LUCRAREA DE LABORATOR NR.

5
DETERMINAREA UNGHIULUI DE PRESIUNE CRITIC PENTRU CUPLELE DE
TRANSLAŢIE

5.1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop familiarizarea studenţilor cu fenomenul frecării, care apare între suprafeţele
aflate în contact, la mişcarea sau tendinţa de mişcare a acestora.
5.2. Noţiuni generale
Frecarea intervine favorabil la transmisiile prin frecare şi la sistemele cu autofrânare, respectiv
nefavorabil, în buna funcţionare a celorlalte tipuri de transmisii (mecanisme).
În fig.5.1 este reprezentat cazul unei piese pusă în mişcare de translaţie, sub acţiunea unei forţe F , a
cărei direcţie de acţiune diferă cu unghiul α , faţă de direcţia mişcării.
A B
RB
Fsinα F
μ RB
α
μ RA Fcosα
RA x
l

Fig. 5.1
Componenta F cos α va produce deplasarea piesei, iar componenta F sin α va genera reacţiunile
R A şi RB în ghidaje. Mişcării sau tendinţei de mişcare a piesei i se opun forţele de frecare, ce apar
în ghidaje ( µR A , respectiv µRB , unde µ este coeficientul de frecare între piesele aflate în mişcare
relativă).
Unghiul α , dintre direcţia de acţionare a forţei F şi direcţia de deplasare a piesei, poartă numele
de unghi de presiune.
Valoarea unghiului de presiune la care apare blocarea piesei în ghidaje poartă numele de unghi de
presiune critic şi se notează cu αc .
Pentru determinarea unghiului de presiune critic se scriu ecuaţiile:
(∑M ) A
=0 : (l + x) F sin α − l RB = 0
(∑M ) B
=0 : x F sin α − l R A = 0
(1)
l +x
RB = F sin α (2)
l
x
RA = F sin α
l
(3)
x l +x
F cos α = µ F sin α  + 
l l 
(4)
 l
tg α =
µ( l + 2 x )
(5)
 1 
α = arctg  
 µ(1 + 2 x / l ) 
(6)
αc este unghiul la care forţele de frecare, apărute datorită componentei F sin α , devin egale în
mărime cu componenta F cos α .
Se observă că, unghiul αc depinde de dimensiuni, prin raportul ( x / l ) , de cuplul de materiale şi de
starea suprafeţelor aflate în contact (rugozitate, ungere) prin intermediul coeficientului de frecare µ .
Determinarea unghiului de presiune critic, αc , este utilă în proiectarea mecanismelor, pentru a evita
blocările în funcţionare sau pentru a le realiza, atunci când este cazul.
Impunând mecanismului să efectueze şi un lucru mecanic util Lu (pe lângă evitarea blocării la
funcţionarea în gol) însemnează a impune componentei F cos α să fie mai mare decât suma dintre
forţele de frecare şi forţa utilă, Fu .
F cos α > F f + Fu (7)
În acest caz, unghiul de presiune critic se numeşte unghi de presiune critic util şi se notează cu αcu .
Este evident că,
αcu < αc (8)
5.3. Instalaţia experimentală
Standul folosit pentru determinarea unghiului de presiune critic la ghidajele de translaţie este
prezentat schematic în fig. 5.2. Componenţa standului este următoarea:
1, 2 – suporţi lagăre, 3 – bucşe interschimbabile, 4 – tija ghidată, 5 – suport de orientare al firului
greutăţii active, 6 – greutate activă (care simulează forţa F), 7 – riglă gradată, 8 – raportor pe care se
măsoară unghiul αc , 9 – şuruburi de blocare ale bucşelor 3.
9 1 2

6 x l 7

Fig.5.2
5.4. Mersul lucrării
În vederea realizării experimentului se utilizează diferite cupluri de materiale. În acest sens bucşele 3
sunt confecţionate din oţel, bronz şi teflon. Modificarea valorilor distanţelor x şi l se realizează
prin modificarea poziţiei suporturilor lagărelor 1 şi 2. Se obţine astfel o plajă largă de rapoarte x / l .
Manevrarea suporturilor lagărelor se face cu bucşele interschimbabile 3 libere.
După stabilirea poziţiei suporturilor lagărelor şi deci, a valorii raportului x / l , bucşele
interschimbabile se blochează în poziţia dorită pe tija ghidată 4 şi în suporturile 1 şi 2, cu ajutorul
şuruburilor 9. Schimbarea bucşelor se realizează uşor, prin deblocarea şuruburilor 9, extragerea
bucşelor de pe tija 4 şi înlocuirea lor cu altele, confecţionate din alt material.
În vederea determinării valorii critice a unghiului αc suportul de orientare al firului greutăţii active 6
este iniţial poziţionat la un unghi α = 90  faţă de direcţia de deplasare a tijei 4.
Se pune manual în mişcare de rotaţie suportul 5 şi odată cu el greutatea activă 6, simulând astfel forţa
de acţionare F F. Rotirea se realizează spre unghiuri α < 90  .
La prima tendinţă de deplasare a tijei 4 se determină, prin măsurare pe raportor, valoarea
corespunzătoare a unghiului αc .
Pentru fiecare pereche de materiale tijă ghidată/bucşă interschimbabilă se fac măsurători, ale
unghiului αc , pentru cinci valori ale raportului x / l . Rezultatele se consemnează în Tabelul 5.1.
5.5. Prelucrarea datelor experimentale
Coeficientul de frecare, pentru situaţiile în care nu se ţine seama de greutatea tijei 4, se calculează cu
relaţia:
1
µij =
 x  (9)
1 + 2 i tgαcij
 li 

unde: αcij este unghiul de presiune critic pentru o valoare a raportului xi / li acceptată şi pentru un
material j al bucşelor interschimbabile 3;
µij este coeficientul de frecare ce rezultă pe baza lui αcij

90

85

80

75

70
0.05
65
0.1
alfa critic

60 0.2
0.3
55
0.4
50

45

40

35

30
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
x/l

Fig.5.3
Cu ajutorul relaţiei (9) se determină coeficientul de frecare pentru fiecare pereche de materiale şi
pentru fiecare valoare a raportului x / l . Rezultatele se consemnează în Tabelul 5.1.
Se trasează diagramele:
αcj = f ( xi / li ) (10)

Forma diagramelor de variaţie unghiului de presiune critic, αcj , în funcţie de valorile raportului
x / l , pentru fiecare pereche de materiale arată ca în fig.5.3.
Pentru încheierea lucrării se trag concluzii referitoare la valorile coeficientului de frecare pentru
diverse cupluri de materiale şi la diagramele ridicate în urma desfăşurării experimentului.
Tabelul 5 1
j Materialu i xi li xi/ li αc [º] μ
l [mm] [mm]
bucşei
1
2
1. 3
4
5
. . . . . . . . . . . . . . . .
1
2
3. 3
4
5

5.6. Concluzii