EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

... dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia. . Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur. n Tuberculoza .. care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. 3. masurabil.a.. .. copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . .. nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut. " . Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul.ul (parotidita epidemica.~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll.i''':_: d~i~i~'ri . ~i' . . de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului..c. : .. .. '" .."... curba greut.. Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil. " .'i"'" Orelol. Mlnc~':lr! eu ouA. Este tot un fenornen continuu. organelor sau corpului in ansambJu.. .. . .. . se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. . tesuturilor. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat.. unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii. .. '" '" Scarlatina '. . Este un fenomen continuu... . .. .. . ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate. . c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii... Studiile statistice..... .. tnsa mult mai greu de apreciat.' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~. ci cum it face. . .. ". maturitatea... . Aperitive .. este sensibil acelasi pentru toti. dar foarte intim legate: 1.) .. nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica). . Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult. corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare.. v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu. dar nu specified maturitatea individuala.gustari ...atii depinde de maturatia tesuturilor.. care-si schimha ritmul destul de usor. ... . Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale.. b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos. 9. proces cantitativ.... 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401. .. dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. ~. posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent. . .. infect. 2.. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. . . '" .. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor. se traduce prin modilicari de strucat tura.. .. . Salate ' . Boala diareica acuta . proces calitativ. "'.. . . .. .. .elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' . COPILUL BOLNAV . . . . . 1\'1 u rat i a.. De exernplu. . De exemplu. .. .. Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. .. dar rezultatul sau. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie . :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii .. .. Desert~. . P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii. .. '" " .. Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate.~~. Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase.. . . . ..MineArur! pe baza de fAinoase . .. ere ~ t ere a. depinde de maturatia endocrina.

Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se.greutat~l erup\H cut. 5. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . V irs tap r e ~ col a r a (3 .o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare. In aceasta perioada factorii patologici. adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. Funciia motorie se desavirlje9t::. In continuare.. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini.).resplra. Es~e peno~da c. de afeetlUm alerglce. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie.. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst.ru·famll1e. 6.a 0 oarecare autonomie. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei. muschii spatelui se rnatureaza. se Int.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani).d e ~ n t e p ~. respirii mai repede. sora de ocrotire. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme..anate etc. Acest deziderat se impune din primele zile. . lar tali a se dubleaza la '4 ani. Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it. exclusiv Iact. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut. scince~te. m!ecYll.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. sffrsitul PrJ: mului an. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an).e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. strlinutli. vocea.a protectia conferit. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara). caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid.gla este dommata de accidente. cu 0 rata inexpresiva.>tl!. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u . J'easca . de V18~~ apar primii dinti. carente alimentare etc.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. medicului 9i sorei de ocrotire. . . ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am.nma~ur!\ sa descoper. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter.m primele eile se tntoarcs cln.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. perioada de scolar sau copilaria mare.i.a perioada. spatele sa fie drept ~i nu indoit. intoxieaiii. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida. cit lji de colaborarea medic pedlat. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. . Imbolnavirile sint dominate de: accidente. cu pleoap~!e strlnse. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte. raspunsurt specltlce. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire. indeosebi ponderala. 4. .le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. ca dominanta activita\ii sale este joc~l.6 a Ill). Al:m. camera coreet incalzita fji aerisita.ata la lnceput.~tere.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. De 10.lUl an sa mea~'ga_. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. proveni~i in majoritatea lor din afara. de boli infectocontagioase. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului.torn. holi de piele. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte.ipga acestea. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a. mini) sa "vad1i". 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am. . . e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor.5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani. ~ ~ .?int l~gate . Buge 9i inghite copilul. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani. Mersul automat dispare la 2-3 luni. nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani. Nevo!le nutri. . Proportiile dintre cap. perioada prescolara (de la 3la 6 ani). D. Este perJOada cmd ~opllul capa:. ~atolo. • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare. sa Iixeze *1 sa urmllreasca. deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte. boli intercurente. unson. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu.enta11~. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. i~i agita bratele 9i gambele. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii.inde. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na.l. In aceast. Cr~9ter~a este lenta. 6 9. dasa s~ . BoM~re 1n . mama eu:n sa in~rI: .a. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt.). Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei. Bolile care domina perioada de ~ugar. In pr imul an. Pe I.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava).a de organismul matern..!lcolar mic". 1 cm de Ia 2 la 3 ani). 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. v 11 . flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare. 1.de a putea s/\ meargi!. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\. cu teat. In capitolul de nO'. " " 8. 7.Lungl. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale.a obj~nuitl\. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z. Alimentatia.. urmcad.ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult.~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . CU. tlpa.e ~ col a r ( 1 .md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu.

~ragmentar. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt. . Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal.P de.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. Nici o inyata~ura 9i. " 10. ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. d) in al 4-lea an 8 cm.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. 4-5 am la dezvoltarea adulta. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm. de citiva am. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta.iu nu pot accelera dezvolt. vorbire etc.cu 0 vitez~ aproape constanta . prin supraingrijir~ ~I tea.are I?ubertatii. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. peste nivelul norrnalului. genetlCii. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. Iunot. A.ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. aerul). inainte ca sisternul ner. c) Mediul pslhie. La consultatii. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. pentru 0 dezvoltars normala. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu.ni?i un exercit. Pe de 0 parte.irz iati (Iizie.. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. L u n g i mea. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. Apare dentitia a doua. Trecerea de la copilarie la virst. timp ce la adult acest raport este de 1 :8. infeetil le intrauterine. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat.ica (talie. d) Sexul. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. intoxicatii (medicamente. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice.~~ Iizica. In cadrul perioadei.i greutiitii la intervale regulate. carne.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. dar tntr-un ritm variabil. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal. Dupa vi~sta de un an. int. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. 1 . Pre mat uri tat e a.. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. denurnit. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. copin subnut.area. apa. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic. B: ~ a e t. 12. De. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. mai mult. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare.t~ u?ui exe:citiu. vii". se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. greutate). brinza. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani.o r i 1ega l. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig. Pe de alta parte. . in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt.11. ~i ajung tr-un rastlm. peste. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu.a in mod obisnuit pubertate.bertare progre?eaza simultan. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg. In unele familii aparitia locomotiei. Pe'de alta p~rte.:!n tirziu. zarzavaturij au talie mica. sa se imbraee sau sa se spele singu. in lui la nou-nascut ~i adult. am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's.pu. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita.a adulta se face variabil de la un copil la altul.o marire a Yalorilor medii 13 . Semne1e . Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata.ato. traumatismele. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. in majoritatea tarilor industl'ializate. ' D. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii. b) Faetoril naturali (soarele.ia endocrina. sanatatea mamei. tutun). In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. dimpotriva. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . e) in al 5-lea an 7 cm. ~l c.?. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. tn astfel de familii mers'ul ~orbi. Fetitele au tendinta sa mearga. sa manince. dezvoltati normal. C. deosebit de tirziu. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase. oua) sau vegetale (fructe. 13..romo~omica). Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. b) in al 2-lea an de viata 10 cm. f) in al 6-lea an 5 cm. este virsta perfectionarii functiilor dobindite.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209).

avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere. linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului. delicate In f'ata societatii. b) toracie. La nastere. neazil. 3 - . avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse.iexpiratie (fig. 2). in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor.Masurarea distantei dintre raeelui. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. 5 a). la tocul u~~i.Fig. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. mai ales in primii ani de via~a. la 6 ani . ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). .. Ja 1 an . b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles.ate ~i lungime . In unitatile sanitare. 5 b). Dupl'i vlrsta de 2 ani. c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa . Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. de la 6 la 9 luni .aniversar~ a zilei ~e. Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix.de lungime ~i greutate la copii. ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. de la 3 la 6 luni .95 cm. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici. 18.atile moderne. Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis. La nou-nascut.M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului. In familie. 15. 5 . la 2 ani . prirnului an de viata. . peretii laterali ~i unul din capete sint fixe. . . 16.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala. celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. not. cului Fig. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. tnsa. .in primele 3 luni .e s~nt diferite la sugar faya . masuratoarea se face cu pediometrul.8-10 g/zi (250-300 g/lunii).20 g/zi (600 g/luna). C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. 1). de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor.ieducatorilor. c) abdominal. 14.50 em. . a parintilor :. Copilul va fi masurat la fiecare .25. mijloace noi de informare a copilului etc.75 em. extinderea sportului de masa. Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig. . Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere . La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::.85 cm. s.nlulmare ~l ad~lt. crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in.115 em.a pe deasupra rnameloanelor.de cOI.r . Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie.m mai accelerat de crestere In greut. la 3 ani . La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. 2 -.int o. na~tere. in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. Se observa. Cealalt. 3). DIm~nslUmle s. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. 4 . Fig. apoi se a~aza copilul dezbracat.flent~tive. iar in fai. aceasta trebuie efectuata de doua persoane. ~" 17. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului.MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului.15 g/zi (450 g/luna). o Fig. iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi.egmentelor ~l proportrile dintre el. de la 9 la 12 luni . ·5 c). iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig.rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: .Masurarea perimetrelor: a) cranian. Se asterne pe pediometru un scutec curat. dar iii un ri t. . Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential.. eu 0 maturare etic-rnoralu precoce. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. g/zi (750 g/luna).). apliclnd 0 mina pe genunchi. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!.ferioa~e). Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte.atii infantile.rica ce se trece in jurul toracelui. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ. 15 . care conditio. lunga de 1 m. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata. Pentru a fi exacta. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata. Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale.

nefrite. ca 9i hipotonia. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. pe cintarul pentru sugari. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . de rezistenta speciala la palpare. copii cu perfuzie etc. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. Hipertonia. neavind aerul ca ar fi tnfometati. La sugarul sanatos. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi).fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. deviatiile standard sau valoarea pereentilei . se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. aceast. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. atlt la asezare. . Dm 17 2Mama ~j copllul . Mai au un suport numit scala. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. cu cintarul de adulti. perfect orizontal. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. in mod normal. prin masurarea valorii hemoglobinei. De aceea oopilul va _ii prezentat. in afara de un sistem special de citire a greutatii. tare~te apoi sugarul. Dups pierderi. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . daca nu li se da hrana suficienta.n tar ire a. Iolosind : . clnd copilul nu mai poate fi clntarit. 2) va fi depJasat cit mai rar. ciroze. pentru controlul greutatii. varsaturi). Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. obtinuta se scade greutatea scuteculUl.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . el se incordeaza.are 0 sernnificati« pur conventionala. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. numita tonus. cardiopat. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ]. la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. aceasta se va face cu atentie.b) Conditii de respcctat. Ton u sui m usc u 1a r. La nou-nascut exista. iar din cifra . Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. in care slnt citite sau consemnate in mod direct. maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala.iv . 6 . din partea segmentului respectiv. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. 22. In schirnb. sindroame nefrotice. Intre 9 luni §i 24 luni. apucindu-l de axile. dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. dacd. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). pentru ca in ult. muschiinu se relaxeaza complet. 8) Culoarea normals a pielii este roz . Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. varsaturi). paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. C l. mari de apa. ptna la totalul de 10 kg. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit.a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. 6).fie curba percentilelor. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. in mod regulat. 20. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. cind este necesara transportarea lui. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. In stare normal a.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. Dupa perioada de sugar. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop.ii decompensate. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat.Cintar pentru sugar. ea sa nu se deregleze.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). iar cea de jos in kilograme. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. . In luna a III-a. 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. dona tije orizontale paralele. a) Tehnica cintaririi sugarului. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. decii 19. 21. Daca li se da ceva mai mult. b) Turgorul. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. 16 rara zguduituri. c) Blastleitatee pielii. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree . Se cinFig. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S.a greutatea oopilului. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime. Cind ridicam un sugar normal. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. si nu de 750 g . scaun). Nu se poate vorbi de "sugarii medii".

.. sesizind semnificatia lor practica.tr.. 25.. Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a.. 0 avansare a aparitiei dentitiei. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini.iei. Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport.ia dentara.ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice. .._ Caninii inferiori . Lim b a j u 1 cuprinde activitatile . In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile.iunile cronice de. 26. .i Iunctiile necesare (de e xemplu. en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. invatr~l'e.iind insa eli variatiile individuale sln. evniuarea de zvolt. Ienomenele §i modificarile mediului exterior.bilitante.p~t i.n. .l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i. prin stimularea organelor senzoriale.. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint.. . dezvoltarii:....te de dezvoltarc. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. in t.' . 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur. den~a:'e. 24. Cu Loat.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.uropslhlCe. mot!'. Aceasta 18 fata de parint]. membre). . lumea inconjuratoare. int_lr~. Rahitismul nu afecteaza in mo.-.. atit cele de explorare senzoriala.irnpul pubert atii)..observatiiie date]p considerabile Erupt.. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate. . de Iapte . 23. . 0 S 0 a S [I ~. Apreciern comportamentul motor prin observatia. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care .. Caninii superior! Al doilea premolar inferior . adica miscarea miinilor. care apar in mod normal la 0 anurmt.i\ Ia unel€ vlrst. 1n perioHda de sugar. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l.tia. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat.. parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire..d.. o1'1ee gnljl t. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice.a l.rat. respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap. Din ace51(·..p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.!?. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1. ea trebuie amintita. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia.lul (ol'ganizn\iije pioniel. . dupa unii autori.ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte. . ca hipotiroidia fji af'ect.•.' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa .ie rnat. cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor.. de pedlntnJ. . este yorba de teste motometrice..7.. . dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social.e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil... Cu virsta.e...urarea osoasa si erupt. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere. .ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente.at.area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant. rnimica ~i muschii fona1.•.Jl:i~lpr:lti\ ca un .ekctunJe si afective.a virsta. . precum ~i reactia la mediul social. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun. . memorie.~'epel: al. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl.. trunchi. UTe. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i.. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini. ci I]i miscarile. .... frati. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata.serveste 111.area ortost.. 27.ant.ea dintilor.. alte persoane (adulte sau copii)...el'f) import. completa:. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele. care contribuie la reglarea actiunilor. clubul'Ile sport n'"" \. . de llpnri1ie a dln tllur .abelul de mai jos). Al doilca premolar superior . mcdificsri c. . se observa si 5e organele...eziuni. Tet.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica... Se ponte limite la radiografia miinii (stinga). ' .. .. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu.ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d.1 \'ir~tR m(. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului.ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. Din contra. .l nc('~.l descl'W dden\e reaC\ll ~.llip.. .). .. afect.. g1ndire. pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. Unele boli.incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial . de pSlhlf\tru fp de pSJholcg. in plina desfa~urare ~i actualitate.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi.educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'.. Am soc(.e fie marne: in tirnpul sarcmu. .e. mt. permitind compara~ij obiective.ice (ca de ex~mpJu. . cunoa9tel~e. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc. . in activitatea concreta §i de observare.ia noastre. " .e dezvoltare.. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. (vez i t. .. ' 28. La sugarul mic.ie.a S811 prelungit. pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf. dsgetelor. . T~. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii. Se .' Mat u I' H rea.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului.. in din amioa. Cll multe pared controversate.- . Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard. .~cicli:181e 8~lm2nist.a 0 unitate dialeotioa. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. oblIf?~torl:U calitat. 1\1: 0 t ric ita tea.iv8. Jar la cop1lul geolar. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe"...11]('re Ie de vaclw1n....TI':bu. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la. . invat. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara. ' .i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori . 19 . a miscarilor spon~i a reflexelor.eaza dintii . reproductibile. la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise.irnp co 0 cl'qt. dezooliarea percepiiei. .arii se observe.deplsteazii astfel punctele de osif'icare. . . familin este njutatil. . in adevaratul sens la cuvtntului. 0 accelerare a maturririi schelet. Ta/dul. precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile. ' .. ~tructurile :. Sint necesare verificari repetate. I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior . .. . dezooltarea motriciuuii. st. . precum ~i asa-zisa motriciuue fina.lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o. Pe ling.

Copl1ul supraprotejat. jocurile lui sil. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u . In inc~eler. competitivitate in concursuri.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. c) cre9terea freev€lIj. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 . login f(nneratiei tinere actual. aplicata la copii. incluzind comunicarea grafica. sa te joci cu el cum ii place. factori de terapie de orice fel.!l pubhc. psiholog. cu o. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare.a aces.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate. identice pentru toti subiectii exarninati.SI\ . sport.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). d) . Gltal·IJor individuale ale copilului. afectivitate). profesori. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num. cu pr ilejul Anului international al copilului. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat.rs~nala. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n. b) grefieliIe de alimentatie (renunta. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele.m. 29. echilibru tn educatia copilului.p~ cai necinstit~. in grup (organizatii de tine ret. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie. 1.ai . 2. adevar. dar ulterior societ. Testul permite evaluarea cunost. prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea.orl.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. Frobel 91 Czerny. facultatea de judecata.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. 6.?. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi. O. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. psiholocri i~v~tatori. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. alimentatie.le iei in series. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei. dragoste. profesori etc. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului. institutii de ocrotire ~i educatie etc.In zl. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. armonie. Este 0 probe. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici.l prezentarn in adaptare . sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. sa-i dai prilejul sa te iubeasca.ei tulburarilor de insertie soeiali'l.re 1a alimentatia naturala la sugar. Pe linga motricitate. incadrare socials in grup etc. Invatatori. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. Cu Inaintarea in virst.inva~atori. 7. profesori. sa nu-l Iipsesti de increderea ta.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte . Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa. educatoare . sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. dar ele se caraot.) de 1a Atena (1978) a fixat drept . invidin im~ogatir. f~mlhe unita. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. asigurlnd nevoile de hrana.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1.i. locuinta. sa nu-l descurajezi. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el.M. colegi).) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill. 'I' est e 1e.30. ' 5. Adulterul parintilor. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal".tUl caplto. in colectivitate (educa~. p. inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte.ea .a a oopilului . cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa..S. inser tia sociala etc.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. Metoda testelor. !ngrijire fli educatie a copiilor. 8. ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv.).e.M. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice. pe searna specialistilor (pediatru. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar. c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. e) stimularea individualiti'tpi si a capa. psihologi. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei). In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. facvto!i ?e asisten~a sociala. In psihologie... psihiatru. care implies indeplinirea unei sarcini. re. ll) strlnsa Golaborare Intre medici. factori naturali. 1979).acumuleze experJente proprii. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala. adaptate Ia psiho- 3.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale).articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie.te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el.tl afeetiv:~ c~re . in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. . sa nu-l pedepsesti p~ nedrept. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia.. sa-~l .er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. de inteligenta.10 reguli pentru educatia copl~ul. pedagog.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr.experientele pe care Ie' face singur.!n practlCa p~.torn din orasul respectiv. limbaj. ~a nU:l umilesti. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente. gimnastica ~i r~ntl. sUI:ori. Rostand).S. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. modestie. Zeee. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice.rofesori de. dimpotriva. Propriile tal. perceptie ~i dezvoltarea sociala. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. acestea se executa de catre specialist. cu adaptarile necesare . in gradina. B.de valoare pentru copilul tau. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie. eX?~:sll) . La copii mari aprecierile (promovare. 4.

din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc. In natura. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 .icii si echiUq. nici pentru nlti].n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie. hialoplasma. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. mitocondriile. acest.a. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. centrosomul) (vezi fig. ribosomii. Intr-adevar. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to".ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. numite cromosomi. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii. dcvot. vacante.rie iii popor. La Iiinta umaria.suforlnF\ nici pentru el.re socialist. Familia trchuic sa fie cea dint./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr.amen lul f8F< de pat. nucleolul §i sucul nuclear. In timpul diviziunii celulare.e l Lu nevoic. 33. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit. fnt. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. cromatina.are ill vietii si rnunci i. a) Citoplasma. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. reticulul endoplasmic.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt.e. 7). 31. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente. eel u 1 a.urare.re soti. 34. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i.atilor realizate de un organism. In fel en 9i ndultul. aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile.. c[diitorii. cresterii sau reproducerii. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid .i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului". actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte.ni rind e In stare den. in dczvoltarcs eont inua a noast. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte.ivit. '10. naspJlHe~te.abilit. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :. ale et.ilor. 32. manifestilri sportive). aparatul Golgi.ii socialist«. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste .e Hi gmdul\li de mat. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave. spectacole..atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. e xcursii . este centrul vietii celulare.i viat. numit ciioplasmii §i nucleul. Cind nucleul nu se divide. b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor. care sint corpul celular.1 pcntru respectarea regulilor st. aparatul vacuolar. din generatie in generatie. suma act.atii celulare (membrana celulara. tIll!l r a II 0 a s t I' il.

el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare..Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn.lao . 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst."I"mazare zblrcita". 38. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse. Datonta eredlta~ll. in cel a1 p~rn:.ic. dou~ e~emplare din acelasi individ. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t. In plus. din punct ~e ved-:re eredl~ar. Din rezultatele tncrucisarilor efectuate.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. In realitate. inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca. 10).Unele caractere nu apar t. A.a in uterul sau. functia lor ereditara. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita". genesis = na§tere). de color it al tecii. nu e4-ista formula interrnediara. ered~tat.lOl~~ gica. Concluziile slnt urmatoarele : . Intermediat'ii transmi~~ii eredit. un anumit painmonui genetic [erediiar}.lntr. el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit. rolul de transrnitator i a1 parintilor. ' . Fiinta ou~a?a.e de la parmtii nostri. I1wma nu mai poate da nimic fatului. . In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 .mele de genetica (in limba greaca. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. Mendel gindeste : "caracter". verde sau galben). Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. Pe cit pare de simplu. Mendel a st. mostenit. extinde ~i diversifies culturile. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. .rn" I~ acelasi tlm~. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. Cromosomii sin: su. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted". ci de prezenta sau absent. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii.portul erediuitii.ntenFoneaza sa . Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. Diviziunea celul~ra normala (~itoza). pentru a le tncrucisa. transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu. In loo de a gindi: "organism".t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). la. pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare.iut sa aleaga.a generatie . in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. el a avut intuitia geniala ca. 8). Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. 35.priID:e~te de . soiuri de mazare foarte stabile. pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". J?.b.-.otdeauna.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia.e~gente: pe de o' parte. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman. de lungime a tulpinilor. oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii". 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl.3) ~i orulul (celula feminina. celula primara a Iiecarui individ.1. pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv". prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. claritate ~i constanta. C rom 0 S 0 m i I. 37.ante colorants (khroma = culoare.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel. 36.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . acest caracter se constat a la un sfert din aceast. care se noteaza cu 'i?). Asadar.independente unul de celalalt . In prima generatie. in cel al variatiilor individuals. se terrnina definitiv. permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat. pe atit este de complex ~i de diierentiat.ea. 9 ~i fig. Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate. In ceea ce priveste mama.a unui anumit caracter particular.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. LegiIe lui Mendel. 0 constelatie de gene strict individuala. ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv. .:. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina. soma = corp).se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot).atori au facut studii pe animale (fig. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute. de forma a tecii mature. doi indi . trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent. ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal).atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . Ulterior alti ceroet. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). Dar. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i.e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie.le care sa-l furmzeze culorl nol. In anu11856. In a doua genera~ie (variant. care ~e [nseamna cu . iar pe de alta parte. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart.

pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt.1lC t C .inn ~i crornosornii :'lnt vonst.ate .!l ~~ cromosomuor . Diviziunea ee]ulfJ. 11).. n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl. rasa nen· ig.Cll oJ. Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r.itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti).illnea cf'llllarA. S'au idcnt ificnt 4 t. ! I" t te noanele de maz!!. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn). celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz." hlbrlde $1 au caracteru.j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua. Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t. va fl IdentilCi!.'. 39. d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1. Crornat. 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).oare. a) celulj produce mtzraren 11 Divil. d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip.ide..c rist.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(. Ccluln-Iiicr. apoi. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit.)i ai c('lnki. 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted". Ele so inmultcsc. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.xmnzllre zblrclU.rlldl "11['(' cei rloi pl. so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive. .uirii . Ia am. l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru . on tntre ele In F'.irni (fig. Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni. l') .ala t . llceea~i functie ~i.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire.l ). rezultat. din 1".jre a st.cst.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit". la nivelul nucleului. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn)..i cromat. un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to). g) dcpi1rtal'(.ocului de oro ruat.(\l' de pel'echi de cromosorni.re stnt hlhrldc . 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt.icul).ru fiecare specie).impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!.).rR est.1! lIjJl). aeelasi niu ereditar.io !Ii invuriabil pcnt. H. 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'.. Ia ro aliz areu do organe IoarI. schimb.ribuirea prin injurn(itiij.tortat: f) . care duce In do dublarca apoi la dist.e diverse. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament.n diviziunii. n .. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula. F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. all tncructsarea ma~nre netedl!.e dcei un principiu fundamental al suprnviej. arhitecturli intima.aro Intre ele. 2 exemplars de mazare n Fig.a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un.

se aseamana. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. Prin fenotip. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. de sex masculin }.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul.ati Iunctionale numite gene. cariotipul este constituit din 46 cromosomi.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. . 42. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. populatia americana de origine japoneza. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). Genotipul este const. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . Dedublarea cromosomului. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. 40. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". Resutu: cd barbeau. femeia are. cirlige etc. S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. ca un bob de mazare hibrida. de genotip. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom.1 se deoscbesc. forma dreapta sau coroiata a nasului etc.a jumatat. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. virgule. deoarece cromosomii sint perechi. G e not i p u 1. 43. 1960). Pentru un homozigot.iva este homozigotii pentru acel caracter. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. s-a vazut ~ai sus. cind un subiect este heterozigot. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. Daca cele doua gene sint diferite. in experientele lui Mendel. adica posesorul a doua gene diferite. Din contra. in celulele 28 sale repsoducatoare. are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt.). Fie cil. Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie. Din contra. ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret. In ciuda taliei saJe microscopice. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. 13).e. Fiecare gena. reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. Car i 0 tip u 1. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. asa cum a stabilit Mendel. 41. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. Acest arnplasament poarta numele de locus. ' Pentru a intelege aceste notiuni. dups acest cod. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat. 44. La om.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata.-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig. fie cromosomul Y [copilul este. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. In timpul diviziunii celulare. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. Fenotipul depinde . De exemplu. In mod obligatoriu. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . dupa 1-2 generatii. persoana este heterozigoui. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. este eel care determitui copilului care se va naste. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . dar ~i diferentiata in aoelasi timp. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. binetnteles. diferit de tara de bastina). _ . se va manifesta numai una dintre ele. G e n a. . Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte. astfel. fie c.: c~l al culorii ochilor. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. care poart. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa.-x-~. in acest eaz. Fen 0 tip u 1. de cea de fenotip. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism.a trasatura. caracteristie sexului masculin. alta. careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene. In timpul Iormarii celulelor sexuale. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. Notiunea de genotip este apropiata. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. in 1953). Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni.

.i un cromosorn Y: jumat.ate elm spermnto7. cromOSOllll rnosom X.e detern·· t d .::lc. subiectul poseda gena "oeh] negri :.iat. ' "romosomu lll . .::>d//7d"J?/"/ II OC.'U ell 2 crornosomi . de 4----. •.tn c." . (.. Gena "ochi negri" este genii dominantii.) J. 23 de 1 1 4" . chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar. '.'. Astfel 0 celula poate avca. '.lg.o » "'" uoi crornosomi.'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc.?/: /7C'?.ln-un G._. '.je . numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri". cealalta celula-Iiica va avea. 45. xx a fexy cundl'. Gena "oehi albastri". Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna.' X-. In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare. . It".daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri"...:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor.J '. avind 0 mare importanta in medicina. consU.yoital'ca \111\]. .oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. _un (~romosoJ.]('il' . I ue .s: re]JI'OdUCll Loan..)"/1/.nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll . un cromosorn X si de un crornosorr. Numarul combinarilor posibile este enorrn. 11!). I ":1te din flh.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza).tiei este lui cornplet. In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata. e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri . Xtt .I. din cei 23 oromosorni . uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip . .. " tl. respectiv 225 = 8 388 608. .. .cro'..:_.AeeasLa sudura se peats face si intre frazment.ul's1d L:l~'. na unat. nuca : yC I .) microni : Cf(lmo"c\Jllul j. cro rnaud c.arn cum se face transmiterea din generatie in generatie. Provenita.r-un ou PUl'ti\tOI' d~. "'Il'la a Iir '1.d n toa . Icsit...d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'.. 13 .•A~~. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar...::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": .f>..at cum cromosomii poart.ful dcz.e un «romosorn Y. .nll(f! tahe ldell. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] ..3 ~) I 30 .7& c9/'C' . d int. b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi...nU~(). deci la persoanele homozigote. .• \11. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e.e ce U (' e sale (! oi . care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii. . • . este 0 genii recesiDIi.PXll ermrun est. ?JC'. Am arat. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni.t.! IDrJS(. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta . IHdca 9 ". llnUIll1c!IVH! este det....'/'C'Cc" /?J. .Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7. dar plassdi.:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor. in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza. 1 llJIllcro.' '. .'i. a ~lta. ~.a mesajul ereditar. nou " . rn.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus.·l_ d. urmate de sudura capetelor . c. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul. In Sf!~lt. SchilllD Of' Fee 11 n d a j.c..cromosorni onl0~ ~.. \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele . cro~na~ide. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt.OIJlJC _. (e un el'oX are 0 • "" . Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu." "oelll albastri .. n 0.IUZR./'/ 07/'& . oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta.n X f. . ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare... Se produc atunei rupturi de crornosomi. f' . cunoscut.J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_. " ·l)O. 19~~lte.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '.'/. CI'omO~. mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . . de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot. incercam acurn arat.. .llltre crornos(ID"d ~i z·ull.daca.. a) Combluarile cromosomilor stnt enorme. invers.?/ c.er. dil.'i'j . " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast. care se manlf'esta totdeauna.('j prepnl'ntorii Y va un b. daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y.1 gena el este heterozigot.llullliirul de 2. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare".'iJ'!'· I' t'!' t' . t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill. Fig. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X. Or.0" e ovulele sale pl'irnesG un ero. i H.

taU\ 'Ii 0 gena a. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic. Din contra.SIV~. 2) tratamentul bolilor genetice. VOl' avea la rlndul lor 0 t. caprui. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant. respectiv i"N N I . 17). Transmiterea altor cul on (verde. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N. deei mascata. gen.te. . . T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig. deci purtatori ai unei gene recesive.. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa.toti VOl'. ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. gena a.abileasca modalitatile de transmitere.-. 3) detectarea precoce..a 0 multime considerabila de gene. Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19. .?/ . ... Gena N fiind dominants. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. de exernplu. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a.6O'5'//'/ Fig. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a.6as//'/ a/.e un ~'pecl.ea si parmtll lor (fig.:--([J_-__-_.t> ----<2> O'/. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. Toti game til s8. avlnd deci ochii negri. din cursul generat"ITlor.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. fiind heterozigot pentru gena recesiva.ansa din doua de a transmite gena lor dominanta. Mama este homoizgota "oehi albastri". 18 cc~/ 48.a a ~~Ce. este heterozigota '-Na I. se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. _ . 49. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat. respectiv ~I .ipice ale acestei transmisiuni.~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?.. pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de .~i . 18).:htat1 .iv contine 0 gena a. 19. purlind gena a.:~~. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot. Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic.// C~~~~::: _:':::':::_:.mama este de asemenea.. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg. 10). tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a.:_. Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri. mostonita de la mama.-~--. Din contra. • ~ 47. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti. Ia fiecare gestatie. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. Tinerii casatorli. Patrimoi lor genetic este identic. Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t.sex) y ['j heterozigoti. care sa manifeste caracterul recesiv. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri.~ co~ti OJ/ .. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. cenusii] este putin def'inita.are. 16). 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri".:_+~-_c:=:~ ''0 Fig. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti. Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N .Oplleu ochi alb~tn. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant. homozigota. mama. .~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I. Aceste mod. Intr-adevar. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]. 1N N I. respectiv I_N N I . Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. exista 0 sansa din doua. ca <e5 cc. Toti gametu s8.. mostenita de Fig. c) Unul din cei cloi plll'jn\i. . ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid.Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. Exist.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri". 17.ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu.avea oehi negri I'ctusi. existll la fiecare generatie.. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st.. de doua ori din patru eventualitati este heterozigot). care prin definitie este vizibil ("aparent").. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:.ivo. Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N.5'1'/'/ o gena N. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:.ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor..tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". (7C'?/ Il <9'. Con s u I t u I g e net i c. respectiv Fig. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta. Altle) spus. Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil.l 3- 33 Mama ~! cOpllul ..

tirozinemia ereditara. 20 . S-au realizat progrese importante. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. de chirurgie reparatorie. intre vczica uri35 3* . nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii.1'CI'o-/. un sistem nu ar putea exista fara celalalt. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. ohstetricieni ~i pediatri. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. care are forma unei pilnii. buza de d icpure. mucooiscidoza. intima. Iorrnati din fibre musculare puternice. rrra. un arbore genealogie (vezi fig.:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent. gura de lup. In epoca modernii. cu toate ea are tendints Iamiliala. Din nenorocire. In aeest grufJ.Semue genealogiee (dupa E. glicogenozele. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori. chiar sumar. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. uterul ocupa locul din mijloc. unele cazuri de spina bifida. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. trompelesi vaginul. De exemplu.ate de vreun tratament.P. coplesita de griji profesionale exeesive. de sold ' " Uncle bali meta. rahitismul rezistent la vitamina D. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. fara sa-fji dea seama. Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. sufcrinda. cistinuria. hipercolesterolemia. stenoza hipertrof'ica de pilor. 53. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. ovarele. [enilcetonuria. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia.a cu peretii grosi. diabetul insipid nefrogen. in acelasi timp. hiperuricemia.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. "sa patrundil. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane. Are 0 forma de para turtit. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. leudnoza. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara. intolerant a la fructoza. In prezent. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. La Iemeia adults. cistinoza. Ferrier). Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . nu are 0 ereditate bine definita.a. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. 20). In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata.t~mentul bolilor g e n e t l e e. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. luxatia congenitala de ~old. nurnita corp uterin.a.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. galactozamia etc. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. in secretele naturii". este situata in sus. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. este important sa se deseneze. cu tratament hormonal (boala Turner). . iar portiunea ingust. barbat sau femeie. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere. A. Acesta este un inel osos. eu stimulente ale sistemului nervos. nurnita col (sau glt). . care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. 54. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. netnsarcinata. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em.:>-etici(boala poligeni. fie. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. Portiunea mai lata. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. talasemia. 5l. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. man. aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice.it si hranit ptna la nastere. homocistinuria.ca).50. Altiida. lat §i solid. se Intilneste mai des la Ietite. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati).§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. degenerescetua hepaioienticulara.ate prccoce : luxatia congenitalii. Adesea. . ge. Unele nu exclud pe celelalte .care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. 1 n t rod u e ere.

continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. 23). ficiul col. muscntul constrictor. aeiditatea mediului vaginal este scazuUi.icitati a muschilor peretelui vaginal. 22). Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati. 10. prevazut. utcrul. 55. In felul acest.a cu numeroase glande.n~le netede.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. 21). 8. Prin pozitia sa. 22.erului. iar pe rata interioara de piele subtirc. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. la cele care au nascut. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta. acest orifieiu este rotund. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. La femeile care nu au nascut. peritoneul. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. Iovituri ~i trepida\ii. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). de fiecare parte. de forma §i dimensiunea unor migdale. cu margl. se asigurii un oarecare grad de mobilitate. 6.a In jos. la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu). iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. 59. 2. Pe de alta parte.ia normala.a corpul uterin. precum ~i gratie rnarii elast. buzele colului slnt intredeschise. ureterul sttng .ui uterin. Ele patrund. 1I . ureterul drept . In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. 9. 7. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. Daca gradul de aciditate creste. este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. Se creeaza asHe} un mediu user acid. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. La exterior sint acoperite de piele paroasa. dedesubtul trornpelor. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. trompa dreapt a : 3. vaginul. precursoarele 0'-11lului. ampul a rectala (in spate) (fig. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. reetul. care ga. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . EI cornunica in partea de sus eu uterul. veztca. 0 val' e I e. 21 1. Slnt alcatuite din tesut gras. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. drept . prin intermediul orificiului colului uterin. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern.Uterul este un organ cavitar . Uterul. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. Ele se unesc 37 36 . In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. bogat vascularizat. 58. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. 57. ansamblullor alcatu ind vulva. 5. . Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. uterul este bine protejat de socuri. alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor. Fig. trompa stlnga: 4. C11 directie anteroposterioara. Sub actiune a unor procese biochimice. dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. cu marginile neregulate.zduieste fatuI. 56. cite un singur ovul. Fig.inapoi. pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei. nurnita Iundul uterin. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina.ul.

imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). 62.a user printr-o mica interventie chirurgicala. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. . t.e Iine. cazul organelor sexuale . aituata Fig..n~ul. cresterea glandelor mucoase) . Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari . Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut.7.n. care inohide incomplet orificiul vagibie mica. Se apreciaza durata.~Sl¥~ra ~re. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. De asemene a proges. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal.e progesteton este urmate. b) Dup a ovulatie. formind cornisura anterioara a labiilor mari.rit.prin stl:n~larea pro. care . Menstrua~ia &5.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. meatul retral. 0 ruptura recent.tsu vaginal. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru. se produce retentia de singe in vagin. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului.ln medie. Sc5. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile. 25).ele cnd_?cri?e. pina la formarea placentel. Aceast~ _transformare. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. clitortsul. Ele secreta un lichid vlscos care.cltate ~e Cl. numit. situati in partea profunda a buzelor mari. iar anterior se unese la nivelul clitorisului.24 IS.anterior. substante chi mice s.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . a. De asernenea. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului. "V. 61. ortrt1 ciul anal.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. Iascii.a a perineuIui poate fi reparat.duBa de estl'.a unei femei (menopauza) se situea. H 0 r m 0 n i i. dantelat sau perforat. ovul ~l in . care este organul analog cu penisul la harbat.iculilor). _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie.ogem . prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. se succed astfel de c~ch~n. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. la distan~a mica de anus.]modiiicarile C1. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului. labiemare. medial fa~a de acest. formind cornisura posterioars (fig. nurnai rare on doi. Membrana himenala . l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. FSH stirnuleaza in mod ritmic. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. 8. mtroitusvaginal.rsta de 12-15 ani. Astfel un ciclu menstrual cornport. 39 . .5.'---7 tral) este situat pe linia mediana. 4. dar poate fi si inehlmen . 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test.e menstruatii pina la menopauza. 2. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". devenind dureroase §i tumefiate... 64. 24). Daca insa. Him e nul este 0 membrana. vase §i nervi. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara. ovulatie. iar pe fata interioara de mucoasa. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat.FSH Care asigura maturarea ovulului §l .spectlY de In pnmel. pre cum ~. Are forma sernilunara. resturl de nal. se rupe (de obicei) la primul contact sexual.. 1n timpul excitatiei sexuale .itale ex..a. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st. re. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara.reu 0 l~~H. la vi. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe.zli intre 45 ~i 55 ani. I.ive. §i ditorisul. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. .derea cantj~a\i~ d. 66.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei.a doua faze: _ faza proliferativa (~e .incepe pr.matu~are . .9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine.a corpul g_albe. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie. cu :> penod. Rareori se intilnesc himene neperforate. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita). ~i posterior.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini. numite glandele Bartholin. . lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un. 60. trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta. dar de dimensiuni mult mai mici. in urma unei rupturi vechi. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi.chc?la nivelul mucoaeei _utenne. ovulatiei. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz. In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. lar. In cazul in care ovulul Int.ecretate de gland. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii.-.foliculara) in ca~e actioneaza . Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie .. intensitatea singerarii ~i frecventa . horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole. 63. Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. el se distruge ~l este ehmmat. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical.

0 piesa intermediara §i 0 coada.tru parti: un cap mare.&'/7 _/-7/"&.. §i de gIande serninale. Dietz). port tune Intermedlara Fig. A§adar.. In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice.. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K. dc indat. 68.1''67/'.71-6' 1. formlnd sperma. //7 cO". coada. majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie..>./P/7//7&' C<7/7_"?h. ceo... in lichidul complex secretat de prostate.9 _../&'/'/. elaborati in testicule. 41 40 ../'.o- ..:Yc. In momentul perioadei de Iecundatie." he 4c?.7(7' cP/".:7b'C6" . 3.M:Y/'/. patrund in canalul vaginal. Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul.. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne.7. mai putin.5"/0. cu 0 lungime de 65 microni. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin." J'C07~/".. 26 - Spermatozoid .. Fig.?w/ C//. nivelul capului.:. iar 3 In piesa interrnediara §i. Incepind de la pubertate._ .P?t9I"6'O" C<7~ j70"~.. de unde i§i continua drumul. Spermatozoidul este compus din po.- . Este ceo. in momentul ejacularii.:7#/?/"O"rec7 ~<. 26).9P/ .&'ar ..a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. mii de celule masculine 0..' /J7C.. trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin./7P"~h'. _.?-R/ /. mai larga. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000).'e . Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili. este abia vizibila cu ochiul libel'. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale.'/.:77/.:Y.-7/6'/7. care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare.&'.m. Seamans cu un mic mormoloc. Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili. Prin miscari de reptatie (serpuire).d/". 67.5"M/.9/"'cO"/". Infa§urate co.?'cY'5"d"/ ". ovu!.5"&'C/"d"."1"&.. 10.-7Y.. mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm). spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. un glt sau col.&'07. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs.sr.1::?O'.. Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie. cap. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina. In cursul actului sexual. aceste glere sint viscoase §i filante. ce poarta numele de epididim.5"?'..ale generatiilor preeedente din parte a mamei. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.Y /.-7 /. Apoi trec prin ni~te canale mici. care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. in continuare parcurg un canal rnai mare si. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so. care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina. 2.Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin).1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare ./''. .&'O' cv . cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58). niste gheme. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive.r.5" /. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'.P'/"<7.

lle). probabil numai 12 or~. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. in plus. ovul : Jocut node sa. ele prezentau 0 valoare lirnitata. Ai~i ovulul "a~teflptii.Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. ovulatia are loc mai curtnd. ca 0 cvasicert.sttrnit put~ne . . de citeva zile. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei." venires spermatozoidului.a clipa Ieoundatia este rcalizata.in~i pr?nucleul femel. ea.tlului ~i al eliberarii ovulului. folicul evacuat : 8. in pericada dintre 2 menstruatii. ~l nucleului ovulului.. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive.m. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. este. fixarea oulut In mucoasa pronucl. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. se produce 0 sarcina extrauterina (fig. Din aceast. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. migrarea tubara ~i nidatia oului. Cind ciclul e. Odata intrat in ovul. 42 43 . Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. S-a stabilit cil exist. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. dar ovulul nu este !ecux.t sexul copilului. ramme fecundant citeva zile .t~ un ciolu de 28 zile. In care patrunde in ovul. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. per. Se ~'. sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e. Nu se rnai vorbeste de ovul. Se admite. secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. luind un aspect identiccu cel. •. La inceput noutatea a. Daca nu este Ieeundat. Aceasta difererita de durat. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. 27). Acosta are doi nuclei. I Fig.. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat. 70. 5.e de cei doi savanti erau identice. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. doctorul Ogino-.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat.c~n:-entarii.ie bine ca ovulatia are loc. Iecundarea nu poate avea loc declt. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~. 27 - Fecundatia. SpermatozOldul care. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic. ovar sect lonat : 7.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului.ste mai scurt. in acela~i timp nucleul se mareste. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil. Gratie flagelului. Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. -lvnrturiJc. ' Logic. 28). 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. care contin fiecare cite 23 cromosomi. 28 - Saroina extrauterlnil. stablh.'. (j9. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii. sperroatozoizi. Prm diviziuni succesrve. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva.:da_bll decit in interval de clteva ore. Sarcinile repetate. variatii de F-2 zile in durata ciclului. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig.I e x c. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. La inceput. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. la aproape to ate ferneile. ~rompa. fecundatia ar fi exclusa. utcrma. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul.itudine. Teoretic. Ja rindul sau. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. alt. asa Incit se considera co. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile.a~cul.eul . care Ii permite sa se miste. !ldesea chiar de mai multe zile. Durata de via~a a ovulului este scurt a. Citeva luni mai Lirziu . 6. ci de ou. in toate celelalte zile. Fili. venea 0 alta cornunicare. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. Intre timp.olu~ul. 4. coada spermatozoidului se detaeeaza d. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire. piere. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc.e ca~ ~i degenereaza. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului . 1 uterul':2 . atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual.are. aliiptarea. cu functii organioe normale.

75. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. Daca migratia se produce prea rapid. 30). Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. enerviirile.grave.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. In arnpula trompei uterine Incepe divi. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort.clima pot provoca de asernenea . c~Hltori. 7. Incepe nidatia (in a 6-a . 5.n:enstr~atle (pina. 74. mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii. perioada de nefecundabilit. Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. 30 primele 1. oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce. 71. embrionul.29 de zile .a 7-a zi de la fecundare). Anexele produsului de conceptie J~§ J7.p /&". Pentru femeile care. prin diviziuni succesive.are. la~ din c. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal.rmato.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare.ati considerabile. grijile.d.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38. la ~r~z!re~ din somn). In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. Dupa circa 72 ore. 6. au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims. maparent).4 37. Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist.. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. ernotiile. piI!a la apal'ltl~ u. coreenul ombillcal. In acest scop. 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent.n c.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi).a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult.erminare. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile. surmenajul fizic. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl. La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far.ile. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina). intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. producind horrnonii (estrona.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a . :variatiile ~e .O'M qpnmd .2 ./ 6'. partea fetal~.<:. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Asadar. In Iunctie de acest crit. modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel). cavltatca amntottca.1°C-37. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina. Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig. 3.a~el menstruatii. progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina.lll reserve proprii. sacul vltelin. in caz de ciclu schimbator.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ . cresterea muschiului uterin etc.6°C-36.8 37.oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'. Invcllsur lle oulul .:?!. Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului.ate Iiziologica poate Ii st.vI7O"~!I&17. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine.36.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c. ReZ111ta ca det.a vreo motivare aparenta. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului.a men~t~uatl~l . 29).el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8. De indata ce s-a produs Iecundatia.'& 36.//1c7&?7e Pig. Fiind integrat organic in organismul mamei . iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern. Concomitant are loc migratia tubara a oului. In 44 45 . Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di.8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ . se produce 0 erodare a mucoasei uterine.la aproximativ 7 zile) 9. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig.u se poar.ia n.7c&".ziunea ouluj. 4.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{. inc onjurat de vilozitati .6 36. 2 C' 37.are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}.abilit. partea materna a pIacente I 2.a. nurnita bariera placentara. N ida f i a. Aceasta membrana.i in zilele care prece.

Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii.T. rujeola. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. 31). sau V.C. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i. materna.) . manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata.C.ori : . practic sterila. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. Legendli: Y. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan. em (Y. embriopatii). nasul. 82. 0 grosime de 1.C. Pornind de la trunchi. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V. NOTA: Cifrele slnt aproximative.L.) 13 em (Y. fermata din doua straturi. membranele). Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. 4. grasimi. poliomielita. proportional foarte voluminos.) 5 mm (Y. 9 luni 8luni 16 mm (Y. is g protectoare. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere.C. urrne de proteine. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e. urechile. gripa. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1. adesea nesesizate de femeie. 3. Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate. ~i lunglme V. vernix caseosa.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului. 31 . parte.C.C. apar schitati oohii. la termen ~i cor-donul ombiliea1.) 22 ern (Y.5 mm 6 Iuni .10 ori mai mare declt supraf'aj. varicelaj . parte. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a .) 3 em (Y. fire de par (lanugo). Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina. clorura de sodiu. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular.C. Doolandcr ~i R.C.) 30 em (Y. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. = vertex (cresterea capului) Y. = vertex-talon (caleli) Y.L. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. 47 . are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului.) 18 em (y. herpesul.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <.amlna a 11-a . cordonul ornbl llcal eu vase de stng c.3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine.Placenta !.ru mari grupe de f'act. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare. 76. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter.T.C.a corporal a a unui adult). ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern.inf'ectiile vii-ale (rubeola. 77. luni Fig.) 34 em (Y.L. Pe capul. parotidita epidemics. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele. Inconjura Iatul ca 0 manta 80. = vertex-coccis Y. 78. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. Punga amniatiea (punga apelor).C.) 26 em (Y. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana. 83.L. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina.. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig. 32). 81. hepatita. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie.

at initial de cOl']1l11 galben ovarian. guin .i a t. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. 5.t Mama 9i copi1ul 48 . In cadrul dispcnsarelor medicale.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar. spiratia d.a.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput.ie.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. Mcrlicul. . gravida estc echilibrata psihic. apoi de catre placenta. .erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. intestinul gros). la ultima menstruatic.r-o asisterrt. }. sa creeze 0 atmosfera favorabila. fun~~ie de.ie . de Iaborat. materializatii prin c xarnene clinice. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat.cron. 33 - Embriopatia olica. 89. Fe top a t i i. f'amilie In general. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere. 88. 4.ru evolutia normals a 49 .a in momentuJ venirii pe lurne a copilului.. --:-. S t It diu Ide sol i cit It r e."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. Iiste rioza. Cci obisnuiti cu cit. In discordar.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie).:_tla rubeolicg. este 0 problema de stat in _.ii la efort fizic. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. cit ~i a copilului care este asteptat .este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i. ectuca\. incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85. .ru me nt. Gonadotropina corionica poat.Vt?#a/"tP //7 . iar coloana vertebrala este mult solicitata. organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji. In statul nostru.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. matii ale immn sau creierului. grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini . 86. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. a norna ltt dentare . Nu rareori ele reprezint. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe. surditate. sora de ocrotire. alccol) .ru noua fiin\il in devenire. in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata). maJfor(fig. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. 3.a pe ntru gravida.atii la nivelul extremitatilor fatului. 0 primil pericacla .noxe chimice (medicamente). se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. diabetul).raze Ie ~oentgen.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. rube- l."bridele amniotice" . II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica .sint bride aparut.or si print. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' . moasa.imp. toxoplasmoza. 87. rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract. in acelasi t. La marea majoritate a femeilor. -:. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: . 32 Prezentarea c4> 6 ~&. lez tunt oculare . Iiziologia organe lor de reproclucere. pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. Modifid. b) I'rogcstcronul (\~te secret.a o suprasolicitare important. Dupa 3luni de viat a intrauterina.tulburari hormonale Ia mama (diefunct.iroidiana.inerea secretici de progcst. due a t j a san ita r a.inf'ectii (sifilisul congenital.ime pcnt. Ocrotirea mamei si copilului noastrii. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii. se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia.p~~m/. lezlunt cerebrate: 2. 84.PC"/'/'?a'Q"o> Fig.eama in fata necunoscutului. In acelasi timp se inJi1tura t. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. Dietz). familia. tovarii~ii de munca sint datori. dif'erite anomalii sau mal.intoxica\ii (oxid de carbon.p1na la 16 si'iptamini . Prin cresterea dimensiunilor fiitului. 33). organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. malrorma ut cardiace.a competent.ya cu benignitatea bolii la gravida. . care sa imprime mamei calm 9i optimism. ' . surditate.

In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil. rolul acestui hormon este de a st. Prin tnmultirea vaselor de singe. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. /{.!. 96. cu rol reglator in productia de estrogeni." v ..l'ea viz. canalului vaginal in mornent. Acumula. Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt.e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \... (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in .e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob. ~oapse. Expunerca la ware Je aocentueaza. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l..~ in vase 0 cantitate mai mare de singe).-atoare a.sarcinii.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?.ul ma:it. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e. a organelor genitale externe.timpu. dispare dupa nastere. 90. de.. S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri.lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele.i t~sutului conjunctiv. sea derea tendintei la hemoragii.e. datorits int.a uniiate [ctoplacenuirii. eritrocite). exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t. In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui.»npe "' '.edlCamente po baza de Iier. Aceasta 2. ..rebuie semnalata medicului. Ute r u I crest. Pe linga adapost. plammulm. Pui. Se observa pigmentarea bruna a.este trl:nls. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig.a un indiciu di aceasta unitate este pert. . F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee. legate de factori const.1 celor postoperatoril.itutionali iii hormonali.esut. Printre altele.. Dupa primele sapt. La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete.ulare . a sinilor.e este de 10-12 kg.urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult.bhd- Fig.1'//7/ . In cursul sarcinii se produce .yut loe fecundatia.impul ~a~?Jml. .. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event. 34). Dupa na9tere coloratia lor dispare.~Jllsm~1 11 fa~e . Acest efect.r. carma.inderii r.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· . . La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma"). 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii. tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. . Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. Dupa nastere. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor.8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr.at din "arderl. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii. ?l'g.ing(l.' .5't::/k/"/ /d% . Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului.irea prod. di'Jatarea core. d f' care intaresc aeeasta supozitie.:le sang~lIle (m special globulele rosii. 51 4* . Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale. dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). . 97. " .irnula productia de lapte si goIirea sinilor. pr~~ adap:a:r:e~ trept. Scaderea bruscii a cst. d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. 93. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului . 95.tia" 1. la~ dupa 6-7 sapt. .de placenta. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura.in dupii aceasta se mst? ~az~ a. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben.ar a}. v' .le ce au loc in diferitele process metabohce).1// /4 /e.spun.ractie a mimn (cu !Jeea!'~. . ut. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. Tratar_nent~1 cu m.~antltatea.urbat.rogenilor urinari reprezint.erialc se modif'ioa nesemnificativ. . Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor. recornandat de medic in asemenea sltuatn.1 Jte semne tamini a o. v . cosmetic dezagreabil.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele.7/07Ct?/7/c7 /C/?/. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii.oaI'Pce. gifiiaI5). . in con.sului de conceptic. ".batale a 1Illmu. Cantitatea totala de lichid corporal crest.1 n i m a ~i oircul. 94. trebme respectat en rigurozitate.. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: .litii normals.' . cu 7 litri..a. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina. pe. 98. . e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic). 92.7 o"W//7/. G r () uta tea cor p 0 r a I it.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. art. areoJeJor mamare . 91. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&.apa s. dar !Ii a Iatului.nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.fa\a.ibila de lic~ide it.. mal a es a e or .r. tspnee (greutate Ja respiratie.ata a puterii de cont.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii.arntni . • . In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. sini sau l'egiunea fesiera.

SOCI ..: '>M· . i -d ¥..6oi/oo/.!. dezi?erate :st~ d..f'/rcc/. De multe ori este primul semn pentru un avort iminent. consulturile cu 1 errti specla . rise" se vor lua masuri speciale (evident. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c. Prima conditie pentru atingerea aeestor.(c//.?/' d> /07 0'///0.. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_.l. luate 9i concluziile de etapa. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze .r~ursse. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala.//'//"'/' . In sarcina incipienui.~:. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina. .:<:. 99."k/ ''''<'?7.jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina./ EVlCt?. poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii.r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma. 3. Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia.. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale. _ dezvoltarea unui rat sanatos. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2.s/6'/'C'a' . controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr./'>CPA:iV'/t!''/ .i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil.. Pde'fpa. extracte sau "ceaiuri" de plante etc.of a semnelor de sarcina. '(!'/7?P/. sterilitate definitiva etc. 10 ogice. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid.a speciala). " . . alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina . 100.a sau de 0 trauma psihica puternic5. Jd igura: pren. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic.I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: .:. 53 t~ ._8 saptamini de la disparitia menstruatiei. preparate hormonale.&/' . Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//. rinichiului. examenul de urina..el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101.1.v .6' Fig. femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician../cim/./(?/l6"/'<P (E.. In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie. t tatea eorporala.).:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii. ::::~:::~::::::.<¢:%%.. Masurarea temperaiurii bazale.Y'/'61'?e ."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida.. La 6.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde).'. •·•••• •••••••••••••••• '. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. vaccinari antivirale..'l£>/'d'd' . tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~. ~.. Consultapile .. videi articipa: medicul de intreprindere (sau. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. In continuare. :.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum . . uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . . tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala.a. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici./'/-?/.absenta mcnstruatiel . favorabil sau defavorabl1 sarcinii. menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. v . cu~~fm%::e~: de laborator. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii..7.7.e a~ scopu e a as .'.y (v/er(':'IC~'" Cre.sora de ocrotlre.7.?I'/<?0'' (ec"?c.~.d .arii produsului de conceptie (medicamente.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?. lezarea ficatului. de avert cu diferite droguri (chinina.' H6'/>/.'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4.. efectuata corect. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale. .ta. _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial).. expunerea la raze Roentgen etc. Tentativele.5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co.. S e m ned e sa rei n a. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent.a . obstetricianul.)..-. "6"/'''''''. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina.9"e SJ... 0 boala debilitant.///O'/'<"07 . m{lrimea uterulUl.. In cazul unei sarcini "cu normal.re/d'/i' .) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului.5'c'. masurile periodice.

trau~a~lSII_1e ale. Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). Orice femeie Insil. ~ n tee e d e. trornpelor. boli de inima. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. narcot. I'erodu~ere ~i intr. boh psihice.). pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet. 107. ernen sarcmate.~nere . conirolul periodic al tensiunii arteriole.e. De asemcnea.B.care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie . 36). diabet.atii inirnii fatuhli.!~ de. este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s .e.a stares w 55 54 .ia fatului.. localizarea placentei.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune. lfa t. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R.tru a putea sa stabileasca.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran.enea. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. utilizar ~a . ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. ~04. in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii.oa: Imp rca. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale . familiei sale: a ~l a . E x It men e del It b 0 r It tor. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina. medicul va controls [unciiile generale ale organismului .lmfel'l?r ~l micului bazin. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. deci. de diferitele structuri anatornice. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. de asemenea. cum s-au desfasurat sa. de Fig. la . Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local.at. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.arilor femeii. Investigatia cst.\V. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. f p'e inasverr.ice. daca este necesara. rniiloace abort:ve folosite. mari solicitari si. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. stabilirea cantitatii lichidului amniotic. cind colul uterin este Pelvirnetria interna . Orice sarcina ulten.ale. infirmarea unor mallormatii grosolane. In urma const. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct). 106.1 e g r a v ide i.lCU l~nt7:l. poz itia Iat. sifilis. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima.pen. acesie motive este indicat printre altele. tansformarI dmtre cele mai importante. rnalformatii .videi. x a ~ e nul m e die a 1. bazlIl~IUl.cinile ~nt~:lOare. boli ~lerglCe. De asemenea constat. Ea se practica. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. acest. e icat sau. hemograma. spre sftrsitul sarcinii. 105. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului.ului . eolului uterin.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama.ll nor ste" orba. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! . . cit 9i pentru copil. E. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca. sarcini gemelare avo 1'turi repetate. intoleranta Ia unele medicame. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc.rcinatil. b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic. diagnostieul de sarcina gernelsra. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. m~erv~~W ehirurgicale.:nor toxice : tutun. ovarelor sau ale hazinului. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului. far a preju. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). ~e ~lIlIChI. avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta. de cat~~ med:_cul obstetrician. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~.D t e.103. tiirul aruicorpilor.iei bazinului.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. pozit.n~. .

adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere. pina la nasterea copilului. Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie.~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. " . 38 .exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna.in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului. Se p o a t e aprecia dinain. In aceste conditii. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt. Cind sarcina este destul de avanaat.-:c~ cu trei sapt.3 luni = 25 februarie. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. De obicei. 112.le percep ceva mai devreme .amln! inain~e de. usor dureroasa. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. . 111. multiparele. In general. Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. tn zile sau siiptiimini.va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei. de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u.es~e indicate in sarcinile "cu rise". in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala. Se meruioneazii ca repere: . In cazul in care. i devine. Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei. 38). C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. in asistenta g. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile . la multipara tmde sa attrne in jos.arnlni.3 luni calendaristice.uu ~ai este aUt de .ed. prm cohorirea fundului uterin.a variatii de citeva zile in ciclul menstrual.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale.icul obstetrician. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. apoi diminueaza.a activita~ii electrice a inimii (ECG). inregi~trare . 114.sus situat". 1983). In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. 115. In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin. Dim ens i u nil e ute r u 1 u i.l. medicul de circumscriptie 9i moasa. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~. . femeia urineaza mai des.tului. . v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare. . Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere). nastere . LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ).t. . Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. femei care au mai nascu t eel putin 0 data. iar mersul este mai greu. ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu. La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it". putermce. Aplicarea acestei metode . Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . Ilnga n. de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. 109. ~rceput. Din luna a YII-a.32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni. In cazul unor sufennte fetale . gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . .deja usor intredeschis. Durata sarcini i 108. In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. l\U ~c it rile f eta I e reprezinta .36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni. permitlnd introducerea. prin mil. se remarca 0 micsorare a abdornenului.prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni .la 18 saptarnlni. Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: . Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic.ravlde. lichidul capata 0 culoare galbuie sa.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a.. de cantitatea de lichid. . Pro g ram a r 0 a viz ito lor. Cu ajutorul unor contractu bune. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai . De asemenea.34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei.u hrun-verzuie. 37). incolor. daca . care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara. . La primipare. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale.(oxigenare Jnsuh~lent~. 113. La prima sarcina acest fenomen se prod. concomltent cu contractiile uteru~e..o d a c a na. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile).i usor 9i abdo~enul . s~ alatura sora de ocrotire . irnunizare anti-Rh).surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110. . nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. pe cale va~in9Ja.' na9ter:~ se va desfasura normal.

o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. In timpul cind mama este in maternitate. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii.imp in maternit. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. lmbracamintea. tipografii. tuberculozii evolutiva etc.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie. cind. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. 118.iile fizice obif)nuite. prin specificul munci). VOl'trebui schimhate din aceste munci.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. . tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 . 58 interzicindu-se activitatea de oompet. ci va fi dear usor imbogatit.o sau conducateri de t. asigura legatura cu familia. femeile conducatori aut. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere . citeva cart] de cit.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte.ului. sapun de toaleta. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. Daca. De aceea se indica 0 alirnent. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. nasterea poate surveni oricind. igiena psihica etc. alergarile. In plus.atie variata. pieptene ~i perie pentru par. Con l. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. . de alaptare §i de ingrijirea copilului. pasta 91 pene de dinti.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe. tuse convulsive. In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont.gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social . In timpul sarcinii. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios. schiul. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. fabrici de cauciuc. munca de noapte. eondi1. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele. eventual. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil. va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . care due la cresterea exagerata in greutate. infiere etc. dizenterie. mediu toxic. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa. vitamine ~i saruri minerale. in cadrul profesiunii. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. fabrici de coloranti.a sa tnceapa procura.Ill ~o~ obi§nuit). inceputa in t.deosebite vizitele pot fi mai numeroase.it. combaterea oonstipatiei.alelor. In schimb. alimentatia.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan. Inainte de a se naste. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. Dezbaterea . copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. refuz. bogata. se va anemia ~i va deveni inapt. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate. sariturils. Igiena sarcinii 117. care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. proteinele furnizeaza.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. fainoase.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire.arilor legate de actul nasterii. sora de ocrotire va incerca . . Multe Iamilii. de culoare alba). Procurarea rnobilierului poate Ii. folosirea .ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . 0 cana. alpinismul. patinajul. In caz de. cura1. din superstitie. Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst. viata sexuala. 0 lingmita. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare. Inca de la prima convorbire . dupa nailtere.venitul lunar.daca este casatorita legitim. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul.). 116. pentru schimbarea locului de munca. pot influenl. in acelasi timp. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui. Ravia no~'malade p.oarelor problerne : modul general de comport. Un reg:m allI. est. se va lua legatura eu institulia. avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. . Ali men tal i a. Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor.-enia \\i ingrijirea corpului. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. ~v~ntual cite va lamti. teoretic. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere .conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. in sectiile de boli infect-ioase ale spit.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil). specificul locului de munca . in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri. Sportivele pot continua exerci\. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. usor de asimilat.).ramvaie etc. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice.. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii. de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu. iar pentru cele care au deprinderea. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale.are. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit. glucide ~i grasimi.antc insecto-fungicide. microtraumatisme). Incepind din luna a IX-a. in Iunctie de studiile mamei. eforturi fizice exagerate. Acolo unde aceast.a sa Iaca fata s?Jicit. zf:hiir.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile).conditiile de locuit. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. in acelasi timp ea va slabi. nasteri premature.iile de lucru.itie. batiste.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. Sora de ocrotire ale datoria s5. revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu. dulciuri.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei.

tribuie Ill. La femeia insarcinata. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. morcov. razelor ultraviolete solare asupra pielii. acopera in general nevoile de vitamine. . rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. acid uric etc.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. chiar la femeia gravida. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. in drojdia de bere. Delli cu valoare biologicii inf'erioara. brinz. gravida va restringe consumul de sare. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. Clorocalcin sau gluconat de calciu . pierderi de singe.elerneaua de oi. oaie. Grasimile. favorizeaza aparitia edemelor. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. La femeia neinsarcinata. alaturi 61 . se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. oua. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. in u!1t!. fitamina E se gase~te in legume verzi. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. in cantita1ii foarte mici.prin tehnicile culinal'e sa n1. slanina. Daca. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat..a alergie la oua. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. brinza ~i peste. gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. ~l~ ext~emit~vilor.tea va8eula~a. Complex B forte. femeia se va sirnti obosita. avorturi sau nasterr premature. carne a slaba de pore. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu. . . rosn. In lipsa lor.). mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. intrucit s-au descris accidente Ill. iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. fieat. vita. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. Din acest motiv. In plus.). de porumb. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. ~educe permeabilita. Lipsa lor determina oboseal~.raea in sare.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul).are. leziuni oculare ~i ale pielii. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. Aportul exagerat de sare. ulei de rnasllne. Pe de alta parte. Pentru profilaxia cariilor dentare. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. lapte. fieat. evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. Prin fierbere se distruge in mare parte. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. unii autori recomanda. cereale. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. vitel. oeapa verde. edeme. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. In acest grup intra: piinea.). Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician.a. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . pore). In natura. tablete de vitamins Bl.lmea neagra. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. mai ales in ultirnele luni de sarcina. pierderea de lichide. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. spanae. de soia. Be etc. untura. Calciul ~i fosforul. vise tamina C). va minca un ou pe zi. zarzavaturi.activitatea intestinalii sa fie normala. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". P:in i!1fluen1a. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. dintr-un motiv oarecare. Proteinele de origine oegetalii. floarea soarelui. organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. ale fetei 9i membrelor superioare -. precum §i Ill. brinz:t.-:l'1). In timpul iernii. pentr~ ~ropriul metabolism. este indicat consumul de Iamii 9i portocale. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. In ultimele 3 luni de sarcina. ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). ga~benu~ de ou. la mama ~i la fat. Iaina alba de patiserie). Un regim variat. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. fie vitamine izolate.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii. alte uleiuri vegetale). ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin.a proaspata de vaca etc. dureri. cartofii. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. c. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea. care are un rol important in metabolismul calciului. Vitamincle. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. .a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat.in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. Neeesarul de ca1CIU~l. uneori chiar la varsaturi. carne a de vaca ~l de pasare . Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete. care c1. d.).a. toate cerealele ~i dulciurile. Con". Hldrooarbonatele (glucidele). care slnt de import. Se va prefers carnea slaba (gaina. ~iilbenu§ de oU'. Lipsa ei poate provoca oboseala. dar se va face strict sub supravegherea medicului. Din acest motiv. marar etc.tablete sau hole). pui. salats. fiole de B complex. continuata timp indelungat. In cazul ca gravida nu prezint. 8e suprima oriee aport de sare. brlnza de burduf etc.calcin. curcan. organismul are tendinta sa revina mai multa apa. lactat de calciu. disparitia poftei de mine. b. lapte. In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. In zilele in care nu consuma carne. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. oua Iulgi de ovaz spanac etc. lapte. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara.1 distruga unele vitamine (de pilda. fat prin supradozarea vitaminei D la mama. Trebuie vegheat ca: . in cazul unei alimentatii exagerat de s. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului.a eel mai putin metabolismuJ. pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. care due Ill. leziuni hepatice §i edeme. care solicit. Vitamina A. Iicat. mazarea) aduc organismului proteine.r:-tura de peste. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne.

Pentru ~ ameli ora .. Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest".eroea (lon. ?data cu. Viitoarea mama trebuie Sa se sature.vor fJ frecvente. ' Constipatia. care va indica un laxativ usor. ard~n~~ ~) pI. lapte batut. ne~vos. lndulcit.alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort. eel putin un ou.at du pa aceasta.diminaata.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. In rezumat. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). 'Ia In . portocale). In vederea crutarii rinichilor.esuturilor. la f?m~ile pre. 111 afa:a. La u~el? f\ravlde. can ile dentare.azul'] gra:v~. ' ~24. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. pere.orul regim: . Pentru a 0 combate. cartofii prajiti. . gustul . lamh? ~l la aroome eulllla~e.Papei.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare.iamidon ca: slanina . Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. 126. In ?az de subalimentayie.o fruc~e (prune. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. . dar slnt de preferat clu§urile caldute. Dace. salat. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare. ° + + + 63 . dupa luna a patra de sarcina. ciocolata I)i homhoanele. oN'. e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. sub forma de edeme. zaharul candel . floricelele. cartofi. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei. f) Apa. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere.Combat. oua. care apar in timpul sarcinii.it. se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. Daea fumatul IlU se poate opri complet. Fierul. sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j . De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi.sa'. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii . pe care 0 ia din singele rnarnei. mere coapte.v~ca. va apela medicul obstetnClan. c. mai mica .n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. Anemia.~ pro. gravida va bea un pahar de apa caldu~a.a. carne. alimentelor se va recurge la bors. care genereaza stare de neplacere temporara. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici.ate billIe generale daca se fae eu ape.caz ca nici ~n. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \. calduta.sti. De asemenea gravida. 123. struguri.! stnt ~o~t:a~ndlC.a sarcinii.Pnmul s~rvlt . put~n.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r.e d? mai sus nu au fost eficiente. unele vitamins (C. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }. nucile.dispuse.atea. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. In tirnpul sarcinii. 121.a vinul 1'09U. iaurt.preparate de fier. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe. dupa co se scoala din pat. .perul slnt insa interzise. produsele de patiserie. dar nu sa manince "pentru doi". Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. zarzavaturi crude ~i piine integrala). 120. femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi). carne a grasa. ea se va spiila mai bine cu un burete. Medicii indica.la recornandarea medicului . putind declan9a eontractii utenne. Ne. mazarea uscata j prajiturile. se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. fulgi de ovaz). Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier. Se va evit.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. caZll.in int. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise.pot afe?ta ~l copilul. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. §i eventual. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. Dintre biiuturile alcoolice. 122. n i. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. a ~ i i . Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. piine neagra. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. zahar :. Cur ale.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu. Frecventa nast. un avert sau 0 nastere prematura.fiecare dimineata dupa micul dejun. alunele. pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. duren. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}. ". Nu se va consurna peste sarat. un preparat de polivitamine. va prirni la indicatia medicului vitamin a D. . deo~~ece acesta din urrna este. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . in general.de consumul de lapte. ci ~i asupra uterului.a din sugestiil. iar sarea se va reduce in general. Du~ufJle . fructe. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. piersici. lntr-o cada hI. decaleifierile. pentru stimularea peristaltismului intestinal. inainte de a merge la culcare va minca fructe. de obicei. dlfIcultate la urinat). se va incerca urmat.eresul copilului. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit. evolutia sarcmn. Se VOl' evita dulciurile. vegetale.at imedi. se instaleaza un apetit crescnt. din cauza efectului sau constipant.a in uJtimele luni de sarcina. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI. Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. maioneza. cereals integrale.. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei. De aceea. mama este datoare: ' .~titat":. se vor adrninistra . lipsa poftei de mincare. sau un prosop aspru. Uri n a. Examenul urinii se face la indicatia medicului.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale. tnghetata . . oboseala lipsa apet. obezit. 125. la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. de fapt. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi.! miroa~e . cada. prune). 119.ului . carne sau peste.

a cu mai multe bluze.ante.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret.iile.ema cu apa caldula ~i sapun. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. g e nit ale ext ern e. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele. a carei greutate cade numai pe umeri .ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. tinind seama de modificarile organisrnului. Daca apar fisuri. 131. . 130. . usoare pierderi de singe. s~ p~oduce 0 c~e?tere . Se va evita imbraoamirrtea strinsii. pentru proteJarea hamelor. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. pentru a evita infect. UlterJOr. mijlocul de transport. Se prefera rochia sac. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d. ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. D~ aceea se va face toaleta ext. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate. Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera.iilor cut. in primul rind. de profilul sufletesc al mamei in devenire. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. Nu se vor purta cordoane. ca ~i dupa fieeare scaun. fierte. sapun pentru copii).e pre a stl:ir:~e.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. . 129. In alegerea garderohei ae va tine seama.lr: ma. 134. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import.1~~. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la.. suh sini etc. deoarcce acestea due... contractii uterme etc. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului. tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi. ] g i e n a 0 r g a n e lor . cursul sarcinii. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca. mai ales la inceputul gestatiei.. 65 5 . tnsa. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. Nu 5e poarta ~utien. PenA t. aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. cu spa calduta. pustule) Vt.ivnrea circulu tiei. In tirnpul sarcll1l1. indeosebi in ultima parte a sarcinii. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune.a lor.ul 93. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit.Igiena corporal a riguroasa.ezmta plagi purulent~. sau dezinfectate in prealahil.ur: sapur: ncirit. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza. ' . trenul ~l a:'lOnul. aplicat pe fal. . de 2-3 on pe zi.~aprosan pulv~s". . Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii.:. femeia va dorrni singura in pat. fusta saraf'an. care astup. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta.meloane. deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. Ele se pot reduce la minimum. tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. lungimea calatoriei.ige prea mult in greutate. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins. 39 . la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . Fig . V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct.Mama ~l copllul .anate. de climatul afectiv din familie. apar dureri ~i ro*eata locala .a secretiilor vaginale.le. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. de mediul culturaleducativ in care traieste. nu are nici o sem. dat. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija. 8~ recomanda sa evite acest lucru. Mameiounele mici. au fo~t spalate. sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu.). metl.n:f~cat:: patologica. clad gravida are grija sa nu cist. In ultimele saptamini de sarcina.).a interns a coapselor. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. care de obicei. precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc. de comoditatea tmbrecamintei. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase. b. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. 133. folosind un lighean sau o cadlta. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. care. 39): 132. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett. S i n.n ultirnele 6-8 sapt. De ~ltrel. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane. ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act.ji in mod deosebit. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru.amtni ale sarcinii. combinat.piia stncta a medicului. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril.ant (de glicerina. Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor.Masajul stnilor. este bme sa se renunte la orice raport sexual.. Prin abundent. . in jurul organelor genitale . dupa care se va evita cornplet. de asemenea . Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. La primipare.. Pielea gravidei fiind mai sensibila. . fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9. 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule. 611pa haie.).culozltat. 127. scopul calatoriei. 1m bra cam i n tea. autobuze aglomerate etc. de asernenea .

se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. §i de gust acru In gura. . dirnineata inainte de scularea din pat. alcaline. In prima eventualitate nu se face nimic. 138.ii sucului gastric. se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. vi de i. Se poate obtine disparitia imediat. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Se va acorda importanta igienei locale. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare.a metoda nu da rezultate. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate.De obicei. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a.pierderi de Iichid din vag in. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. se impune un tratament energic. 135. din cauza unui aport insuficient de calciu. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice.oate prescriptiile dietetice. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. pat. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. 144. . dar nu prea strinse. Astfel de umflaturi apar de obicei. 137.dureri de cap permanente ("in cascii". miinilor sau picioarelor. ci pot cuprinde miinile. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. Cazurile mai grave. 136. sedative. 143.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare. ductnd la aparitia de malformatii. ridicate mai sus (fig. s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam.ica prin perfuzii intravenoase. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte. c) Gestoza. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. Fig. se ~ipa sau gravida este ernctionata. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). b) Variee. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. rigtiala). 142. S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a). se pare. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. 139. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. spatele §i peretele abdominal. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. pot fi semnele unei gestoze. . 67 5* . se interneaza in spital.intunecarea sau tulburarea vederii. tulburari de vedere.l mici §i repetate de lapte. A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. Ed e m a ] i ere fl. 140. . C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si .stngerar] vaginale. Ee re nunta Ia t. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat.. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp. 147. Purtarea unei centuri fixe. datorita cre§terii in volum a abdomenului. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. ca un cere strtns pe cap). S e m ned e a 1arm a. 141. greturi ~i varsaturi). 145. Daca aceast. unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. De exemplu. poate lnlatura in parte acest neajuns. Napoton etc. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura.oxicoze gravidice. la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic. Uneori. 40). Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii. in pozitie orizontala cu gambele . 146. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. varsaturi persistente. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. edeme. se poate face cu doze mici de atropina. febra. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. Mai recent. fata.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r.). care necesita un tratament de specialitate. . frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. 40 . Dupa nastere. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. Astfel. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii).

barbatului. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala.o. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. conform legll. din motive de ordin personal sau moral.sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect.utit.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l .itie o1'i:.i i eongenit~le. Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. _ Va evit.e. Faptul ca femeia lucreaza.act. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate.:ida. pe care Ie va vizita mai frecvent. sperantele ~i teama cu care asteapta copilul. In "I'o\. atentie deosebita se va aeorda ~i situa1.l'u gimnnsticu: . De fapt. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue. de pmcau\ie. ratiuni. 149. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. de plusul de munca.. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala.). in t. _ Va intra in concediu legal de natal1t. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician. _ Va cauta sa-. fura a se expune rnult In snare. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii. Mai t. 150. determinli de multe ori conflicte biologice.pasci\ prin gi rnna"ll('~.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint. lar pe de alta parte..nG\l~e. i 11 die a 1. nu doreso copilul. Unele regreta ca. din instinctul de conservare a speciei omenesti. la s\. oriee gra. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului.e nefaste : ut. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole. In timpul sarcinii ~i alsptarii. asa-nurnita "famiJie conjugal a".e grPlc. Cit e v 11. de maternitate). ce atitudine intima are fata de viitorul copil. rna). orieare ar fi pregatirea inteleotuala. datoriia unei casnicii nereu~l_te. In inmult. localuri etc.1e a.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt.. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat .impul .ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1. nurnai dupa ce au ajuns la mat.~Tiljtatea multo!' Iernei. insistind atlt asupra pregatirilor materiale.i.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. . incit nu se simt capabile de a deveni marne.rimipareIor.(' a~tepti\ri poart.. . De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta. pe de 0 parte.onLnl5.irea" econornica (casa. dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire.a 0 atitudine necorespunz at. 68 69 . aJcl'garea..irziu. Furii co pn . se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri. de hmitarea propriei libertati.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara.en absolyt Il~l. De cele mai multe ori.e.ioasa. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. din calcule economice . H 1)(' care rnu lt i le l'egreta. .).a eOn?ep1.eat. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . in acr libel'. ci §i de comunitatea de idealuri (sociale. odata cu venire a copilului. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care . .a repl'ezinLll. in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei.zrlel.i\ de a . pina la u~ma. morale. _ Atitudinea cea mai pot. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii. de incomodita~ile legate de venirea copilului. eu 02 de zlle inainte de nastere. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor.). teama de dureri.oaro din part e a mumei. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare.unj. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. herpesul etc. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu. .ivea 0 f~:lllhe. Unele familii ref'uz a sarcina. A<:(. care due la 0 oarecare stare de neliniste.148. Aetept. I g len a psi h j 0 A. de foarte multe on consecmt. pEmtru viit.iajuri d~ agrement.e pentru fat.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. 0 peree. psihice ~i morale. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop.nil ct. pot fi pericu. oricit de echilibrata ar fi. vO.gravida nu trl'bllie sa se obo:. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie . _ In caz . ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei. in raport cu vii toareu n~9~ere. In casatoriile precoce.Aceast. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie. un fenoll. Pentru aceste motive. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p. . Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. pentru diverse. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista. _ Va sta cit mai mull.8t. Asupra tuturor acestor pcricole. .easca toat~ f\l.ate a social-profesionaJii. _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on.!i asigure un somn de 8-D ore in fI.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt.ologlC. .rivit. mnrnil-copil.aLe. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie. Prin manifestari periodice (menstruaviile). deoarece copilului.este sa aiba convingcre a d aceast. . organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor).1oas.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t. uncle virusun gnpale. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. HeguJi de baza peni.a. Pe lIngli profesiunea. simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan. Apare adesea deziluzia. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia.ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz. ~llllpa. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial. Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus. unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil.oarea mama: _ Va evita cont.jig e n e r a I e. profesionale) a familiei.

a~a 0 ~m}e dre.apta. . . Inamte de a co~or1 pIClOr?l. ceafa ~i spateJe forme. nu exist~ nici un rnot. brateJe lntmse. . eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled. complet relaxata (fig. talpile aplicate pe sol.. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. secretii vaginale mucoase mai abundente. (se tntareste). fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. Pozitie in genunchi. oapul. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas. 1. Fig. uterul se contracts. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. apoi in regiunea lornbara (fig. dupa virsta lor. 44).ndeosebi sotul. norrnala solul cu regiunea occipitala. . gravida poate avea tulburar! de sornn. . profund. Apoi. senzatia de presiune asupra rectului . Membrele inferioare flectate. Pozitia culcat pe spate. Umerii se sprijina pe sol.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine.!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. Membrele inferioare user departate. contractil uterine nedureroase. Se repetl1 de mal .enea.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi). Exercuii pentrti gravida. 43). Fig.se executa rmscari de rotatie din glezna . l. .ate. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). Bratele usor departate de corp.Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. Gravida se eulca pe spate. de asen. 41 a). 41b). Nasterea 43. starl de neliniste . Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. 41 .ai u§oara. picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. cu palmele SPflJ}~I~e pe sol.fereastra va fi larg deschisa . 42).capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. 45). Treb'.!lte on (Iig.o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin. astfel Ineit capul sa atinga 5. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii. apoi se c~boar~ 1ncet la sol. 42. Pozitie eulcat pe spate. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. Urr:te.intervale neregula~e ~i au intensitate egala. . sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Pozitia eulcat pe spate. 2. Umerii ramln lipiti de sol. care a'par la . Si In acest caz gravida respira linistit.. 44. ci §i planseul hazinului (perineul). 45. odata cu inspiratia. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune.~. Sub ceara a~eaza 0 perna mica. . mictiuni mai frecvente. t. In repaus. ochelari. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. facut suI.iseala . Amhii genunchi sint lasati sa. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins. E~te Imp. Apo~ . pantofi. 6 Fig. Membrele inferioare flectate.n 'pozi~ie verticala. b Fig.. expira pe gura). in vederea evenimentului care se 71 . Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului. 3. 4. l?conJurlnd-~ cu atentii. Prin aceste contractii. Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. Se repeta de mai multe ori (fig. Fig. 6. Dupa coborirea fundului uter. 70 151.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare.exercitiile se vor executa pe un plan dur. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua. . urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. degetele u~or flectate..

stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului.nasterll (fatuI). Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital.perioada de expulsie a placentei. cind contrae73 .(flg.e dureaza mai mult. prin scremete. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. Rezumind cele 8puse mai sus. colul este relaxat". ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. cu atit este mal bme . . raderea parului pubian.creste . fl. . nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic. ] n t ern It rea in mat ern ita t e.errninat.e. prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. Este bine sa ~tie ca participarea ei active. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina. Ca urmareo a ficestor contractii. b. 46). Cit timp punga apelor este intacta.ita la moa~~rDlt~te de un n. de a se destinde ~i de a se deconecta. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1. 152. iar la multipare 5-8 ore. Gravida sunte . spoi la intervale mal. msta_larea primelor semne de travaliu. un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene. contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin.agm mucus sanguinolent. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' . examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana . c~ gr?videl~ care pr~zi. a). Adesea ?!.branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. . Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal. iar medieul efectueaza examenul clinic general. " 154.~}uluterin ineepe sa se dilate. conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. tensiunea. tnainte ~e. Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore. a) ?bie_ctul. colul rarnine contractat. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. La inceput. cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. care tnsotesc contractiile uterine. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata). are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina. .a'prop_ie. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare. Evitind teama.rm "". eventual chl~r. 5ll 96.sa porneasca din tirnp . Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. Gravida va fi lnsot. 46 . Durerile nu vor mai pares atit de violente. clnd 0 gravida este destinsa. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital.. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor . b) pnn. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet.a e ex er~e. c. . cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate.deosebire de aceste contractii de dilat.5 cm.a na~te:. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere.. ge~l . Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme.perioada de expulsie. Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare.. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii .densa (rezistenta). Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.perioada de dilatare. vagin §i perineu. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu". putind infecta Iatul. Desfa~urarea n a s t e r t t este det. 15~.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin. dusul ~i toaleta organelor Fig.avlda ehmma p. Asa cum afirma medicul american Read.are. Nu pot £i anihilate cu medicamente. la care se constat. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. precum ~i mobilitatea osului coccis. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor.mle!.Pozitia fatului In uter.a de 3 factori: . crisp area anxioasa. 1&5. a inceput n~9terca. Lnce p u t. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: . Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_. "clnd 0 gravida este contractata. initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute.embru al familiei. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. Spre . la tIt D_ termen. d) Ruperea men. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor . In prezentatie craniana. L~ i~ternare. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei.a stadiul dilatatiei colului. in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta.dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc).

Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig.. b. Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. e) protectia perineului . 47 a. 158. Urmeaza apoi pensarea. lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. Acesta efectueaza 0 miscare ca de . In afara indicatiilor de mai sus. Cind capul fatului destinde vulva. dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp.§uruh". In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). c. sau tesutul perineal nu este elastic. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. gravida trage adinc aer in piept. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. I}. b). il da arara. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. d). femeia respire rar *i adlnc. 159. \iile slnt mai slabe. etap~ ale perioadei de expulsie : a). Musculatura perineului este mult destinsa. 48). perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). gl. g.DiferiteJe. coborlrea eapului. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. Intre contractii. b). apoi a umerilor. ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. 49). respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. d). se va destinde ~i va respira superficial. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. Apoi ccpilul este aratat putin mamei. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. h) degajarea eapului. incizia practicata se cease. 47 e). 47 . 156. La apantia contractiei. Cind contractia a trecut. gravida resimte dureri vii. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. Dupa nastere. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. c). Cind copilul "vine" cu capul. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. 167. parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn.Fig. 47 f. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului.

!'ac\. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}. min~lt. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. 18 - Per ineotom!a. 77 76 . Prin cont. prezentatie craniana . Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . incompatibilitatea Rh. hipertensiunea gravidei. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import. de l'upCrNI spontana. gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). Dezlipirea placent. se urmare§te daca se mentine contractura uterului. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". centru de transfuzii de singe etc. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. 160.). Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. 161. De asernenea se cont. sint la dispozitie. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. depasirea de termen. ln mod exceptional. In continuare se administreaza medicamente. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. iar in ziua precedenta a mine at user. 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor. prin medicamente ocitocice. nu se pun problema de transport neprevazu t etc. fara a exista indicatii rnedicale (de rise). greutatea ~i lungirnea copilului.mea). . colul uterin Sa fie moale. iar orificiul colului usor intredeschis. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. in cazuri de indicaiii precise. Nasterea "programata" este 0.e de pierde-e de sin ere. Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint.50 - Ex pulsia placent ci. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. . Orice nastere normal a se lnsotcsl. Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. Prin aceste avantaje. Fig. nasterea. ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere. Dupa nastere a copilului. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine.). i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). po care parturienta de abia le resimte. Dupa inf1i~al'e. Minuita cu pricepere. diabetu1 zaharat). sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical. este necesara practicarea operatiei cezariene. varianta a nasterii provocate. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ .anta care trebuie tratata energic medicamentos. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete. neasteptata a membranelor. Fig . inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. copil "angajat"). uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl.a in salonul pentru lauze. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut.erului.e. Gravida va fi internata dimineata. cind nu evolueaza corespunzator. insotita de hemoragie. in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril.ii. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. 162. In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana.

Nasterl anormale 163. craniul Catului nu este prea'mare. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. 51). Pe a. trlisllturi de C8. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive).din si~uatiile neprevazute.Semnele c~r~. sarcina m.' a. Se deosebesc: . b. . palparea ahdomenu- Fig.Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului.arcina.oare (ritmul.a copilului. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a. " 168. '\ 79 .ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. Dimpotriva. lui gravidei. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. cu picioarele sau cu sezutul (polviana). linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). Capul fatulm este ultima parte care se naste .d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. su~ereaz. aUt imediat dupa nastere. 167. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie).rez. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. . Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). • In. In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii].lacente separate. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. 164. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere. Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate. " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel.entatia craniana se. prezentatia pelviana .ot surveni. b) Prezentatia transversa. dimensiunile marl ale abdomenului).ntru mama. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj.ln~i~te . C ire u 1a r a dec 0 r don. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. Vom expune ~lteva . copilul este amenintat. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. Ultima anornalie este cea mai Irecventa. Chiar ~i in p. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern.lI a. prezentatia transversa. '. . Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. se recurge la operatia cezariana. malformatii ale uterului. C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala). pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor.. de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. ' . ~int posihile . deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). complicatii grave. 165. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. gemelaritatea etc. auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul. uneori de neinvins.52 . se recurge la operatia cezariana. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil. Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex. Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim.unele cornplicatii. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului. anornalii ale craniului fetal.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. fib rom uterin. au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. placenta praecia. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe. Gravi.

Fig. dist~d~ pri~l~ra. dimensiuni man ale fatului gemelaritate. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare.tocia ?ccun~ara poate aparea.). Lauza "rezolva" problemele de . sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna").at. 169. dupa caz de medieamente ocitocice (st.e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. de obicei. va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana. care se oeupa de ohieei numai de copil. Dupa nastere Iauza ramlne .-:. Se produce sub influenta unor factori endocrini. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). Dupa aceea. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste.) .rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. Fig.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei.ntracYiile. In aceast. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. Fig.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. Este 0 manevra de necesit. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala. 53. starea de anxietate ~ gravidei] . Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). 54 . determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja.e fatulm (distocie me caniea).ire .(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil. 54).a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. 55). riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe. cind este efectuat. Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie. la momentul potrivit. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism. opertuia cezarianii nu se practica de rutind. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d.I copillil 81 . L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale. 170..! Uiuzia 172. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. folosit In o?stetrica pentru a ajut.1l r a ti a 6 e z a r. 53 - Aplicarea de forceps. la dorniciliu. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri"). -. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). legati de expulsia placentei. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri.. ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . 171.11l de pozrtie etc.a de un obstetrician experimentat. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji. in maternitate 4-7 zile. marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica. dis.Vacuum extractor. te. cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? . Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d. Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. Iichid amniotic in exces (hidramnios). ~l 1 Legea perrnit. in care cO. anoma. 0 p. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. Prin for~a h~crurilor. prin travaliu prelungit.extracviel" fatului.a riscuri pentru copil. Tratamentul consta in adrninistrarea. 55 - Placenta praeoia.ncep contractiile. anesteziei ~i reanirnarii. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot.

Pie lea. Pe de alta parte.8enza~ie de miotiune''). el trebuie sa fie fad. 2. Lanza urineaza mult mai mult. 174. De aceea. Contractiilor uterine. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. sebacee.. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen.amtni.irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere . V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. rara cresterea temperaturii. 83 II. aceste functii se norrnalizeaza.Conf'ormatia L areola normala a stnului. b. lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. L 0 h iiI e. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. Scaderii stimularii horrnonale. peste care se suprapun contraetii izolate. . Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. Cu toate acestea.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. 179. tesut graa. In faza de furie a laptelui. in asociere eu seaderea tonusului muscular. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. Un miros fetid constituie un semn de infectie .. 8:. Pe fondul de modificari vezicale din t. Mod i fie lI. muschtul pectoral.ingrijire personals dupa nivelul sAu. f z J Fig. exista 0 amenoree de lactatie. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. Capacitatea vezicii este crescuta. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. Odata cu revenirea t. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. In citeva zile. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. lnairae de a se ajunge la sondaj. ser §i limfa. 180. La 80% din mamele care aIa.5 -37°C). de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). Liwoluiia uterirui se dat. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. 181. care tmbraea 0 forma de contractie continua.uzei. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. Diureza este crescuta. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . aeestea slnt constituite din cheaguri de singe. 178. 173. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. leucocite. numita "mica menstruatie". prin disparitia hormonilor placentari. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia.oreste : a. Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. Fun e t i a 0 v a ria n lI. r i h 0 r m 0 n a I e. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. 177.. 182. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH).pteaza. care VOl' persista in tot cursul vietii. dar In mare masura ~i de factori individuali. Uterul revine la normal dupa 6 sapt. Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. glandular!. fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . mamelon.onusului muscular. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. ca ~i sarcina. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. Chiar la lauze care nu alapteaza. Imediat dupa nastere poate aparea frison. 56 . 3. 2. 176. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!. Pro e e sed e in v o l U lie. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. gJande Fig. la tulburari mictionale cu retentie de urina. canale galactotore. In mod normal. 4.. datorate ocitocinei. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. apoi devin seroase. 3.

. 2. femeia nu are scaun. pigmentata viu. care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. grupate in numar variabil. pancreasul.183. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare). d) Alimentatia. se face 0 elisma. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor. Chiar Ia lauza sanatoasa. 12. F. ea poate primi lichide dupa 4 ore. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii.. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. daca acesta nu a avut. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui".a foarte dif~rit imediat . Mult. copil sau de restul familiei.. inconjurat de 0 suprafat. steroizl! suprarenali. b) MAsuri igienice. .::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere.uza poate face du~ dupii. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \.\. de aceea obstetricianul recomanda.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica. ACTH. e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. Odata cu nasterea./ d~ lapte d~ vaca. Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con.za uneori I. cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri). Trebuie sa Sf..-' _ If I % I -~~ 7fJ . 85 84 .-:. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. precum §i de modul de fixare pe torace. dupa na stere. u z e i.ra. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara. Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi._ '. 184. Dupa nastere. 58 . De aci. pentru a sta pe scaun. numite canalele galactofore.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate.r. 186. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ .'£-". se aplica. derivate ale laptelui.. lii..-. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. Pentru igiena corporalii. de obicei. in general. mini. 10.._' ~ ~~~':. Pentru evitarea murdaririi saltelei. lnsul!na: 13. 11. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. o stare depresiva. Celulele acinilor elaboreaza laptele. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1. un laxativ. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des.f--. daca ajung pe mameloane . \". 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. Se '8:..'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil. . in conditii de perfecta sterilitate. grasos ~i de Iegatura. 69. caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. 15. un unguent anestezic. . Star e s psi hie A. laptele este oondus ill canalele mai marl. Familia va fi avert. tn timpul primelor 2-3 zile.~ r.. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. 185. iar restul de pierderea de Iichid interstitial). Jegat.in.. erect se introduce un supozitor. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (. unele suferinte proprii. dimineata. 14.a circulara nurnita areola._~~2::. in ziua a 2-a dupa na9tere.4' fiza (fig. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. stnt niste mici ridicaturi..e dintre. carne. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. t n g ri 1ire a Ii!. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. suprarenala. dorinta de a II V1r~. lauza scads cu circa 4-5 kg.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea. Este de do<1 / ' ¥.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare.~. In caz de dureri. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. care. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii. In cadrul curateniei corporale. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare").\ ~//I:2 /. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular.foT calmeze nervii surexeitati.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. Adesea Iauza este indernna''. dar eel putin de 2-3 ori pe zi.izat. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. Dupa revenirea acasa.~ ~_. In cursul alaptarii. 56). se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf.?-'" . Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici._. Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. tn ziua a 3-a.. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee.~zap. se aeopera plusul de calorii.. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul"). \ :::-y .. ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. peste de apa dulce. .. care poarta numele de acini.. Alimentatia va contine proteine (lapte. stimuli emotlonali.4°C va fi anuntata medicului obstetrician. Feme6 ile se comport.. 57).:g.e de Cll"'. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. pigmentat. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. Intestinul are tendinta Ia inervic.. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. Sint constituiti din tesut glandular. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360). iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. lauza va §edea mai mult pe una din Iese..ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor. Orice ascensiune peste 37. eu anturaj reconfortant. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala. a mamei. 58). stimuli audlo-vlzuali.. I~ //) . eventual. cLte('a zile._""lA. iar baie dupii.. este eronatU. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta..Y'~"'.y._.)a~t~:. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi. ouji) ~i vegetale.

epaturi etc. c) Dupa revenirea acasa. Alaturi de indicatiile de mai sus. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. care va face recomandarile necesare. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. Mameloanele se vor menaja cu grija. se pune 0 patura facuta sui. e) Menstruatia revine. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I). closetele. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. fructe). d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. Aceasta nu. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . unghiile vor fi taiate scurt. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi.i.Dupa revenirea la domiciliu. raniri. g) Munca in gospodarie se reia treptat. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. va fi ridicat ~i strins cu un batic. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza.imp). de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. fie printr-un sutien special. pudre sau lotiuni recomandate de medic. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. La domiciliu.). furuncule . Inainte de fiecare supt. mai receptive la infectii. sttnd in picioare. i~i va spala corpul de sus in jos. va fi examinata inca 0 datil. prosoapele comune . sutiene. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. cu tirnpul. baia. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. sutural. La picioarele patului. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). ~/~~~ JlC:? Fig. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna. pinza triunghiulara. sub saltea. piine neagra sau Graham. in caz de nealil. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima.amlni). Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. 87 ""'. In caz de alaptare. pe burt. fie printr-o esarfa. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. 59 Exercitii de gimnast. mama va fi instruita. f'isuri. apare mai tirziu. se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. care se rernediaza de la sine. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat. ce cade pe umeri. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. lnainte de plecarea din maternitate. murdaria de sub unghiile lungi.ptaminii dupa externare. In acelasi t.a. din motive insuficient cunoscute. Sinii. In unele cazuri particulare. medicul va da alte prescriptii. de la 2-3 saptamini. Murdaria iii microbii de pe comprese. este tnsi'i suficientil.a. chiar daca are sutura a perineului. b) Nu va face irigatii vaginale. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. Lanza este. in spital iii mai ales acasa.'" ----- ----- . De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. Compresele sterile se schirnba zilnic.anta. chiar tn caz de scurgeri. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). int. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. miere de albine. Parul lung.ala a rlinilor cauzate de nastere. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. cit ~i a sa personala. chiar daca nast. Gimnastiea are efecte favorabile. Nu se vor aplica dectt pomade.imp.ica penl ru I:!llz. mama I§i va spala cu grija mlinile. 61). Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. In continuare. Bandajele vor fi bine spalate. care a fost fiarta in prealabil. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. 86 187. ~ e 0 a 1 a rna m e l. inveliti in doua bucati de pinza.ptare. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192). k) Profilaxla infectiilor. j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie. calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. daca se mentine tendinta la constipatie. In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t.

alatii sanit. 88 192. In acest stadiu precoce. obiecte contaminate et.. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii. din punct de vedere organic. sero-purulente ~i urit mirositolire. iar starea generala nu estc modificata. numai in conditii . inrosirea si fe~r~. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat.a in pregatirea adecvat. Aceste forme necesita trat. punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig.asare a placentei ~i event.organele tnvecinate sall. cit ~(Ia domiciliu. pulsul est. umflate. b) Lanza Unga repausuI ori pe zi.i) Dupa 2 luni poate avea. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. tratamentul medicamentos nu mai este eficace. deci dupa externarea din maternitate. Vindecarea se abtine cu tratament local corect. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. 188. Solicitarea mamei . ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. la . tromboflebita).~ta. Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal.or de germeni sau de la vizitatori I). 59).lC). Cind :rena af'eot. Iebra creste . Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. 193.o. secretiile capati'iasI!ect purulent. tromboflebita. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn.:_p:!ma infe?~ia. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului. Plaga uterina rezultata din det. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. 190. 191. din hazin. Fle. dureroase.eaiuri de plante (tei.cre.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit.its sint durerea. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a). P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~. comprese reci.e acceIerat. Prevenirea mastitei const.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone. Frecvent. nu trebuie de noapte.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul. stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe.el. Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:. 60 . G i m n a s t i e a I u z e i. alte boll prce xistent. tesuturile din jur sint rosii. lauza e obligate sa se prezinte la medic. 0 noua sarcina.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia. anerme. prin admlJ?lstrarea de antibiot. timp de 23 sap. poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. Persistenta relaxarii musculare. Primcle sernne de mast. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala. mUlle\. abdominal a ~i perineala.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i.s\lcuri de fructe diluate cu apa. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. Rezultatul trat. Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: . sin. narn laptelui. 89 . inst. daca lauaa nu are perineotomie. . . r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.ament energic. Apoi.eriorul glandei mamare.. Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare. 131). senzatia de tensiune.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea.b. Pentru evitarea stagFig. infectii urinare sau ale venelor (Ilebita. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente. sunatoare) zaharate sa~ . mastita se manifests dupa 7 zile de la nast.]. . boala se agraveazii. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b). Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere.are. prin modificarea secretiilor care devin mai abundente.o] ori mierobii sint deosebl. Feb rap u e r per ala.ice .Banda] pcntru .pe calea singelui .ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia . dar e bine ca. a personalului medical.in tot organisITlui (septJf:em. Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139. l\'( a s tit a este infee\. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor. De aceeai aUt in maternitate. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena).ia glandei mamare det. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. In cazul abcedarii. P:oblema i_ntreruperii alirnent. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich.. 60) se poate s. sa stea in pat dupa externare. Febra in general nu depa~e~te 38°C. prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului . lenjerie . lohiile. 186 i).~ de agrcsrvi. a Boli In perioada de lauzie 189.

.c) pozi\ia pat va fi orizontala. Cele mai importante etape sint: . . Lauza nu-si poate controla Iimbajul. interpret~re fal~a a un or fapte. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism. i~i sustine capul. ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a . asezat pe burLa ridica capul. Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. halucinatii . . caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor.la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. ramtne insa constienta. .:uncucidere). voluntare.lauZle.. lntinde mina pentru a apuca obiecte. .are. tentative de sin. odata cu normalizarea echilibrului hormonal.Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari . La inceput. 196.Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. Rareori. sta in picioare sprijinit. Mot ric ita tea (vezi punctul 24). inlectii). Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare. El~ dispar dealtfel treptat dups externare. ex~cerbata in cursul nasterii. d) exercitii de gimnasticll. . compo~to. . Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat).. acte agresive fatii de prop. 194.mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. In prirnele siiptiimini de viata.in speci. b) pozitle corespunzatoare.:lUl cop~l (p.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin. acte de egoism. 193 bis. anemia.la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. De cele mai multe ori..a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric.la 8-10 luni : merge in patru labe . am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. In primul capitol. Acestea se tnsotesc de agitatie. neincrederc. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati.. . Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate. se ridicii tinindu-se de obiecte .la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin.ie culcat pe spate.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim.nu!ui ~i. . 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig. sa91 . . (vezi punctul 188). . tinut de miini. in dreptul oasel.. aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei.a . in 3 SUGARUL Fig. Pot aparea stari depresive grave.ucider~. la pi~io. 197.n!lzelpublene.la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii . Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare). Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": . iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea. T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de. 61).la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. la punctele 5-26. liniste. _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie. Per c e P l i a. 61 . .SII. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. . stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. 195. prin efortul de vointa al lauzci. Incetul cu incetul. mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit.al ~ . D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e. sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). In general ins a prognosticul este bun. . din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare .?r ~azi.cu lI~tensltate variabila.

acestea se rezolva rapid ~i eficient. -pa". in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). . mu~ca obiecte). Prima reactie pozit. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. tn determinarea siinatal. care. mtnii·ochL.daca cei doi genitori. unitatea dintre ea fji fat.rarnosi . 199. De la 3 lun. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. La 8-9luni irnit. pe attt vine de repede ~i de neprevazut.re?omin~n.). Se manifesta 9i in acest comport. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. Imita sunete §i gesturi ale adultilor.a (daca i se cere) "po.a. Lim b a i u 1. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic. Dupii 9 luni de sarcina. "ua-na". se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare.1mamei ~i pentru 0 dezvolt. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu. este. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa.rezindu-se tntr-un ritm relat.aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. invata sa-I}i cunoasca propriul corp. sugaru. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. t. 198. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice. din punct de vedere psihic 9i 0.este ffl.rea mare. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. . 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. Pe linga nevoile lui de baza. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite . ina doua jumdtate a primului an de via(d. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. pe clt a fast de asteptat. Bunicile ~i striibunicile noastre.iva 10. rude.(ietate. moage mediocre. respectiv tatal 9i mama.adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. In stadiul 10.dl. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. Inte1ege 'propozitii simple. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. a) In maternitate. suge. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. Astazi. sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute .are) este gura (linge. experimentarea coordonata: ochi-mina. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei.t react~i "n€ga. cu ajutorul gurii. Imediat dupa na9tere. nu exista motive de ingrijorare. Chiar in condiiii total [iziologice.e obiecte. Ie repetii. rupta de traditiile transmise alt. chiar dacii apar situatii neprevazute.tive" p~in pllns.~unete . ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. urmeazii nasterea.ament neooia de acticiuue. Mama ~i fiitui sint int. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore.arit. In felul. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 . dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii.diul lnconjurator. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) .1initierii. femeile din rnosi-st. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. Naturaletea.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). "da-da".ii I~ na~tere. care se continua de fapt Iii in primul an de viava. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i. observa de timpuriu obiecte ~I .le diferentiaza de alte obiecte din jur. prin sunete # prin gesturi. Ca un caz demonstrativ.impul sarcinii. pronun(a silabe ~i cuvinte simple. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. la masa . experimentlnd propriile posibilit. sint sanator. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27).i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare.or este nasterea. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i. ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l .f~r~r:tiate. mai nepregatits decit generatiile din trecut. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. Mai intii gingure9te. toate primejdiile de odinioara au disparut. Un organ important de ounoastere (orient. 201. "ma·ma". fata de pers~anele stra~ne. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). dupa baie). iar spre ~ luni pronunta . ci si pentru actul nastarii. Ferneia "moderna". sa-I delimiteze de me. Astfel. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. Manifesta p. daruir~e permanenta. "pa-pa". Incepe exercitiul.pentru scurt timp.r-o stare de airnbioza. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal. (dupa masa.ziua ~i noaptea .ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. acest. Al doilea eveniment hot.a.. au nascut copii fara incidente ~i accidente. Pe linga frica. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste.a silabe "ta-ta". psihicii Iji l11.ati. Copilul std in picioare. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. In preajma nasterii. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina.. "bolborose~te" cu saliva.iv constant . inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile).me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p. C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t.care a ajuns medicina.0torie. la intrarea in materniuue. mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic.g sa? foa.

JoSlbll ca aceasta indepil. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. Psihologic.-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'. de cele va mal rnulte ori.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. un mamos §i a pornit la liltroduce.pll. pe lntelesul virstei lor. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat.il.rea I}Itnnoirea mositului. pag. este I. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. Gin d uri pen t rue a s n i e i e. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. incep dm. Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar". . ~. 0. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. Totusi. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. mama. a fost adaptat la prezenta fatului. Din aeeste . vreau sa-i vorbesc". adesea. venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda.at! drep~ urmare. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le. . (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l). chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice.o mare deoeptie.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului.: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in . Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. Cindtratii slnt mai mad. 1967.).::a f~ce la strll.cel m~c". ~e spuna cil. Nu se poate ne.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser.G h tD ar naste. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. dar mama eontmua sa se "ingra§e". trandafiri verze etc. dar cu incepere de ~a 20 a. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. purtat in timpul sareinii ~i nascut . sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. ca ~i pina acum. i1 gidila. In aceste zile ~i in sil.~!1ta. a) Primirea frati10r §i surorilor. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. al}acum i se da lui "bebe".ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. care nu ~ie dectt sa mantnce. sot §l d~ ea insal}i. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat. Daca "bebe" este de ac~la~i sex. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. . la dreptunle sotului. orrce mama ar Ii mlndra daea . mai frecventa la biilat declt Ia fetita.izi. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta.. ca mam~ s!.".eda B:ltfel. soua biirhatului ei.. il ating. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla.acest mo~ent. Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. gelozie ~i nelinifte. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. Est~ inutil sa .a. daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat).Iacrlml de lauzie". De obicei parintii.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. in care adevarul nu ]e mai este ascuns. "sa faca in pantaloni".prescrip~i. Curind vin preparativele. "a~e hurt~ mare".un~ar~ sau un fratior".tervme 0 schimbare hrusca. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze.. din partea adultilor. tipa.be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr. fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. a anga. Irigider. Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202. 0 atitudine vlOI. b) fetitele (mai ales) cer sil. deceptie. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt. lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'".ta familie. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). I. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. de. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre.!. . a a~estel mttmplari. 11ClUp~sC. ' 203. acasa. ma~ mtll. eind vede 0 fiinta atlt de mica. reae~iile vor fi mai putin importante.. Tlnara f~me:e ral1l:ine. e~ se aprople mereu de "bebe". Aceasta modificare biologica (hormonala etc. in astfel de situatii. Glndur~le. .dm nevoia de a-i provoca reactii.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. sintem de parerp ° 94 95 . d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei. ca~e trebuie .. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. pe care-I privesc. preparate de _lapte ~ndustriale.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme.m. Ast~zi. indiferent cum.gB:lllsm~IUl mamel. El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. neputineioasa. ~lgr. .~e?tru frayi ~i s~rori. dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co.i?i. ur~ez~ . se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. el. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. o~.a~~ere. masma pentru spalat rufe.adesea se adau~a u~ pat in camera sa. nou. Intre 1 ~l 2 am. vada foarte' bine ce se sch~n:.lJlle ~tregll fat?IIll sa.de neinteles pentru copil. iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~. copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. In mornentul nastern lI.ptaminile eare urmeaza.tor. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. daca plasamentul s: . copilul est~ putin derutat. Pentru un copil sensibil... Se intimp]il.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. 1 " ~ Trad. De IUn! Iii luni de zile.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul. In plus. Un frate mai rnic.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a. Editura pentru litel'utura. despre rnodul cum este conceput. Vianu. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm.ha Ia man:. pentru a-I anunya noutatea. b) Revenirea in Iamille. c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita. C?pm. Acum incepe rolul sotului-tata. ceea ce atrage adesea. Este mai simplu s. Imprejurarea aceasta.. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. primarul Johann Wolfgan~ Tex. presa de fructe etc. c1nta. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze. l?aca va proc. ehiar daca a devenit i}i mama. chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa.

va =: aranja ~i eompleta mobilierul. in loc de a fi stimulant. izolarea este mal putrn eornplet. ea viitorul tata. sa fie prea nelini!. insa. eu totul legitima. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari.are ~int adesea de facut intr-un apartament.a trebuie sa stie ea. buni~i etc. familial destins. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii. 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . est~ ?llle ea t~tal.a.~rintilor. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor.orul copil.e din cauza dezacordurilor din familie.parmtilor. aplicarea de substante cosmetice ete. cu un mare adaos de griji. pastrrnd o atitudine distant. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . dnd fatui "mifjca" prima data..a sa se Inchida in singurat. un e a" tat a 1 u i.alUl est~ de eolaborare. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta.n eoneluzie. uneori ridicol. d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer.a impartafleasea indoielile. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. Un m~c dar.a . In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. casatoria a intrat intr-o nous Iaza . s-o lini9~easea. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie. cu avizul tatalui.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare"). Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. ~i agreab ila. Aceste reactii normale. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. se . Adesea.atllor. la rtrulul lor. cit f)i psihic.~tere. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa.). Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. In primul rind. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza. se va vorbi copilului cu moderatie . Inainte de na. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. cu un pui de om adormit ~i pllngaret. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care. Rolul !a~. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!.. a) Inainte de n8. Chiar In astfel de sl~ua~li. 8~-i insune siguranta ~i optimism. Tinerii p(trin/i. femeia. I. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. sa redevemm tineri. Este hine.s in present participarea ca . mal ales fetltele.t1nga_CI. odata eu verurea primului eopil in Iamilie. s. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''.ate Ij~grijulii. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina. la rindul ei. sint impuisiuni irnposibil de controlat. despre viitorul "bebe". este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile.til la tr~nsrormarile e. adesea insa tinara Ierneie este nevoit. d) In timpul aHiptarii sugarului. In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. Daea mediul familial admite pe viit. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil.).utm. tatal este prezent numai fizie. mai ales emd aeeasta luereaza. in momentul reintoarcerii din maternitate. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum . tenun fratlOr.at.tit 9i sa ineonjoare. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala.te B. ce au loc chiar In prezenta parintilor . de preocupari . sa fle un partIcipant actlv la preparative. de a~e::nene~. Pregatirea camerei se face "in doi" aau. EI are datoria sa coni. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor.a . ceea ee este mal trist. EI aju. partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. Bunicile si.a pe ale marnei. In astfel de cazuri. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. Cmd copilul este prea dOI'lt. eel putin. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei..nt obligate sa. ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. nu-si gaseflte rostul si. tIl masura posib~ht. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. cadere. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. ' Din partea tatalui. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat. rolu. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . . So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. 0 trateze pe mama ca pe un copil. ci al intregii vieti a celor doi partenen. :~4:.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. Ai u tor u 1 bun i c i lor. rasturnarea cosului. de . obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. deopotri.Ietatea moderna. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. datorita dragostei pe care 0 poarta.a. Nu se poate nega ca abse nt. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. se intimpla. sa crestcrn cu copiii nostri. administrare de alimente necorespunzatoare. "M i S i. Din pacate .l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. 91sperany~le viitoarei mame. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic. e) alteori (mai rar. EI are un rol de sustinere fata de mama.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl). Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului. Sotul va trebui a§adar. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. gravida nu po:. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. din ce in ce mai m~llt.. Clteodat. fiind expus la accidents (suf'ocare.odihne~te-te. aUt de angajata in soe. cu atitudini Iji gesturi ce imit. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. sint preoeup. printr-o prezen/a discreta. 205. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman. atit fizie.'1tere.a de eel mic atitudini prefereniiale.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. Orice tat. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare. Aceasta 96 97 .ribuie Ja cJ'earea unui clirnat.r . b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare.

Dar.erea. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina. tetme etc. sapunuri. Orice lit igii se vor discuta deschis. in maximum 3 zile. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei. Ei nu VOl' 8ta mult timp. Viz it e I e. Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite.!. ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. adesea suprasolicitata de alaptarea. caciulite.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului . Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal). In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". ~e a-l siiruta. botosei .lista de mariaj". Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. . ?e a~em~nea. chiar acceptind unele compromisuri. fie [erma peniru. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile. 207. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni . b.r daruri in mai multe exemplare. pudra.recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. daea slnt mici. a) IJa maternitate. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. fac placere 9i sint Ioarte utile.bunicilor) de ~-ll~w in braie. .' pr?soape. . iar pe de alt. .a par~.ode de ingrijire a copilului. daea acesta U "l'eeunoa~t. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. garmtura en scutece. trebuie sd. Pe de alta parte are un psihic lahil.i alte persoan~.~rainice .corda incredere mamei.cu masura §i bun simt . tandrete.cit ~~i putini. 208.juca" ell el. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie .. adaptindu-se la noile met. Ii Jua11 drept arhit. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului. evita. cu enervarea mamei. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. In Iocul unei per. cresterea nepot!lor le . bunicii sa. biberoane. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent. scutece adsorhant~. deosebit de cel din maternitate. deoarece ele inveselesc camera. . ei 0 fa~ tot_~e~una.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l". Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra. dupa. .a116. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!. Nou-nil. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de.va a. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati. 8coa~:~e.onet. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. Deahfel nu e permis . ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti.caruClOl. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt. Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate. Clllar daea este singul'ii in camera.ce!:. oferite de el . Altii se simt superiori prin faptul ca . La epuizarea concediului marnei.a ca bunicii sa respecte. Mama nu va capitula atunci cind are drept.' . un colier. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama.da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. au niste opinii bine st. a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n.pe al mamel. !n en.lid. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa.e . La rindul sau.cumulare~ uno. 206. c? dragoste ~i pasiune. trus~ de toaleta (~efle. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe. primele f'lori din camera VOl' fi.' care. nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. na9tere.. .scutul \'H ]1urta numele tatillui in ..ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii. orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. lar pe~tr. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te. co~turr:e nationale etc. AsHel. Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii. un eeas etc. . iar in caz contrar . 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e. o· scrisoal'e va face tot ailta placere. Este bine ea fIorile sa nu fIe. covo~re.). .Soane straine. rudele aproplate s~ mf?rmeaza . na~tere. De asemenea. se obisnuiesc greu cu inactivitatea..I'l se fac~ o . oricit de binc in/en/lonate. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori.s de p~rete.~tre generatu.n. patul'i. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare.e. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile. a. . a interz ice un astfel de comportamcnt.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot. sa suga mai gl"eU. ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. psntru a nu deveni suparatoare.'... prea nurneroase sau prea mari. caditii.maIlll1a de spalat. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase. inclusi~' tatr'ilr~~ .sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. de na9tel'e". Orl?Jt de priceput. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a. b) La domieiliu. Mama este noua in 1'01. i9i ad ora. un de s-. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. poate duce la transmiterea unor infectii.nllxer. creme. Mai recent. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor. in ca~rulv uI!0r :tr.~u experier:1a".amlhe. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere.dar cu condit.).e fructe. p~esa d..ele stabilite de parint-i. •. multi bunici. _. fie Ia Consiliul Popular.a. Aceas~a. A~a cum pe alocu. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. p~nslOnare.e". . ar Ii iluzoriu de a se astept. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii. pe U.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. se poale intocmi 0 "lista. jach_?te. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare.. ° a 99 7· . cintar..!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. ~oate nor. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. pot Ii tot alia de stinjenltoare.e Jegaturi_le .produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11..i . de a ~e si .u rudelemaiinstiirite:frigider. Medicul sau sora de ocrotire v~:. nu VOl' ~i liisa\. Dealtfel. Ca orice incepiHori. bunica . forfecuta de unghii). sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics. nit r uri I e. :Mama.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. Viz£telc. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot. fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e .ate.abilite. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului.a ~i de bine retribuita ar Ii. Atitudin. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor.

tipetele din primele secunde constituie primul sernn . chiar de la inceput.orii (plamini. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt. rinichi) ale acesteia. in general.erina. adapt. stufos. Bebe etc. 'I'raian-Decebal etc. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite . de culoare inchisa. ele declanseaza prima respiratie.ia I'espil'atorie). pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. trezit din somn. Potrivit Lraditiei romanesti. reunite. gelat.liridicole slnt prenume ca: Mannix. in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta.raut. Dupa nastere. totusi. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. In sf'irsit. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. Popescu. traumatisme. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar. pieptul bomb at. Iicat. sbtrcita. 1 9i punctul 12). Citeodata parul este destul de lung. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne. Nast. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. ulterior se dest.ar t. pe acee~i cale . Pele etc. ca miinile de "spalatoreasa". chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . Produsele de metabolism erau tndepart.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium). arnintind de pozrtia din uterul marnei. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. a) Parul este. prin aspirare a cu ajut. atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol.). surprinde. Georgescu etc. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. Nou-nascutul. 210. pie le ).area la noile solicit. 101 100 . apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. 212. Se remarca adesea. est.lndu-se la 0 temperatura constant.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. unele infect ii. PrimeJe tipete impresioneasa . de toate traumele mecanice . numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar.e din organismul fetal.a pe unele marne.re rninunile vietii.inde). gros. 215).ia circulatOl'ie). prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici.i excitanii (tabelul 3. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii. unele medicamente (anestezice. ingrijiri in maternitate 209. malformatiile pulrnonare. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina. narcotice) administrate in timpul nasterii. Colombo.1.ari se face fara nici 0 dif'icult. aplicarea de forceps. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime.at..at. obstruarea cailor respirat. 0 data debarasata de stratul de grasime. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. Iunctiile dif'eritelor organe. In momentul nasterii. depasirea terrnenului de gestatie. diabetul etc. sau nurne de personaje politiee actuale. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. ca nou-venitul pe lume este sanatos. este mic. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. Vederea cordonului ombilical lung. Plna acum el era protcjat. nasi. In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar). rip c) Nasul. d) Gltul este scurt. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere. Expresia fetei poate sa se schimbe. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare . angajare anorrnala ~i expulsie dificila.a. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. La cei mai multi dintre nou-nascuti.ochii albastru-deschis. 214. mifjcarile respiratorii (funci. Alteori capul este complet che1. in mare masura. Tinel.ii era nsigurat de catre placenta. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului.are la viata e xt.e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR. bataile inil11ii (func. tonu suI muscular. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii. se poate afirma ca puiul de om est.e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere . dezvolt. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor. $i mai penibile !.inos. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si.. incilcit. lmpestritat de puncte albe-galbui . imaturitatea centrilor respiratori. ptna Ia depliria lor inflorire. lucru ce poate fi definit ca una dint.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. Acest prim aspect Inspaimlnt. Cu toate acest. care a imaginat aceastii schema. turtit. b) Ochli. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata. extraclia prin "acuum. iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. stares de sanatate din tot restul victii. se VOl' dezvolt.Alegerea prenumelui .a.). daca nu se iau masurile necesare in timp util. el nu ar fi in stare . sa nu duca la ceva ridicol. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. desouamata.ea.ransmis de parinti. Aportul substantelor necesare viet. circulara strtnsa de cordon. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. S-au propus diferit. faringe fji nas. adesea. Cu patrimoniul eredit. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. Puisor. fara ingrijiri cu tot ul speciale .erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i. lucios.e .. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului.\. pozitie vicioasa a fatului in uter. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. Incretit.) est. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior.

t germe~.ece incii.orul unei sonde sterile de polietilen. apoi se va lega st. daca icterul CJafi chemat medicul. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. De asemenea. care iritii pieJea ili favorizeaza . atinglnd uneori 3-4 em in diametru. Cirul icternl apare din prima zi. Dacs.re nou-nascutii de ambele sexe. se maresc. _• .tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene. Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod. i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului.1)1 fosele nazal. risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent.ata.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e. extremiWlile se flecteaz.liei de nou-lH~scuti.il!tr~ prim. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig. cu un [r rezistent de nylon sau matase.a ~i a cincea zi de via~a. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile. extinderea inflama\. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz. va h inreglst.iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . va fi sectionat dup a termll'.:l in l?ozilie ?eclivii int. brl'le so Ilccteaza cornplet. re::liz. La 3-4 zile dupii nastere. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila..erilri vaginale sau a aparit. ro~eai.Jzite.a~ez~du-l eu cap. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig. se ya aspira dm no~. prius in~re doua pense.Tabelul 3. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. respectarea repausului nou-naseutuluij . Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare. inca insuf'icient maturat. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt. Aeela~i substrat hormonal. este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. b) Singerari ~i secretH vaginale. Ia aproximativ 40% dint. 220. 215. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n . exIremiUitile albastro Neregu)'ate. rniscari act ive 1'ip:1t. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete.. C r i zag e nit ala.. Cea mai frecventii este criza genitala. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie.~. Cor?on!1l.alit. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape .rins..1 incornplet Slrfmbii. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit.iei). care se manifestii. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi).r-un unghi de circa 15°.cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut. . 218. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat. 221. Identrtatea 91 greutatea.fIca dm nou sesul. ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces.este Ia baza micilor sin.amtni. c) instalarea secretiei lactate la rnama . la apasare. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol. b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare).e fi prelucrat.-t exa. In a 2-a .iu-nascutilor. este intens ~i rapid progresio.ombiJical_. slabe Rare. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort. 217. sticle cu apa c~lda). Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin. Dupi'i termometrizare.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). care este in medie de 6% din greutatea initiale. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t. Cind coloratia galbena este mai pronun~..a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului. ' ~~3. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289). Se ":01' ven. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao.. in condiiii de steriJitate.rat in registrul sec.a la nou-nsscut. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal. ~fentinerea temperaturii c~rporale . T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. cavitate a bucala. a) Glandele mamare.face uz. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. dar daca se stoarce glanda marnara. temperatura rnediului inconjurator. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. aceasta se mareste iji mai mult. . Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema.: ~se. e) st.at . glandele mamare se inti'iresc. Icterul este mal mtens pe 219. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe.se. care se aecent~e. 62). mern.aza . nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. 216. 214.are~. leueoplast.1.. 62 . cu limite extreme intre 3% ~i 10%.ate.utece inci'ilzite in preaJubil.e c~ ajut. cal. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt.

printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos. mama epuizata prin travaliu). E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv.i.). pe larg. In ultimul timp exist. De multe ori. 224.a alto tulburari generale (febra. sudatie. de dinaintea sarClllll: D:. In cazul unei aliment. Mama trebuie sa inteleaga. la 1-2 zile dupa aeeea.din mucus. b) Seaunele de tranzitie. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. f) in cazurile grave. Starea generala este buna 9i nu se constat.i prea. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. Apare indeosebi in sezonul cald. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat.1: eea mai pretioasa. pe palme 9i plante (talpi). regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. iar mirosul lor riimine acid. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse.tie ea. cu ochii lncercanati. administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore. Uneori.atii. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38. Este constituit din eruptii variate. La sugarii alimentati natural.a.ihraneasca sugarul la sin.a 5-a zi de via~a. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. epUlza. 222. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. Pentru crutarea mamei. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei.se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a. aportul insuficient de liehide). se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului.e ic. Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. insa. Ia unii dintre nou-nascuti. de rnodificiiri ale starii generate. acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament.. ele disparind spontan. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. se aplica pulberi inerte (talc). Cind vezieulele se usuca. Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :.. in decurs de cite va ore. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. zonele descuamate reprezinta. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. Aceasta descumatie poate fi discrete. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei. truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Un mare pediatru suedez (\. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule).i pentru mai tirziu. prezinta un plins ragu§it. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". urina. in citeva ore sau clteva zile. uneori cu mucus. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. se lipesc de scutece. protejindu-l de imbolndviri. iar la cei hraniti artificial. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. in paginile urmatoare (punctele 238-268). mai ales pe trunchi. s~. Alirnent. sticJe cu apa calda. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. 104 a) Colonizarea intestinului.atii exclusiv la sin. descuamatie lamelara).i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita). dupa eliminarea meeoniului. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. c) buzele stnt uscate. in flora int. care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 . ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. pe moment :. urmatoarele. Daca descuamatia este foarte pronuntata. ca 9i din motive organizatoriee. Allrnentatla nou-nascutulul 226.a cu incetarea alaptarii. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K).est. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte.le :. b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. rezultate din digestia primelor mese. Alaptarea prezint. de [ebrii. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. dacii dore:. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune . Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. S c a u n e I e (materiile fecale). sub forma de scuaIl_1. roeii. grunjoase. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a. asemanator cu acetona ("mere putrede"). asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. Iipsa de pofta de mincare etc. se formeaza cruste. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. sugarii devin palizi. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. ca pete rosii (macule). se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:. 225.are (copil prematur. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii.a 0 serre de avantaje pentru mama. uneori verzi 9i explozive. d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. Intre a 3-a .inalji domina bacilul biiidus. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. Excesul de caldura. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente.iva").ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie.ta dupa nastere. 223. de culoare verzuie. Dupa nastere . prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu. coli. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. uterul. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. traumatisme obstetricale). in fi§ll man (lamhouri. Sint dense.

are exista . In momentul clnd gura est. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra. evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). nu cunosc "meseria" suptului. . Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei." deschisa. in plus. 227. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. acestea sint hine venite. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet. MlI'C(.antlcorpl antI· poliomielitiei. dige~~iv:. . Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. Secretia lact.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului.e structural dlf:l'lta.t . Totusi. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals. Septicemiile ~i meningitele cu E. 1\1. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:. deci. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi. 228.ru toti nou-nascutii sanatosi. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta.ra apus~ana. iar altii voluminosi. daca este posibil.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. 242). . este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio.a predispozitie mostcnita. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului.ate.o~llnul. alW nu deschid gura.ca frecventa ~i gravitate . survin mai tirziu. afara din gma. de preparatelaindustri~Ie de lapte. In timp ce alapteaza. Mai degraha este yorba de 0 anumit.at. Primul supt este adesea dureros pentru mama. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt. eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:.a (miinile. care secreta cant. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment. . Mama este dat. de IgA din ser . ce. Laptele de mama con~ine. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. _ Pins nu de mult.it. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite. compozltla lapteIu! de.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241.Il vn:1c.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn. Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. sin.diti~na1~ f~ptu. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }. . demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. mama va impinge ~i ret rage 107 .scutul adoarme. mama se modifies treP.etabohsmulUl ~i aparatului renal. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte.se nasc anual tn lume.{n afara de cUeva ezcepiii. Mameloanele sint foarte sensibile. slnt mai rare la f'erneile care au alapt.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. Bolile sinului.~ultu. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. ~i I:I'otei'. lactofel'lna ~i factorul bifidium. fie boga(i.arii tnsearnna. Daca nou-wl. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. ~ontactul . El este absolut La fel perura toii.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve.a prin alapeste neintemeiata.cu. Actul alapt. !J:>. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. aUt in strainat. prin:. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. Este cunoscuta dif'ererrta ('. multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc.oare sa fie curat. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. cil.tat. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. In sfir~it. clinice I}i de laborator. intrucit.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama . ~i Ia noi ill tara. c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. fie saraci.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . armonia oieiii de [emilie. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. r i i. }n primele 60 zile ale wietii sugarului.de Hsemenea.l~lare. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic". daca este evitat. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial. . marne] sf~le.atiei artificiaJe. cu ~esut grasos abundant.a Maiorescu). consolidarea rclatiei marnacopil.l cii. secret. ' 229. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!.ocilor 91 pneu:nococilor. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive).a supraalimentatia. dar nou-nascut.e. Orele de supt sint acelcasi pcnt.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate.care est. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii. Teams Iiciala. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare. Ca timp fii cheltuieli insa. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. ci §i de componentele sale enzimatice. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. m.

perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: . iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. a 7 -a zi de Ia na~tere.eri. este bine ca uou-nascut.uali ta teo Dill a patra zi. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt.ulbure seros. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc.lcl de situat ii.'\l'a indrumari corecte pent. duratii. dar hot.cantitativ. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc.urile din pr imvle zile PUll.. De asemenea. Daca nou-nascutii nu VOl' S.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. au disparut. d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul . ei nu VOl' fi foryati. In plus.area in primele zile de viata. Practic 9i psihologic. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f. In plus. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta . scutece etc. In trecut.G.amlni dupa nastere. Mai lnt.ru scade t. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede.l suga la uncle rncse. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos. preferind sa doarma. Supt. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204).). . in tara noastra.).ului va fi marita trept.i lactoglobuline.a supt. F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e. Inccpind din ziua a patra . ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). Inainte de instalarea secret. La inceput. 0 proportio mai mare de proteine din zer . cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.uri fixate de medicul pcdiatru.rul.cornparativ cu laptele dofinit iv . e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei.artt. alaptarea va dura acurn 10-30 minute. In prezent. care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment.ru noua misiune a marnei. nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt. dar in mod inegal. Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. legat.iei lactate a pare colost. c) dad. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos.i rapt.a mamacopil.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile . s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. est. daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. tatiil este dater ca.'i la plecarea din maternitate.Va apela la 0 ruda apropiat. ce doze. f) dadi a fost vaccinai en B. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy .a tia mixt. pentru a se rea liz. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\.ul sint adusi cit mai repede in familie. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport.ru depa~irea picdicilor ivite. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese.C. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. 230. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile.irz iu (a 5-a.Pasnic. infectii respiratorii etc.. Instalarea secretiei lactate. Nici in a doua zi. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut.at din a 5-a zi.oate cele 6--7 1118se. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului. Colostrul contine. Chiar din a doua zi. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui.a cineca. vlscos. Colo s t r u 1. taud :ji mama.lactalbumine \. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t. de multe ori rnai t. de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului..).ura perrnanent.). toti copiii se nase in maternitate. care este un lichid gslbui. pu~i la sin. t. 232. se face intre a 4-a 9. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon.deauna astIel.a larca secretiei lactate.ii . 242). mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. infeotii stafilococice cutanate. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. Datorita aeestu.. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. la na~tere I. nu este delco anorrnala 0 astf'el de event. va lua toate rnasurile pentru excludere. in mod normal.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . uniformitatea mediului Inoonjurator. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate. Cei doi parten.ul sa suga din ambii sini. Daca totul a deems normal. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul. de multo ori. .rcptat. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial.atea de colost.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. Durat.a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt. ' . Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o. Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.a sa u ar·tificiala. cantit.. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui). ' . . secretia de lapte cre~te treptat. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. de ee). eu cite 70-80 ml pe zi.

Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .nar v(..numarul de telefon al salvarii sau al cabinet. cind este culcat pe burtii.ire.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice . din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii. Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: . chiar daca unele par sirp. . en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale.atea unde ajunge cu sugarul. copilul oste. ziua in care a "tinut" capul. St ai. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot. cum sa Ioloseasca bugetul familiei. ca medicul "raspunde de copil".abil. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul. medical({. sa alba.l'ii in spital.icc et. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu.ia.l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire.i mp. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc.ul nost.a 111l11J sugar. scorul Apgar. cu 0 voce calcla.. Sugarul doarme mai reJaxat. mama a fost luata In evidenta de cat.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine. Inerederea in medic. . pe miisura ce-i yin in minte . va fi tngrijit en calm fji.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. In localit. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire..!joe caloric". ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'. dezvoltal':'a mut~n. va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational.ey pSJh]('i~. primel« silahe ~J cuv inte P.~te.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire..proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie . aceast. luare a de rni\. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l. a mrdicamentPl. de aceeayi persoanii. niciodaUi pe spate eu fata in sus. . eruptia prirnilor d inti ct c. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul. planificat. daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st. ca si inctiperile cu fum de tigara.vir.c. I':51 p n:'c(.it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat.at.re s-a niiscut. Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise.nar.JDHrJl B. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. de lini!)te absoluta.ire de orice schimbare a domiciliului. Acestia VOl' da.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii. prynul.lii zilnice.o]' 9i.sanato~l :'01' fl d'. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 . Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar. claca regurgitpaza sau varsa. in acelasi car net.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente]. daca acceptii. imbril.ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa.arile. Pe coperta caiet. cu t.re.medica]e. 236. indicatiile corespunzgtoare . Chiar dacii este sanat. So m nul. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca. dar pil.l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial.os. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta". Este suficient daca mingiierile. datele la care s-a ad ministrat vit.o la.i.(. o marna tinar. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga.e imbolnavire eviti\ cat. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil.). calire prin ar-r. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. .ea in ea.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului.re sora de ocrotire.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot. la dOIlllG1hu:. Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar.a sinceritatea.' l~lr In.a conditie de baza este lndcplinit.C. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. de confort fji de aer! 235.uJ'] In primr le scrnne (I.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei. considcrind'..oat. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. Conform legislatiei noastre .ple SHU l'idicole. mama va nota t.ur. pe eft posibil. flP?al'~ pensar de copii. .orial. avlnd grijii de a nu jigni. .arnina D. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest. infa!)atulUi 9i alimentai. de la "t. de respectarea programului de somn.ast rofele ce pot survern in e xistont. nl diq.a internil.oate intrebiirile. Orice copil.aria. In acelasi t. Bucat. medical. orice copil tl'ebllie .a 9i urrnarit. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n.ere. t. zlrnbct. 237. 234.). Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. ~l a drninistriirii primei doze de vit. orarul rneselor. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta.I'Onuntate.area normals a sugarului. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar.ru a acordat gratuitatea asistentci .:enit. data VHCC. vaccinari.... maternit. sugarn . Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:.iei. .i de a solicita asistenta. oricit de siiniitos ar fi. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. modalit. b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii.a mina D etc. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot.impul . lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. cind a stat in sez ut. _cohcJ!e 5e calmeaza. pentru ca sugarul sa fie luat in evident. De altf'el. . "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b. .. iD~a inainte de nast. SOHre 9i pxcrcitii Iiz. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie. cum 8a-~i aranjeze casa.pediatru ~i de sora de ocrotire. Mrdicul va urmari grcut atca.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.

Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului.alit. La Berlin. bolnll\'icios).ii aliment.a. 112 8Mama III copllul 113 .at. cit 9i in strainatate.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa. lnclt in multe regiuni mortalit. La timpul respectiv.ea pielii.i diareele erau at. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt. mort.ati i sugnrului.imuleaz a act ivitat. De aceea. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive. Acest. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). ale soldulu! 9i membrelor inferioare . 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. In afara de unele eazuri bine motivate.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). adesea fulgerator. Din 8 sugari internati in spital. pentru a trai iii a se dezvolta. Vezi punct.a va fi incheiat eu nasturi. se va aerisi ineiiperea (fie m ut.reze iii sa-iii autoregleze temperatura.ea st. daca sugarul este pus la sin. AsHe1. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226). A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol. Aceasta poz. G e r men i i din I apt e.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet.atistice arata ca sugarii aliment. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. In maternitate. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special.sln era de 15%. iar in pat nu e xist. avind in vedere pericolul de strangulare. Aeeasta constature era valabila at. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. De aceea. abcese etc.atie. ruort. I nainte de a culca sugarul. mortalitos = = mortalit<lte). cind este nevoie sa se administreze J.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct. Copilul doarme linistit a t lt ziua.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent. at.hee lichidele refluate din stomac. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama.a pat. In timp ce a sugarilor hr. Laptele de mama este practic steril.e tice pentru dif'erite virste). pe motiv ca sugarul se "sufocii". Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte.i 1a sin.apte muJs.istica morbidit. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei.ul 301! Allrnentat!a 238. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei.a. Teate studiile st. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui. In situatii speciale.indu-I in alta carnerh.).lni\i art if'icial era de 85 'Yo.ist. Constatarea ernpiricj. morbid"8 (lUt. 240. De asemenea. mai aJes in mecliul urban. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). probahil. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina.impul no p ti i. in aceJa91. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau. laptele recoltat de la marne se f'ierhe. asa ca aceast. seca~ lcste. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. acest. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. U90r de sp alat. stat. mssurile de prot. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. in 188?.atea sugarilor alimentati Ia .ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata.lt la noi in tara. cit ~i in t.at implica pericolul infect. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor.ia de Imboln(l\'iri.a o perna de puf. aproape ca nu exist. S8 Iltie ca Ja orice animal. [aeuta de catrs unele marne a avut.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('. In plus. Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or. pe cit posibil. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat. in urma diareelor acute. cit 9i cu cadrele medii.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. la Munchcn. suf'ocarea este imposibila. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit.atea copiilor aliment. Am intimpinat dif'icultiiti. cind am recomandat aceasta. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. i Cu decenii in urma.oreaza in mod Ycrtiginos. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. Singura e xcep tie se int.urica este suficicnt.it cu marncle. Tulburarile de cr89tere \.uri. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini. de asernenea. legile naturii. propor\ia de deccsc.arii. care sint socotite acum clrept cauze principale. 237 b i s. In anIl118?lt. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. dcctt hran it. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului.ale ~i occipitale. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. propor\. LapteJe de mama recolt. Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama.a int.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st. fie prin intermediul unei eamere vecine). laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. circulatia singelni si toate procesele vitale.ati natural. au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial. 239. pentru ca aJunge 1 2 (lat.

e~ lll~tale. int. pe linga lndeminare.. MO~lv. Alimentatia Ia s~n prezint. dnd. nu inghita aer.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn. se :~r ~oli stnii prin muls corect.epind cu dreptul. Intelegtnd prin aceast. agitatia. dlIl comoditate. .e obJ~ctrva.e important sa nu se t. tiei lactate.armonia "[{'iii de [amihc. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc. In astfel de situatii. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. mai ales. Cea mai neini [iat. imedist dupa Iiccare supt. §·i encr. in perioadele crnd mama este treaza.dorin/a \\'i (Joinla.a nu are putere sau "nu stie" sa suga. cu sau fara avizul medicului. Intr-adevar.legal postnatal. Orice nou-nascut normal cxecut. indolent.i nou-niiseutul trebuie sa invete.ici de lapte. de-c: JunguJ ~ult?r luni. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte". 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest.a.: . In primeJe zile si chiar mai tirziu. S~aderea numar~IUJ de m. mama e st. pent. Intre mese. cei mai importalli. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii.itatea de lapte necesara fiecarui copil.sa nu adoarma la sin. Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti. jar data urrnar toare cu strngul. lll(. din sinul mamei la copil. pentru a h complet golit.area eforturilor fizice.iareola. Usor de spus. practie..ire este datoare sa viziteze frecvent lanza. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor.ii.a se da compleiiirile de lapte sau de ceai.l'ii.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce".ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.. evit. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama.2. pastrarea re pausului In pat. Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. daca temperatura copilului sste sub ~7. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij". angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret. curat Iii sterrl. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}. . Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it.:)a sorn de ocrol ire. daca urineaza mai mult de .arntnt. este Ioart. Acasa.z.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm . 0 lipsa total a a secreti~i lactate. mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml).ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii. _ sa-~i ga. Daca sugarul este linistit. daca secrctia de lapte nu este suficienta.ii/area su{letca.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t . Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont.4°C (rectal).data un. . VOl' pretlDd~.atiei artificiale.easea singuI' poziiia corecta a capului. Limit. alaptarea creeaza a legatura mai t.) ori in 2/1 de ore. vizite. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . 114 115 .. rniscarile normaJe de supt. Sora de ocrot. . Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara.re.ru a evita aparitia "febr8i de sete". Ccnsum at crud.it. hre9.mini pina reuge. la nev oie.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea.u fe.a de Ja 0 masa la alta. ascund. este necesara 0 lntreaga .mew . Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu. Flecare eopil are de pe . de sperante ~l d.e dat. s-a introdus un preparat de Japte sau ceai. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant.reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru. E~otiile ~i grijile lega~e. nu este necesar adaosul de Jichide. in cont. gurii ~i nasului.ecare supt. citeva zile de viaF\. .ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp . . nil mai ""rea sa traga" din sin. copilul va fi pus Ia ambii stni.. De asernenea. motiv de a renunta la alaptare. ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i . alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa." nou-naswW1Ul: la Srlpt. cresterta ~. Marna 8. "ml-a plel'lt laptele". .:jwtco. .direct.a a aJapUl. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul. enzime) lmpotriva unor bali. alimentatia core eta ~i. de incer tit udini.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw. U_n1C pe~~r. Aeesta poate suge cit simte nevoia. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului.~e. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni. . . Daca acest. Nu exista. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C. de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a. In noian~1 de griji.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I).. La iesire a din maternitate. de dureri. cP]'e este datoare sa /.e. nou-na. pentru copilul sau.at mai sus (punctul 227).area constituie. griji ~i cheltuieli.inuare .sa adoarma imecliat dUDa aeeea.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei. mereu modificata de progresele actuale ale medicinii. . Pe plan psiho-emotional. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. 24.so. . dupa un orar elastic. _ co 71.).)'( il:Tlcio. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate. _un mare sacrificiu din partea marne I . unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga. sa-i organizeze programul.CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare. • .rain ica cu copilul. iar secretia lactata nu este complet instalaui.a : . pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment. Asa cum am arst.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel.~tiinta". . de pe acum. in sfir9it. de a c!iipta. concentratii ~i adaosuri. tram a tlt de intense ~l de Impart.rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf.c sa suga c. .a ~i ur. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru . . s-a constatat ca 0 mare p. excursii etc. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa. .e. "tehnica" corect. _ sa "termine repc.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. ' Din punct de vedere practic. Alap t.a este un simt.:Tnentmerea sccrc/l. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre. Sugarul va Ii pus des la sin. alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i.. ~e fi. lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init.puncrell regulata a slIgarnlui la sfn.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale . Iieoare in Ie lul lui. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio.sa prinda malmdollul ~. ' .oreet.i li1n\. alternind ordinea cu care Sf' dilptea.icorpi. asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani..

isf'acut nevoia de sornn..do. marna va muIge restul de lapte eu mina. fara "asiste'nta" Iii "consilieri". 0) Dupa a 10-a zi de viata. c~r~. pune nou-nascut.ru ca t. sust.tor~i mijlociu. Nu se ung s. . I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig.ingurii In camera. 64 .u-nascutului. eu spatar (nu pe marginea patului).e) [n t. tinind piciorul. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore. nu va prinde bine marnelonul. Solutia de acid boric. In maternitavi exista saloane specIale. de partea slnului din care alapteaza. areola 9i. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii.ante dezmfectante. i / 116 . construite pentru acest scop. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere". !'. Acasa va aJa. . singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos.). penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. fara vigoare sau chiar va adormi la sin. la domiciliu. ' . smaltuit.a ("nu vine lapte"). inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei). Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. " J b) ~n nou-niisout la termen. cind mama s-a restabilit. care determine durere locala.oforc). in tn?p.am asupra cit. recomandata atlt.i ant.e cine! este pus la sin.zhp. este bine ca sugarul sa fie culcat. ridicat pe un scaunel.rag.a facuta suI sub cap.~ (fIg. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului.uri l a nivelul mamelonului.unele medicamerue administrate mamei si n. alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. dar care nu suge si nu Inghit. eu cealalta mina mama va ~ine sinul. lauza va alapta stind in pat. Sugarul isi formeazii. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu.rins eu un batie. cu 0 perna sau 0 pat. su~stante. secretia de lapte scade .d) Inaint. ')i . mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin. da~ nici prea U90r). CUraya unghiile. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii. introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului.'g. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. ' 8) Ca orice Iucru nou. .0 necajese 91 II tulbura pe sugar. . duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re). in prealabil taiate seurt.:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele. la incercarea de a-I pune in nat.starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: . 1]" t" . s.oate supturile.s de miscarile de . din t. toxic a pentru sugar. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t . Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise. secretia lactata se va miqora. departa niciodat. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon.lr. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. nu prea gros.e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane.tii.rta s. pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. in primeJe ziJe. cu capul in unghiul format de brat \. ~-a . In acelasi timp. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. pe unghiul format intre bratul. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt. 63). k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros.a v~e~le. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu.m~1cu. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare). Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz. mama se va spala cu grijii pe mnrn .ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul. of) Pregat.Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n.ul la sin. va Inghiti mult aer.cuprins intrc degetul ari'i. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. se spal~ ~ameloanele. e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. C11greutate normala.. Mama va sta culcata pe 0 parte. 6/1). Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. socotirn ca trebuie sa msist. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. Pe nt. pie lea di~ jur. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins.lITIP. prevazute cu "scaune de alaptare". o adoarme in timpul suptului. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a.a. I~I :ra. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a. va suge cu tntreruperi.supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme. lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama. 0. gar. zile In ~ir ~i la t. numai asa presiunea exercitat. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu .impul cit ali'ipteazii.a inmuiate in apa ciilduta.a copilul de Ia sin. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama.o de a. Cu timpul. se pot produce eroziuni sau criipat. apoi. i Fig. Daca nu se trezeste. tari (sa raspunda la telefon. el va deven] nerves. restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat. s'a deschids o u~a etc. rar pe de alta parte.orva puncte . " . Acasa.ehr-at. . ea se in9ala.grase ~l nu se aplica subst. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola).

pUnge tot timpul. "H.elui (in a dona jumatate .-6 saptiimini de via(.. Aceast{lllietodCt. 9.a ~n prinz Ia apro ximat. La noi in ~ara.ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.r dad!. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. tncalzire etc. in eursul ultirnilor 50 de ani. fa insiuii proaspata mama. sugari care adorm in timpul suptului. Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese.18.la aeeast~ ora ~i. orarul strict de alaptare. Invers. sflp~iimi.f. de inceput nou-nascutul sa fie lasal.a ~ugar. 21. l~~l trezeasca noaptBa. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. se chi:lUia. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. msa. In momentul "suiI'ii" Iapt.a cind ii esl. La nci. Dupa aceea. sugarul v~ suge :.treze~te.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c.a t.ptl in ultirnuJ timp Ja noi. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore).ini la 4 ore. are la pt~ dl. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie. Or.30.m..de medicul serviciului de nou-nascuti (de.:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi. 20.I:Hl~e. miesorarea secretiei Inptelui. dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat.~inut in hrate.ese. 1?. .il este Sa se puna non-nascut.n abunden~~.~greablla. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. perfecte de hl1l~te..nl san CIl wcapatmarea. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca. 15. p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. se va continua eu acest ntm IGD.. El nu maninca. chia. la intervale ner egulate. fl. Noroc ca n:1l1. ci este cureat".. Dupa ee sugaru! Cl'qtc. sugarului sa bell.e.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt.e. dad\.n. dereglarea programului supturilor. 23. mcepe sli ~ipe. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore.a. eI nu doanne. la care el reaci. asculttnd de sf'aturile medicale. at' Ii ~e. ci este alimentat. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini.30. Pofta de mlncare §i ratia Ill. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert.). s-a respectat in general._ ' Ritmul de 4 ore.uJat. cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:. De aceea. Iattl. gasind motivari psihologice1. el este ajutat pe aceasta linie. Cei rnai mici.(:01.de ore.'Zlt ~1 mru des. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt. Printre altele. 13. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~. Dupa experient. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof. nu mcle ne "reglln lI~)er . ci de a fl~t. la formarea de copii rasra~a~i. ell stornac ee se evacue~za mal re. Dupa noi .lUIlC!: din 1942. de obicei ~e 6-7 or~ in 24. care. de aproxirnatlv 10 uri pe zi. conducludu-se dupa !unga Ra experienta. c« t.epta :::il.ate.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma.-:-[j. 243. In primclc . mal corned ~l ma~ ut. ore".area sugarului ~i Ill. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. Sirnsnrian.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80. disciplinata. inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. De C. Clteodala unll nou-nascu\. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii. .ge de clteva ori ~i adoarme din nou.tare COl. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte). in mod sigur. ora 2. timp de mai mulle zile. j~t~'~ aceste doua . se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. ' Pina Ill.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. Rolu! sugarului este pur pasiv.85tU! de n. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. iar daca este pus din nou la sin tre. La ' . r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. Lendon in oolaborarc cu Frances P. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. ea poate constata '" . Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior.a noastrri. contrar opiniei generale. ziua. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. In plus. Rusescu. sugarul 58 t. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. sugarul sii nu fie luat in seama. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala..atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut. in Statele Unite.:alul ~8pectlv.a de 3. ohisnuit). cea mai buna atitudin:. daea intervalul este de 3 ore. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat. In timpul ~ilei. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. va a\-(:a mai rar senzatia de foame.ii. 12. Cl dlml!1E'Hi. Credem cil atJtudmea cea mal buna. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere.um t:ebUle in tImpul noptii).ge sl?gur Sa}lU ~e. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea. In subaliment. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. il luat. aJ~ns }lngiJf bil l.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). cu 7 mese in 24 de ore (6. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar.impul. ajur:.ir?t.D..l mutta vreme. dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.ernitatc. 9. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\.~i. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 . de catre sugar. 18. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore.e Ioame.ul la oln. (1. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na.i observaWle multor marne? constiincioasa. sosirea din mat.ere!\. La dona sit I' til mtni . Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~. Slnt putin.e . • v ' Id v v ' 118 119 .reze9te mai devreme. a ritmului meselor. acea sr. A.ioneaza automat prin pHns.ese :n prirnele 1. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl. f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie.xat . ca §i In alte ~ari.ot mal rar.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese. 16. este ?a.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. chial' daca i 5e asigura eondl~II. Se creeazii un cere vicios care duce Ill. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6.iv [.a. eel mult 15 minute. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6. sil doarm. spr.

itatea se creste tot cu cite 25 ml. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa).ile. ceea ce duce. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: . 24:7. pent ru a-i goli. .. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ. Apoi. Daca se ofera int. cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. La multi sugari. 0 Impartire ordonata. . la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. Lacto. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let.amlni de viata) este sub 150 g. alaptarea se izbe9t. Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic.]10 g p~ saptdminii. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0. de unde la ptele curge mai greu.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . Robebi A. de dorlt. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul.). Mcdicul va hot. Fapt~.. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. agitatie. depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct. sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. pe cit posibil. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta.ii biberonul. . Similac. caut a sin~l. unii medici recomanda ca. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. Sinii intariti. !~i 8uge degetele. lapte de vaea diluat 1/2 cu. numarul 8caunelor. . Humann 1. sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. completarea se va da cu lingurita. altii numai dupa citeva minute. plna la instalarea cornplet.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . . E rue tar e a (rtgti tul). Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie.ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). la intarcarea precoce. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. 246. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) . diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta. cit ~I programul ei zilnic de activitate. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi.a sUIre. in perioada de nou-pascut.oare cant. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri . cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. este flamind Ijll nu crests In greutate. acestea pot fi date cu biberonul.e.. ci un preparat de lapte praf. are a. Materna 0. fie pe b. 249. uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. sugarul va fi culcat fie pe drea pta. colicile. In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa.la sfi~itul sapt.al. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. 121 .. Agltatla. este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. Se continua in zilele urrnat. 248. aphcata pe.. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. din pacate. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn. a~a .l?ieste pus ~a.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta. de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. Eructatia poate fi usurat.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt. sim cu 0 ora inainte de supt. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici.ar! preparatul eu care se va completa alirnent. timp. b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii.ate .i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. Mai ttrziu. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. Daca sugarul nu eructeaza. incarcati eu lapte.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas).la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/. Inseamna ca laptele mamei nu este suficient. Este de dorit ca.atiei . a orarului corespunde eel mai bine nec. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea). Jup:< CIrca 2 lun~. . deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z. 245.. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta.oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala). . .atia. asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi . Dupii supt.sin etc. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora.mbii stni. dar eu mici variatii. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate. Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. Unii sugari eructeaz s usor. cu burta lipita de trunchiul mamei."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. in brate.atie. suparari) a rna me.esitati~or sugarului . La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r.numita "suirea" sau "furia laptelui". Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1. Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). pentru a dormi in timpul nopi1!. nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo. se liniflte~te daca es(e luat in br. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului.00 ml/zi.). se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. lI~asul'lle recomandate pent. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. in zilele urrnat. In prima zi. sa se. Aceast.r in pozi~~e verticala. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. ~i mai sigar. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa.

(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. dii de aE(.ate mi'cii.Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. De multe ori. In astfel de sit. in contact direct cu aerul. este de mare pre! pentru. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i. nou-nascut.ult. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). I r ita ~ i i l e.e ultraviolete Limp de:4 minute.orita miscarilor de masaj. mai ale~ pr int. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic. mie sau clnd este iinut prea mult la sin.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa. dupa f'iecare supt.53. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni.id? Sa1~. 66 .'rneneH.De cele mai rnulte ori. prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore. uneori.e I'n ~antii. la ambii siru. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. 2. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului. e r It pat uri I e.seme?ea. Dad\ nou-nascut. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna. iar persc(. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e.urn rnai mare de lich. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. consistenta 9i forma. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt. De a. Ia unele prrnzuri. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora.ate hune. Daea sinii r&. se poate ajunge la esec total. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap. Dat. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze.ul suge. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). In eaz de m a mel 0 an e m i c I. De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte.a in stergerea prin t. 66). inainte de a-I pune din nou la sin. 252.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. Sugarul eautii sa apuce marnelonul. s I: ng era r i I e m a melon u lui. 250.e guilt. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. se va evacua c? 6.iil corectarea propriei a limcntat. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az.i.ativa. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. slab ~i sinul nu est. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). 123 122 . apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola.imul-zc lactai. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste. intre degetul mare ~i aratiitor. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. laptele manual ~.ii (rnese mai dese. la dispnri1i.nt. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit. manipulare. cit ~i psihic. riseul inflarnatiei marneloanelor.(\Ucu pornpa.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. sugar. Un mijlo? efieient de tr at. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa. durerea locala. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. de mai rnulte ori pe zi.ament const. 251. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent. riccare picliluru de laptc matern. se enerveaza. maIDa va inoerca F[\ st.r-un ~()m.uatii. lnainte de a avea timp sa se enerveze . timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). va cornprima areola. ell alimente gus) oas~ si consistente \.e.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

71). putin lateral fata de virful tetinei. se cont. 70). fara putere. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon.~.rarea rului de diaree. fie se at. Apoi il va clat. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. pentru omogenirarea coritinutului. scos de Ja Irigider. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. ca un deget de manUfia. 1'12 Fig. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul).. po~rivite at unci cind. In acest scop. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig.iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. fie pe Iata dorsala a miinii. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara.Doua modele de tetine. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. tetinele noi ii st. cind va ave a timp. daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil. din material plastic sau Fig. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot. Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine. pentru ca sa Ie dispara mirosul. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. Daca JapteJe continua sa curga in jet.e mese .. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului.a bine. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali.inge biberonul de pielea fina a pleoapei. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig. un grup de substan te analoge cu corpii 133 .. cu un ac de Fig. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. sa permit. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. pentru a fi curatate (fig. insisund in special la regiunea de sub gil. La fieeare tetina se face un orificiu. tnseamna Fig.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv.a mai hine la sterilizare '. eu tetma adaptata. Dupa ce se agit. [nciiizirea bibcronului.inele din silicon sint rnai scumpe. Mai ttrziu.ului. pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special. (i9 - Sp(tlarea blher-onului.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. eu ajutorul unei perii speciale. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. biheronul va fi incalzit. pentru a fi clatit ulterior. 72). Se folosesc modele care se pot intoarce. dar rezist. la uscat. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon. din silicon. se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. 69). T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa. 71 . aliment prea cald. cele mai largi risca sa se detaseze usor. Pe sugarii prea rnici. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. Iierbero sau chiar de la perforare).i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos. eli orificiul este prea Iarg. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. Dimeusiunile orificiului slnt. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare.<. Tet.

seara totul este steril. Dupa utilizare. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid.smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill. Nemodif. mai simplu. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. . Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat.li rece.artificiaJa se spala. solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare.a precisa . Ill. eel mult.calda. degradarea treptata atetinelor. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. in lipsa acestuia. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill.Indemlna.a. sau.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine..edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar.administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. nu se va amesteca eu vesela restului familiei. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de .pI'oc.a}. se acutura pentru a se scurge toata apa. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. in vederea cresterii durabilitatii. a) Dimineata. prin metode chirnies. apoi .Adaptarea tetinei Ia biberon. Vesela poate fi sterilizat. In Iunctio de suhstanta Iolosit. $i mai eficienta. Dup~ folosire se .iile IIi experient~. Nu sevor mai clati cu a pli. . cintiirire. pediatrilor. uneori. pahare .oala sub presiune). cu largirea orificiilor. este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . mai Int. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte. se zvint. in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia .rate cum s-a arat. 0 b 1 e e ted e mas u rat . nevoie. urmatcarele unitati de masura. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. Daca orificiul rezultat este prell. numai ca 0 solutie de compromis. introduce in gura sugarului (fig.5 ori). Tetinele spalate Iji past.punctul urmator). pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o .daca este posibil . boreane). Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a. Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. se pun Ill.le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt . . Vesela poate sta ptna: Ill. mICa. mai hine. Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil.~1 C i n tar 1 t. apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit. 73 . Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. Ill. P1ntl. Dacii nu pot fi alimentali la sin. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa.fiert Intr-o bucata de ptnza. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe. iar hidroc.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat.' se . inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. Se clateste bine. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. Pe Hngii acestea. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat. de aici se ill.a eu apa proaspata.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna. proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~.produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat. 73). ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill.treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g. larg. suprasolicitarea organismului (diges135 . mare (de 3. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. . Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza.a alimentsjnr. Intr-un loc anume destinat Ill.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell.icat.uat Ill. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill. preparatele industriale stnt de buna calitate.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite. ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura. Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac). 272. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!). 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun.a.In cantitate prell. timp de 25 minute.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat. Pentru a Ie cruta. S t e r i l l z are a. Ierit de praf. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca). Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. ~73. se va adopta. tetina se spala imediat sub jet de aps. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). .supii aproximativ ln medie. dup a utilizare. . Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. Fierberea zilnica duce Ill. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid. la nevoie. se va folosi un biberon. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). In timpul zilei. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit.

376). De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu. Cum se reaJizeazll. D e g res are a s-a folosit. asUel Incit astll. obiceiuri culinare). ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. cu riscul unor tulhurari grave.a unor pre.zi s~ preparll.. gluooza. socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor.. Nu exista un regim standard. ' c) Alte preparate de Iapte.ptele condensat. (_)data ~u progres. . Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. o. Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll.gradul de instrue/ie ol parintilor. ~i punctele 267. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta. fawa rumetuta (care aduce pe !l. Dimpotriva. amidonuri.a de 68 gil in laptele uman). Este absolut .Acest procedeu este total contraindicat. Azi 5e r.pte In pulbere ("pra.ele moderne (adaptate) s. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. acid citric etc. ~oal'te rar J~ sugar. acidifiat san nn. .Iapt. Diluare a este prima tent. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. . 279.ate. 275. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511.lihrat. 277 bis.a. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate. la nou-niiscut si ~ugar. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v.vreun inconvenient). v bonate [zahar. cu respectarea riguroasa a . obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint.nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere).regulilor de igiena.. curat.f'). Iactoza etc..at sau suri'icit In diferite subst. Similac). Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. dar usor Iaxativ). s-a impus si a ramas zah~rarea. iill' mai recent . pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. d) sarurile minerale mult scazute. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. dill ce.a.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de.a prin mucilagiu sau fiert.le.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net.ate si adapt. pe criteriile clasice. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta. deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve. A c i d i fie reo. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz. u~or de rninuit. cantit. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri. se ra cere sfatul medicului I 280.apetitul si preferiruele sugarului . Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle . dezechi. (comb~t~ tendinta la dl.. integral. In preparat. b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la. gliadina. dar mult corectate calitativ. c) hidrocarbonate in cantit. D i 1 uti a. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277. in cai de mare dubiu.parate . care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt.necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent. "Z a h a r are a". Prin aceasta metoda simpl~ . fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte. ale fiintei umane.digerat. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). In ce mai compJexe .ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza . marnele socotind ell. cu scopuri prop agandistice. . a) Prima forrnulil a fost la. ff!L~ de porumb (eel mai potrivit. zearnil. . o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. rll. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate. sezon. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). eu sau farll. in die te tica traditioriala clasic.-a ~. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz. dextrln-rnaltoza. (acid lactic. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. 278. Ca linie generala de conduit.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ.are. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC.ial-ndnpf.tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj.) vitamlne" l'ii unele minerale (fier).ura de faina (orez. .de vaca fai. filrll. . 274. de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: . S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori. frigider.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit. in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\. A d apt are a in d i v i d u a I li.ionll. Pre par ate i n d u s t ria 1 e. .itial ChI mice. ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. Acest adaos g·a facut prin orez. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.a).a fata de laptele de vaca.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic.). faina rumenit..si mai ales eel m ai ieftin. In lume mai multe sule de produse. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ.? Se porneste de la laptelo de vaeil. Prin diferitele proeedee industriale.pe masura achizi\. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana.. DidZog intre mama yi cudrele medicale.adaptate ~i partial adaptate.enia in cas a.ar~e). zeamil etc. eu. mediu rural sau urban etc.tie. metabolism. . b) lipide egaJe cantitntiv.ecornandll.. adaosurl de hldrocar· 136 137 .

daca nou-nascutul se trezeste.no~-nascuti se satu. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini).inainte se fixa C8. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial. 15.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului.~•. Ewerbeck ~I E. cum trebuie sa procedeze. de-a :indul. este necesar sa-i faca un program. ratia de l. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. realizeaza un preparat mai cornplet. de asemenea. -. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame. 281. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi. Oferindu-i lapte. necesare adaosurile (zahiir. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. Pastrarea implica unele riscuri. in care alimeritat. Chiar in spitale. cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi.sau de anason. N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. Chiar daca nu suge nimic.amlni cu acest sistem. laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. Nu sin. are loc dupa 3-4 ore. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. dupa 0 masa integrala. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . . Dupa nastere.30.ra. Altii .30. Mai. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. scaunele slnt mai bine legate. 14. de ehimen . Ceaiul poate fi de musetel. . In marea lor majoritate (unii de la inceput. III tndulcit. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural. in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'.. prohabil ca este satuI. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. 21· 24 sau 5. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. Dupa v irsta de 3 saptamini. ~i pare sil fie I. Daca suge putin . cu surori dieteticiene experimentate. 23. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. Se lnttmpla ca. mai putini . dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti.numai o parte din biberon .ia naturala este cent.ntr-o stare de sanatate 139 138 . ceea ce implica riscuri mari. In cazurile foarte rare.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze.apte ~i numarul de I?ese. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. m e uta tar t if i cia 1.30. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii. In t. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. Semnalam. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa. 9. 18. . Daca suge mult. dar dezechilihrat ealitativ.. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. l?entn: a realiza aceste deziderate. 12. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate.este adevarat. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. Degresarea F. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale.e treptat.-~-------- . la inceput. sau [ainuri )..d proteine. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. de cite ori cere. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore. 11. apoi din 3 in 3 ore. el va suge numai aut cit Ii trebuie. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI. Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame.>ropiat de 1aptel~ uman. 282.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care.30. la incepu. ~~. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. S-a dovedit ea 0 mare parte din . ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana.30). Are dazavantajul ca. 17. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. afara ("sa eructeze"). nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. se ajunge . 20. din cauza continutului bogat in lactoza.-~. Pornind din primele sapt. apoi se golest. 244). Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor .30. pina la urmatorul supt (sau biberon). a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. acidifiat prin Iermentatie naturala. . Stomaeul este plin dupa un prinz.. fierte trnpreuna). care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese. aparent capricioase. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei.9i adoarme. precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman. cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. glucozd.in unele cazuri .rea func~iei renale f}i la retentia de apa. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. Normal. Preparatul babeurre. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. Daca nou-nascutul continua sa doarma. b) Lactosan-ul.la suprasolicita. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. iar din a 3-a saptamins. Practic. orarul nu mai este atiide rigid .tn\elesui ei.. men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. Schmidt).se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine). digestia gastric a fjievacuarea stomacului. doarme 3-4 ore. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. se poate deduce ca atit a avut nevoie. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. 8. Ptna se obisnuieste cu acest "proces". ani. 283. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%.30. cre~terea ponderala este mai prompta. prin conlinutul mare de saruri minerale l. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini. spre deosebire de cea naturala. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. (Vezi 91 punctele 243.

at artificial.:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ). af)a cil. acest interval de tirnp este mai lung. struguri. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 . fac ea . ?uy~ ultim~le cerc~ari.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt.amina D pe zi. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const. adesea.a. zarzavaturi: morcovi. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. subponderalii. C.. ace ast. deoareee in laptele de vaca se gase:. varza cruda etc. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. in special cind.irziu . .lt de st.) 'sub forma injectabila. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. apoi cu alt. ci numai doza pe 0 zi. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200.:i dur ca un zgirci.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate.ltiili la alimenuuie. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri .a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at. VOl' ap area semne de rahitism.000 u.la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s. in sflrf)it. . in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie.a vit. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. alimentatia este corespunzatoare. de 8-10 ori in 24 de' ore.bunil. Af)a cum s-a mai spus.iincioasa. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. etc. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. nici sub forma de picaturi.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. tomat. daca se respecta regulile de igiena. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne. V ita min ~ I~.at medicul inainte de a se creste ratia.' sugarul are n?voie ?e. alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. mere. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su. Once singerare.a. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). din a treia lun~ de via\. Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile. Nevoile.ele de mama. va face numai sub control medical. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut. mai manifeste la sugarul aliment.are la sin. din diferite motive.sugarul sa refuze ali140 289. ~dministr~rea zilnics. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii..i. Normal. oor primi biberonul la intervale mici. in cel de vaca 9i in 1apt.' trehuie consult. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta. formlnd un fel de pllnie mica. se trezeste dupa 2 ore. ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt. in laptele matern exist. ci va fi consumat in gospod arie. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). care lipsesc in alimentatia artif'iciala. se eurai. In can c 1 u z i e majoriiatea.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere.aos de vitamin a C. normele internationale prevad un adaos de vitamina A. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi. disciplinatn. este narnulturnit dupa rnasa. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa.a insa un risc. Prevenirsa r. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii. .a 0 serie de substante de protectie.. 288. contrar indicatiilor medical~ reprezint. In preparatele de lapte adaptat. corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. se va incerca sii se continue ciioa timp .prin gustul ~i mirosul lor .a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. 284. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. Daca Intr-o zi. Prematurii.:r-l ~I. este mai . uncori mai ttrziu. 287. acest rest cade dupa 5-8 zile. Daca bontul este zemuind. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema. . . fructe de padure. D. Devenit brun-negricios :. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). rOlleai. mai t. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie. E iii vitaminele din grupul B. piersici. plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere. ' 285. 286. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului.) nu este necesar un ad. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. cit :.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. care irnpun ca regulile de curatcnie :. crestata in prealabiI pina la jumatate. S-a constatat ca. vi~ine. care prezinui dzficu. tnsa.ele praf. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale. Daca In mod constant plinge.allltlsmulUl se. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare.eficace. Vi t a ill ina C. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. 9i dispare in cuta ombilicului. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C.i.:i in eel de vaca. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale.e.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C.

de iniectie.nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa.Pansamentul ombilical. v~selina . In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' . apil 9i glicerina. Dupa ce se fierbe 9i se calca. Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament. trans~iraii~. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. zemc:mde. eonstltu. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. Se va evita orice manevra hrutala. lnuinte de a se pudra din nou eu talc. In cadrul toaletei zilnice. iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. se face toaleta ochilor. r.umlor de Intertr:~g. va apela la sora de ocrotire. 143 142 . prin miscai-i fine. iar dupa ce se spala se VOl' usea bine.a in sus pe un ce arsa! CUT'at. Pielea. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare. 74). in.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll.a.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale. in farmacie sau pe la pl'ietene.). In ccnt. trebuie shimbat. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. Te h!1 i e ~ ~ it i i .a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). Dupa aceasta.. urechilor §i nasulUI. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh.su~arii. Peste zonele de piele descuamat. prm depunere de praf (miinile).:roi). dar va fi plasata suficient de ferm.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore.n s cut ~ 1 u I . se curata bine regiunile sapunite. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. m9. praf. ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi.s~rurile ~i~. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint. iar cu a jutorul unui prosop moale . arsnri. pentru a nu raci . Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus».h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor). In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita. cu sapun neiritant. lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig.se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata). dar nu cu tampoane de vat. prin Indepart. se .a sau "beliiioare" lnvelite In vat. se va anunt a imediat medicul. zone le expus~ . Iasa se pastreaza.supra 0 fa~a. t . determina. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel . septlCemle).ea p!elii. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. si. Scutecele murdare sau aspre. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. 74 .a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. . ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile. Est. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate. Daca plaga este curata. . sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate. eu alta manulla inmuiat. de resturile de pUdra sau unguente. Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. In{&.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. intepaturi.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. pansamentul de.atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira. ~ Dupa eaderea eordonului. pe piele se depun ~came.urina. flegmoane. . chiar ~i eea acoperita de scutece. In strat subtire.a eu Sulfatiazol pulhere.area stratului de grasime {protector}. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica.onfectJOnata dID lenjcrie veche.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel. a lezl. dupa scaun. este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos). daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. a Curata:. intoxicatii). datorita pericolului Fig. Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent.tlIcrobl. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz.:ine de prisos. plna clnd dispare once urnezeala . pe linga de~eurile propriului organism. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut. se face cu apa.P ~ r i a Ie. 290. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. nu se poate odihni.ii (alcool. crapaturJ. T?ate ace~te~. de 5-6 em.~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea). Pielea n?~nascutului este fina. 291. santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor). la mvelul e:utelor ple. sensibila. datoritii formarii unui granulom ombilical. eatifelata.· "."usuea" imediat (adioa se tamponeaza. Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. .se f~ce zilnic. ci numai cele indicate de medic. nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. ocolind regiunea ombilicala.. In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u . 292. r~comandata d~ medic. un unguent pe baza de talc. se murdare9te In perma~ent~.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. eventual. furuncule.este cul cat eu fat.fecalele ~i ehiar . evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). VIOlet de gent-lana etc. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. sugarul devine agitat.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe.rs dill nou pe spate. Unguentele ~I pudI'ele '. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. ~ .. dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. ap. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. Pielea dID unele regium (gtt.dezbracat partial. anusul~i). Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat.e into.Itll. Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. oxid de zinc. nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. tractiune etc. . mernbrele inferioare fiind acoperite.inuare. arSUI'I).le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. deoarece Iragilizeaza pielea. Sugarul . zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata.

dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt. se curata u90r. b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. abcese. • . p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului.:aza intr-o poziiie. in oarecare stare de contracturii. in plus. cu miscari foarte limitate. miscarile. perfectii curatenie. cu 0 capacitate de 32 de litri. cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat.a de pinza curat. Sugeriim sa se procure 0 plan:. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn.t trainiee. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. In mediul rural. cu apa calda curata pentru spalat Iata. din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse.i pieptarasul. din font a emailatasaudinlemn. Se va inspecta pielea. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. recomandata de medIC. eventual lncalzite in prealabil. Baita se a:. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. puse intr-o cutie. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas.:ezata prea jos este incomodii.:i apoi se clatellte ell apa caJda. Baia zilnica reprezinta. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie. Cei mai multi sugari. insemnat. care Ierrnenteaza . talc). Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa.9i Iavor izeaza formarea de eriteme. pentru ca poate varsa . cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente). priceputa. vana) poate fi confectionata din material plastic. un prilej de intimitate. deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. daca este uzata. baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta.se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. se eurata greu ili nu poate fi fiert. furuncule. Inainte de a incepe haia sugarului. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. sint mai usor deplasabile. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. jachetica. adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. In afara de mentinerea curiiteniai. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19).:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. "pudra pentru copii". cit si pentru sugar. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile .a.de baie.:i ferestrele se inchid. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie.. 0 cad a mare 9i a:. care se pastreaza intr-o savoniera. La noi se gasesc cadite din material plasl lC. ingrijirile parului. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. Credem ca int. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\. . Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. adica ora 9-10 dimineata. baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct. pentru fata. Nu se va folosi amidonul. obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . insa sint scumpe. Usile :. i~1petigo). baiia.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. In timpul baii. iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit.a. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului.) sau un ccarsnf de baie cu un coli. se vor pregati. Orarul biiii.nu imediat dupa masa. e) Un prosop mare de hale (plusat. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I". respiratia si. atit pent. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic.a. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. de asemenea. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. B) Pre gat ire a b a i i. In caz de eritem fesier. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. toate obiectele necesare.Baia de curiuenie 293. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila. aceste tampoane se ard ulterior. la eel mai mic lucru ce pare anormal. mai ieftine. Scutecele.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. ceva mai aspra. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". va putea avertiza la timp pe medic. Timpul necesar pentru pregatiri. in asa fel ca haia. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. Daca sugarul are 0 infectie outanatii. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : . din tabla zincata. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. camasuta \. se poate intretine intr-o stare de. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). sapun "pentru copii").sugarul nu va fi flamind . in ceea ce priveste senzatia de curatenie. prezint. m) 0 forfeeutli pentru unghii.ru mama. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. stabila 9i comoda pentrll mama. pentru spalarea corpului. . care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. la indernina.

c. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot. Fig.titii special. la sfirfjit.). crestetul. sugarul fiind mal P.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul.tura indoitil. Pielea paroasil.. sugarul este luat in brate.st. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila.. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta. Silver ~i Kempe..ematlC III nu rarntn zone nesapuriite. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto. stoarsa (pcntr~l .utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn.h:: ~e .. usor labiile vulvei ~i se trece Incet.::bl!lC).ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R.tehn. ~deminare.1! a~a.leata pregil.].a . iar rufaria murdara se pune in gil. Fig. introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os. f~Josl de ambe].mered capului sugarnlui. la urma se ~apunesc zona. care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd. !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it. femperatura se masoara cu un .ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii.aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare. 75). in prealabil inmuiata (m apa. abdomenul (pma J~ ~. termometrul se cufunda complet _i.: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara.lenului. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da.. peste care se tlfjaz8. pie lea se frictioneaza usor.nuJar:na de caucruc sau de material pla st. tnmuiata in prealabil in apa curat1l. reglUnea anusulm.antltate de ~pa rece.~lm cad:l. 76 Pozitia . se 1ndeplirteaz1l. . fesele fii. sugaruJui in bale.G. Dupa ce a fost sapunit complet. in ordinea In care s-a facut sapunirea.D. sau in infuzie de musetel .st. Jala . m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti.ma_Ia fjol:lun). avind grija ca spu. unul cite unul. _ Spack. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.dreaP. care nu se mai folose~te la restul han.pt1imlna. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun). DUl~a parerea no~s~ra. subsuoara.36 C pentru eel mal man.Introducerea sugarului In bale. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema.ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind. a corpului. se Inlatura cearsaful.inda necesara pent~u 0 :.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie. Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa.later~la dreaptil. B. nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute.nire~ ~. Spalarea fetei anterioare a corpului.nu curge apa din ea) 9i bine sspunita. urechea stingi'l' si gitul. 75 . Pentru caditela din m~t~rlUl plas. care se acopera cu un incalzit. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. C) D i.u sust. a capului se spala de 3 ori pe sil. . artlle sapul1lte se. de 3?-. . compresa umezita.m~ ~a ~u ajunga lit o(. J. organeJe genitaJe. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri.l1lea a d.ie.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii.e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil. Cu mina .. mvelesc repede eu ceaq.acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata.).e.ea d_reapta. de mfa~at.de JOs a abdor. subsuosra.i cu apa. picioa- 146 l()* 147 .) se . H~arer etc. b) 'I'ehnlea a Il-a. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei). iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). in ordinea urmatoare:_ ureeh. Apm . tel. . Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei. Aceasta . D\lI!~ citva timp.. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(. Am. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat. . .e miini.ie se sapunesc : spatel~ (p. La fe l.pu.a).numlta . Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul. dinainte inapoi. S_:Liebe. cu exceptia fetei. a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). In timpul sapunirii. §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. .pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. iar mama ~e poa~. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni. bratul fji mina dreap!a . aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. prin rniscari delicate. hratul ~i mina st:n~a. plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita . stinga a corpuJui. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita. sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. Iata lateralil. S8. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a.termo:netru de haie.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .. In decurs~l amlor. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia.tlc.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at.oua este mai practica. Daca sugarul este murdar de materii feeale. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului.lzata.cae. se cura~il. . S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i.

•••:.en\.. Daca totul deeurge coreet. In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:... I l \'''''' Pig.marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa. In continuare . in speeial la sugarii miei.e cort).. in mlini. ~ Fig..' - ..:. ":. . l\ .ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a. abdo_menul ~l membrele inferioare.. axilele ("subsuoara"). 149 . \ \ ..a vreunei greseli care I-a speriat. 77) . Cu mi~car.• y r .. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a. Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut. D) $ t e r s u l (tamponarea)./.. In tot cazul.ea c?pului sa fie bine curatita. eu infeetarea ulterioara a aeestora. La acestia..."~""""".. cu blmdete.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll..:~ :. Se clatesc imediat regiunile sapunite. Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie . I?e fapt. pentru a evit..' \.. 76). 78).. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina..: •. circulare.-. dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. git. """""S'Y \ ~~~ t··~<.rele sint l~sate liber...-••. De altrninteri.:. pentru ca sa nu-i fie frig. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.' J..:.. oriee sugar agreeaza cu timpul baia. durata ball se poate scurt.----".91 2-.. cu care se sa~une2te (Iig.·· \\ \ {: "<T~' y/... ..: "."~"""".. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun... in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala. (ni~iodatii in sens inoers ).. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs. co:pul. regiunea Inghinala..-. se cliite~te' apoi imedi~t).le. . Mama trebuie sa alba mdeminare.. Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' . bune. Toate pliurile (cutel~) pielii (axile. 79).. Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie. baia poate dura 10-15 minute.. zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. _•.:.w... Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa..i: /f .ul.:..9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep. .ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap".$tergerea" copilului dupa baie. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc.. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-.urI?a.ramine libera pentru a spala sugarul....ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg.. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.a formarea crustelor. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul.. .w.. "'.. avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului.Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii).._ . Este foarte Important ea plel.a cit mai mult posibil.~."".a ~l de virsta sugarului...·~-.i fine.. ' Ur\:le ma.. Pedalarea in apa eo mare plaeere. ..~. .a «.. gitul.ntebratul stin~.cit mai se~rta..orul cu siguran~a... la lll~ep. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i.I\~·". v L~ sugarii mai mari . La .. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig. El nu trebuie .. Spatel~. dar niciodata brutal. Soar pu~ea ea sugarul sa. git. Chiar daca phnge.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua.. pliurile de la c. ...a de dusul eu apa ciilduta. .. 79 .:t.:. bine stoarsa. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. 77 Spalarea .J".:-..l .::.. se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t. deoarece exista pericolul transport. la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5. se ~irr:tav~esigur in apa.. .. membrele sup.:. avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI. dat. ~ir:a dreapt~ . minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor./Y fetei dorsale. 78 .. ~.orit. baia de curatenle poate fi urrnat. " 't~ Fig.. La sugarn care au depasit 8 luni....a. :ar alt..r:ele. Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la .~::.lacute.baie? Unora dintre sugari nu le place bal.«. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept. in prealabil inealzit (fig.sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe.me aeorv~~ ? grija deosebit.. dar sapumta bine.. dar farA ezitari..erJ?are~ tOI'?cele.. l:a Ietite. \ ::.. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl.>.oapsele sugarilor grail!. (fIg.

va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin. Dupa ce este spalat. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile.rl ce se spala. bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii. eu ajutorul unei pile fine de unghii. sa ramina fire de yata care. Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt.ce. 295. etmoidlte)~ Mal mult. subtiri. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. la glt. care se zgirie pe fa~a. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. tampoaneloJ' de "at a rasucita. prin iritatie locala. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului.antibi?tice . Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig.. l!nguentele eu . In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. Jecolan. 80 - Spalarea ochilor. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . 81 - Curatirea nasului. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata. fal. Se prefera 0 Ioarfeca mica. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. fete i. La nou-nascutul trecut ' de termen. lungi. Nu se f'oloseste sapunul. Ia tara. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile). perineul ~i fesele se ung. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert.larea oehilor. 91 0 rnanusa (alia de~it pe.E) P ~ d r l!. La sugarii care incep sa se tirasca. se~ inti~1pla C? in nas. unghiile depasesc virfurile degetelor. ?otulUl 91 cea a gennnchilor. uscat. Recent. cit ~i santul retroauricular. .coeoloa~e de pudra irita pielea. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur. in unele locuri.mpla.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala.duta. dintr-un vas pregatit In aeest scop.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. Seara. Fig. 82). producind leziuni ale pielii. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. priI~ mtermedml. Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor. . folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate").ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului.e inguinale. Pig.a.a atlt pavilionul urechii. in strat subtire.u se pudreaza. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale.. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. in aXI!e. tnderntnare ~i bltndete). Cu tampoane bine rasucite. eu ulei Iiert (eel mal indica t I). se vor curati Pig. ca sa fie totdeauna moi..sc: pu(~ra . deoarece micile . Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. Nu se .oarece fermenteazi'i. oparit ~i zvlntat) acoperit. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. care pot determina uneori infectii grave (furuncule.a ~i de a mic~ora . In eontinuare.cu rapiditate. care se leaga la articulatia pumnului. 81). S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan. iar cele de la picioare se taie drept.aia prea scurt . de. . intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. la sugarul mai mare se cura~a zilnic. 150 De aceea este mai bine ca. a) Se incepe ell spa. P II C ~ . S-a dovedit ca. La sugarii nervo~i. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv.~e t~lc sl. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. e) Curatirea ureehilor. se vor spala miinile de mai multe on pe zi. Regiunea oulvart: n.sau Cl: cortizon. 82 . . scobitori. ~e. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon.L. b) Cll!atirea llil:. Unghiile nu se VOl't. oc'hii sau nasul eopilului. viscoase sau orustoase in nas. obligatoriu inainte de mese. en virful rotunjit §i hine ascutit. t n g r i j ire a u n g h i i lor. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~.R. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. 151 . Inca din primele zile dupa nastere. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. indeosebi pe fata. La sfir9it se va tampona cu vata uscat. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui. 1~). Cutaden sau Jecoz ino. 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). Daca unghiile sint prga mari. lnmui~t{\ in apa ~al. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. plica (cnta). mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. Se folose.j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat. 80). sugarul se poate zgiria.Curatirea urechiJor. To a let~. " 294. s.

care se poate spala U90r).i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului .oase se inmoa ie.aI'e goale. La nevoie. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. 84 - "'''''W. .' .esaturii. . sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio. cu 10-12 ore inainte de baia de seara.a insuficient.rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular.". I mbracarea t.1 (fig. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. smt urmatoarele : .folosirea de lenjerie spalat. indeosebi Ia aparipia eritemului [esier.5-1 % (cu reteta de la medic). Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului . calcata fji lncalzit. scutece. apo~ se'!te~ul mie.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. urechilor ~i unghiilor faeuta.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare. spalata eu sapun. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. iar in camera temper~tura este peste 22°C. care duo la imholnavirea lui. In tot caz ul. eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. capul se va spala eu apa §i sapun. i~ afja fel inci.amtni de viata.ama~ll\ei. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl.. cu ca. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor. cu vaselina salicilica 0.Pul descopent. Mal tirzlU.a. Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic.infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. pentru a se evita racirea. asociata de rnulte ori cu inlectii. Daca pielea ca pului este prea aspra. se de. . Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului. .s. bine Iirnpezit. care se schimba dupa ce au fost mur darite. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului. Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji). Clnd sugarul este trnbaiat. imbibata cu sapun sau cu m.folosirea de lenjerie limpezit. nasului.a inainte de infa§at.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece. .de pudrele aplicate anterior. patrat (din pinzasau finet). .on. din finet sau molt. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. iar plicile pielii. tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc.supra se rmbraca un pantalon cu bot.ana sau se perie paru].. . ochilor.c~ia liniei (?rientarii) parului. e~ 0 oompresa urneda. Cind a inceput sa pedaleze.a Ia sugarul mai ma:e.« '-(f-" h~·.. Tehnica infil. 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat.nde in ~ire. in urrna aplicnrii unguentului salicilic. se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. din cele mai vechi timpuri. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern. eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. detergeriti . numai cu botosei . el se a9aza cu latura mare ~u . pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. virful privind in JOs. tI. pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. Irnbracat ~i cu toaleta fetei. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala." . . scu~eeele exterioare se tndeparteaza. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. In""t " intinde scuteculm. .infasatul cu pre a multe scuteee. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. P' d. Greselile in infa~atul sugarului.folosirea de scuteee imbibate cu urina. PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli.rer\"tunghml'" 297. indiferent de temperatura camerei. " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni). La sugar. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre. I . 152 Fig.•. 153 .. ~.a. . In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee.a.osei ("salopeta ).uteee. se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii.296.•. 83). ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91. fie prin infiltrare eu urina . useate fara sa mai fie spalato .arii. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. pielea capului se va unge.ose_be~te de eea Iolosit. ~~ V /. dar nefiarta dup a aceea .t marglIle~ IUl"superlOara sa. ci numai pina in regiunea umerilor. uscata (de preferinta afara). Rufaria neeesara se preg~ e~ e .) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. fie datorita calit atii \.\ J . se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe.scutece aspre. depozitele crust. Tehnica infa/jatului. eu perii fini fji moi. Fig. fie consecutiv apret. 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. Dupa aceast. In acest scop se utilizeaza. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e. In primele sapt.ele."". La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta. Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada. putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. . rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I.iva l . bmein\.• ".

87 .Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll.. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa.Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'..Tehnica !nra~atului sugarului rnic.. . apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma . 154 '155 .. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul . Fig. 01 .~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg..9. 88. Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei.llui 11 trage afara. 86 ~i 87).~atul." . jar coltul carna~ut. 90. mijlocul scutecuJu~ triunghiular. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. fiind astfel bine Iixata.eopil'. iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor. ~cum sa apJ. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill.ica s~utec..ei se introduce sub aceasta margine. deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig.ti ~i eama§u~a. 86. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca). marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal.... 8. _-. dar nu Urmeaza scutecul mic.. L~ ! ~ ~---j .-..:l mare: ir:. pe abdomen (Iig.# . Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. 85. + I Fig.....1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus.. patrat . 88). pentru a nu forma cute. Coltul de jos 11. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga. 85). Urmeaza infli~atul propriu-zis. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera.. iar coltul din stinga spre dreapta (fig. avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului. Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em. apoi urmeaza Infll. 89). ~ .

toata urina este absorbita la emisie. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. mai ales daca nu este prea cald in camera. . la man~ete sau la 157 1'e: . asezat in colt. .ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus.un scutee in triunghi. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta. aceasta se amina ptna la trezirea lui. iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl.!ri. P u d raj u I.un alt scutec de finet. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme.. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. moi !)i u90r de folosit. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. Dupa scaun.'i apoi se unge cu ulei. mClOdata pamatufu!. Timpii urm at. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri.at. nu trebuie uit.' patrat. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat. Musarnaua se pune.. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi. . Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. prinzului. La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g).erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0. La emisiile 'mai mari de urinii. deoarece impiedlCa resplra\.. . spre regiunea organelor genitale. . Schimbatul sugarnlui su. I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind . Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). iar regiunea ombilicala este pretejata. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l. mama se va ingnJI ca la glt.. indoindu-se in jos. 9£ . Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~. in familie iii in anotimpul rece.un scutec patrat de finet. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. eve~tual.garii . pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig.ai in ocazii speci~le (voiaj.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie.ceas~a. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. -. schimharea este obligatorie.. schimbarea se face de Fig. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice. cu eritem. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa. 91). de aceea. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at. sugarul trebuie insa schimbat imediat. apoi meat prin tamponare. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut.rebuie schimbati de fiecare data. la 298.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des.i. iar umezeala este mentinuta mai put. se impune prot.ectia pansamentului ombilical.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic.copll. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. In aceastii varianta. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". ?aciulita.regmvnll van~genitale iii a plicilor. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. ptna la spalare iii fierbere.. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa .ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. se evita manipularile dupa administrarea . clnd s~gar:ul s-~ murdarit. Aceasta metoda de infar. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate. Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi.de. .bolnari.e. iar colturile Iat. pli:nbiiri). 1'0iieata la cut.un scutec subtire. [esier !ji. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala. Tehnica de infi. Una dintre acestea est.. care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. In Ielul acesta. "manUl. ca]Jul. La fiecare schimbat . in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor. 299. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele.. . sugarul este mai Iejer infa~at. Apoi. Sint absorhante. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. se renutuii la musama.. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji.~ E). ea. . in general. atune. pentru ca sa n~ se ~a. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. b) 1nfa~atul prematurului. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus.itea scutece. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii.ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser.i.virtu I picioarelor. pielea se spala cu apa calduta !. se I?oate desc?i. Dupa ernisia de scaun . De asemenea. pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29. pentru a p as !C. care absoarbe foarte bme umezeala.la plClii 9i reglarea temperaturii. consumul de seutece este Insa mult mai mare.in pe cOJ'p. se pot fixa de-a lungul corpului. Clnd lnfaliatul s-a facut corect. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. in cursulzile!. de plnza .ins peste abdomen spre spate. La plici. Se VOl' folo~i nUI}. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . mea este rece. cu ajutorul scutecului mare de Iinet. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului.e" dm vata. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. Dupii baie.. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit. dupa Intrebuintare se arunca..i" 9i "clZmuhi.. ~i eritem fesier.

vestede ~i plaplnde. La lnceput.. de-a lungul mem~re . tn schimb.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae. create bine. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!. dar de doua ori pe zi.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie.risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (.eala. in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini.unci c1nd ajung afara devin palizi . seoatem saeul 9i rnii. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai. cu temperatura de 20°-22°C. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS.masura c~ . prinzuriJe fiind solicit. in timpul iernii VOl' fi sco\. previne aparitia rahitismu'ui).nivelul IiInurului de la caciuli\>li.e rezistent la inlectii. Puii de animale t.ore rnaximum.a ram!n~ descoperita. nou-nascutul Ia termen sanatos. . In timpul iernii.. este schimbat 9i imbaiat. de frica sa nu "raeeasea". dar ~int vioi. Cind este deosebit de frig.a. capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.ms~Ja~ll. jar afara Ia umbra este mai placut. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. Variatiile de temperatura. accsti Bu.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi.a. ell prudenta. EugaruI poate sta ~i l. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor.peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina.scutul. maninca mai bine.o. daca temperatura esle ueste 22° C. c~ jachete groase. sa pe.2 .~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata. E:tista sugari care at. este vioi. Prematurii VOl'fi sco\. Cele . In zilele calde. Razele scarelui patrund ~i in camera. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului. sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat.· Jipsa un_?i sac. sugarul va fi tinut. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene. in afara tmbracamintii sugarului. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere.de~arece nn ne putem da searna daca il . sugaru! adoarme repede. insorite.i Ia calmarea sugarului). scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. Un copil tinut la aer curat est.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. Asadar. a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt. sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'.e~te frlg sau eald. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala. Toamna. neinfofolit.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului. In mornentul cln? sugu. dar in cantitate mult mai mica. bme in~. In principiu. cu case subtiri.r mferJOare.a de 4-5 .amini de viata. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica.i la 8-10 saptamlni. iar sugarul a ineeput.ate la ore n8regulate. este alimentat la sin.anta deosebita. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e. piperniciti.) doarme mult 9i lini9tit. Sugarul sanatos. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul. Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. doua sticle cu apa caJda. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. In t!mpul Ie:'Illl:. e~ o pat. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte.te t1?ut mal mult Ia gel'. .' .Fava trebme s. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns. somn pe 0 veranda etc.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe . respectiv Ia vtrst. ~a bin~ inveli~. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. cu cit sugarii smt mal mici . fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu. in plina iama. tar !n~r-o etapa urt. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu. invers. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni.1'8mea se inealze~te. mi9carile de aer 9i. va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa. tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara. Copilul este dus afara nu numai pentru soare. . In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht..ura groasa de lina.:rub~te.1nfofo1i\>i") u bonete pc. . Vara. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei.saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput. Degeaba este ingrijit bine. un sfert de ora. .i numai In grajd ram in mid. cap.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. iar pe cap i se va pune :.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil.gariv ~or fi dusi afara cu atentie. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. se ofileste ca 0 fIoare. pe . in timpul verii. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. 301. . va fi tinut numai 'la umbra. v v " . va fi plimbat in loeuri ferite de vint.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. 0 piiJariu\. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer. se vor pIasa In carucior.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat. lumina §i scare.de. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. iar vara. Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. en stare generals buna. trepidatiile ~i legsnatul caruciorului. daca in casa este zapu\. . Abia dupa acee a. lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. pe perioade foarte scurte la mceput. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). . Bineinieles. la timp. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). i~ sch1m~ Sl~t eal. daea transpira 9i daca se usuca buzeJe.Jaleze. pina la git. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. ~I in sfirs\lt 1.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 . Cu prudent a 9i numai cu recom. cu hratele legate sub p~tUl:il:. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa . $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile. de praI. pe parte.latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres. apoi 1/2 ora. fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g. expunerea la aer va fi oprita. contribuie \.. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. eu parul zhurlit 9i friabil.inut.

ploaie torentiala.unul mai adiipostit. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari. mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. dacii timpul este [rurnos. iar in localiuuile in~u~tri. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus.in zilele sau orele de canicula. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara.I~l~i piuin poliuu. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli. . Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua. ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate. racoros. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire).model salopeta .30 $[ 9. . in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. cit este linut afara. sugarul poate fi scos afara. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. Dimineaia aerul este mai curat. patul sau caruciol'ul sugarului.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. Vara se preferii un loc umbrit. din prima zi. pentru a se putea misca. alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. sa fie sc~!imbat afara. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.i punctul 231). Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. Miinile vor fi Iasate libere. mU9te. sugarul va fi scos numai pe raco are. aerului. Pe masura ce se incalze9te afara. sa doartrui.eu 0 palariu1a pe cap. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. iar primiioara $i toamna . se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri. sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. I arna va fi seos in jurul prinzului.toaui ziua. urmind ea numai baia sa se [acii in camera.Daca este 0 ploaie linistit. in continuare. 1-2 ore In a treia..ate. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra. Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi.ale .a. . ferit de otni. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. apoi. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. iar la ferestre se plaseaza site.rintilor. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. de altitudine. in primele eapuimini de via/a. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i.La schimbarea vrernii. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii).a. dar insorit. ceata dens a. sa miinince. Sugarul va fi imbracat in costuma9 . numai pentru picioare. se scade durata sederii afara. d) Primavara ~i yarn. este vint puternic. sugarul nu este scos din casa. De aceea.i in raspunsuri. deshidratare scuta). tar iarna .i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. Dacii familia are 0 locuiruii cu.de Unli ~icu un sac m ai subtire. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. Este un 'adev. iar in timpul verii . la vint puternic (vijelie).a este prea densa este interzisa plimbarea.amtni intregi sa fie ceava sau nor. daca slnt posibilitati. Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 . in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul .In lunile de t. nu prea deasa. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. iar seara Intre ore le 17 ~i 20. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric.30 dimineaia. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate.terllor anterlOare. albine. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. viespe. I~ munte. fara vint ~i cea~a. Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. 15 minute. Cu cit se inainieazii spre toa!nna. eu mai piuin praf. eu un carucior eu coviltir. cit ~i la sacul de picioare. nu este necesarii .Iarna. Cind se face ohisnuirea cu aerul. t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. La venirea din materni1. fara umbra. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. cu minecuta scurta). cit 9i afara. La adierea vint.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7. . sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at. pe teras a sau in balcon.cu cama9uta.30-12). PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1.jrat into]'ogato]'iu. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. Cind afara este prea cald. jurul prinzului (10. in."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental.30-11). in zilele eu creme [aoorobilii.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn. sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase .. ci din spate spre fata. de climii $i de timpul liber al pa. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. AUt in casa. istoria sarciniJor ~i na. rabdf'ltori . exac\. cu perdelele sau jaluzelele trase. daca este cald §i frumos. griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale . de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz. daca afara este foarte cald. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . nu este permisa expunerea directs la scare.

ului sugarului lnt.i inzestrarea sugal'ului. esle bine ea prima cintarire sli. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici . sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de.a la. un scrinz sau omasa de infa9at.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. matcrnitatc. cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate.) VOl' fi adapt. 3) Cresterea zllnlca este neregulata. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. marnei si sugarului etc.). pozitia In care sta In pat. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor.) sau anormale (in\epenire invinetire. de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. fji variat. baie . toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. iar peste acestea un cearsaf mar. topografia Iocuintei .incalzesc mm:LI~. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. un birou.scutului este eatifelnta si elastica.. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. Din motive di dact icc.c. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a. pozivia in care doarme. Intre timp. orar.e situ atiile nor-male (n limcnt. pentru ca. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. In paginile care urm~aza.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic.b). v<'irsaturi ctc. Medicul sau sora de oerotire. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a. fie inarmaii C. tululiii sa. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare.ii individualo. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct.a lul zreut. cu calm deplin.ii cresc cu 750 g in prima luna.e pentru copll. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. cste mai at cnt a decit. organizarca ingrijirilor (dot. Greut.at. ma mei . manifcstari anormale). o. nostirue eel mai fin :.or r-arnine mama. Bim. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis.!.a din t. in marea ei dragost. Se st.faU:i1!e. in aceastd coocii de progrcs. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. in manuaJe rst e scris err nou-riascut.a de musa mn sau de rnaterial plastic. Inaint. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. pe 0 masa. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. A~a cum s-a mai sl~us.a t ie .ica de t.ului variaza mult de la zi la ({Ita. Pielca 301. privind atributiiie lor de piirirui. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. filcut tot.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. spala pe miini. tndoit.'i c~moa~te n~ul venit. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat. c) La na9tere. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'. Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. 162 303. Exista ln85.a. pi t.t:~je in grf'ulate. Crcst.ura obisnuita. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. o~ * Dacli existli cinla. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate. apa!' reaC\ii t recrit. subpondera1 sau bolnav. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat. ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii. in mod normal.ilor din mai multo zile. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai.i spatelui. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L. In pract. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit. orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .a. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't. nou-nascutul. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete. parir:\i. deasupra careia se intinde 0 bucat.ea nou-nascut. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice.esuh~l grasos de sub piele. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~. elastic. Mama v~ fi atent.e trnpaturit in doua sau in pa~ru. e~arnenul Este neooie ca. infiiflaL et.a. se inchid [erestrele. indicallile mcdicului. somn.are inca.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme.e multe luCl'uri despre nou-nascut. cu gest. lmprcuna eu familia. 11* . Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. inainte de a (.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. Acoasta insca mna ea.pro'[undate.uri Slgure.atilor Iarniliei. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase. ex!sta al'lnonie si intelegel'e. dureri de spate.ie.c.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. se faca in zina sos/rii de Ia.i. Pe puturile scunde ale adultilor. sint necesare cintariri mai frecvente.organeie aodominale nu au revenit com~let . Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa. modul cum respira. cu manevre simple si corect. vigoarea tipatului.a de curenti). care. d~c. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. no~~n(!scutul. Est.at. Pie lea nou-n5. persoane et.are.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. in prirnele zile dupa Ilflfitere. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat.c. daca este agit at .ate particularit. rnedicul a fost atent la nou-nascut. metodic. se face totul pentru ca el sa n~ iipe. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl. Li'i~za .i Totul se desfalloara fara graba. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului. gra dului de instructie. In timpul cit a discutat cu mama. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma.de a ~e 0?zb~a:a..ere.r in casa.U cutemeinice. . nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. in . Uneori.e rareori intilnit: de aceea.ot. Iata .oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. 'gradul de educa1.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic..1 prctios obsorvat.e .r-o zona Iuminoasti. conditiilor materiale ale locuintei. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g.

c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220. Accast. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: .a. Iie pentru c."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p.ata. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii.a nu inseamrui cii nu. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223).ate.a la regiunca ana la. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent. in special in jurul gum. de .5 . dar acest. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91.i u~ lui. 322). zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana).e de obicei mai palid decit in stare de veghe. ~lte. Ciud revi ne de Ia maternit. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut.ii t:'eb~ie sa. turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ).ie. cuicle pi~lii. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor. aceast. iritata.. Sugarul este mal PU\. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor. Depozitele pot fi aUt de masive. accent.ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata.spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi"). se datoreste acumularii de transpirat. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele.ul are 0 "iritatie la fundulet". poate .e a tree 111 cit. eit. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil. ceafa. mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog. . La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine. ineit sa duea la formarea unui strat compaet.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :. nou-nc:sc:utul «st. i. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa .a ingrijiri corecie. la eel c. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie. . Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par. fie p rin folosirea de lenjerie murdara. POal·ta numele de hemangioame.e fji coapselor de mai multe ori pe zi.e cealalt.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului. Daca eritemul persista sau se agraveaz a. a9a ca tre.eapJlare sanguine. m ai ales de pe ab. dupa revernrea din maternit.1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 .' .sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului . grasos. . organelor genita. dirnensiuni una sau multiple.). .1)(.~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari.estinala sau cutanat.l. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic. dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. si tr~tamen.t. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. ia1a. p. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite.arnini de viata. f)derent.'arrnne urrna dq~.Scaune acide 9i dese.a. 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se. la distrofic!. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i. un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa. diminuat sau dispare cu totul. AsHel de coji (in strat subtire.eva zi!«.a. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G. De regula. pudraj eu talc.nu se face corect toaleta pielii. A?(·. uneori u1'it mirositor. mane vre ohsteuicale speciale.e mal multavreme.inutul excesiv in apa. Pentru evit.8e men. vineteala. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3. ca urrnare . Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e . . rau suport. dispare dupa-amiaza). Cind stratul crustos este compact \. Similac). Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292. S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie. inoretit. se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). minuita foarte blind 9i foarte delic:at.esutul de sub piele ostc moale.eodata chiar zemuinda.domen. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. medical prompt. 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului.are ~u suf'erit III . 294. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza.. regiunea [eselor. 1n timpul somnult:l. Medicul pediatru va indica. iar pielea poate f i zlnruta. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . La nou-nascutii din sarcina depa~ita. a fast ingrijit cum trebuie. simr. pielca este moale flasca.a ea nou-nascut. dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . care necesit.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a. nae(Jll~ flammCl~s.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". mai ales pe Ill. f) Pe frunte. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide. Ro~eata este limitata citeodat. cu urrnatoarela sf'a t. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). Coni. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\. .1])ICl08. apar infectii ale pielii sub forma de pustule. necroza de presiune) pe cap. se intilnesc relativ frecvent.neaya (9!.e yorba de 0 inf'ectie int..ate. Uneori. m. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare".a) La nou-nascutii prematuri.sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart.lu. gros. .a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare.\. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. cind se congestJOneaza. poai~ sugera In mod greflit. dispare in citeva luni. utilizarea de dctergenti prea energici Ill.J~JOadya intrautcrina. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt.e usor la oxcit.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee). mama este mirat.o zona oal:ecare a pieli~. in contact eu aerul. sernilichide.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\.a ntn externi. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" . mai rar PP: na8. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii.. dar ramin toata via_ta. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est.cell. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure".Folosirea.ai a1E:s dimi. Parini. ln general.area unor greseli ce se fae frecvent. turgorul este de asemenea diminuat. eel mult. pleoapele superioal'e.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0. Ele nu au nimic gra(!. Este l. Data se excita cu degetele examinatorului. la prematur.lel abcese sau dual' Iuruncule . insisuim.ii. h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m. la a pasare J.dJfel'lte.a.uata dupa tip~te. . la sugarii cu diaree grava.ll1.. .

n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene"). Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin.l pielii capului. 'I' em per a t u r a. se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina.).8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic.ine pf'ste :37. Citeodat.errne n] este dovad a '"crizei genit. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 .ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . Sint miei chist~r~ care dispar . a) Numarul seaunelor este relativ variat. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic). grunjoase etc. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. k) P anariiiul.ire. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente.0rganele genitule la biiieti. temperatu-s sugarului coboai-a mult.lte cu ateni. regiunea xif'oidiana inf und at a etc. iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile).3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. flerbe:e. Similac). starea de yeghe sau de somn. est. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat. mobili. Sf' rnenl. inainte de termon.recomand~: fier~er~a biberoane. st.u-i all' sU\.. pe 1ll1ga masurile de rna! sus. Ca mijloc de prev~nire se . pUns). fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('.. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. a unor miei iesit.ii in modul cum este conformal t. numarul 9i amplitudinea respirat. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu). i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. in general. It e s pi I' a i a. Citeudalii.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. uneori chiar subtiri. Ade sea e xist. Due. eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). 311. sau agitat. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. lI1irosul este intepator. zile calduroase de V[ll"'l. A precierea functionarii inimii 9i a circulat. localizate p~ mueo~sa .a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie.i partea inferioarii a toracelui. care se poate propaga la distanta [intestin). consistenta modificat. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat.) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. Daca au aparut deja forme de muguet.ului sa bea lichide din abundcnt.ul nu-si poate regIa temperatura corpului. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a . Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic. ReaI?i~. . cu miros arornat (acrisor).lterea in greutate este normalil. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. fif' in burse.l) are loc imediat. Chin!' daci'i ~St. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat. 307. care devine rosie. refuzii sii miinince. 310. In caz~rJle de seboree recidivant. 309.gum. lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati).uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul.sll1gu:e eu timpul. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica. "margaritarelul"). u90r putrid. Est. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot. se observa pe marginea gingiilor nounascutului.l'ij g"IH!'ale (t.Zl.. A II a rat u I car d j () vas cui a r.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are.a pc sprincene §i dupa urechi. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice.e usor balonn 1. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi. Temper.8 mai \'oluminoasa. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului.('i in citcva Illni se vindeca singura. artificial sint mai voluminoilse. dupa na~terc.ru fiecare 100 ml).l uneori de unels variat. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. In contact cu aerul devin verzui. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana.. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p.lo~ ~l tetll1: lor. Prirnul gest.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul.a ~i in stlnga. de ore .h punetul de plecare al unei infectii mai serioase.a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. Existents unei umf'Iat. toracele in "carena" (fund de corabie). in drcapt. .ernperat ura rect ala creste peste 38°C.ul 221). pastoase.i-ist. A b d () III e II u I est. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe . m) Peiele albe pe gingii.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C. mai moi.5 em inseam nil.a mici deformari: sternul proiect. est e sa se dea' nou-nascut. sint date iI!sa de 0 . ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil).a lenjeriei.a. seaunele sint. Respiratia cste de tip "abdominal".:roi de. puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata.a a scaunelor (apoase. in astjel de sit ua tii. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. pentru ca. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. Ctteodat. 1) Muguetul (stomatita albicantii. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc.ul la t.a (solutio dp gluc:oza 5%. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana. La sugarul alimentat artificial.) poate furniza informalii pretioase. in medie de 1-3 pe zi. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. de altminteri.e nascut cu m ult. Nou-nascu t. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305. constit. fie mai sus in canalul inghinal. . t. b) Scaunele nou-nascutului alimentat. pot .ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }.at inai nt c.ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. patul ascz at ]ingii un calorif'er incins. in 5--8 zile. Daca temperatura crcste brusc. se urmaref. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate".ale" da torit. ell. 308.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«. 166 a 306. virfuJ degetului cind pipairn gingia. Pentru eelelalte rnanifest. t use etc.ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire. pe IInga unghi!. mit. rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten". In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. daca eref.

sindactilie (Iipirc« degetelor). (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii.amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate.a t mcd icul. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e.oped. .area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul).ca fa nastere. at it udini minore de picior st.. eu bl'etele (fig: 93).cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. apoi nurnai noaptea.e de termon. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. De pretari abuzive.nle).cv a suptarmui. corecteze deforrnarea in mod def'initiv.ul rccornand at de crt.24 de ore din 24 de ore").con~rola pozi\. Anomalia este mai f1'8c:'el.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului..'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. unor parW!l 169 . est. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. se d atoreso poz it. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat.ut. . Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl. dar diagnosticul este deja tardiv. IlI'orturi sponlane. 314.ltens din pun«t de vcdcre gcne. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. ciului prin care 313. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt. virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru.atii) a eoapselor la 90°. Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu.£.urHca in fenilalHl~i na.e anunt. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate).. a dczveti glandul ). mai intii :. pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale.tii Ia fetite. La nast. fdrd Numai cind preputul devine rosu. oj III insistat asupra acesiei anomalii.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara.ia orifi~ este eliminat. tot timpul (. irit. care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ. adcsea . apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si..). st.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\. .~or de coreelat.derata. en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor.ere. iar rez ult atele rarntn nesigure. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun. medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco.anta dintre anus si vulva. Uneori.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite. 90ldul fiind in e xtensie continua. Copiij se 1188C llClJ'mali. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila. 0 corcctie chirurgicala. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt. care se va resor hi in citeva sapt.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de . Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta. 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul).(hidrocel).ie fort.i frccvenici acestor boli. J)lIpil na. Ucforrnari le . rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor.I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul. orificiul vagi~al ~i urvtral. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!. a oeast. de la cell' ncrl'oa. /\ceasta atit. mai ra pida. Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. gradul de fuziune al Iabiilor mari. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee. laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. 9. asirnetrii de poz.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile.sc (ccle pin!lla cell' . dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon.pcnt. ~i de chinui: lor pentru copil . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior.i ziua 9i noaptr-a . care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului.:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. Cu t oat. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului. pentru masuri de corect are precoce.a. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: . (in 7/la£ ll. In general.rim b (varus cquin.at. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos.itie iii de Ilexie ale coapse lor. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t.ul devine rnult m a i dclica t. Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat.tic: polid actilie (rnai multe degete). timp de mai multe luni.a urina . dominata de intll'zicre minta}[( grava. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'. tui sini m~tl(le de ingrijorare.arnlni dup a trat a mcnt. ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a . 312. tratamcnt. numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul. Acesta constii in indepiirFig. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. talus valgwn) U901'de corijat.arii ca p ului fcrmn-a l. Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1.0 perna specialii fixata de un chilot prevazut . Mai tlrziu. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata..uror aberatiilor cromosornice. se va . capata din ce in ce mai rnult i.3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\.b o l i c e. Da. simple. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani). Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. de a se mene a . dist. . ca fLzlOlogl. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti . S8 pot vedca .a. Toate at it. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold.

arnbele nu sint inchisc Ja nastere.a. foarte simetric. care in majorit. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. Consistenl. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. de obicei intre G si 18 luni.ura aagitala. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare.Craniul 'Ii fata 315. C ran i u I.anturi poa!·ta nurncle de suturi. mai rar la occipital. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului.. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat. cu un craniu "in ciipa~ina de zahar".s 9i faeuta din edem simplu. car'e 0 inso\e9te frecvent . Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale.etricala dificila. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali. (ontane/a micd sau triunghiulara.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. pri~ definitie. Iun t an r-la antprioaraj !I-I . lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii.. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent.atea lor sint hanale. In cursul nasterii. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit. care se simt Ia palpare. contrar bosel serosangullle. de regula. Ina intca oricarui inceput de travaliu. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana. AsHel. Fig. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ). In mod obisnuit. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'. meningita «tc. deoarece. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". pe de-o parte. dupa care f'ont.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri).scutul\ipa.prezentatiei". const. viirsaturi.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle.. se naste eu un cap rotund. Fontanels anterioara are forma rombica in general. acest. craniul este mai mult sau rnai putin alungit.). necesit.it. ducind la constituirea unui cefalhematom.a tiei pelvicne . deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce. se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui. Nou-nascutul extras prin cezariana.ancle (fig.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni.a tratament. nu neceait. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.il de apropiate. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante.a ca normala. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). Aceste tncalecari sint freevente. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul .incitevazile.it. roru anera postcr+cara.a popular .rice sau nu. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere. In mod normal. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. d) Cefalhematomul. se cunstat. Font. ~oc caloric. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului. Rareori. 0 presiune puternica ~i prelungiti." -'---- .ii cu mare.a 0 observatie neurologies din partea medieului.a ne agravinata la lnceput. crestet ul capului ("vertexul") este t.-5 em) in arnbcle sensuri.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large. 1.ancla mare se iuchide mai tirziu..e [ontanele. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut.'!. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. La sugar. la nivelul oaselor parietale. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar. rontancra latcraLl.rnoalc!« capului".a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. (1. 0 consisten\a m8i elastic. ramlne cite 0 mica zona fara subst. Umflatura este situata. apoi galbena) 9i de pet. 3lu.isclor cru niului nou-nascut ului.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.urii sagit.e sii (mici pete hemoragice). Adesea ac('sle onse au marginile a\. Zona fluetuenta este foarte bine limitata. Oasele craniului sint destul de rnaleabile. en 5e socot este tot normala.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. in curs ul prezent.ant.. considerat. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. iar sut. Din contra. occipitala).a. diferite deforrnari sau leziuni traumatice.rancaza 0 umflatura a pielii capului. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I).ant. Aceste \. simet. aceast. dispare in 24-48 ore. Daca Iont. _ a) Modelarea craniului. Aceste spati i sint numit. se pot simti 2 Iont. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile.amtni sau luni. care reprezinta zona de dezlipire a periostului. Cine! nou-M. Este J11k. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. Daca umf'latura este moderat. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. La locul de lnt. 3. cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa.ia" crani ului la na~tere.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na.uat. De obicei. Est.).ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. iar lnainte sut ura metopica.urt. 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. a capului pe umar ant.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a. Daca Iorit. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.llnire al o. numit.ea au ca ef'ect. Prin palparca crariiului . 52 inchide fonrle repede.i mica. 0 as e 1 e. iar pe de alta parte.Cindestefoarte mare. de bosa serosanguina.

a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint.testinale e tc.a t. Este de 0 . hipertrofie (prea mare).ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe.abilita cu eertitudine. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. se nascii (e x p ri m at in sap t. Tnlburiirde de somn . c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6. e~ VOl' fi urmilriti totuiji.a smt fJxe sau.a a colectiei de singe.ca nou-niiscuti lor Ia t. fontanele mari. eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic.. cianoza este det. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult. La ace9ti copii. circumf'erinta craniului mult crescut.spu. mifjcari ir. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. mama contribuie la organizarea somnului sugarului.im pul nusterii dispar de ohicei repede. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului. dm contra. nu 1.nits cut i lor se face din doua punct. in consult cu. ' 322.a de obicei de 0 boala gl'ava.nsl1rile la stimuli primele ore. Iooaliaat. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11. Na9terea. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul.. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi. Se iau in scama : . f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: . de obicei. jet e r u 1. in functie de acest ritm.j 2) pin a la resorbt. Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta. ci react.a.a.e re].errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie). 320.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. dupa termen (postmatur). Cei care dorm mult. ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' .ura este fluct. 0 minte deosebit.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". hipotrofic (prea mic). 322 his. Trat. 321.ii. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. se scllllnba. indiferent de greutate.e accentuata. E val u are a 110 U .e mai mic decit in mod normal. Ele trebuie semnalate medicului.ji. respu-at. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare.c. Vcrdictul dciinitio 1.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii).ruatii ) . apOl o.a.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . Cind est. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ.baw. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut.arii de saniltate. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. Amint. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1. care uneori este greu sa fie st.).~ (~e nast.xt~erlllta\Jlor. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur). ci se a~teapta sa se rosoarha spontan.lui. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. sau generalizata 9i perrnancnt.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J. a) A nomalii de gestaiie.ii nesistematizate. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare.). pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult. Majoritat.xe produ. recu perare . h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1.eJe de VE'ghe. Se lnt. circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata. de impresii tactile. Orarul mesclor.ot. se observa adese a 0 agravare ~. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.:t li~ te~m~n. buze. dind totdeauna mesele in fazele de veghe.ala a anomaliilor neonat.e) lUieroeefalia (craniu mic).orie (infec].irnei mcnst. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor .a gestatiei. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase.'eori. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or.imei rnenstruatii. In prirnele zile.oare .a Ia fata.ilne st.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc. Hm. Uneori se gasesc.ie ..erminat. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate.e de vedere: .lu. La uni. ca unii nou-nascuti care au suferit.ent.a unele tulburari. sora de ocrotire si parinti. Unele mi~cari sau cont. e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. sornnul nounascut. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz.in Ierrna decit bosa serosanguina.a la ur: nou-. dar n11 profundl1.n~se. SOUl II U I. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul. Perimetrul cranian est. dupii. Respectlnd aceste faze. Dup a vlrst.e in malformalii ale creierului . . Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet.ua 1.i suuaru. precizat. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii. anumite masuri.i.i a complct.!enul '? co. C i It n~) z.ipa imediat dnpa nafjtere etc. !a nivelul e. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl. 8-au.rc trcbuia sq.. event. Mama va nota perioad..rul gul'll. 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame. mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii). cum le categorisese uncle marne. 317. 318. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[. CI.. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la.iva 91 durata t. I!U necesit. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara. singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. dar en 0 consistent a mai put. alura evolut.irn aiei. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent. Daca sint t. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche . agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. 3Ui. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila.Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. concomit.se de stimuli interni (foarne. pentru a prevedea./ da medicul pediatru. Un icter aparut precoco intens si prelungit. ore intr~gi.recat.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. refle. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220).ii devin mai somnolenti. v Sistemul nerves. Trebuie stiut de asemenea. cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). malf'ormatii).ere 9i sa se desfa~oare normal. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile. .n de Iix are a st. ' . b) Anomalii all' traoaliului. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. Catre a 7-a-a 10-a zr. atmgerea cu un deget mal rece.ratamcnt. In general. Umf'l at.uent.

le resJlH'atorn . set. rcprezinta un fen omen normal.emclenllnatec:a cind este infometat). fara alte tulhurari neurologice. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz. asoeiat eu ahsenta vioieiunii. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. Credinta ca plinsul fortificil..au o suf'erint. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . Dupa ce s-a indepm:tat m. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). pozi~ie incomocla. curincl. defecte innaseute. ceea ce alarrneaza pe multe marne.e despre: pu. Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora. stare de agit.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit".i. Multi copii sughit in primele saptamini de viata.inuare in hrate. FacultatiIe c:orpului :.). Intre reactiile suspecte. llU prezmta febra.olit prin deelan.de . in durata.sfatHt ~i va invat. dar pot surveni ~i in repaus}.ului san sugarului. de a~emenea.orit. in modul cum se manifesta. Ca manifestari izolate.). copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza. I>lin suI. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza.0 p.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica. 325. provocate sau spontane. cind este lI1~r:J]t . 329. dar. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). . 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat.at. cald.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . rara. plaminii este f'alsa. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. mame~.e in t. durere elm cauz a oparelii. evidentiind eventuale aSllnetl'll. sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. S ugh i f u 1. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde.cbirnbat etc. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. Eventual. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m. nou-nascutul \. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. singure. La nou-nasoutii la termen.a. neasociate cu alte manifest. nu prezint. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. dwree sau alte tulburari.)". in timr ce vioiciunea se stinge. Est. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. 324. Cind apare. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate.a 0 semnif'icatie patologica. stranuta sau/9i urineaza. Se supravegheaza ctteva sile. urrnari. S t ran u t u I. aer vrciat. 0 suf~rint. raspunziitor de reflexuI de sughit. casoatul se tntilneste rar. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare.a. EI poate fi numai de origine digestiva. lipsa de con fort (frig. pnrahzll. 332. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului. La acest grup de copii. durabil. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei.oare sa observe. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof.. cit este tinut gol.ia incom?da in pat e. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. cascatul este prelungit ~i frecvent..a eu totu~ dep?ndenta. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei.ana. Mama este dat.n filmili~. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. Tip at u l. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt. care furlllzeaza da~.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii.ece ernisiune de scaun sau urina. dovedeste 0 suf'erint. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate.atie s~u de narvozi tate i.ecesitate s. resp1raiia nazala dificilil d at. la marii prematuri. nou-nascutul este 0 fiinl. nu au nici 0' semnificaiie patologicii.). 327.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. prin frecventa sa anorrnala. 323.ari nervoase. T rem u r Ii t 11 r. el va deveni ra.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei.ot1. Cas cat u I. chiar de seurta durats ~i intermitent. normali. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. 326. cascat.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 . dupa "partida" de 'plins respectr"").terea generala a nou-nascutuJui. paloal'e etc. de tonalitate mijIocie. zgornot in camera. Ea ifii ar~ probEl:bil o.a unui guturai etc. Din contra un nou-nascut Ia terrnen. 323 his.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. de exemplu ceai de ana80n. 330.moar:. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. In eazuri mai rebele. In afara de orice imbolnavire. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit. c:ute sau ncduri de la scut. corzile voeale 9~ ei'l1. prea strins lnfa9a~. Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge. se poate administra putin eeai caJdut. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. da. Daca s-a udat.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. bine Stl pOItHt.tc. Daca mama. care insotesc tipatul imediat dupa nastere . Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. este ec:lma si odihnita nou-niiscut. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate. Daca va f'i purtat in cont. Cind ~jpii tare' 9i prelungit. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate.inuti m~i mult in brai:c.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece. Tulhurarile de sornn . lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. chiar daca se repeta.sllp. iar greutatea c:reierului este de 335 g. pozit. succesive . Pentru combaterea sughitului.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". este n?s.·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. cascatul trebuie urrnarit aparte. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. 328.ea.rsoana n.

increteste frunt.st. ca pul trebuie sustinut hine . Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. nou-nascut.ul. 96). Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul. unii sustin ca est. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc"). miscsrile de supt).ului). asemanatoare partial cu pozitia din uter. principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. deschide gura. Frecvent se observe 0 reactie in "masa".ea.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . mama va nota In cursul primelor saptamini. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie"). emite rnici grohaituri sau homhaneli.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos. cohorit i}i int.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. In continuare. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. 333. Ace ast. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal").a. nou-nascutul la t. Bratcle eint asezate lingii corp.resarire" brusca 9i general a. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate.area neuromotorie a nou-nascutului. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre. In primele zile. Dup a citeva zile. asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. Incetul ell incet. iar capul at.rezire. Ia un stimul oarecare . capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut. Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent. 96 - Pozit. 95). .ierita nu ia parte cleloc. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). in paginile care urme aza vorn arat.irna pe spate (fig.a. Se rernarca poz il. aceste miscar] se produo sau Fig. el int. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot. Genunchii sint indoiti pe coapse.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate.ului. el devinemaiindeminat. din decubit cefei sint hipotoni).ermen are 0 pozitie tipica. 98). 97). bratele se mcntin in f1ex!e (indoite). nediferentiat. usor deschisii). nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. Capul este de obicei inters intr-o parte.e 9i in ceala lt. In pozitie de pronatie (cu palma in jos.ia vert.a).ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare. a 3-a saptami.a. se dat. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor).a asupra lui din flfara.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet. Cind este yorba de dezvolt. . ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor. degetul eel mare este adus 8pre palma.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit. schiteaza suptul. Ele sint fapt. Urmarind nou-niiscut.at.e in care const.ab ilit. 97 Daca nou-nascutul est. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. 111 embrele inferioare sint fleetat. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs. cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. 95 . Din a 2-a - Fig. oricare din aeeste segmente. Atitudinea de flexie a membrelor.e iii in pozitie externa din articulatia 901dului.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu. se intinde putin.r-o part.na. ca 0 "t. Degetele miinilor sint partial strinse.oarce deja capul spre lumina.Poz itia nou-uascutului. multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab.e trus de Pi' spate sau lateral In sus. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.ul. crescute fiziologiee. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig. 177 12 Mama ~i coonut . dorsal. Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte. Imediat dup a nastere. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput.icin a apuca sinul sau tetina. Dupa ce ajunge in pozit.

339. s~ (. S-au deseris zeci de reflexe. el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara.:-l.daca trage ' eu ruse (le seu t. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului. Cind acesta din urrna atinge p. Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent". 334. sa ~precI~ze .ed~~~ este indispensabil s.B 011' car 1nale. " 340. Se VOl' expune numai citeva. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. . Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~. nUl:l~~te .scuLul rilspun e pnn r. complet. . Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a. la colturile buzelor (drept ~i sting). r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig.E.Ol la parll. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . Nou-nase. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent.. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u. ea aterizeazs pe cele patru picioare.(. mg 0 a . 98). La contactul plant. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". fie ea este yorba de cele superioare.. nou-naseutul suge ~i inghite coreet.tuoli\ ~ 7. se.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor.e:! .in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn.1111:(. m~mbrelor inferioare.mmare. motor sau secretor. 337. f telor' cardi n succesive .ate Impu a " . 1\1e I' s u l . Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals. iar primul se intinde. uneorl ea .astfe~. care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare.ricitatii provocate ~i a r8. .imulul.. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics. Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice).m r. ". S i ill e t r i a.. 100 . const.etrIC.lanul me: sei se flecteaza.I in masuf'a. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .I!lc.a talpa piciorului.' .ei (talpa) cu masa. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect.-pU.e lil termenul de' "reaetivitate". vertlea~. Jar celalalt se tntinde. Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut. cit mai ales de cele inferioare.m acelasi sens ca SI st.\. ar. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect. Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata.lS0fll'C :1tingerea cvel. Daca 0 pisica cade de la inaltime. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut. d' lji cu pumnii strinsi. cind acesta este desfiiljat.at nou-nas~1_ltul. ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a. La nO\l-n[\scutul mai pu\..Pentru aCl'dsta. sub brate. in locuri sl~uate . Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_.spunsului Ill. 100). <E. Simetria atitudinii lnt.'[ se Il1.ns~b.~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1). Unele din aceste reflexe sint de protectie. Fig..conI 0dfl. datorita reflexelor primitive de "redresare". este la interval mai mare fata de ultima alaptare. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . slIl. uneon \lpa. Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate.L. dm'ere.it. aut 0 ill a t. Raspunsul este en at." ' 179 12* .nsul la du. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig. . d~s?hlde degetele. 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl.Mersul automat.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta. reactii automate la rnodificarile de mediu. declan91nd astf'el ml~cari de flexie . Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e. t. 336.Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. I' 't J. " . iI. cu trunchiul usor aplecat mamte. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul. departeaza bravele de torace.utu 191 "intm e tot ~o~pul. 338. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac .Fig. 335. d . ridicat . mernbrul respectiv se Ilecteaza. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar. de exa. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe. Medieul este sl~trul'U. i't Rilspu. In jurul rirstei de 3 Zuni. 99). nounascutul tresare..scutul este tinut de trunchi. 98 - Reaclia Mora.:were" '\proape irnediat. exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. . pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare. altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. a intoarce).e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg. Nou-!18. fiind necesare supravietuirii. aplicate in jurul gurii. in mod obi~nult nou-n(.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare .u ur. .rerea vie. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector. Ie mtinde .a in mal rnulte stimulari (at.leit nou-nascutul po. e act i v ita tea. Prin studierea moFIg.ate f'i .

be abia dupa cit~va zile. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii. acesta refuza sinul. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil.. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. Asa cum s-a spus mai sus. Dupa 7-10 zile de vl~la. privirea nou-nascutului este vaga. 345. Daca sint despartil. un ochl. ca iii \ipiitul. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81. in brate. care ingrije. Willi) .i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. datorita unei h.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10.it.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e. nou-nascutul poate deschide ochii.plpal cu m~mll~ sale. purtat la distanta de circa 15-25 cm. . La foarte.a. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor.a.tlv~le. lacrimile apar in jur de 3 siiptamini.re rnedic. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at. Aeeasta umflare. asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo. In medie. pe cind celalalt este intors spre stmga . Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut.0 hi i . p:ecoce. _1n.e de a fi atins sin~l. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede). De subliniat.e prezent la na9tere. urmfl. ~e 1 IU~la (un. n. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind.a rniscare poate fi oprita.. inainte de a) ~ . care trebUle tratata cu grija. in absenta unui obiect luminos. 1\1 i r 0 S u 1. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d.ivala datorit. inc hide 91 deschids ritmio gum.~lll. miscare globala. ~ i mba j 11 1. iar c?n}unctlvele SlD.. Se vor examina forma 9i configuratiasa. sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans).m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %).at la nou-nascuti. nou-nascutuf este "psihic orb" (H .ninator. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el.int.c~nJu?c:. pril.V azul. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat.nos~ute.z:. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie.em:rag21 ~ub. . paca nou-tuiscuiui plinge.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast. pleoapele sint lipite 9i tumefiate.91. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte.de veghe §i este linistit. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. in primele zile de viata.aptelu! (sau al corpului).}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. Clnd . Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa.. 348. corporal mingiiere.. Organele de simi. In Leaganul de copii i.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa. Uneori. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta). 341. O~!lii reprezint. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins .mama. .a~e laringicne sau guturale. eonoergent (spre nas) F durabil. pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor. este yorba de 'un caz pato]ogic. S~ spel'le u~or la zgomote. Picaturile antiseptice care ~e pur:. Toate tngrijirile se fae eu calm.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi.la eal?ura. DIspa~ in primele luni de viata. daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care .rcetar~a prIVIrl~ ~. inaint. Nou-nascu. inceput lumea inconjuratoare.n ])rimele zile. Aceast. De asernenea imperforat. l\1irosul est. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. N a suI este in general mic. Nou-rrascut. prill.t mflamate. Comportamentul e m o t i o n n ]..3~5 secunde.ul intoarce' capul sau clipe~te. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. ctnd s~. d~n timpul tr.u.era obi9nuit sugarul. Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj. cU. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt.rJl a.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. Este bine ca m~ma. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor.?rtant. "rorbindu-i" cu roee calda. EI poate trne ochii deschisi. lual. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i.i pentru citeva zlle de .. 343. '. G~ \Ipatul. coordonate.:.a virst.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18).'apuca 91. la auzirea f)i la alapt. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea. comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. dar nu "vede inca. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. EJ vede. Mi~caI'ile simultane. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. Tipa inaintea meselor dar s? hIll. D~ctl.ayali~lui. ea ~i dnd ar ca_utl.entia este deviat. as~manatoare cu la?flmlle. proie~t~aza brusc. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.ul pare atent.a.'i crc!je.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent.imp ce celalalt es~e inchis . unii sugari primesc sa suga numai de.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit. .. a sap~am.la mama lor. it 181 . Este cunoscut fa ptul ca. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul. poate fj e xamma~ in J~une corid it.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele".e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. hem?ragi!le trec dupa cIte. un ochi poate Ii deschis in t.ii de cat. dupa sfatul medicului. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. cind in cind apare un "zimbet". Simiuri 344. 346. dupa mi::osul_I.c. 347.tul poate emite putine sunete involunt. Acest st. mal ~Ies noaptea.sint c_omple~ formati Ja nalltere. C~.J o privire mal net. nou-nascut.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral..a. Con t act u Iso cia 1.ulan. cu ochii deSC~1l. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior . glohata cu agitutie care se instaleaza imediat. Cind plinge. poate privi la dreapta. UTI. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'.la vir8ta. I?e abia dUl. fa. . pare ca-si priveste mama sau pe exa'.~te~te deindatfi ce a fost hranit.l ~a asculte. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care.eon la 1-3 IUI11) suga. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate. pentru a se stinge progresiv o~at. ca iritatia conjunct. strabL~m este patologr. este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". . unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint.a piciorului excitat. cOI_ltactului este linist. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei. prin infectii cu germeni ban~li.yte sugarul. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea. dad! nou-nasGut~1 este in stare . [lira \Ip!it iii fill'!\. dar care este trecatoare -. la fiept".are. trecator ~i fara imp. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. 342.. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. 0.ml.

. G u r a. Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. urzicile.il. cartofl etc. preparatele arsen. grasimi (ulei. . ~ste cornpozitia adecvata a hranci. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra.n halat c~urat. este somnolent. 362.eaza COhC1. R e r 1 e x e ~ ire act. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. i i. fie asimetrice. COI!Opida. 8arat).. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. conopida).culoare deschisa. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare). . Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. ardeic:l).lCale ~l merc~l'wle etc: 358. Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a. 356. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). lintea .limentare. Manlfestarl anormale 351. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. D a c 11 est e r l't cit 11. ou. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li. ' 354. La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. Ali men tal i a. hidrocarbonate (cereale. far a sa ajunga la ingrasare. cresc secl'etia lactata.. ' .e. Daca m~m~ nu tolereaza laptele.i. lichide.ntita~e mica. asa cum s-a recomandat mai sus. . Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242).mare sau cu m1. tru care tngrijeste sugarul.a cale este suficient. ecomandate r fustole. cordo~nele. plante~e a. ' .. rochiile. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. ceaiul etc. . fie absente. slnt dispuse sa dea crezare afir. margarina). Se poate bea ~i lapte degresat. 359. Purgati. "in~epenit" (corpullntins. compoturi etc. Mot I' i cit ate a g lob a I a.a}. frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate.cesar. . Lenjeria va fi curata. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. Diazepamul. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini).ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. Este gre~ita conceptia ca laptele. Se vor evita leguminoasele (fa~olea. La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. ~ determinind scaune moi la sugar. sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama.a c u f'ruct.at ie siJsau reducel'ea apetit.v sau calitativ. oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. De fapt se recomanda toate aliment. el nu . Nou-nascutul este prea linistit s. prima alterna. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. F u III at u I este daunator pentru sugar. unt.a. Car 01 u 1. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. pe~te). Capul nu poate fi intors intr-o parte. fibre vegetale. in afara de vitamina D. brlllza. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine.. 353. gingiile. Bromovalul.at.. Alimentele iuti (piperul. v~rzn. unt) sau . v_or d~ al.. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri.).re trebc:le lu~ta de mama. A leo perm~~~. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). bolta palatina. 357. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge.menta~la est~ echilibrat. .ul purgativului). .349. . Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO. de. ~ . cl'iza de colita a rnamei declan:.amar.~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit.suga_. 361. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le.. Ma. ci va consult. Personal. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). ccpilul nu poate deplasa de loc capul. Vi t a ill i n e.500 1 pe zi este suficient). in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. Aspirina. Chiar facea inainte. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. :'\u sin1_. altii nu pJing de loc . Con s tip at i a III a III e i va fi trat. Laptele este foarte ne.a pe medicul pedis. u.rt. Unii tipa eontinuu.alul. . care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1. fawa de ovaz.' . ace. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. Se examineaza huzele.~1 apte. . bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica. carne). aportl?l de y~tamll1e p: aceast.5-21 pe zi. n~u se. tree 1. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e.ului la sugar.. ca. (usturoiul. chiar in ca. 363. deoarece conyine acee~. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u.nele ant:blOtIce. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l .au exagerat de agitat. Ciclobarbit. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. sutionele strinso. varsaturi sau chiar diaree). b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. 352. berea. In aceasta pozitie . ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase.. se 183 .. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru. caldura. rnai curind prezentarea la medic.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. drajeuri sau picaturL Da~a ah. oeapa. ~. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept". schimbat la alimentatie. agit. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata.imentcle care le fae rau. 300. 364. inert. este bine ca mama sa poarte u.nulUl (Iaptele caputa gust. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1. . luat in brate. mazare~ .ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative.usc~ta!. \ a p1.cu ~lte 'protel~e (carne.f1 nil: nccazurile. NevOla de hch1de este de 1.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata..ros agresl.v:le. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. COhCI sau r-efuz ul sl. Gimnastica are un efect Iavora hil. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0. sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central.) ingra*a in mod inut. schimbata zilnic. Cantitatea excesiva 182 sugarului. .

ingrijirca copiilor rnai mari. secr(. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. In t. se deosebesc urmiHoal'ele ca\. daea este posibil. b) prema/uri de gradlil II. vi at. . cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului.a de material plastic. de filre:~ cu ca. frotir etc. 185 .a e~de:ile pri.ea Intre 20. administratea de preparate eu fluor). Odatii cu reluarca act. eel p utin. BU? . 367. spll'a axile. se Iac int. mama (Ja sta eu sinul descoperit. cutele de la git (in general. se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie. greutati etc.ale externe. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit.tia lactatii scado. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. inghinale. In orice familie se va irnproviza o"masa.e r~cepttov :a once boa. .0.36? I ~ l"e n a ~ 0 r.g. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. zonele ce tran- 366.).ul cind medicul ii permite marnei sa. 0 r a 1 il. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii . se evit a d urerile de "ljale". . 101). d aca mama are obisnuinta va face un masa j . sau de ~]fon.e 0 ingrijire mult mai eficient. va insist. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc.. suturi). cu consecints serioase asupra siina. nou-niiscutii hipo-. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. • L~uza nu este inca.a dintr-un covoras vechi sau de stofa. g.d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at. Pentru usurarea muncii. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere. mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. g iii 20. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin.0.).reburi se a mina sau. nou-nascutii hipotrofici. lipsa de odihnii de noapt«.cada se spala. eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g.a complicat. .a. de infa. cn greu\. parul. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce. tarea 184 Treb~ie acordata.apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece .prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie. excesiva. pe I1n~m. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului . Minkovski din Paris) 2500 g. se inainte de t.ante . p.a punetelor de osificare.tii sale. de gradu! I. Asemenea t. dimensiunile mugufllor . _ Nu se folosesc deodorante \. reflexe).e masca se leaga in jurul capului (fig. daca.0.egorii de pre mat uri : a) prcmalur. cu sirntul raspunderii. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. De fin it i e. Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. ell gl'E'ula\. c) prematun de gradul_ I1~.ar de lernn.a la 0 Iamilie de prieteni.!. .]pator.0 g iii 10. mama se va spala binc ungluz.a. ~1al!la va face dus zilnic. ~lnul /mame{onul. pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor. Daca eXLst. . Munca fizica. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui. prezenl. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia.li". important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub .~at".a odihna. Est.Ui.). In aprecierea prematuritiitii. indiferent de durata gestatiei.ermen cu gl'eutat. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe. Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A.0.flamalii.e necesara mai mult. camasute. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr. sistemul nervos (tonus.) cu care se va "usca once urma de umezealii.0. Marna va fi mai putin solicitat. " . In acest caz. care se pune III doua fil se cease ca un buzunar.iii 150. este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . Procedind asa.e mai mare de de la mame diabetice. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit.m~ma:1. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe.larea zilnica. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar.e clumlce m singe etc. regiunile mult. .ul f'amiliei. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara. deoarece la aoeasta virsta este foart. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. anumite dozari de substanl. ridicarea de. Dirnpotriva.? alunecaro.sini. la aer.e etc. candor. cu grelltatea la na9tere !n\. spoitul pcretilor.a.atea la na~tere.la. . . se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii.Cll greutatea Inll'(' 150.0. In moment. lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat. unguente etc.?tru a evit.00 g.ivit atii de toate zilelc (gospodarie.a de familie (vizit.anunta lnceputul _unei "race. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda. in familie sint persoane cu inlectii cutanate. . d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10. .r-un ritm lent. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.0 g.'iros tra- In rap or\. Or. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.a ~endmta la L. ohliga [ii sociale). pel'imetrul cranian.re 250. Iaca plimbari.0.Ze se taze la 2 ule $1. in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. curatenia generaHi. de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. Jar In cada se pune 0 bucat. organele genit.

ele abdommaI.ii este de 10% din totalul nasterilor. pe aceea. prEdispozitie genetica la nastere prernat. cc:astele pr?em:nente.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat. echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor. ~n~llntll1d pozitia din ut~r. dm. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete. Jar te.. Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. Doarme aprcape tot timpuJ. moi 9i deformate. t 11 g r i j i r i. C a u z e 1 e care dct. cu mici pauze . iar fontanelele sint mario Fat.iva ce nccesit.. De obicei nu sint unice. 370. De multo ori se rcpet. Prematurul prczint. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist. . familia.'prematurul sta culcat ghcmui.mama.o slab dezvoltat.oal'ce sinii in cOndl\. Pwlea este r09ie.e f1amind. derivate de Iapt.consta!1t~ ~ ~or:pulu.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. eu gura mare I)i harbia ascutit a. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. re~p'Lra- . trrunghiulara. virst. yy . 186 . seurte. Maternit.urii si umidit. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare . aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije. tia.ate fizica si sport. instit. la prevenirca unei nast cr i premature. inf'eot.lI1t ?obontl. un de s-au facut ef'ort. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura .. iniectii ale fatului etc.. Greutatea scade la Inceput. ceea ee explica frecventa constipatici.surnul scazut de lapte . carne. fata de nou-nascutul la terrnen.uritate nu se face in toate cazurile. Initial. Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate . Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i.rat in or asul Helsinki (3(10) \.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut.a cste periclitata. bolile dinaintea nasterii (de inirna. fructe R. 187 . Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare..~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia. labiile mici 9i elitorisul par La biiieti. apoi devine stationara zile sau chiar sspt. socurile psihice : t. Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider. Este r:e.ioase. munca de noapte etc. h) Cauze medicnle mateme . .Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei.~ i-at. surori de ocrotirc ).nzim. scrot. .antunle pielii de pe talpi sint rare. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile. de singe. mama. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . Parul este scur+.de oXIgen.stl?ulll nu. s.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. constitution ale (talie scunda.amtni. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. incretita. va . m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1. circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica.. de gestatie 9i devin numeroase . Dezvoltare a cart. activit. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? .alatii pentru administrarea . apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm.raumat.ia intre hipotrofie 9i prernat. t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute). si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate.i in unele OrHr. apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani). a 37 -a saptamlna de gestatie.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. placenta bolnava. endocrine.a: sint marne care nasc numai prematuri.e.ii veehi). ca~. n:an . sint sub 3 mm la 36 saptamini.UL. bolile din timpul sarcinii (infectii. . lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~. Din motive didactice.a ~I apatie .tele de .e din Republica Po pulara Chineza. •.imp ul sarcinii. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate.sin: MultI dmtre el. . 369.' III putin adinci.za • 4-10 . Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte. miscnrile per ist alt ice stnt lenese. sistel!lele r. pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S).. abdomenul este voluminos.. fumatul.ismele.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie. ed~mulUl. lucioasa. ex~eDti~d mom. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere. Cunoscind aceste c a uze. alimcntatie deficitara a gravidei (cor. brelor. I?aca st~garul. coagularea stngeiui. ceea c. care este de obicei mai intens I}i mai. In schimb.ul est. 371.atii mediului etc. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita. malforrnatii congenitale ale Iatului. determina stare de somnolent. d~ ~eglare a tempe.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici).<. . 368... refuza sa mal traga dm sm.e.inct. Cif'rele cele mai mici s-au inregist. iar toracele ingust.fi PUSy . Gltul este subtire. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara.. nelegitimitatea.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie. . Exist..l). namte e folosire se incalzeste la 37°C. . prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur.aticc ale [icatului fL rinichiului.. gradul ina poia t de cultura. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei. Icterul. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi.]J1e secretla lactat~. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate.entel~ cind sugarul est. po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: .a este mica.. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. Aceasta lfli va st.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. • . a 34-a saptamina ~e gestatie. boli de sistern) etc. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. ci asociat.maturI~ tate extrema pot lipsi complet. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie).i zarzavaturi proaspete). ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle.anat.ura}.C? ating greutatea de 2500 g.t. la~ in caz de l. uter mic. uneorr cu rmscan penstaltice). de rinichi. Edemele dispar. F r e eve Il t a medie a prematuritaj. AlimentuJ de electie este lap.a eforturi mari. intoxicatii. cu inst. protec!w unpotnra infcc{iilor. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn. cu ansele intestinale vizihile prin peret. pentru a meni. a) Alimentatia. a 33-a.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul.

. . . obosesc repcde. pentru a nu-i limita migeal'ile. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~.... dr. tre~uie ~il." . . t.00 g).inalnr :. astronom 91 f'ilozof englez).l . pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea.~. alegel'ea unui anum it produs de lapte.1tlve de.~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil. .stud!at~.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g... Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(.a supraincalzirea prematurului.i I In caz de guturai. . Victor Hugo (1802-18~5. )lunz~Jtor virstei. Iapt.1.a supt. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi. arata prlll ges Ull.~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati. .. pentru a preveni arsurile. sugarul va fi tinut ridicat in sus. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.1Ilt'gomc..~ ~~~~ " ..] sub forma de inject..t Ie e )'11 Iunct. Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re.ia. . Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil..1~n. tet.e . Pentru prev~nirea anen~i~i..imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u. d 1 000 2 000 . ~as~pdm~ni. (. prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36.i. Newton (1642-~727 matematieian. fixat pe perete deasupra patului: sugarului. . J88 Cea mai importatud regula in p.I a lIlll.. eventual eu 0 solulie antiseptieil. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial).1mb. de cele adapt. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare. ~l armna D D S U de doze mari (200000 u.a a camerei (22-24°C).ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot. pentru un singur supt. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se .:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. Similac) sau acidifiate (Eledon). In ult.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera.i.lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ.ine intr-un dulap special.-1778).. 1. se v~ . t" 'e de 3 ani 600/. Auguste Renoir (1841-1919.i prea brusc. dmtre copm m VlrS. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \. Se va evit.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli. So VOl' folosi tetine moi.. .' . . nu pres st. Ia nevoie. in afar8. nu stau in ~ezut nesus\mu . separat de lenjeria restului familiei..91 psihic. .~I eea a . Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease . Este absolut necesar un radiator. . regurgiteaza ('i .. care se spala zilnie..l. apm a merg neII lC P. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire.\1 2 . aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea. Iizician. tismul se previne prm adrninist. piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor.tm 1111 ' plClOare. ut ill formatea unor propozl\ii.5-36. Dupa fiecare supt. d~ la 1694. Sobele. jnLiJ'zierea de limbaj.e praf Lactosan sau Haraul.d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap . este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut.ire. Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p. sub forma. \Vmston. I~ adevarate salttll'l. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant. In jurul virstei de 3 ani. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm. Asa cum HI m a i spus.In vizitil". inainta de Iiecare m asa. rit . indiferent de recornand aril« de pe cut. .olereazji.en~ru un an. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet. .cit dup~ lum. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi. as '. . dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\. Parintii prematurulUi.zmta nele dintre minti]e st. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C. 5e calea eu fierul bine lncins. dO.ie .ilac). a IntIr. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece.Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto). mare om politic englez. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil. intervalul dintre mese.enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. Dupa llscare. prof. . numal pcll_tla lltl( .. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. Eleclon. . .irs. Dupa aceast." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii . Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!..re.um1t pre~atUI'.la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml). caloriferul..ulttl~ ~re 1~~ ~. .baJ.J- 189 .. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu.chlar tota!a. care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C.. . Inpt. . Locomo\la.. zidul din apropierea patului sugarului. pent.I~Ce~~~\dl~continua.im p de 15 minute. . mare PlCtOI' franeez).. de solt~ti. Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. c) Protectia impotriva infeetiilor.. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. masa de infil1)at. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba.al'sil U?OI'. Ia intervale d. scriitor franeez). modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot. care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun. 1 1 .!1 (.ul din hibcron.. aSOClflza.hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8.ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~.tan~. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore. mama va purt~ ma~cil. prematmii r(cupereaza dir:tr. sub forma injectahila. nn apnca obiectele la 4 1uni. Pina la 6-8 luni de viata. 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.rarea ZI~TllCa e "-. Scut.1imbaju1. Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala.ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. . Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves .ie 0 data pe silptiiminil. Se alege pentru sugar un pat metalie. .. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\. .a folosind stiele cu apa calda.0 g .. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl . execut(l ordme..~e().ii. . cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut.~claUi.a considerare optimista.. proa~.'. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L .ate (Humana. . Lenjeria lui se \. urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni.ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest. 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her. e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. Churchill (18/~1965..ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait.i vaselor. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn.aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. daca se pl'eparil si se ad rn inis.it prin gazele pe care le em ana. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. La noi in tara.e 91 t. zlenlor motai'll.. se fierbe inainte de a se da sugarului.t ' 1. at... I' .. treaza corect. pe zi..rins.. Orice preparat de lapte. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie..a sil elimine aerul lnghitit. Rahipe e.

un premat.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte. cit ~i de programul intregn faml. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). de preferat de catre mama. ~ugarul va fi linistit. sa aiha "eucuie ~i vinat. vocii. somnul deCJine mai organizat.~e~te c.'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. Anxietatea psrintilor si. La rtndul ei mama . In general. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou. dimpotriva. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. la nevoie. ell rc act. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale . seazind din virsta acest. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil.orie la acest grup de copii. pergamentoasa. Intre 2 . mai ales.eluat.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est. pentru a se intern a la timp In maternitate. testieulii sint eoboriti in scrot. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~. Hipotrof'icii prezintil. uneori t~eb~f1. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar.a c~ multe . Daca nasterea depil. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat.are intelectuala norrnala.uri au 0 dezvolt. in?redere.iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. cu eantitati .care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini . dar r aruin cu 0 instabilitate psihica.· .Ie casmce tre= cind pe primul plan. 0 r g ani z are a z i 1 e i. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit. pavilioanele urechilor au cartilaje. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r. tulburari ale apetitu lui. adica sa fie . 374. Este verba de grupul de copii care. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.In studiul respect. cu tonalitate~. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil. pentru ca stim din o xperient.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile). eu imagine a Iigurii. Or. de a-I vme in brave. 7-10 190 . de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.lll.. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut.itati adecvate. iar cu timpul.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. remix caseosa este foarte redus. Alimentatia se va face cu mese mai dese.) f1lrll motive justificate.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent. intelegereu I. cu . 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina. Dupa observatiile noastre. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil.lngr~JI~ de aceeasi persoana. independenta de nevoile lui. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul.tere 0 piele uscata.amentale ale Iostilor prematuri.i in cant. prematurii VOl' fi lasati sa se joace. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. de agrcsivitate etc.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale.a.ri grave.ii nervoase. a virste i gest. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. au 0 greusub 2500 g. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa.. .. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :.arilor motorii §~ ~si~iee.. desi se nasc la termen.2 de Iuni.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~. parul capului este redus.a. La 6-8 sil. ca ~i eeilalti copii. 0 mare parte dintre prernat. sa cada. v. ca el eon~lllu~ . Sugarul se va famili. turgorul este scazut.. au pielea uscata. Postmaturul 373. Daca are un ajutor In gospodarie. .) ti da sentimentul de siguranta. Subliniern ace ast. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. Iie lasate pe seama acelei persoan:. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. Ingrijiri]e.ili~: u9uri. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm.a In acest sens.a.sa 0 solicits i~ea mult.re:ne 91 corect. cu mirosul eorpului. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. Sugarul a "propus" un oral'.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. este prima manifestare umana.a . Jar In perioadele de veghe va incepe sil. primesc mai greu alirncntele consist.. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate. Spre deosebire de prema:turi.a recomandare.ai". de. pentru. este bine ca muncile casmce ~a.iv. pl'lma masa este primita Ia ora 7. prematurii sint mai agitati .e.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba. Daca. lanugo lipseJ?te.a toata asupra sugarului. Ingrijit nymal de ea. cu :ningiieri]~ ei.nenuJ ??rmal.a insomnii.amtni deficitul greut." . uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui.avii.! mult terr. prez int. ~e va o_bll.ationale la nastere. 372. Este un nou-nascut dintr-o gestat. Nurnai mama (sau. de furie. i~i formeaza mai greu unele deprinderi.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj).eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:. care are nevoie de uniformltat~. Calrnul. sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua. mai devreme prematurul.30-6 dimine~\.en te. termen prezinta imediat dupa na:. mai mici.~. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi.

esteaza si wuga. este inutil de a-l c.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si .Mama 91 copilul 0 C. Plimbarile se fac in functie de anot i .est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica. el l~\. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa.ulga mal. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ .6 sapUimfni..al ~i~eva minute ~i supt. ar pu.. Alaptarea. in locul suptului respectiv. E. daca mama lipseste 0 data de acasa. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'.s u gar u 1 sa. fie 0 rnasa de Japte de mama. M~lt1 sugan nu au inca un . 11 va lasa sa eructeze '.at neeesita oral' regulat al meselor. marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le .)m 'it. a~a tnctt el nu se mai in~arc. 9i mai tirziu orele de masa. Odata eu eructaiia. eu orarul de 6 de supt (pe masa). cit este tinut in brate. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper. eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc.t . Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit. Sugarul a prins gustul sinului.s. doarma un sugar: neintrerupt noa 't. ' C ' dm~ daca . SCd e lD greutate se an.. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc. G.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului.' I . chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie.J.g mai intli 0) C .elalalt sin. Se risc.are.:' putea minca mai mult pletare. Lng hit d Ja ~fn.ide incredere.lnd cauta c. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda.' 1 f':_ :: mam. Cind c. Dcesa. Dac. Dupa alimentatie. aminala se eonstata ca .azul 8'.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds. Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta.hlar ~ mese). Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta . ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment. La aceste mese din mijlocul zilei. din miezul zilei.a 0 regula stricti't in ceea ee J".om~ ~:. deta9ata de alte griji. pre a.nam ca fieeare sugar lsi are e~ie . D. . J orei . Se po ate . La .utul . u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit. C 1p. Nu se poate pins Ia 'sffrsit. ~75.Un. daca.~ Tagf~ fm .. care Va staJ)]h daca este utila 0 c. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. mlJla. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va.sip cu foame. Din experienta ca la fiecare alapt. la un sugar alimentat exclusiv la sin. . g t' ' vOl': pe Zl. prima ~i a doua masa. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a . a emtarJrea sapt. este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. fie eu pompa.carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe.ele 243.oare sa-i dea sa suga.~1 d~ a adapta regirness (c. u~arul i~tarc. Cantitatea luat. ea este acum initiata.a c. ~i. fie ceai. Ie s. Pe linga valoarea biologica. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. . In cazul ctnd nu are lapte suficient.orit. Se va izola intr-un loc lini9tit.' J( me mversa. Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' . De obicei.u medicul. mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau.zy alui . f'i b . ca 9i c. mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '. muls in conditii de curatenie perf'ect.alapta in eontinuare.1 a s.ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince.ac.v. Completal'ea se va fa 'e I a. .:1 numUl oupa aceea la masa de la ora . Daca mama alapteaza sugarul. se poate da.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului.:sd . Va ria t i a ape tit u lui. . "d -. 244).. m nici un caz dU))a orele 22'. jP ~ . td' 1 sura d e ocrotire. garul nu Cl'8ste sau chiar' . Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa.. La rlndul ei.I .~f1 dup a ora 10 sau chiar .l.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor.orespunzator mamei. pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici.U. se previn tulbul'arile de apetit. dat.u! celei de a II.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. e1 invata sa aiba incredere in mama sa. apoi pllllg~ din nou dupa.a Ia fiecare masa este variabila.are ii sint satisHicute citeva dorinte.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea..a nn se h saturat la supt. Rolul mul.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ .u stant1ala.e.. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio. trept.ontrar " . Nu J'eafiI'J. Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate. are putere sa suga.at.a. . 'n Juru oreJ o. n c.e capul la dreapta 9i Ia stinga. crescute progresiv. dar intr-un mod automat 9i "pasiv".le. (slmtmdu-se sated pentru m .o bema secretle.a me 1CU pediatru 9i de ore. fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. F.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. . va fi pus si la • . La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. d. sugind mai mult ~i ':p a.u tandrete. A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst.'" .re~te t. el are sa suga. i~i mi. fara a ave a impresia de foame. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste . 2"':3 ore' a 0 mas:: n. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic.ircums r' "Ca masa sugarul !. 11 (masa a II-a). Jar dupa amiaza _ spre sear& . lll).ca 9i intinde buzele. :Mama va a9tepta c. Ce1 mal multi suga n renuntj. punct. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a." sugaru nu prot. '" '.nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.Iarn !mp: :~ra intl'e. cind .t i. pentru a se cuno' t " '" .. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . La masa u. um se poate desfllnta masa de noa t ' . vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa.~rele de sup t. um po ate fi impiedic tv. fara placere.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c.oare . cei rnni multi a e . pen TU eructatll dac.• 'v r a :-~ 1 me s e lor. In a doua luna.t. Daca este hranit 1 .stE.a.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin.4-. schiteaza mi.s~!e ahmentare. lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest..eva. _ ca u !ma mas. caldura corpului 193 13 . nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. .. care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. i se va vorbi c. mama este dat. SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. s- f: V w . .inamte de penultima Alimentatia .c. dimpotriva.a un supt r tId I " . De cdle ' I ~pte.e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza. 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. pe ]jnga aceste manife . .reptat cantitatea de asemenea.e favorabile unui echilibru sufletesc c. tinerea la piept. cu placere. a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. past."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru. el nu vrea toata cantitatea propuaa.eia pentru a eructa." .~t ' ~e pel' ect egale.ontrazice. meet.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte.0 palte dintre ei renunt. va consUlta medicul de c. . c. fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa. I felul n D. _. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit..mamel.

\ip:'.271). ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}. Inccpc 0 parte sau. pliu« ell L! p t«. Fieca r« sugar j~i individuaJir. B. fiirii microhi..e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.oracele ma mei.T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml . Lie hid u I d e d i I u t i c. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. giisel)t.5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec. de mlHna.. dacii se d au 6 rnese. La sugarul alimentat natural.i. fixarca concentratiei ~i pe mrs«.'l in sup t.l.Hcpartizata la 6 mes«. cum sint H umana sau Similac.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc .lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a. r. Unii inghit 0 caut it.140 rnJ/rrHisil. flurrwnil).at sirnplil jJl'e. a \(.a. Tonte D(. Ia care se o lingul'itii de z(lhii. in prirnelc luni de viat. nimeni nu-i scoate letina din . R a t ia m e d ie z il ti i c ii.60 daca se d au 5 mese.et inei la p unctele 270.cll' rqn·C'zint. fln.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.tot t.' dl' VHn\ pr lumina ~oll.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u.conizatil de mcdicul rus $carin. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. Hle. suaarul o jlHUZ.a in jos.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit. de ore.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\. Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%).arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do.'.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. 195 194 . + + PODtC'III"('(\ acr). call par~ifJI adapt. A. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. In plus. In a5-a-aGa. Ei se opresc at unci din supf.iI'<1 ea unic1.30 In amina a 5-a iii a G-a .'i grllsimi) ~iaccesorii. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie .) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte. rnr. tilra intrcru.ah ar la 100 ml.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. C. tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) . se inr] i Vltam\r..a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. eel e 1 a It e pro d. di lut. nu sint him: natural!1.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf. ("liei. avind grijiI sa nu se depilileasd. pe hurt. esle dupa masa). deci 1. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive.s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs. . rcvi ne In 'l!10-1. 9i 110-.or. a sug(ll'ilor s(m<'lto9i.e culcat 37G. se t re pt. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate./ +4 ('Lu'. hirh-oc arbonat.at.i. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir. 1(. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire .]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'. ell toa~k' din lor normals. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei.wl a/willi. en rernediu. -est. 000 ml pc zi. rati a zil nica este de G~)O-800 ml.5 2. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat. 1. In rncdiul rural. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3.) (2 masuri a 4.e !.aton se calculcaz a in modul urmat.'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I.i. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului. incill. Cantit.ului. pent I'll rn odul de prcpnrare.\. I'Pspectiv GbO--780 ml.pere! care se ulei e\l yil. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t. I)i m ai bine.4-4 ill proaspote. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat).. rnamei t isor. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt. fie pe spate. Marna va pUIle 0 c:lI'P..ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z. Intre mese. cu orestere norrnala IlU est.1'r:" ('ora.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf.(. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca.r (5 g) ili se 1rnpre ullil . putind survcni sernne lipsn mincal'e).

strugeI'ea insectelor). fie . cele mai indicate stnt sucurile ~e mO.arnina D primit. Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii.a.' Sucul se da.a ell apa fierbinte.a mai devreme. Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe. clnd cu alt. La sugarul care primest.In decit serie in carti (750 g/luna).mai bine . .e altele in cantit. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . 1\1 0 t ric ita tea g lob ala. ~7~. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun. Fig. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive.ttme pnnt. sugarul are Inca t. f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \.ul fli gamba de 0 parte intinse. Se incepe cu 1/2 ling~n1. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici. iar cele de.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. La noi in tara. in lunile iunie-septernbrie. in lunile de toarnna . ~i dezvoltarea de [ructe 380.i intinse. in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului.rcovi (prezi nt.>1oacaze . de preferat merele . fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc.rersitate. zrneura \. de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare. (diaree.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai. Aponti. unii demareaz.a curatenie.a avantajul ea se procura usor.. d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia.ante chimice. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului). Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. rnorcovii. G r e uta tea. 102 .0-12 linguri]e. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. La inceputul lunii a doua. Cre~terea 900 g/luna. traseul eurbei sugarului est. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.ati si la primirea Iaptelui.ul. ' . stfi c. nu este un motiv de ingrijorare. morcovii. la cei cu tendintii la diaree: merele.>i rimavara p . 381. eu membrele superioare !ii. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. citricele. pierSICI. tifonul. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e. este bine t. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit. eritem fesier intens).rsta de .cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine. de la v. cu unghiul format din art. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale. b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. mai ales cu cele infe- E!. cu bratele dezdoite. in strat subtire. Vi tam ina C. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C. ' Nn.sueul de larmie fii de portocale. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. altii mai tirziu.acesta va face dif'icult. Daca aceasta curba este ascendent. DacB. 382. partea cealalta 196 197 . a 2-a Fig.i.ala. deoarece .rernit atilor. Simi lac.e greu sucul de fructe. 378. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie"). Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere .iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i.eridinta de a sta indoit. pere.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. A. deoarece sugarii n~ au necoie de dl. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. a) CuI cat pe spate.s~rsa de vitarnina D.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. Daca r arn lne orizont. La cei anemiei. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. alinele. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. Inainte de preparare. Nu se arnesteca cu laptele . ba?~· nele . Sucu:Ile de cirese. 103 rio are in Ilexie. rare ori concomlt~r:t eu amlndoua.6 ~aptamini inainte.olerat fii e?:r. in multe erase. (Humana. SMA etc.e sub eurba teoreticji ("ideala"). prune. ci dE uniformitate in alimcntaiie). deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D. Dealtfel. lnseamna ca totul merge bine. mai ales. ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D. care au 0 cantitate mai mare de fier. esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima.Sugar in decubit in luna ventral. Op arirea se poate efectua punind f'ructele .). trateaz a e_u subst. colici. va fi consultat medicul. se continua prof'ilaxia eu vitamina D. .ati corespunzatcare vitarninele A fii C). In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. tomatele. Sueurile nu se lncalzesc si. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e. R~zatoarea de sticla.daca nu-i place sugarului . Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. Milupa .

ehe). in ordinea ef'icieritei. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine. din cind in cind pedaleaza. de partea mernbrelor irrtinse. care VOl' Fig.a pentru reincepe mai intens. degetele sugarului se desf'ac si. . spre mceput. mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se. de de crrusie de gaze. VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl. A' \ipn cstI' iDca rnodul sa. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at.insa.n:ptat recotTlaIldiim. I) marna va fi calma. alternat. Bratele sprijinul se face po antebrate. sugarul va fi tinut 2-5 minute In. Cal~ura ~. Dad 5e de mai lunga de timp. he. incepind din a II-a-a III-a silptamina. sugarului.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului. Yill'zJi. lunri mama nu poate dist.:hdoll"IC.apta. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l. ln acest f'el intestinale c. discutati'i: sugarul \'.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. nu sint motive . Capu! are teridinta stea inclinat. in pat fie pe 0 parte. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal. Foarte ineet.. cu mi~cari de amplitudine mare.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor. 0 chi i.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor. GJeznele ~i talpile sint int inse. pl:ea put-erniea.IzctlL Nu uita1i sa fierbei. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) . yipi'!.lt daca :llama cauz a lWrd.iv. Umerii sint.ipage~te "automat". 11 este prea cald sau ll jene. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului.ind sugarului sa-Iii rind. ceai "ruEesc". de ora inainte de ora prevazut. cu capul ridicat nu prea sus. fie pe hurt.nte diareea. v.) sau consunnd u un?!' medicarne. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. .inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ.\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. sprijinit pe virf'ul picioarelor. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat.a din pi.lZadec. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste.bralele de-a lungul ca pului. sacad at ("eil un cosmonaut").lzfl 0 l\lmiJ~a.ent cu arnbele picioare. Gingllrl:tlll. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. 2) c(' estc alimr-ntat . "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. I: et c I c.ul celei de a treia luni.cariJe ramurilor.edeaza. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn .ele lnt ins.ul lUI pe nurt. inca trasi inapoi.are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . degetele sint adesea desf'acute. 104 . scata etc. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > .! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1). Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde. I. toarele rmc: art.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU.U de comunicare. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . 1.i suzeta in fiecare .i ai cefei. cah. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet. A. S8 t alit de mult.a (cum est. ci sHi ell t orar. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha. 103). 384.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate..ia acelor de ce asorruc. Inccplnd elm p a rt e a dr. lipit "piele pe picle".ul celei de a doua Iuni. d) Sustinut de axile (subsuoara). Da torit.n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ". nereusind sa nu in8a in mod st abil . b} A~ezat pe burta. Nurnai spre sf'irsit.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il. dcst. privirea sugarului de 0 luna IlU "pri.f]ectate.a. s6-~i cunoasca marna. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. Hhul Spre sflrsitul (':'. Pina la inceput. el re actioncaz. sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°.e aproap~ cont.e tendint a de citiva ani).ul !unii a doua ~iInceput. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate. 8i' de miscriri le muschilor rnimicii. Pozi+ia pe burta are doua avant. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . l":1sol(-.ificii de t chnic. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. e) Pozitia in pat.' . sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea.e in af'ar« fata de sold .11e~. modul de d. 383."da i'l. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. sugarul tine ca p ul t:..04). ' la f'lrx iur.i : va ii aliment. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi. permi1. Limbajul. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig.. este ud. Survine. u. el este dad\. urrn aPeturu . in ~i de yeselie.te yorba de 0 manifest. in tot cursul lunii a d oua. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr. cioare") concomit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful