Sunteți pe pagina 1din 32

Andreea BĂLTĂREŢU Nicolae NEACŞU

Viorica IONAŞCU Manoela POPESCU


Ion IONESCU

GHID DE PRACTICĂ
ECONOMICĂ
Ediţia a II-a revizuită şi adăugită

m
EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti
Tehnoredactare computerizată: Ameluţa Vişan
Coperta: Angelica Badea

Copyright © 2008
CUPRINS
Editura Universitară
Director: Vasile Muscalu
B-dul Nicolae Bălcescu 27-33,
INTRODUCERE 7
sect. 1, Bucureşti.
Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro. CAPITOLUL 1. METODOLOGIA EFECTUĂRII,
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro FINALIZĂRll ŞI EVALUĂRII PRACTICII ECONO-
MICE 9
EDIT~ RECUNOSCUTĂ DE~CO~SIPU"L NAŢIONAL AL 1.1. Exprimarea opţiunii pentru baza de practică .. 9
CERCETARII ŞTIINŢIFICE DIN INVAŢAMANTUL SUPERIOR 1.2. Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii
(C.N.C.S.I.S.) economice.......................... 11
a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
stagiului de practică..... 11
Ghid de practică economică / prof. univ. dr. Nicolae
Neacşu, prof. univ. dr. Viorica Ionaşcu, conf. univ. b) Încheierea de convenţii pentru practica studenţilor 13
dr. Manuela Popescu, lector univ. dr. Andreea c) Instruirea studenţilor pentru efectuarea practicii .. 16
Bă1tăreţu. - Ed. a 2-a. - Bucureşti: Editura 1.3. Efectuarea practicii economice 17
Universitară,2008 1.4. Evaluarea practicii economice 24
ISBN 978-973-749-421-4
CAPITOLUL 2. TEMATICA PRACTICII ŞI A
1. Neacşu, Nicolae
Il. Ionaşcu, Viorica PROIECTELOR DE PRACTICĂ 27
III. Popescu, Manoela 2.1. Tematica orientativă a practicii şi a proiectelor de
IV. Bă1tăreţu, Andreea practică pentru anii II zi şi II fr 28
2.2. Bibliografia orientativă a proiectelor de practică 33
33(075.8)(076.5)

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Universitare. CAPITOLUL 3. PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII DE
PRACTICĂ ŞI SUSŢINEREA COLOCVIULUI DE
PRACTICĂ 37
Distribuţie: tel/fax: (021) 315.32.47 3.1. Îndrumarea studenţilor în practica economică 38
(021) 319.67.27
comenzi@editurauniversitara.ro 3.2. Elaborarea caietului de practică economică 39
3.3. Etapele realizării proiectului de practică economică.. 41
ISBN 978-973-749-421-4
5
3.4. Pregătirea şi susţinerea colocviului de practică de către
studenţi 42

CAPITOLUL 4. TEME ORIENTATIVE DE PROIECTE


DE PRACTICĂ ························· 51 INTRODUCERE

MODELE DE MATERIALE ŞI DOCUMENTE . 10


Opţiunea studenţilor pentru baza de practică . 10
În conformitate cu planul de învăţământ universitar,
Scadenţarul etapelor pentru pregătirea şi desfăşu- studenţii anilor II ZI şi II FR au obligaţia să efectueze practică
rarea stagiului de practică a studenţilor din anii în producţie, în principiu, în luna iulie, după sesiunea de
superiori de studii, în anul universitar 200..-200.. 12
examene.
Delegaţia cadrului didactic pentru încheierea de Obiectivele urmărite în desfăşurarea activităţii de
14 practică se referă, în principal, la cunoaşterea:
convenţii de practică ························..
Convenţie pentru practica studenţilor . 14 - statutului societăţii unde studentul efectuează practica,
_ Programarea instruirii studenţilor pentru practică 16 obiectul de activitate al firmei, organigrama, genera-
_ Caiet de practică . 17 lităţi referitoare la resursele firmei şi la rezultatele
_ Proiect de practică . 18 activităţii;
Adeverinţă privind atestarea efectuării stagiului de - caracteristicilor mărfurilor şi serviciilor care fac obiec-
practică şi calificativului primit . 19 tul activităţii economice a firmei unde se realizează
practica;
- reglementărilor care guvernează activitatea economică
a firmei unde se realizează practica (legi, hotărâri
guvernamentale, ordonanţe guvemamentale etc.);
- sortimentului de mărfuri şi servicii aparţinând firmei
la care studentul face practică;
- aspectelor referitoare la recepţia mărfurilor;
- structurii resurselor umane, în general (atribuţii pe
posturi de lucru, raporturi ierarhice Între angajaţi,
competenţe specifice etc.);
- proceselor şi etapelor circulaţiei mărfurilor (ambalare,
transport, păstrare) şi serviciilor;
- aspectelor comerciale generale (asigurarea comen-
zilor, cunoaşterea relaţiilor intercompartimentale din
cadrul firmei, circulaţia deciziilor şi informaţiilor
referitoare la producţie, recepţie şi vânzări) etc.;

7
6
- modului de derulare a contractelor, a documentelor
însoţitoare, cât şi a altor indicatori referitor la calitate,
performanţele personalului, eficacitatea activităţilor
) desfăşurate în cadrul firmei etc.;
- aspectelor concrete referitoare la protecţia consu-
CAPITOLUL 1
matorilor şi a mediului înconjurător: identificarea
potenţialilor agenţi poluanţi a mărfurilor; metode de
limitare a efectului acestora; modul de aplicare a METODOLOGIA EFECTUĂRII,
legislaţiei în scopul protejării mediului şi a consu- FINALIZĂRII ŞI EVALUĂRII PRACTICII
matorilor; ECONOMICE
- reglementărilor specifice cuprinse în dreptul civil,
comercial şi administrativ care coordonează activitatea
economică a fmnei respective. Realizarea scopului şi obiectivelor practicii economice
Prin elaborarea prezentului "ghid de practică economică" este condiţionată de respectarea unei metodologii specifice
sunt oferite studenţilor facultăţii de Management Turistic şi
privind efectuarea, finalizarea şi evaluarea acesteia, care
Comercial din cadrul Universităţii Creştine "Dimitrie
presupune parcurgerea mai multor etape:
Cantemir" largi posibilităţi de pregătire în vederea efectuării
- exprimarea opţiunii pentru baza de practică;
stagiului de practică, realizării obiectivelor propuse şi
susţinerii colocviului de practică. Astfel, sunt prezentate - organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii
economice;
următoarele:
• metodologia efectuării fmalizării şi evaluării practicii - efectuarea practicii economice;
economice; - evaluarea practicii economice.
• tematica practicii;
• tematica orientativă a proiectelor de practică; 1.1. Exprimarea opţiunii pentru baza de
• recomandări pentru pregătirea şi efectuarea practicii practică
şi susţinerea colocviului de practică.
Totodată, studenţilor li se oferă exemple de proiecte de Studenţii Facultăţii de Management Turistic şi Comercial
practică, selectate din lucrările elaborate, în ultimii ani, de din cadrul Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" vor
către studenţii facultăţii. preda până la o anumită dată= opţiunea pentru efectuarea
Cu convingerea realizării obiectivelor practicii econo- stagiului de practică pentru fiecare an universitar con-
mice, recomandăm studenţilor să utilizeze acest ghid pe timpul form unui formular, afişat şi disponibil la secretariatul
efectuării stagiului de practică, astfel încât rezultatele pe care facultăţii.
le vor obţine la colocviul de practică să fie cele mai bune.
Autorii * stabilită în funcţie de programul didactic al facultăţii

8 ()
b) într-o bază de practică la care voi fi repatizat (ă),
Pe baza acestui formular studenţii îşi vor exprima
sub îndrumarea şi controlul facultăţii, în luna .
opţiunea pentru una din cele două variante posibile pentru
Precizez, de asemenea, că am luat la cunoştinţă de
efectuarea stagiului de practică economică la:
instrucţiunile elaborate de conducerea facultăţii privind
a) o firmă preferată şi contactată de către student;
modul de efectuare a practicii şi de fmalizare a acesteia.
stagiul de practică se va desfăşura în baza unei convenţii
încheiate cu Facultatea de Management Turistic şi Comercial,
Data . Semnătura
sub îndrumarea şi controlul specialiştilor din societatea
comercială respectivă (variantă de practică pe cont propriu);
b) o bază de practică la (are studentul va fi repartizat
Notă : Se va încercui varianta pentru care se va opta.
de către facultate; stagiul de practică se va efectua sub
îndrumarea şi controlul facultăţii.
Exprimarea opţiunii pentru una din cele două variante ÎN CAZUL ÎN CARE NU SE PREDĂ OPŢIUNEA LA
posibile pentru efectuarea stadiului de practică se va face pe SECRETARIAT, SE CONSIDERĂ DIN OFICIU
OPTAREA PENTRU VARIANTA PE CONT PROPRIU.
baza următorului model de cerere:
Decan,

Model
1.2. Organizarea pregătirii etapei de
efectuare a practicii economice
DOMNULE DECAN,
Stagiul de practică este precedat de o serie de activităţi
Subsemnatul (a) student(ă)
pregătitoare, în care sunt realizate:
în anul , grupa , cursuri ZI/FR la
a) planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea
Facultatea de Management Turistic şi Comercial a
sta.giului de practică;
Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
b) încheierea de convenţii pentru practica studenţilor;
vă rog a-mi aproba să efectuez stagiul de practică pentru
c) instruirea studenţilor pentru efectuarea practicii.
acest an universitar, astfel:
a) în cadrul unor firme preferate (unde lucrez sau în
a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi
alte întreprinderi unde am acces), în activităţi comerciale
desfăşurarea stagiului de practică
sau de turism. Practica se desfăşoară în baza unei convenţii
Stagiul de practică al studenţilor este pregătit şi constituie
încheiate cu Facultatea de Management Turistic şi
o preocupare a facultăţii cu mult timp înaintea desfăşurării
comercial sub îndrutllarea specialiştilor din societăţile
rce-steia. În acest sens, întreaga activitate se desfăşoară con-
comerciale, pe care o voi aduce semnată;

10
form unui scadenţar, a cărui model se prezintă în cele ce b) Încheierea de convenţii pentru practlca
urmează: studenţilor
Model
~ Stagiul de practică al studenţilor este reglementat prin
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC convenţia încheiată de Universitate a Creştină "Dimitrie
ŞI COMERCIAL Cantemir" - FacuItateade Management Turisticşi Comercial
şi Societatea Comercială, în care se stipulează:
SCADENŢARUL - perioada de practică;
etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de - numărul studenţilor, primiţi în practică;
practică a studenţilor din anii superiori de studiu, în
- numele persoanei desemnate din partea societăţii
anul universitar 200..-200..
comerciale, care va îndruma şi controla practica
Etape Termene studenţilor;
1. Identificarea bazelor de practică aprilie-mai - efectuarea practicii în activităţile de comerţ, turism şi
2. Transmiterea, pentru semnare, a convenţiilor cu servicii sau tangente în conformitate cu programele
conducerile unităţilor-baze de practică aprilie-mai de practică propuse de facultate şi cu necesităţileprac-
3. Finalizarea convenţiilor cu conducerile bazelor tice ale societăţii comerciale;
de practică mai
- posibilitatea antrenării studenţilor, în măsura
4. Formularea de către studenţi a opţiunilor pentru posibilităţilor,în activităţile comerciale din societatea
modul de efectuare a practicii aprilie
comercială respectivă;
5. Afişarea la avizier a programei analitice pentru
- eliberarea de către societatea comercială a unei
practică şi a altor precizări iunie
adeverinţe de confirmare a efectuării stagiului de
6. Repartizarea studenţilor pe baze de practică, peri-
oade de desfăşurare şi cadre didactice îndrumă- iunie practică şi de apreciere individuală a comporta-
toare mentului studentului.
7. Instruirea studenţilor pe baze de practică de ultimul examen În cele ce urmează sunt prezentate modele de:
către profesorii îndrumători, la începerea stagiu- programat în - delegaţie a cadrului didactic desemnat de condu-
lui de practică sesiunea din
iunie-iulie
cerea facultăţii pentru încheierea convenţiei de
practică, pentru bazele de practică organizate de
8. Efectuarea practicii, îndrumare şi control iulie
facultate;
9. Susţinerea colocviului de practică .ulie-septembrie
- convenţie pentru practica studenţilor.

12
1. Facultatea de Management Turistic şi Comercial vă
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ
trimite în practică la Societatea Comercială .
"DIMITRIE CANTEMIR"
în perioada un număr de
FACULTATEA DE MANAGEMENT ............... studenţi;
TURISTIC ŞI COMERCIAL
2. Pentru coordonarea activităţii şi îndrumarea
studenţilor, FacuItatea de Management Turistic şi
De 1e g aţi e, Comercial va delega un cadru didactic îndrumător pe
doamna/domnul. ;
Prin prezenta delegăm pe DlID-na .
3. Societatea Comercială .
desemnează, pentru îndrumarea şi controlul practicii
cadru didactic în universitatea noastră spre a încheia
studenţilor doamna/domnul.. ;
Convenţia de efectuare a practicii studenţilor în unitatea
4. Practica se va desfăşura în activităţile de comerţ,
dvs. turism şi servicii sau tangente în conformitate cu progra-
Vă mulţumim pentru colaborare. mele de practică propuse de facultate şi cu necesităţile prac-
tice ale societăţii comerciale. Pe baza programelor adaptate
SOCIETATEA COMERCIALĂ
la specificul societăţii comerciale se vor stabili, în prima
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ
"DIMITRIE CANTEMIR"
zi a stagiului, programul de practică al fiecărui student;
Facultatea de Management 5. Studenţii, în măsura posibilităţilor, vor fi antrenaţi
Turistic şi Comercial Adresa .
Telefon .
în activităţile comerciale desfăşurate de către Societatea
Splaiul Unirii nr. 176, sector 4,
Nr din . Comercială ;
Bucureşti,
Telefon 021/3309590 6. Pentru aprecierea activităţii studenţilor, societatea
comercială va elibera la sfirşitul stagiului de practică o
CONVENŢIE PENTRU PRACTICA "adeverinţă apreciere", individuală, din care să reiasă
STUDENŢILOR calificativul acordat studentului care a efectuat practica;
7. Între Facultatea de Management Turistic şi Comer-
Între Universitate a Creştină "Dimitrie Cantemir", cial şi Societatea Comercială .
FacuItatea de Management Turistic şi Comercial, nu se stabilesc nici un fel de relaţii fmanciare pe parcursul
reprezentată prin decan- . practicii studenţilor.
şi Societatea Comercială . Prezenta convenţie s-a întocmit în două exemplare.
reprezentată prin s-a
încheiat prezenta convenţie de practică, stabilindu-se DECAN, DIRECTOR GENERAL,
următoarele:

14 15
c) Instruirea studenţilor pentru efectuarea 1.3. Efectuarea practicii economice
practicii
Practica economică se desfăşoară în societăţi comercialc,
Pentru realizarea obiectivelor urmărite prin stagiul de cu capital public sau privat, cu capital românesc sau străin,
practică instruirea studenţilor reprezintă o necesitate. pe baza convenţiei prezentate.
Instruirea se face conform unei programări în funcţie de datele Practica se va face în activităţile de comerţ, turism şi
calendaristice ale ultimului examen din sesiunea iunie - iulie servicii sau tangente, în conformitate cu programele de
a anului universitar. practică propuse de facultate şi cu necesităţile practice ale
Instruirea se face pe ani de studii şi serii, pentru ambele societăţilor comerciale.
forme de învăţământ - zi şi FR, indiferent de opţiune a Pentru bazele de practică coordonate de către facultate,
studenţilor pentru baza de practică - pe cont propriu sau practica se va face în luna iulie, perioada prevăzută şi în
organizată de facultate. convenţie, timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile x 3 săptămâni).
Programarea instruirii pe ani, serii, date calenda- Studenţii care au optat pentru o firmă preferată şi
ristice şi sală se afişează la avizierul facultăţii.
efectuează practica pe cont propriu pot efectua stagiul de
practică atât în luna iulie, cât şi altă perioadă, în funcţie de
posibilităţi, dar tot timp de 90 de ore (6 ore x 5 zile x 3
Model săptămâni).
Toate activităţile, acţiunile, la care a participat studentul
INSTRUIREA STUDENŢILOR
în perioada de practică vor fi consemnate, zilnic, într-un caiet
PENTRU PRACTICĂ SE VA FACE ASTFEL:
de practică, ce se va întocmi după următorul model:

Anul Ziua Ora Sala Model - copertă

uzi seria A Universitate a Creştină "Dimitrie Cantemir"


nzr seriaB Facultatea de Management Turistic şi Comercial

Caiet de practică economică

Bucureşti
Decan,
- 2008-
Model- prima pagină La sfârşitul perioadei de practică, fiecare student îşi alege
o temă ce va constitui obiectul proiectului de practică.
Facultatea de Management Turistic şi Comercial Se recomandă ca alegerea temei să se facă în colaborare
cu îndrumătorul de practică.
Caiet de practică economică În cele ce urmează se prezintă un model de proiect de
practică.
Autor: numele şi prenumele studentului
Model- prima pagină
anul de studiu zi/fr grupa .
A Facultatea de Management Turistic şi Comercial
Intreprinderea .

Bucureşti Titlul proiectului


- 2008- IRelaţiilecu furnizorii - Încheiere şi derularea contractelor
(exemplu)
Model - conţinut
Data,luna, Ora Activitatea desfăşurată Persoana Observaţii,
ziua, de către student în îndrurnătoare opinii, notiţe
specificându- perioada de practică sau care a etc.
se a câta zi de sau orice alte activităţi realizat Autor: numele şi prenumele studentului
practică este: la care studentul a activitatea ..............................................................
asistat anul de studiu zi/fr.. grupa .

(exemplu: Autor: Mihnea Andrei


anul IT,zi, grupa 2205)

Bucureşti
- 2008-

18
19
VIodel - conţinut Model conţinut capitole

RELAŢIILE CU FURNIZORII - ÎNCHUERE ŞI Cap 1. Mediul ambiant al firmei


DERULAREACONTRACTELdR

Cuprins

Cap 1. Mediul ambiant al firmei


1.1. Definirea mediului firmei
1.2. Componentele mediului firmei
1.1. Definirea mediului firmei
Cap 2. Relaţiile firmei cu partenerii de piaţă
2.1. Relaţiile pe care firma le organizează cu plrtenerii de piaţă
2.2. Relaţiile firmei cu fumizorii (relaţii prec(1ltractuale, relaţii
contractuale şi relaţii postcontractuale)
1.2. Componentele mediului firmei
Cap 3. Coordonatele activităţii desfăşurare de citre S.C. Y S.A.
3.1. Prezentarea firmei Y (date de identificare, lrofilul activităţii,
obiectul de activitate, organizarea structurală şi p'ocesuală a firmei,
managementul firmei)
3.2. Activităţile desfăşurate de către firma Y
Cap 2. Relaţiile firmei cu partenerii de piaţă
3.3. Identificarea partenerilor firmei Y (lsta clienţilor şi
fumizorilor firmei)
Cap 4. Relaţiile firmei Y cu furnizorii
4.1. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii
(informarea firmei asupra existenţei furnizorior şi asupra altor
aspecte ale activităţii acestora, precum şi infornarea fumizorilor 2.1. Relaţiile pe care firma le organizează cu partenerii de
asupra existenţei şi activităţii firmei Y, negocieea contractelor, a piaţă
clauzelor contractuale)
4.2. Relaţiile contractuale ale firmei Y cu furrizorii (încheierea
contractelor)
4.3. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu funizorii (detularea
contractelor)
Concluzii (aspecte relevante asupra problematicii elaţiilor firmei cu 2.2. Relaţiile firmei cu furnizorii (relaţii precontractuale,
fumizorii) relaţii contractuale şi relaţii postcontractuale)
Anexe
Bibliografie

20
Cap 3. Coordonatele activităţii desfăşurate de către S.c. Y S.A.

4.2. Relaţiile contractuale ale firmei Y cu furnizorii (încheierea


contractelor)

3.1. Prezentarea firmei Y (date de identificare, profilul


activităţii, obiectul de activitate, organizarea structurală şi
procesuală a firmei, managementul firmei)

4.3. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii


(derulare a contractelor)
3.2. Activităţile desfăşurate de către firma Y

.
3.3. Identificarea partenerilor firmei Y (lista clienţilor şi
Concluzii ( aspecte relevante asupra problematicii relaţiilor
furnizorilor firmei)
firmei cu furnizorii)
Anexe
Bibliografie

Cap 4. Relaţiile firmei Y cu furnizorii

4.1. Relaţiile postcontractuale ale firmei Y cu furnizorii


(informarea firmei asupra existenţei furnizorilor şi asupra altor
Pe întreaga perioadă a stagiului de practică studenţii vor
aspecte ale activităţii acestora, precum şi informarea furnizorilor
asupra existenţei şi activităţii firmei Y, negocierea contractelor, a 'fi îndrumaţi şi controlaţi permanent atât de responsabilii cu
clauzelor contractuale) activitatea practică a studenţilor, delegaţi de întreprinderea
ce asigură baza de practică, cât şi de către cadrele didactice
desemnat de conducerea facultăţii.

22
1.4. Evaluarea practicii economice Modol

Întreprinderea
Finalizarea activităţii de practică se va realiza prin
colocviu de practică, care va fi programat la încheierea
nr .!data .
stagiului de practică în luna iulie sau la sfârşitul sesiunii de
restanţe din luna septembrie.
Pentru admiterea la susţinerea colocviului fiecărui stu- ADEVERINTĂ
,
dent trebuie să se prezinte cu un dosar cu documente:
• Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică Prin prezenta se adevereşte că studentul (a) din
pe cont propriu: anul , grupa al/a Facultăţii de
- convenţia de practică, semnată de către conducerea Management Turistic şi Comercial- Universitatea Creştină
firmei respective, datată, cu număr de înregistrare; "Dimitrie Cantemir", a efectuat stagiul de practică în
- adeverinţă; perioada şi a primit calificativul.. .
- caiet de practică;
- proiect de practică. Director,
• Pentru studenţii care au efectuat stagiul de practică
într-o bază organizată de facultate: c) Caietul de practică
- adeverinţă; Modelul întocmirii caietului de practică este prezentat
- caiet de practică; la punctul 1.3.
- proiect de practică.
a) Conţinutul şi modelul convenţiei de practică sunt d) Proiectul de practică.
prezentate la punctul 1.2. b. Modelul întocmirii proiectului de practică este prezentat
b) Adeverinţa este eliberată, semnată, datată şi la punctul 1.3.
ştampilată de către conducerea firmei unde studentul a Proiectul de practică se compune din cinci părţi:
efectuat stagiul de practică. Prin această adeverinţă se atestă prima parte: abordarea teoretică a temei alese, con-
faptul că studentul a efectuat practica în întreprinderea form surselor bibliografice utilizate la disciplinele studiate
respectivă, conform convenţiei încheiate şi tematicii propuse în anii 1 şi II;
a doua parte: prezentarea fmnei, unde s-a efectuat
de către facultate. Totodată, se aduce la cunoştinţa conducerii
practica economică (principalele coordonate ale activităţii:
facultăţii calificativul primit de către student privind
obiect de activitate, istoric, organizare, dotări, performanţe
activitatea desfăşurată de acesta pe perioada stagiului de
etc);
practică.
- a treia parte: particularizarea subiectului teoretic ales
la firma respectivă (studiu de caz);
- a patra parte: relevarea aspectelor pozitive, nega-
tive, opinii, propuneri de îmbunătăţire etc.;
- a cincea parte: lista surselor bibliografice utilizate CAPITOLUL 2
pentru partea teoretică şi sursele de date din cadrul
firmei. TEMATICA PRACTICII ŞI A
PROIECTELOR DE PRACTICĂ

Regimul de lucru al studenţilor va fi de 6 ore zilnic, cu


un volum total de 90 de ore şi se va încadra în programul
normal al societăţii, urmărindu-se antrenarea lor în realizarea
unor sarcini corespunzătoare nivelului lor de pregătire.
Studenţii au drept obligaţii:
- cunoaşterea conţinutului contractului de muncă, statu-
tului, regulamentului de organizare şi funcţionare a
firmei;
- modul de desfăşurare al activităţilor firmei;
- evaluarea poziţiei pe piaţă a firmei şi potenţialului ei
viitor.
Concomitent cu realizarea sarcinilor atribuite în cadrul
bazei de practică, studenţii vor urmări parcurgerea tematic ii
care formează conţinutul activităţii de practică, fiind obligaţi,
prin rotaţie, să lucreze la compartimentele de bază ale firmei
sau, dacă este posibil, la toate compartimentele din cadrul
firmei, respectiv la toate unităţile comerciale (prestatoare de
servicii).
Prin urmărirea obiectivelor menţionate la sfârşitul
perioadei de practică studentul va:
- cunoaşte direct problematica şi actualităţile, acţiunile
din practica structurilor angrenate în activitatea
comercială;

27
- cunoaşte direct redactarea şi conţinutul contractelor 4. Recepţia calitativă a loturilor de mărfuri: prevederi
de muncă, comerciale, statutul şi contractul societăţii; în contracte, documente care însoţesc loturile de mărfuri,
- observa îndeaproape relaţiile firmei cu mediul extern documente care se întocmesc, modalităţi concrete de recepţie,
şi intern, precum şi desfăşurarea proceselor de muncă cazuri de refuz, modalităţi de rezolvare a litigiilor privind
calitatea necorespunzătoare.
fizică şi intelectuală;
5. Păstrarea calităţii mărfurilor în spaţiile de depozitare
- încerca să evalueze aspecte din practica firmei privind
cu mijloace adecvate de păstrare şi de control a parametrilor
formarea preţurilor, structura veniturilor şi a costurilor,
atmosferici, urmărire periodică a calităţii mărfurilor, calculul
dimensiunea, structura şi repartizarea veniturilor;
perisabilităţilor,
- prelua informaţii asupra dinamismului firmei
6. Calitatea produselor alimentare, inclusiv din alimen-
referitoare la vânzări-cumpărări, stocuri, contul de
taţia publică în relaţie cu protecţia consumatorilor.
profit şi pierderi, bilanţul contabil; 7. Relaţiile cu partenerii: furnizorii - încheierea şi deru-
_ cunoaşte relaţiile stabilite în cadrul firmei între larea contractelor; clienţi; forme de relaţii cu publicul
angajaţi şi între diferitele compartimente ale firmei, cumpărător şi/sau cu turiştii potenţiali; promovarea produ-
organigrama etc .. selor unităţii.
Practica se axează pe aprofundarea cunoştinţelor teoretice 8. Analiza tehnicilor utilizate în derularea diverselor
dobândite la disciplinele cuprinse în programul de servicii turistice: transport, cazare, alimentaţie, agrement.
învăţământ. 9. Gestiunea resurselor materiale; documente utilizate
în acest scop.
În cele ce urmează se prezintă, în mod exemplificativ, 10.Personalul unităţii "X": sarcinile şi atribuţiile care
tematica practicii, respectiv temele pentru proiectele de revin proprietarului (patronului), conducerii, angajaţilor;
practică. forme de salarizare; modul de participare la profit; modalităţi
de selecţie.
2.1. Tematica orientativă a practicii şi a 11.Relaţiile formale şi informale în cadrul unităţii.
proiectelor de practică pentru anii IIzi 12. Relaţiile fmanciare şi modul de evidenţă a acestora.
şi II fr 13. Eficienţa economică a unităţii; căi de creştere a
eficienţei.
1. Analiza proceselor operative care se desfăşoară în 14. Servicii oferite clienţilor de firma "X".
cadrul unităţii şi evidenţa acestor procese: relaţiile cu 15. Diagnosticarea modului de materializare a funcţiilor
furnizorii; relaţiile cu clienţii. comerţului în activitatea desfăşurată de către o firmă "X".
2. Modul de aprovizionare: relaţiile cu furnizorii. 16. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de aprovi-
3. Organizarea procesului de producţie şi comercializare zionare cu mărfuri la o întreprindere comercială cu amănuntul
din cadrul unităţii. "X".

9
28
17. Rezultatele aplicării principiilor de organizare a 32. Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii
activităţii comerciale într-o firmă "X". întreprindere turisti că (sau alte servicii)-potenţiali turişti/
18. Căi de promovare a diferitelor forme de comerţ consumatori în vederea perfecţionării activităţii firmei "X".
asociat în sistemele de organizare a activităţii firmei "X". 33. Strategia firmei "X" cu activitate de comerţ, turism
19. Tendinţe în evoluţia contemporană a bazei tehnico- sau alte servicii.
materiale a comerţului cu amănuntul sau cu ridicata din cadrul 34. Mediul intern/extern al firmei "X".
35. Calitatea serviciilor turistice/comerciale ŞI a
unei firme "X".
personalului în cadrul firmei "X".
20. Modernizarea comerţului/turismului şi cerinţele
36. Evoluţia şi structura forţei de muncă în cadrul firmei
pregătirii profesionale a personalului din unităţile comercialel ,,x" .
turistice. 37. Cunoaşterea şi analiza structurii organizatorice a
21. Perfecţionarea activităţii desfăşurate de către firma întreprinderii, compartimentele, funcţiile, responsabilităţile,
"X". regulamentul de organizare şi funcţionare al întreprinderii.
22. Analiza de preţ a unui produs turistic sau a unui alt 38. Analiza numărului, structurii, amplasamentului,
serviciu. mărimii reţelei de unităţi operative; modernizarea acesteia,
23. Principalele căi de diversificare a ofertei de mărfuri! măsuri de dezvoltare şi perfecţionare.
servicii şi implicaţiile acestui proces asupra activităţii firmei 39. Fundamentarea indicatorilor de bază ai activităţii şi
"X". a corelaţiei dintre ei, urmărirea realizării programelor de
24. Dimensionarea, profilarea şi amplasarea dotărilor activitate.
comerciale în cadrul unei firme. 40. Fundamentarea necesarului de mărfuri, materii prime
25. Principalele forme de manifestare a cererii de şi materiale pe unităti operative şi pe total întreprindere.
41. Încheierea, executarea şi urmărirea realizării contrac-
mărfuri/cererii turistice şi impactul acestora asupra activităţii
telor economice.
firmei "X".
42. Gestiunea stocurilor de mărfuri, materiale şi materii
26. Perfecţionarea relaţiilor comercianţilor cu
prime, în depozitele de repartizare, în unităţile operative, pe
producătorii la o firmă "X". total, pe structură.
27. Tipologia serviciilor turistice oferite de firma "X". 43. Urmărirea calităţii mărfurilor de către agenţii econo-
28. Oferta turisti că a firmei .X". mici, prevederi în contracte, recepţia calitativă a loturilor de
29. Tipologia serviciilor oferite de firma "X" (oferta de mărfuri, păstrare, ambalare, desfacere.
servicii a unei firme. 44. Modalităţile de rezolvare a litigiilor dintre furnizori-
30. Evoluţia bazei tehnico-materiale a firmei "X". beneficiari referitoare la calitatea produselor şi serviciilor.
31. Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii 45. Calitatea produselor şi serviciilor în relaţie cu protec-
comerţ-consumatori în vederea perfecţionării activităţii ţia consumatorilor, modalităţi de rezolvare a reclamaţiilor
firmei "X". făcute de clienţi privind calitatea necorespunzătoare.

30 .' I
46. Studiul sortimentelor şi a calităţii mărfurilor oferite 61. Implicaţiile sezonalităţii şi posibilităţi de diminuare
de diferiţi furnizori pentru aprovizionarea unităţilor. Analiza a efectelor lor economice fu cadrul firmei "X".
comparativă a calităţii mărfurilor, prin diferite metode, în 62. Sistemul de indicatori ai eficienţei economice utilizat
vederea alegerii variantelor optime după raportul calitate - de către firma "X".
preţ. 63. Dezvoltarea produsului turistic oferit de către firma
47. Numărul şi calificarea personalului: modalităţi de "X" .
recrutare, selecţie şi perfecţionare a cadrelor. 64. Studiu de fezabilitate privind activitatea firmei "X".
48. Sisteme de salarizare practicate şi modalităţi de calcul 65. Relaţia dintre calitatea produselor, serviciilor şi
specifice acestora. protecţia consumatorilor.
49. Aplicarea normativelor de personal, stabilirea 66. Analiza calităţii produselor de folosinţă îndelungată
din grupa ... la utilizatori (fiabilitate, mentenabilitate,
formaţiilor de lucru.
disponibilitate) în cadrul sistemului de asigurare a calităţii
50. Funcţionarea sistemului informaţional în cadrul
la firma "X".
firmei "X".
67. Analiza calităţii şi a înnoirii gamei sortimentale de
51. Analiza gamei de servicii oferite clienţilor, aprecieri produse/servicii la firma "X".
asupra acestora, posibilităţi de diversificare a acestora. 68. Analiza comparativă a calităţii ambalajelor de
52. Analiza organizării interioare a unităţilor operative. prezentare la grupa de mărfuri ...
53. Stabilirea traseelor de aprovizionare a unităţilor op- 69. Diversificarea serviciilor la firma "X".
erative din depozite şi unităţi de producţie proprii. 70. Analiza corelaţiei principalelor indicatori ce
54. Stabilirea preţurilor şi tarifelor la noile produse şi caracterizează activitatea economică a firmei "X".
servicn,
55. Întocmirea de analize economice (analiza - diagnos- 2.2. Bibliografia orientativă a proiectelor de
tic) sau SWOT în cadrul unei firme. practică
56. Eficienţa activităţii, căi de creştere cu exemplificare
în cadrul unei firme. Proiectele de practică se vor elabora, în principiu, pe baza
57. Analiza sistemului (metodelor) de conducere din următoarelor surse bibliografice selective:
cadrul unei firme.
58. Modalităţi de promovare a produselor şi serviciilor 1. Balaure V. (coord.), Marketing, Editura Uranus,
oferite de către firma "X". Bucureşti, 2002;
59. Stiluri de conducere a activităţii comerciale/turistice, 2. Băltăreţu A., Economia turismului intern şi inter-
cu exemplificare pe o firmă. naţional, Editura Pro Universitari a, Bucureşti, 2008;
60. Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite 3. Baron C., Medii de programare pentru gestiunea
clienţilor de către firma "X". bazelor de date, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
4. Baron c., Schiller-Ianoş E., Bazele informaticii, 18. Ioncică M., Economia serviciilor-caiet de semiiuu ,
Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002; Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
5. Biji E., Lilea E., Anghelache c., Tratat de statistică, 19. Ionescu 1.,Ionaşcu v., Popescu M., Economia între-
Editura Economică, Bucureşti, 2002; prinderii de turism şi comerţ, Editura Uranus, Bucureşti,
6. Biji E., Lilea E., Vătui M., Statistică. Lucrări 2005;
aplicative şi studii de caz, Universitatea Creştină "Dimitrie 20. Ionescu 1., Popescu M., Economia întreprinderii de
Cantemir", Bucureşti, 2002; turism şi comerţ. Studii de caz, metodologie, legislaţie,
7. Biji E., Lilea E., Vătui M., Gogu E., Statistică strategii, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2005;
aplicată în economie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002; 21. Ionescu R., Penu D., Finanţele întreprinderiişi'fisca-
8. Bologa N, Bărbulescu G, Burda A., Merceologie litate. Aplicaţii. Studii de caz. Teste grilă, Editura Pro
alimentară, Metode şi tehnici de determinare a calităţii, Universitari a, Bucureşti, 2007;
partea a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002; 22. Jalbă L., Contabilitatea în comerţ. Caiet de aplicaţii,
9. Bologa N., Burda A., Merceologie alimentară, Editura Universităţii, Bucureşti, 2008;
Editura Universitară, Bucureşti, 2006 23. Mureşan M., Schiller E., Sisteme informatice pentru
10. Căprărescu G., Fundamentarea strategiei gestiunea şi managementul activităţilor din domeniul eco-
microeconomice, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006; nomic, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007;
11. Căprărescu G., Managementulfirmei de comerţ şi 24. Neacşu N., Băltăreţu A., Economia turismului.
turism, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Studii de caz. Reglementări, Editura Uranus, Bucureşti,
Bucureşti, 2001; 2005;
12. Căprărescu G., Managementul strategic al firmei 25. Popescu C. (coord.), Caietul studentului şi conducă-
de comerţ şi turism, Editura Rosetti, Bucureşti, 2005; torului de seminar, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
13. Căprărescu G., Burduş E., Fundamentele manage- 2002;
mentului organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 26. Popescu M., Coconoiu D., Economia şi gestiunea
14. Căprărescu G., Cristea A., Bucă G., Managementul întreprinderii. Abordări practice, Editura Pro Universitaria,
firmei de comerţ şi turism - caiet de seminar, Universitatea Bucureşti, 2008;
Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti, 2002; 27. Popescu M., Ionaşcu v., Bazele comerţului, Editura
15. Cătoiu 1. (coord.), Cercetări de marketing, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006;
Uranus, Bucureşti, 2002; 28. Schiller E., Informatică gemerală, Editura Pro
16. Ionaşcu v., Pavel C., Economia serviciilor, Editura Universitaria, Bucureşti, 2005;
Pro Universitaria, Bucureşti, 2007; 29. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului,
17. Ionaşcu v., Popescu M., Economia comerţului. Editura Expert, Bucureşti, 2001;
Sinteze. Studii de caz.Aplicaţii practice. Legislaţie, Editura 30. Stanciu I., Calitologie, Editura Renaissance,
Universitară, Bucureşti, 2003; Bucureşti, 2006;
31. Stanciu I. şi alţii, Calimetrie - studii de caz, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 2001;
32. Stanciu 1., Părăian E., Merceologie industrială,
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002;
33. Stanciu 1., Părăian E., Militaru C., Merceologie: CAPITOLUL 3
calitatea şi sortimentul mărfurilor industriale - Lucrări
aplicative şi studii de caz, Universitatea Creştină "Dimitrie PREGĂTIREA ACTIVITĂTII
, DE
Cantemir", Bucureşti, 2002. PRACTICĂ ŞI SUSŢINEREA
COLOCVIULUI DE PRACTICĂ

În vederea efectuării practicii economice de către


studenţii de la cursurile de zi ?i cu frecvenţă redusă, este
necesar ca această activitate să fie pregătită în prealabil. De
asemenea, pentru susţinerea ni succes a colocviului de
practică, studenţii care au efecuat practica economică fie la
bazele de practică ale facultăţii fie la baze de practică alese
individual de fiecare student, nebuie să cunoască condiţiile
şi cerinţele pentru acest colowiu. Astfel, studenţii sunt
obligaţi să se prezinte la exarrenul (colocviul) de practică
cu:
- convenţie încheiată între nudent şi firma la care a făcut
practica, dacă studentul şi-a gă>itsingur baza de practică;
- adeverinţă care să ateste faptul că studentul respectiv
a efectuat practica la firma resjectivă şi din care să rezulte
aprecierea activităţii studentului de către conducerea
societăţii comerciale la care sudentul a efectuat practica.
Adeverinţa trebuie să ateste Ierioada în care studentul a
efectuat practica şi calificativu cu care a fost apreciat, fiind
semnată şi ştampilată de către conducerea firmei respective;
- caiet de practică întocmnconform cerinţelorprecizate
în programa de practică;

37
- proiect de practică. Cadrul didactic Îndrumător va avea obligaţia de a-I
De asemenea, fiecare student trebuie să dispună de ajuta pe studentul aflat în îndrumarea sa să-şi aleagă tema de
anumite cunoştinţe în vederea susţinerii examenului de proiect, să-şi selecteze cele mai bune surse bibliografice
practică. Aceste cunoştinţe se referă la: pentru tema aleasă şi să poată obţine datele de care are nevoie
- tema de proiect, adică teoria cu privire la tema de pentru partea practică a proiectului. Pentru obţinerea datelor
proiect; de la baza de practică, necesare realizării proiectului, atât
- activităţile desfăşurate de către firmă; studentul cât şi cadrul didactic îndrumător se vor adresa
- activităţile desfăşurate de către student în timpul persoanei desemnate de conducerea firmei pentru îndrumarea
efectuării practicii, activităţi ce sunt consemnate în practicii economice. Aceasta are obligaţia de a pune la
caietul de practică; dispoziţia studenţilor datele necesare realizării lucrărilor lor
- organizarea structurală şi procesuală a firmei; practice (proiectelor de practică).
- alte aspecte privind tema abordată. Temele pentru proiectul de practică vor fi alese de către
student sub îndrumarea cadrului didactic sau a persoanei
3.1. Îndrumarea studenţilor în practica desemnate de conducerea firmei din tematica cuprinsă în
economică programa analitică de practică sau pot fi alese şi alte teme de
interes pentru student sau firma la care face practica.
Îndrumarea practicii se realizează de către un cadru di-
dactic Îndrumător şi de către persoana desemnată de 3.2. Elaborarea caietului de practică
conducerea firmei sau unităţii comerciale (prestatoare de economică
servicii).
Fiecare student are obligaţia de a avea asupra lui zilnic Caietul de practică economică este instrumentul care
caietul de practică în care va consemna activitatea zilnică de .sintetizează activităţile desfăşurate de către studentul aflat
practică, adică conţinutul programului zilnic de lucru. De în practică sau de către angajaţii firmei, la care studentul îşi
asemenea, se vor înregistra progresiv aspecte ce privesc efectuează practica, şi la care acesta din urmă participă activ
conţinutul practicii cu care studenţii practicanţi vin în con- sau pasiv. Toate aceste activităţi vor fi consemnate într-un
tact, pe măsura derulării programului de practică (însemnările mod cât mai exact, în fiecare zi, cel puţin 1-2 pagini. Fiecare
vor fi în mod obligatoriu datate, înregistrate zilnic, mini- activitate va fi detaliat prezentată de către studentul
mum 1-2 pagini zilnic). practicant, cu precizarea unor observaţii proprii asupra
La solicitarea cadrului didactic îndrumător, a modului de realizare a unor activităţi sau asupra atmosferei
îndrumătorului desemnat de baza de practică sau a conducerii generale de lucru din cadrul firmei.
firmei respective, caietul va fi prezentat pentru verificarea Caietul de practică se va fmaliza cu observaţii asupra
conformităţii cu realitate a şi pentru viză. activităţii desfăşurate de către firma la care s-a efectuat

38 1')
practica şi cu propuneri pentru îmbunătăţirea viitoare a conducerea firmei. Abaterile de la programul zilnic vor II
activităţii acesteia. consemnate la "observaţii" şi explicate.
Etapele elaborării caietului de practică economică Activităţile desfăşurate în cadrul firmei la care studentul
sunt următoarele: participă activ sau pasiv vor fi prezentate cât mai detaliat
• înregistrarea zilei, exemplu: 24.06.2003; posibil, astfel încât fiecare student să le poată cunoaşte şi să
• înregistrarea orei, exemplu: 83°; le poată prezenta, dacă i se cere, în faţa comisiei de
• consemnarea activităţii, exemplu: prezentarea examinare.
societăţii comerciale (scurt istoric, domeniu de activitate,
profilul activităţii, număr de personal), prezentarea structurii 3.3. Etapele realizării proiectului de practică
acesteia (organigrama, compartimentele firmei); economică
• identificarea persoanei care prezintă datele sau
desfăşoară activitatea respectivă, exemplu: datele au fost Proiectul de practică economică reprezintă esenţa
prezentate de către directorul general al firmei, doamna sintetizată a activităţii de practică. Realizarea acestui proiect
Marinescu Corina; de practică economică presupune, în primul rând, alegerea
• înregistrarea observaţiilor, exemplu: firma este unei teme de practică. Tema proiectului de practică se va
structurată în 6 compartimente, în fiecare lucrând un număr alege fie din lista de teme cuprinsă în programa de practică
de 5 persoane. Atmosfera de lucru este excelentă, persoanele economică stabilită pentru fiecare an în parte, fie se poate
sunt agreabile. Primire studenţilor de către conducerea firmei alege o altă temă pentru proiectul de practică în funcţie de
a fost foarte bună. Persoana de contact desemnat de către datele pe care studentul le poate obţine de la firma la care
firmă este interesată de întrebările studenţilor. efectuează practica. Desigur, persoana desemnată de firmă
• prezentarea ca anexe a diferitelor formulare (fişa ca fiind îndrumătoare a studenţilor aflaţi în practică şi cadrul
postului, proces verbal de recepţie, documente pentru didactic îndrumător trebuie să fie de acord cu tema de proiect
înregistrarea intrărilor de mărfuri etc.), exemplu: respectivă.
emblema firmei, organigrama firmei. În vederea realizării proiectului de practică, fiecare stu-
• înregistrarea propunerilor pentru îmbunătăţirea dent trebuie să studieze teoria referitoare la tema aleasă pentru
activităţii viitoare a firmei. proiect. Această teorie va fi studiată din sursele bibliografice
Aceste propuneri vor fi consemnate după ce s-a prezentate în capitolul 2, sau din alte surse.
înregistrat activitatea zilnică pe timpul efectuării practicii Etapele realizării proiectului de practică sunt urmă-
de către fiecare student. toarele:
În cadrul caietului de practică, activităţile vor fi • alegerea temei de proiect în funcţie de datele pe care
consemnate zilnic şi pe ore, conform programului de lucru firma unde efectuează practică le poate pune la
stabilit de către persoana îndrumătoare desemnată de către dispoziţie;
• consultarea surselor bibliografice aferente temei alese; - cunoaşterea activităţilor desfăşurate la firmă;
• stabilirea cuprinsului proiectului pe capitole şi - cunoaşterea organizării structurale, procesualc i ş

subcapitole; manageriale a firmei;


• culegerea datelor din cadrul firmei necesare realizării - identificarea relaţiilor firmei cu mediul ei extern şi
proiectului; intern;
• redactarea capitoluluilcapitolelor de teorie; - cunoaşterea temei alese pentru realizarea proiectului
• prezentarea firmei şi activităţii desfăşurate de către de practică, atât din punct de vedere teoretic, din
aceasta şi redactarea capitolelor respective din cadrul sursele bibliografice consultate, cât din punct de
proiectului; vedere practic.
• redactarea capitolelor în care se va face aplicarea Susţinerea colocviului de practică presupune ca
teoriei în practică, la firma respectivă, unde se studentul să-şi poată susţine proiectul Întocmit pe o temă
efectuează practica de către student; legată de activitatea firmei la care a efectuat practica,
• redactarea capitolului de concluzii; temă aleasă din lista teme lor de proiect inclusă în cadrul
• îmbinarea capitolelor şi revederea întregului proiect; programei analitice sau o altă temă aleasă împreună cu cadrul
• finalizarea proiectului. didactic îndrumător sau cu persoana îndrumătoare din cadrul
firmei.
3.4. Pregătirea şi susţinerea colocviului de De asemenea, studentul trebuie să cunoască cât mai
practică de către studenţi bine firma la care a efectuat practică şi activităţile
acesteia, astfel Încât să poată răspunde oricărei întrebări
Cu ce trebuie să se prezinte studentul la colocviul de din partea comisiei de examinare cu privire la aceste
practică? aspecte.
- condiţii de prezentare: Desigur, studentul trebuie să cunoască activităţile la
_ convenţie de practică încheiată între studentul care a luat parte activ sau pasiv în timpul desfăşurării
practicant (pe cont propriu) şi firma , ca bază de practicii, activităţi pe care le-a consemnat în cadrul
practică; caietului de practică.
_ adeverinţă care să ateste că studentul a realizat În vederea bunei desfăşurări a colocviului de practică,
practica la firma respectivă; fiecare student se va prezenta la acest examen în funcţie de
- caietul de practică completat adecvat; orarul afişat pentru susţinerea colocviului, la comisia la care
- proiectul de practică. va fi repartizat, în ordine alfabetică.
bagaj de cunoştinţe: Principalul mijloc de învăţare eficientă şi dezvoltare a
_ cunoaşterea statutului şi contractului societăţii la personalităţii unui student este munca lui individuală la
care s-a efectuat practica; toate disciplinele din programa de învăţământ. Studiul in-

4.
42
5. Consemnaţi şi adnotaţi;
dividual dezvoltă motivaţia cercetării. Înţelegerea de către
6. Identificaţi ideea centrală.
studenţi a conceptelor ştiinţelor se poate realiza numai printr-
Etapele citirii unui text' , expuse mai jos, creează condiţii
o asiduă căutare în dicţionare de limbă, de ştiinţă şi în alte
favorabile memorării textului citit.
surse bibliografice recomandate pentru fiecare disciplină în
parte. Astfel, prin studiul individual studentul nu numai că 1. Denumirea cărţii (articolului, studiului, lucrării, cursului etc.)
va înţelege mai repede, mai uşor şi corect conceptele
2. Autorul
ştiinţelor, dar ajunge mai repede şi la formarea unei gândiri
3. Sursa bibliografică şi datele iniţiale (an, număr, pagină)
creative. În unele universităţi engleze, autoinstruirea (studiul
individual) îndrumată de un monitor, este principala metodă 4. Conţinutul de bază
5. Informaţii factografice (nume proprii, titluri, date statistice, însemnări
pedagogică.
Iată câteva recomandări pentru o instruire eficientă: speciale, date istorice etc.)
_ să începi printr-o lectură uşoară pentru aţi forma o 6. Particularităţile materiei înmagazinate care par indiscutabile
impresie generală şi a te obişnui cu vocabularul; 7. N outatea materiei înmagazinate şi posibilitatea folosirii ei în munca
_ să termini printr-o lectură globală, sintetică, legată; practică.
_ să înveţi mai ales dimineaţa şi seara, înainte de culcare;
_ să prelungeşti la maximum durata studiului, pentru a În cazul revistelor recurgeţi, mai întâi, la examinarea
facilita pornirea şi luarea avântului; sumarului care vă oferă o viziune sintetică şi o perspectivă
_ să repeţi frecvent, de o manieră ciclică la intervale de ansamblu asupra conţinutului. Astfel, puteţi opera o
selecţie şi o ordonare ierarhică a articolelor sau subiectelor
mari;
mai importante pentru subiectul pe care îl aveţi în vedere. În
_ sa mergi de la cunoscut la necunoscut;
_ să elaborezi lecturi şi observaţii proprii (prin meditaţie, cazul în care aveţi de consultat o carte, orientaţi-vă în mate-
rial utilizând cuprinsul (în care este expus dezvoltat conţinu-
sinteză, sistematizare, scheme);
tul problemei) sau tabla de materii, prefaţa sau introducerea
_ să repeţi a 3-a zi ceea ce ai învăţat în prima zi.
(în care se expun tema şi obiectivul lucrării, modul de
abordare şi tratare, recomandări privind valoarea şi utilizarea
• Cum folosiţi sursele bibliografice pentru realizarea
lucrării), concluziile generale (care rezumă sau redau în mod
părţi teoretice a proiectului de practică ? esenţial elementele de fond ale lucrării, expun mai expresiv
şi accentuează ideile noi din lucrare, atenţionează asupra unor
1. Citiţi cu atenţie; situaţii speciale etc.), notele bibliografice.
2. Dezvoltaţi-vă intuiţia;
3. Utilizaţi dicţionarul; 1 Bara, S., Cum să învăţăm eficient?, Centrul editorial- poligrafic,
4. Textele dificil de înţeles se împart în unităţi semantice ASE, Bucureşti, 1994, p. 200
reprezentative;
45
44
• Pregătirea pentru colocviu Proiectul reprezintă una din formele cele mai active şi
creatoare ale învăţării şi muncii intelectuale a studenţilor
Studenţii pot constata cât de eficient au studiat în mod deoarece prin intermediul lor se poate observa la aceştia
individual pentru susţinerea colocviului de practică şi cât capacitatea de interpretare, sinteză, integrare şi aplicare a
de bine şi-au însuşit cunoştinţele teoretice şi practice în timpul cunoştinţelor în practică, în baza modelului referenţial for-
celor 90 de ore de practică atunci când vor susţine, în faţa mat şi însuşit prin studiu sistematic al diferitelor surse
comisiei, colocviul de practică. bibliografice. Spre deosebire de rezumat care urmăreşte
Realizarea caietului de practică şi a proiectului de sinteza cunoştinţelor şi informaţiilor, proiectul sintetizează
practică reprezintă o parte însemnată din activitatea de şi re formulează cunoştinţele studenţilor prin prisma
pregătire a colocviului. Aceste materiale vor fi prezentate la personalităţii, a concepţiei, a puterii creatoare, a convingerilor
colocviu, dar, în principal, acestea sunt menite să reflecte şi a experienţei celui care îl elaborează.
stăpânirea de către student a unor aspecte importante din Structura unui proiect.
activitatea sa de studiu. În manieră clasică proiectul are trei părţi principale:
Realizarea acestor lucrări didactico-ştiinţifice personale introducere, conţinut şi concluzii. Desigur, un proiect are
îl ajută pe student să-şi organizeze modul de gândire şi de următoarea structură:
prezentare a unui punct de vedere asupra unui subiect; îi - titlul; autor; cuprins (scurt plan al ideilor de bază ale
permite să-şi descopere punctele slabe şi tari în expunerea proiectului care îl ajută pe student în prezentarea
scrisă asupra unui subiect; îi asigură o practică în expunerea proiectului); .
orală a subiectului, practică ce-i va fi utilă la susţinerea - introducere, în care se prezintă locul, rolul şi nivelul
colocviului. atins de problemă;
Proiectul este o formă superioară a muncii intelectuale - dezvoltarea ideilor cu marcarea celor personale,
independente a studenţilor concretizată în elaborarea unei originale;
sinteze originale pe o anumită temă sau problemă prin - prezentarea firmei la care se aplică teoria prezentată
consultarea şi preluarea informaţiilor din una sau mai multe în prima parte a proiectului (firma la care se efectuează
surse documentare şi care se deosebeşte de rezumat sau practica);
conspect prin prezentare critică analitică largă, exprimarea - aplicarea ideilor în practică sau identificarea teoriei
din punct de vedere personal, aprecieri valorice, soluţii, în cadrul firmei la care se efectuează practica;
propuneri şi prin aplicarea în practică a temei prezentate - concluzii, adică emiterea unor judecăţi de valoare
iniţial teoretic. Această lucrarea didactico-ştiinţifică exprimă sintetice asupra contribuţiei şi preocupări pentru
puterea de sinteză şi de originalitate a studentului, precum şi deschiderea unor noi abordări;
modalitate a de exprimare în scris a opiniilor proprii, a - bibliografia menţionată în text sau la sfârşitul
gândurilor şi preocupărilor acestuia. proiectului; data întocmirii.

46 47
Dimensiunile proiectului sunt condiţionate de material este vorba despre pregătirea pentru colocviul de prac-
(numărul surselor bibliografice), de obiectivele propuse, de tică). Cine se pregăteşte doar pentru examene, în genere,
activitatea în care se integrează. învaţă în salturi; învaţă numai în sesiune; sunt mereu în criză
Durata susţinerii unui proiect nu trebuie să depăşească de timp; învaţă în fugă, nu reţin mai nimic din cele învăţate
15-20 minute (6-8 pagini de aplicare a teoriei în practică şi şi nu pot face conexiuni cu alte cunoştinţe dobândite în
sinteza teoriei) după care urmează: întrebări la proiect, perioada şcolară şi liceală. De aceea, pregătirea examenelor
răspunsuri, sinteza evaluativă a cadrului didactic. este şi trebuie să fie activitatea prin care trebuie să vă
organizaţi cunoştinţele dobândite pentru a le putea prezenta,
• Pregătirea şi susţinerea colocviului de practică atunci când vă vor fi solicitate, în mod clar şi convingător .
În acest sens, fiecare student trebuie să urmeze un model
Un vechi principiu pedagogic spune că "succesul raţional de pregătire a examenelor care poate să aibă următorii
generează succes, iar eşecul de azi îl pregăteşte pe cel de paşi:
mâine". În consecinţă, orice student trebuie să ştie că trebuie - recitiţi materialul studiat în timpul practicii (activi-
să se pregătească bine pentru orice examen. În principiu, este tatea zilnică de practică, tema aleasă pentru proiect,
greşit să se pornească de la ideea că orice examen trebuie activităţile desfăşurate în cadrul firmei, organizarea
trecut, nu contează cu orice notă. Gândirea pozitivă este un firmei etc.) o singură dată, opriţi-vă asupra esenţialului
atu pentru studenţi. De aceea ei trebuie să pornească cu gândul şi reţineţi-l bine;
că vor trece examenul cu notă maximă şi, în consecinţă, să - alcătuiţi-vă o schemă în care să fie cuprinse ideile şi
se pregătească în conformitate cu acest crez. Astfel, fiecare problemele esenţiale studiate, legăturile dintre ele şi
examen va fi un succes, iar succesul naşte o atitudine pozitivă alte conexiuni pe care le puteţi face;
faţă de examene. Desigur, atitudine a pozitivă este şi trebuie - încercaţi să reconstituiţi din memorie, pe o altă foaie
să fie bazată pe încredere în forţele dvs. şi pe capacitatea de de hârtie, schema alcătuită anterior;
apreciere obiectivă a cunoştinţelor dvs. Dacă cel care învaţă - alcătuiţi-vă întrebări pe care le puteţi primi din partea
nu are suficientă încredere în sine şi crede că nu va trece cadrului didactic examinator scriind pe bucăţi mici
examenul se auto condiţionează negativ şi are mari şanse să de hârtie toate problemele, ideile, subiectele studiate,
piardă examenul. amestecaţi-le şi puneţi-le întoarse pe dos întocmai ca
Se spune şi nu fără temei, că cine a abordat cu încredere la examene;
un examen are de două ori mai multe şanse să-I promoveze - trageţi un bilet, răspundeţi la el la fel ca la examen
cu succes decât cel care îl abordează cu neîncredere şi teamă. astfel: mai întâi, trebuie să vă aduceţi aminte
Trebuie remarcat faptul că scopul unui student nu este esenţialul, ideile fundamentale, datele importante,
pregătirea pentru examene, ci pregătirea temeinică faptele de bază, esenţa subiectului etc., după care
pentru activitatea viitoare, pentru viaţă (mai ales când scrieţi legăturile logice dintre problemele esenţiale;

48 49
reamintiţi-vă unele amănunte semnificative, apoi le
stabiliţi locul în structura de idei; combinaţi şi
recombinaţi elementele de fond ale structurii stabilind
idei noi şi concluziile ce se impun; Toate acestea se
scriu în propoziţii scurte şi clare, fără să vă pierdeţi în CAPITOLUL 4
amănunte (dacă vă sunt solicitate în mod special,
atunci le veţi enumera pe scurt). TEME ORIENTATIVE DE PROIECTE
Duşmanul celor mai mulţi studenţi este emoţia de exa- DE PRACTICĂ
men, dar aceasta nu trebuie să lipsească cu desăvârşire. Se
spune că dacă nu există puţină emoţie individul nu se poate
concentra şi nu poate să răspundă la subiect în conformitate 1. Diagnosticarea modului de materializa re a funcţiilor
cu întreaga sa capacitate. Totuşi, nici emoţia excesivă nu comerţului în activitatea desfăşurată de către o firmă
contribuie la buna desfăşurare a colocviului. Astfel că pentru
"X''· .
diminuarea emotiei , de examen studentii '
trebuie să urmeze 1.1. Funcţiile comerţului;
trei sfaturi folositoare: 1.2. Analiza - diagnostic a funcţiilor comerţului com-
1- pregătirea pentru colocviu să se termine cu cel puţin parativ cu specificul activităţii firmei "X";
o jumătate de zi înainte de susţinerea colocviului; 1.3. Stabilirea funcţiilor specifice ale firmei .X",
2- în noaptea de dinaintea colocviului nu trebuie să
învăţaţi, ci să dormiţi bine, astfel încât să vă odihniţi 2. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de apro-
suficient; vizionare cu mărfuri la o întreprindere comercială cu
3- în dimineaţa zilei în care aveţi colocviul nu trebuie să amănuntul "X":
mai citiţi nimic, nu repetaţi, ci aşteptaţi în linişte 2.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului
intrarea la colocviu, străduindu-vă să aveţi o ţinută cu ridicata;
interioară şi exterioară cât mai calmă. 2.2. Funcţiile comerţului cu ridicata;
2.3. Analiza sistemului de aprovizionare cu mărfuri la o
întreprindere "X";
2.4. Locul comerţului cu ridicata în sistemul de
aprovizionare la o întreprindere "X";
2.5. Perspectiva locului comerţului cu ridicata în cadrul
sistemului de aprovizionare la întreprinderea
respectivă.

51
50
3. Perspectiva dezvoltării serviciilor comerciale în cadrul 6. Tendinţe în evoluţia contemporană a bazei tehnico-
materiale a comerţului cu amănuntul sau cu ridicata
firmei X:
3.1. Locul serviciilor în cadrul comerţului contemporan; din cadrul unei firme X:
6.1. Noţiunea de bază tehnico-materială a comerţului;
3.2. Conţinutul serviciilor comerciale;
6.2. Coordonatele activităţii desfăşurate de firma X;
3.3. Coordonatele activităţii firmei X;
6.3. Baza tehnico-materială a comerţului cu amănuntul
3.4. Tipologia serviciilor comerciale şi implicaţiile asupra
sau cu ridicata din cadrul unei firme X;
strategiilor de distribuţie ale firmei X;
6.4. Corelarea bazei tehnico-materiale a firmei X cu
3.5. Tendinţe şi perspectiva dezvoltării serviciilor
volumul activităţii;
comerciale în cadrul firmei X.
6.5. Aplicarea progresului tehnic din comerţ în cadrul
activităţii desfăşurate de firma X.
4. Rezultatele aplicării principiilor de organizare a 6.6. Tendinţe de modernizare a bazei tehnico-materiale
activităţii comerciale într-o firmă "X": a firmei X
4.1. Principiile organizării activităţii comerciale; .
4.2. Prezentarea firmei "X"; 7. Modernizarea comerţului/turismului şi cerinţele
4.3. Modalităţi de organizare a activităţii comerciale a pregătirii profesionale a personalului din unităţile
firmei "X"; comerciale/turistice:
4.4. Perspectiva diversificării activităţii fmnei "X". 7.1. Caracteristicile procesului de muncă în comerţ/
turism (cerinţele pregătirii profesionale a persona-
5. Căi de promovare a diferitelor forme de comerţ asociat lului din unităţile comerciale/turistice);
în sistemele de organizare a activităţii firmei X: 7.2. Structura personalului din comerţ/turism;
5.1. Prezentarea diferitelor forme de comerţ asociat: 7.3. Prezentarea unităţi comerciale/turistice;
"grupări de cumpărare sau cooperativele comer- 7.4. Tendinţe privind dezvoltarea unităţii comerciale/
cianţilor cu amănuntul"; "lanţurile voluntare"; "gru- turistice;
pările de cumpărare ale comercianţilor cu ridicata"; 7.5. Recrutarea şi pregătirea personalului unităţii comer-
"magazine colective ale independenţilor"; ciale/turistice;
5.2. Necesitatea promovării diferitelor forme de comerţ 7.6. Concluzii.
asociat;
5.3. Coordonatele procesului de organizare a activităţii 8. Principalele căi de diversificare a ofertei de mărfuri şi
implicaţiile acestui proces asupra activităţii firmei X:
firmei X;
5.4. Modalităţi de promovare a diferitelor forme de 8.1. Conţinutul ofertei de mărfuri şi structura ofertei de
comerţ asociat în cadrul fmnei X mărfuri;

53
52
8.2. Prezentarea firmei X; 10.5. Modalităţi de utilizare a efectelor formelor
8.3. Oferta de mărfuri a firmei X de manifestare a cererii de mărfuri/cererii turistice
8.4. Caracteristicile ofertei de mărfuri a firmei X şi asupra creşterii eficienţei economice.
tendinţe privind evoluţia acesteia;
11.Perfectionarea
, relatiilor
, comerciantilor
, cu
8.5. Analiza structurii şi dinamicii ofertei firmei X de
producătorii la o firmă "X":
mărfuri comparativ cu dinamica cifrei de afaceri
11.1. Conţinutul şi necesitate a relaţiilor comercianţilor
realizată. cu producătorii;
11.2. Formele relaţiilor comercianţilor cu producătorii;
9. Dimensionarea, profilarea şi amplasarea dotărilor 11.3. Coordonatele activităţi desfăşurate de către firma
comerciale în cadrul unei firme: X·,
9.1. N oţiunea de dotare comercială; 11.4. Analiza relaţiilor firmei "X" cu producătorii;
9.2. Coordonatele organizării structurale şi procesuale a 11.5. Propuneri privind perfecţionarea relaţiilor firmei
firmei X; "X" cu producătorii.
9.3. Dimensionarea şi amplasarea dotărilor comerciale
în cadrul firmei "X"; 12.Căi şi mijloace de utilizare a sistemului de relaţii
9.4. Corelarea dotărilor comerciale cu volumul activităţii comerţ-consumatori în vederea perfecţionării
firmei X;
activităţii firmei "X":
12.1. Conţinutul relaţiilor comerţului cu consumatorii;
9.5. Căi de diversificare a dotări lor comerciale ale firmei
X. 12.2. Locul relaţiilor cu consumatorii în ansamblul
activităţii comerciale;
12.3. Coordonatele activităţi desfăşurate de către firma
10.Principalele forme de manifestare a cererii de mărfuri/ X·,
cererii turistice şi impactul acestora asupra activităţii 12.4. Analiza relaţiilor cu consumatorii pentru între-
firmei X: prinderea "X";
10.1. Conţinutul cererii de mărfuri/cererii turistice; 12.5. Propuneri privind îmbunătăţirea căilor şi mijloacelor
10.2. Formele de manifestare a cererii de mărfuri/cererii de utilizare a sistemului de relaţii comerţ-
turistice; consumatori.
10.3. Coordonatele activităţii desfăşurate de firma X;
10.4. Manifestarea cererii de mărfuri/cererii turistice - 13.Modalităţi de promovare a produselor şi serviciilor
factor de influenţă asupra procesului de orientare, oferite de către firma "X":
structurare, organizare şi desfăşurare a activităţii 13.1. Specificul promovării produselor şi serviciilor
comerciale/turistice;
firmei X;

54 55
17.Eficienţa economică şi socială a serviciului "X".
13.2. Prezentarea firmei "X"; 17.1. Prezentarea serviciului;
13.3. Modalităţi concrete de promovare a produselor şi 17.2. Particularităţi ale cererii şi ofertei serviciului "X";
serviciilor oferite de către firmă. 17.3.Criterii şi modalităţi de evaluare a eficienţei
serviciului ,,x'" ,
14.Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite 17.4. Căi de creştere a eficienţei serviciului "X".
clienţilor de către firma "X".
14.1. Caracteristicile şi tipologia serviciilor comercialel 18. Caracterizarea pieţei - prezent şi perspectivă - a unei
turistice; întreprinderi sau a unui produs.
14.2. Prezentarea firmei; 18.1. Principalele coordonate ale activităţii întreprinderii
14.3. Analiza gamei de servicii comerciale/turistice oferite sau prezentarea produsului/produselor: anul înfiin-
ţării, localizare, obiectul şi dinamica activităţii,
clienţilor de către firmă;
principalii indicatori economico- fmanciari/caracte-
14.4. Posibilităţi de diversificare a serviciilor comercialel
risticile produsului;
turistice oferite de către firmă.
18.2. Dimensiunile pieţei: piaţa efectivă; piaţa potenţială;
aria (localizarea) pieţei; structura pieţei; capacitatea
IS.Stiluri de conducere a activităţii comerciale/turistice, pieţei (volumul vânzărilor, cota de piaţă, numărul
cu exemplificare pe o firmă. de consumatori, numărul de clienţi, etc);
15.1. Managerii şi stilurile de conducere; 18.3. Dinamica pieţei: (prezentarea etapei de dezvoltare,
15.2. Coordonatele activitătii, de conducere a unitătii' evoluţia pieţei produselor, gradul de accesibilitate
comerciale/turistice; a produsului, vârsta produsului, raport resurse-
15.3. Analiza stilurilor de conducere din cadrul unităţii nevoi, raporturile cu pieţele altor produse etc);
comerciale/turistice; 18.4. Relaţiile întreprinderii cu mediul extern
15.4. Propuneri de îmbunătăţire a stilului de conducere 18.5. Perspectiva de dezvoltare a pieţei întreprinderii sau
din cadrul unităţii comerciale/turistice. a produsului

19. Organizarea actuală şi de perspectivă a activităţii de


16. "Caracteristici actuale şi de perspectivă ale pieţei
marketing la o întreprindere X".
serviciului "X" . 19.1. Cadrul general de abordare a organizării activităţii
16.1. Prezentarea serviciului: conţinut, rol, trăsături;
de marketing;
16.2. Factorii de influenţă ai pieţei; 19.2. Principalele coordonate ale activităţii întreprinderii
16.3. Oferta serviciului "X"; sau prezentarea produsului/produselor: anul înfiin-
16.4. Cererea servicului "X"; ţării, localizare, obiectul şi dinamica activităţii,
16.5. Tarifele serviciului "X"; principalii indicatori economico- financiari;
16.6. Prespective ale pieţei serviciului "X".
57
56
22.Căi de diversificare a ofertei firmei "X".
19.3. Analiza situaţiei actuale a activităţii de marketing
22.1. Înnoirea produselor şi diversificarea ofertei de
desfăşurate în întreprindere: organizarea actuală a
produse/servicii;
compartimentului de marketing, atribuţii, sistemul
22.2. Caracteristicile ofertei de produse/servicii;
de relaţii cu celelalte compartimente, structura
22.3. Diversificarea ofertei de produse/servicii;
internă şi personalul compartimentului de market-
22.4. Firma "X" - participant activ în cadrul pieţei Y;
ing; 22.5. Oferta firmei "X";
19.4. Propuneri de perfecţionare a compartimentului de 22.6. Tendinţe privind dezvoltarea ofertei de produse/
marketing în vederea creşterii eficienţei activităţii
servicii Y în România;
întreprinderii. 22.7. Diversificarea ofertei firmei "X".

20. Proiectul unui program de marketing privind lansarea 23.Locul comerţului cu ridicata în sistemul de
pe piaţă a unui produs sau desfăşurarea unei campanii aprovizionare cu mărfuri a S.C. "X" S.A ..
promoţionale. 23.1. Conţinutul activităţii şi rolul economic al comerţului
20.1. Analiza exploratorie: prezentarea produsului, cu ridicata (conţinutul activităţii comerciale cu
domenii de utilizare, principalele firme cu producţie .ridicata, rolul activităţii comerciale cu ridicata,
similară, sistemul de distribuţie; funcţiile comerţului cu ridicata);
20.2. Obiectivele programului; 23.2. Locul şi rolul comerţului cu ridicata în distribuţia
20.3. Elaborarea programului de acţiune cu ajutorul viitorului;
metodei PERT: stabilirea listei activităţilor şi 23.3. Analiza sistemului de aprovizionare cu mărfuri la
evenimentelor; determinarea relaţiilor dintre S.C. "X" S.A.;
activităţi; estimarea timpului necesar pentru fiecare 23.4. Perspectivele comerţului cu ridicata în sistemul de
activitate; trasarea reţelei PERT; stabilirea drumului aprovizionare a firmei s.c. "X" S.A.
critic, stabilirea bugetului de cheltuieli; controlul
realizării programului. 24. Modalităţi de recrutare a personalului firmei "X".
24.1. Resursele umane ale unei întreprinderi;
21.Diagnosticarea modului de materializare a funcţiilor 24.2. Structura organizatorică a unei întreprinderi, fişa şi
comerţului la s.c, "X" S.A .. cerinţele postului;
21.1. Funcţiile comerţului; 24.3. Particularităţile procesului de recrutare a
21.2. Prezentarea S.C. "X" S.A.; personalului în cazul firmei "X";
21.3. Activităţile desIaşurate de către S.C. "X" S.A.; 24.4. Căi de perfecţionare a personalului fmnei "X".
21.4. Materializareafuncţiilorcomerţului la S.C. ,,x" S.A.
59
58
25. Diversificarea serviciilor oferite de agenţia de turism
"X".
25.1. Definirea, tipologia şi caracteristicile serviciilor
turistice;
25.2. Categoriile de pachete şi servicii turistice oferite
de agenţia de turism "X";
25.3. Propuneri privind oferirea de noi servicii turistice
clienţilor agenţiei de turism "X".

60
--- .-t-"--a
-III

- - -,
II

--• -=.
O
-II
-II

- ----
•...

-- ----
.•..•..•
...----
••....
-..--- :::,~~.~~~'~