EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll.. ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate. '" '" Scarlatina '. ere ~ t ere a.. .. Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul. 2. nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut.. proces cantitativ... P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat. Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase.... .... . ". . :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " . ci cum it face. dar rezultatul sau. ~.. . b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos.' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~.......... posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent.. '" . .i''':_: d~i~i~'ri . COPILUL BOLNAV . . . tesuturilor.pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii .atii depinde de maturatia tesuturilor. . care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401.. . unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii. dar foarte intim legate: 1. . este sensibil acelasi pentru toti. . . Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. . . nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica)... de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului.. . .... . dar nu specified maturitatea individuala.a.. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor. .. maturitatea.. . "'. masurabil. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia. 9. ... Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. . se traduce prin modilicari de strucat tura.MineArur! pe baza de fAinoase .. .. corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare. 1\'1 u rat i a. Boala diareica acuta .. " . Este tot un fenornen continuu. : . . Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil.c. Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult. infect. Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur. ~i' . . .. tnsa mult mai greu de apreciat. se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. .'i"'" Orelol. Studiile statistice. Mlnc~':lr! eu ouA. ..ul (parotidita epidemica. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor.. . n Tuberculoza . De exemplu. . . " . .. .. depinde de maturatia endocrina. 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . . Aperitive .. .~~.. .". organelor sau corpului in ansambJu.) . care-si schimha ritmul destul de usor. . .. .. proces calitativ.. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii.elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' . Este un fenomen continuu. De exernplu. curba greut. '" .. ... . ... c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii. . dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. Salate ' . 3.. ... .. ... Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale.. Desert~. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu.. . copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . ... '" " .. . . .gustari .. Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate. .

Al:m. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. cit lji de colaborarea medic pedlat. . scince~te. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree.inde. Es~e peno~da c. cu 0 rata inexpresiva.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani. 4. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului. de V18~~ apar primii dinti.d e ~ n t e p ~. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme.>tl!. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an. ~atolo. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara).Lungl.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. D. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. carente alimentare etc. De 10. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc.. 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am.a protectia conferit.gla este dommata de accidente. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. 6.~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. spatele sa fie drept ~i nu indoit. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale. Proportiile dintre cap. tlpa. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare. sffrsitul PrJ: mului an. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila.l. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani.!lcolar mic".greutat~l erup\H cut. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani). Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe..a perioada.anate etc. unson. m!ecYll.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare. dasa s~ . Pe I.m primele eile se tntoarcs cln. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit.6 a Ill).ru·famll1e. In aceast. strlinutli.a. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. V irs tap r e ~ col a r a (3 . Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. In capitolul de nO'.a obj~nuitl\. indeosebi ponderala. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. de boli infectocontagioase. proveni~i in majoritatea lor din afara.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. CU. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare.~tere. Funciia motorie se desavirlje9t::. 7.a 0 oarecare autonomie. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). . cu teat. vocea. . Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida. . sa Iixeze *1 sa urmllreasca. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt. medicului 9i sorei de ocrotire. . perioada prescolara (de la 3la 6 ani). 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul. . unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei..?int l~gate . fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. holi de piele. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. boli intercurente. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut. cu pleoap~!e strlnse. Bolile care domina perioada de ~ugar. Mersul automat dispare la 2-3 luni.5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani.resplra. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie. Buge 9i inghite copilul. lar tali a se dubleaza la '4 ani.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. . De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z.i. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter. Nevo!le nutri. urmcad.). Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari".atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. In pr imul an.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. mini) sa "vad1i".ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult.ata la lnceput. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte.torn. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. sora de ocrotire. In continuare. muschii spatelui se rnatureaza. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it. se Int. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. ~ ~ . 5. v 11 .enta11~. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. " " 8. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. Cr~9ter~a este lenta. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. Imbolnavirile sint dominate de: accidente.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet. raspunsurt specltlce.. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst.a de organismul matern. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. Alimentatia. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. camera coreet incalzita fji aerisita. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre.de a putea s/\ meargi!. intoxieaiii. exclusiv Iact. i~i agita bratele 9i gambele. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an). ca dominanta activita\ii sale este joc~l.e ~ col a r ( 1 . nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI. BoM~re 1n . ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea.nma~ur!\ sa descoper. mama eu:n sa in~rI: . puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu.. In aceasta perioada factorii patologici. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. J'easca .lUl an sa mea~'ga_. Acest deziderat se impune din primele zile.ipga acestea. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu. Este perJOada cmd ~opllul capa:. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. 1 cm de Ia 2 la 3 ani). 1. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii.md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. perioada de scolar sau copilaria mare. .). Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u .a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava). 6 9. de afeetlUm alerglce. respirii mai repede.

tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat.bertare progre?eaza simultan. ' D.~~ Iizica.irz iati (Iizie. In cadrul perioadei. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu.o r i 1ega l. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu. pentru 0 dezvoltars normala. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal. tn astfel de familii mers'ul ~orbi. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. ~l c. zarzavaturij au talie mica. apa. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. tutun). Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii..ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. intoxicatii (medicamente. denurnit. prin supraingrijir~ ~I tea. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. 12. dezvoltati normal. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4.. int. e) in al 5-lea an 7 cm. B: ~ a e t. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur.iu nu pot accelera dezvolt. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. infeetil le intrauterine. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig. Dupa vi~sta de un an.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. sa se imbraee sau sa se spele singu.cu 0 vitez~ aproape constanta . in lui la nou-nascut ~i adult. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata. b) Faetoril naturali (soarele. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. mai mult.:!n tirziu. peste. f) in al 6-lea an 5 cm. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita. ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea .scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid.romo~omica). L u n g i mea. In unele familii aparitia locomotiei. 4-5 am la dezvoltarea adulta. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga. c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat. dar tntr-un ritm variabil. Fetitele au tendinta sa mearga. de citiva am. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt.t~ u?ui exe:citiu. Iunot. Semne1e . Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. este virsta perfectionarii functiilor dobindite. .ica (talie. Pe de alta parte.a adulta se face variabil de la un copil la altul. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. Pe'de alta p~rte. aerul). 13. c) Mediul pslhie. ~ragmentar. copin subnut. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. .) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele.area. Pe de 0 parte. in majoritatea tarilor industl'ializate. dimpotriva. Pre mat uri tat e a. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase.?. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. Apare dentitia a doua. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. d) in al 4-lea an 8 cm. Trecerea de la copilarie la virst.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor.i greutiitii la intervale regulate.pu. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic.a in mod obisnuit pubertate. oua) sau vegetale (fructe. vorbire etc. in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal. La consultatii. De. timp ce la adult acest raport este de 1 :8.are I?ubertatii. greutate). genetlCii. 1 . 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani. vii". sa manince. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. ~i ajung tr-un rastlm. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. brinza. inainte ca sisternul ner. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. b) in al 2-lea an de viata 10 cm.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. peste nivelul norrnalului.11. carne. " 10. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. traumatismele.. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta.ato.ia endocrina. deosebit de tirziu. sanatatea mamei. A. d) Sexul. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. C.ni?i un exercit. Nici o inyata~ura 9i.o marire a Yalorilor medii 13 . copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime.P de.

5 . Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. DIm~nslUmle s. b) toracie. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte. Cealalt.aniversar~ a zilei ~e.int o. 3 - .de lungime ~i greutate la copii. La nou-nascut. . In unitatile sanitare. 16. avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse. masuratoarea se face cu pediometrul. . Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale. 2). Pentru a fi exacta. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. o Fig.20 g/zi (600 g/luna).rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . de la 9 la 12 luni . mai ales in primii ani de via~a. g/zi (750 g/luna).Masurarea distantei dintre raeelui.e s~nt diferite la sugar faya . Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis. In familie. de la 6 la 9 luni .rica ce se trece in jurul toracelui. la tocul u~~i. aceasta trebuie efectuata de doua persoane. ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig.Masurarea perimetrelor: a) cranian. Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere . na~tere. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. 14. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!. la 2 ani .).nlulmare ~l ad~lt. Se asterne pe pediometru un scutec curat. Se observa. . ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. . eu 0 maturare etic-rnoralu precoce. prirnului an de viata.ieducatorilor.egmentelor ~l proportrile dintre el. Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. apoi se a~aza copilul dezbracat. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe. cului Fig. b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles. celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. tnsa.ferioa~e). extinderea sportului de masa.in primele 3 luni . Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. Ja 1 an . c) abdominal. 15.flent~tive. C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului.25. Dupl'i vlrsta de 2 ani.50 em.Fig. La nastere.atii infantile. Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. . in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. 3). de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec. dar iii un ri t. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa .iexpiratie (fig.15 g/zi (450 g/luna). crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. 2 -.M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice.m mai accelerat de crestere In greut. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. 1). Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig. de la 3 la 6 luni . delicate In f'ata societatii. Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. 5 a).atile moderne. ~" 17. mijloace noi de informare a copilului etc. 5 b). 15 . lunga de 1 m. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere.85 cm. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential.75 em.a pe deasupra rnameloanelor. la 3 ani . not. . ·5 c).8-10 g/zi (250-300 g/lunii). iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig.r ..115 em. la 6 ani . care conditio. ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). a parintilor :. linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului. Copilul va fi masurat la fiecare . in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. 4 . . Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. apliclnd 0 mina pe genunchi. 18.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului.de cOI. s. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata. iar in fai. . neazil. La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. Fig.ate ~i lungime .lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala..95 cm. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ.

aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ]. Dm 17 2Mama ~j copllul . De aceea oopilul va _ii prezentat. La sugarul sanatos. apucindu-l de axile. dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva.n tar ire a. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. atlt la asezare. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . in mod normal. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. 6 .a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). Dups pierderi. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. prin masurarea valorii hemoglobinei. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. cu cintarul de adulti.fie curba percentilelor. Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. in care slnt citite sau consemnate in mod direct. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . . 20. Daca li se da ceva mai mult. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. perfect orizontal. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. dacd. iar cea de jos in kilograme. Cind ridicam un sugar normal. clnd copilul nu mai poate fi clntarit. Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. scaun). de rezistenta speciala la palpare. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. 22. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie.a greutatea oopilului.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . tare~te apoi sugarul. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. aceasta se va face cu atentie. obtinuta se scade greutatea scuteculUl.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. La nou-nascut exista.fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie.b) Conditii de respcctat. dona tije orizontale paralele. In luna a III-a. muschiinu se relaxeaza complet. . c) Blastleitatee pielii. si nu de 750 g . se insotesc cu alie tulburari ale organismului. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. ptna la totalul de 10 kg.iv . Se cinFig. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. cardiopat. nefrite. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". Ton u sui m usc u 1a r. 2) va fi depJasat cit mai rar. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime. ea sa nu se deregleze. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. aceast. In schirnb. copii cu perfuzie etc. varsaturi). 8) Culoarea normals a pielii este roz . U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. iar din cifra .imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus.ii decompensate. se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. el se incordeaza. din partea segmentului respectiv.are 0 sernnificati« pur conventionala. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. Dupa perioada de sugar. ciroze. decii 19. ca 9i hipotonia. Mai au un suport numit scala. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. pentru controlul greutatii. Iolosind : . Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . numita tonus. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. pentru ca in ult. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie. a) Tehnica cintaririi sugarului. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. deviatiile standard sau valoarea pereentilei . c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. varsaturi). Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. 6). in mod regulat. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. neavind aerul ca ar fi tnfometati. 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. pe cintarul pentru sugari. Intre 9 luni §i 24 luni. progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. In stare normal a. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. in afara de un sistem special de citire a greutatii. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da.Cintar pentru sugar. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. cind este necesara transportarea lui. Hipertonia. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. daca nu li se da hrana suficienta. 16 rara zguduituri. sindroame nefrotice. mari de apa. 21. b) Turgorul. C l.

. in activitatea concreta §i de observare. 24._ Caninii inferiori . Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu. adica miscarea miinilor.. Jar la cop1lul geolar.e. precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile. .iunile cronice de.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi.i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori . La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate. de Iapte .. in plina desfa~urare ~i actualitate. dsgetelor. se observa si 5e organele.~'epel: al. .7.el'f) import. Tet. 0 S 0 a S [I ~. clubul'Ile sport n'"" \. (vez i t.at.lul (ol'ganizn\iije pioniel. .ekctunJe si afective. . . Din ace51(·.. frati. dezvoltarii:...a l.rat.. 19 . Al doilca premolar superior .urarea osoasa si erupt. den~a:'e.. 23.-. . ca hipotiroidia fji af'ect. . respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap... Rahitismul nu afecteaza in mo. 0 avansare a aparitiei dentitiei. .. Aceasta 18 fata de parint].area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant.). Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport. necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente.ie rnat. invatr~l'e. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia. .ea dintilor. 0 accelerare a maturririi schelet. . cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica... Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. oblIf?~torl:U calitat. Pe ling.1 \'ir~tR m(. ' 28.i\ Ia unel€ vlrst.. lumea inconjuratoare. care apar in mod normal la 0 anurmt.TI':bu. .. 27. 1\1: 0 t ric ita tea.. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard.ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului.e dezvoltare. a miscarilor spon~i a reflexelor.. care contribuie la reglarea actiunilor. Sint necesare verificari repetate. dupa unii autori...•...irnpul pubert atii). ..e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil. 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. T~. .eaza dintii .llip. in din amioa.' .iv8. memorie. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la..d. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului.iei. pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf. ...ant.i Iunctiile necesare (de e xemplu.. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv.~cicli:181e 8~lm2nist.observatiiie date]p considerabile Erupt. ' . pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice. familin este njutatil. evniuarea de zvolt. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara.' Mat u I' H rea. " .. .te de dezvoltarc. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile. mt. . g1ndire. la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _. Am soc(. Se ... 25.. UTe. Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a. . Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere.ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice.educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'.ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte.... Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1.l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i. ~tructurile :. . st. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit. rnimica ~i muschii fona1.•. in adevaratul sens la cuvtntului. precum ~i reactia la mediul social.. reproductibile. Apreciern comportamentul motor prin observatia.. . . .a virsta. trunchi.p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.n. completa:. pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.tia. permitind compara~ij obiective. mot!'. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care .tr.. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur.arii se observe. dezooltarea motriciuuii. Ta/dul.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa . In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic.. 26.p~t i.ice (ca de ex~mpJu. Cu Loat.iind insa eli variatiile individuale sln. Se ponte limite la radiografia miinii (stinga). afect.. Caninii superior! Al doilea premolar inferior . Cu virsta.a 0 unitate dialeotioa. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun.ie. .. 1n perioHda de sugar. este yorba de teste motometrice. . invat. La sugarul mic. . dezooliarea percepiiei. in t. . . . .. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise.deplsteazii astfel punctele de osif'icare. precum ~i asa-zisa motriciuue fina. .ia noastre. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata. Ienomenele §i modificarile mediului exterior. mcdificsri c. membre). sesizind semnificatia lor practica...lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l.. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe". I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior . Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini.. . parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire.irnp co 0 cl'qt.e. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i. . copilul (~i adultul) cunoaste obiectele.!?. o1'1ee gnljl t. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc. . en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social.11]('re Ie de vaclw1n. ' ..Jl:i~lpr:lti\ ca un . Unele boli.serveste 111. ea trebuie amintita. Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. ci I]i miscarile.. .ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d. cunoa9tel~e. atit cele de explorare senzoriala. de llpnri1ie a dln tllur . .a S811 prelungit..uropslhlCe. Lim b a j u 1 cuprinde activitatile .e fie marne: in tirnpul sarcmu.area ortost. Cll multe pared controversate..l nc('~.l descl'W dden\e reaC\ll ~...- . de pedlntnJ..bilitante.. .abelul de mai jos).eziuni. ' .. Din contra. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint.. de pSlhlf\tru fp de pSJholcg. alte persoane (adulte sau copii). motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii.ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. int_lr~.incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial .' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de.ia dentara. prin stimularea organelor senzoriale. .

inser tia sociala etc. sa nu-l descurajezi. ~a nU:l umilesti. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 . prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea. adevar. ll) strlnsa Golaborare Intre medici. psihologi.). Testul permite evaluarea cunost. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test.torn din orasul respectiv. b) grefieliIe de alimentatie (renunta.?.inva~atori.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani.!l pubhc. factori naturali. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei). identice pentru toti subiectii exarninati. Copl1ul supraprotejat. sUI:ori. 'I' est e 1e.!n practlCa p~. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I. acestea se executa de catre specialist. care implies indeplinirea unei sarcini.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . Metoda testelor. 7. Rostand). in gradina. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el. armonie. colegi). c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. 2. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt.re 1a alimentatia naturala la sugar.a aces. perceptie ~i dezvoltarea sociala. f~mlhe unita. inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. sa te joci cu el cum ii place. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia. modestie.S.) de 1a Atena (1978) a fixat drept .SI\ . Cu Inaintarea in virst. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. afectivitate). invidin im~ogatir.M. La copii mari aprecierile (promovare. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. Este 0 probe. 6. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. Trebuie sa-i d~l pr:leJul.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. asigurlnd nevoile de hrana. sa nu-l pedepsesti p~ nedrept. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret.ei tulburarilor de insertie soeiali'l. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal". psiholocri i~v~tatori.m. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. login f(nneratiei tinere actual.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. sa nu-l Iipsesti de increderea ta. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num.30.M.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. sport.e. dar ulterior societ.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr.S. sa-i dai prilejul sa te iubeasca. psiholog. 4. Pe linga motricitate.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale). 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului. .rofesori de.l prezentarn in adaptare .tl afeetiv:~ c~re .In zl. limbaj. incadrare socials in grup etc. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. cu pr ilejul Anului international al copilului. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. Gltal·IJor individuale ale copilului. institutii de ocrotire ~i educatie etc. 8. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi. cu o. factori de terapie de orice fel. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice.de valoare pentru copilul tau. p. In inc~eler. c) cre9terea freev€lIj. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. jocurile lui sil. adaptate Ia psiho- 3.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara. Adulterul parintilor. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. Zeee. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa. incluzind comunicarea grafica.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa.. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului).10 reguli pentru educatia copl~ul. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar.experientele pe care Ie' face singur. pedagog. gimnastica ~i r~ntl. re. echilibru tn educatia copilului. Propriile tal.articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. alimentatie. de inteligenta.a a oopilului . d) . e) stimularea individualiti'tpi si a capa. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei. 29. dimpotriva.tUl caplto. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor. ' 5. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. facvto!i ?e asisten~a sociala..i. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u . Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. psihiatru. !ngrijire fli educatie a copiilor. competitivitate in concursuri. dragoste. dar ele se caraot. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(. eX?~:sll) .. profesori. in grup (organizatii de tine ret. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. pe searna specialistilor (pediatru. In psihologie. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici. educatoare . 1.orl. O. profesori. B. in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea.p~ cai necinstit~.ai . cu adaptarile necesare . facultatea de judecata. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill. Frobel 91 Czerny. 1979).rs~nala. locuinta. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa. sa-~l . a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J.. profesori etc.acumuleze experJente proprii. Invatatori. aplicata la copii.le iei in series. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. in colectivitate (educa~. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele.ea .

b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei.atii celulare (membrana celulara. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara. care sint corpul celular.suforlnF\ nici pentru el. fnt. aparatul vacuolar.urare.re soti. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :.e l Lu nevoic. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave. tIll!l r a II 0 a s t I' il. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente.e. centrosomul) (vezi fig. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii. nici pentru nlti]. ribosomii. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor. cresterii sau reproducerii. In timpul diviziunii celulare.re socialist. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. naspJlHe~te. Intr-adevar. hialoplasma. 33.i viat. dcvot. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat.e Hi gmdul\li de mat. manifestilri sportive).a. este centrul vietii celulare.rie iii popor. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt. In fel en 9i ndultul. cromatina.atilor realizate de un organism. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 . mitocondriile. 7). Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile.amen lul f8F< de pat. suma act. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit.ii socialist«. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid . a) Citoplasma.i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului".ni rind e In stare den. e xcursii . din generatie in generatie. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit.1 pcntru respectarea regulilor st..are ill vietii si rnunci i. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare.ivit. La Iiinta umaria./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr. nucleolul §i sucul nuclear. aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte. acest. numite cromosomi. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. reticulul endoplasmic. '10. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc.abilit. 34. eel u 1 a. ale et. numit ciioplasmii §i nucleul. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1. vacante.icii si echiUq. Cind nucleul nu se divide. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :. c[diitorii. Familia trchuic sa fie cea dint.n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist. aparatul Golgi.ilor.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. 31. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte. 32. In natura. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to".ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. in dczvoltarcs eont inua a noast. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. spectacole..

Diviziunea celul~ra normala (~itoza). iar pe de alta parte. LegiIe lui Mendel. Cromosomii sin: su.Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn. dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t.e~gente: pe de o' parte.otdeauna. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i.ante colorants (khroma = culoare. trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. In anu11856.Unele caractere nu apar t. . multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse.independente unul de celalalt . Dar.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . Din rezultatele tncrucisarilor efectuate. ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal).t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta. Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv. permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat. In loo de a gindi: "organism".se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot).~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. doi indi . de color it al tecii. rolul de transrnitator i a1 parintilor.lao . 8). Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate.ic. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. la. Mendel a st. ered~tat.rn" I~ acelasi tlm~. in cel a1 p~rn:. claritate ~i constanta..eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia. A. Fiinta ou~a?a. ci de prezenta sau absent. C rom 0 S 0 m i I. In realitate. din punct ~e ved-:re eredl~ar. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii".le care sa-l furmzeze culorl nol. 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama. verde sau galben). 37. Datonta eredlta~ll. prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. Ulterior alti ceroet. Intermediat'ii transmi~~ii eredit. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. Asadar. 38. In prima generatie. care ~e [nseamna cu . Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute.e de la parmtii nostri.a generatie .lOl~~ gica.portul erediuitii. inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". Concluziile slnt urmatoarele : . pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina.a in uterul sau.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca. I1wma nu mai poate da nimic fatului. 0 constelatie de gene strict individuala. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst. genesis = na§tere). dou~ e~emplare din acelasi individ. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. J?. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. soma = corp). soiuri de mazare foarte stabile. 35. in cel al variatiilor individuals.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa.a unui anumit caracter particular.1.atori au facut studii pe animale (fig.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. functia lor ereditara. Mendel gindeste : "caracter".:.e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie. el a avut intuitia geniala ca. mostenit. de forma a tecii mature. 36."I"mazare zblrcita". Pe cit pare de simplu. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita". nu e4-ista formula interrnediara. 10). Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. se terrnina definitiv.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. In plus. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart.3) ~i orulul (celula feminina. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit. el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare.iut sa aleaga.mele de genetica (in limba greaca. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile. care se noteaza cu 'i?).priID:e~te de .atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 . . transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic.ea.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. extinde ~i diversifies culturile. ' .-. pentru a le tncrucisa.ntenFoneaza sa . de lungime a tulpinilor.lntr. 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted". In a doua genera~ie (variant.b. celula primara a Iiecarui individ. . in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. In ceea ce priveste mama. 9 ~i fig. pe atit este de complex ~i de diierentiat. acest caracter se constat a la un sfert din aceast. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". un anumit painmonui genetic [erediiar}.

@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit". all tncructsarea ma~nre netedl!. ..j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului.e diverse.rlldl "11['(' cei rloi pl.(\l' de pel'echi de cromosorni.c rist. 11).iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt..Cll oJ. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament.icul). a) celulj produce mtzraren 11 Divil.ate . ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit.1! lIjJl).xmnzllre zblrclU. celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz. F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.1lC t C .n diviziunii.rR est.itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti). Ele so inmultcsc. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru . Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula. aeelasi niu ereditar. Ccluln-Iiicr. Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r. la nivelul nucleului. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. Diviziunea ee]ulfJ. va fl IdentilCi!. Ia ro aliz areu do organe IoarI.)i ai c('lnki. ! I" t te noanele de maz!!. 39.'..aro Intre ele. rasa nen· ig. Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni. n . Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.l ). Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn). g) dcpi1rtal'(. 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'. H. d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1.ru fiecare specie).!l ~~ cromosomuor .illnea cf'llllarA.cst.ocului de oro ruat.io !Ii invuriabil pcnt. Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t." hlbrlde $1 au caracteru.i cromat. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to). din 1". se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt.irni (fig.a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive.uirii . 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted".ide. arhitecturli intima. schimb. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn). Crornat. apoi.ala t . d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip.)..oare.re stnt hlhrldc . rezultat. on tntre ele In F'.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(..e dcei un principiu fundamental al suprnviej. 2 exemplars de mazare n Fig.ribuirea prin injurn(itiij. l') . S'au idcnt ificnt 4 t.jre a st. care duce In do dublarca apoi la dist. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).inn ~i crornosornii :'lnt vonst.tortat: f) . llceea~i functie ~i. n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl. Ia am.

G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e.). Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. de genotip. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. ca un bob de mazare hibrida. in celulele 28 sale repsoducatoare.e. in 1953). dups acest cod. cind un subiect este heterozigot. 42. in acest eaz. G e not i p u 1. Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. fie c. Prin fenotip. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. Resutu: cd barbeau. se aseamana.1 se deoscbesc. De exemplu. Fenotipul depinde . reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. caracteristie sexului masculin. ' Pentru a intelege aceste notiuni. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. Acest arnplasament poarta numele de locus. adica posesorul a doua gene diferite. binetnteles. virgule.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. Notiunea de genotip este apropiata. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . Daca cele doua gene sint diferite. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie.iva este homozigotii pentru acel caracter. In timpul Iormarii celulelor sexuale. _ . locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. forma dreapta sau coroiata a nasului etc. In timpul diviziunii celulare. Din contra. este eel care determitui copilului care se va naste. fie cromosomul Y [copilul este. Dedublarea cromosomului. diferit de tara de bastina).-x-~. populatia americana de origine japoneza. femeia are. de sex masculin }. care poart. dupa 1-2 generatii. Car i 0 tip u 1. S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. de cea de fenotip. Fiecare gena. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). 40. 44. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit.a trasatura.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism.a jumatat. se va manifesta numai una dintre ele. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. G e n a. In ciuda taliei saJe microscopice. astfel. Pentru un homozigot. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. La om. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\.ati Iunctionale numite gene. 41. .a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. alta. 13). deoarece cromosomii sint perechi. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. Fen 0 tip u 1. are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila .-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt. Fie cil.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. s-a vazut ~ai sus. 1960). 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). asa cum a stabilit Mendel. 43.: c~l al culorii ochilor." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom. persoana este heterozigoui. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. cirlige etc. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. in experientele lui Mendel. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa. dar ~i diferentiata in aoelasi timp. . Genotipul este const. Din contra. In mod obligatoriu. reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei.

?/: /7C'?.'iJ'!'· I' t'!' t' . ..llltre crornos(ID"d ~i z·ull. \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele .je . 1 llJIllcro. .) microni : Cf(lmo"c\Jllul j. Astfel 0 celula poate avca.'i'j . nou " ... Gena "ochi negri" este genii dominantii. ' "romosomu lll . Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna. dar plassdi. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt.3 ~) I 30 . deci la persoanele homozigote.Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] .tiei este lui cornplet. a ~lta. " ·l)O. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii. care se manlf'esta totdeauna.n X f.IUZR. _un (~romosoJ. "'Il'la a Iir '1.)"/1/.s: re]JI'OdUCll Loan.ful dcz.. .::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.! IDrJS(. " tl.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus.. SchilllD Of' Fee 11 n d a j. nuca : yC I .nU~(). in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza.lg. Xtt .•A~~.iat.. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni. rn.c. .. mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . subiectul poseda gena "oeh] negri :. c. incercam acurn arat.'U ell 2 crornosomi .daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": .yoital'ca \111\]. Icsit. xx a fexy cundl'. .nll(f! tahe ldell. consU. I ue .d n toa . 11!). de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot.::lc.PXll ermrun est. . Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar. . ?JC'.·l_ d..o » "'" uoi crornosomi. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc. llnUIll1c!IVH! este det. uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip . Se produc atunei rupturi de crornosomi.r-un ou PUl'ti\tOI' d~.. oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. un cromosorn X si de un crornosorr. ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare. Fig. '.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza). CI'omO~.oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. cunoscut. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri". It". din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta.at cum cromosomii poart.cromosorni onl0~ ~. d int.arn cum se face transmiterea din generatie in generatie. Gena "oehi albastri".AeeasLa sudura se peats face si intre frazment. 13 . Numarul combinarilor posibile este enorrn. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul..ul's1d L:l~'.::>d//7d"J?/"/ II OC.. cealalta celula-Iiica va avea. t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill.]('il' ..m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '. • .nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll .' X-. . In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare.. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y.er. 19~~lte.. invers.' '.ate elm spermnto7. Provenita.. dil..'/.• \11. . n 0... In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata. ~.J '. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta .e un «romosorn Y. " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast. i H.0" e ovulele sale pl'irnesG un ero. 23 de 1 1 4" . chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar./'/ 07/'& . IHdca 9 "..'..a mesajul ereditar.'i. '..e detern·· t d . urmate de sudura capetelor .J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_. cromOSOllll rnosom X.7& c9/'C' . In Sf!~lt.ln-un G. .:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor.t. na unat..daca...:_. (e un el'oX are 0 • "" . . I ":1te din flh.1 gena el este heterozigot. a) Combluarile cromosomilor stnt enorme. cro rnaud c. . Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X.llullliirul de 2.'/'C'Cc" /?J.:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor." . '. Or.. este 0 genii recesiDIi. e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri . 45.e ce U (' e sale (! oi .I. f' . T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e.) J.OIJlJC _.daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri".. Am arat.tn c. Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu." "oelll albastri . (.('j prepnl'ntorii Y va un b. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare". •._.d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'. b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi. de 4----.cro'.f>. . din cei 23 oromosorni .i un cromosorn Y: jumat. cro~na~ide.. . avind 0 mare importanta in medicina. respectiv 225 = 8 388 608.?/ c.

Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat.a 0 multime considerabila de gene. Mama este homoizgota "oehi albastri". se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. 19.sex) y ['j heterozigoti. homozigota. deci purtatori ai unei gene recesive..iv contine 0 gena a. din cursul generat"ITlor. fiind heterozigot pentru gena recesiva.avea oehi negri I'ctusi. 18). .ansa din doua de a transmite gena lor dominanta.~i . Ia fiecare gestatie. respectiv Fig. . Toti gametu s8. Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil. 17.. 17). 1N N I.. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig. mama.// C~~~~::: _:':::':::_:.. . ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. gen. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial. avlnd deci ochii negri.6O'5'//'/ Fig.. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri".l 3- 33 Mama ~! cOpllul . _ .are. ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC.?/ .te. Con s u I t u I g e net i c. 3) detectarea precoce. caprui.. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant.a a ~~Ce. . purlind gena a. exista 0 sansa din doua. Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. mostonita de la mama.SIV~. Din contra. respectiv ~I . deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a..-.:htat1 . respectiv I_N N I . care sa manifeste caracterul recesiv.:--([J_-__-_. Exist. Gena N fiind dominants.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig. este heterozigota '-Na I. • ~ 47.e un ~'pecl.mama este de asemenea.Oplleu ochi alb~tn. Din contra. pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta.ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. Patrimoi lor genetic este identic. mostenita de Fig. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na].-~--. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . de exernplu. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C.~ co~ti OJ/ . respectiv i"N N I . T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. Aceste mod. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri. gena a.ivo. Tinerii casatorli. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. deei mascata.~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I.ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:. Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19.tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. 16). de doua ori din patru eventualitati este heterozigot).:~~.ipice ale acestei transmisiuni.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri. existll la fiecare generatie. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. 18 cc~/ 48.. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic.5'1'/'/ o gena N. 2) tratamentul bolilor genetice. 49.ea si parmtll lor (fig. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st.abileasca modalitatile de transmitere.. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a. care prin definitie este vizibil ("aparent"). fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. ca <e5 cc.6as//'/ a/. (7C'?/ Il <9'. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta.Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg. 10). c) Unul din cei cloi plll'jn\i.t> ----<2> O'/.. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a. cenusii] este putin def'inita. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri". Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N . Transmiterea altor cul on (verde..toti VOl'.~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot. Intr-adevar. VOl' avea la rlndul lor 0 t.:_.:_+~-_c:=:~ ''0 Fig.. Toti game til s8. Altle) spus.. . . taU\ 'Ii 0 gena a.

trompelesi vaginul.P.1'CI'o-/. coplesita de griji profesionale exeesive. unele cazuri de spina bifida. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. in secretele naturii". [enilcetonuria. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta.t~mentul bolilor g e n e t l e e. Ferrier).ate prccoce : luxatia congenitalii. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. In aeest grufJ. rahitismul rezistent la vitamina D.:>-etici(boala poligeni. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. nu are 0 ereditate bine definita. . nurnita corp uterin. Adesea. barbat sau femeie. De exemplu. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori. hipercolesterolemia.a. 20 . if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara. In prezent. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. A. Are 0 forma de para turtit. este important sa se deseneze. stenoza hipertrof'ica de pilor. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . care are forma unei pilnii. S-au realizat progrese importante. chiar sumar. Iorrnati din fibre musculare puternice.a. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. Din nenorocire.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. 1 n t rod u e ere. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. lat §i solid. de chirurgie reparatorie. degenerescetua hepaioienticulara. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. .a cu peretii grosi. netnsarcinata. gura de lup. 53. "sa patrundil. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. nurnita col (sau glt). care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. glicogenozele. in acelasi timp. homocistinuria.Semue genealogiee (dupa E. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. luxatia congenitala de ~old.§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. cu tratament hormonal (boala Turner). rrra.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati). uterul ocupa locul din mijloc. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. ge. fara sa-fji dea seama. leudnoza. Acesta este un inel osos.ate de vreun tratament. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. hiperuricemia.it si hranit ptna la nastere. 5l. talasemia. este situata in sus.ca). un sistem nu ar putea exista fara celalalt. fie. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. ovarele. sufcrinda. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. ohstetricieni ~i pediatri. Unele nu exclud pe celelalte . Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. intima. diabetul insipid nefrogen. de sold ' " Uncle bali meta. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. cistinoza. 54. intolerant a la fructoza. iar portiunea ingust. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. . se Intilneste mai des la Ietite. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane.50. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. cu toate ea are tendints Iamiliala. intre vczica uri35 3* . In epoca modernii. Portiunea mai lata. mucooiscidoza. La Iemeia adults. tirozinemia ereditara. 20). cistinuria. man. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. galactozamia etc. Altiida. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin.care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. un arbore genealogie (vezi fig. buza de d icpure. eu stimulente ale sistemului nervos.

drept . iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. trompa stlnga: 4. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta.ui uterin. trompa dreapt a : 3. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid. care ga. cu marginile neregulate. 56. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. ansamblullor alcatu ind vulva. ureterul drept . Mucoasa vaginala este lipsita de grande.a cu numeroase glande. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. Ele patrund. bogat vascularizat. La femeile care nu au nascut. Sub actiune a unor procese biochimice. acest orifieiu este rotund. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. uterul este bine protejat de socuri.n~le netede. la cele care au nascut. 9. buzele colului slnt intredeschise. de forma §i dimensiunea unor migdale.icitati a muschilor peretelui vaginal. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. Slnt alcatuite din tesut gras.a In jos. Daca gradul de aciditate creste. iar pe rata interioara de piele subtirc. Prin pozitia sa. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii.erului. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. veztca. C11 directie anteroposterioara. 57. aeiditatea mediului vaginal este scazuUi. nurnita Iundul uterin. 22. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. muscntul constrictor. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern.a corpul uterin. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei.ul. Ele se unesc 37 36 . 21). 6.inapoi. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei.Uterul este un organ cavitar . Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina. 7. 22). cite un singur ovul. ficiul col. reetul. 2. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. vaginul. 8. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). . Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). de fiecare parte. In felul acest. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. 55. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. precursoarele 0'-11lului. Uterul. pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. precum ~i gratie rnarii elast. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. Fig. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. EI cornunica in partea de sus eu uterul. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. cu margl. ureterul sttng . ampul a rectala (in spate) (fig. 5. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. Pe de alta parte. La exterior sint acoperite de piele paroasa. prin intermediul orificiului colului uterin. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros.zduieste fatuI.ia normala. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. 21 1. 23). Fig. Iovituri ~i trepida\ii. Se creeaza asHe} un mediu user acid. peritoneul. dedesubtul trornpelor. 0 val' e I e. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. 1I . In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. utcrul. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. 58. 10. prevazut. 59. la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu). este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste.

Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe. . 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". Sc5. H 0 r m 0 n i i. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. se rupe (de obicei) la primul contact sexual.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. I. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie.]modiiicarile C1. .a user printr-o mica interventie chirurgicala.imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut. Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara.zli intre 45 ~i 55 ani.5. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5.FSH Care asigura maturarea ovulului §l . vase §i nervi. substante chi mice s. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. lar.a doua faze: _ faza proliferativa (~e . se produce retentia de singe in vagin. ovulatiei.-.. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat. t. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului. 64. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. la vi. re. horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole. ovul ~l in . 60. cazul organelor sexuale . Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie.chc?la nivelul mucoaeei _utenne. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi.reu 0 l~~H. clitortsul. resturl de nal. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. pina la formarea placentel.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei. mtroitusvaginal. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. .matu~are .. a. care inohide incomplet orificiul vagibie mica. intensitatea singerarii ~i frecventa . insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina.tsu vaginal.a.ln medie. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. 63.ive. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i. 39 . 2... Rareori se intilnesc himene neperforate. medial fa~a de acest. dar de dimensiuni mult mai mici.foliculara) in ca~e actioneaza . 25). De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. Daca insa. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal.ogem . .rit. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. "V. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual. Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. FSH stirnuleaza in mod ritmic.24 IS. numit. 1n timpul excitatiei sexuale . la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal.~Sl¥~ra ~re. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. care este organul analog cu penisul la harbat. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test. exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita).e Iine.derea cantj~a\i~ d. care . 62. formind cornisura posterioars (fig. aituata Fig. se succed astfel de c~ch~n. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.cltate ~e Cl. Iascii.duBa de estl'. In cazul in care ovulul Int. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi. numite glandele Bartholin. 4. trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta.a unei femei (menopauza) se situea. De asemene a proges. in urma unei rupturi vechi. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz.spectlY de In pnmel.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . dar poate fi si inehlmen . pre cum ~.itale ex. Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul.a corpul g_albe. 0 ruptura recent. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului.9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. §i ditorisul.n~ul.a a perineuIui poate fi reparat. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical. Him e nul este 0 membrana.7. formind cornisura anterioara a labiilor mari. 66. iar anterior se unese la nivelul clitorisului.ecretate de gland. cu :> penod. labiemare. De asernenea. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart.rsta de 12-15 ani.anterior.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. dantelat sau perforat. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara. la distan~a mica de anus. nurnai rare on doi. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10..incepe pr. Are forma sernilunara.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. 8. Membrana himenala . .e menstruatii pina la menopauza.ele cnd_?cri?e. b) Dup a ovulatie. 61. situati in partea profunda a buzelor mari. Menstrua~ia &5. ovulatie. iar pe fata interioara de mucoasa. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un.n. Ele secreta un lichid vlscos care.prin stl:n~larea pro.. Astfel un ciclu menstrual cornport.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. Aceast~ _transformare. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat. 24). Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile. cresterea glandelor mucoase) . devenind dureroase §i tumefiate. el se distruge ~l este ehmmat. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine. ~i posterior.'---7 tral) este situat pe linia mediana. ortrt1 ciul anal. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara.iculilor).e progesteton este urmate. meatul retral.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini. Se apreciaza durata. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari .

care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig." he 4c?..&'07. iar 3 In piesa interrnediara §i.9/"'cO"/".. ovu!. elaborati in testicule. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare . port tune Intermedlara Fig. 26). Prin miscari de reptatie (serpuire).. cap.5"&'C/"d". Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale.r. Infa§urate co. //7 cO". Fig.>. 67.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~. dc indat. niste gheme. trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin. in continuare parcurg un canal rnai mare si.. coada.. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'. ceo.&'. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina.5"?'.ale generatiilor preeedente din parte a mamei.?'cY'5"d"/ ". un glt sau col..m.- ./&'/'/. mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm). in momentul ejacularii. Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie. este abia vizibila cu ochiul libel'. formlnd sperma._ . care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare.:7#/?/"O"rec7 ~<.9 _. Spermatozoidul este compus din po. Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul.&'/7 _/-7/"&. spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. Seamans cu un mic mormoloc.. In cursul actului sexual.5" /. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive.M:Y/'/. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin. 2. 41 40 .-7Y. Apoi trec prin ni~te canale mici. . mii de celule masculine 0.&'ar .:. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.1::?O'. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000).' /J7C..-7 /. In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne.P'/"<7. ce poarta numele de epididim. _..5"M/. 0 piesa intermediara §i 0 coada.. Este ceo...?-R/ /. §i de gIande serninale.5"/0. aceste glere sint viscoase §i filante.'/. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs. 10. Dietz)./''. nivelul capului.Y /. care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina. mai larga. de unde i§i continua drumul.a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili. patrund in canalul vaginal.1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul.9P/ . Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie. Incepind de la pubertate. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58)...o- . 3..7.:77/.. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K. in lichidul complex secretat de prostate.. In momentul perioadei de Iecundatie./7P"~h'.:Yc./'./P/7//7&' C<7/7_"?h.d/". majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst.&'O' cv .-7/6'/7. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. 26 - Spermatozoid .Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin).:7b'C6" ."1"&.sr. 68.1''67/'..?w/ C//..7(7' cP/".tru parti: un cap mare. cu 0 lungime de 65 microni." J'C07~/". A§adar..'e . mai putin.:Y.71-6' 1.

Ja rindul sau. Fili. ovar sect lonat : 7. I Fig. stablh. 6. dar ovulul nu este !ecux. ovulatia are loc mai curtnd. !ldesea chiar de mai multe zile. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat.t sexul copilului.a clipa Ieoundatia este rcalizata. Sarcinile repetate. probabil numai 12 or~. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig.itudine. Se admite. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. folicul evacuat : 8. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. variatii de F-2 zile in durata ciclului. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~. .e de cei doi savanti erau identice. ca 0 cvasicert.t~ un ciolu de 28 zile. Odata intrat in ovul.tlului ~i al eliberarii ovulului.. luind un aspect identiccu cel. La inceput noutatea a. In care patrunde in ovul. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul." venires spermatozoidului. Aceasta difererita de durat. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. fecundatia ar fi exclusa. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. 28).I e x c. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e.Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. Daca nu este Ieeundat. cu functii organioe normale. fixarea oulut In mucoasa pronucl.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3.ie bine ca ovulatia are loc. asa Incit se considera co. 4. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. per. piere. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. coada spermatozoidului se detaeeaza d.sttrnit put~ne . Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva. Prm diviziuni succesrve. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual. de citeva zile.ste mai scurt. care Ii permite sa se miste. Din aceast.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. ci de ou. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive.a~cul. 28 - Saroina extrauterlnil. Iecundarea nu poate avea loc declt. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. Gratie flagelului. S-a stabilit cil exist. Se ~'. alt.in~i pr?nucleul femel. 70. ramme fecundant citeva zile . Durata de via~a a ovulului este scurt a. ele prezentau 0 valoare lirnitata. aliiptarea. 27). Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. este.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. migrarea tubara ~i nidatia oului. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. Ai~i ovulul "a~teflptii.:da_bll decit in interval de clteva ore. care contin fiecare cite 23 cromosomi. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului . SpermatozOldul care.. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. 27 - Fecundatia. venea 0 alta cornunicare.c~n:-entarii. Intre timp. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. ~rompa. 42 43 . doctorul Ogino-. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. la aproape to ate ferneile. 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt. sperroatozoizi. Cind ciclul e. Citeva luni mai Lirziu . se produce 0 sarcina extrauterina (fig. ~l nucleului ovulului. utcrma. in pericada dintre 2 menstruatii. •.are. -lvnrturiJc. Nu se rnai vorbeste de ovul. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa.e ca~ ~i degenereaza. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii.lle).eul . Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut. 1 uterul':2 . In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. in plus. in acela~i timp nucleul se mareste. Acosta are doi nuclei. (j9. Teoretic. ovul : Jocut node sa. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil. La inceput.m. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat. ' Logic. 5.olu~ul. ea.'. in toate celelalte zile. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual.

grave. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului.i in zilele care prece. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit. piI!a la apal'ltl~ u.ile.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. Aceasta membrana. coreenul ombillcal.oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'.O'M qpnmd . Asadar.2 . cresterea muschiului uterin etc.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38. in caz de ciclu schimbator. prin diviziuni succesive. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a .8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ .8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben.'& 36. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di.a vreo motivare aparenta. c~Hltori. embrionul.clima pot provoca de asernenea . au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat.36. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine. 5. perioada de nefecundabilit.ia n./ 6'. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent. 2 C' 37. sacul vltelin. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina. Anexele produsului de conceptie J~§ J7. 7. :variatiile ~e . 4.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale.n:enstr~atle (pina. cavltatca amntottca. De indata ce s-a produs Iecundatia.7c&".:?!. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist. 29). intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. 30 primele 1. In arnpula trompei uterine Incepe divi.ati considerabile.//1c7&?7e Pig.vI7O"~!I&17. maparent). Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina. partea fetal~. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat. producind horrnonii (estrona.4 37..3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ . 6. Pentru femeile care.d.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. la~ din c.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort. 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72.6°C-36. 75. 74.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. 30). Invcllsur lle oulul .abilit. surmenajul fizic.are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. ReZ111ta ca det. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1.n c. inc onjurat de vilozitati . N ida f i a.<:. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims.ate Iiziologica poate Ii st. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl. 3. In Iunctie de acest crit. In 44 45 . La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far.a. Concomitant are loc migratia tubara a oului.8 37. enerviirile. Dupa circa 72 ore. nurnita bariera placentara.29 de zile . Daca migratia se produce prea rapid. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina).p /&". Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig.u se poar. progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina.ziunea ouluj. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern.rmato. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi). modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel). mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii.a 7-a zi de la fecundare).are. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile.erminare.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare.1°C-37. Incepe nidatia (in a 6-a .a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult. Fiind integrat organic in organismul mamei . se produce 0 erodare a mucoasei uterine. grijile. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73.la aproximativ 7 zile) 9.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37. Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. partea materna a pIacente I 2. ernotiile.a~el menstruatii. desparte slngele circulant al mamei de singele fetal.lll reserve proprii. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. la ~r~z!re~ din somn).a men~t~uatl~l .6 36. 71. In acest scop.

Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. 0 grosime de 1. grasimi.) 3 em (Y.L. adesea nesesizate de femeie. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter.C.inf'ectiile vii-ale (rubeola. varicelaj . poliomielita. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. Inconjura Iatul ca 0 manta 80. vernix caseosa. gripa. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a . Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare.) . 78. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79.C. sau V. 32). Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. urrne de proteine. = vertex (cresterea capului) Y. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V.L.C. ~i lunglme V. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i.) 22 ern (Y. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina. luni Fig. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului.. ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului.C. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. 81.Placenta !.C. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular. is g protectoare.C. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. NOTA: Cifrele slnt aproximative. embriopatii). Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat.) 30 em (Y. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. parte. proportional foarte voluminos.10 ori mai mare declt supraf'aj. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig.T. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme.L. fermata din doua straturi. Pe capul. la termen ~i cor-donul ombiliea1. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana. parte. herpesul. fire de par (lanugo).3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate. Punga amniatiea (punga apelor). clorura de sodiu.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <. 4.) 34 em (Y.5 mm 6 Iuni .T. parotidita epidemics. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie.ru mari grupe de f'act. membranele). em (Y. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1.) 18 em (y.ori : . nasul.C.amlna a 11-a . 82.) 13 em (Y.C. Legendli: Y. hepatita. Pornind de la trunchi. 83. 31).) 5 mm (Y. 47 . Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii. 31 . practic sterila. urechile. 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine.a corporal a a unui adult).C. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta. materna. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. = vertex-talon (caleli) Y. Doolandcr ~i R. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele. 77. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. = vertex-coccis Y. 76.L. 9 luni 8luni 16 mm (Y. rujeola. 3. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan. apar schitati oohii.C.) 26 em (Y.

de Iaborat.atii la nivelul extremitatilor fatului.p1na la 16 si'iptamini . Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: . Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. Cci obisnuiti cu cit.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr. se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia. Mcrlicul. }.ii la efort fizic. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. iar coloana vertebrala este mult solicitata.imp.inerea secretici de progcst. guin .sint bride aparut. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' . -:.a pe ntru gravida."bridele amniotice" . Gonadotropina corionica poat.a. 5. In cadrul dispcnsarelor medicale. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract.ime pcnt.ru evolutia normals a 49 .ru me nt. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. materializatii prin c xarnene clinice. due a t j a san ita r a. organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji. care sa imprime mamei calm 9i optimism.or si print.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica . . lezlunt cerebrate: 2. pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. Fe top a t i i. ' .ie.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie). diabetul). familia.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput.tulburari hormonale Ia mama (diefunct. In statul nostru. 86. . incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85.este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i.p~~m/. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. sa creeze 0 atmosfera favorabila. gravida estc echilibrata psihic. In discordar.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar. 84. 89. Dietz). la ultima menstruatic. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere. toxoplasmoza.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat.at initial de cOl']1l11 galben ovarian.:_tla rubeolicg. Ocrotirea mamei si copilului noastrii.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. . b) I'rogcstcronul (\~te secret. apoi de catre placenta.PC"/'/'?a'Q"o> Fig. S t It diu Ide sol i cit It r e.i a t. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. 32 Prezentarea c4> 6 ~&. matii ale immn sau creierului. 0 primil pericacla . grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata. In acelasi timp se inJi1tura t.raze Ie ~oentgen. tovarii~ii de munca sint datori. La marea majoritate a femeilor. moasa.a competent. spiratia d..a in momentuJ venirii pe lurne a copilului. intestinul gros).iroidiana. rube- l.inf'ectii (sifilisul congenital.a o suprasolicitare important.ru noua fiin\il in devenire. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe.eama in fata necunoscutului. in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata). ectuca\. a norna ltt dentare . Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. maJfor(fig.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. in acelasi t. surditate. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. --:-. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. 33). dif'erite anomalii sau mal. 3. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii.ya cu benignitatea bolii la gravida. 33 - Embriopatia olica."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K. Modifid. alccol) . fun~~ie de. surditate. .cron. Nu rareori ele reprezint. malrorma ut cardiace. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini . este 0 problema de stat in _. Iiziologia organe lor de reproclucere. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. lez tunt oculare . 87. 88.ie . • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat. Prin cresterea dimensiunilor fiitului. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. cit ~i a copilului care este asteptat . rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). Dupa 3luni de viat a intrauterina.Vt?#a/"tP //7 . sora de ocrotire.noxe chimice (medicamente).t Mama 9i copi1ul 48 .intoxica\ii (oxid de carbon. f'amilie In general. 4.r-o asisterrt. Iiste rioza.

batale a 1Illmu. In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&. . di'Jatarea core. in con.1'//7/ .i lezarii Iibrelor elastice de sub piele. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa.ibila de lic~ide it.urbat.. d f' care intaresc aeeasta supozitie.ul ma:it." v .5't::/k/"/ /d% . eritrocite). uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii. 98. ?l'g.itutionali iii hormonali. Acumula.i t~sutului conjunctiv.in dupii aceasta se mst? ~az~ a.. dar !Ii a Iatului.e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob..7/07Ct?/7/c7 /C/?/. . v . Ute r u I crest. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. sini sau l'egiunea fesiera.ing(l. .. dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii).fa\a. 92. canalului vaginal in mornent. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului . Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala. Se observa pigmentarea bruna a..le ce au loc in diferitele process metabohce). . tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat.rebuie semnalata medicului. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e.arntni . 95..~Jllsm~1 11 fa~e . 51 4* . tspnee (greutate Ja respiratie. sea derea tendintei la hemoragii. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. Printre altele. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee.timpu. ut.e este de 10-12 kg.inderii r.rogenilor urinari reprezint. v' . Pui.ar a}.' . . . ". Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei. G r () uta tea cor p 0 r a I it. .r. legate de factori const. a sinilor.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l.»npe "' '.a.7 o"W//7/.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor. . Expunerca la ware Je aocentueaza. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen.bhd- Fig. Cantitatea totala de lichid corporal crest. datorits int. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: . d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. " . S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri.:le sang~lIle (m special globulele rosii. /{.-atoare a.irea prod. Aceasta 2. gifiiaI5). plammulm.. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event. a organelor genitale externe.. In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/.1 n i m a ~i oircul.!. 91. . Scaderea bruscii a cst. trebme respectat en rigurozitate.apa s.spun.ractie a mimn (cu !Jeea!'~. La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma").esut. de.. In cursul sarcinii se produce .amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. Tratar_nent~1 cu m. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit.r. Dupa na9tere coloratia lor dispare.8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr.nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.yut loe fecundatia. cu 7 litri. areoJeJor mamare . la~ dupa 6-7 sapt.a uniiate [ctoplacenuirii.irnula productia de lapte si goIirea sinilor. 93. carma.~antltatea. cu rol reglator in productia de estrogeni. rolul acestui hormon este de a st.impul ~a~?Jml. pe.oaI'Pce.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii. mal a es a e or .l'ea viz. Prin tnmultirea vaselor de singe.tia" 1..ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· . a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii.1 celor postoperatoril. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului. blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima. Dupa nastere. dispare dupa nastere.e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \.' . 94.ata a puterii de cont.edlCamente po baza de Iier. 34). • . . Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in . art. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta.at din "arderl.1// /4 /e. Pe linga adapost.urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult. Acest efect.erialc se modif'ioa nesemnificativ. pr~~ adap:a:r:e~ trept. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. recornandat de medic in asemenea sltuatn..sului de conceptic. ~oapse. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii.a un indiciu di aceasta unitate este pert. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina. 90. exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic). Dupa primele sapt.1 Jte semne tamini a o. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig.este trl:nls.de placenta. .~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil. 97. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura.ulare .~ in vase 0 cantitate mai mare de singe).litii normals.sarcinii. cosmetic dezagreabil. 96.e.lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele. La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete.

'. ::::~:::~::::::..I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: . ~..9"e SJ. Consultapile ./'/-?/. i -d ¥.1."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida.sora de ocrotlre. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale.absenta mcnstruatiel . Masurarea temperaiurii bazale. rise" se vor lua masuri speciale (evident. Jd igura: pren.l. videi articipa: medicul de intreprindere (sau. De multe ori este primul semn pentru un avort iminent. '(!'/7?P/. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt...5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co. 10 ogice. 0 boala debilitant.. dezi?erate :st~ d. m{lrimea uterulUl. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala. In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie. femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician.jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina . In sarcina incipienui. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//. masurile periodice.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic. sterilitate definitiva etc.).//'//"'/' .. . v ..&/' .v ..!. "6"/'''''''. de avert cu diferite droguri (chinina.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum .7. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. 100.s/6'/'C'a' . " .. •·•••• •••••••••••••••• '.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG.y (v/er(':'IC~'" Cre. Prima conditie pentru atingerea aeestor./cim/. 3.r~ursse.ta. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde). poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii. tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala. 99...?I'/<?0'' (ec"?c. rinichiului.'. favorabil sau defavorabl1 sarcinii. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii.<¢:%%. S e m ned e sa rei n a. efectuata corect.. preparate hormonale. _ dezvoltarea unui rat sanatos. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii./(?/l6"/'<P (E.f'/rcc/. t tatea eorporala. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2.r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma.(c//.a ._8 saptamini de la disparitia menstruatiei.a speciala).re/d'/i' .76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?. Pde'fpa. vaccinari antivirale.-.7... 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina. In cazul unei sarcini "cu normal. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c. . consulturile cu 1 errti specla . controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr. In continuare.'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4. .6' Fig. .a sau de 0 trauma psihica puternic5.of a semnelor de sarcina. La 6.?/' d> /07 0'///0.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului..d . uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . lezarea ficatului. luate 9i concluziile de etapa.'l£>/'d'd' .."k/ ''''<'?7.e a~ scopu e a as .el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101. :. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. expunerea la raze Roentgen etc.i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil.///O'/'<"07 .. menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie.arii produsului de conceptie (medicamente. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial). Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia. .). ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale.5'c'.:<:.. Tentativele.:. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina./'>CPA:iV'/t!''/ . extracte sau "ceaiuri" de plante etc. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent.~:... Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic.7. 53 t~ .: '>M· ./ EVlCt?.6oi/oo/..ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_. _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~.' H6'/>/. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~. obstetricianul. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. SOCI .Y'/'61'?e . Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze .a. cu~~fm%::e~: de laborator. examenul de urina.~..

de asemenea. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~. trornpelor. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii. 107. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. boli de inima. I'erodu~ere ~i intr. diabet.103. poz itia Iat. rnalformatii . hemograma. eolului uterin. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3. examenul pentru Trichemonas caginahs etc.1 e g r a v ide i. pozit. utilizar ~a .e. de cat~~ med:_cul obstetrician. De asemenea constat. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig.). cum s-au desfasurat sa.n~. lfa t. intoleranta Ia unele medicame.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului. ~e ~lIlIChI.iei bazinului. e icat sau. . In urma const. medicul va controls [unciiile generale ale organismului . x a ~ e nul m e die a 1. ernen sarcmate.care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~.atii inirnii fatuhli. boli ~lerglCe. spre sftrsitul sarcinii. trau~a~lSII_1e ale. E x It men e del It b 0 r It tor. ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. infirmarea unor mallormatii grosolane.B.a stares w 55 54 . Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan.e. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. acest. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.~nere . Orice femeie Insil. localizarea placentei. ~ n tee e d e.D t e. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale .e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran. sarcini gemelare avo 1'turi repetate.ice. De asemcnea.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat.:nor toxice : tutun. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina.ia fatului.!~ de. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. conirolul periodic al tensiunii arteriole. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau.videi.cinile ~nt~:lOare. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. cind colul uterin este Pelvirnetria interna . in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii.ului . 106. bazlIl~IUl.oa: Imp rca.arilor femeii. de Fig. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. tansformarI dmtre cele mai importante. f p'e inasverr. deci. rniiloace abort:ve folosite. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! .s~ pra?tiea prin tuseu vaginal.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama. Investigatia cst. ~04. mari solicitari si. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit.ale. Ea se practica. familiei sale: a ~l a . m~erv~~W ehirurgicale.pen.. este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s . Orice sarcina ulten. de diferitele structuri anatornice. .lCU l~nt7:l. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic.rcinatil. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. E. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. diagnostieul de sarcina gernelsra. far a preju. narcot.lmfel'l?r ~l micului bazin.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). acesie motive este indicat printre altele. 105. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie .enea.at.\V. cit 9i pentru copil. avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta. daca este necesara. pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca.tru a putea sa stabileasca. la . 36). tiirul aruicorpilor. stabilirea cantitatii lichidului amniotic. sifilis. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune. ovarelor sau ale hazinului. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc. boh psihice.ll nor ste" orba. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate.

109. adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere. pina la nasterea copilului. In general. nastere .deja usor intredeschis.icul obstetrician. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. 114.a variatii de citeva zile in ciclul menstrual. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ). a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm.' na9ter:~ se va desfasura normal.uu ~ai este aUt de . 38). ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu.sus situat". Se meruioneazii ca repere: .in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. la multipara tmde sa attrne in jos. de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere).34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. 111. .la 18 saptarnlni. concomltent cu contractiile uteru~e. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). Durata sarcini i 108. In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. Din luna a YII-a.28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. In cazul in care. care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara.prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni . La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it". La prima sarcina acest fenomen se prod. . daca .tului.i usor 9i abdo~enul . Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil. 37). In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. putermce. . 1983). Se p o a t e aprecia dinain. 112. de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-. La primipare. Aplicarea acestei metode .t. " .ed. s~ alatura sora de ocrotire .exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale.le percep ceva mai devreme . 38 . Dim ens i u nil e ute r u 1 u i. lichidul capata 0 culoare galbuie sa. apoi diminueaza. inregi~trare . De asemenea.l. 113. incolor. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~.arnlni. irnunizare anti-Rh).a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: .ravlde.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u. Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie. In cazul unor sufennte fetale . Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. . v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare.va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare.-:c~ cu trei sapt. iar mersul este mai greu. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a. De obicei. i devine. Ilnga n. . Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile). cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei.. multiparele. Cind sarcina este destul de avanaat. pe cale va~in9Ja.u hrun-verzuie. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile . In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin. se remarca 0 micsorare a abdornenului.32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni.3 luni calendaristice.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale. .amln! inain~e de. tn zile sau siiptiimini. femei care au mai nascu t eel putin 0 data. in asistenta g.3 luni = 25 februarie. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . femeia urineaza mai des. se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. ~rceput. Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . . Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai . medicul de circumscriptie 9i moasa. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. 115. Cu ajutorul unor contractu bune.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110.~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. l\U ~c it rile f eta I e reprezinta .~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .o d a c a na. In aceste conditii. Pro g ram a r 0 a viz ito lor. usor dureroasa.a activita~ii electrice a inimii (ECG). gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma. .(oxigenare Jnsuh~lent~. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei.es~e indicate in sarcinile "cu rise".. .36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie. de cantitatea de lichid. Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. prin mil. permitlnd introducerea. prm cohorirea fundului uterin. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt.

fabrici de cauciuc. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui.itie. teoretic. .oarelor problerne : modul general de comport.it. tuberculozii evolutiva etc. alpinismul. batiste.iile fizice obif)nuite.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. zf:hiir. inceputa in t.antc insecto-fungicide.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. specificul locului de munca . igiena psihica etc.a sa tnceapa procura. Igiena sarcinii 117.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. eventual. citeva cart] de cit. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit. Sportivele pot continua exerci\. eforturi fizice exagerate. pentru schimbarea locului de munca. tipografii. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. Daca. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. alergarile. tuse convulsive. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. fabrici de coloranti. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. care due la cresterea exagerata in greutate.arilor legate de actul nasterii. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. Incepind din luna a IX-a.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere . fainoase. sariturils. 116. combaterea oonstipatiei. est. ~v~ntual cite va lamti.alelor. Un reg:m allI. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. Ali men tal i a.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. Multe Iamilii. In timpul cind mama este in maternitate. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. dupa nailtere. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate. In plus. Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst. folosirea . de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. Acolo unde aceast.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe. din superstitie. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale. In schimb.are. Con l.gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social .conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. in acelasi timp. glucide ~i grasimi. bogata. . Inca de la prima convorbire . asigura legatura cu familia. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina.venitul lunar. cura1.ramvaie etc. De aceea se indica 0 alirnent. in cadrul profesiunii. copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu. alimentatia. sora de ocrotire va incerca . Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. usor de asimilat. mediu toxic. refuz.a sa Iaca fata s?Jicit. 0 cana. in sectiile de boli infect-ioase ale spit. cind. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare.o sau conducateri de t. . tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 .irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere .). de culoare alba). de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. dizenterie.conditiile de locuit. patinajul. in acelasi timp ea va slabi. Ravia no~'malade p. vitamine ~i saruri minerale. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii.atie variata. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important. Procurarea rnobilierului poate Ii.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. proteinele furnizeaza. prin specificul munci).iile de lucru. femeile conducatori aut.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul. munca de noapte. pot influenl. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil). sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. dulciuri. In timpul sarcinii. pieptene ~i perie pentru par. In caz de. iar pentru cele care au deprinderea.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. microtraumatisme). schiul.. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). VOl'trebui schimhate din aceste munci.daca este casatorita legitim. in Iunctie de studiile mamei. Sora de ocrotire ale datoria s5.ului. 118. Dezbaterea . in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan. infiere etc. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. lmbracamintea. . se va anemia ~i va deveni inapt.-enia \\i ingrijirea corpului. Inainte de a se naste. ci va fi dear usor imbogatit.Ill ~o~ obi§nuit). se va lua legatura eu institulia. pasta 91 pene de dinti. nasteri premature. eondi1.). de alaptare §i de ingrijirea copilului. 0 lingmita.imp in maternit. viata sexuala.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . nasterea poate surveni oricind. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii.deosebite vizitele pot fi mai numeroase. sapun de toaleta.

gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. Iaina alba de patiserie). In zilele in care nu consuma carne. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. oua Iulgi de ovaz spanac etc. In cazul ca gravida nu prezint. mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. lactat de calciu. fie vitamine izolate.tea va8eula~a. chiar la femeia gravida. Se va prefers carnea slaba (gaina. floarea soarelui.). Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii. care are un rol important in metabolismul calciului. Pe de alta parte. Din acest motiv. alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. acid uric etc. leziuni hepatice §i edeme. Daca. oaie. de porumb. salats. Vitamincle. lapte. vitel. avorturi sau nasterr premature. Prin fierbere se distruge in mare parte. mai ales in ultirnele luni de sarcina. carne a slaba de pore..-:l'1). in cazul unei alimentatii exagerat de s. c.r:-tura de peste. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician. lapte. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. pierderi de singe. este indicat consumul de Iamii 9i portocale. zarzavaturi. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. fitamina E se gase~te in legume verzi.prin tehnicile culinal'e sa n1. lapte. intrucit s-au descris accidente Ill. d. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. leziuni oculare ~i ale pielii. . marar etc. care solicit. uneori chiar la varsaturi. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. Vitamina A. 8e suprima oriee aport de sare. . Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. carne a de vaca ~l de pasare . Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. pui. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. pentr~ ~ropriul metabolism.a eel mai putin metabolismuJ. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete. Complex B forte. cartofii.elerneaua de oi. brlnza de burduf etc. ~educe permeabilita.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul). iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri.tablete sau hole). la mama ~i la fat. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara. mazarea) aduc organismului proteine. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. La femeia insarcinata. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. Lipsa lor determina oboseal~. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. alte uleiuri vegetale). In acest grup intra: piinea. In timpul iernii. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea.a alergie la oua.1 distruga unele vitamine (de pilda. pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. cereale. dureri. tablete de vitamins Bl. ~l~ ext~emit~vilor. Be etc. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. rosn. gravida va restringe consumul de sare. untura. edeme. alaturi 61 . .in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. Pentru profilaxia cariilor dentare. acopera in general nevoile de vitamine.calcin. Un regim variat.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete.a.lmea neagra. ~iilbenu§ de oU'. ga~benu~ de ou. Hldrooarbonatele (glucidele). dintr-un motiv oarecare.raea in sare. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. In natura. Grasimile. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. organismul are tendinta sa revina mai multa apa. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase.a. fat prin supradozarea vitaminei D la mama. femeia se va sirnti obosita. b. Calciul ~i fosforul.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. Trebuie vegheat ca: . disparitia poftei de mine. oua.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. care c1. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. morcov. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. oeapa verde. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. in drojdia de bere.). Proteinele de origine oegetalii. care due Ill. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata. continuata timp indelungat. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. fieat.activitatea intestinalii sa fie normala. P:in i!1fluen1a. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. care slnt de import. ulei de rnasllne. spanae. in u!1t!. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. Iicat. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. In ultimele 3 luni de sarcina. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. unii autori recomanda. toate cerealele ~i dulciurile.). razelor ultraviolete solare asupra pielii. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". slanina. brinz:t. La femeia neinsarcinata. In lipsa lor. fieat. de soia. tribuie Ill. Neeesarul de ca1CIU~l. va minca un ou pe zi. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. vise tamina C).ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. . favorizeaza aparitia edemelor. fiole de B complex. ale fetei 9i membrelor superioare -. curcan. In plus.).a proaspata de vaca etc. Con". brinza ~i peste. Lipsa ei poate provoca oboseala. pierderea de lichide.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului. brinz. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. pore). piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. precum §i Ill. Clorocalcin sau gluconat de calciu .are. dar se va face strict sub supravegherea medicului. Din acest motiv. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. in cantita1ii foarte mici. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. Aportul exagerat de sare. vita.

Daea fumatul IlU se poate opri complet. sau un prosop aspru. lapte batut.azul'] gra:v~.a din sugestiil. deo~~ece acesta din urrna este. 'Ia In . Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere. maioneza. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii . un preparat de polivitamine.sa'.alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort. Medicii indica. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . unele vitamins (C.ate billIe generale daca se fae eu ape. decaleifierile. obezit.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. Cur ale. struguri. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. de obicei. Du~ufJle . se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. Pentru ~ ameli ora . din cauza efectului sau constipant. piine neagra.~titat":. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}. 123. la f?m~ile pre. In tirnpul sarcinii. mazarea uscata j prajiturile. 120.o fruc~e (prune.fiecare dimineata dupa micul dejun.la recornandarea medicului . Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. . Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. 122. la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. De asemenea gravida. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici. f) Apa. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei.iamidon ca: slanina . Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest". lndulcit. cartofii prajiti. eel putin un ou. fructe. ard~n~~ ~) pI. piersici. . can ile dentare.atea. Uri n a. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. pere.de consumul de lapte. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }. Se VOl' evita dulciurile. .a in uJtimele luni de sarcina. mere coapte. Frecventa nast.ului .esuturilor. Anemia. oN'. dlfIcultate la urinat). vegetale. in general. §i eventual. Viitoarea mama trebuie Sa se sature.Pnmul s~rvlt . Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. mama este datoare: ' . care va indica un laxativ usor.a. 125.a vinul 1'09U. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului. ' ~24.perul slnt insa interzise. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. pentru stimularea peristaltismului intestinal. lipsa poftei de mincare. Pentru a 0 combate. 121. dupa co se scoala din pat. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j . evolutia sarcmn.at du pa aceasta. De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. iaurt. De aceea. . tnghetata . Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI. dupa luna a patra de sarcina. Examenul urinii se face la indicatia medicului. In vederea crutarii rinichilor. Dace. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. ".a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu. ne~vos. dar slnt de preferat clu§urile caldute. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). ea se va spiila mai bine cu un burete. carne. oboseala lipsa apet. Fierul. n i. femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata.sti. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. Se va evit. va apela medicul obstetnClan. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. gravida va bea un pahar de apa caldu~a.~ pro. alimentelor se va recurge la bors. ?data cu. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier.e d? mai sus nu au fost eficiente.Papei. 119. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi.vor fJ frecvente. portocale). un avert sau 0 nastere prematura. floricelele. In ?az de subalimentayie. In rezumat. a ~ i i .n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. va prirni la indicatia medicului vitamin a D. produsele de patiserie. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. zahar :... lamh? ~l la aroome eulllla~e. put~n.at imedi.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. carne a grasa. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. . ' Constipatia.Combat. cereals integrale.diminaata. ciocolata I)i homhoanele. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. calduta. sub forma de edeme. La u~el? f\ravlde. dar nu sa manince "pentru doi". sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase.eroea (lon.! miroa~e . Balle reCI sall fierbinti slnt interzise. duren.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. mai mica . c.! stnt ~o~t:a~ndlC. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi). de fapt. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. pe care 0 ia din singele rnarnei. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. zaharul candel . adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe.a sarcinii. alunele. se instaleaza un apetit crescnt. care genereaza stare de neplacere temporara. carne sau peste. se vor adrninistra . oua. cartofi. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale. cada.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r. Nu se va consurna peste sarat. lntr-o cada hI. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. Ne. putind declan9a eontractii utenne. 126. salat. 111 afa:a.orul regim: . Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine.caz ca nici ~n.pot afe?ta ~l copilul.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare. ci ~i asupra uterului. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. nucile. care apar in timpul sarcinii. se va incerca urmat.v~ca. caZll.it. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare.in int.eresul copilului. iar sarea se va reduce in general. zarzavaturi crude ~i piine integrala). cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. prune). fulgi de ovaz). Dintre biiuturile alcoolice. inainte de a merge la culcare va minca fructe. gustul .preparate de fier. ° + + + 63 .dispuse.

de comoditatea tmbrecamintei. metl.. PenA t. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru. Se prefera rochia sac. care astup.amtni ale sarcinii.~aprosan pulv~s". s~ p~oduce 0 c~e?tere . lungimea calatoriei. sau dezinfectate in prealahil. folosind un lighean sau o cadlta. indeosebi in ultima parte a sarcinii.Igiena corporal a riguroasa.). in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. sapun pentru copii). 65 5 . nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. 129.ige prea mult in greutate.anate.a interns a coapselor. trenul ~l a:'lOnul. 133. deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. Nu se vor purta cordoane.culozltat. Pielea gravidei fiind mai sensibila. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . femeia va dorrni singura in pat. clad gravida are grija sa nu cist. Prin abundent. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. nu are nici o sem.ur: sapur: ncirit.ji in mod deosebit. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i. de climatul afectiv din familie. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi. .a lor. au fo~t spalate. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct. in jurul organelor genitale . pustule) Vt. 39): 132. care. fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9.ul 93. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune. scopul calatoriei. ' . tinind seama de modificarile organisrnului. . contractii uterme etc. 131. .Masajul stnilor. 130. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. UlterJOr.ema cu apa caldula ~i sapun. Se va evita imbraoamirrtea strinsii. . aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. 127.:.). apar dureri ~i ro*eata locala . fusta saraf'an.. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija. 134. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. La primipare. In alegerea garderohei ae va tine seama. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. mai ales la inceputul gestatiei.n:f~cat:: patologica. ] g i e n a 0 r g a n e lor . la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta.e pre a stl:ir:~e. g e nit ale ext ern e. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril. de 2-3 on pe zi. De ~ltrel. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. deoarcce acestea due. tnsa.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. de asernenea . .a secretiilor vaginale. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la. S i n. dat. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca.piia stncta a medicului. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. pentru proteJarea hamelor.ante. de mediul culturaleducativ in care traieste. in primul rind. ca ~i dupa fieeare scaun. D~ aceea se va face toaleta ext. 8~ recomanda sa evite acest lucru. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins. b. mijlocul de transport.n ultirnele 6-8 sapt. In tirnpul sarcll1l1. . aplicat pe fal. sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu. 39 .a cu mai multe bluze. cursul sarcinii. de profilul sufletesc al mamei in devenire. autobuze aglomerate etc.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act. Ele se pot reduce la minimum. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele. combinat. 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule. Nu 5e poarta ~utien.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret.).1~~. 611pa haie. cu spa calduta.ivnrea circulu tiei..iile.. Daca apar fisuri. fierte. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente.ezmta plagi purulent~. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. Mameiounele mici. care de obicei.Mama ~l copllul . Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase. suh sini etc. Fig .ant (de glicerina. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii.. In ultimele saptamini de sarcina..iilor cut.lr: ma. precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc. de asemenea .i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. usoare pierderi de singe. este bme sa se renunte la orice raport sexual. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. pentru a evita infect. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint.meloane. dar nu se va neglija nici aspectul estetic.le. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. 1m bra cam i n tea. a carei greutate cade numai pe umeri . Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. dupa care se va evita cornplet. Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. .

Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. spatele §i peretele abdominal. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si . la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic.a metoda nu da rezultate. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu).). Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. . 146. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. miinilor sau picioarelor. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp.oate prescriptiile dietetice. 143. c) Gestoza. 144. S e m ned e a 1arm a. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. 140. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii. ridicate mai sus (fig. 40 . ca un cere strtns pe cap). . Daca apare una din manifestarile mai jos notate. Uneori. dirnineata inainte de scularea din pat. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". 138. 139.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare. Se va acorda importanta igienei locale. vi de i. Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Ed e m a ] i ere fl. varsaturi persistente. Purtarea unei centuri fixe. pat. . De exemplu. se interneaza in spital. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. se impune un tratament energic. se poate face cu doze mici de atropina.De obicei.stngerar] vaginale. se pare. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. b) Variee.l mici §i repetate de lapte. Dupa nastere. Ee re nunta Ia t. 40). S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). Daca aceast.ii sucului gastric. din cauza unui aport insuficient de calciu.dureri de cap permanente ("in cascii". ductnd la aparitia de malformatii. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. Fig. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii.oxicoze gravidice. Mai recent.pierderi de Iichid din vag in. febra. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura. greturi ~i varsaturi). A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. in pozitie orizontala cu gambele . In prima eventualitate nu se face nimic. . s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. 137. Napoton etc. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. rigtiala). s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam.. . 141. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. Cazurile mai grave. fata. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. §i de gust acru In gura. 136. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. 135. 142. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. poate lnlatura in parte acest neajuns.ica prin perfuzii intravenoase. 147. se ~ipa sau gravida este ernctionata. Se poate obtine disparitia imediat. alcaline. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. sedative. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. datorita cre§terii in volum a abdomenului. Astfel. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. ci pot cuprinde miinile. 145. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. 67 5* . Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. pot fi semnele unei gestoze. dar nu prea strinse. frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot.intunecarea sau tulburarea vederii. se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei. Astfel de umflaturi apar de obicei. care necesita un tratament de specialitate. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. edeme. tulburari de vedere. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime.

din instinctul de conservare a speciei omenesti. din motive de ordin personal sau moral. vO. un fenoll. herpesul etc.:ida. Unele regreta ca.ioasa. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil.ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. de foarte multe on consecmt. ratiuni.iajuri d~ agrement.(' a~tepti\ri poart. H 1)(' care rnu lt i le l'egreta. _ Va intra in concediu legal de natal1t.gravida nu trl'bllie sa se obo:.). _ Va evit. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie.act. datoriia unei casnicii nereu~l_te. care due la 0 oarecare stare de neliniste. . in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus. 150.148. psihice ~i morale. . sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu.e pentru fat. ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei.impul .Aceast. . In "I'o\. I g len a psi h j 0 A. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). eu 02 de zlle inainte de nastere. Faptul ca femeia lucreaza. Pe lIngli profesiunea. _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on. odata cu venire a copilului.e grPlc. Cit e v 11.e. in t.sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect. Mai t. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. de plusul de munca. pEmtru viit. .a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care . dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire. in acr libel'. oriee gra. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t.itie o1'i:. Prin manifestari periodice (menstruaviile). Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu. In timpul sarcinii ~i alsptarii.aLe.este sa aiba convingcre a d aceast. mnrnil-copil. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . pot fi pericu. . localuri etc.a repl'ezinLll. De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta.oaro din part e a mumei.en absolyt Il~l. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri.utit. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial. Asupra tuturor acestor pcricole. deoarece copilului. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. Pentru aceste motive.a 0 atitudine necorespunz at.i\ de a . rna). De cele mai multe ori.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii. pentru diverse.ate a social-profesionaJii.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. In casatoriile precoce.nG\l~e. in raport cu vii toareu n~9~ere.a eOn?ep1.l'u gimnnsticu: .a.i. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole. pe de 0 parte.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara. de maternitate). Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. incit nu se simt capabile de a deveni marne.ologlC. ci §i de comunitatea de idealuri (sociale.easca toat~ f\l. i 11 die a 1. aJcl'garea. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop. nu doreso copilul. determinli de multe ori conflicte biologice. ce atitudine intima are fata de viitorul copil.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat. . Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. pina la u~ma. fura a se expune rnult In snare.ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz.rivit. . Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie .onLnl5. _ Va sta cit mai mull. asa-nurnita "famiJie conjugal a". pe care Ie va vizita mai frecvent. insistind atlt asupra pregatirilor materiale. atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't. Aetept. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l . Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie. _ Atitudinea cea mai pot. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor..nil ct. HeguJi de baza peni. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul. ~llllpa.rimipareIor. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. Furii co pn ... Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t.unj. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . profesionale) a familiei. 149. nurnai dupa ce au ajuns la mat.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. _ Va cauta sa-.e.i i eongenit~le.oarea mama: _ Va evita cont. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt. de pmcau\ie.o.. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii. uncle virusun gnpale. orieare ar fi pregatirea inteleotuala.!i asigure un somn de 8-D ore in fI. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. de incomodita~ile legate de venirea copilului.irziu.). . teama de dureri.8t.~Tiljtatea multo!' Iernei. Unele familii ref'uz a sarcina.). Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p.e nefaste : ut. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate. morale. conform legll.1e a.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. de hmitarea propriei libertati.ivea 0 f~:lllhe. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan..eat. De fapt. oricit de echilibrata ar fi. In inmult.jig e n e r a I e. A<:(. lar pe de alta parte. 68 69 . 0 peree. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. .zrlel. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat .irea" econornica (casa.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. Apare adesea deziluzia. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia. din calcule economice . toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului.pasci\ prin gi rnna"ll('~. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural. la s\. _ In caz .1oas. barbatului.

4. Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. Si In acest caz gravida respira linistit.fereastra va fi larg deschisa .intervale neregula~e ~i au intensitate egala. ci §i planseul hazinului (perineul).aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting. apoi in regiunea lornbara (fig. . l. . 42). Membrele inferioare flectate. Fig.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. Bratele usor departate de corp. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. Treb'. uterul se contracts. nu exist~ nici un rnot. Umerii se sprijina pe sol. cu palmele SPflJ}~I~e pe sol. brateJe lntmse. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. secretii vaginale mucoase mai abundente. senzatia de presiune asupra rectului .lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine. contractil uterine nedureroase.. Amhii genunchi sint lasati sa. Pozitie eulcat pe spate. . 1. Prin aceste contractii. Inamte de a co~or1 pIClOr?l.capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. de asen. 41 . 6 Fig. . oapul. Fig. Pozitia eulcat pe spate.enea.se executa rmscari de rotatie din glezna . odata cu inspiratia.~.apta. l?conJurlnd-~ cu atentii. ceafa ~i spateJe forme. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot.!lte on (Iig. in vederea evenimentului care se 71 . 44). 43). mictiuni mai frecvente. starl de neliniste .Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. Umerii ramln lipiti de sol.. 44. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. Apoi.. Apo~ .exercitiile se vor executa pe un plan dur. pantofi. . "cada" intr-o parte ptna ating podeaua. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). 45). bratele las ate lejer de-a lungul corpului. dupa virsta lor. ochelari. Dupa coborirea fundului uter.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. norrnala solul cu regiunea occipitala. 45. E~te Imp. Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii. sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. Se repeta de mai multe ori (fig. Fig. Urr:te. . eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled. . In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului.a~a 0 ~m}e dre. Membrele inferioare user departate. 2. Gravida se eulca pe spate.iseala . care a'par la . 41b).o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. Pozitie in genunchi. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins. . In repaus. 6. Exercuii pentrti gravida.ndeosebi sotul. expira pe gura). b Fig. 42. degetele u~or flectate.n 'pozi~ie verticala. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum. Membrele inferioare flectate. 70 151. Se repetl1 de mal . apoi se c~boar~ 1ncet la sol. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas. (se tntareste). Pozitia culcat pe spate. astfel Ineit capul sa atinga 5. Nasterea 43. fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. profund. . complet relaxata (fig. 3. facut suI. picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. talpile aplicate pe sol.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi).ai u§oara. Sub ceara a~eaza 0 perna mica..ate. t. 41 a). gravida poate avea tulburar! de sornn.

care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor .are. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute. 46).e dureaza mai mult.e. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin.. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. 152. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. Evitind teama.. . examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului. un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital. Gravida sunte . raderea parului pubian. Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata).. cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate.(flg. . ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. colul este relaxat".a na~te:.sa porneasca din tirnp . d) Ruperea men. In prezentatie craniana. Adesea ?!.perioada de dilatare.a'prop_ie. Asa cum afirma medicul american Read. a).dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea.avlda ehmma p.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei. b) pnn. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana . in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta. eventual chl~r.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital. contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului. Spre . c. Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.5 cm. msta_larea primelor semne de travaliu. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. fl.a de 3 factori: . cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. a) ?bie_ctul.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare.perioada de expulsie a placentei.embru al familiei. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: .Pozitia fatului In uter. Durerile nu vor mai pares atit de violente. dusul ~i toaleta organelor Fig. nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic. Lnce p u t. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. tnainte ~e. precum ~i mobilitatea osului coccis.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute.agm mucus sanguinolent. la tIt D_ termen. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. .creste .a e ex er~e. Gravida va fi lnsot. clnd 0 gravida este destinsa. cu atit este mal bme . ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina. la care se constat.~}uluterin ineepe sa se dilate. ge~l . Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun. putind infecta Iatul. Ca urmareo a ficestor contractii. Desfa~urarea n a s t e r t t este det. are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. de a se destinde ~i de a se deconecta. "clnd 0 gravida este contractata. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' . L~ i~ternare. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. 5ll 96. a inceput n~9terca. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina.branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. prin scremete. Rezumind cele 8puse mai sus.densa (rezistenta).deosebire de aceste contractii de dilat. ] n t ern It rea in mat ern ita t e. . cind contrae73 . 1&5. iar medieul efectueaza examenul clinic general. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala. Cit timp punga apelor este intacta. colul rarnine contractat.a stadiul dilatatiei colului.nasterll (fatuI). Nu pot £i anihilate cu medicamente. Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore. c~ gr?videl~ care pr~zi. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu". " 154. vagin §i perineu. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului. 46 . conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin. ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. La inceput.errninat. crisp area anxioasa. care tnsotesc contractiile uterine. tensiunea. . spoi la intervale mal. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale.perioada de expulsie. Este bine sa ~tie ca participarea ei active. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal.ita la moa~~rDlt~te de un n.rm "".mle!. iar la multipare 5-8 ore. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii . b. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. 15~.

Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. Cind capul fatului destinde vulva. 47 a. 48). 47 e). gl. Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. apoi a umerilor. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. Musculatura perineului este mult destinsa. b. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. Apoi ccpilul este aratat putin mamei. 156. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. femeia respire rar *i adlnc. gravida trage adinc aer in piept. sau tesutul perineal nu este elastic. 167. gravida resimte dureri vii. \iile slnt mai slabe. Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. In afara indicatiilor de mai sus. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. d). internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. 158. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. il da arara. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. se va destinde ~i va respira superficial. b). In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. Urmeaza apoi pensarea. Cind contractia a trecut. inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. g.§uruh". Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. 47 . Cind copilul "vine" cu capul. frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. etap~ ale perioadei de expulsie : a). 49). dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. La apantia contractiei. respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non.. 159. I}. prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. Dupa nastere. e) protectia perineului . h) degajarea eapului. b).DiferiteJe. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. c. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii.Fig. c). in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). coborlrea eapului. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. incizia practicata se cease. Intre contractii. Acesta efectueaza 0 miscare ca de . va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. d). 47 f. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig.

Dupa nastere a copilului. Prin aceste avantaje.ii. 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical. copil "angajat"). se urmare§te daca se mentine contractura uterului. ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere. 160.). Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini.e de pierde-e de sin ere. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis.anta care trebuie tratata energic medicamentos. 18 - Per ineotom!a. Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . 161. gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). iar orificiul colului usor intredeschis. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}.e. sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. Prin cont. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. Fig . Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). in cazuri de indicaiii precise. . inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. . incompatibilitatea Rh. colul uterin Sa fie moale. cind nu evolueaza corespunzator. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. prin medicamente ocitocice. greutatea ~i lungirnea copilului. nu se pun problema de transport neprevazu t etc. Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. Orice nastere normal a se lnsotcsl. Minuita cu pricepere. iar in ziua precedenta a mine at user. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. Nasterea "programata" este 0.50 - Ex pulsia placent ci. 77 76 . in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. De asernenea se cont. prezentatie craniana . In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). este necesara practicarea operatiei cezariene. neasteptata a membranelor. varianta a nasterii provocate. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . fara a exista indicatii rnedicale (de rise). Gravida va fi internata dimineata. uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. centru de transfuzii de singe etc. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. po care parturienta de abia le resimte. Fig. Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine.!'ac\. insotita de hemoragie.a in salonul pentru lauze. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. nasterea. min~lt. Dezlipirea placent. Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. Dupa inf1i~al'e. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). care obisnuit nu depaseste 400500 rnl.mea). iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. de l'upCrNI spontana. In continuare se administreaza medicamente. b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut. ln mod exceptional. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii. sint la dispozitie. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. diabetu1 zaharat). nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. depasirea de termen. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial".erului. hipertensiunea gravidei. 162.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor.).

copilul este amenintat. placenta praecia. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. Dimpotriva. In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. Vom expune ~lteva .Semnele c~r~. ~int posihile . Capul fatulm este ultima parte care se naste .d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig.. anornalii ale craniului fetal. prezentatia pelviana . C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala).ot surveni. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. craniul Catului nu este prea'mare.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim. Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). Gravi.ln~i~te . .din si~uatiile neprevazute. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate. " 168. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere. Ultima anornalie este cea mai Irecventa. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig .lacente separate. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. Chiar ~i in p. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate. gemelaritatea etc.lI a. lui gravidei. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). trlisllturi de C8.rez. uneori de neinvins. deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). se recurge la operatia cezariana. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. Pe a. b.oare (ritmul.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere.entatia craniana se. se recurge la operatia cezariana. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. Nasterl anormale 163. palparea ahdomenu- Fig. • In. complicatii grave. 51). Din ferieire naster~le anorrnale sint rare.unele cornplicatii. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie). b) Prezentatia transversa. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. aUt imediat dupa nastere. de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. .Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului.' a. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. sarcina m. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. C ire u 1a r a dec 0 r don. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe. dimensiunile marl ale abdomenului). ' . malformatii ale uterului. cu picioarele sau cu sezutul (polviana). prezentatia transversa. . nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. 165. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a.ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. 167. '.ntru mama. " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. fib rom uterin. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite.a copilului. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. 164. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. '\ 79 .52 . Se deosebesc: .arcina. su~ereaz. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil.

! Uiuzia 172.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana.a de un obstetrician experimentat. L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot.. care se oeupa de ohieei numai de copil. in maternitate 4-7 zile. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. 53. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism. va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. Tratamentul consta in adrninistrarea. Fig. marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. la dorniciliu. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. 169.ncep contractiile. te. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei. dist~d~ pri~l~ra. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil. -.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. Dupa aceea. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. cind este efectuat. opertuia cezarianii nu se practica de rutind. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri. Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator. 55 - Placenta praeoia. 171. Fig. Dupa nastere Iauza ramlne . legati de expulsia placentei. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). Este 0 manevra de necesit.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini).at. ~l 1 Legea perrnit.a riscuri pentru copil.. anoma. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe.ire .extracviel" fatului. Se produce sub influenta unor factori endocrini. 53 - Aplicarea de forceps. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri"). dimensiuni man ale fatului gemelaritate.1l r a ti a 6 e z a r.e fatulm (distocie me caniea).e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie.-:.11l de pozrtie etc. Prin for~a h~crurilor. In aceast. 55).rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. de obicei. in care cO. ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint.).I copillil 81 . 0 p.ntracYiile. Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"). dupa caz de medieamente ocitocice (st. prin travaliu prelungit. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare. starea de anxietate ~ gravidei] .tocia ?ccun~ara poate aparea. dis. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste. Lauza "rezolva" problemele de . anesteziei ~i reanirnarii. cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? . 54). Iichid amniotic in exces (hidramnios).Vacuum extractor. la momentul potrivit. determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala. 54 . Fig. 170. folosit In o?stetrica pentru a ajut.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji.) .

In faza de furie a laptelui. Chiar la lauze care nu alapteaza. 3. Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere . 56 . lnairae de a se ajunge la sondaj. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. Scaderii stimularii horrnonale. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. . 173. Capacitatea vezicii este crescuta. sebacee. Uterul revine la normal dupa 6 sapt.. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. aceste functii se norrnalizeaza. Odata cu revenirea t. fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). La 80% din mamele care aIa. 2.. este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. Diureza este crescuta. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. 83 II. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. mamelon. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe.. glandular!. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!.oreste : a. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. Cu toate acestea. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. 8:. Contractiilor uterine. la tulburari mictionale cu retentie de urina. el trebuie sa fie fad. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . b. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii. peste care se suprapun contraetii izolate. 177. 4. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH). Un miros fetid constituie un semn de infectie . urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular.pteaza. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii.8enza~ie de miotiune''). Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). In citeva zile. Liwoluiia uterirui se dat. Pe de alta parte. dar In mare masura ~i de factori individuali. rara cresterea temperaturii. lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. Pe fondul de modificari vezicale din t. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie.irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. exista 0 amenoree de lactatie. leucocite. V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere.. care VOl' persista in tot cursul vietii.ingrijire personals dupa nivelul sAu. 180. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. care tmbraea 0 forma de contractie continua. 174. De aceea.onusului muscular. Pro e e sed e in v o l U lie. ser §i limfa. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata.uzei. apoi devin seroase. r i h 0 r m 0 n a I e. datorate ocitocinei. canale galactotore. actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). tesut graa. L 0 h iiI e. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. Lanza urineaza mult mai mult. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. 178. gJande Fig. numita "mica menstruatie". se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. Fun e t i a 0 v a ria n lI. prin disparitia hormonilor placentari. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. 176. 182. muschtul pectoral. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. 2.5 -37°C). f z J Fig.Conf'ormatia L areola normala a stnului. 181. Pie lea. 3. 179. ca ~i sarcina. Mod i fie lI. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. in asociere eu seaderea tonusului muscular. In mod normal.amtni. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. Imediat dupa nastere poate aparea frison. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere.

d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica. Sint constituiti din tesut glandular. Familia va fi avert. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con.. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. o stare depresiva. este eronatU. dorinta de a II V1r~.._. de obicei.4°C va fi anuntata medicului obstetrician. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui". cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri). atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii.a circulara nurnita areola. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor. 15. peste de apa dulce. numite canalele galactofore. un laxativ. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale.. se aplica._' ~ ~~~':.183. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). . Pentru evitarea murdaririi saltelei.'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~. cLte('a zile.e de Cll"'. 186. unele suferinte proprii. 57). lauza scads cu circa 4-5 kg.)a~t~:. grupate in numar variabil. ...::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. 185. derivate ale laptelui.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil... a mamei._~~2::. se face 0 elisma.-:. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. Intestinul are tendinta Ia inervic.~zap. u z e i. pigmentata viu. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1. dimineata. tn timpul primelor 2-3 zile. .. Adesea Iauza este indernna''. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. 12.-. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul._""lA.-' _ If I % I -~~ 7fJ . eventual. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). I~ //) . 11. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (. copil sau de restul familiei.:g. laptele este oondus ill canalele mai marl.ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. tn ziua a 3-a. in general. dupa na stere. In cadrul curateniei corporale. grasos ~i de Iegatura..\. pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor. 69. steroizl! suprarenali.foT calmeze nervii surexeitati.r. iar baie dupii. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici.?-'" .. iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. 14..~. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360). Mult.~ r. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. 56). stimuli audlo-vlzuali. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. pancreasul.. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. 58 . \". d) Alimentatia. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des.Y'~"'. care poarta numele de acini. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. in conditii de perfecta sterilitate. eu anturaj reconfortant. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros. suprarenala. care. Se '8:.y./ d~ lapte d~ vaca.za uneori I. t n g ri 1ire a Ii!.. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. pigmentat. erect se introduce un supozitor. ACTH. femeia nu are scaun.'£-". ea poate primi lichide dupa 4 ore. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii. . Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee. In cursul alaptarii. mini. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ . Pentru igiena corporalii. lnsul!na: 13. 184. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. Trebuie sa Sf. ouji) ~i vegetale. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul.. carne.ra. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi. in ziua a 2-a dupa na9tere. Orice ascensiune peste 37. Feme6 ile se comport. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. daca acesta nu a avut. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. stnt niste mici ridicaturi. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. F.4' fiza (fig..za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate.in. lii. stimuli emotlonali.. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi.. 10. pentru a sta pe scaun._ '. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala. inconjurat de 0 suprafat. \ :::-y . Celulele acinilor elaboreaza laptele. e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi..\ ~//I:2 /. 58). De aci. iar restul de pierderea de Iichid interstitial).f--. de aceea obstetricianul recomanda._. lauza va §edea mai mult pe una din Iese. Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus.. 2. b) MAsuri igienice. Este de do<1 / ' ¥. Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse.uza poate face du~ dupii. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul"). 85 84 . In caz de dureri.a foarte dif~rit imediat .. ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate.. Star e s psi hie A.. Jegat. daca ajung pe mameloane . un unguent anestezic. Chiar Ia lauza sanatoasa. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \.~ ~_. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. dar eel putin de 2-3 ori pe zi. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta. Dupa nastere. se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare). Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi. se aeopera plusul de calorii.e dintre. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c.izat. Dupa revenirea acasa. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. Odata cu nasterea. precum §i de modul de fixare pe torace. Alimentatia va contine proteine (lapte.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare.

bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza. apare mai tirziu. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca.amlni). int. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor.). din motive insuficient cunoscute. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192).Dupa revenirea la domiciliu. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. murdaria de sub unghiile lungi. Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. care a fost fiarta in prealabil. e) Menstruatia revine. va fi examinata inca 0 datil. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. i~i va spala corpul de sus in jos. Murdaria iii microbii de pe comprese. j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie. calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special.epaturi etc. La domiciliu. b) Nu va face irigatii vaginale. 59 Exercitii de gimnast.i. Nu se vor aplica dectt pomade. Bandajele vor fi bine spalate. pinza triunghiulara. prosoapele comune . chiar daca nast. pudre sau lotiuni recomandate de medic. medicul va da alte prescriptii. Alaturi de indicatiile de mai sus. De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. c) Dupa revenirea acasa. ~/~~~ JlC:? Fig. fie printr-un sutien special. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. In continuare. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. furuncule . baia. g) Munca in gospodarie se reia treptat. se pune 0 patura facuta sui. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. La picioarele patului. Mameloanele se vor menaja cu grija. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). Sinii. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. in spital iii mai ales acasa. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. Lanza este. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic.a. care va face recomandarile necesare.ala a rlinilor cauzate de nastere. Parul lung. k) Profilaxla infectiilor.anta. 61).ptaminii dupa externare. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. Aceasta nu. mai receptive la infectii. sub saltea. 86 187. cu tirnpul. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. In unele cazuri particulare. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. mama va fi instruita. miere de albine. Compresele sterile se schirnba zilnic.imp). sttnd in picioare. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat.a. chiar tn caz de scurgeri.'" ----- ----- . In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. sutural. este tnsi'i suficientil. care se rernediaza de la sine. Inainte de fiecare supt. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I). va fi ridicat ~i strins cu un batic.ica penl ru I:!llz. daca se mentine tendinta la constipatie. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. in caz de nealil. pe burt. In caz de alaptare. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. ~ e 0 a 1 a rna m e l. raniri. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. cit ~i a sa personala. ce cade pe umeri. de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. unghiile vor fi taiate scurt. de la 2-3 saptamini. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. Gimnastiea are efecte favorabile. piine neagra sau Graham. fructe). aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. fie printr-o esarfa. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. f'isuri.ptare. closetele. 87 ""'. inveliti in doua bucati de pinza. In acelasi t. mama I§i va spala cu grija mlinile.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana.imp. chiar daca are sutura a perineului. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. lnainte de plecarea din maternitate. sutiene. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi.

60) se poate s. dar e bine ca. G i m n a s t i e a I u z e i. inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita. Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare. poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~. Solicitarea mamei . 59). anerme. De aceeai aUt in maternitate. numai in conditii . sunatoare) zaharate sa~ . sin. deci dupa externarea din maternitate. sero-purulente ~i urit mirositolire. stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig. In cazul abcedarii. tromboflebita). AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. a Boli In perioada de lauzie 189. lenjerie . nu trebuie de noapte. 188.its sint durerea.in tot organisITlui (septJf:em. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.pe calea singelui . b) Lanza Unga repausuI ori pe zi.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia.ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia . Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. daca lauaa nu are perineotomie. . timp de 23 sap. dureroase. pulsul est. Rezultatul trat.~ta. . Persistenta relaxarii musculare. Prevenirea mastitei const. obiecte contaminate et... Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala. 60 .i) Dupa 2 luni poate avea. tesuturile din jur sint rosii. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn.ice . 89 . r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int. ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina.organele tnvecinate sall. mUlle\. l\'( a s tit a este infee\.Banda] pcntru . de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite).a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. umflate.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone.asare a placentei ~i event.:_p:!ma infe?~ia. prin modificarea secretiilor care devin mai abundente. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. Aceste forme necesita trat. Plaga uterina rezultata din det.eaiuri de plante (tei. 186 i). Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit. inst. Fle. 131). Pentru evitarea stagFig. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. alte boll prce xistent.are. lauza e obligate sa se prezinte la medic. mastita se manifests dupa 7 zile de la nast.ia glandei mamare det. senzatia de tensiune. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave.o. abdominal a ~i perineala.b. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: .eriorul glandei mamare. Apoi.ament energic. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. Feb rap u e r per ala. Vindecarea se abtine cu tratament local corect.lC). inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a).cre. Primcle sernne de mast. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126.~ de agrcsrvi. cit ~(Ia domiciliu. Cind :rena af'eot. la .erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b). prin admlJ?lstrarea de antibiot. a personalului medical. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii. In acest stadiu precoce. Frecvent. inrosirea si fe~r~.a in pregatirea adecvat. iar starea generala nu estc modificata. Iebra creste . respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini. din punct de vedere organic..el. P:oblema i_ntreruperii alirnent. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. secretiile capati'iasI!ect purulent. comprese reci. infectii urinare sau ale venelor (Ilebita.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. . Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). tratamentul medicamentos nu mai este eficace. prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului .or de germeni sau de la vizitatori I). Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139.]. boala se agraveazii. 190.s\lcuri de fructe diluate cu apa. din hazin. 88 192.alatii sanit. Febra in general nu depa~e~te 38°C. narn laptelui. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.e acceIerat.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea.o] ori mierobii sint deosebl. 191. 193. tromboflebita. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului. lohiile. sa stea in pat dupa externare. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat. 0 noua sarcina.

voluntare. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit.. neincrederc. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze. lntinde mina pentru a apuca obiecte. .cu lI~tensltate variabila. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. 195. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism. Acestea se tnsotesc de agitatie. 61). tinut de miini.:uncucidere).al ~ . se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. 193 bis. halucinatii . . .la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute.n!lzelpublene. 196.mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. Incetul cu incetul. ramtne insa constienta.ie culcat pe spate. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei.. ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a . . 197. 194. . Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim.la 8-10 luni : merge in patru labe . fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare . i~i sustine capul. asezat pe burLa ridica capul. caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor.in speci. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate. Lauza nu-si poate controla Iimbajul. in 3 SUGARUL Fig. odata cu normalizarea echilibrului hormonal.:lUl cop~l (p. in dreptul oasel. In general ins a prognosticul este bun. Rareori. 61 .. . se ridicii tinindu-se de obiecte .a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric. La inceput. In prirnele siiptiimini de viata. anemia. In primul capitol. De cele mai multe ori. Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite. Per c e P l i a. Pot aparea stari depresive grave.. 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare).la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. Mot ric ita tea (vezi punctul 24). D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e. . . (vezi punctul 188).?r ~azi. compo~to. acte de egoism.nu!ui ~i. tentative de sin.lauZle. stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij. sta in picioare sprijinit. . . la pi~io. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea. . se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. d) exercitii de gimnasticll. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. b) pozitle corespunzatoare. El~ dispar dealtfel treptat dups externare.a . inlectii). Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat). am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. .a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. .la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . ex~cerbata in cursul nasterii. la punctele 5-26. Cele mai importante etape sint: .SII.la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus.c) pozi\ia pat va fi orizontala. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati.la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin.Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari . prin efortul de vointa al lauzci. sa91 . . interpret~re fal~a a un or fapte.. liniste. din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de. sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": .are.Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie.ucider~. acte agresive fatii de prop.

care a ajuns medicina. 198. "ma·ma". Prima reactie pozit. C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200.a. tn determinarea siinatal. -pa". pronun(a silabe ~i cuvinte simple. fata de pers~anele stra~ne. Naturaletea. Lim b a i u 1. Pe linga frica. femeile din rnosi-st. Mai intii gingure9te. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. psihicii Iji l11. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i.pentru scurt timp. in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). 199. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie.ii I~ na~tere.1initierii. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) . "bolborose~te" cu saliva. este. experimentarea coordonata: ochi-mina. Ferneia "moderna".me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p.re?omin~n. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare.. inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente.. acestea se rezolva rapid ~i eficient.).1mamei ~i pentru 0 dezvolt. Astfel. . t. invata sa-I}i cunoasca propriul corp.iva 10. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. 201.ati. Astazi. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. sint sanator.ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. Copilul std in picioare. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. La 8-9luni irnit. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina. daruir~e permanenta. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare.g sa? foa.impul sarcinii.f~r~r:tiate. Al doilea eveniment hot.rea mare. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite . mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. Imita sunete §i gesturi ale adultilor. dupa baie). care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. Mama ~i fiitui sint int. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. ci si pentru actul nastarii. Chiar in condiiii total [iziologice. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice.dl. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile). iar spre ~ luni pronunta . observa de timpuriu obiecte ~I . Imediat dupa na9tere. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute . intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet.a (daca i se cere) "po. rupta de traditiile transmise alt. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. acest.ament neooia de acticiuue.t react~i "n€ga. dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne.i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. mai nepregatits decit generatiile din trecut.(ietate. Un organ important de ounoastere (orient. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi.tive" p~in pllns. mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic. mu~ca obiecte). se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". a) In maternitate. unitatea dintre ea fji fat. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. respectiv tatal 9i mama. pe clt a fast de asteptat. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd.a. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t. pe attt vine de repede ~i de neprevazut. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul).aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. rude. Pe linga nevoile lui de baza. mtnii·ochL. la intrarea in materniuue.e obiecte. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele. Se manifesta 9i in acest comport. ina doua jumdtate a primului an de via(d.daca cei doi genitori. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. cu ajutorul gurii. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. "da-da". Inte1ege 'propozitii simple. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste.or este nasterea.rezindu-se tntr-un ritm relat. In stadiul 10. sugaru. suge. nu exista motive de ingrijorare. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei. experimentlnd propriile posibilit.le diferentiaza de alte obiecte din jur. toate primejdiile de odinioara au disparut. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. Bunicile ~i striibunicile noastre. In preajma nasterii. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. sa-I delimiteze de me. care.ziua ~i noaptea .adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 . la masa . prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. (dupa masa.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". "pa-pa".este ffl.0torie. Ca un caz demonstrativ. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. Manifesta p. din punct de vedere psihic 9i 0.are) este gura (linge. prin sunete # prin gesturi. urmeazii nasterea. Incepe exercitiul. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal. "ua-na". adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l . De la 3 lun. moage mediocre. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului.r-o stare de airnbioza.diul lnconjurator. Ie repetii.rarnosi . majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei.a silabe "ta-ta". urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27). In felul. au nascut copii fara incidente ~i accidente. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu. Dupii 9 luni de sarcina. care se continua de fapt Iii in primul an de viava.arit. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea.iv constant .~unete . . FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. chiar dacii apar situatii neprevazute.

il ating. copilul est~ putin derutat. 0. .ta familie. C?pm.be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr. pag. Se intimp]il.tervme 0 schimbare hrusca.-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'.lJlle ~tregll fat?IIll sa.acest mo~ent. a fost adaptat la prezenta fatului. ur~ez~ . Intre 1 ~l 2 am. c1nta. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul. moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta.G h tD ar naste. eind vede 0 fiinta atlt de mica. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. Psihologic.~!1ta.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar.. Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar". care nu ~ie dectt sa mantnce.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202. incep dm.ptaminile eare urmeaza. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. gelozie ~i nelinifte. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il. un mamos §i a pornit la liltroduce. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). a anga.i?i. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l). dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. ~. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. 11ClUp~sC. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. daca plasamentul s: . Ast~zi. . ~lgr. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare.un~ar~ sau un fratior". De obicei parintii. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. In mornentul nastern lI. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. purtat in timpul sareinii ~i nascut .~e?tru frayi ~i s~rori.. pentru a-I anunya noutatea. b) Revenirea in Iamille. "a~e hurt~ mare". adesea. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al.adesea se adau~a u~ pat in camera sa. de cele va mal rnulte ori.". sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme.pll. din partea adultilor. pe lntelesul virstei lor. Un frate mai rnic. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. Cindtratii slnt mai mad.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser.eda B:ltfel. Imprejurarea aceasta.: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. b) fetitele (mai ales) cer sil. la dreptunle sotului. in astfel de situatii.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. Gin d uri pen t rue a s n i e i e. presa de fructe etc. Est~ inutil sa .rea I}Itnnoirea mositului.dm nevoia de a-i provoca reactii.izi.. nou..at! drep~ urmare. Glndur~le. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. 0 atitudine vlOI.de neinteles pentru copil. a a~estel mttmplari. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. el. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm.JoSlbll ca aceasta indepil. Este mai simplu s.a~~ere. . iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~. "sa faca in pantaloni". sintem de parerp ° 94 95 .!. . Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. neputineioasa. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative. ~e spuna cil. De IUn! Iii luni de zile. l?aca va proc. Aceasta modificare biologica (hormonala etc. chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa. este I. acasa. d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. ca mam~ s!.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. despre rnodul cum este conceput. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". primarul Johann Wolfgan~ Tex. In plus. Curind vin preparativele. Nu se poate ne.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma.cel m~c". Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza.. pe care-I privesc. copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. ' 203. o~. deceptie. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl.tor. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. Din aeeste . Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. ceea ce atrage adesea. ca~e trebuie . tipa.::a f~ce la strll. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre. Acum incepe rolul sotului-tata. El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe. venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda. .) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat).prescrip~i. soua biirhatului ei. vada foarte' bine ce se sch~n:. Tlnara f~me:e ral1l:ine. indiferent cum. . mai frecventa la biilat declt Ia fetita. masma pentru spalat rufe. i1 gidila. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. Vianu. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. dar cu incepere de ~a 20 a.o mare deoeptie. I. Totusi. in care adevarul nu ]e mai este ascuns. Pentru un copil sensibil.). fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama.ha Ia man:. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil.il. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. Irigider. ca ~i pina acum. constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze.. a) Primirea frati10r §i surorilor. c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. 1 " ~ Trad.m. ehiar daca a devenit i}i mama. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. vreau sa-i vorbesc".Iacrlml de lauzie".a.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului. trandafiri verze etc. Editura pentru litel'utura. ma~ mtll.. mama.gB:lllsm~IUl mamel. de. sot §l d~ ea insal}i.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. reae~iile vor fi mai putin importante. In aceste zile ~i in sil. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante. preparate de _lapte ~ndustriale. orrce mama ar Ii mlndra daea . e~ se aprople mereu de "bebe". 1967.. al}acum i se da lui "bebe". copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in . dar mama eontmua sa se "ingra§e".

In primul rind. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa.te B. mal ales fetltele. EI aju. tenun fratlOr. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. d) In timpul aHiptarii sugarului. s-o lini9~easea. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?.Ietatea moderna. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman.). ea viitorul tata.alUl est~ de eolaborare. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie. in momentul reintoarcerii din maternitate. partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. :~4:. insa. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei. EI are datoria sa coni. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic.a. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. Inainte de na. ce au loc chiar In prezenta parintilor .a trebuie sa stie ea. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. se intimpla. Un m~c dar. cu atitudini Iji gesturi ce imit. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. printr-o prezen/a discreta. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai.~tere. administrare de alimente necorespunzatoare. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor. de . se . familial destins. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. Clteodat. cadere. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. Rolul !a~.va =: aranja ~i eompleta mobilierul.n eoneluzie. "M i S i. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie.. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii. Din pacate . este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile. In astfel de cazuri. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care.t1nga_CI. ceea ee este mal trist. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. ~i agreab ila. . fiind expus la accidents (suf'ocare. de a~e::nene~. rasturnarea cosului. sa fie prea nelini!. in loc de a fi stimulant. tatal este prezent numai fizie. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva..parmtilor.a . e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl).'1tere. adesea insa tinara Ierneie este nevoit. 205. datorita dragostei pe care 0 poarta. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. s.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala. sint preoeup.~rintilor.orul copil. un e a" tat a 1 u i. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum .). barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. cu un mare adaos de griji. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p. Ai u tor u 1 bun i c i lor. uneori ridicol. aUt de angajata in soe.ate Ij~grijulii. Cmd copilul este prea dOI'lt.e din cauza dezacordurilor din familie. rolu. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului. obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza. Nu se poate nega ca abse nt. Sotul va trebui a§adar. Bunicile si. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. tIl masura posib~ht. Aceste reactii normale.are ~int adesea de facut intr-un apartament.til la tr~nsrormarile e. eu totul legitima.a de eel mic atitudini prefereniiale. cu un pui de om adormit ~i pllngaret. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. 91sperany~le viitoarei mame.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare"). aplicarea de substante cosmetice ete.at. de preocupari .a impartafleasea indoielile. Daea mediul familial admite pe viit. ' Din partea tatalui. la rtrulul lor.. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . casatoria a intrat intr-o nous Iaza . femeia. Orice tat.nt obligate sa. In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. Chiar In astfel de sl~ua~li. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari. ci al intregii vieti a celor doi partenen. sint impuisiuni irnposibil de controlat. odata eu verurea primului eopil in Iamilie. izolarea este mal putrn eornplet.utm. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. mai ales emd aeeasta luereaza. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate.a pe ale marnei. deopotri. cit f)i psihic.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate.a sa se Inchida in singurat. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. gravida nu po:. cu avizul tatalui. Adesea. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. la rindul ei. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina.s in present participarea ca . 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. sa fle un partIcipant actlv la preparative. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie..r .a . a) Inainte de n8. est~ ?llle ea t~tal. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. sa crestcrn cu copiii nostri.a. sa redevemm tineri. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. din ce in ce mai m~llt. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile.tit 9i sa ineonjoare. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl.odihne~te-te. nu-si gaseflte rostul si. e) alteori (mai rar. eel putin. Pregatirea camerei se face "in doi" aau.atllor. atit fizie. pastrrnd o atitudine distant. Este hine. Aceasta 96 97 . dnd fatui "mifjca" prima data.ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. EI are un rol de sustinere fata de mama. 0 trateze pe mama ca pe un copil. se va vorbi copilului cu moderatie . 8~-i insune siguranta ~i optimism. Tinerii p(trin/i. I. buni~i etc.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. despre viitorul "bebe". un indiferentism pcntru viitoarea nastere.

8coa~:~e.e Jegaturi_le .. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. de a ~e si . toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. fie Ia Consiliul Popular. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate.ele stabilite de parint-i. Dealtfel.bunicilor) de ~-ll~w in braie. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. co~turr:e nationale etc. ei 0 fa~ tot_~e~una. daea acesta U "l'eeunoa~t. patul'i. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent. primele f'lori din camera VOl' fi. . trebuie sd. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. evita. p~esa d.' care. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati. Ii Jua11 drept arhit. AsHel. b) La domieiliu.caruClOl..u rudelemaiinstiirite:frigider. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. •. . :Mama. in maximum 3 zile. Aceas~a. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. un colier.' pr?soape. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri.abilite. b.lid. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits.ate.I'l se fac~ o . rudele aproplate s~ mf?rmeaza . cintar. na~tere. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori.ode de ingrijire a copilului.n. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. p~nslOnare.. se poale intocmi 0 "lista. . sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. fac placere 9i sint Ioarte utile. ~oate nor. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului.recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o. pot Ii tot alia de stinjenltoare. La epuizarea concediului marnei. Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii. jach_?te. oferite de el .lista de mariaj". Mai recent. . iar pe de alt. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului.sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. Ei nu VOl' 8ta mult timp. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l".a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e.ce!:. o· scrisoal'e va face tot ailta placere.cumulare~ uno.'. dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor. pudra.va a. ?e a~em~nea. . nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor. poate duce la transmiterea unor infectii. adesea suprasolicitata de alaptarea. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm. Deahfel nu e permis . ~e a-l siiruta. au niste opinii bine st. Clllar daea este singul'ii in camera. Atitudin. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe. c? dragoste ~i pasiune.Soane straine. In Iocul unei per.corda incredere mamei. se obisnuiesc greu cu inactivitatea. tetme etc.r daruri in mai multe exemplare.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. Ca orice incepiHori. caditii.. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te.a ca bunicii sa respecte. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase.. Mama este noua in 1'01.dar cu condit. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni . ar Ii iluzoriu de a se astept. bunica .. iar in caz contrar . Este bine ea fIorile sa nu fIe. prea nurneroase sau prea mari. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. fie [erma peniru.produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. Viz£telc. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt.erea. caciulite. Viz it e I e. . nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. nu VOl' ~i liisa\. daea slnt mici.i alte persoan~. adaptindu-se la noile met. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. inclusi~' tatr'ilr~~ . sa suga mai gl"eU.onet. pe U.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului . lar pe~tr. multi bunici.~u experier:1a". Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare. Pe de alta parte are un psihic lahil. nit r uri I e. un eeas etc. Orl?Jt de priceput.cit ~~i putini.). La rindul sau. Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. De asemenea. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie .nllxer. deosebit de cel din maternitate. deoarece ele inveselesc camera. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. . Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. ° a 99 7· . !n en. . botosei . 207. biberoane.a ~i de bine retribuita ar Ii. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. tandrete. un de s-. Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. Orice lit igii se vor discuta deschis.e". esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa.pe al mamel. 208.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. a. Medicul sau sora de ocrotire v~:. creme. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra.. in ca~rulv uI!0r :tr.s de p~rete. chiar acceptind unele compromisuri. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. de na9tel'e". forfecuta de unghii). fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e . ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite.e. oricit de binc in/en/lonate. _.~tre generatu.). sapunuri. 206. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere.. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare.i .juca" ell el. cu enervarea mamei.~rainice .ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii.' . Mama nu va capitula atunci cind are drept.scutul \'H ]1urta numele tatillui in . scutece adsorhant~. na9tere. psntru a nu deveni suparatoare.a par~. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina. . Nou-nil.e .. Altii se simt superiori prin faptul ca .ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f. cresterea nepot!lor le . ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie.e fructe. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n.maIlll1a de spalat. . bunicii sa.a. i9i ad ora.amlhe. In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". dupa. a) IJa maternitate. garmtura en scutece. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal). covo~re.cu masura §i bun simt . de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. trus~ de toaleta (~efle.a116. a interz ice un astfel de comportamcnt.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot.. .!. Dar. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor.da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. A~a cum pe alocu. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga.

sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. mifjcarile respiratorii (funci.).e din organismul fetal. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. In sf'irsit. 215). Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. Cu patrimoniul eredit.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. este mic. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t. de toate traumele mecanice . Tinel.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. fara ingrijiri cu tot ul speciale . totusi. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza.a pe unele marne. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . Plna acum el era protcjat. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. ca miinile de "spalatoreasa". care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. angajare anorrnala ~i expulsie dificila.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative.. Acest prim aspect Inspaimlnt. unele infect ii. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat.ia circulatOl'ie). pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. Dupa nastere. Nou-nascutul. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. Potrivit Lraditiei romanesti.. pozitie vicioasa a fatului in uter.ii era nsigurat de catre placenta..a. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii. bataile inil11ii (func. sa nu duca la ceva ridicol.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior. La cei mai multi dintre nou-nascuti. diabetul etc. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. trezit din somn. Incretit. pieptul bomb at. 0 data debarasata de stratul de grasime. In momentul nasterii. el nu ar fi in stare . Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. narcotice) administrate in timpul nasterii. malformatiile pulrnonare.\. ingrijiri in maternitate 209.a. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. Nast. ulterior se dest. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata.ar t. tipetele din primele secunde constituie primul sernn .Alegerea prenumelui . surprinde. Puisor.erina. pie le ). lmpestritat de puncte albe-galbui . sau nurne de personaje politiee actuale. d) Gltul este scurt. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). 210.liridicole slnt prenume ca: Mannix. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt.i excitanii (tabelul 3.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. lucios. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii. extraclia prin "acuum. desouamata. ele declanseaza prima respiratie.orii (plamini. rinichi) ale acesteia. imaturitatea centrilor respiratori. Vederea cordonului ombilical lung. faringe fji nas. Popescu. in mare masura. ptna Ia depliria lor inflorire. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara.ransmis de parinti. PrimeJe tipete impresioneasa . turtit.) est. prin aspirare a cu ajut. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere.ari se face fara nici 0 dif'icult.ochii albastru-deschis. reunite. Georgescu etc. Pele etc. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi.ea. est. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. Iicat. de culoare inchisa.inde). ca nou-venitul pe lume este sanatos.). de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. obstruarea cailor respirat. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. 214.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium). daca nu se iau masurile necesare in timp util. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i. 'I'raian-Decebal etc. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar. traumatisme. sbtrcita. care a imaginat aceastii schema.1. adapt. Produsele de metabolism erau tndepart. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. b) Ochli. stares de sanatate din tot restul victii. stufos.at.inos. nasi.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta.re rninunile vietii. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. 101 100 . in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini. Alteori capul este complet che1. se poate afirma ca puiul de om est. 212. $i mai penibile !.are la viata e xt. S-au propus diferit. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere. Bebe etc. aplicarea de forceps. 1 9i punctul 12). spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime. Cu toate acest. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. Citeodata parul este destul de lung.ia I'espil'atorie). deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere. depasirea terrnenului de gestatie. chiar de la inceput.e . rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig.area la noile solicit.at. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. gelat.e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. tonu suI muscular. Expresia fetei poate sa se schimbe.lndu-se la 0 temperatura constant.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului. rip c) Nasul. gros. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii. incilcit. adesea. dezvolt. arnintind de pozrtia din uterul marnei.e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere . Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor.raut. Aportul substantelor necesare viet. se VOl' dezvolt. pe acee~i cale . circulara strtnsa de cordon. lucru ce poate fi definit ca una dint. Iunctiile dif'eritelor organe. unele medicamente (anestezice. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru. in general. a) Parul este. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina. Colombo. Se remarca adesea. chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare .

extinderea inflama\.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t.a~ez~du-l eu cap.liei de nou-lH~scuti. . leueoplast. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig. Cind coloratia galbena este mai pronun~. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt. ro~eai. Dupi'i termometrizare. re::liz. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol. prius in~re doua pense. ' ~~3.ata. sticle cu apa c~lda). e) st. in condiiii de steriJitate.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi).: ~se. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. b) Singerari ~i secretH vaginale. Se ":01' ven. cu limite extreme intre 3% ~i 10%.a la nou-nsscut. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao.are~. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig. care se aecent~e. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape . Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. cavitate a bucala. 62 . Dacs. daca icterul CJafi chemat medicul.erilri vaginale sau a aparit. In a 2-a . Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini. . mern. ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal.tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.orul unei sonde sterile de polietilen. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit. este intens ~i rapid progresio. slabe Rare. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila. a) Glandele mamare.Tabelul 3. C r i zag e nit ala.. respectarea repausului nou-naseutuluij ..t germe~.iei). 220. temperatura rnediului inconjurator. care iritii pieJea ili favorizeaza .. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent.1 incornplet Slrfmbii.:l in l?ozilie ?eclivii int. _• . Icterul este mal mtens pe 219. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. care este in medie de 6% din greutatea initiale.iu-nascutilor. aceasta se mareste iji mai mult. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare). se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. Cea mai frecventii este criza genitala. Identrtatea 91 greutatea.Jzite. va h inreglst. inca insuf'icient maturat. Cor?on!1l. la apasare.r-un unghi de circa 15°.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului.e c~ ajut.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui.rat in registrul sec. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289). rniscari act ive 1'ip:1t. Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod. dar daca se stoarce glanda marnara..rins. c) instalarea secretiei lactate la rnama .ate. glandele mamare se inti'iresc. extremiWlile se flecteaz.il!tr~ prim. Aeela~i substrat hormonal.1)1 fosele nazal. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i.re nou-nascutii de ambele sexe. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale.e fi prelucrat. Cirul icternl apare din prima zi. ~fentinerea temperaturii c~rporale .iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . 221. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat. 218. cal. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace. La 3-4 zile dupii nastere. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n .ombiJical_. cu un [r rezistent de nylon sau matase. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. se maresc. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie. De asemenea.face uz. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare.fIca dm nou sesul.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. 214. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t. care se manifestii.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto.1.-t exa.aza .utece inci'ilzite in preaJubil. atinglnd uneori 3-4 em in diametru.at .a ~i a cincea zi de via~a. brl'le so Ilccteaza cornplet.alit. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema..se. exIremiUitile albastro Neregu)'ate.amtni. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut.~. 215.. Ia aproximativ 40% dint.ece incii. 217. 62). 216. va fi sectionat dup a termll'. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun. se ya aspira dm no~.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos.este Ia baza micilor sin. apoi se va lega st.

atii exclusiv la sin. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore.atii.a alto tulburari generale (febra. ca pete rosii (macule). adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. in fi§ll man (lamhouri. dacii dore:.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. In ultimul timp exist. Ia unii dintre nou-nascuti. ele disparind spontan.i.ta dupa nastere. iar la cei hraniti artificial. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. Excesul de caldura. Dupa nastere . de rnodificiiri ale starii generate. la 1-2 zile dupa aeeea. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". Cind vezieulele se usuca.a 0 serre de avantaje pentru mama. ca 9i din motive organizatoriee. Sint dense.e ic. urmatoarele. in citeva ore sau clteva zile.din mucus. 104 a) Colonizarea intestinului. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv. se aplica pulberi inerte (talc).i prea. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. se formeaza cruste. Uneori. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune . mama epuizata prin travaliu). protejindu-l de imbolndviri. cu ochii lncercanati.a 5-a zi de via~a. b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. Pentru crutarea mamei..1: eea mai pretioasa. c) buzele stnt uscate. S c a u n e I e (materiile fecale). roeii.tie ea. in decurs de cite va ore. Alirnent. sudatie.inalji domina bacilul biiidus. pe larg.a. Daca descuamatia este foarte pronuntata. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. Iipsa de pofta de mincare etc. 223. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu.are (copil prematur. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 .se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. prezinta un plins ragu§it. descuamatie lamelara). se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid.i pentru mai tirziu. uterul. uneori verzi 9i explozive.. Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. Starea generala este buna 9i nu se constat. pe moment :. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. grunjoase. Este constituit din eruptii variate.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere.ihraneasca sugarul la sin. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat. f) in cazurile grave. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. iar mirosul lor riimine acid. zonele descuamate reprezinta. pe palme 9i plante (talpi). in paginile urmatoare (punctele 238-268). Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. 222. aportul insuficient de liehide). iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. Intre a 3-a . b) Seaunele de tranzitie. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita). 225. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. sub forma de scuaIl_1.). Mama trebuie sa inteleaga. De multe ori. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. epUlza. coli. truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. mai ales pe trunchi. d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. Aceasta descumatie poate fi discrete. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. In cazul unei aliment. 224. dupa eliminarea meeoniului. se lipesc de scutece. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". rezultate din digestia primelor mese.a cu incetarea alaptarii. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte.iva"). Apare indeosebi in sezonul cald. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. de culoare verzuie. insa. sugarii devin palizi. de [ebrii. Alaptarea prezint. s~. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). Allrnentatla nou-nascutulul 226. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. asemanator cu acetona ("mere putrede"). Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a. se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. La sugarii alimentati natural. eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. de dinaintea sarClllll: D:. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte.ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K). urina. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice.le :.est. E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a. uneori cu mucus. asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu. sticJe cu apa calda. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. Un mare pediatru suedez (\. in flora int. traumatisme obstetricale). Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38.

fie saraci. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati. alW nu deschid gura. ci §i de componentele sale enzimatice. daca este evitat. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv.cu.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama .a predispozitie mostcnita. dige~~iv:. Este cunoscuta dif'ererrta ('. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi. In sfir~it. marne] sf~le. Secretia lact. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. .a supraalimentatia.Il vn:1c.oare sa fie curat. demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. Laptele de mama con~ine. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe.it. Daca nou-wl.de Hsemenea.a Maiorescu). in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui.~ultu. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc. dar nou-nascut. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. .at.tat.a (miinile. Mama este dat. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:. Teams Iiciala. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. cu ~esut grasos abundant. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig.e structural dlf:l'lta.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. Totusi. Orele de supt sint acelcasi pcnt. r i i. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic". aUt in strainat. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. . mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml.se nasc anual tn lume. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare.scutul adoarme.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. Septicemiile ~i meningitele cu E. 242). ce. c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\." deschisa. }n primele 60 zile ale wietii sugarului. mama se modifies treP. ~i Ia noi ill tara. El este absolut La fel perura toii. ~i I:I'otei'. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. in plus.{n afara de cUeva ezcepiii. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra.ra apus~ana. Primul supt este adesea dureros pentru mama. Actul alapt. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt. daca este posibil.are exista . acestea sint hine venite. . sin. MlI'C(.etabohsmulUl ~i aparatului renal.ate. Mai degraha este yorba de 0 anumit. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei. care secreta cant. 228. deci. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. iar altii voluminosi.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. fie boga(i. clinice I}i de laborator. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate. afara din gma. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:.o~llnul. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio.t . 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola.diti~na1~ f~ptu. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si.a prin alapeste neintemeiata. 1\1. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. m. _ Pins nu de mult.ca frecventa ~i gravitate .ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. de IgA din ser . Bolile sinului. 227. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri.atiei artificiaJe.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. . ' 229. slnt mai rare la f'erneile care au alapt. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet. survin mai tirziu. Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. lactofel'lna ~i factorul bifidium. compozltla lapteIu! de. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. Ca timp fii cheltuieli insa. In momentul clnd gura est.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals. Mameloanele sint foarte sensibile. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. ~ontactul . !J:>.arii tnsearnna.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat.ru toti nou-nascutii sanatosi. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal.l cii. nu cunosc "meseria" suptului. secret. consolidarea rclatiei marnacopil. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc. intrucit. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin.antlcorpl antI· poliomielitiei. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1.ocilor 91 pneu:nococilor. de preparatelaindustri~Ie de lapte. armonia oieiii de [emilie. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii.l~lare.e. prin:. mama va impinge ~i ret rage 107 . coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. cil. . Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. In timp ce alapteaza.care est. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i .

cantitativ.artt. va lua toate rnasurile pentru excludere. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". se face intre a 4-a 9. Colo s t r u 1. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. In prezent. alaptarea va dura acurn 10-30 minute..amlni dupa nastere.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o.ura perrnanent..a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut. ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial.'\l'a indrumari corecte pent. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului.urile din pr imvle zile PUll. infeotii stafilococice cutanate. 230. este bine ca uou-nascut. secretia de lapte cre~te treptat. toti copiii se nase in maternitate. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . est. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi.uri fixate de medicul pcdiatru. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. Practic 9i psihologic.i rapt. scutece etc. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui).ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului. daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna.lcl de situat ii. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}.C.. 232. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc.eri. taud :ji mama. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. legat.ul sa suga din ambii sini.).area in primele zile de viata. 0 proportio mai mare de proteine din zer . in tara noastra. . Nici in a doua zi. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon. In plus.iei lactate a pare colost. t. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta.atea de colost.). care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. . Supt.ii .a tia mixt. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f.Va apela la 0 ruda apropiat.a sa u ar·tificiala.Pasnic.'i la plecarea din maternitate.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.deauna astIel.ul sint adusi cit mai repede in familie. a 7 -a zi de Ia na~tere. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta . de multe ori rnai t. Mai lnt.rcptat. Daca nou-nascutii nu VOl' S. de ee).a supt. care este un lichid gslbui. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui.cornparativ cu laptele dofinit iv . perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204).G.ulbure seros. f) dadi a fost vaccinai en B.oate cele 6--7 1118se. La inceput. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: . de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. Chiar din a doua zi.rul. cantit. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate.a mamacopil. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc. Inccpind din ziua a patra . cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. vlscos. De asemenea. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos. pu~i la sin.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile . In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t.ru depa~irea picdicilor ivite. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot.i lactoglobuline.l suga la uncle rncse. pentru a se rea liz. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. Instalarea secretiei lactate. In trecut. Colostrul contine. Cei doi parten. ' . nu este delco anorrnala 0 astf'el de event. Datorita aeestu. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . dar in mod inegal. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e. eu cite 70-80 ml pe zi. Durat.ului va fi marita trept. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare. c) dad. marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. in mod normal. e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j. ce doze.. Inainte de instalarea secret. de multo ori. la na~tere I.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. uniformitatea mediului Inoonjurator.uali ta teo Dill a patra zi.). Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. tatiil este dater ca. infectii respiratorii etc. au disparut.a larca secretiei lactate.ru noua misiune a marnei. preferind sa doarma. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum. Daca totul a deems normal.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). In plus.at din a 5-a zi. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos. 242). in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\.lactalbumine \. .. ' . nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt. d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul . ei nu VOl' fi foryati.). s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. duratii. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen.a cineca.ru scade t.irz iu (a 5-a. dar hot.

Inerederea in medic. o marna tinar.a 9i urrnarit. Bucat. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt. . ziua in care a "tinut" capul.). scorul Apgar. pe eft posibil.C. a mrdicamentPl. St ai. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. .re.e imbolnavire eviti\ cat. medical. chiar daca unele par sirp. considcrind'. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente].r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll. Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise. pe miisura ce-i yin in minte .iei.nar v(. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent.oate intrebiirile.aria.. dar pil. .c.' l~lr In.ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu. . SOHre 9i pxcrcitii Iiz. Acestia VOl' da. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l. flP?al'~ pensar de copii.icc et. de la "t. datele la care s-a ad ministrat vit. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii. in acelasi car net. Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar. medical({. dezvoltal':'a mut~n. cum sa Ioloseasca bugetul familiei. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta. nl diq. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. calire prin ar-r.~te.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar.!joe caloric".orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 . So m nul. sa alba.a sinceritatea. claca regurgitpaza sau varsa.medica]e. Mrdicul va urmari grcut atca.ast rofele ce pot survern in e xistont.nar.(.. luare a de rni\.arnina D.re s-a niiscut. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil.:enit. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. ~l a drninistriirii primei doze de vit.vir. de confort fji de aer! 235. copilul oste. niciodaUi pe spate eu fata in sus. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa. De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational. data VHCC.i mp.o la.. zlrnbct. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. de respectarea programului de somn.ire de orice schimbare a domiciliului. cind este culcat pe burtii.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:.a conditie de baza este lndcplinit.ul nost. orice copil tl'ebllie . greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. .sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine. _cohcJ!e 5e calmeaza. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire.. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.ea in ea. la dOIlllG1hu:. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su.JDHrJl B. maternit.ur. cu t. oricit de siiniitos ar fi. de lini!)te absoluta. prynul. 234.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului. cu 0 voce calcla.ere. In localit. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta". Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul.a mina D etc.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot. b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat. . R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om.ru a acordat gratuitatea asistentci . ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest.lii zilnice.at.l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. vaccinari. indicatiile corespunzgtoare . va fi tngrijit en calm fji.o]' 9i. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st. t. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil. cum 8a-~i aranjeze casa. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale.a 111l11J sugar.ire. cind a stat in sez ut.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice .pediatru ~i de sora de ocrotire.). daca acceptii. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). sugarn .re sora de ocrotire. . de aceeayi persoanii.oat. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie.sanato~l :'01' fl d'.. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st. primel« silahe ~J cuv inte P.area normals a sugarului. pentru ca sugarul sa fie luat in evident. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca. orarul rneselor.uJ'] In primr le scrnne (I. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta.os. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: .it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. ..proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie . In acelasi t. Este suficient daca mingiierile.a internil. infa!)atulUi 9i alimentai.arile. va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. mama va nota t. modalit. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini. Chiar dacii este sanat.orial.ple SHU l'idicole.i. Orice copil. 236.i de a solicita asistenta. De altf'el. Conform legislatiei noastre .l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire.. Sugarul doarme mai reJaxat. planificat. ca medicul "raspunde de copil". Pe coperta caiet.atea unde ajunge cu sugarul. ca si inctiperile cu fum de tigara. eruptia prirnilor d inti ct c.impul . iD~a inainte de nast. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie.ey pSJh]('i~. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'.. 237. mama a fost luata In evidenta de cat. aceast. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie.abil.l'ii in spital.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal. imbril. I':51 p n:'c(.numarul de telefon al salvarii sau al cabinet. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!.I'Onuntate. avlnd grijii de a nu jigni. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. .ia.

cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. G e r men i i din I apt e. adesea fulgerator.ale ~i occipitale. Copilul doarme linistit a t lt ziua. propor\ia de deccsc. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. [aeuta de catrs unele marne a avut. In afara de unele eazuri bine motivate. Laptele de mama este practic steril.hee lichidele refluate din stomac.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale.atistice arata ca sugarii aliment. Aceasta poz.urica este suficicnt.ati i sugnrului. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t.). e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri.apte muJs. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. In situatii speciale.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt.uri. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina. Tulburarile de cr89tere \. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. de asernenea. asa ca aceast. De aceea.ea pielii. dcctt hran it.a va fi incheiat eu nasturi. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('.ist.imuleaz a act ivitat. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei.i diareele erau at. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226).a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. Aeeasta constature era valabila at. bolnll\'icios). se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st.ia de Imboln(l\'iri. cind am recomandat aceasta. cind este nevoie sa se administreze J. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. abcese etc. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor.indu-I in alta carnerh.ul 301! Allrnentat!a 238. fie prin intermediul unei eamere vecine). aproape ca nu exist.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct.oreaza in mod Ycrtiginos. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). legile naturii.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. AsHe1.a.ea st.lni\i art if'icial era de 85 'Yo.atea sugarilor alimentati Ia . De aceea. care sint socotite acum clrept cauze principale. In anIl118?lt. 240.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural.ati natural.reze iii sa-iii autoregleze temperatura.istica morbidit. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment.atie. U90r de sp alat. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). Singura e xcep tie se int. Constatarea ernpiricj. stat. 112 8Mama III copllul 113 . mssurile de prot.sln era de 15%. Vezi punct. i Cu decenii in urma.lt la noi in tara. seca~ lcste. propor\.ii aliment.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. La timpul respectiv. cit 9i cu cadrele medii. In maternitate. mai aJes in mecliul urban. 237 b i s.a pat. probahil.a int. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte. daca sugarul este pus la sin. mortalitos = = mortalit<lte). Teate studiile st. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite. suf'ocarea este imposibila. Acest. morbid"8 (lUt. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. pentru ca aJunge 1 2 (lat. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui.at implica pericolul infect. pe cit posibil. In plus. acest.a o perna de puf. se va aerisi ineiiperea (fie m ut. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial. Am intimpinat dif'icultiiti. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol. 239.impul no p ti i. La Berlin. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. circulatia singelni si toate procesele vitale. laptele recoltat de la marne se f'ierhe.a. laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. iar in pat nu e xist. pentru a trai iii a se dezvolta.atea copiilor aliment. lnclt in multe regiuni mortalit. in 188?.it cu marncle. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau.alit. I nainte de a culca sugarul. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or. in aceJa91.i 1a sin. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. cit 9i in strainatate. LapteJe de mama recolt. ruort. la Munchcn.at. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). mort.e tice pentru dif'erite virste). Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. at.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. in urma diareelor acute. Din 8 sugari internati in spital. au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial. cit ~i in t. avind in vedere pericolul de strangulare.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat.arii. In timp ce a sugarilor hr. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past. pe motiv ca sugarul se "sufocii". ale soldulu! 9i membrelor inferioare . S8 Iltie ca Ja orice animal. De asemenea.

Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. de a c!iipta.e. . curat Iii sterrl. daca urineaza mai mult de . Acasa. int. La iesire a din maternitate.ire este datoare sa viziteze frecvent lanza.4°C (rectal).c sa suga c. cu sau fara avizul medicului.) ori in 2/1 de ore. Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti.icorpi.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t . Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. In noian~1 de griji. Iieoare in Ie lul lui.:jwtco. Ccnsum at crud. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea. mama e st. In astfel de situatii. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel.e dat. tiei lactate.armonia "[{'iii de [amihc. in perioadele crnd mama este treaza. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i .ecare supt.area eforturilor fizice.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest. alimentatia core eta ~i.inuare . pe linga lndeminare.a : .sa nu adoarma la sin.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce". ascund.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw.ii/area su{letca.ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!. s-a constatat ca 0 mare p. ~e fi.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei.ici de lapte. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara. alternind ordinea cu care Sf' dilptea.sa adoarma imecliat dUDa aeeea. S~aderea numar~IUJ de m. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc. .e. Intelegtnd prin aceast. Intre mese. Sora de ocrot. cresterta ~.atiei artificiale. nu este necesar adaosul de Jichide. este necesara 0 lntreaga .i li1n\.:)a sorn de ocrol ire. copilul va fi pus Ia ambii stni. E~otiile ~i grijile lega~e.). asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. Daca sugarul este linistit. Daca acest.u fe. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa. _ co 71. Alap t.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii. evit.arntnt.a ~i ur. ' . la nev oie. mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml).sa prinda malmdollul ~. nou-na. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara.ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp .e~ lll~tale. de incer tit udini.a este un simt.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn. mereu modificata de progresele actuale ale medicinii. in sfir9it.: .art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm .puncrell regulata a slIgarnlui la sfn. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe. .direct.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij". nil mai ""rea sa traga" din sin. "ml-a plel'lt laptele". lll(. in cont. dupa un orar elastic. dnd. practie. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte". ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru . de sperante ~l d.it.data un.ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii. Limit. 0 lipsa total a a secreti~i lactate. Sugarul va Ii pus des la sin. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . nu inghita aer. se :~r ~oli stnii prin muls corect. 24.dorin/a \\'i (Joinla.e obJ~ctrva.. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i. de-c: JunguJ ~ult?r luni. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate.a a aJapUl. .~e. • .CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. tram a tlt de intense ~l de Impart. pastrarea re pausului In pat. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio..iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I). 114 115 . enzime) lmpotriva unor bali.mew . Flecare eopil are de pe . Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. Intr-adevar. din sinul mamei la copil. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C. Pe plan psiho-emotional. alaptarea creeaza a legatura mai t.. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. daca secrctia de lapte nu este suficienta.epind cu dreptul.area constituie. concentratii ~i adaosuri. hre9. imedist dupa Iiccare supt. §·i encr.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor. . alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere. .rain ica cu copilul.a. VOl' pretlDd~.. _ sa "termine repc. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii. excursii etc. de pe acum.l'ii..a se da compleiiirile de lapte sau de ceai. motiv de a renunta la alaptare. . s-a introdus un preparat de Japte sau ceai. .:Tnentmerea sccrc/l. unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga.rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf.i nou-niiseutul trebuie sa invete. . pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment. pentru a h complet golit. alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant. Nu exista. "tehnica" corect. griji ~i cheltuieli. citeva zile de viaF\.2. .determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .ii. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant. . mai ales. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea. gurii ~i nasului.e important sa nu se t. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa. indolent.iareola. cei mai importalli. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.at mai sus (punctul 227). lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init. In primeJe zile si chiar mai tirziu. De asernenea.)'( il:Tlcio. pent. MO~lv.so. vizite. este Ioart. daca temperatura copilului sste sub ~7. Cea mai neini [iat.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. iar secretia lactata nu este complet instalaui. angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret. sa-i organizeze programul. U_n1C pe~~r.~tiinta". . . Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it. rniscarile normaJe de supt. dlIl comoditate.legal postnatal. .z. Alimentatia Ia s~n prezint. ' Din punct de vedere practic..reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru. de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a.easea singuI' poziiia corecta a capului.ru a evita aparitia "febr8i de sete". Usor de spus.re.mini pina reuge. agitatia.itatea de lapte necesara fiecarui copil. Aeesta poate suge cit simte nevoia. _un mare sacrificiu din partea marne I . . se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre. jar data urrnar toare cu strngul. Marna 8. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}." nou-naswW1Ul: la Srlpt.. de dureri. 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere. pentru copilul sau. Asa cum am arst. . cP]'e este datoare sa /. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul.a nu are putere sau "nu stie" sa suga.a de Ja 0 masa la alta. _ sa-~i ga. Orice nou-nascut normal cxecut. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei..oreet.

.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect.e) [n t. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". Acasa. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola). prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. va suge cu tntreruperi.lITIP.isf'acut nevoia de sornn. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn. . penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. 0) Dupa a 10-a zi de viata. din t. 0. CUraya unghiile. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. cind mama s-a restabilit. pie lea di~ jur. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a. apoi. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare). recomandata atlt.s de miscarile de . su~stante. Acasa va aJa. of) Pregat. nu prea gros. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii. 63). ' 8) Ca orice Iucru nou. socotirn ca trebuie sa msist. 1]" t" . alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. lauza va alapta stind in pat. Pe nt. prevazute cu "scaune de alaptare". pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. tari (sa raspunda la telefon. gar. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t . scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn.a ("nu vine lapte").cuprins intrc degetul ari'i. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. este bine ca sugarul sa fie culcat. mama se va spala cu grijii pe mnrn .ul la sin. C11greutate normala.lr. ' . " J b) ~n nou-niisout la termen.~ (fIg. departa niciodat. fara vigoare sau chiar va adormi la sin. eu spatar (nu pe marginea patului). Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat.unele medicamerue administrate mamei si n. smaltuit. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu .tor~i mijlociu. 6/1). In maternitavi exista saloane specIale. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama.ante dezmfectante.grase ~l nu se aplica subst. Cu timpul. s. secretia de lapte scade . pe unghiul format intre bratul. marna va muIge restul de lapte eu mina.ehr-at. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros.e cine! este pus la sin. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon. singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. ')i .a inmuiate in apa ciilduta. " . va Inghiti mult aer. s'a deschids o u~a etc. in tn?p. i Fig.e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore. cu 0 perna sau 0 pat. in primeJe ziJe. Mama va sta culcata pe 0 parte. ridicat pe un scaunel. Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz.starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: .a facuta suI sub cap.m~1cu. mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin. Nu se ung s.o de a. fara "asiste'nta" Iii "consilieri". Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. ea se in9ala.a v~e~le. eu cealalta mina mama va ~ine sinul.do. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu. se spal~ ~ameloanele. care suge la 3--4 ore f)i se saturn.i ant. el va deven] nerves. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve. da~ nici prea U90r). nu va prinde bine marnelonul.oate supturile. Solutia de acid boric.impul cit ali'ipteazii.0 necajese 91 II tulbura pe sugar. c~r~. pune nou-nascut.rins eu un batie. sust. la domiciliu.). tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. cu capul in unghiul format de brat \. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re).orva puncte .supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact.. tinind piciorul. In acelasi timp. . dar care nu suge si nu Inghit. inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei). la incercarea de a-I pune in nat. 64 . construite pentru acest scop. i / 116 . g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama. areola 9i. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii. rar pe de alta parte. Sugarul isi formeazii.oforc).rag.d) Inaint.rta s.'g.u-nascutului..Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul. in prealabil taiate seurt. care determine durere locala.:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele.a copilul de Ia sin. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. toxic a pentru sugar. numai asa presiunea exercitat. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului.tii. introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise.ingurii In camera. . ~-a . . intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt. lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii.uri l a nivelul mamelonului. se pot produce eroziuni sau criipat.ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul.am asupra cit.a. !'. o adoarme in timpul suptului.zhp. zile In ~ir ~i la t. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul.ru ca t. Daca nu se trezeste. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. de partea slnului din care alapteaza. I~I :ra. secretia lactata se va miqora.

la formarea de copii rasra~a~i.a t.de ore.nl san CIl wcapatmarea. Aceast{lllietodCt.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut. Iattl. Invers. 16. s-a respectat in general. In plus.30. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt.a noastrri.lUIlC!: din 1942. ci este cureat".'Zlt ~1 mru des. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie. aJ~ns }lngiJf bil l. cu 7 mese in 24 de ore (6.~inut in hrate. gasind motivari psihologice1. 12. Se creeazii un cere vicios care duce Ill.area sugarului ~i Ill.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. dad\.a. disciplinata.treze~te. de inceput nou-nascutul sa fie lasal. Dupa noi . Rolu! sugarului este pur pasiv.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). 15. mal corned ~l ma~ ut. este ?a. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 .impul.um t:ebUle in tImpul noptii).~greablla.ini la 4 ore. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. ' Pina Ill. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt..ot mal rar. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell.l mutta vreme. De C. nu mcle ne "reglln lI~)er . ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. ohisnuit). impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. se chi:lUia.reze9te mai devreme. • v ' Id v v ' 118 119 .(:01. j~t~'~ aceste doua .! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. c« t.. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.n abunden~~. tncalzire etc.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re.epta :::il.ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.n. Cl dlml!1E'Hi.:alul ~8pectlv. . de aproxirnatlv 10 uri pe zi.18. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii. La ' . Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa.ate. ci este alimentat. la intervale ner egulate. sugarul sii nu fie luat in seama.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . fa insiuii proaspata mama. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea. va a\-(:a mai rar senzatia de foame.a cind ii esl. iar daca este pus din nou la sin tre.. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie. La nci. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~.. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. Clteodala unll nou-nascu\. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. Printre altele. in eursul ultirnilor 50 de ani.e. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~. sugarul 58 t. Or._ ' Ritmul de 4 ore. pUnge tot timpul.la aeeast~ ora ~i. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte). sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. ca §i In alte ~ari.).or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\.xat . In primclc . ea poate constata '" .i observaWle multor marne? constiincioasa. daea intervalul este de 3 ore. ore". ajur:. 1?. in mod sigur. il luat.-:-[j. (1. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca.il este Sa se puna non-nascut. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. chial' daca i 5e asigura eondl~II.ii.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. 20. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:. Dupa ee sugaru! Cl'qtc. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10.tare COl. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii. asculttnd de sf'aturile medicale. eel mult 15 minute. el este ajutat pe aceasta linie. l~~l trezeasca noaptBa. ci de a fl~t. In subaliment.ernitatc. acea sr. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. Lendon in oolaborarc cu Frances P.a. miesorarea secretiei Inptelui. sugarului sa bell. .I:Hl~e. timp de mai mulle zile. ell stornac ee se evacue~za mal re. at' Ii ~e. sflp~iimi. Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore.ge sl?gur Sa}lU ~e. msa. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6.de medicul serviciului de nou-nascuti (de. ziua. orarul strict de alaptare. 23. sugari care adorm in timpul suptului.a ~ugar. eI nu doanne. sosirea din mat. A. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert. Cei rnai mici. In momentul "suiI'ii" Iapt. 243. Dupa experient.ul la oln.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea. 13. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon. dereglarea programului supturilor. 21. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi. perfecte de hl1l~te. care.ir?t.uJat. sil doarm. mcepe sli ~ipe.30. Dupa aceea.ptl in ultirnuJ timp Ja noi.-6 saptiimini de via(.e . cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. in Statele Unite. are la pt~ dl. chia. spr. La noi in ~ara. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma.ere!\.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore). de obicei ~e 6-7 or~ in 24. ora 2. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat.D.iv [. Slnt putin. In timpul ~ilei. Sirnsnrian. De aceea.ese.85tU! de n. El nu maninca. inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. Credem cil atJtudmea cea mal buna..ioneaza automat prin pHns. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~. 18. Rusescu. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit..a de 3.m.~i. a ritmului meselor.e Ioame. 9. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat. La dona sit I' til mtni .elui (in a dona jumatate .f. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na. sugarul v~ suge :.ese :n prirnele 1. de catre sugar.. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. cea mai buna atitudin:. 9. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. conducludu-se dupa !unga Ra experienta. Pofta de mlncare §i ratia Ill. "H.a ~n prinz Ia apro ximat. contrar opiniei generale. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria.e. se va continua eu acest ntm IGD.r dad!. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere. la care el reaci. fl. Noroc ca n:1l1.

Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii.i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm.. caut a sin~l. . unii medici recomanda ca.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn. Materna 0. Lacto. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii. in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri .ile. . 121 . sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. acestea pot fi date cu biberonul. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. 245. numarul 8caunelor. . nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo. sim cu 0 ora inainte de supt. 249. .. cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt).l?ieste pus ~a. Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari.atia. ~i mai sigar.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate. lI~asul'lle recomandate pent. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r.sin etc.ii biberonul. ceea ce duce. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. in zilele urrnat.al. .niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. Similac.r in pozi~~e verticala.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi .). sa se. a~a . Fapt~. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. Robebi A. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z.esitati~or sugarului . Agltatla. Daca sugarul nu eructeaza. Unii sugari eructeaz s usor. colicile.la sfi~itul sapt. agitatie. Inseamna ca laptele mamei nu este suficient. E rue tar e a (rtgti tul). Este de dorit ca.oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile. este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini.. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul. Eructatia poate fi usurat. Mcdicul va hot. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara. de unde la ptele curge mai greu. in perioada de nou-pascut. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let.00 ml/zi. este flamind Ijll nu crests In greutate. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. . alaptarea se izbe9t.ar! preparatul eu care se va completa alirnent. aphcata pe.. lapte de vaea diluat 1/2 cu. suparari) a rna me. plna la instalarea cornplet. cit ~I programul ei zilnic de activitate. pent ru a-i goli. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ. la intarcarea precoce. timp. cu burta lipita de trunchiul mamei. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . 248. fie pe b.itatea se creste tot cu cite 25 ml.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi . completarea se va da cu lingurita.atie.atiei . Jup:< CIrca 2 lun~. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala). asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. 24:7.oare cant.ate . pentru a dormi in timpul nopi1!. Daca se ofera int. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea).u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). in brate.numita "suirea" sau "furia laptelui". Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. de dorlt. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta.e. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. Sinii intariti. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins.. are a. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa). de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. pe cit posibil. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. altii numai dupa citeva minute. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. dar eu mici variatii.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta. In prima zi.). aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici. Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct. Dupii supt. se liniflte~te daca es(e luat in br. incarcati eu lapte. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) .mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. La multi sugari. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. a orarului corespunde eel mai bine nec.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. . Apoi.amlni de viata) este sub 150 g. se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul.ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0. 0 Impartire ordonata. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin.]10 g p~ saptdminii. Aceast.. cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic. ci un preparat de lapte praf. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. din pacate. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie. Humann 1. 246. sugarul va fi culcat fie pe drea pta.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. Mai ttrziu.mbii stni. .a sUIre.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . !~i 8uge degetele. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. Se continua in zilele urrnat."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt.

manipulare.De cele mai rnulte ori. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. De a. 123 122 . ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor.ul suge.'rneneH. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare. Dad\ nou-nascut. riseul inflarnatiei marneloanelor. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. mie sau clnd este iinut prea mult la sin.ament const. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt. se va evacua c? 6. 252. slab ~i sinul nu est. timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls).53. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava.nt. I r ita ~ i i l e. sugar. uneori.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa.e guilt. prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore.ativa. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare. La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. e r It pat uri I e. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az. consistenta 9i forma. dupa f'iecare supt. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e.uatii. 250. riccare picliluru de laptc matern.urn rnai mare de lich. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora.iil corectarea propriei a limcntat. s I: ng era r i I e m a melon u lui. nou-nascut. se enerveaza. la dispnri1i. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna. la ambii siru. Ia unele prrnzuri. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. In astfel de sit. maIDa va inoerca F[\ st. intre degetul mare ~i aratiitor. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste.a in stergerea prin t. De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte.e.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). Sugarul eautii sa apuce marnelonul. dii de aE(. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). laptele manual ~. lnainte de a avea timp sa se enerveze . In eaz de m a mel 0 an e m i c I.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact.orita miscarilor de masaj. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig. 66). dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i. mai ale~ pr int.e ultraviolete Limp de:4 minute. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic. 2. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza.(\Ucu pornpa. 251.ult. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. iar persc(.i. ell alimente gus) oas~ si consistente \.id? Sa1~.imul-zc lactai. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. durerea locala.ii (rnese mai dese.Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. se poate ajunge la esec total. Un mijlo? efieient de tr at. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap.r-un ~()m. de mai rnulte ori pe zi. cit ~i psihic. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). inainte de a-I pune din nou la sin. este de mare pre! pentru. Daea sinii r&. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig.e I'n ~antii.seme?ea. Dat. va cornprima areola.ate mi'cii. 66 . in contact direct cu aerul. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului.ate hune. De multe ori. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

putin lateral fata de virful tetinei. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. La fieeare tetina se face un orificiu. Apoi il va clat. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. cind va ave a timp. se cont. eu tetma adaptata. 71). din silicon. tetinele noi ii st. pentru omogenirarea coritinutului.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. ca un deget de manUfia.. 72). se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta.Doua modele de tetine. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig. la uscat. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece. cu un ac de Fig. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat. Tet. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. 70). po~rivite at unci cind. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv.. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc.e mese .. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig.~. din material plastic sau Fig. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon.iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. 69). pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special.<. (i9 - Sp(tlarea blher-onului. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. biheronul va fi incalzit. scos de Ja Irigider. 71 . biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. tnseamna Fig. Daca JapteJe continua sa curga in jet. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul).ului. Mai ttrziu. daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil.inele din silicon sint rnai scumpe. eli orificiul este prea Iarg. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu.rarea rului de diaree.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. dar rezist. Pe sugarii prea rnici. In acest scop.a bine. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. Dimeusiunile orificiului slnt.a mai hine la sterilizare '. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. aliment prea cald. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past. fie se at. un grup de substan te analoge cu corpii 133 . 1'12 Fig. fara putere. pentru a fi clatit ulterior. sa permit. cele mai largi risca sa se detaseze usor.inge biberonul de pielea fina a pleoapei. insisund in special la regiunea de sub gil. Dupa ce se agit. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. Iierbero sau chiar de la perforare). eu ajutorul unei perii speciale. pentru a fi curatate (fig. fie pe Iata dorsala a miinii. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. pentru ca sa Ie dispara mirosul. [nciiizirea bibcronului. Se folosesc modele care se pot intoarce. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult.

Pe Hngii acestea.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa. preparatele industriale stnt de buna calitate.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. tetina se spala imediat sub jet de aps.daca este posibil .at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite. introduce in gura sugarului (fig.a}. Dupa utilizare. degradarea treptata atetinelor.rate cum s-a arat. nu se va amesteca eu vesela restului familiei. Intr-un loc anume destinat Ill. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil. Ill.artificiaJa se spala. apoi . Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil.a alimentsjnr. Vesela poate sta ptna: Ill.punctul urmator). mai Int. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. iar hidroc. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat.5 ori). cu largirea orificiilor. Fierberea zilnica duce Ill. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. in vederea cresterii durabilitatii.a.' se . dup a utilizare. sau. 73). Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza.le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt . este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . .uat Ill. uneori. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. mare (de 3. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. Se clateste bine. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!).li rece.~1 C i n tar 1 t. seara totul este steril. ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura. urmatcarele unitati de masura.fiert Intr-o bucata de ptnza. numai ca 0 solutie de compromis. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). 272. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat. se acutura pentru a se scurge toata apa. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim.icat. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart.In cantitate prell. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill. larg. prin metode chirnies.Indemlna. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. mICa. Nemodif. in lipsa acestuia. se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell. solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. se zvint. . 0 b 1 e e ted e mas u rat . cintiirire. 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de . Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac).supii aproximativ ln medie. P1ntl.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine. Dacii nu pot fi alimentali la sin. timp de 25 minute. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. In timpul zilei. pahare . Nu sevor mai clati cu a pli. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. 73 . Tetina nu se apuca de partea care se FI:g. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid.edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat. ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. Daca orificiul rezultat este prell. se pun Ill. se va folosi un biberon. S t e r i l l z are a. Dup~ folosire se . apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. mai simplu. .smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . a) Dimineata.pI'oc. Tetinele spalate Iji past. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. la nevoie.calda. pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o .iile IIi experient~.Adaptarea tetinei Ia biberon.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. Ierit de praf. se va adopta. pediatrilor.oala sub presiune). se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul.a. nevoie. boreane). suprasolicitarea organismului (diges135 .rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna.. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele. ~73.a eu apa proaspata. Pentru a Ie cruta. $i mai eficienta. In Iunctio de suhstanta Iolosit. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia . eel mult. mai hine.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate.a precisa . . ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat. Ill. in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. . In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. de aici se ill. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. . Vesela poate fi sterilizat. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere.produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte.

dill ce. 279. ale fiintei umane. Dimpotriva.). Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta. c) hidrocarbonate in cantit. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. zeamil etc.a de 68 gil in laptele uman). mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent.. .vreun inconvenient). .necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. Este absolut .a unor pre.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\.. In ce mai compJexe .de vaca fai. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca. Prin aceasta metoda simpl~ . Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. . ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului. cu scopuri prop agandistice.digerat. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277. cu respectarea riguroasa a . Nu exista un regim standard. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent. Prin diferitele proeedee industriale.pe masura achizi\.are.regulilor de igiena. ~oal'te rar J~ sugar. mediu rural sau urban etc.. adaosurl de hldrocar· 136 137 . ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. dar mult corectate calitativ. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor.apetitul si preferiruele sugarului .tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj. Similac). s-a impus si a ramas zah~rarea. frigider.a).ial-ndnpf. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte.. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie. Diluare a este prima tent.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez. acid citric etc. metabolism. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. faina rumenit.parate . A c i d i fie reo. la nou-niiscut si ~ugar. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve.ele moderne (adaptate) s..ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. se ra cere sfatul medicului I 280.ecornandll. cantit. eu. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana. curat. Pre par ate i n d u s t ria 1 e.f').ptele condensat. obiceiuri culinare).lihrat. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat.ate si adapt.ura de faina (orez.adaptate ~i partial adaptate. iill' mai recent . v bonate [zahar. Iactoza etc.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. sezon.Iapt. ~i punctele 267.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net. acidifiat san nn. b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. filrll.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle .si mai ales eel m ai ieftin. (_)data ~u progres. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri. 274. cu riscul unor tulhurari grave.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ. A d apt are a in d i v i d u a I li. In preparat. 277 bis.itial ChI mice. (acid lactic.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale. . amidonuri. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate.zi s~ preparll. gliadina. dextrln-rnaltoza..ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia.at sau suri'icit In diferite subst.a. . 275.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. dar usor Iaxativ). "Z a h a r are a". D i 1 uti a. dezechi.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint. rll. . fawa rumetuta (care aduce pe !l. D e g res are a s-a folosit. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere). in cai de mare dubiu. 278. in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca. .) vitamlne" l'ii unele minerale (fier). socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare. DidZog intre mama yi cudrele medicale.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit. marnele socotind ell. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: . ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice. pe criteriile clasice. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). .1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. Ca linie generala de conduit.ar~e).. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave.pte In pulbere ("pra.ate. zearnil.Acest procedeu este total contraindicat. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte. Acest adaos g·a facut prin orez. in die te tica traditioriala clasic. o.ionll. Azi 5e r. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz.? Se porneste de la laptelo de vaeil. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu. ' c) Alte preparate de Iapte.ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza .a.-a ~. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz.le. u~or de rninuit. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori. d) sarurile minerale mult scazute.enia in cas a.a fata de laptele de vaca. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. 376).. asUel Incit astll. pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net.tie. integral. (comb~t~ tendinta la dl.a prin mucilagiu sau fiert. Cum se reaJizeazll.gradul de instrue/ie ol parintilor. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit. . Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC. eu sau farll. b) lipide egaJe cantitntiv. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). a) Prima forrnulil a fost la. In lume mai multe sule de produse. gluooza.

laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. Chiar in spitale. glucozd. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. daca nou-nascutul se trezeste. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman. (Vezi 91 punctele 243. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j.. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. aparent capricioase.30. Schmidt). acidifiat prin Iermentatie naturala. m e uta tar t if i cia 1.-~.. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. digestia gastric a fjievacuarea stomacului. 23. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti. . singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul.d proteine. Chiar daca nu suge nimic. d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. cre~terea ponderala este mai prompta. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare.numai o parte din biberon . ani. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore.30.tn\elesui ei. Normal. Ceaiul poate fi de musetel. mai putini . Dupa nastere. . 18. scaunele slnt mai bine legate.no~-nascuti se satu. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. 21· 24 sau 5. la incepu.30). 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural.. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml.30. ceea ce implica riscuri mari. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate. 20. -. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. Ewerbeck ~I E. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. din cauza continutului bogat in lactoza. de cite ori cere. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa. Daca suge mult. de ehimen . Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. ~i pare sil fie I. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi.apte ~i numarul de I?ese. ~~. 283.30. Daca nou-nascutul continua sa doarma. 282.~•. a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. Daca suge putin . sau [ainuri ). 17. 12. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. este necesar sa-i faca un program. 15. Mai. Degresarea F. iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore.inainte se fixa C8.. Are dazavantajul ca. este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. se ajunge .30. orarul nu mai este atiide rigid . 281. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. Se lnttmpla ca. S-a dovedit ea 0 mare parte din . realizeaza un preparat mai cornplet. dar dezechilihrat ealitativ.ia naturala este cent. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese.>ropiat de 1aptel~ uman.. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna. Altii . cu surori dieteticiene experimentate. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. necesare adaosurile (zahiir. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate.sau de anason. . Nu sin. cum trebuie sa procedeze.ra. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte.amlni cu acest sistem. apoi din 3 in 3 ore. Practic. Pornind din primele sapt.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. de-a :indul. in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat.e treptat. Preparatul babeurre. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp.se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi. Dupa v irsta de 3 saptamini. afara ("sa eructeze"). Pastrarea implica unele riscuri. are loc dupa 3-4 ore. b) Lactosan-ul.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. Oferindu-i lapte. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. 14. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. doarme 3-4 ore. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini). nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat.rea func~iei renale f}i la retentia de apa.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii. III tndulcit. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini.la suprasolicita. de asemenea. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. dupa 0 masa integrala.-~-------- . 11. apoi se golest. 9. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. fierte trnpreuna). Ptna se obisnuieste cu acest "proces". care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. In cazurile foarte rare. Stomaeul este plin dupa un prinz. el va suge numai aut cit Ii trebuie. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana. in care alimeritat.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. iar din a 3-a saptamins. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. prin conlinutul mare de saruri minerale l.9i adoarme. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. In marea lor majoritate (unii de la inceput.ntr-o stare de sanatate 139 138 . foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. . ratia de l. Semnalam. l?entn: a realiza aceste deziderate. In t.este adevarat.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine).30. se poate deduce ca atit a avut nevoie. 244). N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. la inceput. 8. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. pina la urmatorul supt (sau biberon).in unele cazuri . prohabil ca este satuI. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%. spre deosebire de cea naturala.

copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at. disciplinatn. 284. . Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a.iincioasa. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat. in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie. tnsa..i.la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s. 9i dispare in cuta ombilicului. C. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 .ltiili la alimenuuie. Nevoile. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ). corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. va face numai sub control medical. Vi t a ill ina C. ?uy~ ultim~le cerc~ari. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. apoi cu alt. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). . etc. Daca In mod constant plinge. piersici. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. Daca bontul este zemuind.000 u. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. se eurai. care lipsesc in alimentatia artif'iciala. din diferite motive. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1).a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat..a vit.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere.) 'sub forma injectabila. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema. subponderalii. In can c 1 u z i e majoriiatea. fructe de padure. de 8-10 ori in 24 de' ore. este mai .a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales).e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. Prevenirsa r. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const.e. mai manifeste la sugarul aliment.prin gustul ~i mirosul lor . Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C. Af)a cum s-a mai spus. Prematurii. D. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta. . formlnd un fel de pllnie mica.amina D pe zi. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le. mai t. vi~ine. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. este narnulturnit dupa rnasa.a insa un risc. nici sub forma de picaturi.:i dur ca un zgirci.eficace. ace ast.ele de mama. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale. VOl' ap area semne de rahitism.:i in eel de vaca.a. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate. struguri. Normal. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii. 288.bunil. In preparatele de lapte adaptat.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare. Once singerare. ci numai doza pe 0 zi. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi.are la sin. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. crestata in prealabiI pina la jumatate. S-a constatat ca. oor primi biberonul la intervale mici. contrar indicatiilor medical~ reprezint. Daca Intr-o zi. in laptele matern exist. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. . ci va fi consumat in gospod arie. care prezinui dzficu.allltlsmulUl se.lt de st.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului.i.aos de vitamin a C.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt. din a treia lun~ de via\.ele praf. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. acest rest cade dupa 5-8 zile. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. care irnpun ca regulile de curatcnie :.a 0 serie de substante de protectie. adesea. in cel de vaca 9i in 1apt. deoareee in laptele de vaca se gase:. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. V ita min ~ I~. .amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata. 287. fac ea . af)a cil. E iii vitaminele din grupul B. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. rOlleai. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere.irziu . ~dministr~rea zilnics. normele internationale prevad un adaos de vitamina A.at artificial. cit :. alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. uncori mai ttrziu. mere.:r-l ~I. 286. varza cruda etc.' trehuie consult. acest interval de tirnp este mai lung. zarzavaturi: morcovi. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. ' 285. in special cind. daca se respecta regulile de igiena. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne.at medicul inainte de a se creste ratia. alimentatia este corespunzatoare.' sugarul are n?voie ?e.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. tomat. se va incerca sii se continue ciioa timp .a.. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa.) nu este necesar un ad. Devenit brun-negricios :.sugarul sa refuze ali140 289. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. se trezeste dupa 2 ore. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. in sflrf)it. ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe.

292.atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. determina.onfectJOnata dID lenjcrie veche. praf. mernbrele inferioare fiind acoperite. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. septlCemle). . iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. de iniectie. datoritii formarii unui granulom ombilical. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea).este cul cat eu fat. 290. anusul~i).e into. T?ate ace~te~.umlor de Intertr:~g. Iasa se pastreaza.ea p!elii. crapaturJ. Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. zone le expus~ . 74). Te h!1 i e ~ ~ it i i .a eu Sulfatiazol pulhere. Pielea. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel .. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate. 143 142 .a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel. a Curata:.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. chiar ~i eea acoperita de scutece. In ccnt. Sugarul . . In cadrul toaletei zilnice. pe linga de~eurile propriului organism. tractiune etc. datorita pericolului Fig. 291.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe.se f~ce zilnic.P ~ r i a Ie.supra 0 fa~a. Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei. lnuinte de a se pudra din nou eu talc. deoarece Iragilizeaza pielea. Daca plaga este curata. ~ Dupa eaderea eordonului. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. intepaturi.). oxid de zinc.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l.a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi.a sau "beliiioare" lnvelite In vat.. plna clnd dispare once urnezeala . santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor).Pansamentul ombilical. . este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare.s~rurile ~i~. In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u . ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. 74 . Se va evita orice manevra hrutala.su~arii. nu se poate odihni.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. va apela la sora de ocrotire. Pielea dID unele regium (gtt. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. In strat subtire. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. sensibila.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. eu alta manulla inmuiat. se va anunt a imediat medicul. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare. zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. flegmoane. trebuie shimbat.~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. dupa scaun. iar cu a jutorul unui prosop moale . lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). dar nu cu tampoane de vat. pe piele se depun ~came. dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus.· ".tlIcrobl.. dar va fi plasata suficient de ferm. Pielea n?~nascutului este fina. Dupa ce se fierbe 9i se calca. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul. In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' .h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor).1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale. se face cu apa. furuncule. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh. zemc:mde. In{&.a in sus pe un ce arsa! CUT'at. arsnri. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine."usuea" imediat (adioa se tamponeaza. prin miscai-i fine. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. de resturile de pUdra sau unguente.n s cut ~ 1 u I .Itll.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii.inuare. arSUI'I). ci numai cele indicate de medic. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. se curata bine regiunile sapunite.:roi). sugarul devine agitat.nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata).urina. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. se murdare9te In perma~ent~. r~comandata d~ medic. se face toaleta ochilor. In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita. ap. Dupa aceasta. Unguentele ~I pudI'ele '. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. in.fecalele ~i ehiar . de 5-6 em. m9. cu sapun neiritant. eonstltu. v~selina . pentru a nu raci . Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. r. prm depunere de praf (miinile). urechilor §i nasulUI. Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz. un unguent pe baza de talc. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus».dezbracat partial. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate. .ii (alcool. ocolind regiunea ombilicala. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza.:ine de prisos. pansamentul de.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll. trans~iraii~. in farmacie sau pe la pl'ietene.area stratului de grasime {protector}. eventual. apil 9i glicerina. la mvelul e:utelor ple. Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. eatifelata. a lezl.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. si.rs dill nou pe spate. se .se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului. Est. prin Indepart. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint. Scutecele murdare sau aspre. Peste zonele de piele descuamat. VIOlet de gent-lana etc.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. ~ . evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale.a. intoxicatii). . t .

k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. atit pent. Orarul biiii. ingrijirile parului. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". talc).:aza intr-o poziiie. in asa fel ca haia. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. din tabla zincata. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite.t trainiee. Sugeriim sa se procure 0 plan:. in plus. . in oarecare stare de contracturii. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. abcese. se curata u90r. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. cu 0 capacitate de 32 de litri. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta.9i Iavor izeaza formarea de eriteme. Credem ca int. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. stabila 9i comoda pentrll mama. un prilej de intimitate. sapun "pentru copii"). insa sint scumpe. Baita se a:. miscarile.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. La noi se gasesc cadite din material plasl lC. pentru ca poate varsa .ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). puse intr-o cutie. 0 cad a mare 9i a:. respiratia si.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. toate obiectele necesare. Cei mai multi sugari. daca este uzata. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\.sugarul nu va fi flamind .i pieptarasul.) sau un ccarsnf de baie cu un coli. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. "pudra pentru copii". perfectii curatenie. vana) poate fi confectionata din material plastic. cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente).a de pinza curat. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. cu miscari foarte limitate.de baie. se poate intretine intr-o stare de. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat. se vor pregati. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. insemnat.:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. Baia zilnica reprezinta. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. baiia. Inainte de a incepe haia sugarului. pentru spalarea corpului. i~1petigo). Nu se va folosi amidonul. e) Un prosop mare de hale (plusat. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". va putea avertiza la timp pe medic. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . prezint. la eel mai mic lucru ce pare anormal. p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie. infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. recomandata de medIC. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina.:i apoi se clatellte ell apa caJda. In caz de eritem fesier. eventual lncalzite in prealabil. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile . la indernina. In afara de mentinerea curiiteniai. mai ieftine. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie.. • . care se pastreaza intr-o savoniera. pentru fata. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. jachetica. m) 0 forfeeutli pentru unghii. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). din font a emailatasaudinlemn. sint mai usor deplasabile.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. B) Pre gat ire a b a i i. In timpul baii. din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse. baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct. Se va inspecta pielea. priceputa. In mediul rural.:i ferestrele se inchid.nu imediat dupa masa.a. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita. cu apa calda curata pentru spalat Iata. de asemenea. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". Daca sugarul are 0 infectie outanatii. se eurata greu ili nu poate fi fiert. cit si pentru sugar. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i.:ezata prea jos este incomodii. care Ierrnenteaza . adica ora 9-10 dimineata. Scutecele. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. camasuta \. ceva mai aspra. furuncule.Baia de curiuenie 293. aceste tampoane se ard ulterior. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie. dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila.a.a. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. Timpul necesar pentru pregatiri. adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. in ceea ce priveste senzatia de curatenie. .ru mama. Usile :.

picioa- 146 l()* 147 . 75).st.dreaP. se 1ndeplirteaz1l. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun).ma_Ia fjol:lun). S8. la sfirfjit. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni..).nire~ ~. a corpului. femperatura se masoara cu un .l1lea a d. subsuosra. iar mama ~e poa~. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto.tlc. Daca sugarul este murdar de materii feeale.~lm cad:l. C) D i. in prealabil inmuiata (m apa.1! a~a.lenului..mered capului sugarnlui.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. . _ Spack. Cu mina . D\lI!~ citva timp. introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os. de mfa~at. care se acopera cu un incalzit. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. la urma se ~apunesc zona.h:: ~e . Dupa ce a fost sapunit complet. b) 'I'ehnlea a Il-a. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul. dinainte inapoi. a capului se spala de 3 ori pe sil.i cu apa. Silver ~i Kempe.). .e. sugaruJui in bale. .ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind. S_:Liebe. c. . nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute. artlle sapul1lte se. Fig.e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. Am. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da. care nu se mai folose~te la restul han. iar rufaria murdara se pune in gil. care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd.. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare. Aceasta . La fe l.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at. urechea stingi'l' si gitul. Pielea paroasil. ~deminare.: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara.D.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului. subsuoara.) se . avind grija ca spu. fesele fii.pu.antltate de ~pa rece. Fig. sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. compresa umezita. f~Josl de ambe].::bl!lC). organeJe genitaJe.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata.lzata.ie se sapunesc : spatel~ (p.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii. sau in infuzie de musetel . J.nuJar:na de caucruc sau de material pla st. de 3?-. iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). DUl~a parerea no~s~ra.termo:netru de haie. tel. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea.inda necesara pent~u 0 :.. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor. In timpul sapunirii. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat.leata pregil. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. sugarul este luat in brate. . Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul.de JOs a abdor. . Pentru caditela din m~t~rlUl plas. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e.numlta . {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia. Jala . termometrul se cufunda complet _i. Iata lateralil.u sust. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.G.].e miini. se cura~il. pie lea se frictioneaza usor.cae. abdomenul (pma J~ ~. . hratul ~i mina st:n~a..a). §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t.Introducerea sugarului In bale. unul cite unul. 75 .titii special.a . sugarul fiind mal P. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila. Spalarea fetei anterioare a corpului. prin rniscari delicate. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite. B.pt1imlna.. peste care se tlfjaz8. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei.oua este mai practica. bratul fji mina dreap!a .fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita . reglUnea anusulm. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta.tura indoitil. .ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R.st. stinga a corpuJui. In decurs~l amlor.m~ ~a ~u ajunga lit o(.tehn. usor labiile vulvei ~i se trece Incet. se Inlatura cearsaful. tnmuiata in prealabil in apa curat1l.ea d_reapta.nu curge apa din ea) 9i bine sspunita.. Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie. mvelesc repede eu ceaq.36 C pentru eel mal man. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri. 76 Pozitia . in ordinea In care s-a facut sapunirea. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. Apm . in ordinea urmatoare:_ ureeh.later~la dreaptil. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei). cu exceptia fetei. crestetul. stoarsa (pcntr~l .ie.. H~arer etc.

.:. \ ::.. :ar alt. In tot cazul. In continuare .. \ \ ... zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. pentru a evit.:. . ~ir:a dreapt~ . Indlf~re~t de te~Dlea folosit. baia de curatenle poate fi urrnat.Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii).. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l... Cu mi~car...:. eu infeetarea ulterioara a aeestora.. . l:a Ietite. dar sapumta bine.orit.i fine.me aeorv~~ ? grija deosebit. regiunea Inghinala.en\.e cort). baia poate dura 10-15 minute.. dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele.le.. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-.~.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll.. """""S'Y \ ~~~ t··~<. (ni~iodatii in sens inoers ).."~""""". Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl. 79).. Soar pu~ea ea sugarul sa.: ".. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i.ea c?pului sa fie bine curatita. durata ball se poate scurt.. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs. Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar.. ":./. gitul. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa.i: /f . Toate pliurile (cutel~) pielii (axile.. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina.w. . ~ Fig. ~. (fIg.a ~l de virsta sugarului. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.a de dusul eu apa ciilduta.... spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a. abdo_menul ~l membrele inferioare. in speeial la sugarii miei..-.91 2-. . 149 .. _•..«._ . spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor. avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. " 't~ Fig. circulare..-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua..-••... membrele sup. la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la . 79 .:. cu blmdete.oapsele sugarilor grail!..•••:.·~-. .:t.:.:. 78).$tergerea" copilului dupa baie.ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a.:-. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul. se cliite~te' apoi imedi~t)..cit mai se~rta.----".a formarea crustelor. pliurile de la c...• y r .. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului.' - . 77 Spalarea ../Y fetei dorsale. La sugarn care au depasit 8 luni.w. Pedalarea in apa eo mare plaeere... organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc. De altrninteri.ul.a. Daca totul deeurge coreet.lacute. dar farA ezitari.' \... v L~ sugarii mai mari . Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie...""... la lll~ep. l\ .. Chiar daca phnge.::. El nu trebuie .r:ele.a vreunei greseli care I-a speriat. .. .. Este foarte Important ea plel.orul cu siguran~a. dar niciodata brutal..ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg.. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala. D) $ t e r s u l (tamponarea). Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie.ntebratul stin~... 78 . co:pul.J".. Se clatesc imediat regiunile sapunite.. cu care se sa~une2te (Iig.' J. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun.I\~·". oriee sugar agreeaza cu timpul baia. .sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe.. se ~irr:tav~esigur in apa.. I?e fapt. bine stoarsa..."~"""".....l ... Mama trebuie sa alba mdeminare..>.erJ?are~ tOI'?cele...ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap". Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie .marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa.. . I l \'''''' Pig. La .urI?a. "'.~. La acestia..... pentru ca sa nu-i fie frig.9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. ' Ur\:le ma.:. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut.. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept.. in mlini. dat. .baie? Unora dintre sugari nu le place bal..:~ :. in prealabil inealzit (fig. 77) . axilele ("subsuoara"). Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig.-.a «. bune.·· \\ \ {: "<T~' y/. Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' . git. 76)..rele sint l~sate liber.. se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t. Spatel~. In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d.: •. deoarece exista pericolul transport. git..~::.a cit mai mult posibil.ramine libera pentru a spala sugarul.

Inca din primele zile dupa nastere. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur. 81). indeosebi pe fata. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. . 80). ~e. Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . se vor spala miinile de mai multe on pe zi. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. P II C ~ . lungi. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert.rl ce se spala.larea oehilor. 91 0 rnanusa (alia de~it pe. Nu se .a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. b) Cll!atirea llil:.a atlt pavilionul urechii.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. uscat.a. Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin. en virful rotunjit §i hine ascutit. l!nguentele eu .~e t~lc sl. . ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata. Daca unghiile sint prga mari. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta. 80 - Spalarea ochilor. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". 295. La nou-nascutul trecut ' de termen. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. in aXI!e.. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. unghiile depasesc virfurile degetelor.a ~i de a mic~ora . a) Se incepe ell spa. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. Pig.cu rapiditate.R. S-a dovedit ca. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele.sau Cl: cortizon. La sugarii care incep sa se tirasca.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare. priI~ mtermedml.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc.. viscoase sau orustoase in nas. Cu tampoane bine rasucite. 151 . Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig.mpla. eu ulei Iiert (eel mal indica t I).Curatirea urechiJor. la sugarul mai mare se cura~a zilnic. Unghiile nu se VOl't. Nu se f'oloseste sapunul. oc'hii sau nasul eopilului. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. Fig.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. Se folose. se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r.sc: pu(~ra . in unele locuri. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. tnderntnare ~i bltndete).coeoloa~e de pudra irita pielea. producind leziuni ale pielii. 82). . Recent. obligatoriu inainte de mese. To a let~. lnmui~t{\ in apa ~al. In eontinuare. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. se~ inti~1pla C? in nas. fete i.e inguinale. se vor curati Pig.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. fal.. care se leaga la articulatia pumnului. Cutaden sau Jecoz ino.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat.u se pudreaza. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui. Seara. subtiri. dintr-un vas pregatit In aeest scop. care se zgirie pe fa~a. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. iar cele de la picioare se taie drept. La sugarii nervo~i. care pot determina uneori infectii grave (furuncule. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~. sugarul se poate zgiria.aia prea scurt . Regiunea oulvart: n. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici. 82 . oparit ~i zvlntat) acoperit. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile).L. folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). prin iritatie locala. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului. scobitori. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv. deoarece micile . plica (cnta). La sfir9it se va tampona cu vata uscat. Ia tara. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. 81 - Curatirea nasului. eu ajutorul unei pile fine de unghii. sa ramina fire de yata care. ?otulUl 91 cea a gennnchilor. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. Dupa ce este spalat. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O. 150 De aceea este mai bine ca. de. s. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie.ce. tampoaneloJ' de "at a rasucita. t n g r i j ire a u n g h i i lor. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. " 294.oarece fermenteazi'i. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata.E) P ~ d r l!. in strat subtire. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. e) Curatirea ureehilor.duta. In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. la glt. 1~). Jecolan. ca sa fie totdeauna moi. Se prefera 0 Ioarfeca mica. . 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina.antibi?tice . perineul ~i fesele se ung. etmoidlte)~ Mal mult. cit ~i santul retroauricular.

ele.oase se inmoa ie. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. La nevoie. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. se de. din finet sau molt. P' d. ~~ V /.de pudrele aplicate anterior. eu perii fini fji moi. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit.c~ia liniei (?rientarii) parului.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii.folosirea de lenjerie spalat.a insuficient. Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut.arii.a. se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos.". infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale.nde in ~ire.folosirea de scuteee imbibate cu urina. bine Iirnpezit. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata.•. in urrna aplicnrii unguentului salicilic. Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji). smt urmatoarele : .folosirea de lenjerie limpezit. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. . La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta.ana sau se perie paru]."".esaturii. pielea capului se va unge. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl." . se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee. care se schimba dupa ce au fost mur darite. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. In primele sapt. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I. Greselile in infa~atul sugarului.. .• ". Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. fie consecutiv apret.« '-(f-" h~·.. .•. apo~ se'!te~ul mie. Cind a inceput sa pedaleze.scutece aspre. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat. I mbracarea t.1 (fig.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece. Rufaria neeesara se preg~ e~ e . este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului. scutece. Daca pielea ca pului este prea aspra. iar in camera temper~tura este peste 22°C.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada. indiferent de temperatura camerei. Clnd sugarul este trnbaiat. fie datorita calit atii \. nasului.uteee.296.infasatul cu pre a multe scuteee. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. uscata (de preferinta afara). In tot caz ul. . Tehnica infil. pentru a se evita racirea. " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni). . virful privind in JOs. 153 . depozitele crust. scu~eeele exterioare se tndeparteaza. care duo la imholnavirea lui. e~ 0 oompresa urneda. _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. .t marglIle~ IUl"superlOara sa. pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. capul se va spala eu apa §i sapun. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. cu ca. Dupa aceast.a.s. ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91. imbibata cu sapun sau cu m. el se a9aza cu latura mare ~u . Irnbracat ~i cu toaleta fetei. PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS.' .osei ("salopeta ). 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. dar nefiarta dup a aceea . ochilor. urechilor ~i unghiilor faeuta. 83). .rer\"tunghml'" 297.ose_be~te de eea Iolosit.aI'e goale.on. care se poate spala U90r). fie prin infiltrare eu urina . detergeriti . tI. din cele mai vechi timpuri. eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. asociata de rnulte ori cu inlectii. Mal tirzlU.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului .5-1 % (cu reteta de la medic). In acest scop se utilizeaza. useate fara sa mai fie spalato . In""t " intinde scuteculm.. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect.amtni de viata.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare.a. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre.Pul descopent. pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. La sugar.iva l . Tehnica infa/jatului.. numai cu botosei . cu 10-12 ore inainte de baia de seara. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. iar plicile pielii. . . I .supra se rmbraca un pantalon cu bot.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. calcata fji lncalzit.ama~ll\ei. Fig. cu vaselina salicilica 0.i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta.infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale.a Ia sugarul mai ma:e. . La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. ~. bmein\. i~ afja fel inci. sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio. spalata eu sapun. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. 84 - "'''''W. 152 Fig. patrat (din pinzasau finet). E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e. indeosebi Ia aparipia eritemului [esier. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala. ci numai pina in regiunea umerilor. Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului .a inainte de infa§at. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern.rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular. .\ J .

Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'. 01 . Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. dar nu Urmeaza scutecul mic. mijlocul scutecuJu~ triunghiular.ica s~utec.. Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em.# . marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal.9. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului.~atul.ei se introduce sub aceasta margine.. 86. Coltul de jos 11.. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa. Fig.. 89).87 . Urmeaza infli~atul propriu-zis..Tehnica !nra~atului sugarului rnic. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. ~cum sa apJ.. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .. pe abdomen (Iig..Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca).. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga.:l mare: ir:. jar coltul carna~ut. 88. patrat . pentru a nu forma cute. apoi urmeaza Infll.. + I Fig..llui 11 trage afara. 86 ~i 87). Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite...ti ~i eama§u~a. iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor.-.1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus.. L~ ! ~ ~---j . _-. 85. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. 8.~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg. 88). 154 '155 . deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. 85).eopil'. fiind astfel bine Iixata." . avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului.. . 90. ~ .. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei. iar coltul din stinga spre dreapta (fig. apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma .. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill.

. spre regiunea organelor genitale. Dupa ernisia de scaun .e.copll. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. ptna la spalare iii fierbere. la man~ete sau la 157 1'e: .regmvnll van~genitale iii a plicilor. cu ajutorul scutecului mare de Iinet. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. sugarul trebuie insa schimbat imediat. -. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. se renutuii la musama. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. la 298. apoi meat prin tamponare. nu trebuie uit. de aceea. ca]Jul. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . mClOdata pamatufu!. 9£ . . prinzului. P u d raj u I.. Tehnica de infi.!ri. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g). pli:nbiiri)... ea.ai in ocazii speci~le (voiaj.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. iar regiunea ombilicala este pretejata. La emisiile 'mai mari de urinii. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. Apoi. atune. se pot fixa de-a lungul corpului.. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at. Una dintre acestea est. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0.un scutee in triunghi. Sint absorhante.erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. care absoarbe foarte bme umezeala. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice.ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut.. Dupa scaun. sugarul este mai Iejer infa~at. . Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C.un scutec patrat de finet. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. asezat in colt. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . pentru ca sa n~ se ~a. deoarece impiedlCa resplra\.i" 9i "clZmuhi. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil. Timpii urm at.in pe cOJ'p. eve~tual.de. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. ?aciulita.' patrat. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat.rebuie schimbati de fiecare data. pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29.~ E). De asemenea. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. La fiecare schimbat . determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300. "manUl. in familie iii in anotimpul rece. . Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi. .itea scutece. in general.at. pielea se spala cu apa calduta !. Aceasta metoda de infar. Musarnaua se pune. .e" dm vata. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele. 299. clnd s~gar:ul s-~ murdarit. consumul de seutece este Insa mult mai mare.'i apoi se unge cu ulei.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus. se evita manipularile dupa administrarea . se impune prot. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. In Ielul acesta. Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri.. in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor.. pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. de plnza .. 91). folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. cu eritem. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate.bolnari.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}. aceasta se amina ptna la trezirea lui. dupa Intrebuintare se arunca. Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~. Se VOl' folo~i nUI}. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit. toata urina este absorbita la emisie. [esier !ji. b) 1nfa~atul prematurului. moi !)i u90r de folosit. Dupii baie. schimbarea se face de Fig.ceas~a. In aceastii varianta.ins peste abdomen spre spate. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala.i. pentru a p as !C. La plici..e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza. schimharea este obligatorie. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita".. ~i eritem fesier.ectia pansamentului ombilical.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta.i. 1'0iieata la cut.un scutec subtire. Schimbatul sugarnlui su.. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile.virtu I picioarelor. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa .garii . I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. indoindu-se in jos. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa.. iar colturile Iat.la plClii 9i reglarea temperaturii. . in cursulzile!. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici. mama se va ingnJI ca la glt. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l. se I?oate desc?i. . La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii.un alt scutec de finet. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. mai ales daca nu este prea cald in camera. Clnd lnfaliatul s-a facut corect. iar umezeala este mentinuta mai put. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. mea este rece.

Degeaba este ingrijit bine. tn schimb. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. iar pe cap i se va pune :.a. In timpul iernii. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm.e~te frlg sau eald. in timpul verii. Sugarul sanatos. create bine. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu. Toamna. v v " . $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile.o. este alimentat la sin. In t!mpul Ie:'Illl:.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (. EugaruI poate sta ~i l. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. Vara. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul).. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. . Prematurii VOl'fi sco\. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare.inut. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica. 0 piiJariu\. invers. daca temperatura esle ueste 22° C. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene.scutul. piperniciti. sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. prinzuriJe fiind solicit.ore rnaximum.gariv ~or fi dusi afara cu atentie. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala.i Ia calmarea sugarului). eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. la timp. se ofileste ca 0 fIoare. In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora.eala. Copilul este dus afara nu numai pentru soare..a. .~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului. de frica sa nu "raeeasea".a de 4-5 . 301. bme in~.1'8mea se inealze~te. cu temperatura de 20°-22°C. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns.r mferJOare. se vor pIasa In carucior.1nfofo1i\>i") u bonete pc. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere.e rezistent la inlectii. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. In principiu. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul. capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet. cu case subtiri.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina.amini de viata.ura groasa de lina.Jaleze.de. Bineinieles. e~ o pat. lumina §i scare. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. dar ~int vioi. Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. maninca mai bine. iar sugarul a ineeput. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. contribuie \. In mornentul cln? sugu. neinfofolit. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil.:rub~te. .i numai In grajd ram in mid. sa pe.' . cu cit sugarii smt mal mici .e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. un sfert de ora. in timpul iernii VOl' fi sco\.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g. Abia dupa acee a. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht. doua sticle cu apa caJda. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute.i la 8-10 saptamlni. . acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. insorite. pe perioade foarte scurte la mceput.masura c~ . de-a lungul mem~re . pina la git. Cele . Cind este deosebit de frig. respectiv Ia vtrst. . in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara.anta deosebita.) doarme mult 9i lini9tit. sugarul va fi tinut. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie. sugaru! adoarme repede. cap.ate la ore n8regulate. nou-nascutul Ia termen sanatos. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . apoi 1/2 ora.. tar !n~r-o etapa urt. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. de praI. vestede ~i plaplnde.unci c1nd ajung afara devin palizi . in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini. Cu prudent a 9i numai cu recom.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor. jar afara Ia umbra este mai placut. E:tista sugari care at.saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput.a ram!n~ descoperita. daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. pe . S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. ell prudenta. dar de doua ori pe zi. Variatiile de temperatura. previne aparitia rahitismu'ui). Asadar. scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. expunerea la aer va fi oprita.ms~Ja~ll.latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. In zilele calde. seoatem saeul 9i rnii. iar vara.. ~a bin~ inveli~. accsti Bu. Puii de animale t. a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt. este schimbat 9i imbaiat.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. La lnceput.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe . iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni. ~I in sfirs\lt 1.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 .de~arece nn ne putem da searna daca il .Fava trebme s. este vioi.te t1?ut mal mult Ia gel'. in plina iama. Razele scarelui patrund ~i in camera. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs.nivelul IiInurului de la caciuli\>li. eu parul zhurlit 9i friabil. mi9carile de aer 9i. va fi tinut numai 'la umbra. . c~ jachete groase.· Jipsa un_?i sac. in afara tmbracamintii sugarului. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer. trepidatiile ~i legsnatul caruciorului.2 . . somn pe 0 veranda etc.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. dar in cantitate mult mai mica. . en stare generals buna. Un copil tinut la aer curat est. va fi plimbat in loeuri ferite de vint. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!. cu hratele legate sub p~tUl:il:. i~ sch1m~ Sl~t eal. pe parte. In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului. daca in casa este zapu\.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat.

pe teras a sau in balcon. Cind se face ohisnuirea cu aerul.Iarna. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. cit este linut afara.30-12). d) Primavara ~i yarn. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri. daca slnt posibilitati. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. sugarul va fi scos numai pe raco are. racoros. . ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. aerului. AUt in casa. iar la ferestre se plaseaza site. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari. Este un 'adev. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire).rintilor. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri. in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul . eu mai piuin praf. De aceea.i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. viespe. dacii timpul este [rurnos. pentru a se putea misca. sugarul poate fi scos afara. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. Pe masura ce se incalze9te afara. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. in primele eapuimini de via/a. ci din spate spre fata. numai pentru picioare.terllor anterlOare. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. la vint puternic (vijelie). ploaie torentiala. Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. Sugarul va fi imbracat in costuma9 . mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. in zilele eu creme [aoorobilii. Vara se preferii un loc umbrit.jrat into]'ogato]'iu. istoria sarciniJor ~i na. iar in timpul verii . Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala.amtni intregi sa fie ceava sau nor. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt.i punctul 231). sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase . apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. Miinile vor fi Iasate libere. . iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii).30 dimineaia. daca afara este foarte cald. Dimineaia aerul este mai curat. Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra. . 15 minute. de climii $i de timpul liber al pa. 1-2 ore In a treia. urmind ea numai baia sa se [acii in camera.30 $[ 9. in. nu este necesarii . Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 . . nu este permisa expunerea directs la scare.de Unli ~icu un sac m ai subtire.a. I arna va fi seos in jurul prinzului.eu 0 palariu1a pe cap."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental.. ceata dens a. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta.a.a este prea densa este interzisa plimbarea.toaui ziua. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. exac\. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . Cu cit se inainieazii spre toa!nna. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. cu perdelele sau jaluzelele trase. Cind afara este prea cald. eu un carucior eu coviltir. La venirea din materni1. apoi.La schimbarea vrernii. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. iar seara Intre ore le 17 ~i 20.in zilele sau orele de canicula.ale . cu minecuta scurta). griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. din prima zi. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie.unul mai adiipostit. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. I~ munte. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric. iar primiioara $i toamna . iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz.. se scade durata sederii afara. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. sugarul nu este scos din casa. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale .30-11). se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. deshidratare scuta). sa doartrui. La adierea vint.ate. sa fie sc~!imbat afara. jurul prinzului (10.Daca este 0 ploaie linistit. sa miinince. Dacii familia are 0 locuiruii cu. ferit de otni. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. fara vint ~i cea~a. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i. dar insorit. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. nu prea deasa. mU9te. cit 9i afara. Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi. albine. iar in localiuuile in~u~tri. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol.I~l~i piuin poliuu. este vint puternic. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. cit ~i la sacul de picioare. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. in continuare. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.In lunile de t. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia. tar iarna . la nevoie se destinde coviltirul caruciorului.i in raspunsuri. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari.cu cama9uta. patul sau caruciol'ul sugarului. t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. fara umbra. daca este cald §i frumos. Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . de altitudine.model salopeta . rabdf'ltori . e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C).

or r-arnine mama. pozitia In care sta In pat. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. Pielca 301. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire. Inaint.uri Slgure. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice. gra dului de instructie. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. ma mei .incalzesc mm:LI~. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului.b). Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa.ului sugarului lnt. privind atributiiie lor de piirirui. Pie lea nou-n5. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare. vigoarea tipatului. matcrnitatc.ura obisnuita. topografia Iocuintei . in .ea nou-nascut.a de curenti). Bim.a. se faca in zina sos/rii de Ia. Exista ln85.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. Li'i~za . Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20.ere. modul cum respira. metodic. pi t.are inca. In timpul cit a discutat cu mama. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt. Iata . apa!' reaC\ii t recrit.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme. somn. esle bine ea prima cintarire sli. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici . cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are. spala pe miini. Greut.atilor Iarniliei. deasupra careia se intinde 0 bucat. 162 303.i inzestrarea sugal'ului. lmprcuna eu familia.c. manifcstari anormale).e . pozivia in care doarme.i. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't.esuh~l grasos de sub piele. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. se face totul pentru ca el sa n~ iipe.ii cresc cu 750 g in prima luna. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete. inainte de a (. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat. in aceastd coocii de progrcs.e pentru copll. A~a cum s-a mai sl~us. se inchid [erestrele.U cutemeinice. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc. nou-nascutul.a lul zreut. sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de.a la. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. Din motive di dact icc.r in casa.ot. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit.a din t.e rareori intilnit: de aceea. 'gradul de educa1. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'. in mod normal.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~.. orar.at. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai. pentru ca.r-o zona Iuminoasti.ica de t. elastic. Medicul sau sora de oerotire. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t.ii individualo. filcut tot. infiiflaL et. 3) Cresterea zllnlca este neregulata. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. cste mai at cnt a decit. fji variat. organizarca ingrijirilor (dot. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. baie . un birou. In pract.a de musa mn sau de rnaterial plastic.are. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. o. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a.!. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase.t:~je in grf'ulate.i spatelui. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a. cu gest. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun.c. in prirnele zile dupa Ilflfitere.e trnpaturit in doua sau in pa~ru.e situ atiile nor-male (n limcnt.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata.ului variaza mult de la zi la ({Ita. Est. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1.c.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. Uneori. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. indicallile mcdicului.a. care. in marea ei dragost. Pe puturile scunde ale adultilor. in manuaJe rst e scris err nou-riascut. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic. o~ * Dacli existli cinla. conditiilor materiale ale locuintei. ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii.i Totul se desfalloara fara graba. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L.scutului este eatifelnta si elastica. de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. e~arnenul Este neooie ca. Acoasta insca mna ea. 11* . Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. daca este agit at .se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic.ate particularit. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat. d~c. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. Intre timp. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. cu calm deplin. parir:\i. dureri de spate.pro'[undate. rnedicul a fost atent la nou-nascut. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine.ie.e multe luCl'uri despre nou-nascut. Mama v~ fi atent.1 prctios obsorvat. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl. In paginile care urm~aza.) sau anormale (in\epenire invinetire. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale.organeie aodominale nu au revenit com~let . un scrinz sau omasa de infa9at.a. tululiii sa.de a ~e 0?zb~a:a.'i c~moa~te n~ul venit.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g. persoane et. sint necesare cintariri mai frecvente. cu manevre simple si corect. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate. tndoit..)..at. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat.ilor din mai multo zile. Se st. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. c) La na9tere.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. marnei si sugarului etc. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct. v<'irsaturi ctc. fie inarmaii C.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. ex!sta al'lnonie si intelegel'e. Crcst. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. pe 0 masa. nostirue eel mai fin :. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .faU:i1!e.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. iar peste acestea un cearsaf mar. no~~n(!scutul.) VOl' fi adapt.a t ie . mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. . subpondera1 sau bolnav. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor.

apar infectii ale pielii sub forma de pustule. ineit sa duea la formarea unui strat compaet. cu urrnatoarela sf'a t.a la regiunca ana la.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 . Coni. la prematur. Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par. 322).a. Similac). iar pielea poate f i zlnruta. uneori u1'it mirositor..1)(. a fast ingrijit cum trebuie. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). la a pasare J.ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata.\.lel abcese sau dual' Iuruncule . . S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G. aceast. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292. dispare in citeva luni.). cind se congestJOneaza.' . Data se excita cu degetele examinatorului. ia1a. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a.domen. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. ca urrnare . la sugarii cu diaree grava. Cind stratul crustos este compact \. grasos. care necesit. . Uneori.5 .. cuicle pi~lii. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure"."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. Accast. necroza de presiune) pe cap. in special in jurul gum. la distrofic!. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. ~lte.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine. iritata. . ln general. h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. Parini. minuita foarte blind 9i foarte delic:at. Daca eritemul persista sau se agraveaz a.ii.eodata chiar zemuinda. poate . a9a ca tre.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. f)derent. Sugarul este mal PU\. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\.a. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt.a ntn externi. 294. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare".8e men. se datoreste acumularii de transpirat.inutul excesiv in apa. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut. dispare dupa-amiaza). apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. vineteala. ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0. 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului. si tr~tamen. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide.t. .a) La nou-nascutii prematuri. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. A?(·. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana). sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. f) Pe frunte. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. pudraj eu talc.area unor greseli ce se fae frecvent.estinala sau cutanat.e fji coapselor de mai multe ori pe zi. . trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est. Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e . un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa. dar ramin toata via_ta. La nou-nascutii din sarcina depa~ita. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului. insisuim. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii.J~JOadya intrautcrina.ai a1E:s dimi. .ul are 0 "iritatie la fundulet". sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa . dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ .spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi"). fie p rin folosirea de lenjerie murdara. AsHel de coji (in strat subtire.Folosirea. mai ales pe Ill.sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . dirnensiuni una sau multiple. eel mult. dupa revernrea din maternit..i u~ lui. pielca este moale flasca. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic.lu.'arrnne urrna dq~.ll1.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee). gros.arnini de viata. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). mane vre ohsteuicale speciale.~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). in contact eu aerul. se intilnesc relativ frecvent. m ai ales de pe ab.neaya (9!. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. utilizarea de dctergenti prea energici Ill. diminuat sau dispare cu totul. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase. turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ). Depozitele pot fi aUt de masive. La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta. i.ata. de .are ~u suf'erit III . POal·ta numele de hemangioame. p.a. Iie pentru c. m. Medicul pediatru va indica. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91.cell.e usor la oxcit. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. .ie.e cealalt. organelor genita. . mama este mirat. la eel c. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent.o zona oal:ecare a pieli~. De regula.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" .a ea nou-nascut. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: .1])ICl08. Pentru evit. simr. dar acest. rau suport.esutul de sub piele ostc moale.nu se face corect toaleta pielii.a nu inseamrui cii nu. Ele nu au nimic gra(!. inoretit. poai~ sugera In mod greflit.Scaune acide 9i dese. Ro~eata este limitata citeodat. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana.e a tree 111 cit. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite.l.a ingrijiri corecie.ate. accent.e de obicei mai palid decit in stare de veghe.eva zi!«. eit. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice".eapJlare sanguine.a. Este l.uata dupa tip~te.e yorba de 0 inf'ectie int.e mal multavreme.. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil. mai rar PP: na8.dJfel'lte. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223). medical prompt.sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama.ii t:'eb~ie sa. . nou-nc:sc:utul «st. ceafa.ate. 1n timpul somnult:l. Ciud revi ne de Ia maternit. sernilichide.. nae(Jll~ flammCl~s. regiunea [eselor. turgorul este de asemenea diminuat. pleoapele superioal'e. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie.

starea de yeghe sau de somn. artificial sint mai voluminoilse. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. Ade sea e xist. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol.i-ist. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu). Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. care devine rosie. se observa pe marginea gingiilor nounascutului. in astjel de sit ua tii. t. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic). seaunele sint. ell. fie mai sus in canalul inghinal. zile calduroase de V[ll"'l.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . t use etc. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului. grunjoase etc.ire. Daca temperatura crcste brusc.e nascut cu m ult.5 em inseam nil..h punetul de plecare al unei infectii mai serioase.a (solutio dp gluc:oza 5%. iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile).ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic.lterea in greutate este normalil.0rganele genitule la biiieti. Sint miei chist~r~ care dispar . Sf' rnenl.lo~ ~l tetll1: lor. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. pastoase.recomand~: fier~er~a biberoane. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). Citeudalii. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat. Similac). Due. nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc.ul nu-si poate regIa temperatura corpului.e usor balonn 1.('i in citcva Illni se vindeca singura. a unor miei iesit. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i.a a scaunelor (apoase. u90r putrid. inainte de termon. uneori chiar subtiri. pentru ca. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. . mit.i partea inferioarii a toracelui. Chin!' daci'i ~St. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. A b d () III e II u I est. patul ascz at ]ingii un calorif'er incins. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. k) P anariiiul. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. Daca au aparut deja forme de muguet.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n.uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate".at inai nt c. refuzii sii miinince. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase.l pielii capului. dupa na~terc. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana. 1) Muguetul (stomatita albicantii.errne n] este dovad a '"crizei genit. Ctteodat. In caz~rJle de seboree recidivant.lte cu ateni. A II a rat u I car d j () vas cui a r. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. 307. A precierea functionarii inimii 9i a circulat. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. cu miros arornat (acrisor). puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata. a) Numarul seaunelor este relativ variat. Respiratia cste de tip "abdominal". de ore . Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic.a mici deformari: sternul proiect. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a .8 mai \'oluminoasa. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. sau agitat. in medie de 1-3 pe zi. Est.. pe 1ll1ga masurile de rna! sus. m) Peiele albe pe gingii.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut.Zl.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie. numarul 9i amplitudinea respirat.) poate furniza informalii pretioase. Citeodat. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305. i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. 'I' em per a t u r a. consistenta modificat. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. Ca mijloc de prev~nire se .e un {enomen fiira importanFi 9i disp are. toracele in "carena" (fund de corabie). in general. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat. care se poate propaga la distanta [intestin). Temper.a lenjeriei.u-i all' sU\.a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct.) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0.ul 221).icle cu apa Iierbinte sau perne electric«. Pentru eelelalte rnanifest. in 5--8 zile. 311.ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }. 166 a 306. La sugarul alimentat artificial. . lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati).).sll1gu:e eu timpul. flerbe:e. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana. fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('. Prirnul gest.gum. lI1irosul este intepator. se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. . Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 . Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . pot . b) Scaunele nou-nascutului alimentat. Nou-nascu t.a. est e sa se dea' nou-nascut. localizate p~ mueo~sa .l uneori de unels variat.. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi.ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt.a pc sprincene §i dupa urechi. sint date iI!sa de 0 . ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p. 309.ale" da torit. In contact cu aerul devin verzui. pe IInga unghi!. "margaritarelul").8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic.ul la t. pUns).ernperat ura rect ala creste peste 38°C. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. temperatu-s sugarului coboai-a mult.3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. ReaI?i~. mai moi. daca eref. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe .a ~i in stlnga. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C. It e s pi I' a i a. virfuJ degetului cind pipairn gingia. constit. regiunea xif'oidiana inf und at a etc. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. fif' in burse. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira).ru fiecare 100 ml). de altminteri. 310. se urmaref.l'ij g"IH!'ale (t.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876.:roi de. 308.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. Existents unei umf'Iat. est. mobili. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil).uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene").ului sa bea lichide din abundcnt.l) are loc imediat. in drcapt. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica. st. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten".. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior.ii in modul cum este conformal t.ine pf'ste :37.

~i de chinui: lor pentru copil .at. . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior. est. . medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni. . Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -. ca fLzlOlogl. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit.ul devine rnult m a i dclica t. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor.~or de coreelat.. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). pentru masuri de corect are precoce.tic: polid actilie (rnai multe degete).b o l i c e. (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee. adcsea . La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate.nle). se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt. se va . apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si. La nast.i ziua 9i noaptr-a . at it udini minore de picior st. Uneori. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata. ciului prin care 313. Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat.arii ca p ului fcrmn-a l. dar diagnosticul este deja tardiv.ltens din pun«t de vcdcre gcne.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('. S8 pot vedca .3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\.I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic.a urina . Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului. mai intii :. care se va resor hi in citeva sapt. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: . luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. tot timpul (.arnlni dup a trat a mcnt. . tui sini m~tl(le de ingrijorare. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun. Copiij se 1188C llClJ'mali. (in 7/la£ ll. De pretari abuzive. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt. Ucforrnari le .ul rccornand at de crt. IlI'orturi sponlane.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite.24 de ore din 24 de ore"). corecteze deforrnarea in mod def'initiv. orificiul vagi~al ~i urvtral. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!.a.a t mcd icul.sc (ccle pin!lla cell' . Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt.i frccvenici acestor boli. se d atoreso poz it. ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a . dist. st. 9. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8. Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee.e anunt.anta dintre anus si vulva.cv a suptarmui. dominata de intll'zicre minta}[( grava. dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon. numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul. care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate). Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. J)lIpil na.ut. apoi nurnai noaptea.a. mai ra pida.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare.. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta. de a se mene a .amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici. oj III insistat asupra acesiei anomalii. sindactilie (Iipirc« degetelor).tii Ia fetite. 90ldul fiind in e xtensie continua. eu bl'etele (fig: 93). Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu.. fdrd Numai cind preputul devine rosu.). simple. Anomalia este mai f1'8c:'el. tratamcnt. Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl. 312.cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos..0 perna specialii fixata de un chilot prevazut . anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t.itie iii de Ilexie ale coapse lor. laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. gradul de fuziune al Iabiilor mari.ca fa nastere. Mai tlrziu.con~rola pozi\.£. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo.. de la cell' ncrl'oa. iar rez ult atele rarntn nesigure. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. Cu t oat. In general.ie fort.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. a dczveti glandul ).sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\. Da. irit. Acesta constii in indepiirFig. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila. 0 corcctie chirurgicala. a oeast. unor parW!l 169 . /\ceasta atit. virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }.derata.rim b (varus cquin. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e.atii) a eoapselor la 90°. 314.e de termon. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. asirnetrii de poz. talus valgwn) U901'de corijat. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. Este important sa fie descoperitii cit mai precoce.oped.uror aberatiilor cromosornice.pcnt. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti . Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . timp de mai multe luni.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). Toate at it.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani).ia orifi~ este eliminat. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor. capata din ce in ce mai rnult i.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'.(hidrocel).urHca in fenilalHl~i na.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it.ere.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold.

Aceste tncalecari sint freevente. AsHel.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle.rice sau nu.ia" crani ului la na~tere. Daca Iont." -'---- . Zona fluetuenta este foarte bine limitata. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. Umflatura este situata.atea lor sint hanale. de obicei intre G si 18 luni. diferite deforrnari sau leziuni traumatice. (1.incitevazile. In mod normal. necesit.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. apoi galbena) 9i de pet.amtni sau luni.llnire al o. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. De obicei. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale. cu un craniu "in ciipa~ina de zahar". Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat").il de apropiate.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala.it. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). mai rar la occipital.).a popular . Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului.ant. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'. se pot simti 2 Iont. Prin palparca crariiului .. deoarece. Consistenl. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar. pe de-o parte. Fontanels anterioara are forma rombica in general.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.a ca normala. cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa. dispare in 24-48 ore. deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. ~oc caloric. 0 consisten\a m8i elastic. 52 inchide fonrle repede. care se simt Ia palpare. aceast. 1.etricala dificila.isclor cru niului nou-nascut ului. Ina intca oricarui inceput de travaliu..ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. Fig. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. Aceste \.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. a capului pe umar ant. Cine! nou-M.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante.e [ontanele.urii sagit.ea au ca ef'ect. Nou-nascutul extras prin cezariana. se naste eu un cap rotund. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere. La locul de lnt.ancle (fig. dupa care f'ont.i mica. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I).Cindestefoarte mare. Aceste spati i sint numit. In mod obisnuit. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. viirsaturi.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.urt. roru anera postcr+cara. nu neceait. (ontane/a micd sau triunghiulara.a ne agravinata la lnceput. _ a) Modelarea craniului.a tratament. const.'!. Daca Iorit.anturi poa!·ta nurncle de suturi.. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet.ura aagitala. Est. car'e 0 inso\e9te frecvent . Daca umf'latura este moderat. Este J11k.a. acest.rancaza 0 umflatura a pielii capului. se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui. pri~ definitie.a tiei pelvicne . 3lu. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". crestet ul capului ("vertexul") este t.a. La sugar.ancla mare se iuchide mai tirziu. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. considerat.uat. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor.Craniul 'Ii fata 315. rontancra latcraLl. contrar bosel serosangullle. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali.a 0 observatie neurologies din partea medieului. en 5e socot este tot normala. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile. care in majorit.). numit. iar sut. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). se cunstat. Rareori.ant. meningita «tc. Iun t an r-la antprioaraj !I-I .ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a. C ran i u I. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ). la nivelul oaselor parietale.prezentatiei". d) Cefalhematomul. 3. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit. 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut. occipitala). iar pe de alta parte. craniul este mai mult sau rnai putin alungit.ii cu mare. Adesea ac('sle onse au marginile a\. Oasele craniului sint destul de rnaleabile. foarte simetric. in curs ul prezent. de bosa serosanguina..uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent.it.e sii (mici pete hemoragice). In cursul nasterii. 0 presiune puternica ~i prelungiti. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. ducind la constituirea unui cefalhematom. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul . Din contra..s 9i faeuta din edem simplu. care reprezinta zona de dezlipire a periostului. arnbele nu sint inchisc Ja nastere. simet. iar lnainte sut ura metopica.scutul\ipa.-5 em) in arnbcle sensuri. de regula. Font. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.rnoalc!« capului". ramlne cite 0 mica zona fara subst. 0 as e 1 e.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose.

dar n11 profundl1. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul.c.!enul '? co.a smt fJxe sau.ii devin mai somnolenti. se nascii (e x p ri m at in sap t. 3Ui.ala a anomaliilor neonat.in Ierrna decit bosa serosanguina. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn.lu. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul. Ele trebuie semnalate medicului. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint. Cei care dorm mult. precizat.ipa imediat dnpa nafjtere etc. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare. 317. ci react. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). C i It n~) z. e~ VOl' fi urmilriti totuiji. in consult cu.baw. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: . b) Anomalii all' traoaliului. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii.ent.i suuaru. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara. Amint. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. v Sistemul nerves. sora de ocrotire si parinti.ruatii ) .ii. mifjcari ir. Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta. hipotrofic (prea mic). Cind est.n~se. SOUl II U I.errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie). de impresii tactile.oare .ura este fluct.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". 8-au.. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica.i. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. ' 322.rc trcbuia sq. dar en 0 consistent a mai put. 321. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului.a.e re].a unele tulburari.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii). In prirnele zile. 0 minte deosebit. CI. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. Orarul mesclor. 322 his. E val u are a 110 U .a. 320. Se lnt.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. Catre a 7-a-a 10-a zr. dind totdeauna mesele in fazele de veghe. anumite masuri.uent. ore intr~gi. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila. La uni. Perimetrul cranian est. Majoritat.se de stimuli interni (foarne. . pentru a prevedea.a.ie . Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor . ca unii nou-nascuti care au suferit. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet. cum le categorisese uncle marne. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. apOl o. Trat.nits cut i lor se face din doua punct. se scllllnba. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. dupii. nu 1.lui. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' . Umf'l at..ilne st. Dup a vlrst. In general..ca nou-niiscuti lor Ia t.ji. Mama va nota perioad. ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. hipertrofie (prea mare). indiferent de greutate. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1. Iooaliaat. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent.e in malformalii ale creierului . Unele mi~cari sau cont.e) lUieroeefalia (craniu mic).ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. !a nivelul e. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata..'eori.a la ur: nou-. . a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult. Uneori se gasesc.imei rnenstruatii. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ. Vcrdictul dciinitio 1. dupa termen (postmatur). mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii).e mai mic decit in mod normal. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche . event. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei.xe produ.a Ia fata.irnei mcnst.spu.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc. 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame.a a colectiei de singe. Na9terea.erminat. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.arii de saniltate. La ace9ti copii. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6. recu perare .eJe de VE'ghe.abilita cu eertitudine.iva 91 durata t. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J.ua 1.rul gul'll.a gestatiei.a de obicei de 0 boala gl'ava.e accentuata.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult.xt~erlllta\Jlor. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const. atmgerea cu un deget mal rece. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri.ratamcnt.n de Iix are a st.ere 9i sa se desfa~oare normal. 318. sau generalizata 9i perrnancnt. Daca sint t. fontanele mari.:t li~ te~m~n. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220). buze. cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). circumf'erinta craniului mult crescut. Trebuie stiut de asemenea. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. cianoza este det.. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale. refle. I!U necesit. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1.orie (infec].~ (~e nast. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl. ' . care uneori este greu sa fie st. alura evolut. Respectlnd aceste faze.recat.Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.. in functie de acest ritm.j 2) pin a la resorbt.). dm contra. a) A nomalii de gestaiie.testinale e tc.nsl1rile la stimuli primele ore./ da medicul pediatru. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic. Un icter aparut precoco intens si prelungit. se observa adese a 0 agravare ~. malf'ormatii). mama contribuie la organizarea somnului sugarului. respu-at. Tnlburiirde de somn . concomit. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate. sornnul nounascut.i a complct. jet e r u 1. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult. de obicei.e de vedere: .irn aiei. Este de 0 . Se iau in scama : .ii nesistematizate. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl.ot. Hm. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins..atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur). respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar.a t.).im pul nusterii dispar de ohicei repede.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut.

Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m. neasociate cu alte manifest. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde. succesive .sllp. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. urrnari. La nou-nasoutii la termen. 327. nu prezint. 330.au o suf'erint. 329.le resJlH'atorn . 328. este n?s..emclenllnatec:a cind este infometat). dwree sau alte tulburari. provocate sau spontane. paloal'e etc.. pnrahzll. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. S ugh i f u 1. singure.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece. set.ana. T rem u r Ii t 11 r. Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii. Dupa ce s-a indepm:tat m. stranuta sau/9i urineaza. cit este tinut gol. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. dovedeste 0 suf'erint. llU prezmta febra. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge. chiar daca se repeta. Pentru combaterea sughitului. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. S t ran u t u I. bine Stl pOItHt. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza. Intre reactiile suspecte. chiar de seurta durats ~i intermitent.moar:. evidentiind eventuale aSllnetl'll. rcprezinta un fen omen normal.oare sa observe. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. prea strins lnfa9a~. zgornot in camera. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge.).a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza.n filmili~. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului. Eventual. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof. FacultatiIe c:orpului :. normali. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. cascat. 332.e in t. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.inuti m~i mult in brai:c. iar greutatea c:reierului este de 335 g.sfatHt ~i va invat.ece ernisiune de scaun sau urina.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". in timr ce vioiciunea se stinge.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni.ului san sugarului. In eazuri mai rebele.orit.cbirnbat etc. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii. durere elm cauz a oparelii. stare de agit. Daca s-a udat. la marii prematuri. care insotesc tipatul imediat dupa nastere . ceea ce alarrneaza pe multe marne. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot. EI poate fi numai de origine digestiva.e despre: pu.ecesitate s. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. lipsa de con fort (frig. curincl. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. cascatul este prelungit ~i frecvent. se poate administra putin eeai caJdut. nou-nascutul este 0 fiinl.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. . ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . 325. Est. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt.atie s~u de narvozi tate i.ari nervoase.). cind este lI1~r:J]t . prin frecventa sa anorrnala. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. Tip at u l. plaminii este f'alsa. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. 324. Se supravegheaza ctteva sile. pozi~ie incomocla.ia incom?da in pat e.tc.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate. cald. I>lin suI. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei. Tulhurarile de sornn . ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. fara alte tulhurari neurologice. Cas cat u I. 326. da.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. In afara de orice imbolnavire. Ea ifii ar~ probEl:bil o. copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. de a~emenea. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. casoatul se tntilneste rar.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. resp1raiia nazala dificilil d at.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. Cind apare. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. pozit. 323. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. 0 suf~rint. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea.a eu totu~ dep?ndenta.. Mama este dat. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. Ca manifestari izolate. asoeiat eu ahsenta vioieiunii.)". c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). corzile voeale 9~ ei'l1. La acest grup de copii. dupa "partida" de 'plins respectr""). de tonalitate mijIocie.i.ot1. care furlllzeaza da~. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate.rsoana n. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora.inuare in hrate. raspunziitor de reflexuI de sughit.terea generala a nou-nascutuJui. cascatul trebuie urrnarit aparte. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat.).at. Cind ~jpii tare' 9i prelungit.0 p. Multi copii sughit in primele saptamini de viata. el va deveni ra. durabil.ea. 323 his. mame~. rara. defecte innaseute.a 0 semnif'icatie patologica.·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. dar. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. aer vrciat. dar pot surveni ~i in repaus}.olit prin deelan.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). Din contra un nou-nascut Ia terrnen. c:ute sau ncduri de la scut. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat.a unui guturai etc. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume.de .a.a. nou-nascutul \. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. de exemplu ceai de ana80n. Daca mama.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 . in modul cum se manifesta. Daca va f'i purtat in cont. Credinta ca plinsul fortificil. in durata.

pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. unii sustin ca est. 96 - Pozit. Atitudinea de flexie a membrelor. . Ace ast. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). Incetul ell incet. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor). Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate. Din a 2-a - Fig. usor deschisii). Capul este de obicei inters intr-o parte.area neuromotorie a nou-nascutului.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int.e trus de Pi' spate sau lateral In sus.ul. din decubit cefei sint hipotoni). oricare din aeeste segmente.ab ilit. Cind este yorba de dezvolt. 98).ea. miscsrile de supt).a.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet. el devinemaiindeminat.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. in paginile care urme aza vorn arat.ia vert. In continuare. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice.a asupra lui din flfara.ului. 97). Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte.irna pe spate (fig. . Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig.ul. a 3-a saptami.na. 97 Daca nou-nascutul est.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. degetul eel mare este adus 8pre palma. In primele zile. ca 0 "t. Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent.a. Urmarind nou-niiscut. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. 96). aceste miscar] se produo sau Fig. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie").a). Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. 95). emite rnici grohaituri sau homhaneli. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot. Ia un stimul oarecare . Genunchii sint indoiti pe coapse.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. dorsal.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului. In pozitie de pronatie (cu palma in jos. 333. se dat. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". ca pul trebuie sustinut hine .resarire" brusca 9i general a. iar capul at. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs.ului). b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul. Se rernarca poz il. mama va nota In cursul primelor saptamini. capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"). nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. deschide gura. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga. Dupa ce ajunge in pozit. 111 embrele inferioare sint fleetat. Ele sint fapt. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. Dup a citeva zile. asemanatoare partial cu pozitia din uter. eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe. schiteaza suptul. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre.rezire. multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. Bratcle eint asezate lingii corp. cohorit i}i int. Degetele miinilor sint partial strinse.icin a apuca sinul sau tetina.e 9i in ceala lt. 95 . Imediat dup a nastere. se intinde putin. increteste frunt. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. 177 12 Mama ~i coonut .e in care const.ierita nu ia parte cleloc. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen.st.Poz itia nou-uascutului. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. crescute fiziologiee. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare. nediferentiat.a. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. nou-nascut. el int. bratele se mcntin in f1ex!e (indoite).oarce deja capul spre lumina. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput.r-o part. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc").at. nou-nascutul la t. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu.ermen are 0 pozitie tipica.

de exa.'[ se Il1. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals. sub brate. I' 't J. nUl:l~~te . La nO\l-n[\scutul mai pu\. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata. el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . d~s?hlde degetele. Fig.at nou-nas~1_ltul. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u. uneorl ea . fiind necesare supravietuirii. 99).-pU. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .ricitatii provocate ~i a r8. complet. pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare. 338.it. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. t.scuLul rilspun e pnn r." ' 179 12* . S i ill e t r i a.L. altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. Cind acesta din urrna atinge p. la colturile buzelor (drept ~i sting).ed~~~ este indispensabil s. 336. sa ~precI~ze .conI 0dfl. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect. S-au deseris zeci de reflexe. Unele din aceste reflexe sint de protectie. ..Ol la parll. cit mai ales de cele inferioare. Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1).lS0fll'C :1tingerea cvel. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare.(.utu 191 "intm e tot ~o~pul. uneon \lpa.spunsului Ill.a talpa piciorului. . vertlea~. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . " 340.. d . care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare. i't Rilspu.Pentru aCl'dsta. . In jurul rirstei de 3 Zuni. 100 .imulul.. Raspunsul este en at. Nou-nase.mmare. f telor' cardi n succesive . ar. 334. Simetria atitudinii lnt. motor sau secretor. Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc. iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect.~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!.e lil termenul de' "reaetivitate". se..Fig.ate f'i . 98). 335. Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_.m acelasi sens ca SI st.scutul este tinut de trunchi. iar primul se intinde.I!lc. dm'ere. .. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl. r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe.a in mal rnulte stimulari (at. const.e:! .astfe~. departeaza bravele de torace.ei (talpa) cu masa.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare .:were" '\proape irnediat. Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut.etrIC. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent. mernbrul respectiv se Ilecteaza..I in masuf'a. este la interval mai mare fata de ultima alaptare. Prin studierea moFIg. Ie mtinde . Medieul este sl~trul'U. Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg. declan91nd astf'el ml~cari de flexie . 100). iI.:-l. .e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. in mod obi~nult nou-n(. <E. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics. nounascutul tresare.lanul me: sei se flecteaza.rerea vie. Daca 0 pisica cade de la inaltime. ea aterizeazs pe cele patru picioare. Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice).in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn. ridicat . La contactul plant.daca trage ' eu ruse (le seu t.B 011' car 1nale. Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate. e act i v ita tea. 98 - Reaclia Mora. cu trunchiul usor aplecat mamte. d' lji cu pumnii strinsi. s~ (.m r. 339. slIl. cind acesta este desfiiljat.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata".tuoli\ ~ 7. ". Se VOl' expune numai citeva. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase .ate Impu a " . Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice.1111:(.E. " .Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac . aut 0 ill a t. Jar celalalt se tntinde. . Nou-!18.nsul la du. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent". 1\1e I' s u l . mg 0 a . reactii automate la rnodificarile de mediu. datorita reflexelor primitive de "redresare".u ur. nou-naseutul suge ~i inghite coreet.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul. fie ea este yorba de cele superioare.. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar.ns~b.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector. a intoarce). exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. m~mbrelor inferioare. 337.\.leit nou-nascutul po. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut. in locuri sl~uate . ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a.' .Mersul automat. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig. aplicate in jurul gurii.

Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at.mama. daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . prin infectii cu germeni ban~li. _1n. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului. pril. lual. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. .p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast. Nou-nascu. inaint.a piciorului excitat..rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. coordonate. corporal mingiiere. hem?ragi!le trec dupa cIte. iar c?n}unctlvele SlD. Cind plinge. nou-nascutul poate deschide ochii.a rniscare poate fi oprita. De subliniat. EI poate trne ochii deschisi.. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent.. proie~t~aza brusc.yte sugarul.la eal?ura. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. inceput lumea inconjuratoare. un ochl.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi. [lira \Ip!it iii fill'!\.at la nou-nascuti. trecator ~i fara imp. 348. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede). proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea. la auzirea f)i la alapt...ivala datorit. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo. Simiuri 344. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans). .0 hi i . ~ i mba j 11 1. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin.eon la 1-3 IUI11) suga.z:. Daca sint despartil. as~manatoare cu la?flmlle. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini.V azul.a~e laringicne sau guturale.e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. mal ~Ies noaptea.la vir8ta. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat.ulan. Aceast. privirea nou-nascutului este vaga.. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins .a. paca nou-tuiscuiui plinge.ul intoarce' capul sau clipe~te.i pentru citeva zlle de . in absenta unui obiect luminos. pentru a se stinge progresiv o~at.em:rag21 ~ub. "rorbindu-i" cu roee calda.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr. in brate. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint.3~5 secunde.t mflamate. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii. poate fj e xamma~ in J~une corid it.~te~te deindatfi ce a fost hranit. 343. ca iritatia conjunct. pe cind celalalt este intors spre stmga . devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. De asernenea imperforat. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. pare ca-si priveste mama sau pe exa'. cU.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18). Willi) . dar nu "vede inca.are.entia este deviat. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate. la fiept". La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e.e prezent la na9tere. .}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben.rcetar~a prIVIrl~ ~.a. 342.sint c_omple~ formati Ja nalltere. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta). p:ecoce. D~ctl.~lll.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. acesta refuza sinul. Uneori. ea ~i dnd ar ca_utl. C~.'i crc!je.ninator. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. ca iii \ipiitul. care trebUle tratata cu grija.tul poate emite putine sunete involunt. unii sugari primesc sa suga numai de. .ml. a sap~am.la mama lor. care ingrije.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. fa.int. . 341. ctnd s~. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei.nos~ute. La foarte. Picaturile antiseptice care ~e pur:. Clnd . Con t act u Iso cia 1. eonoergent (spre nas) F durabil. cind in cind apare un "zimbet". Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa. 347..:. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt. ~e 1 IU~la (un.ii de cat.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor".?rtant. O~!lii reprezint. este yorba de 'un caz pato]ogic.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl.. in primele zile de viata. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. cOI_ltactului este linist.aptelu! (sau al corpului). dupa mi::osul_I. Toate tngrijirile se fae eu calm.n ])rimele zile. Comportamentul e m o t i o n n ]. N a suI este in general mic.tlv~le.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %). pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor.'apuca 91. Se vor examina forma 9i configuratiasa.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. n. Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj.imp ce celalalt es~e inchis . Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut. 0. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. Este bine ca m~ma. EJ vede. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta.a.l ~a asculte. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte. S~ spel'le u~or la zgomote. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. prill. 1\1 i r 0 S u 1.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. be abia dupa cit~va zile. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. dupa sfatul medicului. Dupa 7-10 zile de vl~la. '. 346. . comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul.e de a fi atins sin~l. 345. DIspa~ in primele luni de viata. In Leaganul de copii i. Organele de simi. Este cunoscut fa ptul ca.era obi9nuit sugarul. asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior ..de veghe §i este linistit. nou-nascut.ul pare atent. miscare globala. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d. urmfl.it. inainte de a) ~ . este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. G~ \Ipatul.J o privire mal net. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. poate privi la dreapta. Nou-rrascut. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. purtat la distanta de circa 15-25 cm.rJl a.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. l\1irosul est. Tipa inaintea meselor dar s? hIll. Mi~caI'ile simultane.a. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind.c~nJu?c:. it 181 . dad! nou-nasGut~1 este in stare . nou-nascutuf este "psihic orb" (H . sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte.re rnedic. dar care este trecatoare -. d~n timpul tr. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81. pleoapele sint lipite 9i tumefiate. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor.plpal cu m~mll~ sale.c. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el. In medie. Aeeasta umflare. un ochi poate Ii deschis in t. Asa cum s-a spus mai sus. inc hide 91 deschids ritmio gum.91.a virst. I?e abia dUl. cu ochii deSC~1l. Acest st.ayali~lui. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele". A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'. datorita unei h. strabL~m este patologr.u. UTI.

ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative. lintea .tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea.at ie siJsau reducel'ea apetit.a pe medicul pedis. "in~epenit" (corpullntins. far a sa ajunga la ingrasare. fie absente. Gimnastica are un efect Iavora hil. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra. slnt dispuse sa dea crezare afir. ace. Aspirina. Diazepamul. ceaiul etc. v~rzn.v sau calitativ. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare). . :'\u sin1_. 353. grasimi (ulei. schimbata zilnic. A leo perm~~~. Nou-nascutul este prea linistit s. .lCale ~l merc~l'wle etc: 358. fibre vegetale.menta~la est~ echilibrat. asa cum s-a recomandat mai sus.~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l . Lenjeria va fi curata.v:le. saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). 362. ~. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1..f1 nil: nccazurile. 364. se 183 . 363. Con s tip at i a III a III e i va fi trat. Se vor evita leguminoasele (fa~olea. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e. ecomandate r fustole. berea. 356. . 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. 359. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri. Purgati. Se examineaza huzele. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU.i.ului la sugar. u. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire).. varsaturi sau chiar diaree).. deoarece conyine acee~. ccpilul nu poate deplasa de loc capul. ~ determinind scaune moi la sugar.a cale este suficient. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. este bine ca mama sa poarte u. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept".limentare. prima alterna. unt) sau . Bromovalul. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. ~ . caldura. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. schimbat la alimentatie.a. lichide. agit. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. gingiile. v_or d~ al. cartofl etc. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. G u r a. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini). sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata. COhCI sau r-efuz ul sl. Vi t a ill i n e.eaza COhC1. Manlfestarl anormale 351.. Car 01 u 1.ntita~e mica. mazare~ .at. bolta palatina. 8arat). sutionele strinso. Capul nu poate fi intors intr-o parte. ' 354. oeapa. .~1 apte. . margarina). starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. conopida). i i. tree 1.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. ou. In aceasta pozitie .nele ant:blOtIce.n halat c~urat. compoturi etc.ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase.a c u f'ruct.nulUl (Iaptele caputa gust. Unii tipa eontinuu.349. 361.e. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge.il. ' . la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru. carne). F u III at u I este daunator pentru sugar.. urzicile. fie asimetrice.rt.. ~ste cornpozitia adecvata a hranci. de. . plante~e a. De fapt se recomanda toate aliment. Cantitatea excesiva 182 sugarului. 357..suga_. n~u se. aportl?l de y~tamll1e p: aceast. Ali men tal i a..ros agresl. R e r 1 e x e ~ ire act. ' . Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. Chiar facea inainte. .matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. preparatele arsen. pe~te). Mot I' i cit ate a g lob a I a. rnai curind prezentarea la medic. fawa de ovaz. luat in brate. cl'iza de colita a rnamei declan:.cu ~lte 'protel~e (carne.) ingra*a in mod inut. . Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. 300. oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. (usturoiul. Este gre~ita conceptia ca laptele.mare sau cu m1.. .' . Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit.au exagerat de agitat. cordo~nele. Ma. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. chiar in ca. \ a p1. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. drajeuri sau picaturL Da~a ah.usc~ta!. este somnolent. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza. ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase.amar. Daca m~m~ nu tolereaza laptele. tru care tngrijeste sugarul.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. . Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. inert. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. in afara de vitamina D.ul purgativului). in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. . Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. Personal. Alimentele iuti (piperul. sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. b) Deeubit ventral (culcat pe hurt.culoare deschisa.re trebc:le lu~ta de mama. altii nu pJing de loc . NevOla de hch1de este de 1. el nu . ci va consult. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. COI!Opida.cesar.). unt. transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama. rochiile. Ciclobarbit. 352. Laptele este foarte ne..500 1 pe zi este suficient). hidrocarbonate (cereale. D a c 11 est e r l't cit 11.a}. . Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. . ca. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li.5-21 pe zi. Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO.alul.. ardeic:l). Se poate bea ~i lapte degresat. cresc secl'etia lactata.imentcle care le fae rau. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. brlllza.

~lnul /mame{onul. c) prematun de gradul_ I1~. zonele ce tran- 366. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara.ar de lernn. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar. Dirnpotriva. spoitul pcretilor. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia.m~ma:1. Pentru usurarea muncii.0. de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui.).li". _ Nu se folosesc deodorante \. g iii 20.ul f'amiliei. Jar In cada se pune 0 bucat. . mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda.a e~de:ile pri. curatenia generaHi. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa. lipsa de odihnii de noapt«. suturi). ~1al!la va face dus zilnic. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. sistemul nervos (tonus. In acest caz.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece .Ui. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. " . tarea 184 Treb~ie acordata. daea este posibil.larea zilnica.?tru a evit. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului .~at". se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie. Odatii cu reluarca act. organele genit. Minkovski din Paris) 2500 g. ohliga [ii sociale).]pator. pel'imetrul cranian. se deosebesc urmiHoal'ele ca\. 185 . In aprecierea prematuritiitii.e necesara mai mult.e clumlce m singe etc.la. Marna va fi mai putin solicitat. daca.a de material plastic. cutele de la git (in general. este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . cu sirntul raspunderii. greutati etc. p. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. .). cu grelltatea la na9tere !n\.0. Munca fizica. . se Iac int. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei.e etc.0 g.!.ivit atii de toate zilelc (gospodarie.cada se spala. De fin it i e. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia.a.iii 150. ingrijirca copiilor rnai mari. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe.0. pe I1n~m. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A. reflexe). eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g. deoarece la aoeasta virsta este foart.e mai mare de de la mame diabetice. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. In t. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce. . . inghinale. prezenl. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor. regiunile mult. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit. lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat.a de familie (vizit. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama.g. cn greu\. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii . excesiva.).ea Intre 20. frotir etc.? alunecaro. BU? . nou-nascutii hipotrofici.'iros tra- In rap or\.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. Est.Ze se taze la 2 ule $1.a. d aca mama are obisnuinta va face un masa j . ridicarea de.0 g iii 10. vi at.. . 0 r a 1 il.sini. g. Procedind asa.ale externe.a ~endmta la L. la aer. unguente etc.) cu care se va "usca once urma de umezealii. . de filre:~ cu ca. spll'a axile. cu consecints serioase asupra siina. sau de ~]fon. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a.d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at. dimensiunile mugufllor . care se pune III doua fil se cease ca un buzunar. 367.a complicat. indiferent de durata gestatiei. administratea de preparate eu fluor). se inainte de t. Asemenea t. mama (Ja sta eu sinul descoperit. camasute.0.0. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10.0.Cll greutatea Inll'(' 150.flamalii.re 250.a dintr-un covoras vechi sau de stofa. va insist. Daca eXLst. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii.a odihna. ell gl'E'ula\.anunta lnceputul _unei "race. b) prema/uri de gradlil II.tia lactatii scado. In moment. de infa. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit. . • L~uza nu este inca.egorii de pre mat uri : a) prcmalur. eel p utin. candor. In orice familie se va irnproviza o"masa.tii sale. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe. Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie.ul cind medicul ii permite marnei sa.e 0 ingrijire mult mai eficient. . in familie sint persoane cu inlectii cutanate.e r~cepttov :a once boa.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. secr(.atea la na~tere.r-un ritm lent.36? I ~ l"e n a ~ 0 r.a punetelor de osificare. de gradu! I.0. . 101).00 g.a. parul. important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub . Iaca plimbari. anumite dozari de substanl. in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. nou-niiscutii hipo-. mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. Or. . mama se va spala binc ungluz.a la 0 Iamilie de prieteni. se evit a d urerile de "ljale".ante .ermen cu gl'eutat. se va Iolosi un prosop mai aspru (in.reburi se a mina sau.e masca se leaga in jurul capului (fig.

un de s-au facut ef'ort. d~ ~eglare a tempe. 186 . sistel!lele r. 369.fi PUSy .surnul scazut de lapte .are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara. moi 9i deformate. .amtni.mama.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul. cc:astele pr?em:nente.. a) Alimentatia. • . Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. namte e folosire se incalzeste la 37°C. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? . AlimentuJ de electie este lap. . intoxicatii.a cste periclitata. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere. la prevenirca unei nast cr i premature.. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura . Parul este scur+. seurte. a 34-a saptamina ~e gestatie. pentru a meni.ura}.e.oal'ce sinii in cOndl\. de gestatie 9i devin numeroase .errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei..e.~ i-at. . sint sub 3 mm la 36 saptamini. uter mic. Greutatea scade la Inceput. t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate. inf'eot.urii si umidit. . F r e eve Il t a medie a prematuritaj.tele de . tia. •. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare.'prematurul sta culcat ghcmui. Din motive didactice.lI1t ?obontl. placenta bolnava. carne. Exist. refuza sa mal traga dm sm.]J1e secretla lactat~. Icterul.de oXIgen. va .a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici). de rinichi.. 371.nzim. C a u z e 1 e care dct. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: .UL. In schimb. scrot. Maternit. eu gura mare I)i harbia ascutit a.i zarzavaturi proaspete). h) Cauze medicnle mateme . alimcntatie deficitara a gravidei (cor.ele abdommaI.ioase.' III putin adinci.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. de singe.sin: MultI dmtre el. ~n~llntll1d pozitia din ut~r. t 11 g r i j i r i. prEdispozitie genetica la nastere prernat. incretita. ex~eDti~d mom.a ~I apatie . pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S). gradul ina poia t de cultura. ci asociat.iva ce nccesit. Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani). Cunoscind aceste c a uze. n:an . m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1.<.i in unele OrHr. fata de nou-nascutul la terrnen. munca de noapte etc. 370.o slab dezvoltat. Prematurul prczint. care este de obicei mai intens I}i mai. .. .. cu ansele intestinale vizihile prin peret. familia. cu inst.imp ul sarcinii. pe aceea. Cif'rele cele mai mici s-au inregist.ii este de 10% din totalul nasterilor. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare . aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate.t.l). brelor.a: sint marne care nasc numai prematuri.. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. malforrnatii congenitale ale Iatului. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e. trrunghiulara. ca~.ismele. lucioasa. s. fumatul. activit.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat.consta!1t~ ~ ~or:pulu. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile..ate fizica si sport. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur.raumat. re~p'Lra- . constitution ale (talie scunda. ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t.e din Republica Po pulara Chineza. dm.ii veehi). uneorr cu rmscan penstaltice). aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute). 368. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . Gltul este subtire. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate . determina stare de somnolent.anat. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita. la~ in caz de l. a 33-a. iar toracele ingust.a este mica.. protec!w unpotnra infcc{iilor.stl?ulll nu. boli de sistern) etc. apoi devine stationara zile sau chiar sspt.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei.C? ating greutatea de 2500 g. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. coagularea stngeiui. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue. mama.~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia. Dezvoltare a cart. apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm. circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica.ul est.. endocrine.maturI~ tate extrema pot lipsi complet. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi.alatii pentru administrarea . dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. bolile dinaintea nasterii (de inirna. nelegitimitatea. . fructe R.e f1amind. I?aca st~garul.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. ceea ee explica frecventa constipatici. bolile din timpul sarcinii (infectii...inct.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte.. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate.ia intre hipotrofie 9i prernat. abdomenul este voluminos. surori de ocrotirc ). aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije. virst. iniectii ale fatului etc. iar fontanelele sint mario Fat. echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor. Doarme aprcape tot timpuJ. a 37 -a saptamlna de gestatie.antunle pielii de pe talpi sint rare.uritate nu se face in toate cazurile. Edemele dispar. De obicei nu sint unice. De multo ori se rcpet. cu mici pauze . Initial.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. socurile psihice : t. 187 .atii mediului etc. labiile mici 9i elitorisul par La biiieti. ed~mulUl.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. Aceasta lfli va st.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. Pwlea este r09ie.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie.rat in or asul Helsinki (3(10) \. Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. Este r:e.aticc ale [icatului fL rinichiului. ceea c.entel~ cind sugarul est. derivate de Iapt. yy .za • 4-10 . pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie). instit. Jar te..a eforturi mari. .

a folosind stiele cu apa calda. . . PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L . . Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se .olereazji.i.0 g .la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml). 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.l . Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves . Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease .. fixat pe perete deasupra patului: sugarului. Dupa fiecare supt. rit . 5e calea eu fierul bine lncins. . obosesc repcde. separat de lenjeria restului familiei. intervalul dintre mese.inalnr :.ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. zidul din apropierea patului sugarului.ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest. La noi in tara.1~n. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \. as '. se v~ . Iizician.. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn. care se spala zilnie. pent. Eleclon. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. d 1 000 2 000 .a considerare optimista. Ia intervale d. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet.e .. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C..1mb. at. astronom 91 f'ilozof englez).rins. Similac) sau acidifiate (Eledon). dO. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea.. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot. prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36..ie .. d~ la 1694.. .. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun. treaza corect.stud!at~. . este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut.1Ilt'gomc. . Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare. t" 'e de 3 ani 600/. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm. aSOClflza. de cele adapt. dr. Iapt.1tlve de.a supt.t ' 1. ~as~pdm~ni.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera.ilac)...irs.ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie. sub forma injectahila.. ut ill formatea unor propozl\ii. Inpt. caloriferul.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g. pentru a nu-i limita migeal'ile. prematmii r(cupereaza dir:tr. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu.ie 0 data pe silptiiminil.. masa de infil1)at. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\. J88 Cea mai importatud regula in p.~I eea a . Este absolut necesar un radiator.e praf Lactosan sau Haraul. .~claUi.en~ru un an. Pina la 6-8 luni de viata. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial). Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp.. piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor.. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(. daca se pl'eparil si se ad rn inis.Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto). execut(l ordme. pentru un singur supt. jnLiJ'zierea de limbaj. So VOl' folosi tetine moi. numal pcll_tla lltl( . . core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli.-1778). sugarul va fi tinut ridicat in sus. Se va evit. . Auguste Renoir (1841-1919. 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her..ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut. . .~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati. Churchill (18/~1965. .. . )lunz~Jtor virstei.] sub forma de inject. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u. de solt~ti. nu stau in ~ezut nesus\mu . .baJ. se fierbe inainte de a se da sugarului. c) Protectia impotriva infeetiilor.:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau..i prea brusc. prof.00 g). zlenlor motai'll. nu pres st.lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ. mare PlCtOI' franeez).rarea ZI~TllCa e "-.enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. \Vmston.ulttl~ ~re 1~~ ~. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece. Sobele. .aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. .ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot. Se alege pentru sugar un pat metalie..im p de 15 minute. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C...ul din hibcron. Dupa aceast.l.!1 (.i vaselor.. In jurul virstei de 3 ani. . eventual eu 0 solulie antiseptieil. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer.tm 1111 ' plClOare. Lenjeria lui se \.1. 1.. tismul se previne prm adrninist. dmtre copm m VlrS.~..a sil elimine aerul lnghitit. Victor Hugo (1802-18~5.ii. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa. Orice preparat de lapte. apm a merg neII lC P. Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p.. sub forma.tan~.'. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire.. proa~. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil. Ia nevoie. in afar8. Parintii prematurulUi. . Pentru prev~nirea anen~i~i. indiferent de recornand aril« de pe cut. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap .. Dupa llscare.1imbaju1.. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi.' . inainta de Iiecare m asa. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl . mama va purt~ ma~cil.\1 2 . . . Asa cum HI m a i spus. nn apnca obiectele la 4 1uni. tre~uie ~il.t Ie e )'11 Iunct.. dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii .zmta nele dintre minti]e st. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba. t.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8.e 91 t. urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni.. (.~e().a a camerei (22-24°C)..I a lIlll. . cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut.re. ." .. In ult.~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil.. I' .5-36. . I~ adevarate salttll'l. . Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!. arata prlll ges Ull.i.In vizitil".um1t pre~atUI'.. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore.cit dup~ lum.i I In caz de guturai.ine intr-un dulap special.. a IntIr.91 psihic. scriitor franeez). tet.ia. 1 1 . . regurgiteaza ('i . mare om politic englez. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi.it prin gazele pe care le em ana. Newton (1642-~727 matematieian.chlar tota!a.I~Ce~~~\dl~continua. . Scut.a supraincalzirea prematurului. pentru a preveni arsurile. alegel'ea unui anum it produs de lapte.imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u.ate (Humana. .ire. Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala.al'sil U?OI'. pe zi.~ ~~~~ " .. Rahipe e.. e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea.. Locomo\la.J- 189 .

) ti da sentimentul de siguranta.eluat. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. a virste i gest.re:ne 91 corect.uri au 0 dezvolt..In studiul respect. Sugarul se va famili. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :. vocii.. prez int. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit. Anxietatea psrintilor si. primesc mai greu alirncntele consist. sa cada. care are nevoie de uniformltat~. 374. Calrnul. eu imagine a Iigurii. Spre deosebire de prema:turi.itati adecvate.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa. Intre 2 . Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. 372. ~e va o_bll.ili~: u9uri. un premat. pentru ca stim din o xperient. uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui. este prima manifestare umana. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm.~. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente).a. cu . Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina.! mult terr.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~. somnul deCJine mai organizat.) f1lrll motive justificate. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc.en te. prematurii sint mai agitati . adica sa fie .Ie casmce tre= cind pe primul plan.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale. pentru. la nevoie.ai".a recomandare.orie la acest grup de copii. Ingrijit nymal de ea. 7-10 190 . pavilioanele urechilor au cartilaje. In general. au pielea uscata. La rtndul ei mama . termen prezinta imediat dupa na:. cu eantitati .a c~ multe .· . intelegereu I.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:.a insomnii." . o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil.a.e.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st. au 0 greusub 2500 g.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. testieulii sint eoboriti in scrot. Nurnai mama (sau. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale . Dupa observatiile noastre.are intelectuala norrnala. turgorul este scazut. de. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi. dimpotriva.sa 0 solicits i~ea mult. remix caseosa este foarte redus. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada.~e~te c. iar cu timpul. Subliniern ace ast. La 6-8 sil. . Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r.. i~i formeaza mai greu unele deprinderi. pergamentoasa. mai devreme prematurul. cu tonalitate~.lngr~JI~ de aceeasi persoana.a toata asupra sugarului. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. cu :ningiieri]~ ei. seazind din virsta acest. desi se nasc la termen. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut.iv. va minca bine i§i va fixa un program anumrt.2 de Iuni. ca el eon~lllu~ . de preferat de catre mama. independenta de nevoile lui. Alimentatia se va face cu mese mai dese.tere 0 piele uscata.ationale la nastere. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. Postmaturul 373. lanugo lipseJ?te. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. pl'lma masa este primita Ia ora 7. Iie lasate pe seama acelei persoan:.a. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte.amentale ale Iostilor prematuri. Or. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii. Este verba de grupul de copii care. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat. Daca are un ajutor In gospodarie. de agrcsivitate etc. Ingrijiri]e. prematurii VOl' fi lasati sa se joace.30-6 dimine~\. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot. Daca nasterea depil.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile).i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn. este bine ca muncile casmce ~a.a .care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini .. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil. mai mici. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou. mai ales.arilor motorii §~ ~si~iee. Este un nou-nascut dintr-o gestat. sa aiha "eucuie ~i vinat.avii..'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. de furie.lll. Hipotrof'icii prezintil.ri grave. ca ~i eeilalti copii. cu mirosul eorpului. ell rc act. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate. de a-I vme in brave. pentru a se intern a la timp In maternitate.. tulburari ale apetitu lui. v.i in cant.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj). Daca. parul capului este redus. cit ~i de programul intregn faml. Jar In perioadele de veghe va incepe sil. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt.a In acest sens. in?redere. ~ugarul va fi linistit. Sugarul a "propus" un oral'. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.nenuJ ??rmal.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba. 0 r g ani z are a z i 1 e i.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen. uneori t~eb~f1. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. .' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.ii nervoase. 0 mare parte dintre prernat.amtni deficitul greut.

ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t.. SCd e lD greutate se an. 'n Juru oreJ o.ele 243.a c. Cind c. din miezul zilei. u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . '" '. ~i. el nu vrea toata cantitatea propuaa.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte.. (slmtmdu-se sated pentru m .~ Tagf~ fm . Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit. garul nu Cl'8ste sau chiar' .ac.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea. punct. Ce1 mal multi suga n renuntj.oare sa-i dea sa suga. In cazul ctnd nu are lapte suficient.u tandrete.le. Odata eu eructaiia. Lng hit d Ja ~fn. este inutil de a-l c.al ~i~eva minute ~i supt.. caldura corpului 193 13 . M~lt1 sugan nu au inca un . fie eu pompa. :Mama va a9tepta c.. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. meet. .inamte de penultima Alimentatia . care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds.stE. mlJla.s.' I .' J( me mversa. Rolul mul. fara placere.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ .6 sapUimfni. .a un supt r tId I " . Din experienta ca la fiecare alapt.ontrar " .o bema secretle. 244). Dupa alimentatie. 11 (masa a II-a)." sugaru nu prot.a Ia fiecare masa este variabila.. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. F. Jar dupa amiaza _ spre sear& .eva. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda. De cdle ' I ~pte. Alaptarea. A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst.ontrazice. ar pu. eu orarul de 6 de supt (pe masa). pe ]jnga aceste manife . g t' ' vOl': pe Zl. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. La aceste mese din mijlocul zilei. cei rnni multi a e . Dac. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'. Daca este hranit 1 . . Plimbarile se fac in functie de anot i . . . E. 9i mai tirziu orele de masa. ~75.~t ' ~e pel' ect egale.e capul la dreapta 9i Ia stinga.alapta in eontinuare.. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta. Daca mama alapteaza sugarul. eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc.:' putea minca mai mult pletare. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper..t i. G. ' C ' dm~ daca . Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate. D.Mama 91 copilul 0 C. in locul suptului respectiv.eia pentru a eructa. pen TU eructatll dac. sugind mai mult ~i ':p a. ca 9i c..ulga mal. .t. doarma un sugar: neintrerupt noa 't. va consUlta medicul de c. se previn tulbul'arile de apetit. td' 1 sura d e ocrotire. schiteaza mi.are.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului.orit.• 'v r a :-~ 1 me s e lor..~1 d~ a adapta regirness (c. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit. la un sugar alimentat exclusiv la sin. ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. . cind . Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' . nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc. Se va izola intr-un loc lini9tit. pre a. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a . De obicei.Un. el l~\. um se poate desfllnta masa de noa t ' .sip cu foame. fie ceai.~f1 dup a ora 10 sau chiar .:1 numUl oupa aceea la masa de la ora .. pentru a se cuno' t " '" . c.ca 9i intinde buzele.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si . tinerea la piept. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV.a nn se h saturat la supt. n c. past. Completal'ea se va fa 'e I a. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica.l. cu placere. Se po ate .ircums r' "Ca masa sugarul !.nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.re~te t.s~!e ahmentare. SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. el are sa suga.oare . mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '.e favorabile unui echilibru sufletesc c.4-. daca mama lipseste 0 data de acasa. pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici.mamel. i se va vorbi c. fara a ave a impresia de foame.om~ ~:. La rlndul ei. _.u stant1ala.1 a s.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c. a emtarJrea sapt." . C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a. u~arul i~tarc. d.'" . mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. crescute progresiv. _ ca u !ma mas. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic. Ie s. La ."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru.U.I . lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest. marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le .t .a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. ea este acum initiata. deta9ata de alte griji. . 2"':3 ore' a 0 mas:: n.0 palte dintre ei renunt. . f'i b . dimpotriva.u! celei de a II. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste . a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa.ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'. Pe linga valoarea biologica. aminala se eonstata ca .. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. In a doua luna. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. apoi pllllg~ din nou dupa.orespunzator mamei.J. Cantitatea luat.lnd cauta c. Nu J'eafiI'J.reptat cantitatea de asemenea. mama este dat. e1 invata sa aiba incredere in mama sa. se poate da.' 1 f':_ :: mam.a 0 regula stricti't in ceea ee J".~rele de sup t.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie . daca. 11 va lasa sa eructeze '.:sd . cit este tinut in brate.zy alui .carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe.are ii sint satisHicute citeva dorinte.a.s u gar u 1 sa. Va ria t i a ape tit u lui. Se risc.v. fie 0 rnasa de Japte de mama.at neeesita oral' regulat al meselor.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor. trept.a.. dar intr-un mod automat 9i "pasiv". Sugarul a prins gustul sinului. jP ~ .g mai intli 0) C .at.c. "d -. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie. m nici un caz dU))a orele 22'. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio. I felul n D. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta . vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa. J orei .)m 'it. muls in conditii de curatenie perf'ect. Dcesa.ide incredere.utul .e. care Va staJ)]h daca este utila 0 c. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. a~a tnctt el nu se mai in~arc. lll).u medicul.elalalt sin.e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului.azul 8'. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ .esteaza si wuga. are putere sa suga. La masa u. va fi pus si la • . um po ate fi impiedic tv.Iarn !mp: :~ra intl'e. . s- f: V w . i~i mi. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va. C 1p.a me 1CU pediatru 9i de ore. Nu se poate pins Ia 'sffrsit. .hlar ~ mese). prima ~i a doua masa. dat.

e mHre de He]' ('[1]'(' Sf. ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. In plus. 000 ml pc zi. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit. fie pe spate. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. dacii se d au 6 rnese. Inccpc 0 parte sau. Marna va pUIle 0 c:lI'P.'i grllsimi) ~iaccesorii.pere! care se ulei e\l yil. In rncdiul rural.. de ore.arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24..l. A.conizatil de mcdicul rus $carin. Intre mese.ului.wl a/willi.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei. se inr] i Vltam\r.140 rnJ/rrHisil.) (2 masuri a 4. ("liei.or. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie. \ip:'. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat). eel e 1 a It e pro d.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte. putind survcni sernne lipsn mincal'e). di lut. nimeni nu-i scoate letina din . incill. Fieca r« sugar j~i individuaJir. fiirii microhi.tot t.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire . 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute./ +4 ('Lu'. Lie hid u I d e d i I u t i c. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [.(.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte. fixarca concentratiei ~i pe mrs«. tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) . sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t. se t re pt. rnr.4-4 ill proaspote. tilra intrcru.i. a \(.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca. 195 194 .. r.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. de mlHna. pliu« ell L! p t«.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z. + + PODtC'III"('(\ acr). rati a zil nica este de G~)O-800 ml. call par~ifJI adapt. rnamei t isor. deci 1. hirh-oc arbonat. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului..cll' rqn·C'zint.\.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u. 9i 110-. B.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml . -est. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do.i.ah ar la 100 ml.e culcat 37G.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec. esle dupa masa). Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%).'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.271). acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc . R a t ia m e d ie z il ti i c ii. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie .ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. In a5-a-aGa. in prirnelc luni de viat. 1.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf.e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'. Cantit.1'r:" ('ora. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.'. Tonte D(.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH.et inei la p unctele 270. a sug(ll'ilor s(m<'lto9i. Ei se opresc at unci din supf.at.5 2. . a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate.a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. 1(.at sirnplil jJl'e. nu sint him: natural!1.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3. I'Pspectiv GbO--780 ml.s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\.'l in sup t.a. Unii inghit 0 caut it. suaarul o jlHUZ. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir. La sugarul alimentat natural. pent I'll rn odul de prcpnrare. Ia care se o lingul'itii de z(lhii. ell toa~k' din lor normals. I)i m ai bine.' dl' VHn\ pr lumina ~oll. cum sint H umana sau Similac. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ.aton se calculcaz a in modul urmat.a in jos.iI'<1 ea unic1.r (5 g) ili se 1rnpre ullil .60 daca se d au 5 mese.]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'.e !. rcvi ne In 'l!10-1. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt. cu orestere norrnala IlU est.30 In amina a 5-a iii a G-a . C.oracele ma mei.. pe hurt. en rernediu.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. fln.i. Hle.Hcpartizata la 6 mes«. avind grijiI sa nu se depilileasd. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{. flurrwnil). giisel)t. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}.

Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . in multe erase.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. cele mai indicate stnt sucurile ~e mO.i. nu este un motiv de ingrijorare. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale. zrneura \. fie . ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D. Se incepe cu 1/2 ling~n1.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. ~7~. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere.i intinse. iar cele de. Simi lac. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ.ala. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect. pere. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii. la cei cu tendintii la diaree: merele.rernit atilor.>i rimavara p . G r e uta tea. unii demareaz. mai ales. prune. altii mai tirziu. Dealtfel. tifonul. La inceputul lunii a doua. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici.ati corespunzatcare vitarninele A fii C).a. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . Cum sed a u sue uri led e f r u ct e.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior..e altele in cantit. Milupa . rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. Fig. 378.Sugar in decubit in luna ventral. partea cealalta 196 197 . stfi c. este bine t.mai bine . Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate.>1oacaze . Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. mai ales cu cele infe- E!. Daca aceasta curba este ascendent. trateaz a e_u subst. tomatele. f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului).a ell apa fierbinte. cu bratele dezdoite. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . A. ci dE uniformitate in alimcntaiie). Inainte de preparare. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e.' Sucul se da. deoarece sugarii n~ au necoie de dl.sueul de larmie fii de portocale. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. 381. La noi in tara. Vi tam ina C.ante chimice. de preferat merele . d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive.In decit serie in carti (750 g/luna). in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. 102 . colici. Sueurile nu se lncalzesc si. morcovii.ul fli gamba de 0 parte intinse. ' . cu unghiul format din art.iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i.6 ~aptamini inainte. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. R~zatoarea de sticla.cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine. b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. . (diaree. Nu se arnesteca cu laptele . 103 rio are in Ilexie. a) CuI cat pe spate.ati si la primirea Iaptelui. Daca r arn lne orizont. citricele. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. (Humana.rcovi (prezi nt. clnd cu alt.).0-12 linguri]e. in strat subtire. La sugarul care primest. alinele. va fi consultat medicul. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc.ttme pnnt. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. lnseamna ca totul merge bine. La cei anemiei.strugeI'ea insectelor). eu membrele superioare !ii. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit.acesta va face dif'icult. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D. se continua prof'ilaxia eu vitamina D. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala. 382.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1.rersitate. eritem fesier intens). SMA etc.a mai devreme.daca nu-i place sugarului . Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii. sugarul are Inca t. Sucu:Ile de cirese.rsta de .a curatenie. in lunile iunie-septernbrie. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. deoarece . ' Nn. rnorcovii. traseul eurbei sugarului est. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit.s~rsa de vitarnina D. Aponti. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai.e greu sucul de fructe. Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit. in lunile de toarnna .a avantajul ea se procura usor.ul. a 2-a Fig. . esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima. ba?~· nele . pierSICI. Cre~terea 900 g/luna.olerat fii e?:r.e sub eurba teoreticji ("ideala"). de la v.eridinta de a sta indoit. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie"). fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei. ~i dezvoltarea de [ructe 380. care au 0 cantitate mai mare de fier. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \.arnina D primit. DacB.

inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit. scata etc. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn .a. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\.04).I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine. Limbajul. sugarului. din cind in cind pedaleaza. yipi'!. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal.te yorba de 0 manifest.:hdoll"IC.a din pi. lunri mama nu poate dist. fie pe hurt. Capu! are teridinta stea inclinat. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct. degetele sugarului se desf'ac si. u.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha. sacad at ("eil un cosmonaut"). I: et c I c.a pentru reincepe mai intens.ul lUI pe nurt. 0 chi i.e tendint a de citiva ani).are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . Bratele sprijinul se face po antebrate.. VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl.. Hhul Spre sflrsitul (':'. el re actioncaz. de de crrusie de gaze. Yill'zJi.) sau consunnd u un?!' medicarne.ele lnt ins. sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°. are 0 oarecare indispozitie 51' agita.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il.insa.e in af'ar« fata de sold .edeaza.11e~. 103). Inccplnd elm p a rt e a dr. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat. 1.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ. sprijinit pe virf'ul picioarelor.lZadec. de partea mernbrelor irrtinse. in ordinea ef'icieritei. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului. S8 t alit de mult. A. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. v. cu mi~cari de amplitudine mare. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. inca trasi inapoi. 384.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. he. GJeznele ~i talpile sint int inse.ul celei de a doua Iuni.i suzeta in fiecare .ent cu arnbele picioare. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi.ul celei de a treia luni. Pozi+ia pe burta are doua avant.' .ul celei de a treia sugarul culca t pe spate. Pina la inceput. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului.U de comunicare. ' la f'lrx iur. 11 este prea cald sau ll jene. in pat fie pe 0 parte.ipage~te "automat". mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste. care VOl' Fig.apta. e) Pozitia in pat. spre mceput.lt daca :llama cauz a lWrd. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l.f]ectate. b} A~ezat pe burta. ln acest f'el intestinale c. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . discutati'i: sugarul \'. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . in ~i de yeselie. este ud. s6-~i cunoasca marna. ceai "ruEesc"."da i'l. sugarul tine ca p ul t:. Foarte ineet. Dad 5e de mai lunga de timp. 8i' de miscriri le muschilor rnimicii. nereusind sa nu in8a in mod st abil . alternat. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta. cah. de ora inainte de ora prevazut. 383. lipit "piele pe picle".a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. privirea sugarului de 0 luna IlU "pri. ehe). urrn aPeturu . Survine. degetele sint adesea desf'acute. dcst. el este dad\. d) Sustinut de axile (subsuoara).cariJe ramurilor. Umerii sint. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) .. I. ci sHi ell t orar. l":1sol(-. cioare") concomit. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est. pl:ea put-erniea. cu capul ridicat nu prea sus.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului.IzctlL Nu uita1i sa fierbei. Cal~ura ~.i : va ii aliment.i ai cefei. permi1.\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde. 104 .ind sugarului sa-Iii rind. nu sint motive . alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea. . Nurnai spre sf'irsit. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor.e aproap~ cont.! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1).. in tot cursul lunii a d oua. sugarul va fi tinut 2-5 minute In. A' \ipn cstI' iDca rnodul sa.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet. toarele rmc: art.ificii de t chnic. I) marna va fi calma.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU.bralele de-a lungul ca pului. 2) c(' estc alimr-ntat . Gingllrl:tlll.nte diareea. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > .n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei.a (cum est.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385.lzfl 0 l\lmiJ~a.iv. modul de d. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat. Da torit.ul !unii a doua ~iInceput. incepind din a II-a-a III-a silptamina.n:ptat recotTlaIldiim. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. . Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate.ia acelor de ce asorruc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful