Sunteți pe pagina 1din 8

Cele 13 cranii misterioase ale umanitatii

         media: 4.50 din 8 voturi


postat de volkus in 2007-08-17 13:01
In ultimele doua secole, in diferite locuri ale lumii au fost descoperite 12 cranii realizate

din cristal, ametist, topaz, cuart si alte ma


teriale dure. O veche legenda indiana spune ca ar trebui sa fie 13 pentru a se schimba
complet lumea. Unii cercetatori spun ca cel de-al 13-lea si cel mai mare craniu a fost deja
descoperit, altii afirma ca nu se stie inca nimic despre el. De fapt, arheologii si
cercetatorii incearca in zadar de multi ani sa afle motivul realizarii ciudatelor obiecte.
Vechimea lor a fost estimata la aproximativ 1.000 de ani si nu ar putea fi realizate nici
macar cu tehnologia prezentului. Cristalele si craniile constituie o alaturare ce a iscat
numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor.De-a lungul timpului, omenirea
a utilizat puterea cristalelor si a pietrelor in scopuri diferite. Cele mai vechi legende
despre cristalele magice ne duc la Atlantida. Se presupune ca oamenii acestei rase
avansate foloseau cristalele pentru a canaliza si utiliza energia macrocosmica.In practica
medicala a multor culturi stravechi, se regaseste portul la git al amuletelor si talismanelor.
Se foloseau diferite pietre, in functie de boala, pentru a obtine efectul tamaduitor dorit.
Indienii americani si mayasii foloseau si ei cristalele pentru diagnosticarea si tratamentul
diferitelor boli.Astazi, datorita dezvoltarii rapide a tehnologiei, cristalele sint folosite
pentru a transmite si amplifica energiile in multe feluri. Cristalele au fost considerate
talismane magice inca din Evul Mediu si in

prezent, pentru multi, puterea lor


supranaturala este de necontestat.In acelasi timp, craniile simbolizeaza moartea si
nenorocirea si sint folosite numai in practicile magiei negre. Imbinarea dintre cele doua
simboluri a iscat numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor sau a unei
civilizatii pamintene superioara fiintei umane.O legenda indiana a incitat numerosi
cercetatori In India circula singura legenda referitoare la craniile misterioase: Un cerc
realizat din 12 pietre sau cranii, in mijlocul caruia se afla un al 13-lea craniu, cel mai
mare dintre toate. Acestea sint pietrele cunoasterii, iar cind vor fi reunite toate in forma
amintita, vor schimba complet lumea. Obiectele au fost aduse din spatiu de 13 civilizatii
diferite, care le-au dat spre pastrare diverselor popoare. Cind va sosi timpul, craniile vor
fi redescoperite, prevesteste vechea legenda indiana.Intr-adevar, incepind din anul 1840,
in diferite regiuni ale lumii au fost descoperite 12 cranii ciudate. La ora actuala, ele se
afla in unele colectii particulare sau sint expuse in muzee din SUA, Franta sau Marea
Britanie. Desi la inceput au fost privite ca niste opere de arta create de stramosii nostri,
dupa ce s-a aflat legenda indiana, numerosi cercetatori au inceput sa se intereseze mai
indeaproape de aceste cranii.Cert este ca specialistii in prelucrarea cristalelor afirma cu
tarie ca felul in care au fost taiate aceste obiecte este atipic.
Un cristal, indiferent de materialul din care se compune, creste pe trei planuri diferite, de-

a lungul unor axe cristalografice. In functie de


unghiul in care se afla aceste planuri, se formeaza fatetele pietrei. Atunci cind un cristal e
prelucrat in sens invers axelor sale, se observa acest lucru foarte repede pentru ca
materialul se sparge pur si simplu in bucati foarte mici. Afirm cu tarie ca acest lucru este
imposibil, avind in vedere mijloacele tehnice de care dispunem astazi, a afirmat John
Rowen, seful catedrei de cristalografie si mineralogie de la Universitatea din
Pasadena.Modul de faurire a craniilor releva o tehnica nemaiintilnita pe Pamint.O alta
constatare de senzatie este ca nici unul dintre craniile descoperite nu prezinta urme de
slefuire: Dupa ce ca sint facute dintr-un singur bloc de cristal, nici nu se vede vreo urma
pe care ar fi lasat-o, cu certitudine, orice obiect care ar fi fost folosit pentru modelarea
craniilor. Singura explicatie logica e ca aceste obiecte au fost realizate doar prin frecarea
cu miinile, lucru posibil. Insa am calculat ca pentru modelarea unui singur craniu ar fi
fost nevoie de cel putin 600 de ani, avind in vedere duritatea materialului si
complexitatea obiectelor, a mai spus doctorul Rowen.Specialistii au incercat sa determine
cu exactitate vechimea acestor obiecte misterioase. Insa fiecare metoda folosita a indicat
o cu totul alta datare: de la 1.400 de ani, pina la 36.000 de ani.
Tot ce pot face cercetatorii este sa astepte si descoperirea celui de-al 13-lea craniu, care ar
putea face lumina in acest mister. Unii spun ca el deja a fost descoperit, dar nu i s-a dat
atentie, altii ca nu se stie inca nimic despre el. In opinia specialistilor, din punct de vedere
tehnic, craniile de cristal sint obiecte care nu pot fi reproduse sau realizate in zilele
noastre nici de cei mai priceputi sculptori sau ingineri. Aceste teorii a

u dus la numeroase discutii contradictorii in privinta unui craniu


de cristal studiat de exploratorul britanic Mitchell-Hedges. Acesta a prezentat craniul ca o
descoperire a fiicei sale Anna, in 1924.Mitchell-Hedges a condus o expeditie la ruinele
unei localitati mayase, Lubaantun, in Belize, cautind probe in ceea ce priveste existenta
Atlantidei. El a povestit ca fiica sa a gasit craniul de cristal, intre vechi ruine unde a
presupus ca odinioara a existat un templu mayas. Craniului ii lipsea mandibula, care a
fost insa descoperita trei luni mai tirziu, la citiva metri distanta. Mitchell-Hedges a relatat
ca, initial, a refuzat sa ia craniul si l-a oferit preotilor de acolo, dar ca ei i l-au dat in dar,
in semn de bun ramas. Craniul a uimit prin faptul ca se asemana foarte tare cu un craniu
uman, mai ales in ceea ce priveste structura maxilarului, mai precis mobilitatea
mandibulei.Cercetarile de mai tirziu si studiile minutioase asupra craniului efectuate de
catre specialistii de la British Museum i-au dus pe acestia din urma la concluzia ca
povestea lui Mitchell-Hedges era fictiune si ca exploratorul a intrat in posesia craniului -
fara a se sti prin ce metode - abia in 1943. Unii sceptici afirma ca toata povestea
descoperirii craniului este doar o inscenare facuta de cercetatorul Mitchell-Hedges,
deoarece a vrut sa-i faca o bucurie fiicei sale adoptive, care, de fapt, in ziua descoperirii
implinea 17 ani.La lumina, acest craniu pare sa-si schimbe culoarea, citeodata se abureste
usor, existind chiar momente cind in interiorul sau pot fi vazute imagini stilizate de munti
si temple.
Craniul a ramas mostenire fiicei lui Mitchell-Hedges, Anna, care a sustinut in continuare
versiunea tatalui sau si, dupa ce s-a stabilit in Canada, a efectuat mai multe turnee in care
incerca sa-i convinga atit pe oamenii de stiinta, cit si pe cei de rind ca intr-adevar acesta a
fost descoperit in 1924, in vechiul templu mayas, si ca detine puteri
miraculoase.Realizarea de catre oameni a craniului descoperit de Mitchell-Hedges este
imposibilaCraniul Mitchell-Hedges - cum a fost botezat - cintareste aproximativ 6
kilograme. Exceptind unele anomalii de la oasele pometilor, acest craniu este structurat
din punct de vedere anatomic la fel ca un craniu um
an. Din cauza dimensiunilor sale s-a
ajuns la concluzia ca modeleaza, mai degraba, craniul unei femei.Craniul Mitchell-
Hedges a fost indelung studiat, una dintre cele mai amanuntite analize efectuindu-se in
1970, la laboratoarele Hewlett-Packard. Cercetatorilor li s-a parut cu atit mai misterioasa
originea si modalitatea in care ar fi putut fi realizat acesta, cu cit toate indiciile le intareau
convingerea ca acesta fusese sculptat impotriva axei cristalului. Cercetatorii au
concluzionat ca singurele unelte utilizate pentru cioplirea craniului au fost diamantele, iar
finisarea s-a facut cu ajutorul unei solutii obtinute dintr-un amestec de nisip de siliciu si
apa.Aceasta presupunere nu a devenit totusi certitudine, pentru simplul fapt ca ar fi fost
nevoie de vreo 300 de ani pentru a finaliza lucrarea cu asemenea ustensile.Concluzia
expertilor a fost ca realizarea de catre fiinta umana a unei forme atit de complexe si intr-o
maniera desavirsita precum Craniul Mitchell-Hedges era practic imposibila. Ei au afirmat
ca, in timp ce craniul era luminat, acesta parea ca a luat foc, isi schimba culoarea si
emana imagini si sunete stranii.Desi Craniul Mitchell-Hedges a fost considerat esenta
acestui gen de creatii, au mai fost descoperite si alte cranii similare, care au ridicat mari
semne de intrebare. Intre ele exista o inrudire stranie, nu doar din cauza similaritatilor
structurale si compozitionale, ci prin faptul ca ele par sa ascunda un fel de energie care le
face sa comunice intre ele atunci cind sint adunate la un loc.
Acest lucru a dus la ipoteza ca misterioasele cranii ar fi facut parte din aceeasi familie, ca
ar fi avut creatori comuni si ar fi servit unor scopuri comune.Pe linga Craniul Mitchell-
Hedges, printre cele mai celebre se numara Craniul de Cristal Britanic si Craniul de
Cristal Parizian, istoricii sustinind ca ambele au fost aduse in Europa, in 1890, de catre
mercenarii mexicani.Cele doua cranii se aseamana ca dimensiuni si forma si s-a presupus
ca, de fapt, unul dintre ele reprezinta o copie a celuilalt. Spre deosebire de Craniul
Mitchell-Hedges, acestea doua nu sint sculptate cu o finete la fel de mare, unele trasaturi
fiind superficiale si incomplete.Craniul botezat ET poate vindeca orice boalaAlte
exemplare cunoscute sint reprezentate de Craniul de Cristal Mayas si Craniul Ametist,
descoperite in 1900 in Guatemala, respectiv, Mexic si aduse in Statele Unite de catre un
calugar. Cele doua sint foarte asemanatoare, singura deosebire constind in faptul ca
Craniul Ametist este realizat din cuart purpuriu.ET este un alt craniu de cristal ce a trezit
interesul cercetatorilor, el fiind descoperit la inceputul secolului XX in America
Centrala.Realizat dintr-un cuart cenusiu, ET face parte dintr-o colectia particulara a unei
femei care crede ca acesta are puteri miraculoase, putind vindeca orice boala. Ea a
afirmat ca acest craniu a ajutat-o sa se vindece de o tumoare pe creier.Craniul care este
cel mai aproape ca structura si realizare de Craniul Mitc

hell-Hedges este cel cunoscut sub numele


de Craniul de Cristal din Cuart Roz, descoperit in apropiere de Honduras. Craniul este
mai mare decit cel Mitchell-Hedges, insa tradeaza aceeasi finete a lucraturii si are, de
asemenea, mandibula mobila.
Au existat si exista inca numeroase convingeri, conform carora cristalul este o materie
extrem de puternica, ce poate transmite si absorbi vibratii, emanind totodata un fel de
energie psihica. Exista persoane care au afirmat ca, dupa ce au vizitat de mai multe ori
Craniul Mitchell-Hedges si au petrecut mai mult timp in preajma sa, s-au vindecat, chiar
si de boli cronice.Cea mai interesanta ipoteza privind craniile a fost aceea ca, craniile
reprezinta un fel de banci de date despre o rasa superioara, care este posibil sa fi existat
pe Pamint. S-a presupus ca aceste cranii au fost codificate si ca in ele s-au inmagazinat
numeroase date valoroase cu privire la misterioasa rasa, precum si profetii ale
evenimentelor din urmatoarele milenii si o istorie completa a vietii pe Pamint.Au existat
numeroase incercari de a afla aceste presupuse informatii detinute de cranii, inventindu-
se diverse metode. S-a considerat ca persoanele cu capacitati paranormale puteau obtine
date despre informatiile din interiorul craniilor doar meditind in preajma acestora, insa
aceste incercari nu au adus rezultate concrete.Au existat si ipoteze conform carora
craniile ar detine imagini despre fiinte extraterestre si istoriile altor civilizatii din univers,
insa toate aceste teorii au ramas la stadiul de simple supozitii.In ciuda numeroaselor
ipoteze, modul in care au aparut si au fost create craniile de cristal a ramas un mister. Nu
a fost exclusa presupunerea ca aceste cranii ar reprezenta dovezile existentei Atlantidei.
A existat, de asemenea, si ideea ca cele 13 cranii contin date istorice despre o civilizatie
inteligenta care ar trai undeva in adincul pamintului, ascunsa de privirile oamenilor.O alta
explicatie a fost ca artizanii din America Latina ar fi sculptat chiar ei aceste cranii prin
metode numai de ei stiute si care nu au fost niciodata divulgate.Cei mai sceptici oameni
de stiinta cred ca aceste cranii sint realizate intr-o perioada mult mai recenta decit s-a
pretins si nu constituie decit incercarea de a-i pacali pe creduli ca ele reprezinta dovada
unor puteri paranormale sau a existentei extraterestrilor.In ziua de Craciun a anul

ui 1994, o femeie se plimba prin ferma sa


din apropiere de Crestone, Colorado, in San Louis Valley. In aceasta zona au fost adesea
vazute lumini ciudate, OZN-uri si animale mutilate.
O scinteiere de lumina produsa la nivelul solului i-a atras femeii atentia. Uitindu-se in jur,
a vazut ceva ce stralucea in praf. A descalecat, a ridicat obiectul si l-a curatat. Parea sa fie
un craniu facut din cristal sau sticla, dar deformat total, ca si cind cineva il topise si
incercase sa-l refaca.Suprafata craniului era lucioasa si neteda. Pe de o parte avea ceva
asemanator dintilor umani, iar de cealalta parte semana foarte bine cu profilul unui
extraterestru. La baza, unde ar fi trebuit sa se afle gitul, era retezat.Femeia, care a dorit sa
i se pastreze anonimatul, nu mai vazuse niciodata ceva asemanator. Cind l-a aratat unor
specialisti, ea avea sa afle ca nu era prima descoperire de acest gen.Vestea despre craniul
de cristal din San Louis Valley s-a raspindit cu repeziciune, iar cea care l-a gasit le-a
permis sotilor Al si Donna Koon, precum si fiicei lor, Alta Jamison, sa-l expuna in
magazinul lor de roci din Moffat, Colorado. Obiectul a devenit o adevarata atractie
populara, aducind vizitatori din toate colturile Americii.Alta Jamison spune ca oamenii
inzestrati cu capacitati paranormale pot comunica cu craniul. Unii chiar au simtit ca
exista o legatura intre ei si craniu, despre care cred ca are constiinta si ca realizeaza
conexiuni intre oamenii cu care vine in contact si o lume interioara a Pamintului.Altii
afirma ca acest craniu culege informatii de la celelalte cranii descoperite pina in prezent
si ca el ar putea fi cel de-al 13-lea si ultimul. Dar, conform legendei indiene, ar trebui sa
fie mai mare si nu este foarte mare fata de celelalte. Misterul persista, iar Al Koon spune
ca energia craniului este pozitiva. De asemenea, el marturiseste ca nimeni nu a descoperit
din ce mineral anume a fost confectionat craniul, insa banuieste ca ar fi din cristal.Altii
sint de parere ca un OZN l-a pierdut sau l-a trimis intentionat in zona. Multi dintre cei
care au meditat asupra craniului par sa simta ca obiectul este parte integranta din energia
umana si extraterestra.
Nick Nocerino, un cercetator care a studiat craniul, a meditat asupra lui doua zile la rind
si a simtit ceva nou, cu toate ca energiile emise de el se aseamana cu cele emise d
e celelalte cranii. Craniul aflat in
custodia sotilor Koon poate fi imprumutat pentru meditatie intr-o camera separata.Chiar
si cele mai neincrezatoare persoane care au stat in preajma craniului au pretins ca au
simtit o forma ciudata de energie, ce provenea din el, fiind relatate in acest sens si unele
incidente bizare. De pilda, un sceptic a scos craniul din magazin si s-a apropiat cu el de
masina. Una din roti a explodat fara vreun motiv. Un alt caz este cel al unui cercetator
care a intrat in magazin pentru a filma craniul, dar cind a ajuns linga el a constatat ca
aparatul de filmat nu mai functiona.Ca si celelalte cranii descoperite in America Centrala,
nici acesta nu pare sa prezinte vreo urma de cioplire sau topire. El constituie o importanta
descoperire in afara Americii Centrale, fiind inzestrat cu doua fete: una umana si cealalta
extraterestra.

Probabil aţi auzit, mai puţin sau poate mai multe, despre diferite organizaţii secrete, ca
Masoneria, Illuminaţii, Rosacruce, Ordinul Templierilo, Thule... Ma vad nevoit sa
mentionez, iarasi, numele lor aici. Nazistii si membrii Thule, credeau ca Terra are gauri la
polul nord si ca in interior ar exista o alta civilizatie. Cum am mai mentionat in
documentarul "Hitler si Atlantida", exista ipoteze si calcule corecte din punct de vedere
fizic si matematic in privinta existentei unui portal la polurile Terrei. Atunci, poate cei
care au existat candva si au locuit Atlantida, oriunde ar fi fost aceasta, fie ea sub
Antarctida, in Marea Mediterana sau undeva intre Spania si Groenlanda au gasit acest
portal si au reusit sa evadeze spre alta lume. Marele matematician Euclid avea formulata
o teorie conform careia, nu doar Terra ar fi "gaurita" ci si alte obiecte din Sistemul nostru
Solar, iar Hubble confirma perfect aceste calcule prin poze uimitoare... Exploratorii care
au atins polurile notau in jurnale ca au intilnit raulete cu apa calda, seminte de fructe
exotice, poenite cu flori...Insa aceste lucruri nu prea au fost relatate intr-un mod deschis
publicului. Si chiar de s-a spus ceva... Secretele mari sunt protejate de incredulitatea
publica. Se pare ca S.U.A detine toate satelitele care supravegheaza polurile. De
asemenea, uriasa afacere de succes cu Alaska se pare ca a fost o intelegere facuta pentru
alte scopuri. Si ma mai pune pe ganduri si descoperirea din Bucegi. Sunt 95% convins ca
intr-adevar exista ceva la poluri. Anul acesta, in luna iunie (daca nu ma inseala memoria,
caci site-ul respectiv a fost eliminat...), era planificata o ampla expeditie spre Polul Nord
cu scopul declarat - gasirea gaurii. Cel care urma sa conduca aceasta expeditie a murit...E
deja de la sine inteles ca in circumstante stranii. Oricat de sceptici nu am incerca sa fim,
poate doar din lipsa dorintei de a accepta asa ceva, poate din incredibilitatea acestor idei
nu putem contesta lucruri palpabile, reale. Oare aceste 13 cranii nu sunt la fel de faimoase
ca si Sf.Graal? Dar poate totul e un joc, ei ne dau informatia, ne lasa sa vedem si locurile
lipsa. Tot ceea ce credem ca descoperim poate e deja de mult pus acolo pentru noi.
Suntem ca niste copilasi care intra in casa si descopera uimiti bomboane ascunse prin
diferite colturi ale casei, si in mandria lor motivata de infantilitatea aparent vesnica
aleargam spre parinti sa ne laudam cu bogatiile gasite... Si ei zambesc. Zambesc, caci
stiau dinaintea noastra.

S-ar putea să vă placă și