc."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru. . A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit. mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '. ar pu.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea. '" '. La aceste mese din mijlocul zilei. Daca este hranit 1 .est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a ." sugaru nu prot. "d -.u medicul.inamte de penultima Alimentatia . f'i b . Odata eu eructaiia.sip cu foame.eva. Pe linga valoarea biologica. Se risc. D.Un. mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. daca mama lipseste 0 data de acasa. m nici un caz dU))a orele 22'. .• 'v r a :-~ 1 me s e lor.e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza.a 0 regula stricti't in ceea ee J". dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste . se poate da.orespunzator mamei. lll).s~!e ahmentare. past.. fie eu pompa.re~te t. pe ]jnga aceste manife . dar intr-un mod automat 9i "pasiv".' 1 f':_ :: mam.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor.. _ ca u !ma mas. C 1p.orit.t . E. .mamel.~f1 dup a ora 10 sau chiar . ' C ' dm~ daca .ide incredere. i se va vorbi c. el are sa suga.at..' J( me mversa. In a doua luna. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. cu placere.azul 8'.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. Va ria t i a ape tit u lui.o bema secretle. 9i mai tirziu orele de masa. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a.)m 'it. c.1 a s. ca 9i c.alapta in eontinuare. . . trept. Din experienta ca la fiecare alapt.a. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ .'" ..nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.' I . In cazul ctnd nu are lapte suficient. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. este inutil de a-l c. Daca mama alapteaza sugarul. :Mama va a9tepta c. fie ceai. Nu J'eafiI'J. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica. fie 0 rnasa de Japte de mama. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta .at neeesita oral' regulat al meselor.:1 numUl oupa aceea la masa de la ora . Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va. eu orarul de 6 de supt (pe masa). care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. g t' ' vOl': pe Zl.a un supt r tId I " . Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ .? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c.g mai intli 0) C .~rele de sup t. um po ate fi impiedic tv. mama este dat. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . Dupa alimentatie. J orei .. SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit. 11 (masa a II-a).U. cit este tinut in brate.ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'.Mama 91 copilul 0 C.Iarn !mp: :~ra intl'e.a c. dimpotriva. caldura corpului 193 13 . .4-.t. el l~\.esteaza si wuga. 2"':3 ore' a 0 mas:: n. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa. sugind mai mult ~i ':p a. va fi pus si la • .e capul la dreapta 9i Ia stinga. G.a.a nn se h saturat la supt. meet. lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest. Nu se poate pins Ia 'sffrsit. Cind c. la un sugar alimentat exclusiv la sin. cind .6 sapUimfni. deta9ata de alte griji.I . td' 1 sura d e ocrotire.. . e1 invata sa aiba incredere in mama sa. Ce1 mal multi suga n renuntj. u~arul i~tarc. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa. Dac. a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. Cantitatea luat.ontrazice. ea Ifji da seama care din supturi este deficitar.ac.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si . Se po ate .c.u! celei de a II.J.a me 1CU pediatru 9i de ore.l..stE. u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit. um se poate desfllnta masa de noa t ' .elalalt sin. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. De cdle ' I ~pte. d. va consUlta medicul de c. Ie s.ircums r' "Ca masa sugarul !. Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' . garul nu Cl'8ste sau chiar' . Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. (slmtmdu-se sated pentru m .~t ' ~e pel' ect egale. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. I felul n D.. De obicei.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds.ele 243.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului.reptat cantitatea de asemenea. muls in conditii de curatenie perf'ect.are ii sint satisHicute citeva dorinte.u stant1ala. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie. Rolul mul. La rlndul ei. SCd e lD greutate se an. prima ~i a doua masa. pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici. fara placere. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio.oare sa-i dea sa suga. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. M~lt1 sugan nu au inca un . Sugarul a prins gustul sinului.

30 In amina a 5-a iii a G-a . Ei se opresc at unci din supf.'i grllsimi) ~iaccesorii. cum sint H umana sau Similac.i.oracele ma mei..ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml . . La sugarul alimentat natural.\.4-4 ill proaspote. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului.arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24. in prirnelc luni de viat. tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) . rati a zil nica este de G~)O-800 ml. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca. rnr. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3. di lut. ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit. cu orestere norrnala IlU est. ("liei. putind survcni sernne lipsn mincal'e). In plus.ului. 195 194 .5 2.) (2 masuri a 4.271). Fieca r« sugar j~i individuaJir. Hle. Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%).at sirnplil jJl'e. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do. fln.'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte.or.l. B.e !. Inccpc 0 parte sau. pliu« ell L! p t«.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte.a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. se inr] i Vltam\r. 1(. Tonte D(.'. esle dupa masa).'l in sup t. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit. In a5-a-aGa. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. fixarca concentratiei ~i pe mrs«. 1. fie pe spate.. Intre mese.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. suaarul o jlHUZ.i../ +4 ('Lu'. Cantit. dacii se d au 6 rnese. C.1'r:" ('ora.' dl' VHn\ pr lumina ~oll. eel e 1 a It e pro d. avind grijiI sa nu se depilileasd. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc . SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. incill. de ore. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t. flurrwnil). a sug(ll'ilor s(m<'lto9i. ell toa~k' din lor normals.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a. In rncdiul rural. a \(.i. pent I'll rn odul de prcpnrare. fiirii microhi.r (5 g) ili se 1rnpre ullil . se t re pt. Unii inghit 0 caut it. -est. r. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie . \ip:'.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\.tot t.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u.wl a/willi. I'Pspectiv GbO--780 ml. pe hurt. I)i m ai bine.a.Hcpartizata la 6 mes«. giisel)t. call par~ifJI adapt. rcvi ne In 'l!10-1.140 rnJ/rrHisil.cll' rqn·C'zint.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH.iI'<1 ea unic1.s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs. nu sint him: natural!1. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{. Ia care se o lingul'itii de z(lhii. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat. de mlHna. 000 ml pc zi. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei. 9i 110-.aton se calculcaz a in modul urmat. tilra intrcru.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3.pere! care se ulei e\l yil. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t. Lie hid u I d e d i I u t i c. rnamei t isor. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.(. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. Marna va pUIle 0 c:lI'P. + + PODtC'III"('(\ acr). R a t ia m e d ie z il ti i c ii.at.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [.60 daca se d au 5 mese.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z.e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec.conizatil de mcdicul rus $carin.]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'.ah ar la 100 ml. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat).et inei la p unctele 270.e culcat 37G.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire .ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. en rernediu. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt.. nimeni nu-i scoate letina din . A..a in jos. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive. hirh-oc arbonat. deci 1.

cu unghiul format din art. 382. (Humana. Daca r arn lne orizont.a ell apa fierbinte. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit.e greu sucul de fructe. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului. Simi lac.olerat fii e?:r. de la v. prune. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici. cu bratele dezdoite. sugarul are Inca t. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. .ala. La inceputul lunii a doua. (diaree. A.acesta va face dif'icult.ati corespunzatcare vitarninele A fii C). ~i dezvoltarea de [ructe 380. Dealtfel.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \.rcovi (prezi nt. tomatele.In decit serie in carti (750 g/luna). Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. pierSICI. unii demareaz.6 ~aptamini inainte.e altele in cantit.e sub eurba teoreticji ("ideala"). . va fi consultat medicul. 381. Se incepe cu 1/2 ling~n1. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?.s~rsa de vitarnina D. eritem fesier intens). f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. ci dE uniformitate in alimcntaiie). 378. Nu se arnesteca cu laptele . DacB. care au 0 cantitate mai mare de fier.mai bine . se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere.strugeI'ea insectelor).. pere. este bine t. R~zatoarea de sticla.rsta de . esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima. colici. mai ales cu cele infe- E!.Sugar in decubit in luna ventral. tifonul. Cre~terea 900 g/luna. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. ' .rersitate. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e. morcovii. deoarece sugarii n~ au necoie de dl. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale. Sueurile nu se lncalzesc si.a.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. altii mai tirziu. de preferat merele . Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii. a) CuI cat pe spate.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. 102 . se continua prof'ilaxia eu vitamina D. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet. deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D. b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . SMA etc. deoarece . Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins.a avantajul ea se procura usor. in lunile de toarnna .cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine. fie .iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i. iar cele de. in strat subtire. Inainte de preparare.arnina D primit. Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . ba?~· nele . cele mai indicate stnt sucurile ~e mO.ante chimice. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului). a 2-a Fig. in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. Vi tam ina C. La noi in tara.0-12 linguri]e. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit.ttme pnnt. la cei cu tendintii la diaree: merele.a curatenie.daca nu-i place sugarului . Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit.a mai devreme. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun. in lunile iunie-septernbrie. stfi c. zrneura \. La cei anemiei. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . ~7~. eu membrele superioare !ii.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. Daca aceasta curba este ascendent. traseul eurbei sugarului est. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e.ul fli gamba de 0 parte intinse. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala. Sucu:Ile de cirese.sueul de larmie fii de portocale. partea cealalta 196 197 . Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii.' Sucul se da. Aponti.i. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect.). ' Nn. G r e uta tea.ul.>1oacaze . citricele. ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D.rernit atilor. nu este un motiv de ingrijorare. alinele.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17.ati si la primirea Iaptelui. lnseamna ca totul merge bine.>i rimavara p .ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. Fig. trateaz a e_u subst. Milupa .eridinta de a sta indoit. in multe erase.i intinse. rnorcovii. La sugarul care primest. clnd cu alt. 103 rio are in Ilexie. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate. mai ales. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie").

Nurnai spre sf'irsit. mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se.te yorba de 0 manifest. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. Survine. A.11e~. e) Pozitia in pat.ipage~te "automat". in pat fie pe 0 parte.i : va ii aliment. Hhul Spre sflrsitul (':'. pl:ea put-erniea. sacad at ("eil un cosmonaut"). dcst. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. care VOl' Fig. ceai "ruEesc". z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il.ul lUI pe nurt. Yill'zJi. lunri mama nu poate dist. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) . I. l":1sol(-. Foarte ineet.nte diareea.lZadec. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr.i ai cefei. ' la f'lrx iur. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului.a. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn .04). urrn aPeturu .. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. d) Sustinut de axile (subsuoara).are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 .ele lnt ins. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\. 11 este prea cald sau ll jene. 384.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ. sugarului.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha.U de comunicare. u.a din pi. Gingllrl:tlll. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta. cu mi~cari de amplitudine mare.iv. sprijinit pe virf'ul picioarelor. b} A~ezat pe burta. s6-~i cunoasca marna. Capu! are teridinta stea inclinat. Dad 5e de mai lunga de timp."da i'l. privirea sugarului de 0 luna IlU "pri. 104 . superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea. el este dad\.e tendint a de citiva ani).! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1). incepind din a II-a-a III-a silptamina. de ora inainte de ora prevazut.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate.apta. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > . c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor. VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului. in ordinea ef'icieritei. cah. S8 t alit de mult. lipit "piele pe picle".ia acelor de ce asorruc. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat. 8i' de miscriri le muschilor rnimicii.a (cum est.insa. Pina la inceput. nereusind sa nu in8a in mod st abil . Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr.ent cu arnbele picioare. cioare") concomit. Inccplnd elm p a rt e a dr.edeaza. alternat.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. Limbajul. I: et c I c. ehe). I) marna va fi calma.ul celei de a doua Iuni. in tot cursul lunii a d oua. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est. Umerii sint.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at.IzctlL Nu uita1i sa fierbei.n:ptat recotTlaIldiim.lzfl 0 l\lmiJ~a. . degetele sint adesea desf'acute.. in ~i de yeselie. 103).\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . ci sHi ell t orar. yipi'!. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate. inca trasi inapoi.e aproap~ cont.) sau consunnd u un?!' medicarne. sugarul tine ca p ul t:.ul !unii a doua ~iInceput. scata etc. ln acest f'el intestinale c. v. GJeznele ~i talpile sint int inse.cariJe ramurilor. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. de de crrusie de gaze. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine. nu sint motive .lt daca :llama cauz a lWrd. A' \ipn cstI' iDca rnodul sa.ul celei de a treia luni.ificii de t chnic. spre mceput. sugarul va fi tinut 2-5 minute In. de partea mernbrelor irrtinse.. discutati'i: sugarul \'. fie pe hurt.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului. degetele sugarului se desf'ac si.:hdoll"IC. Da torit. sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°.e in af'ar« fata de sold .Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig.n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". cu capul ridicat nu prea sus. 2) c(' estc alimr-ntat . Bratele sprijinul se face po antebrate. din cind in cind pedaleaza. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385. 1.bralele de-a lungul ca pului. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. el re actioncaz. toarele rmc: art. Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde. Cal~ura ~. Pozi+ia pe burta are doua avant. permi1. modul de d. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub .at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l. este ud. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei. he.f]ectate. 383.a pentru reincepe mai intens. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. .' .. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat. 0 chi i.i suzeta in fiecare .ind sugarului sa-Iii rind.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->