Sunteți pe pagina 1din 193

_/

-t..*

At}|Aconr:rifuilEsctl

r|lITODA
0t

PIA[I
EDITIA IV

EDITURA MUzIcAtA
a uNruNtlr cof PortTolttot
. Bucuregi
- l97l
----
,/
.\\' -/
!-.v''.-

\\ '.":
AtilAC0Rt't[-luilEsc|J

rtlTTODA
DE

PIA]'|
EDITIA IV

EDITURA MUZICATA
A UNtUNlrt COt POztIOtttot
. Bucure*i
- l97l

.1..t-_:_:

x!*1,
_-__------

PIANUL
Ca orice tciruician, pi.uristul trebuie si-9i cuaoascl uuealta sa de lucru - pialrul. Curoatterea nr€catrlslrului
inte|ior al ac€ntur isstru ert destul de complicat ne di multe puncte de sprijin in crea ce priveit€ stabilirea u.trei
legAturi logicc iutrt nrigcarile miinilor piauistului Si iGtrurEntul cu c!,!e va producc sullet-eledorite.
Iriauul este iostruurcotul cel nai cuaoscut ti poste cel mai rispiodit p€ntru tiorbajut uriversal al muzicii.
Ll cste singtrrul rrt5truErcut,alaturi de orga Eurre,c"ie poat" reda orice fel de-ltrcrare nruzicall, indilerent de titm,
pr.rlifonir 9i arrtrolic. flrtr coocursul altui iustrument, produciud, diu pu.nct de vedere tDuzical, inptesia de c€va
iourplet, desdvirgit. Piaxrll poat€ deci iulocui caracterul ioli/oric al uuei irrchestre,reducird astfel Eumtrd ere{utan-
lilo; la unul singur. A9a se erplict marea sa popularitaie. brga, degi imiti mai lidel colotiful q)ecific al diferitelor
irNtruEente, rlmiue totugi in inferioritate din acest puuct de vedere dio cauza c.onstnrctiei sale lronunentale ea
ficild parte dtn mobilierul /ir al cat€dralelor sau al sililor de conc€rt.
Pianol se compune dintr-un gir de coarde uretalict de diferitc grcimi 9i luagimi. Fo4a !o{aE de tntindere
a,coardelo! este de 9O0O - 15000kg,'de aceeamecarrisurulpiauului necesrt-Iu\ codlr ,netalic t€zistt[t Pe cAre sint
Iixatc coardele.I.a tipurile mai noi, coardeledin bas sz i*rueqeazd cu cele din registrul oijlociu,_putrn a Iavotizl
transrnisiunea directi a armoricclor, asiguriudu-i estjel uD suret mai plio, uai sonor. Numai dtscatrd este firat
paralel cu petetele lIzii.l'iecirui sunet li iorespunde un trup d€ doul, trri, evetrtual patru cggrde-(dr pildi h sistc-
mi aLiqrol al pianclor Blittnct); sunetele j(;se au o s'iugilri <oardl de olel sau di alt atiaj, lqbrlcatl in sirml
rasucrtd, de cupru sau otel.
t Surrctul se produci prin lovirea coardelor cu ajutorul unor mici croctit.L, @re sint firatt -F bralul unor
pLryhtL,puse in aciiune priu intermediul u:r.eiclatiatui ce asculti riguros de degetele erecutaututui Virful cioci-
nelelor care iovesc coardile sint cdptugite c.ufetru sau piele de ceprioali, ciocAoclck siDt i-u ata lel coDstruite ilcit,
indati dupi lovirea coardei. s. r"irrg lo mod, ouwui, Itsind coarda sd vibreze atita tiurP clt executaltul apastr
claua
' rcspectivd-
$iiul de coarde 6ste fi.tat cu ajutorul unor turuburi de metal tare, avind o hutgim€ de 6 cm,- iar diamctrul
d".c,r 6 n,ru. Degi ele par fixate pe pLca de metal, iu reslitatc insi yurubul strabak placa d9 m^ etaJ.ti se fi:eaz{
in plttd d,eaeord,alce-acoy:rl citfii sau tubla d,arcztqarld. Cadrul,-placa gi barelc de Eetal sitrt firate; cu aJu-
tctrul unor guruluri, de trbla de'rezooanitr llaca de metal protejaza sigurarr;a acordajului. FArI tabla de rez,o'
ualld,' coardelesilgure uu ar putea produce sunete dil€rite ca sonoritate gi intensitatc.
Tabla de reixangi esti o plicl de lenru foarte tare * bind uscati, aviud foroa piar:ului..
La irutrumeutele ic bunl. cilitate, tabla dc rezonadtl (fR; et. cor$truiH diu mrmeroaseptici dc leDrD lipit!
unele dc altele. Calitatea tablei detcrmini sonoritatea iustiumentului. Tabl,ade rezooan|trestc apiratl de schimbirile
dc unriditate priDtr-un strat de lac (veruiu).
Se gtie i6 tl4ltsrnitc/ea suletului sc efectuEEle prin d€ptilsarea (sqb formtr de {nda sorolc\ a acrului di|r -iurul
pun,tului unde s-au produs vibraJiile Dar supralila foarte fioi a uoei coarde d4 natt€re uror _oscil,afiiloarte
it.be. <Ieplasindo foarit rnici canti'tate de aer, o coardl produce un sudet de o int€qsitatc slabt Spre a leruedla
ecesi rreijuns, st recuttc h teuooeDul ,dzonatttei.acesta est-etostul ,stl; & tczoaa*ld. Vibtaliile .coaldelor slnt
trausrrrise- tablei de nzinarltr 9i, datoritA s,rpr&gei sale lrar1 le traDsrnite amphftcalc aeru,ui din^ jur. DacI dn
sut,1nr.r corpul dc rezoDarl.tr,ucplstrind decii couiurul uccesarpentru suponul guruburilor Pe care sint firate coar-
di(. .{,Doriiatea piauului ar fi le nerecuuoscut,alterindu-se chiat limbrul iustrumentului
r-
Punclu/ deatingere
C@rdesinqle
Curde duble
--- C@rdet riqle
Suruburi t
oooo lgrale
xrE. Cutia de acordaj
'j)

4 Bane de netal
b Bere de neta/
c Cepod asttu

Acordajul coardelor se face sttingind guruburilecu ajutorul unor chei spccide.


Chyiattra are urmitoarelc ptrrgi:
7. Clapeh,adicl pirgbiih pe care se apiici forja lctivtr a mlinii pianistului;
2. Ciocdnrhhcarc lovesc coardele;
3. Mccaflisatalirhrnediar, care transmite lovitun clapei (pirghiei) la coada cioclnelulul
Pianelemoderneau trn sir de 56-58 clapc albe, din iemn de brad, acoperitefiecarccu r lrmell 6nl
de 6ldeg sau celuloid, pentru sunetelediatorice,qi 35-36 clape negre cle abanosrau lemn vopsit ln negru,
pcnttu sunetelecrzrvati.e.Apisate cu degetele,clapelepun in migcarecioctruelelccare, lr tlodul lor, lovctc
corrda corcspunzltoare.Fiecareclapi aclioneazict o pirgbiccr donl brafe,r ci.tei mlrime dcpinde de volumul
instrumcntului; in general, dimensiunile ei sint cuprinre iotre 40 gi 60 cm.

ctedeaci nu trebuieltrsatnimic uelSEurit in mintea sa cu pri-


Pentruca pianistul se poatl l[cra conSLien!,
vl.tela necanismulinterior9i la modul lui de funcfionare.Celemai bune instrumedtesiut astizi cele cu sisteE de
repehli. d,quti, irumit sistztttergLezesr. Dar avild in vederecl Eaiorita.tea pianigtilo! ou-ti pot plocura dclt piaoe cu
sislernge/t ta1r, elevul trebuie sl curroasci amb€le sisteme 9i sd inleleaga deo6ebileacare existl iutre ele, deoarce
fiecare sistem reclaml un fel deosebitde a cinta. l,a piaoele cu ,necdn$rrL Serrnan,zis St oiencz, ciociuelul este firat
d,iaddrdtal pirghi(.i . stind in legituri direcfA atit cu clapele c it 9i cu coardele, iar aza 9i gilul ciocdneluhtt
la c'd,p\t]l^l
se gisesc inapoia mecanismului, cu ciocl[elul in fa]t. I.a piauele cu sistem englczesc,ciocinelul nu este firat la
extremitatea piryh ici ci 1* scauaulciocdnel*lui, care este pus h qitcare printr-uu mecaqismmai compler de plrgbii,
La istcntl geunart,punctul de sprijin in jurul ctrruia se-face Inigcateaclapei se_glsegtela distanltr
intsaldde capetelepirghiei.'Parteaanterioari a bralului pirghiei (Ta) estcceva mai lung{ decit ceade dinapoi.
(
La"aplsarea'clapei ) pinAut dc atac(Pa) und,elovegtecioclnelul sc efl :nai ^PrczPcd,c?ttrrr.raldt rp/ri,, Ar )
potr1'vitlegilor iiri.i .uno,.ut., forja loviturii pe cnreo va transmitcpanea.de dinapoi a pitghiti asupra cio-
-ma.i de ciapd, Se impunc sI mai sttrruim asupraunui amlnunt de mare
ctne.luluiv'a fr.aai marcdccit cea ailicatl
lnsemrltate: Din eceleagilcgi 6zicc
-clepe rezultl un dt factor impoiant penttu-clntlt' bzzat pe gradzteasubtilL
. sunctului. Dact aplsirn in diferite punctc, 6c mai aProaP€,6e mli dcplrte dc -margineaci, adid
pntlnl ln felul zcesti prntal di qticarc a Jorpii - avind acehgi rezultrt ca gi cum am mdifrca. lunginca bla'
tclor plrqhici - consrltlm cl cstc nevoiede fo4n d{eri f pcntru e obginc un sunet dc aceea;iintensitate.De
i.."",^ recomandabilce toate clepelcst 6c aptrirtc &iptUa in acclcagipuncte, cele dbe,la. mijloc, cclc
"it
ncgrc lr mrrginc. Dat fiind insl Joria miinii, aplcerca cgdl r fo4ci nu se Poatc face pc o linic dreapttrci
pri.tt -o -riitl rnigcarelaterell-a miinii de-a lungul clapclor. Accste estc motivul pentru carc nrt trebuie
il rc cinte cu mina rigidr ci cu bregulgi mine liberc
Pirncle cu sisni gcrnas nu diipuri dc capacitatcede r rcpctr suncnrl flrl o noul lovire. Degi, p_entru
o mhl neobignuitl cu riccenismul unui pian a- sktcrs ctghXuc, mlnutce acestui fcl de insEumente pare foarte
di-6cill, ln realitatcinsl nncazitm gcrnit cstc acclacate ncccritl sfo4Ati nai za4 chcltuindu-seo cantitatc
tnai m.tc dc energiegi prin faptul il, Ia repctrreaunui sunet,-mlna pianistului trcbuie mereu.ridicatl de pe
clapt. Dil ,oorirrui""..it", la rcpctercl prcad;asl a unor intcrvdc mai meri (care rcclaml o tcnslunernaiacceo-
tuitl r musculaturii), pienistul oboscgtefoutc rcpcdc.
Pcncu a inl.fcgi mai bhc cile a6.rmatc,-tom incercr sl dcscricm funcgionareanccatisrz si inf.r'
acdiar tl sistcatalvi csglclcsr cts alutorul desenului de mri ios:

'in
nonentu/atacului
t: s./ cCderea
ciocdneI u/ui

Am arltet cI chpe cste un fcl dc pllghie cu doul bregc, bragul dinapoi articulindu-se cu mecanismul
cioclnclclor. Pirghia aieasta sc migcl il'jirut unei zxc dt'sprijir' (At),'qeatt cxrct la m.iilocul ei. ln
momenhr.lclnd ailsim clapa,brayulic dinepoi d pirghici (Td)-3; ridtd. Erect le miilocul.braiului d€ dinaPoi
sc sptijinl axa de'suport a'unei aitc p trgbii iai :ii (F). Lr dplftl rcestci Plrgiii, ln jurul 4rei ( 4), sc rrngd
t*U 1t1. Gnd ilape cstc ep,Isati, iapltul dc dinefbi d phihici (Ta) sc ndtcl ln sus lmpreunl cu_pitghie
"
e.doue /Pr) care, printr-o miicatc violintt, enrncl iirtbe i" iul, t&ina brusc latr-o pemiEl frxzt\ de nadz
ciocilnhltti (C) czre lovcytc coetda,

ln slaf? de rePaus

Loviture ciocinclului nu durazl decit o clipt, .r'hd Mlrlt din cauza $c!t4ii salc, dat nu complct
pinf lr tocuJde plccarcci sc oprcytch iumltatcr drumulul izbiadu-rcdc un fcl dc ?hdicd ( X) aflatl la. capltul
ilc din4poi al ciepci 9i carc si glsqti ridicetl odetl cu .r. ltr rcchgi timp hal in ecfiune srdina (Sr), czrc
cstc ridicag ptin dcplasareacapltului de dinapoi al phghiei (Ta).Ptn ridicarca surdinei, coardclc slnt llratc
sI vitrcze /r?ar, sunctul rlminind asdel prelungit tot timpd clt estc clapa aplsad.. Lovituta coardci dc cltrc
ciocdmlslC - avlnd dtcpt rczultat ptoducetea sunctului - rcugegtcnumai In cazul cind eplsarca clapei s-a dcc.
tuat cu o anumitl taoiditatc.
Se vcde prin urmare cI cioclnelul nu lovegte dilrtt cl:lald^ ci ptin intermediul unui sistcm de ptrghii,
crrtensrreil cioctndul spte coardtr.
Accst sistem prezintl doul avatrtajc: fo4a loviturii ciocbelului este aprcape de pemr ori nai marc
dcclt forge aplicatl pe clapl; lovitura cioclaelului, prin accst joc dc plrghii dublc, cste mult mai clasticl.
Mai cxistl un sistcm de inecanism intermediat, dentmit < uni-cnghqasc> ( cottinntal). A4 ciodnclul
acgiorcazl tot prin intermcdiul unei linbi pe princrpiuJpitghiilot, dat avlnd uo mccanism mai pu;in complicat.
Lt thtca cnghXnc,vltfirile cioclnelelot slnt imbtlcatc cu fetm 9i nu cu piele, cz la mecatisntchgcr-
,ndru; 6-t dovedit d piclca stingc armoo.icdc supetioare, produclnd nilte suoetc ce nu au fincgeanccesad
pcoau obgincreaunor anumitc subtilidgi sonore, Goclnelele dptutite cu fetru au cdit4tca d dau intonlrii
mai 6ulg precizie, tnpreunl cu o roooritate i.ai pl'd.
Mccanismul pcdahlor Qt ti$cn nghX*c) cstc plasat sub coatde, avind lcg{tun cu doul d.lpiyc ce sc
eflf sub clevieturl Apl;sl^d,pedah drcaptd,Lce:sta,datoritl unui mecanism special,tidicl tndiu de pc coatdc,
Eslnd pc celc rtacatc sll vibrezc libet chiar 9i duEl ridicatea degetelor de pc clape, binclngclcs cu o iatcn-
sitlrc cc sc picrdc trcptrt.
Ptd4k &rdptd lndcplinegtc mai multe firncgiuni, Ea poate lmptumuta sunctului -amploatc, rotunfime,
consiste.np,intcnsiEd sonoritatea Easaielorsuitoarc, face posibill hgdt*ra ?nne sutrcte, care aldel ar {i foatc
gtcu dc rcalizet. Scopul indirect al peddei este lnsl lndbtgina rczod2.ntelor suline, ManipuleH cu m.re a!tl,
pcdale cstc ln sare sI producl gi zrnmite cJcchcoloistitc, cc lntllesc suretele, cooform lcgilor ecusticc, pdn
fl<onanfd svnd.elor lnrudite, asiguriad pianului un catacter otchcsual, o unitatc armonioasl a focului. Toate
rcatc dectc slnt lnsl ln fulcgie de nttttjxgtl pianistului. O pedalizare bunl cstc o adevlreH attl, m&ind
caliatce cxccuEici; o pcdelizate proastl nu poatc fi compcnsatl de nici o altl mlicstric 1 executanhrlui,
Pcdalattfurgl(rtrr:ld. S|swdhd Si ndicatl pe pottativ cu termenidno corda)folosegtc un mccenism pdn cetc
lmpingc lntreage claviaturt spre drcopta, asdel inclt cioclnelelc nu mei lovesc toatc coatdclc ci cu uoa mai
pugin, rcdudndu-se intcositatea sunetului gi schimblnd ln acelagitimp gi timbrul, carc dcvine mai dclicet, mei
Btompat, mai vodat, Ea sc lnttebuingeazl pentru enumite dectc ai subtilitlli ecusticc.
Pciala o ,re,io caaeastupl comPh,svnetele, nu arc nici o vdoarc cstctid ci doar una dc ordin practic,
dc miqonre e intcnsitlgii sonorc ln cxcrcigii.
lntregul mccenism d daviaturii este plasat intr-un dulap [adl) dc lemn. Dulapul accstr arc ecccagi
ioducap acustid rsupra sonoritlgii pianului ca gi tabla dc rczonanF. Dad dulapul estc in Jorad do for?d,
, insaumcntul arc o pozifie odzontel{ fiind sus;inut pe trei picioare. Piadrch au un dulep ln poigie urticald,
la fclul ecesteaeocupf-adprer mult loc. Acest instrumcnt a devcnit populat din ceuzl d ocupl spagiu mai
mic lnsl nu ate valoatea acusticl a pianelor orizontale.
Pianul lre uo rcordl tcaprat, zdtc$ scmitolurile slnt 6xate la intervale egale, renun;indu-se la difcrcngcle
cxistcotc lntre nailonrl cmmaticAi cel dialonic.
Pienul rcelizeazl toetc sunetele cuprinse.ln cele teptc octavc, de lz la dta s*hnntra octacd plnl, lt Ja
dio octeva e p.tra (cvcntud plnl ta .la din octava a cincca - gapte octeve ti iusdt te),
Un pian bun sc distingc ptin sonotiatce nobill 9i amploarea sunctului. Instiuncntclc de lunicalihtuint
sulocptibilc - plnl la uo punct anumit - sI tcdda divcrse nuan;e colotisticc.
Mccenismul daviaturii trcbuic sI dispunl deo egalitahptrJecldde sunetepe toatl lnthdcree insmrmcntulqi. L
Cu ahc cuvintc el trebuic sI aibl un mecanismimpecabil, corcspuDzitor tuturor ccdniclor dc crccu;ie, adt
rub rapottul dirunh coloritului sonot, clt gi in ceea cc PriyEtc firncgionareaircprcgabilI a mecanismului
intedor, claviamra trebuind sI rlspundl la toatc intengiile piadstului. Pianul pcrmitc tcelizlrilc tchnice ccle
mai prodigioasc. Acc.ste nu -ri dcpindc doat de calitatea instrumenn:lui ci gi de ndfutria pianfutnld, dc
miiloacdc lui tchnicc i muzicdc, Oridt de bun at fl un instnmcnt, cste oevoic Ai de anumitc celidf di!
pattce i*crpretului ce: fo4d gi clesticitatemuscul2r4 0tr4c, scosibilitetc, ptccum gi dozatca accstorano anumid
confonnegic a bregrlui gi a mlinii, sistemc musculat gi ncrvos slnlto$q capabilc dc a sc edlpt ccdnplot
cclc mai varietc.

tr
clrnva NoTruNrANAToMTcE NECESARE
$I FIZIoLoGICE
a
UNUIPIANIST
Ca orice muncl, 9i munca pianisnrlui se crccu$ dcopotivl an alinih gi an nitha, de eccea dtcva nogiuni
dc anatomic ai f,ziologic dc mlinilor gi de sistcrnului ncrros lc socotim nccestc pentru buna dcsf\urare e
rccstci munci comolcre.
Omul cstc ui animl biped, cu sta;iunc vetticdl. Dcplasetca lo sEe;iu edt e cotpului dt gi a difctitclot
sdc pl4i componente (cap, glt 9i membrc) sc dccnrcazl cu ajutotul aqcbilor fxef pc diferite oan. Toa-
litatca oasdor constituic scbcht . Oasele slnt unitc uaclc dc dtclc pdti ligannh 9i eltc formagiuni, catc le un
loc ddtuicsc o arrh otir. Prin ca sc mcnliae contrcnrl lntrc doul cipctc osoase,iet pe de eltl p.rtc arti-
culrgie petmitc aobilitatca difedtclor segmcntc alc cotpului.
Pcouu studiul uoci migdri va Ecbui sl cunoattcm utck, *ticthpiih $ trydii ce iau pertc la prc-
duccrca ci.
Migcirile cele mai importanteln ciotatul la pisn seetecuttrin primul tind. din noonbtchsqcrioary-V.l! ?l
doilea rlnd din ,rnrcli (repreientat ptit cobaia onkbrcly'). Vom expunedeci ln mod succiuat anatomia 9i fiziologia
acestor segmenteale corpului omeresc
Coloam wrt*rah reprcainttr ua arc solid ctc susginccepul, truachiul gi membrele superioarc, Tot ca
csccu$ 9i difcritclc migclti dc runchiului.
Priyitl din pro6l, coloena prsintl patru cpbti c:rteti imprinl o forml cc amintcgtc litca J. Aceasd
fotnr' JQiologicilli dI clasticitrtc gi flcxibilitatc. Dc acccq o lindil rUiA a piafut ti cstemfmarcil, ,sli<iologicd:
td d,t lt a<d nlm la CiQitri, irf*altnd &favorubil calitattz vsetdi ti ttrtittla .trtdrthi.
Drtddd accstor club"ri,'centrul di gcutatc al cotpului rc Po c dePlrsa [c lnuintg 69 lnapoi. la
timpul dntatului la pirD, grcutatca coryului trcbuic tretrsmid rnqi mult reu mei pugin pc devieturl, dc accca
piaaistrrl ou trcbuic rd ,lad pmpriu-zis pc scaua ci til t. r4.D. nurlrt pc merginca ecaunului 9i pe picicul
$lng, etc va rutrcvr. corpul sptc daviaturl dup'l nccsitlgi.
Ivtea*r srlcrior, cstc sc .rtic,ulcazl sr cttttnt tcaptlard (fotuatl db cbicdil $ oaolbt), cste ddtuit
din bng, *ntcbral 9i nrlnl.
Bra1d c.uprinde un singut os, numit buscrrc, etc rc r*ictlcazl cu onoplrtul, fotmld artict-
lzlia t rdrttti,
Aattba1tl cste compus dio doul oasc - radis $ cfiimt - crtc s€ un6c cu humcusul, totollad arn-
crhlit otthi.
Bzditnl sc erticuleazl clr oesclc ,nlinii (ca4)sl), fotmlnd articthlb a isii c';lu,a pwnhi (.Pigttrr),
Cubinraul .nB il llartc la accesd lrticLgc.
Ivtlna gc compurl dio rnai multc dturi dc wc ( car2, nttacol $ falatgh catc formcad .sc[detul
dqctclot). Ficcerc dcgct cstc compus din ttci {eagq cu crcc,pgiedqctului antc (plia) carc tuc nurri
doul fdeogc.
ToeG oesclcolinii stnt legatc latrc dc prio etticulefi dcrtul de rolidc drr gi foarrc mobile ln romnblul
lot, fept clrc .rc o dcoscbid impotaofl p€otru piroitti.
Migdrilc c€ sc pot producc lot.o articrlalic oetccerc slat tn firaclic de Jonu crpctclot <xoalc ce 3c
glscrc la contrct. Asdel, clnd clpdnrl uaru os arc o fotml {ricilritt d c€luihlt formll dc cQil, oaul cu cepltul
sfttic sc vl putca. m$ce lo turr ccnsurilc: ?nrinlc' ln"Fsi, letcnl 9i de iur lmprciur (dc pildl: bumcnrrul
h dticulafh omIllllui), Drcl un dpat osos arc fo!61 dc scriptt, cclllelt crpAt rl osDlui cr formerzl mi-
culegie ve putce aluocce pc .ccst scripctc uuori taao agrJ dircclicl lorintc uu lnapoi, cun csts cezul
h articulati. cotului sau h cle ditrtrc dou! &leaga

ll

.:j
{

Drpl, direQi<.lot, miqcltile din difedte articulagii alc mcmbtului supcdor sint dc mai multc feluri:
.- Flcxittnca(indoirea),care sc cxecutdin jurul unui ax transversalcc uecc pdn articulagic;
- Extclsirnca (intindcrea)care teaducesegmentulindoit in pozijia ioigidl;
- Abdr4ia - migcarcade deplfterc dc corp;
- Addt(ia - migcareade apropiere de corp;
- Roralia - migcarcade lnvlrtire a unui segment de membtu in jurul erului slu longitudinal.
Toate accstcmigclri le glsim la articulagiaumlrului.
La ntnil mr'i deoscbim o forml spccidl de rolali c.rc sc executl gi ee in jurul uoui ar tongitudinel
cc trecc prin antcbral gi an]!.me lotdlid ttt 4jard (ce aducc p ma taai*c), nwmit\ ttpiufic, qi rotaliz bt lsdutrr
(cc aduce pzJmt tzapi), numttA promfic. ln migcarcadc pronagie, radiusul lualtcd pcste cubitus, cetc ou ir
parte la migcarc. Mlnq fiind alticulatl de tadius, €ste antfco.tl dc migcareeeccstuia, produclndu-sc asdcl
lronzlit slixii. Le pian sc clntl dcci cu mina ln ptonafc, cu rediusul incllccet pcstc cubitus. Cum rcc$tl
atitudine a miini.i cste nefircascl, nefrziologtc\, sc lnlelcge acum de cc cintrttl lnklngat h pirn obosegtc mLna.l
Afarl de dLcqie migctrrilor, intr-o rticulalic mai trcbuic luatl in considcrz,rc$ dtrPliltdirrao migdrilot.
Ea cstc in fun4ic dc cxhrsibilitatca ligamentelor, cate mcngin intte clc capetclc o!o$e din articulelie, prccum
gi de Jorla matc ard carc eclionerzl asupla oaselor, provocind prin conhrcgia lor deplasererla spagiu e difc-
ritelor segmentealc mcmbrclor. Pentru pianist cste foartc importrnt ca migclrile ln eticulaliilc mcmbrului
superior sI eibl o amplitudinc cit mai mare, iar 2cc3stllo oblnc prin cxerciti iurliuutc ai gradatc.
Elcmenteleactiveale oriclrci migclri sint nqcbii, carc escultfde voinF omului. Mugchii au o porgiunc
mijlocic clrnoasl, clasticl 9i contractill, 9i doul extrcmitlgi fibroasc, necontnctile, ntmitc tcndoafic,Plttct
conttactih cstc formatl dn fbrc mrcnhre. Munca ficclrui muychi teptczind muoca totelitllii Gbrclot crrcl
compun. Cu cit mugchii slnt mai grogi, adicl cu dt con;in mei multc 6brc, cu edt slnt mei putcmici gi
pot lndeplitri o mund mei mere. Dc eccer .rt o gnftaU d c.rt /to/ rqcbi niei, .tu lht e.i ci *liilar, d
txecslt o mtrncdnecor,r?sn<dtmr.cn pdrimca {i ?trttrc6 /ar, cum s-e ptoccdat ln vechilc sistcmc dc cxctcigii dc
degete, clnd li se ccrceu sI indeplilcascl cfoturi crageratc, carc corcspundcau de frpt fo4ci unot mulchi
mati ca cci ei bratului.
Oricc rrugchi sc prindc, cu ajutorul tendoandor, cu un caplt de un os iar cu ccllhlt caplt dc osul
pe carc ttebuic sl-l mancvrczc. Scmnificegir tendoaului peotiu mutchi estc andogl cu cca a unei crrdc dc
transmisiule pentlu un motor. Mugchii sc afl h mod pcrmenent lntr-o ugoatl sterc dc contnc;ic numitl
tontr mrcc tr, starece cste imprirnatl, gi controlatl dc centiii ncfvoli.
Detoritl lnsugirilor de a ra co racla 1i nlaxa, muqcbjdse scurteazl gi sc lungcsc. Iq fclul acesta ci
aptopic sau deplneazl oasele pc cetc sc priad.
La executerceunei migclri iau partc adt mugchii respcctivi cit gi cei arrtagltifti, Astfel, le o migcrrc
undc intrl ln funcf c aulcbii fcxori iln perte $i mulchii antagonigti adid nrschii extc*ori, s tr pe lingr, addwtori
iau parte qi abdtctolii etc.Interven;ia antagoniltilor estefoartc importantl gi contribuie, lmpreunl cu gmvitalia,
lt t tin&rca mugchilor precum 9i lt nodcrarcagi reglareaniScdrilor. Cu alte cuvinte, o migcatc voluntarl nu se
excrcitl cu preciziedecit cu intcrvenlia cmconitcrrtd^Nnt^gonigtilor carcdozeazl, fulnazl gi echilibrcazl omecum
amploereamigclrii. Intr-o migcarede flcxiune, mugchii ertensori- fie cl sc rclercazl, permi;lnd esdd o
miqcarcc-lt mei ampll 9i mai rapidl a flexotilor, 6e cl se conractl 7i ei d.at aai pQir decit flexofii, modctind
astrel amplitudinca gi rapiditarea nigclrii - contribuie la precizie ei. Aceste act;uni sinxltan ale flcxorilor
ti cxtcAsorilor slnt posibile gnpe infu ri nemor cate se distribuic coaconitcll lz anbch grrlti mrcc art,
Sl studicm zcum miScdrih ln fecare adculaic a membrului supedor:
O serie dc muldti ridicl, al$) coboarilozseleca nii ralthre. Umtrul mai poatc fi, du luirtc se..utrat
lupoi, 9i chiar poatc sI exccutc migclri de rltafic F tc vin tl aiute la ddicarca brap:lui chiat de la inccput,
Aceastl mipcarea omoplatului estedeosebitde imporantl penru pianist. -crtcnsori,
ln articulalia ,iarotti, bralul erecutl, prin-mugchiiherori, addtrctori, rbductori gi rotrtod,
migctrrile rcspcctivc. Acegti mugchi se adapteazl la celc mai 6m migclri, dcoarecc,din cauzeurlrimii lor,
ei migcl foartc ugot bngrl, ier prin rcglarea armonioasl 1 amplitudinii migclrii fac posibib cchilibrarcr dal-
vltgitl a acesteia.
Pcntru anumite migctri 6ne gi precise in timpul cintatului la pien, bralul cstc ccl ori ildicet. f,)c rccce
sc zice: < chrtl din umcri>.
Articulagia cotulti, prin mugchii carc se inscrl pc br4 pi antebreg,crccttl numei migdri dc f,ai.a.
gi de cxtcnsiuoc.In timpul cintatului, antcbralclesint utor flect.tc.
Lz antebralglsimo seriede mugchicarepria ac;iunealor produc fle$uncr, cxt rsiutrca, aMucgir, adducfif
suPimfia li pronzgiz niinilor. Tot pe antcbrag sc ilserl o scric dc mugchi ai clror tcodorrrc lungi mct3
plnt lz Jalznge,iar prin acgiuncalor produc extensiunca Vi fleljtncz dqchlor.
Mtttz arc o frfl Pdlrnard akz.dorsah. Palma cuprindc mugchii flerori, adductoti gi ebductori d dqgc-
telor. Fafa dorsall a miinii nu con;hc nici ur mugchi proptiu-zis ci oumei tcndoroclc mutcbiloi crtcacbd
zi alitii gi zi dcgetclor.
I Atitudiocr 6.ziol4icl, trttorDici, a Eitri cst rc!.. de n,ri.rn,,/it, cum o rdlm h .titdal L .nb..
Mi$cirile degetelorsint in func;ie de contracgiilemugchilorrespectivi.Milcturlepriaei Jalatgca degetelor
sint cele de cxtensiunc,de flexiunc (cate se executi ip limitE de 45') qi de lateralitate(abducgiegi adduc$e).
Fhxibilitaha <lcgetelorestein funcgiede posibilitetcade intindere a ligamentelor,tar aobilitateadegetelor
depindede capacitatea miinii de a puteacuprindesimultan un numir mai mare de clape.
Virtuozitateapienistultlinecesitlexistentauror Ligr.mente extensive,maleabilegi suficicnt de largi, mai
alesla bazzdcgetclor Dezvoltareaerrensibiliti;ii dcgctclor nu estc in funcgienumai de urtrenamentultehnic
ci qi dc condigiaca Pianistul str rcspocte,in milcirilc srle, Jcgile fiziologice ale munc.ii musculare.Utu din
acestelegi cerc ca miqclrile piaristului -si fie cit mai liberc ai mai rotunde gi asemlni.toalecu aceleapc care
omul Ie executZ.in mod instinctiv in activitateade tolte zilele.

.?

SISI-ENTI-IL
NERVOS$I MUNCA PIANISTULUI

VAZUTA SUB ASPEC.IFIZI()I,I)GIC

Cunoagtcrea funciiontrrii sistemuluinervos ;i a difcritelor p{occsepsihologiccare consccinfeprecdcc ilr


domeniul tuturor maoifcstirilor muzicale.De aceea,arit pcntru pianitti cit mai alcspeotru profesori, socotim
foarte neccsarcunoattcrea fiziologiei acliaildli; ienlar, trprioarc, fapt carc.'a pune intr-o lumintr noul o scde
de problcmc legatedc creatie,executit gi percepgiiL muzicali.
Lcgltura dinuc organegi diferitc lcsuturi, ca si bunr funcgionerea inregului organism,este indeplioittr
de ithnsl nrrios.
Deoscbim:
- Sistmsl rcrtot te, ra/, format dil ;reier ;i rtitduta tpinlnt;
- Silt.tTr.tt,,snlr perifcfit, alcltuit drq firi;oare nervoise l zr.rzlJ.
Suprafalacreierului este forn:rti din numeroascstratuti de ce/t/eruraoasealctrtuindvoorla certbrald.
Cel aleneruoaynu sint rispindite in mod cgal in tot cuprinsulsistemuluinervoscentral ci sint aglomerate
in anumite iocuri spccialedin interiorul n'eirt ii, al.midtuei lpin.irii 1i:zl garylionilarspiruli. lt creiet, aceste
aglomerlri poartd numele de ceztri un'oSi, tiniud sub dependinp lor funcliile unot.anumite organe, ca de
pildtr:c-entrulpentrumiicrrcamiinilor gi e picioarclor,c.'ltrul vorbirii, ccntnJ auzuluietc.
In timpul funcfondrii 6brelor, cclulclor gi centrilor nervoqi circuli o energiespeciali- cnergianentoatd
(intocmai ca ti curcntu.lelectricprirtr-un 6r de metal) - derunitr. i{ltx xertos-
Centtii nervosi sint de dou{ feluri : unir primescdin aJarl prin i-ntermediulorgatelordetinl toate informatiile
despreceeace se intinrpli in lumea ce ne inconjoartr(ce ri nrXoriali). Alti centri tttmtt spreperiJdrieotdnele
la otganele respective( certri ,t('/zri) Lstfel, de Ia celulclenervoase^le cerrlrilzrt/to/ori plea.cl,impulsuri nervoase
dtte tttltbi pc care-i frc si sc cootrsctc; in felul accstriau nagteteaiSairi (automatesau voluntarc).
Mecanismultundarrentalprin carcfunc,tioneazicreierulgi centrii urotori din subordinc(cum sint cei din
,tddna t?indrii) este aga-nurnitulre/rs.
B,e/ex esteo teacfie prompti, rapidi, a otganismului la o excita;ieveniti. din afad; de pildir cind
atingem cu nrlna un obiect fierbinte, mir,a se retragc imediat.
Cum se nagte un reflex?
Lingl miduva spini.rii se zlJ'lgatrgliorii tpirali, cu'ptinAtd relale sctqoriale.Fiecare din aceste celule dtr
doui prelungiri, ura forrte lungCcareaiungepir,6,b pich (aen seqitia) pi a doua mai scurtl, carc pitruode
in mlduve spidtii (irtr-o ^kt tcltlld ztsi uotoare).
Cehia din rniduva spinLrii aic gi ea o prelungire foarte lungd. (neruuluotor) care merge la un anu-
mit nrycbi, Ercitagiile produse de piclc (dcrerea) ajung prin nenr.rl senzitiv la gangliomi spinali gi de acolo
la celulelele di:r mlduva spiniri.i. Prin netvui motor, cxcitagia merge la muschi, proyocind czrrtraclidlui,cate
are drept rezultat, in czzul de mai sus, retragereabruscl a miinii.
Eristl gi reflcxc mai complic.tc ca, de pildl, Eertal omuluL (>entru care este nevoie dc o scrie
de teflerc cc re petrec la difciite etlie ale sistenruluinervos), precum ;i dfltat,alh lrar dupdpartiturdsat
pc dinafed).
Mtcatisn Jurdanen"alal rclhx ai este dect truuniJerea anei ,xcitafii cdlre qr cdflt/t tenros, cdlt , ,ranr-
nhc le altd cah din nott lo perifcria, cdtrt nt 0rg4n execator(muschi).
Reflcrul studiat mai sus este ua rcflrx lntdtctt.
Existf { rcfcxt dobindi*, num\te nfexe nndi1iouh, care dispar dacl condiliite din mediul exterior nu
mai corcspunducvoilor de dezlintuire e.acestuireflex.

l3
,@.. ' '.\

/./ S : otgctnserrzttl)
\_- c - centru,ur10s

N M- tf/rtdti

Clotatul le piao sehazeazlpc o scric dc refr:;c tntdrcsh ti cordiliottate,ptoduse pril antnttzrre,t mefodic.
Le baza fincgio"lrii sisteoului ncrvos, dupl Pavlov, stau doui proccse ftrndamcntalc: Proc€sul dc
excitaticsi proccsul opus de ifiibifu cc sc manifcstl .on.omih,rt. Pr'tmt-tlfuXlilflau o aqrune oatecatg ln tirap
cc d doilei o lininaqd ln inrensitate. lo sisteoul nervos ceotral sc producc o lupttr contiDul intre proccscle
dc cxcialie f inhibiie.
Tot Farlov ^ ^t[tzi cA scoarte cctebrdl arc doutr funcaii fuadamentale: func$a dc anelizl gi
cca dc sintcz4.
Ptia Ju(iz & analiqd a scoa4ci carcDralc sc inyclege capacitatcade a oe da seana dc celc mei 6nc
veriag|i h mcdiul erterior, cum ar Ii poiibilitatce de a diferengia intrlflmea, intensitater" duraa sau timbnrl
sunctelcrr.Curtrii nervogi crrc erercittr finc;ia de anali:l au fost numii anali7atori de ctrue Pavlov.
P'jn .iu@ia dc sinhqd se inlelege capacitateescoa4ci cerebrale dc a asimila gi grupa inu-o rnitarc 6^tc
accle cxcitagu care ru aiung la crcicr ln mod izolat, sau uoa dupl alta, ci ia mod simulto')'
Procesledt excitosic,dt inbibilic, dcauliqd 1i dc shteqd st caracteristicc pctra /iecarc ittdivid ln ?zrh, I-^
uoii prcdornini proceselcde crcitaie, lr al{i din contrl, ccle dc inhibi;ie. De eci rezuhd,o mulgimc de ti/tri
& islen nr,los. Asdel sc explicl diversitatce de ttnpcran.ih nqicaQ, tnlJ 6ind mai impulsiv, alnrl mai tem-
pcrat in rea.lile sale, totul iiiod in fuocgie dc gradal & nobilita* a prlccttlor wrvoatc, ulid de rdPidilatu ct!
carc sc facc rrecercade Ia ercitale la hhibigie,
Studic.ca de c{tre profcsorul de pian a activitlgii lcrvoase supcrioare a elevului siu ofcrtr incontcs-
tabll o bazaurai solidl, mai gtiin$€c{, nretodelorsde pedagogicecu privire la muJtiplcleaspecte.le PerceP-
lici lriuicelr ...c er.ccufei;i chiar alc compoziliei.
Pe acc"sttrba;a 9i coliiurli dc invd;Itura pavlovist{, vom duta i3 cclc cc urnrcrzi sI faccm o succintl
ao.rliz) psilr.,,)gic.e, n)uocu pia-o.i:tului.
M;ui-; 7ittrri.,,;lrt se loorpu$c dintr-o seric dc tcflcxc motlrcc a ciror activitate,toarte complextr;i
subrrl.r,estc rcglata de auhgtloru/ nolor djn scoa4acelebrali.
Un el pianului nu este decit un pianisr ctre u <lobirLtL!_ in gri'.lu[ cel ruai inalt
"iriuoz
relle.,,ale ton,liitottttti respecrivc,ce se formeazi- treptlt in Jruncr sa pi.rnistici..De aceea,de Ia
incepur trciruic s:r firn itenfi ll crearca qnor reflcxe iLts!c. c?rc cu timPul vor constitui
aulontltrsnit'. Fornratea rcflcxelor cere tirup, ilr menlincccl lor, lntrcnlntcnr sistent:rtic.
Ca si in ir,',,gar.ea oriclrui mc9te9ug,Ia iaceput lucrurile merg mai anevoios,dar,o datl stabilitg
reflexclc,sc adiucescpnn cxercilii ttetodicc,cipitindu-sc deprindcrearuuncii complere. Ar 6 insl foart€ grc-
lit sr se crcrrit ci. invi.garea dcpriodcriior se limiteazddoar la formarea pi la adincireareferelor condilionate.
Atit in timl,ul forrulrii deprioderilor cit gi dupl aceea,un rol irnens il jotci, ittcruefiia corytiinfci. Lceasta
cstc ,r forrtr. supcu.iar{x :,-jrcFLldracrvoil'Jc.Un erenrp.lune {i hmurt inrtcgul prL:cesal invi;drii:
Cer,-clild rriurrcaclc.L,i,:ipi,uustin dferitcle ei fazc Jc.lczloitars,corlstrti,n) ci, la inceput,cintatul
la f,ian rc 1:r,'tiucc,icsiul .rc grcor ll oefudcminatic,sub cortLr.,lvtr,.l1 si t.rctil, piruristuloprindu-se mereLr
le pas;;cic nrai gr,.ic. Pc rrasr'rrai.utJcu.nlcntului,controlul vtzu'al:s eliruini din cc in ce, dezvoltindu-le
tinfsl tactil y ceI biwtaqie carc dd acel tins al clapelor(<Tartut&Jnbl ,r) flri de carc nu sc poate obli-oe vir-
tuczitatea.;\cest siruf sc iurtegte t:datl cu otientareadupi anumirc grupuri de clapc (clapelenegre) care
vor seryi ca puucrede sprijur, C-oqul4a prczeoleiunor asemenex pun"rc dc uricntar( este ul important aju-
tor pentm d,rbindircasigur:ur;cicxr,,:rrrreillxisttr ti alte rngtoderaponaic care ildictr loumite puncte de reper,
inlesnrndastfelcrecufa piamuucl.Cu timpul instr,dupi oarecareexercigii,pianistul capltd deprinderile motoate
nccesarepcrrt(u a lucra am rcpedepi firtr grepli; lt uc&rcarclelor,degetelese hdrcapti io mod.rcfex spre
ciapelcre:pcctive, migci.rilc1>ruistuluidevi-oin mare p^rte oulondtc.
Pianisurivirtuoz a epltat toatc acestedeprinderi datorittr faptului ci de la inceputul pdmelor excr-
cigi.ia pardcipat corsliinfa,carc a srabilit ttoi lagdtmilcrvoase. Pe ruisuta allrcnrncotului, degeteleti mina
pia-aistului inLep si. lucrezc ai lnrl participarca congtiiogei, adrc,i in rnod 4r/0n/4t, prtn reflcrele coodigonate
ce s-au stal'llir. Mildrilc dcgcrelorvor fuccaionrcu adt rnai sigru, cu cit au fosr la irceput insugitein mod
cottlticnt1i rl)L'i aurumatiz.rtcprin cricrcr;-u.
AririnJ urli srlJ cJ nrunc.rpr:nistuiui inrbrrci pi L-n aspcct li:Lologtc, Jserstanu insennrn6.
l c I o c c i . r r . . rp i . r r r s l u l u i. r r l i u r r s i n r p l i , a , c t t t l c ( u t L , . T e l r n i c : rn u t r c b u i e s 5 .d e v i n d u n s c o p i n
, , i n c ,r i u n ' , , i l l o . c u a j u t . r r u l c i r u i a p i a n i s t u lr r e b u i es r e x p r l r r r eL U l n L L : L u lu n e i o p e r c d e a r t i
'rrc, ir rir,.r.-i ei, ota un rrrod dc rellectrre a realitilii prin inr.rgini artistice.
PIANISTULUI
ME$TE$UGUL

Ctatanl la piaa se rcdizeazl printr-o sede dc migctri executatccu degctele,cu mlna gi cu bntul,
Acestc migclti de pianistului, h fel ca toate celelalte migclri ale corpului omeoesc, sc desfdgoar{ ln coocor-
deo6 cu h2ih nccanicc.Diq puoct de vedere mecanic, corpul omului trebuie privit ca un sistem de ptrybii
hld;tt itt, Pln accsteelnlelegemplrgile corpului, pestehcheieturi.lectrroia trec (dupl cum s-a aritat ln capi-
tolul prccdcnt aigtc benzi clastice (mugchi yi ligamcnte) cu ajutorul clrora piadstul migd braple, mlinilc
- degctelc.
Sr -
Fiecerc fragmcnt muzical clntat cste legat de folosirea iudicioasl a,Jorplor itttcrw cXtgi a, cdot cxltnc.
Sub dcnurnLee dc lote inttrn lnlelegem forta mulchilor, iar sub cea de forlc exlcrft cuprindem forga gravi-
talici, la care se adaugl forga ccntrifugl, for;ele de reaqie, for;a de aruncare, energia cincticl ctc.
Afed dc acfunea for;dot arltatc, trcbuie sl mai ;inem scamagi de iac(ic, adtcl dc proprictatcaunui
corp dc a-$ plstra strea de repaus sau de migcare PinI cind o altl fo4l va ac;iona asupre lui. Ine4ia cor-
pului piadsrului se va manifesta gi in unele cazuti, cum zr f In exerciliih & lorfd, care par, la prima vedere,
ir:gte numei de folo-si-rearagionaltra fo4elor musct:lareacliae1 ln reali_tate-,ln asdel de erercigii i-otewin lnu-o
mlsud orrccare gi fo4a gravita;iei, i:rerlia corpului,ptecum 9i fo4ele dc retclie.
Der succcsul unei bune cxeculii nu este in func1ic numai de starca apatatului muscular gi a nivclului
dc dczvottare a unei coordontrri adecvate miqctrrilor ci qi de anumi$ factori de ordin psibologic,ln primul
rind de siguranlaexecugieide facultatqa de a avea o privire muzicaltr gencrall - o lfuie a clntatului - lucru
rcalizabil numai dad pianistul cste ,tn mqiciar in adcvltatul inlelcs al cuvintului gi st?tpln pe o suml dc
deptinderi
- motoatc, cu alte cuviote Pe ftcihlrtSttl Proptiu-zis al pianului
Penmr inceput, este foarte necesarz dezvolta in devi cuajd cl at ui, lncrederca in puterile proprii,
arltlndu-li-se mereu necesitateade a acliona hotdril, cu rnpc\ri rapidc $ lcrgi, f\td tovtrirc sau tatonlri.
La bazadcprindcrilor trebuic sl stcadoin!.l dt a irairgc.
Dcsigur, in munca pranistului nu este de a,uns, dupl cum am arltat, numai o bunl coordonarc a
migclri-lor ci trebuie dezvoltattr czpacitateade folosire rafionall atit a forlei muscularc cit gi coordonarea
acgiuniicdorlalte fo4e despre care am mai vorbit: for;a gravitaliei,forga de reacie, for;a centrifugl gi cner-
giz cincticl, utilizareaiudicioasl a acestoraconrribuhd Iz fotmareauoui mecanismmotor impccabit sln{tos.
Formatea deprinderilor mottice se rezlizeazdptin cxercilii Tilnice. Attomatizarea rnigcirilor se face prin
repetrea insistenttra unor formule tebnice sau a unor pasajeti este gretit de a lovlga dintr-o dati pagini
intregi dintr-o piesi. Pentr'.r a irav6t3.raliorcl, se lucrcazi pe problerne tehnice, de cite 2-4 mtrsuri, repetind
acceagi6gurI sau pasaj tehnic de zeci gi uneori sute de ori, pintr ce elevul reutette s, asirnilezecu deslvir-
gire forma gi caractetulmigclrilor, pottivite pentru figuta muzicald.tespectivtr.Fltd numeroaserepetlti alc
aceloteqi migdri nu s-a putut 6ra lndeajuns de bine larl rcfexelor.
Erecutarea pertectd.z unui exerci;iu mai complex nu este altccva decit tepetarca dcpdnderilor mouicc
invl,gatc, Lt baza lnsugirilor oriclrot deprinderi noi, de regull. stau elementeledeprindcdlor vcchi din ecti-
vitatca dc plnl acum. Utilizarca lot uguteazi mult lovllarea migcirilot noi. Pentm stabilirca unui aosrnblu
dc mlclti, trebuic bine insugite dcprinderile motdce corespunztrtoare,Noi gtim $ am arltst cl lnvlprea
deprindedlor motricc se frce pe bazz activitigii Dervoasesupedoare.
Orgenismul ^dapte' zl cu aiutorul fuociei anzliqatoarca creierulrri diferitcle a4iuni din migcarca ere
se crccug. Datoritl acestcifuoc$i, otganismul potte diJcrcxliamultiplclc actiuni ale rrcdiului ertcrn gi ale cclui
intern. Am artrtat cl aceastl activitate ncrvoastr superioartr este uo rezultat al proceselot de axcitalit 1i

i
rr&bfi. Sisternuluniter, echilibret, d proccsclot de crcitagic ai de inhibi$c carc se elaborcazl ln scoarte cctc-
brell la ume aciuailor crcitangilot qxtcrni, le crcitangi constan$ .cionca4 intr-o ordinc strict dctcrminrd,
tcptcratlnd $cnotiltl diunic. Mbdrilc mliailor pieaistului constituic deci o inldnlrirc de stcreotiputi dim-
oicc Repetind anumitc pesaic tchnice timp dc slptimini intregi 9i in vitezi sporiti (dacl e cazul),
le un moment dat, cind pasajul c bine invigat 9i pare ci nu se mai fac progrese, cste binc sl re
intrcrupl p€ntru o luni,',doui, cxcrsarqr aicstor'pasaje. Se. permire. ati;l ; mai. bur{ fixarc a
rcflexelor 9i e stereodpurilor dinamice. In plus, acest procedeu permitc gi avantajul unci inhibifii
de protccaic, carc inlituri oboseala miinilor.
Vcdcm der cuD crcsrca stercotipurilor dinamicc cstc acclagi lucru cu losugirea depdadctilor motdcc.
Pixrca unor stctcotiputi Ain.qniss g,6pi1aducc f{d lndoiall la un rczultet ncgativ. Prin utmare, ln cursul
otrcn meonrlui ttcbuic sI ghcm seaml dc condijiilc droia lc dlm oagtcre, urmlrind nccontcnit ca rc1rc-
tlrce .cliuoilor cxcitanlilor crtcni sI fic te izztl, ln mod constant h acceayiordim, numa esdcl pudndu-sc
oblhc il h a at i qarca migdrilor.
Vcdem dar cI lnsqirca dcpriodcrilor tcbnicc prctindc ccdnle inscmnatc adt epantului muscrbt dt gi
sistemului ncwos ceattd, cetc lndqlile9tc fin4ia dc coordooator ptccum 9i eltc funcgii impottantc ln pro-
ccsul form&ii dcpriadctilot moaioc.
Calbalu dstzalJui va dcpindc dc modul cum a4ioncrzl complcrul mecrnismului motor 9l dc faptul
dad activiatca murculrrl r pianistuiui rcspectl sau cdcl lcgile Ji{ologia de ouncii musculete. Prttivitc cu
lcgilc fiziologicc slot oumei acclc migcltri alc mlinilot pianistului, rczultatc din contracgie uoui nunlt rll raj
rrl*r dc grupuri muscularq llslnd cclorldli mugchi o libctatc dt mei marc ln sarcr lor natwall. Cu eltc
cuvintc, migclrilc pianistului trcbuic dcctuetc flrl pcrmaacntc laoordlri musculerg lucnr cc rc tcaliicarl pdn
accle corcctc gi frumoe.rc nilcibi arnih. Midtilc ln lhic Jrhtil ou pot st1tlspundt uno! mitCri fiziologicc
oormde, deorrcce o schinberc bracd dc dirccaic a Iidci impld o Jrlnarc, o lncordce a mugctdlor, cut la
dndul ci lmpicdicl toetc rcclc nigdri fio moduletc dc rrlinilor; ln rcch9i timp, ecceotainscrmni gt o trhr-
&rr inutilll dc coctgic,
O lscordrrc muscuhtl lnriintc dc ala., Uprir.d-o dc proptictetce ccrnai irrportantl - Itxibiltt h i
tldrticitctt - dtcteazl cditetce 9i intcnsitate. sunctului, Ascmcnea locordfi comptomit ugurin;a gi coatioui-
tetcr mitdtilor precum gi lini^ srmonioasl a dntetulw, cate dcvine rigid, col;uros. Dirnpottivl, migdrilc
cootinug ln lhh cnbd, slnl mai 666ao.i"o 9i oboscsc mai p"Fn. Asigutlnd o md b"nr cooldoaerc r mi9-
clrilor, rcdizlm o tchnid mai clastic{ sui armonioesl. Oboscale suwinc tocn i din oprircr migc&ilor 9i lo
uflnr conEaqiilor prclungitc simultan. Dar lncorderce prclungid e mugchilor lu numei cl lngcuiar{ mig-
drilc mlinllor piroistului, tmpidictnd rsdcl munca mugchilor ti e tcndoaclor, d& il drlrinh pc clcv cu
migcllti fo4etc, ncnetunlc, de cetc cu greu Ecvr putca dcbrase. O ascmcaeapractid poatc cu timpul chiar
tmbolnlvi nlo+ duclnd la inposibiliatee dc e nui clnte Ie pien. Dcci, pcntru a sc evita oborcale mlinilor,
mugchii meri ri bnprlui gi ai altcbregului ttcbuic sI tlrrlnl rchxali clnd ei nu participl le migcarc 9i
"'ri
dcs hainh th dtc. D*:-rcc; altcmrrca conmcgiilor cu relarlrile musculrc constituic una din condigiilc vir-
tuozi$F, elevul trebuic sd lnQc dc lz tnccltt e-gi stlplni mugchii, deprinzindu.seln a-i rclaxr, gi conttaca ra-
tthnt, drrlyl ncccsitet.. Clnd cl ajuage t t ia ctrroftitld dc staree mugchilor sli, cl lnrz;I dc hpt a-Si aszliqa
o siturlic ltqiohgicd, lnv$lnd a ertiadc accst control 9i la mugchii mici ai srlinilor, dobtndind esdcl o mei
mate uguti-nglln migcarc.?rin anumitc excrcigii,putern facc ce elevul sl clgtigc o mei merc abilitate in tcboice
de stlplnire a mugchilor. In accstscop ll faccm s! cxecutc pe dcplin corltitnl unelc migctrri pe carc plnl. etuoci
lc-e dcctuat in mod.
md, a omal'tn
omalln, viata dc toatc
toetc zilclc,
zildc-
zilclc, cum sint migclrilc
misclrilc picioarclor
oicioardor si dc mlinilot
9i alc mlinilor ln
?n -arr
zarr.
tltat cn
Am adtat pianistul trebuic sl lucrcee la pian
ci pianistnl oian cu un numlr rcdus dc muSchi,
muschi. cclelaltc pruouri mus-
ccleldtc grupuri
cularc rlmlnind relaxetc, ln sate d,etonrc fiqiologic. Mai mult: grupurile muscularc se vor lntebuin;a 7r r/rd,
rsdcl ca nunca muscularl a unui grup sl sc lntrerupl mctodic, !r mod succcsiv, avlnd momente de repeus
(ln
(ln ere va lucra un alt gtup dc mugchi); numai in felul rccru mugchii se pot odihni dnd pe dnd, rcstabi-
liodu-gi stetca notmell.
ln primclc lccgii nc vom stddui sI iovlt"' pe micul piadst sl dcoscbcascl, prin cxcmplc rcale,
rea de coatracgic a mugchilor de starca dc telarate, adicl starealonntt lt.i lor notmal.
I.-'ARApIAN
sjxilR0iT'IiPRiijl_,lrult{ARE
{I$OAIT,EAMIINII LA PIAN RELAXAR!]A I]RATULUI
Exc:cifiila a.estea se loi face paraiel cll rrjliuirile cuprinse in capitolele preced€utc gi cu erercigi-ilede auz.
a/ Se lasl t;r:;u1 sI atltne izezl dirr articul:rtia ur,rlrului.
D/ lic rldic{ :,pci Lralul /e!uxa: pcntri r1-l hsi.rn sI crdl iin nou ;rr aceea;ilibcnare, grcu ca gi
"a
url cDlect.
Excrci;iile cu bra;ui r dxal se fac pentrrr ca tolte incheietulile sI cap€te tlarti,italt. Se arai producc
ln plus ;i o rnigcarc naturall de otcilaTichbexi r bngului.
Scopul acestor exercilii este acela ca rnlna s[ se deprindtr sl dcvind liherd in oscialia brap:lui. StI-
plnird btalul, pianistul se poatc mai bitre c..rncentra^supt^ firlt/ril,Jr degete-lor.

Dupi milciirle libere oe ascil4je;i dc ilcxibititate ale bragul,.lr, putem prrxrda la o ahd.miqcase cdlc-
rea kberd a niinii Ve o xnumrtl clap,i. ,\ccsrt ;s.rci1ii sc fac insi intii cu toattr mina deasupra claviaturii. Dupl
ce clapa a fo:r 1ie:1!d. iLrinas. f; dcplare L,;rst, c,zir:d dc pe ciavirturl, ai.or iarlti se'ra avinte in sus cu
btl\\\l rela-Yai,
brtsul retaxai, penir,r a cidea r.iirr
r.lir, oou oc clape,
ciape, irrii h intimplare, cu toattr minrr apoi lumai cu degetui 3
sau plimel. trei degcie pe o anuniti ,.:iap'i,ercntual succesrv pc liecats din sunetele gamci lui /o maior sau
ale altei game. l'l rnai L'.irresi l.,,r,'irnia inceput ciapcle dit c;lttd it ati,)?d, pentfu ca mina si arbl timp sl
factr o niStare arcs,'c dintr-tn ioc intr-aitul, iar bragul str se poattr rre!!1ne tot timpul intt-o re/axaru rcmplctd,
Deoarece in pl.tcttc{ se obsctvi :-,i'-rltecofuzii ia leg{turtr cu cxecutai:a corect-i a acesior m.ilcdri,
1x:otru o ma!. clari, in;clegere a lucririlo; si analiz4m mai amilunlt accastt mi$carc,
I{iscarea de cieplasarea miinii se co'.apixre din trei faze principde:
7, Arnt"ut ca tt e/an constttuie momeltul fur care mina plrlselte clapa. Accastl rnigcare folosegte for;a
bralxhi, Laasarcarniroii flcindu-sc printr-o impingeie bruscl a acestcia dc la clapl sprc o anumitt dite4ic
(in cazul de fatl sprc drcapra). i{iycerea bragului se lace din inc}reietura umiruiui-
2. Zbortl mklii este {rza in cate min4 plrisind clapa, nu mai atc nici ulr spiiiin in migcare. Zborul
este un efect a.! eJ,;ttttlut itilial, cu aire c vinte nu mai este in func;ie de munca, muscularl a braqulu.i, care
uebuie sI tlrrifll rot tifiloul rcrrxi?1.rnenliqlndu-ii elasticitatea pini la capltul rrisclrii.
3. Ciderec hber,i a mlinji ne (l,ipe ie efcctueazi prin t'orlc glert4ii sa.lenarure.le-musculatura condnuind
sl. rd.mintr relaxa:d. Ac|oteazi rgedar numai -forla grati;afiti.
Imbrtarea r..!!0r lr€i,l)r7.ejornetii o titgnd uiyare.
Pianistul tiebuic si lucrete cu 2renlia fbarte conccntrat), cortrolinlu-Si mereu rnigclrile miinii. Ra$unca
poate clesigur ajute ia r:ontrciul nisc'Iti.i, dar planistul ftebuie sl aiungi s^ Jinld oarccu\\ migcarea, si-gi dca
seamade ea, 9i abir. dL,pi citeva incerciri va ttercenesetqafiile care xpal atuoc.i cind migcarea se executd,cordct.
Cu cit pianistui va acumul.r nrai multe tcfl\alii ?ralfii gi igi va reprezenta mai binc ltryct,ta m\cdrii, cu .ttt
deprinderea nrotrice se va forma rnai rlpede.
Pentru a putea conttoja ntar binc ijbertar.a miinii, cerc da naltcre acelci senzagii<ie greurate a bra-
-rorbeste atit de rnuh in tehoicr rnoderni, .'om aqeza mina
1ului, acelur < Geuichtge-|ibl> despre care se ele-
vului pc margr-rea claviaturu, a,vinClrima .falangdt degetelor fectali, iat celelalte in txtentiete. Punen apoi
Pe elev sl-tr. relaxczc intreaga musculatud a bragului piai se coovinge siagm cd,6ragd este neincordat. lo
tclul acesta, bratul rrebuie se oriibrcasrd,id te erlinr deci pe clapi. Dupi aceea, il purem sd-gi reduci
treP/lt degetelol pe clape ;i ii uimire'J.scl din nou starea mutchilor: elevul va observa cum acesua
"p^satea

l7
r
Jc lflczrdeaTitrcptat pini .ladeplioa contrac;ie,in timp ce degetele atjng din ce in ce tot mai ugor clapelc
pianului. Acu[.r bralul nu se mai sprijiod.de loc pe claviaturtr.
Scopulacestorcrcrcilii esteacclaca elel'ul inaelea1i reldxdJdu conlrattabralal ia nod coqtiant, dupd
necesrtate, climirtind cforrutile rnurrls rlc altor mugchi.Dupi citeva incercaricolecte,eievul igi va da perGct
de bine scana dc nnTayiih ce apar atunci cltd, cin;6,corect.
$i acum,inaintede a lncepeererc.ifilela pirn, este nevoie si mai llmurim ci va term€d foarte impor-
tand, de carenc vom izbi necontenitsi anume:
,4. $tim cn, in mod obignuit minz n lize 6e pe clapi, 6e deasupta,liber, fdri sI cadt gi intr-o ugoartr
starede contracl.iea btatului. Chiar gi in migcare,bragulnu este.completrelaiat ci lit,rt, rt$iendat,altminted
nu am putea sd tincm mina in aer.
Str incercdm a ridica mina, cu cotul pu;in inclinat spre nivelul umi.rului, gi si o nenlinem ugor in
acelsd pozitie, ca pe nigtearipi in zbor. Aceasta€ste poziqianurniti .t/ t//ind lirul.i sau ct mita tsoard. Acest
termen trcbuie re;inut,
B. \/om incerca acum s, lislm treptat nriDa in jos, printr-o miscarcfoarte lini si uniformi, stlpi-
nitl in mod esal.
Aceastdrniiicarese oumelte c, ,t/iid dilrald s^u ,x nlfio Jrinatd,
C. fudic{m dil nou bra;ul gi apoi il ldstrmrd cddagrev, c \n obiect, cu muichii complet rclaxagi.
Acest fel de a cinta se numegterr brcl gret

Se contrnul ercrcigllc y'entru nldt:arca autc zlsr/i brafulai, Se poace inccpe acum piin a se arita
.lcYnlut cldlch pionLlai.
Fiiadcl avem de a face cu elevi d-edifetite virste, chiar gi cu copii care nu au vzzur incd un piln,
felul de predarevariazl dupl imprejurtrri.ln or.icecazestc oecesa!str le eiplicdm cum este construir un ase-
meneainstrument, cum se mitci pl4ile claviaturii, cum sc produce sunetul (vezi cap. I). Explicareatrebuie
fdcutl. la gradul de inlelegereal elevilor; la copiii mici nu se vo! da noliuni pr€a grele. Vom face atenli pc
elcvi s[ observecI pianul are clape albe ti negre, ctr acesteadil urml sint agezatein grupuri de cite doutr t
sau trei clape gi le vom arlta c5, fiecxe clapl albl sau n€agfl corespundeunui anumit sunet, purtind un i
{
anumit nume. Le aritim apoi elevilor cum sund clapelecind le aplsim, insistind asuprafaptului cl unele
sunl mai gros gi altcle mai subgire.Celor care posedtroarecarecunogtin;emuzicalele vom spune ci. clapele I
albe slot pentru sunetele iattrale (diatonhc), iar cele negre pentru sunetele alterate ( crlnatirc),
Denumirca clapelor este aceee,. notclor: do, ;e, ni, Ja, ul, la, i. II
t
L
,

tl llII ll llrl
!,
t
'
I
t
l
I
i

I
DONLMI TASOI,
tA SI DOREMI TASOtIA SI DO .t
I
I
Pentru recunoattetealor ne oricntim dupd clapelenegrc, carc sint alezate,dupi cum ant v,izut, in I
EsuFUti dc Ctc doul sru trei Agezimpianistulin dreptulclapei//, explicindu-ici. aceasta
i6 Opt sunete. Cu acelagi
procedeu sc invafl ti denumireacclorlaite I
cLape
se repcri din opt
t
I
I
A$EZAREAPIANISTULUIIN FATA ]NSTRUN{ENTULUI

la pian totdeaunain fagaclapeilui /l (do central.)


Elcvul se vz aVeza.
Sc vor cvita pcrmanentcleschimbfui de pozilie a scaunului ctrci altminteri nu i se poate dezvolta
sinlttl kcthi (< TastaqcJibl >).

TINUTACORPULUI
$I A MIINII
La pian corpul se flne drept, in pozi;ie comodl gi linigtitl, niciodatl ln;epenit ci elastic,pu1.inincli-
nat de la mijloc spre pian, fotmind astfel un unghi de 10-30'. DacX pianistul std prea rigid, inseamnl d
mugchii spatelui sint incordali, iat aceasttrincordate antrene4zldupl sine gi muqcirii umlrului, avind drcpt
consecintl o crisparca mlinilor gi.a degetelor.Cind corpul estepulin lnclinat, omoplagiisc clibereazi de iixi-
tatea lor ti aceastefibeftate se reflectl imediat printr-o relaxarea mugchilorumtrtului cate, la rindul lor, eli-
bereazi ;i mulchii bra;ului. In anumitesituagii,umetii se fn liberi 9i pugin coborili, ridicindu-se numai cind
bralul ataci acorduri mari in ma-rimumde intensitate,pentru a permite brap ui o migcarernai larg4.
Bragultrebuie sd.fr.eliber gi aicidccum strins de corp. Mlnt se .flectcaqd la 50-60" ti - cind situaliile
o cer -* nu se extirdemai mult de 30-40". Cind ridicim bra;ul, cotul se indcplrteazl pulin d€ corp.
Corpul devine mai elastic daci pianistul ou se lasl cu toatl greutate se pe sc:un ci se sprijinl mai
mult de marginer scaunului. Greutateacoipului se imparte dcci intre scaun gi piciorul rrfu3.
ln cazul copiiJor mici, cind picicru.l nu atinge porJcrua,a9ez6.msub pic.ioarelecopilului un scluncl,
pentu clr el sI aibl un tcazim sigur. In nici uir caz nu se admite ca picioarele sL atimc in aer sau sI fic
vlrfte sub scaun, aceasta9i pentru motil'ui cI picioarele &eb e kprinra de la ir^ceput sI stca ln fala peddclor,
rczemindu-sc de cllciic, iat vhfirl lor s[ poatl la ncvoic aplsa pedala.
lnllgimea scaunului vztiazt de la caz la. caz,ln frrncgic di lungimea mcmbrului supetior gi ln general,
dc consttucgia 6zicl a pienistului gi chiar de calitatea instrumcntului.
Pcntru loccpltori, carc au mlna mai debill precum gi ;i pcntru cei cu predispoziFi la crigdri, sc va prc-
oianistul gademai jos, cu atit se irnpuirc
fcta un scaun rnai inalt. Cu clt pianistul irnou o migcare mai actid t d,egetelo4 z
bralului, a mugchilor spatelui gi ai galelor. FtrrI lndoiall cl este mu.lt mai ugot de cintat de pe un scaun
dacl pianistul gadeceva mai jos.
mai iflalt, totqi colzraliatlyctixi se rcalszeaz\rnai bine dactr
Distangacea mai potrivitl de pian esteaceeacare nu-i nici prea apropiatl (ca mlaa sl nu lie deranjatl
in migdtile ei), dar eici prea deplrtatl C)entiu ca micul pianist sI nu fie silit sI-gi lntindl rnina in mod for-
lat pe Pian in timp ce cinttr). Distanla dintre colp 9i pian va 6 in funqre de lungimea aotebraguiui.Cei cu
membrelescurtevor gedeamei aproapedc instrumentpcntru m libera migcarea brapilui sI nu fie stinjenitl.
Am stlruit mai mult asupra accstui capitol fiindcl gi.outacorectl a corpului este de mare impotanll.
Libertatea de acliune a mugchilor, impteunL cu progresul tehnic al pianistului, calitatea sunetului cit gi liber-
tateaexeculieisint la strictl legeturtr cu o linutl corcctl a cbrpului la pian.

Jincm sI pteciz{m de la inceput cd nu opintrm peotni a impuflc elcvilor o arrtnitd {irirtil a, rrii\tJi
nici chiar la incepitori. Orice sforlare in a sili pe elev str adopte o arrrmitl pozigica miioii este o picrdere
de vreme. care ar p-uteastinjeni pe vjitor cintatul Iiber 9i natural a'l pianistului. lri celc.e urmcaza !,,nr aritr rloar
anum ite principii t liiklifica c€je at pttea ajuta piofesorul la aceast4 dificil[ problcuri.. Profesorul va trebu i sd reconra n dc
lnsl stlruitor elevului necesitatea unei munci aclioc a degetelot ti sI arate importanta simrului tactil al titfurilor
De cele mai multe ori el€!'ul r€utegte singur st-ti formeze in timpul ci atulri p<tzil,itt ttolutald a miinii,
printr-o .clr|rce acd,li a degetelot.

Rolul profesorului este acela ca, cerntlrd alne eln ti, st-l ajute cu sfaturile sajc la glsirea celor nrai
naturale migclri.
finuta corecti si naturali a miinilor cste in funcgie de o serie de condi;ii individuale car mportul
dintre lungimca degetelor gi ltrlmea miinii propriu-zise,raportul dintre lungimea divcrselor falangc,dezvol-
tarea rnusculaturiietc.
Cu clt degetele2-34-5 sint rlai scurtc fali dc ldgimcamii-nii (socotiti Ie lnchcieturadegctclor), cu atit
cle vor aveao mobilitate mai mare gi vor pcrrnitepianistuluisl cinte cu dcgetelem i lntinsc.
Degetelelungi se vor ginc nai indoitc-ln aieastdpozigie,posibilitngl dinamice ate degctclor slnt c€va
.
mal rcouse.

l,
t9 .l

-..' 1' ::.1,. J


O lungime mai marc z policelui pctztccompensaintr-o mlsutl odecarc dezavaotejcle cauzate de accastl
disproporlic dintrc lungimea dcgetelor 9i lfgimea mlinii. Printr-un policc mai lung sc poate cvita hdoirel
cxccsivda celorlaltcdcgcte.
E mai avantajos penru pianlst ca primr felangl sl 6c mei lungt dcclt falangcle tr 9i III.
Cu cit estemai micl diferenla dc lungime dinmc degcte, cu adt mlna cstc '''ei 4y3ft1jgs madelatl pcotru
pian, liindct sc poatc egala mu qot Jor(a atac i, mi dcs in /nl
Un alt avantaj cel prczintl clntetul cu dcgctclc mei lntins este sensibilitatca deosebitl pcotru anusite
subtilitlgi colodstice gi de crpresivitatc, din cauzl cl dcgetele ln pozigia acpastadau impresia unei adevlratc
prelungiri e clapcior, dlnd eceeagiseuagic ce gi cum degetelc at cinta dircct pe coarde. De altfel, chtetul ln
pozigia eceastaestc mei pugin obositor.
In pozigia f.clarat, dcgctcle rccl4ml un dort musculat mai mare, dat nu c mai pugin edevtrrat cl in
pozi;ia eccastacoatrolul ercufiei cstc mei ugor, iar pianistul igi poate stiplni mai bine degetele. Mai ales ln
rtoccaroji sJorTank szu ln clntzwl Jortc li Jortisinz, undc se ccte siguranfl gi o minl solidl, degetele Pulin
tn&it pot prczenta avantaje indiscuubilc.
Dupl acestcgenerelitlgi, sI vcdem ^clm ?rdctic ptoblcma trinutei miinilor:
Am amiotit cl, sc ve rdopta o rnumitl. ginutl a miinii linind seamt de construclia 6zicd individudl
a fiectrrui pianist gi de nrtura problemelor tehnice ce urmeazd.z fi rezolvatc (cintatul pe clapc ncgre etc ),
In gcoeral recomandlm doul pozi;fi a.lc miinilor:

Pozigia corectl a nrlinii Pozigia gtegitl

Pollia ntrah (c.tm cstc cazul la inccpltori) in cerc dcgetelc slnt nti *t/oite;
Poyiti4 l$Sd, in care dcgetelc se firr pulin mai fttinsc, spre a se putea evita cxtclsiunea fo4etl a liga-
ll mcntelor. Dar 9i aci degete,]esint in cca mai mate partc fcctah (fdaogz I), extensiunceneepliclndu-se dcclt
falengclor II 9i III.
l Prin accastl dispozigie &osbitd a fdangelor, sc obginc un unghi aproapc drept lntrc degete gi podul
l
pelmci prccum 9i lntre dosul rnii.oii ii antcbrat, Aceastapozigie o socbtim cea rnai avaaaioasl pcnttu drtat
9i iatl dc cc:
I Tcndoanele mugchilot crtearori gi de flcxotrlor dcgetclor dcscriu h accastl pozigic doul unghiuri:
'i
un unghi deschis in jos (intrc dcgctc ai podul pdmei) 9i un uaghi dcschis 1,o sus (httc dosul miinii gi
I entcbn;). Tcndoaocle ere i:rtl in tccile lor fibroase gi trec pe sub ligdmeotclc transvcrsc de miinii folosesc
drcpt 3cripctc ecestcdoul unghiuri pcstc cere se lodoaic. Ptin acesteunghiuri ftcute de dcgetc ai dc mtna
propriu-zisl, mugchii cheltuiesc,spre a-9i mcnginc pozilia 9i pcntru e cina la pia:r, aprorimativ cu,60-70!o
*i p"tto dir fo4a lcccsetl ccrutl lo cazul clnd rntebrapl mim gi falengele I er 6 ginutc p acccaliksic,
rrtfcl cum sc ptccooizcaztrin unele mctodc.
Pozigialn c rc Prina fahttgd estelttctatd i^r cclcl te axthse cstc mai evaltajoasl gi pentru mrnca mut-
chilor mici, deoarcce, profitind ln ac€lati timp 9i de fo4e naturali a bragului, greutatea lui sc poate trans-
mitc cu mai multl ugurinll pe depl.
Sc va mai cvita lndoirca cxccsivtra dcSctclor ti pentru faptul cI cste o atitudine ruJircarcdpertitt m1iai,
dcgetclc fiind silitc str pctsiste indcfinit lntr-o sterc de incotdare excesivl. Atlt mugchii dt gi tendoenele slot
grcu adaptabilc rnei ascmencepozigii, dcoarcccfo4a cxtensiunii cstc cu mult mai micl dcclt rccea e 6cri.nii.
Pc dc rltl partc, pozigia incordatl a degetclor poatc produce in mod inevitabil gi lacordrrca mulchilor antc-
b;rplui, mei alcs a cxtclsorilot gi flerorilor miinii. In fclul accstr, dczvoltrree unci mobilidgi a dcgctelor
cstc mult limitrtl. Tot dio euza incordlrii cxcesive a crtengodlor crqtc 9i ftccatca ln tccile tcndoanclor gi
ln ligrmeltclc trlursvctsc dc olinii, fapt carc cu timpul poatc prorroc. chiat lnboLrlvirce lor.

20
DEPLASAREA
MIINII $TA$EZAREAEi PE ULAVIATURA
FUNCTTADEGETEL0tt
lnainte dc e incepc cinanrl h pian, llslm mlinilc cl sc odilacescl pe geau.,:.hi; dupd tceca, csecutl!!
pdmclc lncetclri de dcprindere esupta fclului cum trcbuic sl fie dcplasrtl mlna spre pian. Bregul sc tidicl
fiilfit dtn aticulagia umlrului gi rc punt ctt acccegi"'ilcare pc clayiatuli. tsr'entualcie di6suitli aie llutci
lc coriilm ultcrior.
Accct proccdeu d,c a Psnt r na cu o nigcxrc rutsald pc claviatud, pc cit parv ie si,Ipl4 c,c;r in re-
litrtc o rbiliatc oercczre,nccoidod - la lnii copii - chirr uo arrtrcmmeor nui lo<icl.urgat, Abir dupii ecesr:
cxcrcigii prcliminere, proccdlm lr primele ereicigii de degete.
Pcolm buna fun4ionatc a dcgctclor, trebuic ce migdtile lor st he tibere,pozitia lncordrd a degc-
tclor putlad aducc cu sine gi lncordetca bragului, Dcgctele uebuie st se bucure dr un gtad de a*oruiit.
lnvl$nd e sc mitca iodependent ur.ul dc dtul. Migcaree lor se facc b baqt degttair" ot brald srcpsndat.
Intrucit in timpul ciatetului au loc o seric dc migc)taJoarle rdpidr de n:,ugclulor mici, acqtiz gebu:e
antfcorli lPre a putea rlspunde scoPului, adict f{cMu-i sE dca loc ur:or:eac;ii f,ora?d.e inrta anee,Az
vlant d o stare de incordare a btagu.lui et pute" Jrlu acestemigctrri Nr.l:ai u-n bra; biae rehxat puate sl
lbpuna4 Ia impulsurilc primitc dc la -crcicr, cu rcpeziciunca cuvenitl Relariarcabra;,ri,.ri estc Ccci o coodigie
flrl dc cete nu putcm aiunge la o pdfccttr stlpioirc a dcgctclor.

ATACUL

Ptin alac ae infclcge acgiuneapri:r care degcnrl puae in migcare clapa. Cditarea sunctului cstc il
twc1jrc dc fhl cum atad, curt cade degetul pe clapl, eAid de trye* Uq ataC bu-a r nii:ui produce efectul
uaci uacltc de precizic: cl epas{ imediat chpa, p.nlndu-i la m.igcare i::treg n:ccanisrcul, cu o iu}eaii
fi.dgct{toerc.
Atecul trebuie sd lte ala$ic 1i botdrtt, Deo^rcca < tonul face muzica>r,se cuviae Ccci str acord!:r o deose-
bitl atengie lry ri, preg\tind atecul cu marc gdjl. O condigie priacipaE pentu obflerea unci sonoritfgi
frumoasc este ined.a ocontroltl cu urechca, asdcl d sc imp'tae a rcnarei urecitii elevvl,;t. Sercibilitatcowe"t ii,
capacitatca de autoascsltarclo mod critic - controlind mcteu calitates suo*ului. si {jeci a tuQeuiui- aebuic
lrltivatc cu peBcveientl gi in mod sistcmatic. AutoconEolul teclanr.l o mare putere de coaicntrare,precrm
$ o nntibilitata deosebitl a auzului.
-. Pieni-q9ul,_ascltldnduli mcreu- fchl cum ciatt, &rco?td singar metodz cea mai potrivit{. peouu a-ir
cotija gregelilc. Pc dc alttr parte, dindu-9i seamade progrcsul realizat, nu se va plicrisi ni-ciodati di studierea
p ea ardnunlitt 9i hdclungatd a unui fragment muzical.
Dupl conccpgiilc pedagogice mai vechi, ltsctl cn considerat ceva i::niscut, ca {Xcind peftc din com-
plcxitalca tdcntul-ut. S-e dovcdit lnsl cI tutcul se poate forma, dezvolta ;i m.iri prjntr-o ac{juoe corcctl a
dcgcelot, 1 mliniloq gi a bragului, de acccavom ptoccda totdeauna cu mare grijt la efcctuarea-migcLrilot lor.
I
Analizind atac , ii deosebin mei multe fzzc, lad fazclc principale alc migdrii:
Dcgetul sc ridicl cu o migcare atintaril, e, azvltlit de un $aoft, pc clt posibil .fdrd ,J-t, ca aPoi sl
po^td, cddta din nou pe clapl prin for1a grctdlii hi, lz crr.e sc edaugl gi for\a acradatd dt clanl aiSalrii.
Putem sintetiza astfel fazelc atacului:

1. Dcbansatez de fo4a ine4ici gi rcurnuletca dc cnergic potcagidl,


2. Vdorificarca cncrgici potcogielc;
3. Ctrderealibr-tl (<frcicr Fall >),

Cu altc cuvirtc, in locul fo4clor musculuc lrlna sc vot utiliza i rnumite Iorlt cxtnnc, ct torlz danrrslui
(eocgia potenf l) gi fo4a gravitagici. Numai in felul eccstamlna va 6 scutitL dc orice oboseall sau crispatc. '
Dar cstc o eroarc a ctcdc cI toate problcmclc pianisticc sc pot rczolvr an dcgah|ativc, utili'ind n folF
grevitagiei. Iapdtal estc o condilie pentru prduccrea unei sonoritilgi fnrmoase ti ca se poate insuqi pdna-un
lotrcnamcnt sistcsredc $ toty'icnt al miplrii, Prio rcpcterca lndcluqgatt, roigcereacorcctl st duto dri<to<it
gi cu tirnpul dcprindcr.ile dcvit rcfcxe (vczi capitolul desprc rcftxc gi iusugirca dcpdnderilor lo mulca
Dianistului).
'
Pc ic dtl parte, fclul cum se punc ln migcarcdapa, modul de e a4iona rJ dcgcnrlui sint relativc. La
lnccotrtori acest fel de antrenameot este modul cd mri eGcaccpcntru dobinditca anul arac sigw ii viguros,
asigurind dcgctelor suplelea, mobilitatea, agilitrtca gi spontan-tatca ncccsad.
Dcgctclc (fdeogclc I) vot rlmlnc Bcteu utor f,ctdl , pc,rltrtr e putea ddca pe alrfn4 aplslnd enctgic
clepelc plnl a le simgi irndamcnnrl (< Grnd !flbht>, dupl cxprcsia lui Antoo Rubinstcil). Bntul aebuic
rI sc odihneasd, cu altc cuvintc sd n qrliin pc fccrrc dapl.
Le lncepltori, dcgctclc vor ateca dapclc dc le o lnllfnc dc cca 5 cm,, athgloduJc cu part!. lot
clmoas! (de aceceunghiile se vot tlia scurt). In ccca cc Privcltc tdlliaca lz. cr'tc u ridicd degctele, accasa
cstc o probleml individualt, mai ales la pianigtii formegi. Trebuic sl avcm gdil ca degctcle sL rJ:nlnl fxato
fcrm ia puncnrl lor dc atingere cu clapa, adid sI ru deviezc. Mai trebuic sI fisr cu grijl ca dcgctele sI nu
llrrrrr t fota, pe fundamcntul clapei apdsateci cle s!. 6c rclaxatc imeAltt dup[ cldere, pcntlu a cvita .sdcl
contr4ctlrd mugchilor mli:rii. Firetca inchcicturilor trcbuie sI fic ugoarl, flrl incotdlti sru trcoutlturi, )e
ec€ce, ticbuie sl se lucteze cu atcolie foarte concenttetl.
gi sprtc (m'$chii
- A.E-arl,tet _cdJorld ?tacllui provinc nu adt din degetc sau dc la cot clt din umeri
spatelui). In fclul acesta, braprl, antebnp:I, mlna gi degctele formeazl un tot tnitdr, un l/or cuprins inttc
doul puncte cxtremc - umeri qi virfuri - restul rlminhd l.iber. Mai zlespo$nt-ul (incheietuta urliaii) uebuic
j

j
sI fie totdeaula elastic gi str nu sc fring{ violcnt din lnchcictud.
Atrc:oi, ttebvte prcgllit. Cditatca gi o<prcsivltatcr suaetuiui slnt in funcfe de dplnrca mugchilor 9i de I
concentrareasensibilitlgiitactilc in virfurile dcgctclot, de < magnetismul> vlrfurilor. Dcgetclc ttcbuie sI 6e i
la fel de sprintcne gi de clastice ca gi o minge in migcerc. Brapl are ua rol clnd activ, clnd ceva mai pasiv,
.cintat
rjudnd numai migcareadegetclor. Asdel, in hbaica arliculatd, bralul .nu ia partc activU.la ci doar va
pedecta migcareadegetclor. ln ca ilexe, 6ra1ul ete insi ua rol dircct, actit.
J.inem str.atragem aterfia profesorilor dc pian carc se ocupl ladeosebi cu instruirca Copiilor cI; la I
inceput, micul pianisr trebuie s4 lucreze cu deg€tc cit B6i actit't, Expcrieol. nc-r dovedit cl o tehnicl reali-
zattr cu degetc prea pasive, in aceastl etapl de dczvoltrrc Du poete ducc lc un tezultat satisfddtor. Dcgetcle
pasivc produc o tehnictr unilaterali, greoaic, lipsirtr dc strtrlucire. De accca, lccastl tehnid noul (a lui Breit-
haupt), bazatl pe fD4a gravitaliei, trebuie lnpleasl just. Pe de dtl pafte estc o cfoarc de a devohz atbtic
musculatura degetelor. Pianistul ate nevoie nu dc mugchi ma;tl, rigSzici, dimpotriv!, de mugchi mici, ml{-
diogi, elastici, pc care-i obfncm prin migdti npidc, rprintcoc, avl-otate.
I
Forla dcgehkr cste ptopo4ionell cu /a?iditarta migdtilot lor. Sl nu ptacticlm l,nsl, ubnica drgXelorln {:
mod izolet, Ea tebuic str 6e insolitl dc o rcletivl rclrrrrc a lottcgului organism. Adt pentru nlilatca suae-
tului cit gi pentrt realiqarcatcbricd dcsIrl4itJ,, dupl cum am vI*ut, nlaxarea cste o condigie ina qtz non.
Oricc incordare muscular{ cc deptr9c9teo rnumitl limittr postc devcni un fectot catc sI ftlnez,s adt viteza
cit qi forga migctrrii, caudnd ln acclagitimp gi o risipl inutiH de cnergic. Firegte d, prin asemeneaprocedee
fleoltunlc, se riscl gi o tcddert a mobilitdlii drgtttlor,
t
Calitaha Si inhnritatc4 xnl ri dclind dt ;dinca Jorpi, dt pttnct fu aplicared ac$tai Jarlt 1i dc vitury I
cddtii dcgctalorpc clape,
ln timpul anhenarncntului Gtudiului), pianistul cepltl depdnderile motoarc necesarcspte a putea facc
sl vadezc acetti tei factori. Un sunet frumds estc ln funcfe de corectitudinea migclrilot. Automaurarea utror
wtcdii grryirc ve ducc Ia un rczultat negativ,
Nu putem accentualodeajuns asupra fapnrlui cI pianistul uebuie sl ]Joctfz,etr Ltznlia Jodrt€ corrc.nhatd,
m'i alc$ ln ceea ce privegtc stgl.rr poigntt$lni, cvitind Lulepenircesau crisparca lui. Iar cealeltl condi;ie cc I
ttcbuic rcspectatl de pianist este cofirol pcrmantd cu necbcaal rcali4lrii calitaliw a fecdrui nnet,
Sd n sildn cd foktina uri aelodt htsr csleJactord & baqdal drp'olrdrii hhnicii.
j'
I
I
i

.t

DE TEORIEA MUZICII
NOTIUNIELEMENTARE
Elevul igi va insugi, concomitent cu exerci;iilc dc plol rcum, noiunile elementate dc tcoric a muzictr
El trebuic ftcut str inleleagi cd arqica cth arTa Justhb, d rltdiind muzica, va invdsz cum d cinb slu
chiar sI ajuagi d combine ttrnchlcca ele sl devini lhcdr urechi gi sI ne produd la ecclagit;mF anumite
,rnalii sr.lhtcfti. Io ceea ce ptiveye consinrvl unei opclc de ertl, li vom artrta prin eremple dcmonsuetivc
cl ea poatc exFrima anumitc s€nlineflte saa idei ce rcftctd nalitaka.
Profcsorirl va explica epoi, poaivit graduiu.i ie lalelcgcre al micului pianist, cI chmntcb cottlitltiw
alc muzicii siat h rumlr de patru: adodia, ritn , usotia $ tirsbrral.
Melodia este o succesi'unede suncte, ordonate dupl anumite notme de compozigic muzicalt, asdcl ce
si producd un dect pllcut urechii.
&itm estegradul de pulsale al cint6rii, rezultat dir distibuirea judicioast a acccnttlor,precum gi a
talu'ilor & nte ir,tte ele; xitmul mai poate fi definit dit)ipinta inclricd t ,inpraltaiprh lrzal. Nu gri"ttr mdod.ic
flri ritm. Melodia capltl tn scrs muzical numai orin dtm. El cste elementul ce dtr viatl muzicii.
Arno a esteefcctul muzical pridus prin iaionercr im*Iard a mai multor sulcte, duptr anu-ite legr.
Timbr este calitatea care face sl se deosebeascllnue ele diferitele instrumeotc muzicale sau vocilc
omenelu.
t
S*rettl consutute nateialtl aqicii. Dio puact de vcderc fizic, sun€tul este ptodusul nibruliikr uaui
corp clastic sau sonor, pc care organul nostru auditiv Ie percepc ca wgaTii sonorc.C,orpul sotrot poatc fi
otgarul vocal omenesc,un instrument muzical ctc. Decl vibtagiiie sint legtlatc ai arrnonioasc, sunctul captrd
cancter mqical, impresionindu-ne plIot. Suactul ptodus dc vibragii multiple y nrcg&n re displacc Ai sc
nu.mette uomot.
Suaetele muzicalc se pot deosebi ulele dc dtele prir: patru propriegti: lndlsinu, it ktsitdtta, d$tt6
ti. ,ihbr .
Dintrc ecest€a, pentru urhrca trqitald cele mai impott2,ntc siol tndlliata gi duau.
-suochrl
- loa4inn este pripriet"tea ce o are de a 6 maj lnalt sel.matgru..D
Inllfmca dcpinde de nmdrul vibnlilot ce le executl un corp clastic lnu-o sccunu, Cu cit cotpul face zai
nslh \ibr:lii pc secundl, cu atit va produce un ssoet fidi ln4ltt dacAproduce un trundt mai nic dc vibnlii,
sunctul tezultat vr fi nai gtat.
O coardl mai scurtl face mai multc vibre;ii dedt o coardl mai lung[ dc acccegigrosimc" iir doul
coardc h fcl dc intinse gi de lungi, insl de grosimi difctite, vot prduce sunetc difctitc, cca subgirc ptodu-
dnd un surrct mai inalt, iar cca groasl un suoct rnai grav. Acest lucru s€ poatc dcrnoastn pc utr piro
dcschis. Sub aportul ladlflnii, sunetclc sc aill unul fagl de altul ca trcthh ttnti rc/tri,lB put4 de ios e sclhii
glsindu-sc sua€tclc gnyc, iar in pertce dc sus cele ?nrltc. Din cauza 4cestei ueolnlti, succesiutrcaEuitoaf,c
sau cobrltoer a sunctclor iotrebuiolatc in muzicl sc oumcttc sczrd;tqicald.
Drrala sunetului ne anaLd cll ,inP &cbuie sl dntlm un su[ct ln nport cu dtul.
Tiabml este calitatea s3u cskafta d,isuflcavi a doutr sau mai multa sutctc, prduse de difctitc iqctru-
mclte s:.u voci oneoctti. El rczultl din suprapunerce difetitclor stMt drmorrict,
hrtt,ttitdha estc tftia ului suoet. Ea dcpiode de an2litdima vibqiilot.
',fl
1
I
DEOSEBIREA
DE INALTIME A SUNETELOR

Am vlzut cI sutrctclc se deosebescp'jn indllin,-


I
Dstan;a dintc doul sunete se numette intenal. Intervalul cel rnai mic utilizat in muzica curopca.nl
cstc tamito .l. DouI scmitonuri formeazl un roz, $irul de sunete care se succedl la distan;l de lonxri qi nni-
toltti, otindwtc dupl anumite tcgtli, atit in suir cit gi ln coborire, se numette - dupl cum rrn sPus-
rard mtliealil satrgatfd.
Anzlizlnd Jclal cum este aldtuitl scara muzicall, dcscopedm doul lucrud importantc pcntru sistcmul i
t;
nostru muzical: atcadtarca PerJcctd^ orictrrui sunet cu octaadlui (cu sunetul d optulca), fic dcesupta, 6e
dedcsubtul lui, precum ;i o anumitl ordine inrtricd in aranjarea tonurilor gi a semitonurilot unclc dupl
dtclc. Din cauza accstor asmdndri ditr opt ln opt t€ptc suitoare sau cobotitoarc, nu l fost nevoic pcntru
totolitaha sunetdor existente dccit dc 7 ttmlr Jnthaentah, ccleldte sunetc, rt?tlah la diJcrih oaan (sup-
tioerc sau infedoare), tlminlnd sI po fie ac.h*fi dtnsmiri.
J
Sistemul nostru muzical intrcbuinlcdl estlzi doul feluri dc dcnumiri alc celor 7 sunctc muzicde:
denumirer itali^a, do, rc, ni" fa, sol, la, si sru denumirealiterald A, B, C, D, E, F, G. H. Pdme dcnumirc
sc lntrcbuinJc.zl ti in l{'a ooastrl.
Al optulca suret d gamci, ne6ind dcclt reproducereacelui dlntii la intervelul dc octevl" sc numc$tc
dc asemcoca/a, al noullea sutret tot .r, al zecclea- ni gi aq,-mai departc. Cu accstc tsptc oumc dc suncte,
noi putem dcnumi oz'ar strnet emis dc difcrite iastrumcntc muzicalc siru de vocilc omcocgti.
Ficcatc i tnal poartl gi cl o dcounirc, cetc sc dI dup\ tttttsdr dt ,tc?h pc carc-l cuprindc. Asdcl
rcpctarcr eccluiegi sunct sc chaml urisor sau y'rind ( do-do). Iotcrvrlul dc b do lt n se ntsnugtt. stcxtdd;
dc lt h lz tti - ttrlili de la & lz Ja -.varrdt d,e b h lz sol - oittd; de lt lo lz h - uxtit; dc h lt b
i - rt|ritt d, iar dc la .lo l^ dt th - octald, Se hgelcge dc le siac d 9i iatcrrdclc n-tf,i, /t-J4, n-ml ac. )
se vor aumi tcspxtiv uctndd, h4d, c rii c':c.
1
I
SCRIEREA SUNETELOR .t-
I
Sunctclc se pot scrie qi citi lntocmai ca litetelc qi cuvintele.
Gtiree sunetclot se poate face cu glasul ( dnttnd) seu la un insrument mtace,l (cxccttttttl), dlr, ca l
gi cuvintelc, ea se mai poate face gi ll gl , d,eci cu inagiulia nqitah. \luzicianul poatc in fdul eccsta
td ncmt.4t orice bucattr.muzicaltr pi *i o rcprodad mai tirziu din memode la ur instrumett; el et putce
chix sd aoteqcpicsa din memoric.
I
DupI cum sulctele votbirii sint reptezentate prin aaumite scmne numite litere, tot asdel sunctcle
muzicalc pot fi lnflgigate pdn anumite scmaespecizle numite notc. Ele au forma unri oval, szu a unui ptlct.
Oraklt pot t\ inph, sau prevdzute cu o linixtd vcrlicah. Pnctclc au totdeauna cite o lini$d terticald, fre \n
los, uc ln sus.
II
Notcle se scriu pe un $up dc 5 linii perdele ti cgd dist2ltate una de elta, ^urit portatirt. .l

iI I

I
La inccputul portativului sc glscltc ua raz; numit cbtic. Lt pba sc foloscsc doul chci: cltia hi nl
gi cbcia l Ja,
Locul cuPflns ktre liniile portativului se tumeite rpalitt. Lini]Je gi spegiilc pottltivului sc numetotcizl,
si sc nurdrl dc jos il sus. Pcnru Ectilc: t t,ror notelor, Du ajurg cclc 5 linii alc portativului, de rceq
la cazul accsta,oe servim de nigte liniulc mici orizontalc, scrise deesupte su dedcsubnl portatiyului circ
se lutncsc lirii sullirnntol, szu li i ajudtoarc; pc clc lom scrie aote mri iDaltc stu mei lorsc.
Fiindd muzica pentm pian cupriade foatc multe note, pcntru utuiarea cititului (carc er 6 foaitc gfeu
dacl e-er utiliza prea multe linii supLimcntare)nc folosim d,e hd lortalit c cu scriituri diJcritt: rrrt ls chia
l fa $ aka h cbcia hi rol. Celedoul portativc sint legatc cu o ltste 9i pttntt-o acohdd.Cheialui ral(< chcie
dc violinl >) se numette asdel deoarecc scmnul incepe dcla nota rod care scrveste s rod L ladrnurt,
cLlluzindu -nc la cunoagtetca celodalte trote. Portrtivul dc sus se lnEcbuinlcaz! polirfi nlnt drcg;ptd,adtc:
penttu notcle inalte, iat pon tivul dc jos (cu chcia lui /2, numitl gi cbcia& bat) - pcntru sunitelc grave,
adid peotru ,ntn4 ttttgd.

rd
u Jr- '11 - -
!
ad
Jtf
o
(, -??F

s0[ tA sr D0nxtI rA sol rA sr DO RI ilI TA SOLtA SI R[ MI TA SOT

,,
LOCUL NOTELOR PE PORTATIV$I DENUMIREALOR

IN CHEIA DE VIOLINA $I IN CHEIA DE BAS

$.

,1 -)
-,",)1",,",", ^t0," n ll o e t a tua

abloul dc mai sus, vcdem ca, d_cpil3l, no:a & lc diftritc inllti-i poani urmito:relc dcnumiri;
h stbco ra, do co ra, do aarc, do zic, dd, che, doJ 1i do4.
t

FORMA$I DURATA NOTELOR$I A PAUZELOR

d:n vlzut c! notelc, ln zfzrl d,c inllgimc, mai eu gi darald; aceestase mai numegrc Si tuloarc- Yzlorilc
notcl.or slot ln- oumlt dc aaptc.Cind muzica tace, se foloscgtcun rarrn numit Pal<d care are de ascmcnca
ltptc aalori djfcttte.
Foraa rotelor difert dupl dnala lot (edicl dupt uhznt lot),
Accste valod se obgh pria divizarea lot ln cba dotd (diizinc bha z

( ) llr ) a,)hN%
.1\
\V qV %N
I
Nota cu durata cca mai lungtr folositl io rnuzictrcstc totd int,cdgd(anima); ee sc notcarzlprictr-un
otul gol gi va 6 cintattr (fin td) ztira,timp cit nunrdrln 1*2-3*4 sa,r facem patru bdtdi,
Pentru a Putea exprima o iwldtatc dir, valoareaei, ii adlugtrm o li r rcrtitah, fic iosus,6e in jos, 1
yi o numim doime,Ea va fi cintatl (lilutl) atita timp cit numlrtrm 1-2 :au facem dold bdtdi.
Pdtriaea (sfertul), care este 4 patra Parh di t-o nold islrcagd, se scrie ca un psnct cs o litic wthah
gi dureazl ltita timp cit sc numlrr. 1 sau fz,cemo bdtaic.
1
t .,
I
Oplinca, zd).cEa lPta parh dir ntc lntreagd,se scric ca stt putcl cu o linie ucrticald gi xn rrtgtltl.
$aitpteIecinca este 4 t4irprc<ecea parlc difl rcta futreag,igi se scrie cu doud steglhle.
Tniryciyifuinca este o t2-a parh din nlta intrtagd gi are trci cglhfe.
,fairyciSipdtrineaeste a 64-a pdrtr din not.t frrtledgdli arc patru ttegxhle. I
Cind avem ai nulte optimi, 16-imi, 32'imi sau 64-int /,t u loc, ele n leagdiotre ele ptin ztlta. bart I
lite steguleie aveau. I
Tabloul dc mai jos rezunri cele inl'[tatc pintr aici. aritinrl ;i ft'rua panqclorcotcspunztrtoetcvelotilor
de note:

Piuzcl.

o t/l
Dcti inrc.8{ (urid'c)
II
.t

J ltL
orrt g.,l cu o ti,;. 2 MLi l,

)
1i4 un pur.t cu D hric
a I
i

t,
h r-1
aaa
t/6 !n pDr.r d: o lini. ti
dt.2klbrrai.

hF=
a'a a
1 i1 6 ui pus(t dL o hri. ti
I

N=
ata a
1132 dcm <u I st.Uul.tc <ir.811 t blqc
I I
I

A,E 1J64
id.m cu 4 a8Dl.lc clict6l!lb{tri.
7

21;
-"7

---o__
I
-,4..
I
.),

-- tI --l I
t,'
,a- .a ,4,

tl
aa aa
Er---r ---r--r-r
E-l -l
-
)aaJ lril
ttaaa l) J)
-r-a--l
--r-I -
ff'-
aaaaaaaa
f--t

TABLOUL COMPARATTVAI- VAIOIILOR DE NOTB

DESPREMASURA

Dactr, ia timp cc clotlm sunetcleunui gir dc notc de aacali lndllinc ai de dnatd cgald,la zuzul frecl.rci
_1 .
notc milc4m mina dteaptl in jos gi ln sus (nurnlrind rn'-fui, u'-fu), ztunci wm sinli ci sur'en lntli este
cev^ E di acctnttrlt decit sunetul al doilea. Suoetul primci notc se rumette tinf tart, iar sunenrl notei a doua
- timP shb. Obscrvlm cI timpu.l tate alterncaqdcu ccl slab ln mod conscwcnt,
DacI duptr fiecarc din grupurile dc cltc doul notc vom trage clte o linic strticald (bard), vedem d
s-au format niai multe clsule carc cuptind sunctc dcctnt rt pi uaccctltutc. Aceste nilQi, cupdnse intre doul
berc, se numesc zdrnri.'

,.'
I

N*mdrarca tinpilor ltccpe de le bera de mlsurl gi rc terminl L ceaLltl barl.


l

numera: I

L.UnArS:7

ItL: md

27
. Otilc- dcsflgurarc r unci mclodii n ndrodrd In muzicl cu o nitat, dr tinpi ccl. mai inucbuingatl cstc
pdhinaa' Ctftdc pc cate lc vcdcm la tttct?trslortc|rvi Fortztiv aretl clh anncia titdli sllrLtcupdnsi lntr-o
mlsurI. Din cclc doul cifrc suptapusc, cifra dc ios atetl. tnloarca notci folositl e unitetc di mlsurl, iat
cea dc sus - ,ladrsl dc timoi dintr-o mlsurtr.
Eristl mlsuri sinph, cinpue $ nixte.
Mdtrih inph pot avea doi linpi sau trei tinpi; elc ew sx sitrgtr acccst.
Mdtnilc iaph pot fr bi,art dt 2 tiftpi (tr1?) Si li*n dc 3 tinpi [! ] !); tot clc mri pdt E tcrnan
* z tinp;(ll!)s u ttnare de) tiapi(1|J)
Mdtnih coaprsc sint formate mai ales din doul mtrsuri simple de 2 timpi, fie cle binarc s.v rtufti
ele capld astfel 4 timpi. Cele mai inttebuinlate sint mlsurile de !
fprovenitEdin doutr mlsuti bimrt del)
1! din doul mtsuri xrzarc
9i (provenitl dc $).
M&nih aixx sc alcltuiesc prin combi:ra1ia mlsurilor de 2 timpi cu cclc dc 3 timpi.
-
Mrsure
a"l:i + ?G""1+1).
Mlsuta dc I poatc 6 consideratl ca provcnind din ! clruia li lipscatc I optimc. Dc eccce aft doi ,it t?i
(ca 9i fJ, drr dc &tl:rtl iacgatit.

RITMICA

Am mli .rltat cl ritavl este sufletul muzicii. Acest cuvint provinc din limba greacl pi inselmnl, ailcarc
sinctricd. Acczst1migcarcsimetricl o obscrvlm nu numai la muzici ci la toate fciomencic naturii.
La unii copii, simpl ritmului este dezvoltat de la sine; la al1ii, ritmut trebuie educat.
Toatc sunctele unui cintec.se qlsel in raporturi absolut precise unul fagl de aln in ceea ce privcttc
dnala lor. Obscrvlm cI in muzici, la fel
-ca 9i in versuri, existl o sncccium Edltrdtd ^ timpilor acicntuegi
9i ncecccntu4l Toatc acesteelemente constitutive ale muzicii, ca itnd gi mdtra, rcprczintl tinjloacc imfoi-
tantc de crprin*rc muzicall.
Eretcifilc dc 4ji los se executl fie pe masl" fic lovind o clapl a pianului:
;
EXERCITII PENTRUINDEPENDENTARITMICA A MIINILOR

Accstc exctcigii se vol executa cu ambclc mifuri'

Note punctatl (doimea cu pun$), Pe catc o obscrvlm ln mlsun dc l,


loscrmnl cI va fi ;inutl
pc toatl dur.tl mlsurii, adicl uei tiinpi (vezi 9i peg' 59)'
i'
VH'I,t{Yd
YSLLSYHd
IJ
l.*-
BXEBCITIIDE CITIRE
A NO?ELOR
tA PIAN

###+#f**toq,,##u,*
LtI podfa corccd
+
t

e mlinii:
fI
I

--t '3H' 1"',;:x#r1'o1rlif".l'fffiT:xi"r;Hi


ere'rrr
vaaccu,,nrtoercre
c,ct jtii
.p=-1+-
4^ it.,
Numltl: rzr, doi, trci, patru.

.H#,:#tE#*##T{{#:::";#:f
tr,lf
ffiHffiid;b}#i$;'ffffil*.wr;i*ffi
orlLolr'ffi r{{!:t,3,-.^"t(,ncri
F,:#,tr,#ig"T##j:1tr::;"#j$:;i:#f:K;}i}q#$
##i:#j?19#tr*j
33
F
Accstc cxetcilii, crtc sc vot efcctua pc tind cu toatc dcgetcle, sc fac timp dc citcva lcqii, plnl ce
clcvul l;i va fi lnsugit atit;iaute cotcctl r miinii qll 9i oigclrile juste dc dcgeteloe
Abie dupl cc obscrvlm d dcgctclc sc migd ugot 9i indcpendcnt, folosim roadcle accstei gimnastici
pcotru dntetul h pian.
Acum urmcazl momenhrl ccl mai important: elcrul e'a alzprz)nu/ szr.nn/la pian.
Profcsorul va ataca tffe suoetul /a-, Dupl ce I-a inuerupt, va cere elevului 1i iaagireqc accst srmct
cit mai eract, nu numai sub raportul fuillinii ci 9i sub raportul coloritului, ^dicd il tiDtbrrhi.
Agczind minr clevului pc pian lo giouta potrivitl, il punem str incerce rcaliqeqcgi el rccst suaa,
orin
' 'Dsld clepei respective.
aplsarca
atac,'ptofesorulva intreba pc elev drcl sunetul emis ^ s\it\at exad agacum gi l-a inchipuit, sru
r sunet aldel, mai aspru sau mai moalc, cyentual mai strident sau mai estompat, fIrI culoare. Elcvul vr 6
lncuralat sl cfectuezenoi incerdti: acesteavor fi din ce ia ce mai reugite dacl igi va corecta felul dc rtacarc
clepci, rcalizind tstfe) in,riwa suactului tcspcctiv. Pcntru a reugi pe depl.in, i se va atlta cl cstc ncvoie
dc o o*cntrarc foete puteraid I atutli.i ardilive prec'lm { de co rolul pctmlncnt tl fchld cum I ru t
de fiecere datl sunenrl emis.
Vom lua apoi pe dnd ti altc autretc,cu al c&or numc elcl'ul se va familiariza treptat, gi dlm clcvului
ca priml lccgic eccst <ioc> de iaaginzn a wr wat (ca tdric 1i ctkarc) $ rcaliXarcalu p:f.n tsftt.
Dupl clteve leqpr metgcm rni dcpertc, cednd clevului sl incerce a-$ iuagioa sunctul crre se glrcttc
fn imcdiate vecinltate (rr seu a) cu cel pc cete l-r euzit mai lnrinte (do).11 puncm sIJ clnre la pir.o, lnac-
binduJ epoi dad cste la fel cu crl pc care gi l-e imaginat. Dacl nu este cract acela, atunci clcvul sc vr
stldui sl giJ imagineze mai cocct, lncerchd din nou sIl reelizcze la pian:

rntnr dletpt?l

rn?na gfagi[

232
Iettr inctr un elt exetcijiu penttu atacsl alhnatfu t doul sunetc ittt)tcittafui

mina drelptl

mlne stitrgtr

Pentru a putea legt cele doud,suoete(adici pentru a face ca si nu se audtr ffecares\net prea,ilolol,
ca exccugirsl fle mri cmtiad), vom aveagriil sl nu ridicim degerul 1 de pe clapi decit in clipa clnd dcgenrl 2
a atacat clapa urmltoare.
Exercigiilevot continua mai mult timp in fclul acesta,anrenind concomitent gi urechea.Cclc pantu
:rst-reoamcntulurcchii vor constitui o p€rmanentlprcocuparca clevului g.iln lecgiilev.iitoa{e.lnffc tirnp, vom
continua cu girrrrartio ndd ^ degetelot.

CINTATULCU AMBELEMIINI
Este bine ca tintrrul pranist str-gi obignurasclochiul chiar de la lnccput cu ambclc portttive. DupI
cum am mai arltat, portrtivul dc sus servegtepentru mina dreaptl, adictrpentru sunetelcmri Inalte, irr
cel dc jos pentru mina stingl, adictr pentru sunetelernai gravc-

Portativ gcneral

34
Acestc crcrcilii, quc sc vor dcctua pe. rind cu toatc dcgctclc, sc fac timp de citcvr lcc;ii, plnl cc
dcvul iti ve 6 lnsugit etit ginuta corcctl a mlinii clt 9i migcttilc iust€ dc dcgctelor.
Abie dupl cc observlm d dcgctcle sc rnigd ugot gi indcpendent, folosim toadcle accstei gimnastici
pcot dnt hrl h pian.
Acum urmeazl momentul ccl mei impoltentt eler u! ta cinla primu / sn.nef[4 pia n.
Profesorul va ataca tar'e suncnrl y'r.. Dupl cc l-a intrcrupt, va cere elevului $1i intagiwlc accst suf,ct
cit mai exect, nu numai sub raPortul ladfinii d gi sub raportul coloritului, adicit oJ tinbrultai.
Agczind mlne clevului pc pian in ;inuta Potriyit[, il punem str incerce rcaliqeqcgi el acesr sunct,
prio aplsetea chpci rcspective,
DQ! /ac, ptofesotul va iutreba pc elev dad sunetul emis ^ sutTzt,xact aga cum gi l-a inchipuit, sau
e sunat aldel, mai aspru slu mai mod€, cvcntual mai strident sau mai estompat,fIrI culoare. Elcvul vr fi
locuraiat sl efectuezenoi iocerdti: acesteavor i din ce in ce mai reugitedacl.igi va corecta felul dc atacarc
e clapei, rcalizind zsdd ingirua sunctrtu.i rcspectiv. Pentru a reugi pe deplin, i se ve arlta cl cstc ncyoic
dc o cottcc rarc forttc puternid t atcQiti atditiuc ptecum Si de controlal petmroent zl Jef xi cum I ru t
de ficcerc datl suncni emis.
Vom lua apoi pe dnd gi altc suaetc, cu al clror numc clevul se va familiariza tieptat, li dlm clsvrrlui
ca priml lcc;ic accst <ioc> de iraginare a snti ttlrr.t (c^ tdtit li c oarc) Si realiqarcalut prin tryat.
Dupl clt€t"r lccgii mergcm mei dcpartc, cerigd clevului sL inccrce e-$ imagiaa suactul crie sc gtcttc
fn imediate vccioltete (ra sau o) cu cel pe cete l-r auzit mai inainte 1do). \ puncm slJ clnte la pilr, lnuc-
binduJ epoi dad cste h fel cu ccl pc carc Ai l-a imeginat. Dacl au cste cxect acela,atunci clcvul sc vr
stldui sl giJ imagileze mai corect, lncerchd din nou strl tealizcze la pian;

lnlor d3grptl

nloa sdogl
232

Iat{ incl un elt excrci;iu Wnttl al4ttl altarmliu t dou!, suncte intccinatc:

rnina dreaptl

mina stiogl

Pcntru a putea hga cele dou| sunete(adict penrru a face cr si, nu se audi ffecare sunet prcr, ilolal,
ca cxecugiasl fle mai cmittd), vom avet gtiil sd nu ridicim degetul ldepe clapi decit in clipa clod dcgetul 2
a atacet clapa urmltoare.
Exerciliile vot continua mai mult timp in felul acesta,anrenind concomitent gi urechea.Cclc pcntru
ltrtrecamentulutechii vor constitui c permanent!Prcocuparca clevu.luig.iin )eq.iiteviitoare. lntrc timp-,vom
continue cu gianastica ndd ^ degetelor.

CINTATULCUAMBBLEMIINI
Estc binc ca tinirul .planist str-giobignuiasctrochiul chiar de la inccput cu ambclc port.tivc. DupI
cum am mai adtat, portativul de sus servette Penfu mina dreaptt, adicl pentru sunetel; mai lnaltc, irr
cel de jos penru mina stingl, adicl pentru sunetelemai grar.e

Portativ gcncral

34
lfl crzul cI €levul nu ttic st lucrczc sioSur,Dlofesorul va DrecizadrcI o.orc]. ttatcdlo 3c f^c din
dcgetsau din bta!.

Cintecpopulardin Transilvania

Sosteruto LiYiu Coh.i


n-r:\ rif. ,, a tenpo

--'
u lo' --,- nJ stbilo
t22 Iry
e[g b'd-ai' A

Po
r'rt.
I,f, n &

I F___--je
': P-:_:. ?P subdto
- - - r---{ t
'

t03
Toeonelile
(ciirec de .opii din (t)rij Tudor Ciorte.
Copild.reqte

r23 a
-f-

Pocorrr.

EXERCITII
DE TRECERE
A DEGETULUI
1

Cintecpopular
o'eiDcrare)

1qt
tal
t25

13

_.--:
u '-:--:--/ *'-

t;

rit.

\_+
:>
.- -i;-=-
-?-7> 5'N; -4';

I
(
Lentro

p esplestn,a

/=---=\
'7,
r s .L

A DEGETULUI
EXER0lTllDE RITMjCA$I Dit 1'ItELritRll 1
1 23 ix
-+------.
--{__i-_ +
" -a
!!t -?lt

PIpu;icauteite bolnavd
Andanl e urbllo €sFessivu

tzg
'i - ? 7--4
"- =s

I07
D.Krbslcvski

130 ?

i '--!:-'-'

Cintecpopular

'"1 lu?d Sabirtl. l,ra.sot


F

Alteeretlo--' Eugcrr Culrirr,l

1Q!)
l.r,

PEN'l'itUSUPRAPUNEREA
EXERCITII DEGETELOR
3 $t 4 $I
II'ICOVOLERoA DEGETULUI
1 SUBPALMA

l J . t r l t r l r n f a c { o : L L , : . f , r . { r d r h a o r : e l a t ( < e r e a d e g c t u l u Ln u k pe s!l) .LJclalt( \rtr .. ..\r-l(,(.. i"\r. .l

!'ierarul
(,rrr,,.:r il tr - ij:-.re,rl,,,l
Allegro

Allcgro .loseph Heq,ln


(r?1:r8a9f
I - -

l;14
t

ll
il
n0

E,
-.--
I L.'. t ,?- ^? - :-a- =1,-.
(
!

i\',,lirn',; A rl
"rr"l""'Ilo'"
' fJi6- lJCl I
AlleEro

i
!-
13;

I
de plutttb
Marqulsolda{ilor

AT. 0rccianinov
M6rciafe 5 -------__-':-_
{1864_tgs6l
7

"=-=.--.
___
7-

.Andarti ro

l3s

i
e
Hora
_I

Vcscitr'

140

Ghiocelul
Moderato
lr
ir

{
141
1 \
t
l:
Exerciliupreparator

Musette
Jobann SeLastian llull,

-LJ 1
i
Cintee
!t Cantabile molto rubato
(CLlles dc ll6la Bafi,ii i,r Btnorl
-------"'- Tudor Ciortc.
i 1--:l--- -
t

i (
t
143
I
,
i
-.-.__.- rit. poco a:

-l

5,---

--4"5----

741 ----w

rii. poco

tt7
GAMA

Un iir de 'apt sunetecare ufineazAunul dupl altul, ir urcare sau in cohorire, incheindu s cu un al optul.a,
€14e. c.hi diDtii, * nuhett Sari
Ah inti!:iat inten9iodt studiu Lgamelorla p isn pentru .! el€vul sAlie ftai lntii rtapi,t pe .letrlentcte tchnie
dt bazn dc care are Fvoi. la r.alizr€. corectl a Aa$etot: nit.dt.q i egdli,ar.a..lor.in.i d,egete, i4.a/.a latelald
d d.C.trlbi 6u i bit.a,tu dt d.llara* a tun,ii dxasrla acestuineset, .l,.cuu ti r;rcu.a taterarl l b./d d b,al.lol
Abia ucu urmeaza si c@6ca ui:u4l pe claviatni Dotelc ..re constituic fi<de gaml (cu clape .lbe
elr degre), folosind It .clati tinP o digitati. Justl
Suret.le .ar. .lcltuje* a.na s. nunEsc ,.y'k
ln c.drul sanei, ti€care heaptl are ud rcl biue stabilit ri IDartI o derulaire speci{ll:
Tretpta I - Ton;.d
'Ir.apt' 1r : Suf/atolid
^lt.^pt! lll - M..I;\rtt
Treapta lV - St bdonrirartd
Tr€apta V : Donriranld
Treapta VI : St lrodontna"td
Treapt VII - S.B;Uld
Trcptele I, Iv ri \' * !u6* tr.tt. P/in.;?ale flind.a au fulcti@i iEport.trte h 8.m!.
Trephie II IU, \'I ti VII s. nutrEsc tttlt. tr.wda,.

Gam w are cinci tos'lli ti doul soitonlrri (lnue trept te III-IV ri VU-VIII) !€ rr.Eett^ Z4ntn rr4)orl.

GAMADOMAJOR

TT

Gana do najor rre toate sunctele natffale.

sli'Lg; "9j
r
llmind,n ct brilul (.bri. s; facj o nl
rircl' cr"ikL('r'r ir 'rccc'sr dc:.ii,iui rr'.rrc pc sub cctelaite ::ru
a acesrora pesre degctul urre.

pUNl,RUMI$CAREA
EXERCITII pRocRBslvA

;il;1ffii.*-i:*ii,*l*:?,,.ll#iiri:.il;:,
J-H;i-.r
l sK;;
ji:;til,,lff
#trffii:it!:t'Ji* F,'',"'.i'"#,:;",ffi
iili'r:1'ilt'rj
tltig;*.ffi
;tlit#idp*#i:$llii"i$i:,,'-',
"t-it#
At'* 4
Y,;.";;G#

Llclul vr da arenli! Jr cg,rhar..


;ii ctanaLrr tx{urrer

f
lt9
Exerei{iipentrugane

STUDII$I PIESEIN GAMADO MAJOR


KirlZ sr.ll'|rid

:--.,:-;:...t,
_=*==-t--_=-_-- ----1t4

120
rl
CarI CrcruY
Allegro moderrto {r?9r,1857)

lectieplictisitoare
Moderat0
ot"'o"
A.r.fr;uq.'i
-4.llegretto

tf

Obrtctilul utnrArit prin aest studiu este real;zar.e eSalnti tlrida a pasajelor ln iotmd de gBdn

Piesdmicl
FORMAREA
GAMELOR
IvIAJORE
CIJDIF,ZI$I CUBEMotI
ljut,r urn( tul 8trn( i lo nutor se foruLcrz.iii .rl|e
6nur Natore

',"",'ijlni::i"T#::i,{iffiiil.Hi'';1i;iitiiririili$i:i:i";i\r,llnH

iu N
at
F
-f--

rrL(,i lrarst)rre., gr,"r so/ nujrr cu o cvirltr p!rfucrA Duj suJ, drtl
a.ehrr nrodcl, obtincm sana '. nAjor.

1t Ylil
*,
*i
., ji. fr!=
TS

r)rr.(1.,r^{{ ( , t i r n , , Lf r t ! . r j [ J , . r t r , , J L , , r I o r u t a r d x r s u n r r ( t , , . { . , , . ( e t , ! . l i u t : i t n . r p t a V d i n S a m d
,, '.:,.lll:,,,.11.1:l:,
o '.lnJ,rdr rur,.((.ncud,,ro,n(/ .crr.u\rrr,x\ rr {l pi .. ,, r, ,. ,, .r,.,,,,,r u .ri 0 , , ,r , , , , ,a n , n , r o , .
, ' ' ,1",i 1r u. /' ,,(,u, J, ,rcu/,,.sJer n
, . ,r . . , ' ) l l ' : l .l i i n , \ r , i . : r . r r c . r ad ^ .s a t . ; . t , ^ i .
lrri,,ltri', r (rr,fl,,, ,,, d(zi o l,(rcD exl,j!(sri nluct. Nar pla\tie.
I , i D i n t a a g u i r c al e t r & o r d u r i l o r .

t23
Aartlrlad gau & il..ior, obsesld cn €E este fo'dl4t! din dolrt khdao un.

'lenacatd2

El€ au,aceuili ltructura iLin pun.l de vedere.l orinduirii tonffilor


. 9i s€mitonurilo!. Intre cele doun t tta-
tr ron l,r'mul terracord pomett€ de la toricA, i.r ar doiies de la dominatrti_
r 8ameror ndiore orlkzi *Jace, cua,3g' ardt t !,.i !u6, din cvirtr
.^^., aa'ca
'((a I lll:,r,"ll-.1yJ'l:
D'n 'nraorurre de tetra.orduri ir sensul ca ttracordul 3uFrior al Ssmei pt ..&nt€Frrcctd r! cvirtlper_
,d€rio. al qame, devioe t4rs;rd
crre umeazl

htraco,dutI

put" tn l otdioo succesiunii tonurilor ti a r€mitorurilor, fol*i' s$ete att r.t. (co iti.zi.ru
,^-^,,1*t* " cu
,. .Tt!u,.pl!nl,d ss.la do oujor c1l p.tru r.€pt lri !u!, voe obtin Sarni /a Dajo., cu 6odirir oa ,otr., st
ri. coborh{ cu ur sEitor {ri r.tuii

l.nur.
F
se succ,ddir \\a,tn lerfecr h cvdtd Ftfectr: /,, ,i t.ffit. tu b.]|ot. ta b.6ot.
,.ji T,f #,,;i";:r?Hili

GAMASOLMAJOR
STUI]I $I PIESEIN GAMASOLMAJOR

149

Joc rontiuesc

_-=----_T'-
at r a,a
Allc€;ro Ea norl tr:oPl)o S.M.Maikapar
(!!6i-19rjq)-_ -
r
I
I
a- ,- ----
2.-<---'.a

\-..--/:

8:-
poco rall.

:- --

-
tia,

I;,tLegqt:saju1cere are deasupraci&a 8, urmati d€ o l;nie Punctati, se va cinta cu a |tn'd 'nai txt'
||

Jocbulgdresc

S.0brelenov

r52

.EEE T I
d---'-L/

rit.

r-TTII ----
o---w

----7
tu
GAMAFA MAJOR

Studiu

153 )

Potrtr a obtnlc .litit.Ltc )i .cili|rtc i', 'n,nrr.a (leg.telor, se ra errrs! ]a i!{e!ut intt un tehpo nai ra., u-
m:rindu * pn.izic n, articuldtu. d.{(t.lor. rpoi s. vr trece treptat l^ tempo{l iu;tial.

126
---_-|

GAMELEMINORE
Canele care se fomeazn p. iteapta vI a Eamelor lniror. se nln)esc f4ft bihor. sat ptu tu!at1r..
Gitule birore s! pEziDti sub lrci islJ..te: lttr,ak. n,tunt.t ,; ,w.lodn.
Ganu dino.e nafqal: colfide aceleari sudete ca r, 6ana Drlori a cni('i reltrliva .sr(.
Cama Eihore amroric6 are teapta VII atterat;suitor {*nstbila). fornnrdu r h accst fel un int istrl d. $.undn
lDlritn lntr treptele VI ii vll.
Gama minor; melodid are tre])tele vI r' vII altet3tc s11itor, i:r \1rczre, iir in.oborn. este nbDtici cu rrt\r

Din acste trei vadaDte ale qadelor n,i!o(. cea dlar toloslti (ste galq nn,orl atmon,cl.

GAMALA MINOR
Relativa 8ar&i do nrajor estc galr l. rntuor.

Ganra1amtlor afm0nlc

STUDII$I PIESElw CRml LA MIN0R


Melodie

154

-f--

t29
f
{
,r-

Johrnn PUlipp Kirnbergcr


(1721- 1783)

155
-
-----.-----
II
I
GAMAMI MINOR
sclativa tamei r'l este 8am ,! nrloi

Ganraml rtinor arlll0tIlr


I II ]n N V t',l w \1[ 1dt1

s rll s

Amintiridin corildrie

<,>

t,

t3l
l'
l
L

GAMARE MINOR
Relativa gamei /a Dajor ste gana /, Diror.

re ninor armonic
Gama

I l u w v l!-l.t ru
1-T

Aria
Henry Purcel
Andatrtitro (16591695)

;r
EXERCITIICUMIINILEALTERNATIVE
Carl Czerny
( r79l 185?)
Molto alleg.etto

159

f r-ii

a ' --i ?-'


f
=
EXERCITi{RITMICE
crorg Friedrich Haeodel
r
AIlegt'ettu (l 6 8 t t ? 5 9 )

160

'..1?

{)arl C,zeny
(l?91 1857)

I til
PEDALA
*.lll',*0," tEitd pr€l(nsi.ea $hetelor...ora le imprimr o.antabirftatr sporit, ri o mai nar€ basrli.
.,. .",.d11i
t'n,brar'1. vr'n roru3'rea.pedale'nota rau acotdul cintat continun sI $rc chia. ti dupn c" degetelea! prr&it cEp;h
.te.at., atik lrene.it piciorul aFasl ?edrb
Pedalizareasolicite diu lartea pianisttrlui o atelrie ti o lr6izie de6ebit6, independenraritmicl a picioaretor
prRum ti coltrot(l auditiv rl dai conc{lt at. pentru ca et€,at se-ri dei *"na d._la i"!."put d. Dodjii.rrite d!
ttEbru e atar pri! pedelizare.
E x ^ . c r l , r l . d c p e d a , i r a r er . l o r l n f ? I E r d r { r j d - E I . \ a l I ' e b u ' r , r ! i i h " u - k , x e o a z i h r h t t a e e i c ; o \ r i
p e p e a l a l l c n l . i i o l r r e h u i d d, r f i € b i ! , es p r i l i n i r p p p o J c a i a r r a l p i p i , i u r u t u id p t hd r j p . p e a a l d t D r i m p u l e r c c u l r . r
P r c ' ^ r u !ra r : I l n t r rl r ' h a n e n l u c o n ' l a (ct u p p d d l J. b r a ' : i a l ! a ! i r i a d l U o a D d s e
. D u p a c u m i ! c l , , r d r u ll r p r - n s " u r n t r e t r e r n d r p < n d e h trri , ! i l o , r r " d - 8 , i c l o , r o r + s , i l a j n v n l a r . a p e d a t e i
tr.bure sA * !.aitc^\,, idel{td.6ti /ila'.d.omplet{ in actiolat€a piciorultri tatn de nig.area degitelor pe cl._
De(Eandatd, vorn lnlrta trei noduri de p€dalizare:
l. P.daLa ima|af,d. care * aplic{ concomftert crl atacul neturui.
2. P.tlala At thtiniel., care s Glorette in special clnd se cere sA fie unite o serie de acorduri sau seete al
.aror legato ou s-ar putea .€aliza dumri .u deaet€le Pedala* va.tibera im€diat dupe e a fos! luar lcordut urml-
tor. cse cste coosolidat (u o noLrdDedrliz"re
- 3. Palala rhco?a , i, .are Fd.la se apsa sineopar
ln 8ene.al, 1aped.rlizare,nonetrtul elibera;i pedalei ;ste tor atit de ioportant ca ri acelaat apisA'ii, ite ae€a
erscitiile dr pedaljzares. ror iace .u atertie ri pr.(-izie in a'rbele Eiscei

Exerei{iipregdtitoare

|-=r- r-rv :- .*- l

135
.)i
L] LI t_J LJL r j !,1

ABd.ntiDo

L,l ! j,, ,r L ,,_l LJ L _l r I L,- l


L-<T

Ultin'rl exerciliu s€ va exe.uta Dsi intli tn acordu.i cu pedalizlre.

Carl Czerny
( l79r-r85?)

163 egualm

I
,C '4ft
tvv
ly7 tr v t "v t
_L

1a t3

"! y y { ! lo,^E i ti
?/
F,

-r L,,_ t LL__.1 i) )

MI$CAREA
LATERALAA BRATULUI

A.F GoedicLe
( 1 8 7 :- 1 9 5 ? l

164

13?
DESPRE
ACORDURI I

Tr.i str nrai tuulte slnete cinrate simutta! constitlie un adod Acorddl care s fornE4t p. tonica unei
aau.'e con,pune din tieptele I, ttl ti \'.

Exerci{iipentrupregdtirea
acordurilor
lentru atacul rotelor duble sau al acordurilor, poritia ninrii * pr.,setestr diMinte.
;

--_'--\
3 .--'_

I Oi)

II

--''/.

::;--E
----:: =--,-_l
.'--+--.i

Fi---i:tr.ts

: --]:

, ilg
ilII$CARIDE COORDONARE
Studii
Corueliu6Curlirt
(1820'r-9
01)

l l.r" i r " f i s I " n . , t m i i n : r i o - r , r . .d c a L - .

I(iu
169

DESPRE
ARPEGII
Sunetele oui ecord ctnt4te succesiv constrtt e u' 4/prgtr.
Lb realiarea aryeaiilo! cor'ibuie aitebratul cu o nitc?r€ ondulatod€.

i;

Aceste a4reSii e vor secut:l ;n toat! to@li6tjl€, hp.eunn cu tnma res?ectivl la douA niini (]a oct3vr),
nodelul dir ae& IL

l4l
F,
\,

Arpegiilungi

.]ioderalo

t7u

,.-i'

la hcqut. a44giile se !'r s:!.i;r sub lorutr de :r.i.jai. cu .ltc.ur.J bratebi. Dupr obrnrer€ in&pcDdeDlel
ilr hi,;.,..f,!e^dlltibtilI a bbrelo!, * r! rrEdri h dsfa5rarea ary!€iiior rcalizarea.galitetii i! tteer.! de la.

Philipp imanuel tsacl,


1 r ; 1 . , I ' ; i l l )l
.3:
2 :, 1) ?. , .1 k-,

,'

- -*e-
P

gxglcifii cu diferitefornrule
tehnice

Mu?io CleDeoti
( 1752- 1832)

3-r
172

I{J
,

i
I

'

L. realizrrca a.estui studiu est€ necqart supl€tea ir mirarea alrenutiva a b.atelor.

EXERCITIICUMI$CARE
DE ROTIRE
. . EErcitiile c@ umcs, se ere<ug cu o mrrare de rorire ltrreralaa antebnlulur. Acedta nlrcare ondtrlatorre
trbuie facutl foart hnt. .u mule suDtere kniru.a \l nu suf.r. riDia sjmetri.r a fooei ae ,iri)care. Ucg,.rei.
anicuhdr @tuial. Se va ere'sa nai iorii c; miitrile *parate.

Iesg,
"""
1',,.r,

';:::Z- 6==+

115

.:,t
JA
I
i

Johann Ncpomukllumnel
( 1 7 7 8- 1 8 3 7 )
Moderelo
i
r
| /.) t

DEI
MASURA I-sdislau Miillcr
Ciocodo
1,r 2a 1
l€rrpo

'fdranui
vesel
liureri 5r:irurnanr
-Lllegro r 1 a t 01 8 6 6 1

,4f

La cxe.utar.a srnL.,,!i(,i r srdn.rlo, briiul l r r l r L i : - . i ,r t , ' , i _ ' j , i h . . i,i.Ji5i,,,i sr1,rr.!e , {'aticA {ic sus i[
jo:, ci $ tuf diq tjan

14t'
!]XERCITIUPENTRU BRATULUI
DEPLASAREA
5.M. Mail'rPar
lc6gicri,sLuo (rB6?- i9381

d r- il

DESPRE
ORNAMENTE
Onancntele sint dote sr1 8.t1pu!i de qot€ care cottribuie la inpodobirea urot sunete de b&' ale unci
6.lodii, ihptuutindule tui hul€ exPeivitate Ele * inJrca pri! ,cnrnesPac'ale$u lrin n61' r'ri* mai 'nirunt
decit cele.are conD@ m(lodil propriu.zisi
Ortrocnteh ;u 3u o valoari ptop'ie in nlsun resp.ctiva, ci preiau din vtt@rea rctei 1tu8, carc sint i.ris''

4__:c--
ffi
Mo/dalel. ,1ry AV

Gtulaul) A q\9

r"lql * l,sasl1} prin: #--*-


.llenuet
)loderato
Johrrr Selxsriar ltar.L
, t a , r ;- , ? ; 0 )
)--:r

r:=a

-" --- :-
tuJ esii{9stty
177 .ij

,,,-___
2t':#

:::1:-..-,
- !-aa .

\Iordcnttl r.itl {r.cei !rr'r rrpidA r t.ei s{n(rr i,v.rii.L'.c i : , , f l ) t i : r 1 , ' 1 , : . i . i ! r rd r h ( a i , c t u l p r i n . i ! 3 1 , b r c


{ti'rdu-$. la s.curdr surrl.ari )r re!.nirl Lr $ietlrl n,iiiri Ci,il sunfti: nrini.,rldui rslr rlt.rat, a..nltntul *
srii. dcisuD'a ru d.(lc:ubrul n,rft!lui pritcipal

t19
sruDIUlN SALTURI lt'lcnucr$RtB
cu MIINILE
Felix Le Couppey
usrr r88?)

msl

5-

l'rin ralt * inl€l€se deplsa..d hiinilor la distante mari. AceastAdeplasarese fece ctr o mitcare arcuitn.
ConJinind-formule !arirte de arpegLi.acestsrudiu urmarctte, pe 1ir8! realiar€a arpegiilot propriu-zis, obti-
supi.t€r In nrtcarea bratetnr.
LEGATO
l{enuet
Jean I'hllilpr Ranreau
0683 li64)

179

_tl

''. -,t a i . . :t ' . .


- . 4 r->-
.)-
t
7
+-t

1g

t5l
i

Meludie

Robert Schunann
Andrntino {t8t0 1856)

T _
180 ?:
A-

-----.--.-
STUDII$i EXERCITII
TEHNICE

31 "

t53
'tr\i
li

_-....--

4l
183
CALITATEAUNEIBUNEEXECUTII

O rcalizerc pianirtici supcriorri ccre din prrtcr intcrprctului o scric dc condigii, printrc clr.
sonont2raatr Prlcrr2.
C d{ilc (e,ute unui sulet in cr..utia nuiclll sinr Jrrnu4.. t.tdd, l4klta, it ttatd, ,la irit./,d,
ktit tta ri $lsa"!.. Penta cuccrirc. lic€lrciadiDtrc rc.stc c.Litlf in pertc, pirnisrul rrc mult dc lucru, nrli
.lcs mult dc dtrl,r. Odatt stlpin pc clc, €l trcl,uic sl €ontinuc rI muncc$cl cu atcnJir incordltl pcntru

Un sunct frunros este plin dc crprcsic,de profunzimc,dc conrirtcntl ti dc vibtri.. Un sunct oricit
d. subtil, d. nobit 9i d. crtifcht ar li, poscdl in lc€trtj timp {t.. rc forld. Dc 1cc€r,sun.tul trcbuic sr
aib, ar?/qar., st 6c plin 9i rotund, adicl rozor.
Caiitetea cca nui de s.emt ti calc sc poate dczvolta mult piin stutli\\ ctr. .aloralid ttq. , d:rcL rcct
numluc cxpresifl p€ c2rc o observlm -- ti calc nc incint6. im.di.t in rria mrrilor virtuozi. De asc-
nrenc.,sc poatc dezvolrr la clcv 9i ^cc..gradalitr irtcnsjtltii sunctului,dc l^ !r, ti.ti itto dclicrt, pinl h
^c.l J0 t i^tluntror c. imprcsioncul ltir dc rdinc. Pcotru eccrrtr trcbui. ncrplnt cducrd ur.che., Fccum
si Dutetcada concentnra I cLcvului.
O rltl cond&ic a uoci sonorittli frumoasecst. qalitakd. Ac. st^ inscanrd, md intii, r putce cxc
cnr^rcteqal..d dwntd. Nici o notl sru grup de notc nu ttebuic.I !c rudl timp mri lndclungerdcclt rltclc
de rce€ati vrloare. Tot prin eccst tcrmcn se intclcgc ti cgdiilta ln inl,nila/.d s'Jn ti\i.
EE li|'.rc in dxrata norclor se oblinc prjntr-o mirctrc .XaD^ d.get lor; cr crtc in funqic dc un zntrc'
nrm€ntsist.nrrtic.loegrlitlt€r io v.lolrc. notcloi provinc din t.tig,rdrld s \r dir, [prr url.i 6dqc.tii cgrlc r

Egalitatca in itkttil4h sc ol'linc prirft-o Pr.si|tt .lald p. 6cc te clapr. Sigurrnla cxecuti€i sc crpltl
printt.un studiu indelungrt qi congtiinoos.
Excrsrtultrebuic flcut cu rlMllc ti diagostcdc muncl, dcorrccc tchnicr sc doblndcarcnumri prin-
(r-omund sus(inutIii sist.m.tid in cursd. rai dc:iic. Ee sc citriSr prs cu prs, inc€tul cu inc.tul, 2scn)cncr
unui edi6ciu,in care 6cctc clrlmida .st. zgczrtt ti cimcntrtl unr cite unl, dc La temclic pinl Lr rcopcflt.
Cu cit edi6ciuLve li mai mrre, cu ltit ba2l trebuic sI 6c md solidl.
Jincrn si mai sublinicnr cl frumurclcr sonorl, strlluaircr r.hnicI, inrcnsitatcl ;i dinam:::
sunatalotnu trcbuic privitc numai ca rimplc dcprindcri tchnicc -'tchnica nu ffcbuic niciodrtl sI
fi9 91 scop i1 3inc-ci_c: deprindert oriisliee'de exccule.'fotul trcbuic pur in slujbe cxprcsi-
vitigii, a crprimlrii conginutului muziel.

Cumse studiazf,
ln rnr piaaului,A.tstudii di!.i|//'Et, suslinurcti mcrodic o.g.niz.rc, chi ti rdcnrul ccl md put€r-
nic e sorrit I nu-ti puter dczvolta cali(atile.
Nulnd pdntr-un srudiu ptrt.ttr,tl/, pianistul ili dcrvoltl sc'lsibilirlFle zftisricc cu crrc vr purct 3ctirr
ceiemd vrrirte nurntc dc unci picsc muaicde, insugindu-ti in rcchji rimp d.pritarlih i6todr. oc€cslt. pcn,
tru e\ecut!.crei corcctl,
Deprinderca un(,r ftitctri corccr. sc fo.mc zl in .nrcul tup.ta.ihr. Pentru ,ccr!r. nu cst. lnsl 3uti-
cientlcrnti!1t€aci cdirater muncii, adicl /r/r/ cum sc ltudirrl
GnditiA pnn.illl.l r dob;ndi i unc; tehnici inpecrbile crt. trr.4r ciot^tului ti tor..ritrdir,. milr:trilot.
!,rcrcriuletlLure inrr-ull nrod neglijcnr il pLrnpc elcv ln pdrncjdh de e-ti insuti unclc dcptinderi gtcyitc.
Rellizar€ldiverselor plgbleme tchnicc sc fecc ptin r.ilclli, ,ataftlt 9j simplc, crrc nu obo&tc.

lii
Scopulantr(.arncDtuiuicoostl jn g?rrul tl dxtatdt;<dndceLotmai buDc Ditcdri care, in aceh rimp,
rrrl' lc j 6e c.t m .ana& )' mr tul,n obosl|u,rc.
D^t ^ce stt .adaft nu trebuie s, lie un scoo in sine. fiindcl nu totdeaunauod & a rlntd c^r. te
recrceazl este €d m1i bun ci n\eirih ptin c d piaDistul r€utette st r€dea irnaginilc artisticc lcspcctive cu
cir rnei putina cheltuialt de efort.
Inaintc de a pi inccp€ ex€rciliile,elevul trcbuie s!-ii cr€€ze;i ca'td;liiltitn. poftivitc, iz.lhdu-sc pc
cit posibil de ptcocuFtrile mlrunte ale viegii c.rtidicne.Numai o linitte lludtricl gi conccntnrcr io muncl
li vor eeigue un proccs psihic Ai tuic de prcgitirc rodnict.
Excreltut zilnic cste obligator,dar rc€.srl muncl t.ebuie planificatt ralionll- Etapclc zilnicc dc studiu
trcbuie dtcrnrtc sistemaricti pcdrgogic cu nom€m€ de odihnt, de rcl3\are, nu num^i 6zic! ci ti psihicl.
AtuJlci ciDd s-r stabilit obi$nuinF cu un enumit tip de munci, si n€ redacrtm plaaul pc o slpdmint.
Phnificrrer muncii - dupi un sistemoarecerc- incepes, devinn cu tjmpul o componentl fircescl in
viafa norstrl int€lecr-D.la. Se evitl in felul accstamodul pripit sau fleglij€nt pc clre Il dctdminl munc. zist
(dupl inspiralie>. Incetul cu incetul se poarc spori 9i rumtrul oreloi dc excrsatc.Mobilir.rc| fo4€lor dc
crtc dispune elevul se fece 1n nd trcptat - *ezsta estc o lege fiziologicl fundemcntell - 9i nu ln mod
pripit sru ex.8erat. Ur anumit ritm d€ rnuncl, p€ care il considerln cel mai favorebil pcntru put€re indi-
vidu.lll r muocii ficclrui €lev in pffte, ft€buie respcctatcu strictefe. Orice exagcrarc seu srlt violcat in munctt
duce la o dimin,-rarcl rteotiej, elevul nemajputindu-seconcentri asupraprobl.mclo! rnuzicalc;tndr&catul
muacii sc.de rep.d. ti, in locul clxrhrlii fi al puccrii cu inrintc, .plrc o s.nzrfic dc cpuiarc-
Aburul dc cxcrciiu rmilatetal poate ducc It o t tani<oc dzDn|to re { chin b urnnzj.
T.lrica .st in fuocfic de conformtir y suple;er rniioilor, d€ putcrel docirtivl I plihicului, dc ch-
ritltc2 ti trpidjtztcl cu crre lucreazl mcmorje,dc sensibiljtrteaartisticl, de pcrccpcr.r imcdiatl r tcxtului ii
de r.pidit.tc. cu c.rc rc2qioocaza sist€mul muscDhi, cu alte cuvinte dc inbimrea unci scrii dc cobd4ii psi-
hicc ti 6zicg (rrc lllp'tl'^, d]ucl^ r.ali<arai atilttat.
Manea & prgttir. r utrei pi€s€ se flce dupl rn plan bine stabilit, eplicind c.7, tnai ,^tio 2It rt t.rnal
I migdrilot, odrtl cu o digit.tie rdccvatl
O liitafu bvn\ aiug pe elev le reelizarca rllJeiLa$ri d^te ^ Ptapo<ili.i aqi.ah, conttibuind in acc-
lr9i timp ti h t€zolvrrea md comodl r diversek r probleme tchnice pe care lc lntilncltc pirrisrul in timpul
studiului.
Nu lntotdcrun. diShatia indicat?i in notc cstc cea nui buDl. De ace.1 pimi.tul trcbuie st judecc ri3r,
obitouitdu-s. r obscw^ tMt amlnuntele fragmcntului muzical, pentru r purc. dcgc .l ritgtt Lc.r digirrl|
crt€ Il f.vo.izcrzil md binc, conform conditiilor i2!e tuice. Drr aceasrl digitrlic, 2lasl de elcv cr cea ori
rdcr-v$I pcDtlu rcalizrrcr figurilor iehricc, nu reb'ric st 6c ln tontradicli. cu problcmclc muzicule conlinutc
d. frgoeDtul rclp.ctiv.
IwaF t unci picsr incepe ptin dt$ilrdf prriiturii. Ace*ta s. face li jncepur
in /.n?a tlt, atit cit trebuie c2 st nu nc scapenici un amlnunt, apoi treptrt mai lep€de ti cu o sonorjt.rc
t.d<ttd, Esre mri greu, dar nai necesarpentru formarez sunetului,a cinta ;^ f;a a decit a cinta in ,rk.
Piesase iavagl ratiaral,cD i ect;selucJezr, lintLr, orizo.tal, cu miinile J,p,zr,, cu ate.tia foarte concen
trltl. Dornind mereu dc la .dlitalea !t!"e/ tu,
. Pmtru ca cf.vul $ nu pi:rd; inlelcgcrer, edici se sul ntuz(al zl. pi.\ei in intrcgul e!,
picse sc vr drsfrcc in fragmenrclc ci componente pcntru a putcr urm.iri $dcl cu to:ri .tcngi2
dcaflsurraa t.rn:rici, prccum si srrucaurr ci rrnron;c:.
Micul pi:nisr rrcbuie 3a cunoas(: brnc lorna^ in. carc estc sarisi piesa, lucru ce-i vr ejutt
forrte mult h dcscilrrrce aoiIinululut ei .rrrisrrc. In e$rr privin(i, irri c. spunc khumlnn: ,,Nu
vcd intclcgc fondul dccit dup: ce vqi *lpini formr unei bucitr muzicrlc".
. Ar Ii idcal c1 inlelcgersa conginutului .muzical si se poati hcc 9i _ulzaal, citind in gind
Fftiturl ca pc o clrte, cum au preconizat in Meloda lor Valtcr Gidcking 9i un numli dc
ma.stri tovictici, zdici num:i cu ejutorul tticEinlliei audttiue.
Abia dupl rccca incepe clevul sludttea propri)-isi a piesei, frazi cu {rezi, sau pc pro-
blcmc tchnicc, rcdizind in accst fel un procrs anilil',c de cunoilteri 2 piesci in toarc aml'nuitclc
ei. Elcvul trcbuie si aibi in oricc moment simliminrul prects ^l limitelor lrazei 9i motivclor, cvi-
tind totdc.una cintltul mecinic.
Tot pmtru 1 avea o idee cit mai cl:ri r piesei cg urmeazi r fi inviq:d, .stc binc ce prof€-
sorul si cinic in frfr clcvului, in tempoul indiet de auror, pirtilc cc foimcizi obicctul fecaici,
intcucit corsclerul unci.dcs€ estc-in funcgie 9i. de tcnrpoul in crrc sc cx.cuti; tmintcri, .lsvul
nu-$r va Putcr tormr o rocc prec$r a9uPraconlrnuturur art$rlc al pr6cr.
Succcsiuoea zrlDrci r c,rclor de ercrsrt frccun \r incepcrcamunuii rorde.una la aurafi a crc..z' o
obi;nuinll cit se toire dc fav.,rabili muncii Prrlov . subliniarci proceselepsihicc s€ desfitolrl m.i rrpid
-.i cu o cheltuiall de energienni micl d^ci anunrirefenomenedc Ncdiu, semnalizatescoarleic€rebrale,se
prodi,c totderuna in d.eeafi\tdize i /n ti,e/,trtttn. ln n,c, un crz rlevul nu va incheiaex€rsai€azil.ict
pint ce nu !a izbuu sn executcpreciscitcva cxcrcilir chiar irtr-un tempo cit de lent dcoarecc,porri\ar

156
r€zukrt€lor obtinute in domeniul ps,hol(,giei€xper'm.ntrle, s-r dovcdir ci primelc tnlprcsi, itnin c€l ,Dai
puternic intiplritc. O interytetareneconform!, plinr dc grcFli, chirr drcl ,cester sint Lrhcrnrrinlttutat., rr
putca s! reapar, sub jnflucnfr unei emolii, tocmai cind pianistulsc el'l) pc estredede cooccrt.
Cir timp €xistl grcacli sub lapo ul c$ctidtii 3un€tLrlui, r ritrnului si a digitltjct, nu putem ci,nsrdlra
cr lcrnxm!, cupr inlii dc studiereNunraicind c)cvulrcupcptc sl cinr! corectsr curglt(r, putenrjt.ccl. r
migcarcr,rcvenind insl din cind in .iild La ccr inifirll sru la o mit.rlc nrar ntodcnt,
Prc.esn| dc.ttt.ndti(are a milclflLor crplit cu rimpul o impo'trnrl tot mai mrtc, in stDsul cr LLrin.r
lcugcttc sI eri€cutc/c/)tic ^orclc flrl o conccntrercdc rmlnunt r ltcnlicj. ,\ceasti rutonarizdrc se otrlr.e
prin cxcrcilii repctatc,astfcl incit funcli;r dcgctcloi sc crc.rzl ftrl c. pianislul sl mai fic prcocuplt dc !er-
lizarcerchnici a 6ec;rci mitctri in paie. llina trebuie sl'ti oblinl lccl r\rbmlflsn lin, c. rezultatal .dlciljri
tehnicc, al gindiriiti il voinleicre ,rr. rrllsticc(|Lir!tL t,ht, KkrntL '] carcil crr..,.rizcrzi pc adc!rrarul
inrcrprct.M\drilc niinii trebuiesi ri( in r.nroniccu gindrrcr!i s,qitca prantstu rL, <a yr cind irrrcrgr {uL
iinii 1r participa la cintat.
AuromatizrrcanlFlrilo! degctcl,)rmerge mri utrrr dacn clevul intrc linrn i nrcnlorizlt r|/odid ttrsrl
Dc accca,memoizarfl notelor se frce inrii dultli, ti abir in urml 3€ cintt h t,ar. F,r sc vn i,cc in nul
/t.tir, Drmtuindin mic teDdin!€ledc,/n;ln a lintci nclodtccsau mctgind dc la o Prilire d. rsrntblu a irrre'
g lui ibsprc dctaliu.
Dupl cc ctevul I r.utit sa .inr< drn nremoric pics. la pi.n, proccdind rncreu fr.zi .u trazr, (l \.
dschidc dia cind in cind notel€ pcni.u I conlrola dlcl nu s'ru strccuiarine\rcutlti
ln tapo u ,I'ut ,i, /wtL cind pl]nistul estcin starc si cinte curgttor 9j cu o bunl sonor(atc, sc t',are
mlri ti lirczr (drcl cstc clzul).
Pcntru o mai nrere siguran[i a cintlaului ti pcntru oblincree vitczci, in cazul cind ar fi
vorbc dc pasejc mai grcl. din punct dc vcdcrc tchnic, sc po1t. \allrza $ elodo ltansiormdrtlclr
nlntte. P. o lraptl supcriorri de dczvolterc pianirtid unii virtuozi iolos.sc in rnumitc cezurr
trrndormlri mebArce i- chi^r rnnsformlri a1c rtiucturi.i arnotrtce (F. Buroni), ca mijloc de a1r
promovr tchnic. 9i riguranla executtei.Nu trcbui. inll uitat ci pc primul pl:n rimine totdcauna
dazadlutea cotrlit&tului le idei iL senlituenle-
Pi€rase vr ci.t. apoi in diferjrc rnanicrc tchnicc (!rd..dk, htdlo, '0n Lfato ct .) .n dtferire rtahtl
Ap )q, crc szl tnwgrrirdnt erercrtiul, cu riutorul imlglnatict ludrrve a elcvulur,1i i\\ alte /o,rutut1.
Dupi re'mlrnr.l rc.stci I dour etrpr, pi$isrul trccc b JaV fvld r studienr.To! ce r studiarnxnu
ior pinl rcum ld mitcrr€ l$tt, il rr cinta ia tcmpoul normzl, rprofundind 9i d.zloLtlnd uaari"Lt Br!.la.
Este ioane important sa nu lrslm niciodrtt un copil s! ciorc prcscpe care nu l€ po e intelelr<,nu
le po*c utttgtaa.S{ nu uiltm ins, ct problcmr irhr?r./*ii ^! 3c punc decit dupr c€ pimrstul esrc srapi!
pe dcpindedle motorre. Elib€rarea congtiin'€idc dificultltilc tchoice tiguil o mar buni cooce^trire a
rccsrcnrsuDm conccDlcl anls cc.
l"ar"ie de erri'ren i"u de concen, pienist vr oru sl cintc muh, aceasripetru r.ti putca p1:r,.r
in:rergr prospegimccmolion:iL
?lBsJalrunBJnlBJalllulp u8lalnJIUAd0S0Id
I VXINY
T Cucul
lll.{r.tao
-st

Ieggieto

- t -1E-'.-
=

1
,i

_"r*
2 _i
4l

JosephHrydn
tl'? (113a2
or . Y!\
D. C. el l'ine

peu veche
Varialiurri melodie
franeezi

WolfseoqA-ordeurMozrrt
Alle6ro n"oi"t"-
AI -'t- i

1-- -
v&r. I

9al i ,,2:

r a t t q'ti
C !

Var.ll
B
s s

Ql ,r

r+:-rl1:- g
r;: FF n .l
"

a/_}: 1

11\ t_\

I
i-7.--.
I
I

I 2 124

Var.III

"'lt

. ,D ,-: k,

din.
. f-r -- | ? --r -------E-
-fr< - J-: l-- -i--z--i------t-
5-1 I ,
_ _
th Je^ /eut6/.n oJ .
':! f
:t'' .J,/ \z-l \3,
, I I
M J€A
-!
z _q-ri t 9-8
rJPllP 'r lr: 'irl i-,
Suriatini
Lud*i6 van Bectioren
Allotro asaai (l?i0 r8t?)
4

t-t ?

i 'r:
5

':,_---
p
.----'-----=.\
,;. 1 ..-
:? , -+ i

2
| 24

(qffi |-''.....'-'+at

5-;-'.'-.-....---- i=;- - ;'7-=---'-

___:--

11, ,-':,
-:t

' tt
I-i'. ^.T;r l . --- , i +:i:

l6r'
Primadurere
.lobod Sohulrla
Atrdrnte ( r8l0- 1856)
poco piu lento ---------]-

1 z

dl

f
n9;
<-1t ah*
2
+
212

Cintectrist
C6sar Frerck
0822.1890)
I

I
I
1

I
I

t'
I

Andautino
Areo l!er:igrnrirn

-if .a;i;Ti6
."':t-------
1rt

=---- '----:-

l7i
7='-=--.:--
,<--:------=:
,-=---:-:'-= blt*t qt t tt

tom
r iompo

\f
Dans
j
l)miui Sostakovici
Allegr€tto

$ii] -t :;-qt -

.;
l--.ri
;._;
i:
I

Marit Scrghei Proliofier


{r891r9s2)

Moderato
1--

?a.,

I
J'
'Miniaturi
(Caittul l)

VI

- -------.1:--
-:

\-''''.>
-xt- ? *t -X *t f,r

,f --:T-
6fl
)
Fa,Mari{0...
Srb;n v. Itrrgo;

l)a tJ! | )0! I h) r ffi


I
ln serinciob
(Di, 'Pok Fi lozn€", Cai€tul ll

(.J. *:l
Mihail Jora

Inl
\t -\_
\_.t

\,+ !J 'J '4,


Peginduri
{Dir ,,I'uze ri Potn. . ca,etul tl

Morlerat {.1 , ao) Mihail Jora

IF
t#
'i/-

papu
Dansul $rl
Allcgro comodo
I +L13^->

2
2 ,' $+.

-aa;
:', '! s2 u..---..- z,-l a bf.-.----- t

I
d
ry
It
3L fitL tt tt

rE3
Filip Ladr
Allegro ( r89{ 1936)
/
.-->-
--..=i--,2
<:-
Jocpopular
Alma Correa-lonescu
Allegrerro

Cintecpopular
Andaate lha Comca-Ionoscu
r
?Itr?C'aJOuIuI
?crlsltroJc alou€c
Is AJ0[?Itr
II VXSNV
)
7 I
GAMELEMAJORE
$I MINORE

zr ar{l "l t'


)Jr!t.)
I
I
tl
lJ$-l!dJ/l
t
2e s 1z 1l

RDl\t\ton

24"-r2"-J
N
I
rit 5
1512" 4l
rr i
tl t\t^.r0R t
I
l!tttt
Ii
2
235 )24 r ==i
1rr,r:r

u)i r{IxoR
I

1s tzg : i:
zr 1i
i

ir vAJo
-.ri:
tl
-E-
EI
I
{
)
ur,\ll{ r rtu
i*itit"T
I e z ro , 'c.-asiu r ze2
.*',;"triU
E.=-:+...-.1-t- tt
:T=t . ----.=
:l' q--r
'l
qr r F;; r;: I a,
I
,la
- t a; a t-.4
ffil
t"#1, otrh trJ
as,-ireI?'.c
-i
/
; it: iltr i,
:ai-, -:
d;T--?i
I tiTl i
'
I uq
t
I
I
i
ffir''
, cIPotsr{
uo A { Ilt
Filf icfqr
uofYr$os
'a, t I
lsa
r , 1 rI q . ,
REbM
)t!a)

5: 5j
cl "3 ^a I x
la 4
l1i !.-----.!

4612e)J".,."
r
PA T NOR I lql I -lrl'r211,
tJ

uelodic

r tll I
J!==!

xrb rtJlllllr

a ,I 1 r , "
l1) t'
a==4.

a{, lUrNOn lu,lil


1 ) !!

6
,4
1l:L at a
!irt

191
v'.

11 1
la
J2 ]J

RE MNOn/

I
nelodic(

GAMACROMATICA
J t i1
2 3r a t
3 l3r
1a 3r 3191 !

sr 3

"t),,i i',i rffit


rnrl -Frx
hriN r
3t
1.a z,
I rp. I

zorsi
r
2
I I
I
CUPRINSTIL
Prefat{ la edilia III 3
Pretalt )a editia I a

PARTEA TEORETICA
7
Cit€va noliuoi an.tomie ri fizioloSice n.c€sar. unui pi.nist ll
lvtertetusul pienisiului
M i t c a r e a-ri"ii
E l c r c i t i i p r e l i m i n a r et A t e p i a-.n . r,.iip"i"i miiuii L p i a n . ;."i.;;;
I a ii;;. ;"1"r"; t7
T c o r p u t u iilt i a n l i n i i
r o u t a corPslur
l1auta l9
Deplerea Etinii ti atezereaei P€ claviattrrA 2l
Notiun' elemenrare de i'o.ie a nuzicri

PARTEA PRAcTIcA :
Ercrcilii de ciii!. e notelor 3i}
Cintatrl cu ambele mlini u
38
14
Diezul, bemolul Si becarul 42
Armura 44
Legato de duratA 1A
Exercilii cu lrlna firatl {}
Exercilii cu dlna liberl 50
Migcrri de coordonare 52
Migcareaparalell la dtavl
Sexte ti decifre par.l€le
CoDducerea iDdependeDt6 a voc'lor 60
8l
Er€lcitii G aote punct{te

T.iotetul 68
M{sura d€ I €8
Scmnelede nuantaa @
Schinberea po,itiei dlinii 70
Schi6bar€a ileg€telor pe ..e&ti (t.p6

77
82
86
86
Eterc4ri peDtru .srdul ar!€giat 87
E elcitii pteparatoarep€ntru bobilitate degetelor.Migcareal.t rrla a detetului I 9l
s2
Ei.'ctii .u 'ote duble
a ii,'ii sllnti
E R r c i l i ' p e n t r u d e p l a s a r em I0l
Exer.itii p€ntru supapurer.i degetelor3 tr 4 9i in.ovoier.a d.8.tului I subpalml 100

_."
7r

Gana Cama do rnojor ll8


Ererci,ri penlrtr rditcare, pr%resivA 119
Iomarea samelor majore cu di.zi ti cu bemoli 123
tu
tza
ta
I3I
Cdur n n,ilor 132
E\.r(ilir cu oii(ile rltt'n,.tite 133
l3,l
Ptdala l3lt
Irl$arca lateralt a bratului tg7
Dcspr. acorduri l3a
igcnri de c@.dondr€ . . l.l0
Despre oqFrii l{l
Errrcilii cu ni$.re dr roti.c 141
lrlsura de i 146
Eleicitii p.otru depl.tss.cabralultri l,|a
l4a
S i d d i ui r : r l t u r ' ' u n i i , " l ( h t r u ( r ) J ' c 150
Studii ri erercihi tehric 153
calitat;a urei irune execulii Cnm sc studiazl
I
I
ANEXA I
I
din lite.atnh rri\ersaU 159

ANI'XA II i
G.rcle najore )i Dirorc. Ganh cronrati.A 187 I

':i

nr. rr? ro tnoii16orctiq tdxri,


Celc doun portative siot unit€ intre clc prinrl-o linie vcrricalede leg.irure,impreurl cu o anladd. 1^
realitlte, ponadvul accsta,ntrmitpottdti! !tn.. , esrede I I linn. In prlcricr io5r lnlo & I' nrtu se slpt\n1i,
deolreceun grup de prea multe linii ar incurcalbtlte mult cirirea norclo!. Aceastt linie mijlocie se dauAi
nlJrtl,.i./a n'raic, drr se iolocuieye cu o linie scurti ( li,ie ! Lllift'nla/d s^D djatitodft ) , d.\ri,na|,r n .ei da' (" t!4

Exerciliitecaft drmerz, ne dau nnpresixci lucrinr cu ambeler.iini in\ftttti; in rcalirlte, miinilc at r-


rrzt4 dar arenliase incorJc^z\ d,olahnd pcntru.mlndoui poftatilelc in .celati timp. Abia mai tirziD vool
lucrr cu sunete loair. iet"ltai.
P€nt.u stioulara elcvului, inccpeorc\tci^ret fllDdi\".t. Deotreceanbi/"trl (cxtcnsjuncr) cinlccului
lomincsc dcpigegred'irta, )inta melodict o ud in?,t|i intre cele doue mi'ni. Avem Sriji ca la fiecaree\er
ciliu sn 6xlm pozitia core(tr a nriiniL )i 5r urmlrim rcspecrtreadtqidlt.i ntdtcar..

Ar ., ndrsib linpk se imp fi ln dti 1i trei tirpi, i^( cel. .aD'& - in idlrr timpi. MlsuB in cl.e
"rzlr
numtr{rn 1-2-:l-4 rrc 4 timpi ti o insentnlm cu l. Cifra dc sus ne rratl clli ti,"pi ^r. mtsura, dcci /i/
trebuic sl numtulm, i1r cifn dc ios - unitricr d€ misuil, .dicl tuloarco\\$ui iimpl. Aceastt vdoarc cste
Pdtrinta. Mrsutt aceast. estc o ndrtni .ark?tkl.
Excrci$ilc care urmczzl cuprind mlsuri de 4 timpi.

f FF{ -fr-l r
o1
(
Y€€- i+T .-.= .J

{
B 3!

Excrciliile rcest€ati cclc uhtrtoarc s€ vot ciota cD degete robdedar nu rigide; digitrlia vi fi ceaindicatl,
cvitlodu-sc la bc€put fo(osiier dcgetelor I ti 5, $c.rstr pentru o lnai bun! frxrrc a miiui.

3 3
Pcouu r clota corect, cl€vlLl treb'rie sr se dcprindl a-y contrcla netea nird/ih 1i try , d,< tcict
v. mcmoriza de h irccput ioatc acestc exercitii.

I TdE pE L @ 6u patr rkr doiuo. ri.. .oopu,. d. ruto&r rad n' d/',

35
{'
I

.) e
D

Vom oumrra
Mtslrrl ? cs& o mlsutl simPl! ti cuPdnde 2 tir,?ii E itate de mls[fi csre?dtihta.
dcci:1-2.

incepind ctr cxercigiileurmitoare, vom intrebuinp ri desetul 1, Folosirealui justi are o


1 sc ptezint: Puljn
nrre impoirrnl: in tchnic: pirnisrici.Prir: felul curn estc alcituiri nrina, rJcg,etul
oblic sr susnncmina in cchilibru.
Mi:care: rleeetului I trcbuie sr lie elastici, naturali, cici cca m.ri mici incordare a sa ar
purca provosr crisprrcamiinii 1i a bragului,dar 9i moliciunealui ar putea,dirirna" mina.

, ln 6kL. !p&rE pinr h dLr'.ol sdrurui @dsui! snn"L c p..* **" In !p!(nt dod..n.. r.d
I
..d nu & ol lnr.bui.te!. !n .:...jlilc nd.'. I ro lnkebuinF p. rlduri, .prc . .h'tnui p. .lcv cu et :@ p. d.'l '. tltdd d..i3u
In .okr. dplit di ddu&.
i crle o mlsurl ri;//., ti cupri c 3 rr'lr/; trnirarerdc nrlsurt cstelt ?za. Vom nurutra:

Excrcliul dc nlri sus sc cintl pifl, L br. /. t.ptili', dupt cr.c fi rcpctd de l^ c pLt, dar numai pinr
la nr:surilc insemnrte cu cifir 1, cr; ft !dt, ttccirid;4e d;r,tt i" ."t. in""-""t" cu cifn 2. Mtsurile in;m-
natc cn cifrr I s€ numcacrrlid dtc (< p'irnt o.d ') ilr cclc inscmnate cu cttrz 2 - *anda votta (<t^ dovt,
otl,).

EXERCITIICUNOTELEINVATATN
PINAACUM

ffiffi
, Atengic.le poide cor€cri e dcgctclor 1 9i 5, pcntru q lcgiture dintrc sunctc si sc po:r:
taaltzi In coodrt[ bunc.

l*.t.
, sustrncrc
Oe e :xc,rfjpi :or..juta le consolidarce
bolFl prlmct.
miinii, degctcle1-5 fiind considerrtcca doi stilpi

I
I
.-{
r
LEGATO
DESPRE

I
DuDl cum jn vorbire s( formeize sihbe ri cuvirre din lirere, tot rstfel in muzica rrr.4/t sc conslituic
^ t mici .au mri ntrJr; (dotiw sav mi iniu, lrar ',I?J'ah), fotmind "'itdti n'lodh' i itni"'
l"
c a ",,t*i
rc'clerqeorxanicuncledealtelc'[|evultrebuieftcutslin{elel8td€lalnceP-utc.mLrzcrDuestenumat
,. ri, a.i,*i. de diferi(e inrltimi t, durare ci un ,h d. ,ritttli dctodr. ^eind o exprcsieproprie. Penrru
* ,'i".* s*p".i sonore sI 6e Line inlrntuite {L 'd .'.tgd inroc,];.aica vo'bir€a, r"Nkh "'ni vnl 'oMt 'of
I
I
s ar dezmembra'
li chtarc b*ai; drc) nu se Procedeaztastfel. Iinia melodict
i

r.r _\.-j_ \--


12

Accst fel de r cintr s€ indici ie prin cuvlntul italien L8ar0, 6c pti^tt-:dfr aft, mai scutt s^u mai lung
(clnd imbdtiierzl notcle intrcgului pasai).

Accste oicse sc vor cinta 9i cu vocea, epoi vor fi scrisc din mcmorie dc citrc cl.v' Accat
mod dc lucru dczvolti atcntia sr memoria elevului, eiutindul in acelagitimp 9r la crcarca autome-
tismclor vizualc, audrdvc ai mncmotchnice (dc mcmorizare).
De asc-cn.a, etcrcigrle manuale Yor tilde la sPontaneitate9i precizie, rcproducind astfel cu
ex&titatc t€xtul muzicd.
I
!,
15

Vom $ai continua citva tinp cu ascmenel cxc'cilii ln cetc mdodir est. tcplttiz4tl l^ fio,J dlfirreliz
h ccle doul miini. Arind in vcdere cI rctst proccddr tid$I o conccottatc dcoscbitl c r/ttlt i, o rcsPectuc
ir<wo si ^ digitaltci inticate de autor, o incordrrc dco*t'ig ^ Slttdirii qjeah, rctstc .\ercitii dcrvold simlul
d. dildplind, p\tterca de ca"o'/ftr. |i 'rtcliq."ld Brt:rsl/ r .ic!'ului. Elc vor dcprindc s, nq la.rczc a'rzic
ci cu jude€ad, cr tortrru, )na4i ada-i dtdit;, otic. frrgm.lt muzicd indntc de r-l cinta.
NurDaidupi cc elevul teugcate,p.in studicrc zildicJ, !I ctntc curgntor, ArI uprirt, toltc iccstc
excrc\ii d. piM i.i precum )r cclc clre vor urrm! !c Po... porai cu toatl incredcrer.la piese nuzicelc
mli coNplicate. Dupi cum vom vedea, la accste pi$e rnelodiz principeh vr fi numri la urn din ttfini
- ir sDecirlh ccadieantl q:. altl lninl sustiniod d.ottratticn.atti.

.J -J+
16
/'s + i:)* /^? ? i)*
4** l-.;I)

3g

li
a)
l7
i

.2

Rosrul excrciiiilor de pinl rcum csrc eccle de r-l dcptude pc.tev c! Fr.,lcna, citifta nthtor, into-
rate.. rl rx.cuana lot b pirn. Elcvul vr invlF F disalad 6;rc rcesie exercign,-<roiorn cu iodicefilc pmfc-
soruluj. I,r inc.put .ptoferorul va ^itt^ h nntdtut, peorru ca elevul si-9i poatl codce,1r!1m t btflc Ztttlia
.suDn miscirilor miinilor.
2

DESPRE
MELODIE

Profesorulva cxpliceele'ului ci oricc mclodiesinph producer(ceati inp.csie ca ii cum et 6 foftntl


din don^ per|j: o intl'bar, (fraa rntecedeflt ) ,i ln nirj)"l! (fraza consccvert,),
Elcvul se vr convingc ugor cind i s€ vor cirra exempl€lcufinttoarc: i
--
F.-----
i
a
*r

f, fraza anlecedenli fft2a ransecvanld

t
f
t
[f

rl
il
t 20{
l{
I
f-!=E!. 1

a)
2l

I
L
--ytts*l'e
tn procesulnotmal d ereoltici - (.re nu poztc 6 dtul dccit cel taz^r pe n'toda ad;ti(
d.,.d;; ii;; indisorubl rcgrtc di i,.si,,ih n"iuh sugctttc dc ,rr'z succcsiuniinotelor. Asdcl, rr&rra
ttebuic cr. iopul sl pidoa de-nnui in'ti'i drAiti'. carc, h rlDdul lor, vor producc nar-
"i7;,i,- ""ra*
uotoar. .le degerelor'
liih
I

$I BECARUL
DIEZUL,BEMOLUL
Inlltimca sunetelorpoete 6 urcrtl sru coboritl cn \n t.nitan prio lntrcbuingrea vnor !. nt d. dlt.-
ralic s D d.tid.rli, scds€ inriDter lor.
Di.?r (fl) lidid i,llltimer notei (inaintea clrcil este put cu un semiton.
tvhal'l (1) ,aboad inlllimea norei cu un semi.on.
ln.$s/ (E) .nlLad et cr\tl diezului sa,r al b.molului, arntind cl roir utmeazll a se irtoni 1.1inl\imez

- Efettul accidenilor s€ menine lsuprl tr,not notelor de acceagiintlgirne dia cuprhsul unei mlsuri.
Ifl mlsd.1 urmiroare, rccidenfi trebuie scriyidio nou s n i. amled<,icu riutorul onui ,r.r'/.

22

qa

al

,,(1-E;, ,'? -?* ? ?


i.S.Arenski
lSBt-t900

o---
%

u '-:--::---l

25

Cintecpopularronlinesc

26t
I

l3
t

ARMUBA
lJncle m.lodii -dup{ clm vom vedea- au scriti mii mulfi.ccidenli h rki.'
Totalitrte, accsto.semnedc alt€ralie die<is!b."roliatz^li imediet dup!cheie-se ^ltmestea tnil.
Accidenfii 2ce$ia, lcriti imediat dupl cheie, ru o ioflu€ntl asupn tntk1r not lor c! athti ntnc dt0. tot
cuprinsul
- piesei, chiar dacl .ccste notc sint de l"dtini dirtrib, rdicl tParlin rltor octave.
Primul <iicz este totdeauna r'ot^ fa, pie{i; se sctiu k armur, din cinci in ciaci tote (2d1ct di,, .ti,ttd
tn '1irtd), i\cepsrd cu t, ifl ordi$er urmltoeler /r', Ilo, tol, n, h, ,ri, t;.

Cintecpopularrominesc
(prclucrarc)

27

-)->
-
a)

^, a"'- .-
_>\

a)
--..-...--=--\
l
^r .---l-
Ilct alit !, lclitt L lh.ie rot dn 'in'J ht ctit/n, dar in ordine inren,l de.it dieii, adici ti,ni,h,r.,

29

Prin repetatcasistcmrticba acestorexcrcidi,clcvul dobindcgte,cu tirnpul, dcprinderilemotorrc ncccgre


pentru a lucra mii ripedc ti ftrI grefcti. Dupt citva timp, dcget€le se vor irdr;lt^ atl,nat 6ptc cbpcle
rcsp.ctivc, mi:L-i'ile pi:.nistului dcvcnind in h*c rnesuri /,.f.x,.
30

LETiATO
DBDURAI'A
Cind nrtilDiD)d:ul suncle dc a,..ai iar\i,n lcgrre ,u un /., nu,j I ,1,(r.,u, se
r.i,niDiod pc clapn rtrr flmp cir dtaaag eeledour n,{c /, .d J,.. .\1,"t ctr nr.i cilrrt, dcgetul
t" k4,,, sc nnntette kgato dt

Melodiepopuhri

3l

.F

-+?l
EXERCITIICUDOUANOTELOVITESIMULTAN

,\_

El \lrl, va lnyzl^ ?c diaalard toate accsteexcrcitii. Prof€sotul va continur sil ajute pe elev l. nurDlr.t,
Pentru c. accsta s?1- poatd conccn$a intrea$ atenlie asupr. mitclrilor degetelo!.

33

----..

47
r-
I
t
W' =-e=E
( a)

,( .o

I -::::_J=

:]L

Con.on)itcot t u t u l , r a d r i t / , i , p r n l i s o r i , l \ : r i r d i c x c l e v u l n i , , i c l . cxercitii pentru .litcrt et hr.lul'i

Prin icersti nrct(d dc iucrLr, ;i mai rlcs prio excrciJii sistcolaticc li ragionale,se ufutcazl foatte mulc

EXERCITIICUMINAFIXATA

AcLsrec\er.,tii, dc n,rrc in,porhl'F ptntru dobiddircx.xa ibilitdlii l'.ganmklordin articulaliilc frlen-

l'i\'rn) dcgetelc,ftrn sl sunc, Pc clapclc coresPunzit.,atenotclor din Pamnteze,rdincin.lu-l€ cit


si ti'indule rot tir.)pnl n ti{c|/e, c{ crccPfia a.clora carc lucrcazl
Anr ltzur ct degctclesc nunrerotcrziPrin cifrcic1,2,3' 4, 5, incefild cu dcgetulnurc
llinr rtninc tot tinpul Lanittitt,inch€ietut! f,)rrte clasticl, evitiddu-scoricc sfo4are. Mitcddle dcgc-
rrl,lf rrcbuic si ffe Zlrr, rtminird bt rlml| fe.tatt it1 nrod natural. Degctelese mitcl rlot & h kld {dtn
rrrnuhtiN hretacirpo-filangiaDi)cD erccPli. degetulli :mrc care, neavird dccit doui fahngc, ?ntrcodtl la
a,r)(.lrilcsrlc tj pc pri,nul oicr3crrpian.Dcci, h pirn, n,i;cro degctului draresc cxccqtndin articuhtjr 62Qo-
rrrctacffpiantr. Cu o clipr inaintc de ^ 21.c < ,nt>, degctul libcr se li(licn cu o milcdc fo.tre rrPidl pinl
lj rilclul de cca 5 cnr. de und€. io monrcrtul cidd rostin </nr,, trcbuic sl cadd indldt, idtncindu-sc ln
(lrpl. C2 la oice atn, vom avcr 9i aci o !i,En,i uinuv ;i nu doul. h cliPA in carc ndicd,, d.}ct'rl dc Pc
.rrpI. rrclrrrie 5{ nc Sindim 6 tadcru kri
Prin urmrre, ne rfltrn in tzlz, stci ritgrtc ,t|cdri afthitr gi nu e uoeie clte ar cuPthde doui fazc:
una d€ ridic.r€ 9i elta de lovite.
Aceste exerclii se vor cinta cn d.Bete ratidt dar nr.r dgide. Prin executareaIor corectl, deSet€lc vot
ctplt^ Jorld 9i i'1d,?eidrt!d.
Notel€ cuprinsc i^trc barrle dc ftpetitie trebtie repetate. Accstc exercilii .e frc ziliic, pinl ce dcgctcle
Iucr€azi utor Ei i,td'?N"dent de degetclcveone.
lo cazul cind s-ar prduce !rco 'lislaft a degetului sau I antcbntului, e\ercillilc tfrbri' t rct*!t.,
l.tl acum exercilii asemln?ltorrepentru mina stingn:

ln .rrcitiil. uoriror. lu..st cir do'r J.3d., lbuhc d.gcrlc /,rn&u. schi.,t rd d4.t lo. t buic .lErurd cu n!i1 Fccizic.
A.i!rc2.tntutitd t dcs.t ot t ti2 @Btnui. t, irt!, mr t. Piin6,!l rcbui.3f i5r 6!tj, oii.un {.ri:n,t'la /4irer l.tn clc dout
d.s.t , tn €nsul.i i clipl .ind uoul .lin dca*c {iogc dlP,, 6bLli $ ridid i. 6od rro,/ (a blcalc urci b.bnf.),

T€lc drgddc * vor tilis r, /'/, ahrinrci * po.luc;,,j,/&, & iund t tnnr,

cxetcilii tehnice vot continua chj gi in anii urmntori, deoztccc tbaia dobi"di/n nw
rjutotul unor astfel de ex€rc4ii zilnice.

t9

I
EXERCITIICUMINALIBEBA
ll,2itir c('..ctl ! niinii ii imprimi 2.ea.fotm^ tubdnd,.n pi.l\ f^l^ag| nr.htd iai cd.ldtc c.m id
n(ccrsi Unic (h exhEirn ). DcActcle 4 ti 5 sint utor tr2se spre interior, contribuind ll1 fclul ec.lte cr mlae
s:i fic Dai bombrti.
Ercrciliilc carc urnrczi sc fac cu un sunct potrivir ca i-ot€flsitatc ti cgrl FoEu 6cc.rc Dotl, Sc impun?
i) mrrc pruderti sPrca nu sc producecunvz lrco .i!ptt. z d.gaelor seu I aatcbcr;ului.
Dcgetele vor 6lrir.. arlktlik, d^t $.t r c.idea in €xlgedri.
li.l€ se nriici dc lz ba4a, ,stfel cum lm arltt le prg. 48 Miycrree t inccput vr 6 foart€ modcr|d.
EXERCITIITBHNII]E
DININCHEIETURA
MIINII

Din cele invltrte pinl acunr,observenrci, tr afari d€ muocl muscular!r b!ct.b, Dn rol imPortent
il mi ^re ri ni"z irnpreunncu bra!'t. P3nstrl trcbuic, prin urmare, sl dobindersci o fcxiklitdlc |i l" atti-
culrprfe rcestot segmirte. lndeoschi o t. dlid nii'i' (<Poi!,ct > < HardgehaA') ccte !n mtre antreDanenr.
Ob3crvltrlcI niFlrile mai pronun!.lc din incheictun miinii ii r umlrului ru fost jntmduse in Practie incc-
0rtorului nunui i^ tKA i7a/at(.^ o gin\n:stici), &.i tolosirc" Io. .oncrcta in n2tcrillul muzj.2l studi,t Pin:
rcam. Abia mai tirziu se pot folosi, in unelc exen(ii, miqclri al. miinii sru dc bhtului, incurajind pe clev
sr inc€rce drci picselc sunl lrni binc prin utiliz.rez accstor migcln.
Se nui fto, face yi alte crercipi prcltnrinare:
Se 4rzl nim i^ poi\rc r$EaA, cu degetele fixatc pe clapelc pimuiui. Pe timpul intii, ridicim nina
de ios in sus din rniculala purnnului, pe timpul rl doilea o coborim incct. Pentn 1evit. ii8idiur[a mi;
drilor, .cesrel se .fectucazl in modul urmZtor:
CiDd oilt1 se ridid, cotul s. d.piitcazi pufio de .orp fubd!.li' btatulni), d€sc.ndd n tc d. vt.o l0'.
ln momcntul cind minr coboari, cotul se vi rprcph dh nou .le cory kddktk). Accste excrcilii con-
stituie un mtrcrum.nt cu bunc rezuttate pcntru suplclea articulagiilot.

4, 4;-

$F- rf-

]]l
DEPLASAREA
BRA'iULUr

r\nr vnzrt ci nruncl pe ctre o ccrc misdrilor rrcbuic si 6e confoni cu caDicit4ealor. Ciod e nevoie
dr o rNl' niai ol1rc, ne folosim de miicarcz anrcL'rafutu,;cind e ncloie.te inipare mii micr, recurgem
" puremic, nu n€ vom folosi
la $ri9cnflrcmiinii, ginind bragulLini;tit. Cind rrcbuiesn producemun smct foarte
de fifl4'iilc Nrci alc deget€lorci dc forla mugchilormari, cate pun tn fnigere
iirghia biatului sru l rntc-

OADEITEA
LIBERAA BRATULUISI A MIINII

tlrcrcigiul carc urmcui, cnp'iuind A,hi ,lotc, uJi.:r folosind do',i dlg.t dcoda/d, poate 6 Esar
si r,entru Nai tirziu:

MI$CARI
D!l 000RD0NARFI
Cdttil.ntL .et s\lnct mai pline, mei sonor€. ilinr yi vlrful degctclor tr.hui. sI simtl c! cistl
o l.glrurl strinst inuc pian ti deget. S€ vl cintl cu bnNl libcr, c! degetel€ bin€ infond:tc in cl.pl, cul€-
gind imprcsia cr;i cind sunetelese ptoduc in fundul clzpei. Bragul va iolerveni cu o n',Ljcrrc dne.\t, la&aA,
spr€r rorunji sunetul9i al face mai lluntric. De lsti dzti, muncl musculad a degctclorc mr.i mid. Greu-
tatea brrjului vr 6 repaitizati in fnod eg pe fi.clI€ dcget; iacheietun miinii vr 6 ccvr arei mobih, &t
(irt r-i ':argcta ondulaliilc,

CINTATUL
IN ENSII,ISLU.MI$CAREA
CONTRARA

preparator
Exercifiu
. Frrze consecuenti

53
r t.

cu tonul fundimentel /,:

1,a,rp.,,.,t,.,t ics.i dc n,aj sus se face cu ajutorul imaginitiei rudirive.

6tl
PARALELALA OCTAVA
MI$CAREA
Exerci{iupreparator

S. sc lucrezc conc.nftar. riji.,.xl, pornind n.reu de la litd/tz s\tnctuhi, tar $ cu miinric scparate.
I
t
I

I
I
:
38 J
i ;
i
I

I
SEXTE$I DECIME
PARALELE

Anglaise

d(r.i D.Richnr(l

40

.)

4 ,-

Elclul nu trebuiesr uite niciod.tl d o bunl poz4ie I corpului, a L,ia{elor,a miitulot ti a Jeg. relor,
pre.umti un rrJ., corect,imprcun! cu o merc prccizic I mlsurii, fotmeazabzze rnei bunc exccuJii.

57
german
Cintecpopular
I (pr.luc12r.)

4l

cest c;nrcc arc formi de /,?d ,"i (a b a)

EXERCITIIDELEGATO
Am vlzut cI notclc care coistit!\e rn natir, o Iravd n@tald szt Dn Pldj kb"ie ce trebuic sI sc ludt
irllnfuitc slu fItI nici o intreftrpet€ intre ele, se-cinil biat. Am ^At^r cI acest lucru s€ indid ffe p!in'
cuvintul italian lcgato, 6e pinrt En aft c rc imbr),lise^zl tort€ aceste suncte. Rctmintim cI pentru a cinta
bpro.hi9lul se tini /,Dcr,cu inch€i€turl mirni, .Art,rr' \i ptlli^ ridiztd. DegeRleireburebjte aPasatePr claPl
gisc vor spr;jrni brnc pe ele, in r)! fel cr minr 9r viJul degetelorsl simm cr li cum x ei<tz o t'4dt'tui
intcrioari inrre pixn ti degct. ^li'a rr str |n!tiu, rcPrrtiziod acece'igrcutatc Pc ficc^ic clatl
SDncteletrebuicsn d€a imprcsir c{ se iDtilnescin fundul clapclor,lq,cruc€ sc rc izeaznnumar d'cl nu
desprindemdeg€tul de pe clapi d€cn in cii|a cind a pus in mitcare clapa urm?ltorre Acest fel de a cinta
di o tchnicr md e\eteriv.i.
' --a--..2
-aT+t-F7ffi

Accstc crcrcigii dc schimbarc I doui dqgctc pc acccei chp'i sin! foartc folositorc Pcotru
cintatul lepalo.
Elcvut trcbuic si rcalizczc lccst lucru firi nici o sforpre, spriiioindu-sc Pc cl2Pl numxi
atit cit ctc ncccslr sDrca nu ocrmjtc,rccsrciasi sc ridicc.
El va ,,umbla"'*del cu dou: dcgctc pc acecagiclapi, rpoi va trccc h clapa urmitoerc,
continuind mi$c:rer.
'::) 'a
=3--7 Jt
,z-- - .a;:
4J

e)

A se er€rsa cu mii.ilc scparate.

CONDUCEREA INDEPENDENTA A VOCILOR


preparator
ExerciJiu pentruindependen{a ritmic[ a miinilor
alternativparalel[qi contrard
Migcarea

Marq
/'-- :--.

,\tenrie ia calitater sunerului.


f)intecpopulargen]ian
(pfeluff' r€)

47

Cintecpopularmaghiar
Orelucrere)

POLIFONIA
Acest tern]cn muzical lratl ci iotr-o picsi muzicall pot exista rnai nlitc mcl(x|i t!/dpr!!e, (i.tc st
intrc;in, dialogind intre elc

imitativa
Migcarea
Canon

Canon
(cu c.dcnfl UbdI)

ut'dnlt !^ pc rttl l' o distanll iguros Ptctistr


lat'-$n catoa la doul voci, 'ele doul mclodii tt
(dupl une seq mai multc mlsufl)
Exerci{ii

54{
(
Piesdmici

55{
(

EXERCITII
CUNOTEPUNOTATE
Un?"rt ar.z tladte pt^ uneinot€jJ nirettc ,,a/aa,.rz
cu incl o iumltatc. Vdoar€a notei:stf€l oblinutl
sc n\mestc ,a/otrc bMctatd-

56

iii
r-r

cu aeompanianlent
Melodie

a)a

Frumuseleati e,tpresivitarea ertisricn a \rnei piese muzicalcestein funciie ti d€ seosibilitate^intet-


pretDlui care aduce jn iaterprctareo bo8ltje de naank. ln set\^ acestorruaDle, a..ntrl $lntir (>) te o
d€os€birIimponrRti.
. . Este binc ca excrsarca pieselor.si fie prcccdati de o execugc corccti ;i cxprcsivi : profc-
sorului. Drci prolesorul a reulit si dez"Eluii elcv\]l\\i cattlitlutul a'llsflc al prescr, xcesla sc va
simf mai prcgitit in invifarea ci, invingind mai uqor greutigile exec..,,ci.

{
5e(
(
SINCOPA

D.pl^s rca amht"hi pe timpii silbj (de p( rimpii furi) s. rr.n1c\rc 'it;top,i. Accrsti deplasre are
loc ori de.kc ori lmpui tarc Gau y'r)//4 natda tintp\rl'i. t,''c. i^ .at .i t itt,l(iz/) ^t. 6 t'alatft q.i nied
de€itnotelc urmltor.e. Dupt cum Lcdem in exe'npLuldc maj 'us, o s i r c o p i | o 2 t c I u a n . r s t € r ef i f , r d t r , ( n

60{
{

Temdcu variatiuni
El€vul vr rrlra crre sinr sincopeledin uttimr varialiune.
Llerul vr incerc. sa facr ti el citevl vari.iuni pe rema dara.

?c ;
:++ -r-J-+-::
L9
?9
TRIOLETUL

r\nr lizut ca oriet lrloar. de notn poareIi inrpiirriti (flbdiri<dt,i) i^ d.ud rnai mici ti .gdl, Gub-
(li\iri!,ne nir.':,i/. l)r.:i. irr l.'c dc r i pnru o p.ittrl. i^ doui, o impl4in1 in"alortlft; (s!6di\izi!^. ,rr"ani),
.rturcr r')'rirterr rt\ tirit.l>ftl,crta unui trioler s( .,triri pijn cifii J, sctist b Dr/ac"l barci gttpdui.
(.lc rrci note rI: rrjolerului rreL'Lric s! dDrcze exact cit o pttrime.
l.J .itcrciriile.c unncaza!pcnlru irccput se ra nun*ra I 2 I pentru fiecareriolet (^dic[ na"tdr/"d
peDr.u rrccire noii.r irupulut; rbia dupt cc €levul a prins birc ritnn,l /'/rdr, va incepesi numcre 1-2
peDtt[ ft/e d.d hto/rk din ndlur dt doi ln li.

Ilxercitiupreparirtor
LlclDl !x irc(l'e pnn r t\Lnc ,rr r', t)utcrn'cc din trei in trei notc.. DUF: .c€e., vr .cccntua ln mod
tdlnr/. rrni\ /i/]4t/ t.tt., a.ltci pfl,ri n)ti a nUstr.n.

'/ci: :

1VIASURA
DI' tl

Este o nisurt dt 2 trr]]pi (a ti nisura de:) in caF6ccare din ei €st€ lmplrfit in /rrt (suMivi-
2\rL /!rt4tt). | i:,tt:,,l linrf !\tc o p.t/ri,k ! p",n (rd/o-e ph.tatd). Mlsura dc j se porte
"/oana
ftrnsti,imr i,, ] ;tcLgin.l 7zr;,r 1,,rn,ii .,i (ousidcr;nd grupul de trci dprnni un r,?/./ (clruil ir scriem
uf'r , ir nnloc-l I'arL,J.Ir\.rs.,,.,i.,,tu J(;. carc ctr|rindetrioler(. sc po.re rransformrin I rdlDglnd
n^ tn./ h hL(uc i,rrrl,)'csj \,!rjrirll cilia j d( li barNrrioletul'ri.

65
Pe lingi tcrnpo, dinamica (intensiratea)sunetclorconstituic de asemcncaun mijloc foarte
viu de exprcsic muzicdi. Asdcl, sc va cxplice clcvului d tn muz-ici,emoFr sc porte carecteriz,
printre aliclc, 9i printr-o intirire gradati_I suDctdor. Cind etmosfcrase c:lneazi, se cintl mei
inccr. SI fcrim pianistul dc r privi o bu.iti muzicrll nurnri ce o simpli construcgiesonor:; el
rrebuierjurer in Jercopcrircacondnucului ci cxprcsiv.

6(t

Elevul va copir exercitiulde mai sus, trar:sformlodul in mlsurt de !. Va aver gdjl sI .dau8e un
funcr ii la p.uz^ de pltrimc.

SEMN!]LF]
DE NUAN'IARE
I',/,nitz/ea stn Lclor sc antl in muzicl pdn rnumitc tcnna sao pin t. ar"i irali.tti.

p =- Pr"n: trcet
pp - Picti$ir1'o : foa.n. iacet ff : f. i!'i"ra : to ne Arc
ffi -' rmi trrc decit ff
ppp =. mei incet decir pp
mf =' n.<<o lort : Pc iumrtrte tare af =. rfor<.r/o, tfo\ada: sfottat, sfotfir,d.
fiz .. ri"for<ardo : i^rrrind, accenruind

69
ft,
I

I
:

( icttcrei treprlti a int€nsitllii sonoresc norei4 prin i,pr,ril, (pre\cuftrt ./.,1.)


sauprin semnul<:
Slibirea rreptat, i intensitrlii se noreiz.-tie pn dn.landa lpks.t.Ett d.&r..i, fre pin dinh*tti
.pr(\r'rfrr /r,/. 'ar dtair.) su Drin \emnul>

- --.-
,t'-
<> <>
/-
, ?+c^ ^-, ?ltc ^ t?| ?tt- . r-e

:.--> -=> -

:--<

-<>- ><

S0HIMtsAREA
POZrTrEr
MllNIl

I'ozliia n,iirii se schimbn dupa mersul desntrlui mctodi.:


-r4
-=-
9 _
-L- =-rl
t
I L9
(106t-0?8r
I :.-
,'lt srllsu.rocpdtP
llnrnl
F'
$
I
La joc

69

ScHtMtsAREA plt A0lluAgt0LAPA


DEGE1'EL0]i
I)t circ orr * nni!,rpli sI ryem iDtr o pics{ n)uzicrll douit sN niar multc not. rcpciate, c$c brrc
rrai ales intrt D)itcare npid! sI schinbtm drgercie pe 2cceaii fJapr. Aceast! suhjmbl'e tr.bujc tl(urt
ru o nir.are tupidi t! elastici, de felul cutu o e&.ur{n dcpi'zirLd tn ce. Dai nar. parte trurlueFa sureuur
n1ai jos se Yo. .xccutx scparat pe.tru fiec.lrc nri.I, la inceput iotr-o miqcrre r1rt,
.Prcrcitiile de
apoi dh ce in c. rnii reDcde.
Soldatiidefileaza

Cimpoiagul

7l

73

l
r
Studiutehnic

t--------------.

S e \ ' a r e a l , z r o c g r l i t a t ep e r t . c r ! i n i n l e n ! i r a l c as D n c r c k ) r .
A c e h t i s t u d i u ,s c . s i n n u s u r a d e c u ; a i s p r c z t c r m r :
.2
72

E r c r e i l i u l r c e s L rs t \ i c i r ( x i n d i r i . i r e m a a i c r c : l , g n , 1 / a t t ' 1 ' , , - t t ' . . - , ' ! rn,,r.!,r


c u ' a r s p r r z r c i l r l r .D r r s c r L < ' : c , i o u ! $ n t o d . l e ! a ! , A A t e r r t D n \ r , t l L i - . - i l ., .tr-! ., j !i..-. .,i!.
-

|u L.-

La': -- - A!- a,
eF a-Ila'.ffi#e
iI=--
-ll
IEI-
G-n
o +;;r t t 1 e 7 7 1 p' S P .
V

STACCATO
Lh punci atezat da{tPra Dnei ,j,ote r.trt.a<d vrloarea acesreir la i"ndtdk. ,\I?nler^ de a cintr asrfcl
de nor. !.'tr/att r. n\\ical3 a.u,o (adici ( desplr!it,).'

.';,
1.,
executat
Staccato din nlna

DESPRE (TEMPO)
MI$CARE
Grrdul de iut.r11 md mareseunuinicn io caresecinrt opiesnnrn2i.r|, sei\mcrre hn?a s^ur/1[n1t(
Tenrpoulsc not€azt pffi levctu d. nirrar, i, li,tba;ta/ia"A,scrigitotdeiunl b r'nceputllfiesei. L)eoscl,rrntrcr

'TI'}IPO
RAR

l,!r[o iart. n)arte ]ar8

Adagio rar a*zat


Lr.lbr u n , a ,p d l , n , 1 ' r : : , . , r
Axd.ol. q e r 8 i f , l .t " , t r i 'i t . l € r i r

TE!1PO UODERAT
rndd0rho lrar purin rar
llJJ{.rrio pot! iril, lrodera t

'lrj-\lPo ItAPra)

Allegrcllo repcjor
.rllog.o repde ( .,,vesel')
t irae€ iute v;oi
P..!lo foade !.t)ede
P(6(isiso Lit $ p.ralr d€ ttprJ.

La acetli tcrDt.m se ma1 rdrugr yi uaelc alifcatir. c re modifict orrlcere., t u c.t arat. urdi r
,x!ftitta/tu pt s.j:
cu rfccgiunc modegto mcde t, polri\it
rgirlllo rSrn rilclt
ca yi curo s-u clnu pir) mos"t,
con cspiessiun€ cu erpr.sre ri.oluto
cu elar rch€rzardo glumind
cu Ioc Echerzo6o glulrt, triJiric
nxtcat (: ( cu mitcrr€,) sostenuru
con spiri(o J_ sp.r|, rlnrpo t'ur'
g4dos

77
F
0rnsi lnmz
Moderaio
t--

'-:-
=::=>^ -:a: :-=-
P:::::
7t,

---.nJ:,=--

Ernst Xunr

76

Bils Rartdk
Allegretto (138119{6)

na

_EEI-I vt2
"4|..,--\
J X+p (-;- '/ --'. r;-
??-e- r L { _=--_

78
All€6r€lto Bdh 8ar['iI
!r

(
p
i8(
I

Studiude legat0$i staccato


alterlativ

79
I

Studiutehnic
Allctro dapi
_ t:arl lz?rn\
Lrr9r'1ir?)

80 p --:=-:.=:-__ l-i:-:

iil

=- -El -- :=l=

l??.?-?
ct+.:

83

E l e v u l v a d a o a r c n r i . ( l c . s c h i r i h c e i l i r . r ( . - rr . , . l o f ; njcj o ndir si nlci un grup de nore nu trebuie


sc audt timp rnai indelunsar.lccir celirait.
llxER0rTIIPnNTItU ])EGETELOR
DEPARTAREA

l ldliusK"or.

85

i
l
i

DEPA$IREA
INTERVAI-.ULUI
DE CVINTA
Anr ci rlr pin,i xcuN pi€se compuse ounri in Linn unui inrerlrl de d'rt/i. \tom incerca si depitiN
. c c r s i . i n r i n d e r . d e c , n c i n D r e f r i n D r ( l < x i nn r l r c u ' r p l f \ e . i n r r n r c . l . : n e r l j n l a s i c i D r I D ra s r f . l d e t i e s c ,
ron, frcc cntva etcrcitii preparatoalr. Trebujc si !-jm;r)si cu mare,rcnljc, cici e'crcifiile scflsc j y'rial', r/.(t
reclrn! o grtjl deoscbiti i^ c€€a ce prilefrc r.rprctdtn ihto.,hi r dilJt,t|tr 1^tr-^derAr, 1cum nu mai arenr
peotu fecare detsct o clapi inun t: ci.liecirc dlger ra trebDi si scrvelscl mai multe clipe. Pentru uturarcr
mutlcii pirnisrului, auto.ul pieselor 1 iodicat h ticcarr noll digjrafia cea maj comodi. lndicrtiile aur,)rului,
f'jnd czDltrtul Dnei experienle mai indclunAat., vor ii respcctatc de eler h tlhlt .,Bear .
P2sriele s€rise in lrillr, l,/.gr se cind cu incheretur? n)i'.ri ]rlai ridicati, cu bra;ul tiber si liojsrit. Minl
\r f cit se poxte dc nulciblli ii dc ilc\jbili, cvjtindu-se oice sfoftrrc s.ru miscrre mri violenti.
Exerci{iipreparatoare

E3
Exercitiipractice
'" l"' aupr un plarlbinestabilit,iotr-oa'unitr form; rplicindu-se
ceamii ,^lionat^nrunuti
9i
" ",iurfilidtir'

Andanlino

86

And.nllno

f
'11
lUegrctto

88
,4 d&ntino

90

Viv a ce

9l
SPATIULUI
LARGIREA TEHNICA
DE ACTIVITATE
DupI .t|c, d.phslm linigtit ti,z delsupr. cLvirturii, dcsciiind tn dr. PinL l^ cl^P, care urme^zl I 6
iatoutl. i4ircrrcr eieeste se fecc din ,r21, did din tntcuili^ t"dr"ltti, cetc trebuie sI rlmiot liberi.

'Wohlf
H art

s2

MARTELLATO

Clnd cclc doul miini lovesc dlcrbali" citc o .ott. cltrtind tta..dra 9i d. cel. n^i multe ori i. nixArc
ftpidr', s. .p'rnc c! s. .lntl ndrirUat. Gc la nartcth, sr. in lirnbr iirlirnl Inscrmnl r;rtu')
,{llegretto

Pianistultrebuie si control€zenecontenitaceastamiqcatearcuita.Dacn acestcontrol se facenu nun i


cu pArrjcipllc. ftnibilt lt; n'at. laft ci tj c\ ^i,rto ltalilnii,ffntcareavrreu rmi bi'e 9rvl 6 rtPede insulitl

AC0RDULARPEGIAT
HXlrlrCrTIlPENTRU

E7
I
I ,{llegro
Pieseirr arpegii
.rrt; {'omeliu\il irlili

94

A.n Ciidick6

95
I
(

Allegrcito
r3

:<:=>:l?
96

,{ '.'..-'-.--_--\ .

-<>

89
popular
Cintec naghiar
(prelucrar€)
Alletretto

f,
ll
fift
PENTRU
EXERCITIIPRI]PARATOARI' MOBILITATEA
DEGF]TELOR

Exerci{iupentrul}li$caura
lateralira degetuluiI
Tin:^ndnrinr litreri in forrni bolrrri. la inilqirrea cotulur, degctul 1 sc va n:rsc: uror de la
dreaDtrl/ \tintr ri Je h.tingr h urerptr,dc*upr.rcl;pei. tirr 'r ', rplr. Mircrrer rrehurc'j fie
.uoli ri precrs;.5ev:r nun:rr.,.rnu" cind dt;crul sc t,r'esrc'.- .rln-.rsi .d'i" cind de5tul se
inienlrteazi laterrl in afara.

Acel.rsi exerciliu se po,rte face 9i cu rnina sprijiniti pc capacul pianuliri sau pe nu-r;.
("
\Uesrctto
rtuoIu

99

!I
I

PORTATO
M^L ']trulre note 4edro ti Lgad ln/tr ./. tr. zt u. sc cinr, intr{ mioied numitl paddla. Acest fel de r
rtaca notele nu .t e zL o intrct'dp.te talald in succ€siuneilor ci o leglturl mai rr.y'rrrr4 mai intimn.
Penttu a cintr corcct un p^saj?art4ta, bratul intervine cu o mi$careonduhtoare, m.i rles in pp. El iti
I$l grcut.tc. i^ nd e4dlp€ 6eca& nottr, in timp ce oitclrilc degerelor d€vin m.i porolite, lucrind mai
lluntric, cu dte covi,:.rebtultl .ondk.t. Srrn rd prtato este mai-gteoi,mai profund, mai exprtsiv.

Cintecpopulargerman

,rrl

Cintec Mer f,isilovits


Moderato,

101
--a-r='\-
3 ----.'--
Andanie

102

Exerci{iupentruniScarea
lateralda degetului
I

Sirbi

10J

Sl nu ritan .t o Dunr drgrtrlc u)u.qzr cxr!,tui.


L a . a n t i h t l r , u n d c l v c m . r c t o r c d c s u r e r . n t a r p l r r r e ,c l c o i c g a L u r i , , , . , t ( . ! p r ( r 1 \ ! , u [ , , ! u D J , D r r j u ]
are un rrn ti r:rainnportrnL. Ci-!"iarLJ ,u!urdla ! n,ucgi, ,,i1ni sc \r ,,,"rJ J! pe r, .lu f,u'r'
"hpr 1,c "
l i b e f i r t r n u i n r a r c e b r r l " l - r - , r , i , i i j , r c i ^ - r . r u r uL , , D r u i . , j c j r i m u i . l ) r u ; J r g r r c l c i o r r i - ! , c j l l r . ] f l ( l : . t
f i l a t c . D u p i t u n J d l l o < r 8 r c . . . . . ! i if . c L l f . , i , r , l ' d c l u t r , l i u n i r c \ r . i " p u t u € i L r o u , J D P r c u i : r i L L r r t u i u l
est€ in iun(lrc dc Ll'.'1.1u .L .r,r Jc !r)!. L,,,trl. d( ribuuur.!. 1u, tlati.l;rplc rn]]uL 1a i[LL1;ur ;:r r'
'lo||'1
fie prca pronunl,lLc, !,rri!C rd-/" ..url. o< r'ry,ari. trcbril' rr riir !"-!c{L'tl ih ltrl
E l e v u l u c b u r <s r i n \ c t c J < ' e i i . c p l a , a I u s e l * v r g u r , r l o , r - . \ c r u \ \ ? t u l a t $ . ) t t ! r ( . u L r i s . ,( , ! , r .
nccontcn;t sprc .tr/rb svna.J']. lt€lrfta e5t. h fur,cti. dr 5uuLlxrler' uui urrue siru rur rLlcr f! .trr1
o atc piar\lul hp ilc uuroFl. 4! ,,r,/ J suxcrcior
lrxER0rTilcu N0TEDUBLE

Diu cintpoi
llleerctto,
s'i 3 !3

{4rj+:\t+- raL -r-5


I!,1
108
''- -/-

Nota cere poarti a /i'iLlt d. srpra se va lir1 iotr.gr ei vrloare li :c va cinta mai episai (< /rrlirr,).

ADrgr-e6o

(
T 'itr-'f,1
109( ?
(

ilOI P
e
{ F'T-::

5
-- 2J2 ' ir 2tr 2 at- -' 2a2 r--J._;_---\

\.!

I
,\ndantrno

t1l

Toate crer.ilijle dc pir\; i.urn a lutcr n '?1/rr1 c! D s u r i n t r . M c n u i z x r c . t i c s c l l ) r


s i a u t . r n a t r z a r . l, r r \ c i r ' k , . s c l i c ( , n r i cu exttcrt ncl'J:,,tr,. / i / z / , " 5 x ! c u p r r n , r i n d: i n ! n ] l r !

PENTRU
EXERCITIIPRF]GATITOARE TERTE

Notcle intfcgi sc vor tln! fe intrcaga krr rrloarc.

E l c v u iv a d r . r e n r t E l a . r , , , 1, , r c r r r ( r . u n c r c l , r .

9i
r
l

Ac€st cxerciliu comporti miscrri libzrc din ntcl>rt:


Cintecpopularmaghiar
(prelucrare)

Cintecpopular
(prclucrarc)
a teDpo

116

Stmnui ^. ntnlt.atuna lhDJra ),aratn ci nora deasupracrireiasc afti rrcbuielinuri cel pu;in dc doul
o r r m i r m u k d c ( ' | \ r ] , r r r e s( . n . u r a t / . ; n g , r , c r J : < L r - : t r ; u . ' r r t r r . r , r l l e t - t u . .
ExERCITII
PENTRU
DEPLAsAREA
uITT.TTT
sThIcT
Allegrett'o

n7 fi
IL
\F

Lblindi
u)rctucrar.)

-<---J----/

.<>
119 t
I

0intecpopular
maghiar
(Ptelucrare)

I
p

B16 t+ + bp e

ln cazul cI elevul nu ttie si lucrez€ singur, ptofesotul va Precizr dlcl notele nat'ato sc f^c din
dcgetsru din bnf.

Cintecpopulardin Transilvania
Liviu Comer

122

!. r:\-
ca
A

u f______sn \<____e 1ry subito


P ---'= - -,

t03