Extras din Deciziile CCR pe tema legii de pensii militare

Subject: Extras din Deciziile CCR pe tema legii de pensii militare

DECIZIA Nr.46

din 12 februarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.85/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare
de stat

Publicată în Monitorul Oficial nr.218 din 01.04.2002

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

[…]În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat
încalcă prevederile art.107 alin.(3) şi ale art.114 din Constituţie, întrucât Guvernul a emis ordonanţa de
urgenţă fără să existe pentru aceasta o lege specială de abilitare şi a reglementat într-un domeniu rezervat
legii organice. În opinia autorului excepţiei ordonanţa este contrară şi: prevederilor art.16 alin.(1) din
Constituţie şi ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
pentru că instituie o discriminare între pensionarii militari în raport cu data pensionării, anterior sau după
data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001; dispoziţiilor art.43 alin.(1) din Constituţie, întrucât, amânând
recalcularea pensiilor militare anterior stabilite, statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a asigura cetăţenilor
un nivel de trai decent; precum şi prevederilor art.49 alin.(1) din Constituţie, întrucât restrânge exerciţiul
dreptului la pensie. Se mai invocă încălcarea dispoziţiilor art.11 lit.c) din Legea nr.90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi ale art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Autorul excepţiei susţine că prevederile ordonanţei criticate sunt contrare următoarelor dispoziţii
constituţionale:

— Art.16 alin.(1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.";

— Art.43 alin.(1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de
natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.";

— Art.49 alin.(1): "Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi
numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a
moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea
consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.";
— Art.107 alin.(3): "Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în
condiţiile prevăzute de aceasta.";

— Art.114 alin.(1), (3) şi (4): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru
a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii
legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea
efectelor ordonanţei.

(4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai
după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă
în mod obligatoriu."

De asemenea, se invocă şi nerespectarea prevederilor art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 31 mai 1994, potrivit cărora "Exercitarea drepturilor
şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în
special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau
socială, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie".

Curtea mai constată că articolul unic al Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 nu instituie nici o discriminare
între cetăţeni, care să fie contrară prevederilor art.16 alin.(1) din Constituţie sau ale art.14 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Ea vizează doar termenul de la care se
va acorda un drept nou unei anume categorii de cetăţeni, respectiv militarilor pensionaţi pe baza
legislaţiei în vigoare anterior datei de la care se aplică dispoziţiile Legii nr.164/2001, categorie de
cetăţeni care se află într-o situaţie diferită faţă de militarii care se pensionează pe baza acestei legi.

Curtea reţine că prin adoptarea Legii nr.164/2001 s-a reglementat o nouă modalitate
de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat. Evident, acest nou mod de calcul se
poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii.

Ca o măsură de protecţie socială, la art.79 din lege s-a prevăzut şi recalcularea pensiilor militare stabilite
pe baza legislaţiei anterioare Legii nr.164/2001. Recalcularea acestor pensii nu se poate realiza
de îndată, ci după asigurarea tuturor condiţiilor, inclusiv a fondurilor necesare[..]

DECIZIA Nr.57

din 26 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(2) şi art.3 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al
asigurărilor sociale de stat

Publicată în Monitorul Oficial nr.164 din 21.02.2006

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că la elaborarea noii legislaţii privind sistemul
public de pensii s-a prevăzut iniţial, la art.180 din Legea nr.19/2000, recalcularea, începând cu data intrării
în vigoare a acestei legi, a tuturor pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare şi aflate în plată.
Ulterior, constatându-se că nu sunt resurse financiare suficiente pentru plata tuturor pensiilor în
cuantumurile ce ar rezulta în urma recalculării lor conform noilor reglementări legale, art.180 a fost
modificat, înainte de intrarea în vigoare a legii, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001,
renunţându-se la determinarea datei de la care se va face recalcularea, prevăzându-se doar stabilirea
punctajului pentru toate pensiile, punctaj ce se va avea în vedere ulterior la recalcularea şi recorelarea
pensiilor anterior stabilite. În aceste condiţii, data de la care se va face recalcularea pensiilor şi etapizarea
acordării pensiilor în cuantumurile rezultate din operaţia de recalculare sunt reglementate prin Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.4/2005.

Curtea reţine că, potrivit prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, condiţiile de
exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabilesc prin
lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materie
şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată
numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii
legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constituţie.

Totodată, Curtea observă că modificările succesive ale legislaţiei fac ca beneficiarii drepturilor de
asigurări sociale să obţină valori diferite, în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii
drepturilor lor.

Astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situaţii deosebite,

tratamentul juridic diferenţiat fiind justificat de situaţia diferită a
beneficiarilor dreptului la pensie, determinată de data naşterii
dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminări.

Recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea
inechităţilor reprezentate de diferenţele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare
identice, iar diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi de recorelare nu
contravin principiului universalităţii drepturilor şi obligaţiilor, consacrat constituţional prin art.15 alin.(1),
întrucât toţi cetăţenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare
la data acordării drepturilor respective.
DECIZIA Nr.82

din 15 ianuarie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor
de stat şi al celor de serviciu

Publicată în Monitorul Oficial nr.33 din 16.01.2009.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului invocă trei aspecte principale care pun
în discuţie constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008.

1. Actul normativ criticat este contrar art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi
fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art.41 şi art.47 alin.(2) teza întâi
din Legea fundamentală. În acest sens, aminteşte că, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională în
Decizia nr.1.189/2008, sensul juridic al verbului „a afecta” cuprinde mai multe nuanţe, precum pe cel de
„a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza” sau „a antrena consecinţe negative”.
Or, potrivit acestor conotaţii, prin interdicţia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă, precum şi
celor ai instituţiilor din sistemul justiţiei, de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de a cumula
pensia cu veniturile obţinute dintr-o funcţie remunerată de la bugetul de stat sunt afectate dreptul la muncă
şi dreptul la pensie în însăşi substanţa lor. În plus, prin conţinutul lor, acestea sunt drepturi complexe care
includ şi dreptul la salariu şi dreptul la condiţii rezonabile de viaţă, care să asigure un trai civilizat şi
decent al cetăţenilor.

Prin prisma aceleiaşi critici privind încălcarea dreptului la muncă, Avocatul Poporului consideră că este
încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la prevederile art.6 pct.1 din Pactul internaţional cu privire
la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează dreptul la muncă.

În lumina tuturor acestor texte, arată că dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei
îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi
intelectuale pe care singură le poate aprecia.

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 contravine art.135 alin.(2) lit.f) din Legea
fundamentală, care stabileşte în sarcina statului obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea
calităţii vieţii.

De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art.44 din Constituţie, referitor la dreptul de proprietate privată,
precum şi ale art.1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, prin care este consacrat şi protejat dreptul de proprietate. În acest
sens, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauza Bucheň
contra Cehiei - 2002, noţiunea de „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o
valoare economică, astfel că dreptul la salariu şi dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate.
Aşa fiind, interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează practic cu o expropriere, fapt ce
contravine art.44 alin.(3) din Constituţie.

Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat,
de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art.47 alin.(2) teza întâi din Legea fundamentală.
3. Prin nerespectarea drepturilor fundamentale amintite se încalcă şi prevederile art.1 alin.(5) din Legea
fundamentală, care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În aceste condiţii,
motivele de ordin financiar care au stat la baza emiterii ordonanţei nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor
constituţionale menţionate.

CURTEA,

examinând sesizarea formulată de Avocatul Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine
următoarele:

Avocatul Poporului susţine că acest act normativ încalcă următoarele prevederi constituţionale: art.1 alin.
(5) care consacră supremaţiei Constituţiei şi instituie obligaţia respectării sale, art.41 alin.(1) referitor la
dreptul la muncă, art.44 privind dreptul de proprietate privată, art.47 alin.(2) teza întâi referitor la dreptul
la pensie şi art.135 alin.(2) lit.f) care instituie obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru
creşterea calităţii vieţii. De asemenea, consideră că este încălcat şi art.20 din Constituţie prin raportare la
dispoziţiile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate, şi în raport cu prevederile art.6 pct.1 din
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, care recunoaşte şi garantează
dreptul la muncă.

[…]Din această perspectivă, Curtea constată că prin dispoziţiile cuprinse în ordonanţă se interzice cumulul
pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice şi, corelativ, se impune obligaţia persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta
pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie
continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de
a-şi conserva pensia.

Interdicţiile şi obligaţiile impuse prin ordonanţă afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de
art.47 alin.(2) din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art.41 din Legea fundamentală.

Luând în considerare prevederile art.115 alin.(6) din Constituţie, în conformitate cu care ordonanţele de
urgenţă nu pot afecta drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie, Curtea Constituţională urmează să
constate că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 sunt neconstituţionale, deoarece
afectează drepturile fundamentale menţionate mai sus.

Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu
respectarea dispoziţiilor constituţionale amintite mai sus, a principiilor
neretroactivităţii legii, nediscriminării şi egalităţii în drepturi şi a celorlalte
norme şi principii prevăzute de Constituţie, măsurile necesare cu privire la
cazurile şi condiţiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din
muncă.

DECIZIA Nr.173
din 23 mai 2001

privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2000

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit

Publicată în Monitorul Oficial nr.500 din 24.08.2001

[…]Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile ordonanţei referitoare la impunerea pensiilor contravin următoarelor
prevederi constituţionale:

— Art.15 alin.(2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";

— Art.16 alin.(1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";

— Art.38: "(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul
de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă
plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.";

— Art.43 alin.(2): "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile
sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţă socială prevăzute de lege.";

— Art.49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune,
după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor
cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de
grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a
libertăţii.";

[...]III. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art.II alin.(1) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.87/2000, prin raportare la dispoziţiile art.78,
coroborat cu art.15 alin.(2) din Constituţie, Curtea constată că textul de lege criticat nu
conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv. Astfel textul, referindu-se la "pensiile
cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000", are în vedere venitul impozabil lunar din
pensii, deci nu şi pensiile cuvenite anterior datei de 1 iulie 2000, situaţie în care
nu se poate susţine existenţa unei neconcordanţe între data de 1 iulie 2000, prevăzută de
text, şi cea a publicării ordonanţei în Monitorul Oficial al României.

DECIZIA Nr.375

din 6 iulie 2005

referitoare la sesizările de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,

precum şi unele măsuri adiacente

Publicată în Monitorul Oficial nr.591 din 08.07.2005

După cum Curtea Constituţională a statuat în mod repetat în jurisprudenţa sa, în

temeiul prevederilor art.47 alin.(2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia
să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie,
inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. […] Noile
reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa
cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data
intrării lor în vigoare.

j) Curtea mai constată, potrivit considerentelor mai sus expuse, că este neconstituţională şi
sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror" din noul alin.(8) al art.81 din Titlul
XVII, care exclude posibilitatea ca magistraţii pensionaţi la limita de vârstă să mai
desfăşoare activitatea de judecător sau procuror, cumulând veniturile realizate cu pensia.
Textul menţionat are următorul cuprins: "(8) Judecătorii şi procurorii care beneficiază de
pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile
realizate dintr-o activitate profesională, alta decât cea de judecător sau procuror,
indiferent de nivelul veniturilor respective."

Acest text al legii conţine o dublă discriminare a judecătorilor şi procurorilor care

beneficiază de pensie de serviciu, contravenind flagrant principiului egalităţii în drepturi
prevăzut în art.16 alin.(1) din Constituţia României.

Prima şi cea mai gravă discriminare se face între procurorii şi judecătorii beneficiari ai
unei pensii de serviciu, pe de o parte, şi ceilalţi pensionari.

În conformitate cu art.94 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.19/2000 privind sistemul de

pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, orice pensionar pentru limită de vârstă poate
cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, inclusiv din cea de
judecător sau de procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 interzice judecătorilor şi procurorilor, beneficiari ai

pensiei de serviciu, de a cumula pensia cu veniturile pe care le-ar obţine din activitatea de
judecător sau de procuror - în ipoteza că ar fi reîncadraţi în această activitate, ceea ce
constituie o discriminare inadmisibilă dat fiind că situaţia juridică luată în considerare -
aceea de pensionar reangajat - este aceeaşi pentru toţi.

Dar art.81 alin.(8) din Legea nr.303/2004 conţine o discriminare şi între magistraţii din
categoriile pe care le nominalizează.

Astfel, în aplicarea textului de lege, judecătorii şi procurorii beneficiari ai unei pensii de

serviciu care desfăşoară orice altă activitate profesională - de exemplu, activitatea de
avocat, de notar, de cadru didactic, de diplomat - pot cumula pensia de serviciu cu
veniturile obţinute din această activitate. În schimb, judecătorii şi procurorii beneficiari ai
unei pensii de serviciu care, după pensionare, ar fi chemaţi să îndeplinească pentru un timp
oarecare funcţia de judecător sau de procuror, nu ar avea dreptul să cumuleze pensia de
serviciu cu indemnizaţia acordată pentru activitatea prestată.

Nici o dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei

cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi
cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale
sa aibă o raţiune licită.
În absenţa oricărei raţiuni a discriminărilor menţionate, ar putea rezulta concluzia,
inacceptabilă şi absurdă, că legiuitorul a instituit o sancţiune pentru judecătorii şi
procurorii care s-au aflat în serviciul justiţiei timp de cel puţin 25 de ani - durată
prevăzută pentru acordarea pensiei de serviciu - şi anume aceea de a nu putea
beneficia de această pensie în cazul în care prezenţa lor în aparatul judiciar ar mai fi
utilă sau, eventual, necesară.

Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art.147 alin.(2) din Constituţie, precum şi prevederile
art.11 alin.(1) lit.A. a) şi art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, cu majoritate de voturi, în legătură cu criticile privind nerespectarea procedurii de
adoptare a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
prin angajarea răspunderii Guvernului în temeiul ari 114 alin.(1) din Constituţia şi criticile privind
dispoziţiile cuprinse în această lege, în:

a) Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27, prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4);

b) Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2);

c) Titlul XVII art.I pct.93 prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se
introduce alineatul (8) - sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror";

d) Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea nr.303/2004;

e) Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7),

cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte critici care formează obiectul sesizărilor de

neconstituţionalitate

Curtea Constituţională

În numele legii

Decide:

1. Constată că Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente, în ansamblul său, a fost adoptată cu respectarea procedurii de legiferare prevăzută de
dispoziţiile art.114 alin.(1) din Constituţie, referitor la angajarea răspunderii Guvernului.

2. Constată că sunt neconstituţionale următoarele dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente: Titlul XV art.I punctul 26, prin care se modifică
dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi punctul 27,
prin care se introduce în acelaşi articol alin.(4); Titlul XV art.II alin.(1) şi alin.(2); Titlul XVII art.I pct.93
prin care la art.81 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor se introduce alineatul (8) - sintagma
"alta decât cea de judecător sau procuror"; Titlul XVII art.I pct.93 referitor la art.82 din Legea
nr.303/2004; Titlul XVII art.IV alin.(1), alin.(6) şi alin.(7).

DECIZIA Nr.120

din 15 februarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor
sociale de stat

Publicată în Monitorul Oficial nr.204 din 26.03.2007

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de

judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, înscrisurile depuse de autorul excepţiei de
neconstituţionalitate la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:

[…]

OPERATIUNEA DE RECALCULARE PRIVESTE IN MOD INEVITABIL

TRECUTUL , PENTRU CA STAGIUL DE COTIZAREA FOST REALIZAT IN
TRECUT , DAR SE EFECTUEAZA DOAR DUPA DATA INTRARII IN VIGOARE
A ORDONANTEI SI ARE EFECTE NUMAI PENTRU VIITOR, PENSIA
RECALCULATA INTRAND IN PLATA NUMAI DE LA DATA EMITERII
DECIZIEI .

IN CAZURILE IN CARE DIN RECALCULARE REZULTA UN CUANTUM MAI

MARE AL PENSIEI , SE VA PLATI ACEASTA ,IAR DACA NOUL CUANTUM
REZULTAT ESTE MAI MIC , SE VA ACORDA IN CONTINUARE PENSIA
ANTERIOR STABILITA SI AFLATA IN PLATA , FARA A SE ADUCE VREO
ATINGERE DREPTURILOR LEGAL CASTIGATE ANTERIOR.