EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51 "

EDITURA MEDICAlA

• BUCURE$TI, 1984

Coperta

de GICA

PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Iisugestiile lor ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I
!

CUPRINS

1. CREeTEREA

sr

DEZV OLTAREA
,~.~!

Perioadele copilariei Factorii care iniluenteaza cresterea Criterii pentru aprecierea cresterii Criterii de apreclere a dezvoltarii lritelegerea problernelor copilului

, .. , neuropsihice ,

. . . . .

10 12 13 18

20

2. IN A~TEPTAREA

UNUI COPIL
23

Despre ereditate........................................................ Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... ......... Organele genitale ale femeii. ,............ .... Menstruatia .............. .............. Celulele germinative (gametii) Fecundatia .................................................... .... Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... ......... Anexele produsului de conceptie Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... Sarcina normalii........................................................ Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . Supravegher~a..remeii gravide ,........ Durata sarclUn...................................................... R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I giena sarcmu N asterea norrnala Nasteri anormale " Lauzia Boli in perioada de liiuzie............................................ 3. SUGARUL Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . tngrijiri in maternitate _ _. . . . . . . . . Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " ,.. Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _. Iesirea din maternitate _ _.............. Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... .. Alirnentatia ............................. Allmentatia naturala

33 35 35 38 41 42 "5 45 46 47 49 49 51 56 57 59 71 78 81 88

92 100 101 103 105 108 109 112 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",. AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """""""""""""""""" Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale ,,,,,,,,,, Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , , Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " ,. tnfl\~atul "", ,., , .. , , , , .. , .. , , ,,.,, , .. Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , . Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascutului

'12C
125 128 130 135 144
152

I'all.

141

140

157 161 163 163 166

Cresterea

.. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., Piclca ,.,., ," ., , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. ,

, .. , .. , ..

, .. "

.
.

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " : DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,···· 8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"··· De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .• Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: •• Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,· .. Snpraveghere. i t ngf ijiir ···········, .. ,., .......•...... De la 11 la 12 lun! , . Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , ':::::::::::: Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·• Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··::::::::::: Gimnastica sugarulul , , ,., J ocul ~i jucitriile , ' , Ze~trea sugarului. , , , ,, , .
4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

~'5'4
251i

!li~M'

251'1 257 257 258 259 261
261

260
2&4
264 268

271

De Ja 1 In 2 luni
Alimentatia

Nou-nascutul Nou-nascutul Postrnaturul

mernbrelor Craniul ~i rata Sistemul nerves. Diferite manifestari Dezvoltarea neuromotorie Organele de simt. Simturi Manirestari anormale Regimul de vin\1i si alimentatia marnei .
prematur cu hipctrofie Ietala (malnutvitie

Caracteristici

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: Exarnenul

anatomoflziologice

.

ale nou-nascutului.
, _

. .
. .

.

.

intrautertna,

_

_

_

dismatur) ..,

.

. . _

. .

Vilaminele . Cresterea 9i dezvoltarea Dezvoltarea neurornotorie Supraveghere si tngrijirl Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii De la 2 In 3 luni
Alimen t.atia Cresterea ~i dezvolt.area , Crester ea Dezvolt area mot orie si psihica Supraveghere 9i lngrijir!
It

. . . . . .
,

.

"

De Ja 3 la

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie Supraveghere iii lngrijiri De la '* la 5 luni si de~volta:~a. ncuropsihomotorie Supraveghcre iii tngrijir], De la 5 la 6 luni Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric Supraveghere ~I lllgTIJlrl De Ja 6 la ? luni
Allmentatia Alimentatia

Alirnentatia

luni

_. . . . . . .. . . . . ..

_

.

. .
,

. . . . . .

168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209
211

167

Relatiile dintre pll.rinti *i copil Cresterea *i dezvoltarea De Ia 1 la 2 ani..... .. Allmentatia ,

··························
,

··············,······:::::::::::::

282 ..
'

.•.
,

.

.

283 283 28;'

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,···················· Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,·················· Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. De Alimentatia am ........•....................... la 2 la 3 ··················· , Cre~terea ~i dezvoltarea ·.··············

=:':':':':

293 .'::::::::: 293 . . 295

28& 287 291

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea'
O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

d~p~i~d~~ii '~~~~t\:::::::: 'd~'~'rl ::::::::

298

300

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :'::::::::::::::::::::::::::::.:::.::::::::.::.::.:: : : ::.
A.NI)

309 311 313

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16

_ .
.

217 217 222 221, 226 228 281 2:32 232 234 239
240 2[.0 241 244 245 21,6

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '.'. : : : : ' Alim.~!1~atia .....•............... :::::::::::::::::::::::: Ingrijiri -. ,. . Aer soare si sport .................•...................... Se~aJitatea la copil ·7. YACANTELE

'. .
.

322 325 330 332
336

.

~re9terea

.
.

226

.

Vncanta la munte ,·····························,·············· Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , ,

346

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie Supraveghere iii Ingrijiri De la 7 la 8 luni Alimentatia Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie Supraveghere ~i Ingrijiri , De la 8 la 9 luni ~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : De la 9 la 10 luni . , , 6
Alimen tatia

Alimental

ia

, _ ,

_..

. . . . . . . . .
.

.

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ ..: ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·':: Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············
CULIN A~ din lapte

,.,

. .

347 349 353
355

8. RETETE

Prod use industriale
Produse

pcntru alimentatia
......•.. :

sugarului

_..

.

,,

,

,

,

247 250 251
25'1

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume ,..... Re\.ete pentru sugar : :.... Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. Mtncarurl de legume, . ... ..·,·,···,·····,····. , Mtndlruri eU carne., ,', , ,

: : : : .....•...

::::::::::::::: ,
,

,

,

, ,

. . .

2.52 253 254

~~r:ri '.'.":"'.'."'.:::'."'.'.'.'.'.::'.":'.'."""::::::::::::::::::::::::::: :::":'.
, .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

, . .. , . : : , .•. , ' .. , .. '

,

357 357 361
362

366 367
369

370

371 7

. 1\'1 u rat i a. de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor....". . '" " .ul (parotidita epidemica. . ci cum it face. . dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul.a. ... . unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii.. : .. de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului.. care-si schimha ritmul destul de usor. . ... . tnsa mult mai greu de apreciat.. 3. Aperitive . 375 375 376 371t 373 1 CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA tngrijirea co~il~lui bolnav in familie .. " . ". ....'i"'" Orelol.. se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului..' Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~.. 408 412 420 424 426 439 405 378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401. . '" . Este un fenomen continuu. .. . .. . ...... Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························ Elemente de apreciere ale stari! de boalA' Date ce trebuie furnizate medicului. ..MineArur! pe baza de fAinoase .. ~... masurabil.. dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia... curba greut. dar nu specified maturitatea individuala. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor. 9.. .. " .. .. Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil. . n Tuberculoza . . :::::::::::::::: · · · · BIBLIOGRAFIE SELECTIVA " .~' ~~ii~' Hepatlta virala (hepatita epidemicll. care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta. este sensibil acelasi pentru toti.. Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur. nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut.. . . .. . . 2. dar rezultatul sau. .. c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii. De exemplu.. proces cantitativ. ere ~ t ere a.) . .. De exernplu. . ... ..pielii ~i mucoaselor ::::::::::: Convulsllle " Accidente si intoxlcatii . . . . '" . . Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere. Mlnc~':lr! eu ouA.. proces calitativ. .c.. . "'. tesuturilor. posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent.i''':_: d~i~i~'ri .elul)::········································· Varicela [varsatul de ~i~ti' . infect. . corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare... Salate ' ... organelor sau corpului in ansambJu. . . Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""'''''''''''''''''''''''''''''' Boh ale. b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos.. ~i' .. .atii depinde de maturatia tesuturilor. Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate.gustari . v Rujeola (pojar cori)············································· Rubeola (pojfu. .. Este tot un fenornen continuu. . .... Boala diareica acuta . Examenul medical la domiciliu !'legimul alimentar al copilului b~i~~""" Boli contagioase. .. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii. .. . copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte 9 . nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica).. . maturitatea. atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat. dar foarte intim legate: 1. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult. COPILUL BOLNAV . se traduce prin modilicari de strucat tura.. . ... depinde de maturatia endocrina. . Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte. . Desert~.~~. . ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate.. Studiile statistice. '" '" Scarlatina '. P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate.

. . sa Iixeze *1 sa urmllreasca.a perioada. respirii mai repede.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani.>tl!. In aceast. .ipga acestea.le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita.6 a Ill). cit lji de colaborarea medic pedlat. caracterizeaza 'prm continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. raspunsurt specltlce.). Funciia motorie se desavirlje9t::. In aceasta perioada factorii patologici. 4. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului.. deoareee in aceasta 10 perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter. perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani).md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. Primul stadiu al Iocornotiei In este capacit. Pe I. ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea.fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an).?int l~gate . CU. exclusiv Iact.). vocea. tlpa. Nevo!le nutri. . BoM~re 1n .ata la lnceput. care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de . Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta... ~ ~ . In pr imul an. unson. perioada prescolara (de la 3la 6 ani). . Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an.ru·famll1e. Acest deziderat se impune din primele zile. ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii. Perioadele copllarlel Copilaria poate fi Impar\it. Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor. celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile. indeosebi ponderala. Alimentatia. nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI. detel'mina cele mai multe malformatii congenitale. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme. tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst.m primele eile se tntoarcs cln.!lcolar mic". unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire. Bolile care domina perioada de ~ugar. incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a. spatele sa fie drept ~i nu indoit. . • d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava).~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91adapteze mgr~JJrJle in . Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama. proveni~i in majoritatea lor din afara. de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno. medicului 9i sorei de ocrotire. J'easca . de boli infectocontagioase. Este perJOada cmd ~opllul capa:. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. de afeetlUm alerglce. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u . Cr~9ter~a este lenta. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se.inde. daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. 1 cm de Ia 2 la 3 ani). iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~inafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos.gla este dommata de accidente. De 10. 5.terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m. Proportiile dintre cap. Al:m.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului.d e ~ n t e p ~. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na. Es~e peno~da c. flira a se putea sprijini pe gambe 91picioare.l. La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii. muschii spatelui se rnatureaza. v 11 . 7. sffrsitul PrJ: mului an. se Int. Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt. " " 8.tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente.nma~ur!\ sa descoper.a obj~nuitl\. Mersul automat dispare la 2-3 luni.ezat" 91 a "Iooomo~jei" variazil foarte mult. Buge 9i inghite copilul.. mama eu:n sa in~rI: .anate etc. care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1.a 0 oarecare autonomie. 6 9. In continuare. sora de ocrotire. 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5 am.de a putea s/\ meargi!.resplra. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte.greutat~l erup\H cut. i~i agita bratele 9i gambele.i.a protectia conferit. plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara).torn. cu 0 rata inexpresiva. Imbolnavirile sint dominate de: accidente. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl'constitui 0 perioada de crefj' tere rapida. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini.5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani.o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare. perioada de scolar sau copilaria mare. ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani. ~e ter<:nul constitutional al sugarunn. strlinutli. fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere.3 ani) se caraeterizeaza prin mcet. 6. carente alimentare etc. toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. ~run~lll 91 membre s~ schimbii. f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\.e ~ col a r ( 1 . scince~te.a. lar tali a se dubleaza la '4 ani.lUl an sa mea~'ga_. ~atolo. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:. D. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei.enta11~.Lungl.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau. V irs tap r e ~ col a r a (3 . . adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit. dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l sugarului. cu pleoap~!e strlnse. urmcad. holi de piele. cu teat. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara). Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe. intoxieaiii. camera coreet incalzita fji aerisita. 1. In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e. m!ecYll. puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu. . deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila. de V18~~ apar primii dinti. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului.~tere. In capitolul de nO'. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc. ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte.. ca dominanta activita\ii sale este joc~l.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree.a de organismul matern. iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida.l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. boli intercurente. mini) sa "vad1i". Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari". dasa s~ . e) Dezvoltarea se tace (1(1 cap spre plcloare. ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut.

i greutiitii la intervale regulate. vorbire etc.ni?i un exercit.~~ Iizica. 1 . c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm. am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's.?.a adulta se face variabil de la un copil la altul. deosebit de tirziu.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. peste nivelul norrnalului. Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. Fetitele au tendinta sa mearga.bertare progre?eaza simultan. genetlCii. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba. peste.irz iati (Iizie. aerul).are I?ubertatii. b) in al 2-lea an de viata 10 cm. Nici o inyata~ura 9i. apa. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii . . Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita.. d) in al 4-lea an 8 cm. Criterii pentru aprecierea cresterll Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :. este virsta perfectionarii functiilor dobindite. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal.scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi. . Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut la termen. se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta. " 10. Modificarea acestor raporturi este un proces continuu. c) Mediul pslhie.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime. brinza. inainte ca sisternul ner. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. vii". Iunot.pu. 4-5 am la dezvoltarea adulta. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu. ~i ajung tr-un rastlm. ' D.ato. B: ~ a e t.cu 0 vitez~ aproape constanta . Dupa vi~sta de un an. sa manince. De. Me d i u l r nco n i u rat 0 r . ' ir: Factorii care lnfluenteaza cresterea . traumatismele. b) Faetoril naturali (soarele.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice. Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat.P de. greutate). mai mult. sa vorbeasca 91sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate Fig.. sa se imbraee sau sa se spele singu. a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau. Pre mat uri tat e a. In cadrul perioadei.ica (talie. dar tntr-un ritm variabil. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. oua) sau vegetale (fructe. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg. 12 vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. ide n a ~t ere: traumatisme ohstetricale. segments ale corpuLa virsta de sugar raportul cap :talie estel:4. sanatatea mamei. f) in al 6-lea an 5 cm. modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. A. leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc. L u n g i mea. Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata.na unele famllu nu lasa ~Inu ofera conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele. in lui la nou-nascut ~i adult.t~ u?ui exe:citiu. tn astfel de familii mers'ul ~orbi. de citiva am. pentru 0 dezvoltars normala. adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int. Unele famlln nu ofera copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur.os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. prin supraingrijir~ ~I tea. dimpotriva. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. d) Sexul.:!n tirziu. care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta. int. Pe de 0 parte. dar chiar cu un grad mare de competitivitate. in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal. copin subnut. ~ragmentar.iu nu pot accelera dezvolt.Proportise remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport ile dintre diferitele cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209). 13. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii. In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase. C. Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal. Semne1e . Pe de alta parte.11.area. dezvoltati normal.o marire a Yalorilor medii 13 . Pe'de alta p~rte. 12. in majoritatea tarilor industl'ializate..o r i 1ega l.a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter. in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. infeetil le intrauterine. La consultatii. intoxicatii (medicamente. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic.ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:. Trecerea de la copilarie la virst.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt. e) in al 5-lea an 7 cm. carne.ia endocrina. tutun). conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului. denurnit. iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat. zarzavaturij au talie mica. In unele familii aparitia locomotiei. copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui. timp ce la adult acest raport este de 1 :8.romo~omica).a in mod obisnuit pubertate. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen. Apare dentitia a doua. pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvoltarii. ~l c.

iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici.atii infantile. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata ridica probleme deosebite. de la 6 la 9 luni . Pentru a fi exacta. DIm~nslUmle s.25.r . Dupl'i vlrsta de 2 ani. mai ales in primii ani de via~a. 15 .e s~nt diferite la sugar faya .Masurarea distantei dintre raeelui. c) abdominal. 1). o Fig. 18.de lungime ~i greutate la copii.ieducatorilor. celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. peretii laterali ~i unul din capete sint fixe.nlulmare ~l ad~lt. na~tere. la 6 ani . . c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa . 5 a). 3 - . 4 . ·5 c). prirnului an de viata.a pe deasupra rnameloanelor. Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere . 15. iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig.Fig.ferioa~e). b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles. apoi se a~aza copilul dezbracat. de la 3 la 6 luni .115 em.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala.egmentelor ~l proportrile dintre el.M<'\surareaungimii sugnrului eu ajutorul l panglicii metrice. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential.flent~tive.. avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse. Eiaremiuitile relativ seurte la nastere. La nou-nascut. . . neazil. tnsa. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata.ate ~i lungime .50 em.iexpiratie (fig. . delicate In f'ata societatii. Masurarea perimetrelor este de o importanta practica deosebit de mare. mijloace noi de informare a copilului etc. la 2 ani . crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in. dar iii un ri t. care conditio. not. Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis.m mai accelerat de crestere In greut. la tocul u~~i. masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare. posibilitati: 8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit. s. Copilul va fi masurat la fiecare .int o. La nastere. in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor. ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. Se observa. avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig.95 cm. Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. Cealalt. Fig. 14. Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele sexuale. ~" 17. Per i met r u I a b d 0 men u 1u i se masoara la nivelul ornbili(fig. b) toracie. lunga de 1 m. Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului.in primele 3 luni .atile moderne. Ja 1 an .a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor. 5 . ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec. eu 0 maturare etic-rnoralu precoce. aceasta trebuie efectuata de doua persoane. in tamp ce la adult treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. de la 9 la 12 luni .rica ce se trece in jurul toracelui. care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata.85 cm..MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului. 16. d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase: e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ. linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului. . . Se asterne pe pediometru un scutec curat. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte. Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii eentului. masuratoarea se face cu pediometrul. 3).15 g/zi (450 g/luna). Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCISe procedeaza ca In fis gura I!.). 2 -.aniversar~ a zilei ~e.8-10 g/zi (250-300 g/lunii). 2).75 em. . cului Fig. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::. In familie.de cOI. perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to. apliclnd 0 mina pe genunchi.20 g/zi (600 g/luna). Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial.stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului. g/zi (750 g/luna).Masurarea perimetrelor: a) cranian. se Intinde copilul pe un plan orizontal dur. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade. extinderea sportului de masa. ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig. 5 b). la 3 ani . a parintilor :. iar in fai.rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este: . La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte. In unitatile sanitare. C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. .

6). Iolosind : . In stare normal a. deviatiile standard sau valoarea pereentilei . De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata a II-a si Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav. iar din cifra .a greutatea oopilului. paloarea lobului urechii este mai demonstrativa. muschiinu se relaxeaza complet. pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta. varsaturi). perfect orizontal. ci prezints 0 usoara stare de tensiune. Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. cardiopat. Hipertonia. medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime. la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie. in afara de un sistem special de citire a greutatii. pentru controlul greutatii. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. tare~te apoi sugarul. In schirnb. .are 0 sernnificati« pur conventionala. un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur. cind este necesara transportarea lui. c) Blastleitatee pielii. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree .a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. diferenta dintre cele doua cifre reprezint. Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ]. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. Mai au un suport numit scala. nefrite. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat.Cintar pentru sugar. se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop. Ton u sui m usc u 1a r.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. La nou-nascut exista. in mod regulat. Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da. 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata). ea sa nu se deregleze. 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza. Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee. atlt la asezare. sint prevazute cu 0 mica tara pentru reglare. C l.Termenul Iolosrt In uncle carti si de unii medici . sindroame nefrotice. Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator. 2) va fi depJasat cit mai rar. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi. ob~inindu -se astfel greutatea copilului . 8) Culoarea normals a pielii este roz . si nu de 750 g . in care slnt citite sau consemnate in mod direct. apucindu-l de axile. iar cea de jos in kilograme. acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi).b) Conditii de respcctat. este faIs sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince. el se incordeaza. dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect. c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. scaun). Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie. pe cintarul pentru sugari. aceasta se va face cu atentie. In luna a III-a. astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor. 22. varsaturi). la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina. dacd. neavind aerul ca ar fi tnfometati. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina. in mod normal. In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor. din partea segmentului respectiv.fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie. Cind ridicam un sugar normal. ptna la totalul de 10 kg. de rezistenta speciala la palpare. Dups pierderi. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S.iv . maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus. in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. clnd copilul nu mai poate fi clntarit. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta. se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe. copii cu perfuzie etc. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii. Pe masura ce copilul avanseaza in virsta. 21. ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree. persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela . 16 rara zguduituri. obtinuta se scade greutatea scuteculUl. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii. 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica").ii decompensate. cu cursoarele fixate in pozitie orizontala. progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. ca 9i hipotonia. a) Tehnica cintaririi sugarului. daca nu li se da hrana suficienta. dona tije orizontale paralele. ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. 20. ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. se insotesc cu alie tulburari ale organismului. b) Turgorul. numita tonus. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care. ciroze. mari de apa.Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\imai devreme) f\\ise tripleaza la 12 luni. cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g. aceast. prin masurarea valorii hemoglobinei. cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar. 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIala. decii 19.n tar ire a.fie curba percentilelor. Se cinFig. pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist. Daca li se da ceva mai mult. mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. Intre 9 luni §i 24 luni. "sugarul mediu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9irepede. 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic . dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva. . 6 . Dm 17 2Mama ~j copllul . cu cintarul de adulti. Dupa perioada de sugar. progresul Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. Nu se poate vorbi de "sugarii medii". De aceea oopilul va _ii prezentat. cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate. La sugarul sanatos. se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit. in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. pentru ca in ult.

area ortost.. dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social. 26. dupa unii autori.eziuni. evniuarea de zvolt. ~tructurile :. prin stimularea organelor senzoriale. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1.i\ Ia unel€ vlrst.. de pedlntnJ. . care apar in mod normal la 0 anurmt. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care coanumite miscari invatat. st. completa:.. cunoa9tel~e. Aceasta 18 fata de parint]. g1ndire..llip. ' . in adevaratul sens la cuvtntului. Caninii superior! Al doilea premolar inferior . ..deplsteazii astfel punctele de osif'icare. este yorba de teste motometrice. 6--8 luni 8-12 luni 7-1() luni 9-13 luni 12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur.-. ..irnp co 0 cl'qt. Dezvoltare~ pl'opl'iu-zisa . ci I]i miscarile. Pe ling.)..rat. familin este njutatil. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: pilul executa ca luntara. .. HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe". . Am soc(.ie rnat. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard.ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte. motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii.7. 23.. cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. adica miscarea miinilor. cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la..TI':bu.Jl:i~lpr:lti\ ca un . ..11]('re Ie de vaclw1n. se observa si 5e organele..ekctunJe si afective. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate. UTe.ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice.. d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc. oblIf?~torl:U calitat.arii se observe.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi.. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere. invat.a 0 unitate dialeotioa.el'f) import... Ta/dul. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie. ea trebuie amintita. . .ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d.e fie marne: in tirnpul sarcmu. int_lr~.' . . La sugarul mic..ea dintilor. ... .p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct. in plina desfa~urare ~i actualitate. in activitatea concreta §i de observare..ismului (statiunea in picioare) ~i mersului.a l.tr. 0 S 0 a S [I ~.iv8.lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o.. . . mcdificsri c. mot!'.. en mediul prin pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu. . Lim b a j u 1 cuprinde activitatile . Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile.. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini. Cll multe pared controversate... pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1. Cu Loat. Com p o r tam en t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport. respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap.~'epel: al. Cu virsta. necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente. dsgetelor. 1\1: 0 t ric ita tea. in t. Unele boli. clubul'Ile sport n'"" \. 0 accelerare a maturririi schelet. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic. . . In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini.educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01'.bilitante. lumea inconjuratoare. ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur.iunile cronice de. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care . pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf. Sint necesare verificari repetate.tia. Ienomenele §i modificarile mediului exterior. .e dezvoltare. Jar la cop1lul geolar.•.~cicli:181e 8~lm2nist.i Iunctiile necesare (de e xemplu. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu. inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _copl. Tet...urarea osoasa si erupt.l nc('~. . invatr~l'e.1 \'ir~tR m(. memorie.•.. . dezooliarea percepiiei..ia noastre. I ncisivii laterali inf eriori Incisivii medinni supe rior-i I ncisivii latcrali 811 periori Prirnul premolar inferior Prirnul premolar superior . . .p~t i.. in din amioa.n. 0 avansare a aparitiei dentitiei. . ca hipotiroidia fji af'ect.abelul de mai jos). ' .ie. pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice. Din contra.... Se ..' Mat u I' H rea.. .a S811 prelungit.te de dezvoltarc. 1n perioHda de sugar. " .. . ' 28.ia dentara.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica._ Caninii inferiori . 19 .. (vez i t.d. dezvoltarii:. adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului. membre). Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata.serveste 111. 24. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit. .e..ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. Se ponte limite la radiografia miinii (stinga)..e radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil. Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului...ant. .observatiiie date]p considerabile Erupt. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia.a virsta. 27.lul (ol'ganizn\iije pioniel... mt. de Iapte . de llpnri1ie a dln tllur . . cunoscute medii ale apfU']iJe1 dintilor.eaza dintii . dezooltarea motriciuuii. percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise. .at..uropslhlCe.. precum ~i asa-zisa motriciuue fina. alte persoane (adulte sau copii).. . . Rahitismul nu afecteaza in mo.. sesizind semnificatia lor practica. .incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial .ice (ca de ex~mpJu.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t. copilul (~i adultul) cunoaste obiectele.iind insa eli variatiile individuale sln. frati.. de pSlhlf\tru fp de pSJholcg.e. . a miscarilor spon~i a reflexelor.' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de.l descl'W dden\e reaC\ll ~. o1'1ee gnljl t..area copilului Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari predominant..!?. rnimica ~i muschii fona1. . precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile.i 24-30 luni J ncisivii mediuni inferiori . parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire.. . atit cele de explorare senzoriala. 25. Apreciern comportamentul motor prin observatia. precum ~i reactia la mediul social. ' .ntelegerea limbajului ~i vorbirea voi tane observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. care contribuie la reglarea actiunilor.. reproductibile. .. .iei. permitind compara~ij obiective. T~.. Al doilca premolar superior . trunchi.l aptiiuc1ini :11(' p(' difel'i.- . la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _.irnpul pubert atii). afect. In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni nu yonte fj C:(l. den~a:'e. Din ace51(·.

ll) strlnsa Golaborare Intre medici.le iei in series. e) stimularea individualiti'tpi si a capa. facultatea de judecata. p.1el~~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate. cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii. locuinta. "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal".te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el.acumuleze experJente proprii. f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare. acestea se executa de catre specialist. Copl1ul supraprotejat. identice pentru toti subiectii exarninati.A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate. perceptie ~i dezvoltarea sociala. obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. dimpotriva.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. La copii mari aprecierile (promovare. Zeee. jocurile lui sil.. afectivitate). armonie. cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele.SI\ . factori de terapie de orice fel. Invatatori. ' 5. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor. 4. preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret. sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate.orl. ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(.In zl. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie. !ngrijire fli educatie a copiilor.i. b) grefieliIe de alimentatie (renunta.torn din orasul respectiv. cu pr ilejul Anului international al copilului.!l pubhc.tUl caplto.articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi.rofesori de. in grup (organizatii de tine ret.inva~atori. sa-i dai prilejul sa te iubeasca. 2. 8. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii. Testul permite evaluarea cunost. colegi). Frobel 91 Czerny. dar ulterior societ. B. Rostand). psiholog. institutii de ocrotire ~i educatie etc.ei tulburarilor de insertie soeiali'l. facvto!i ?e asisten~a sociala.l prezentarn in adaptare . modestie. inser tia sociala etc. scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt. sa trai~~~i in conformitate cu acestea. in gradina. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O. profesori. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr.de valoare pentru copilul tau.m. sa nu-l pedepsesti p~ nedrept. ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj.ai . dragoste. ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. 29. profesori.).experientele pe care Ie' face singur. psihologi.p~ cai necinstit~.S.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t..rs~nala.10 reguli pentru educatia copl~ul.e. Adulterul parintilor. b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin. f~mlhe unita. Gltal·IJor individuale ale copilului. O. educatoare . inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor.!n practlCa p~.a aces. pedagog. d) . Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa. aplicata la copii. Pe linga motricitate. d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u . in colectivitate (educa~. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar.evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ pa: V18l1. c) cre9terea freev€lIj. d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente. Tntelegerea problemelor copilului tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. In psihologie. asigurlnd nevoile de hrana. aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice. sa nu-l Iipsesti de increderea ta. incluzind comunicarea grafica. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~om trebuie sa recunoasca. cu adaptarile necesare . La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj. .re 1a alimentatia naturala la sugar. sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti. de inteligenta. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici. factori naturali. 1. gimnastica ~i r~ntl. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n.. alimentatie. dar ele se caraot.S.ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii. competitivitate in concursuri. c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat. login f(nneratiei tinere actual. cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini. re. sport.ea .e e~p~rlenle ~int adesea hpslte .) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului). 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze 21 20 .. psiholocri i~v~tatori. Cu Inaintarea in virst. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. 'I' est e 1e. punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I. SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei.M. Metoda testelor.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu. sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei). in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. care implies indeplinirea unei sarcini. cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi. adevar. Propriile tal. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. limbaj. 1979). cu o. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului. trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie.tl afeetiv:~ c~re . ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. incadrare socials in grup etc. c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere. in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia. invidin im~ogatir. chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl.30. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului. psihiatru. Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste. metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate. dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau. eX?~:sll) . sa-~l .atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara. profesori etc.~Iin general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1lsoclale).?. In inc~eler. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. Este 0 probe. sa te joci cu el cum ii place. 6. adaptate Ia psiho- 3. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill. a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. pe searna specialistilor (pediatru. tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii.M. sUI:ori. echilibru tn educatia copilului. 7.) de 1a Atena (1978) a fixat drept . sa nu-l descurajezi. e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice. ~a nU:l umilesti. prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea.a a oopilului .

In fel en 9i ndultul. In timpul diviziunii celulare. aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase.abilit./\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i () proprie suu un vcrd ic! nurr.amen lul f8F< de pat. manifestilri sportive).ivit.ni rind e In stare den. afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint.are ill vietii si rnunci i. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. eel u 1 a.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave. ribosomii. e xcursii . Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte.n alter oamcni lurnea (serbLiri de f'amilie.re socialist.re soti... Familia trchuic sa fie cea dint. numite cromosomi. 33. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid . cromatina.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist.e Hi gmdul\li de mat. tIll!l r a II 0 a s t I' il. este centrul vietii celulare.ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin H. nucleolul §i sucul nuclear. centrosomul) (vezi fig.suforlnF\ nici pentru el. numit ciioplasmii §i nucleul. pedepsire 1 2 iN A$TEPTAREA UNUI COPIL :. nici pentru nlti]. c[diitorii.e l Lu nevoic. '10. conform expo· ric nu-Irn: ncumulnt. a) Citoplasma. fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste . Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1e u 1. cresterii sau reproducerii. vacante. viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman. din generatie in generatie. fnt. actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte.atii celulare (membrana celulara. naspJlHe~te.ii socialist«. La Iiinta umaria. acest.e. Cind nucleul nu se divide. hialoplasma. aparatul Golgi. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara.i Despre ereditate Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit. din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc.icii si echiUq.i viat. spectacole. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile. Stiinta care se ocupa de ereditate poarta 23 . 32. dcvot. reticulul endoplasmic. celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente. 31. 34. un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i. in dczvoltarcs eont inua a noast. comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii. in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copiilor. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to".i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului".a.1 pcntru respectarea regulilor st. 7).atilor realizate de un organism. cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit.ilor. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare. mitocondriile. Intr-adevar. care sint corpul celular. In natura. b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei.rie iii popor. aparatul vacuolar. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'! :. suma act. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit.urare. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. ale et.

10). permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat. Asadar.atori au facut studii pe animale (fig. 36. . LegiIe lui Mendel. oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. 9 ~i fig. mostenit.mele de genetica (in limba greaca. in cel al variatiilor individuals. Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse.at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa. 0 pisica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~terrr:~nl. extinde ~i diversifies culturile. Gemenll adevaratl (unioitelini } sin. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute. iar pe de alta parte.a in uterul sau. de lungime a tulpinilor. claritate ~i constanta.a generatie . pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" caracterul zhircit este "recesiv".Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn. dou~ e~emplare din acelasi individ..portul erediuitii. multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii. toate boabele de mazare aveau caracterul "neted". Datonta eredlta~ll. pentru a le tncrucisa. Fiinta ou~a?a.otdeauna. care se noteaza cu 'i?). se terrnina definitiv.iut sa aleaga. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a."I"mazare zblrcita". soiuri de mazare foarte stabile.anel!ve~t_rasaturilor generale ale speClel.ante colorants (khroma = culoare.~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. de forma a tecii mature. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala. ered~tat. Mendel a st. 0 vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t. inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar. ci de prezenta sau absent. nu e4-ista formula interrnediara. ?lll ca:e se dezvolta organismul uman.ea. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit".priID:e~te de . pe masura 24 ce tnrnulteste tncrucissrile.rn" I~ acelasi tlm~. celula primara a Iiecarui individ.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca.a unui anumit caracter particular. Cromosomii sin: su.independente unul de celalalt . 8).lOl~~ gica. Dar. ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv.t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta. in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil. sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart.eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia. Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul . genesis = na§tere).1. dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu. la. 0 constelatie de gene strict individuala. transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic.lao .ic.se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot).e de la parmtii nostri. soma = corp). In anu11856. 35. Pe cit pare de simplu. In realitate.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine . Din rezultatele tncrucisarilor efectuate. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i. C rom 0 S 0 m i I. Intermediat'ii transmi~~ii eredit. se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita".b.e~edecit ~nui individ d~n aceeasi specie. pe atit este de complex ~i de diierentiat. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). Ulterior alti ceroet.le care sa-l furmzeze culorl nol.e~gente: pe de o' parte. Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii". In prima generatie. Diviziunea celul~ra normala (~itoza). el a avut intuitia geniala ca. In plus. care ~e [nseamna cu . din punct ~e ved-:re eredl~ar. 38. ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i 1 25 . I1wma nu mai poate da nimic fatului. ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal). trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent.la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre. 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele). functia lor ereditara. Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite.as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~de fnnte . doi indi . In ceea ce priveste mama.ntenFoneaza sa . el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit.3) ~i orulul (celula feminina. verde sau galben). A. In loo de a gindi: "organism". ' .-. se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. 37. in cel a1 p~rn:. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind. In a doua genera~ie (variant. el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare. prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted. Concluziile slnt urmatoarele : . rolul de transrnitator i a1 parintilor. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii. un anumit painmonui genetic [erediiar}. J?. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul. acest caracter se constat a la un sfert din aceast.Unele caractere nu apar t.:. Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer.lntr. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou. Aceste rezultate 11impresioneaza curind prin regularitate. de color it al tecii. pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare. gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina. Mendel gindeste : "caracter". . EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst. .

io !Ii invuriabil pcnt.ide.inn ~i crornosornii :'lnt vonst. Ia am.rR est.cst.. Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din slnt nomoztgote pcntru gentad:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl.@ ff f2 In M toatc dtn 8 8 stnt x ® @X@X@X@ ®®®®®®@® Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit".e diverse. Diviziunea ee]ulfJ. n identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl. g) dcpi1rtal'(.. on tntre ele In F'. a) celulj produce mtzraren 11 Divil.(\l' de pel'echi de cromosorni.ate .uirii . apoi. Con s tit 11 i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r. 39.illnea cf'llllarA.itu it i ill' principal din acid desoxiri- meti). d ~ In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi se dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1.aro Intre ele.1lC t C .'. schimb.irni (fig.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt. . aeelasi niu ereditar. care duce In do dublarca apoi la dist.e dcei un principiu fundamental al suprnviej. F' 10 _ tncruci~area unul bastard din. 11). 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl'. Ele so inmultcsc. pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului.). ! I" t te noanele de maz!!. d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip.tortat: f) . S'au idcnt ificnt 4 t.Cll oJ. H. Ccluln-Iiicr. rasa nen· ig. all tncructsarea ma~nre netedl!. 'I'rans rormarca crumosom ilur in material nuclear (cllIjJi) Ca tt. gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn).ocului de oro ruat. arhitecturli intima.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!.j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua. din 1".)i ai c('lnki.. celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gafa\lt de diviz. rezultat.rlldl "11['(' cei rloi pl. n . Accste cclule iau nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t.jre a st.re stnt hlhrldc .a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 un. ~leioza Dif'ercnta san dlvizlunca fundament.xmnzllre zblrclU. llceea~i functie ~i..!l ~~ cromosomuor . 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).c rist.icul).ala t .ru fiecare specie). un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to). so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive. la nivelul nucleului..ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(.1! lIjJl). 2 exemplars de mazare n Fig. se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt. va fl IdentilCi!. 2 exemplar" oe mazAr" caraetcrul "neted"." hlbrlde $1 au caracteru. ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit. Ia ro aliz areu do organe IoarI. Crornat.n diviziunii. Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni. Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase: \ ro~ii (dupa Kuhn). l "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru . l') . Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula.l ).ribuirea prin injurn(itiij.oare.i cromat. Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire.

. Acest arnplasament poarta numele de locus.ati Iunctionale numite gene. Fie cil. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati : 29 . Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. de cea de fenotip. binetnteles.bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick. in 1953). Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit. 12 - If --22 individ de sex masculin Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). De exemplu. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. In timpul diviziunii celulare. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice. .a jumatat. Aci intervin notiunile de dominanfa ~i de recesiviuue. G e not i p u 1. realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX). fie c. dar ~i diferentiata in aoelasi timp. se aseamana.nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile . 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom. Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita". persoana este heterozigoui. Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver. Dedublarea cromosomului. de genotip. Resutu: cd barbeau. unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt. 42. CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. cirlige etc. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage. de sex masculin }. Daca cele doua gene sint diferite. adica posesorul a doua gene diferite. cariotipul este constituit din 46 cromosomi. 1960). ' Pentru a intelege aceste notiuni. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Din contra." -x-x- -X-x- 16 ----·f7--f[} 19--20 f -AY A-A< Fig. In mod obligatoriu. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase.). forma dreapta sau coroiata a nasului etc. fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit. trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid. in celulele 28 sale repsoducatoare. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. asa cum a stabilit Mendel.1 se deoscbesc. astfel. reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte.: c~l al culorii ochilor. diferit de tara de bastina). Notiunea de genotip este apropiata. La om. se va manifesta numai una dintre ele. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect. _ . S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene.-x-~. dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive: . ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret. dups acest cod. cind un subiect este heterozigot. populatia americana de origine japoneza. este eel care determitui copilului care se va naste. femeia are. ca un bob de mazare hibrida. are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut. in experientele lui Mendel. reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y. iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. virgule. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat. Car i 0 tip u 1. 44. Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. Pentru un homozigot. Fen 0 tip u 1. are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila . in acest eaz. aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin). careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori.-X-xx 8 -7 -- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~- [j _. caracteristie sexului masculin. Din contra. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa.e. deoarece cromosomii sint perechi.iva este homozigotii pentru acel caracter. s-a vazut ~ai sus. fie cromosomul Y [copilul este. Fiecare gena. dupa 1-2 generatii. 'tJlI_ ~-f) X-R 1--2-3 A R-X4--5 IJ -8. In ciuda taliei saJe microscopice. G e n a. alta. 13). 40. 9-- fO --II --12 C TIrf fJ --14 --/J wrr D -fl-(f -x-~[ -~(\-~"'Cariotipul unui -1\. Genotipul este const. In timpul Iormarii celulelor sexuale. 41. care poart.a trasatura.mediul tnconjurator poate influenta fenotipul. 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor. Prin fenotip. 43. Fenotipul depinde .

23 de 1 1 4" . " ·l)O. . subiectul poseda gena "oeh] negri :. ~. 13 .7& c9/'C' . daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y.tiei este lui cornplet.'/'C'Cc" /?J. Astfel 0 celula poate avca. .. numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri". SchilllD Of' Fee 11 n d a j. in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza. '.I.Dif'erite genotipuri C{Y-&Cc::w' posibile pentru 91c"/7.'/. Daca int r-un ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X. na unat. ..•A~~. Am arat. 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni.daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri": . consU.'iJ'!'· I' t'!' t' . Fig. Numarul combinarilor posibile este enorrn.ln-un G.. Or./'/ 07/'& .e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza).e ce U (' e sale (! oi . rn. CI'omO~.. 45." .OIJlJC _..e un «romosorn Y. de 4----.nll(f! tahe ldell. a ~lta. .' '.daca. (e un el'oX are 0 • "" . i H...yoital'ca \111\]. Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna... 1 llJIllcro.lg.daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri".i un cromosorn Y: jumat.::>d//7d"J?/"/ II OC. Se produc atunei rupturi de crornosomi. t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill. 19~~lte. care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii. deci la persoanele homozigote.:7 /"6'cC'Y'/rci ~i fenotipuri culoarea ochilor. nuca : yC I . Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt.. dil.'i'j .:i ~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim c en numarul lor. ° Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare. _un (~romosoJ. in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul. '.3 ~) I 30 .?/ c. .]('il' . Provenita. c. se constata ea acest subiect are ochi negri: se gena: pentru aceasta ° ° pentru aceasta .ul's1d L:l~'.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee '_ '.a mesajul ereditar. ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare". . cunoscut.)"/1/. avind 0 mare importanta in medicina. IHdca 9 ". Xtt .e detern·· t d . \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele .nU~(). de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului 23 cu nucleuJ sperjot.je . "'Il'la a Iir '1..arn cum se face transmiterea din generatie in generatie.er.• \11.IUZR. " tl.. uornOS(11·II' "ee ·l mascu J'In ('sip . llnUIll1c!IVH! este det. sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] .{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar.::lc. invers. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e. . . I ":1te din flh.f>.s: re]JI'OdUCll Loan. '.. .n X f. dar plassdi.. ?JC'. In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata.o » "'" uoi crornosomi.cromosorni onl0~ ~.cro'. chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar. un cromosorn X si de un crornosorr.! IDrJS(.ate elm spermnto7. din oul t{ tOI' a rloi cromosorni va f"ta.llltre crornos(ID"d ~i z·ull. cro~na~ide. . Gena "ochi negri" este genii dominantii.('j prepnl'ntorii Y va un b.ful dcz. It"..J'6'- /'&/"S'?J&/7& t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_. nou " .. In Sf!~lt." "oelll albastri . 11!). (.?/: /7C'?.. b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi..llullliirul de 2. respectiv 225 = 8 388 608. Icsit.tn c.. " Cl GI110S01l11 Sill! mal Sa sa exact de crornosorn i si ast. cro rnaud c.PXll ermrun est.0" e ovulele sale pl'irnesG un ero.::lC"?//' c9~c9S'//'/ p.. urmate de sudura capetelor .t. xx a fexy cundl'. mauifesta deci N It' N A A A /71?§T/?/ OC'''?/ . f' .1 gena el este heterozigot.. .at cum cromosomii poart.c.d n toa . a) Combluarile cromosomilor stnt enorme.'i. ' "romosomu lll . .:_.d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'. oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m 14. 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni. Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu. din cei 23 oromosorni . e1 este homozigot gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri . Gena "oehi albastri". n 0. incercam acurn arat. este 0 genii recesiDIi..J '..·l_ d. •. I ue . cromOSOllll rnosom X... In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare.r-un ou PUl'ti\tOI' d~. cealalta celula-Iiica va avea. care se manlf'esta totdeauna. d int.'U ell 2 crornosomi .'/Pc7S'//'/ /"~""S'Oc.AeeasLa sudura se peats face si intre frazment.'.iat.' X-.._.oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta jumatat. • . .. .) microni : Cf(lmo"c\Jllul j.) J.nat chiar de 11\f'ccu oVlll'll .

a 0 multime considerabila de gene. Con s u I t u I g e net i c. • ~ 47.abileasca modalitatile de transmitere. . Rearnintirn ca gena Neste dorninanta.ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e.-. Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota. Tinerii casatorli. (7C'?/ Il <9'.6as//'/ a/. Daca se urrnaresc !naint~ii pO'/?7C. a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant.~ co~ti OJ/ . 16). 49.ansa din doua de a transmite gena lor dominanta. .. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta. respectiv I_N N I .ahs~!in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. mostenita de Fig. 3) detectarea precoce. ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lveaC. _ . deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa. ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva. 17).:htat1 . avlnd deci ochii negri.Oplleu ochi alb~tn. este heterozigota '-Na I. Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante. 19. . de exernplu.6O'5'//'/ Fig. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg. d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti.:~~.e un ~'pecl. existll la fiecare generatie.. Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant.toti VOl'.. c) Unul din cei cloi plll'jn\i. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. Din contra. Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st. Ele VOl' putea servi d( modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil.SIV~..ipice ale acestei transmisiuni. nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat. 1N N I.t> ----<2> O'/. .:--([J_-__-_. deei mascata. care prin definitie este vizibil ("aparent").mama este de asemenea.l 3- 33 Mama ~! cOpllul . Aceste mod. fiind heterozigot pentru gena recesiva. celalal l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva aa (fig.a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N. 18). Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N . Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19.~i . se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant. Mama este homoizgota "oehi albastri". Ia fiecare gestatie. exista 0 sansa din doua. cenusii] este putin def'inita. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri.tatal este homozigot pentru gena "oehi negri". pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante. Din contra. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na]. fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist. Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de . homozigota.avea oehi negri I'ctusi. 17. Altle) spus..ivo. Se constata la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri. .. Transmiterea altor cul on (verde. 18 cc~/ 48. VOl' avea la rlndul lor 0 t. de doua ori din patru eventualitati este heterozigot). Exist. tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a. Patrimoi lor genetic este identic. mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N. mama. tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti.ea si parmtll lor (fig. CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres. purlind gena a. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. mostonita de la mama.~oti co~iii (oricare nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I.. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic.Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB. Intr-adevar.are.. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a. copiii care au ochii albastri /a ainu VOl'mai putea transmite dec!t gena a.iv contine 0 gena a. ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial.Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid. respectiv i"N N I .. Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:. 16 b) 'I'atal este homozigot "ochi negri". Lupta impotriva bolilor ereditare In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic. Gena N fiind dominants. taU\ 'Ii 0 gena a. gen.-~--. din cursul generat"ITlor. . respectiv ~I . care sa manifeste caracterul recesiv. gena a..:_..?/ . caprui.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri". ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult. ar fi sexul ] Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a.~_ cc'?/ ac"_9'/'/ ?.a a ~~Ce. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic.// C~~~~::: _:':::':::_:.te.:_+~-_c:=:~ ''0 Fig. 10). Toti gametu s8.. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot. fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri..5'1'/'/ o gena N. respectiv Fig. 2) tratamentul bolilor genetice. Toti game til s8.sex) y ['j heterozigoti. deci purtatori ai unei gene recesive. ca <e5 cc.

Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. .§tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. "sa patrundil. if}iva stramute nelinistea in viata sa particulara.a. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost. degenerescetua hepaioienticulara. dar slnt inca multe problems de tehnica ~i. glicogenozele. 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. Portiunea mai lata.ate prccoce : luxatia congenitalii. contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. luxatia congenitala de ~old.50. deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia. fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati). un arbore genealogie (vezi fig. nu are 0 ereditate bine definita. A. Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt denist. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin.t~mentul bolilor g e n e t l e e. cistinuria.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori.it si hranit ptna la nastere. in secretele naturii".ca). . Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere.ate de vreun tratament. hiperuricemia. buza de d icpure. barbat sau femeie. tirozinemia ereditara. intima. .:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent.a cu peretii grosi. [enilcetonuria. leudnoza. un sistem nu ar putea exista fara celalalt. Are 0 forma de para turtit. Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel! 52. ohstetricieni ~i pediatri. In aeest grufJ. Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. man. cu toate ea are tendints Iamiliala. o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. cistinoza. lat §i solid. 1 1I JI[ II Organele genitale ale femeii Fig. este situata in sus. care are forma unei pilnii. Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe. orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane.Semue genealogiee (dupa E. galactozamia etc. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria. setea de cunoastere a invins f}icuriozitatea a 1mpins pe orice persoana culta. chiar sumar. se Intilneste mai des la Ietite. Acesta este un inel osos.1'CI'o-/. Ferrier). aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice. sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. nurnita corp uterin. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. In epoca modernii. ovarele. uterul ocupa locul din mijloc. priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. In prezent. iar portiunea ingust. La Iemeia adults. cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit. Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Zae tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii. stenoza hipertrof'ica de pilor. sufcrinda. ge. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin. uterul are 0 lungime de 7 -8 ern. in acelasi timp. de sold ' " Uncle bali meta. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I. De exemplu. intolerant a la fructoza. nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii. 20).care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie. de chirurgie reparatorie. este important sa se deseneze. 1 n t rod u e ere. intre vczica uri35 3* . gura de lup. coplesita de griji profesionale exeesive. unele cazuri de spina bifida. Altiida. care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice. diabetul insipid nefrogen. 54. homocistinuria. S-au realizat progrese importante. fie. cu tratament hormonal (boala Turner). netnsarcinata. Din nenorocire. hipercolesterolemia. 5l.a. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului.:>-etici(boala poligeni. smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia. Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa . pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei Organele genitale interne slnt: uterul. rahitismul rezistent la vitamina D. Iorrnati din fibre musculare puternice. rrra.P. fara sa-fji dea seama. eu stimulente ale sistemului nervos. trompelesi vaginul. mucooiscidoza. exista mijloace de transmitere ~i de schirnb. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni. talasemia. 53. Unele nu exclud pe celelalte . 20 . nurnita col (sau glt). Adesea.

se asigurii un oarecare grad de mobilitate. Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice. cite un singur ovul. 23 cornparatie Uterul gravid eu u teru! gravid.inapoi. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). 10. deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei. prevazut. continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. Daca gradul de aciditate creste. precursoarele 0'-11lului. la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu).n~le netede. este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori- Fig. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului. 5. veztca. ureterul sttng . 8. La exterior sint acoperite de piele paroasa. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. 1I . cu marginile neregulate. acest orifieiu este rotund. 21). In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative. Ele se unesc 37 36 . uterul este bine protejat de socuri. Fig. 56. trompa dreapt a : 3. 23). nurnita Iundul uterin. Prin pozitia sa. Ele patrund. EI cornunica in partea de sus eu uterul. la cele care au nascut. sint situate de cele doua parti latera le ale uterului. 22). alcatu it din muschi puternici ~i extensibili. care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~. iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. ovarul Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate. ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii. care ga. drept . bogat vascularizat. 7. este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea. prin intermediul orificiului colului uterin. vaginul. in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. iar pe rata interioara de piele subtirc. C11 directie anteroposterioara. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass. 58. ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei. glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. Uterul. utcrul. ca ~i cind ar fi aspirat de acesta. .a In jos. 57. ureterul drept .icitati a muschilor peretelui vaginal. dedesubtul trornpelor. 21 1. totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati.erului. In felul acest. Mucoasa vaginala este lipsita de grande. 9.Uterul este un organ cavitar .ia normala. cu margl. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina. 2. ampul a rectala (in spate) (fig. trompa stlnga: 4. aeiditatea mediului vaginal este scazuUi. ansamblullor alcatu ind vulva. ficiul col. muscntul constrictor. pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat. 55. vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. in regiunea superioara ~i Iaterala a ut. Un intestin incarcat 11poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina . 22. In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor.ui uterin. In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. peritoneul. de fiecare parte. care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. de forma §i dimensiunea unor migdale.zduieste fatuI. Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina. reetul. Se creeaza asHe} un mediu user acid. Sub actiune a unor procese biochimice.a cu numeroase glande. 59. Slnt alcatuite din tesut gras.a corpul uterin. din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta. Iovituri ~i trepida\ii. precum ~i gratie rnarii elast. Pe de alta parte. La femeile care nu au nascut. labiile (buzele) mici ~i clitorisul. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern. in ne- Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari. se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului). Fig. buzele colului slnt intredeschise. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern. 0 val' e I e.nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros. 6. se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei.ul.

iar anterior se unese la nivelul clitorisului.. 60.ele cnd_?cri?e.rit.derea cantj~a\i~ d.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnucoasei. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat. lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un. . mtroitusvaginal. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul ure·:rli'". Membrana himenala .FSH Care asigura maturarea ovulului §l . labiemare. re.itale ex.tsu vaginal. 0 ruptura recent.c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome. clitortsul. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie.foliculara) in ca~e actioneaza . prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal.rsta de 12-15 ani. care este organul analog cu penisul la harbat. rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara. 63. ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz.care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i.a. Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul. medial fa~a de acest. ovulatiei.incepe pr. Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita). 61.a unei femei (menopauza) se situea. substante chi mice s. insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5. De asernenea. Acest proces se numcste ovulatie iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal. resturl de nal. aituata Fig. Sc5.7. 2. I. In cazul in care ovulul Int. ovul ~l in .24 IS.. numite glandele Bartholin. numit. la vi. care . nurnai rare on doi. 62. Astfel un ciclu menstrual cornport.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri sarcinii in primele saptamini. situati in partea profunda a buzelor mari. proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului.-.. Ele secreta un lichid vlscos care. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi. pina la formarea placentel.cltate ~e Cl. Him e nul este 0 membrana.ln medie. este de 50 -100 ml 38 in medie iar intervalul intre menstruatii variazli de 10. trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta. ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). In zona vestibulului vaginal se deschid doua glands mari. In cazul in care ovulul nu a fost fecundat. 66. Are forma sernilunara.e progesteton este urmate.]modiiicarile C1. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test.chc?la nivelul mucoaeei _utenne. intensitatea singerarii ~i frecventa . ovulatie.ive. Iascii. . in urma unei rupturi vechi. a. dantelat sau perforat. 1n timpul excitatiei sexuale . Daca insa. secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo.5.iculilor). de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor sanguine. De asemene a proges. Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe.imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). Rareori se intilnesc himene neperforate. §i ditorisul.reu 0 l~~H. el se distruge ~l este ehmmat. Corpul galben i~i inceteazii secretia i?ise atrofiaza. se succed astfel de c~ch~n. 24 tcrl~:1~n~~~~i~. Menstrua~ia &5. formind cornisura posterioars (fig. meatul retral. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari . horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole. iar pe fata interioara de mucoasa. Se apreciaza durata. care inohide incomplet orificiul vagibie mica. b) Dup a ovulatie.duBa de estl'. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual. 24).n~ul.de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie . FSH stirnuleaza in mod ritmic. .matu~are .zli intre 45 ~i 55 ani. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza. vase §i nervi.e Iine. se produce retentia de singe in vagin. dar de dimensiuni mult mai mici. 4. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi.. formind cornisura anterioara a labiilor mari. la distan~a mica de anus. cresterea glandelor mucoase) . devenind dureroase §i tumefiate.anterior. H 0 r m 0 n i i. secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical.'---7 tral) este situat pe linia mediana. l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. Aceast~ _transformare. Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie . ~i posterior.. pre cum ~. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina. cazul organelor sexuale . 39 . lar. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge. se rupe (de obicei) la primul contact sexual.spectlY de In pnmel.a a perineuIui poate fi reparat.. 64. t. _ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile.n. ortrt1 ciul anal.la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I.e menstruatii pina la menopauza. f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara. Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut. 25).9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie. 8. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii. cu :> penod.prin stl:n~larea pro.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. dar poate fi si inehlmen . Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara. .a corpul g_albe.~Sl¥~ra ~re. . exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului.a doua faze: _ faza proliferativa (~e .a user printr-o mica interventie chirurgicala. a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.ecretate de gland.ogem . "V.

2.:77/. cu 0 lungime de 65 microni. Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili. Prin miscari de reptatie (serpuire)../'. In cursul actului sexual.' /J7C. Este ceo.:7b'C6" .&'ar . care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina..-7Y.m. este abia vizibila cu ochiul libel'.r.&'07.71-6' 1.- .>. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs.'/. trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin. 0 piesa intermediara §i 0 coada.1::?O'../&'/'/. 26 - Spermatozoid .:Yc. elaborati in testicule..9P/ .5"M/. dc indat. ce poarta numele de epididim. de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin. Incepind de la pubertate.. spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig."1"&. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina.Y /.5"/0. A§adar. patrund in canalul vaginal. Apoi trec prin ni~te canale mici. ceo. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie. majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst. in lichidul complex secretat de prostate.a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul. in momentul ejacularii. ciclului menstrual Ja (circa 200000000-300000000)..?w/ C//. Din aceasta celula unica derivu fiin~a vie. Dietz). niste gheme.1''67/'.. §i de gIande serninale. cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58).&'O' cv .-7 /. 41 40 .. mii de celule masculine 0. 3.Celulele germinative (garnetli) In momentul unirii celor doua celule germinative (masculin) ~i ovulul (feminin). ovu!...5"?'. mai larga.. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive. cap.7(7' cP/".7.. in continuare parcurg un canal rnai mare si. spermatozoisii patrund in cavitatea uterina.. 26). In momentul perioadei de Iecundatie. 68./7P"~h'.:..d/". nivelul capului. de unde i§i continua drumul.:Y..o- .?'cY'5"d"/ ". In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice. . Spermatozoidul este compus din po. Capul contine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne..P'/"<7. 10. 67. Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul. port tune Intermedlara Fig.M:Y/'/. iar 3 In piesa interrnediara §i.. Fig. se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale.5"&'C/"d".. _. masurind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne2 tru In portiunea so.'e . mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm)./P/7//7&' C<7/7_"?h. //7 cO". coada. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10.-7/6'/7. Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui Ierneie (d~lpa K.&'/7 _/-7/"&.tru parti: un cap mare.. un glt sau col.1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare .5" /." he 4c?.?-R/ /. Coada S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili.ale generatiilor preeedente din parte a mamei.9 _." J'C07~/".sr. aceste glere sint viscoase §i filante..9/"'cO"/". formlnd sperma.P?t9I"6'O" C<7~ j70"~. nurnerosi spermatozoizi (garneti): spermatozoidul Via~a umaria ia nastere ~a'.&'.:7#/?/"O"rec7 ~<. Seamans cu un mic mormoloc. mai putin. care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare._ ./''. Infa§urate co.

secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. probabil numai 12 or~. intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie.e de cei doi savanti erau identice. ea. spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume. per. !ldesea chiar de mai multe zile.eul . Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte. utcrma. care Ii permite sa se miste. in pericada dintre 2 menstruatii. trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire.ste mai scurt.m. La inceput. variatii de F-2 zile in durata ciclului. ca 0 cvasicert. care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. alt. asa Incit se considera co. venea 0 alta cornunicare.I e x c.. ele prezentau 0 valoare lirnitata. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa. ramme fecundant citeva zile . sed e sf Ii~0 a r a in m aim u I t eta z e.'. Nu se rnai vorbeste de ovul. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez. ci de ou. 4. Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul. S-a stabilit cil exist. Ja rindul sau. ~rompa. aliiptarea. . Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva. in toate celelalte zile. (j9. la aproape to ate ferneile. Aceasta difererita de durat.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3.c~n:-entarii. folicul evacuat : 8. fixarea oulut In mucoasa pronucl.are. Teoretic. 28).t sexul copilului.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat.sttrnit put~ne .. Prm diviziuni succesrve.a clipa Ieoundatia este rcalizata. fecundatia ar fi exclusa. doctorul Ogino-. holile 1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. Ai~i ovulul "a~teflptii. 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt. Fili. Citeva luni mai Lirziu . ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt. 5. femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual. ' Logic. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat. Se admite. 27).ie bine ca ovulatia are loc. 27 - Fecundatia. Durata de via~a a ovulului este scurt a.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~.Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z. La inceput noutatea a. cu functii organioe normale.a~cul. Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. ~l nucleului ovulului. femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului . este. atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual. luind un aspect identiccu cel. 28 - Saroina extrauterlnil. oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v. de citeva zile. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. SpermatozOldul care. Se ~'.t~ un ciolu de 28 zile.itudine. •. se produce 0 sarcina extrauterina (fig. 1(1?3) obstetrician operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin. Iecundarea nu poate avea loc declt. Cind ciclul e. -lvnrturiJc.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. Gratie flagelului. Intre timp." venires spermatozoidului. coada spermatozoidului se detaeeaza d. C?ginoefe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'ia uner clinici de Iernei. ovul : Jocut node sa.Fecundatla lmbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. Din aceast.olu~ul. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. Acosta are doi nuclei. 6. care contin fiecare cite 23 cromosomi. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. piere. in plus. iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu.e ca~ ~i degenereaza. migrarea tubara ~i nidatia oului. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive. Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic.:da_bll decit in interval de clteva ore. Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil.tlului ~i al eliberarii ovulului. in acela~i timp nucleul se mareste. Sarcinile repetate.lle). 42 43 . sperroatozoizi. Daca nu este Ieeundat. Odata intrat in ovul. ovulatia are loc mai curtnd. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase. stablh. este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I.in~i pr?nucleul femel. 70. ovar sect lonat : 7. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului. ce a pus Ia punct ~i 0 metod. I Fig. dar ovulul nu este !ecux. In care patrunde in ovul. 1 uterul':2 . Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut.

7. N ida f i a.36./ 6'. In arnpula trompei uterine Incepe divi. In acest scop. nurnita bariera placentara.:?!. producind horrnonii (estrona. partea fetal~.<:.0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{. :variatiile ~e . 30 primele 1. trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina). Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de Fig. inc onjurat de vilozitati . Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. 30).are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}. se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare.7c&". 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi 72. 3. embrionul.p /&".i in zilele care prece. progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina. 4. 29 Zilele din oiclul ovulatoriu "LJ/b7c1iC /7?)7tl.3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ .la aproximativ 7 zile) 9. Invcllsur lle oulul . 71.ziunea ouluj. au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat. Concomitant are loc migratia tubara a oului.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina.6°C-36.n c. saptamtni Dezvoltarea placentei de sarcina.lll reserve proprii.. oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor. enerviirile. cavltatca amntottca.a.O'M qpnmd .2 .ati considerabile. 5. Asadar. Anexele produsului de conceptie J~§ J7. In Iunctie de acest crit. La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far. ernotiile.29 de zile .u se poar.erminare. ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile. modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel). In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. In 44 45 . Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig. la~ din c. coreenul ombillcal.ia n. 75.6 36. 74.8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben. mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii.a 7-a zi de la fecundare). maparent). Migratia tubara a oului !?idezvoltarea sa pina la nidatie 73. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului. c~Hltori. sacul vltelin.abilit.a~el menstruatii. la ~r~z!re~ din somn). desparte slngele circulant al mamei de singele fetal. s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d.'& 36. Pentru femeile care. intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig. 2 C' 37.n:enstr~atle (pina. 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi Exernplul B: Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8.d.8 38A ~~------------------------------------~~-h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~ . In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm. Aceasta membrana. Daca migratia se produce prea rapid. Dupa circa 72 ore. cresterea muschiului uterin etc. iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern. 6. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent.O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~ 38.4 37.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale.5'Ic>N//j/yo::' C]r?c.ile.a vreo motivare aparenta. piI!a la apal'ltl~ u. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1.grave. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine.1°C-37. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat. Exernplul Ciclul A: de 24-29 zile: 24-19=5. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal. Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di. se produce 0 erodare a mucoasei uterine.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 . Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului.urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi).a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult. prin diviziuni succesive. in caz de ciclu schimbator. nu se fixeaza ~i este elirninat (avort.rmato.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a . oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce. Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37. partea materna a pIacente I 2. ReZ111ta ca det.a men~t~uatl~l . surmenajul fizic. Incepe nidatia (in a 6-a .ate Iiziologica poate Ii st. 29). De indata ce s-a produs Iecundatia. dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze.5'I:3Jci feellnda\ill 111care teste posibila Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. grijile.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine.vI7O"~!I&17.8 37.//1c7&?7e Pig.are. perioada de nefecundabilit.clima pot provoca de asernenea . Fiind integrat organic in organismul mamei .oc>/?r~'/ kCV/1~II2' DI2'.

amlna a 11-a . Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina.a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular. embriopatii). t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1u i (anexele.C.C. cordonul ornbl llcal eu vase de stng c. herpesul. NOTA: Cifrele slnt aproximative.) 18 em (y. rujeola.T. grasimi. in Iunctle de vtrsts gestational Greuuite a 1. membranele). 46 Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine. vernix caseosa. Doolandcr ~i R. parotidita epidemics.) 3 em (Y.C..) . = vertex-talon (caleli) Y. 78. 81. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele. 47 .L. 0 grosime de 1.a corporal a a unui adult). ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare.C.C. mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului. Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat. varicelaj .C. Valorile norrnale ale cresterlt in greutate [dupa A. la termen ~i cor-donul ombiliea1. 32). Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului. manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata. 31 . 9 luni 8luni 16 mm (Y. 82. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie. proportional foarte voluminos. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig. Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern. urrne de proteine.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina. materna. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri) Factori care influenteaza conceptie negativ dezvo!tarea produsului de Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii: 79. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.10 ori mai mare declt supraf'aj. urechile.C. hepatita.) 5 mm (Y.) 34 em (Y. 4. nasul. gripa. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana.) 10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 50 em em 150 400 1 000 16000 2200 3200 h g g <.Placenta !. Fen art}: Virsta 20 zile 1 luna 11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni V. adesea nesesizate de femeie.T. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere.5 mm 6 Iuni .) 26 em (Y. 77. apar schitati oohii. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter. 76. B 1a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului.) 30 em (Y. Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a . Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate. fire de par (lanugo).C. poliomielita.ru mari grupe de f'act.L. Pe capul. = vertex (cresterea capului) Y. Legendli: Y. is g protectoare.L. are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. luni Fig. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic. Inconjura Iatul ca 0 manta 80. il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta.) 13 em (Y.C. Punga amniatiea (punga apelor). Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt. 3.inf'ectiile vii-ale (rubeola.C. fermata din doua straturi. iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. parte.a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului. em (Y. practic sterila. = vertex-coccis Y. 83.ori : . clorura de sodiu. ~i lunglme V. Pornind de la trunchi.L.) 22 ern (Y. 31). parte. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan.3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata. sau V.

a norna ltt dentare . organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji. rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe. . 32 Prezentarea c4> 6 ~&.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 zilo dr. in Sarci na normal a Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast. este 0 problema de stat in _.at initial de cOl']1l11 galben ovarian. natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta. 86.cron. apoi de catre placenta. surditate. moasa. in acelasi t. In cadrul dispcnsarelor medicale.tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar.e pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput. incompatibilitatea Rh sau de grup san- 85.ru noua fiin\il in devenire. 0 primil pericacla . Dupa 3luni de viat a intrauterina. lezlunt cerebrate: 2. Cci obisnuiti cu cit.p1na la 16 si'iptamini .a competent. boaJa incluziilor citomegalice tuberculoza si malaria)' . familia.a pe ntru gravida. toxoplasmoza. care sa imprime mamei calm 9i optimism. due a t j a san ita r a. care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii.i a t.ie. maJfor(fig. sora de ocrotire.inerea secretici de progcst. materializatii prin c xarnene clinice. In statul nostru.inf'ectii (sifilisul congenital. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint: . • \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate. --:-.este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i. Gonadotropina corionica poat. La marea majoritate a femeilor. gravida estc echilibrata psihic. In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt. intestinul gros).ya cu benignitatea bolii la gravida. In acelasi timp se inJi1tura t. repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. .sint bride aparut. Iiziologia organe lor de reproclucere. incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere. guin . in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata).a.imp. fun~~ie de. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia malforrnatii dentare) rubeolica (cataract. despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii.a o suprasolicitare important. grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata."bridele amniotice" . Nu rareori ele reprezint.rile ce au loc in organismul rnater n Fig. se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1. dif'erite anomalii sau mal. ectuca\. pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind. diabetul). Prin cresterea dimensiunilor fiitului. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini . II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica .ime pcnt.tulburari hormonale Ia mama (diefunct. 4. ' . de Iaborat. tovarii~ii de munca sint datori. f'amilie In general. rube- l.:_tla rubeolicg.intoxica\ii (oxid de carbon.. ~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp. 87.t Mama 9i copi1ul 48 . .or si print. organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. -:.atii la nivelul extremitatilor fatului.eama in fata necunoscutului.ru me nt. 84. sa creeze 0 atmosfera favorabila.PC"/'/'?a'Q"o> Fig. 88. }. cit ~i a copilului care este asteptat .raze Ie ~oentgen. lez tunt oculare . spiratia d.ru evolutia normals a 49 . 3.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. Holul sau este stimuJarea corpului galben pent. Fe top a t i i. Dietz). Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire. . rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun). se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia.Vt?#a/"tP //7 .p~~m/. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt. iar coloana vertebrala este mult solicitata.noxe chimice (medicamente). 89. 33). matii ale immn sau creierului. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice. S t It diu Ide sol i cit It r e.e lichid amniotic infectat (pnea umODU de aspiratie). surditate.iroidiana. Mcrlicul. b) I'rogcstcronul (\~te secret. 33 - Embriopatia olica.a in momentuJ venirii pe lurne a copilului."'/ t:f / schematics a perioadei in care se produc Iorrnatii (dupa K.ii la efort fizic. Ocrotirea mamei si copilului noastrii. Iiste rioza.r-o asisterrt.este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat. alccol) . la ultima menstruatic. In discordar.ie . 5. malrorma ut cardiace. Modifid.

• . ." v . La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest. uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii.. eritrocite). dispare dupa nastere. a organelor genitale externe. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt. ~oapse.irea prod. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului respira\iilor. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului.e.spun.e este de 10-12 kg. Ute r u I crest.le ce au loc in diferitele process metabohce). In cursul sarcinii se produce .erialc se modif'ioa nesemnificativ.r. .arntni . S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare dureri. 97. .bhd- Fig.in dupii aceasta se mst? ~az~ a.ing(l. Acest efect. recornandat de medic in asemenea sltuatn.la 0% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic).ractie a mimn (cu !Jeea!'~. pr~~ adap:a:r:e~ trept. Scaderea bruscii a cst.batale a 1Illmu.1// /4 /e. dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii). Printre altele. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e. ut. datorits int. . Acumula.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. 94. canalului vaginal in mornent. Pui. 34).timpu.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil.ulare . carma.de placenta.urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult. In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. G r () uta tea cor p 0 r a I it. .1 n i m a ~i oircul. art.' . d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. Expunerca la ware Je aocentueaza. Tratar_nent~1 cu m. ". FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen. Dupa primele sapt. b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina.1 Jte semne tamini a o.i lezarii Iibrelor elastice de sub piele.. blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima. Se observa pigmentarea bruna a.sului de conceptic. " .inderii r. 95.a. Dupa nastere. . F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t.nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl.!. gifiiaI5).este trl:nls. de.. cu rol reglator in productia de estrogeni..urbat.~antltatea. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii.1 celor postoperatoril. e determinata de 0 componenta retala 50 v _ Supravegherea femeii gravide v In veneral absenta menstruatiei fa.. rolul acestui hormon este de a st. pe.1'//7/ .' .rebuie semnalata medicului. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului . (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in . in con.e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob.r..itutionali iii hormonali..e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \.i t~sutului conjunctiv. cu 7 litri.7/07Ct?/7/c7 /C/?/. Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala.irnula productia de lapte si goIirea sinilor..ar a}. 91. Dupa na9tere coloratia lor dispare. di'Jatarea core. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben. In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii.:le sang~lIle (m special globulele rosii. mal a es a e or . sini sau l'egiunea fesiera. .l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l.~Jllsm~1 11 fa~e . JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: . plammulm. Aceasta 2. la~ dupa 6-7 sapt.. tn cursul unei sarcini normale cre9terca in greutat. e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii. 92.rogenilor urinari reprezint. mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee.~ in vase 0 cantitate mai mare de singe).5't::/k/"/ /d% . I 1 f t di [n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event.»npe "' '.a uniiate [ctoplacenuirii.. areoJeJor mamare . Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale.esut.impul ~a~?Jml. Prin tnmultirea vaselor de singe.apa s.a un indiciu di aceasta unitate este pert. La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete.ibila de lic~ide it. Constatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medicala atenta. trebme respectat en rigurozitate. legate de factori const. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale. Placenta ~i Iatul constituie asa-numit. cosmetic dezagreabil. .tia" 1. 93.7 o"W//7/. In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn tf't??t!'/. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei.oaI'Pce. tspnee (greutate Ja respiratie.. . Pe linga adapost. .amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii.at din "arderl.fa\a. /{. La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma"). a sinilor. d f' care intaresc aeeasta supozitie. 98.lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele. de v?lum impinge in sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor. sea derea tendintei la hemoragii. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. . dar !Ii a Iatului. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura.l'ea viz. a regiunii perianale ~i uneori a cicatri- si una materna (fig.litii normals.ata a puterii de cont.yut loe fecundatia.ul ma:it. 96. Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&.sarcinii. exc~s (edemele ) reprezinta un fenomen anorrnal 91 t. v . v' .edlCamente po baza de Iier. ?l'g.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sapb·· . Cantitatea totala de lichid corporal crest.-atoare a.ye /??6"/6'/"/7t? t/'/t?.8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr. 51 4* . Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. 90.

. _ dezvoltarea unui rat sanatos. 100.el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de 101.of a semnelor de sarcina.76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/' ~0~ ?. • deui d 1 re masura e Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat colaborarea con§tienta a gravIde)./cim/.' H6'/>/. efectuata corect.. ::::~:::~::::::.'. 'II ' a VI-a' Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~ bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c• eu rise" se cre~te frecvent. masurile periodice.). ~.varsaturi matinale modif'icari ale apetitului marirca de volum .&/' . 53 t~ .. S e m ned e sa rei n a. rise" se vor lua masuri speciale (evident. obstetricianul.Y'/'61'?e . preparate hormonale. . Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.. poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii.r~ursse. uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul' bi lozi . 0 boala debilitant. Masurarea temperaiurii bazale. dezi?erate :st~ d. m{lrimea uterulUl.7.jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina."k/ ''''<'?7.(c//.ta.ilor inimii fetale evidentierea structul'ilor fetale prin echografie inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG. Pde'fpa. ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale. " ..?/' d> /07 0'///0.~.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic.sora de ocrotlre. In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale.'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4. 3. menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. luate 9i concluziile de etapa.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului...5'c'. Tabelul Dlagnostleul Semne nesigure de sarcina Semne sigure masurarea temperaturii bazale teste specifice de sarcina miscarile Ietale palparea unor parti ale fatului 2. v . '(!'/7?P/. sterilitate definitiva etc. expunerea la raze Roentgen etc. tenLa fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c siune a arteriala. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c.6oi/oo/.l.-. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic. In sarcina incipienui. •·•••• •••••••••••••••• '. lezarea ficatului..a sau de 0 trauma psihica puternic5./ EVlCt?. extracte sau "ceaiuri" de plante etc.absenta mcnstruatiel .~:.:<:.. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~tere:~~. controalele regulate VOl' oferi prile52 "cr.!. Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//. rinichiului. Jd igura: pren. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. consulturile cu 1 errti specla ...I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$ '%~~~~::::: . Tentativele..:. 99.../(?/l6"/'<P (E. _ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel. videi articipa: medicul de intreprindere (sau. SOCI . .?I'/<?0'' (ec"?c. singurul in masura sa confirme existent a sarcinii. alti specialist! inteareCSea\I~I~oa~aar in ultimele luni de sarcina ...6' Fig. t tatea eorporala.//'//"'/' . vaccinari antivirale. In continuare. Prima conditie pentru atingerea aeestor.r 7 rezultatele examenelor burarile legate de sa_rcma./'/-?/. De multe ori este primul semn pentru un avort iminent. in lipsa a a~~~iJ:I Ff{edispeJsar terit~rial).v . In cazul unei sarcini "cu normal..'l£>/'d'd' .i scaderea consistentei uterului marirea de volum a abdornenului vergeturi ascultarea batil.a speciala)..: '>M· ..s/6'/'C'a' .y (v/er(':'IC~'" Cre.7. 10 ogice.ale si fenomenele izio ogle pe linga datele person~ Ie_."//&/Ed7 Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida. Consultapile .9"e SJ.arii produsului de conceptie (medicamente.<¢:%%. i -d ¥.. .e a~ scopu e a as . La 6.1. cu~~fm%::e~: de laborator./'>CPA:iV'/t!''/ .).a.re/d'/i' .7. Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii.///O'/'<"07 . _ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica. examenul de urina. "6"/'''''''.d . femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina. Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina.'. favorabil sau defavorabl1 sarcinii. ...a .f'/rcc/. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze . Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. de avert cu diferite droguri (chinina._8 saptamini de la disparitia menstruatiei.5 _ Instalarea in timp /6 /??t!'/7s//'co. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala. :..

e. La luarea In evidenta a gravidei iii In luna a VI-a se efectueaza R. Investigatia cst. de diferitele structuri anatornice. pozit. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan. b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate. De asemcnea. de Fig. deci. examene biochimice (in cazul unor boli de ficat sau de rinichi) etc.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet. mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii. 106. sifilis. la . tansformarI dmtre cele mai importante.s~ pra?tiea prin tuseu vaginal. sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie . far a preju. stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~. medicul va controls [unciiile generale ale organismului . in luna a VI-a se efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii. ~ n tee e d e. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui pas special. trau~a~lSII_1e ale. mari solicitari si.iei bazinului. daca este necesara. acest.). Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil). pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~. de cat~~ med:_cul obstetrician.1 e g r a v ide i. E x It men e del It b 0 r It tor. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului. lfa t. rniiloace abort:ve folosite. utilizar ~a . conirolul periodic al tensiunii arteriole.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului.at. COIn' stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina.ului . e icat sau.tru a putea sa stabileasca. diabet.:nor toxice : tutun. amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca. intoleranta Ia unele medicame. ~04.atii inirnii fatuhli. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. diagnostieul de sarcina gernelsra. localizarea placentei. atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig.videi. infirmarea unor mallormatii grosolane.ll nor ste" orba. Orice femeie Insil. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit. rnalformatii . b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic. m~erv~~W ehirurgicale.pen.ia fatului. Ea se practica.care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~.enea.n~. stabilirea cantitatii lichidului amniotic. E. trornpelor. de asemenea.D t e. in caz ca acestea sint necorespunzatoare. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. f p'e inasverr. boli ~lerglCe. . ~e ~lIlIChI.lCU l~nt7:l. evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.\V. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice. ca prima sarcina sa fie purtat~ df! . 107.B. ernen sarcmate.rcinatil. Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale .arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat. x a ~ e nul m e die a 1. avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta. In urma const. familiei sale: a ~l a .oa: Imp rca.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe un ecran. 105. cind colul uterin este Pelvirnetria interna .a stares w 55 54 . cit 9i pentru copil. pe buna dreptate s-a s s ea flecare copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a1e mamei sale. ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct).ice. dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh. 36). Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama..eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~ a o. in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau. examenul pentru Trichemonas caginahs etc. Orice sarcina ulten. eolului uterin. poz itia Iat. tiirul aruicorpilor.lmfel'l?r ~l micului bazin.arilor femeii. bazlIl~IUl. acesie motive este indicat printre altele. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza. narcot.103. . este dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s . sarcini gemelare avo 1'turi repetate.~nere . hemograma. spre sftrsitul sarcinii. apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3.ale. ll::fectn urma:e sa~ !Senitale. boli de inima. cum s-au desfasurat sa.e.cinile ~nt~:lOare. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa). ovarelor sau ale hazinului. boh psihice. I'erodu~ere ~i intr. electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima. De asemenea constat. de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar. a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limitclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat.!~ de.

~rceput. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai . Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-.l. .deja usor intredeschis.3 luni calendaristice. a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. concomltent cu contractiile uteru~e.amln! inain~e de. permitlnd introducerea. usor dureroasa.i usor 9i abdo~enul .exista vreo anornalie a cailor' genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna. Durata sarcini i 108. . irnunizare anti-Rh).es~e indicate in sarcinile "cu rise".a variatii de citeva zile in ciclul menstrual. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ). In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. Cind sarcina este destul de avanaat.~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili .arnlni. 113.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei : Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai 267 zile 110.ravlde. cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei. 111.atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina: . Aplicarea acestei metode .o d a c a na. de cantitatea de lichid.a virsta fatului se poate stabili cu aproximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: . care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara. In cazul unor sufennte fetale . l\U ~c it rile f eta I e reprezinta .prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni . prm cohorirea fundului uterin.. Se p o a t e aprecia dinain.ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a. (I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile).28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni. Daca se ivesc probleme medico-sociale 57 56 . la multipara tmde sa attrne in jos. 109. femeia urineaza mai des. in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala.u hrun-verzuie. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei. Se meruioneazii ca repere: . . pina la nasterea copilului. eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii : Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii 10 zile . se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs. in asistenta g. iar mersul este mai greu. apoi diminueaza. .~lmenslUml~ ~teinceputul nasterii ~i este. Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil. adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere. pe cale va~in9Ja. incolor.uu ~ai este aUt de . 37). lichidul capata 0 culoare galbuie sa. Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat. i devine.icul obstetrician.sus situat". In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i . D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt. Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin. 115. " . De obicei.t.' na9ter:~ se va desfasura normal. Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist. Cu ajutorul unor contractu bune. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie. .-:c~ cu trei sapt. medicul de circumscriptie 9i moasa. Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. In cazul in care.32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni.un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. de la prima zi a ultimei menstrtuuii }. femei care au mai nascu t eel putin 0 data.tului. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale. La primipare. .ed. Din luna a YII-a.36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni.34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate. nastere . .in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului.3 luni = 25 februarie. v Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala 1 2 femei care nasc prima oara prirnipare. multiparele. In general. In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere). ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu. La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic. 1983).(oxigenare Jnsuh~lent~. prin mil. gravida sesrzeaza acest lucru prin faptul ca respirii ma. 112.a activita~ii electrice a inimii (ECG). . se remarca 0 micsorare a abdornenului.. Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. daca . inregi~trare . nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. Ilnga n. . de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul sarcinilor anterioare. ' Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190105 cm. putermce. Dim ens i u nil e ute r u 1 u i.numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale. s~ alatura sora de ocrotire . Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie.la 18 saptarnlni. In aceste conditii. De asemenea. tn zile sau siiptiimini. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~tor i i se va face deci. La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it". 114. 38). Pro g ram a r 0 a viz ito lor. In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede. la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor + + situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). La prima sarcina acest fenomen se prod.va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. 38 .le percep ceva mai devreme .

In timpul sarcinii. est. teoretic. femeile conducatori aut. citeva cart] de cit. fainoase.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt . cura1. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne. de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei. se va anemia ~i va deveni inapt. in Iunctie de studiile mamei.nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti. Inainte de a se naste.are. Daca. eondi1. fabrici de cauciuc. lmbracamintea. glucide ~i grasimi. Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor. tipografii. din superstitie. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare. Ravia no~'malade p. pot influenl.it. Incepind din luna a IX-a. Multe Iamilii.iile fizice obif)nuite. Procurarea rnobilierului poate Ii. adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina. tuberculozii evolutiva etc.imp in maternit. eforturi fizice exagerate. copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei. igiena psihica etc.arilor legate de actul nasterii.ului.problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit.). 116. folosirea . 0 cana. Sora de ocrotire ale datoria s5. plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere . in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine.a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i. In plus. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. se va lua legatura eu institulia. usor de asimilat. eventual. tuse convulsive. in acelasi timp ea va slabi. schiul. in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie.daca este casatorita legitim. Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii.daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. Acolo unde aceast. sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca. specificul locului de munca . In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont. prin specificul munci). revenirea laogreutatea initiala se face foarte greu.deosebite vizitele pot fi mai numeroase. dulciuri. . dupa nailtere. alergarile. sariturils. alpinismul.alelor. dizenterie. Ali men tal i a. infiere etc. De aceea se indica 0 alirnent. vitamine ~i saruri minerale. Con l. Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe. sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil. Inca de la prima convorbire . asigura legatura cu familia. pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul. refuz. .ramvaie etc. asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special. 118. munca de noapte. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale.oarelor problerne : modul general de comport. o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului. va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social: . zf:hiir.-enia \\i ingrijirea corpului. care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl'fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi. pasta 91 pene de dinti.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire. Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile). Sportivele pot continua exerci\. proteinele furnizeaza. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului. nasterea poate surveni oricind. inceputa in t. ci va fi dear usor imbogatit. ..atie variata. femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg. combaterea oonstipatiei. mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. viata sexuala. in acelasi timp. care sa contina to ate principiile alimentare: protein:. 0 lingmita. VOl'trebui schimhate din aceste munci. In caz de. in sectiile de boli infect-ioase ale spit. in cadrul profesiunii.). tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca 59 . de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu.Ill ~o~ obi§nuit). In schimb.daca mama I)itata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru organizarea protectiei viitorului copil).gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social . In timpul cind mama este in maternitate. Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. nasteri premature.conditiile de locuit. dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios.antc insecto-fungicide.a sa tnceapa procura. Convorbirile VOl'fi purtate asupra urrnat. sora de ocrotire va incerca . avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei. pentru schimbarea locului de munca. sapun de toaleta. iar pentru cele care au deprinderea. care due la cresterea exagerata in greutate.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere . Un reg:m allI. patinajul. Dezbaterea . Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei. alimentatia. ~v~ntual cite va lamti. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata. de alaptare §i de ingrijirea copilului.a sa Iaca fata s?Jicit. sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei. 58 interzicindu-se activitatea de oompet. Igiena sarcinii 117. care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite. fabrici de coloranti. cind. pieptene ~i perie pentru par. microtraumatisme). mediu toxic. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. de culoare alba).o sau conducateri de t. batiste.venitul lunar.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan. pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui.iile de lucru.conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de zile inainte de nastere) ~i internarea Itt t. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului. gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate. bogata. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI: a) Proteinele.itie. .

pore). evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt. se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede. favorizeaza absorbtia intestiI_lala. zarzavaturi. ~iilbenu§ de oU'. marar etc. brlnza de burduf etc. se va mari cantitatea de lapte \1iproduse lactate. cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete.a eel mai putin metabolismuJ.fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. brinz. floarea soarelui. Aportul exagerat de sare. ~l~ ext~emit~vilor. proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale. alaturi 61 . d.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. va minca un ou pe zi. tablete de vitamins Bl. vita. In plus. care solicit. mazarea) aduc organismului proteine. vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice". organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. alte uleiuri vegetale). Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor . pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare.lmea neagra. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. care due Ill. spanae. Pe de alta parte. Lipsa lor determina oboseal~. favorizeaza aparitia edemelor. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu.a proaspata de vaca etc. Iunctiils hepatiee sint mult solicitate. .calcin.tablete sau hole). continuata timp indelungat. rosn. Con". organismul are tendinta sa revina mai multa apa. P:in i!1fluen1a.1 distruga unele vitamine (de pilda. Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii.prin tehnicile culinal'e sa n1. gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca. lapte. pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament. deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree. In lipsa lor. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii. chiar la femeia gravida. morcov. piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. Se VOl' evita mincarur'ile prea grase. In timpul iernii. . brinza ~i peste. 8e suprima oriee aport de sare. oaie. Iicat. razelor ultraviolete solare asupra pielii. In cazul ca gravida nu prezint. ~educe permeabilita. lapte. fieat. acopera in general nevoile de vitamine. untura. Neeesarul de ca1CIU~l. lactat de calciu. In ultimele 3 luni de sarcina. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne. Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne. de porumb. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. La femeia insarcinata. Grasimile. Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale.-:l'1). Un regim variat.activitatea intestinalii sa fie normala. in cazul unei alimentatii exagerat de s.a alergie la oua. femeia se va sirnti obosita. in cantita1ii foarte mici. acid uric etc. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. salats. c. aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. oeapa verde. precum §i Ill. vitel. . gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO' Vitamina D se gaseste in untura de peste si. slanina. vise tamina C). este indicat consumul de Iamii 9i portocale. ga~benu~ de ou. Clorocalcin sau gluconat de calciu . Iaina alba de patiserie). La femeia neinsarcinata.in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal. fitamina E se gase~te in legume verzi. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon. e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei. Daca. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine.). la mama ~i la fat.tea va8eula~a.buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii. cartofii. unii autori recomanda.a. edeme. In zilele in care nu consuma carne. fiole de B complex. leziuni hepatice §i edeme. curcan. toate cerealele ~i dulciurile. Din acest motiv. iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical. Calciul ~i fosforul. Be etc.). intrucit s-au descris accidente Ill. Lipsa ei poate provoca oboseala.a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat. care c1. Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului.). In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. pierderea de lichide. nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare. Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t. brinz:t. dintr-un motiv oarecare. gravida va restringe consumul de sare.a. . alimente Ie contin mai putine vitamine a9a incit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine. ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi . In timpul lunilor de iarna 9i de primavara. Din acest motiv. Trebuie vegheat ca: . Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului. Pentru profilaxia cariilor dentare. oua Iulgi de ovaz spanac etc. Vitamina A. De asemenea cartofii \1ilcgumele (fasolea.r:-tura de peste. tribuie Ill.). fat prin supradozarea vitaminei D la mama.1prindedin abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete. cereale. Hldrooarbonatele (glucidele). in u!1t!. fieat. pierderi de singe. Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata. carne a de vaca ~l de pasare . ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ). Delli cu valoare biologicii inf'erioara. b. in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt. Ele ~e ana in cantltayl man i_?p. pui. care are un rol important in metabolismul calciului. care slnt de import. iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal.sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul). La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit. lapte.elerneaua de oi. Aceasta vitamina se gase~te i~ 60 cantitayi suficiente in u. Vitamincle. oua. In acest grup intra: piinea. mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala. In natura. mai ales in ultirnele luni de sarcina. fie vitamine izolate. de soia. Se va prefers carnea slaba (gaina. avorturi sau nasterr premature. carne a slaba de pore. pentr~ ~ropriul metabolism. disparitia poftei de mine.raea in sare. dar se va face strict sub supravegherea medicului. Proteinele de origine oegetalii. Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii. dureri. iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. Prin fierbere se distruge in mare parte.are. ulei de rnasllne. in drojdia de bere. Complex B forte.. ale fetei 9i membrelor superioare -. Administrarea sub forma medicamentcasa se face numai la indicatia medieului obstetrician. uneori chiar la varsaturi. leziuni oculare ~i ale pielii.

carne sau peste.a sarcinii. lipsa poftei de mincare. ' ~24. Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. Se VOl' evita dulciurile. mazarea uscata j prajiturile. Anemia. De aceea. ne~vos. Frecventa nast. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei). La u~el? f\ravlde. lntr-o cada hI. la f?m~ile pre. 119. de fapt. zarzavaturi crude ~i piine integrala). Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest".~titat":. Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~ laxative (pere. de obicei.. obezit. gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. cartofii prajiti. este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi. DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi). a ~ i i . lapte batut. ciocolata I)i homhoanele. Uri n a. Du~ufJle . se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic. ". 111 afa:a. sint de obicei manifestari al~ unei alimentatii defectuoase. sub forma de edeme.dispuse. mere coapte. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit.sa'. dupa co se scoala din pat. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii .preparate de fier.orul regim: . maioneza.! stnt ~o~t:a~ndlC. ard~n~~ ~) pI. ci ~i asupra uterului.a in uJtimele luni de sarcina. canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a. In vederea crutarii rinichilor. piersici. ° + + + 63 . femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata. nucile.Pnmul s~rvlt . alimentelor se va recurge la bors. un avert sau 0 nastere prematura. Dintre biiuturile alcoolice.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare. tnghetata . pe care 0 ia din singele rnarnei.ate billIe generale daca se fae eu ape. va prirni la indicatia medicului vitamin a D.a cu rniere : la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu. salat. can ile dentare.~ pro. alunele. c. struguri. 121. Examenul urinii se face la indicatia medicului. lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie. 125. De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n.at du pa aceasta.'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in 62 p. se instaleaza un apetit crescnt. cartofi. unele vitamins (C. fulgi de ovaz). vegetale. carne.sti. adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe. duren. cada. vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici. 'Ia In .alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort.iamidon ca: slanina . produsele de patiserie. cu un convinut bogat in vita mine ~i fier.aportul de lichide 9i de a nu da curs libel' senzatiei de sete. Dace. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte auna apa ceaiun sau sucuri de fructe) j . prune). se va incerca urmat. iaurt.e d? mai sus nu au fost eficiente.diminaata. Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. Ne. Pentru a 0 combate.azul'] gra:v~. care va indica un laxativ usor. caZll.la recornandarea medicului . din cauza efectului sau constipant. se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude. De asemenea gravida.eroea (lon.pot afe?ta ~l copilul. In ?az de subalimentayie. F u III at u 1 trebuie exclus complet in cursul sarcinii §i lauziei. dlfIcultate la urinat). in general. Pentru ~ ameli ora . la multipare iii la femeile cu anemie preexistent. decaleifierile. pere.perul slnt insa interzise. ea se va spiila mai bine cu un burete. pentru stimularea peristaltismului intestinal. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei.fiecare dimineata dupa micul dejun. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. In rezumat. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I 1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}.a vinul 1'09U. portocale). . iar sarea se va reduce in general. In tirnpul sarcinii. . zahar :. Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }. gravida va bea un pahar de apa caldu~a. laxative usoare care contin lubrifiante vegetale sau oleu de parafina. ?data cu. lndulcit. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi. dar slnt de preferat clu§urile caldute. evolutia sarcmn. mama este datoare: ' . Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?. sau un prosop aspru. un preparat de polivitamine.de consumul de lapte. Daea fumatul IlU se poate opri complet. care apar in timpul sarcinii. 123. dar nu sa manince "pentru doi".ului . e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea. Medicii indica.a din sugestiil. va apela medicul obstetnClan.:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din.caz ca nici ~n. fructe. piine neagra. Se va evit.v~ca. Viitoarea mama trebuie Sa se sature. ' Constipatia.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata. putind declan9a eontractii utenne. iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare.o fruc~e (prune. Nu se va consurna peste sarat. 120. lamh? ~l la aroome eulllla~e. care genereaza stare de neplacere temporara. put~n. oboseala lipsa apet. mai mica .eresul copilului. n i.it. intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult.esuturilor. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier. zaharul candel .atea. pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl.in int. carne a grasa. cereals integrale. varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar. f) Apa.Papei.sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca. Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. inainte de a merge la culcare va minca fructe. . floricelele. deo~~ece acesta din urrna este.a. .. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r. oN'. Foamea si setea pot fi combatuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului. calduta. dupa luna a patra de sarcina. Cur ale. eel putin un ou.n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. se vor adrninistra .Combat.at imedi. gustul . 126. V(rTs(itnl'a mat£na!ii . pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat. Fierul. 122. §i eventual. oua.vor fJ frecvente. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \.! miroa~e . .

mijlocul de transport. de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi.piia stncta a medicului.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata. UlterJOr. in jurul organelor genitale .anate. Se prefera rochia sac. . 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11(eroziuni zernuinde vezi?ule.Mama ~l copllul . . Ele se pot reduce la minimum. fierte.ul 93.iile. pentru proteJarea hamelor. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina. Nu 5e poarta ~utien. Nu se vor purta cordoane. cursul sarcinii. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta. S i n. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza. 130.ant (de glicerina. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d. de mediul culturaleducativ in care traieste. Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la.n ultirnele 6-8 sapt. tinind seama de modificarile organisrnului. Mameiounele mici. sau dezinfectate in prealahil. tnsa. ca ~i dupa fieeare scaun. cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu . deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate.a lor. indeosebi in ultima parte a sarcinii. au fo~t spalate. 127.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie). g e nit ale ext ern e.a interns a coapselor.e pre a stl:ir:~e. Daca apar fisuri.le. de 2-3 on pe zi. 65 5 . tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 minute. folosind un lighean sau o cadlta. 134. Pielea gravidei fiind mai sensibila.:. scopul calatoriei. La primipare.Igiena corporal a riguroasa.culozltat.. pentru ca acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. dupa care se va evita cornplet. Se va evita imbraoamirrtea strinsii. Fig . 39 . usoare pierderi de singe.Masajul stnilor. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot.ezmta plagi purulent~. Permisiunea se acorda in functie de: evolutia sarcinii. spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins.ige prea mult in greutate. 1n g r i j ire a d i 11 til 0 r.meloane.i i ~ 111 a ill e loa n e lese i spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. 1m bra cam i n tea.. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului.ivnrea circulu tiei. mai ales la inceputul gestatiei. taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import. Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii.iilor cut. D~ aceea se va face toaleta ext. pentru a evita infect. . Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor.. femeia va dorrni singura in pat. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele.ji in mod deosebit. care de obicei.). autobuze aglomerate etc. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a dint. In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett. fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9. ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija. de asernenea . In ultimele saptamini de sarcina. .lr: ma. cu spa calduta. precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc. PenA t. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente. In alegerea garderohei ae va tine seama. pustule) Vt. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc. care astup. aplicat pe fal.ur: sapur: ncirit. ' . se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril.amtni ale sarcinii. . lungimea calatoriei.. Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. trenul ~l a:'lOnul. nu are nici o sem. retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune. inccrcind sa fie aduse a/ara (fig.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i.). 129. Prin abundent. b.1~~. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit. la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule. dat. In tirnpul sarcll1l1. de climatul afectiv din familie. Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca. se consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun.. Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. contractii uterme etc. aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara.). clad gravida are grija sa nu cist.a cu mai multe bluze. pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru. care.~aprosan pulv~s". In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm. . ' Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente. deoarcce acestea due.n:f~cat:: patologica. 611pa haie. 131. . suh sini etc. este bme sa se renunte la orice raport sexual. de profilul sufletesc al mamei in devenire. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri. a carei greutate cade numai pe umeri . De ~ltrel. sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu. sapun pentru copii). Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase. metl. apar dureri ~i ro*eata locala . fusta saraf'an.ema cu apa caldula ~i sapun. de comoditatea tmbrecamintei. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame· 64 loane. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p. combinat. de asemenea . in primul rind.ante.. ] g i e n a 0 r g a n e lor . tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. 39): 132. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon.a secretiilor vaginale. 8~ recomanda sa evite acest lucru. s~ p~oduce 0 c~e?tere . 133.

S e U r g e r i 1e vag ina 1e (1 e u cor e e a).). pat. 139. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si .intunecarea sau tulburarea vederii. 40). la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic. edeme.dureri de cap permanente ("in cascii". 147. Astfel. in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale. Purtarea unei centuri fixe. 144. 67 5* . Napoton etc. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat. 145. care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. se interneaza in spital. 141. care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului. se pare. greturi ~i varsaturi). §i de gust acru In gura. In prima eventualitate nu se face nimic. care necesita un tratament de specialitate. . Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale.l mici §i repetate de lapte.ii sucului gastric. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui. arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11rile ~ i g rea 3 g r a. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime. sedative. fata. se ~ipa sau gravida este ernctionata. ca un cere strtns pe cap). febra. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. din cauza unui aport insuficient de calciu. (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc. 146. Daca apare una din manifestarile mai jos notate. deoarece poate constitui semnul incipient al unei t. ]}1 c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie i compresiunii fatului asupra vezicii. 40 . c) Gestoza. Cazurile mai grave. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat. Ee re nunta Ia t. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent. ridicate mai sus (fig. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare. 137. variceIe regreseaza sau dispar in intregime. Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava.oate prescriptiile dietetice. Se poate obtine disparitia imediat. . rigtiala). tulburari de vedere. se impune un tratament energic. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot. A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1e se intllnesc uneori in cursul sarcinii. Fig.stngerar] vaginale. b) Variee. poate lnlatura in parte acest neajuns. Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua. . unde se impune echilibrarea hidroelectrolit. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. alcaline. dar nu prea strinse. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. 142. vi de i. 136. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte.ica prin perfuzii intravenoase. dirnineata inainte de scularea din pat. miinilor sau picioarelor. fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat. S e m ned e a 1arm a.. spatele §i peretele abdominal. datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate. dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. 138. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau". s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp. Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. ]}1e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree). Mai recent. Se va acorda importanta igienei locale. 143. 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala.pierderi de Iichid din vag in. se poate face cu doze mici de atropina. Daca aceast. ductnd la aparitia de malformatii. Ed e m a ] i ere fl.oxicoze gravidice.Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in gravida eli variee ale membrelor inferioare.a metoda nu da rezultate. . se apeleaza de urgenta la medic: umflarea fetei. . Uneori. pot fi semnele unei gestoze. ci pot cuprinde miinile. datorita cre§terii in volum a abdomenului. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida. 135.De obicei. g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica. 140. in pozitie orizontala cu gambele . varsaturi persistente. se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor 66 * de la picioare de tablia patului sau de un perete. s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam. Astfel de umflaturi apar de obicei. Dupa nastere. De exemplu.

ci §i de comunitatea de idealuri (sociale.8t.e prea tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara. . A<:(. de hmitarea propriei libertati. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia.onLnl5. ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei. cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista. l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t. vO.ioasa.rivit.impul .aLe. nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie. _ Va intra in concediu legal de natal1t. aJcl'garea. nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. localuri etc. pe care Ie va vizita mai frecvent. Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician.rimipareIor. propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar. Unele familii ref'uz a sarcina.jig e n e r a I e.zrlel.. datoriia unei casnicii nereu~l_te.i. _ Va sta cit mai mull.nG\l~e.unj. . orieare ar fi pregatirea inteleotuala. . rna). unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil. gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn. de plusul de munca. standardul de viata ~i problemele de igiena corporala.).eat. Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue.a in ele gPf'llll'nii vi ituarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt. 150. _ Va evit.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t. pentru diverse. Mai t.. teama de eomplicatiile de ordin mat~rial.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care ..nil ct.pasci\ prin gi rnna"ll('~.).1oas. Aetept.e nefaste : ut. ratiuni.~Tiljtatea multo!' Iernei. HeguJi de baza peni.oarea mama: _ Va evita cont. lar pe de alta parte. insistind atlt asupra pregatirilor materiale.a. fura a se expune rnult In snare.a 0 atitudine necorespunz at. toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t. Cit e v 11. Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu. In "I'o\. _ In caz . in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie . psihice ~i morale. pe de 0 parte.Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului. oriee gra. se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri.i\ de a .!i asigure un somn de 8-D ore in fI. ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui . uncle virusun gnpale. organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural. deoarece copilului. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t . Pentru aceste motive. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta. . in raport cu vii toareu n~9~ere.oaro din part e a mumei. _ Va cauta sa-. la s\. sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. pEmtru viit. mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola.e.act.:ida. In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat . un fenoll. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie.Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. morale.ilizaree 1111J10(1('e101' iconceptionale ant a dus. traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle.easca toat~ f\l. conform legll.148. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii. . .irziu. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i.ivea 0 f~:lllhe. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate. pot fi pericu. barbatului. eu 02 de zlle inainte de nastere. asa-nurnita "famiJie conjugal a". _ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on. ' _ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole. Copilul ar reprezenta mijloeul prill o care soar consolida casnicia. profesionale) a familiei.. H 1)(' care rnu lt i le l'egreta. chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala.e. In casatoriile precoce.utit. ce atitudine intima are fata de viitorul copil. Unele regreta ca. iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a.ologlC. Asupra tuturor acestor pcricole.ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt.a repl'ezinLll. de foarte multe on consecmt. In timpul sarcinii ~i alsptarii. simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan. in acr libel'. i 11 die a 1.o. Faptul ca femeia lucreaza.iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. de maternitate). incit nu se simt capabile de a deveni marne. din calcule economice . sperantele ~i teama cu care asteapta copilul. care due la 0 oarecare stare de neliniste. De cele mai multe ori. Pe lIngli profesiunea.ecare noapte ~j eel putin 1 ora de repaus in poz.he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat.iajuri d~ agrement. odata cu venire a copilului. deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite. in t. De fapt. herpesul etc. Prin manifestari periodice (menstruaviile). de incomodita~ile legate de venirea copilului. Furii co pn .este sa aiba convingcre a d aceast. pina la u~ma.a eOn?ep1. profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii. teama de dureri. _ Atitudinea cea mai pot.e grPlc. .1e a. va fi transIerata la 0 munca mai IJ§oarc't.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint.l'u gimnnsticu: . determinli de multe ori conflicte biologice.gravida nu trl'bllie sa se obo:. atentie deosebita se va aeorda ~i situa1. ~llllpa. care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop.itie o1'i:.. Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p. In inmult. din motive de ordin personal sau moral. nu doreso copilul. care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei.ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec1.ate a social-profesionaJii. Dorinta de a avea copii exista la orioe femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii. . . De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta.i i eongenit~le. Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l . Apare adesea deziluzia. 149. I g len a psi h j 0 A. 0 peree. Femeile eMC au practicaL mult sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl.(' a~tepti\ri poart. de pmcau\ie. dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire. se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate.irea" econornica (casa.).en absolyt Il~l.sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect. din instinctul de conservare a speciei omenesti. 68 69 . Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala. urcarca I'Hprdi\ a scarrlor). nurnai dupa ce au ajuns la mat. oricit de echilibrata ar fi. mnrnil-copil. sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu.Aceast.e pentru fat.

In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. 41 a). Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. 3. sa~l pregateasca pe ceilalti copii. Inamte de a co~or1 pIClOr?l. facut suI. eel mai bine pe podeaua acoperita eu un pled. Se repetl1 de mal .!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii: respiratia gravidei devine m. Dupa coborirea fundului uter. senzatia de presiune asupra rectului . 42). Exercuii pentrti gravida. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum.. dupa virsta lor.fereastra va fi larg deschisa . 1. l?conJurlnd-~ cu atentii.apta.enea. complet relaxata (fig. care a'par la . Sub ceara a~eaza 0 perna mica.o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin. Treb'.ate. Amhii genunchi sint lasati sa. Nasterea 43. Fig.ai u§oara. brateJe lntmse. 2. Urr:te. profund.. 45). Apo~ . 6. . . 4. 44. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada). Membrele inferioare flectate. sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. Se repeta de mai multe ori (fig.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting. Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii. Prin aceste contractii. Pozitie eulcat pe spate. _ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii. starl de neliniste . . Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins.ndeosebi sotul. Pozitia eulcat pe spate. b Fig. 6 Fig. . nu exist~ nici un rnot. astfel Ineit capul sa atinga 5. se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala. s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot. Bratele usor departate de corp. Fig.a~a 0 ~m}e dre. pantofi. (se tntareste). 41b).exercitiile se vor executa pe un plan dur. odata cu inspiratia. mictiuni mai frecvente. Apoi. t. 43). degetele u~or flectate. 42. ochelari.. oapul.~.se executa rmscari de rotatie din glezna . gravida poate avea tulburar! de sornn. de asen.durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi). . SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare. fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze. secretii vaginale mucoase mai abundente. 45. . apoi se c~boar~ 1ncet la sol. 44).. urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir. Pozitie in genunchi.intervale neregula~e ~i au intensitate egala.lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine. Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig.iseala . apoi in regiunea lornbara (fig. 41 .capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas. norrnala solul cu regiunea occipitala.!lte on (Iig. ceafa ~i spateJe forme. expira pe gura). picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. . cu palmele SPflJ}~I~e pe sol. Umerii se sprijina pe sol.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien.Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida. uterul se contracts. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua. Si In acest caz gravida respira linistit. in vederea evenimentului care se 71 . 70 151. . . contractil uterine nedureroase. l. E~te Imp. bratele las ate lejer de-a lungul corpului. ci §i planseul hazinului (perineul). Fig. Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna. In repaus. talpile aplicate pe sol.n 'pozi~ie verticala. Membrele inferioare flectate. Pozitia culcat pe spate. Umerii ramln lipiti de sol. Membrele inferioare user departate. Gravida se eulca pe spate.

% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana . ] n t ern It rea in mat ern ita t e. Spre . initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute.rm "".ita la moa~~rDlt~te de un n. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun. 1&5. e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute. upa aceasta parturienta este instalata in sala de travaliu". un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene.. La inceput.. Cit timp punga apelor este intacta. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. .perioada de expulsie. conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii. prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei.e dureaza mai mult.nasterll (fatuI). putind infecta Iatul. cind contrae73 . cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului. fl. a) ?bie_ctul. Este bine sa ~tie ca participarea ei active. Asa cum afirma medicul american Read. ge~l . .mle!. examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului. 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s. Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore. vagin §i perineu.agm mucus sanguinolent. crisp area anxioasa.a stadiul dilatatiei colului. prin scremete.a na~te:.a e ex er~e. dusul ~i toaleta organelor Fig.creste . 15~. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince. iar la multipare 5-8 ore. raderea parului pubian. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere. la care se constat.errninat.deosebire de aceste contractii de dilat. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor .avlda ehmma p. precum ~i mobilitatea osului coccis. la tIt D_ termen. stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului. Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin.'reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata). b) pnn. spoi la intervale mal. c. 46). iar medieul efectueaza examenul clinic general. Gravida va fi lnsot. sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de 72 actiunea hormonului hipolizar ocitocina. Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important. care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1.branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic. care tnsotesc contractiile uterine. Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal. Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului. tensiunea. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_. clnd 0 gravida este destinsa.a'prop_ie. Gravida sunte . Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice.. Rezumind cele 8puse mai sus. a). Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor . Desfa~urarea n a s t e r t t este det. ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa. 46 .md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale.(flg. b. tnainte ~e.~}uluterin ineepe sa se dilate. Ca urmareo a ficestor contractii. cu atit este mal bme . dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet.5 cm. colul este relaxat". cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate. d) Ruperea men. de a se destinde ~i de a se deconecta. Evitind teama. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii: . 5ll 96. Adesea ?!. " 154. . "clnd 0 gravida este contractata. deci gravida poate intirzia putin mornentul internarii . ' Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei. Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. a inceput n~9terca. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare.a de 3 factori: .Pozitia fatului In uter. Durerile nu vor mai pares atit de violente. colul rarnine contractat.sa porneasca din tirnp . .inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei. .are.e.embru al familiei.dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc). contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului. ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect. apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~iprezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina. 152.densa (rezistenta). Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital. c~ gr?videl~ care pr~zi. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. eventual chl~r. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal. In prezentatie craniana. in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta. msta_larea primelor semne de travaliu. L~ i~ternare. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin.perioada de expulsie a placentei.perioada de dilatare. Lnce p u t. Nu pot £i anihilate cu medicamente. nasterea se desfa§oara in 3 faze suecesive: ' .

ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. 159. In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori. 49). Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~ise termina cu nasterea copilului.. I}. Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp. Durata sa este de obicei de 25-45 minute. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii. 47 e). Apoi ccpilul este aratat putin mamei. 156. Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa. 47 f. d). La apantia contractiei. Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida poate ajuta expulzia copilului. perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic). 48). Cind contractia a trecut. Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. b. dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic. Per i 0 a dad e e x p u 1s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii. apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. il da arara. In afara indicatiilor de mai sus. contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn. Musculatura perineului este mult destinsa. Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil . c). Urmeaza apoi pensarea. c. h) degajarea eapului. se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi- 74 75 . gl. respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non. efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului. Pvintr-o respiratie corecta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului. Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate. lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe. apoi a umerilor. gravida resimte dureri vii. se va destinde ~i va respira superficial.DiferiteJe. inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta . etap~ ale perioadei de expulsie : a). Dupa nastere. va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic.§uruh". Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. sau tesutul perineal nu este elastic. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. b). \iile slnt mai slabe. incizia practicata se cease. sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. femeia respire rar *i adlnc. 167. b). Cind copilul "vine" cu capul.Fig. internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari. gravida trage adinc aer in piept. 158. Acesta efectueaza 0 miscare ca de . adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni. parturienta va sta in repaus §i va respira normal. d). coborlrea eapului. frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). 47 . 47 a. in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului). Cind capul fatului destinde vulva. Intre contractii. e) protectia perineului . g.

Dupa inf1i~al'e. Dupa nastere a copilului. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical. se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit. b Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut. se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin. sint la dispozitie. 162. centru de transfuzii de singe etc. inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil. Minuita cu pricepere. La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. 0 Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta. Gravida va fi internata dimineata. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. diabetu1 zaharat). Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint.). insotita de hemoragie. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}. prin medicamente ocitocice. Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis. fara a exista indicatii rnedicale (de rise). De asernenea se cont. 18 - Per ineotom!a.e. nasterea. nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor. . Daca totul evolueaza normal lauza este transferat. Fig. 161. ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere. iar in ziua precedenta a mine at user. sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului.ii. Orice nastere normal a se lnsotcsl. dupa ce s-a odihnit bine acaaa. depasirea de termen. Fig . Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea.). incompatibilitatea Rh. In continuare se administreaza medicamente. po care parturienta de abia le resimte.erului. In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. colul uterin Sa fie moale. care obisnuit nu depaseste 400500 rnl.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. nurnarul nasterilor program ate este in crestere. varianta a nasterii provocate. ln mod exceptional. Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex.a in salonul pentru lauze. cind nu evolueaza corespunzator. rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de placentl~ 0 ~ . Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. Nasterea "programata" este 0. nasterea provocaui este lipsiui deriscuri.e de pierde-e de sin ere. iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase . copil "angajat"). Dezlipirea placent. S a I' e ina m u 1tip I a (gernelara). in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura expulsia fatului). i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii). nu se pun problema de transport neprevazu t etc. uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva 0 Fig. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import. Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. iar orificiul colului usor intredeschis.anta care trebuie tratata energic medicamentos. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial". Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine. apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea). Gemr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune . este necesara practicarea operatiei cezariene. hipertensiunea gravidei. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator. . greutatea ~i lungirnea copilului. neasteptata a membranelor. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii.mea). se urmare§te daca se mentine contractura uterului. Prin aceste avantaje. 160.!'ac\. de l'upCrNI spontana. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). sa fie asigurate 0 serie de masuri !}iconditii organizatorice. 77 76 . in cazuri de indicaiii precise. min~lt. prezentatie craniana . Prin cont.50 - Ex pulsia placent ci.

Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite. malformatii ale uterului. prezentatia pelviana .lacente separate. Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale. cu picioarele sau cu sezutul (polviana). uneori de neinvins. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic.arcina. " • Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna ca toate celelalte nasteri vor fi la fel. Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor. . Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate. copilul este amenintat. anornalii ale craniului fetal. craniul Catului nu este prea'mare.' a. pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea. infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. C ire u 1a r a dec 0 r don. nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. Se deosebesc: . Ultima anornalie este cea mai Irecventa.lI a.rez. lui gravidei.unele cornplicatii. Gravi. 51 - Sarcina gernelara (variante de producere). Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj. ~int posihile . intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). " 168.Anomalii de prezentatie: diametrul longitudinal al uterului. complicatii grave. Nasterl anormale 163. Fatul este situat onlic sau transvers fata de Fig . In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat. risclnd sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil. placenta praecia. '.. Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a. aUt imediat dupa nastere. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana.ntru mama. Capul fatulm este ultima parte care se naste . Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa). gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn. su~ereaz. se recurge la operatia cezariana. au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ. 165. '\ 79 . deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii. prezentatia transversa. sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe.entatia craniana se. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen.!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim.d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig.52 .oare (ritmul. . Vom expune ~lteva . In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii]. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie). . • In. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1u i sint variate.ot surveni. cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul osos matern.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p. poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului. 164. b.ln~i~te . C1cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron78 tala). auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul.Semnele c~r~. Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale. linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza miscarile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca). gemelaritatea etc. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. 51). Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p. cit §i mai tirziu (vezi punctul 371). dimensiunile marl ale abdomenului). sarcina m. palparea ahdomenu- Fig. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat. iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase.a copilului. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. 167. Pe a. trlisllturi de C8. b) Prezentatia transversa. de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. Dimpotriva.din si~uatiile neprevazute.ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar gemenn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor. Chiar ~i in p. ' . se recurge la operatia cezariana. Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex.Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere. fib rom uterin.

In aceast.tocia ?ccun~ara poate aparea.11l de pozrtie etc. care se oeupa de ohieei numai de copil. 53. 53 - Aplicarea de forceps. Lauza "rezolva" problemele de . anesteziei ~i reanirnarii. Este 0 manevra de necesit. determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl singe Ja. este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. dis.(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern. dist~d~ pri~l~ra. Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri.e fatulm (distocie me caniea).. cind este efectuat. 170. riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe. Fig. -. Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala. prin travaliu prelungit.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile). L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale. Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri"). opertuia cezarianii nu se practica de rutind. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. de obicei. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid). 55 - Placenta praeoia. Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint. Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d. aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). dupa caz de medieamente ocitocice (st.-:.1l r a ti a 6 e z a r. Iichid amniotic in exces (hidramnios). 171. sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"). Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator.at. dimensiuni man ale fatului gemelaritate. folosit In o?stetrica pentru a ajut. starea de anxietate ~ gravidei] .ntracYiile.placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta d.) . la dorniciliu.).rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul u nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin). 0 p.extracviel" fatului.ncep contractiile. in care cO. 55). Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig.Vacuum extractor. legati de expulsia placentei.I copillil 81 .! Uiuzia 172. va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. ele ramln aproape exclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot. Prin for~a h~crurilor.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea perioadei de expulsie. prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil. 54). cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? .e in lreruperea sarcinii care a survenit operatia cezuriana. se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului.ire . anoma. Fig. Se produce sub influenta unor factori endocrini.a riscuri pentru copil. ' In dccursul primului permite mtreruperea an dupa oricarei 80 II Wama . For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste. Dupa a doua operatie cezarianii legea sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii. ~l 1 Legea perrnit. la momentul potrivit.. Tratamentul consta in adrninistrarea. 54 . Dupa aceea. te. dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I.a de un obstetrician experimentat.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei. Fig. 169. marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica. in maternitate 4-7 zile. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul. Dupa nastere Iauza ramlne .

Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul. ser §i limfa. Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare. Cu toate acestea. alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I 175. Contractiilor uterine.. In mod normal. actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei. care tmbraea 0 forma de contractie continua. Pie lea. sebacee. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia.. 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. 180. in asociere eu seaderea tonusului muscular. numita "mica menstruatie". Uterul revine la normal dupa 6 sapt. canale galactotore. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe. care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor. urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere. 178. b. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii . Fun e t i a 0 v a ria n lI. el trebuie sa fie fad. temperatura lauzei este cea obisnuita (36. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. mamelon.oreste : a. tesut graa. Pe fondul de modificari vezicale din t. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. 179. 174. deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii.ingrijire personals dupa nivelul sAu. 3. Pro e e sed e in v o l U lie. 4. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188). glandular!. Chiar la lauze care nu alapteaza. prin disparitia hormonilor placentari. V U 1v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere. asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (. datorate ocitocinei.5 -37°C).8enza~ie de miotiune'').irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. aeestea slnt constituite din cheaguri de singe.pteaza. aceste functii se norrnalizeaza. 83 II. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia. Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi . In faza de furie a laptelui. este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. f z J Fig. peste care se suprapun contraetii izolate. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. 57 L acmt Sectiune prin gJanda marnara: marnara . rara cresterea temperaturii.de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te. 182. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere. apoi devin seroase. la tulburari mictionale cu retentie de urina. La 80% din mamele care aIa. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. Imediat dupa nastere poate aparea frison. . se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore. 181.amtni. De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere . 173. Pe de alta parte. Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie). Temperatura se va masura de 2 ori pe zi. In citeva zile. Capacitatea vezicii este crescuta.. ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere .onusului muscular. gJande Fig. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut. In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata. Scaderii stimularii horrnonale.Conf'ormatia L areola normala a stnului. de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc. temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata. Mod i fie lI. L 0 h iiI e. De aceea.uzei. 176. ca ~i sarcina. 3. aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH).. De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. Un miros fetid constituie un semn de infectie . este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie. dar In mare masura ~i de factori individuali. lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. 177. muschtul pectoral. se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. Diureza este crescuta. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai --lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!. lnairae de a se ajunge la sondaj. care VOl' persista in tot cursul vietii. 2. Liwoluiia uterirui se dat. r i h 0 r m 0 n a I e. Lanza urineaza mult mai mult. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. 56 . 8:. frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie. exista 0 amenoree de lactatie. leucocite. La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune. 2. Odata cu revenirea t.

Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con. 69. 58 .\. Se '8:.in. In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). iar baie dupii. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee.~zap. de la roz ptna la brun-Inchis (fig. Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut.a foarte dif~rit imediat . t n g ri 1ire a Ii!. in general. Chiar Ia lauza sanatoasa. iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus. eventual. carne. iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. d) Alimentatia. in ziua a 2-a dupa na9tere. se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor.a circulara nurnita areola.uza poate face du~ dupii. care..e dintre. u z e i. Orice ascensiune peste 37. De aci. 10. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i (._. Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. stnt niste mici ridicaturi. un unguent anestezic.Y'~"'. 14. \"._. se "imagineaza" procesul de form are / \ (~2 a laptelui. numite canalele galactofore. ti~~i!~~: griji insuficicnt motivate. tn ziua a 3-a. Odata cu nasterea.foT calmeze nervii surexeitati.Factorii care intervin in meModificarile hormonale din ziua a canismul secretiei lactate: 3-a-a 5-a de lauzie favorizea.. pentru a sta pe scaun. Eate de dataria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot ( 1. pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor. o stare depresiva.. lnsul!na: 13. slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi. steroizl! suprarenali.. grupate in numar variabil. dar eel putin de 2-3 ori pe zi. se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360). dorinta de a II V1r~.. Star e s psi hie A.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate.-:... In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul").. \ :::-y . 85 84 . b) MAsuri igienice. ._~~2::.ele sint inca 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea lor..izat. precum §i de modul de fixare pe torace. . Adesea Iauza este indernna''. Mult. pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). grasos ~i de Iegatura. cu umplerea ~i incarcarea excesiva a '/ (chiar 11/2 litri). 2.. 0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici. Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara.f--. A~a-numi· sthnulul actului suptulul. tn timpul primelor 2-3 zile.. se aplica.. in conditii de perfecta sterilitate. lauza va §edea mai mult pe una din Iese. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des.\ ~//I:2 /.. derivate ale laptelui. suprarenala. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta. Pentru evitarea murdaririi saltelei. stimuli audlo-vlzuali. pigmentata viu.ra. dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese. Starea de veselie face sa treaca pe plan secundar. daca acesta nu a avut.}'<~ __ r 1\\ r tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare. Sint constituiti din tesut glandular. . Jegat.r. Dupa nastere. dupa na stere. Celulele acinilor elaboreaza laptele. care poarta numele de acini. pigmentat.'tli la consumarea unor cantita\i mari ~:~~~~:Y-~._' ~ ~~~':. Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi. 57). caracterizata prill ~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0. Este de do<1 / ' ¥. 11. dimineata..:g. ouji) ~i vegetale. cLte('a zile. 186. linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros.)a~t~:.4°C va fi anuntata medicului obstetrician./ d~ lapte d~ vaca. mini.4' fiza (fig. Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui. este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \. Dupa revenirea acasa.183. Intestinul are tendinta Ia inervic. clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul. 58).~. stimuli emotlonali. daca ajung pe mameloane . 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }. Trebuie sa Sf. Facern aceasta precizare ~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care \~___. In cursul alaptarii. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare).. 15. 185. inconjurat de 0 suprafat. femeia nu are scaun. un laxativ. In cadrul curateniei corporale. se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul. I~ //) . Inctt nu realizeaza epuizarea fizi~ " fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii.za uneori I. copil sau de restul familiei. troIuI unor sub stante secretate de hi po~ ... In caz de dureri. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular. erect se introduce un supozitor. despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul. de obicei._ '. Familia va fi avert. se aeopera plusul de calorii. ACTH. . lii. este eronatU..~ r. laptele este oondus ill canalele mai marl. care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. pancreasul. de aceea obstetricianul recomanda. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui". Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c.-. 12. atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii. Feme6 ile se comport. Pentru igiena corporalii. evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. Alimentatia va contine proteine (lapte.. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter. F. ea poate primi lichide dupa 4 ore.. peste de apa dulce.y meniul miraeulosului cum natura tIne sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica.:/-ajunge uneori la retentie urinarii. se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala..'£-". a mamei.e de Cll"'. 56). e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). se face 0 elisma.?-'" . lauza scads cu circa 4-5 kg. 184.~ ~_. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l.. eu anturaj reconfortant. unele suferinte proprii.::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. iar restul de pierderea de Iichid interstitial).-' _ If I % I -~~ 7fJ ._""lA.y.

se pune 0 patura facuta sui.ica penl ru I:!llz. compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior. 61). ~/~~~ JlC:? Fig. uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza. bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. in caz de nealil. in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician. In acelasi t. este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i. k) Profilaxla infectiilor. baia. d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil. 86 187. medicul va da alte prescriptii. sutural. pudre sau lotiuni recomandate de medic. care se rernediaza de la sine. fie printr-o esarfa.imp). de medicul obstetrician (la 4-6 sapt. int. in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). sttnd in picioare. ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192). furuncule . cu tirnpul. i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import. Nu se vor aplica dectt pomade. coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei. miere de albine.). sub saltea. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. ci va face numai dusuri : daca nu are haie. mama va fi instruita. din motive insuficient cunoscute. Compresele sterile se schirnba zilnic. prosoapele comune . Aceasta nu. mama I§i va spala cu grija mlinile. pe burt. e) Menstruatia revine. bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna. b) Nu va face irigatii vaginale.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana. i~i va spala corpul de sus in jos. lnainte de plecarea din maternitate.imp. este tnsi'i suficientil. apare mai tirziu.amlni).epaturi etc. se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi.i. f'isuri. De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai. murdaria de sub unghiile lungi. c) Dupa revenirea acasa.ptaminii dupa externare. Alaturi de indicatiile de mai sus. Orice modificare a mameloanelor (singeriiri. Sinii. lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I).a. fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. inveliti in doua bucati de pinza. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului . care a fost fiarta in prealabil. Inainte de fiecare supt. cit ~i a sa personala. Murdaria iii microbii de pe comprese. chiar daca nast. aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului. va fi ridicat ~i strins cu un batic. In unele cazuri particulare. fie printr-un sutien special. Bandajele vor fi bine spalate. care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot. Lanza este. In caz de alaptare. unghiile vor fi taiate scurt. pinza triunghiulara. La picioarele patului. g) Munca in gospodarie se reia treptat. de la 2-3 saptamini. In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t. Mameloanele se vor menaja cu grija. Parul lung. vor fi ~inu~i in pozitie ridicat. closetele. 59 Exercitii de gimnast. In continuare. calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. mai receptive la infectii. daca se mentine tendinta la constipatie.ptare. ~ e 0 a 1 a rna m e l.'" ----- ----- . piine neagra sau Graham. f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca. 87 ""'. h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. sutiene. fructe). j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie. Gimnastiea are efecte favorabile. sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte. in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic. chiar tn caz de scurgeri. va fi examinata inca 0 datil. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente. in spital iii mai ales acasa. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor. De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya. mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte: a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ. ce cade pe umeri. chiar daca are sutura a perineului.a. care va face recomandarile necesare.ala a rlinilor cauzate de nastere. Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele.Dupa revenirea la domiciliu.anta. Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil. La domiciliu. raniri.

infectii urinare sau ale venelor (Ilebita. abdominal a ~i perineala. sin. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat. masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126. anerme. b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere. 0 noua sarcina. Primcle sernne de mast. prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului .b. sero-purulente ~i urit mirositolire.a in pregatirea adecvat.ament energic. deci dupa externarea din maternitate. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal. Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente.pe calea singelui . poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne. Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei. Prevenirea mastitei const. umflate. 89 .ice . 188. Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. inrosirea si fe~r~.eaiuri de plante (tei.organele tnvecinate sall. flora rinofaringiana de la personalul medical purtat. 60) se poate s. lohiile. senzatia de tensiune. lauza e obligate sa se prezinte la medic. cit ~(Ia domiciliu. Apoi.alatii sanit. mastita se manifests dupa 7 zile de la nast. Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul nasofaringelui copilului pe slnul rnarnei. r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int.o] ori mierobii sint deosebl. sunatoare) zaharate sa~ .cre. inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita. pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). Solicitarea mamei .a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea. dar e bine ca. tromboflebita. numai in conditii . Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala. b) Lanza Unga repausuI ori pe zi. 88 192.asare a placentei ~i event. P" sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ~~~~.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari. se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b).are. Frecvent. Persistenta relaxarii musculare. Feb rap u e r per ala. lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:. Vindecarea se abtine cu tratament local corect. narn laptelui. In acest stadiu precoce. *i Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit. daca lauaa nu are perineotomie. obiecte contaminate et. secretiile capati'iasI!ect purulent.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni. 193.:_p:!ma infe?~ia.lC). Pentru evitarea stagFig. 191.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone.its sint durerea. 59).amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia. timp de 23 sap. de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). alte boll prce xistent. respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica corecta a alaptarii. . Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda: a) consum creseut de lichide: . pulsul est. cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari intre sarcini.or de germeni sau de la vizitatori I). stnul va fi evacuat cu aju~o!\~1 unei 12ompe. lenjerie .el. mUlle\. a personalului medical. tromboflebita). G i m n a s t i e a I u z e i. nu trebuie de noapte.. Aceste forme necesita trat. din punct de vedere organic. in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. sa stea in pat dupa externare.Banda] pcntru . punga de ghcata sustinerea stnului printr-unbandaj (fig. 186 i). a Boli In perioada de lauzie 189.]. Plaga uterina rezultata din det. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale.~ de agrcsrvi. P:oblema i_ntreruperii alirnent. comprese reci. Fle. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. inst. 131). Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139. Rezultatul trat. 190.s\lcuri de fructe diluate cu apa.eriorul glandei mamare. la .ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia . prin modificarea secretiilor care devin mai abundente.ia glandei mamare det.~ta. ' Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii. boala se agraveazii. iar starea generala nu estc modificata.o. din hazin.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor. Febra in general nu depa~e~te 38°C. se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului. tesuturile din jur sint rosii. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn. In cazul abcedarii. inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a).. 60 . dureroase. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. . Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare.in tot organisITlui (septJf:em. l\'( a s tit a este infee\. . prin admlJ?lstrarea de antibiot.i) Dupa 2 luni poate avea. Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale. Cind :rena af'eot.. De aceeai aUt in maternitate. Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate. tratamentul medicamentos nu mai este eficace. avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde. Iebra creste .e acceIerat.

la punctele 5-26.la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate. 61). altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": . . la pi~io.la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim. In prirnele siiptiimini de viata. am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade..la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus. De cele mai multe ori.nu!ui ~i. 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig.. In general ins a prognosticul este bun. sa91 . .:lUl cop~l (p.SII. acte agresive fatii de prop. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare). Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite. Acestea se tnsotesc de agitatie. se descriu chiar leziuni ale acestei regrum. In primul capitol. cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie. sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza). (vezi punctul 188).la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt. inlectii).. Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului ~i repaus la pat). . acte de egoism. . d) exercitii de gimnasticll. prin efortul de vointa al lauzci. neincrederc. . Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare.a . 194. . tentative de sin. . asezat pe burLa ridica capul. Mot ric ita tea (vezi punctul 24).Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari . 196. . sta in picioare sprijinit. anemia. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate.la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij. pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii. tinut de miini. stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. in 3 SUGARUL Fig. . 193 bis. ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a . ramtne insa constienta.ie culcat pe spate. Per c e P l i a. 61 . 195. . se ridicii tinindu-se de obiecte . Evolutia psihozei de lactatie poate ofen surpnze. . T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de.n!lzelpublene. halucinatii . i~i sustine capul.?r ~azi. . caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor.la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin. D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e. Cele mai importante etape sint: . mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute. fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare .in speci. odata cu normalizarea echilibrului hormonal.la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii .mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii. din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. . aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei. . _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie.la 8-10 luni : merge in patru labe .la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin. Lauza nu-si poate controla Iimbajul. Incetul cu incetul. curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism.. La inceput.c) pozi\ia pat va fi orizontala.. ex~cerbata in cursul nasterii. liniste. se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. 197.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului.Poz itia in pat a lauzei: a) pozttte necorespunzatoare. voluntare. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e.cu lI~tensltate variabila.al ~ . interpret~re fal~a a un or fapte. Pot aparea stari depresive grave.ucider~.:uncucidere).lauZle. iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea. compo~to.are. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit.a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric. b) pozitle corespunzatoare. lntinde mina pentru a apuca obiecte. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati. El~ dispar dealtfel treptat dups externare. in dreptul oasel. Rareori.

sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii. respectiv tatal 9i mama. De la 3 lun. moage mediocre. acestea se rezolva rapid ~i eficient. Chiar in condiiii total [iziologice. de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile.arit. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele.iv constant . mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic. prin sunete # prin gesturi. tn determinarea siinatal. se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu". rupta de traditiile transmise alt.rezindu-se tntr-un ritm relat. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0. psihicii Iji l11. c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite .g sa? foa. Inte1ege 'propozitii simple.dl. care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile).a. Imita sunete §i gesturi ale adultilor. rude. pe clt a fast de asteptat. A tit u din e a psi hie i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui.e obiecte.impul sarcinii. Imediat dupa na9tere.or este nasterea. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina. In felul. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit. femeile din rnosi-st. care. sugaru. din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc. Astfel. se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. Bunicile ~i striibunicile noastre.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". Incepe exercitiul. urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi. daruir~e permanenta. din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste.a (daca i se cere) "po. . Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare. mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput pnVlrea.iva 10. in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa. Con t a 6 t u 1 soc i a 1.rarnosi . t.re?omin~n.le diferentiaza de alte obiecte din jur. Prima reactie pozit. Un organ important de ounoastere (orient. experimentarea coordonata: ochi-mina. Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27).are) este gura (linge. au nascut copii fara incidente ~i accidente. care se continua de fapt Iii in primul an de viava. de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu. iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea.1initierii.tive" p~in pllns.0torie.a. Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i..ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea. prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund. Pe linga frica. face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare. care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. 199. a) In maternitate. ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l .ii I~ na~tere. 201.ament neooia de acticiuue. Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. Pe linga nevoile lui de baza. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt. 198.este ffl. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. In preajma nasterii. pronun(a silabe ~i cuvinte simple. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice. sa-I delimiteze de me. Lim b a i u 1.ziua ~i noaptea . sint sanator. nu exista motive de ingrijorare. acest. ina doua jumdtate a primului an de via(d.t react~i "n€ga. invata sa-I}i cunoasca propriul corp.pentru scurt timp. care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente.rea mare. Mai intii gingure9te. Manifesta p. din punct de vedere psihic 9i 0. la masa .. chiar dacii apar situatii neprevazute. C\: Nou-nascutul (0-28 zile) 200.ati. mu~ca obiecte). urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i. dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii. "ma·ma".aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem. . dupa baie). la intrarea in materniuue.me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p. Se manifesta 9i in acest comport. Ferneia "moderna".daca cei doi genitori.~unete .(ietate. experimentlnd propriile posibilit. inso~ita de atitea sperante ~i indoieli. In stadiul 10. toate primejdiile de odinioara au disparut. traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) . "bolborose~te" cu saliva. cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade- 92 . "pa-pa". este. dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii.r-o stare de airnbioza. cu ajutorul gurii.a silabe "ta-ta". Mama ~i fiitui sint int. majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }. Copilul std in picioare. urmeazii nasterea. in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26). La 8-9luni irnit. Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. Naturaletea. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic. observa de timpuriu obiecte ~I .).diul lnconjurator. ci si pentru actul nastarii. Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. "ua-na". pe attt vine de repede ~i de neprevazut.f~r~r:tiate. "da-da". Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie. intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet.care a ajuns medicina. in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }. (dupa masa. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea. Dupii 9 luni de sarcina. unitatea dintre ea fji fat. firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit.1mamei ~i pentru 0 dezvolt. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp. Astazi. Ca un caz demonstrativ. suge. fata de pers~anele stra~ne. mai nepregatits decit generatiile din trecut. Al doilea eveniment hot. lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte. se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). Ie repetii. prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului. iar spre ~ luni pronunta . mtnii·ochL. ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute .i a ~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare. mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin.adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici. -pa". La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei.

de neinteles pentru copil. I.Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes. Un frate mai rnic. fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. in care adevarul nu ]e mai este ascuns.var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei.. ~. In plus. Ast~zi.. este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in .Iacrlml de lauzie". pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil. al}acum i se da lui "bebe". masma pentru spalat rufe. presa de fructe etc. Curind vin preparativele. dar cu incepere de ~a 20 a. 1 " ~ Trad. ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. Asteptarea unui al doilea copi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc. planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co. car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa. Vianu. Este mai simplu s. d Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. vada foarte' bine ce se sch~n:. Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. purtat in timpul sareinii ~i nascut .rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme.tervme 0 schimbare hrusca. un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze.sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. a) Primirea frati10r §i surorilor. copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala.a.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul. vreau sa-i vorbesc". Intre 1 ~l 2 am. sot §l d~ ea insal}i. nou. eind vede 0 fiinta atlt de mica. In aceste zile ~i in sil. Imprejurarea aceasta. daca plasamentul s: . acasa. Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm. pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative. preparate de _lapte ~ndustriale. mai frecventa la biilat declt Ia fetita. Copllul mal mare realiDin "Poezie ~i adevar".dm nevoia de a-i provoca reactii. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. e aeeea femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n. el. ca ~i pina acum. C?pm.tor.::a f~ce la strll. o~. "a~e hurt~ mare".prescrip~i. ceea ce atrage adesea. dar mama eontmua sa se "ingra§e". 7-8 de Johann Wolfgang Goethe.i?i. mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata. primarul Johann Wolfgan~ Tex.a~~ere.cel m~c". Psihologic.. sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze.motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru. Nu se poate ne. ehiar daca a devenit i}i mama.ile l1l:e~ic~I~1~l moaser. copilul est~ putin derutat. In mornentul nastern lI. c1nta. la dreptunle sotului.~e?tru frayi ~i s~rori.ta familie. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UIalt.. . Ea are nepOLe de menajamente in ambele aceste drumuri l" " 202. 0 atitudine vlOI.!. reae~iile vor fi mai putin importante. mama. _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. 1967. dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. ma~ mtll.~!1ta. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te". pag.JoSlbll ca aceasta indepil. chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa. Daca "bebe" este de ac~la~i sex.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar. de unde a (au) venit 91celalalt (ceilalti) frate (Irati). "sa faca in pantaloni".". ca~e trebuie . Pentru un copil sensibil. adesea. Est~ inutil sa .: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~. Editura pentru litel'utura. Se intimp]il. b) fetitele (mai ales) cer sil. a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre.. moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei.i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta.. De obicei parintii.G h tD ar naste. incep dm. constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine. soua biirhatului ei. rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s. . pe lntelesul virstei lor. b) Revenirea in Iamille. pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. a anga.). din partea adultilor. de cele va mal rnulte ori. l?aca va proc. Cindtratii slnt mai mad. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al. Ei Ie traduc prin atitudini multiple. chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice. . este I. . copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut.0 [emeie are neCJOLee Blum peturii a ~eCJenLmam:a. sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul.un~ar~ sau un fratior". . Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le. dar imaginatia 11 ajuta ca nou-nascutulsa 'apara. Gin d uri pen t rue a s n i e i e.ptaminile eare urmeaza. neputineioasa. ' 203.il. Totusi. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat.lJlle ~tregll fat?IIll sa. eu ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?. orrce mama ar Ii mlndra daea . p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante. Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune. e~ se aprople mereu de "bebe". daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat).eda B:ltfel.at! drep~ urmare. in astfel de situatii. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !. Tlnara f~me:e ral1l:ine.tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare. deceptie. Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda. ~e spuna cil. un mamos §i a pornit la liltroduce. de Tudor zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci. copil cu aUt mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat. a a~estel mttmplari. .ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului.be~e" este foarte aproape i de mnna mamsr.pll. gelozie ~i nelinifte. trandafiri verze etc. surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'profunda. Din aeeste . lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". Acum incepe rolul sotului-tata. indiferent cum. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus. despre rnodul cum este conceput. 11ClUp~sC.gB:lllsm~IUl mamel. ca mam~ s!. dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). de. a fost adaptat la prezenta fatului.-~ibea Iaptele numal ?U "blberonul~'.o mare deoeptie. c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita. copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. tipa. El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il.acest mo~ent. ' Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fiitirr. Glndur~le.izi.rea I}Itnnoirea mositului.. ur~ez~ . ~lgr. il ating. care nu ~ie dectt sa mantnce. A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat.adesea se adau~a u~ pat in camera sa. Irigider. pe care-I privesc. Aceasta modificare biologica (hormonala etc.. Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl. i1 gidila.ha Ia man:. pentru a-I anunya noutatea. sintem de parerp ° 94 95 . De IUn! Iii luni de zile. 0. A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare.m. (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l).

Cmd copilul este prea dOI'lt. nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman. Din pacate .va =: aranja ~i eompleta mobilierul. printr-o prezen/a discreta. EI are datoria sa coni.r . 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ . Tinerii p(trin/i. antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. pastrrnd o atitudine distant. Mindria si atitudinea lui stnt de-a dreptul tnduiosatoare. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. sa fle un partIcipant actlv la preparative. intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?. am sa prepar eu m~sa": Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII dinta de izolare sau de a pleca de acasa. despre viitorul "bebe". femeia.alUl est~ de eolaborare. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului. 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja.:a de raspunzator de viitoarea na~tere. de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat.a pe ale marnei.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. est~ ?llle ea t~tal. 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie.a impartafleasea indoielile. casatoria a intrat intr-o nous Iaza . atit fizie.til la tr~nsrormarile e. se va vorbi copilului cu moderatie .nt obligate sa.a trebuie sa stie ea. Un m~c dar.utm.parmtilor. cu un mare adaos de griji. chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului. sa redevemm tineri. de . Bunicile si. tenun fratlOr. TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile. pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p. din ce in ce mai m~llt. ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or. indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari. :~4:. e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl).te B. chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat.lel~a?~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna.odihne~te-te. barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. Mica farima de vint a va "rasturna" 91va "umple" toata casa . 205. nu-si gaseflte rostul si. Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei. a) Inainte de n8. Este hine. EI aju. ci al intregii vieti a celor doi partenen. In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt. rasturnarea cosului. obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul. "M i S i. rolu. mai ales emd aeeasta luereaza. Sotul va trebui a§adar. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. . cit f)i psihic.Ietatea moderna. hucur iile I}isperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului. 8~-i insune siguranta ~i optimism. trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care. Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil. Nu se poate nega ca abse nt. aplicarea de substante cosmetice ete.?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare").ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. 91sperany~le viitoarei mame. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \. femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala.~rintilor.eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. sint impuisiuni irnposibil de controlat. un e a" tat a 1 u i. el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p. pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. uneori ridicol. bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. tIl masura posib~ht. mal ales fetltele. adesea insa tinara Ierneie este nevoit.atllor. ea viitorul tata. Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului. familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai.are ~int adesea de facut intr-un apartament. insa. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar.a. aUt de angajata in soe. in loc de a fi stimulant. nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui. gravida nu po:. ce au loc chiar In prezenta parintilor . d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer. In astfel de cazuri. se . Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii. Inainte de na. I.a de eel mic atitudini prefereniiale. b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare. se VOl'schimba toate "tahieturile" de plna acum . sa fie prea nelini!.s in present participarea ca . partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. Adesea. dnd fatui "mifjca" prima data. Daea mediul familial admite pe viit.a .ate Ij~grijulii. s-o lini9~easea. cu atitudini Iji gesturi ce imit. d) In timpul aHiptarii sugarului. cu avizul tatalui. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge. este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat.tit 9i sa ineonjoare. datorita dragostei pe care 0 poarta. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl. cadere. administrare de alimente necorespunzatoare. Acestea se VOl'stradui sa menajeze pe mama eopilului. sa crestcrn cu copiii nostri.. e) alteori (mai rar.l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice. ~i agreab ila. ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei. Orice tat. izolarea este mal putrn eornplet. deopotri. mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune. odata eu verurea primului eopil in Iamilie.a sa se Inchida in singurat. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei.. In primul rind. un indiferentism pcntru viitoarea nastere. pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic. in momentul reintoarcerii din maternitate. eu totul legitima.at. este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile. unn m~1 nu lr:cearca sa aiha vreun ro!. arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei. buni~i etc. de preocupari .~tere.a .n eoneluzie. la rindul ei. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie. Rolul !a~. prezenta 1l1111i _e~~e tata ir:eonst~nta. se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza.t1nga_CI. b) In timpul eind sotia este internata in maternitate. Aceste reactii normale. ceea ee este mal trist.sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta . familial destins. Chiar In astfel de sl~ua~li. s. Clteodat. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor. la rtrulul lor.orul copil. se intimpla. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie. ' Din partea tatalui.a.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire. de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor.. tatal este prezent numai fizie. 0 trateze pe mama ca pe un copil. oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina.. Pregatirea camerei se face "in doi" aau. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile.e din cauza dezacordurilor din familie. Aceasta 96 97 . cu un pui de om adormit ~i pllngaret. pe linga 0 mtndrie declarata peste tot. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale. EI are un rol de sustinere fata de mama. gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic.'1tere. eel putin. fiind expus la accidents (suf'ocare. sint preoeup.). Ai u tor u 1 bun i c i lor. de a~e::nene~.).

Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei.i alte persoan~. o· scrisoal'e va face tot ailta placere. sa suga mai gl"eU.. se poale intocmi 0 "lista.ele stabilite de parint-i. ~e a-l siiruta. un eeas etc. scutece adsorhant~. i9i ad ora. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri.. in maximum 3 zile. . In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt.da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori. ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama. dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal). Clllar daea este singul'ii in camera. Ca orice incepiHori. patul'i. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului. de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase. Viz it e I e. ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect mai important. creme.marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului . Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate.r daruri in mai multe exemplare. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. Ei nu VOl' 8ta mult timp.u rudelemaiinstiirite:frigider. Viz£telc. botosei . sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in.ate. bunicii sa. rudele aproplate s~ mf?rmeaza .abilite.nllxer. Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori. Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot. este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile. ~oate nor. nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. deosebit de cel din maternitate. 207. pudra.juca" ell el.amlhe. existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa. caditii.corda incredere mamei. Deahfel nu e permis . Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 exprima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. pe U.a. ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist. lar pe~tr. trebuie sa ne gindim ea VOl' veni .a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e. C U III sed eel a rae 0 p iIu I Ia 0 fie i u 1st r 11 C i y i I c. Pe de alta parte are un psihic lahil.' care. 206.). c? dragoste ~i pasiune.e". Atitudin. un de s-. mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te. ar Ii iluzoriu de a se astept.' pr?soape. cu enervarea mamei.va a. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe.ce!:.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor. in ca~rulv uI!0r :tr. au niste opinii bine st. primele f'lori din camera VOl' fi. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe. Mai recent.Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire. 208.). de na9tel'e".sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor. In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii". Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite.~tre generatu.bunicilor) de ~-ll~w in braie. Dar.sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. . na~tere.dar cu condit. !n en.onet. adesea suprasolicitata de alaptarea. ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. se obisnuiesc greu cu inactivitatea. . eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra. A~a cum pe alocu.lista de mariaj". orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment. ° a 99 7· .Soane straine. fie [erma peniru. fie Ia Consiliul Popular. Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. 0 vaza eu Ilori Ia familie tinara este binevenits. forfecuta de unghii). .e Jegaturi_le . orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici.. Orl?Jt de priceput. este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor. ei 0 fa~ tot_~e~una. Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii.a116. cresterea nepot!lor le . a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n.cit ~~i putini. Ii Jua11 drept arhit.!.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f.s de p~rete. AsHel. adaptindu-se la noile met. nu VOl' ~i liisa\. psntru a nu deveni suparatoare. chiar acceptind unele compromisuri. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei. . co~turr:e nationale etc. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. tetme etc. . Nou-nil. trebuie sd. b) La domieiliu. p~esa d. evita. biberoane. se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics.caruClOl. nit r uri I e. :Mama. oferite de el . . de a ~e si .produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11.. nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm.lid.a ca bunicii sa respecte.!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie. deoarece ele inveselesc camera. Aceas~a.a par~.ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l". a interz ice un astfel de comportamcnt.e . Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_fie .' . daea acesta U "l'eeunoa~t. analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere. multi bunici. ?e a~em~nea. Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. pot Ii tot alia de stinjenltoare. •. Medicul sau sora de ocrotire v~:. Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii. a. oricit de binc in/en/lonate. caciulite.e fructe. garmtura en scutece. Mama este noua in 1'01. esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite. La rindul sau. inclusi~' tatr'ilr~~ . iar in caz contrar . dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor. declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent.scutul \'H ]1urta numele tatillui in . fac placere 9i sint Ioarte utile. dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. iar pe de alt. WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii.n.~ Medicul pediatru ~i sora de ocrot..I'l se fac~ o . bunica .ode de ingrijire a copilului. jach_?te.recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o. p~nslOnare. . daea slnt mici. o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina.~u experier:1a". _.a ~i de bine retribuita ar Ii. Dealtfel. b.maIlll1a de spalat. ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga. De asemenea. Mama nu va capitula atunci cind are drept. 8coa~:~e.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. .. Este bine ea fIorile sa nu fIe. mai a)es dac~ Bint 9_ialti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun.i . In Iocul unei per. covo~re. cintar. sapunuri. prea nurneroase sau prea mari.ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii.'. tandrete. a) IJa maternitate.. fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e ..~rainice . dupa.. Orice lit igii se vor discuta deschis. . poate duce la transmiterea unor infectii. cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!.erea.e.pe al mamel. Altii se simt superiori prin faptul ca ..cu masura §i bun simt . na9tere.cumulare~ uno. de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. un colier. trus~ de toaleta (~efle. La epuizarea concediului marnei. care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati. 98 Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a. .

traumatisme. Produsele de metabolism erau tndepart. el nu ar fi in stare . aplicarea de forceps. chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu . iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda. In momentul nasterii. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei. fara ingrijiri cu tot ul speciale .1. turtit.area la noile solicit.) est. precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza. Incretit. se VOl' dezvolt.ar t. Nou-nascutul.erina.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior. sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor. mifjcarile respiratorii (funci. ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i. Puisor.are la viata e xt. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor.a pe unele marne. rinichi) ale acesteia. lucios. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare . 215).at. La cei mai multi dintre nou-nascuti.e din organismul fetal. adapt.). Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei. el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e 211. chiar de la inceput. b) Ochli.ochii albastru-deschis.liridicole slnt prenume ca: Mannix. Tinel. Daca prima respiratie nu se declanfjeazii. ca nou-venitul pe lume este sanatos. 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. nasi. incilcit. adesea. reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii.).inos. 210. imaturitatea centrilor respiratori. PrimeJe tipete impresioneasa . Se remarca adesea. ele declanseaza prima respiratie. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere.at.. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si. Nast.ii era nsigurat de catre placenta. care a imaginat aceastii schema. d) Gltul este scurt. care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii.a.e . sa nu duca la ceva ridicol.raut. ptna Ia depliria lor inflorire. gelat. stufos. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu. sa faea fala singur conditiilor grele de adap t. circulara strtnsa de cordon.i excitanii (tabelul 3. gros. pieptul bomb at. prin lichidul amniotic §i tesuturile materne.. Dupa nastere. rip c) Nasul.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde. Colombo. Iicat. deoarece acesta constituie un critemajor de depistare a unei suferinte la nastere. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel. in general.. se poate afirma ca puiul de om est.ea. lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji. unele medicamente (anestezice. Expresia fetei poate sa se schimbe.ia I'espil'atorie). atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata.\. Pele etc. 0 data debarasata de stratul de grasime. obstruarea cailor respirat. ulterior se dest. tonu suI muscular. pozitie vicioasa a fatului in uter. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. 1 9i punctul 12). malformatiile pulrnonare. 212. asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura. sau nurne de personaje politiee actuale. desouamata. pie le ). Citeodata parul este destul de lung. daca nu se iau masurile necesare in timp util. Potrivit Lraditiei romanesti. prin aspirare a cu ajut. Iunctiile dif'eritelor organe.glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium). Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa. Cu patrimoniul eredit. arnintind de pozrtia din uterul marnei. e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite .re rninunile vietii. narcotice) administrate in timpul nasterii. In sf'irsit. trezit din somn. reunite. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR.ransmis de parinti. pe acee~i cale .lndu-se la 0 temperatura constant. nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a. lmpestritat de puncte albe-galbui . ingrijiri in maternitate 209.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara. In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar).Alegerea prenumelui . in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret. in mare masura.a. unele infect ii. bataile inil11ii (func. dezvolt. surprinde. sbtrcita.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului.inde).e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat. Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159. de toate traumele mecanice . depasirea terrnenului de gestatie. extraclia prin "acuum. 'I'raian-Decebal etc. abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii. de culoare inchisa. Plna acum el era protcjat. stares de sanatate din tot restul victii.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura. diabetul etc. $i mai penibile !. prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici. est. impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini.ari se face fara nici 0 dif'icult. Popescu. totusi. a) Parul este. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina. de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului.ia circulatOl'ie). tipetele din primele secunde constituie primul sernn . S-au propus diferit. Alteori capul este complet che1.e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tue turor celorlalte mamif'ere .e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta. lucru ce poate fi definit ca una dint. spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt. este mic. care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa}. pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. Georgescu etc. angajare anorrnala ~i expulsie dificila. faringe fji nas. numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar.orii (plamini. 101 100 . Vederea cordonului ombilical lung.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat. plaminii se destind 9i aerul navale ste inauntru. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului. 214. furnizlnd oxigenul indispensabil vietii. rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. Acest prim aspect Inspaimlnt. Bebe etc. Aportul substantelor necesare viet. Cu toate acest. ca miinile de "spalatoreasa".

Dupi'i termometrizare. .at .cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc. rat~rn cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete. _• .Tabelul 3. cu un [r rezistent de nylon sau matase. Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. va fi sectionat dup a termll'. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. De asemenea. 214.utece inci'ilzite in preaJubil. 220. Icterul este mal mtens pe 219. Aeela~i substrat hormonal. Este util ca marna sa a ) cailor res pise face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe.se.: ~se. Identrtatea 91 greutatea. C r i zag e nit ala. c) instalarea secretiei lactate la rnama . Cirul icternl apare din prima zi. care se manifestii. daca icterul CJafi chemat medicul. Ia aproximativ 40% dint. Scorn) Apgar Numarul punctetor Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii I Alhastro sau paJide Absente Absente Flasc Trunchiul roz. aceasta se mareste iji mai mult. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema.iei unor simple secretii vagmale formate 103 tar a a ~~ 102 . 221. se maresc. care se aecent~e. ~fentinerea temperaturii c~rporale . d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 in g r e uta t e. ' ~~3.e c~ ajut. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape . inca insuf'icient maturat. sticle cu apa c~lda). . i s e fix e a z o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama). care este in medie de 6% din greutatea initiale. Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.liei de nou-lH~scuti. mern.1)1 fosele nazal. extinderea inflama\.fIca dm nou sesul. Dacii greutatea nu se recupereazd a" La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. brl'le so Ilccteaza cornplet. este intens ~i rapid progresio. exIremiUitile albastro Neregu)'ate. La 3-4 zile dupii nastere.e fi prelucrat.~. 62). care iritii pieJea ili favorizeaza . risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent.. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao. se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila. o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit. 217..a~ez~du-l eu cap. se ya aspira dm no~. cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie.rat in registrul sec. a) Glandele mamare.face uz. Se ":01' ven. tuse sau stranut ptna la vtrsta de 3 siipuunini. Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e. respectarea repausului nou-naseutuluij .este Ia baza micilor sin.iu-nascutilor.men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n .. deoarece poate it vorba de 0 stare patologicii. care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig. S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.1 incornplet Slrfmbii. la apasare. Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin. cal. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. e) st. pltns vif(1ll'OS Bataile inimii TOllusul muscular Peste 100/minut prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului] Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ Absenta Tonus bun.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului. re::liz. In a 2-a . Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal.. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i1 i. glandele mamare se inti'iresc. dar daca se stoarce glanda marnara.a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos.iei). atinglnd uneori 3-4 em in diametru. apoi se va lega st.t germe~. prius in~re doua pense. 216. masa] fata (gl'i- Colorul ie 2 roz-uni_1 forma Rcguluto. Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod.. b) Singerari ~i secretH vaginale. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt.ombiJical_. Cind coloratia galbena este mai pronun~. 218. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile.a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi). cu limite extreme intre 3% ~i 10%.amtni. se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289). 215.a ~i a cincea zi de via~a.rins. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol.ate.are~. ro~eai.orul unei sonde sterile de polietilen.. leueoplast.il!tr~ prim.:l in l?ozilie ?eclivii int.-t exa.alit.re nou-nascutii de ambele sexe.ata.a la nou-nsscut. Cor?on!1l. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c.tarea aspiratiei nazale 91buco-Iaringiene.Jzite. se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare).erilri vaginale sau a aparit. rniscari act ive 1'ip:1t. Cea mai frecventii este criza genitala. slabe Rare. 62 . ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces. Dacs. extremiWlile se flecteaz. cavitate a bucala. in condiiii de steriJitate. se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut. temperatura rnediului inconjurator.r-un unghi de circa 15°. este CJoCba de p ersista peste 3 saptamini. pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are faia ~i torace.aza . va h inreglst.ece incii. aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat.. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n i t.1. SlJ b 100 pc minut Tonus morlerut. exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale. 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig.Criza hormonaJIl mampeu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il.

de rnodificiiri ale starii generate. pe palme 9i plante (talpi). se aplica pulberi inerte (talc).se contracte si sa revina mai repede la volumul normal. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt. sudatie. prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit..a alto tulburari generale (febra.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse. se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune . in decurs de cite va ore. Pentru crutarea mamei. prezinta un plins ragu§it. Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r iv e s o p e m a m a.i prea. Ia unii dintre nou-nascuti. in flora int. descuamatie lamelara).a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. dupa eliminarea meeoniului. infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii. E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a.i. Dupa nastere . truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus.Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_: "Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :. uterul. Starea generala este buna 9i nu se constat. grunjoase. printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos. Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special. f) in cazurile grave. de culoare verzuie. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. coli. iar mirosul lor riimine acid. e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore). rezultate din digestia primelor mese. Alaptarea prezint. 104 a) Colonizarea intestinului. In ultimul timp exist. in fi§ll man (lamhouri. corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat. Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea. pe larg.ta dupa nastere. maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore. protejindu-l de imbolndviri. aportul insuficient de liehide). apar a§a-zisele scaune "de tranzitie". Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore. la 1-2 zile dupa aeeea. porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena. Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut. asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. in citeva ore sau clteva zile. mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga. Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare. Sint dense. febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu.ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien. ca 9i din motive organizatoriee. Aceasta descumatie poate fi discrete. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii. adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38.a 5-a zi de via~a.din mucus. efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. 0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza. sub forma de scuaIl_1. Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :. respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului. roeii. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. S c a u n e I e (materiile fecale). Iipsa de pofta de mincare etc. mama epuizata prin travaliu).a cu incetarea alaptarii. 225. sticJe cu apa calda. ele disparind spontan. Apare indeosebi in sezonul cald. se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. de dinaintea sarClllll: D:. Uneori. uneori cu mucus. de [ebrii. in paginile urmatoare (punctele 238-268). urina. eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari. sugarii devin palizi.atii. eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat. d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a. in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. b) Seaunele de tranzitie. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid. primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei.).a. 222. 223. poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :. regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert. Mama trebuie sa inteleaga. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. cauttnd stnul sau biberonul cu ceai. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. Cind vezieulele se usuca. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:. uneori verzi 9i explozive.i pentru mai tirziu. se lipesc de scutece. perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte. iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu. ca pete rosii (macule). acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare. In cazul unei aliment. insa. Daca descuamatia este foarte pronuntata. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati. se formeaza cruste. La sugarii alimentati natural.tie ea.iva"). care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce 105 . zonele descuamate reprezinta. Un mare pediatru suedez (\. Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special. nu trebuie sa se uite aeest obiectiv.est. urmatoarele. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice. Este constituit din eruptii variate. Intre a 3-a . administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a.are (copil prematur. anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei.i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita).a 0 serre de avantaje pentru mama. s~. Alirnent. pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere". dacii dore:.1: eea mai pretioasa. epUlza.e ic. cu ochii lncercanati.inalji domina bacilul biiidus. Alimentatia "la cerere" §i la nevoie. iar la cei hraniti artificial. mai ales pe trunchi. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K).le :. Excesul de caldura.atii exclusiv la sin.. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente. pe moment :.ihraneasca sugarul la sin. 224. Allrnentatla nou-nascutulul 226. traumatisme obstetricale). program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. asem rnanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat. c) buzele stnt uscate. asemanator cu acetona ("mere putrede"). Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii. De multe ori.

a Maiorescu).l~lare.it. ce. dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor. _ Pins nu de mult. prin:. mama va impinge ~i ret rage 107 . 228. daca este posibil. ~i I:I'otei'. aUt in strainat. Orele de supt sint acelcasi pcnt. ~i Ia noi ill tara. daca este evitat.:a germenilor Escherichia coli din grupa 0. alW nu deschid gura.Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama .{n afara de cUeva ezcepiii. mama pOHle simti eontractii uterine dureroase. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. lactofel'lna ~i factorul bifidium.scutul adoarme.o~llnul. c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\. nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 612 ore I). este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio.a prin alapeste neintemeiata. clinice I}i de laborator.a supraalimentatia. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc. afara din gma. El este absolut La fel perura toii.ca frecventa ~i gravitate . nu cunosc "meseria" suptului. ci §i de componentele sale enzimatice. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o un i!. pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati. sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii. Mameloanele sint foarte sensibile. survin mai tirziu. cil. Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin.diti~na1~ f~ptu.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat. . mama se modifies treP. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra. Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei. apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute. fie boga(i. 1\1. care secreta cant. se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si. in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui. Mama este dat. In timp ce alapteaza. stnii) §i sa fie punctuala la orele de alaptare. sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive). demonstreazu rolul protector al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. Septicemiile ~i meningitele cu E. ~ontactul . eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. Mai degraha este yorba de 0 anumit. Totusi. ' 229. secret.ru toti nou-nascutii sanatosi. prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte.tat.at.ocilor 91 pneu:nococilor.~ultu. ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt.e structural dlf:l'lta.oare sa fie curat. Laptele de mama con~ine. odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte. dige~~iv:. ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial.l cii. 58) 9i in care exists citeva faze mal tare care mare prin a volumului uterului. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc. dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }.e. dar nou-nascut. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc.ra apus~ana. slnt mai rare la f'erneile care au alapt.lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals.are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . iar altii voluminosi. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . Acestora trebuie sa Ii se deschida gura. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi. fie saraci. MlI'C(. In momentul clnd gura est. deci. consolidarea rclatiei marnacopil.se nasc anual tn lume. 227.a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. In sfir~it. compozltla lapteIu! de. ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii. armonia oieiii de [emilie.atiei artificiaJe. In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. Este cunoscuta dif'ererrta ('. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml. Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste. . Bolile sinului. . a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp.cu. In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta. acestea sint hine venite.Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn.de Hsemenea. 242). in plus. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug.arii tnsearnna. ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. m. . r i i. Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. Secretia lact. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea . Printre avantajele marne mama ~i chiar ~i indica surori sau accept.a (miinile." deschisa. responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak.t . Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin. dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment.are exista . in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. sin.a cu rnulta u~urin~a alaptarii de pediatrie auhapreciaza trecerea Ia alimentatia superioritatea laptelui de ani- critice (punctele 241. }n primele 60 zile ale wietii sugarului.Il vn:1c.care est. Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe. . Primul supt este adesea dureros pentru mama. Daca nou-wl. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza. . Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:. cu ~esut grasos abundant. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle. Actul alapt. dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml. deoarece favorizeaza revenirea uterului la starea sa anterioariL ' La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite. marne] sf~le.etabohsmulUl ~i aparatului renal.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. de IgA din ser . evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ). !J:>.a predispozitie mostcnita. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea. p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv. Ca timp fii cheltuieli insa. sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea. lllulte 106 se mai numara recenirea mai rapida la norunor Iernei de a-si pierde siluet.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor.ate. de preparatelaindustri~Ie de lapte.antlcorpl antI· poliomielitiei. 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola. Binele eel mai oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat consideratir rneschine de ordin "estetic". multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara. Teams Iiciala. intrucit.

eri. taud :ji mama. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t.Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport.a mamacopil. 242).oate cele 6--7 1118se.rcptat. au disparut.'i la plecarea din maternitate. In v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ cop i I ui lui. unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.ului poate fi prelungitii la 20<30 minute 9i chiar mai multo Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t. mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede. b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul. infectii respiratorii etc.deauna astIel. Inccpind din ziua a patra . Mai lnt.cantitativ. pentru a se rea liz.ii . dar hot.iei lactate a pare colost.. Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie 233. nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt.Va apela la 0 ruda apropiat. Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j.amlni dupa nastere. P rim e 1e z i 1e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e. de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e.).area in primele zile de viata.ul sint adusi cit mai repede in familie.Pasnic. In prezent. el ponte "sari" peste mas a urmat oare. ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial. ' . La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului. 230. la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. Cei doi parten. prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena. f) dadi a fost vaccinai en B. preferind sa doarma.a supt. . d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nounascutul .l suga la uncle rncse. ce doze.at din a 5-a zi. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot. experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta. Daca nou-nascutii nu VOl' S.G. iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare.ulbure seros. . de multe ori rnai t.. oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te . scutece etc. Colo s t r u 1. perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei. in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast. Instalarea secretiei lactate.cornparativ cu laptele dofinit iv . Practic 9i psihologic. In plus. Inainte de instalarea secret. De asemenea. c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta .artt.Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile . ei nu VOl' fi foryati. alaptarea va dura acurn 10-30 minute. este bine ca uou-nascut. unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. lJ) dara III 108 Daea nu a faeut-o pin a aeum.). Daca totul a deems normal. cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt.ru scade t. contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv. vlscos.a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt. secretia de lapte cre~te treptat. b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos. dar in mod inegal. se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul 109 in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1satape seama "instinctnlui matern". e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos. de ee). care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment. pu~i la sin.).a larca secretiei lactate. .'\l'a indrumari corecte pent.). daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna. d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen. uniformitatea mediului Inoonjurator.ru noua misiune a marnei.urile din pr imvle zile PUll.Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o.i lactoglobuline. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut.irz iu (a 5-a.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca . care este un lichid gslbui. In plus. se face intre a 4-a 9. infeotii stafilococice cutanate.lactalbumine \. daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc. nu este delco anorrnala 0 astf'el de event.ul sa suga din ambii sini.ului va fi marita trept. fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy .atea de colost. tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e: .ura perrnanent..lcl de situat ii. La inceput. Nici in a doua zi. Supt. legat.rul. Chiar din a doua zi. 232. va lua toate rnasurile pentru excludere. Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele! le~irea din maternitate 231.rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia. Colostrul contine. toti copiii se nase in maternitate. ' . est. g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\. intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese. in tara noastra. t. a 6-a 9i chiar a 11-a zi). de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului. cantit.uri fixate de medicul pcdiatru. tatiil este dater ca.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui.i rapt.C. duratii. trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f. tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie. ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}. sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204).. dup a experienta noastra mama sotiei este persoana cea mai indicate. primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni. c) dad. 0 proportio mai mare de proteine din zer .uali ta teo Dill a patra zi.a cineca.a tia mixt. de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. de multo ori. in mod normal.ru depa~irea picdicilor ivite. F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst.a sa u ar·tificiala.. eu cite 70-80 ml pe zi. la na~tere I. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon. Datorita aeestu. a 7 -a zi de Ia na~tere. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui). In trecut. s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente. Durat.

Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire.arile. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici.a mina D etc. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini.orial.. pentru ca sugarul sa fie luat in evident.numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire.sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine. Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar. Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise. Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar. data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc.ere. flP?al'~ pensar de copii. Conform legislatiei noastre . oricit de siiniitos ar fi.medica]e. Chiar dacii este sanat. ziua in care a "tinut" capul.. . .i de a solicita asistenta. cum sa Ioloseasca bugetul familiei. In localit. lumi~os 9i linif?tit: Nicio- stnt de Non-niiscutul are neroie de linifjte. SOHre 9i pxcrcitii Iiz. imbril. St ai.aria. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC'. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil.area normals a sugarului.iei. sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente].abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie . De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu. modalit.).ple SHU l'idicole. considcrind'. ca medicul "raspunde de copil". indicatiile corespunzgtoare .re.I'Onuntate. .rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar.. a mrdicamentPl.abil..!joe caloric". Inerederea in medic. Sancilatca copilullu cste mal presus de v • :l!~- data nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su.ru a acordat gratuitatea asistentci . Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date: . avlnd grijii de a nu jigni.i.ire de orice schimbare a domiciliului. So m nul.l8nsarnlui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot. in acelasi car net. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt. intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l.adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal.C. verb~1 9i in scris (intr-un caiet special). ~l a drninistriirii primei doze de vit. orice copil tl'ebllie . mama a fost luata In evidenta de cat.o]' 9i. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. dar pil. infa!)atulUi 9i alimentai. de aceeayi persoanii. cu t. Pe coperta caiet. cu 0 voce calcla. Acestia VOl' da. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st. trebuie vazut pe!'joclic de med~c. vaccinari.c.l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire.l'ii in spital. .it de n:18dic: Nou-nascutii siinato9i sint examinat.a sinceritatea.' l~lr In. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!. cum 8a-~i aranjeze casa. ca si inctiperile cu fum de tigara. dezvoltal':'a mut~n.vir. Sugarul doarme mai reJaxat. din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii. Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .uJ'] In primr le scrnne (I. Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului.nar. pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. nl diq.l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii.oate intrebiirile. b) Patul copilului (vezi punctul 559) c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat. Bucat.sanato~l :'01' fl d'. ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul. De altf'el. greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n. de respectarea programului de somn. 1\'1e die u ide dis pen sa r t e r i t ()ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul. incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini. mama va nota t. .a 111l11J sugar. zlrnbct.ea in ea. "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b.a conditie de baza este lndcplinit.. In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent.oat. medical({.:enit. t. nu existii pericolul de a aspra pe tra111 . Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar.. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca.os. va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~. In acelasi t. orarul rneselor. chiar daca unele par sirp. . daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. de lini!)te absoluta. scorul Apgar.icc et. _cohcJ!e 5e calmeaza. In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta".a internil.numarul de telefon al salvarii sau al cabinet. niciodaUi pe spate eu fata in sus. medical. .ul nost.JDHrJl B. de confort fji de aer! 235. .ast rofele ce pot survern in e xistont.). Orice copil. Mrdicul va urmari grcut atca. va fi tngrijit en calm fji. cind este culcat pe burtii. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:.a 9i urrnarit. calire prin ar-r.lii zilnice. o marna tinar.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit. prynul.r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta.o la. luare a de rni\. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. sa alba.re sora de ocrotire. en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul.ia.(. I':51 p n:'c(. .ului medical de unde se poate cere asistenta de urgentii la domiciliu.orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar: 110 orice. de la "t..i mp. incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga.arnina D.re s-a niiscut. daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului. Este suficient daca mingiierile.ire. claca regurgitpaza sau varsa. cu atmosfera umezeala 9i eu temperatura inconstanta.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar.nar v(. 237. daca acceptii.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot.. pe miisura ce-i yin in minte . copilul oste.ur. este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel mult eu mama sa. sugarn . primel« silahe ~J cuv inte P. pe eft posibil.at.pediatru ~i de sora de ocrotire. data VHCC. 234. aceast. iD~a inainte de nast. la dOIlllG1hu:. 236. mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie.~te.atea unde ajunge cu sugarul. ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice . datele la care s-a ad ministrat vit.ey pSJh]('i~.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului. maternit. cind a stat in sez ut..impul .e imbolnavire eviti\ cat. planificat. entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil. eruptia prirnilor d inti ct c.

Pe piata au aparut 0 de produse pentru inlocuirea laptelui de mama. care sint socotite acum clrept cauze principale. Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive.hee lichidele refluate din stomac. morbid"8 (lUt. 237 b i s. acest. Aceasta poz. dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei. propor\ia de deccsc. dezvoltarea JapteJe propl'iei specii. Am intimpinat dif'icultiiti. d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t.a va fi incheiat eu nasturi. Copilul doarme linistit a t lt ziua.atea copiilor aliment. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta.ia de Imboln(l\'iri. In anIl118?lt. au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct.ati i sugnrului.lt la noi in tara.alit. in urma diareelor acute. 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor. U90r de sp alat. ruort. pentru ca aJunge 1 2 (lat. daca sugarul este pus la sin. stat. la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet. mai aJes in mecliul urban.i 1a sin.i 0 revista de speciaJitate nu au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt. au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. seca~ lcste. dcctt hran it. i Cu decenii in urma. Constatarea ernpiricj. in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st. ale soldulu! 9i membrelor inferioare . se va aerisi ineiiperea (fie m ut.ale ~i occipitale.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului.ati natural. circulatia singelni si toate procesele vitale. adesea fulgerator. 240. Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l). laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui.). Tulburarile de cr89tere \. Din 8 sugari internati in spital. e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini.urica este suficicnt. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or.indu-I in alta carnerh.a pat.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural. In maternitate.ist. "Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc" $i Ia om. pe motiv ca sugarul se "sufocii". In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte. iar in pat nu e xist.arii. probahil.at.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa.i diareele erau at.impul no p ti i. In plus. La timpul respectiv. at. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment. In afara de unele eazuri bine motivate. cind am recomandat aceasta. medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. laptele recoltat de la marne se f'ierhe. S8 Iltie ca Ja orice animal. suf'ocarea este imposibila. mssurile de prot.lni\i art if'icial era de 85 'Yo. Acest. Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii. abcese etc. Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266). Aeeasta constature era valabila at. de asernenea. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. cit ~i in t. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. Teate studiile st. LapteJe de mama recolt. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret. Laptele de mama este practic steril.imuleaz a act ivitat.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. G e r men i i din I apt e. se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. fie prin intermediul unei eamere vecine). in aceJa91.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale.ea st. [aeuta de catrs unele marne a avut. cit 9i cu cadrele medii. De asemenea. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226). cit 9i in strainatate. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial.istica morbidit. pe cit posibil.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet. numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack). la Munchcn.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past.e tice pentru dif'erite virste). avind in vedere pericolul de strangulare. in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau. Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui. lnclt in multe regiuni mortalit. legile naturii. iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. I nainte de a culca sugarul. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea. pentru a trai iii a se dezvolta.ul 301! Allrnentat!a 238. mortalitos = = mortalit<lte).ii aliment. asa ca aceast. propor\.atie. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase). Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent. De aceea.ea pielii.uri.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat. cind este nevoie sa se administreze J.a. Vezi punct. este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului.oreaza in mod Ycrtiginos. Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a.apte muJs. In situatii speciale. in 188?. mort. Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special.atistice arata ca sugarii aliment. Alimentatia nat uTala este bine sii se respeete optima este asiguratii eu 241. 239.a int.reze iii sa-iii autoregleze temperatura. 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. bolnll\'icios).it cu marncle. De aceea. Singura e xcep tie se int. 112 8Mama III copllul 113 . In timp ce a sugarilor hr. devine rnai rezistcnt la imbolnaviri. se YOI'face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. aproape ca nu exist.at implica pericolul infect.a o perna de puf. Fe l u l ali men tat i e i ~ I1l 0 r bid ita teal I a s u gar. La Berlin. AsHe1.sln era de 15%. sugar ul are nevoie de aer iii de lumina.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni('.a.atea sugarilor alimentati Ia .llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite.

sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel. nu inghita aer.re.. mai ales. mereu modificata de progresele actuale ale medicinii.a nu are putere sau "nu stie" sa suga. Alimentatia Ia s~n prezint. dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe.. de-c: JunguJ ~ult?r luni.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest. daca urineaza mai mult de . Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti.a : . evit. In primeJe zile si chiar mai tirziu. Intelegtnd prin aceast." nou-naswW1Ul: la Srlpt.ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii. E~otiile ~i grijile lega~e.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii. de sperante ~l d. dlIl comoditate. practie.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm . _ sa "termine repc. lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init. . alternind ordinea cu care Sf' dilptea. . enzime) lmpotriva unor bali. Iieoare in Ie lul lui. ascund. pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment.de" Ctl fiec&re maSE\ ~i .puncrell regulata a slIgarnlui la sfn.l'ii. 114 115 .a este un simt. ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii.easea singuI' poziiia corecta a capului. VOl' pretlDd~. iar secretia lactata nu este complet instalaui.ii/area su{letca. _ sa-~i ga. _ co 71.atiei artificiale. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i.)'( il:Tlcio. . concentratii ~i adaosuri. griji ~i cheltuieli. la prima afirmatie a mamei ca nu "are lapte". in sfir9it. duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin . de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a.i li1n\. cei mai importalli. indolent. Limit. Pe plan psiho-emotional.iareola. "tehnica" corect.i nou-niiseutul trebuie sa invete. vizite.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t . Orice nou-nascut normal cxecut. §·i encr.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce". se :~r ~oli stnii prin muls corect.lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele manifestari Ble "personalit&\oij".ire este datoare sa viziteze frecvent lanza. ~e fi.e important sa nu se t. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara.. alimentatia core eta ~i.4°C (rectal).epind cu dreptul. imedist dupa Iiccare supt. Intre mese.: . cP]'e este datoare sa /. ' .armonia "[{'iii de [amihc. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare.oreet.:jwtco. s-a constatat ca 0 mare p.data un. la nev oie. . nou-na. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante reziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul. sa-i organizeze programul. tiei lactate. prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa. Sugarul va Ii pus des la sin.a de Ja 0 masa la alta. Flecare eopil are de pe . s-a introdus un preparat de Japte sau ceai. lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor.a ~i ur.rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf. "ml-a plel'lt laptele".arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau. . Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre mama ~i eopil prin actul alaptarii.ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!. excursii etc.~tiinta". mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml). tram a tlt de intense ~l de Impart. 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere. De asernenea. in cont. MO~lv.at mai sus (punctul 227).a se da compleiiirile de lapte sau de ceai. agitatia.e obJ~ctrva.area constituie. Cea mai neini [iat. .ru a evita aparitia "febr8i de sete". din sinul mamei la copil.:)a sorn de ocrol ire. Daca sugarul este linistit.ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp . este necesara 0 lntreaga . . asadar 0 mare eeonomie de timp de energie ~i de bani. 0 lipsa total a a secreti~i lactate.e~ lll~tale. pent.legal postnatal. este Ioart. alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant. 0 parte din lapte riimine neeoacuat}. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar. mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru . rniscarile normaJe de supt. sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. cu sau fara avizul medicului. . Asa cum am arst.ii.a. .2. de a c!iipta.direct.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. Intr-adevar.z.mini pina reuge.u fe. Usor de spus.mew . daca temperatura copilului sste sub ~7. mama e st. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate.). Alap t. . angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret.sa prinda malmdollul ~. de dureri.e. gurii ~i nasului. . Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu.) ori in 2/1 de ore. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont. cresterta ~.ici de lapte. In astfel de situatii. lll(.CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc. . copilul va fi pus Ia ambii stni. _un mare sacrificiu din partea marne I . pentru copilul sau.ecare supt. alaptarea creeaza a legatura mai t. pastrarea re pausului In pat.arntnt. curat Iii sterrl. in perioadele crnd mama este treaza. laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. .sca $i echilibnd nuvos 01 mamei. pe linga lndeminare.determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .rain ica cu copilul. . .reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru.. S~aderea numar~IUJ de m. daca secrctia de lapte nu este suficienta.(Jigoarca vi "pn'ccpcrw.itatea de lapte necesara fiecarui copil.inuare . alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere. iar temperatura din camera nu depa~e~te 24°C.dorin/a \\'i (Joinla.it.a a aJapUl. Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it. Nu exista.icorpi. pentru a h complet golit. de incer tit udini.:Tnentmerea sccrc/l.iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I). • .a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn.~e. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea.sa nu adoarma la sin.e. JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant. dupa un orar elastic. 24. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni. jar data urrnar toare cu strngul. conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina de a fi mama..so. unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga. Marna 8. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio. ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea.sa adoarma imecliat dUDa aeeea. buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca. dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc.. nu este necesar adaosul de Jichide.area eforturilor fizice.. Sora de ocrot. Ccnsum at crud. . In noian~1 de griji. de pe acum. ' Din punct de vedere practic. dnd. Daca acest.e dat. citeva zile de viaF\. nil mai ""rea sa traga" din sin. Acasa. se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre. hre9. motiv de a renunta la alaptare. Aeesta poate suge cit simte nevoia.c sa suga c. int. La iesire a din maternitate. U_n1C pe~~r. toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa..

recomandata atlt. Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate. " J b) ~n nou-niisout la termen.oate supturile. 0. i Fig. Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise.rins eu un batie. 0) Dupa a 10-a zi de viata. eu cealalta mina mama va ~ine sinul. . Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat. prelungirea suptul~ll peste 15 mmute. apoi. iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii.).a copilul de Ia sin. care determine durere locala. in tn?p. " . fara vigoare sau chiar va adormi la sin. Acasa va aJa.Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n. Pe nt. ' 8) Ca orice Iucru nou. . alaptarea se face in pozitie pe un scaun cornod. ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n.ante dezmfectante. el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola).e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane.unele medicamerue administrate mamei si n. cit §i pentru su63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. s. in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata. sust. 6/1). of) Pregat..supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact. pie lea di~ jur.'g. probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat. o adoarme in timpul suptului. 1]" t" .zhp. mama se va spala cu grijii pe mnrn . in primeJe ziJe. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere".a facuta suI sub cap. . i / 116 . mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin.rta s.e) [n t.lr. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m: ce tr'age citeva minute din sin adoarme.u-nascutului.ehr-at. pune nou-nascut.a. scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn.a inmuiate in apa ciilduta. (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~].a v~e~le.am asupra cit. Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. se spal~ ~ameloanele. la domiciliu.m~1cu. g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama.ingurii In camera. C11greutate normala. este bine ca sugarul sa fie culcat. I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul.s de miscarile de .tii. Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon. construite pentru acest scop.i ant. tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre mam a. lauza va alapta stind in pat. din t. socotirn ca trebuie sa msist. Acasa. c~r~.cuprins intrc degetul ari'i. rar pe de alta parte.do. 64 .isf'acut nevoia de sornn. nu va prinde bine marnelonul. Nu se ung s. cu hiberonul sau chiar cu plpe~a. valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu .ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul. ~-a . zile In ~ir ~i la t.e cine! este pus la sin. b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust. da~ nici prea U90r). singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos. de partea slnului din care alapteaza. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a. In maternitavi exista saloane specIale. ridicat pe un scaunel. toxic a pentru sugar. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91st. marna va muIge restul de lapte eu mina. Mama va sta culcata pe 0 parte. Cu timpul. pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn. lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare).orva puncte . departa niciodat. gar. in prealabil taiate seurt. Daca nu se trezeste.ul la sin. s'a deschids o u~a etc. intruclt aceasta pozitie 11lmpiediea 1a supt. ea se in9ala. prevazute cu "scaune de alaptare". CUraya unghiile.:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele. secretia lactata se va miqora. ')i . . pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt. tinind piciorul. el va deven] nerves.tor~i mijlociu.rag. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului. este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii.~ (fIg. dar care nu suge si nu Inghit. duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re). tari (sa raspunda la telefon. 63). lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii.a ("nu vine lapte"). secretia de lapte scade . Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte. introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului. In acelasi timp. eu spatar (nu pe marginea patului). restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat.. Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu. . areola 9i. Sugarul isi formeazii. inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei).0 necajese 91 II tulbura pe sugar. su~stante.o de a. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve. flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins.oforc). nu prea gros. cu 0 perna sau 0 pat. fara "asiste'nta" Iii "consilieri".d) Inaint.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect. cu capul in unghiul format de brat \. se pot produce eroziuni sau criipat. Solutia de acid boric. ear~ s-~n dovedit inutile 91~neoI'l vatamatoare. !'. va Inghiti mult aer. penavind grija sa nu trnpiedice respiratia tru ca mama sa Iaca fata alter solicinazala. la incercarea de a-I pune in nat. care suge la 3--4 ore f)i se saturn. ~e 117 sinului l j) Daca nou-nascutul Mai ttrziu.starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului: . I~I :ra.grase ~l nu se aplica subst. k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros. ' . e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul.impul cit ali'ipteazii. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t . Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz. va suge cu tntreruperi.uri l a nivelul mamelonului. numai asa presiunea exercitat.ru ca t. cind mama s-a restabilit. pe unghiul format intre bratul.lITIP. smaltuit. compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore.

p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt. la care el reaci.. de catre sugar.a de 3. c« t. Printre altele.. se chi:lUia. ore". disciplinata.! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. ea poate constata '" . 243. gasind motivari psihologice1. Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:. care. Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi.t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ. pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na. ca §i In alte ~ari. in Statele Unite. r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor. ziua. Ei au vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior. Situa~ia era dramatica pentru mama 1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof.ese. Or.ii. cei mai multi dintre nou-riascuti 1sr anur:. doresc sa manlnce Ia circa 3 ore. at' Ii ~e. ma joritatea VOl' don 6-8 r:. 1?.30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). .elui (in a dona jumatate . dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea.e Ioame.:alul ~8pectlv. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~.ioneaza automat prin pHns.il este Sa se puna non-nascut. sugarul 58 t.ese :n prirnele 1.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\. se va continua eu acest ntm IGD. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. De C. perfecte de hl1l~te. in eursul ultirnilor 50 de ani.impul. inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80. In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl. sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c. se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului._ ' Ritmul de 4 ore..a cind ii esl. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa..a. sugari care adorm in timpul suptului. eel mult 15 minute. aJ~ns }lngiJf bil l. Dupa aceea. sil doarm. In plus. schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria. Slnt putin.ini la 4 ore. sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eolici") intestinale. el este ajutat pe aceasta linie. El nu maninca. il luat.30. nu mcle ne "reglln lI~)er .:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc.m. j~t~'~ aceste doua . Dupa noi . daea intervalul este de 3 ore. Credem cil atJtudmea cea mal buna.n. a ritmului meselor. ' Pina Ill.tare COl. se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea.). de inceput nou-nascutul sa fie lasal. cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. miesorarea secretiei Inptelui. Dupa ee sugaru! Cl'qtc. In subaliment. 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore. 23. 18.4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore). Rolu! sugarului este pur pasiv. Se creeazii un cere vicios care duce Ill. "H.'Zlt ~1 mru des. Sirnsnrian. nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ 3 ore.D. l~~l trezeasca noaptBa.a t. sugarul v~ suge :. A.a.lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.ernitatc. dereglarea programului supturilor. ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere. ci este alimentat. ajur:. Iattl. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. chial' daca i 5e asigura eondl~II. In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon. chia. In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell.-:-[j. Pofta de mlncare §i ratia Ill.ir?t.18.. • v ' Id v v ' 118 119 . a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala. Cei rnai mici.85tU! de n.ptl in ultirnuJ timp Ja noi. contrar opiniei generale. orarul strict de alaptare. sosirea din mat. in mod sigur.uJat. conducludu-se dupa !unga Ra experienta.ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.n abunden~~.~i. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6. .treze~te. spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor.area sugarului ~i Ill.ere!\. sugarul sii nu fie luat in seama..ge sl?gur Sa}lU ~e. el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte). dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat. In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 . S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt.reze9te mai devreme.la aeeast~ ora ~i. ci de a fl~t. nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia.i observaWle multor marne? constiincioasa. la formarea de copii rasra~a~i. s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii . f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii.I:Hl~e. iar daca este pus din nou la sin tre.e.ul la oln. 9. impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad. De aceea. la intervale ner egulate. Cl dlml!1E'Hi. Rusescu.30. La dona sit I' til mtni . va a\-(:a mai rar senzatia de foame. 15. eI nu doanne. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit.um t:ebUle in tImpul noptii). (1. fl. nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. mal corned ~l ma~ ut. 12. ohisnuit). Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese. La ' . 16. La noi in ~ara. spr. sugarului sa bell.a conceptie rigida a inceput sa fie parasitii tre pt.epta :::il. In timpul ~ilei.de ore.atV f' oamea diIII 3 in 3 ore ~i numai foarte p ut. Aceast{lllietodCt.xat .-6 saptiimini de via(.r dad!. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca.lUIlC!: din 1942. inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter. ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat. de obicei ~e 6-7 or~ in 24.\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c. existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout.~inut in hrate. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar.a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt. La nci. Spre virsta de Sij_pt~lnlilll ~. ci este cureat". este ?a. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. 13.e. mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte. msa.(:01.a noastrri. Lendon in oolaborarc cu Frances P. tncalzire etc. sflp~iimi. 20.e .de medicul serviciului de nou-nascuti (de. dad\.~greablla. 21.iv [. fa insiuii proaspata mama. In primclc .atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese. Invers. asculttnd de sf'aturile medicale.a ~ugar. fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. 9. cu 7 mese in 24 de ore (6. mcepe sli ~ipe. ora 2. cea mai buna atitudin:.nl san CIl wcapatmarea. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e.ate.11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. pnmei s:iptam~l11) s-u tl'. Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~. In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie. pUnge tot timpul. s-a respectat in general. are la pt~ dl.f.. acea sr. timp de mai mulle zile. Noroc ca n:1l1.ot mal rar. Clteodala unll nou-nascu\.l mutta vreme. Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM. ell stornac ee se evacue~za mal re. de aproxirnatlv 10 uri pe zi. ~ Avantajul pl'ogramului fix de aliip. daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii.a ~n prinz Ia apro ximat. In momentul "suiI'ii" Iapt. Dupa experient. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10.

Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa.atie. in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) . .atiei .atia.r in pozi~~e verticala. de unde la ptele curge mai greu. cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn. cu burta lipita de trunchiul mamei. pe cit posibil.la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/.esitati~or sugarului . !~i 8uge degetele. Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini. sim cu 0 ora inainte de supt. in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins. Humann 1. 246. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment. a p a ("deco(:t") de orez 2% ~itotul indulcit cu 3-5 % z.mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive.ile. Daca se ofera int. incarcati eu lapte. Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii. . asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una: .. Unii sugari eructeaz s usor. de 0 serie de dificu]taii din partea mamei. se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. alaptarea se izbe9t.00 ml/zi. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ.l?ieste pus ~a. vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa). Jup:< CIrca 2 lun~. Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai. sugarul va fi culcat fie pe drea pta. . 0 Impartire ordonata. diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta. 245. colicile. timp.la sfi~itul sapt. aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. Agltatla. Lacto. Inseamna ca laptele mamei nu este suficient. sa se. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. Dupii supt..sin etc.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. deoarece sugarul va refuza sa suga la sin. La multi sugari. stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie. Se continua in zilele urrnat. in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri . 24:7. a orarului corespunde eel mai bine nec. 248.. 121 . pentru a dormi in timpul nopi1!.numita "suirea" sau "furia laptelui". E rue tar e a (rtgti tul). Materna 0.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 . sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte.. plna la instalarea cornplet. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari. Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul.l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt.amlni de viata) este sub 150 g.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas)."or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. Similac. Aceast.).]10 g p~ saptdminii. poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. suparari) a rna me. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate. in brate.. este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-. Eructatia poate fi usurat. . Mai ttrziu. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. cit ~I programul ei zilnic de activitate. ci un preparat de lapte praf.oare cant. ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui. nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele. completarea se va da cu lingurita. in perioada de nou-pascut..ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV). uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului. lapte de vaea diluat 1/2 cu. acest orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. agitatie. daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta. Apoi. din pacate. Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama. pent ru a-i goli.la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi.ii biberonul. 249. . lI~asul'lle recomandate pent. aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici. la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin. la intarcarea precoce. Daca sugarul nu eructeaza.ate . se liniflte~te daca es(e luat in br. In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:. Fapt~. Daca este vorba de un nou120 nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala). In prima zi. Este de dorit ca. dar eu mici variatii.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic. cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului. aphcata pe. de dorlt. eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei.la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi .itatea se creste tot cu cite 25 ml.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta.a sUIre. nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. caut a sin~l. este flamind Ijll nu crests In greutate. Robebi A. . Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). acestea pot fi date cu biberonul. altii numai dupa citeva minute. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea).). Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat. ~i mai sigar. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi . b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii. La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0.mbii stni.ar! preparatul eu care se va completa alirnent. Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1.al.e. in zilele urrnat. ceea ce duce. . sa llU se Ioloseasca lapte de vaca. Dificultatl de alaptare din partea mamei In unele cazuri. fie pe b. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r. dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora.i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc. unii medici recomanda ca. a~a . depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct. . Sinii intariti.oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului. numarul 8caunelor. Mcdicul va hot. are a. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta.

Evacuarea laptesugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iacolui eu ajutorul pornpei. consistenta 9i forma.urn rnai mare de lich. I r ita ~ i i l e. 66 . De a. riseul inflarnatiei marneloanelor.e guilt. Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste. maIDa va inoerca F[\ st.ult. in contact direct cu aerul. In eaz de m a mel 0 an e m i c I. la dispnri1i. 250. dad lncepe sa plinga inca de la prima tent. Un mijlo? efieient de tr at.(\Ucu pornpa.orita miscarilor de masaj.5 - 'I'chnica mulsului : pornnd mOnO areola.ii (rnese mai dese. Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore). Ia unele prrnzuri. va cornprima areola. eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna.'rneneH.i. iar persc(. 66). s I: ng era r i I e m a melon u lui. Sugarul eautii sa apuce marnelonul. de mai rnulte ori pe zi. dii de aE(. infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare. se va evacua c? 6. se enerveaza. pina clnd nou-nascutul devine mai viguros. De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte. Dat.id? Sa1~.ament const. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese.e I'n ~antii. se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa).r-un ~()m. pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului.seme?ea. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf. Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131).53. mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul. 251. Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig. la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare. >i lapcvccuar ca epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului. cit ~i psihic. De multe ori. o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate. timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). Dad\ nou-nascut. mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze. prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore. este de mare pre! pentru. inainte de a-I pune din nou la sin. manipulare. mai ale~ pr int. intre degetul mare ~i aratiitor. 2. La rnamele care au pielea sensibil a si mucoasele delicate pot sa ap. dupa f'iecare supt. Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'izic. Daea sinii r&. mie sau clnd este iinut prea mult la sin.iil corectarea propriei a limcntat. e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora. tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt.a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact. laptele manual ~. este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava. la ambii siru.e.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit.e ultraviolete Limp de:4 minute. ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor. sugar. Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig. dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i.uatii. marnelonul poate deveni apt pentru alaptare. durerea locala. ell alimente gus) oas~ si consistente \.ate hune. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u. slab ~i sinul nu est. riccare picliluru de laptc matern.a in stergerea prin t.De cele mai rnulte ori. Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az. apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola. uneori. In astfel de sit. e r It pat uri I e.ul suge. lnainte de a avea timp sa se enerveze . La fellleile pe care sarcina Ie-a rez. asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni.nt.(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc. 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza.ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d ureroasa. dar mai ales aspiratiei puternice exercitata de pornpa.ativa.imul-zc lactai.ate mi'cii.min rnici ~J moi ~l data Iaptele est. secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini. 252. mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios. se poate ajunge la esec total. nou-nascut. 123 122 . Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca.

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel 9i eu alcool diluat. . Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEltimp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus. 254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la inf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2-3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. • Mastita (vezi punctul 192). 255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim: a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului. b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta. 124

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura ..resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel:
~l

predispun la infectii,
DiflculUf,1

de alilptare

dill partea

sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur). Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lndemmare ~l rahdare, ' Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac). . 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile a1 ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

rr: n:

s:

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei. 125

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ V[/oas lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ; sana , . y., ',. ) beronului gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .
v

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele Biberonul este dusmanul nr.T al 511111\11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasl ori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' de~lt solutia I r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui ei~ C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e e a-~I .~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , ' maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! ., " J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se 2,)8. I~ eg ,u r g 1, :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat, ~nieleg~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l fa~tul

°Jl~\~~)(~;)~

(n~~;(~.t~I·lr;e
j

'v

~

~!:;l~~~~ I;~pt~
d'

!

c~ ~~~~~le] este ade8ea o~ifiC<llt r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i .. · g~~~J~~~ ~:ic~a t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. il t.a a ,]S an, ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o f'leav, 0:- ,Pl~rval md,a. maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\,Ilegul'gitaliiJe 1 sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€ sau ]n m ,'" _. ,
v •

n:

.rl~

~:!r~~~~:

pf.\tO\I~gavriesituriIepot fi manifNtarea
'. -1.

holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'e li j~ .. ' \r rele brut «,.. P-, • liP ,ngrl Jlre .d upa -. ,,"' -.' tehmca ce a p.' nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE'a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja noului st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f') v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' , nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nereDaca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· , gulate, in can. " de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu} e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV .. sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn .,. e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num 't bid' tiv '" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges , de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, :. . I' 'd' jj'{ I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

lEi

tare:

. ti l' supraFLHnCI1t.aj13l p., t rraba 'au

unei

I1lft.l18

0.

v

q

,

'.

J

,

v

v

'.

,

,.j

) '"

0

••

".

~

,

medicului.

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. , Ie di~pepsr:e 10,.' ,'ra('a, w8owp.e. f.. calonc (.)C nac'lTl. aeu.· gra"c' .v.. ,. ..• I' snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,
v ' ,
v

--~--------~ ,-------~~--,~~~-..

(prin

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i ,2v9. a rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar, tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . d" I Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j ,It a et. t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4,' Se va cereel,a daca I1U ( d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,, () masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc, .;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'l n. SCAlP·1·]Cat1])I\'CC' d~' . 10c:~Je sau ererne t ,. - J'lguroaq a pre l II. P .. ~ ,. .. ., , 5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc t:e 'lor face cu Ulscernanl, , digestive sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr: Alimentatia naturala este prrm8J In,a E\lpa de mol'(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf) ) se intrerupe eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

?

v

J

. -'

'.

.

v

~

v

'i~

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~ise va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce. 260. Boa 1a hem 0 lit i c a no u-n s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata, 261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul. 262. Un l i no u-n cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~iori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat, Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it. Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie, 263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc, In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

a

a

as

127 126

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice. Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf. Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui. Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama. 265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede. Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19). In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat. 266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii fermentatiei lactice. ' Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

In

J 1:

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sloalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate. Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu
'».' ..... ,)

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului. De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului , paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant. 267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna. Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte 1/3 apa. 268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

+

+

1 t:le pot folosi Inceputul fierberii.

vase

de

aluminiu,

(U pel'l

Ie dl'lJill

.;;i

ell

di>PM.itiv

em'"

sernllalizr:az,j

1

129
II Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece. In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei. De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281). Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_ Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

o

-

- 1 frigider

(de mare importantji I), 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte, 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente, 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi, 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare: =Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator). - Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271). - 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor, - 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea dilutiei laptelui etc., - 2 perii pentru sptdarea biberoanelor, - 1pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane, - 1 siui deasa, - 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului), - 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc), - 1 riiziiioare de sticlii, - 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~iobiectele sterile, 130

Fig.

67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului, ~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert, - 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte). 270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIaspeciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei. Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint Fig. 68 - Biberon corect gradut , gravate l7icifrele corespunz atoare (fig. 68).
131
g*

pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. deoarece so-degra'deaza destul de usor (prin sp alare. pentru omogenirarea coritinutului.inge biberonul de pielea fina a pleoapei. fie se at. la uscat. Iierbero sau chiar de la perforare). Sint necesare in permanent a 10-~2 tetine. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece.ului. Tet. fie pe Iata dorsala a miinii. resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot..<. Dupa ce se agit. Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv. un grup de substan te analoge cu corpii 133 .~. pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb b Invelite in tifon. biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece. biheronul va fi incalzit. din material plastic sau Fig. cu un ac de Fig. se inte]ege In care siliciul Inlocuicste carhonul. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara. sa permit. intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. pentru a fi curatate (fig. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit [a 0 flaeara (fig. 71).i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos. cele mai largi risca sa se detaseze usor.injenesc la supt f?i de 1 organici Sub numele generic de silicon. 71 . din silicon. se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali. Daca JapteJe continua sa curga in jet.tngrijirea ~i minuirea de baz a peritru past. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. 72). eu tetma adaptata. se cont. unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig. eli orificiul este prea Iarg. Dimeusiunile orificiului slnt. Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc. biheroriul se poate tncalzi : fie intr-o baie de a pa (fig. Se folosesc modele care se pot intoarce. fara putere. lntr-o cala cu a clocot it a (se sparge biberouul). Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa.a bine. Mai ttrziu. 69). eu ajutorul unei perii speciale. pentru a fi clatit ulterior. pentru ca sa Ie dispara mirosul.rarea rului de diaree. dar rezist. mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun. cind va ave a timp.e mese .a mai hine la sterilizare '. In acest scop. laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. ca un deget de manUfia. putin lateral fata de virful tetinei.inele din silicon sint rnai scumpe. 70).a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit.. Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I 271. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat. rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat. La fieeare tetina se face un orificiu. daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil. Apoi il va clat. tetinele noi ii st. aliment prea cald.. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului. po~rivite at unci cind. insisund in special la regiunea de sub gil. tnseamna Fig. (i9 - Sp(tlarea blher-onului. scos de Ja Irigider.l) ~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un.iei iji evitarea eonstituie conditii Imholnavirii suga- Dupii [iecare masii. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult. Pe sugarii prea rnici. corects a biberonului ~i tetinei igienei alirnent at. [nciiizirea bibcronului.Doua modele de tetine. 1'12 Fig.

. prin metode chirnies. Dupa utilizare. . introduce in gura sugarului (fig. ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. Ierit de praf. Nu sevor mai clati cu a pli.artificiaJa se spala. Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman. . se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie. pediatrilor. cu largirea orificiilor.rate cum s-a arat.Indemlna. Daca orificiul rezultat este prell. tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~rsit. in vederea cresterii durabilitatii. iar hidroc. Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil. Tetina nu se apuca de partea care se FI:g.Adaptarea tetinei Ia biberon. mai hine.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat. Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill. 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne : 109 fiim1i de grtu 109 malai 109 fu!gi de ovaz 109 pe. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart. Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid. 1 linguritii de ceai aproximativ 1 lingurii mare (supa) aproximativ 1 pahar de yin aproximativ 1 lingura mijlooie aproximativ 1 ceasca de cafea aproximativ 1 Iarfurie de . Pe Hngii acestea. b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus. solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. 73 . timp de 25 minute. griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale. cintiirire. tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat. mare (de 3. se vor spaIa odata pe zi eu apa calda. Se clateste bine. preparatele industriale stnt de buna calitate. inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. 73).smeti pisati 10 g gns 15 g fiimii de orez 20 g boabe de orez 20 g zahar . se va folosi un biberon. Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric. clatesc de mai multe ori ~i se fierh. Intr-un loc anume destinat Ill. Fierberea zilnica duce Ill. 0 b 1 e e ted e mas u rat . Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill.uat Ill. seara totul este steril. Tetinele spalate Iji past. pahare . Pentru a Ie cruta. Dacii nu pot fi alimentali la sin.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat.calda. Ill. numai ca 0 solutie de compromis. Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac). boreane).fiert Intr-o bucata de ptnza.arbonatele (Jactoza) in canIIta te prell. se acutura pentru a se scurge toata apa.aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. Vesela poate fi sterilizat. se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa. dup a utilizare. $i mai eficienta.a. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere.a precisa . In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele. este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti . mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid. Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. suprasolicitarea organismului (diges135 . mai simplu.In cantitate prell.daca este posibil . Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza. Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate. Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia .produsele dietetice : flacoane sau cutii de medieamente. ' Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat..a eu apa proaspata.edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat. pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte. nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli.oala sub presiune). se va adopta. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau. uneori. mai Int. . mICa. urmatcarele unitati de masura. in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim. eel mult. . In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i 134 timp susetele.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna. 272. degradarea treptata atetinelor. In Iunctio de suhstanta Iolosit. In timpul zilei.a alimentsjnr. se zvint. pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o . apoi . proprietatile IIi calita\iJe blOlogl~.iile IIi experient~. cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"). tetina se spala imediat sub jet de aps. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi. Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!). in lipsa acestuia. .administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul. se pun Ill. larg.li rece.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca).' se . Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i. Dup~ folosire se . Nemodif. S t e r i l l z are a. de aici se ill. 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun.punctul urmator). nu se va amesteca eu vesela restului familiei.a.a}.pI'oc. Vesela poate sta ptna: Ill. P1ntl.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine. apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit.supii aproximativ ln medie. inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}idaca au mai ramas resturi de alimerite.5 ori). ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura. plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. sau. la nevoie. au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve). Ill. Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. Conslderatli 5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1 generate asupra allmentatlet artificiaJe Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a.icat. nevoie. a) Dimineata. se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill.le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt .treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. ~73.~1 C i n tar 1 t.

apetitul si preferiruele sugarului . Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului. laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului 277. . DidZog intre mama yi cudrele medicale. A d apt are a in d i v i d u a I li. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa. pe ltnga steriIitatea garantata I}icompozitie constanta.1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. eu.).ate.lihrat. In preparat.a. o.ial-ndnpf. la nou-niiscut si ~ugar. faina rumenit. in cai de mare dubiu. mal ales In cursul c[lJiltoriiJor. gliadina. valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate. In ce mai compJexe .ionll. cantit. . in die te tica traditioriala clasic. Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle . a) Prima forrnulil a fost la. amidonuri. . cu respectarea riguroasa a .enia in cas a. Pre par ate i n d u s t ria 1 e. fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte.gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ.rii de noi CUIlo~tin~eIn materIe de nutfl\.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ. rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia.a prin mucilagiu sau fiert. obiceiuri culinare). ale fiintei umane. cu riscul unor tulhurari grave. zearnil.-a ~. Prin diferitele proeedee industriale. dar mult corectate calitativ.parate . ff!L~ de porumb (eel mai potrivit. bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. "Z a h a r are a".ptele condensat. Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). Dimpotriva. Acest adaos g·a facut prin orez. (comb~t~ tendinta la dl. pe Pentni a fi [olosit tiirii riscuri. filrll.ate si adapt. Azi 5e r.a).nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere). 278.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic.. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent. 279.le. 275. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana. ~i punctele 267. fawa rumetuta (care aduce pe !l.adaptate ~i partial adaptate. ' Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC. singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278). eu sau farll. D i 1 uti a. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta.ele moderne (adaptate) s.si mai ales eel m ai ieftin. D e g res are a s-a folosit. zeamil etc. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v.a fata de laptele de vaca.pte In pulbere ("pra. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz.ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza . deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. mediu rural sau urban etc. acid citric etc. d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. ~oal'te rar J~ sugar. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor.. cu scopuri prop agandistice. frigider.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent.gradul de instrue/ie ol parintilor.a de 68 gil in laptele uman). ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat! linga Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. d) sarurile minerale mult scazute.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net. e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic. A c i d i fie reo. Ca linie generala de conduit.a. Nu exista un regim standard. 376). Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri.tie. in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca.at sau suri'icit In diferite subst. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net. Similac). dar usor Iaxativ).f'). 274.Iapt. iill' mai recent . Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent.zi s~ preparll. socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare. . sezon.itial ChI mice.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de. pe criteriile clasice.pe masura achizi\.vreun inconvenient). . (_)data ~u progres.) vitamlne" l'ii unele minerale (fier).tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care sint.are..se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale. Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca.. asUel Incit astll. adaosurl de hldrocar· 136 137 . acidifiat san nn. . Este absolut .a unor pre. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.Acest procedeu este total contraindicat. . ' c) Alte preparate de Iapte.posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit. Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll. metabolism.regulilor de igiena. Prin aceasta metoda simpl~ . de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de: . 277 bis. care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave... (acid lactic. De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu. dill ce. dextrln-rnaltoza.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri. .. marnele socotind ell. gluooza.. b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz.digerat. c) hidrocarbonate in cantit. Cum se reaJizeazll. .? Se porneste de la laptelo de vaeil. In lume mai multe sule de produse. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll. v bonate [zahar. rll.necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez. socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. se ra cere sfatul medicului I 280.ura de faina (orez. dezechi. S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori.ecornandll.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv. curat.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt. Diluare a este prima tent. ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. 276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve. A?csta se prepara din lapteJe de vacii. u~or de rninuit.ar~e).de vaca fai. denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). Iactoza etc. b) lipide egaJe cantitntiv. integral. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. s-a impus si a ramas zah~rarea.

. dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti. cum trebuie sa procedeze.la suprasolicita. este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6. Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese. Oferindu-i lapte. mai putini . Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame.tn\elesui ei. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. Dupa v irsta de 3 saptamini. laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca. S-a dovedit ea 0 mare parte din . care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza. nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. fierte trnpreuna).e treptat..sau de anason. Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare. datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%). precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman. Nu sin.. orarul nu mai este atiide rigid . ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii.-~-------- .-~. apoi din 3 in 3 ore.30. In cazurile foarte rare. . 281. pina la urmatorul supt (sau biberon). d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. Are dazavantajul ca. Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g zah ar'. iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini).este adevarat. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. Preparatul babeurre. Chiar daca nu suge nimic. iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. ceea ce implica riscuri mari. ratia de l. Semnalam. Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa.numai o parte din biberon . iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore. necesare adaosurile (zahiir. iar din a 3-a saptamins. cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi. 8.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze. acidifiat prin Iermentatie naturala. . digestia gastric a fjievacuarea stomacului. se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul. ~~. sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere. Daca suge putin . Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. de ehimen . cu urmiiri nefaste la unii nou -naseuti. 9.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care. foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta.rea func~iei renale f}i la retentia de apa. Ceaiul poate fi de musetel. dar dezechilihrat ealitativ. Dupa nastere.30). Pornind din primele sapt.. afara ("sa eructeze"). III tndulcit. prohabil ca este satuI.se satura ~i creso in greutate cu ratii mult mai mici. el va suge numai aut cit Ii trebuie. spre deosebire de cea naturala. ~i pare sil fie I. acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste. mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. Altii . cre~terea ponderala este mai prompta. mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna.30. se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini. 244).~•. s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat.ntr-o stare de sanatate 139 138 . nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere decit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. In marea lor majoritate (unii de la inceput. Ewerbeck ~I E. Daca suge mult.amlni cu acest sistem. Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide. ' In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass. are loc dupa 3-4 ore. Stomaeul este plin dupa un prinz. cu surori dieteticiene experimentate.30. 14.ia naturala este cent. se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%.30. .inainte se fixa C8.d proteine. se ajunge . 283. de-a :indul. a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna. (Vezi 91 punctele 243. de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi.no~-nascuti se satu. 12. In t. odinioara impusa sllgarului de la nafjtere. dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor . este necesar sa-i faca un program. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural. 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame.i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine). men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa. Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4. glucozd. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte. e Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a. sau [ainuri ). prin conlinutul mare de saruri minerale l. Chiar in spitale. chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul. Practic. 23. singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi.ra. l?entn: a realiza aceste deziderate. din cauza continutului bogat in lactoza.apte ~i numarul de I?ese. Degresarea F. Mai. AUt sugarul agitat cit 1}i el somnolent nu "trag" bine din biberon. scaunele slnt mai bine legate. m e uta tar t if i cia 1. Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml. 20.9i adoarme.>ropiat de 1aptel~ uman. Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral. se poate deduce ca atit a avut nevoie. 21· 24 sau 5.Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului. fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. . Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial. ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana. ani.30. doarme 3-4 ore. atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I . N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. aparent capricioase. de cite ori cere. 11. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. la incepu. la inceput. Normal. realizeaza un preparat mai cornplet. ci In functie de nevoile personale ale copilului ei. in care alimeritat. -. 282. in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. 17. daca nou-nascutul se trezeste. trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI.30. de asemenea. Pastrarea implica unele riscuri.5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa. 15.. b) Lactosan-ul. apoi se golest. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml. Daca nou-nascutul continua sa doarma. la oricare din preparatele de mai sus se poate face dilutia cu apa de orez 1-2%. Schmidt).in unele cazuri . dupa 0 masa integrala. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate. Probabil se va trezi 9i va continua suptul. Ptna se obisnuieste cu acest "proces". 18. Se lnttmpla ca.

din a treia lun~ de via\. in laptele matern exist. deoareee in laptele de vaca se gase:.eficace. ~dministr~rea zilnics. . Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile. Once singerare. tomat.sugarul sa refuze ali140 289. VOl' ap area semne de rahitism.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt.a 0 serie de substante de protectie. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200.ele praf.:i dur ca un zgirci. V ita min ~ I~. ?uy~ ultim~le cerc~ari. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt.a vit.:r-l ~I. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a. Devenit brun-negricios :. cit 'fi in cea naturalii [rnai ales). plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere. Af)a cum s-a mai spus. care irnpun ca regulile de curatcnie :. daca se respecta regulile de igiena. copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii. ace ast. in sflrf)it. subponderalii. cit :. copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema. disciplinatn. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr. Daca bontul este zemuind. Prevenirsa r. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama. in cel de vaca 9i in 1apt. Nevoile. daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a141 . Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . 284.allltlsmulUl se.. etc. alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii.a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului.are la sin. 286. corespunztnd fiziologiei organismului sugarului. Vitamine Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A. . in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u. vi~ine. Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars. care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. Vi t a ill ina C. fructe de padure. iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient. se eurai. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare.la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s.ltiili la alimenuuie.at artificial. C. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). alimentatia este corespunzatoare. 288. 287.e situeazji intre 400 ~I 1000 unitat] vit. zarzavaturi: morcovi. mere. nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare. " Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere.e. tnsa. din diferite motive. Normal. ' A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut. iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe. struguri. ci numai doza pe 0 zi. mai manifeste la sugarul aliment.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i. fac ea . rOlleai. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su.:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. vitamina D inca din prima saptamma de vlata. at a Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrnisub forma de injectii.' sugarul are n?voie ?e. Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare.de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat. va face numai sub control medical.) 'sub forma injectabila. .:i in eel de vaca.) nu este necesar un ad. uncori mai ttrziu. 9i dispare in cuta ombilicului.' trehuie consult. • Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie.at medicul inainte de a se creste ratia. contrar indicatiilor medical~ reprezint. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C. acest rest cade dupa 5-8 zile. apoi cu alt.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului. crestata in prealabiI pina la jumatate. nistra Igiena nou-nascutulul mentatia..amina D pe zi. se trezeste dupa 2 ore.irziu .:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart. Prematurii. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le. varza cruda etc. In preparatele de lapte adaptat. normele internationale prevad un adaos de vitamina A. In can c 1 u z i e majoriiatea. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne.prin gustul ~i mirosul lor . . acest interval de tirnp este mai lung.aos de vitamin a C. af)a cil. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z 0 are de h ran ire a no u-n s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l. de 8-10 ori in 24 de' ore.i. pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale. D. Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. ci va fi consumat in gospod arie. E iii vitaminele din grupul B. piersici. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic. Daca Intr-o zi.lt de st. oor primi biberonul la intervale mici. Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const. nici sub forma de picaturi. se va incerca sii se continue ciioa timp . Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale. Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta. mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi..a. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ).i. adesea. formlnd un fel de pllnie mica. S-a constatat ca.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii. care prezinui dzficu. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat. se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate. mai t. care lipsesc in alimentatia artif'iciala. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte. avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa.000 u.a. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart. Daca In mod constant plinge.iincioasa. este narnulturnit dupa rnasa.ele de mama.a insa un risc.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni de viata. ' 285. . este mai .bunil.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii. in special cind. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C.

de iniectie. praf. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare. se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. se continua pansamentul ornbilical plna cind plaga este perfect uscata.. santurile de dupa pavilioanele urechilor suh. trans~iraii~.Itll. pentru a nu raci . nu se sterge in sensul strict al cuvtntului. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica. determina. iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate.ii (alcool. un unguent pe baza de talc.se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale a nou-niiseutului. avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore. In ccnt. eatifelata. Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile.urina. se . se murdare9te In perma~ent~.rs dill nou pe spate.:roi).h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor). Iasa se pastreaza. septlCemle). Se va evita orice manevra hrutala. tractiune etc. santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor). . trebuie shimbat. In g r i j ire a pie 1 i i n 0 u . Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent. se face toaleta ochilor. ~ . lnuinte de a se pudra din nou eu talc. v~selina . Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament.dezbracat partial.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. Dupa aceasta. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c. Pielea. dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. crapaturJ. a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p. lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig.se f~ce zilnic. in."usuea" imediat (adioa se tamponeaza. In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina seama de urmatoarele: ' . sensibila.a eu Sulfatiazol pulhere.simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l. se va anunt a imediat medicul. pe piele se depun ~came. ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras. dupa scaun.a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi. intepaturi. la mvelul e:utelor ple. 291.a sau "beliiioare" lnvelite In vat. arsnri. In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita.supra 0 fa~a.P ~ r i a Ie.. Unguentele ~I pudI'ele '. Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat. r.Pansamentul ombilical. a lezl. deoarece Iragilizeaza pielea.este cul cat eu fat. sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate. chiar ~i eea acoperita de scutece. urechilor §i nasulUI. Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. va apela la sora de ocrotire. intoxicatii).e into. de resturile de pUdra sau unguente. 290. arSUI'I). Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa.. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa oxigenata). Daca plaga este curata. Pielea dID unele regium (gtt. prm depunere de praf (miinile). Scutecele murdare sau aspre. ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi. dar nu cu tampoane de vat. mernbrele inferioare fiind acoperite. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale. se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz.a in sus pe un ce arsa! CUT'at. Est. sugarul devine agitat. Peste zonele de piele descuamat. plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie. prin Indepart. plna clnd dispare once urnezeala . 292. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul. daca au aparut elemente de infec~ie a pielii. eonstltu.a.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective. In{&. • La sfll'9it dupa ce a fost infa~at. pe linga de~eurile propriului organism. In cadrul toaletei zilnice.inuare. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. . evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. si. . r~comandata d~ medic. sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina). zemc:mde. este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos).nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se gasese in casa. daca nil sint indepartate zilnic prin spalare.su~arii. oxid de zinc. In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel . iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire. ocolind regiunea ombilicala.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll. anusul~i). ap. celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. furuncule. de 5-6 em. T?ate ace~te~. se face cu apa.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese. ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira. Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul. zone le expus~ . Sugarul .atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a.:ine de prisos. In strat subtire. .area stratului de grasime {protector}. 143 142 .onfectJOnata dID lenjcrie veche.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical. eu alta manulla inmuiat.tlIcrobl.n s cut ~ 1 u I . Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei. pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea).· ". flegmoane.ea p!elii. datorita pericolului Fig. " Este de dorit ca falla ombilicala sa fie cit mai elastica. datoritii formarii unui granulom ombilical. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint. t . in farmacie sau pe la pl'ietene.~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic. jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical. VIOlet de gent-lana etc. cu sapun neiritant.lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe.fecalele ~i ehiar . dar va fi plasata suficient de ferm.umlor de Intertr:~g. iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala). Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical. iar cu a jutorul unui prosop moale . prin miscai-i fine. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului. eventual. pansamentul de. apil 9i glicerina. . ~ Dupa eaderea eordonului. a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. 74 . Te h!1 i e ~ ~ it i i . 74). Dupa ce se fierbe 9i se calca.). iar dupa ce se spala se VOl' usea bine. se curata bine regiunile sapunite.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale. ci numai cele indicate de medic. nu se poate odihni. baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut. lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii. nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus». zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale.s~rurile ~i~. Pielea n?~nascutului este fina.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii. m9.) pot fi diiuniitoare (irita~ii. Uneori se rnentine 0 secretie usoara. a Curata:.

atit pent. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila.de baie. abcese. Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. B) Pre gat ire a b a i i. se curata u90r. f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat. Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie. se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn. Se va inspecta pielea.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). aceste tampoane se ard ulterior. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat. . eventual lncalzite in prealabil. recomandata de medIC. sapun "pentru copii"). din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse. pentru ca totul sa se desfasoare fara grabil. in ceea ce priveste senzatia de curatenie. Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita. se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat. pentru fata. dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. Obiectele numerotate de la litera b la n se a\. la indernina.ru mama. cu apa calda curata pentru spalat Iata. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina. n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. din font a emailatasaudinlemn. In caz de eritem fesier. Inainte de a incepe haia sugarului. perfectii curatenie. se vor pregati. b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis". deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas. care Ierrnenteaza . este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. insa sint scumpe.:aza intr-o poziiie. adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie. care se pastreaza intr-o savoniera. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie. stabila 9i comoda pentrll mama.. insemnat.aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. daca este uzata. jachetica. la eel mai mic lucru ce pare anormal. tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I".:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic. din tabla zincata. A) 0 b i e c ten e c e sa reb i i. i) Lenjeria pentru sugar (camasuta.nu imediat dupa masa. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei. cit si pentru sugar. cu miscari foarte limitate. sint mai usor deplasabile. In timpul baii.t trainiee. se poate intretine intr-o stare de. cu 0 capacitate de 32 de litri. scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara. Daca sugarul are 0 infectie outanatii.9i Iavor izeaza formarea de eriteme.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie. Credem ca int. va putea avertiza la timp pe medic. deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate. priceputa. ingrijirile parului.:i ferestrele se inchid. Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica. care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i. Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. se eurata greu ili nu poate fi fiert. de asemenea. "pudra pentru copii". 0 cad a mare 9i a:. m) 0 forfeeutli pentru unghii. ceva mai aspra. cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului.Baia de curiuenie 293. Aceste obiecte sint: a) Cadita (albia. in asa fel ca haia. Timpul necesar pentru pregatiri. pentru ca poate varsa . Scutecele. iar spalarea pe cap o data pe saptamina. miscarile. fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. pentru spalarea corpului. Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele : .se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte de a se trezi singur de foame. mai ieftine. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. Cei mai multi sugari. in oarecare stare de contracturii. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa.) sau un ccarsnf de baie cu un coli. adica ora 9-10 dimineata. b) Termometrul de bale e) Un vas mic din material plastic. infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic. puse intr-o cutie. e) Un prosop mare de hale (plusat. Baia zilnica reprezinta.a.i pieptarasul. • . La noi se gasesc cadite din material plasl lC. camasuta \. respiratia si.:ezata prea jos este incomodii.Bai~ele smaltuite sau emailate sin. In afara de mentinerea curiiteniai. furuncule. cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente). iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit. a d) Un servet de toaletil dintr-un material moale. prezint. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :. In mediul rural.a. mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. obligind-o pe mama sa se apIece prea multo 144 10 Mama ~i copilul 145 . i~1petigo). in plus. Orarul biiii. Sugeriim sa se procure 0 plan:. k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat. Usile :. talc). vana) poate fi confectionata din material plastic. toate obiectele necesare.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar . . baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta.a. g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea". p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului. j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. un prilej de intimitate. Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt.a de pinza curat. baiia.sugarul nu va fi flamind . B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct.:i apoi se clatellte ell apa caJda. Nu se va folosi amidonul. baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora. Baita se a:. Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile .

Pentru ca masuraraa sa Jie corecta.ie se sapunesc : spatel~ (p.ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind.e. se cura~il.lzata. J. .cae. pie lea se frictioneaza usor. La fe l..]. Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. Fig. plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire .a .u sust. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e.1! a~a. sugarul este luat in brate. cu exceptia fetei. Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at. Aceasta .st. a capului se spala de 3 ori pe sil. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul. care nu se mai folose~te la restul han.st. . §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t. sugaruJui in bale. Iata lateralil.ri~ afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R. iar mama ~e poa~. f~Josl de ambe]. Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa.de JOs a abdor. de 3?-. compresa umezita.tura indoitil. subsuosra. b) 'I'ehnlea a Il-a. artlle sapul1lte se.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite. c. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri). care se acopera cu un incalzit. In decurs~l amlor.ea d_reapta. Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila. mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot.numlta .ie.. Jala . stinga a corpuJui..antltate de ~pa rece.oua este mai practica. pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri. . m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti. Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto. se Inlatura cearsaful.titii special.later~la dreaptil.dreaP. care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd.G. urechea stingi'l' si gitul. sau in infuzie de musetel .: i unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara. In timpul sapunirii. unul cite unul. tnmuiata in prealabil in apa curat1l. mvelesc repede eu ceaq. usor labiile vulvei ~i se trece Incet. 75 .nu curge apa din ea) 9i bine sspunita.m~ ~a ~u ajunga lit o(. D\lI!~ citva timp. Fig.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger. Am. la urma se ~apunesc zona. fesele fii. Spalarea fetei anterioare a corpului. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului. in prealabil inmuiata (m apa. iar rufaria murdara se pune in gil. in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern.-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.D. reglUnea anusulm. . S8. . Pentru caditela din m~t~rlUl plas. ~deminare.ma_Ia fjol:lun).lenului.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii.h:: ~e . sugarul care este dezbracat si lnve li t singur scu ten IncaJzit. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da. _I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei).~lm cad:l.s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn. termometrul se cufunda complet _i. .). Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat. iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra).). a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa poate fJ In~elatoare.mered capului sugarnlui. prin rniscari delicate. sugarul fiind mal P. Dupa ce a fost sapunit complet.::bl!lC). 75). a corpului. bratul fji mina dreap!a . avind grija ca spu. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda (imbibata eu siipun).aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare. S_:Liebe.tehn.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita . organeJe genitaJe.e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie. de mfa~at. nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute.. acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea. la sfirfjit. tel.Introducerea sugarului In bale.36 C pentru eel mal man.Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie. abdomenul (pma J~ ~. DUl~a parerea no~s~ra.leata pregil. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun}. 76 Pozitia . Silver ~i Kempe.. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei. Daca sugarul este murdar de materii feeale.i cu apa. . Apm .e miini.a).acopera capul ast f'el sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. B. se 1ndeplirteaz1l. . Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os. subsuoara.pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll. ir: a) pe masa pune 0 cearsaf intr-un Prilll~ t:hnieii. in ordinea In care s-a facut sapunirea. Sugarul II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(.pt1imlna. C) D i. hratul ~i mina st:n~a. stoarsa (pcntr~l . dinainte inapoi. femperatura se masoara cu un . H~arer etc. picioa- 146 l()* 147 .pu.nuJar:na de caucruc sau de material pla st.inda necesara pent~u 0 :. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~.termo:netru de haie. Cu mina . peste care se tlfjaz8.. Tehnica aceasta se poate folosi numai plna la 5-6 luni.nire~ ~. _ Spack. in ordinea urmatoare:_ ureeh. crestetul.tlc.. aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. Pielea paroasil..ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl.l1lea a d. {antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia.) se . !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it.

.-. Sugarul sees din baie este invelit in oearsaful de baie.orit. bune... circulare.. baia poate dura 10-15 minute. vSe folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina.ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap".le.' J...91 2-. ..en\. .....:.. se intinde un strat subtire vdev sapun pe t?t.. regiunea genital a ~l eea Iesiei-a se ~pal~ la . In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.>....a «..~..~::.$tergerea" copilului dupa baie.. _•. asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. 77) .J".w.. :ar alt.ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a. abdo_menul ~l membrele inferioare. La acestia. Este foarte Important ea plel. De altrninteri. D) $ t e r s u l (tamponarea). dar farA ezitari../Y fetei dorsale.' - . La sugarn care au depasit 8 luni. in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala. 79 ....·~-.. in speeial la sugarii miei..a cit mai mult posibil.. git. spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a.. 77 Spalarea . in prealabil inealzit (fig..orul cu siguran~a.-••.-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua.urI?a. l:a Ietite. "'. dat."~"""". Chiar daca phnge.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll..:. dar niciodata brutal.. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa.. Spatel~.' \.·· \\ \ {: "<T~' y/. . avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI.ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg. se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs.rele sint l~sate liber..:. sa execute toate miscarile 148 \)r~ ~~-.. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i.. Pedalarea in apa eo mare plaeere.a vreunei greseli care I-a speriat. l\ .. \ ::.... Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l) '!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' .baie? Unora dintre sugari nu le place bal.. . v L~ sugarii mai mari .. oriee sugar agreeaza cu timpul baia.::. dar sapumta bine.. eu infeetarea ulterioara a aeestora. El nu trebuie . avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului..:. ... git. Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie.:. . """""S'Y \ ~~~ t··~<. se ~irr:tav~esigur in apa. gitul. Soar pu~ea ea sugarul sa.9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep..ntebratul stin~. pentru ca sa nu-i fie frig.a de dusul eu apa ciilduta.: •.-. minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. Umezeala [nlcsneste formarea de intertrigo (vezi fig.:t. ........Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii).sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe.ea c?pului sa fie bine curatita.r:ele. co:pul.."~""""". se cliite~te' apoi imedi~t). (fIg. bine stoarsa.a. la lll~ep.e cort). Toate pliurile (cutel~) pielii (axile. I l \'''''' Pig. 149 . ":.. axilele ("subsuoara").. Daca totul deeurge coreet. . deoarece exista pericolul transport. baia de curatenle poate fi urrnat. membrele sup.: ". Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie .. . Se clatesc imediat regiunile sapunite.~. La ...:~ :...----"..."".:..:.. durata ball se poate scurt. Baia este u~oara pentru mama Iiiplaeuta pentru sugar. pliurile de la c.I\~·". I?e fapt.marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa..i: /f .erJ?are~ tOI'?cele. \ \ . ~..cit mai se~rta.ul. spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor.:-..a ~l de virsta sugarului. miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept.ramine libera pentru a spala sugarul.. ~ir:a dreapt~ .•••:. 78 .lacute. 79). Cu mi~car. organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc. in mlini.a formarea crustelor. ~ Fig. la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5....• y r .. 76).w. sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun.oapsele sugarilor grail!. Mama trebuie sa alba mdeminare.._ .me aeorv~~ ? grija deosebit. . cu blmdete. In continuare . zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at. daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul. pentru a evit.. regiunea Inghinala.. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl. Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d. sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.«. sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut.. (ni~iodatii in sens inoers ). dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. ' Ur\:le ma. cu care se sa~une2te (Iig./. " 't~ Fig.i fine. 78).l . In tot cazul.

prin iritatie locala.Curatirea urechiJor. 295. Cutaden sau Jecoz ino.duta. La sfir9it se va tampona cu vata uscat. mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare. folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rnicoze cutanate"). oparit ~i zvlntat) acoperit. la glt. Recent. Dupa ce este spalat. perineul ~i fesele se ung. la sugarul mai mare se cura~a zilnic. dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile).. in aXI!e.. sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina.coeoloa~e de pudra irita pielea. 150 De aceea este mai bine ca. care se zgirie pe fa~a.R. Pe~ntru_ fata se Ioloseste apa ciilduta. Inca din primele zile dupa nastere. se pot confectiona ni§te manu§i fara degete. cit ~i santul retroauricular. 1~). e) Curatirea ureehilor. tampoaneloJ' de "at a rasucita. se vor spala miinile de mai multe on pe zi.~e t~lc sl. In eontinuare. pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii". subtiri. Fig. Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie.. ca sa fie totdeauna moi. Dach exista se~retl! ocul~re purulente. ~e. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului.mpla.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~tifon ~terll) sau vata.a.E) P ~ d r l!.L. To a let~. pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura.e inguinale. viscoase sau orustoase in nas. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat. plica (cnta). 82). 91 0 rnanusa (alia de~it pe. ace de par sau alte obiecte asI cutite infa~urate in vata. . iar cele de la picioare se taie drept. La nou-nascutul trecut ' de termen. Ia tara. pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. en virful rotunjit §i hine ascutit. pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur.ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc. uscat. unghiile depasesc virfurile degetelor. scobitori. priI~ mtermedml. eu ulei Iiert (eel mal indica t I).j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat.antibi?tice .sau Cl: cortizon. lnmui~t{\ in apa ~al. lungi. 82 . care se leaga la articulatia pumnului. se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert. sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici. dintr-un vas pregatit In aeest scop. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin. oc'hii sau nasul eopilului. Nu se f'oloseste sapunul. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig.ce. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile. b) Cll!atirea llil:. ?otulUl 91 cea a gennnchilor. P II C ~ . se vor curati Pig. fal. se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r. 81). indeosebi pe fata. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite. obligatoriu inainte de mese. se~ inti~1pla C? in nas. ~ecl~Il1ieaZ~stranut 91 secretle nazala. sa ramina fire de yata care.sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user. un fel de saci miei din molton sau din pinza moale. in strat subtire.rl ce se spala. sugarul se poate zgiria.oarece fermenteazi'i.1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui.a ~i de a mic~ora . s.larea oehilor. 80). producind leziuni ale pielii. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic . Se folose. eu ajutorul unei pile fine de unghii. . In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri. In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage \ user in sus §i ina poi (vezi fig. exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. 81 - Curatirea nasului. au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale. care pot determina uneori infectii grave (furuncule. l!nguentele eu . bine toate cutele ~i curburile pavilionului urechii.a atlt pavilionul urechii. Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon. pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas. Regiunea oulvart: n. Unghiile nu se VOl't. Pig. 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic). .sc: pu(~ra . Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor. In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele. Nu se . La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra. pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl'fa. a) Se incepe ell spa. S-a u cit at cazuri de sufoeari 1a sugan.a sugarului fiind Intoarsa spre ochl. unghiile se YOI'cura~i eu delicatei~. fete i. 'Sondele sau pensele se folosesc "numai de catre medicul specialist O. pentru a zvinta orice urrna de umezeala. " 294. Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. in unele locuri. Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt. de. Seara.cu rapiditate.aia prea scurt . 80 - Spalarea ochilor. La sugarii care incep sa se tirasca. Se prefera 0 Ioarfeca mica. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente. 151 .u se pudreaza. S-a dovedit ca. La sugarii nervo~i.e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala. mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. etmoidlte)~ Mal mult. Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile. Cu tampoane bine rasucite.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor. Daca unghiile sint prga mari. deoarece micile . . Jecolan. tnderntnare ~i bltndete). t n g r i j ire a u n g h i i lor. care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. se patrunde prin mifjcari delicate de rotatie in conductul auditiv.

uteee. Tehnica infa/jatului. Dupa aceast. pielea capului se va unge. este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului.esaturii. smt urmatoarele : . eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect. Fig.1 (fig.\ J . urechilor ~i unghiilor faeuta. ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ.arii. .a. pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre. Daca pielea ca pului este prea aspra. I mbracarea t.scutece aspre. ~. _ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa. scu~eeele exterioare se tndeparteaza.a inainte de infa§at. fie consecutiv apret. Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern. 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. capul se va spala eu apa §i sapun. ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee. scutece.material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului . P' d.folosirea de scuteee imbibate cu urina.' . . In acest scop se utilizeaza. i~ afja fel inci. se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt. nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect. . 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat. rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului. pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par. Irnbracat ~i cu toaleta fetei.nde in ~ire. Mal tirzlU. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala. detergeriti . " •t t a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni)." . care duo la imholnavirea lui. 83). se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos. se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului. .. La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals. bmein\.on.a.aI'e goale.5-1 % (cu reteta de la medic).i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de virsta. eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar.ama~ll\ei.folosirea de lenjerie limpezit. . Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e.ose_be~te de eea Iolosit. rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat. Rufaria neeesara se preg~ e~ e ."". sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio. asociata de rnulte ori cu inlectii. in urrna aplicnrii unguentului salicilic. ~~ V /.• ". .a.osei ("salopeta ). Greselile in infa~atul sugarului. e~ 0 oompresa urneda. In""t " intinde scuteculm. spalata eu sapun. . tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata. virful privind in JOs. dar nefiarta dup a aceea .a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp. bine Iirnpezit. se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere. 84 - "'''''W. se de. Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului.de pudrele aplicate anterior.mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece. Tehnica infil. . ci numai pina in regiunea umerilor. 152 Fig. ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91. In tot caz ul. La nevoie. Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada.•. marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl.) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic. iar in camera temper~tura este peste 22°C.rwara a ~cuteeu~UI mare: Urmeaza scuteeul triunghiular.infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale. ochilor. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta.".iva l . PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli. Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului . . nasului. 153 . useate fara sa mai fie spalato .« '-(f-" h~·.pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare. calcata fji lncalzit. apo~ se'!te~ul mie.ele.Pul descopent..t marglIle~ IUl"superlOara sa. depozitele crust. pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului. indiferent de temperatura camerei. cu 10-12 ore inainte de baia de seara.amtni de viata.ana sau se perie paru].a Ia sugarul mai ma:e. Cind a inceput sa pedaleze.folosirea de lenjerie spalat.oase se inmoa ie. care se poate spala U90r).. patrat (din pinzasau finet). cu ca. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit. el se a9aza cu latura mare ~u . putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii. de jur irnprejuru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor.•. eu perii fini fji moi. uscata (de preferinta afara). indeosebi Ia aparipia eritemului [esier. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a. imbibata cu sapun sau cu m. care se schimba dupa ce au fost mur darite.. iar plicile pielii. numai cu botosei . Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. din finet sau molt.supra se rmbraca un pantalon cu bot. se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I. Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji).rer\"tunghml'" 297. La sugar. fie prin infiltrare eu urina .c~ia liniei (?rientarii) parului.a insuficient. cu vaselina salicilica 0. I .infasatul cu pre a multe scuteee. In primele sapt. care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle. . Clnd sugarul este trnbaiat.s. Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit. pentru a se evita racirea. fie datorita calit atii \. se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. din cele mai vechi timpuri. . tI.296.

:l mare: ir:.... iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .ei se introduce sub aceasta margine. . Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera. ~ . apoi urmeaza Infll. + I Fig. dar nu Urmeaza scutecul mic.. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca). Fig.Tehnica !nra~atului sugarului rnic. _-. 01 . 8.-. pentru a nu forma cute. jar coltul carna~ut. Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em. 154 '155 . mijlocul scutecuJu~ triunghiular.ti ~i eama§u~a. Coltul de jos 11. 86 ~i 87). 90." .eopil'. avind grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului.. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine. astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill. L~ ! ~ ~---j . pe abdomen (Iig.Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'. Urmeaza infli~atul propriu-zis. 86. Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa. patrat .. marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite... Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. 88)...Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll. fiind astfel bine Iixata.9.ica s~utec. apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma .# .. 88.~lise trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg. deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii...87 .. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap.1cutecului triunghiular se trage !ntre picioarele s sugarului In sus. 89).. 85.llui 11 trage afara.. ~cum sa apJ. apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga.~atul.. iar coltul din stinga spre dreapta (fig. Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar. 85).

virtu I picioarelor. . ~i eritem fesier.i" 9i "clZmuhi. sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus. . Sint absorhante. vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala. 299. Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene . Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int. schimharea este obligatorie. asezat in colt. se pot fixa de-a lungul corpului. sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit..e. mClOdata pamatufu!. aceasta se amina ptna la trezirea lui. Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~. Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa. Dupa scaun. cu eritem. in general. avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii.i.un alt scutec de finet. Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate.!ri. "manUl. schimbarea se face de Fig. moi !)i u90r de folosit.bolnari.rebuie schimbati de fiecare data.at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic. pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at.. deoarece impiedlCa resplra\.Pan~al~?a~ din material preferinta inainte de alimentatie. In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi. dupa Intrebuintare se arunca. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l. pentru a p as !C.ai in ocazii speci~le (voiaj.un scutec patrat de finet. 1'0iieata la cut. . 9£ . toata urina este absorbita la emisie..la plClii 9i reglarea temperaturii. Una dintre acestea est. apoi meat prin tamponare. insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile. ?aciulita. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita". [esier !ji. Tehnica de infi. Clnd lnfaliatul s-a facut corect. P u d raj u I. de plnza . In aceastii varianta.ateste aceeasi ca Ia nou-nascut. Dupii baie. Apoi.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus.. deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. care absoarbe foarte bme umezeala. Se VOl' folo~i nUI}. prinzului.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza.~ E).garii . spre regiunea organelor genitale. in familie iii in anotimpul rece. consumul de seutece este Insa mult mai mare. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t. De asemenea. mama se va ingnJI ca la glt. pe care s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie. . la 298.copll.ins peste abdomen spre spate. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular. mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser. La emisiile 'mai mari de urinii. latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. de aceea. cu ajutorul scutecului mare de Iinet. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind .'i apoi se unge cu ulei. indoindu-se in jos. iar regiunea ombilicala este pretejata. Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g).in pe cOJ'p. Dupa ernisia de scaun . Musarnaua se pune. determmmd moertaa acestuia prin asfixie! 300. Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C. clnd s~gar:ul s-~ murdarit. Timpii urm at.at. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji.' patrat. I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e. In Ielul acesta. i se pune 0 jacheta de lina !)i 0.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta. se evita manipularile dupa administrarea . La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii. Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici.un scutee in triunghi. iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. ptna la spalare iii fierbere. sugarul este mai Iejer infa~at. b) 1nfa~atul prematurului. Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa . care se pune deasupra (cu acesta se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}. Se pregiitesc urmiuoarele seatece: . Aceasta metoda de infar.itea scutece..de. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a.regmvnll van~genitale iii a plicilor. iar umezeala este mentinuta mai put. La plici. la man~ete sau la 157 1'e: . mai ales daca nu este prea cald in camera. Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi.ceas~a.. folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat. se I?oate desc?i. Sealeeele din celofibra slnt foarte practice. iar colturile Iat. 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat..ectia pansamentului ombilical. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele. scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. sugarul trebuie insa schimbat imediat. mea este rece.un scutec subtire. in cursulzile!. favorizind aparitia de iritatii 156 La sugarii cu tegumente foarte sensibile. . pielea se spala cu apa calduta !. iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl.e" dm vata. eve~tual. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). pentru ca sa n~ se ~a. Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil. peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit.. atune. .. 91). La fiecare schimbat . se renutuii la musama. in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor. -.. se impune prot. nu trebuie uit. pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat. ea. .. pli:nbiiri). Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen.erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl. dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des.i.ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut.. ca]Jul. Schimbatul sugarnlui su. S chi mba rca r u far i e i ~ a s cut e eel 0 r se face dupa i baia de curatenie si. .

eala. Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns. bme in~. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf.a. In timpul iernii. nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa .peste boneta ?ev bumbac o caciulita de Jina.scutul. iar membr~Je inferioare rarntri cal?e. avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm. pe parte.nivelul IiInurului de la caciuli\>li.. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere. tar !n~r-o etapa urt. i~ sch1m~ Sl~t eal. 158 b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv.a ram!n~ descoperita.d~ca sugaru~ devine palid sau :inat. 0 piiJariu\.masura c~ . tinut in eamerev constant mode~at inciHzit. capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.inut. .latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres.te t1?ut mal mult Ia gel'. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import. ~a bin~ inveli~. Razele scarelui patrund ~i in camera. iar pe cap i se va pune :. eu parul zhurlit 9i friabil. insorite. doua sticle cu apa caJda. tn schimb. Degeaba este ingrijit bine. daea transpira 9i daca se usuca buzeJe. sugarul va fi tinut. in plina iama.de.e~te frlg sau eald. de praI. . Cele . Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil. cap. trepidatiile ~i legsnatul caruciorului.i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g.unci c1nd ajung afara devin palizi . sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina. Asadar.Fava trebme s.relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora. sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. ell prudenta. In zilele calde. va fi tinut numai 'la umbra. la timp. lumina §i scare.ura groasa de lina. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul.. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e.:rub~te.e (18-20 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. este vioi. create bine. apoi 1/2 ora.r mferJOare.2 . pe . va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III casa.de~arece nn ne putem da searna daca il . In principiu.1'8mea se inealze~te. cu hratele legate sub p~tUl:il:.a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de dimensiuni adecvate sugarului.· Jipsa un_?i sac. c~ jachete groase.amini de viata. In t!mpul Ie:'Illl:.i numai In grajd ram in mid. in afara tmbracamintii sugarului. dar in cantitate mult mai mica. fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu. este schimbat 9i imbaiat.e rezistent la inlectii. cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie. de-a lungul mem~re .risite ~iIsau cu cei imbra~avi prea ~ros (.) doarme mult 9i lini9tit. dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul). Variatiile de temperatura. de frica sa nu "raeeasea".gariv ~or fi dusi afara cu atentie. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte. daca in casa este zapu\.andarea medicului se vor scoate afara 9i sugarii convalescenti sau holnavi. prinzuriJe fiind solicit. sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat. Puii de animale t. in timpul iernii VOl' fi sco\. Cu prudent a 9i numai cu recom. maninca mai bine. a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt. Abia dupa acee a.mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht. invers. acesta va pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina. expunerea la aer va fi oprita. in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute. previne aparitia rahitismu'ui).~ In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata. se vor pIasa In carucior.anta deosebita.i Ia calmarea sugarului). piperniciti. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei. In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau. iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni. pe perioade foarte scurte la mceput. se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor.ms~Ja~ll.deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. jar afara Ia umbra este mai placut.Dullile~i Ie inJocmm eu un Jerseu 0 §: 1 In 0 !l f! 159 ..' . se ofileste ca 0 fIoare. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile. poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala. scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent. iar :fllclOarel~se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig). dar de doua ori pe zi. Sugarul sanatos. . va fi plimbat in loeuri ferite de vint. La lnceput. v v " . lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. Copilul este dus afara nu numai pentru soare. Un copil tinut la aer curat est. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. pina la git. dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS. iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. eu flanele ~l infa~uratl in e piitura. cu case subtiri.i la 8-10 saptamlni. cu cit sugarii smt mal mici .a de 4-5 . Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire. seoatem saeul 9i rnii. nou-nascutul Ia termen sanatos. ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene. EugaruI poate sta ~i l. mi9carile de aer 9i. en stare generals buna.saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput. daca temperatura esle ueste 22° C. un sfert de ora.a. Toamna. iar sugarul a ineeput. e~ o pat. neinfofolit.Jaleze. . in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini. 301. respectiv Ia vtrst. daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare. In mornentul cln? sugu.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe . . fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. vestede ~i plaplnde.rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge. in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer. sugaru! adoarme repede. dar ~int vioi.1nfofo1i\>i") u bonete pc.~J cu CIt diferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare. cu temperatura de 20°-22°C. . Prematurii VOl'fi sco\. E:tista sugari care at.ate la ore n8regulate. sa pe. contribuie \. iar vara. daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te. Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica. este alimentat la sin. . Cind este deosebit de frig.. e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat.ore rnaximum. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli. Sugarul va fi 1mbl acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate. Vara. Bineinieles. in timpul verii.o. . somn pe 0 veranda etc. ~I in sfirs\lt 1. accsti Bu.

t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp. va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina. de climii $i de timpul liber al pa. nu este permisa expunerea directs la scare. chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara. iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii. ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet. de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz. fara vint ~i cea~a. la vint puternic (vijelie). Criterii ~i observarii nou-nascutulul dupa care se stabile~te starea de sanatate a 302. expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus. Dimineaia aerul este mai curat.Daca este 0 ploaie linistit. 0 cama9uta cu mineci scurte 9i daca so~rele este prea puternic . iar la ferestre se plaseaza site. iar seara Intre ore le 17 ~i 20. sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua. ferit de otni. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie. in primele eapuimini de via/a. deshidratare scuta). Dacii familia are 0 locuiruii cu.30-12). mU9te. la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire). sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase .ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine. paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul. sa doartrui. 1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului. dacii timpul este [rurnos. tar iarna . alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt. . Cind se face ohisnuirea cu aerul. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele. exac\. iar in timpul verii .ale . Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara. rabdf'ltori .cu cama9uta. sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at. ploaie torentiala. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta. ceata dens a. prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn. Este un 'adev.unul mai adiipostit. albine. patul sau caruciol'ul sugarului. Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii. AUt in casa."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental.. viespe. numai pentru picioare. cit ~i la sacul de picioare. ajungind sa stea gol la aero Impotriva intepaturilor de insecte (tintari. Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. se scade durata sederii afara. jurul prinzului (10. Pe masura ce se incalze9te afara. ci din spate spre fata. La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7.terllor anterlOare. sugarul poate fi scos afara. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol. sugarul va fi scos numai pe raco are. . I~ munte. daca slnt posibilitati. se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari. apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei. In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri. sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa. fara umbra. pe teras a sau in balcon. De aceea. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta. se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele. tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i.i punctul 231). Miinile vor fi Iasate libere.ate. in zilele eu creme [aoorobilii. cu minecuta scurta). este vint puternic. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia.amtni intregi sa fie ceava sau nor. apoi pantalona!)ii scurti (chilotii).i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?. Vara se preferii un loc umbrit. poate ramine afara de dirnineata pin a seara. ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli.model salopeta . in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate.eu 0 palariu1a pe cap. nu este necesarii . dar insorit. ' starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai daca ceat. daca afara este foarte cald.rintilor. iar in localiuuile in~u~tri. daca este cald §i frumos.a este prea densa este interzisa plimbarea. eu mai piuin praf. iar primiioara $i toamna .a.30 $[ 9. La adierea vint. Daca temperatura exterioara este peste 27° C Ia umbra.La schimbarea vrernii. in. d) Primavara ~i yarn. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. pentru a se putea misca.in zilele sau orele de canicula. cu perdelele sau jaluzelele trase. sugarul va fi ~inut 30 minute in a doua zi. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri. cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.toaui ziua. eu un carucior eu coviltir. . istoria sarciniJor ~i na.30 dimineaia. Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare . PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. cit 9i afara. mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat. de altitudine. cit este linut afara. pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric. Cu cit se inainieazii spre toa!nna..a.de Unli ~icu un sac m ai subtire. sumar tmbracat IIii se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala. La venirea din materni1. din prima zi. de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. Cind afara este prea cald. in continuare. chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat. racoros. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos? Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale . Sugarul va fi imbracat in costuma9 . sa miinince.Iarna. e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C). Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari: 160 .30-11). este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului. dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. urmind ea numai baia sa se [acii in camera.i in raspunsuri.I~l~i piuin poliuu. iar pe litoralui Miirii Negre intre 7. aerului. 15 minute. I arna va fi seos in jurul prinzului. nu prea deasa. in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in 161 11 Mama ~i copilul . apoi. se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol. ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore. sugarul nu este scos din casa. . 1-2 ore In a treia.jrat into]'ogato]'iu. sa fie sc~!imbat afara. Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi.In lunile de t.

de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust.la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere. Bim.are. aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit. gra dului de instructie.or r-arnine mama. A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului.a lul zreut.scutului este eatifelnta si elastica.c. in manuaJe rst e scris err nou-riascut. avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc. 'gradul de educa1. 3) Cresterea zllnlca este neregulata.e pentru copll.ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine.c. cu manevre simple si corect. Exista ln85. In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar. cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are.e rareori intilnit: de aceea. cu calm deplin. este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale. Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t. cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate. fie inarmaii C. in prima luna el crc9te eu 2-4 cm. . Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\. care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«. unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma. daca este agit at . sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de.i. pozitia In care sta In pat.t:~je in grf'ulate. manifcstari anormale). orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis .b). ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii. spala pe miini. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice.esuh~l grasos de sub piele. Acoasta insca mna ea. in aceastd coocii de progrcs. Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat.ica de t. modul cum respira.a. Uneori. toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire.ot. VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat.a. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. subpondera1 sau bolnav. c) La na9tere. elastic.1 prctios obsorvat.de a ~e 0?zb~a:a.e multe luCl'uri despre nou-nascut. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital. ma mei .uri Slgure. pozivia in care doarme.ea nou-nascut. sint necesare cintariri mai frecvente. Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat. nostirue eel mai fin :. ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1. apa!' reaC\ii t recrit. orar.U cutemeinice. absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor. pi t.i spatelui. mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat. Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa.e trnpaturit in doua sau in pa~ru.ului sugarului lnt. cste mai at cnt a decit. e~arnenul Este neooie ca. somn.at. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20. privind atributiiie lor de piirirui. un birou. care. persoane et. cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. un scrinz sau omasa de infa9at.are inca. Pielca 301. 11* . In paginile care urm~aza. in . marnei si sugarului etc. o. deasupra careia se intinde 0 bucat. filcut tot.oat« zilcle acest salt poridera l r-st. topografia Iocuintei . Intre timp. fji variat.r-o zona Iuminoasti.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g.'i c~moa~te n~ul venit.a la.ii cresc cu 750 g in prima luna. rtamlnind Lot t impul Cl1 rl. se inchid [erestrele. b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic.. vigoarea tipatului. credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt.). Li'i~za .ere. a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g. esle bine ea prima cintarire sli. familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a.ului variaza mult de la zi la ({Ita. in marea ei dragost. organizarca ingrijirilor (dot. manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun. baie . Greut. astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. matcrnitatc. dureri de spate.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu. medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a.) sau anormale (in\epenire invinetire. Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat. Se st. indicallile mcdicului.faU:i1!e.ilor din mai multo zile. nou-nascutul. A~a cum s-a mai sl~us. grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii.e situ atiile nor-male (n limcnt. no~~n(!scutul. ell circa 5-10% din greulalea iniiiala. In pract. Est. Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul'. nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici .oare ale nou-nascutulul 9i sugarului. parir:\i. Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat. in mod normal.a t ie . Mama v~ fi atent. Iata .a de curenti). Pe puturile scunde ale adultilor. rnedicul a fost atent la nou-nascut.) VOl' fi adapt. Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate.ie.a de musa mn sau de rnaterial plastic. In timpul cit a discutat cu mama.se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic. 162 303. Inaint. ati: medical crt si mama se ~i i?gl'ijir~le sugarului. pe 0 masa. Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate.r in casa. tululiii sa.i Totul se desfalloara fara graba. Din motive di dact icc. Medicul sau sora de oerotire.organeie aodominale nu au revenit com~let .ura obisnuita. mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. inainte de a (..atilor Iarniliei. pe nt ru a face 91 e a Intocrnai.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj. pentru ca. se faca in zina sos/rii de Ia.c. metodic. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile. Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale. iar peste acestea un cearsaf mar. Crcst. conditiilor materiale ale locuintei. Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme. in prirnele zile dupa Ilflfitere..ate particularit. Pie lea nou-n5.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata. marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat. in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og.!.a. o~ * Dacli existli cinla. ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate. lnainie de a se incepe examenul propriu-zis. necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~. se face totul pentru ca el sa n~ iipe. cu gest. infiiflaL et. ex!sta al'lnonie si intelegel'e. v<'irsaturi ctc. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em. la care participa Loata lumea sttnd pe scaun. lmprcuna eu familia.i inzestrarea sugal'ului.ii individualo.incalzesc mm:LI~. d~c.e .at. tndoit.a din t. wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L. Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc.pro'[undate. Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase.

turgorul este mult • y y i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ).1: a extremitri!ilor {rnii- 0 164 . .1)(.uri : eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare". Ro~eata este limitata citeodat. aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G.. rau suport. poai~ sugera In mod greflit. Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292. de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor. e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure". Sugarul este mal PU\.neaya (9!.a nu inseamrui cii nu. de chi loti Gin cauciuc sau din plastic. regiunea [eselor. la eel c. Depozitele pot fi aUt de masive. cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor.bul e lnstiintat _de mdata med:euL" .sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului .eapJlare sanguine.. Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza. Accast. minuita foarte blind 9i foarte delic:at. nae(Jll~ flammCl~s. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i.estinala sau cutanat.cell. dupa revernrea din maternit. Iie pentru c. daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele. insisuim. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide. Ciud revi ne de Ia maternit. dirnensiuni una sau multiple.~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de 165 nilor ~i picioarelor). 294. dar ramin toata via_ta. un turgor bun Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa. utilizarea de dctergenti prea energici Ill.spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi"). dispare dupa-amiaza). mane vre ohsteuicale speciale.e a tree 111 cit. fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii. De regula. .ll1.a ea nou-nascut. Coni. dlspar Ln an e Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor.a.e cealalt.sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu bun Ia ptele de mama. pleoapele superioal'e. necroza de presiune) pe cap. f)derent. trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est. i. f) Pe frunte. gros.eodata chiar zemuinda.ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\. se datoreste acumularii de transpirat.. Medicul pediatru va indica. a9a ca tre. mai rar PP: na8.arnini de viata. 322). 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului. ~lte. ineit sa duea la formarea unui strat compaet.ate. m ai ales de pe ab.i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0. culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut.l. cu urrnatoarela sf'a t. turgorul este de asemenea diminuat. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart. mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana. iritata. la a pasare J."-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f)ce priveste sanatatea copilului. AsHel de coji (in strat subtire. ceafa. Este l. organelor genita. mergind pina la apaI'lt1a de edcmc . in special in jurul gum. . S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc. este Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. POal·ta numele de hemangioame.5 . Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1. dispare in citeva luni.). m.o zona oal:ecare a pieli~. de . .e fji coapselor de mai multe ori pe zi. cind se congestJOneaza.eva zi!«.. medical prompt. sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3.t.8e men.nu se face corect toaleta pielii. j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. diminuat sau dispare cu totul. . h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m.Scaune acide 9i dese. Data se excita cu degetele examinatorului. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\.ie.'arrnne urrna dq~. Uneori.\. Daca eritemul persista sau se agraveaz a.area unor greseli ce se fae frecvent. apar infectii ale pielii sub forma de pustule. 'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223). mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa . Este manifestarea cea mai frecventa fli pare-5e .Folosirea.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine.a. b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu! 209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91. _nasuh?J sau pe frunte se Ijterg aparent. simr. vineteala.a la regiunca ana la. iar pielea poate f i zlnruta. si tr~tamen. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase.e mal multavreme. eel mult. dar acest. .a ntn externi.ai a1E:s dimi.ata. Parini. "cmplt urn se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). Similac). sernilichide. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie. mama este mirat.i u~ lui. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". pudraj eu talc. Ele nu au nimic gra(!. pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p. . se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). pielca este moale flasca. fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt. accent.are ~u suf'erit III . A?(·.a) La nou-nascutii prematuri. La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta.esutul de sub piele ostc moale. ln general. fie p rin folosirea de lenjerie murdara. cuicle pi~lii.J~JOadya intrautcrina. Pentru evit. . aceast.lu.ul are 0 "iritatie la fundulet". mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog.a "persista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. . care necesit. eit. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0geata diftiza. grasos. ca urrnare .1])ICl08.e yorba de 0 inf'ectie int. la sugarii cu diaree grava. apliearea de 'forceps) se pot constataleziu. producerea de seuame si Inro'sir~a pielii.ului) dispare ?upa jJrimele zile de via\a.inutul excesiv in apa. a fast ingrijit cum trebuie. 1n timpul somnult:l.ii t:'eb~ie sa.domen. nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie. La nou-nascutii din sarcina depa~ita.lel abcese sau dual' Iuruncule .a (cu microbi sau ciuperci microscopiee).uata dupa tip~te. se intilnesc relativ frecvent. inoretit. mai ales pe Ill. ia1a. ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.a.e usor la oxcit. uneori u1'it mirositor. vorn f'ace Ijliaici miei sublinieri. la distrofic!. la prematur. p.sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului.ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata. c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220.1l1 afectat deClt par1l1yll! y d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :.e de obicei mai palid decit in stare de veghe. nou-nc:sc:utul «st.a ingrijiri corecie. poate .ate. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale: .. zone ~le corp ului (pe fese in caz de prezentatie pelviana). 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se.dJfel'lte.a.' . in contact eu aerul.ii. Cind stratul crustos este compact \.

8 mai \'oluminoasa. Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. pot . Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil.:roi de. Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente. Citeodat. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid t 167 . in 5--8 zile. refuzii sii miinince. uneori chiar subtiri.i-ist. ccai de plante indulcit cu 0 lingurita de za har pe n i. Prirnul gest.at inai nt c. Ctteodat.a lenjeriei. It e s pi I' a i a. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil. seaunele sint. 307. lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati). pe 1ll1ga masurile de rna! sus. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt). in medie de 1-3 pe zi. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d . Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi..e un {enomen fiira importanFi 9i disp are.ale" da torit. flerbe:e. de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". in general. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie. daca eref. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat. ell. Respiratia cste de tip "abdominal". dupa na~terc. Existents unei umf'Iat.l) are loc imediat. nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc.l'ij g"IH!'ale (t. starea de yeghe sau de somn.e nascut cu m ult. zile calduroase de V[ll"'l. Culoarea variaza in functie de laptele utilizat. In caz~rJle de seboree recidivant. A precierea functionarii inimii 9i a circulat.('i in citcva Illni se vindeca singura. .) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu).recomand~: fier~er~a biberoane.u-i all' sU\.. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u . A b d () III e II u I est.ului sa bea lichide din abundcnt. Chin!' daci'i ~St. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic).. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana. in drcapt. Similac). .). pastoase.uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul.a pc sprincene §i dupa urechi. 310.ine pf'ste :37. Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. pe IInga unghi!. regiunea xif'oidiana inf und at a etc.a. i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. spalarea sinilor marnei de mat m~lte von vpe .uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene"). rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten". pentru ca. Due.. Ca mijloc de prev~nire se .e usor balonn 1. mobili. sint date iI!sa de 0 .l pielii capului. de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. A II a rat u I car d j () vas cui a r. fie mai sus in canalul inghinal.ire. consistenta modificat.a (solutio dp gluc:oza 5%. se urmaref. 311. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. est e sa se dea' nou-nascut. pUns). sau agitat. patul ascz at ]ingii un calorif'er incins.lo~ ~l tetll1: lor. In contact cu aerul devin verzui. localizate p~ mueo~sa . inainte de termon.i partea inferioarii a toracelui. . temperatu-s sugarului coboai-a mult. 166 a 306. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic. Ade sea e xist. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala. La sugarul alimentat artificial. b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin. se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina.ru fiecare 100 ml).0rganele genitule la biiieti. constit. virfuJ degetului cind pipairn gingia. t use etc. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice. 1) Muguetul (stomatita albicantii.ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire.lte cu ateni. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut.5 em inseam nil. puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata.errne n] este dovad a '"crizei genit.ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic.a a scaunelor (apoase. Est. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat.h punetul de plecare al unei infectii mai serioase. Daca au aparut deja forme de muguet. care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana.ii in modul cum este conformal t.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu. eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol.gum.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876. Sint miei chist~r~ care dispar . Temper.a ~i in stlnga. numarul 9i amplitudinea respirat. a unor miei iesit. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase. m) Peiele albe pe gingii. care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie.ciupe:cii mieroscopica (Oidium albicans }.n s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n. st. In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura. "margaritarelul"). ReaI?i~. se observa pe marginea gingiilor nounascutului. 309. grunjoase etc. mit. k) P anariiiul. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a . Nou-nascu t. ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p. 'I' em per a t u r a.a mici deformari: sternul proiect. I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot. lI1irosul este intepator.ul la t. Pentru eelelalte rnanifest. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil).oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul.iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul . de ore .ul nu-si poate regIa temperatura corpului. Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica.Zl. palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern.8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic. In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare.l uneori de unels variat. toracele in "carena" (fund de corabie). b) Scaunele nou-nascutului alimentat. care devine rosie.lterea in greutate este normalil. cu miros arornat (acrisor). fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('. iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile).it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. t. fif' in burse. de altminteri. Sf' rnenl. v Caracteristici anatomofiziologice Scaunele nou-niiscutului 305.sll1gu:e eu timpul. Citeudalii. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[. Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior. 308. a) Numarul seaunelor este relativ variat.ul 221).a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct. est.ernperat ura rect ala creste peste 38°C. artificial sint mai voluminoilse.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«. in astjel de sit ua tii. u90r putrid. care se poate propaga la distanta [intestin). Daca temperatura crcste brusc.) poate furniza informalii pretioase.3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita. mai moi.

tui sini m~tl(le de ingrijorare. IlI'orturi sponlane. gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C. apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si. ca fLzlOlogl.ii prin manev re blinde 9i l'cpetate.9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de .sc (ccle pin!lla cell' . en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor. tratamcnt. mai ra pida.tic: polid actilie (rnai multe degete).area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). adcsea . simple. care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii . 312. Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1.a urina . Ucforrnari le .I'lere mama (Ia relata medfelilm cc apare la nou-nclscul.(hidrocel). Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. 0 corcctie chirurgicala. (in 7/la£ ll.).iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it. se d atoreso poz it. dist. La nast..itie iii de Ilexie ale coapse lor. va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat.atii) a eoapselor la 90°. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt.ut.urHca in fenilalHl~i na.ere. asirnetrii de poz. Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt. Ezamenul membrelor in sacul scrotal si mai tirziu.ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. aparlnd oricind in primele 6 luni de viata.ca fa nastere.sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\. fdrd Numai cind preputul devine rosu. luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii. oj III insistat asupra acesiei anomalii.e anunt.rim b (varus cquin. 9.amlni sau chiar foarte multe ori testiculii slnt asimetrici.uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. 314. care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului. orificiul vagi~al ~i urvtral. . dar [etul urinar este coniinuii ~I: efon. S8 pot vedca . Este important sa fie descoperitii cit mai precoce.ul devine rnult m a i dclica t.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni). . Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului. D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila..e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani). a oeast. J)lIpil na. irit.'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. Mai tlrziu. asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate).3-Sistem special de InfiilIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\. Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl. Copiij se 1188C llClJ'mali. . Da. e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te.i ziua 9i noaptr-a . Anomalia este mai f1'8c:'el. gradul de fuziune al Iabiilor mari. 90ldul fiind in e xtensie continua.a. Toate at it. (1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare. precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8. In general.e de termon. se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i) 168 tcnile ctc. numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul.. lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!'. instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile. Cu t oat. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun. cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului. de la cell' ncrl'oa. unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare. se va .cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului.i frccvenici acestor boli.pcnt. dominata de intll'zicre minta}[( grava. st. tot timpul (.tii Ia fetite. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e.nle).ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos.ltens din pun«t de vcdcre gcne. /\ceasta atit. at it udini minore de picior st. corecteze deforrnarea in mod def'initiv.con~rola pozi\.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). mai intii :. unor parW!l 169 .0 perna specialii fixata de un chilot prevazut .anta dintre anus si vulva.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului.a. ~i de chinui: lor pentru copil . Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior. anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t. timp de mai multe luni. talus valgwn) U901'de corijat.. Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee. a dczveti glandul ).. medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco.ia orifi~ este eliminat. pentru masuri de corect are precoce.at. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta. dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti .:ude cu boh 1110$: once mamfestare mlli gr(l(Ie $~ mm cu colaborarea anormala freC('. virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. De pretari abuzive.in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite.£.~or de coreelat. Acesta constii in indepiirFig. dar diagnosticul este deja tardiv. dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior. capata din ce in ce mai rnult i. sindactilie (Iipirc« degetelor). 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o tija de lungime variabila.ul rccornand at de crt.24 de ore din 24 de ore").b o l i c e. Uneori. chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru.derata.oped. pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0urinare locale. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -.a t mcd icul. daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate: . ciului prin care 313.uror aberatiilor cromosornice. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt. iar rez ult atele rarntn nesigure. eu bl'etele (fig: 93). est.11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i. . ceca CE' duce la interMiirimea penisului este dif'er-it a . laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului.arii ca p ului fcrmn-a l. de a se mene a . care se va resor hi in citeva sapt. rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor.arnlni dup a trat a mcnt. apoi nurnai noaptea.cv a suptarmui.ie fort. dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii.

a intinzinclu-se spre git (in caz de bose.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni. 0 presiune puternica ~i prelungiti. forma ~ialungirea hrtr-o zona anumit.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. de obicei intre G si 18 luni. Cine! nou-M. care in majorit. Ina intca oricarui inceput de travaliu. Aceste \. numit. Aceste tncalecari sint freevente.ant.a.ancla mare se iuchide mai tirziu. durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt. nu neceait. in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali. Font.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante. rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I). Aceste spati i sint numit. Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului. craniul este mai mult sau rnai putin alungit. iar pe de alta parte.etricala dificila. Est. ca intre ele nu lasa nici un spn~iu. In cursul nasterii. deoarece.atea lor sint hanale. dispare in 24-48 ore. Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.rnoalc!« capului". 94): a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii. In mod obisnuit.a ca normala.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele )." -'---- .Craniul 'Ii fata 315.e [ontanele. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana. Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui. Rareori.ancle (fig.s 9i faeuta din edem simplu. pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului . roru anera postcr+cara. congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor. Consistenl.a ne agravinata la lnceput. In mod normal.rice sau nu.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar. se naste eu un cap rotund.. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~iparinti) sa supra- o paralizie Iaciala. crestet ul capului ("vertexul") este t. Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut. De obicei.llnire al o. se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import. aceast.. ~oc caloric.ea au ca ef'ect. se cunstat. apoi galbena) 9i de pet. d) Cefalhematomul.urt. cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa. cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri). de bosa serosanguina. Daca Iorit.ant.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a. 0 consisten\a m8i elastic. care se simt Ia palpare. (1. de regula. arnbele nu sint inchisc Ja nastere.-5 em) in arnbcle sensuri.anturi poa!·ta nurncle de suturi. pe de-o parte.Cindestefoarte mare.a. 3lu. Adesea ac('sle onse au marginile a\. mai rar la occipital.ia" crani ului la na~tere. Prin palparca crariiului . deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce. acest. necesit. iar sut. Iun t an r-la antprioaraj !I-I . cu un craniu "in ciipa~ina de zahar".). Este J11k. b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat.il de apropiate. adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate. care reprezinta zona de dezlipire a periostului. 6) Bosa serosanguina este 171 ''il'.'!. meningita «tc. oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!". Din contra.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala.urii sagit. lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl. rontancra latcraLl. percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. diferite deforrnari sau leziuni traumatice. apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. contrar bosel serosangullle.ura aagitala.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. pri~ definitie. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale..isclor cru niului nou-nascut ului.i mica. 3.. _ a) Modelarea craniului. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar. La locul de lnt. Daca umf'latura este moderat.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle. a capului pe umar ant. 1. en 5e socot este tot normala.amtni sau luni.). Fig. considerat. iar lnainte sut ura metopica. Oasele craniului sint destul de rnaleabile.a popular . C ran i u I. la nivelul oaselor parietale. const. Daca Iont.it. 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie. 52 inchide fonrle repede. Nou-nascutul extras prin cezariana. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. (ontane/a micd sau triunghiulara.ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent. ramlne cite 0 mica zona fara subst. 170 Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut. AsHel.. Fontanels anterioara are forma rombica in general.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului).scutul\ipa. occipitala). ducind la constituirea unui cefalhematom. ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i. foarte simetric. 0 as e 1 e. dupa care f'ont.uat. in curs ul prezent. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst. iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent. simet.a tratament.a tiei pelvicne .rancaza 0 umflatura a pielii capului.ii cu mare. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). La sugar.prezentatiei". Umflatura este situata. se pot simti 2 Iont.incitevazile. Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul .e sii (mici pete hemoragice). car'e 0 inso\e9te frecvent . Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta.it.Craniul nOI1·n<'isculu!Ul: 2. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet. viirsaturi.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large.a 0 observatie neurologies din partea medieului. revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore. Zona fluetuenta este foarte bine limitata.

Se lnt.). e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva..uent.e) lUieroeefalia (craniu mic). jet e r u 1.im pul nusterii dispar de ohicei repede. c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter. 320.ot.lui.errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie).i. e~ VOl' fi urmilriti totuiji.eJe de VE'ghe. suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare. nu 1. cum le categorisese uncle marne.a gestatiei. mama contribuie la organizarea somnului sugarului. 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins. sau generalizata 9i perrnancnt.a t. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i.n de Iix are a st.vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a.e in malformalii ale creierului .oare . CI.recat. hipotrofic (prea mic).a. Unele mi~cari sau cont. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6. ~Ie sint intrerupte u de faze de veghe mai lungi. La ace9ti copii.c. Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta.rc trcbuia sq./ da medicul pediatru. aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta.nsl1rile la stimuli primele ore.ii nesistematizate.baw.e mai mic decit in mod normal.a a colectiei de singe. Catre a 7-a-a 10-a zr. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul.n~se.ii. 322 his. Iooaliaat. anumite masuri. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in ale llou-niiscntnlui in constatat claca semnele 172 mai ales atunei cind unele tulb:Ir~ri. mifjcari ir. citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa : . malf'ormatii).Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.ipa imediat dnpa nafjtere etc. Respectlnd aceste faze. 3Ui. alura evolut.a la ur: nou-. Trat. dm contra. !a nivelul e.abilita cu eertitudine.rul gul'll.irn aiei. apOl o.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur). C i It n~) z. 317. la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare. sornnul nounascut.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult. de obicei.i suuaru. celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent. :Fata n o u n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a. se scllllnba. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima Zl a ult.ere 9i sa se desfa~oare normal.a de obicei de 0 boala gl'ava.iva 91 durata t. tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: . Perimetrul cranian est.se de stimuli interni (foarne. dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila. fontanele mari. Amint. hipertrofie (prea mare). sora de ocrotire si parinti.i nou-nascuti apare dupa efort (supt. 9i in continuare evolutia va fi favorab!la. Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti pa ramet.ji.ent.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti rinta veche .ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine.in Ierrna decit bosa serosanguina. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. La uni.irnei mcnst..a unele tulburari.'eori.testinale e tc.ura este fluct.ca nou-niiscuti lor Ia t. SOUl II U I.arii de saniltate. nc()oz:/cce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu. Tnlburiirde de somn . Trebuie stiut de asemenea. a) A nomalii de gestaiie. Mama va nota perioad. Ele trebuie semnalate medicului. dupii.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const. In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul. Hm. In caz de sufe- normah) nu au tulburan de somn.e accentuata. Vcrdictul dciinitio 1.ruatii ) . singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia. respu-at.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete". refle.a. 8-au. ' 322. Majoritat.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). Este de 0 . care uneori este greu sa fie st. Cei care dorm mult. Un icter aparut precoco intens si prelungit. Daca sint t.~ (~e nast. la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1. cu to ate ea somnul este J_TJai ~or. f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale. b) Anomalii all' traoaliului. dar en 0 consistent a mai put.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate. recu perare . v Sistemul nerves. ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. In general.:t li~ te~m~n.ala a anomaliilor neonat.ratamcnt. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga de sufel'1I11. ore intr~gi.xt~erlllta\Jlor. cianoza este det.nits cut i lor se face din doua punct. Uneori se gasesc.ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. Cind est.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii). In prirnele zile. nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ. in consult cu. pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult.erminat. Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate. 0 minte deosebit. care se ~luJ]gese puill1 cite putll1.xe produ.. h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.e de vedere: .a.imei rnenstruatii. Orarul mesclor.j 2) pin a la resorbt. poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si punotul 220). E val u are a 110 U .lu. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore. se nascii (e x p ri m at in sap t. circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata. agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat. simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile. 173 lmport~n!ii ('sen/ja/cl.. ' . 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame. Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii.). . buze. mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii). dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului. . eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic. atmgerea cu un deget mal rece.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint. cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). concomit. dind totdeauna mesele in fazele de veghe. pentru a prevedea..ua 1.ie . 318. indiferent de greutate.ii devin mai somnolenti. ci react.a smt fJxe sau. precizat. I!U necesit. cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase. dar n11 profundl1. Cianozu care apare in crize si in repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. ca unii nou-nascuti care au suferit.orie (infec]. circumf'erinta craniului mult crescut. Na9terea. Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J..e re]. dupa termen (postmatur). ncuropsihiatrul in jurul oirstei de 1()--12 luni l ' .spu.ilne st. Umf'l at. manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor .a Ia fata.i a complct. event. se observa adese a 0 agravare ~.. in functie de acest ritm. Se iau in scama : . de impresii tactile. Dup a vlrst. 321.!enul '? co.

lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe9] p]CIOareJe . rcprezinta un fen omen normal. Cind ~jpii tare' 9i prelungit. Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut. Din contra un nou-nascut Ia terrnen. dar. pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont. urrnari. La nou-nasoutii la termen.ari nervoase.orit. in timr ce vioiciunea se stinge. Unii phn~ pentru vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t. eel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute. copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate.a 0 semnif'icatie patologica.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea. provocate sau spontane.oare sa observe.·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic. Tulhurarile de sornn . set. Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent. trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud . sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge.a. stranuta sau/9i urineaza.ia incom?da in pat e. de a~emenea. 324. pozit. Est.rsoana n. care insotesc tipatul imediat dupa nastere . La acest grup de copii. defecte innaseute. de exemplu ceai de ana80n. fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie). cald. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat. succesive . cascatul trebuie urrnarit aparte. prea strins lnfa9a~. pozi~ie incomocla. c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911).e despre: pu. Daca mama. durere elm cauz a oparelii.de . copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta. prin frecventa sa anorrnala.i.). singure. 323.). 328. da. daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate.sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. FacultatiIe c:orpului :. Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate. De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii. ° DeZlJoltarea neuro-motorie 331. Eventual. nu au nici 0' semnificaiie patologicii. In afara de orice imbolnavire. el dispare odata cu desavirsirea maturatiei. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume. In eazuri mai rebele.atie s~u de narvozi tate i. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. 0 suf~rint. Ti~:itul determina eontractie a muschilol' fetei. 332. ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza. llU prezmta febra. . I>lin suI. Tip at u l.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit.ece ernisiune de scaun sau urina. iar greutatea c:reierului este de 335 g. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz. daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate.moar:. Cas cat u I. cind este lI1~r:J]t . evidentiind eventuale aSllnetl'll. el va deveni ra. nou-nascutul \. se poate administra putin eeai caJdut. corzile voeale 9~ ei'l1.ecesitate s. Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat. in modul cum se manifesta. 323 his.e in t. aer vrciat.terea generala a nou-nascutuJui. cascat. 330. T rem u r Ii t 11 r. EI poate fi numai de origine digestiva. Daca va f'i purtat in cont.emclenllnatec:a cind este infometat). plaminii este f'alsa.at. 327. 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului.cbirnbat etc. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL. strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot. este n?s. 326.ea. lipsa de con fort (frig.sfatHt ~i va invat. due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa. Pentru combaterea sughitului. resp1raiia nazala dificilil d at. nu prezint. la marii prematuri. Se supravegheaza ctteva sile.. Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge trebuie cnltivat. zgornot in camera. illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului. neasociate cu alte manifest. Cind apare. pnrahzll.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est. Credinta ca plinsul fortificil. Intre reactiile suspecte.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale". dar pot surveni ~i in repaus}.ot1.a eu totu~ dep?ndenta.Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a. cit este tinut gol.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza.ana.. fara alte tulhurari neurologice.le resJlH'atorn .ului san sugarului.). este ec:lma si odihnita nou-niiscut.inuare in hrate. asoeiat eu ahsenta vioieiunii. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m. 329. chiar de seurta durats ~i intermitent. spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros. Multi copii sughit in primele saptamini de viata. normali. 'ei ° Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat. care furlllzeaza da~.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica. curincl. nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala. in durata.i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ordme bme ° 174 175 .ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii.inuti m~i mult in brai:c. plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof.)". sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri. bine Stl pOItHt.tc. eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare.sllp. dupa "partida" de 'plins respectr""). poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde.au o suf'erint.i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~iIa sugari in primsle 2-3Iuni. casoatul se tntilneste rar.a. mame~. Dupa ce s-a indepm:tat m. sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului. lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. rara. stare de agit.a unui guturai etc. dwree sau alte tulburari. ceea ce alarrneaza pe multe marne. Mama este dat. de tonalitate mijIocie. dovedeste 0 suf'erint.. c:ute sau ncduri de la scut. Daca s-a udat. S ugh i f u 1. Stranutu] nu are nici semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit". raspunziitor de reflexuI de sughit. rui Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n. cascatul este prelungit ~i frecvent.olit prin deelan. dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate. 325. durabil. Ca manifestari izolate. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea. asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. nou-nascutul este 0 fiinl. sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti: Ori de cite ori sugarul plinge. Ea ifii ar~ probEl:bil o. Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora.' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut. S t ran u t u I.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece. chiar daca se repeta. paloal'e etc.0 p.n filmili~.

capul cade sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut. aceste miscar] se produo sau Fig. ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor. Frecvent se observe 0 reactie in "masa". cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre. 111 embrele inferioare sint fleetat.icin a apuca sinul sau tetina. pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc").ului).at. adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu. cohorit i}i int.r-o part. 95). asa cum se Intrmpla prin react-itt Moro (fig. 333.e 9i in ceala lt. 97 Daca nou-nascutul est.irna pe spate (fig. este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii 176 a Fig. Din a 2-a - Fig. emite rnici grohaituri sau homhaneli. Se rernarca poz il. picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie"). a 3-a saptami. degetul eel mare este adus 8pre palma. b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet. Ia un stimul oarecare . mama va nota In cursul primelor saptamini.a.na. oricare din aeeste segmente. .icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int. din decubit cefei sint hipotoni).ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor. Ele sint fapt. 98). miscsrile de supt). principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga.ului.a asupra lui din flfara. 96 - Pozit. deschide gura.resarire" brusca 9i general a. increteste frunt. crescute fiziologiee. 97).rezire. In continuare. gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor).oarce deja capul spre lumina. 177 12 Mama ~i coonut . 95 . Dupa ce ajunge in pozit.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig.ul. Incetul ell incet. se dat. Bratcle eint asezate lingii corp. in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot.ul. Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre . Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba. nediferentiat.a). nou-nascutul la t. pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent. Ace ast. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab.area neuromotorie a nou-nascutului.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit. unii sustin ca est. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen. Atitudinea de flexie a membrelor.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare.ierita nu ia parte cleloc.st.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele. 96). eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe.ermen are 0 pozitie tipica.e in care const. In pozitie de pronatie (cu palma in jos. Imediat dup a nastere. ca 0 "t. nou-nascut.a. iar capul at. ca pul trebuie sustinut hine . el int. se intinde putin. .e iii in pozitie externa din articulatia 901dului.Poz itia nou-uascutului. Urmarind nou-niiscut. el devinemaiindeminat. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. usor deschisii). Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte.ab ilit. In primele zile.ia vert. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput. Degetele miinilor sint partial strinse. Cind este yorba de dezvolt. multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t. Genunchii sint indoiti pe coapse. iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. in paginile care urme aza vorn arat. asemanatoare partial cu pozitia din uter. Dup a citeva zile. schiteaza suptul. dorsal.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos. c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe.e trus de Pi' spate sau lateral In sus.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta. SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate.a. P 0 z if i a cor p u 1u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal").ea. Capul este de obicei inters intr-o parte. bratele se mcntin in f1ex!e (indoite). iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.

. sub brate. Medieul este sl~trul'U. ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului. uneon \lpa. Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate. Fig. de exa. Ie mtinde . slIl. Daca 0 pisica cade de la inaltime. Nou-nase. Simetria atitudinii lnt.daca trage ' eu ruse (le seu t.Mersul automat. mal r~pJ( cu cit t nou-nasel: 1 u. fiind necesare supravietuirii. Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1).spunsului Ill. t.Pentru aCl'dsta. dm'ere.ate Impu a " . iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara. prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector. cit mai ales de cele inferioare. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur . departeaza bravele de torace. se.Fig. Unele din aceste reflexe sint de protectie. d~s?hlde degetele. d' lji cu pumnii strinsi. sa ~precI~ze . 99).~lta\:'\'1lI~:Yi((~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. In jurul rirstei de 3 Zuni. 337. nUl:l~~te . . 1b t ' poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl.ingeri) d eoarece modul sau de cercetare . 98). S i ill e t r i a. Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase . <E. Ref 1 e x u 1 d e a g 11t a I' e.imulul.a in mal rnulte stimulari (at..1111:(. aeesten nu sint declt schite de reflexe normals.'[ se Il1.ricitatii provocate ~i a r8. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~.a talpa piciorului. 339.at nou-nas~1_ltul.ed~~~ este indispensabil s. se smrte cum degetele picio arelor se flecteaza. . . m~mbrelor inferioare.. Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice). nounascutul tresare. La nO\l-n[\scutul mai pu\.ate f'i . aplicate in jurul gurii.m r. cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut. S-au deseris zeci de reflexe. altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. 336. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. complet.I!lc.nsul la du.in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn. Jar celalalt se tntinde.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta. const.e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r. Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe. in mod obi~nult nou-n(.ns~b. iI.ecele pe" care e culcat sau rctrage mma 1" care 11 sustmea capul. 100). aut 0 ill a t. el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo . pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare.' .(. . Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni. 338.E. f telor' cardi n succesive . Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. ridicat . reactii automate la rnodificarile de mediu.B 011' car 1nale. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a.mmare..Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu. " 340. mernbrul respectiv se Ilecteaza.u ur. motor sau secretor.etrIC. ar. uneorl ea . Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. fie ea este yorba de cele superioare. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale" 178 sau "Moro este prezent". In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect. a intoarce).utu 191 "intm e tot ~o~pul... mg 0 a . " . Cind reflexul punctelor cardinals este perfect. cind acesta este desfiiljat. r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit mersul automat" (fig.lS0fll'C :1tingerea cvel. La contactul plant. 98 - Reaclia Mora. e act i v ita tea. ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a. d" b se declanfleaza reflexul Moro (fig. in locuri sl~uate . Nou-!18.scutul este tinut de trunchi.e lil termenul de' "reaetivitate".e:! .it.leit nou-nascutul po. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata.. 100 . iar primul se intinde.rerea vie.L.astfe~.ei (talpa) cu masa. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar. exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting. i't Rilspu. I' 't J. antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare.1 IJ oc (e::uptra ~i dsdesubtul buzelor.I in masuf'a. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge .m acelasi sens ca SI st. Raspunsul este en at. . Prin studierea moFIg.:were" '\proape irnediat. declan91nd astf'el ml~cari de flexie .Ol la parll. "aca 1'0Ilexul Moro este prezent.tuoli\ ~ 7." ' 179 12* . d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg.:-l. d . ". care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare.scuLul rilspun e pnn r.\. este la interval mai mare fata de ultima alaptare. Cind acesta din urrna atinge p. 335. s~ (. In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics. Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_. datorita reflexelor primitive de "redresare". Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc.-pU. cu trunchiul usor aplecat mamte. 334. vertlea~.lanul me: sei se flecteaza.conI 0dfl. ea aterizeazs pe cele patru picioare. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac . 1\1e I' s u l . la colturile buzelor (drept ~i sting). Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut.. nou-naseutul suge ~i inghite coreet. Se VOl' expune numai citeva.

paca nou-tuiscuiui plinge. poate fj e xamma~ in J~une corid it. ca iii \ipiitul. ~ i mba j 11 1. Acest st. este yorba de 'un caz pato]ogic. Daca sint despartil. la auzirea f)i la alapt. care trebUle tratata cu grija.mama.a rniscare poate fi oprita.sint c_omple~ formati Ja nalltere. cU.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut.~te~te deindatfi ce a fost hranit.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. dad! nou-nasGut~1 este in stare ..la vir8ta.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %).rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent. I?e abia dUl. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint dimmuate cind at. a sap~am.tul poate emite putine sunete involunt. pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor. La foarte.~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins. De subliniat. l\1irosul est. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a.. Tipa inaintea meselor dar s? hIll. [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. iar c?n}unctlvele SlD.. lual.la eal?ura.imp ce celalalt es~e inchis . glohata cu agitutie care se instaleaza imediat. in brate. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai.at la nou-nascuti.rJl a.J o privire mal net. pleoapele sint lipite 9i tumefiate. nou-nascutul poate deschide ochii.ulan. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie. . ctnd s~. cOI_ltactului este linist. nou-nascut. pentru a se stinge progresiv o~at.era obi9nuit sugarul. Simiuri 344. Organele de simi. dar care este trecatoare -. p:ecoce. Este bine ca m~ma.V azul.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut. trecator ~i fara imp. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei. n. A par i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'. Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj.de veghe §i este linistit. cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate.n ])rimele zile. Toate tngrijirile se fae eu calm.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. .entia este deviat. poate privi la dreapta. . in primele zile de viata. pril. . EJ vede. fa.u. la fiept". Clnd . unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint. ( Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l) N ervozismul piiriruilor. EI poate trne ochii deschisi. Daca suns un clopotel se linisteste ~l devine alent. . un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo.!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare unei :v~el. chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie. "rorbindu-i" cu roee calda. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi. hem?ragi!le trec dupa cIte. ca iritatia conjunct. coordonate. purtat la distanta de circa 15-25 cm. 343.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast.0 hi i . Sirntul vazului este insa inegal dezvolt. 347. inc hide 91 deschids ritmio gum. pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei. 346.. mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior . nou-nascutuf este "psihic orb" (H . daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care . 342. ~e 1 IU~la (un. comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z. sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. [lira \Ip!it iii fill'!\.?rtant.. . Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. C~.yte sugarul. 180 Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt. UTI. prin infectii cu germeni ban~li. pe cind celalalt este intors spre stmga . miscare globala.ml.. 348. dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin. Nou-nascu. Con t act u Iso cia 1. un ochl. privirea nou-nascutului este vaga. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d.ninator. corporal mingiiere. DIspa~ in primele luni de viata. cind in cind apare un "zimbet". Picaturile antiseptice care ~e pur:. G~ \Ipatul.ul intoarce' capul sau clipe~te. asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i.a~e laringicne sau guturale. acesta refuza sinul. datorita unei h.la mama lor. Aceast. be abia dupa cit~va zile. 0. N a suI este in general mic. manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul. In medie. dupa sfatul medicului.'i crc!je. in absenta unui obiect luminos. 1\1 i r 0 S u 1. Asa cum s-a spus mai sus.aptelu! (sau al corpului).rcetar~a prIVIrl~ ~. Uneori. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta. care ingrije.c. pare ca-si priveste mama sau pe exa'. peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. inaint. unii sugari primesc sa suga numai de. proie~t~aza brusc. Nou-rrascut.:.a.~lll.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa.em:rag21 ~ub.. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut. Comportamentul e m o t i o n n ]. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral. urmfl. d~n timpul tr. inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta).91. inainte de a) ~ .nos~ute.ul pare atent.e de a fi atins sin~l.int. situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. Aeeasta umflare. Cind plinge.t mflamate. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu. Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i.ii de cat. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis. IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81. '. prill.. Mi~caI'ile simultane.e prezent la na9tere.l ~a asculte.plpal cu m~mll~ sale. proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea. mal ~Ies noaptea. ea ~i dnd ar ca_utl. nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins . 345. dar nu "vede inca.z:.tlv~le.}vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. De asernenea imperforat. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr.it. eonoergent (spre nas) F durabil.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e.re rnedic.eon la 1-3 IUI11) suga.3~5 secunde. inceput lumea inconjuratoare. dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede). Willi) .e coordona:e a musculatmy globll?r oc:. are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte. prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans).a virst. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea.are. cu ochii deSC~1l. S~ spel'le u~or la zgomote.. as~manatoare cu la?flmlle. Se vor examina forma 9i configuratiasa. Dupa 7-10 zile de vl~la. piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. D~ctl.a..ayali~lui. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa. Este cunoscut fa ptul ca.a piciorului excitat. In Leaganul de copii i.a. nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care. strabL~m este patologr. dupa' unii '~ulori "pLele pe piele". _1n. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind.c~nJu?c:.apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit. moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului.ivala datorit.a. dupa mi::osul_I. devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. O~!lii reprezint. 341. it 181 . lacrimile apar in jur de 3 siiptamini.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18).i pentru citeva zlle de .'apuca 91. Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile. un ochi poate Ii deschis in t.

Con s tip at i a III a III e i va fi trat. drajeuri sau picaturL Da~a ah. preparatele arsen. 352. unt) sau . compoturi etc. ca. Este gre~ita conceptia ca laptele. :'\u sin1_.. gingiile. luat in brate. .a pe medicul pedis. inert. Lenjeria va fi curata. fibre vegetale. . ' 354. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. .tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. NevOla de hch1de este de 1. mazare~ .amar. .500 1 pe zi este suficient). ardeic:l). frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate. ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l .v sau calitativ. . deoarece conyine acee~.f1 nil: nccazurile. cordo~nele. ' . chiar in ca. ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase... 353.mare sau cu m1. brlllza. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea. lintea . u. dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0. Ma. De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri.re trebc:le lu~ta de mama. Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. Car 01 u 1. v_or d~ al.n halat c~urat. cartofl etc.suga_.ntita~e mica. 361. Alimentele iuti (piperul. transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama. 363. care rarnine "cu barbia cazuta pe piept". cresc secl'etia lactata. \ a p1. Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate. prima alterna.. fie absente. rnai curind prezentarea la medic.cu ~lte 'protel~e (carne.rt. Personal. ou.usc~ta!. Se vor evita leguminoasele (fa~olea. de. 359. Am mal scns acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). 8arat).au exagerat de agitat. starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate. Purgati. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru. berea.nulUl (Iaptele caputa gust.~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit. lichide. .ul purgativului). La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a. Ciclobarbit. ace. aportl?l de y~tamll1e p: aceast. este somnolent. far a sa ajunga la ingrasare. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza vitamins sub forma de tablete. pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie.a cale este suficient. grasimi (ulei.tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. fawa de ovaz. Manlfestarl anormale 351. Unii tipa eontinuu. v~rzn. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se Multe marne scurt. fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare).ele care slnt cuprinse intr-un meniu echilibrat al unei femei sanatoase. . ._ Se elimina in lapte: Fenobarbltalul. margarina). Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit. De fapt se recomanda toate aliment. slnt dispuse sa dea crezare afir. ci va consult. . ecomandate r fustole. . oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it. in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii. i i. sutionele strinso. n~u se.i.matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?ntcant:tatl. Se poate bea ~i lapte degresat. schimbat la alimentatie. Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel de lichide zaharate (ceaiuri. Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. se 183 .lCale ~l merc~l'wle etc: 358. el nu .. R e r 1 e x e ~ ire act. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut.349.. La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. COI!Opida..) ingra*a in mod inut. G u r a. 300. hidrocarbonate (cereale. Vi t a ill i n e. ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza. Cantitatea excesiva 182 sugarului. 364.il. este bine ca mama sa poarte u. Nu so poarta lenJene dll1 fIre Sllltetice. In aceasta pozitie . Laptele este foarte ne.at..limentare.culoare deschisa.ros agresl. sau doze man Ia intervale de clteva saptamini).5-21 pe zi. urzicile. 356. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le. ~ determinind scaune moi la sugar.. Gimnastica are un efect Iavora hil. chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare.nele ant:blOtIce.a.' . F u III at u I este daunator pentru sugar. COhCI sau r-efuz ul sl. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). pe~te).e. b) Deeubit ventral (culcat pe hurt. -:_egetal: (crude sau gatite) ~i cu pline n~agra. .cesar. care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a. plante~e a. ccpilul nu poate deplasa de loc capul. . tru care tngrijeste sugarul. in afara de vitamina D. carne). 357. Bromovalul. 0 cantitate e a u a ~ ice foarte mica de alcool (vin. l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge. Aspirina. asa cum s-a recomandat mai sus. agit. .v:le. caldura.~1 apte. bolta palatina. Chiar facea inainte.alul.menta~la est~ echilibrat. oeapa. este raguijita sa u simte 0 Jena in glt. Ali men tal i a. are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are.at ie siJsau reducel'ea apetit. bere) ~i produb est e a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte agitatie 355. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li. Capul nu poate fi intors intr-o parte.a}. Daca m~m~ nu tolereaza laptele.a c u f'ruct. sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire). Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). conopida). ~ste cornpozitia adecvata a hranci. sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai daca acest (rtu lingual este [carte scurt.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt. IIII b I' a c a III i n tea III a III e i. ceaiul etc. (usturoiul. Diazepamul. 362.ma nu :'a lua nici un medicament din proprie initiative. ~ . Mot I' i cit ate a g lob a I a. fie asimetrice.). A leo perm~~~.. care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1.imentcle care le fae rau. inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala. tree 1. unt.ului la sugar. ~.. la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u. saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra). Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata. ' . cl'iza de colita a rnamei declan:. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e. sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului. varsaturi sau chiar diaree). Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue de fructe. nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii. D a c 11 est e r l't cit 11. rochiile.eaza COhC1. "in~epenit" (corpullntins. altii nu pJing de loc . Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO. Nou-nascutul este prea linistit s.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. schimbata zilnic. Nwotma trece In lapte ~l ° este toxica. Se examineaza huzele.

_ Nu se folosesc deodorante \. eel p utin.0. Dirnpotriva. ingrijirca copiilor rnai mari.e etc. sau de ~]fon.a indeosebi la plicile (cutele pielii): Fig. se deosebesc urmiHoal'ele ca\. se va Iolosi un prosop mai aspru (in. curatenia generaHi. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire. In orice familie se va irnproviza o"masa. daea este posibil. de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora. Iaca plimbari. se evit a d urerile de "ljale". important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesodin totalul nou-nascutilor cu greutate sub . • L~uza nu este inca. secr(. cutele de la git (in general. se inainte de t. ohliga [ii sociale). in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat. .00 g. organele genit.re 250. de infa.0.0.~at".a complicat. Procedind asa. indiferent de durata gestatiei. 101).e masca se leaga in jurul capului (fig. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei. Est.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit.a punetelor de osificare. lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc.a. c) prematun de gradul_ I1~. BU? . regiunile mult.0. spll'a axile.e 0 ingrijire mult mai eficient. Asemenea t. camasute.Ze se taze la 2 ule $1.ante . mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest. De fin it i e. dimensiunile mugufllor .e mai mare de de la mame diabetice.). 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa. d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10.ermen cu gl'eutat.a.ul f'amiliei. mama (Ja sta eu sinul descoperit.d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at.a e~de:ile pri. candor. unguente etc.a de familie (vizit.36? I ~ l"e n a ~ 0 r.a dintr-un covoras vechi sau de stofa. prezenl.e clumlce m singe etc.ar de lernn. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. mama se va spala binc ungluz. medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia.Ui.0 g iii 10. greutati etc. . .tii sale. se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere.reburi se a mina sau. inghinale. daca. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama. lipsa de odihnii de noapt«. ~1al!la va face dus zilnic.ale externe. excesiva.'iros tra- In rap or\. nou-niiscutii hipo-. zonele ce tran- 366.). spoitul pcretilor. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului . p. este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ . g iii 20.egorii de pre mat uri : a) prcmalur. . parul.e necesara mai mult. Or.cada se spala. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe. 367.]pator. . . Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. ell gl'E'ula\. .a ~endmta la L.sini.larea zilnica.la. indeosebi nou-nascutii trofiei reprezintii un contingent rului A. va insist.) cu care se va "usca once urma de umezealii. " . cu grelltatea la na9tere !n\. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. In aprecierea prematuritiitii.. de filre:~ cu ca. pe I1n~m.Cll greutatea Inll'(' 150. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit. cu sirntul raspunderii. administratea de preparate eu fluor).e r~cepttov :a once boa. . Jar In cada se pune 0 bucat. .apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece . Minkovski din Paris) 2500 g.iii 150. ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar.0. In acest caz. g. 0 r a 1 il. la aer. reflexe). ridicarea de.ea Intre 20. nou-nascutii hipotrofici.?tru a evit. se Iac int. chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara. pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit.0 g.). sistemul nervos (tonus. In t. cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui. . In moment. pel'imetrul cranian. mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda.0.a de material plastic. care se pune III doua fil se cease ca un buzunar.a odihna.? alunecaro. cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. 185 .ivit atii de toate zilelc (gospodarie. (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr.anunta lnceputul _unei "race. anumite dozari de substanl. respectiv cei nascuti dar cu 0 greutate sub 2500 g. !nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui.prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0 -:: dup a baie.flamalii. vi at. Daca eXLst. frotir etc. se includ printre prema:turi d~pa 37 siiptiimini de gestatie.m~ma:1.a. cu consecints serioase asupra siina. restabilitii masurr de prevedere : R - asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva Nou-nascutul prematur pe. d aca mama are obisnuinta va face un masa j . suturi).li".a la 0 Iamilie de prieteni. de gradu! I.atea la na~tere. Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia. Munca fizica. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii.!. Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii.g. oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii .tia lactatii scado. b) prema/uri de gradlil II. pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce. deoarece la aoeasta virsta este foart. . in familie sint persoane cu inlectii cutanate.0.ul cind medicul ii permite marnei sa. tarea 184 Treb~ie acordata. Marna va fi mai putin solicitat. eliminii din deiinitie cei nascuti 2500 g.r-un ritm lent. ~lnul /mame{onul. lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat. cn greu\. Pentru usurarea muncii. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin. Odatii cu reluarca act.

atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat. seurte.'prematurul sta culcat ghcmui. determina stare de somnolent..ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie.anat. moi 9i deformate. Pwlea este r09ie..a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici).maturI~ tate extrema pot lipsi complet..aticc ale [icatului fL rinichiului..entel~ cind sugarul est.. Cunoscind aceste c a uze.. brelor. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare. sistel!lele r.e. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate. surori de ocrotirc ). cu inst. instit. ca~. Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. ~n~llntll1d pozitia din ut~r. intoxicatii. Gltul este subtire. va . derivate de Iapt.urii si umidit. iniectii ale fatului etc. munca de noapte etc. incretita. apoi devine stationara zile sau chiar sspt.l). de rinichi. Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita. fumatul. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere. lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~.UL. echilibrul acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor.o slab dezvoltat. t f· • Miscarile respiratorii sint adesea neregulate. iar la nou-nascutuila termen au un diametru de . apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani).de oXIgen. care este de obicei mai intens I}i mai. sint sub 3 mm la 36 saptamini. labiile mici 9i elitorisul par La biiieti.e din Republica Po pulara Chineza. ed~mulUl. fructe R... la prevenirca unei nast cr i premature.ii veehi). C a u z e 1 e care dct. . Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut. Icterul. bolile dinaintea nasterii (de inirna. Din motive didactice.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul. Dezvoltare a cart.ismele.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. Exist. I?aca st~garul. Maternit. peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e. c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara. a) Alimentatia.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin. fata de nou-nascutul la terrnen. deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare . Initial.iva ce nccesit.ul est.a cste periclitata.ioase. Cif'rele cele mai mici s-au inregist.tele de .mama. de singe. prEdispozitie genetica la nastere prernat. iar toracele ingust. Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate . po 1 urm arite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . pot fi clasificate in: a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t. eu gura mare I)i harbia ascutit a. aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute). Greutatea scade la Inceput. m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1.atii mediului etc. Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem.~ i-at. Prematurul prczint.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen. .. refuza sa mal traga dm sm. aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije.ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. n:an .consta!1t~ ~ ~or:pulu. Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte.ii este de 10% din totalul nasterilor. boli de sistern) etc.ele abdommaI. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul. 369.]J1e secretla lactat~. tia. bolile din timpul sarcinii (infectii. termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura . namte e folosire se incalzeste la 37°C.alatii pentru administrarea . iar fontanelele sint mario Fat.sin: MultI dmtre el.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie.i in unele OrHr. virst. inf'eot. pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S). malforrnatii congenitale ale Iatului.surnul scazut de lapte .e. 371. lucioasa. Aceasta lfli va st. apar de-abia i~ 9i complexe la 40 saptamlni M ameloanele stnt nepalpabile pIlla mm. placenta bolnava. . ceea ee explica frecventa constipatici.amtni. carne.a este mica.antunle pielii de pe talpi sint rare. constitution ale (talie scunda. •. t 11 g r i j i r i. yy . 186 .oal'ce sinii in cOndl\.Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei.uritate nu se face in toate cazurile. Edemele dispar. 368. Doarme aprcape tot timpuJ. dupa ce la s-au obisnuit cn biberonuJ. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern- La fete. endocrine.imp ul sarcinii. familia.ia intre hipotrofie 9i prernat. cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor. ex~eDti~d mom.a: sint marne care nasc numai prematuri. a 37 -a saptamlna de gestatie.a eforturi mari. circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica.C? ating greutatea de 2500 g.' III putin adinci. cu ansele intestinale vizihile prin peret. de gestatie 9i devin numeroase . protec!w unpotnra infcc{iilor. activit. a 34-a saptamina ~e gestatie. la~ in caz de l. 187 .e f1amind.i zarzavaturi proaspete).ate fizica si sport. abdomenul este voluminos.. dm. d~ ~eglare a tempe. .raumat. pe aceea. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic.lI1t ?obontl.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. .ura}. h) Cauze medicnle mateme .inct. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut. Parul este scur+. socurile psihice : t. re~p'Lra- . uneorr cu rmscan penstaltice).~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia. pentru a meni.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei. Cifrele stnt variate si din cauza ca dist.a ~I apatie . prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. .rat in or asul Helsinki (3(10) \. ceea c. alimcntatie deficitara a gravidei (cor.za • 4-10 . Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata. s. . miscnrile per ist alt ice stnt lenese. mama. Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un ° frigider.. men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur. ci asociat. De multo ori se rcpet. aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu. . • . trrunghiulara.. coagularea stngeiui. Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile.. cu mici pauze .. un de s-au facut ef'ort. AlimentuJ de electie este lap.nzim. F r e eve Il t a medie a prematuritaj. pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie). Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? . uter mic. Este r:e. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn. De obicei nu sint unice. Jar te. ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle.<.fi PUSy . gradul ina poia t de cultura. nelegitimitatea.t. scrot. In schimb. a 33-a. 370.stl?ulll nu. cc:astele pr?em:nente. Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate.

nn apnca obiectele la 4 1uni. bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece. pentru a nu-i limita migeal'ile.a folosind stiele cu apa calda.im p de 15 minute. sub forma injectahila.] sub forma de inject. de cele adapt. dO. Se alege pentru sugar un pat metalie. se fierbe inainte de a se da sugarului. . \Vmston.lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ.I~Ce~~~\dl~continua. jnLiJ'zierea de limbaj.I a lIlll. avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C.la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml)." . mare om politic englez... ~l armna D D S U de doze mari (200000 u. 1 1 .J- 189 . prof. sub forma. zidul din apropierea patului sugarului. dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn.i... ~as~pdm~ni.ire.rarea ZI~TllCa e "-.i I In caz de guturai. .. . ut ill formatea unor propozl\ii. d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant.. tet. Similac) sau acidifiate (Eledon). eventual eu 0 solulie antiseptieil..ulttl~ ~re 1~~ ~.i. Ia nevoie.1. dr..enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1. Pentru prev~nirea anen~i~i. Auguste Renoir (1841-1919. prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea razhoi mondial). Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re. este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtudine evolut.8°C) 9i printr-un terrnometru de camera. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease .. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot..ii. 2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.t Ie e )'11 Iunct..1mb.i vaselor.. eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te.i prea brusc.imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u. Dupa llscare. In jurul virstei de 3 ani. pe zi. indiferent de recornand aril« de pe cut. d 1 000 2 000 .1imbaju1. . 5e calea eu fierul bine lncins.1~n. Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi.ia. Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare! Ratia pe 24 de ore. Lenjeria lui se \. 1." 3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii . . t" 'e de 3 ani 600/..rins.. Rahipe e.baJ.ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest... aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea.re.~l~pu~~e~ fina 5e face en oarecare dificultati. upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului.0 g . .tan~.. I~ adevarate salttll'l. intervalul dintre mese. '-ta -n plna in jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~. .\1 2 . Asa cum HI m a i spus. at.olereazji.a sil elimine aerul lnghitit. piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor.In vizitil". .5-36. numal pcll_tla lltl( .... dmtre copm m VlrS. a IntIr. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(.stud!at~. Churchill (18/~1965. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa. se v~ . Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil. aSOClflza. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!. . Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut.. iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet. Newton (1642-~727 matematieian.a supraincalzirea prematurului... care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun.. prernaturii au 0 capacitate gastriea midi.irs.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves . . treaza corect. c) Protectia impotriva infeetiilor. daca se pl'eparil si se ad rn inis.ine intr-un dulap special. execut(l ordme.~I eea a .Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto).' . . care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie. prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36.inalnr :. In ult. prematmii r(cupereaza dir:tr..ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~. alegel'ea unui anum it produs de lapte. Cb·] In schimb copiii inteJeg bine folosesc un ltmba. rit .um1t pre~atUI'. separat de lenjeria restului familiei. Sobele. tismul se previne prm adrninist. co h'l'b' ru r s t a t·· ~I d'namic (se .hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8... pent. Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl .-1778). . Eleclon.~ ~~~~ " . (. apm a merg neII lC P.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut. cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut. Este absolut necesar un radiator. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu. e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. . Ia intervale d..~..e 91 t.en~ru un an.cit dup~ lum. )lunz~Jtor virstei. Pina la 6-8 luni de viata. . . nu stau in ~ezut nesus\mu .it prin gazele pe care le em ana.t ' 1. obosesc repcde. J88 Cea mai importatud regula in p. sugarul va fi tinut ridicat in sus. fixat pe perete deasupra patului: sugarului. . PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C. So VOl' folosi tetine moi.!1 (.. astronom 91 f'ilozof englez). Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil. La noi in tara. Scut.a supt.. masa de infil1)at.ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait.:Ia sugarului un preparat de fier pe gura sau. Dupa fiecare supt.~e(). urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni. . .~claUi. care se spala zilnie.ie .d oJ se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap . Dupa aceast. Victor Hugo (1802-18~5.a considerare optimista.. . d~ la 1694.00 g).ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. regurgiteaza ('i . scriitor franeez).1tlve de. . Parintii prematurulUi. mare PlCtOI' franeez).al'sil U?OI'. Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer. Locomo\la. arata prlll ges Ull.a a camerei (22-24°C). t. Se va evit.ie 0 data pe silptiiminil.1Ilt'gomc.. inainta de Iiecare m asa. . . Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p.chlar tota!a. Iizician. .~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil. proa~. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare. modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g.ul din hibcron. .aJ lfte~lO[ sa\! limb~j pasiv"\. nu pres st. cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \.l .'... in afar8. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS ematizate esle specific:!L .tm 1111 ' plClOare.. . . de solt~ti. as '. I' .91 psihic.ilac). ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm. dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\. zlenlor motai'll.. caloriferul. Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala.zmta nele dintre minti]e st.. Iapt.e praf Lactosan sau Haraul. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. Orice preparat de lapte. mama va purt~ ma~cil.ate (Humana.l. pentru un singur supt. pentru a preveni arsurile. pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea. tre~uie ~il.e . . 11)Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her. . Inpt.

) ti da sentimentul de siguranta. parul capului este redus.ri grave. La rtndul ei mama .orie la acest grup de copii. Daca nasterea depil. postmaturul p'oat~ prezenta tulburil.. cu mirosul eorpului.sa 0 solicits i~ea mult. termen prezinta imediat dupa na:. 0 r g ani z are a z i 1 e i.e. La circa 8 saptamim sugarul i~L tine capul. materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot.2 de Iuni.iv. sa cada. pentru ca stim din o xperient. intelegereu I. prematurii VOl' fi lasati sa se joace. Intre 2 . ca el eon~lllu~ ..a c~ multe . cu eantitati . i~i formeaza mai greu unele deprinderi. o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil. ~ugarul va fi linistit.ie care depageljte eu mai mult de zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile).a.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj). este bine ca muncile casmce ~a. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. ell rc act. Este verba de grupul de copii care. .eluat. prematurii sint mai agitati . Ingrijit nymal de ea.n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa. uneori t~eb~f1. unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI. dimpotriva. in?redere. 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1. Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil.ili~: u9uri. 7-10 190 . sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen.avii. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat.arilor motorii §~ ~si~iee. Sugarul se va famili. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r.i in cant. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut. a virste i gest. Alimentatia se va face cu mese mai dese. In general.. adica sa fie . Ingrijiri]e. care are nevoie de uniformltat~. Postmaturul 373.· . seazind din virsta acest. la nevoie. cit ~i de programul intregn faml. de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at. Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. Subliniern ace ast.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale. de.'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport. au 0 greusub 2500 g. Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale . Spre deosebire de prema:turi. independenta de nevoile lui. de furie. 372. 374.tere 0 piele uscata.a In acest sens. de agrcsivitate etc.a recomandare.a toata asupra sugarului.a .! mult terr. Or. Nurnai mama (sau. 0 mare parte dintre prernat. pavilioanele urechilor au cartilaje.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent.en te.30-6 dimine~\.. este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou. eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara accidente). au pielea uscata. de a-I vme in brave. Copilul poate rnuri in utero Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii.ii nervoase. Calrnul. sa aiha "eucuie ~i vinat. De la 1 la 2 luni Sugarul trebuie sa-Iii st. vocii.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut. tulburari ale apetitu lui.Ie casmce tre= cind pe primul plan.care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini . uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui.a insomnii. pentru. dar r aruin cu 0 instabilitate psihica. pl'lma masa este primita Ia ora 7.uri au 0 dezvolt. .ai". Sugarul a "propus" un oral'.mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba. hipotrof'icii scad foarte putin in greutate. aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa. ~e va o_bll.i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn.amentale ale Iostilor prematuri.~." .iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane. 191 Nou-nascutul dismatur) tate cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina..lll. lanugo lipseJ?te. Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt. i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta de catre un pediatru prrce put.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~.a.lngr~JI~ de aceeasi persoana. turgorul este scazut. Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est. ca ~i eeilalti copii. mai mici. desi se nasc la termen.. Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului. la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor. remix caseosa este foarte redus. nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm. pentru a se intern a la timp In maternitate. La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins. Este un nou-nascut dintr-o gestat.re:ne 91 corect. Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL. cu tonalitate~. somnul deCJine mai organizat. recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada. este prima manifestare umana. Dupa observatiile noastre. Iie lasate pe seama acelei persoan:.) f1lrll motive justificate. mai devreme prematurul. va minca bine i§i va fixa un program anumrt. Anxietatea psrintilor si. cu :ningiieri]~ ei. iar cu timpul. zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata.a. pergamentoasa.~e~te c. persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit.amtni deficitul greut.In studiul respect. eu imagine a Iigurii.ationale la nastere.eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:. Hipotrof'icii prezintil. personahtatca fneepe sa se dez(Jolte. La 6-8 sil. testieulii sint eoboriti in scrot.nenuJ ??rmal.va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului. mai ales. un premat. prez int.itati adecvate. de preferat de catre mama.are intelectuala norrnala. cu . Daca are un ajutor In gospodarie. primesc mai greu alirncntele consist. Jar In perioadele de veghe va incepe sil. Daca. v.

el are sa suga.ontrar " . past. La aceste mese din mijlocul zilei. SCd e lD greutate se an.nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa.u medicul.t i. Dupa alimentatie.U.lnd cauta c. C 1p. este inutil de a-l c. el l~\. Cind c.zy alui . eel putin a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc.mamel. mlJla. va consUlta medicul de c. Ie s. J orei . Lng hit d Ja ~fn. ~75. ~i.• 'v r a :-~ 1 me s e lor. pre a.:' putea minca mai mult pletare.s. Jar dupa amiaza _ spre sear& . tinerea la piept.eia pentru a eructa.a nn se h saturat la supt.ircums r' "Ca masa sugarul !. f'i b . 2"':3 ore' a 0 mas:: n.al ~i~eva minute ~i supt. . u este oblio schema i)i 0 oarccaro regularit.:sd .'" . m nici un caz dU))a orele 22'. sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda. 9i mai tirziu orele de masa.esteaza si wuga.numaryl 91 ll11p~rtanva meselor. care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta. I felul n D. mama il va retrage de 1 intrerupe suptul de '7-301'1' 9 tapOl 1 va.:1 numUl oupa aceea la masa de la ora .. mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV. mal mu te on este vma 'N g a t'onu ca mtervalele dintre mese sa f' f '. .a c.a I o aca upa aeeea continua" oa 0 ~ .at. se previn tulbul'arile de apetit. se poate da. In a doua luna.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. va fi pus si la • . Nu J'eafiI'J.orespunzator mamei. 'n Juru oreJ o. ca 9i c. Daca este hranit 1 . Odata eu eructaiia.? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24 BC C (upa consultul c. Ce1 mal multi suga n renuntj. In cazul ctnd nu are lapte suficient. din miezul zilei.~rele de sup t. .rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului.u tandrete. cit este tinut in brate.azul 8'. La primele doua supturi sugarul este mai Infometat.a.v. schiteaza mi.orit.elalalt sin." sugaru nu prot. doarma un sugar: neintrerupt noa 't. um po ate fi impiedic tv. Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit.ca 9i intinde buzele. 11 (masa a II-a). Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc.le. chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper. care Va staJ)]h daca este utila 0 c. lll). Se risc. g t' ' vOl': pe Zl.t. _ ca u !ma mas. meet.lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds. . Rolul mul.sip cu foame.. . daca. Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies9'i la Ja masa de la ora 23-24 si . ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t. trept. Pina la normalizarea t Iam Ia mamara Va fi"astimulat v 18 go 1t1 de citeva' . fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa..Mama 91 copilul 0 C.a me 1CU pediatru 9i de ore. sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede.ontrazice. ' C ' dm~ daca . fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa. G.)m 'it. apoi pllllg~ din nou dupa. garul nu Cl'8ste sau chiar' .a Ia fiecare masa este variabila. Se va izola intr-un loc lini9tit.carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici.oare sa-i dea sa suga. Sugarul a prins gustul sinului. caldura corpului 193 13 . vB~w ~e va face mai devreme in [urul '20 ' masa.I . d.u stant1ala.~ Tagf~ fm . fara placere. crescute progresiv.Un. La masa u.' 1 f':_ :: mam.g mai intli 0) C .t .re~te t.' J( me mversa.inamte de penultima Alimentatia . mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. in locul suptului respectiv.e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince. marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le . _..a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului. La rlndul ei.6 sapUimfni.J.ulga mal. a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit. :Mama va a9tepta c.e favorabile unui echilibru sufletesc c. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala. i se va vorbi c.. u~arul i~tarc. Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic. 11 ama se va ingriJ'i It' 'v . F. dimpotriva. .a un supt r tId I " . Din experienta ca la fiecare alapt. cind .l. E. Nu se poate pins Ia 'sffrsit. Va ria t i a ape tit u lui.Iarn !mp: :~ra intl'e. s- f: V w . A I i III en tat ian a t u r a 1a A0 e::Gst. c:antitati rnai ~a~~e ~lguros.s u gar u 1 sa. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e.e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza.alapta in eontinuare. .' I . el nu vrea toata cantitatea propuaa. Se po ate . c.reptat cantitatea de asemenea. iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1'. pentru a se cuno' t " '" . ea Ifji da seama care din supturi este deficitar. pen TU eructatll dac. .4-. '" '.ele 243. aminala se eonstata ca .a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea. De obicei. .c.ea sa ll1ghlt1t mult aer la s'. fie eu pompa. Alaptarea. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa.ac. prima ~i a doua masa. pe ]jnga aceste manife . 1vse va da sa ouga d m am bOO' ' 11 Slm. ar pu. nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere. jP ~ . dat.~t ' ~e pel' ect egale. punct.~1 d~ a adapta regirness (c. ea este acum initiata.a 0 regula stricti't in ceea ee J". SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" vI ' m care. 244).. fie 0 rnasa de Japte de mama. deta9ata de alte griji. eu orarul de 6 de supt (pe masa). Dac. Plimbarile se fac in functie de anot i .om~ ~:. muls in conditii de curatenie perf'ect.0 palte dintre ei renunt. Sin i i sea ole s elf' secreliei lactate. D. "d -. lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest.are. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a .. i~i mi. fara a ave a impresia de foame.eva." . Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta.. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit.at neeesita oral' regulat al meselor. .e capul la dreapta 9i Ia stinga.1 a s. . M~lt1 sugan nu au inca un . acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica.e. a emtarJrea sapt.. De cdle ' I ~pte. cu placere. cei rnni multi a e . e1 invata sa aiba incredere in mama sa. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio. 11 va lasa sa eructeze '. a~a tnctt el nu se mai in~arc."I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru.stE. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a. mama este dat.~f1 dup a ora 10 sau chiar . Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta . Completal'ea se va fa 'e I a. La . (slmtmdu-se sated pentru m ... sugind mai mult ~i ':p a.oare .u! celei de a II.. um se poate desfllnta masa de noa t ' .nam ca fieeare sugar lsi are e~ie .o bema secretle.are ii sint satisHicute citeva dorinte. Pe linga valoarea biologica. are putere sa suga.ide incredere. daca mama lipseste 0 data de acasa. n c.s~!e ahmentare. dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_prrveste .a. dar intr-un mod automat 9i "pasiv". td' 1 sura d e ocrotire. Cantitatea luat. fie ceai.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. ' es u e apte trebme l11uls fie cu 192 e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ . este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. Daca mama alapteaza sugarul. la un sugar alimentat exclusiv la sin.a de sears Sa Dae' d mama are Jmpresia ca la aceaota vsin.utul .hlar ~ mese). Dcesa.

s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a er sa u \'nrs.60 daca se d au 5 mese. I)i m ai bine.: 30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca. Tonte D(. Ei se opresc at unci din supf.a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24 ore: b) pentru f'iecare sapt. In rncdiul rural.a. Unii inghit 0 caut it.'l in sup t.121e in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u. incill. cum sint H umana sau Similac. Fieca r« sugar j~i individuaJir. de mlHna.Hcpartizata la 6 mes«. Dnci'i se in comer!" se poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [. avind grijiI sa nu se depilileasd.conizatil de mcdicul rus $carin. flurrwnil).T'a\ia dp Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml .5% grasirni 1/3 apa dr' 2 % f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. Aeeste nutritive in suficic ntc s i ell de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0 DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%). \ip:'.e !.i. Cifrr le sint pU!' oriont a t ive.) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte.e In noi in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9'.1'r:" ('ora. in prirnelc luni de viat. giisel)t. eel e 1 a It e pro d. a sug(ll'ilor s(m<'lto9i. SUgHI'U] est« iruscare Jill pu. Marna va pUIle 0 c:lI'P. 1(. sugar-ul ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie .arnin» in minus w scad cite 50 ml din cantitat e a pentru 24.. tilra intrcru. 000 ml pc zi.i. acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc .30 In amina a 5-a iii a G-a .'i grllsimi) ~iaccesorii. (1/3 din Nu este neeesadi asocieeu vit.\. cu orestere norrnala IlU est. C.iI'<1 ea unic1. en rernediu. a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf.ul cr-l rnai potriyit luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf. Lie hid u I d e d i I u t i c.'. nu sint him: natural!1. I'Pspectiv GbO--780 ml.. R a t ia m e d ie z il ti i c ii. se t re pt. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea interni ai biherOJ1ului.' dl' VHn\ pr lumina ~oll. + + PODtC'III"('(\ acr).im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire . r.aton se calculcaz a in modul urmat.. pliu« ell L! p t«.l./ +4 ('Lu'.at sirnplil jJl'e.140 rnJ/rrHisil. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt.~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute.or. fie pe spate.ah ar la 100 ml. se recorn ano a fie a hdornenul lipit de t. Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 arr ln falf~l ('(diei.intC'Ii t de fJ'ni j III(-]) I \lJ de luni dc· yja\.ia se face cu decoct (napa") de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z. putind survcni sernne lipsn mincal'e).tot t. .oracele ma mei.(. fixarca concentratiei ~i pe mrs«. 9i 110-.271). In a5-a-aGa. Intre mese.4-4 ill proaspote. In plus. ]\u se schimbfl In rnediul calitate (de la fiert irnediat). tulburilri de tranzit La multi in cazul alimentatiei eu Simi lac) . ia r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GOIII ultima eventualitatc. vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie mmi'do. di lut.at. deci 1. La copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb (Zcamil}. rcvi ne In 'l!10-1. rnr. pe hurt. Inccpc 0 parte sau. a \(.5 2. a r d(>icrmina () rne tnbolice de excre1ie..]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~ "xDctitate cantitaicCl in acC'.) (2 masuri a 4. nedilu8t trebui sa (0111iniI 3. fln. La sugarul alimentat natural.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe. -est.ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3. hirh-oc arbonat.lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a.ului. Ia care se o lingul'itii de z(lhii. se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput. nimeni nu-i scoate letina din . Hle. se inr] i Vltam\r. dacii se d au 6 rnese.a mina D zilnic bub forma de lingurita eu lapte. de ore. B.a in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal. 1. urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult nu doarmo linistit.wl a/willi. ell toa~k' din lor normals. iar zearnilul are la unii vsugar-i un erect laxativ. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri.eflza criteriul major este modul cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7. marna Be va ghida d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir. call par~ifJI adapt. rnamei t isor. 195 194 .pere! care se ulei e\l yil. suaarul o jlHUZ. fiirii microhi.et inei la p unctele 270. A.i. pent I'll rn odul de prcpnrare.r (5 g) ili se 1rnpre ullil .a in jos..'t principalele ocnzii clrid sugarul i n t i III P n l m e s e I. Cantit.e culcat 37G. rati a zil nica este de G~)O-800 ml. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat. esle dupa masa).cll' rqn·C'zint. "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii s{. ("liei.i pina in momc nl ul cind olit roan'wH.

rersitate. in multe erase. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins. stfi c. Fig. .mai bine . f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. ' C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. a) CuI cat pe spate. colici.s~rsa de vitarnina D.daca nu-i place sugarului . ba?~· nele . mai ales cu cele infe- E!. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. ~i dezvoltarea de [ructe 380. Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt. daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C.ala.a luna de viaVL ~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. ehiar Dezooltarea neuro-motorie Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal. 378. mai ales. La sugarul care primest. nu este un motiv de ingrijorare. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici.a curatenie.ttme pnnt.rcovi (prezi nt.a ell apa fierbinte. pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul . Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere . tifonul. d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia. fie . in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului.arnina D primit. Daca r arn lne orizont. ~7~.ul.). Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit. Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?. la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit.rernit atilor. prune. cu unghiul format din art. nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului). Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e. La noi in tara.e sub eurba teoreticji ("ideala"). R~zatoarea de sticla. cu bratele dezdoite. tomatele. traseul eurbei sugarului est.iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i. clnd cu alt. 103 rio are in Ilexie. ' . a 2-a Fig. g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale.ati si la primirea Iaptelui. deoarece . ' Nn. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala. mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior. Op arirea se poate efectua punind f'ructele . deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D.ati corespunzatcare vitarninele A fii C). pierSICI. esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima.a. lnseamna ca totul merge bine. rnorcovii. tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma. care au 0 cantitate mai mare de fier. eu membrele superioare !ii.ante chimice.i.6 ~aptamini inainte. fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.In decit serie in carti (750 g/luna). este bine t. (diaree.strugeI'ea insectelor). trateaz a e_u subst.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare.>i rimavara p . va fi consultat medicul. DacB. cele mai indicate stnt sucurile ~e mO. Vi tam ina C. acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit. A. sugarul are Inca t. unii demareaz. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului. ~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D. G r e uta tea. Se incepe cu 1/2 ling~n1. La inceputul lunii a doua. 102 . 381.rsta de . Simi lac. se ra [orsa sugarul sau de zarzaraturi sa primeascii un anumit sue de struguri sau de pere. morcovii. la cei cu tendintii la diaree: merele. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17. in strat subtire. iar cele de. Sucu:Ile de cirese.acesta va face dif'icult. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina.cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine.>1oacaze . citricele.olerat fii e?:r..e altele in cantit. fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. de la v. eritem fesier intens). Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate.sucul de rnorcovi sau de mere' c in lunile de iarna \. Nu se arnesteca cu laptele . de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ. Sueurile nu se lncalzesc si. misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie"). SMA etc.ul fli gamba de 0 parte intinse. in lunile de toarnna . Aponti. zrneura \. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet.sueul de larmie fii de portocale. alinele. La cei anemiei. partea cealalta 196 197 .' Sucul se da. Dealtfel.a mai devreme.Sugar in decubit in luna ventral. Daca aceasta curba este ascendent. Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii. vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect. Cre~terea 900 g/luna. (Humana.a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1. de preferat merele . Milupa . altii mai tirziu. . ci dE uniformitate in alimcntaiie).a avantajul ea se procura usor.e greu sucul de fructe. se continua prof'ilaxia eu vitamina D. rare ori concomlt~r:t eu amlndoua.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai.i intinse. 382. in lunile iunie-septernbrie. b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul. pere.0-12 linguri]e. Inainte de preparare. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi. deoarece sugarii n~ au necoie de dl.eridinta de a sta indoit.

2) c(' estc alimr-ntat . din cind in cind pedaleaza.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit. sugarul tine ca p ul t:. e) Ti]wtele declansate de colin sint acute.:hdoll"IC. pentru a nu inceta decit murna de i])(lispozijie est. degetele sint adesea desf'acute. in tot cursul lunii a d oua. cah. EI simte ' a inca global: daca 51' simte bine.te yorba de 0 manifest.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet. de ora inainte de ora prevazut. he.f]ectate. v.\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at. e) Pozitia in pat. modul de d. . Sugar-ul mie dedt un obiect colorat. s6-~i cunoasca marna.e in af'ar« fata de sold .ele lnt ins.IzctlL Nu uita1i sa fierbei. sprijinit pe virf'ul picioarelor. lipit "piele pe picle".ul !unii a doua ~iInceput. de de crrusie de gaze.ia acelor de ce asorruc. Umerii sint. "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat. cu mi~cari de amplitudine mare. Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat. superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct."da i'l.) sau consunnd u un?!' medicarne.ificii de t chnic. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului.insa.04). Inccplnd elm p a rt e a dr.lt daca :llama cauz a lWrd. degetele sugarului se desf'ac si.ent cu arnbele picioare. 103). sugarul nu mai sUi un unghi de 4:)°. Hhul Spre sflrsitul (':'. sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi.ul lUI pe nurt. Fat a sugarului incepe sa de"ina rnai expresivn . pl:ea put-erniea. el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig. se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului. yipi'!. discutati'i: sugarul \'. c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor. Pina la inceput. sugarul va fi tinut 2-5 minute In. in ordinea ef'icieritei.]de" un este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d ist ant a. Nurnai spre sf'irsit. 1. sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta 385.I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at..a pentru reincepe mai intens. el este dad\. toarele rmc: art. Capu! are teridinta stea inclinat. Daaa sugarul este dus cu caruciorul in de jocul luminii iii de mi\. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate.e aproap~ cont. .. 11 este prea cald sau ll jene. d) Sustinut de axile (subsuoara).iv. Da torit. ci sHi ell t orar.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate. nu sint motive . mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se. poz~Fe (i) cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms. cu capul ridicat nu prea sus.i ai cefei. sugarul emite citeva din organizeaza sub forma de 198 sa 0.n:ptat recotTlaIldiim.cariJe ramurilor. de partea mernbrelor irrtinse. ceai "ruEesc". l":1sol(-. este ud.i : va ii aliment. (l'izele J110tiv prpcizat) se repeta. incepind din a II-a-a III-a silptamina. permi1.) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina d pc ahd ornenul sugarului. 0 chi i. 384.Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig.lzfl 0 l\lmiJ~a. spre mceput.are 58 apeJeaza la mea vrf'unei boli mai 199 . Bratele sprijinul se face po antebrate.ul celei de a doua Iuni. VH mn nevra care este trecuta in toate carlile a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ. se ll1so\-e~c de mlfica de mrloire ale . b} A~ezat pe burta.ul celei de a treia luni. in ~i de yeselie. S8 t alit de mult. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei. in pat fie pe 0 parte. 91 (~e JOs a abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui rc in sus. sugarului.a. A. Foarte ineet. continutul progresa spre scgmentele terrninale lJ) Tip:ltuJ datil :! > .n incerca dlC " cu niciuna din accste \1 ".apta.\I' T JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha.11e~.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il. Dad 5e de mai lunga de timp.bralele de-a lungul ca pului. Cal~ura ~. Pozi+ia pe burta are doua avant.. spre stinga 9l in JOs (spre a ficat -+ sub . I) marna va fi calma. ln acest f'el intestinale c. alternat. lunri mama nu poate dist. 383.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor.ipage~te "automat". A' \ipn cstI' iDca rnodul sa. privirea sugarului de 0 luna IlU "pri. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI 3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important. dcst. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. Limbajul. aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dispal' l. inca trasi inapoi.a (cum est. u. GJeznele ~i talpile sint int inse. fie pe hurt. scata etc. Survine.' . 8i' de miscriri le muschilor rnimicii.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste.! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1).. a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) . Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde.e tendint a de citiva ani). cioare") concomit.a din pi. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr.edeaza.e Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui. alimental' l)i f\snpra tl'analimente (cafea. sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr. sacad at ("eil un cosmonaut"). ' la f'lrx iur. care VOl' Fig. ehe). 104 . Gingllrl:tlll. nereusind sa nu in8a in mod st abil . Yill'zJi. I: et c I c.lZadec. I. el re actioncaz.U de comunicare.nte diareea. Dacs scaunele sint nornu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal.ind sugarului sa-Iii rind. are 0 oarecare indispozitie 51' agita. urrn aPeturu .i suzeta in fiecare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful