EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos. .a.~~. ......pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii . .MineArur! pe baza de fAinoase . Boala diareica acuta .. . . " . . dar foarte intim legate: 1. COPILUL BOLNAV . .. proces calitativ. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu.. dar rezultatul sau.. ..... ere ~ t ere a. . maturitatea. ci cum it face. Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase..elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' . ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate. ..) .. .. ... ~. .. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor. nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica). dar nu specified maturitatea individuala. . se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. '" " . .. ". Studiile statistice. .gustari . '" ... . .. .' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~. . . posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent. . .... De exernplu.. . . care-si schimha ritmul destul de usor. tnsa mult mai greu de apreciat. c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii. corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare. ... masurabil... Mlnc~':lr! eu ouA.. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii... Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul.. 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . .. 2.ul (parotidita epidemica....atii depinde de maturatia tesuturilor. P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. Este un fenomen continuu. Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate. proces cantitativ.'i"'" Orelol. Desert~..c. . . Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia. 3. .. .. Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur.. . . : ... n Tuberculoza . 9.. . care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere... se traduce prin modilicari de strucat tura. 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401... Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat. infect.. curba greut.. copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . . "'. . . depinde de maturatia endocrina.. Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult. . De exemplu. . . :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .... nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut. dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. 1\'1 u rat i a. " . Este tot un fenornen continuu.". '" . .. unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii.. . Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. . .~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll.. '" '" Scarlatina '. . . . organelor sau corpului in ansambJu.i''':_: d~i~i~'ri . . de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului.. . este sensibil acelasi pentru toti. tesuturilor.. ~i' . Salate ' . . Aperitive .. ... .

respirii mai repede. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. 6 9. In aceasta perioada factorii patologici. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme. medicului 9i sorei de ocrotire. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. cu 0 rata inexpresiva. unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire. .resplra.inde. Imbolnavirile sint dominate de: accidente.i.a obj~nuitl\.e ~ col a r ( 1 . e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. Funciia motorie se desavirlje9t::. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u . ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani). exclusiv Iact. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. raspunsurt specltlce. sora de ocrotire. Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt. strlinutli. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. D.a 0 oarecare autonomie. lar tali a se dubleaza la '4 ani. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini.a. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. In pr imul an. 1 cm de Ia 2 la 3 ani).d e ~ n t e p ~. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. perioada de scolar sau copilaria mare. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente. Alimentatia.. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina.!lcolar mic". Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. ~ ~ . 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am. cit lji de colaborarea medic pedlat.5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani.enta11~. . incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. de afeetlUm alerglce.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. tlpa. . Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an). 6. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare.~tere. " " 8.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. CU. 7. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara). v 11 . carente alimentare etc. .ru·famll1e. muschii spatelui se rnatureaza.ipga acestea.Lungl. sffrsitul PrJ: mului an. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno.ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani..l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei. Nevo!le nutri. .>tl!. sa Iixeze *1 sa urmllreasca. In continuare. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . de boli infectocontagioase. se Int. holi de piele. 5. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte. nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama.l.a protectia conferit. boli intercurente. cu pleoap~!e strlnse.6 a Ill).fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi.greutat~l erup\H cut. m!ecYll. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea..ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree. Pe I.m primele eile se tntoarcs cln. . ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani. V irs tap r e ~ col a r a (3 .a de organismul matern. unson.). detel'mina cele mai multe malformatii congenitale.. . i~i agita bratele 9i gambele.de a putea s/\ meargi!. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. De 10.anate etc. proveni~i in majoritatea lor din afara. Es~e peno~da c. Mersul automat dispare la 2-3 luni. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. ~atolo. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. Proportiile dintre cap. de V18~~ apar primii dinti. scince~te.md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu. dasa s~ . 1.).d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. indeosebi ponderala. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu. Bolile care domina perioada de ~ugar. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit.lUl an sa mea~'ga_. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. urmcad. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila. In capitolul de nO'.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m.nma~ur!\ sa descoper.a perioada. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an.. Cr~9ter~a este lenta. Al:m. . BoM~re 1n . 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. vocea.gla este dommata de accidente. In aceast. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. Este perJOada cmd ~opllul capa:. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se. mama eu:n sa in~rI: . Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului. spatele sa fie drept ~i nu indoit. Buge 9i inghite copilul. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut. cu teat. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it. mini) sa "vad1i".3 ani) se caraeterizeaza prin mcet.~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . Acest deziderat se impune din primele zile. 4.ata la lnceput.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului. J'easca . Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie. perioada prescolara (de la 3la 6 ani). De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z. ca dominanta activita\ii sale este joc~l. intoxieaiii.torn.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava). camera coreet incalzita fji aerisita.?int l~gate . f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta.

d) Sexul. C. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita. sa se imbraee sau sa se spele singu.i greutiitii la intervale regulate.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. ' D.. Semne1e . infeetil le intrauterine. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. 13. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata. denurnit. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. dar chiar cu un grad mare de competitivitate.iu nu pot accelera dezvolt.t~ u?ui exe:citiu. timp ce la adult acest raport este de 1 :8. Nici o inyata~ura 9i. deosebit de tirziu. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. La consultatii. Apare dentitia a doua. Pe de alta parte. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii. traumatismele. c) Mediul pslhie.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter.ni?i un exercit. c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. dezvoltati normal.romo~omica). 1 . In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii .. dar tntr-un ritm variabil. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. carne. intoxicatii (medicamente. peste.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). b) in al 2-lea an de viata 10 cm.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. zarzavaturij au talie mica. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat. Pe'de alta p~rte. sa manince. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. sanatatea mamei. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. A. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. tn astfel de familii mers'ul ~orbi. Fetitele au tendinta sa mearga. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta. vorbire etc. 4-5 am la dezvoltarea adulta. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor.ato.pu. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale. De. vii". e) in al 5-lea an 7 cm. nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. d) in al 4-lea an 8 cm. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc..) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic. Pre mat uri tat e a. ~ragmentar. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. apa.a adulta se face variabil de la un copil la altul. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. In cadrul perioadei. copin subnut.:!n tirziu. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii.?. genetlCii. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare.o r i 1ega l. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. " 10. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. Dupa vi~sta de un an. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . oua) sau vegetale (fructe.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm.cu 0 vitez~ aproape constanta . Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. greutate). inainte ca sisternul ner. f) in al 6-lea an 5 cm. Trecerea de la copilarie la virst. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. ~i ajung tr-un rastlm. peste nivelul norrnalului. ~l c. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal.~~ Iizica. tutun). . . prin supraingrijir~ ~I tea. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. in majoritatea tarilor industl'ializate. ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. brinza. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal.P de. in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. pentru 0 dezvoltars normala. L u n g i mea.ia endocrina.irz iati (Iizie. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani.bertare progre?eaza simultan.area. In unele familii aparitia locomotiei. 12. Iunot. b) Faetoril naturali (soarele. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu.ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur.a in mod obisnuit pubertate.are I?ubertatii.ica (talie. int. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg.11. B: ~ a e t. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. Pe de 0 parte. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. de citiva am. dimpotriva. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase. aerul). in lui la nou-nascut ~i adult.o marire a Yalorilor medii 13 . mai mult.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. este virsta perfectionarii functiilor dobindite.

). mai ales in primii ani de via~a. iar in fai. masuratoarea se face cu pediometrul. la 2 ani . Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. Copilul va fi masurat la fiecare .rica ce se trece in jurul toracelui.95 cm. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului. . cului Fig. extinderea sportului de masa. de la 9 la 12 luni . 5 a). c) abdominal.m mai accelerat de crestere In greut. de la 3 la 6 luni . Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis. aceasta trebuie efectuata de doua persoane. In unitatile sanitare. Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. 5 b). Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig. de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec. de la 6 la 9 luni . celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil.115 em. o Fig. 4 . apoi se a~aza copilul dezbracat. 3 - . C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. 15.flent~tive. tnsa. DIm~nslUmle s. na~tere. b) toracie. b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles. avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse.85 cm.nlulmare ~l ad~lt. Dupl'i vlrsta de 2 ani. 5 . ~" 17. In familie. neazil. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului.20 g/zi (600 g/luna). .50 em. 16.Fig. Cealalt. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. La nou-nascut. .Masurarea perimetrelor: a) cranian. Pentru a fi exacta. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential. Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. .r .8-10 g/zi (250-300 g/lunii). 2).de cOI. eu 0 maturare etic-rnoralu precoce. a parintilor :. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte.in primele 3 luni . not. la 3 ani . Eiaremiuitile relativ seurte la nastere. 2 -. s.25. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ. Se asterne pe pediometru un scutec curat. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit.M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice. . Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa .atile moderne. . ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). la tocul u~~i. in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala. delicate In f'ata societatii. Se observa.de lungime ~i greutate la copii.iexpiratie (fig. Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale. ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. apliclnd 0 mina pe genunchi. mijloace noi de informare a copilului etc. care conditio.ate ~i lungime .ferioa~e).Masurarea distantei dintre raeelui.a pe deasupra rnameloanelor. 14.. La nastere. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig. lunga de 1 m. 1). linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului. Ja 1 an . Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. 3).rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie.int o.75 em. in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!. iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. . la 6 ani .15 g/zi (450 g/luna). Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. Fig.aniversar~ a zilei ~e.. crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. 15 . La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere .ieducatorilor.atii infantile.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. prirnului an de viata. . ·5 c).egmentelor ~l proportrile dintre el.e s~nt diferite la sugar faya . dar iii un ri t. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata. 18. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. g/zi (750 g/luna). avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig.

~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). 6). Dm 17 2Mama ~j copllul . acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . ci prezints 0 usoara stare de tensiune. 22. b) Turgorul. neavind aerul ca ar fi tnfometati. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. el se incordeaza. sindroame nefrotice. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. cind este necesara transportarea lui. Ton u sui m usc u 1a r. tare~te apoi sugarul. nefrite. ca 9i hipotonia. ea sa nu se deregleze. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . ptna la totalul de 10 kg. pentru controlul greutatii. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). La nou-nascut exista. numita tonus. 2) va fi depJasat cit mai rar. . mari de apa. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. cu cintarul de adulti. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. in mod regulat. Se cinFig. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Intre 9 luni §i 24 luni. varsaturi). se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. apucindu-l de axile. dacd. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. 16 rara zguduituri. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. scaun). aceasta se va face cu atentie. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. copii cu perfuzie etc. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe.fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie. 21. De aceea oopilul va _ii prezentat. progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. decii 19. Dupa perioada de sugar. 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. C l. clnd copilul nu mai poate fi clntarit. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. din partea segmentului respectiv. si nu de 750 g . La sugarul sanatos. In schirnb. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. deviatiile standard sau valoarea pereentilei . dona tije orizontale paralele. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ].a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. muschiinu se relaxeaza complet. iar cea de jos in kilograme. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. aceast. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. 20. In luna a III-a. in mod normal.Cintar pentru sugar. ciroze. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. Cind ridicam un sugar normal. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. iar din cifra . .b) Conditii de respcctat. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree. cardiopat. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. pe cintarul pentru sugari. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. in care slnt citite sau consemnate in mod direct.are 0 sernnificati« pur conventionala.a greutatea oopilului. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator.fie curba percentilelor. In stare normal a. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. varsaturi). pentru ca in ult. obtinuta se scade greutatea scuteculUl. Dups pierderi. Daca li se da ceva mai mult.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. Hipertonia. daca nu li se da hrana suficienta. perfect orizontal. 8) Culoarea normals a pielii este roz . diferenta dintre cele doua cifre reprezint. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. Mai au un suport numit scala. prin masurarea valorii hemoglobinei. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. c) Blastleitatee pielii. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. de rezistenta speciala la palpare.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. atlt la asezare. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie.iv . a) Tehnica cintaririi sugarului.ii decompensate. in afara de un sistem special de citire a greutatii. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . 6 .n tar ire a. Iolosind : . Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S.

e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil. in activitatea concreta §i de observare. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i.observatiiie date]p considerabile Erupt. memorie.ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului..ant. 0 S 0 a S [I ~. Ta/dul.•. .ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice... dezooliarea percepiiei. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. . de pSlhlf\tru fp de pSJholcg.. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini. . 1\1: 0 t ric ita tea.educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'..tr. .ia dentara. . . in adevaratul sens la cuvtntului. . ' .e dezvoltare. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic.. se observa si 5e organele. .abelul de mai jos). . dupa unii autori.irnp co 0 cl'qt. . Se ponte limite la radiografia miinii (stinga).. pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. 1n perioHda de sugar. ca hipotiroidia fji af'ect.. prin stimularea organelor senzoriale. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere.).. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice. ' .~'epel: al. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie.incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial .. Tet. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc. Cu Loat. Rahitismul nu afecteaza in mo..deplsteazii astfel punctele de osif'icare.e.l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i. Lim b a j u 1 cuprinde activitatile . atit cele de explorare senzoriala..i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori . Apreciern comportamentul motor prin observatia.. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la.l nc('~. Unele boli.TI':bu. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun.ia noastre. respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap. . Al doilca premolar superior . dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.uropslhlCe. adica miscarea miinilor.. care apar in mod normal la 0 anurmt.rat. 0 accelerare a maturririi schelet. 24. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa .l descl'W dden\e reaC\ll ~. invatr~l'e. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii.n.arii se observe. . .ie rnat. UTe. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini.. invat. de Iapte . 27. mot!'. ci I]i miscarile.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi. . . ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe".ismului (statiunea in picioare) ~i mersului.' Mat u I' H rea.a 0 unitate dialeotioa. . 25. . ..d.. Se .ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. 19 .a virsta. cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor. trunchi. 0 avansare a aparitiei dentitiei. Aceasta 18 fata de parint]. La sugarul mic. .irnpul pubert atii). mt. . membre).. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l.. .a S811 prelungit.ea dintilor.•.ekctunJe si afective. ' 28. . precum ~i asa-zisa motriciuue fina. alte persoane (adulte sau copii). st.ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d.. ea trebuie amintita.e fie marne: in tirnpul sarcmu.. permitind compara~ij obiective. I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior . frati._ Caninii inferiori ... Ienomenele §i modificarile mediului exterior. precum ~i reactia la mediul social.iv8... den~a:'e.ice (ca de ex~mpJu.Jl:i~lpr:lti\ ca un .e. Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a.. sesizind semnificatia lor practica. mcdificsri c.. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului. Din ace51(·.i Iunctiile necesare (de e xemplu. int_lr~. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate.llip. cunoa9tel~e.lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o. pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf.!?. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu.at. familin este njutatil. .. . . . ~tructurile :. Pe ling..el'f) import. . completa:. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat. Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport. lumea inconjuratoare..area ortost.. dsgetelor.bilitante.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara. . dezvoltarii:. a miscarilor spon~i a reflexelor. oblIf?~torl:U calitat.lul (ol'ganizn\iije pioniel. 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur.. Din contra.iunile cronice de.a l.iind insa eli variatiile individuale sln. in plina desfa~urare ~i actualitate. . 23. clubul'Ile sport n'"" \. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata. in t. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard.. evniuarea de zvolt. (vez i t..te de dezvoltarc. . .. de pedlntnJ. la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _. rnimica ~i muschii fona1.' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de. Cll multe pared controversate. o1'1ee gnljl t. afect.. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit. . cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. reproductibile..serveste 111. in din amioa. Sint necesare verificari repetate.. Cu virsta. parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire. ..' . en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. " .. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1..ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte.tia.7. de llpnri1ie a dln tllur . Jar la cop1lul geolar. este yorba de teste motometrice. .p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.- ... necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente.p~t i. ... Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care . ' . precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile... ..1 \'ir~tR m(.i\ Ia unel€ vlrst... dezooltarea motriciuuii.~cicli:181e 8~lm2nist. g1ndire. 26.area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant... care contribuie la reglarea actiunilor.eziuni.ie.11]('re Ie de vaclw1n. Caninii superior! Al doilea premolar inferior .urarea osoasa si erupt.iei..-. Am soc(.. T~.eaza dintii .

alimentatie. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. adevar. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 .~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale). Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I. pe searna specialistilor (pediatru.p~ cai necinstit~. dar ulterior societ. Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . sa te joci cu el cum ii place. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. gimnastica ~i r~ntl.tl afeetiv:~ c~re . sa nu-l pedepsesti p~ nedrept.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). Adulterul parintilor. acestea se executa de catre specialist. !ngrijire fli educatie a copiilor.experientele pe care Ie' face singur. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa.articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii.SI\ . Rostand).) de 1a Atena (1978) a fixat drept . c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. Frobel 91 Czerny. cu pr ilejul Anului international al copilului. modestie. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. educatoare . limbaj. 6.a aces. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente. 4. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara.i. sUI:ori. inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. cu o. in grup (organizatii de tine ret.a a oopilului . Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el. invidin im~ogatir.ei tulburarilor de insertie soeiali'l. ~a nU:l umilesti. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. facultatea de judecata. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. dar ele se caraot.. cu adaptarile necesare .In zl. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt. c) cre9terea freev€lIj.le iei in series. perceptie ~i dezvoltarea sociala. colegi).) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. f~mlhe unita. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia.M. Zeee. competitivitate in concursuri.ea .ai . prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar. b) grefieliIe de alimentatie (renunta.orl. sport.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa. institutii de ocrotire ~i educatie etc.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr. Metoda testelor. psiholog. p. sa nu-l descurajezi. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele. Este 0 probe. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. ll) strlnsa Golaborare Intre medici. 1979). Copl1ul supraprotejat. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului.!l pubhc. afectivitate). sa-~l . adaptate Ia psiho- 3. La copii mari aprecierile (promovare.re 1a alimentatia naturala la sugar. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num. 2. Pe linga motricitate.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. inser tia sociala etc. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal".e. ' 5. in gradina.. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. profesori. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u .. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat.l prezentarn in adaptare . dragoste. pedagog. incadrare socials in grup etc. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi.. 29. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. O. incluzind comunicarea grafica. 8.tUl caplto. facvto!i ?e asisten~a sociala.inva~atori. Propriile tal. psihologi. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el. In psihologie. profesori etc. identice pentru toti subiectii exarninati. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei).rs~nala. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(. eX?~:sll) .torn din orasul respectiv. aplicata la copii.!n practlCa p~.acumuleze experJente proprii. profesori. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill. d) . e) stimularea individualiti'tpi si a capa. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. login f(nneratiei tinere actual. in colectivitate (educa~.30. care implies indeplinirea unei sarcini. Cu Inaintarea in virst. dimpotriva. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici. psihiatru. factori de terapie de orice fel. psiholocri i~v~tatori.a copiilor ~i adoleseentilor !n special.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala. echilibru tn educatia copilului. B. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor. asigurlnd nevoile de hrana. 7.S. 'I' est e 1e. factori naturali. armonie. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. locuinta.).M. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate.?. 1. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. sa nu-l Iipsesti de increderea ta.de valoare pentru copilul tau.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie. Testul permite evaluarea cunost. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test. sa-i dai prilejul sa te iubeasca. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi. Invatatori. Gltal·IJor individuale ale copilului. In inc~eler.S. jocurile lui sil.rofesori de.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. de inteligenta.m. .10 reguli pentru educatia copl~ul. re.

/\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr.are ill vietii si rnunci i.ilor. In timpul diviziunii celulare. Intr-adevar.re socialist.i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului". a) Citoplasma. acest. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor. c[diitorii. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. manifestilri sportive).n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie.a. 33. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente. Cind nucleul nu se divide. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave.atii celulare (membrana celulara. dcvot. La Iiinta umaria. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid . tIll!l r a II 0 a s t I' il. numit ciioplasmii §i nucleul. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :.i viat. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte.amen lul f8F< de pat. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to".rie iii popor. aparatul vacuolar. aparatul Golgi. 34. care sint corpul celular.ii socialist«. cromatina. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc. nici pentru nlti]. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. 31. reticulul endoplasmic. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara. ale et. 7).icii si echiUq. fnt. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 . naspJlHe~te. 32..e l Lu nevoic. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i. mitocondriile.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist. hialoplasma. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii.. in dczvoltarcs eont inua a noast. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile. numite cromosomi.e Hi gmdul\li de mat. suma act.e. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. '10. este centrul vietii celulare. ribosomii. In fel en 9i ndultul. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii. vacante.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit. spectacole. nucleolul §i sucul nuclear.abilit. b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei.atilor realizate de un organism. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . cresterii sau reproducerii. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit. Familia trchuic sa fie cea dint.ni rind e In stare den. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1.1 pcntru respectarea regulilor st. din generatie in generatie. eel u 1 a. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca.urare.ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. In natura.suforlnF\ nici pentru el.re soti.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase.ivit. e xcursii . centrosomul) (vezi fig. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :.

gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina. rolul de transrnitator i a1 parintilor. In anu11856. genesis = na§tere).lao . extinde ~i diversifies culturile. el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare. soiuri de mazare foarte stabile. LegiIe lui Mendel."I"mazare zblrcita".ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart. pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal). 37. nu e4-ista formula interrnediara.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama. Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii".at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa.rn" I~ acelasi tlm~. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. 35. pentru a le tncrucisa.e~gente: pe de o' parte.t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta. In plus. Pe cit pare de simplu. permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat. acest caracter se constat a la un sfert din aceast.a unui anumit caracter particular. de lungime a tulpinilor. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . Concluziile slnt urmatoarele : .a generatie . Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). Asadar. ered~tat.lOl~~ gica. Fiinta ou~a?a. soma = corp). Din rezultatele tncrucisarilor efectuate. functia lor ereditara. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i.ante colorants (khroma = culoare.Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn. ci de prezenta sau absent.3) ~i orulul (celula feminina.1.. de forma a tecii mature. Mendel gindeste : "caracter". In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. 8). claritate ~i constanta. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re.b. doi indi . I1wma nu mai poate da nimic fatului.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. verde sau galben). In a doua genera~ie (variant.a in uterul sau.e de la parmtii nostri. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile. oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 . care se noteaza cu 'i?). . Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. Dar.e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie.se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot). pe atit este de complex ~i de diierentiat. 36.ic.mele de genetica (in limba greaca. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. 9 ~i fig. 38. din punct ~e ved-:re eredl~ar. Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. In loo de a gindi: "organism". dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca.Unele caractere nu apar t. multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. Datonta eredlta~ll. Intermediat'ii transmi~~ii eredit. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. el a avut intuitia geniala ca. celula primara a Iiecarui individ. se terrnina definitiv.iut sa aleaga.ntenFoneaza sa .independente unul de celalalt . 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t. 10). In prima generatie. un anumit painmonui genetic [erediiar}. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate.portul erediuitii.ea. transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit. J?. mostenit. trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. dou~ e~emplare din acelasi individ. Ulterior alti ceroet. 0 constelatie de gene strict individuala. . Diviziunea celul~ra normala (~itoza). 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. iar pe de alta parte. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. .le care sa-l furmzeze culorl nol. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia. Mendel a st.otdeauna.:.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. in cel al variatiilor individuals. in cel a1 p~rn:.lntr. ' .priID:e~te de . la. de color it al tecii. ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv. A. In ceea ce priveste mama. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita". inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. Cromosomii sin: su. C rom 0 S 0 m i I. prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. In realitate.atori au facut studii pe animale (fig. pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare. care ~e [nseamna cu . toate boabele de mazare aveau caracterul "neted".-. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman.

cst.xmnzllre zblrclU.'.inn ~i crornosornii :'lnt vonst.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit". all tncructsarea ma~nre netedl!. Ccluln-Iiicr..(\l' de pel'echi de cromosorni.irni (fig. Ele so inmultcsc.a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. din 1". Diviziunea ee]ulfJ. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru .. va fl IdentilCi!. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt. a) celulj produce mtzraren 11 Divil. schimb. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn). l') . apoi.ide.n diviziunii.Cll oJ.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!. so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive.ribuirea prin injurn(itiij. Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r. on tntre ele In F'. arhitecturli intima.)i ai c('lnki.io !Ii invuriabil pcnt.uirii . llceea~i functie ~i. d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip. care duce In do dublarca apoi la dist.!l ~~ cromosomuor .aro Intre ele." hlbrlde $1 au caracteru.ocului de oro ruat. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn).ala t . S'au idcnt ificnt 4 t. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului..c rist.rlldl "11['(' cei rloi pl.ate . aeelasi niu ereditar.e dcei un principiu fundamental al suprnviej. n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl. 39. rasa nen· ig.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(.oare. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).1lC t C . ! I" t te noanele de maz!!. Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula..ru fiecare specie).tortat: f) . F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. rezultat.j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua.). 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted". celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz.. . la nivelul nucleului. n .1! lIjJl). Ia am.i cromat.l ).e diverse.re stnt hlhrldc . Crornat. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to).rR est.jre a st. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.icul). ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament. H. 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'. d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1. Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t.itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti). Ia ro aliz areu do organe IoarI.illnea cf'llllarA. 2 exemplars de mazare n Fig. g) dcpi1rtal'(. 11).

diferit de tara de bastina). cind un subiect este heterozigot. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig. Prin fenotip. 41. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom. dupa 1-2 generatii. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. s-a vazut ~ai sus. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). este eel care determitui copilului care se va naste.a trasatura. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. in experientele lui Mendel.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". in 1953). Pentru un homozigot. dar ~i diferentiata in aoelasi timp. de sex masculin }. ' Pentru a intelege aceste notiuni. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie.iva este homozigotii pentru acel caracter.-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _.: c~l al culorii ochilor.e. 13). In timpul Iormarii celulelor sexuale. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt. ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. caracteristie sexului masculin.a jumatat. .bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. dups acest cod. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. De exemplu. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. femeia are. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). _ . care poart. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. alta. cirlige etc.). are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. . Fen 0 tip u 1. fie c. 42. fie cromosomul Y [copilul este. Acest arnplasament poarta numele de locus. in celulele 28 sale repsoducatoare.-x-~. forma dreapta sau coroiata a nasului etc. G e not i p u 1. deoarece cromosomii sint perechi.1 se deoscbesc.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. astfel. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa.ati Iunctionale numite gene. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. de genotip. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). In ciuda taliei saJe microscopice. populatia americana de origine japoneza. Car i 0 tip u 1. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. adica posesorul a doua gene diferite. persoana este heterozigoui. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. Din contra. are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . Genotipul este const. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. Resutu: cd barbeau. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. Notiunea de genotip este apropiata. 1960). reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. asa cum a stabilit Mendel. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . binetnteles. 40. se aseamana. virgule. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. de cea de fenotip. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. La om. Fie cil. 43. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. In timpul diviziunii celulare. Din contra. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. 44. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. se va manifesta numai una dintre ele. Fenotipul depinde . careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. Daca cele doua gene sint diferite. ca un bob de mazare hibrida.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. G e n a. Fiecare gena. In mod obligatoriu. in acest eaz. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Dedublarea cromosomului.

mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . n 0.je . In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare.PXll ermrun est. incercam acurn arat. subiectul poseda gena "oeh] negri :. xx a fexy cundl'.]('il' .. Xtt . Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu.o » "'" uoi crornosomi.'U ell 2 crornosomi . 45. (. CI'omO~.e detern·· t d . In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata. in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza. cealalta celula-Iiica va avea.IUZR. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni. '.Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7.i un cromosorn Y: jumat...nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll .daca.arn cum se face transmiterea din generatie in generatie.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus. (e un el'oX are 0 • "" . b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi. ~. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri".d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'. Gena "ochi negri" este genii dominantii. . a) Combluarile cromosomilor stnt enorme.n X f./'/ 07/'& . _un (~romosoJ.• \11...e un «romosorn Y. . .. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt.t.ln-un G. Numarul combinarilor posibile este enorrn. It". Fig.oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat.. "'Il'la a Iir '1.nU~().lg.::lc.'iJ'!'· I' t'!' t' ..•A~~." .ul's1d L:l~'. .'i'j ..?/: /7C'?.cromosorni onl0~ ~.ful dcz.. I ":1te din flh. dil.cro'.. respectiv 225 = 8 388 608. .' '.. de 4----. na unat. 11!). oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. '. de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] .. nuca : yC I .J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y. 23 de 1 1 4" . " tl.ate elm spermnto7.a mesajul ereditar. rn.. " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast.·l_ d.f>.llullliirul de 2.'i. e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri . Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna. In Sf!~lt." "oelll albastri . d int.e ce U (' e sale (! oi . ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare".. chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar.daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri".1 gena el este heterozigot. cunoscut. . Provenita. .daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": .nll(f! tahe ldell. . IHdca 9 ".:_.J '. i H.)"/1/.s: re]JI'OdUCll Loan. urmate de sudura capetelor .::>d//7d"J?/"/ II OC..c. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta .AeeasLa sudura se peats face si intre frazment. . uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip .:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor.. este 0 genii recesiDIi. .'/'C'Cc" /?J.' X-. Se produc atunei rupturi de crornosomi. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar.) J.?/ c.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '. invers.tiei este lui cornplet.er.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza)... \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele . ?JC'. a ~lta. din cei 23 oromosorni . I ue . cro~na~ide. ' "romosomu lll ... . din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta. llnUIll1c!IVH! este det.0" e ovulele sale pl'irnesG un ero. 19~~lte. Astfel 0 celula poate avca...'.at cum cromosomii poart.OIJlJC _. t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill.iat. nou " . un cromosorn X si de un crornosorr. f' .tn c.llltre crornos(ID"d ~i z·ull. " ·l)O.) microni : Cf(lmo"c\Jllul j..d n toa . avind 0 mare importanta in medicina. SchilllD Of' Fee 11 n d a j...:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor. deci la persoanele homozigote.3 ~) I 30 . Am arat.I. cro rnaud c. dar plassdi. Gena "oehi albastri". .! IDrJS(.'/.r-un ou PUl'ti\tOI' d~. 1 llJIllcro. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X. care se manlf'esta totdeauna. • . Icsit. '._. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii.7& c9/'C' . cromOSOllll rnosom X. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e.. •.('j prepnl'ntorii Y va un b.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc. Or. consU. . . c.::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.yoital'ca \111\]. 13 . ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare.

_ . deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa. Transmiterea altor cul on (verde.-. existll la fiecare generatie.. Aceste mod. Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N .abileasca modalitatile de transmitere. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat. respectiv Fig. homozigota.:_.:_+~-_c:=:~ ''0 Fig. Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic. Toti gametu s8. caprui. .ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. gena a. (7C'?/ Il <9'. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a.-~--. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. gen. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. . Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t. c) Unul din cei cloi plll'jn\i. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic.Oplleu ochi alb~tn.ansa din doua de a transmite gena lor dominanta. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri. 18). Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil.ea si parmtll lor (fig..~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?. Ia fiecare gestatie. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant.. • ~ 47. taU\ 'Ii 0 gena a. 19. mama.:~~. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a. 17. care sa manifeste caracterul recesiv.. . respectiv I_N N I . A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a.. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. 16).. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19. Din contra.. Intr-adevar.e un ~'pecl.. deci purtatori ai unei gene recesive.l 3- 33 Mama ~! cOpllul . mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig.tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". Mama este homoizgota "oehi albastri". Gena N fiind dominants.6O'5'//'/ Fig. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant..t> ----<2> O'/.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid.avea oehi negri I'ctusi. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri.ivo.a a ~~Ce. deei mascata.?/ .are.. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg. . Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat.. 1N N I. Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic.~i . 3) detectarea precoce.SIV~.. tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a..te. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:.:--([J_-__-_. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial.ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. 17). Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. 18 cc~/ 48.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri". pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. Con s u I t u I g e net i c. VOl' avea la rlndul lor 0 t.toti VOl'. .Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB.mama este de asemenea. . avlnd deci ochii negri. 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri". 49. din cursul generat"ITlor. Patrimoi lor genetic este identic. fiind heterozigot pentru gena recesiva.~ co~ti OJ/ . Altle) spus. ca <e5 cc.5'1'/'/ o gena N.sex) y ['j heterozigoti.iv contine 0 gena a. Exist.:htat1 . de doua ori din patru eventualitati este heterozigot). Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant.~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I.6as//'/ a/.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti.ipice ale acestei transmisiuni. care prin definitie este vizibil ("aparent"). Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti. respectiv i"N N I .// C~~~~::: _:':::':::_:. respectiv ~I . 10). cenusii] este putin def'inita. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. Toti game til s8. mostenita de Fig. mostonita de la mama.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig. Din contra. ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta. este heterozigota '-Na I. de exernplu. 2) tratamentul bolilor genetice. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot.a 0 multime considerabila de gene. exista 0 sansa din doua. Tinerii casatorli. T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. purlind gena a.

sufcrinda. man. Unele nu exclud pe celelalte . Iorrnati din fibre musculare puternice. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. nurnita col (sau glt). luxatia congenitala de ~old. netnsarcinata. in acelasi timp.:>-etici(boala poligeni. . 53. intre vczica uri35 3* . Acesta este un inel osos. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. in secretele naturii". Altiida. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. cistinoza. [enilcetonuria. coplesita de griji profesionale exeesive. cu tratament hormonal (boala Turner). este important sa se deseneze.a. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. stenoza hipertrof'ica de pilor. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. unele cazuri de spina bifida. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati).ate de vreun tratament. hipercolesterolemia. se Intilneste mai des la Ietite. trompelesi vaginul. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. chiar sumar. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb.§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. un arbore genealogie (vezi fig. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. In aeest grufJ. La Iemeia adults. eu stimulente ale sistemului nervos. care are forma unei pilnii. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. In epoca modernii. 1 n t rod u e ere. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. fie. Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. A. este situata in sus. hiperuricemia. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. de chirurgie reparatorie. Portiunea mai lata.50. . De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. fara sa-fji dea seama.it si hranit ptna la nastere.a cu peretii grosi. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . diabetul insipid nefrogen. talasemia.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice. "sa patrundil. lat §i solid. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. ge. un sistem nu ar putea exista fara celalalt. glicogenozele. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. Are 0 forma de para turtit. De exemplu. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. homocistinuria. cistinuria. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni.t~mentul bolilor g e n e t l e e. leudnoza. 5l.P. intima. 20 .ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. Din nenorocire. tirozinemia ereditara. barbat sau femeie. ohstetricieni ~i pediatri. galactozamia etc. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. 20). nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. . cu toate ea are tendints Iamiliala. 54. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. gura de lup. buza de d icpure. S-au realizat progrese importante. iar portiunea ingust. uterul ocupa locul din mijloc. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. Adesea. intolerant a la fructoza. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria.1'CI'o-/. degenerescetua hepaioienticulara.a. nu are 0 ereditate bine definita. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru.ca). rrra.Semue genealogiee (dupa E.care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. nurnita corp uterin. de sold ' " Uncle bali meta. rahitismul rezistent la vitamina D. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta.ate prccoce : luxatia congenitalii. mucooiscidoza. ovarele. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. Ferrier). Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. In prezent.

este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. 5. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). Pe de alta parte. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina. de forma §i dimensiunea unor migdale. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. Ele se unesc 37 36 . deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. vaginul. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. uterul este bine protejat de socuri. 55. dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. 1I . Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. 22. la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu). pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. veztca. trompa stlnga: 4. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. 59.erului. precursoarele 0'-11lului. acest orifieiu este rotund. prin intermediul orificiului colului uterin. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. Daca gradul de aciditate creste. 0 val' e I e. 22). aeiditatea mediului vaginal este scazuUi.inapoi. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. ansamblullor alcatu ind vulva. care ga.ia normala. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. 6. Uterul. 9.zduieste fatuI. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. la cele care au nascut. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . . in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. precum ~i gratie rnarii elast. 23). bogat vascularizat. 57. In felul acest.a cu numeroase glande. cu margl. prevazut. Fig. La exterior sint acoperite de piele paroasa. cu marginile neregulate. iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. EI cornunica in partea de sus eu uterul. 2. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig.icitati a muschilor peretelui vaginal. C11 directie anteroposterioara. 21).Uterul este un organ cavitar . muscntul constrictor.ui uterin. 10. ureterul sttng . Se creeaza asHe} un mediu user acid. buzele colului slnt intredeschise. 7. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. drept . iar pe rata interioara de piele subtirc. Slnt alcatuite din tesut gras. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. reetul. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. cite un singur ovul. Iovituri ~i trepida\ii. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta. 21 1. Sub actiune a unor procese biochimice. ureterul drept . de fiecare parte. Ele patrund. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei. La femeile care nu au nascut. dedesubtul trornpelor. 8. 56. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. ampul a rectala (in spate) (fig. utcrul. Prin pozitia sa. nurnita Iundul uterin. labiile (buzele) mici ~i clitorisul.ul.a In jos. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. Fig. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. peritoneul.a corpul uterin. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. trompa dreapt a : 3. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic.n~le netede. ficiul col. In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. 58. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari.

derea cantj~a\i~ d. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.24 IS. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual.incepe pr. 63. formind cornisura anterioara a labiilor mari. . care inohide incomplet orificiul vagibie mica. De asernenea.n.. vase §i nervi.FSH Care asigura maturarea ovulului §l . pina la formarea placentel.prin stl:n~larea pro.a corpul g_albe. ortrt1 ciul anal. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". 2.]modiiicarile C1. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. In cazul in care ovulul Int. ovul ~l in . Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe.-.rit. H 0 r m 0 n i i. nurnai rare on doi. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat. se rupe (de obicei) la primul contact sexual. "V. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara. . Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile.ive. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal.e Iine. clitortsul.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . 64.anterior.ecretate de gland.a unei femei (menopauza) se situea. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical. 25). meatul retral.9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. Aceast~ _transformare. Membrana himenala . 61. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. intensitatea singerarii ~i frecventa . in urma unei rupturi vechi. iar pe fata interioara de mucoasa.7. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini. iar anterior se unese la nivelul clitorisului. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara.spectlY de In pnmel. Iascii.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni..ele cnd_?cri?e.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal. 1n timpul excitatiei sexuale . numit. horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole. cresterea glandelor mucoase) . resturl de nal. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. a. Ele secreta un lichid vlscos care.foliculara) in ca~e actioneaza . Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari .duBa de estl'. cazul organelor sexuale . se succed astfel de c~ch~n. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine. I.n~ul. la distan~a mica de anus.itale ex. medial fa~a de acest. la vi. formind cornisura posterioars (fig.5.iculilor). pre cum ~. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului.. cu :> penod.ogem . trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta. Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut. situati in partea profunda a buzelor mari. Se apreciaza durata. Rareori se intilnesc himene neperforate. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. dar poate fi si inehlmen . Him e nul este 0 membrana..a doua faze: _ faza proliferativa (~e . re. se produce retentia de singe in vagin. .a user printr-o mica interventie chirurgicala. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. . dar de dimensiuni mult mai mici. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH).imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). 4. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. Are forma sernilunara. De asemene a proges. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. care este organul analog cu penisul la harbat. Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara. substante chi mice s. ovulatiei.cltate ~e Cl. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i.chc?la nivelul mucoaeei _utenne.rsta de 12-15 ani.tsu vaginal. labiemare.a a perineuIui poate fi reparat.zli intre 45 ~i 55 ani.ln medie. Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . devenind dureroase §i tumefiate. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test. 24).matu~are .'---7 tral) este situat pe linia mediana.. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. . Sc5. ~i posterior. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita). Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul. el se distruge ~l este ehmmat.a. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5. exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului. 62. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz. §i ditorisul. 66. 60. dantelat sau perforat. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. mtroitusvaginal.e menstruatii pina la menopauza. Astfel un ciclu menstrual cornport.e progesteton este urmate. FSH stirnuleaza in mod ritmic. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie.~Sl¥~ra ~re. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. Menstrua~ia &5. 0 ruptura recent. t. aituata Fig. ovulatie.reu 0 l~~H. numite glandele Bartholin. Daca insa. care . este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10. b) Dup a ovulatie.. 39 . lar. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. 8.

41 40 . in momentul ejacularii. port tune Intermedlara Fig.:77/.:. . 68.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~.9 _. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive. care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig.."1"&.&'ar .tru parti: un cap mare. §i de gIande serninale.7(7' cP/".:7#/?/"O"rec7 ~<.5"&'C/"d". mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm).71-6' 1.5"/0.Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin). in continuare parcurg un canal rnai mare si.ale generatiilor preeedente din parte a mamei.'e .. cap. niste gheme.?'cY'5"d"/ ". ce poarta numele de epididim. 2. Apoi trec prin ni~te canale mici. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare .a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. 26 - Spermatozoid .Y /.. Incepind de la pubertate. Fig. iar 3 In piesa interrnediara §i. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul..5"?'. formlnd sperma. care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina.9/"'cO"/". Este ceo. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina.&'. coada. dc indat./''.o- .?w/ C//.' /J7C. _.. un glt sau col. In momentul perioadei de Iecundatie. 3.. Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul. mai larga.. Infa§urate co./P/7//7&' C<7/7_"?h.5" /. in lichidul complex secretat de prostate./7P"~h'. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000).1::?O'./'. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so.. 10. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K.:7b'C6" .>. ovu!. patrund in canalul vaginal.'/. //7 cO". 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.?-R/ /.r./&'/'/. 67. ceo..9P/ .. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs. majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst. elaborati in testicule. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale. spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. mai putin..&'07. Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie.-7/6'/7. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie.sr.P'/"<7. In cursul actului sexual._ . de unde i§i continua drumul..1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul.. Prin miscari de reptatie (serpuire). In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice." he 4c?. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58).d/". 26). Spermatozoidul este compus din po.&'O' cv ." J'C07~/". Dietz). Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10.:Y. Seamans cu un mic mormoloc.7.1''67/'. 0 piesa intermediara §i 0 coada.-7 /. aceste glere sint viscoase §i filante. nivelul capului. mii de celule masculine 0. A§adar..5"M/.&'/7 _/-7/"&. este abia vizibila cu ochiul libel'.m. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'... cu 0 lungime de 65 microni.. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin. care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne. Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili... Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili.- . trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin.-7Y.:Yc.M:Y/'/..

spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. 4. Citeva luni mai Lirziu . SpermatozOldul care. ele prezentau 0 valoare lirnitata. -lvnrturiJc. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. coada spermatozoidului se detaeeaza d. S-a stabilit cil exist.'. (j9. care contin fiecare cite 23 cromosomi. !ldesea chiar de mai multe zile. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. cu functii organioe normale. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. Iecundarea nu poate avea loc declt. la aproape to ate ferneile. 28 - Saroina extrauterlnil. in acela~i timp nucleul se mareste. Acosta are doi nuclei.eul .a~cul. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului . ea. luind un aspect identiccu cel. ovulatia are loc mai curtnd. Din aceast.c~n:-entarii. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. aliiptarea. piere. Se ~'. migrarea tubara ~i nidatia oului. Gratie flagelului. Se admite.e de cei doi savanti erau identice. 5. alt.m. se produce 0 sarcina extrauterina (fig.. Teoretic.:da_bll decit in interval de clteva ore. ci de ou.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. Intre timp. fixarea oulut In mucoasa pronucl. Aceasta difererita de durat. per..ste mai scurt. sperroatozoizi. ca 0 cvasicert. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. Cind ciclul e. asa Incit se considera co. probabil numai 12 or~. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. Prm diviziuni succesrve. 6. Nu se rnai vorbeste de ovul.in~i pr?nucleul femel. Ai~i ovulul "a~teflptii.a clipa Ieoundatia este rcalizata. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei.I e x c." venires spermatozoidului. variatii de F-2 zile in durata ciclului. utcrma. secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. La inceput noutatea a. ~rompa. Sarcinile repetate. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. venea 0 alta cornunicare. In care patrunde in ovul.e ca~ ~i degenereaza. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva. ramme fecundant citeva zile . in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat. stablh. in pericada dintre 2 menstruatii.t~ un ciolu de 28 zile. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul. in toate celelalte zile. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive. Odata intrat in ovul. ' Logic.sttrnit put~ne . in plus. doctorul Ogino-.lle). 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt. 28). •. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. folicul evacuat : 8. fecundatia ar fi exclusa. 70. 27 - Fecundatia. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului.ie bine ca ovulatia are loc.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat.t sexul copilului. Ja rindul sau. La inceput. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut.Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. dar ovulul nu este !ecux. . Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil. ovar sect lonat : 7. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. Fili. care Ii permite sa se miste. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e. 42 43 . ovul : Jocut node sa. este. de citeva zile. Daca nu este Ieeundat. ~l nucleului ovulului.olu~ul. 27). 1 uterul':2 .jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. Durata de via~a a ovulului este scurt a.itudine. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. I Fig.tlului ~i al eliberarii ovulului.are. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei.

are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. surmenajul fizic.ia n. Daca migratia se produce prea rapid.a vreo motivare aparenta. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8. sacul vltelin. Incepe nidatia (in a 6-a . 30).36. piI!a la apal'ltl~ u. grijile. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37.lll reserve proprii. se produce 0 erodare a mucoasei uterine. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului.1°C-37. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. 71.7c&".urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi). Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig. Aceasta membrana. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig.6 36.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. 74.6°C-36.clima pot provoca de asernenea . ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile.d. Fiind integrat organic in organismul mamei .2 . ernotiile.. Asadar.n c.a 7-a zi de la fecundare). Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului.:?!.erminare. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent. Pentru femeile care. la~ din c. mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii. partea fetal~.u se poar.rmato. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl.are.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina. au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat.a. Anexele produsului de conceptie J~§ J7.n:enstr~atle (pina.ati considerabile.grave. cavltatca amntottca.a men~t~uatl~l .29 de zile . trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina).oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73. 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72. N ida f i a.//1c7&?7e Pig.<:. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist. Dupa circa 72 ore. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal. Concomitant are loc migratia tubara a oului.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit. prin diviziuni succesive. 5. intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. In acest scop. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina. Invcllsur lle oulul .ate Iiziologica poate Ii st. ReZ111ta ca det. Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig. La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far.a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a . c~Hltori. desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare. la ~r~z!re~ din somn).5'Ic>N//j/yo::' C]r?c.4 37.8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ .'& 36. 7. inc onjurat de vilozitati . progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 ./ 6'. cresterea muschiului uterin etc.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ . enerviirile.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. 6. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine.abilit.la aproximativ 7 zile) 9. in caz de ciclu schimbator. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat.ile. 3. :variatiile ~e . Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. 4. In arnpula trompei uterine Incepe divi. producind horrnonii (estrona. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. 75. De indata ce s-a produs Iecundatia.i in zilele care prece. In Iunctie de acest crit. nurnita bariera placentara. embrionul.8 37.vI7O"~!I&17. 2 C' 37.O'M qpnmd . modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel). In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. 29). partea materna a pIacente I 2.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38. coreenul ombillcal.a~el menstruatii. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. perioada de nefecundabilit. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. In 44 45 . maparent). 30 primele 1.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{.ziunea ouluj.p /&".

is g protectoare. Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului.) 26 em (Y. sau V. materna. parotidita epidemics.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <. 82. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata. nasul.C. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana. 83. urrne de proteine. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie. NOTA: Cifrele slnt aproximative.) 18 em (y. luni Fig. embriopatii). ~i lunglme V. apar schitati oohii.amlna a 11-a . Inconjura Iatul ca 0 manta 80. hepatita. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. la termen ~i cor-donul ombiliea1. rujeola. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. = vertex (cresterea capului) Y. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina. Doolandcr ~i R. parte. ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. proportional foarte voluminos. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta.C. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. 32).) 5 mm (Y.C. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a .) .C. 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata.) 3 em (Y. 3.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular. 31 . parte. 76. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. fermata din doua straturi. practic sterila. fire de par (lanugo).ru mari grupe de f'act. urechile. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan.) 30 em (Y. em (Y. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.) 22 ern (Y.L. 31).) 13 em (Y. clorura de sodiu.L. Punga amniatiea (punga apelor). Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter. Legendli: Y. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i. herpesul. adesea nesesizate de femeie.C. vernix caseosa. Pornind de la trunchi.C. = vertex-coccis Y.a corporal a a unui adult). Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig.Placenta !. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. poliomielita. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina. Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt.T. 9 luni 8luni 16 mm (Y.ori : . iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe.. membranele).L.3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. gripa. 77. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului. grasimi. 0 grosime de 1.5 mm 6 Iuni .C. 81. varicelaj .C. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare.T.C. = vertex-talon (caleli) Y. 78. Pe capul. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c.) 34 em (Y. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79.inf'ectiile vii-ale (rubeola. 47 .10 ori mai mare declt supraf'aj.C. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate.L. 4. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1.

ie . se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. lez tunt oculare .a o suprasolicitare important.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie). 3. • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. 5. .p~~m/.inerea secretici de progcst. guin . S t It diu Ide sol i cit It r e.ru me nt."bridele amniotice" . II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica . t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini .p1na la 16 si'iptamini . Prin cresterea dimensiunilor fiitului. lezlunt cerebrate: 2. in acelasi t. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere.cron.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. 33 - Embriopatia olica. apoi de catre placenta. la ultima menstruatic. fun~~ie de. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. surditate. alccol) . 32 Prezentarea c4> 6 ~&. incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85. }. In discordar. matii ale immn sau creierului. Nu rareori ele reprezint. Dupa 3luni de viat a intrauterina. cit ~i a copilului care este asteptat . rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe.este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele.:_tla rubeolicg.PC"/'/'?a'Q"o> Fig. 84. La marea majoritate a femeilor. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii.a in momentuJ venirii pe lurne a copilului. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. Modifid. moasa. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast.ru noua fiin\il in devenire. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. 4.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. sora de ocrotire.atii la nivelul extremitatilor fatului. Dietz). f'amilie In general.a pe ntru gravida. intestinul gros). Mcrlicul. Fe top a t i i. .inf'ectii (sifilisul congenital. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: .at initial de cOl']1l11 galben ovarian. 86. In acelasi timp se inJi1tura t. 87.ru evolutia normals a 49 . I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract. Iiziologia organe lor de reproclucere.sint bride aparut. ectuca\. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. ' . Ocrotirea mamei si copilului noastrii. surditate. organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. In statul nostru. materializatii prin c xarnene clinice.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' .eama in fata necunoscutului. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun).a. .. b) I'rogcstcronul (\~te secret. tovarii~ii de munca sint datori.Vt?#a/"tP //7 .ii la efort fizic. maJfor(fig. rube- l. in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata)."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K.iroidiana. care sa imprime mamei calm 9i optimism. familia. dif'erite anomalii sau mal. 33). iar coloana vertebrala este mult solicitata. grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata.tulburari hormonale Ia mama (diefunct.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr.ya cu benignitatea bolii la gravida.i a t. --:-.r-o asisterrt. a norna ltt dentare . se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia. pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. Cci obisnuiti cu cit. In cadrul dispcnsarelor medicale.t Mama 9i copi1ul 48 . Gonadotropina corionica poat. este 0 problema de stat in _. sa creeze 0 atmosfera favorabila.ie.imp.intoxica\ii (oxid de carbon. . due a t j a san ita r a. toxoplasmoza. 0 primil pericacla . gravida estc echilibrata psihic.or si print. diabetul). 89.ime pcnt. Iiste rioza. malrorma ut cardiace.noxe chimice (medicamente).tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar.a competent. 88. de Iaborat. -:. spiratia d. organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji.raze Ie ~oentgen.

Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala. 51 4* .' . " .~Jllsm~1 11 fa~e . 95.de placenta. Dupa na9tere coloratia lor dispare.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. gifiiaI5). . Aceasta 2. ~oapse.e este de 10-12 kg.' .esut.inderii r.a.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· ..itutionali iii hormonali.. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii. mal a es a e or . De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii. sini sau l'egiunea fesiera. plammulm.. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&. G r () uta tea cor p 0 r a I it.1'//7/ . .le ce au loc in diferitele process metabohce).ractie a mimn (cu !Jeea!'~. trebme respectat en rigurozitate. .irea prod. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee.~antltatea.. tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat. pr~~ adap:a:r:e~ trept.1 Jte semne tamini a o. 91.. Acest efect. v' . tspnee (greutate Ja respiratie. In cursul sarcinii se produce . 34).irnula productia de lapte si goIirea sinilor.»npe "' '.a uniiate [ctoplacenuirii. cu 7 litri. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura.apa s. exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t.bhd- Fig. In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui. Pe linga adapost.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele. . legate de factori const.7/07Ct?/7/c7 /C/?/. eritrocite).ata a puterii de cont.r. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in . La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. ".a un indiciu di aceasta unitate este pert. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului.sului de conceptic. e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii. datorits int. a sinilor. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: . ut. . a organelor genitale externe. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa.at din "arderl. pe. v .ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. in con. .ar a}. dar !Ii a Iatului. Se observa pigmentarea bruna a..nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t.. Cantitatea totala de lichid corporal crest. canalului vaginal in mornent. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen.:le sang~lIle (m special globulele rosii.l'ea viz. Ute r u I crest. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului .. . a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig.e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \.sarcinii.in dupii aceasta se mst? ~az~ a. .5't::/k/"/ /d% .rogenilor urinari reprezint. Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. .1 celor postoperatoril. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben. 94.. Tratar_nent~1 cu m. la~ dupa 6-7 sapt. dispare dupa nastere.litii normals. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. Dupa nastere. 90. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e.ing(l. 98. .~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil.1// /4 /e. ?l'g.spun. 96.yut loe fecundatia. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale.impul ~a~?Jml. d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/. Expunerca la ware Je aocentueaza.rebuie semnalata medicului. art. Printre altele.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic).i t~sutului conjunctiv.ulare .r.batale a 1Illmu.!. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii. Pui.urbat. 93.edlCamente po baza de Iier. La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma"). rolul acestui hormon este de a st.fa\a. Prin tnmultirea vaselor de singe. . Acumula. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event.tia" 1.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?. blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima.1 n i m a ~i oircul.e.7 o"W//7/. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. cu rol reglator in productia de estrogeni." v . areoJeJor mamare . recornandat de medic in asemenea sltuatn. Scaderea bruscii a cst. /{. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei. 92.-atoare a. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina. 97..8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr.timpu.ul ma:it.erialc se modif'ioa nesemnificativ. di'Jatarea core.~ in vase 0 cantitate mai mare de singe).urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult.arntni .oaI'Pce. d f' care intaresc aeeasta supozitie. sea derea tendintei la hemoragii.este trl:nls. • .lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%..ibila de lic~ide it. de. S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri. Dupa primele sapt. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor.e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob. cosmetic dezagreabil. carma. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt.

jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina. In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie../cim/..!. efectuata corect. vaccinari antivirale.re/d'/i' .6' Fig.f'/rcc/. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii.a sau de 0 trauma psihica puternic5. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii...<¢:%%.'.. .i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil.d . rise" se vor lua masuri speciale (evident. In cazul unei sarcini "cu normal..e a~ scopu e a as . luate 9i concluziile de etapa. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent.ta.absenta mcnstruatiel .. 3.. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~.l.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. 10 ogice. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici.7.' H6'/>/. i -d ¥. 100. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale.-..sora de ocrotlre. dezi?erate :st~ d. expunerea la raze Roentgen etc. ."k/ ''''<'?7.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?. :. uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . Consultapile .r~ursse. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2.ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_.y (v/er(':'IC~'" Cre.'l£>/'d'd' . "6"/'''''''. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale. m{lrimea uterulUl.: '>M· .v ./ EVlCt?. La 6. ::::~:::~::::::. 53 t~ . 99. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//. ~.. In continuare.:<:. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic./'>CPA:iV'/t!''/ . Jd igura: pren. t tatea eorporala...7. femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician.///O'/'<"07 .7. _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~. v .:. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic. preparate hormonale. SOCI .. " ."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida.arii produsului de conceptie (medicamente. De multe ori este primul semn pentru un avort iminent.. controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr.. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului.s/6'/'C'a' .)./(?/l6"/'<P (E.6oi/oo/.?/' d> /07 0'///0. extracte sau "ceaiuri" de plante etc.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum . Prima conditie pentru atingerea aeestor. favorabil sau defavorabl1 sarcinii. cu~~fm%::e~: de laborator.&/' . . Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. S e m ned e sa rei n a. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica.a . Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze . examenul de urina. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina.I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: ._8 saptamini de la disparitia menstruatiei. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c.~:. Tentativele. videi articipa: medicul de intreprindere (sau.. _ dezvoltarea unui rat sanatos..9"e SJ./'/-?/.).1. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina .el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101. Masurarea temperaiurii bazale.'. . lezarea ficatului. 0 boala debilitant. sterilitate definitiva etc. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde).'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4.(c//.. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial).. Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia.~. menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala. In sarcina incipienui.. . Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.. consulturile cu 1 errti specla .//'//"'/' . poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii.?I'/<?0'' (ec"?c. rinichiului.5'c'.5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co. obstetricianul.a speciala). de avert cu diferite droguri (chinina.. Pde'fpa.r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma.Y'/'61'?e . •·•••• •••••••••••••••• '. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. masurile periodice.of a semnelor de sarcina. '(!'/7?P/.a.

boli de inima. spre sftrsitul sarcinii. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh.1 e g r a v ide i. de Fig.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal.103.iei bazinului. mari solicitari si.cinile ~nt~:lOare. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. de cat~~ med:_cul obstetrician. Ea se practica. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. familiei sale: a ~l a . medicul va controls [unciiile generale ale organismului .:nor toxice : tutun. cind colul uterin este Pelvirnetria interna .0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet. tansformarI dmtre cele mai importante.atii inirnii fatuhli.enea. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. bazlIl~IUl. stabilirea cantitatii lichidului amniotic. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. cum s-au desfasurat sa.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului. boh psihice. . evidentierea miscarilor fetale 9i a activit. eolului uterin. lfa t. daca este necesara. Orice sarcina ulten. De asemcnea. utilizar ~a . acest.!~ de. 105. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3.tru a putea sa stabileasca. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate. diagnostieul de sarcina gernelsra. 107. este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s . 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. De asemenea constat. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza.oa: Imp rca. E. trau~a~lSII_1e ale. localizarea placentei.rcinatil.pen.ice. In urma const.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune. trornpelor. conirolul periodic al tensiunii arteriole. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. la . acesie motive este indicat printre altele. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului.).e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama.a stares w 55 54 .ului . Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~.at. rniiloace abort:ve folosite.B. tiirul aruicorpilor. 36).e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. boli ~lerglCe.ia fatului. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa).ale. pozit.\V. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca. ovarelor sau ale hazinului. ernen sarcmate. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie .lmfel'l?r ~l micului bazin. diabet. de diferitele structuri anatornice..videi. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii.D t e. m~erv~~W ehirurgicale. f p'e inasverr. cit 9i pentru copil. sifilis. Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). E x It men e del It b 0 r It tor.e. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! .lCU l~nt7:l. Investigatia cst. x a ~ e nul m e die a 1. . poz itia Iat.~nere .care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~. hemograma. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc. de asemenea. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. 106.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat. sarcini gemelare avo 1'turi repetate. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina. Orice femeie Insil. narcot. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale . deci. ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic. I'erodu~ere ~i intr. in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii. ~04. e icat sau.ll nor ste" orba. pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. ~ n tee e d e.n~. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. far a preju. ~e ~lIlIChI. rnalformatii . infirmarea unor mallormatii grosolane. avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta.e. intoleranta Ia unele medicame.arilor femeii.

. Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie. 115.-:c~ cu trei sapt.' na9ter:~ se va desfasura normal. Se p o a t e aprecia dinain. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. De asemenea. 38 .ed. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei. Se meruioneazii ca repere: . concomltent cu contractiile uteru~e. In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. Aplicarea acestei metode . irnunizare anti-Rh). In cazul in care. . Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei.a activita~ii electrice a inimii (ECG). Pro g ram a r 0 a viz ito lor. multiparele.. 113.~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. in asistenta g.l. prin mil.amln! inain~e de. in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. pe cale va~in9Ja. 1983). s~ alatura sora de ocrotire . Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai . gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma. se remarca 0 micsorare a abdornenului. la multipara tmde sa attrne in jos.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: . Cu ajutorul unor contractu bune.3 luni calendaristice. . .deja usor intredeschis. 37). tn zile sau siiptiimini.sus situat". de cantitatea de lichid.exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare.3 luni = 25 februarie.36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni. pina la nasterea copilului. ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic. Durata sarcini i 108.28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . lichidul capata 0 culoare galbuie sa. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt. 112.la 18 saptarnlni. apoi diminueaza. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u. . In general. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). Ilnga n. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ).le percep ceva mai devreme . prm cohorirea fundului uterin.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. daca . Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie.tului. ~rceput. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere).i usor 9i abdo~enul . In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. . Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i .icul obstetrician.o d a c a na.34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. 111. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile . adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni. nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin. v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare. . Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile). Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu. iar mersul este mai greu.in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. La primipare. " .a variatii de citeva zile in ciclul menstrual.va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. 114. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. femei care au mai nascu t eel putin 0 data.ravlde. Din luna a YII-a.t. Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci. 38). Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-.uu ~ai este aUt de .arnlni. medicul de circumscriptie 9i moasa.u hrun-verzuie.es~e indicate in sarcinile "cu rise". De obicei. . putermce. incolor.(oxigenare Jnsuh~lent~. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~. In cazul unor sufennte fetale . .numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale. permitlnd introducerea. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. In aceste conditii. usor dureroasa. Cind sarcina este destul de avanaat..prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni . La prima sarcina acest fenomen se prod. i devine. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a. de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. inregi~trare . nastere . care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it". l\U ~c it rile f eta I e reprezinta . Dim ens i u nil e ute r u 1 u i. femeia urineaza mai des. Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. 109.

copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). citeva cart] de cit. proteinele furnizeaza. nasterea poate surveni oricind. pentru schimbarea locului de munca. specificul locului de munca . Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. usor de asimilat. microtraumatisme). va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . 118. de alaptare §i de ingrijirea copilului. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale.conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. tipografii. Sora de ocrotire ale datoria s5. femeile conducatori aut. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui. Sportivele pot continua exerci\. Dezbaterea . de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu. dulciuri.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe.ramvaie etc. ~v~ntual cite va lamti. Acolo unde aceast. vitamine ~i saruri minerale.atie variata.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. batiste. lmbracamintea.arilor legate de actul nasterii. tuse convulsive.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. igiena psihica etc. din superstitie. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. tuberculozii evolutiva etc.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. alpinismul. prin specificul munci). matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale. eondi1. in sectiile de boli infect-ioase ale spit.antc insecto-fungicide. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. Un reg:m allI.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. iar pentru cele care au deprinderea. eforturi fizice exagerate. Igiena sarcinii 117. sora de ocrotire va incerca .) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan. glucide ~i grasimi. De aceea se indica 0 alirnent.are. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important. zf:hiir. dupa nailtere. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. 116. In timpul cind mama este in maternitate. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri.ului. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere . sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst.daca este casatorita legitim. de culoare alba).agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. refuz. bogata.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. 0 cana. ci va fi dear usor imbogatit. sariturils. combaterea oonstipatiei. inceputa in t. fabrici de coloranti. In caz de..). sapun de toaleta. fainoase. Multe Iamilii. est. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina. in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul. teoretic. .i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont. alergarile. care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. pot influenl. viata sexuala.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. cind.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil). gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate.iile de lucru.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare.itie. Inca de la prima convorbire . . revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. In timpul sarcinii. 0 lingmita. In plus.deosebite vizitele pot fi mai numeroase. fabrici de cauciuc. Incepind din luna a IX-a. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. Inainte de a se naste. se va lua legatura eu institulia. pasta 91 pene de dinti. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. se va anemia ~i va deveni inapt.iile fizice obif)nuite.a sa Iaca fata s?Jicit. in acelasi timp. patinajul. VOl'trebui schimhate din aceste munci. cura1. care due la cresterea exagerata in greutate. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil.o sau conducateri de t. alimentatia.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca.-enia \\i ingrijirea corpului. munca de noapte.imp in maternit.a sa tnceapa procura. dizenterie. in cadrul profesiunii. tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 .Ill ~o~ obi§nuit). Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. In schimb.alelor. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. mediu toxic. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. in acelasi timp ea va slabi.). Ravia no~'malade p.it. Daca. in Iunctie de studiile mamei.oarelor problerne : modul general de comport. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios. o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. Procurarea rnobilierului poate Ii. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere . folosirea . infiere etc. . asigura legatura cu familia. eventual.gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social . pieptene ~i perie pentru par. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. . schiul. Con l. Ali men tal i a. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei. nasteri premature.venitul lunar. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice.conditiile de locuit.

Aportul exagerat de sare.tea va8eula~a. Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii. P:in i!1fluen1a. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. toate cerealele ~i dulciurile. in cazul unei alimentatii exagerat de s. fat prin supradozarea vitaminei D la mama. favorizeaza aparitia edemelor. marar etc. brinz. spanae. morcov. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. fitamina E se gase~te in legume verzi. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. In zilele in care nu consuma carne. Din acest motiv. care slnt de import.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. ale fetei 9i membrelor superioare -. floarea soarelui.tablete sau hole). Lipsa ei poate provoca oboseala. In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. care solicit. Proteinele de origine oegetalii. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata. .in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. fieat.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. mai ales in ultirnele luni de sarcina. c. In timpul iernii. zarzavaturi. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. de porumb.prin tehnicile culinal'e sa n1. Prin fierbere se distruge in mare parte. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. In acest grup intra: piinea. alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate.). La femeia neinsarcinata. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. tribuie Ill. cartofii. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. care are un rol important in metabolismul calciului.a eel mai putin metabolismuJ. La femeia insarcinata. 8e suprima oriee aport de sare. va minca un ou pe zi. Daca. pore). ga~benu~ de ou.calcin. avorturi sau nasterr premature. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. . Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. edeme. in cantita1ii foarte mici. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. ulei de rnasllne. acopera in general nevoile de vitamine. Hldrooarbonatele (glucidele).activitatea intestinalii sa fie normala. precum §i Ill. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. lapte. in u!1t!. dar se va face strict sub supravegherea medicului.1 distruga unele vitamine (de pilda. carne a slaba de pore. ~educe permeabilita. lapte. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. untura. intrucit s-au descris accidente Ill. Clorocalcin sau gluconat de calciu . care c1. carne a de vaca ~l de pasare . unii autori recomanda. Pe de alta parte. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. Vitamincle. care due Ill. oua. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. organismul are tendinta sa revina mai multa apa. curcan. In plus.a alergie la oua. dintr-un motiv oarecare. gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. oeapa verde. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. . gravida va restringe consumul de sare. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. In cazul ca gravida nu prezint. vitel. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. . pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. Con". iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. brinza ~i peste. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. Trebuie vegheat ca: . brlnza de burduf etc. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". Iaina alba de patiserie). acid uric etc. vise tamina C). pierderea de lichide. la mama ~i la fat. disparitia poftei de mine. fieat. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. pui. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. Calciul ~i fosforul. este indicat consumul de Iamii 9i portocale. vita. lactat de calciu. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician.elerneaua de oi. Pentru profilaxia cariilor dentare. iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. In natura. femeia se va sirnti obosita. fie vitamine izolate. b.). mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. rosn. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. Vitamina A. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. chiar la femeia gravida. Lipsa lor determina oboseal~. leziuni hepatice §i edeme. razelor ultraviolete solare asupra pielii. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete. pierderi de singe. d. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D.-:l'1). leziuni oculare ~i ale pielii. pentr~ ~ropriul metabolism.are. dureri. In ultimele 3 luni de sarcina. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. alte uleiuri vegetale).1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul).). nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. Din acest motiv. ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . in drojdia de bere.lmea neagra. mazarea) aduc organismului proteine.a. ~l~ ext~emit~vilor. ~iilbenu§ de oU'. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului.a proaspata de vaca etc. Iicat. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t.a.raea in sare. de soia. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. Complex B forte. cereale. tablete de vitamins Bl. oaie. Un regim variat. oua Iulgi de ovaz spanac etc. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase.). salats. uneori chiar la varsaturi. Grasimile. In lipsa lor. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. continuata timp indelungat. lapte. Be etc. alaturi 61 . Neeesarul de ca1CIU~l.r:-tura de peste. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea. brinz:t. piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. fiole de B complex. slanina.. Se va prefers carnea slaba (gaina.

De aceea. Du~ufJle . de obicei. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise. Pentru ~ ameli ora . vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici.Combat. femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata. ciocolata I)i homhoanele.a din sugestiil. .pot afe?ta ~l copilul. iar sarea se va reduce in general.esuturilor.a sarcinii. 121. ' Constipatia. In rezumat.e d? mai sus nu au fost eficiente. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. ° + + + 63 . sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. Anemia. piersici. portocale).diminaata. dlfIcultate la urinat). ?data cu.a in uJtimele luni de sarcina. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. 120. Daea fumatul IlU se poate opri complet.. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. ea se va spiila mai bine cu un burete. care apar in timpul sarcinii. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei.dispuse. lndulcit. Fierul. vegetale.~titat":.~ pro. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j . eel putin un ou. putind declan9a eontractii utenne. .in int. Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. fulgi de ovaz). . mere coapte.orul regim: .aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. zarzavaturi crude ~i piine integrala).! miroa~e . piine neagra. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. produsele de patiserie. Frecventa nast. lamh? ~l la aroome eulllla~e.o fruc~e (prune. prune). pentru stimularea peristaltismului intestinal.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare.sa'.iamidon ca: slanina .ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. Dace. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. dar nu sa manince "pentru doi". Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie.at imedi. dupa luna a patra de sarcina. Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi.Pnmul s~rvlt . decaleifierile. oua. a ~ i i . c.fiecare dimineata dupa micul dejun.at du pa aceasta. sau un prosop aspru. zahar :. Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest". se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi).a. iaurt. De asemenea gravida. tnghetata . maioneza. Viitoarea mama trebuie Sa se sature. dar slnt de preferat clu§urile caldute. Se VOl' evita dulciurile. In vederea crutarii rinichilor. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }. ne~vos.alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort. mazarea uscata j prajiturile. n i. La u~el? f\ravlde. duren. un avert sau 0 nastere prematura.it. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe. inainte de a merge la culcare va minca fructe. floricelele. care va indica un laxativ usor. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. caZll.caz ca nici ~n. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. de fapt. sub forma de edeme.n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. carne.a vinul 1'09U. gustul . . nucile. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina.eroea (lon. carne sau peste. cartofii prajiti.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r. la f?m~ile pre. 111 afa:a. oN'. 123. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). cartofi. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. lntr-o cada hI. 122. Pentru a 0 combate. lapte batut. 'Ia In .la recornandarea medicului . C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}.azul'] gra:v~. . Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. pere.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \. ard~n~~ ~) pI.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI. Medicii indica. dupa co se scoala din pat.atea. Dintre biiuturile alcoolice. zaharul candel . carne a grasa. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere.eresul copilului. ". mai mica .de consumul de lapte. De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n.sti. Examenul urinii se face la indicatia medicului. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului.preparate de fier.Papei.. Se va evit. Uri n a. alunele. cada. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit. put~n. unele vitamins (C. obezit. calduta. se va incerca urmat. Cur ale. evolutia sarcmn. se vor adrninistra . §i eventual. Ne. In ?az de subalimentayie. care genereaza stare de neplacere temporara. din cauza efectului sau constipant. pe care 0 ia din singele rnarnei. mama este datoare: ' . salat. va prirni la indicatia medicului vitamin a D. in general. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier. deo~~ece acesta din urrna este. un preparat de polivitamine. struguri. ci ~i asupra uterului. Nu se va consurna peste sarat. can ile dentare. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale.vor fJ frecvente. 125. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii .ate billIe generale daca se fae eu ape. 119.ului . In tirnpul sarcinii. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. alimentelor se va recurge la bors. 126. oboseala lipsa apet.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. lipsa poftei de mincare. f) Apa. gravida va bea un pahar de apa caldu~a. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. fructe. la multipare iii la femeile cu anemie preexistent.! stnt ~o~t:a~ndlC.perul slnt insa interzise. ' ~24. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. cereals integrale.v~ca. se instaleaza un apetit crescnt. va apela medicul obstetnClan.

aplicat pe fal. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d.iile. femeia va dorrni singura in pat. . de climatul afectiv din familie. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele. De ~ltrel. trenul ~l a:'lOnul. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara. . Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija.). tnsa.. sau dezinfectate in prealahil. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm.iilor cut.). 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule. sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. care de obicei. ' .:. fierte. sapun pentru copii).ige prea mult in greutate. scopul calatoriei. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct.lr: ma.. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. cu spa calduta. apar dureri ~i ro*eata locala . 131.ur: sapur: ncirit..n ultirnele 6-8 sapt. La primipare. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. mijlocul de transport.). cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu .meloane. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. combinat. Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor. lungimea calatoriei. 129.. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului. suh sini etc. 39): 132.Masajul stnilor. 39 . Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la. UlterJOr.ivnrea circulu tiei. . dat. Pielea gravidei fiind mai sensibila.. de 2-3 on pe zi. Mameiounele mici.anate.ul 93.a lor. ] g i e n a 0 r g a n e lor . au fo~t spalate. usoare pierderi de singe. Se prefera rochia sac. nu are nici o sem. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint.a secretiilor vaginale. fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9. pentru proteJarea hamelor. ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Fig . cursul sarcinii. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza.piia stncta a medicului. de mediul culturaleducativ in care traieste. S i n. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii.Igiena corporal a riguroasa. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. in primul rind.a interns a coapselor. Nu se vor purta cordoane. in jurul organelor genitale . folosind un lighean sau o cadlta. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. de profilul sufletesc al mamei in devenire. b. Daca apar fisuri. a carei greutate cade numai pe umeri . la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule.culozltat. mai ales la inceputul gestatiei.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. 130.le. In alegerea garderohei ae va tine seama. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon.~aprosan pulv~s". dupa care se va evita cornplet. ca ~i dupa fieeare scaun. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane. clad gravida are grija sa nu cist. este bme sa se renunte la orice raport sexual. g e nit ale ext ern e.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. 65 5 .a cu mai multe bluze.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret. care. . Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. .ante. metl. pentru a evita infect. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. contractii uterme etc. D~ aceea se va face toaleta ext. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru.amtni ale sarcinii. Prin abundent. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. care astup. 127. de asemenea . fusta saraf'an. de asernenea . . autobuze aglomerate etc. In tirnpul sarcll1l1. deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. Se va evita imbraoamirrtea strinsii. Nu 5e poarta ~utien.ji in mod deosebit. 611pa haie. . pustule) Vt..e pre a stl:ir:~e. 134. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. indeosebi in ultima parte a sarcinii. 1m bra cam i n tea. Ele se pot reduce la minimum. s~ p~oduce 0 c~e?tere . tinind seama de modificarile organisrnului. 8~ recomanda sa evite acest lucru. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett. de comoditatea tmbrecamintei. In ultimele saptamini de sarcina. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril.ezmta plagi purulent~. PenA t.1~~. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. 133.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase.n:f~cat:: patologica.ant (de glicerina.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins.Mama ~l copllul . precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. deoarcce acestea due.ema cu apa caldula ~i sapun.

s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam.dureri de cap permanente ("in cascii". In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare. Astfel. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. 40 . La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. se interneaza in spital. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. Napoton etc. A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si . Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". §i de gust acru In gura. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu).intunecarea sau tulburarea vederii. c) Gestoza. fata. Ed e m a ] i ere fl. In prima eventualitate nu se face nimic. datorita cre§terii in volum a abdomenului. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. edeme. . ductnd la aparitia de malformatii. Fig. dar nu prea strinse. . datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. b) Variee. Daca aceast. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. sedative. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r. 135. Se va acorda importanta igienei locale. pot fi semnele unei gestoze. poate lnlatura in parte acest neajuns. 142. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). 136. 67 5* . 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. spatele §i peretele abdominal. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. 141.De obicei.oate prescriptiile dietetice. dirnineata inainte de scularea din pat. se poate face cu doze mici de atropina. ca un cere strtns pe cap). varsaturi persistente. 140. se pare. 137. Se poate obtine disparitia imediat. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. 139. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime. se ~ipa sau gravida este ernctionata. pat. greturi ~i varsaturi). Astfel de umflaturi apar de obicei.oxicoze gravidice. 143. Mai recent. ci pot cuprinde miinile. 144. ridicate mai sus (fig.stngerar] vaginale. din cauza unui aport insuficient de calciu. rigtiala). In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei.). dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala.pierderi de Iichid din vag in. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc.ii sucului gastric. tulburari de vedere. alcaline. in pozitie orizontala cu gambele . variceIe regreseaza sau dispar in intregime. vi de i. Purtarea unei centuri fixe. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. care necesita un tratament de specialitate. 147. 138. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat.l mici §i repetate de lapte.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii.. Cazurile mai grave. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. miinilor sau picioarelor.ica prin perfuzii intravenoase. deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. 146. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. febra. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. Ee re nunta Ia t. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. se impune un tratament energic. S e m ned e a 1arm a. Dupa nastere. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate. . 145. Uneori.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare. . Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. De exemplu. la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic. 40). . se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei.a metoda nu da rezultate.

oricit de echilibrata ar fi.sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect. odata cu venire a copilului. 149. asa-nurnita "famiJie conjugal a". 0 peree. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola. nu doreso copilul..ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. nurnai dupa ce au ajuns la mat. In casatoriile precoce. Cit e v 11.l'u gimnnsticu: . orieare ar fi pregatirea inteleotuala. ci §i de comunitatea de idealuri (sociale. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala. in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. . H 1)(' care rnu lt i le l'egreta. uncle virusun gnpale. pe de 0 parte.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole. aJcl'garea. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie.este sa aiba convingcre a d aceast. localuri etc. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia.e.nil ct. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta. din instinctul de conservare a speciei omenesti.nG\l~e. lar pe de alta parte. Pentru aceste motive. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista.en absolyt Il~l. In inmult. mnrnil-copil.irziu. in raport cu vii toareu n~9~ere.. _ Va sta cit mai mull. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . . . nu 0 impiedica sli doreasca un oopil.onLnl5.act. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil. determinli de multe ori conflicte biologice. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate.o.ioasa. Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial. rna). In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat .utit. Unele familii ref'uz a sarcina..1oas.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat.i i eongenit~le. vO. ratiuni.rimipareIor. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul.a eOn?ep1.ivea 0 f~:lllhe..aLe.(' a~tepti\ri poart.itie o1'i:. herpesul etc.e.). _ Atitudinea cea mai pot. barbatului. pe care Ie va vizita mai frecvent. sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii.:ida. psihice ~i morale.!i asigure un somn de 8-D ore in fI. de plusul de munca.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire.i. Furii co pn . pot fi pericu. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p. . G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). De cele mai multe ori. Apare adesea deziluzia. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite.e grPlc.e nefaste : ut. In "I'o\.e pentru fat. . traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l . fura a se expune rnult In snare. _ Va evit.a 0 atitudine necorespunz at. Aetept. de foarte multe on consecmt. _ Va intra in concediu legal de natal1t. Faptul ca femeia lucreaza. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri.easca toat~ f\l. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl.oarea mama: _ Va evita cont. care due la 0 oarecare stare de neliniste.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care . . de maternitate). Unele regreta ca. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar.gravida nu trl'bllie sa se obo:. De fapt. 150. insistind atlt asupra pregatirilor materiale. pEmtru viit.ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz. In timpul sarcinii ~i alsptarii. _ In caz . simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan.irea" econornica (casa.8t. HeguJi de baza peni. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . ~llllpa.rivit. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't. in acr libel'.iajuri d~ agrement. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. Pe lIngli profesiunea. de hmitarea propriei libertati. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. . profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica.unj. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop. ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei. Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu.eat.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician.1e a.pasci\ prin gi rnna"ll('~. ce atitudine intima are fata de viitorul copil.Aceast.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus.i\ de a . datoriia unei casnicii nereu~l_te. morale. .a. eu 02 de zlle inainte de nastere. Mai t. .zrlel.oaro din part e a mumei.impul .). atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. oriee gra. _ Va cauta sa-. pentru diverse. i 11 die a 1. un fenoll.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara. Prin manifestari periodice (menstruaviile). _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on.ologlC. pina la u~ma.148. De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta.. I g len a psi h j 0 A. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia.ate a social-profesionaJii. profesionale) a familiei. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie . organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural.a repl'ezinLll. in t. Asupra tuturor acestor pcricole. A<:(. din motive de ordin personal sau moral. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint.~Tiljtatea multo!' Iernei. de incomodita~ile legate de venirea copilului. din calcule economice . chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t. incit nu se simt capabile de a deveni marne.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t.). deoarece copilului. la s\. de pmcau\ie. conform legll. teama de dureri. 68 69 . gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn.jig e n e r a I e.

senzatia de presiune asupra rectului . Exercuii pentrti gravida. gravida poate avea tulburar! de sornn. . Umerii se sprijina pe sol. de asen. . Gravida se eulca pe spate. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum. . l. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. Inamte de a co~or1 pIClOr?l.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine. 45). 41 a). Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). 41b).capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. pantofi.n 'pozi~ie verticala.ai u§oara. . Pozitie in genunchi. Urr:te. Amhii genunchi sint lasati sa. . facut suI. expira pe gura).exercitiile se vor executa pe un plan dur. 4. 70 151. . dupa virsta lor. E~te Imp.fereastra va fi larg deschisa .se executa rmscari de rotatie din glezna . apoi in regiunea lornbara (fig.Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. astfel Ineit capul sa atinga 5. care a'par la . odata cu inspiratia. Dupa coborirea fundului uter. . . t. ochelari. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua.o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin.ate. 2.enea. b Fig.~. sa~l pregateasca pe ceilalti copii. (se tntareste).durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi).!lte on (Iig. Fig.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting.. SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. talpile aplicate pe sol. norrnala solul cu regiunea occipitala. degetele u~or flectate. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. 3. Pozitia eulcat pe spate. secretii vaginale mucoase mai abundente. 6. Membrele inferioare flectate. 45. Apoi. 43). Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti. Membrele inferioare flectate. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. Fig.intervale neregula~e ~i au intensitate egala. brateJe lntmse. Sub ceara a~eaza 0 perna mica.apta. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. 44. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins.. cu palmele SPflJ}~I~e pe sol.iseala . in vederea evenimentului care se 71 . 42). Apo~ . ci §i planseul hazinului (perineul). oapul.ndeosebi sotul. apoi se c~boar~ 1ncet la sol. Umerii ramln lipiti de sol. complet relaxata (fig.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. contractil uterine nedureroase.. Si In acest caz gravida respira linistit. 42. In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului. Pozitia culcat pe spate.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. mictiuni mai frecvente. uterul se contracts.. Pozitie eulcat pe spate. Membrele inferioare user departate. 6 Fig. Se repetl1 de mal . eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. . 44). nu exist~ nici un rnot. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. 1. Nasterea 43. Treb'. profund. Se repeta de mai multe ori (fig. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii. ceafa ~i spateJe forme. starl de neliniste . Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna.a~a 0 ~m}e dre. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. l?conJurlnd-~ cu atentii. Prin aceste contractii. In repaus. 41 . Bratele usor departate de corp. Fig.

e. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana .branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata.perioada de expulsie a placentei. 46). . Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului.agm mucus sanguinolent. a inceput n~9terca. Gravida va fi lnsot. b. 15~.mle!. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata). _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. Spre . Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala.sa porneasca din tirnp . Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare. clnd 0 gravida este destinsa. dusul ~i toaleta organelor Fig. vagin §i perineu. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' . un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului. cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate.a na~te:. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important.a e ex er~e. Ca urmareo a ficestor contractii. Evitind teama. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun. 46 .dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). 5ll 96.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor.a de 3 factori: . crisp area anxioasa. c~ gr?videl~ care pr~zi.perioada de expulsie. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . care tnsotesc contractiile uterine. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. precum ~i mobilitatea osului coccis. 1&5. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei.a'prop_ie. la care se constat. colul rarnine contractat. . ge~l . c. 152.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute.Pozitia fatului In uter. tensiunea. Asa cum afirma medicul american Read. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute. . prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. Este bine sa ~tie ca participarea ei active. de a se destinde ~i de a se deconecta. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina.~}uluterin ineepe sa se dilate. Adesea ?!. iar la multipare 5-8 ore. . cu atit este mal bme . Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital.perioada de dilatare.embru al familiei. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: .rm "". are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. eventual chl~r. conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. spoi la intervale mal.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. In prezentatie craniana. Rezumind cele 8puse mai sus. " 154.creste .5 cm. raderea parului pubian. Desfa~urarea n a s t e r t t este det.are. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii . d) Ruperea men. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. Durerile nu vor mai pares atit de violente. Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. a) ?bie_ctul. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu". Cit timp punga apelor este intacta. La inceput. Nu pot £i anihilate cu medicamente. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale. . iar medieul efectueaza examenul clinic general. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. la tIt D_ termen. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei.ita la moa~~rDlt~te de un n. tnainte ~e. cind contrae73 . contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal. msta_larea primelor semne de travaliu.. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin. cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului..avlda ehmma p. ] n t ern It rea in mat ern ita t e. a). b) pnn.densa (rezistenta). Gravida sunte . Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. L~ i~ternare.a stadiul dilatatiei colului.errninat. prin scremete. Lnce p u t. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. "clnd 0 gravida este contractata.(flg.deosebire de aceste contractii de dilat. fl. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_. ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor . putind infecta Iatul. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta.nasterll (fatuI). Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin.e dureaza mai mult. colul este relaxat". dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet. nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic.

gravida resimte dureri vii. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. 159. Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. se va destinde ~i va respira superficial. parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. coborlrea eapului. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. Musculatura perineului este mult destinsa. apoi a umerilor. Apoi ccpilul este aratat putin mamei. gravida trage adinc aer in piept. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . 47 f. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. gl. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. 49). femeia respire rar *i adlnc. 158. g. incizia practicata se cease. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. d). Cind copilul "vine" cu capul. Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). b. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. e) protectia perineului . Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. 167. lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. \iile slnt mai slabe. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. 156. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. h) degajarea eapului.. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. Dupa nastere. sau tesutul perineal nu este elastic. Cind contractia a trecut. Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. b). I}. dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. etap~ ale perioadei de expulsie : a). inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. Cind capul fatului destinde vulva. In afara indicatiilor de mai sus. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. d). contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. La apantia contractiei. 47 a. 47 . 47 e). clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. Acesta efectueaza 0 miscare ca de . b). c. c).DiferiteJe. Urmeaza apoi pensarea.§uruh".Fig. il da arara. frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). Intre contractii. respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. 48).

ln mod exceptional. Fig. Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint. Prin cont.). apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. Nasterea "programata" este 0. iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. 160. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. se urmare§te daca se mentine contractura uterului. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. 18 - Per ineotom!a. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor. Prin aceste avantaje. 161. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . prezentatie craniana . colul uterin Sa fie moale. . Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea.anta care trebuie tratata energic medicamentos. nu se pun problema de transport neprevazu t etc. min~lt. i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit.ii. Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . cind nu evolueaza corespunzator. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. . diabetu1 zaharat). insotita de hemoragie. gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. Gravida va fi internata dimineata. sint la dispozitie. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). Dupa inf1i~al'e. Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. nasterea. 162. iar in ziua precedenta a mine at user. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical. hipertensiunea gravidei. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). De asernenea se cont. po care parturienta de abia le resimte.!'ac\. Dezlipirea placent. inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. Dupa nastere a copilului.mea). La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. Minuita cu pricepere. Orice nastere normal a se lnsotcsl. 77 76 . iar orificiul colului usor intredeschis.a in salonul pentru lauze. fara a exista indicatii rnedicale (de rise). Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. este necesara practicarea operatiei cezariene. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. incompatibilitatea Rh. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. in cazuri de indicaiii precise. depasirea de termen. prin medicamente ocitocice. Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. centru de transfuzii de singe etc. uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. varianta a nasterii provocate. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl.e.50 - Ex pulsia placent ci.erului. greutatea ~i lungirnea copilului. In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. de l'upCrNI spontana. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. neasteptata a membranelor. in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut.). In continuare se administreaza medicamente.e de pierde-e de sin ere. copil "angajat"). sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. Fig .

placenta praecia.d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. 167.din si~uatiile neprevazute. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. uneori de neinvins. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex.entatia craniana se. C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala). Gravi. gemelaritatea etc. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe.52 . In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. . " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel. Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). copilul este amenintat. au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. craniul Catului nu este prea'mare. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate.ot surveni.Semnele c~r~. Capul fatulm este ultima parte care se naste . Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere.oare (ritmul. deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. Dimpotriva.' a. b) Prezentatia transversa. '\ 79 . ~int posihile . infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. 165. anornalii ale craniului fetal. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie). se recurge la operatia cezariana. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. cu picioarele sau cu sezutul (polviana).Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. palparea ahdomenu- Fig. su~ereaz. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). lui gravidei. • In. In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. se recurge la operatia cezariana. malformatii ale uterului. '. Nasterl anormale 163. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului. Pe a. ' .lacente separate. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite. Ultima anornalie este cea mai Irecventa. C ire u 1a r a dec 0 r don. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. 164. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. . Vom expune ~lteva . trlisllturi de C8.ln~i~te . poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. Se deosebesc: . prezentatia pelviana .. Chiar ~i in p. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. fib rom uterin. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). sarcina m.lI a. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor.arcina. prezentatia transversa.ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. aUt imediat dupa nastere. dimensiunile marl ale abdomenului). b.ntru mama. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). .a copilului.rez. Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a. complicatii grave.Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. " 168. 51).!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim.unele cornplicatii.

' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . Fig.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt.at.I copillil 81 . Dupa aceea.ntracYiile.. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste.extracviel" fatului.a riscuri pentru copil. Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint. opertuia cezarianii nu se practica de rutind.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. Iichid amniotic in exces (hidramnios).a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica. L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. de obicei. Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. ~l 1 Legea perrnit.1l r a ti a 6 e z a r. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). Prin for~a h~crurilor.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d.tocia ?ccun~ara poate aparea. dimensiuni man ale fatului gemelaritate. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig.-:. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. 170. 55 - Placenta praeoia. Dupa nastere Iauza ramlne . la dorniciliu. determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot.ncep contractiile.rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. starea de anxietate ~ gravidei] . va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. anoma. 55).e fatulm (distocie me caniea). 54). Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. cind este efectuat. sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"). 171. prin travaliu prelungit. care se oeupa de ohieei numai de copil. 53.Vacuum extractor.! Uiuzia 172. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri.. Fig. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei. legati de expulsia placentei.) . riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii.a de un obstetrician experimentat. cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? . Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri"). Se produce sub influenta unor factori endocrini.ire . Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana. dupa caz de medieamente ocitocice (st. dis. dist~d~ pri~l~ra. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). Lauza "rezolva" problemele de . prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I. 54 .i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. folosit In o?stetrica pentru a ajut. 0 p. la momentul potrivit. in maternitate 4-7 zile. In aceast. te. 169.11l de pozrtie etc. in care cO. 53 - Aplicarea de forceps.). Este 0 manevra de necesit.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). Tratamentul consta in adrninistrarea. Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator. -. anesteziei ~i reanirnarii. Fig.

irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. 176. Liwoluiia uterirui se dat. 8:. tesut graa. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . gJande Fig. 178. 2. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. Mod i fie lI. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH). Scaderii stimularii horrnonale. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. In mod normal.ingrijire personals dupa nivelul sAu.onusului muscular. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere .amtni. De aceea. de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. Imediat dupa nastere poate aparea frison. rara cresterea temperaturii. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. La 80% din mamele care aIa. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. Odata cu revenirea t. Contractiilor uterine.8enza~ie de miotiune''). Cu toate acestea. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere.pteaza.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. f z J Fig.oreste : a.. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. la tulburari mictionale cu retentie de urina. Pro e e sed e in v o l U lie. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii. 180. 3. 181. r i h 0 r m 0 n a I e. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. 177. 83 II. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe. leucocite. Lanza urineaza mult mai mult. mamelon. exista 0 amenoree de lactatie. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. prin disparitia hormonilor placentari. lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. apoi devin seroase. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. lnairae de a se ajunge la sondaj. 56 . In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. Pe de alta parte. urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular. 3. 182. Un miros fetid constituie un semn de infectie . Diureza este crescuta. el trebuie sa fie fad. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. 4. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. Pie lea. peste care se suprapun contraetii izolate. actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. 2. ser §i limfa. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. 173. se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore.Conf'ormatia L areola normala a stnului.5 -37°C). Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). in asociere eu seaderea tonusului muscular.. dar In mare masura ~i de factori individuali. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. Uterul revine la normal dupa 6 sapt.uzei. In faza de furie a laptelui. . sebacee. canale galactotore. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . 174. 179. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. Chiar la lauze care nu alapteaza. ca ~i sarcina. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. Pe fondul de modificari vezicale din t. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. Fun e t i a 0 v a ria n lI. Capacitatea vezicii este crescuta. In citeva zile. b. aceste functii se norrnalizeaza. numita "mica menstruatie". este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. muschtul pectoral. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. glandular!. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. datorate ocitocinei. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere .. L 0 h iiI e. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. care tmbraea 0 forma de contractie continua. care VOl' persista in tot cursul vietii. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere..

. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. in general. F.Y'~"'.uza poate face du~ dupii.:g. laptele este oondus ill canalele mai marl.e dintre.~zap.. carne. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. tn ziua a 3-a. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. dar eel putin de 2-3 ori pe zi. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor.in. in ziua a 2-a dupa na9tere. I~ //) .. Mult. dimineata. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala. . necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360).. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. d) Alimentatia. Dupa revenirea acasa. b) MAsuri igienice.-. un unguent anestezic. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ .. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. precum §i de modul de fixare pe torace. se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. a mamei.4' fiza (fig. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui". In cadrul curateniei corporale.. lii. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi. Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. numite canalele galactofore. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor. Star e s psi hie A. 58 . mini. 14.\.. grupate in numar variabil.. In caz de dureri. 2. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura.~ ~_. In cursul alaptarii. se aplica._""lA. e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. femeia nu are scaun. Este de do<1 / ' ¥. Alimentatia va contine proteine (lapte._.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica. caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. stimuli emotlonali. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere... 85 84 . Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1. o stare depresiva. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. iar restul de pierderea de Iichid interstitial).-:. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. Chiar Ia lauza sanatoasa. .ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. Adesea Iauza este indernna''. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con. 185.'£-". Pentru evitarea murdaririi saltelei. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. stnt niste mici ridicaturi. lauza scads cu circa 4-5 kg. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt).. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. Familia va fi avert. De aci.-' _ If I % I -~~ 7fJ . Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (. peste de apa dulce. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. de aceea obstetricianul recomanda. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus._' ~ ~~~':.)a~t~:. Feme6 ile se comport.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare..183. steroizl! suprarenali. Sint constituiti din tesut glandular. de obicei. dupa na stere..ra. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros.. care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c._~~2::.. erect se introduce un supozitor. eu anturaj reconfortant.foT calmeze nervii surexeitati. 58). 69. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta. inconjurat de 0 suprafat. \ :::-y .a foarte dif~rit imediat . dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. pancreasul. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare)._. pigmentat. un laxativ. 186. pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). ea poate primi lichide dupa 4 ore. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii.e de Cll"'. dorinta de a II V1r~. Odata cu nasterea.izat./ d~ lapte d~ vaca. Trebuie sa Sf.. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul. care poarta numele de acini._ '. derivate ale laptelui. cLte('a zile.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate. daca ajung pe mameloane . ouji) ~i vegetale. Jegat. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide.\ ~//I:2 /. Orice ascensiune peste 37. Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi. in conditii de perfecta sterilitate. t n g ri 1ire a Ii!. tn timpul primelor 2-3 zile.r. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri).::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul.~. care. pentru a sta pe scaun. lnsul!na: 13. 10. se face 0 elisma. stimuli audlo-vlzuali..?-'" . Pentru igiena corporalii.~ r. daca acesta nu a avut. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara. Celulele acinilor elaboreaza laptele. lauza va §edea mai mult pe una din Iese. iar baie dupii. 12. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil. . u z e i..'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~. eventual. este eronatU.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea. . pigmentata viu. unele suferinte proprii. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \. se aeopera plusul de calorii. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul").. Dupa nastere. Intestinul are tendinta Ia inervic.a circulara nurnita areola. ACTH. 184. 57). copil sau de restul familiei.. iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. Se '8:. 11... \". suprarenala. 56). 15.4°C va fi anuntata medicului obstetrician. grasos ~i de Iegatura.f--.y. Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus.za uneori I.

in spital iii mai ales acasa. La picioarele patului. cit ~i a sa personala.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. va fi ridicat ~i strins cu un batic. In caz de alaptare. sutural. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. Aceasta nu. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor.amlni). De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. medicul va da alte prescriptii. este tnsi'i suficientil. e) Menstruatia revine. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna. int. Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. mai receptive la infectii. inveliti in doua bucati de pinza. In continuare. g) Munca in gospodarie se reia treptat.anta. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. fructe). baia. se pune 0 patura facuta sui. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. Nu se vor aplica dectt pomade. 87 ""'. Alaturi de indicatiile de mai sus. va fi examinata inca 0 datil. chiar daca nast. ~/~~~ JlC:? Fig. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor. apare mai tirziu. daca se mentine tendinta la constipatie. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. ce cade pe umeri. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. mama I§i va spala cu grija mlinile. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. sub saltea. care se rernediaza de la sine. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. b) Nu va face irigatii vaginale. furuncule . calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. piine neagra sau Graham. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. murdaria de sub unghiile lungi. care a fost fiarta in prealabil. in caz de nealil.imp). Parul lung. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza. chiar tn caz de scurgeri. Mameloanele se vor menaja cu grija. Compresele sterile se schirnba zilnic. de la 2-3 saptamini. pudre sau lotiuni recomandate de medic. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192). din motive insuficient cunoscute. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat. In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. k) Profilaxla infectiilor. i~i va spala corpul de sus in jos. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. La domiciliu. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. prosoapele comune . Inainte de fiecare supt. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. f'isuri. raniri. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . chiar daca are sutura a perineului. Gimnastiea are efecte favorabile. care va face recomandarile necesare.ica penl ru I:!llz. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului.epaturi etc. ~ e 0 a 1 a rna m e l. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I). lnainte de plecarea din maternitate. fie printr-un sutien special. se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. cu tirnpul. j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie.a. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. mama va fi instruita. 86 187. c) Dupa revenirea acasa. miere de albine.ala a rlinilor cauzate de nastere. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. 59 Exercitii de gimnast. sutiene. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. closetele.Dupa revenirea la domiciliu. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. unghiile vor fi taiate scurt. Bandajele vor fi bine spalate.imp.ptare. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini).'" ----- ----- .a. Sinii. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. Lanza este.). In acelasi t.i. 61). sttnd in picioare. Murdaria iii microbii de pe comprese. fie printr-o esarfa. pinza triunghiulara. In unele cazuri particulare. pe burt.ptaminii dupa externare.

o.pe calea singelui .its sint durerea.are.o] ori mierobii sint deosebl. Plaga uterina rezultata din det. G i m n a s t i e a I u z e i. Cind :rena af'eot.Banda] pcntru . pulsul est. tromboflebita).~ de agrcsrvi.ament energic. dureroase.in tot organisITlui (septJf:em. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea. prin modificarea secretiilor care devin mai abundente. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126. tesuturile din jur sint rosii. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale. a personalului medical. prin admlJ?lstrarea de antibiot. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii.el. inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita. Feb rap u e r per ala. 193. 89 . senzatia de tensiune. lohiile. Pentru evitarea stagFig. narn laptelui. mUlle\. sunatoare) zaharate sa~ . stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. Fle. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. b) Lanza Unga repausuI ori pe zi. 188. Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare. Frecvent. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.eriorul glandei mamare. poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului .i) Dupa 2 luni poate avea. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: . umflate. nu trebuie de noapte.b. comprese reci. lenjerie . Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. 88 192. abdominal a ~i perineala. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. . anerme. 0 noua sarcina. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat.cre. sero-purulente ~i urit mirositolire. Apoi..a in pregatirea adecvat.. Vindecarea se abtine cu tratament local corect.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. mastita se manifests dupa 7 zile de la nast. Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. 60) se poate s. din punct de vedere organic. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. inrosirea si fe~r~.s\lcuri de fructe diluate cu apa. a Boli In perioada de lauzie 189. . Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139.alatii sanit. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. l\'( a s tit a este infee\.eaiuri de plante (tei. 131). cit ~(Ia domiciliu. iar starea generala nu estc modificata. 59). lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:.ia glandei mamare det. ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int. 191. 186 i). AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals.. inst. deci dupa externarea din maternitate.or de germeni sau de la vizitatori I). 60 . Febra in general nu depa~e~te 38°C. secretiile capati'iasI!ect purulent.ice .~ta. infectii urinare sau ale venelor (Ilebita. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala. In cazul abcedarii. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei.:_p:!ma infe?~ia. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn. Rezultatul trat. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). obiecte contaminate et. Primcle sernne de mast. Persistenta relaxarii musculare.e acceIerat. Solicitarea mamei . Aceste forme necesita trat. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal. boala se agraveazii. daca lauaa nu are perineotomie. dar e bine ca. Iebra creste . timp de 23 sap.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. sa stea in pat dupa externare. In acest stadiu precoce. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a). Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. lauza e obligate sa se prezinte la medic.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. . se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b). 190. tratamentul medicamentos nu mai este eficace. sin. Prevenirea mastitei const. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere.lC).ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia .]. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). P:oblema i_ntreruperii alirnent.asare a placentei ~i event.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor. tromboflebita. De aceeai aUt in maternitate. numai in conditii . din hazin. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.organele tnvecinate sall. alte boll prce xistent. la .

197. prin efortul de vointa al lauzci. . ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a .Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari .mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. acte agresive fatii de prop. . T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij. . anemia.la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . . 194. Cele mai importante etape sint: .Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. . 61). Lauza nu-si poate controla Iimbajul.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim. tentative de sin. mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute.la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite.cu lI~tensltate variabila. In prirnele siiptiimini de viata. altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": .a .. Acestea se tnsotesc de agitatie. . liniste. In primul capitol. am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. De cele mai multe ori. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. ex~cerbata in cursul nasterii. la punctele 5-26. compo~to.:lUl cop~l (p. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare . in 3 SUGARUL Fig. 195. in dreptul oasel. sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). Rareori. 196. . neincrederc.:uncucidere).c) pozi\ia pat va fi orizontala.. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati. se ridicii tinindu-se de obiecte .ucider~.ie culcat pe spate. b) pozitle corespunzatoare. Incetul cu incetul.lauZle. ramtne insa constienta. i~i sustine capul.?r ~azi. Pot aparea stari depresive grave.SII.n!lzelpublene. (vezi punctul 188). inlectii). d) exercitii de gimnasticll. . . In general ins a prognosticul este bun.al ~ . . Mot ric ita tea (vezi punctul 24).a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite...la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. Per c e P l i a. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei.. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit. 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. sa91 . D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare). Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat). .are. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea. _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie.la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. voluntare. .la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin. . stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. la pi~io. La inceput. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. sta in picioare sprijinit.in speci.a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric. 61 . halucinatii . caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor. interpret~re fal~a a un or fapte. Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare. 193 bis.la 8-10 luni : merge in patru labe . tinut de miini. El~ dispar dealtfel treptat dups externare. lntinde mina pentru a apuca obiecte. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism.nu!ui ~i. acte de egoism. asezat pe burLa ridica capul. odata cu normalizarea echilibrului hormonal. .

or este nasterea. din punct de vedere psihic 9i 0. pronun(a silabe ~i cuvinte simple. respectiv tatal 9i mama. iar spre ~ luni pronunta . Ca un caz demonstrativ. Mama ~i fiitui sint int.f~r~r:tiate. pe clt a fast de asteptat. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 . prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. Ie repetii. -pa". rupta de traditiile transmise alt. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. Pe linga nevoile lui de baza. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27). inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea. acestea se rezolva rapid ~i eficient.re?omin~n. experimentlnd propriile posibilit. a) In maternitate. Prima reactie pozit. urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei.dl. suge. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. In felul. sint sanator. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu. Naturaletea. Copilul std in picioare.~unete .arit.este ffl.ament neooia de acticiuue. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. psihicii Iji l11. ina doua jumdtate a primului an de via(d. Lim b a i u 1. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. la intrarea in materniuue. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul.(ietate.ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l . face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare. ci si pentru actul nastarii.a. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile.care a ajuns medicina.. 199.diul lnconjurator. Ferneia "moderna". Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste. cu ajutorul gurii. mai nepregatits decit generatiile din trecut. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. chiar dacii apar situatii neprevazute.a (daca i se cere) "po. daruir~e permanenta. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile). Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte.le diferentiaza de alte obiecte din jur. invata sa-I}i cunoasca propriul corp. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. pe attt vine de repede ~i de neprevazut. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". Pe linga frica. observa de timpuriu obiecte ~I .e obiecte.me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p.a. In stadiul 10. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). la masa . care.rezindu-se tntr-un ritm relat.are) este gura (linge. mu~ca obiecte).i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. Al doilea eveniment hot. mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic. este. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. Bunicile ~i striibunicile noastre. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite . Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) . De la 3 lun. majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. Incepe exercitiul. fata de pers~anele stra~ne.iva 10. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe.r-o stare de airnbioza. dupa baie). acest. tn determinarea siinatal.. "pa-pa".I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. La 8-9luni irnit. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu.1mamei ~i pentru 0 dezvolt.pentru scurt timp. au nascut copii fara incidente ~i accidente. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele. Chiar in condiiii total [iziologice.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". urmeazii nasterea.tive" p~in pllns.daca cei doi genitori.aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem.0torie.iv constant . A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute . care se continua de fapt Iii in primul an de viava. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin.adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. . Astfel.ii I~ na~tere. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. t. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). 198.impul sarcinii.1initierii. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore.rea mare.t react~i "n€ga. rude. unitatea dintre ea fji fat. moage mediocre. femeile din rnosi-st. . Mai intii gingure9te. sugaru. sa-I delimiteze de me. prin sunete # prin gesturi. Un organ important de ounoastere (orient. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet. mtnii·ochL. "ma·ma". In preajma nasterii.ati. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic.). "bolborose~te" cu saliva.rarnosi . Se manifesta 9i in acest comport. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. Imita sunete §i gesturi ale adultilor. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea. Imediat dupa na9tere.a silabe "ta-ta". La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei. "ua-na". Dupii 9 luni de sarcina. Inte1ege 'propozitii simple. Astazi. Manifesta p. dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. "da-da". in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }.ziua ~i noaptea . care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i.g sa? foa. nu exista motive de ingrijorare. toate primejdiile de odinioara au disparut. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). experimentarea coordonata: ochi-mina. (dupa masa. 201. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal.

Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. In mornentul nastern lI. . 0. ~e spuna cil. ca mam~ s!. ' 203. .JoSlbll ca aceasta indepil.-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'. indiferent cum. soua biirhatului ei. la dreptunle sotului. "sa faca in pantaloni". presa de fructe etc. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. care nu ~ie dectt sa mantnce.tervme 0 schimbare hrusca..!. fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre. gelozie ~i nelinifte. Glndur~le. b) Revenirea in Iamille. Gin d uri pen t rue a s n i e i e.adesea se adau~a u~ pat in camera sa. copilul est~ putin derutat..) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie.lJlle ~tregll fat?IIll sa. 0 atitudine vlOI. in astfel de situatii. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?.. neputineioasa. Un frate mai rnic. i1 gidila. Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. De IUn! Iii luni de zile. a anga.~e?tru frayi ~i s~rori. ~lgr. este I.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. 1 " ~ Trad. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil.G h tD ar naste. dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. De obicei parintii. orrce mama ar Ii mlndra daea . In plus. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. c1nta. Cindtratii slnt mai mad.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a. Imprejurarea aceasta. in care adevarul nu ]e mai este ascuns. vada foarte' bine ce se sch~n:. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. dar mama eontmua sa se "ingra§e". rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. el.a~~ere. Pentru un copil sensibil. moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. pag. daca plasamentul s: .ta familie. "a~e hurt~ mare". tipa. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. Tlnara f~me:e ral1l:ine. Ast~zi. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este).acest mo~ent. Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar". chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. Acum incepe rolul sotului-tata.dm nevoia de a-i provoca reactii. sot §l d~ ea insal}i. ehiar daca a devenit i}i mama. ur~ez~ . Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. acasa. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm. a) Primirea frati10r §i surorilor. mama.". nou. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. ma~ mtll. primarul Johann Wolfgan~ Tex. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe. adesea. reae~iile vor fi mai putin importante.gB:lllsm~IUl mamel. In aceste zile ~i in sil. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. ca~e trebuie . este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in . Este mai simplu s. de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat). Totusi.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul. incep dm. ceea ce atrage adesea. b) fetitele (mai ales) cer sil. a a~estel mttmplari. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat. lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". pe lntelesul virstei lor. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. Curind vin preparativele. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala.).a. il ating. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. ca ~i pina acum.tor. purtat in timpul sareinii ~i nascut . venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda.. al}acum i se da lui "bebe". ~. a fost adaptat la prezenta fatului.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme. Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. 11ClUp~sC. mai frecventa la biilat declt Ia fetita.pll. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma.un~ar~ sau un fratior". sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul.ha Ia man:. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. dar cu incepere de ~a 20 a. sintem de parerp ° 94 95 . El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. vreau sa-i vorbesc". Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative.m. constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine.ptaminile eare urmeaza.::a f~ce la strll. o~. Est~ inutil sa ... ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. . Aceasta modificare biologica (hormonala etc. Intre 1 ~l 2 am. Vianu. trandafiri verze etc.il. I. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l). Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze. pe care-I privesc. un mamos §i a pornit la liltroduce. 1967. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". masma pentru spalat rufe. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane.cel m~c". de.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. .prescrip~i. Psihologic. Irigider.izi. din partea adultilor. C?pm.Iacrlml de lauzie". . A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. pentru a-I anunya noutatea. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. . El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice. e~ se aprople mereu de "bebe".at! drep~ urmare. eind vede 0 fiinta atlt de mica.o mare deoeptie.. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. Din aeeste . sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme. iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~.rea I}Itnnoirea mositului.~!1ta. preparate de _lapte ~ndustriale.be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr. Editura pentru litel'utura. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le. de cele va mal rnulte ori. l?aca va proc.i?i.: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. Se intimp]il.. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. deceptie. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202.eda B:ltfel. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. despre rnodul cum este conceput.de neinteles pentru copil. Nu se poate ne. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda.

pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. in loc de a fi stimulant. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice...). In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina. izolarea este mal putrn eornplet. ci al intregii vieti a celor doi partenen. de . ~i agreab ila. tIl masura posib~ht. 205.s in present participarea ca . fiind expus la accidents (suf'ocare. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. datorita dragostei pe care 0 poarta. 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . Orice tat.a. sa crestcrn cu copiii nostri. In primul rind. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. se va vorbi copilului cu moderatie .a impartafleasea indoielile. d) In timpul aHiptarii sugarului. Rolul !a~. cit f)i psihic. in momentul reintoarcerii din maternitate. mai ales emd aeeasta luereaza. Este hine. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. pastrrnd o atitudine distant. ' Din partea tatalui. ce au loc chiar In prezenta parintilor . sa fie prea nelini!. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''.t1nga_CI. atit fizie. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer. cu un pui de om adormit ~i pllngaret.r .a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. sint impuisiuni irnposibil de controlat. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. Inainte de na. tatal este prezent numai fizie. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie.. Aceste reactii normale. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului. Adesea. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului.a . adesea insa tinara Ierneie este nevoit. se intimpla. sint preoeup. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care. cu avizul tatalui.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?. I.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare").a de eel mic atitudini prefereniiale.va =: aranja ~i eompleta mobilierul. la rtrulul lor. odata eu verurea primului eopil in Iamilie. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii.a sa se Inchida in singurat. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai. Cmd copilul este prea dOI'lt. familial destins.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. de preocupari .Ietatea moderna. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p. este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile. Daea mediul familial admite pe viit. uneori ridicol. casatoria a intrat intr-o nous Iaza . ceea ee este mal trist. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala. e) alteori (mai rar. 8~-i insune siguranta ~i optimism. 0 trateze pe mama ca pe un copil. femeia. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. administrare de alimente necorespunzatoare.utm.). de a~e::nene~. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei.ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. EI are datoria sa coni. e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl). Ai u tor u 1 bun i c i lor. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. Aceasta 96 97 . EI are un rol de sustinere fata de mama.orul copil.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. printr-o prezen/a discreta. buni~i etc. nu-si gaseflte rostul si. rolu. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja.parmtilor.n eoneluzie. cadere. Nu se poate nega ca abse nt. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare. eel putin. gravida nu po:. Sotul va trebui a§adar. dnd fatui "mifjca" prima data.ate Ij~grijulii. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor. insa. Tinerii p(trin/i. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta. Bunicile si. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile. se . Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. eu totul legitima. rasturnarea cosului. obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!. a) Inainte de n8. cu un mare adaos de griji.are ~int adesea de facut intr-un apartament. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza. aplicarea de substante cosmetice ete. tenun fratlOr.:a de raspunzator de viitoarea na~tere.e din cauza dezacordurilor din familie. Pregatirea camerei se face "in doi" aau. ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. Din pacate . In astfel de cazuri. Un m~c dar.odihne~te-te. s-o lini9~easea. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. cu atitudini Iji gesturi ce imit. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil.alUl est~ de eolaborare.~tere. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. :~4:. Chiar In astfel de sl~ua~li.tit 9i sa ineonjoare. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum .at. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari. 91sperany~le viitoarei mame. EI aju. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \.te B. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. sa redevemm tineri. "M i S i. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa .~rintilor. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. la rindul ei. sa fle un partIcipant actlv la preparative. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa.til la tr~nsrormarile e. Clteodat.. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa. deopotri.a. un e a" tat a 1 u i. din ce in ce mai m~llt. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. aUt de angajata in soe.a . EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. s. ea viitorul tata. .nt obligate sa. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl.a pe ale marnei. mal ales fetltele. partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. despre viitorul "bebe".'1tere. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. est~ ?llle ea t~tal.a trebuie sa stie ea.atllor.

da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. i9i ad ora. ~e a-l siiruta.~u experier:1a".ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii. covo~re. deoarece ele inveselesc camera.i alte persoan~. psntru a nu deveni suparatoare.' pr?soape. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te.cit ~~i putini. Ei nu VOl' 8ta mult timp. lar pe~tr. nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului.lista de mariaj". cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. Pe de alta parte are un psihic lahil. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm.. Aceas~a.a par~. ~oate nor.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. . 0 nastere este un prilej de a se of en daruri.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. jach_?te. sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. nu VOl' ~i liisa\.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l".marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului . se poale intocmi 0 "lista. pudra. scutece adsorhant~. ar Ii iluzoriu de a se astept.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e.). adesea suprasolicitata de alaptarea. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe. La epuizarea concediului marnei. rudele aproplate s~ mf?rmeaza .. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii. tandrete. caciulite. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite.cu masura §i bun simt . fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e .e .. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal).amlhe.va a. Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. c? dragoste ~i pasiune. iar in caz contrar .e.a. ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. ° a 99 7· . de a ~e si . In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". garmtura en scutece. Atitudin. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot. co~turr:e nationale etc. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a. _. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor.I'l se fac~ o .produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. . Clllar daea este singul'ii in camera.erea. poate duce la transmiterea unor infectii. !n en. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits. primele f'lori din camera VOl' fi..~tre generatu. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. trebuie sd. in ca~rulv uI!0r :tr. fie [erma peniru. .nllxer. evita. Ca orice incepiHori. . In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. 208.juca" ell el. . AsHel. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului. inclusi~' tatr'ilr~~ . 206.recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o.sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. deosebit de cel din maternitate. b. cu enervarea mamei.s de p~rete. de na9tel'e". daea slnt mici. trus~ de toaleta (~efle. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama. . sa suga mai gl"eU. 8coa~:~e.!. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. a interz ice un astfel de comportamcnt. de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase.maIlll1a de spalat.u rudelemaiinstiirite:frigider. A~a cum pe alocu. . Viz it e I e.caruClOl.pe al mamel.. un colier. Nou-nil. •. Ii Jua11 drept arhit. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori. tetme etc. a) IJa maternitate. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f. oricit de binc in/en/lonate. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. Dealtfel. . na~tere. Dar. ei 0 fa~ tot_~e~una. sapunuri. Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. Altii se simt superiori prin faptul ca . na9tere. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. cintar.. fac placere 9i sint Ioarte utile.lid. in maximum 3 zile.' . bunicii sa.e". Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile.bunicilor) de ~-ll~w in braie. . :Mama.e fructe. Deahfel nu e permis . eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra.). botosei . chiar acceptind unele compromisuri. p~nslOnare. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n. adaptindu-se la noile met. b) La domieiliu.onet. cresterea nepot!lor le .ele stabilite de parint-i. daea acesta U "l'eeunoa~t. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. Orice lit igii se vor discuta deschis. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare.a ~i de bine retribuita ar Ii. 207.scutul \'H ]1urta numele tatillui in . o· scrisoal'e va face tot ailta placere. Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. un eeas etc. Orl?Jt de priceput. pe U. Medicul sau sora de ocrotire v~:. dupa. nit r uri I e.r daruri in mai multe exemplare.~rainice . se obisnuiesc greu cu inactivitatea.cumulare~ uno.Soane straine. iar pe de alt. multi bunici.corda incredere mamei. fie Ia Consiliul Popular.n. .~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor.a116. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. La rindul sau. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot. p~esa d.ode de ingrijire a copilului. un de s-. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere. pot Ii tot alia de stinjenltoare. au niste opinii bine st. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent. Mama este noua in 1'01. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. caditii. bunica .' care. De asemenea. . nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile...ce!:. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni .'. Mai recent.abilite. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala.e Jegaturi_le . Este bine ea fIorile sa nu fIe. biberoane. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. In Iocul unei per. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. Viz£telc.. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. a. dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor.a ca bunicii sa respecte. ?e a~em~nea.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire.i .ate. ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. patul'i.. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii. oferite de el . creme. prea nurneroase sau prea mari. Mama nu va capitula atunci cind are drept.dar cu condit. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie . forfecuta de unghii).

totusi. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. circulara strtnsa de cordon. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. care a imaginat aceastii schema. rip c) Nasul.ea.ransmis de parinti. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar.ia circulatOl'ie).lndu-se la 0 temperatura constant.\. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii.ia I'espil'atorie). extraclia prin "acuum.ii era nsigurat de catre placenta. Citeodata parul este destul de lung.e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere . nasi. Popescu. dezvolt. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. sbtrcita. La cei mai multi dintre nou-nascuti. 214. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii.at. Alteori capul este complet che1. depasirea terrnenului de gestatie. In momentul nasterii.re rninunile vietii.ari se face fara nici 0 dif'icult. Produsele de metabolism erau tndepart. trezit din somn. desouamata.i excitanii (tabelul 3. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. lmpestritat de puncte albe-galbui . pieptul bomb at.e din organismul fetal. unele infect ii. Colombo. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. $i mai penibile !. malformatiile pulrnonare.). Potrivit Lraditiei romanesti. Acest prim aspect Inspaimlnt. Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. fara ingrijiri cu tot ul speciale . 0 data debarasata de stratul de grasime. S-au propus diferit. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina.Alegerea prenumelui . Puisor. PrimeJe tipete impresioneasa . Iicat. de toate traumele mecanice .) est. el nu ar fi in stare . ingrijiri in maternitate 209. Iunctiile dif'eritelor organe.at.ochii albastru-deschis. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. prin aspirare a cu ajut. chiar de la inceput. 210. Vederea cordonului ombilical lung. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata. angajare anorrnala ~i expulsie dificila. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. diabetul etc. gros. sa nu duca la ceva ridicol. b) Ochli. ca nou-venitul pe lume este sanatos. ele declanseaza prima respiratie. Bebe etc.erina.a. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare . 'I'raian-Decebal etc. traumatisme. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru.area la noile solicit. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. ptna Ia depliria lor inflorire. narcotice) administrate in timpul nasterii. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. surprinde. Georgescu etc. Dupa nastere. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. ca miinile de "spalatoreasa". reunite.. tipetele din primele secunde constituie primul sernn . de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. este mic. de culoare inchisa. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i.inos. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime. Nast. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda.raut. obstruarea cailor respirat. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. Pele etc. Expresia fetei poate sa se schimbe. sau nurne de personaje politiee actuale. aplicarea de forceps. a) Parul este.inde). In sf'irsit. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura.a. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. in mare masura. pozitie vicioasa a fatului in uter. Plna acum el era protcjat. Aportul substantelor necesare viet.liridicole slnt prenume ca: Mannix. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. se poate afirma ca puiul de om est. rinichi) ale acesteia. in general. 215).are la viata e xt. lucios. arnintind de pozrtia din uterul marnei. faringe fji nas. stares de sanatate din tot restul victii. pe acee~i cale .e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere.e .are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. pie le ). 101 100 . in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor.. gelat. ulterior se dest. turtit. bataile inil11ii (func.ar t. tonu suI muscular. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului. 212. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t.orii (plamini. stufos. daca nu se iau masurile necesare in timp util.. adesea.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. incilcit. 1 9i punctul 12). mifjcarile respiratorii (funci. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). lucru ce poate fi definit ca una dint. adapt.). unele medicamente (anestezice. d) Gltul este scurt. est. Se remarca adesea. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium).a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior. Incretit.1. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol. se VOl' dezvolt. Cu toate acest. Nou-nascutul. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. Tinel.a pe unele marne. imaturitatea centrilor respiratori. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR. Cu patrimoniul eredit. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere.

alit.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i. b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare). se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289).~. se ya aspira dm no~. 62). Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape .. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut.e fi prelucrat.utece inci'ilzite in preaJubil. 220.ece incii. re::liz.re nou-nascutii de ambele sexe. 217. Icterul este mal mtens pe 219.1. cu limite extreme intre 3% ~i 10%. exIremiUitile albastro Neregu)'ate. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema. brl'le so Ilccteaza cornplet.-t exa. De asemenea. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt.. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal.ombiJical_.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. In a 2-a . c) instalarea secretiei lactate la rnama . 218.: ~se. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace. . Identrtatea 91 greutatea. care se aecent~e.1 incornplet Slrfmbii.. Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e. b) Singerari ~i secretH vaginale. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig. 221. Cea mai frecventii este criza genitala. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto. glandele mamare se inti'iresc.este Ia baza micilor sin. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus.liei de nou-lH~scuti.erilri vaginale sau a aparit. Cind coloratia galbena este mai pronun~.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc. temperatura rnediului inconjurator.Tabelul 3. .Jzite. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat. Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. cal.ate. C r i zag e nit ala.face uz.. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz.1)1 fosele nazal. Cirul icternl apare din prima zi. ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces. va fi sectionat dup a termll'.iei). rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. extinderea inflama\. cu un [r rezistent de nylon sau matase.amtni. 62 .t germe~. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi). este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. care se manifestii.. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile. slabe Rare. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale. Ia aproximativ 40% dint. apoi se va lega st. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie.e c~ ajut. se maresc. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.orul unei sonde sterile de polietilen. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig.fIca dm nou sesul. extremiWlile se flecteaz. sticle cu apa c~lda). ~fentinerea temperaturii c~rporale . Aeela~i substrat hormonal.a ~i a cincea zi de via~a.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol. este intens ~i rapid progresio. mern. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila. Dupi'i termometrizare. aceasta se mareste iji mai mult. dar daca se stoarce glanda marnara. cavitate a bucala. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut. Se ":01' ven. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini.rins.aza .rat in registrul sec. in condiiii de steriJitate. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. 214. va h inreglst.r-un unghi de circa 15°. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. leueoplast.at . o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii.. inca insuf'icient maturat.iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete.are~. care este in medie de 6% din greutatea initiale. La 3-4 zile dupii nastere.il!tr~ prim. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n . _• .. daca icterul CJafi chemat medicul. prius in~re doua pense.tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. 215. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent. a) Glandele mamare. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e. care iritii pieJea ili favorizeaza .:l in l?ozilie ?eclivii int. rniscari act ive 1'ip:1t.iu-nascutilor. Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod. Cor?on!1l.a~ez~du-l eu cap.a la nou-nsscut. ' ~~3.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. atinglnd uneori 3-4 em in diametru. respectarea repausului nou-naseutuluij . e) st.se. la apasare.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.ata.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos. 216. ro~eai. Dacs.

se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. protejindu-l de imbolndviri. in citeva ore sau clteva zile.inalji domina bacilul biiidus. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. Cind vezieulele se usuca. Este constituit din eruptii variate. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid.atii. Sint dense. epUlza. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. sudatie. Starea generala este buna 9i nu se constat. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. urmatoarele. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament. b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului..ihraneasca sugarul la sin. rezultate din digestia primelor mese. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune . Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. sugarii devin palizi. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. zonele descuamate reprezinta. in decurs de cite va ore. urina. Pentru crutarea mamei. uneori cu mucus. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a.tie ea. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel.. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38.e ic. dacii dore:. Daca descuamatia este foarte pronuntata. se formeaza cruste. uterul. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. c) buzele stnt uscate. iar la cei hraniti artificial.ta dupa nastere. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere".atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. Dupa nastere . El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. Allrnentatla nou-nascutulul 226. ca 9i din motive organizatoriee. roeii. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. de dinaintea sarClllll: D:. se aplica pulberi inerte (talc).iva"). In ultimul timp exist. pe larg.atii exclusiv la sin.i. ca pete rosii (macule). eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus. La sugarii alimentati natural. sub forma de scuaIl_1. se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv.est. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. traumatisme obstetricale). sticJe cu apa calda. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. asemanator cu acetona ("mere putrede").are (copil prematur. Uneori. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. pe moment :. iar mirosul lor riimine acid. 223. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv. de [ebrii. 224. De multe ori. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. cu ochii lncercanati.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. prezinta un plins ragu§it. Un mare pediatru suedez (\. se lipesc de scutece.a 0 serre de avantaje pentru mama. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat. la 1-2 zile dupa aeeea.). f) in cazurile grave.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. 104 a) Colonizarea intestinului. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. In cazul unei aliment.a alto tulburari generale (febra.i prea. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. uneori verzi 9i explozive. grunjoase. Ia unii dintre nou-nascuti. descuamatie lamelara). Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. mai ales pe trunchi. Aceasta descumatie poate fi discrete. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. Iipsa de pofta de mincare etc.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita).i pentru mai tirziu. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. dupa eliminarea meeoniului. Mama trebuie sa inteleaga. s~. S c a u n e I e (materiile fecale).le :. insa. Alirnent. Alaptarea prezint. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. mama epuizata prin travaliu). d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. aportul insuficient de liehide). Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. pe palme 9i plante (talpi). e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. 222. in flora int.1: eea mai pretioasa. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. 225. Intre a 3-a . in paginile urmatoare (punctele 238-268). Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. coli. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K). Apare indeosebi in sezonul cald.a cu incetarea alaptarii. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore.ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien.a 5-a zi de via~a. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. Excesul de caldura. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 .a. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. in fi§ll man (lamhouri. de rnodificiiri ale starii generate. ele disparind spontan. E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. de culoare verzuie.din mucus. b) Seaunele de tranzitie. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu.se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete.

dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra. alW nu deschid gura. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare.it. sin.e structural dlf:l'lta. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati.o~llnul.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve.e. 1\1. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. nu cunosc "meseria" suptului.care est. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. Secretia lact.ocilor 91 pneu:nococilor. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. }n primele 60 zile ale wietii sugarului. este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio. In sfir~it. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. . In momentul clnd gura est. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. dar nou-nascut.a supraalimentatia. iar altii voluminosi. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat. !J:>. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. ~ontactul .Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola. daca este evitat. daca este posibil. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. cil. _ Pins nu de mult. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. m. compozltla lapteIu! de. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i .are exista .ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. . Primul supt este adesea dureros pentru mama. de IgA din ser .cu. ci §i de componentele sale enzimatice. Ca timp fii cheltuieli insa. Mameloanele sint foarte sensibile. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. Mama este dat. . Laptele de mama con~ine. secret. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet.a Maiorescu). prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte. MlI'C(. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. ." deschisa. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin. in plus. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame.Il vn:1c.scutul adoarme. El este absolut La fel perura toii. de preparatelaindustri~Ie de lapte. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial.ru toti nou-nascutii sanatosi. Septicemiile ~i meningitele cu E. survin mai tirziu.diti~na1~ f~ptu. fie boga(i. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). cu ~esut grasos abundant.arii tnsearnna.{n afara de cUeva ezcepiii.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama .ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. Bolile sinului. intrucit. 242).tat. multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii.a prin alapeste neintemeiata.ra apus~ana. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. 227. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment.at.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals.se nasc anual tn lume.l~lare. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta. Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. . Orele de supt sint acelcasi pcnt. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite. ~i Ia noi ill tara. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I).a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. Actul alapt. mama se modifies treP. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. . fie saraci. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. clinice I}i de laborator. eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. dige~~iv:.etabohsmulUl ~i aparatului renal. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura. In timp ce alapteaza.oare sa fie curat. Totusi. Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic".atiei artificiaJe.a (miinile.t . Teams Iiciala.ate. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. lactofel'lna ~i factorul bifidium. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:.a predispozitie mostcnita. c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. prin:. aUt in strainat.ca frecventa ~i gravitate . Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc. 228. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:. demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi. marne] sf~le. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. care secreta cant. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri. slnt mai rare la f'erneile care au alapt. Daca nou-wl. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt.~ultu.l cii. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei. Este cunoscuta dif'ererrta ('.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. acestea sint hine venite. in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. afara din gma. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate. r i i. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru.de Hsemenea. Mai degraha este yorba de 0 anumit.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. mama va impinge ~i ret rage 107 .antlcorpl antI· poliomielitiei. ~i I:I'otei'. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. ' 229. consolidarea rclatiei marnacopil. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. armonia oieiii de [emilie. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . deci. ce. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute. Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc.

este bine ca uou-nascut. daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul . Mai lnt.ura perrnanent. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului. tatiil este dater ca.'i la plecarea din maternitate. est. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului.). nu este delco anorrnala 0 astf'el de event. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . ei nu VOl' fi foryati.rcptat. ... uniformitatea mediului Inoonjurator. e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot. In prezent. In trecut. In plus. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede. Supt.C. secretia de lapte cre~te treptat. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e. toti copiii se nase in maternitate.irz iu (a 5-a. 0 proportio mai mare de proteine din zer . Instalarea secretiei lactate.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t. 232. perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta . Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui).a larca secretiei lactate.atea de colost.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o.artt. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.'\l'a indrumari corecte pent.ru scade t.. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". preferind sa doarma.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca .. alaptarea va dura acurn 10-30 minute.eri.ru depa~irea picdicilor ivite. care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. la na~tere I.amlni dupa nastere.ului va fi marita trept. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. legat. Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. ' . dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate. 230. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc. nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt.urile din pr imvle zile PUll.i rapt. dar in mod inegal. infectii respiratorii etc. duratii. Daca totul a deems normal. pentru a se rea liz. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. pu~i la sin. a 7 -a zi de Ia na~tere. Inccpind din ziua a patra .a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. scutece etc. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . eu cite 70-80 ml pe zi.ru noua misiune a marnei.area in primele zile de viata.cornparativ cu laptele dofinit iv . in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. . marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt. Colostrul contine. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\.uri fixate de medicul pcdiatru. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni.deauna astIel.ul sa suga din ambii sini.oate cele 6--7 1118se. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. de multo ori. c) dad. ' .a sa u ar·tificiala.a tia mixt.Pasnic. La inceput. In plus. Inainte de instalarea secret. vlscos.Va apela la 0 ruda apropiat.l suga la uncle rncse. de ee). Daca nou-nascutii nu VOl' S.ulbure seros. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f. f) dadi a fost vaccinai en B..a mamacopil. ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: .ul sint adusi cit mai repede in familie. taud :ji mama. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui.). Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv.lactalbumine \. . Practic 9i psihologic. Datorita aeestu. se face intre a 4-a 9.rul.). Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport.at din a 5-a zi. va lua toate rnasurile pentru excludere. in mod normal. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare. Durat. Nici in a doua zi.cantitativ. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui.iei lactate a pare colost. Colo s t r u 1. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc. t. infeotii stafilococice cutanate. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204). Chiar din a doua zi. De asemenea.i lactoglobuline.lcl de situat ii. cantit. ce doze. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere.).a supt. care este un lichid gslbui. de multe ori rnai t.ii .G. au disparut. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). Cei doi parten. dar hot.a cineca. 242). lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum. cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile . F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst.uali ta teo Dill a patra zi. in tara noastra. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos.

De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational. cum sa Ioloseasca bugetul familiei.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll.a internil. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su. Sugarul doarme mai reJaxat.ul nost. cu 0 voce calcla.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal.' l~lr In. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte.!joe caloric". orice copil tl'ebllie . copilul oste. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar. flP?al'~ pensar de copii.. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.. Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar.o la. de respectarea programului de somn. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest. medical. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar.numarul de telefon al salvarii sau al cabinet.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st. de confort fji de aer! 235.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii.arile. 236. Orice copil. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot.area normals a sugarului.sanato~l :'01' fl d'. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. Pe coperta caiet.a 9i urrnarit. ca medicul "raspunde de copil".pediatru ~i de sora de ocrotire.). Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul.oate intrebiirile. _cohcJ!e 5e calmeaza. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l.a 111l11J sugar. 234. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt.i de a solicita asistenta. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie.. aceast. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:. luare a de rni\. considcrind'. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta.. niciodaUi pe spate eu fata in sus. de lini!)te absoluta.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie .impul .i. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii. o marna tinar. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie.icc et. nl diq. St ai. modalit.ur. .I'Onuntate. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente].ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu..:enit. cind este culcat pe burtii.). In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent. imbril.orial. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b.lii zilnice. greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. cu t.ere. prynul. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta.l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .ru a acordat gratuitatea asistentci . pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. De altf'el. vaccinari. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor.e imbolnavire eviti\ cat. In acelasi t. la dOIlllG1hu:. avlnd grijii de a nu jigni. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini.os. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta". de aceeayi persoanii. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa.iei.ple SHU l'idicole. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine. infa!)atulUi 9i alimentai. Chiar dacii este sanat. Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise. a mrdicamentPl.re sora de ocrotire. pe miisura ce-i yin in minte . planificat. calire prin ar-r. .ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. de la "t. maternit.oat. Bucat. chiar daca unele par sirp.re s-a niiscut. mama a fost luata In evidenta de cat. t. . data VHCC. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini. dezvoltal':'a mut~n.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!. pentru ca sugarul sa fie luat in evident.it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat. 237.. . R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. indicatiile corespunzgtoare .~te. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. Mrdicul va urmari grcut atca. Conform legislatiei noastre .JDHrJl B. cum 8a-~i aranjeze casa.o]' 9i.nar. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale.ea in ea. mama va nota t. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. daca acceptii.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot. In localit.atea unde ajunge cu sugarul. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie.ey pSJh]('i~. . Chiar atunci cind familia pleaca in concediu. claca regurgitpaza sau varsa. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca.c. sa alba.a mina D etc.arnina D. eruptia prirnilor d inti ct c.ire. ~l a drninistriirii primei doze de vit. iD~a inainte de nast. va fi tngrijit en calm fji. b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire. . Acestia VOl' da. pe eft posibil. medical({.l'ii in spital. zlrnbct.aria.ire de orice schimbare a domiciliului. .l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. ziua in care a "tinut" capul.abil.(. Este suficient daca mingiierile. in acelasi car net..ia. scorul Apgar. orarul rneselor. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'.nar v(. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar. oricit de siiniitos ar fi. Inerederea in medic. cind a stat in sez ut. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. . I':51 p n:'c(.re. SOHre 9i pxcrcitii Iiz.C.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice .. . primel« silahe ~J cuv inte P.a conditie de baza este lndcplinit.at. datele la care s-a ad ministrat vit. sugarn .medica]e..i mp. So m nul. va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~.a sinceritatea. dar pil. ca si inctiperile cu fum de tigara. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 .ast rofele ce pot survern in e xistont.uJ'] In primr le scrnne (I. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: .vir.

LapteJe de mama recolt. AsHe1. De asemenea. cind am recomandat aceasta.a va fi incheiat eu nasturi. Constatarea ernpiricj. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. fie prin intermediul unei eamere vecine). aproape ca nu exist. laptele recoltat de la marne se f'ierhe. stat. Acest. 112 8Mama III copllul 113 . cind este nevoie sa se administreze J. In afara de unele eazuri bine motivate.impul no p ti i.ati natural.reze iii sa-iii autoregleze temperatura. i Cu decenii in urma. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. bolnll\'icios). cit ~i in t. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om. laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui.it cu marncle. Laptele de mama este practic steril. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. pe motiv ca sugarul se "sufocii".at implica pericolul infect. probahil.sln era de 15%. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte. Tulburarile de cr89tere \. iar in pat nu e xist. dcctt hran it.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. acest. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. Aceasta poz. Teate studiile st. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. suf'ocarea este imposibila.a int. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina. ruort. at.i diareele erau at. De aceea.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past. S8 Iltie ca Ja orice animal. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului.hee lichidele refluate din stomac. 237 b i s.atea sugarilor alimentati Ia . Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l).lni\i art if'icial era de 85 'Yo.urica este suficicnt.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special. Aeeasta constature era valabila at. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial.lt la noi in tara. in aceJa91.ea pielii. La timpul respectiv. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural.atie. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. pe cit posibil. Vezi punct. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226).ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa.atistice arata ca sugarii aliment. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. adesea fulgerator. G e r men i i din I apt e.e tice pentru dif'erite virste).ist. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei. daca sugarul este pus la sin. in 188?. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. In maternitate. lnclt in multe regiuni mortalit. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). [aeuta de catrs unele marne a avut. circulatia singelni si toate procesele vitale. 240. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. legile naturii.oreaza in mod Ycrtiginos. La Berlin. cit 9i in strainatate. in urma diareelor acute.ati i sugnrului. mortalitos = = mortalit<lte).ii aliment. propor\. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. U90r de sp alat. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent.uri. 239. seca~ lcste.i 1a sin. mai aJes in mecliul urban. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt. In anIl118?lt. care sint socotite acum clrept cauze principale. ale soldulu! 9i membrelor inferioare . au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial.at. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri.a. se va aerisi ineiiperea (fie m ut.atea copiilor aliment.istica morbidit. In timp ce a sugarilor hr. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. In plus.ea st.indu-I in alta carnerh.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale. propor\ia de deccsc. de asernenea. Copilul doarme linistit a t lt ziua. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama. pentru a trai iii a se dezvolta. Din 8 sugari internati in spital. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). mssurile de prot. cit 9i cu cadrele medii.apte muJs.arii. morbid"8 (lUt.imuleaz a act ivitat.ul 301! Allrnentat!a 238.ale ~i occipitale. la Munchcn.a o perna de puf.ia de Imboln(l\'iri.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. mort.alit. De aceea.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st. I nainte de a culca sugarul. abcese etc.). Singura e xcep tie se int. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t. avind in vedere pericolul de strangulare. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului. Am intimpinat dif'icultiiti.a pat. asa ca aceast. pentru ca aJunge 1 2 (lat.a. In situatii speciale.

griji ~i cheltuieli. dlIl comoditate. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. 24. 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere.e important sa nu se t. enzime) lmpotriva unor bali.so.it. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. imedist dupa Iiccare supt. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor. mama e st. Acasa. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C. _un mare sacrificiu din partea marne I . Sugarul va Ii pus des la sin.sa adoarma imecliat dUDa aeeea. nu este necesar adaosul de Jichide. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte".direct. Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti. Iieoare in Ie lul lui. pastrarea re pausului In pat.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn." nou-naswW1Ul: la Srlpt. jar data urrnar toare cu strngul. Ccnsum at crud. In astfel de situatii.ii. Intr-adevar. hre9.. cP]'e este datoare sa /. La iesire a din maternitate.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I). s-a introdus un preparat de Japte sau ceai. 114 115 . lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init.mew .a se da compleiiirile de lapte sau de ceai. . VOl' pretlDd~.e obJ~ctrva.ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp . este Ioart.armonia "[{'iii de [amihc. §·i encr. In primeJe zile si chiar mai tirziu. lll(.a. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa. citeva zile de viaF\. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara.CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc. angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret.rain ica cu copilul. Orice nou-nascut normal cxecut.e.:jwtco. iar secretia lactata nu este complet instalaui. De asernenea. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea. pent.~e. pe linga lndeminare.area constituie. Cea mai neini [iat.4°C (rectal). daca secrctia de lapte nu este suficienta. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. ' . concentratii ~i adaosuri..area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii.sa nu adoarma la sin.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i .) ori in 2/1 de ore.. In noian~1 de griji.a : . dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc.ru a evita aparitia "febr8i de sete". • . de incer tit udini.epind cu dreptul. tiei lactate. dnd. agitatia..rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf.c sa suga c.sa prinda malmdollul ~. _ sa-~i ga. dupa un orar elastic. . pentru a h complet golit. _ sa "termine repc. motiv de a renunta la alaptare. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate.reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru. cu sau fara avizul medicului. cei mai importalli.atiei artificiale.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t .re. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . Intelegtnd prin aceast. nou-na. .ecare supt.).iareola. practie. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant.2.oreet. Daca acest.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei.. int.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .arntnt. ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii. curat Iii sterrl.e dat. Flecare eopil are de pe .puncrell regulata a slIgarnlui la sfn. S~aderea numar~IUJ de m. de-c: JunguJ ~ult?r luni. cresterta ~. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest.at mai sus (punctul 227). mai ales. 0 lipsa total a a secreti~i lactate. excursii etc. Marna 8. mereu modificata de progresele actuale ale medicinii.. copilul va fi pus Ia ambii stni.a de Ja 0 masa la alta. .e~ lll~tale. in perioadele crnd mama este treaza. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. Asa cum am arst. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe. rniscarile normaJe de supt. alaptarea creeaza a legatura mai t. Intre mese. alternind ordinea cu care Sf' dilptea. Alap t. U_n1C pe~~r.ire este datoare sa viziteze frecvent lanza. . ascund.data un.inuare . in sfir9it.:)a sorn de ocrol ire. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama. . este necesara 0 lntreaga . Nu exista. alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant. in cont.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel. evit. .)'( il:Tlcio.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm . tram a tlt de intense ~l de Impart.ici de lapte. unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga.u fe. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca. . .l'ii. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}. . mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml).ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij". Limit. la nev oie. . Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial.itatea de lapte necesara fiecarui copil. nil mai ""rea sa traga" din sin. de sperante ~l d. se :~r ~oli stnii prin muls corect. MO~lv. Usor de spus.icorpi.easea singuI' poziiia corecta a capului.mini pina reuge. alimentatia core eta ~i. asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani. s-a constatat ca 0 mare p. pentru copilul sau. indolent. din sinul mamei la copil. pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment.ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii.a ~i ur. daca urineaza mai mult de . Aeesta poate suge cit simte nevoia. _ co 71.a este un simt. .dorin/a \\'i (Joinla. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. Sora de ocrot. .legal postnatal. nu inghita aer.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.a a aJapUl. Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it. Alimentatia Ia s~n prezint. E~otiile ~i grijile lega~e. de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a.z. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. "ml-a plel'lt laptele".. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii. ' Din punct de vedere practic. vizite. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru .i li1n\.i nou-niiseutul trebuie sa invete. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea. alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere. Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. sa-i organizeze programul. . . "tehnica" corect. de pe acum. ~e fi.~tiinta".:Tnentmerea sccrc/l.e. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. Pe plan psiho-emotional.area eforturilor fizice.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce". de dureri. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni.. . Daca sugarul este linistit. de a c!iipta.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre.: . gurii ~i nasului. daca temperatura copilului sste sub ~7.a nu are putere sau "nu stie" sa suga.ii/area su{letca. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio.

a inmuiate in apa ciilduta. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a. Sugarul isi formeazii. inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei). ' . . departa niciodat. Acasa va aJa.rins eu un batie. este bine ca sugarul sa fie culcat.a. . Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon.grase ~l nu se aplica subst. cind mama s-a restabilit. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise.impul cit ali'ipteazii. introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz. pe unghiul format intre bratul. lauza va alapta stind in pat.tor~i mijlociu. lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii. !'.rag.isf'acut nevoia de sornn. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. numai asa presiunea exercitat.cuprins intrc degetul ari'i. eu spatar (nu pe marginea patului). Mama va sta culcata pe 0 parte. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re).rta s. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. 0) Dupa a 10-a zi de viata. . cu 0 perna sau 0 pat. 63). ea se in9ala. nu prea gros. smaltuit. cu capul in unghiul format de brat \. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t .s de miscarile de . in primeJe ziJe. 0. mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin. Acasa. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". of) Pregat. 1]" t" . c~r~. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. la domiciliu.u-nascutului. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare). probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. . zile In ~ir ~i la t. construite pentru acest scop. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. 64 . tinind piciorul. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. nu va prinde bine marnelonul. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii. I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului. Solutia de acid boric.tii. pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. marna va muIge restul de lapte eu mina. apoi. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig.d) Inaint. pie lea di~ jur. rar pe de alta parte. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a.~ (fIg. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore. va suge cu tntreruperi.oate supturile.a v~e~le. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. secretia de lapte scade . " J b) ~n nou-niisout la termen.Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. i / 116 . toxic a pentru sugar.e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane.orva puncte . socotirn ca trebuie sa msist.ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul.:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele.zhp.ingurii In camera. la incercarea de a-I pune in nat. va Inghiti mult aer.m~1cu. s. Pe nt. Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama. ridicat pe un scaunel.o de a. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu . dar care nu suge si nu Inghit. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. Nu se ung s.ehr-at.).ru ca t.ante dezmfectante. . Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola). alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod.a ("nu vine lapte"). iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn.am asupra cit. tari (sa raspunda la telefon.'g.starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: . I~I :ra. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st.lr. ~-a . " . fara "asiste'nta" Iii "consilieri"..oforc). Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. o adoarme in timpul suptului.0 necajese 91 II tulbura pe sugar. ')i . Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii. eu cealalta mina mama va ~ine sinul. de partea slnului din care alapteaza.ul la sin.e) [n t. sust. 6/1). singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. Cu timpul. Daca nu se trezeste. In maternitavi exista saloane specIale. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins. i Fig.unele medicamerue administrate mamei si n. In acelasi timp.a copilul de Ia sin.i ant. se spal~ ~ameloanele.supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact. care determine durere locala. din t.a facuta suI sub cap. da~ nici prea U90r). s'a deschids o u~a etc. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. ' 8) Ca orice Iucru nou. el va deven] nerves.. areola 9i. secretia lactata se va miqora. fara vigoare sau chiar va adormi la sin.lITIP. su~stante.uri l a nivelul mamelonului. in tn?p. CUraya unghiile. mama se va spala cu grijii pe mnrn . ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu. prevazute cu "scaune de alaptare". recomandata atlt. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt. pune nou-nascut.do. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. gar. in prealabil taiate seurt. C11greutate normala.e cine! este pus la sin. se pot produce eroziuni sau criipat.

sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat. tncalzire etc..e. msa. In subaliment.ptl in ultirnuJ timp Ja noi. spr. In plus. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie. ohisnuit).(:01. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea. 15. este ?a. 21.a de 3. Rusescu. ore". de catre sugar. sugarului sa bell. asculttnd de sf'aturile medicale. aJ~ns }lngiJf bil l..iv [. ajur:. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar.~inut in hrate.85tU! de n.uJat. Noroc ca n:1l1.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt. 18.elui (in a dona jumatate . Dupa ee sugaru! Cl'qtc. sugarul 58 t.30. la formarea de copii rasra~a~i.'Zlt ~1 mru des. dad\.~i.um t:ebUle in tImpul noptii). . 16. De C. eel mult 15 minute.de ore.ir?t. de obicei ~e 6-7 or~ in 24.-6 saptiimini de via(.ese. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. il luat. la care el reaci. fa insiuii proaspata mama.-:-[j.epta :::il.ii. Dupa noi . r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini.area sugarului ~i Ill. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~. se va continua eu acest ntm IGD. Cei rnai mici. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6. pUnge tot timpul. A. chia.a ~n prinz Ia apro ximat.lUIlC!: din 1942.tare COl. cu 7 mese in 24 de ore (6. ell stornac ee se evacue~za mal re. sil doarm. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. conducludu-se dupa !unga Ra experienta. . fl. ora 2. 12. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell. El nu maninca.ge sl?gur Sa}lU ~e. De aceea.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. se chi:lUia. c« t. Aceast{lllietodCt. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt. el este ajutat pe aceasta linie. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10.il este Sa se puna non-nascut. in Statele Unite.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. ca §i In alte ~ari. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte). timp de mai mulle zile. Dupa experient. care. In primclc .ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii. 20. sflp~iimi. La ' . contrar opiniei generale.I:Hl~e. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon.:alul ~8pectlv. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca. de aproxirnatlv 10 uri pe zi.reze9te mai devreme. cea mai buna atitudin:.e. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii.impul.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat. Invers. Clteodala unll nou-nascu\.a ~ugar. disciplinata. dereglarea programului supturilor.n abunden~~.). Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor.a. ea poate constata '" . el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi.30.~greablla. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 . 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. in mod sigur. sugarul v~ suge :. ' Pina Ill. in eursul ultirnilor 50 de ani.xat . Cl dlml!1E'Hi. miesorarea secretiei Inptelui.ge de clteva ori ~i adoarme din nou.a cind ii esl.l mutta vreme. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~.i observaWle multor marne? constiincioasa. a ritmului meselor. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~.. chial' daca i 5e asigura eondl~II.. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului._ ' Ritmul de 4 ore. at' Ii ~e. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na. Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. Pofta de mlncare §i ratia Ill.18. sugarul sii nu fie luat in seama.ese :n prirnele 1. ci de a fl~t.f. La nci.D. Printre altele.ot mal rar. Rolu! sugarului este pur pasiv. La noi in ~ara. • v ' Id v v ' 118 119 . nu mcle ne "reglln lI~)er .m. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. In momentul "suiI'ii" Iapt. (1. mcepe sli ~ipe. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. de inceput nou-nascutul sa fie lasal.r dad!. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar.n. are la pt~ dl. dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. 23. Lendon in oolaborarc cu Frances P. 9. Dupa aceea. gasind motivari psihologice1. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. Sirnsnrian. 13.ere!\. j~t~'~ aceste doua .treze~te. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. acea sr. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert.nl san CIl wcapatmarea. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala. Or. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie.ernitatc. "H. sosirea din mat.a t. daea intervalul este de 3 ore. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere. Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese. Credem cil atJtudmea cea mal buna.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii.ul la oln. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc. eI nu doanne.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill.ioneaza automat prin pHns.ini la 4 ore. In timpul ~ilei.la aeeast~ ora ~i.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore). mal corned ~l ma~ ut. s-a respectat in general. 243.e . La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit. Iattl. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6. Se creeazii un cere vicios care duce Ill.. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. l~~l trezeasca noaptBa.ate. iar daca este pus din nou la sin tre. orarul strict de alaptare.a noastrri.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese.de medicul serviciului de nou-nascuti (de.e Ioame.a.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. ci este alimentat. 1?. La dona sit I' til mtni . ziua. sugari care adorm in timpul suptului. ci este cureat". pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. Slnt putin.. perfecte de hl1l~te.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. va a\-(:a mai rar senzatia de foame. la intervale ner egulate.. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. 9.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut.

aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte..l?ieste pus ~a.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi .niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic.ile. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0.itatea se creste tot cu cite 25 ml. aphcata pe. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) . este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. unii medici recomanda ca.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. .atia. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. Humann 1. cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. . In prima zi.oare cant. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora. pe cit posibil. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. din pacate. a orarului corespunde eel mai bine nec. de dorlt. ci un preparat de lapte praf.esitati~or sugarului . Apoi. Aceast. 121 .e. La multi sugari. 249.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. Mai ttrziu. la intarcarea precoce.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. in zilele urrnat. lapte de vaea diluat 1/2 cu. completarea se va da cu lingurita. Se continua in zilele urrnat. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. . cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. colicile. . in perioada de nou-pascut.oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile.atiei .numita "suirea" sau "furia laptelui". Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). 24:7. Jup:< CIrca 2 lun~. Fapt~. Unii sugari eructeaz s usor. cu burta lipita de trunchiul mamei. sa se."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. Daca se ofera int. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie. Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a.]10 g p~ saptdminii. . se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa). Lacto. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. Mcdicul va hot.).atie. Daca sugarul nu eructeaza. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii. are a. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. este flamind Ijll nu crests In greutate. 245. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul. caut a sin~l.al. sugarul va fi culcat fie pe drea pta. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala).ar! preparatul eu care se va completa alirnent. pent ru a-i goli.r in pozi~~e verticala. In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa.ii biberonul. Dupii supt.la sfi~itul sapt. ~i mai sigar. pentru a dormi in timpul nopi1!. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari. .. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. plna la instalarea cornplet... cit ~I programul ei zilnic de activitate. 246. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta. asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. lI~asul'lle recomandate pent. uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). Inseamna ca laptele mamei nu este suficient.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo.ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV).mbii stni. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea). agitatie. Robebi A. !~i 8uge degetele. Similac.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. se liniflte~te daca es(e luat in br. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri.. dar eu mici variatii. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. timp. Eructatia poate fi usurat. E rue tar e a (rtgti tul).00 ml/zi. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct.sin etc. numarul 8caunelor. Agltatla. fie pe b. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara.amlni de viata) este sub 150 g. ceea ce duce. deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. Este de dorit ca. Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1. sim cu 0 ora inainte de supt. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate. incarcati eu lapte. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z. 0 Impartire ordonata. alaptarea se izbe9t. de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. Materna 0.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta.ate . a~a . M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. altii numai dupa citeva minute. de unde la ptele curge mai greu.. . 248. in brate.). suparari) a rna me. Sinii intariti.i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. . acestea pot fi date cu biberonul.a sUIre. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri .

a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. ell alimente gus) oas~ si consistente \.a in stergerea prin t. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului.orita miscarilor de masaj. Ia unele prrnzuri. iar persc(. mai ale~ pr int. De multe ori.ativa. Sugarul eautii sa apuce marnelonul.ate hune. se enerveaza. Un mijlo? efieient de tr at. mie sau clnd este iinut prea mult la sin. s I: ng era r i I e m a melon u lui. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna.imul-zc lactai. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola. riseul inflarnatiei marneloanelor. De a. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. lnainte de a avea timp sa se enerveze .e guilt. intre degetul mare ~i aratiitor.(\Ucu pornpa. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig.e I'n ~antii. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). dad lncepe sa plinga inca de la prima tent. riccare picliluru de laptc matern. manipulare. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc.ii (rnese mai dese.seme?ea. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. nou-nascut. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i.i.De cele mai rnulte ori. 66 . De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte. 123 122 . prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore. dupa f'iecare supt. in contact direct cu aerul. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. la dispnri1i.iil corectarea propriei a limcntat. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. consistenta 9i forma.r-un ~()m. maIDa va inoerca F[\ st. Dat. sugar. timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az. durerea locala. In astfel de sit. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere.nt. Dad\ nou-nascut. Daea sinii r&.ult.urn rnai mare de lich. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. I r ita ~ i i l e. 252. laptele manual ~. 2. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. va cornprima areola. dii de aE(. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul.'rneneH. 250. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. In eaz de m a mel 0 an e m i c I.ul suge. La fellleile pe care sarcina Ie-a rez.Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola. 66).min rnici ~J moi ~l data Iaptele est. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. inainte de a-I pune din nou la sin.e. e r It pat uri I e. la ambii siru. slab ~i sinul nu est. se poate ajunge la esec total. de mai rnulte ori pe zi. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. este de mare pre! pentru. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca.53.ament const. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore).id? Sa1~.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. cit ~i psihic. 251.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa.uatii.ate mi'cii. uneori. se va evacua c? 6.e ultraviolete Limp de:4 minute.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

.<. Tet. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul). cind va ave a timp. fara putere. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa. insisund in special la regiunea de sub gil. eli orificiul este prea Iarg.a bine. eu ajutorul unei perii speciale.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. Mai ttrziu. scos de Ja Irigider. se cont. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos. Dimeusiunile orificiului slnt. Daca JapteJe continua sa curga in jet. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special. din material plastic sau Fig. eu tetma adaptata. biheronul va fi incalzit.a mai hine la sterilizare '.ului. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece.rarea rului de diaree. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. pentru a fi clatit ulterior. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon. 71).iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. un grup de substan te analoge cu corpii 133 . dar rezist. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. cu un ac de Fig. fie se at. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit.e mese . mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. aliment prea cald. Dupa ce se agit. putin lateral fata de virful tetinei. sa permit.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. [nciiizirea bibcronului. pentru a fi curatate (fig. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. 71 .tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past. Pe sugarii prea rnici. la uscat.inele din silicon sint rnai scumpe. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. 72).. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat. 69). Apoi il va clat. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon.~. tnseamna Fig. tetinele noi ii st.Doua modele de tetine. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali. Se folosesc modele care se pot intoarce. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. 1'12 Fig. daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil. pentru ca sa Ie dispara mirosul. pentru omogenirarea coritinutului. din silicon. fie pe Iata dorsala a miinii. se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. cele mai largi risca sa se detaseze usor.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. In acest scop. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig.. Iierbero sau chiar de la perforare). 70). (i9 - Sp(tlarea blher-onului. La fieeare tetina se face un orificiu. po~rivite at unci cind. ca un deget de manUfia.inge biberonul de pielea fina a pleoapei. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura.

smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar .Adaptarea tetinei Ia biberon.iile IIi experient~. Vesela poate fi sterilizat.~1 C i n tar 1 t. .e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. mai hine. Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza. preparatele industriale stnt de buna calitate. se zvint. inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid.' se .edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura. Pentru a Ie cruta. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat. $i mai eficienta.daca este posibil . Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill. ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat.a alimentsjnr. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill.a precisa . larg. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. mICa.rate cum s-a arat. se pun Ill. S t e r i l l z are a.In cantitate prell.calda. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia . cintiirire. Pe Hngii acestea.uat Ill. . 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de .e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine. se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. in vederea cresterii durabilitatii. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. seara totul este steril. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte.produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid. 272. 73 . tetina se spala imediat sub jet de aps. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. nevoie. Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele. in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. . Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac). suprasolicitarea organismului (diges135 . iar hidroc. se va folosi un biberon. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa. dup a utilizare. boreane). In timpul zilei. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli. Vesela poate sta ptna: Ill.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. la nevoie. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. Daca orificiul rezultat este prell. . 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate.fiert Intr-o bucata de ptnza. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid. In Iunctio de suhstanta Iolosit.supii aproximativ ln medie. . 0 b 1 e e ted e mas u rat . in lipsa acestuia. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul. Dup~ folosire se . se va adopta. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!).rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna. a) Dimineata.a}. nu se va amesteca eu vesela restului familiei. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. Dacii nu pot fi alimentali la sin.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat.artificiaJa se spala.li rece. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill. .le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt . se acutura pentru a se scurge toata apa. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. introduce in gura sugarului (fig.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate. de aici se ill. Nemodif. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. Se clateste bine. cu largirea orificiilor. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat. timp de 25 minute. prin metode chirnies. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). Dupa utilizare. degradarea treptata atetinelor. eel mult. pediatrilor. pahare . ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. Ill.5 ori). Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a. P1ntl.pI'oc. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~. sau.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell.oala sub presiune). Nu sevor mai clati cu a pli. urmatcarele unitati de masura. Ierit de praf. pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o .a.a eu apa proaspata. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. mai simplu.icat. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). Tetinele spalate Iji past. Intr-un loc anume destinat Ill. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. ~73.. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. numai ca 0 solutie de compromis.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite.a. apoi . Ill. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte.Indemlna. mare (de 3.punctul urmator). uneori. mai Int. 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil. Fierberea zilnica duce Ill. 73).

cu riscul unor tulhurari grave.tie.regulilor de igiena. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. Azi 5e r. 275. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu. 279. la nou-niiscut si ~ugar. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: .a fata de laptele de vaca.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. asUel Incit astll. . e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. 278.a. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. Pre par ate i n d u s t ria 1 e. zearnil.apetitul si preferiruele sugarului .pe masura achizi\. s-a impus si a ramas zah~rarea.le.a). Prin diferitele proeedee industriale. In lume mai multe sule de produse. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. ale fiintei umane. v bonate [zahar. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa. filrll. S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. cantit. fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte.zi s~ preparll. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve.necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.a prin mucilagiu sau fiert. d) sarurile minerale mult scazute.nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere). dill ce. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). se ra cere sfatul medicului I 280. A?csta se prepara din lapteJe de vacii.-a ~. cu respectarea riguroasa a . Nu exista un regim standard.lihrat. Cum se reaJizeazll. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. . . D i 1 uti a. eu. metabolism.. adaosurl de hldrocar· 136 137 .de vaca fai.ate si adapt.f'). b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la.gradul de instrue/ie ol parintilor.ele moderne (adaptate) s.. Dimpotriva. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie. DidZog intre mama yi cudrele medicale. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC. c) hidrocarbonate in cantit. 376).ura de faina (orez. Similac).ial-ndnpf.digerat. Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. u~or de rninuit. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent. ~i punctele 267. . . in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca.itial ChI mice.parate .ate. ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ. o. dar usor Iaxativ).ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. a) Prima forrnulil a fost la. ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice.si mai ales eel m ai ieftin. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle . sezon. acid citric etc. iill' mai recent . . Este absolut ..pte In pulbere ("pra. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate. in die te tica traditioriala clasic. In ce mai compJexe . Diluare a este prima tent.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. frigider. Iactoza etc.) vitamlne" l'ii unele minerale (fier). (comb~t~ tendinta la dl. 277 bis.a.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint. obiceiuri culinare). .ar~e). rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia. pe criteriile clasice. Acest adaos g·a facut prin orez.Iapt.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ. fawa rumetuta (care aduce pe !l. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca. marnele socotind ell. "Z a h a r are a". Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent. integral.enia in cas a. mediu rural sau urban etc. (acid lactic. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta.).ionll. pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. dar mult corectate calitativ.vreun inconvenient)..ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza .at sau suri'icit In diferite subst. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). gliadina. .tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj. acidifiat san nn. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. curat. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. Ca linie generala de conduit.ecornandll.adaptate ~i partial adaptate.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. b) lipide egaJe cantitntiv.a unor pre. dezechi. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale. in cai de mare dubiu. zeamil etc. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. eu sau farll. A d apt are a in d i v i d u a I li.. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez. amidonuri. cu scopuri prop agandistice.Acest procedeu este total contraindicat. D e g res are a s-a folosit.. A c i d i fie reo. In preparat. ~oal'te rar J~ sugar. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri. socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare.? Se porneste de la laptelo de vaeil. Prin aceasta metoda simpl~ . ' c) Alte preparate de Iapte.. gluooza.a de 68 gil in laptele uman). (_)data ~u progres. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277.are. rll.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. dextrln-rnaltoza. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. . Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. faina rumenit.. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). 274. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave.ptele condensat.

Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. Oferindu-i lapte.in unele cazuri .ra. N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. cre~terea ponderala este mai prompta.apte ~i numarul de I?ese. daca nou-nascutul se trezeste. ~i pare sil fie I. 9. 282.30. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . spre deosebire de cea naturala. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. .Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. b) Lactosan-ul.30. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral.. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. Degresarea F. Daca nou-nascutul continua sa doarma. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. III tndulcit. se poate deduce ca atit a avut nevoie.30. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). Mai. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte. 20. este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. Stomaeul este plin dupa un prinz. Chiar in spitale. care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. In cazurile foarte rare. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. necesare adaosurile (zahiir. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna.e treptat. S-a dovedit ea 0 mare parte din . 23. men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. Chiar daca nu suge nimic. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti.se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. Dupa v irsta de 3 saptamini. 15. In marea lor majoritate (unii de la inceput. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore. in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. acidifiat prin Iermentatie naturala. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. glucozd. dupa 0 masa integrala. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. 281. iar din a 3-a saptamins. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini). Ewerbeck ~I E. Practic. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. la inceput. prohabil ca este satuI. pina la urmatorul supt (sau biberon).. el va suge numai aut cit Ii trebuie. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. Nu sin. Preparatul babeurre. digestia gastric a fjievacuarea stomacului. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. orarul nu mai este atiide rigid . Schmidt). ani.inainte se fixa C8. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. la incepu.9i adoarme. este necesar sa-i faca un program. Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H.-~. se ajunge . . m e uta tar t if i cia 1.sau de anason. in care alimeritat.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate.30.d proteine. Pastrarea implica unele riscuri. Ptna se obisnuieste cu acest "proces". ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana.no~-nascuti se satu.ntr-o stare de sanatate 139 138 . dar dezechilihrat ealitativ. ratia de l. fierte trnpreuna). cu surori dieteticiene experimentate.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml. a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul.la suprasolicita. .. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman. .-~-------- . ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. 21· 24 sau 5. 17. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. -. 283. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa. Se lnttmpla ca. 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese. apoi se golest. Are dazavantajul ca. are loc dupa 3-4 ore. realizeaza un preparat mai cornplet. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. scaunele slnt mai bine legate.tn\elesui ei.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine).. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. de ehimen .30. Pornind din primele sapt. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. 8. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale.>ropiat de 1aptel~ uman. doarme 3-4 ore. apoi din 3 in 3 ore. Normal.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care. nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. 14.numai o parte din biberon .30). Ceaiul poate fi de musetel. mai putini . Daca suge mult. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. aparent capricioase. d) Utilizarea preparatelor acide de lap te.ia naturala este cent. de asemenea. sau [ainuri ). Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. 18. Dupa nastere. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. Semnalam.~•. ~~. ceea ce implica riscuri mari. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere.amlni cu acest sistem. afara ("sa eructeze"). cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi. de cite ori cere. de-a :indul. In t. 11. Altii . l?entn: a realiza aceste deziderate.30. 12. sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini. 244). cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. din cauza continutului bogat in lactoza.rea func~iei renale f}i la retentia de apa. Daca suge putin . prin conlinutul mare de saruri minerale l. cum trebuie sa procedeze. (Vezi 91 punctele 243..este adevarat. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial.

Devenit brun-negricios :. acest rest cade dupa 5-8 zile.) nu este necesar un ad.irziu .amina D pe zi. fac ea . In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°. care prezinui dzficu. alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. tomat.' trehuie consult. este narnulturnit dupa rnasa. 9i dispare in cuta ombilicului. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale.. . ci va fi consumat in gospod arie.:i in eel de vaca. vi~ine. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. nici sub forma de picaturi. alimentatia este corespunzatoare. Af)a cum s-a mai spus. in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii.ltiili la alimenuuie.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar.aos de vitamin a C. In preparatele de lapte adaptat. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri .pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii. . in sflrf)it. oor primi biberonul la intervale mici. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le.sugarul sa refuze ali140 289. daca se respecta regulile de igiena.are la sin.i. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. varza cruda etc.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. ~dministr~rea zilnics. uncori mai ttrziu. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere. D. struguri. va face numai sub control medical. In can c 1 u z i e majoriiatea. se trezeste dupa 2 ore. se eurai. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. Normal. normele internationale prevad un adaos de vitamina A. din diferite motive. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare. E iii vitaminele din grupul B..a insa un risc. rOlleai. af)a cil.allltlsmulUl se.a.at artificial. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere. in cel de vaca 9i in 1apt.i. Nevoile. 284. se va incerca sii se continue ciioa timp . ' 285.:i dur ca un zgirci. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne. ace ast.e.at medicul inainte de a se creste ratia.000 u. adesea. . contrar indicatiilor medical~ reprezint.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1).lt de st. cit :. care irnpun ca regulile de curatcnie :. 287. fructe de padure. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ). auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. formlnd un fel de pllnie mica. in laptele matern exist. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg).' sugarul are n?voie ?e.a. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. apoi cu alt. Prematurii. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). in special cind.a vit. ci numai doza pe 0 zi. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. tnsa. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema. de 8-10 ori in 24 de' ore. Vi t a ill ina C. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. piersici. Daca Intr-o zi. Daca bontul este zemuind.bunil. 288. mai t. . • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie.prin gustul ~i mirosul lor . care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. disciplinatn. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii. ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe.a 0 serie de substante de protectie. zarzavaturi: morcovi. este mai .la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s.ele de mama. C. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi. deoareee in laptele de vaca se gase:. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile. mai manifeste la sugarul aliment. V ita min ~ I~. S-a constatat ca.. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate. crestata in prealabiI pina la jumatate. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. Once singerare. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut.) 'sub forma injectabila. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. VOl' ap area semne de rahitism. din a treia lun~ de via\. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. etc.ele praf. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt. Prevenirsa r.iincioasa.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. ?uy~ ultim~le cerc~ari. Daca In mod constant plinge. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200. . acest interval de tirnp este mai lung. mere.:r-l ~I. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. 286. care lipsesc in alimentatia artif'iciala.eficace. subponderalii. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 .

Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. pansamentul de. lnuinte de a se pudra din nou eu talc. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel . determina.se f~ce zilnic. eventual. de 5-6 em.nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. pe linga de~eurile propriului organism.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll. se va anunt a imediat medicul. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz. la mvelul e:utelor ple. de resturile de pUdra sau unguente. oxid de zinc. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. 143 142 . a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. arSUI'I). Peste zonele de piele descuamat. praf. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. deoarece Iragilizeaza pielea. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate.:roi). dupa scaun.se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului. Pielea dID unele regium (gtt. eu alta manulla inmuiat.onfectJOnata dID lenjcrie veche. In{&. Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat. si. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului.n s cut ~ 1 u I . ci numai cele indicate de medic. 291. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. se face toaleta ochilor. un unguent pe baza de talc. zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale.). In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u .a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. a Curata:. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. T?ate ace~te~.. in.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira.dezbracat partial.s~rurile ~i~.. dar nu cu tampoane de vat. apil 9i glicerina. ~ Dupa eaderea eordonului.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare. se murdare9te In perma~ent~. septlCemle). VIOlet de gent-lana etc. r~comandata d~ medic. r. iar cu a jutorul unui prosop moale . chiar ~i eea acoperita de scutece. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei. cu sapun neiritant. flegmoane. prm depunere de praf (miinile). Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. m9. Est.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese.ea p!elii. 292. prin Indepart. arsnri.e into. ocolind regiunea ombilicala. Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. anusul~i).tlIcrobl. Pielea n?~nascutului este fina. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine. dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus.a eu Sulfatiazol pulhere. In strat subtire. In ccnt. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata). dar va fi plasata suficient de ferm. furuncule. In cadrul toaletei zilnice. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor).atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. intoxicatii). . lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii.a.P ~ r i a Ie. Dupa ce se fierbe 9i se calca. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus». trebuie shimbat. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea). iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate. ap. .h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor).su~arii.Itll.supra 0 fa~a.:ine de prisos.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel.fecalele ~i ehiar .a in sus pe un ce arsa! CUT'at. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. crapaturJ. ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. v~selina . Pielea. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. 290. se face cu apa. eonstltu. . se . Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. Unguentele ~I pudI'ele '. In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita. Sugarul . pe piele se depun ~came.umlor de Intertr:~g. in farmacie sau pe la pl'ietene. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). .a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. zone le expus~ .inuare. Daca plaga este curata. prin miscai-i fine.rs dill nou pe spate. mernbrele inferioare fiind acoperite. eatifelata. t . 74 .urina. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. tractiune etc. va apela la sora de ocrotire. Iasa se pastreaza. ~ . ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul. In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' .. Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. datorita pericolului Fig. Te h!1 i e ~ ~ it i i ."usuea" imediat (adioa se tamponeaza. este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). se curata bine regiunile sapunite.~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. a lezl.· ".area stratului de grasime {protector}. Dupa aceasta.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale.ii (alcool. zemc:mde. .a sau "beliiioare" lnvelite In vat. nu se poate odihni. pentru a nu raci . plna clnd dispare once urnezeala .Pansamentul ombilical.este cul cat eu fat. intepaturi. Se va evita orice manevra hrutala. datoritii formarii unui granulom ombilical. 74). sensibila.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. trans~iraii~. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. de iniectie. urechilor §i nasulUI.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. sugarul devine agitat. Scutecele murdare sau aspre. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale.

Nu sintem deaeord cu aceasta opinie. talc). Cei mai multi sugari. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile .nu imediat dupa masa. la indernina. de asemenea. Orarul biiii.de baie.:ezata prea jos este incomodii. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. recomandata de medIC. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. aceste tampoane se ard ulterior. 0 cad a mare 9i a:. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. abcese.Baia de curiuenie 293. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . eventual lncalzite in prealabil. perfectii curatenie. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. ingrijirile parului. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie. e) Un prosop mare de hale (plusat. Daca sugarul are 0 infectie outanatii. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat.a. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. Inainte de a incepe haia sugarului. din font a emailatasaudinlemn. in plus.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila.:i ferestrele se inchid. toate obiectele necesare. m) 0 forfeeutli pentru unghii. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". cu miscari foarte limitate.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. . pentru spalarea corpului. insemnat. un prilej de intimitate. B) Pre gat ire a b a i i. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. "pudra pentru copii". i~1petigo).) sau un ccarsnf de baie cu un coli. atit pent. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. stabila 9i comoda pentrll mama. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. insa sint scumpe. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta. cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente).a de pinza curat. priceputa. in asa fel ca haia.9i Iavor izeaza formarea de eriteme. Sugeriim sa se procure 0 plan:. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. care Ierrnenteaza .aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. Baia zilnica reprezinta. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita.. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. miscarile. jachetica. va putea avertiza la timp pe medic. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. pentru ca poate varsa .:aza intr-o poziiie.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct. se poate intretine intr-o stare de. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului. furuncule. daca este uzata.t trainiee. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. La noi se gasesc cadite din material plasl lC.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\. pentru fata. . baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta. Se va inspecta pielea. se vor pregati. camasuta \. din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse. • .sugarul nu va fi flamind .:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. Nu se va folosi amidonul. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. respiratia si. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. din tabla zincata. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. cu apa calda curata pentru spalat Iata. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. se eurata greu ili nu poate fi fiert. baiia.:i apoi se clatellte ell apa caJda. vana) poate fi confectionata din material plastic. mai ieftine. in ceea ce priveste senzatia de curatenie.ru mama. in oarecare stare de contracturii. sapun "pentru copii"). Usile :. Timpul necesar pentru pregatiri. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie.a. In afara de mentinerea curiiteniai. In timpul baii. se curata u90r. infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas. sint mai usor deplasabile. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". la eel mai mic lucru ce pare anormal. cit si pentru sugar. In mediul rural. care se pastreaza intr-o savoniera. Baita se a:. adica ora 9-10 dimineata. In caz de eritem fesier. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat.a. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). puse intr-o cutie. prezint. ceva mai aspra.i pieptarasul. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. cu 0 capacitate de 32 de litri. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. Credem ca int. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila. Scutecele.

e. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. peste care se tlfjaz8.st.i cu apa. !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. . Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni.mered capului sugarnlui.e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie.numlta .ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind.tlc.. artlle sapul1lte se.: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara..m~ ~a ~u ajunga lit o(. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. in ordinea urmatoare:_ ureeh. abdomenul (pma J~ ~. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii. organeJe genitaJe.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii. se 1ndeplirteaz1l.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. Silver ~i Kempe. sugarul este luat in brate..tehn.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl. Dupa ce a fost sapunit complet.. tel. 76 Pozitia . iar rufaria murdara se pune in gil. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia. iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). care se acopera cu un incalzit. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti. sugaruJui in bale. 75). a capului se spala de 3 ori pe sil. Fig.lenului.nu curge apa din ea) 9i bine sspunita. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. iar mama ~e poa~. Apm . nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute. pie lea se frictioneaza usor. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern. la sfirfjit. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot.).].) se .u sust. Spalarea fetei anterioare a corpului.a . mvelesc repede eu ceaq. Fig.oua este mai practica. . f~Josl de ambe]. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat.G. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila.36 C pentru eel mal man. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei).~lm cad:l.cae.). fesele fii. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri. 75 . a corpului. Cu mina . ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). . la urma se ~apunesc zona. plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor. _ Spack. prin rniscari delicate. subsuosra.pu.Introducerea sugarului In bale. Pentru caditela din m~t~rlUl plas. compresa umezita. c. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e.nire~ ~. sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. reglUnea anusulm. bratul fji mina dreap!a . femperatura se masoara cu un .lzata. picioa- 146 l()* 147 . subsuoara.a). Iata lateralil. in prealabil inmuiata (m apa. dinainte inapoi. Pielea paroasil. La fe l.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul. sugarul fiind mal P.titii special.antltate de ~pa rece. cu exceptia fetei.ma_Ia fjol:lun). urechea stingi'l' si gitul.tura indoitil. se Inlatura cearsaful. Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul.termo:netru de haie. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(. §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. unul cite unul. stinga a corpuJui. In decurs~l amlor.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite. . . usor labiile vulvei ~i se trece Incet.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie.later~la dreaptil. In timpul sapunirii. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.leata pregil. crestetul. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. D\lI!~ citva timp.l1lea a d.pt1imlna. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun).. hratul ~i mina st:n~a. S8. Aceasta . Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a. C) D i.. .aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare.inda necesara pent~u 0 :. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare.ie. in ordinea In care s-a facut sapunirea. Am.. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil.nuJar:na de caucruc sau de material pla st. DUl~a parerea no~s~ra. J. care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd..ie se sapunesc : spatel~ (p.D.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita . . termometrul se cufunda complet _i.de JOs a abdor. tnmuiata in prealabil in apa curat1l.::bl!lC). . Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at. avind grija ca spu.ea d_reapta.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger. stoarsa (pcntr~l .ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R. B. introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os. S_:Liebe.e miini.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .st. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. se cura~il. Jala . b) 'I'ehnlea a Il-a. de 3?-. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei.h:: ~e . de mfa~at. Daca sugarul este murdar de materii feeale. H~arer etc.1! a~a. ~deminare. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~. care nu se mai folose~te la restul han. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto. sau in infuzie de musetel . Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa.dreaP.

. deoarece exista pericolul transport.91 2-.. Se clatesc imediat regiunile sapunite.. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i. Mama trebuie sa alba mdeminare.. ~ Fig. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-.orul cu siguran~a. Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' .marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa. bune.a cit mai mult posibil.me aeorv~~ ? grija deosebit. ."~""""".. axilele ("subsuoara"). avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. (fIg. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.. In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala.erJ?are~ tOI'?cele. baia poate dura 10-15 minute..~.. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a.lacute.. In continuare . Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie.$tergerea" copilului dupa baie. La . 79). pentru a evit. .. .i fine. 77) .::... _•..:-. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie. (ni~iodatii in sens inoers ). Toate pliurile (cutel~) pielii (axile. .urI?a.·· \\ \ {: "<T~' y/. Indlf~re~t de te~Dlea folosit. se cliite~te' apoi imedi~t)..ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg.:~ :.. "'.: ". regiunea Inghinala. Cu mi~car.~::... La acestia.sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe.. in prealabil inealzit (fig.. pentru ca sa nu-i fie frig.. pliurile de la c.. Soar pu~ea ea sugarul sa. membrele sup. El nu trebuie .i: /f .. dar farA ezitari..r:ele. D) $ t e r s u l (tamponarea).a. l:a Ietite. se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t.e cort).ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a. ~ir:a dreapt~ ..w....:. De altrninteri.. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa.l ....a «.. dar sapumta bine. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun. eu infeetarea ulterioara a aeestora..a formarea crustelor.. dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig. In tot cazul.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll./Y fetei dorsale.oapsele sugarilor grail!. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor.ea c?pului sa fie bine curatita. circulare.a de dusul eu apa ciilduta. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept.. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs. I l \'''''' Pig.:.. se ~irr:tav~esigur in apa. Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie .• y r . abdo_menul ~l membrele inferioare..----". la lll~ep.ul... 79 .. zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. " 't~ Fig.:.-••.ramine libera pentru a spala sugarul. git.' - .. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl. :ar alt.a vreunei greseli care I-a speriat. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d.' J.. 76).. v L~ sugarii mai mari .·~-.. git...en\. minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul. ..>.:.orit. .. la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5... oriee sugar agreeaza cu timpul baia. gitul.9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. .ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap".I\~·".:t. Daca totul deeurge coreet.a ~l de virsta sugarului. """""S'Y \ ~~~ t··~<. bine stoarsa. Chiar daca phnge. 78 .w.. Este foarte Important ea plel. durata ball se poate scurt."".•••:.cit mai se~rta.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua./.. ~.. 78). ":..:.rele sint l~sate liber....:. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la ."~"""".. ' Ur\:le ma. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina. co:pul....J".. in speeial la sugarii miei..ntebratul stin~. \ ::..-.. Pedalarea in apa eo mare plaeere. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului.le.. in mlini._ .«.Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii). .:.: •. 149 . cu care se sa~une2te (Iig. .. l\ ... dat.. . Spatel~.-.. 77 Spalarea . baia de curatenle poate fi urrnat.... Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar. \ \ . cu blmdete.' \... I?e fapt. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut.~. dar niciodata brutal.baie? Unora dintre sugari nu le place bal. La sugarn care au depasit 8 luni.. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc.

Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. . in unele locuri. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. e) Curatirea ureehilor. se vor spala miinile de mai multe on pe zi. La nou-nascutul trecut ' de termen..coeoloa~e de pudra irita pielea. Se prefera 0 Ioarfeca mica. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. Fig. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert. unghiile depasesc virfurile degetelor. oparit ~i zvlntat) acoperit. a) Se incepe ell spa. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii. .rl ce se spala. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. perineul ~i fesele se ung. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile). lnmui~t{\ in apa ~al. sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. se vor curati Pig. iar cele de la picioare se taie drept. 81 - Curatirea nasului. Ia tara. Cutaden sau Jecoz ino. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. viscoase sau orustoase in nas. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ.antibi?tice . Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). deoarece micile . 150 De aceea este mai bine ca. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv.a. In eontinuare. obligatoriu inainte de mese.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin.R. sa ramina fire de yata care.E) P ~ d r l!. ?otulUl 91 cea a gennnchilor. Nu se . mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare. Regiunea oulvart: n. Unghiile nu se VOl't.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. " 294. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O.~e t~lc sl. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. 1~). scobitori. Daca unghiile sint prga mari. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. lungi. 80 - Spalarea ochilor. To a let~.mpla. Se folose. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. producind leziuni ale pielii. t n g r i j ire a u n g h i i lor. 91 0 rnanusa (alia de~it pe. priI~ mtermedml. cit ~i santul retroauricular.Curatirea urechiJor. ca sa fie totdeauna moi. 81). Cu tampoane bine rasucite. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate.a ~i de a mic~ora . Dupa ce este spalat. s. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur. de. care pot determina uneori infectii grave (furuncule. 295. Pig. uscat. b) Cll!atirea llil:.. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. Seara. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. eu ulei Iiert (eel mal indica t I).cu rapiditate.aia prea scurt . La sugarii nervo~i.larea oehilor. Recent.u se pudreaza. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui. La sfir9it se va tampona cu vata uscat. tampoaneloJ' de "at a rasucita. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. 151 . Jecolan. . 82). folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura. care se leaga la articulatia pumnului.L. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig. P II C ~ . Inca din primele zile dupa nastere.. . l!nguentele eu . ~e.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala. sugarul se poate zgiria. in aXI!e. Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului. subtiri. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. indeosebi pe fata.oarece fermenteazi'i. care se zgirie pe fa~a. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra.ce. en virful rotunjit §i hine ascutit. 82 . tnderntnare ~i bltndete). 80). pentru a zvinta orice urrna de umezeala. S-a dovedit ca. eu ajutorul unei pile fine de unghii.a atlt pavilionul urechii. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. La sugarii care incep sa se tirasca. dintr-un vas pregatit In aeest scop. Nu se f'oloseste sapunul.e inguinale. oc'hii sau nasul eopilului.sau Cl: cortizon. etmoidlte)~ Mal mult. plica (cnta).duta. se~ inti~1pla C? in nas. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta. la glt. la sugarul mai mare se cura~a zilnic. fal. fete i. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. in strat subtire.sc: pu(~ra . In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. prin iritatie locala. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig.

uscata (de preferinta afara). detergeriti . scutece. . Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut.infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. Daca pielea ca pului este prea aspra.. imbibata cu sapun sau cu m. . ~~ V /. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. spalata eu sapun. fie prin infiltrare eu urina . din finet sau molt. eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta. care se poate spala U90r). Dupa aceast.on.• ". Rufaria neeesara se preg~ e~ e .a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului ..a Ia sugarul mai ma:e.aI'e goale.. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. . I mbracarea t. . _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat.ele.". . care se schimba dupa ce au fost mur darite. .296. smt urmatoarele : .ose_be~te de eea Iolosit. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala. scu~eeele exterioare se tndeparteaza. fie consecutiv apret. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern. e~ 0 oompresa urneda. iar in camera temper~tura este peste 22°C. PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a.•. pielea capului se va unge..a. In tot caz ul.ana sau se perie paru].iva l . indeosebi Ia aparipia eritemului [esier.esaturii. sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio.uteee.rer\"tunghml'" 297. cu vaselina salicilica 0. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl. 152 Fig.•. tI. virful privind in JOs. Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji). In primele sapt. se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos. 84 - "'''''W.t marglIle~ IUl"superlOara sa. calcata fji lncalzit. ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91.5-1 % (cu reteta de la medic). Mal tirzlU. se de. " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni).folosirea de scuteee imbibate cu urina. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului. ochilor. Clnd sugarul este trnbaiat.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. Irnbracat ~i cu toaleta fetei. cu ca. depozitele crust.oase se inmoa ie.arii. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals.rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. Cind a inceput sa pedaleze. La nevoie.a inainte de infa§at.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare. indiferent de temperatura camerei. din cele mai vechi timpuri. urechilor ~i unghiilor faeuta. dar nefiarta dup a aceea . bmein\. Tehnica infa/jatului. fie datorita calit atii \. . Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada.s. In acest scop se utilizeaza. in urrna aplicnrii unguentului salicilic.' . Fig.a. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc.de pudrele aplicate anterior. cu 10-12 ore inainte de baia de seara. care duo la imholnavirea lui.\ J .1 (fig. Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului . nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. 153 . pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. capul se va spala eu apa §i sapun. asociata de rnulte ori cu inlectii. Tehnica infil.nde in ~ire. patrat (din pinzasau finet).i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I. nasului. numai cu botosei . pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului. useate fara sa mai fie spalato . Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. In""t " intinde scuteculm.« '-(f-" h~·.amtni de viata. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului."". La sugar. 83). Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului.infasatul cu pre a multe scuteee.ama~ll\ei.a. P' d. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata. Greselile in infa~atul sugarului. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee.Pul descopent. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. . bine Iirnpezit. ci numai pina in regiunea umerilor. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. apo~ se'!te~ul mie. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat. i~ afja fel inci. pentru a se evita racirea.c~ia liniei (?rientarii) parului.osei ("salopeta ). iar plicile pielii. I . . el se a9aza cu latura mare ~u . 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre. ~." . eu perii fini fji moi. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e.folosirea de lenjerie limpezit. se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe.scutece aspre. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. .supra se rmbraca un pantalon cu bot.folosirea de lenjerie spalat.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. .a insuficient. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei.

Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. 8. _-. Fig. avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului. + I Fig. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera.-.. pe abdomen (Iig. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului.. ..ei se introduce sub aceasta margine. dar nu Urmeaza scutecul mic..:l mare: ir:.. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. 89).Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll.87 . jar coltul carna~ut. mijlocul scutecuJu~ triunghiular. ~cum sa apJ.ti ~i eama§u~a. 90.eopil'..ica s~utec." . 01 . Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. 85... iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor. apoi urmeaza Infll.~atul.. 86 ~i 87).9. deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. pentru a nu forma cute. 154 '155 . apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma . iar coltul din stinga spre dreapta (fig.. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca). Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei.Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'. 86.Tehnica !nra~atului sugarului rnic. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill.. Coltul de jos 11. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .. ~ . L~ ! ~ ~---j .~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg. 88.# . Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa.. fiind astfel bine Iixata. patrat .. marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal.. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite.. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga. Urmeaza infli~atul propriu-zis.llui 11 trage afara. 85).. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. 88).1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus.

Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at. mama se va ingnJI ca la glt. In Ielul acesta. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. indoindu-se in jos. Tehnica de infi. Apoi. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit. de plnza . Sint absorhante. cu eritem. apoi meat prin tamponare. In aceastii varianta. se pot fixa de-a lungul corpului. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e.un scutec patrat de finet. mClOdata pamatufu!. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa . Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus.' patrat.. pentru ca sa n~ se ~a.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. iar colturile Iat. .la plClii 9i reglarea temperaturii. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0. sugarul trebuie insa schimbat imediat.!ri.virtu I picioarelor. La fiecare schimbat . sugarul este mai Iejer infa~at. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi.rebuie schimbati de fiecare data. Aceasta metoda de infar.at. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet.in pe cOJ'p. De asemenea. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300. iar umezeala este mentinuta mai put. ca]Jul. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici.. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta. 91). [esier !ji.i" 9i "clZmuhi.garii . la man~ete sau la 157 1'e: . La emisiile 'mai mari de urinii.. consumul de seutece este Insa mult mai mare. pentru a p as !C.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza.i. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C. Schimbatul sugarnlui su.i.. se I?oate desc?i.. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. La plici. . Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi. .. la 298.. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. "manUl. . avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii. Timpii urm at.e" dm vata. toata urina este absorbita la emisie. spre regiunea organelor genitale. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). mea este rece. Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~. ~i eritem fesier. Clnd lnfaliatul s-a facut corect. deoarece impiedlCa resplra\.un alt scutec de finet.. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil.ai in ocazii speci~le (voiaj. moi !)i u90r de folosit. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". eve~tual. se impune prot. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat. atune.. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g). pli:nbiiri). aceasta se amina ptna la trezirea lui. iar regiunea ombilicala este pretejata. Dupa ernisia de scaun . dupa Intrebuintare se arunca.ins peste abdomen spre spate. -.un scutee in triunghi.ceas~a. P u d raj u I. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri.itea scutece. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa.'i apoi se unge cu ulei.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des. ea.erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. nu trebuie uit. iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl. . se evita manipularile dupa administrarea . 9£ . Una dintre acestea est. in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. in cursulzile!. care absoarbe foarte bme umezeala.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. .~ E). de aceea. asezat in colt. pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int.. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile. 1'0iieata la cut.e. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele.ectia pansamentului ombilical. se renutuii la musama. prinzului.. .ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut. schimharea este obligatorie. Se VOl' folo~i nUI}. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . pielea se spala cu apa calduta !.copll. cu ajutorul scutecului mare de Iinet. mai ales daca nu este prea cald in camera. in general. Dupii baie. ptna la spalare iii fierbere.. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate.de.regmvnll van~genitale iii a plicilor. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala.un scutec subtire. Musarnaua se pune. Dupa scaun. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme. 299. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}. La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice. ?aciulita.bolnari. schimbarea se face de Fig. in familie iii in anotimpul rece. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. clnd s~gar:ul s-~ murdarit. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. b) 1nfa~atul prematurului. . pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29.

i la 8-10 saptamlni. . respectiv Ia vtrst. lumina §i scare.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat. a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt.a de 4-5 .ate la ore n8regulate. apoi 1/2 ora. Razele scarelui patrund ~i in camera. contribuie \. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile..e~te frlg sau eald. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer.' . Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai. doua sticle cu apa caJda. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei. cu case subtiri. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil. va fi plimbat in loeuri ferite de vint. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie.i numai In grajd ram in mid.latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv. vestede ~i plaplnde.a ram!n~ descoperita. dar in cantitate mult mai mica. dar de doua ori pe zi. ~a bin~ inveli~. de-a lungul mem~re .saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. e~ o pat.Fava trebme s. jar afara Ia umbra este mai placut. bme in~. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. in timpul verii. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe . sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. tn schimb.unci c1nd ajung afara devin palizi . eu parul zhurlit 9i friabil. iar pe cap i se va pune :.e rezistent la inlectii. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului.. dar ~int vioi. . insorite.Jaleze. la timp.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare.nivelul IiInurului de la caciuli\>li. piperniciti. sa pe.1'8mea se inealze~te. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. Prematurii VOl'fi sco\. c~ jachete groase. va fi tinut numai 'la umbra. sugarul va fi tinut. Abia dupa acee a. cu cit sugarii smt mal mici .masura c~ . previne aparitia rahitismu'ui).r mferJOare. daca temperatura esle ueste 22° C. Un copil tinut la aer curat est. in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini. cu temperatura de 20°-22°C.a. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. pe . trepidatiile ~i legsnatul caruciorului.ms~Ja~ll. In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. In mornentul cln? sugu. maninca mai bine. pe perioade foarte scurte la mceput. Bineinieles. se ofileste ca 0 fIoare. In t!mpul Ie:'Illl:. neinfofolit.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g. sugaru! adoarme repede.~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata. prinzuriJe fiind solicit. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat. este schimbat 9i imbaiat. v v " .:rub~te. Cind este deosebit de frig.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. Degeaba este ingrijit bine.1nfofo1i\>i") u bonete pc. EugaruI poate sta ~i l. en stare generals buna. Vara. .rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire.) doarme mult 9i lini9tit.te t1?ut mal mult Ia gel'. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. de frica sa nu "raeeasea". invers. . La lnceput. Cele . Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina. este vioi. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara. In zilele calde. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . 0 piiJariu\. daca in casa este zapu\.amini de viata. . dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). ell prudenta. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni. in timpul iernii VOl' fi sco\. nou-nascutul Ia termen sanatos. daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 . In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. E:tista sugari care at. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns. Sugarul sanatos.de~arece nn ne putem da searna daca il . Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere.o. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. Variatiile de temperatura. iar sugarul a ineeput. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!. iar vara. Toamna. cu hratele legate sub p~tUl:il:. cap. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. create bine. Asadar.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi. seoatem saeul 9i rnii.i Ia calmarea sugarului). este alimentat la sin. In timpul iernii. i~ sch1m~ Sl~t eal. 301.anta deosebita.scutul. pe parte.· Jipsa un_?i sac. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. expunerea la aer va fi oprita. un sfert de ora. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae. . daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (. Copilul este dus afara nu numai pentru soare.ore rnaximum. in plina iama. somn pe 0 veranda etc. accsti Bu. Cu prudent a 9i numai cu recom. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. . . capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.ura groasa de lina. ~I in sfirs\lt 1. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. tar !n~r-o etapa urt. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. se vor pIasa In carucior. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica. Puii de animale t.2 .de. In principiu.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. in afara tmbracamintii sugarului.. de praI. mi9carile de aer 9i. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig)..eala.inut. pina la git.gariv ~or fi dusi afara cu atentie.a.

in primele eapuimini de via/a. nu este permisa expunerea directs la scare. iar in localiuuile in~u~tri. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. AUt in casa.model salopeta . . deshidratare scuta). I~ munte. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. Este un 'adev. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.30 dimineaia. La venirea din materni1. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari.amtni intregi sa fie ceava sau nor. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. d) Primavara ~i yarn..a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. cit este linut afara. aerului. apoi.i in raspunsuri. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. nu prea deasa.. jurul prinzului (10. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . in.Daca este 0 ploaie linistit.30 $[ 9. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii). . ferit de otni. ploaie torentiala.a. iar seara Intre ore le 17 ~i 20. sugarul poate fi scos afara. sa fie sc~!imbat afara. exac\. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta. ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate. din prima zi. Dimineaia aerul este mai curat. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul . Din lunile mai-iunie pina prin septembrie.jrat into]'ogato]'iu. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. albine. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i. e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). sa doartrui.in zilele sau orele de canicula. Dacii familia are 0 locuiruii cu. La adierea vint. De aceea. pentru a se putea misca. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. la vint puternic (vijelie). urmind ea numai baia sa se [acii in camera. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. fara umbra. sugarul va fi scos numai pe raco are. Cu cit se inainieazii spre toa!nna. daca slnt posibilitati. Cind afara este prea cald. fara vint ~i cea~a. . sugarul nu este scos din casa. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. eu mai piuin praf. ci din spate spre fata. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua. mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. Vara se preferii un loc umbrit. daca afara este foarte cald. 1-2 ore In a treia. de climii $i de timpul liber al pa. cu perdelele sau jaluzelele trase. eu un carucior eu coviltir.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt.eu 0 palariu1a pe cap.I~l~i piuin poliuu. dacii timpul este [rurnos.i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. Pe masura ce se incalze9te afara."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate. Miinile vor fi Iasate libere. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. ceata dens a. daca este cald §i frumos. cu minecuta scurta).: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. cit 9i afara.rintilor. rabdf'ltori . dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. viespe. istoria sarciniJor ~i na.Iarna. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. nu este necesarii . sa miinince. in zilele eu creme [aoorobilii. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli. patul sau caruciol'ul sugarului.a este prea densa este interzisa plimbarea. . Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. Sugarul va fi imbracat in costuma9 . Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara.i punctul 231).cu cama9uta.terllor anterlOare.La schimbarea vrernii. iar primiioara $i toamna . Cind se face ohisnuirea cu aerul. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 . iar in timpul verii . Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele.unul mai adiipostit. este vint puternic.30-11). Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra.toaui ziua.a. racoros.In lunile de t. I arna va fi seos in jurul prinzului. Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri. se scade durata sederii afara. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. pe teras a sau in balcon.ate.ale . Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia. tar iarna . dar insorit. t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri.de Unli ~icu un sac m ai subtire. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale . de altitudine. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. in continuare. 15 minute. PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire). la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. numai pentru picioare. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz. iar la ferestre se plaseaza site. mU9te. sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase . cit ~i la sacul de picioare.30-12).

3) Cresterea zllnlca este neregulata.ot. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii.organeie aodominale nu au revenit com~let . Intre timp. pozitia In care sta In pat. Greut.) sau anormale (in\epenire invinetire.ii cresc cu 750 g in prima luna. inainte de a (.e multe luCl'uri despre nou-nascut. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\.e trnpaturit in doua sau in pa~ru.ere. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. privind atributiiie lor de piirirui.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl. no~~n(!scutul. Exista ln85. Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. manifcstari anormale). de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare. pentru ca.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere.b)..ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. nostirue eel mai fin :. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului.a la. daca este agit at .1 prctios obsorvat. filcut tot. pi t. sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de. marnei si sugarului etc. rnedicul a fost atent la nou-nascut. .ate particularit. Se st. fji variat. organizarca ingrijirilor (dot.c. cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are. sint necesare cintariri mai frecvente. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai. 11* . tndoit. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og.c. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'.de a ~e 0?zb~a:a. spala pe miini. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. Medicul sau sora de oerotire. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. in marea ei dragost. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire.e situ atiile nor-male (n limcnt. conditiilor materiale ale locuintei. se face totul pentru ca el sa n~ iipe. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt.are. indicallile mcdicului.esuh~l grasos de sub piele.) VOl' fi adapt. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii.. vigoarea tipatului. somn.a t ie .at. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a.a.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme. in manuaJe rst e scris err nou-riascut. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. se faca in zina sos/rii de Ia. In pract. un birou.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc. baie . dureri de spate. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine. nou-nascutul. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. Pe puturile scunde ale adultilor. 'gradul de educa1.a lul zreut. in aceastd coocii de progrcs. se inchid [erestrele. e~arnenul Este neooie ca.ura obisnuita.i inzestrarea sugal'ului.r-o zona Iuminoasti.t:~je in grf'ulate.a de musa mn sau de rnaterial plastic.or r-arnine mama. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. matcrnitatc. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. Crcst. v<'irsaturi ctc. orar. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. metodic. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. apa!' reaC\ii t recrit. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici . in . mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. cu gest. o. elastic.e . tululiii sa. In timpul cit a discutat cu mama..a de curenti). pozivia in care doarme.ului sugarului lnt.a. Pielca 301. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. Din motive di dact icc.ii individualo. persoane et.atilor Iarniliei. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice.faU:i1!e.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic. Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa. iar peste acestea un cearsaf mar. fie inarmaii C. deasupra careia se intinde 0 bucat.incalzesc mm:LI~. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. c) La na9tere.i. esle bine ea prima cintarire sli. gra dului de instructie.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. ma mei .ilor din mai multo zile. Est. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. in mod normal.ului variaza mult de la zi la ({Ita. cu manevre simple si corect.a din t. ex!sta al'lnonie si intelegel'e.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. Mama v~ fi atent. d~c. Inaint. un scrinz sau omasa de infa9at. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. Acoasta insca mna ea. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate.c.scutului este eatifelnta si elastica.e pentru copll. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a.ie.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar.uri Slgure. care. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat. modul cum respira. cste mai at cnt a decit. pe 0 masa.i Totul se desfalloara fara graba.i spatelui. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~.r in casa. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L. in prirnele zile dupa Ilflfitere. subpondera1 sau bolnav.U cutemeinice.e rareori intilnit: de aceea. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma.are inca. 162 303.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. lmprcuna eu familia. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .). infiiflaL et. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului. Li'i~za .a. o~ * Dacli existli cinla. Uneori. parir:\i. topografia Iocuintei . Bim.'i c~moa~te n~ul venit. In paginile care urm~aza. A~a cum s-a mai sl~us.at.ea nou-nascut. cu calm deplin. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit. Iata .pro'[undate. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic.!. Pie lea nou-n5.ica de t.

Ciud revi ne de Ia maternit. rau suport. dupa revernrea din maternit. mane vre ohsteuicale speciale.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee).1)(. sernilichide. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. la prematur.a ntn externi. in special in jurul gum. organelor genita.a nu inseamrui cii nu. p.lel abcese sau dual' Iuruncule . daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. a9a ca tre. poai~ sugera In mod greflit. Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292.a ea nou-nascut. necroza de presiune) pe cap. f)derent. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie. vineteala. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana). Parini. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut. 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului. cuicle pi~lii. . de chi loti Gin cauciuc sau din plastic. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa .arnini de viata.Folosirea. Depozitele pot fi aUt de masive. ceafa. nae(Jll~ flammCl~s. De regula.. pielca este moale flasca. A?(·.i u~ lui. poate .nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine.dJfel'lte. 322). cind se congestJOneaza.lu.uata dupa tip~te. m. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. a fast ingrijit cum trebuie. la distrofic!. la eel c.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. dispare in citeva luni. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt.e de obicei mai palid decit in stare de veghe.area unor greseli ce se fae frecvent. dispare dupa-amiaza). e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure".ll1.a la regiunca ana la. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii. Daca eritemul persista sau se agraveaz a.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului. apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. dar acest. AsHel de coji (in strat subtire. care necesit. . Ele nu au nimic gra(!.sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama. aceast. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . 1n timpul somnult:l. in contact eu aerul. la sugarii cu diaree grava. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor.eapJlare sanguine. apar infectii ale pielii sub forma de pustule. Similac). .8e men. La nou-nascutii din sarcina depa~ita. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". Este l. uneori u1'it mirositor. fie p rin folosirea de lenjerie murdara.ii t:'eb~ie sa.sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc.domen. pleoapele superioal'e. .'arrnne urrna dq~. Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e . Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: . vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. de . ca urrnare . ~lte. Medicul pediatru va indica.1])ICl08.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G.\. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee. i.l. Accast.a. 294. mai ales pe Ill. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog. Pentru evit. eit. Cind stratul crustos este compact \. eel mult. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\.ul are 0 "iritatie la fundulet". Data se excita cu degetele examinatorului. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223).ii.are ~u suf'erit III . la a pasare J.. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). dirnensiuni una sau multiple. h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m.e a tree 111 cit.e mal multavreme. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului.ata. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91. medical prompt.cell. Coni. diminuat sau dispare cu totul. mama este mirat. se intilnesc relativ frecvent.eva zi!«. utilizarea de dctergenti prea energici Ill. cu urrnatoarela sf'a t. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor..ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. .). Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase. grasos. mai rar PP: na8. iritata. minuita foarte blind 9i foarte delic:at.Scaune acide 9i dese. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.a. inoretit. pudraj eu talc.ie. ln general.estinala sau cutanat. ineit sa duea la formarea unui strat compaet.t. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare". La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. Uneori.5 .a.ai a1E:s dimi.neaya (9!.esutul de sub piele ostc moale. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. si tr~tamen.a. insisuim. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului.. m ai ales de pe ab. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide. .uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite.e usor la oxcit.. Ro~eata este limitata citeodat.' . POal·ta numele de hemangioame.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a. un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa.e cealalt.a ingrijiri corecie.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 . . Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" .e yorba de 0 inf'ectie int. .eodata chiar zemuinda.o zona oal:ecare a pieli~. nou-nc:sc:utul «st.nu se face corect toaleta pielii.a) La nou-nascutii prematuri. accent. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est. gros. se datoreste acumularii de transpirat. simr. f) Pe frunte.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i. turgorul este de asemenea diminuat.J~JOadya intrautcrina. turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ). ia1a.~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). iar pielea poate f i zlnruta. Sugarul este mal PU\. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie.e fji coapselor de mai multe ori pe zi. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji).spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi").ate. dar ramin toata via_ta.ate.inutul excesiv in apa. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii. regiunea [eselor. Iie pentru c. .

a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct.a lenjeriei. fif' in burse. sau agitat. regiunea xif'oidiana inf und at a etc. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic. Prirnul gest.ii in modul cum este conformal t.('i in citcva Illni se vindeca singura.:roi de.ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. virfuJ degetului cind pipairn gingia. Similac). mobili. puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat.a (solutio dp gluc:oza 5%.a. It e s pi I' a i a. Existents unei umf'Iat. care devine rosie. pastoase. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil). fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('. constit. Pentru eelelalte rnanifest. dupa na~terc.0rganele genitule la biiieti.8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic. Daca au aparut deja forme de muguet. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. La sugarul alimentat artificial.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut.uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. b) Scaunele nou-nascutului alimentat. uneori chiar subtiri. in drcapt. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . pot . in general. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc. se observa pe marginea gingiilor nounascutului..ul 221). t use etc.sll1gu:e eu timpul. ReaI?i~. consistenta modificat. zile calduroase de V[ll"'l.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene"). La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu).a pc sprincene §i dupa urechi..iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . 307. pe IInga unghi!. . Citeudalii.8 mai \'oluminoasa. Daca temperatura crcste brusc. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala.ernperat ura rect ala creste peste 38°C.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«.errne n] este dovad a '"crizei genit. A II a rat u I car d j () vas cui a r. se urmaref. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot. 'I' em per a t u r a.ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire. numarul 9i amplitudinea respirat. in medie de 1-3 pe zi. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana. ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p.l) are loc imediat. eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul. mai moi. 166 a 306.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are.e usor balonn 1.ul nu-si poate regIa temperatura corpului. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana. Ctteodat. Respiratia cste de tip "abdominal".ale" da torit. t. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a . v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305. Due. fie mai sus in canalul inghinal. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. In contact cu aerul devin verzui. Ade sea e xist.Zl. i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari.lte cu ateni.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876.ire. Chin!' daci'i ~St. u90r putrid. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. artificial sint mai voluminoilse. de altminteri.a ~i in stlnga.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura.lterea in greutate este normalil.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu.. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie. st. inainte de termon.h punetul de plecare al unei infectii mai serioase. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. in 5--8 zile. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie.u-i all' sU\. lI1irosul este intepator. Ca mijloc de prev~nire se .) poate furniza informalii pretioase.a a scaunelor (apoase. "margaritarelul"). patul ascz at ]ingii un calorif'er incins. pUns). Nou-nascu t. seaunele sint. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt. Sint miei chist~r~ care dispar .l'ij g"IH!'ale (t. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i. .i partea inferioarii a toracelui.). grunjoase etc. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. In caz~rJle de seboree recidivant. temperatu-s sugarului coboai-a mult.gum. care se poate propaga la distanta [intestin). lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati).3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten". 311.ru fiecare 100 ml). est. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator.ine pf'ste :37. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 .a mici deformari: sternul proiect. Temper.e nascut cu m ult.at inai nt c. A b d () III e II u I est. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat.lo~ ~l tetll1: lor. 1) Muguetul (stomatita albicantii. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern.recomand~: fier~er~a biberoane. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe .ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic.ului sa bea lichide din abundcnt. . cu miros arornat (acrisor). mit. k) P anariiiul. Citeodat. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. toracele in "carena" (fund de corabie). se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . est e sa se dea' nou-nascut. 310. a unor miei iesit.. a) Numarul seaunelor este relativ variat.) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. refuzii sii miinince. localizate p~ mueo~sa . iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile). 308. 309.5 em inseam nil. Est. flerbe:e.i-ist. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic). starea de yeghe sau de somn. Sf' rnenl. ell.l uneori de unels variat.ul la t. de ore . a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica. pe 1ll1ga masurile de rna! sus. in astjel de sit ua tii. m) Peiele albe pe gingii. pentru ca.l pielii capului. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". daca eref. sint date iI!sa de 0 . A precierea functionarii inimii 9i a circulat.

. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului. care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului. adcsea . Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani). cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt. 312. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt. dar diagnosticul este deja tardiv.I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. de a se mene a . tratamcnt. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor. eu bl'etele (fig: 93).tii Ia fetite.b o l i c e.ere.0 perna specialii fixata de un chilot prevazut . timp de mai multe luni.i frccvenici acestor boli. medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco.ut. virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. se va . corecteze deforrnarea in mod def'initiv. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti .'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). mai ra pida.a t mcd icul.rim b (varus cquin. apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!. tui sini m~tl(le de ingrijorare.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8.24 de ore din 24 de ore"). Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -.). at it udini minore de picior st. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C.(hidrocel).amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici. irit. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. Uneori. est.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). a oeast.ie fort.at.cv a suptarmui.~or de coreelat. J)lIpil na. se d atoreso poz it. de la cell' ncrl'oa. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'. ca fLzlOlogl. care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\..arii ca p ului fcrmn-a l.e de termon. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite. /\ceasta atit.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. Cu t oat. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e. (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t.ltens din pun«t de vcdcre gcne. IlI'orturi sponlane. apoi nurnai noaptea.arnlni dup a trat a mcnt. se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. In general.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu. simple. 0 corcctie chirurgicala.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate). Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee. 90ldul fiind in e xtensie continua. sindactilie (Iipirc« degetelor). 9. gradul de fuziune al Iabiilor mari.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it. Copiij se 1188C llClJ'mali. talus valgwn) U901'de corijat.con~rola pozi\. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. unor parW!l 169 . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior. capata din ce in ce mai rnult i. dist.. oj III insistat asupra acesiei anomalii.ca fa nastere. 314. dominata de intll'zicre minta}[( grava. tot timpul (.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate.oped. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold. Da.ul rccornand at de crt. De pretari abuzive. ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a .urHca in fenilalHl~i na. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta.i ziua 9i noaptr-a .£. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor.. . iar rez ult atele rarntn nesigure. mai intii :. st. ciului prin care 313.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. care se va resor hi in citeva sapt.itie iii de Ilexie ale coapse lor.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata. a dczveti glandul ). Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. . . Anomalia este mai f1'8c:'el. La nast. asirnetrii de poz.derata. pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. (in 7/la£ ll.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior. Mai tlrziu. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni.uror aberatiilor cromosornice.ul devine rnult m a i dclica t.e anunt.pcnt. Toate at it. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: . laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului.a urina . numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt.sc (ccle pin!lla cell' . Ucforrnari le .nle).ia orifi~ este eliminat. S8 pot vedca . Acesta constii in indepiirFig. fdrd Numai cind preputul devine rosu. ~i de chinui: lor pentru copil .cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului.anta dintre anus si vulva. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . pentru masuri de corect are precoce. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila.tic: polid actilie (rnai multe degete). /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun.atii) a eoapselor la 90°... orificiul vagi~al ~i urvtral. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului. dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon.a.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara.3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\.a.

ancle (fig. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). (ontane/a micd sau triunghiulara.. foarte simetric. Cine! nou-M. Fig.a 0 observatie neurologies din partea medieului. d) Cefalhematomul." -'---- .rnoalc!« capului". AsHel. iar lnainte sut ura metopica. meningita «tc. la nivelul oaselor parietale.. care in majorit. De obicei.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului).a ne agravinata la lnceput. La locul de lnt.ancla mare se iuchide mai tirziu.a tiei pelvicne . craniul este mai mult sau rnai putin alungit.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a.. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. Nou-nascutul extras prin cezariana. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. ducind la constituirea unui cefalhematom. de obicei intre G si 18 luni. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale.ii cu mare. dispare in 24-48 ore.it.a popular . Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat.it. nu neceait. Zona fluetuenta este foarte bine limitata.. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul . considerat. 0 as e 1 e.prezentatiei".ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. 0 consisten\a m8i elastic. Umflatura este situata.).Cindestefoarte mare.rice sau nu. de regula.llnire al o. ramlne cite 0 mica zona fara subst. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar. care se simt Ia palpare. en 5e socot este tot normala. Aceste \. const. car'e 0 inso\e9te frecvent . Fontanels anterioara are forma rombica in general. pe de-o parte. (1. mai rar la occipital. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'.ia" crani ului la na~tere. simet. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta.a. 1.Craniul 'Ii fata 315.-5 em) in arnbcle sensuri. rontancra latcraLl. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali. C ran i u I.i mica.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ). se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui.rancaza 0 umflatura a pielii capului. de bosa serosanguina.ant. In mod normal. se naste eu un cap rotund.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa.ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent.e [ontanele. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit. Este J11k. Prin palparca crariiului . Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut. arnbele nu sint inchisc Ja nastere. 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. In mod obisnuit. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. Aceste tncalecari sint freevente.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala.'!.e sii (mici pete hemoragice). Iun t an r-la antprioaraj !I-I . 0 presiune puternica ~i prelungiti. diferite deforrnari sau leziuni traumatice. Consistenl. necesit. se cunstat.. a capului pe umar ant. Daca umf'latura este moderat.il de apropiate. se pot simti 2 Iont.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle. deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce. occipitala).uat. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I). 3lu. numit. viirsaturi.anturi poa!·ta nurncle de suturi.scutul\ipa. In cursul nasterii.urii sagit. in curs ul prezent.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.atea lor sint hanale.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. deoarece. acest. Font. pri~ definitie.amtni sau luni.a tratament. 52 inchide fonrle repede. Aceste spati i sint numit.urt. Ina intca oricarui inceput de travaliu.). care reprezinta zona de dezlipire a periostului.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. Adesea ac('sle onse au marginile a\.ea au ca ef'ect.s 9i faeuta din edem simplu. Oasele craniului sint destul de rnaleabile.ura aagitala. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile. cu un craniu "in ciipa~ina de zahar". Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. ~oc caloric.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. iar sut. _ a) Modelarea craniului.incitevazile. Daca Iont. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere.etricala dificila. Din contra. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana. Daca Iorit. crestet ul capului ("vertexul") este t.a ca normala. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). 3. roru anera postcr+cara. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose. dupa care f'ont.isclor cru niului nou-nascut ului. Est.a. aceast. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent. lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl. Rareori. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. apoi galbena) 9i de pet. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului. contrar bosel serosangullle. iar pe de alta parte.ant. La sugar.

ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. Vcrdictul dciinitio 1.e de vedere: .:t li~ te~m~n. Mama va nota perioad. in consult cu.irn aiei. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : .oare . ' .se de stimuli interni (foarne. I!U necesit. circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. jet e r u 1. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara.ii devin mai somnolenti.a Ia fata.~ (~e nast. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult. event. La ace9ti copii. !a nivelul e.ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. Majoritat.imei rnenstruatii. pentru a prevedea. Respectlnd aceste faze. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220). cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). 3Ui.baw. Unele mi~cari sau cont. 8-au..errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie).. Trebuie stiut de asemenea. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar.!enul '? co.ent.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. respu-at.a la ur: nou-. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile. Este de 0 .uent.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut. malf'ormatii).. de obicei.'eori. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J.Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.ii. se observa adese a 0 agravare ~.ot. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: .rc trcbuia sq. atmgerea cu un deget mal rece. hipertrofie (prea mare).i. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6.i a complct. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' . :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. alura evolut. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic. Hm.a a colectiei de singe. In general. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1. ci react. sau generalizata 9i perrnancnt.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const. 320. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul. buze.xt~erlllta\Jlor. dar en 0 consistent a mai put. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila.e re].nits cut i lor se face din doua punct. Trat. ca unii nou-nascuti care au suferit. E val u are a 110 U .rul gul'll. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl.a t. Catre a 7-a-a 10-a zr. 318. precizat. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1.erminat.ura este fluct. in functie de acest ritm. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[. Perimetrul cranian est. ' 322. Iooaliaat. sora de ocrotire si parinti.e mai mic decit in mod normal. e~ VOl' fi urmilriti totuiji.. 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame.spu.xe produ.arii de saniltate.in Ierrna decit bosa serosanguina.i suuaru. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.testinale e tc. mifjcari ir. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i. dind totdeauna mesele in fazele de veghe..ilne st. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat.ruatii ) ..c.ere 9i sa se desfa~oare normal.e) lUieroeefalia (craniu mic). Amint.a.eJe de VE'ghe. dar n11 profundl1. 0 minte deosebit. Umf'l at. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. nu 1. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc. sornnul nounascut. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.a unele tulburari.).vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a.ipa imediat dnpa nafjtere etc. concomit.ca nou-niiscuti lor Ia t. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor . 322 his. dupii. Un icter aparut precoco intens si prelungit. Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii). Se iau in scama : . Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. refle.n de Iix are a st. Se lnt. Tnlburiirde de somn . .a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint. cianoza este det. dupa termen (postmatur).a. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur). a) A nomalii de gestaiie. La uni. hipotrofic (prea mic). mama contribuie la organizarea somnului sugarului.ii nesistematizate.iva 91 durata t. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul.ji. circumf'erinta craniului mult crescut. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.orie (infec].abilita cu eertitudine. . cum le categorisese uncle marne./ da medicul pediatru. apOl o. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. anumite masuri.. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale.a de obicei de 0 boala gl'ava.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. ore intr~gi.ua 1.n~se.im pul nusterii dispar de ohicei repede. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare.j 2) pin a la resorbt. v Sistemul nerves.a. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. Orarul mesclor. CI.lui.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. de impresii tactile.ala a anomaliilor neonat. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche .ie .a smt fJxe sau. 317. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii.e in malformalii ale creierului .nsl1rile la stimuli primele ore. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn. Cei care dorm mult. fontanele mari. mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii).recat. b) Anomalii all' traoaliului. Ele trebuie semnalate medicului. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. Uneori se gasesc.ratamcnt.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. SOUl II U I. Daca sint t. 321. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1. Cind est. Na9terea. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. se scllllnba. recu perare .irnei mcnst. C i It n~) z. Dup a vlrst. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. In prirnele zile. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211).e accentuata. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl.). In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz. indiferent de greutate. dm contra. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins. se nascii (e x p ri m at in sap t.lu.a gestatiei.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. care uneori este greu sa fie st. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate.

succesive . Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora. plaminii este f'alsa. prin frecventa sa anorrnala. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge.ului san sugarului.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 .tc. de a~emenea.inuare in hrate. stranuta sau/9i urineaza. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. chiar daca se repeta.). mame~. paloal'e etc.orit. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.de .e in t. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. llU prezmta febra. In afara de orice imbolnavire. cit este tinut gol.oare sa observe. de tonalitate mijIocie.emclenllnatec:a cind este infometat). Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. singure. 325. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. lipsa de con fort (frig. copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. aer vrciat. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). Tip at u l. c:ute sau ncduri de la scut. Daca mama. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat. Cind apare. 326. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate. Est.le resJlH'atorn . cascat. neasociate cu alte manifest.a 0 semnif'icatie patologica.sfatHt ~i va invat.·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat. In eazuri mai rebele. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". asoeiat eu ahsenta vioieiunii.atie s~u de narvozi tate i. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare. durere elm cauz a oparelii. cald. S ugh i f u 1.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. care furlllzeaza da~.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". dar. nu prezint. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot. el va deveni ra. 323. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. FacultatiIe c:orpului :. care insotesc tipatul imediat dupa nastere . Cind este provoeat (de 0 intepiiturii. pnrahzll. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m.inuti m~i mult in brai:c. rcprezinta un fen omen normal. in timr ce vioiciunea se stinge.at. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt.moar:.i.). 329. prea strins lnfa9a~. dupa "partida" de 'plins respectr""). stare de agit.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. Dupa ce s-a indepm:tat m. in modul cum se manifesta. 327. chiar de seurta durats ~i intermitent. ceea ce alarrneaza pe multe marne. cascatul este prelungit ~i frecvent. la marii prematuri.ari nervoase. cascatul trebuie urrnarit aparte. Credinta ca plinsul fortificil. Eventual. Daca va f'i purtat in cont. provocate sau spontane..olit prin deelan. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. set. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. fara alte tulhurari neurologice.cbirnbat etc.. este n?s.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde.au o suf'erint. Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa.n filmili~. La nou-nasoutii la termen. de exemplu ceai de ana80n.ecesitate s. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. bine Stl pOItHt.ia incom?da in pat e. Ca manifestari izolate. Mama este dat.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica. Daca s-a udat. I>lin suI. urrnari. S t ran u t u I. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei.terea generala a nou-nascutuJui. dwree sau alte tulburari. casoatul se tntilneste rar. dar pot surveni ~i in repaus}.a unui guturai etc.ot1.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . resp1raiia nazala dificilil d at. se poate administra putin eeai caJdut. pozi~ie incomocla. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate. Tulhurarile de sornn . Multi copii sughit in primele saptamini de viata.ece ernisiune de scaun sau urina. 323 his.)". pozit. Se supravegheaza ctteva sile. dovedeste 0 suf'erint.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut.a. Cind ~jpii tare' 9i prelungit. normali. iar greutatea c:reierului este de 335 g.a eu totu~ dep?ndenta. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. . curincl. defecte innaseute. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului.e despre: pu. evidentiind eventuale aSllnetl'll. Ea ifii ar~ probEl:bil o. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof. Pentru combaterea sughitului. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. Din contra un nou-nascut Ia terrnen.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a.ana. durabil. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala.sllp. T rem u r Ii t 11 r.a. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate. 328. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate.rsoana n. da. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. nou-nascutul este 0 fiinl. in durata. rara.). 330.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza. Intre reactiile suspecte. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat.0 p. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). cind este lI1~r:J]t . 324. Cas cat u I. La acest grup de copii.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. EI poate fi numai de origine digestiva. nou-nascutul \. zgornot in camera. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat. raspunziitor de reflexuI de sughit.ea. corzile voeale 9~ ei'l1. 0 suf~rint.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. 332..

nou-nascut. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. In primele zile. Dup a citeva zile. 111 embrele inferioare sint fleetat. 96 - Pozit.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. aceste miscar] se produo sau Fig. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig. ca pul trebuie sustinut hine .rezire. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". unii sustin ca est. nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. mama va nota In cursul primelor saptamini. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). el devinemaiindeminat. a 3-a saptami. se dat.e 9i in ceala lt.resarire" brusca 9i general a. usor deschisii). multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t.ul.Poz itia nou-uascutului. se intinde putin.a asupra lui din flfara. Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte. Capul este de obicei inters intr-o parte. emite rnici grohaituri sau homhaneli.ia vert.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos.irna pe spate (fig. .ului. increteste frunt. Urmarind nou-niiscut.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. In pozitie de pronatie (cu palma in jos.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor). 177 12 Mama ~i coonut .a. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. oricare din aeeste segmente. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor.st.r-o part.ul.ierita nu ia parte cleloc. 96). 95). b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. 97 Daca nou-nascutul est. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul.ab ilit.e trus de Pi' spate sau lateral In sus.e in care const. Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent. Genunchii sint indoiti pe coapse. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot. miscsrile de supt). Incetul ell incet. Atitudinea de flexie a membrelor. In continuare. Cind este yorba de dezvolt.ea. Dupa ce ajunge in pozit. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. Ace ast. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice.ului). eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. ca 0 "t.ermen are 0 pozitie tipica.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. 333. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. nou-nascutul la t.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut. 98). degetul eel mare este adus 8pre palma. deschide gura. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie").icin a apuca sinul sau tetina. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc").ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet. Se rernarca poz il.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit. in paginile care urme aza vorn arat. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu.area neuromotorie a nou-nascutului. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului. iar capul at.a). Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. schiteaza suptul. bratele se mcntin in f1ex!e (indoite). Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab. 97). asemanatoare partial cu pozitia din uter. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga.na. el int. 95 . Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. Ele sint fapt. Imediat dup a nastere. din decubit cefei sint hipotoni). Bratcle eint asezate lingii corp. nediferentiat. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. Degetele miinilor sint partial strinse. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"). . iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.a. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare.oarce deja capul spre lumina. cohorit i}i int. Ia un stimul oarecare . Din a 2-a - Fig. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput. dorsal.at.a. Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. crescute fiziologiee.

ate Impu a " . e act i v ita tea. aplicate in jurul gurii.m acelasi sens ca SI st.Ol la parll. motor sau secretor. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl.ns~b.Mersul automat.L. datorita reflexelor primitive de "redresare". dm'ere. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut. pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare. Unele din aceste reflexe sint de protectie. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect. 339. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent. 338. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata.:-l. ridicat .. uneon \lpa. ar. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". 337.1111:(. 100). 1\1e I' s u l . Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni.E. la colturile buzelor (drept ~i sting). slIl. ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a.scuLul rilspun e pnn r. nou-naseutul suge ~i inghite coreet.B 011' car 1nale. aut 0 ill a t. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. " . i't Rilspu. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent". Raspunsul este en at. ". La contactul plant.imulul.e:! . const.Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu.a talpa piciorului.m r. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar.Pentru aCl'dsta. ea aterizeazs pe cele patru picioare. Nou-nase.Fig. Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice). d~s?hlde degetele.astfe~. nounascutul tresare. Se VOl' expune numai citeva. altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. " 340. reactii automate la rnodificarile de mediu..'[ se Il1. cind acesta este desfiiljat. se..:were" '\proape irnediat. iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare . cu trunchiul usor aplecat mamte. Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_. a intoarce). cit mai ales de cele inferioare. iar primul se intinde. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a.I in masuf'a. in locuri sl~uate . . <E. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics.scutul este tinut de trunchi.ei (talpa) cu masa.. Jar celalalt se tntinde. m~mbrelor inferioare." ' 179 12* .leit nou-nascutul po.utu 191 "intm e tot ~o~pul. 98 - Reaclia Mora. t. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1). care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare. in mod obi~nult nou-n(.' . Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate..-pU.u ur. Medieul este sl~trul'U.ed~~~ este indispensabil s. fiind necesare supravietuirii.conI 0dfl. Simetria atitudinii lnt. fie ea este yorba de cele superioare. s~ (. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza. Ie mtinde . Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac .spunsului Ill. . este la interval mai mare fata de ultima alaptare. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului. S-au deseris zeci de reflexe. 334. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. La nO\l-n[\scutul mai pu\.\. Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. 98). sub brate.(. uneorl ea .ricitatii provocate ~i a r8.ate f'i . r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig. complet. exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe. declan91nd astf'el ml~cari de flexie .~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. . 100 . d' lji cu pumnii strinsi.. .daca trage ' eu ruse (le seu t. Nou-!18. sa ~precI~ze . Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc. S i ill e t r i a. vertlea~.lanul me: sei se flecteaza.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta.I!lc. . Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge . de exa. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. iI..a in mal rnulte stimulari (at. I' 't J. Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut. Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . Fig. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl.nsul la du.lS0fll'C :1tingerea cvel. Prin studierea moFIg.in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn. 336. nUl:l~~te .mmare.etrIC. .it. Cind acesta din urrna atinge p. Daca 0 pisica cade de la inaltime.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect.e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. f telor' cardi n succesive .e lil termenul de' "reaetivitate". mg 0 a .at nou-nas~1_ltul.tuoli\ ~ 7. departeaza bravele de torace.rerea vie. 335. d . el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . mernbrul respectiv se Ilecteaza. In jurul rirstei de 3 Zuni. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg. 99).

[lira \Ip!it iii fill'!\. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. ~e 1 IU~la (un. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt. 347.era obi9nuit sugarul. in absenta unui obiect luminos.e de a fi atins sin~l. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. 1\1 i r 0 S u 1. dupa mi::osul_I. Picaturile antiseptice care ~e pur:.J o privire mal net. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede)..'i crc!je.plpal cu m~mll~ sale. I?e abia dUl. dar care este trecatoare -. nou-nascut. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini. 343.a.ul intoarce' capul sau clipe~te.la eal?ura. daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat. Uneori.91. pleoapele sint lipite 9i tumefiate. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie.~lll. Con t act u Iso cia 1.:. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at.entia este deviat. p:ecoce. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. dad! nou-nasGut~1 este in stare . 348..?rtant. miscare globala. acesta refuza sinul.imp ce celalalt es~e inchis .. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul.i pentru citeva zlle de . trecator ~i fara imp. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. Comportamentul e m o t i o n n ].V azul. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent. in brate. sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte.. N a suI este in general mic. l\1irosul est. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. .n ])rimele zile. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d. ca iritatia conjunct. it 181 . Acest st. La foarte.a piciorului excitat. EI poate trne ochii deschisi. cOI_ltactului este linist. Tipa inaintea meselor dar s? hIll. 345. pentru a se stinge progresiv o~at. Aeeasta umflare.aptelu! (sau al corpului). prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans). dar nu "vede inca. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu.. in primele zile de viata. _1n.eon la 1-3 IUI11) suga.la vir8ta. 342. . la fiept". Asa cum s-a spus mai sus. hem?ragi!le trec dupa cIte. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e. UTI. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului.l ~a asculte. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii.ivala datorit. inc hide 91 deschids ritmio gum. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. De asernenea imperforat.~te~te deindatfi ce a fost hranit.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". Clnd .c.. "rorbindu-i" cu roee calda. unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei. nou-nascutul poate deschide ochii. Willi) .re rnedic. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a. Mi~caI'ile simultane. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81. Aceast.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %). nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins . asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i. proie~t~aza brusc. 0.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el.de veghe §i este linistit. Cind plinge.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit. purtat la distanta de circa 15-25 cm. a sap~am. este yorba de 'un caz pato]ogic. inainte de a) ~ . la auzirea f)i la alapt. Este cunoscut fa ptul ca. '. D~ctl. De subliniat.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr.a rniscare poate fi oprita. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune.rcetar~a prIVIrl~ ~. In medie. . Dupa 7-10 zile de vl~la. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei.0 hi i .}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor. fa. strabL~m este patologr. coordonate.at la nou-nascuti. d~n timpul tr. un ochl. ca iii \ipiitul. prin infectii cu germeni ban~li.are. Daca sint despartil.em:rag21 ~ub. este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. paca nou-tuiscuiui plinge.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut.ulan. dupa sfatul medicului.la mama lor. eonoergent (spre nas) F durabil. Se vor examina forma 9i configuratiasa.tlv~le.sint c_omple~ formati Ja nalltere. G~ \Ipatul.nos~ute.int.u.e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. C~.'apuca 91. corporal mingiiere. Nou-rrascut. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt. S~ spel'le u~or la zgomote. unii sugari primesc sa suga numai de. as~manatoare cu la?flmlle. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut.e prezent la na9tere. privirea nou-nascutului este vaga. 346.ul pare atent.. n. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor.z:. care trebUle tratata cu grija. nou-nascutuf este "psihic orb" (H . cu ochii deSC~1l. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat.ayali~lui.yte sugarul. inaint. Simiuri 344.3~5 secunde. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'.a. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. urmfl. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. datorita unei h.c~nJu?c:. poate privi la dreapta. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate. In Leaganul de copii i. O~!lii reprezint.ml. Este bine ca m~ma. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta).ii de cat. ea ~i dnd ar ca_utl. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18). lual. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. cU. pare ca-si priveste mama sau pe exa'.mama. ctnd s~.tul poate emite putine sunete involunt.t mflamate.it. 341..a. prill. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele". Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral. inceput lumea inconjuratoare. un ochi poate Ii deschis in t.ninator.a. cind in cind apare un "zimbet". comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z.rJl a. EJ vede. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. Toate tngrijirile se fae eu calm. Organele de simi. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. ~ i mba j 11 1. mal ~Ies noaptea. care ingrije.a virst.a~e laringicne sau guturale. poate fj e xamma~ in J~une corid it. be abia dupa cit~va zile.. pe cind celalalt este intors spre stmga . DIspa~ in primele luni de viata. .. pril. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior . 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. Nou-nascu. iar c?n}unctlvele SlD.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast. . .

saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). 364. luat in brate. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica.rt. Unii tipa eontinuu. 359. Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. v~rzn. 8arat).a. 362. fie asimetrice. prima alterna. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. ci va consult.' . in afara de vitamina D. drajeuri sau picaturL Da~a ah.il.usc~ta!.349. margarina). Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate.~1 apte. far a sa ajunga la ingrasare. ' .. Se vor evita leguminoasele (fa~olea. brlllza. gingiile. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini). Se examineaza huzele.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit..alul. Capul nu poate fi intors intr-o parte. se 183 .f1 nil: nccazurile. .v:le. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). carne). ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase. de. F u III at u I este daunator pentru sugar.ul purgativului). Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. fie absente. Laptele este foarte ne. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru. unt.500 1 pe zi este suficient). oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. Diazepamul.. .imentcle care le fae rau. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). v_or d~ al. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri. Ciclobarbit. schimbata zilnic. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. Personal. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. sutionele strinso.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. preparatele arsen. mazare~ . cartofl etc. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge. ecomandate r fustole. bolta palatina.at ie siJsau reducel'ea apetit. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a.ului la sugar.). sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li. Bromovalul. . "in~epenit" (corpullntins. n~u se. NevOla de hch1de este de 1. ace.au exagerat de agitat. conopida). tru care tngrijeste sugarul. ~ste cornpozitia adecvata a hranci. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare). Este gre~ita conceptia ca laptele. D a c 11 est e r l't cit 11..amar.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. . Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO. . ' 354. Gimnastica are un efect Iavora hil. Manlfestarl anormale 351. este somnolent. 356. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. schimbat la alimentatie.re trebc:le lu~ta de mama.nele ant:blOtIce. lichide. este bine ca mama sa poarte u. cresc secl'etia lactata. In aceasta pozitie . ccpilul nu poate deplasa de loc capul. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. tree 1.. grasimi (ulei. . Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). Ma. hidrocarbonate (cereale.. De fapt se recomanda toate aliment. (usturoiul. ~ . transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama. ceaiul etc. .) ingra*a in mod inut.suga_. Alimentele iuti (piperul. 352. 300. lintea . Chiar facea inainte. 361. inert. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. urzicile. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept".a cale este suficient. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. A leo perm~~~.ros agresl... slnt dispuse sa dea crezare afir. Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. Purgati. berea.cesar. deoarece conyine acee~. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare. unt) sau . -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra. rochiile. ca.. Car 01 u 1. COI!Opida.ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. aportl?l de y~tamll1e p: aceast. Daca m~m~ nu tolereaza laptele.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl.menta~la est~ echilibrat. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. altii nu pJing de loc . .i. Cantitatea excesiva 182 sugarului. Aspirina. La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare.v sau calitativ.~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. u.e.eaza COhC1. . i i. COhCI sau r-efuz ul sl.lCale ~l merc~l'wle etc: 358. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0. sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. Ali men tal i a.culoare deschisa. . sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1. ~ determinind scaune moi la sugar. Nou-nascutul este prea linistit s. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u. \ a p1. chiar in ca. 363. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie. oeapa.limentare. ~.cu ~lte 'protel~e (carne.ntita~e mica. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata. plante~e a. fibre vegetale. R e r 1 e x e ~ ire act. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. pe~te). Lenjeria va fi curata..at. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. agit. Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. Con s tip at i a III a III e i va fi trat. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. Se poate bea ~i lapte degresat. 353. el nu . C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e. 357. varsaturi sau chiar diaree).a c u f'ruct. cordo~nele. Vi t a ill i n e.. fawa de ovaz._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. rnai curind prezentarea la medic. . Mot I' i cit ate a g lob a I a.a}.5-21 pe zi.nulUl (Iaptele caputa gust.ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative. . Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. caldura. ardeic:l).a pe medicul pedis.n halat c~urat. G u r a.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea.mare sau cu m1. asa cum s-a recomandat mai sus. cl'iza de colita a rnamei declan:. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l . ' . Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. compoturi etc. ou. :'\u sin1_. .

.a dintr-un covoras vechi sau de stofa. candor.iii 150. nou-niiscutii hipo-. tarea 184 Treb~ie acordata.0.atea la na~tere.larea zilnica. de filre:~ cu ca.cada se spala. In aprecierea prematuritiitii.).36? I ~ l"e n a ~ 0 r.0.0. . cu sirntul raspunderii.reburi se a mina sau. cn greu\.. spoitul pcretilor. organele genit. pel'imetrul cranian. care se pune III doua fil se cease ca un buzunar. De fin it i e. deoarece la aoeasta virsta este foart. _ Nu se folosesc deodorante \. Daca eXLst.) cu care se va "usca once urma de umezealii. greutati etc.a complicat. ohliga [ii sociale). .d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10.e necesara mai mult.tii sale. nou-nascutii hipotrofici. . anumite dozari de substanl. b) prema/uri de gradlil II. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie. 101).a odihna. reflexe).'iros tra- In rap or\.egorii de pre mat uri : a) prcmalur.ar de lernn. . (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. In orice familie se va irnproviza o"masa. d aca mama are obisnuinta va face un masa j . Iaca plimbari. administratea de preparate eu fluor). Minkovski din Paris) 2500 g. Or. 367.ale externe.ivit atii de toate zilelc (gospodarie.tia lactatii scado. Jar In cada se pune 0 bucat. excesiva. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.!.g. . in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. indiferent de durata gestatiei. daea este posibil.sini.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. sau de ~]fon. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. Odatii cu reluarca act. pe I1n~m.a la 0 Iamilie de prieteni.m~ma:1. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece .e masca se leaga in jurul capului (fig. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.a de material plastic. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia. p.Ze se taze la 2 ule $1.a. se evit a d urerile de "ljale". eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g. cu consecints serioase asupra siina.? alunecaro. lipsa de odihnii de noapt«. ell gl'E'ula\. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce.a.ea Intre 20.flamalii. In moment. Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii.ul f'amiliei. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare.).ul cind medicul ii permite marnei sa.~at".0. se Iac int. vi at. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii . mama se va spala binc ungluz.Ui. camasute.la. BU? . este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub . . cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. va insist. . se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie.?tru a evit. regiunile mult. • L~uza nu este inca.li". de infa. parul.e r~cepttov :a once boa. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei. Est. 185 . . ingrijirca copiilor rnai mari. la aer. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. curatenia generaHi.e etc. in familie sint persoane cu inlectii cutanate. eel p utin. Munca fizica.0.e 0 ingrijire mult mai eficient.a e~de:ile pri. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar. .a ~endmta la L. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. ~1al!la va face dus zilnic.a. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. g iii 20. frotir etc. Procedind asa. se inainte de t.a de familie (vizit. suturi). pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor.00 g. g. dimensiunile mugufllor . se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii. inghinale.ermen cu gl'eutat. Asemenea t. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului . daca. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere. cutele de la git (in general. In acest caz. mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia. secr(.r-un ritm lent. cu grelltatea la na9tere !n\.anunta lnceputul _unei "race. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit. . In t. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda.Cll greutatea Inll'(' 150. se deosebesc urmiHoal'ele ca\.). de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. " .]pator.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara. Pentru usurarea muncii. zonele ce tran- 366. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. c) prematun de gradul_ I1~. unguente etc. sistemul nervos (tonus. Dirnpotriva.e clumlce m singe etc. 0 r a 1 il. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui.e mai mare de de la mame diabetice.re 250. ridicarea de.0. de gradu! I. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. ~lnul /mame{onul. mama (Ja sta eu sinul descoperit.0.a punetelor de osificare. lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat.0 g. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe. prezenl.0 g iii 10. spll'a axile.ante . Marna va fi mai putin solicitat. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A.

Pwlea este r09ie. endocrine. ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle.a: sint marne care nasc numai prematuri. refuza sa mal traga dm sm.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate.rat in or asul Helsinki (3(10) \. C a u z e 1 e care dct.. . circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica.ii veehi).atii mediului etc. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura . Maternit.i in unele OrHr.. eu gura mare I)i harbia ascutit a.l).ismele. la prevenirca unei nast cr i premature. 187 ..e. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de .. ca~. sint sub 3 mm la 36 saptamini.antunle pielii de pe talpi sint rare.. iar fontanelele sint mario Fat. In schimb.~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile..entel~ cind sugarul est. AlimentuJ de electie este lap. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie).ele abdommaI. Exist. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn.e f1amind.e. ~n~llntll1d pozitia din ut~r.ura}. cc:astele pr?em:nente. . Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte.t. surori de ocrotirc ). pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S). socurile psihice : t. I?aca st~garul.imp ul sarcinii.oal'ce sinii in cOndl\. ci asociat.'prematurul sta culcat ghcmui. n:an .a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. 186 . familia. instit.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. t 11 g r i j i r i. boli de sistern) etc. .ul est. Este r:e. 368. Edemele dispar. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic.uritate nu se face in toate cazurile. 371. re~p'Lra- . de gestatie 9i devin numeroase . fata de nou-nascutul la terrnen. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi. Greutatea scade la Inceput.stl?ulll nu. bolile dinaintea nasterii (de inirna. de singe. seurte. incretita.ii este de 10% din totalul nasterilor. cu ansele intestinale vizihile prin peret.iva ce nccesit. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani).preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. va .consta!1t~ ~ ~or:pulu. yy . prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata..]J1e secretla lactat~. pe aceea. s. trrunghiulara.sin: MultI dmtre el. t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. . prEdispozitie genetica la nastere prernat.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . ex~eDti~d mom. mama. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. iar toracele ingust. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem. Cif'rele cele mai mici s-au inregist. . apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm.fi PUSy . lucioasa.lI1t ?obontl.alatii pentru administrarea . placenta bolnava. constitution ale (talie scunda. Dezvoltare a cart. determina stare de somnolent. aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare . ceea c.inct.a cste periclitata.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. De multo ori se rcpet. Parul este scur+.o slab dezvoltat.ia intre hipotrofie 9i prernat.a este mica.i zarzavaturi proaspete).. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute).. pentru a meni. 370. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul.. Aceasta lfli va st. Doarme aprcape tot timpuJ. Jar te.a eforturi mari.mama. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate. fructe R. intoxicatii.amtni. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu.UL.e din Republica Po pulara Chineza. coagularea stngeiui. F r e eve Il t a medie a prematuritaj. care este de obicei mai intens I}i mai. gradul ina poia t de cultura. h) Cauze medicnle mateme . a 37 -a saptamlna de gestatie.ate fizica si sport. • . Prematurul prczint.maturI~ tate extrema pot lipsi complet. nelegitimitatea. bolile din timpul sarcinii (infectii. malforrnatii congenitale ale Iatului. cu mici pauze . . sistel!lele r. uter mic.' III putin adinci. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare. virst. . moi 9i deformate.. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~.za • 4-10 . un de s-au facut ef'ort.surnul scazut de lapte . Icterul.raumat. echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. derivate de Iapt. tia. inf'eot. Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider. m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1.<. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue. activit. Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. a 33-a. namte e folosire se incalzeste la 37°C. De obicei nu sint unice. a) Alimentatia. Gltul este subtire.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat.. ceea ee explica frecventa constipatici. ed~mulUl. alimcntatie deficitara a gravidei (cor.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. carne. apoi devine stationara zile sau chiar sspt. •. la~ in caz de l. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara.urii si umidit. cu inst.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul..~ i-at.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici). Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate . munca de noapte etc. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. . Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? . brelor. iniectii ale fatului etc. Initial. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere. Din motive didactice.. a 34-a saptamina ~e gestatie. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e. labiile mici 9i elitorisul par La biiieti.anat. protec!w unpotnra infcc{iilor. Cunoscind aceste c a uze. d~ ~eglare a tempe.tele de .aticc ale [icatului fL rinichiului.nzim.a ~I apatie .de oXIgen. abdomenul este voluminos. uneorr cu rmscan penstaltice). 369.ioase. scrot. dm. fumatul.C? ating greutatea de 2500 g.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. de rinichi.

. a IntIr. Ia intervale d. (. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u. Rahipe e. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa. Pentru prev~nirea anen~i~i.~ ~~~~ " .e 91 t. Iizician. jnLiJ'zierea de limbaj.irs.lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ. I' .a supt. nn apnca obiectele la 4 1uni. prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36.stud!at~. . . . Locomo\la.. La noi in tara.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot. t.. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn.i I In caz de guturai. urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni.:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau.aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. . Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p.ine intr-un dulap special. . de cele adapt.i vaselor.. tre~uie ~il.a supraincalzirea prematurului. alegel'ea unui anum it produs de lapte. .i. .. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil. este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. at.rins. pentru a nu-i limita migeal'ile. .cit dup~ lum. . . se fierbe inainte de a se da sugarului.0 g . Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut.e . avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C. scriitor franeez). 1. )lunz~Jtor virstei. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \. dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\. J88 Cea mai importatud regula in p. 1 1 ..I~Ce~~~\dl~continua. So VOl' folosi tetine moi. intervalul dintre mese. Victor Hugo (1802-18~5. Churchill (18/~1965. ." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii .a sil elimine aerul lnghitit. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C." . separat de lenjeria restului familiei. In ult.ii. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm.t ' 1. execut(l ordme. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(.~. dO. indiferent de recornand aril« de pe cut.~I eea a . sugarul va fi tinut ridicat in sus. caloriferul.J- 189 .. astronom 91 f'ilozof englez). dmtre copm m VlrS. mare PlCtOI' franeez).. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!. Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. prof.'. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare... rit .~claUi. as '.e praf Lactosan sau Haraul.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g.. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea.1~n. . mama va purt~ ma~cil..baJ. Newton (1642-~727 matematieian. . mare om politic englez. Similac) sau acidifiate (Eledon). \Vmston. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se .ia. . obosesc repcde. Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil. Se alege pentru sugar un pat metalie. in afar8. ut ill formatea unor propozl\ii.re. fixat pe perete deasupra patului: sugarului.al'sil U?OI'.91 psihic. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire. Asa cum HI m a i spus.. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. c) Protectia impotriva infeetiilor.i.a a camerei (22-24°C). Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore. .. Este absolut necesar un radiator. proa~. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial). 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi.. sub forma injectahila. inainta de Iiecare m asa.l.chlar tota!a.a folosind stiele cu apa calda. piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor. sub forma. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot..~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil. pent. ~as~pdm~ni. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. . nu stau in ~ezut nesus\mu . treaza corect.enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1..] sub forma de inject.olereazji. care se spala zilnie.-1778). numal pcll_tla lltl( . .ie 0 data pe silptiiminil.. aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea. pe zi. cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut. nu pres st. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli. Orice preparat de lapte. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant. Pina la 6-8 luni de viata.i prea brusc. eventual eu 0 solulie antiseptieil. I~ adevarate salttll'l.. tet. Auguste Renoir (1841-1919. . Dupa fiecare supt.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut.. Scut.tm 1111 ' plClOare.inalnr :.' .a considerare optimista. regurgiteaza ('i .. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun. Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re.d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap ..ulttl~ ~re 1~~ ~.I a lIlll.ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait. arata prlll ges Ull. daca se pl'eparil si se ad rn inis..In vizitil". zlenlor motai'll.~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati. apm a merg neII lC P.ie . Parintii prematurulUi. Ia nevoie. Se va evit. aSOClflza.ire. tismul se previne prm adrninist...!1 (.\1 2 .1.. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L . . . Sobele.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera. d 1 000 2 000 ..1Ilt'gomc. masa de infil1)at.ul din hibcron. e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. . iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet.t Ie e )'11 Iunct. Lenjeria lui se \.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves .en~ru un an.. Eleclon. pentru un singur supt...00 g).Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto). In jurul virstei de 3 ani..zmta nele dintre minti]e st.. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece. zidul din apropierea patului sugarului.1tlve de. Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl . de solt~ti...~e(). Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba.. .1mb. Iapt. pentru a preveni arsurile. Dupa aceast..imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u.im p de 15 minute.la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml). d~ la 1694.ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~. Inpt.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8. .ate (Humana. se v~ .ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun.um1t pre~atUI'.. 5e calea eu fierul bine lncins.tan~. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.it prin gazele pe care le em ana.. .rarea ZI~TllCa e "-.5-36. . . tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu. dr. 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her.. t" 'e de 3 ani 600/. Dupa llscare.1imbaju1. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease .l .ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest.ilac). prematmii r(cupereaza dir:tr. .

.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte. in?redere.arilor motorii §~ ~si~iee. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil. .Ie casmce tre= cind pe primul plan. termen prezinta imediat dupa na:. Sugarul se va famili. pergamentoasa. de. uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. ~e va o_bll. un premat.care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini .e. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). i~i formeaza mai greu unele deprinderi. tulburari ale apetitu lui. desi se nasc la termen. vocii.30-6 dimine~\. Sugarul a "propus" un oral'. este prima manifestare umana. Anxietatea psrintilor si.iv. Subliniern ace ast. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.nenuJ ??rmal. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina. mai devreme prematurul. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. ca ~i eeilalti copii.ai". prematurii sint mai agitati . eu imagine a Iigurii. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate.a. 0 mare parte dintre prernat. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. Ingrijit nymal de ea.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI.a . Este un nou-nascut dintr-o gestat. turgorul este scazut. Dupa observatiile noastre. sa aiha "eucuie ~i vinat. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi. sa cada. lanugo lipseJ?te.sa 0 solicits i~ea mult. Postmaturul 373. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot. cu mirosul eorpului. primesc mai greu alirncntele consist. de agrcsivitate etc. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent.'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport.avii. prez int. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit. uneori t~eb~f1. adica sa fie . Ingrijiri]e. de furie.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut. Alimentatia se va face cu mese mai dese..! mult terr. ~ugarul va fi linistit. ell rc act..orie la acest grup de copii.) ti da sentimentul de siguranta. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm.lll.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile). Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r. Daca are un ajutor In gospodarie. de preferat de catre mama.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est. 372.a recomandare.a insomnii. intelegereu I. independenta de nevoile lui. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii.are intelectuala norrnala.. Este verba de grupul de copii care. In general. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil.lngr~JI~ de aceeasi persoana.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn. au 0 greusub 2500 g. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. parul capului este redus.en te.) f1lrll motive justificate. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale . a virste i gest. Spre deosebire de prema:turi. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. Calrnul. Daca nasterea depil. pentru ca stim din o xperient. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st. cit ~i de programul intregn faml. mai ales.~.a c~ multe .~e~te c. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua. de a-I vme in brave.ii nervoase. la nevoie. cu eantitati .. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. v." . prematurii VOl' fi lasati sa se joace. pentru. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. este bine ca muncile casmce ~a.. ca el eon~lllu~ .itati adecvate. cu . pentru a se intern a la timp In maternitate. Iie lasate pe seama acelei persoan:. 374. 0 r g ani z are a z i 1 e i. iar cu timpul.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada. Jar In perioadele de veghe va incepe sil. pavilioanele urechilor au cartilaje. mai mici.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.· . La 6-8 sil. Hipotrof'icii prezintil.amentale ale Iostilor prematuri. testieulii sint eoboriti in scrot. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :. somnul deCJine mai organizat.a.ri grave.ili~: u9uri.ationale la nastere.amtni deficitul greut.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen. Nurnai mama (sau.In studiul respect.tere 0 piele uscata. care are nevoie de uniformltat~.uri au 0 dezvolt.eluat.re:ne 91 corect.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj).n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa. cu :ningiieri]~ ei. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica. Or.2 de Iuni. Intre 2 . Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. seazind din virsta acest. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. . dimpotriva.i in cant. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou. Daca. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt. 7-10 190 .ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil. pl'lma masa este primita Ia ora 7. cu tonalitate~.a toata asupra sugarului.a. remix caseosa este foarte redus.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba.a In acest sens. La rtndul ei mama . au pielea uscata.

alapta in eontinuare. tinerea la piept. um se poate desfllnta masa de noa t ' .s.a 0 regula stricti't in ceea ee J". Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. . La masa u. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta. Va ria t i a ape tit u lui. 11 (masa a II-a).ontrazice.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds. La aceste mese din mijlocul zilei. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. I felul n D. ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici. lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest. s- f: V w . el are sa suga.v. trept. fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa..zy alui .s~!e ahmentare.6 sapUimfni.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si . La . la un sugar alimentat exclusiv la sin.are ii sint satisHicute citeva dorinte. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ . fie ceai..u medicul. i se va vorbi c. De obicei. G. ar pu. lll). F.:sd . Rolul mul.. va fi pus si la • . a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. va consUlta medicul de c. "d -.)m 'it. m nici un caz dU))a orele 22'.ulga mal.u! celei de a II. C 1p.t i.e. punct. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. pentru a se cuno' t " '" .. e1 invata sa aiba incredere in mama sa. el nu vrea toata cantitatea propuaa.at neeesita oral' regulat al meselor.ide incredere. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . cind . Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa..hlar ~ mese).. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va.stE. 11 va lasa sa eructeze '. past.om~ ~:.inamte de penultima Alimentatia .elalalt sin.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ . meet. Se va izola intr-un loc lini9tit.ca 9i intinde buzele. Plimbarile se fac in functie de anot i . Daca este hranit 1 . . Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' .~ Tagf~ fm . A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. Alaptarea. _.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica.'" ." sugaru nu prot. La rlndul ei. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros.. mama este dat. el l~\. ' C ' dm~ daca . Lng hit d Ja ~fn. ~75. nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. :Mama va a9tepta c. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a. jP ~ . 9i mai tirziu orele de masa.J. este inutil de a-l c.e favorabile unui echilibru sufletesc c.Iarn !mp: :~ra intl'e. Cind c. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta .' 1 f':_ :: mam. Pe linga valoarea biologica.u tandrete.. 2"':3 ore' a 0 mas:: n.al ~i~eva minute ~i supt. n c.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte. .ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'. din miezul zilei. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper.• 'v r a :-~ 1 me s e lor. pe ]jnga aceste manife . cei rnni multi a e .lnd cauta c. Din experienta ca la fiecare alapt.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t.at.~rele de sup t.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie . dat.le.e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza. se poate da. .nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.t. De cdle ' I ~pte. caldura corpului 193 13 . mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie.a nn se h saturat la supt. garul nu Cl'8ste sau chiar' . .ac. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat.eva. Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate.1 a s. a~a tnctt el nu se mai in~arc. crescute progresiv. ca 9i c. in locul suptului respectiv.Un.a me 1CU pediatru 9i de ore. daca mama lipseste 0 data de acasa. Daca mama alapteaza sugarul.U. sugind mai mult ~i ':p a.esteaza si wuga. prima ~i a doua masa. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin. E. cit este tinut in brate. Nu J'eafiI'J.oare .a Ia fiecare masa este variabila. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio. care Va staJ)]h daca este utila 0 c. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda.~f1 dup a ora 10 sau chiar . fara placere. Ce1 mal multi suga n renuntj.Mama 91 copilul 0 C. dimpotriva.. pen TU eructatll dac.a un supt r tId I " .re~te t. SCd e lD greutate se an. Dupa alimentatie.l.u stant1ala. Se risc. care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. cu placere.g mai intli 0) C . Dcesa. i~i mi. dar intr-un mod automat 9i "pasiv".utul .0 palte dintre ei renunt. ~i.mamel. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit. muls in conditii de curatenie perf'ect. D. (slmtmdu-se sated pentru m .sip cu foame. Jar dupa amiaza _ spre sear& . g t' ' vOl': pe Zl.oare sa-i dea sa suga. 244). schiteaza mi. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince.I . Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc.o bema secretle.orit. . fie eu pompa.carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic.reptat cantitatea de asemenea.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. deta9ata de alte griji. vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa. d.ele 243. Completal'ea se va fa 'e I a. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. pre a. ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. Ie s. u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit. c. Se po ate . In cazul ctnd nu are lapte suficient.c. . Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit.~t ' ~e pel' ect egale... td' 1 sura d e ocrotire. 'n Juru oreJ o. eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc.. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste .:' putea minca mai mult pletare.eia pentru a eructa. Odata eu eructaiia.ircums r' "Ca masa sugarul !. marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le . fara a ave a impresia de foame. . u~arul i~tarc.a c.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului. Nu se poate pins Ia 'sffrsit. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. apoi pllllg~ din nou dupa.a. um po ate fi impiedic tv. Cantitatea luat. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa.e capul la dreapta 9i Ia stinga. fie 0 rnasa de Japte de mama." . A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst. f'i b . SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. M~lt1 sugan nu au inca un .:1 numUl oupa aceea la masa de la ora . J orei . eu orarul de 6 de supt (pe masa). Dac.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea.ontrar " .~1 d~ a adapta regirness (c.s u gar u 1 sa.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. ea este acum initiata.' J( me mversa.orespunzator mamei. se previn tulbul'arile de apetit. are putere sa suga. .4-. _ ca u !ma mas. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. Sugarul a prins gustul sinului. '" '. ."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru. aminala se eonstata ca . daca.are. In a doua luna.azul 8'. a emtarJrea sapt.t . mlJla.' I . . In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a . doarma un sugar: neintrerupt noa 't.a.

B.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte. avind grijiI sa nu se depilileasd.wl a/willi. de ore.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. putind survcni sernne lipsn mincal'e).a.1'r:" ('ora. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3. hirh-oc arbonat. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t. di lut. I)i m ai bine. dacii se d au 6 rnese. . se inr] i Vltam\r. rnr.ah ar la 100 ml.'. La sugarul alimentat natural.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\. tilra intrcru. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{. a sug(ll'ilor s(m<'lto9i.ului.. fie pe spate. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate./ +4 ('Lu'.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a. C.conizatil de mcdicul rus $carin.e !. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. in prirnelc luni de viat.30 In amina a 5-a iii a G-a . Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%). \ip:'.at sirnplil jJl'e. eel e 1 a It e pro d. A. I'Pspectiv GbO--780 ml.4-4 ill proaspote.. se t re pt.\. r. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec. 1(.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC.cll' rqn·C'zint. deci 1.'l in sup t.oracele ma mei. Hle. tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) .e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.pere! care se ulei e\l yil.tot t. Ia care se o lingul'itii de z(lhii. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca. 000 ml pc zi.) (2 masuri a 4. Tonte D(. en rernediu. incill. R a t ia m e d ie z il ti i c ii.arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24..i. fiirii microhi.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z.. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.l.(.140 rnJ/rrHisil. Unii inghit 0 caut it. 9i 110-. de mlHna.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. fln. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie . Intre mese.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire .a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. nu sint him: natural!1.]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit. ell toa~k' din lor normals. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt. giisel)t.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. flurrwnil).'i grllsimi) ~iaccesorii.a in jos. fixarca concentratiei ~i pe mrs«. cum sint H umana sau Similac. + + PODtC'III"('(\ acr). marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir. rcvi ne In 'l!10-1. suaarul o jlHUZ.e culcat 37G. In a5-a-aGa.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3. Ei se opresc at unci din supf.' dl' VHn\ pr lumina ~oll.et inei la p unctele 270. cu orestere norrnala IlU est.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf. Marna va pUIle 0 c:lI'P. Inccpc 0 parte sau. rati a zil nica este de G~)O-800 ml.iI'<1 ea unic1. Cantit.at.i.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml . Lie hid u I d e d i I u t i c. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf. pe hurt. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie. call par~ifJI adapt. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}.60 daca se d au 5 mese. rnamei t isor. esle dupa masa). -est. nimeni nu-i scoate letina din . ("liei. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput.or. ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do.r (5 g) ili se 1rnpre ullil . In rncdiul rural. pliu« ell L! p t«. 195 194 . ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat).aton se calculcaz a in modul urmat. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat.i. a \(.271). pent I'll rn odul de prcpnrare. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc .s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs. In plus.5 2.. Fieca r« sugar j~i individuaJir.'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.Hcpartizata la 6 mes«. 1.

0-12 linguri]e.Sugar in decubit in luna ventral. esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima. eu membrele superioare !ii. deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D.e sub eurba teoreticji ("ideala"). mai ales cu cele infe- E!. ' . Nu se arnesteca cu laptele . Se incepe cu 1/2 ling~n1. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . se continua prof'ilaxia eu vitamina D. clnd cu alt. Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet. 382. pierSICI. 381.>1oacaze .ante chimice. d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. 378. 102 .sueul de larmie fii de portocale. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala.ul fli gamba de 0 parte intinse. cu bratele dezdoite.mai bine . b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. Daca aceasta curba este ascendent. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului).) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect.rsta de . . DacB. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate.s~rsa de vitarnina D.cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine.e altele in cantit. f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici. Vi tam ina C. de la v.a avantajul ea se procura usor.ati corespunzatcare vitarninele A fii C). zrneura \. morcovii.ul. Dealtfel. ' Nn. in strat subtire. Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii.>i rimavara p . la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit. de preferat merele .e greu sucul de fructe. La sugarul care primest.rernit atilor. 103 rio are in Ilexie.strugeI'ea insectelor). A. Simi lac.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului.olerat fii e?:r. partea cealalta 196 197 .a ell apa fierbinte. SMA etc. colici. Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii. la cei cu tendintii la diaree: merele. in multe erase.6 ~aptamini inainte.i. deoarece sugarii n~ au necoie de dl. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.rersitate. tomatele. ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D. . mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun. ~7~.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. Sucu:Ile de cirese. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere.arnina D primit. va fi consultat medicul. citricele.i intinse. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. Sueurile nu se lncalzesc si. ba?~· nele . Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. R~zatoarea de sticla. alinele. (diaree.ttme pnnt. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie"). ~i dezvoltarea de [ructe 380. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit. G r e uta tea. a 2-a Fig.rcovi (prezi nt. stfi c. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. Inainte de preparare. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. trateaz a e_u subst. in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. care au 0 cantitate mai mare de fier. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. deoarece . Aponti. mai ales.a.daca nu-i place sugarului . La noi in tara. tifonul. cu unghiul format din art. Daca r arn lne orizont.' Sucul se da. eritem fesier intens).a curatenie. altii mai tirziu. prune.. traseul eurbei sugarului est. La inceputul lunii a doua. lnseamna ca totul merge bine. a) CuI cat pe spate. La cei anemiei. in lunile iunie-septernbrie. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. (Humana. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e.ati si la primirea Iaptelui. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . ci dE uniformitate in alimcntaiie). cele mai indicate stnt sucurile ~e mO. Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe. in lunile de toarnna . Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. rnorcovii.iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. este bine t. sugarul are Inca t. rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. nu este un motiv de ingrijorare. Milupa . tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ. unii demareaz.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai.).In decit serie in carti (750 g/luna). iar cele de.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \.ala. Fig.acesta va face dif'icult. Cre~terea 900 g/luna. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. pere. fie .a mai devreme.eridinta de a sta indoit.

) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn . Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde.) sau consunnd u un?!' medicarne. Cal~ura ~. 383. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. de de crrusie de gaze. d) Sustinut de axile (subsuoara). Pozi+ia pe burta are doua avant.. ln acest f'el intestinale c.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor. scata etc.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste.ent cu arnbele picioare. Limbajul.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig. s6-~i cunoasca marna.ul celei de a doua Iuni.i suzeta in fiecare . Hhul Spre sflrsitul (':'. 11 este prea cald sau ll jene. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului.IzctlL Nu uita1i sa fierbei. VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl.a pentru reincepe mai intens. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. Dad 5e de mai lunga de timp.nte diareea.apta.a din pi. inca trasi inapoi.cariJe ramurilor.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet. el este dad\. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat.ul !unii a doua ~iInceput. cah. Gingllrl:tlll. Nurnai spre sf'irsit. in pat fie pe 0 parte. cu mi~cari de amplitudine mare. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta. ehe). Da torit. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l. sacad at ("eil un cosmonaut").l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il.n:ptat recotTlaIldiim. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU. sugarul tine ca p ul t:.edeaza. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms.f]ectate.ele lnt ins. I: et c I c. 384.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit."da i'l. sugarului. e) Pozitia in pat.iv.are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . ci sHi ell t orar.ul lUI pe nurt. I) marna va fi calma.ipage~te "automat". ' la f'lrx iur. degetele sugarului se desf'ac si.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ.i : va ii aliment. lipit "piele pe picle". 103).. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct. u. A' \ipn cstI' iDca rnodul sa. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate. de partea mernbrelor irrtinse. b} A~ezat pe burta.ul celei de a treia luni.te yorba de 0 manifest. urrn aPeturu . sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°. dcst. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. 2) c(' estc alimr-ntat . Capu! are teridinta stea inclinat. nereusind sa nu in8a in mod st abil . pl:ea put-erniea. in ordinea ef'icieritei. he.' . EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine. v.lZadec. A. Yill'zJi. sprijinit pe virf'ul picioarelor. 8i' de miscriri le muschilor rnimicii. in tot cursul lunii a d oua. I. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0. 104 . Survine.! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1).\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est.lt daca :llama cauz a lWrd. degetele sint adesea desf'acute. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > . mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se.:hdoll"IC. el re actioncaz.11e~. in ~i de yeselie.ia acelor de ce asorruc. ceai "ruEesc". cu capul ridicat nu prea sus. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. permi1. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) .n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". din cind in cind pedaleaza. nu sint motive . 0 chi i. GJeznele ~i talpile sint int inse.04). l":1sol(-.ificii de t chnic. 1. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. Inccplnd elm p a rt e a dr. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr.bralele de-a lungul ca pului. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . modul de d.lzfl 0 l\lmiJ~a.U de comunicare. lunri mama nu poate dist.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at. toarele rmc: art. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. alternat. Bratele sprijinul se face po antebrate. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. discutati'i: sugarul \'.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor.e in af'ar« fata de sold .e tendint a de citiva ani).i ai cefei.insa.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi. S8 t alit de mult. cioare") concomit. . Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\. Pina la inceput. yipi'!..a (cum est. spre mceput. este ud. sugarul va fi tinut 2-5 minute In. de ora inainte de ora prevazut. care VOl' Fig.. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385. incepind din a II-a-a III-a silptamina. fie pe hurt.a.e aproap~ cont.ind sugarului sa-Iii rind. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . privirea sugarului de 0 luna IlU "pri. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului. . Umerii sint.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha. Foarte ineet.