Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

in prima duminica a Postului Mare. In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu. Iar cu cat roata sarea mai sus. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. ca vine roata de foc. Mai mult nu te-oi supara. ca vine soarele Si va arde picioarele.Vinde. feciorii satului strangeau doua carute cu paie. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. de la fiecare gospodarie cate o furca. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie. sau sareau peste foc. faceau cercuri in aer. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. strigand: "Alimori! Alimori!". cu noroc. S-aduc maicii ajutor. La Lasatul Secului de branza. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. gastele. iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. varianta locala a Alimorilor. pe inserate. Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. numita Hodaite. strigau: "Pazea. luati in batjocura. Socotit-am sa ma las. se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. Mi-o iesi grija din cap. In alte zone. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. ca doi indragostiti. Pazea. pazea!" [4] 4 . Oi pune furca-n carare. Dansau in jurul lor. tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului. facute din lemn." [3] Feciorii necasatoriti. Alti tineri faceau un fel de pod. Cu belsug. Risipeste-mi gatele. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". mama. Pazea. Sa nu-i fac maicii necaz". Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare.

Grai si suflet .. de Spolocanie. In Banat.. iar oamenii se spala cu bautura. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. Vulcanescu. p. nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele". In alte parti ale tarii. p. 434 [2] M. de mancarea de dulce. Tot in aceasta zi. nat. Mitologie romana. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate. Buc. Se 5 . 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. la carciuma satului.S. Obiceiuri traditionale romanesti.. Sarbatorile la romani. Buc. la poarta fetelor batrane se puneau matahai.R.. care nu munceau si mai ales. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit. Pe vremuri. Vulcanescu. 1. p. cinepa si lana. Buc. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina. prin diferite ritualuri. In Oltenia. ziua aceasta se numeste Spolocanie. 1976. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. Academiei R.S. Buc. vol. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc. Pop. Ed. Atunci se strangeau si se numarau. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei.. de la Lasata Secului pana in acesta zi.[1] R. Sau se imparteau in doua cete. In sud. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. unde se pastrau pana la Paste. Marian. ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). 2001. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. Ed.. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. Academiei R. 1987..Cult. c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. Mitologie romana. srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria. Prin Maramures.R. p. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. Fl. vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod. 205 [4] R. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat. 85 [3] S. nu se luau oua din cuibar. Ed. la Calarasi si acum se merge cu prajituri. 1987.

In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. ele se dau de pomana pentru morti. pana in Joia Mare. scortisoara. avand coaja galbuie. Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. ca pomana pentru morti. Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti.In fiecare sambata. in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. in Oltenia. pe paine si sare.spune ca ouale de gaini negre. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. zicand: "San-Toadere. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. [6] Tot in acesta zi. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. 6 . Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. Acesta. Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine. iar fetele se prindeau surate. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. sunt mult mai tari. rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte. De atunci. In Moldova se fac copti. baietii se infrateau. San-Toadere. cu pomenile necesare. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. se pomenesc mortii. uns cu miere si presarat cu nuca. pana la parastasul de sapte ani. In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. numite "harapesti". Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. si le face singur. in zilele noastre). fiind inca in viata. Dupa sfintirea de catre preot. din aluat insiropat. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici". care se face dupa ce moare un om. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. Decat sa ma las de tine". ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. pana in sambata lui Lazar. zicand: "Toadere.

1999. . la 8 martie. [8] [5] S. In aceasta zi.coaja de portocale). Vol. In mod traditional. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri. Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor. De civitate Rustica. care nu au de-a face cu ciclul pascal. p. Grai si suflet-Cult. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. Ed.Sunt insa sarbatori laice. Marian. se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa. Op. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. Nat. 194 [6] Idem [7] S. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit. cel de veacuri asteptat. care a fost uliu toata iarna. care se purta la mana ca semn al venirii primaverii.. [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul. Se mai spune ca. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 . Vrabie. martisorul era o ata de culoare rosie. la mijloc sau tarziu. cit. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste. in forma cifrei 8. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. Marian. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. . II. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. pentru a fi feriti de insecte. cit. Op. va fi si la Pasti. p.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat. Buna .Dupa momentul zilei in care se arata soarele. In trecut. Fl. redevine cuc.Mucenicii. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste.84 [8] S. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta. asa cum e vremea de Bunavestire. p.Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. inainte de rasaritul soarelui. ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul. Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade.Buc. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. Asa e obiceiul. in aceasta zi. Fl..

pe vremea imparatului Diocletian. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. pentru ca si-a plecat crengile. Colinda din casa in casa. in Dobrogea. mai rar. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. busuioc bun de dragoste. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. insotita de o petrecere colectiva. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. oferindu-i o ramura Maicii Domnului. In calendarul popular. O legenda. Femeile si fetele seamana busuioc. mai demult. placinte. uitandu-se in varful dealurilor. avand un farmec aparte. a alcatuirii tarlei. sa vada jucand comorile. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. dar ea a refuzat. Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. Sfantul Gheorghe este. se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. dar si cu perioada delicata din viata culturilor. la biserica. Ea coincide cu triumful primaverii. cazand. Fetele sunt udate de flacai. Obiceiul este intalnit si astazi. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini. sau loajnice. Femeile faceau. ca sa miroase frumos. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv.pana la moarte sau pana la casatorie. la intrarea in Ierusalim. cum li se spune prin Muntii Apuseni. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. in Sudul tarii. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. a murit. credeau taranii. pentru crestini. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos. cat si in Maramures. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. apoi l-au inmormantat. Mai demult. Era ziua sambrei oilor. simbol al raului. Apoi el a plecat cu oile. s-a suit in copac sa le scuture frunze si. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). De aceea.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. dar si vitele. paznicii si slugile la stani. Unii privegheau noaptea. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". cantand cantecul lui Lazar. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). In sesul Munteniei si. ramuri de salcie. mai rar. 8 . in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. ca sa nu moara de dorul lor. Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. cand se pomenesc mortii.

Cand fulgera si trasnea. Marian. 277 [10] D A. frecventarea sfintei biserici mai des. cit. mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. Op.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor. dureri de gat. sa se impace cu cei cu care s-a certat. 1998. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. credinte si datini de Pasti. Iar la rastignirea Lui. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii. Marian. cit. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii. spovedania. Fl. 2003. prin pacatele noastre. Pentru romani. pana dupa Liturghie. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire. ne facem cu totii partasi.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. nici in privinta teritoriului romanesc. Fl. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez.Cultura Nationala. p. Fiecare incearca sa posteasca dupa putere. Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. se aprindea pentru izbavirea de frica. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. Sau. p. ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". Grai si suflet . Vasiliu. apoi fiind arsa.. sa faca milostenie si fapte bune. [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi. Niculita Veronca. in ordine mitologica. cu evlavie.229 [12] S. 250 [13] A. Vol. friguri. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii. Iasi. salcia se pastra la icoane. I. Polirom. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele. ele se mai pastreaza doar in unele localitati. Op. .. din punct de vedere crestin. .era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod. 1940 [11] S. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. [12] In cursul anului. Ed. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului. Buc. II. [9] E. Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. Credinte si superstitii ale poporului roman. Buc. Ed. Tot mai demult ele se tineau in mana. Cu trecerea anilor. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel. p. 9 . Vol.De aceea. Gorovei. putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. facuta cerc. p. Datinile populare.Se spune ca era buna de leac pentru galci. Obiceiuri.

In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat.In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. patimilor. Acesta ata si-o pun sub perna seara. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi. macar. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. Prin Sudul tarii.Postul Mare dureaza 40 de zile. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare. Ele se desfasoara in prima.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc. amintind de postul lui Moise. 10 . dar mai ales al Mantuitorului. cand se spovedeau si se impartaseau. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare. Este cea mai aspra saptamana de post. Se faceau focuri rituale. In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. ca si Mantuitorul. seara. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. se ingrijeau si curatau gospodariile. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. spre ingroparea Sa. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. de tristete evlavioasa. Cina cea de Taina. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. band doar apa de izvor. in afara Postului. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. Deniile. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. iar dimineata slujbe speciale. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. a cincea si ultima saptamana a Postului. fetele fac cate 12 noduri unei ate. Deniile (slav. In toate bisericile se slujesc.Se taiau vite si pasari pentru Paste. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.Se tocmeau lautari pentru hora satului. Utrenii ale zilei urmatoare. crezand ca-si vor visa ursitul.

Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. dupa Inviere. / Sa te . [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales. Joia Patimilor. cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . o familie care prepara painea pentru Paste. / Ori i-ai ros.Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. De asemenea. ouale s-au facut rosii. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. se clatesc. pentru biserica. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Joia Neagra. unsi pe fata cu negreala. Joimarita. verde. ouale se vopseau cu coji de ceapa. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. Ouale se spala cu detergent. le va face neputincioase a lucra tot anul. in cultura populara actuala. In Oltenia si acum se fac in zori.ncondeiate / De acolo din covate". Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. luciul li se dadea stergandu-le. Cea mai cunoscuta spune ca. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. cu sunatoare (pojarnita).Se mai spune ca. o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. In traditiile romanilor. Iar daca le prinde dormind. Unele gospodine pun pe ou o frunza. ca sa iasa "cu model". Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. dupa ce s-au fiert.Pe langa oua rosii. in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]. intalnindu-se cu jidanii. Joia Mare se mai numeste Joi Mari. apoi se fierb in vopsea. sa se incalzeasca la el. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. o aduce acum cu vase noi. ca ziua in care se inrosesc ouale. Sau copiii. cand Iuda l-a vandut pe Hristos. se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. / Ori i-ai tors. sub crucea pe care a fost rastignit 11 . apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. albastru.nduri si sa ne dai / Cele oua .In Vestul tarii. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. Mai demult. Uneori.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. pentru a ramane pana la Pasti. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. cu lumanari si vin. [14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. se lasa la uscat. Si pe data. ci doar se toaca. Alta legenda spune ca. Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. cand s-a lepadat de Hristos [16] . cu slanina sau cu untura.

In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite". care creeaza tot si contine in sine totul. II.. In dimineata primei zile de Paste. Ed. verde. ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.Popoarele Asiei si Europei.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. Muslea. Ed. 1977. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare.. Mitologie romaneasca. Ghinoiu. Ouale colorate in alte culori (galben. oua rosii. precum puiul din gaoace. e obiceiul. Slatina. prietenilor si vecinilor. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. in Bucovina. 2003. timp.. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. Ed. Rusia si chiar in Persia. Sarbatorile romane si romane. Nicolau. albastru) vestesc bucuria primaverii. 1972. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar.. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste. care a iesit din mormant si a inviat. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc. Humanitas. La persi. Editura Alfa. in ritualurile lor de sarbatori. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. 224 [16] I. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. 1914. Sarbatori si obiceiuri romanesti. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Buc. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. ofereau in dar. p. Cercetari etn.Hristos.. 195 [18] G. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara. de a te spala cu ou rosu si cu bani. Tehnica difera in functie de zona. opera divinitatii supreme. 107 [17] I. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. Vol. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. Elion. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. asa cum era si in trecut. 116 [19] Dar oul. s-a transmis crestinilor de la pagani. creatorul popular. Mai intai. fiind consumat de Paste. 2000. Franta. p. Minerva. p. Buc. apoi 12 . Buc. pag. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. Poboran. [19] [14] Tudor Pamfile. aici se incondeiau oua crude.100 [15] I. mult practicat in Italia. greci si gali oul era emblema universului.Acest obicei. p. Spania. Bucuresti. si de folclor. Credinte si superstitii romanesti. egipteni. era folosit si de alte popoare.

pestele. prezente. strugurele. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. verde. etc. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele. floarea de maces. fiind deosebit de apreciate si de straini. frunza de stejar. grebla. Vinerea Seaca. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. cibotica cucului. fitomorfe sau zoomorfe. mai mult.Dintre ele amintim romburi. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben.Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. cu ceara arsa. Zi aliturgica. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. etc.. obiecte de arta. Tehnicile sunt diferite. coarnele berbecului. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . fixat intr-o maciulie a unui bat plat). mai nou. care constituie mandria Pastelui bucovinean. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. albastru. cararea (calea) ratacita. etc. fraul. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. oualor li se da luciu cu lac. zig-zag-uri. steaua magilor. in cazul incodeierii oualor cu tus. La urma. hora. furca. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor. triunghiuri. coltul porcului. crucea Pastelui. etc. In cultura populara actuala. laba gastei. graul. ouale impistrite sunt. in chipul painii si al vinului. cu tusuri. iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. iar nu instrumentul. in zona Branului. Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. fierul plugului. coada randunicii. cerbul (coarnele cerbului). negru. ciresica.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. ferestruica. apoi rosu. floarea pastii. cheptenul. iar azi se inchistresc oua golite de continut. in Oltenia.Acum se mai foloseste si penita. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. carligul ciobanului. closca cu pui. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. bradul. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara. puncte.fierte.

la Denia Prohodului Domnului. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. Unii cred ca. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. femeile merg la morminte. inconjurand-o de trei ori. Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. pentru a lua lumina. La terminarea slujbei. mijlocul si salele in cursul anului. Ziua Invierii Domnului. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. in zorii acestei zile. Lumea. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii. La sfarsitul slujbei. afuma casa cu tamaie. in trecut. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. pentru ca batranele posteau post negru. sa nu se scalde Necuratul in el. 14 . cu Sfantul Epitaf. de unde a slobozit neamul omenesc. revenind. spre seara. nu tes. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. la miezul noptii. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. se inchinau. nu va fi roditor. sa nu arda mainile Maicii Domnului. Femeile nu umplu bors in acesta zi. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. nu torc. Ocoleau casa de trei ori si intrand. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20]. in noaptea dinainte. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. aprind lumanari si-si jelesc mortii. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. dimineata. nu spala. iar daca nu.sambata. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. iar seara. Apoi se duc pe la casele lor. care erau considerate a fi bune de leac. ei vin la Slujba Invierii. nu coc paine sau altceva. la biserica. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. tacere si meditatie. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. Inaltatoare zi de doliu. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. din punct de vedere liturgic. nu cos. ca sa nu orbeasca. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. luau anafura de la biserica. Fiind ultima zi a Postului Mare. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta.

aluat de paine sau de cozonac. frunze. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca.sare. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. aceasta paine. prin imitatie. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. fara defectiuni corporale. la care se adauga lapte. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. se ungeau cu sangele lui. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. putem spune ca preparatul traditional. piper. se spala pe cap.la fel ca pasca si ouale rosii . in aceasta noapte. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os. in Marea Joi. pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului. imbraca straie curate. care a inceput sa aiba un consum specializat. iar la mijloc se face o cruce din aluat. Pe margini se pune un colac impletit in trei. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. dar si in alte zone ale tarii. apoi. . Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce.flori. / Cruce-n masa. In anumite regiuni ale tarii. cand trebuia junghiat intre cele doua seri. In Bucovina. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. are acest corespondent in religiile pagane. fac cruce cu lopata sus. uneori si oua. drobul. spirale. o aduc la biserica femeile. femeile pregatesc din grau pasca. Inainte de a se face pasca. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). framantata cu ou si stafide. in Vinerea Mare. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii.In biserica este obiceiul ca. s-a impus intai in lumea urbana romaneasca.marar. ea este un aluat simplu. cu gust distinct. Pasca are forma rotunda pentru ca. ornamentat si cu cruce. zicand: Cruce-n casa. p.cu sarbatorile Pastelui.enibahar. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat . femeile "se grijesc. aproape complet. Ea se framanta din faina curata de grau. in actualitate. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. tarhon. ca un nou aliment. am spune noi. ritual. patrunjel. sub forma de prescuri. . La pastile evreilor. etc. Sau. si in cea rurala. In Moldova mai ales. se piaptana. suferind o resemnificare in 15 . cand se slujeste Sfantul Maslu. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. Drobul a devenit. alimentul care se identifica.". in popor. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. 166). fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului. impreuna cu vin si vase. sa se sfinteasca painea numita pasti. se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. prin excelenta.

Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste. Vol. Acestor alimente. cit. ai vitelor si oamenilor. mai cu seama. usturoi. Tot in cosul care se duce la sfintit. li se atribuie puteri vindecatoare. Traditiile populare ale romanilor. Niculita. 339 [22] Idem. oua rosii si impistrite. femeile pun carnati. sunt departe de traditia iudaica. [23]" [20] B. In unele locuri se spune ca. dar si ale crestinilor. colaci. care se sfintea de catre preoti. slanina. ce presupunea o sarbatoare a durerii. ucis cu pietre (Ies. drob. pasca si mielul. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza. Iasi. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. consumata ca atare. prajituri si alte alimente. pentru friguri. insotite de ierburi amare. 12-15). Veronca. semnul "blandetii. Ed.De asemenea. prin lipsa fermentilor de dospire. sfintite.Despre 16 . dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. Slanina. 1994. inocentei si puritatii. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica. Pasca primilor crestini era o paine dulce. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. sare. 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. pasca dobandeste puteri purificatoare.crestinism. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. Portile Orientului. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. Op. I. p. la care alimentele rituale. 30 [21] E. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. painea dospita fiind interzisa. apoi se impartea saracilor. iar cel ce o consuma. al simplitatii. p. Amintirea acesteia este pasca de astazi. Mielul este insa. asemeni anafurei. Hreanul sfintit se pastra in pamant. se consumau in graba. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. Craciun. iar azi e pusa in mancare. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura.. p. inca din cele mai vechi timpuri. curatia. vindeca de boli si friguri. branza.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele.

in noaptea Invierii. sa se aprinda. la care se raspunde "Adevarat a-nviat". Dupa unii etnologi. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. prin curtile bisericilor. pe dealuri. pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. In Bucovina e obiceiul ca. care trec plutind pe apa. cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . La intoarcerea de la slujba de Inviere. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. In jurul lor. din pacat si din moarte. In unele locuri (Moldova. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. peste care toarna apa neinceputa. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. daca te speli cu el. ea simbolizand noaptea luminii. cand oamenii merg la slujba Invierii. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. ele se mai fac. 17 . sau mari primejdii. vei fi onorat ca busuiocul. De aceea. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. Multimile participa. acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele." Atunci cand se da cu banul pe fata." In unele sate. in noaptea Invierii. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. la Slujba Invierii. prin Invierea Sa. Seara sau la miezul noptii. In zilele noastre. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii. in acest context. Exista apoi datina de a se spala. a izbavirii omului din iad. se aud impuscaturi si pocnituri. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. in toata tara. in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. "sa fiu usoara ca si cojile de oua. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. in zilele noastre. "focurile de veghe". ca sa fie luminata gospodaria. Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". sporadic. Noaptea Invierii este deosebita. sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. furtuni. In unele locuri era obiceiul ca. Bucovina) la miezul noptii. Flacaii sareau peste aceste focuri. in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca. vestesc deschiderea mormantului Domnului. ca si banul".

daca muncesc de aceste sarbatori. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. In unele locuri." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata. Dupa credinta populara. Baiatul. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. Dupa aceasta masa. Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. joia pentru grindina. miercurea pentru tunete si trasnete. baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. in virtutea acelorasi analogii. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. le va merge rau. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. atat in Bucovina. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura).Se crede ca. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase. Dupa traditionalul "Hristos a inviat. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa. in loc de apa. Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii. caci altfel ti se vor rosi mainile. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. cat si in Transilvania. facand acest lucru. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. fie pe fata ei. doar celor de un sex cu mortul. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate.De obicei. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. prin partile Transilvaniei si Banatului. care cred ca. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. Fata incearca oul baiatului in dinti. 18 . Ofranda pascala pentru morti devine. il incearca sa vada daca este tare. exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. in credinta populara din Transilvania. ciocnindu-l usor de frunte. formeaza. chiar de o fetita. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. tinute inca de femei. Joile verzi. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. vinerea pentru rodirea pamantului. ea este destinata.

Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. sa raspunzi: "curand intrebasi. sa nu vorbesti cu nimeni. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. In prezent. cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb. lasandu-se semnul luat. in acest interval. la care se spune ca s-au tamaduit oameni.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada. sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. considerata Izvorul tamaduirii. casa. In aceasta zi. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. iar ale iadului. pasarile si fantana. de la care vine tot darul. se spune ca vor avea noroc toata viata. prin sate. pentru tamaduirea de boli. considerate sacre in traditia populara. in speranta ca se vor insanatosi. Iar daca esti intrebat ceva. animalele. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. si alte izvoare locale. La revarsatul zorilor. curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. ca semn de la bolnav. cu aceasta apa. tinerii se legau frati "de sange". daca te-ai departat de izvor. la care s-au facut multe vindecari si minuni. "pe datul mainilor" sau "pe par". usile raiului sunt deschise. in toate bisericile. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. El a cautat si a gasit un izvor. 19 . Se lua un petic sau ciucure. In trecut. inca se mai fac hore. Mai demult. pentru ploaie. manastirea Izbuc din Banat. tinuta vineri. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca. care i-a cerut apa. Ritualul prevede ca. se lua apa de la izvor. si se indoia de Invierea Mantuitorului. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. aghiazma. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. In aceasta zi se face. inchise. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. cu apa caruia s-a vindecat orbul. De asemenea. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. pe la anul 450. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi.

precum la Paste. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. Marian mai consemneaza. In unele parti ale Moldovei. in vremea crestinismului primar. Fl. jocuri ale tinerilor. Acum se aduc. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. Dupa Inviere. ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. in popor si sub numele de Ispas. Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra. La acesta sarbatoare. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. la biserica. se crede ca ar fi copiii nebotezati. de Rusalii. in unele garnizoane militare si in biserici. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. de aceea. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun. In zilele noastre. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. baietii taiau nuiele mari de tei. 20 .In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. ramuri de nuc. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. in unele locuri. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. oua rosii si cozonac. serbata. se taia din varful cozii vitelor par. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor. Seara. in unele locuri.Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii. se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor. care se ingropa intr-un furnicar. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei.In calendarul pastoresc. pentru a fi sfintite a doua zi. sarbatori campenesti. targuri (balciuri). Pastele Mortilor.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. S. se impart bucate pentru morti. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi.Mai demult se faceau si cununi de spice.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine. morti dupa nastere sau oamenii de demult. Se faceau. la fel ca salcia de Florii. cunoscuta. odata cu Rusaliile. de Inaltare se fac pasca. sau ca plante de leac. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. De Ispas se organizau nedei.

oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. a doua zi dupa Rusalii. In popor se credea ca. ca nu vor ascunde din banii primiti.Din punct de vedere crestin. De aceea. Cu acest scop foloseau si usturoi. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. Adunate la un loc. sa-ti pui un cutit sub cap. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. de fapt. un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. exista credinta ca. alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. Din pacate. este. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". In Ardeal. o basma alba. in aceasta zi. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. legamantul se face la 9 hotare. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor.credinta oamenilor e alta acum. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. fire de grau. la hotar. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. in unele locuri. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. ca sa nu te trezesti pocit. ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. izvorate fie din practici crestine foarte vechi. dar si in Ardeal. Calusul. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. fie din vechi ritualuri folclorice. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. la sate. Dar se pastreaza. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. oamenii se feresc sa lucreze. etc. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. Juramantul se depune pe steagul lor special.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. fie in forme mai ritualizate. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. pelin. Cel mai celebru dans al romanilor. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. 21 . putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine. nici nu mai alunga Ielele . cu apa din 9 izvoare. este sarbatoarea Sfintei Treimi. tamaie. in cadrul festivalurilor de la orase. Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. fie in forme mai spectaculoase. Daca adaugam ca. iar daca vei dormi. ca vor juca cu dreptate si fara suparare. sarbatoarea are o foarte mare importanta.

Timisoara. In calendarul sarbatorilor traditionale. P. Op. cu sute de ani in urma. la mijlocul . p. care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. toata perioada Pasti. In traditia populara romaneasca. De la Paresimi. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. Paresemi. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. Cuvantul desemna cele . cu trimiterea clara spre parete. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 . "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina. apoi pentru mijlocul Postului mare. de Paresimi. din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. preluat de popor cu denumirea de Pareti. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. Radulescu Codin.56 1 T. Miaza Paresii.Pamfile. Paresii sau Miaza Paresii. avea loc o sarbatoare a oualor. Cit. dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei. care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. 1994.105 [24] M. Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade".. paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare.53 Paresimii. a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare.[23] Ivan Evseev. care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. a precizat Ovidiu Focsa. Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag. la mijlocul postului". p. in ziua de miercuri din a patra saptamana. care reprezentau de fapt Postul Pastelui. care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile. de obicei. Op. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. cit. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului. Amarcord. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

Cruce-n masa. impodobindu-se apoi cu strafide. sa impodobeste cu frunze de leustean. Maica Precista la fereasta. bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. atunci cand sa coace pasca. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit. pentru a face pasca. fac cruce cu lopata sus. sa pui sa stea samanta pe cuptor. Pasca ce se face cu cas. imbraca camese si straie curate. Cutitul. sau de Sf. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . toate florile. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. spun ca din nafora de la Pasti. de Ispas. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. caci zic ca sa fac mai frumoase. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa. se face o cruce de aluat in mijloc. o razima in pantece si taie. Gheorghe. a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. din crucea pastei. atat in Moldova. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. In Rosa. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". zicand: Cruce-n casa. Tot aice. In Camina.Apoi ia pasca. toate semintele cate sunt. din care se fac diferite flori. si apoi la gura cuptorului. 26 . ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. se spala pe cap. cat si in Bucovina.Cand pun in cuptor. cand faci focul de pasca. impletit ca si cununa. toate panele. pe truspatru paretii. or Duminica Mare. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului. se grijesc. Ca sa ai canepa frumoasa. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. femeiele. se piaptana. fiind ascutit.

cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri. care nu se afla de fata. de Pasti. aceluia ii va merge bine. il face si pe apa . "bezele" si altele. "posmagi". Cand se pun pascele in cuptor. care insa va fi smintita cumva. sa da la o chila de faina. pusa in lung. zahar si unt. Apoi. 30 oua si 1/4 litru unt topit . rom. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. Apoi sa adauge: zahar." La tarani. ca n-ai friguri peste an. il potrivesti ca si celelalte. Frumuseta cozonacului este a fi inalt. atunci cucoana e mestera. Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. crescut si. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat.daca are omul. ca nu le strica nimene si au frupt mult. sa mai fac "lucumuri". Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet. si a carui pasca iese frumoasa.albusul se bate. se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. La cozonacii ce sa fac acuma. In Rosa. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. scortisoara si coaja de lamaie. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. acela trebuie sa patasca ceva peste an. se face numai pasca cateva cuptoare. dar nu sa pune tot. de nu. ba si pentru cineva din streini. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul. una deasupra alteia si formati ca o semiluna.Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. o parte de unt si faina cat cuprind acestea. cu noroc.sa pun multe oua. Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine. Idem 27 . Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . sa intind ca sa fie subtiri. cozonaci nu se fac. apoi. capetele de la margina. cu lapte numai se plamadeste.

ce se spala pe mani. sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. dupa ce o framanta. apa cea dintai. Siret etc. care sa aduce inapoi acasa. si o arunca pe iarba sau pe flori.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat. In Mihalcea. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine. 28 . pentru sanatate sau pentru farmece. dorita si cinstita. sa nu sa vada. trebuie sa se imbrace omul curat si. o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. apoi mai pun pentru leacuri: sare. pe care le face preuteasa. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. iar doua oua sa lasa preotului. asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. sfintesc si rasteile de la jug. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. Ba . puindu-se doua paste: cea cu cruce. pasca de Pasti nu se face. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. Slanina sa aduce acasa. cum e in ziua ceea pasca. si una fara cruce. unt. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. spalat curat. aceasta sa lasa preotului. In Broscauti. duc si carnate la sfintit. usturoi.pentru interesul stiintei. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. Mihalcea In Ardeal. cand il miruieste preotul. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. care le intrebuinteaza pentru vite. intr-o cosarca sau pe o tabla. sa imbraca in straie noua. o pun cumva dedesupt. fie-ne iertat a spune . care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. Pana si matraguna o sfintesc. ba si purcelul intreg. Cuciur-Mic Cand se face pasca. sa nu se apropie diavolul. Pe aicea. in contra diochiului. nu unde se imbla sau in glod. tamaie etc. ca sa fie ca florile. De vrai. pana a nu rasari soarele. odata cu pasca. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. sa fii cea intai si asa iubita. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti.Cand faci pasca de Pasti. mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. Cu apa aceea se spala in septe sambete. Aice.

nafora ce o ia la Pasti. Hurghis. pana la masa. cand zice preotul: "Hristos a inviat!". Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir. La masa Cand se vine cu pasca acasa. zicand. General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. fiind buna tot de spariet si de buboaie. invalit intr-o peteca. zic: "Eu mulg vacile. dar e pacat. Corcesti Asemenea.sfintesc. ce a avut intai menstruatia. tot dupa varsta. ca anul acela se marita. n-o mananca. si apoi sa pun sa manance.ce e si mai urat . pe urma pe al celorlalti. spariet si cand se umfla piciorul si te doare. zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci. sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra. Mahala De Pasti. ca sa aiba lapte mult. pe urma vine la masa si o inchina pe masa. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca). Iar daca este fata de maritat. Ecaterina Pantea. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat. o pune pe capul femeiei. dar e mare pacat.Ba . Mihalcea Cand se vine cu pasca. sa pune un laiceri din tinda peste prag. batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. Broscauti Cu pasca acasa. de trei ori la icoane. infiat ura. o bucata din camesa unei fete. si cum trece omul pragul. nu pasca)." Dar ce folos. "Hristos a inviat!". din biserica. daca e pascari. dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. ca e mare pacat.Elena Braha. cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. ca nu poti sa calci. Mihalcea 29 . cand ii pune pasca in cap. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. cand sa strica etc. el sa zica: "Da eu impusc!" Or. de afumat vaca. Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea.

mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!". sa iasa afara pe sub pasca. si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul. de purcel. Oua sa nu manance deloc. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. Cand vii cu blidul de la biserica. mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag. Apoi ciocnesti oua.. Unii gusta intai hrean sfintit. oua etc. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel. sa bea o ceasca de zama limpede. zicand: "Hristos a inviat!". Tot astfel si in Mihalcea. in Bucovina. si apoi mananca slanina. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare.zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". Dar mai intai. . ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina. 30 .. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . altii. de clapon . Cine posteste tot postul.In Moldova. si cand mananci din pasca. de multe oua. sa pui piciorul pe topor. de supa buna . cand se aduce pasca.cum sa face la Pasti. cum vin de la biserica. in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. usturoi. Si de cate ori zice. e obiceiul a se manca friptura de miel. fiindca se mananca si rece. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne. de Pasti. . cand intra cu pasca. sa fie sanatosi. zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui.S-a intamplat ca au murit oameni. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa. ca nu se prinde nimic de om ca de fier.E pacat a taia cucosul de Pasti. mananci slanina. . sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". Mahala Cand vin cu pasca. Gaini sa pot taia.pasca . apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile.De Pasti. sa nu-i manance purecii peste an.

nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. sa duc miercuri. In Scheia. Cele 3 zile ale Pastelor. iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor. de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. la nanasi etc. zic ca pentru ca sa creasca canepa. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand. sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus. in Bucovina. pe a caror umere sa mai suiau 3.aceasta sa spune pretutindene -." "Haideti la chiparus!".Din cauza acestui obicei. masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. la distanta. la moasa. tiind un prapur in mana. In Broscauti. barbatii cu nevestele. in schimb. nu sa merge pe la case . In Scheia. . unul la spatele altuia. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si. Rosa In toate partile romanesti.tragand clopotele. cu niste druci lungi. pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. la frati. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus. e ca si cum ai imbla cu cerutul." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir. (Se va vedea. sa incunjure astfel de trei ori biserica.) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. Altii imbla in catalige. Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 . peste masa si se bucura. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri. e obiceiul a merge de Pasti cu pasca. la rudele cele mai in varsta: la parinti. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa. iar in urma lor merg droaie. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica . oamenii cei mai batrani. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit. cu pasca. toata ziua sa trag clopotele. asa e obiceiul din vechime de Pasti.casa lui Dumnezeu . sa culca si dorm. cum mananca. Maranda Prot.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. In ziua de Pasti. ciocnind. ducand o pasca si cateva oua pentru care. Mai demult. Pe langa el stau alti doi. insa. li se da alta pasca si mai multe oua.

Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. Aice e in mic. adeca Joaca". care sa pun in doua randuri vis-a-vis. tot una sa dau. sa ridica si sa scoboara. sir. la marginea Galitiei. cel din frunte are un bici lung in mana si. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. fata in fata de mani. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. 32 . nu sa poate sti. si cu aceleasi bete le arata drumul. invartindu-se. Scranciobul tine pan' la Ispas. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. Crisceatecul e insa rutenisat complect. ce face pe flecaul. apoi. un sat intre stanci. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. imprejurul bisericei. sa i sa vanda de nevasta. un sir lung de flecai. Aicea sa aduna tot satul. sa o tie si el. (Desi hora la ei nu sa joaca. avand 4. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. Cuvantul Joca". pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros.frunte. gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori. la distante. lautarii canta si jocul joaca. La aceasta pane n-o da. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. cum i-o da. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. recitand strigaturi. cand sunt la vro intorsatura. sa dau in scranciob. 6 sau 8 scaune. ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. sa fac la unele case scranciobe (mici.) Un alt joc. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida. langa crasma. in timpul din urma. De sunt ele de origina slava sau romana. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. pe cand. in Muntii Bucovinei. iar fetele si flecaii. tinandu-se toti de basmali. in pareche. tot cate doi. Caci ducem "joca" la balta. Un alt joc e acesta: pun trei pietre. trec pintre pietre. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. Cei de jos canta mai multe cantece. tanar si batran. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui." Pentru acest scop. Scranciobul tine pan' la inaltare. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. cu un scaun) si copiii. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. in forma ce stiu ei. iar mama i-o arata ca asa frumoasa. de cu ziua si pan' in noapte. care. numai de fete. jos. pe o alta din randul de vis-a-vis. In Crisceatec. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare. nu mari. Acesta sa face la loc larg.

pe cand toti cei cuminti. s-au insurat deja cu mult mai inainte". Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau). mire. evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume". pan' la Ispas. La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti.Ei luau fetele si nevestele la joc. si o perioada cu practici de purificare a spatiului. si anume in Rosa. o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi. Din acestea. obiceiul insa tot a ramas in toate satele. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. parinti etc. Ritualul de innoire a timpului cuprinde. de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader).Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua. Apoi. dascal. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti. numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". "cumnat de mana". dupa cum am vazut. si toti merg cu pasca la acela de petrec. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. nuntasi de rand. mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii. precum si din oua. Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar.In Bucovina. nasi. tot una merg cu pasca intre ei. O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt. Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. care urmareau 33 . isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. popa. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. in care face cutare sau cutare "benchete". Copiii. porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. nebunii si glume". Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. au zile anumite. Pe drum. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna.

"braduleti" si mai ales coliva). lapte. vase de baut apa. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. piftii. conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau. Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. placinte. branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci".de la distanta aceasta nunta improvizata. ca la ospetele adevarate. Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . cu sensul ce-l poarta si astazi. unde erau cinstiti cu rachiu. dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. care atesta termenul "coliva". piftii. a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. cand se impartea de obicei coliva.a fost. la un pom in care se anina un clopot. miez de nuca . obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. fara a fi invocata casatoria. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna. lapte). dadeau in vileag. O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului. Cununia avea loc. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). inca din timpul formarii civilizatiei cretane. bauturi. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina. abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii. diferite copturi ("pupi"). cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. probabil. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. care cad sambata inainte de Samedru. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". In schimb. Traditia crestina. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. cand se dadeau de pomana alimente. gratie laturii sale distractive si glumete. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. erau numiti de popor si Mosii cei Mari. Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. fruct alb (branza. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor. despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. prin intermediul strigaturilor. Mosii de Iarna. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. sub forma de parodie.

joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. atestat obiceiul. In Transilvania si Banat. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost. paie etc. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas. pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. In forma sa arhaica. de obicei pe un deal sau o ridicatura. cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. finii la nasi. Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. la lumina focului. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. in functie de zona. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. petrecerea nocturna purta. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. nume diferite: Alimori (roata de foc). si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 . Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. Acest foc se numeste "priveghi"". intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie. fiecare partas aducand partea sa de lemne. petrecerea era organizata sub cerul liber. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului. duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. in ziua Lasatului de Sec.Acolo canta. striga. Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta.se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. carora li se da foc). Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari. copiii la parinti. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului). Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. La Zapostit (Lasatul Secului). Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. Priveghiul.

ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii. cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. strigand si Alimori!". paiele le aprind. i se dadea valoare de An nou. Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc. de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. Asemanator noptii de Anul Nou. reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului. Lunea Curata si Martea Vaselor. domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. incat din sat apar ca focuri artificiale". viata trebuia sa intre cat mai repede in normal. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat.mai multe priveghiuri. La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer. "Hodaitele . Daca cineva lipsea de la Priveghi. la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. negatit). Prin practicile ce ii erau dedicate. Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. "in alte locuri fac din nuiele o roata. Saptamana Caii lui Santoader. purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor. o invaluie cu paie legate.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. adica sarbatori nocturne). sau chiar iau o roata de car ori de plug.. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. unde se consuma". se aprind in deal. era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi.. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 . Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. Prima si a doua zi a saptamanii. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud. cuprindea in special practici de purificare. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. dupa ce a inserat bine. Santoaderul.

dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii. ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara". este o poveste ca multe altele. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor. Frigul si intunericul. schimbarea vaselor de dulce cu cele de post. ale curentului latinist. in asa chip ca. calari pe cai: Santoaderul. cu caldura si lumina. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. aflate sub zodia lupului. calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara.. ruda salbatica a cainelui. Lupul. ei au o presimtire pentru aceasta zi. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. dupa incheierea imperecherii.] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia. asa ca sa nu mai poata musca. St. ii apuca si le inclesteaza falcile. Dumitru. Gheorghe. incep a urla. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. noptile cand Luna nu apare pe cer). [. Sf. semnalul fiind dat de gastele sacre. In satele unde se practica obiceiul. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. goana cainilor. cum vad vreun om. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. datul cainilor in tarbaca. aflate sub zodia calului. trebuiau inlocuite. este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. in interpretarea populara. sunt tot cete de caini si. care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare. intra prin ograzi. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman. daca iesi la marginea satului. Cucii 37 . si mai cu seama cainii cei mai batrani. prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni.alimentatia cotidiana. numit jujeul. Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit". prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu). era alungat simbolic in luna februarie. In credintele si legendele romanesti. simbol domestic al lupilor. adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". pana la iesirea din Paresimi. spalarea vaselor cu lesie. spre deosebire de lup..

se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". Seara. faina. Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. peste care se pun alte 3-4 orizontal. atestata si la greci. iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. caci altfel se crede ca murind se va face diavol". Branesti jud. oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. femei. Calarasi. dupa copii. cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. boabe de grau. mic si mare. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi. se asemana cu ritualul culegerii matragunei. nescormonit de gaini. iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. Imbracati in fuste. cu gluga pe cap. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal. in totalitatea ei. Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. Spre mijlocul zilei. era dublata de functia purificatoare. uneori. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea.Prin intermediul mastii. Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii.Masca ar reprezenta. peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. Cucul. In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". uneori in ziua Lasatului de Sec. formand astfel un fel de scara. cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate. fete. cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta. terenul trebuia sa fie curat. scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. straveche pasare prevestitoare.

iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. Trebuia mers de noapte. Popelnice. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. exprima schimbarea. Ducea o tara de pita si un ou. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. popelnice. cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 . plecau nespalate si nemancate. se piaptana cu carare. In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". dar si peste pragul varstelor. popelnicul. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice.dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara. si. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului. si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. Parul. care era trasa peste frunte. il cauta sub zapada. uneori si cu trei fire venea. cateodata nu gasea ca era zapada mare". simboliza fuga timpului. Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete. pana incepe cucul a canta) si iedera. fete ori batrane. Modificarea pieptanaturii la fete. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. Eu li dau pita si oua. saltul peste pragul anului. Tu sa-mi dai cosita noua". sa n-o vada gainile. Numai cinci-sase fire daca gasea. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. mai ales prin ondulatia sa. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. ca de altfel si taierea parului. Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. ci de una rituala. se spalau toate femeile din casa. impreunand-o cu chica dindarat. Eu iti dau pita cu sare. a fetelor mari. iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. Cand o culege din padure se zice: "Popelnice.

sau pe grupe mari. Santoadere. "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. la aceeasi data. in gradina. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. Culegerea frunzelor se efectua. la fantana. fete si baieti laolalta. in unele zone etnografice. intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". Datul de-a Verisoarele. Frunza de popelnic. avea valoare magica. in casa. sex. se intalneau anual. se desfasoara cu sau fara martori. sarea. "insotirea" in Tara Hategului. surate. pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. si sexele. Ceremonia. dupa casatorie. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. varute. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). anual. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. Matcalau si altele). ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. Dambovita. de obicei o oala sau o strachina din lut. se realiza despartirea copilariei de tinerete. Matcalau. in cimitir. pe grupe mici. Arges. grau fiert). Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". Matcutatul fetelor. de cele mai multe ori. Ceremonia se repeta. Printr-un ritual complex. Rapotinul Testelor. frati de cruce etc. asemanator rizomului de oman. imbratisarea frateasca. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. numit "prinsul Suratelor" in Muscel. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. in jurul unui brad impodobit. de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. la Santoader dar si la alte sarbatori. ci a Santoaderului: "Toadere. de 10-20 de copii. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. precum Mosii de Vara. urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. insotirea. Dupa incheierea 40 . in camp. Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. inainte de ivirea zorilor.Painea si sarea sunt plata frunzei. Persoanele legate veri. de pilda in Muscel. Da cosita fetelor. joaca sau zbenguiala copiilor. cu calitati neobisnuite. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). ci. pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. afinitate sufleteasca). painea). fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. In alte zone etnografice.

Sf. carora le interziceau tinerea sezatorilor. o rapesc . "in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. cea mai strasnica dintre babe. Pedepsele erau foarte aspre: " . surata. nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. recunoscut de biserica. Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic. local. . se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic.. prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori.. si de la Santoader 41 . de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". care. cat si a baietilor. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic. tineri si batrani. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". isi impartasesc tainele. dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor..solemna a legamantului copii si apoi oamenii. cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. Gheorghe. atunci Santoader trimite pe caii sai. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. implinea un ritual de dezlegare. sora sau fratele de legamant purta doliu si. iar intalnirile cu baietii erau excluse. isi spun. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader". asemanator oamenilor lunatici. Ca sarbatoare echinoctiala. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. sunt noua zile pana la Santoader. moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. La moartea suratei sau fartatelui. pana la moarte. daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. o pandesc si. Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului. Dupa perioada carnavalului. in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata. mai ales asupra fetelor. fartate. gonirea cailor avea drept scop alungarea.. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii. vere.

este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. asteptandu-l pe mire. intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. Hristos se numeste pe sine "mire". prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. iar acolo se organiza ospatul de nunta. care luandu-si candelele. cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor. In Noul Testament. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. Santoaderul si Sangiorzul. In aceasta pilda. 42 . in mod firesc alaturi de mireasa. mirele sa mearga in casa miresei. desi se afla la oarecare distanta calendaristica. la Rusalii. unde era asteptat de ea si de prietenele ei. Santoaderul omoara. care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". uneori. au iesit in intampinarea mirelui. uneori. Gheorghe. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. in partea dreapta. Astfel. Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. care se pregatesc pentru nunta. unde apare. un sarpe naprasnic. Mireasa lui Hristos este Biserica. Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". De aici se pleca spre casa mirelui. erau rupte din Santoaderi. ci doar din incaperea unde se aflau.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire".

iar strigarea de la miezul noptii. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice. pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. ca nu stiti ziua. Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata. dar vor gasi usa inchisa. Acestea nu vor. In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit. au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. Astfel. fiind un dar strict personal. La miezul noptii. intelegem credinta. In timp ce ele lipsesc. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati. ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". a patimilor lui Hristos. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat. Prin untdelemn. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. se vesteste sosirea lui. deschide-ne noua". Fecioarele nebune. Vor ajunge si fecioarele nebune. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. surile sunt curatate de gunoaie. Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos. fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. santurile sunt curatate de namol si adancite. gardurile sunt reparate. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. Ea nu se poate imprumuta altora. Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. Doamne. care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. 43 . Vor striga: "Doamne. Curtile sunt maturate. fara sa fi facut un rau aproapelui. soseste mirele. Flacara este alimentata de untdelemn. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi".Mirele intarzie. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. care sa se manifeste prin fapte bune. mirele vine". 16) prin care suntem chemati la judecata. "Iata. iar fecioarele adorm. nici ceasul cand vine Fiul Omului". Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune.

parte satenilor aflati la biserica. Argel. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. cernuta 44 . de sufletul mortilor. vatraiul sau carligul pentru foc. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. de San . boz. treptat. De multe ori nici flacaii lenesi. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. Joimarita era.George sau de Sanziene. prescuri. de regula. parte preotului. fiecare familie duce la biserica colaci. crezandu-se ca. in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. in cimitir sau pe la casele lor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. in fata casei sau in cimitire. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. vecinilor si rudelor. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute.Pana miercuri. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma. el avand mai ales caracter de divertisment. nu erau iertati de aceste pedepse. de Lasatul Secului. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Vama. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa.focurile de Mucenici. la origini. inclusiv. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. Joia Mare este ziua in care. astfel. Conform traditiei. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. apoi. De fapt. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Brodina de Sus etc). Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. oala cu jaratec. Pana la Joia Mare. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care. miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. de cele mai multe ori. In Joia Mare. vin. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. sunt permise muncile in camp. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. Paltin. se face din faina de grau de cea mai buna calitate.

Se mai credea ca. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. este. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. apoi. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. se dadea de stire Blajinilor . Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. branza de vaca. De obicei. si are. In mijlocul tavii se aseaza. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. astfel. in scopuri terapeutice. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. Alta data. Seara. in felul acesta. forma rotunda. 45 . dupa care. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. In Vinerea Mare. dimineata. cel mai adesea. mirodenii si stafide. este aceea de a-si primeni hainele. cusuta in mod special. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. impodobita cu ornamente in forma de floare. Spre deosebire de Craciun. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. numit in Bucovina cighir. de jur imprejur. Principala grija a oamenilor. insa. oua. Conform traditiei crestine. de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". in felul acesta. friptura si borsul de miel. inainte de rasaritul soarelui. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului.popor mitic care traia sub pamant . Vinerea Neagra.prin sita deasa. pregatita cu zahar. inaintea Pastilor. Peste branza se face o cruce. Vinerea Patimilor. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. iar barbatii macar o palarie noua. intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. din acelasi aluat impletit.

Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). pe o melodie simpla. se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. cozonac. aducerea acasa. in cercul format de colindatoarele care povestesc. Obiceiuri de Florii . moartea neasteptata prin caderea din copac. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza. Potrivit traditiei.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. o ramura de busuioc. faina. carnati.oua incondeiate. o bucata de slanina. cade si moare. numita Lazarita. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. isi aduce aminte de placinte. Lazarita se plimba cu pasi domoli. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut. 46 . pentru sfintire. Cap de Primavara. sare. semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. inainte si inapoi. "Una din fete.Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. apoi oua rosii. sunca special preparata. exista obiceiul ca in aceasta sambata. scaldatul ritual in lapte dulce. pasca. zahar. muschi de porc. Hristos l-a inviat pe Lazar. cativa catei de usturoi. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. Se grabeste sa coboare. lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. se efectua un ceremonial complex. numit Lazarita. un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc. drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. care era structurat dupa modelul colindelor.

In acest interval de timp nu se mananca came.ramurile de salcie In ziua Floriilor. moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor. cand veneau de la biserica. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". Obiceiri de Florii .imbracarea mortului cu frunze de nuc. pentru a-i ajuta sa rodeasca. In unele sate. Insa. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. prieteni. ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii.Ele sunt sfintite si puse la icoane. de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. De aceea. sa-mi fie postul mai usor". este permis a se consuma oua. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. 47 . In ziua de Florii. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. inca din preziua acestei duminici. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care. candva.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. nu se plantau pomi inainte de Florii. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini. numita de popor si Saptamana Alba. ousor. pentru a fi feriti de diferite boli. rude.

le urcau in podul caselor. de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor. dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce).noapte si pentru a salva. Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 .Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. incepand cu Lunea Curata. Flacaii se adunau in cete. Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza . zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care. dupa petrecerea bahica nocturna. San . Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata. iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". Aici. mai apoi. astfel. Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile. Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San . In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. lantul lui Sant .Toader.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. omenirea de la noaptea.Toader si caii ce-l insoteau rupeau. conform traditiei. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata. prin strigaturi sub forma de dialog. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare.vesnica. se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. Tot in aceasta zi. pe cei ramasi necasatoriti.

"pentru a nu li se incurca firele". Din aceasta sambata 49 . San . Un alt obicei din aceasta zi. dar si cel mai temut. fetele se duceau in padure. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan. In sambata lui Toader. in timp ce se pieptanau./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor". femeile nu urzeau.Toader. ca "sa nu te calce caii". si copite. fetele nu mergeau la sezatori. cu aspect de flacai dar care au coada. Intoarse acasa. inainte de rasaritul soarelui. inchizand sezatorile si petrecerile. Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare. "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii". in locuri curate. pastrat pana tarziu in Bucovina.Toader. ascunse in opinci.Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San . era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire). fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos. faina sau alte produse. parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile". In saptamana numita a Cailor lui San .Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. Cel mai important. Tot in dimineata Sambetei lui San . In noptile Cailor lui San .Toadere.Toader. in locul de unde luau radacinile puneau sare. ascunsa in itari. In sambata de San . in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. si cautau radacini de iarba mare sau popalnic. dintre cai este San .Conform credintei populare. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe. il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele.Toader. Dupa spalarea capului. fiecare zicea: "Toadere. Cand sapau aceste plante. si nu torceau.Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe.

a Sarbatorii Pascale De asemenea. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia.incepeau slujbele speciale pentru morti. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte. astfel.Se torcea de zor. de Buna Vestire (Blagovestenia) . alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. in Bucovina. la inceput de primavara. Ziua oferea. mai ales in mediile pastorale. Local. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. pe ascuns. lapte.praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie . alta data. celebrat alta data. In Sambata lui San . Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri.Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului. se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. branza si oua. 50 . obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox.Ziua Cucului. a timpului probabil etc. Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie . slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic. etapa calendaristica in care nu se consuma carne. ce dureaza sapte saptamani. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis. a rodului pomilor fructiferi.Toader se desfasura. adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.

Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand. Cand "Cucule. daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. pestii nu o mananca. in lucrarea "Sarbatorile la romani". fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an.In acest sens." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei. pomul respectiv nu face poame anul acela. Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. atunci il intreabau. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. n-ar fi nici Pastile. se poate cunoaste potrivit taranului roman. pentru ca vestea cea imbucuratoare. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. 51 . din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta. si din faina macinata face mamaliga. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa. In conceptia celor mai multi romani. zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei.

iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. nu se semana porumbul (Moldova. Ca si Blagovestenia. atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. Blagovesnicul . 52 . Painea si sarea o dau mai apoi de pomana. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui. a doua zi (26 martie). sa manance si sa bea apa ingerii. cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. zicand: "Daca nu rodesti. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. Dupa aceasta mergea la pomi. mai ales prin casa. Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. lua o oala cu jar. pe care pune tamaie. vacile nu se "goneau". facand sub ei focuri slabe. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. Incepand cu Buna Vestire. sare si apa ca sa se incalzeasca." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. si. chibrituri si tamaie. Bucovina). Blagovesnicul. gasca sau rata. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa. In zori de zi. ca sa fie sanatoase peste tot anul. In Transilvania. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. pe cand barbatii lucreaza afara.Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine. cauta sa vada care va da semne de rodire.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare.

Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota. deoarece inca de la creatie. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. La primul sacrificiu pascal. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. in fiecare an de Sfintele Pasti. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana. 1-11). jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. 12. "nu numai pentru hrana. care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12. Cu privire la varsta. fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. 8). 1. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. este instituita de Dumnezeu. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal.Un alt obicei. Pentru poporul roman. Atat in Vechiul. Ele sunt tinute de oameni. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul.

textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam. frigerea 54 . 261). 12). pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu. De asemenea. 12. Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. La iesirea din robia egipteana. Jertfa mielului este strans legata. 1). 12. reiese rolul acestui. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. 68.nici prea tanar si nici prea batran. G. col. 14. P. deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. la plinirea vremii. cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. 23. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. Mesia. intrucat chiar in noaptea zilei de. asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. 12. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. 5-6). de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos.de Paste. 4). 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. 23). la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 12. Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. 14). Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui. sau la integritatea fizica a mielului. animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. De adoratione in spiritu et veritate. sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. 12. Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa.

unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. Mielul lui Dumnezeu. intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura. Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. 55 . La pagani. col.animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal. cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. 15-21). Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. favorabile vegetatiei. ci marcarea unui eveniment important . Expierea nu are insa caracter cosmic. 29). dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. in P. G. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. 12. asa cum au inteles unii rationalisti. pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice.iesirea din Egipt a evreilor. Astfel. 640-652). nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana. Oral XLV in Pascha. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp. reprezentat de soare si exprimand puterea divina. originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz. cu situatia evenimentelor din Egipt. care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. 36. Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. ci tocmai nasterea lor la o viata noua.

Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). dr. Hr. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste. Arheologie biblica. 13.Iahve. p. p. Sacrificiile Vechiului Testament. Atat ca forma. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale. 56 . pentru a le ocroti de fortele intunericului. prof. 12. Potrivit poruncii divine. Cernauti. sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. 10). cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. cat si la traditia iudaica. Vasile Tamavschi. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. 1930. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve. fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi. Aceste pareri care pretind a fi corecte. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. 355). din care a iesit ebraicul pasach (a trece).649). inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui.Renuntand la datele scripturistice. Mircea Chialda. crutand primii nascuti ai evreilor. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. Caransbes. Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. cat si ca sens. ci pentru eliberarea israelitilor. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr. crezand ca ebraicul pesah (trecere).) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i. Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. 1945. Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. Hr. 647. Moise. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale.

vol. 8). O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. 48). timpul junghierii Pastilor.Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. 9). de la babiloneanul nisanri. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies. se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies.G. Dialogul cu iudeul Trifon. Dupa cartea Deuteronom. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. I. Comentariu la Exod. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. 6). Tarnavschi. 6. 12. 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. 12. in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. Blaj. Cernauti. V. mielul pascal prefigureaza pe 57 . care mai poarta si denumirea de Nisan. 3). 142). adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. cand se coc spicele. mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. Szmigelski. Istoria Legii vechi. p. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib. col. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. in P. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. 41). 9. 3) si in Misna (Pesach 5. 30. p. 561564). 1905. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini. fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. 29. in anotimp de primavara cand se coceau spicele. La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. 1913. Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Pentru acest mare ganditor crestin.

Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. la asfintitul soarelui (Deut. cit. in P. La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. M. ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr. 1128). 364). p. sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic. In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. Dupa unii teologi. 7). care a prefigurat pe Mesia. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea. L. Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr.CCXLV. ceea ce a dus la felurite interpretari. 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. De aceea. 58 . Timpul sacrificarii mielului este stabilit. cu toiege in maini si incaltati. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. adevaratul Miel si Pastor. col. pentru ca erau gata de drum (Ies. op. ei ierau imbracati. Divin. deoarece preinchipuie pe Hristos. Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. inainte de a-l parasi. 101. 16. Mircea Chialda. 4). El se aduce in perioada lunii pline. Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. dupa cartea Deuteronom. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. p. 530-531). op. adus in Egipt de evrei. in P. stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. cit. In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. Jertfa se aduce seara. 6. Ad.Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. 6. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu. institut.G. era firesc ca in acest ragaz. Chialda. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. In gandirea Sfintilor Parinti. 360-361). 11). 12. ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. 12. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. Amphilochium quaest. 12. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. 6. La consumarea carnii. in timpul lunii pline. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. col.

12. credinciosii israeliti sacrificau numai miei. credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies. urma cina pascala.francais. 59 . 16."Se(h)" . M. 12. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. Paris. bucurie pentru mantuire (Isaia 53. Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna. 12. 7).G. care. 1859.. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. fara a mai folosi iezi. 1 in P. Dictionnaire hebreu . azima este numita painea durerii (Deut. ci si cu ied (Sander-Trenel. Avand in vedere acest nume. 2). Ajunsi in pamantul fagaduintei. cuvant. Ajungand in Tara Sfanta. cit. 3). ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. matoh) si ierburile amare (Ies. Epistola 7. de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima. Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel. Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile.Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin. 9. 363). Chialda. Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata. 78. adica painea nedospita. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei. 320-321). acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima. 12. Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. Dupa frigerea carnii. mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr. 43) precum si cei intinati trupeste (Num. israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. 9). 11). de fapt. ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de. op. p. p. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. Denumirea de miel . 707). El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. 8). In vocabularul ebraic. De asemenea.

sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. marturisind ca sunt un popor sfant si curat.inthybigenera. evreii. in general. luna de bucurie si de odihna. 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. pentru ca in acest rastimp. op. p.Trenel. ed. p. 60 . Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. 1870. Totodata. Aceasta parere. 6). greutatile acestei lumi care trebuie invinse. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. ca sa poata invinge necazurile lumii. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie..Abib . p. al carui radical deriva de la eb . 403-405). unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana. Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne. op. cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. iar cina ii uneste cu Dumnezeu. Tot in luna spicelor coapte . Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. cu 4 zile inainte de a fi injunghiat.care inseamna verdeata (Sander . dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". 374). Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies. II. ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si. La fiecare Paste iudaic. ca si altele. de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala. M. De Pastele lor. cit. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. Frankfurt am Main. Chialda. Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan. 19. cit. care se va perpetua in toate generatiile devenind. parthenium. pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel.

561-564). pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. care este numele specific al lui Dumnezeu. Pana la instituirea preotiei levitice. Bahr. op. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. C. ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. cit. iar in chip figurativ. De aceea.. 632). poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. Chiaida. p. 17. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . 632). op. care are drept scop curatirea si sfintirea omului. col. prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. 7-8. p. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. Bahr.La fel. Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu.mielul de un an. trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. inclusiv cel al mielului pascal. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. 11). In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. cit. 19). op. deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. cit:. cit. Din acest moment. asa cum spune Sfanta Scriptura. de sex masculin si fara metehne corporale. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. p. a sacrificat mielul pascal. op. 396). M. Dupa unii teologi. care. Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. Dupa cum se stie. intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr. I Petru 1.

Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu. 10. Arheologia. Tarnavschi.. in felul acesta jertfa devine sacrament. hrana spirituala a crestinilor. Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. 645-647). iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. la fel Sfanta Euharistie. la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. 9). 12. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. La Cina cea de Taina in loc de miel. La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor. 16-17). Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al. dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. adica ai familiei (Deut.mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. 6. in chip tainic se unesc cu Dumnezeu. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. aduna. p. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. Care ii sfinteste pe oameni. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt. 62 . in Noul Testament. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei. 10). avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu.

Hebraische Archeologie. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului. J. care va cuprinde toata lumea. i. ed. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. De acum inainte. cit. 357). p. 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. 1924. 2. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos. 292). ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. Chialda. obiceiuri noi. 63 . Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. Hr. Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. VI. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. Tfbingen. p.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor. Asadar.monoteiste. Gotersloh. sau noul Israel. M. chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. II. op. 1907. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor. in Noul Testament.Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . p. Benzinger. ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. Konig.

unde veneau in pelerinaj la templul sfant. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26. iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. toata lumea. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. Isaac. ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. in P. a preinchipuit mielul pascal. Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. I. Din relatarile despre Cina cea de Taina. 15). 14. Potrivit comentariilor sale. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. Mai intai amintim spalarea picioarelor. col. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim. L. 41-43).La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. 64 . precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. 5). crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. 25-28). 437). binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. Din aceasta jertfa. deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. 28). instituita in joia Sfintelor Patimi. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru. Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. De Abraham. pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. 5. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. 30). azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. insa nu l-a mai tinut.

care. in Heptateuch. Toate jertfele Vechiului Testament. prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies. care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. Dupa Sfantul Apostol Pavel. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. 29). in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen. col. totodata. care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. Quaest.Mielul lui Dumnezeu. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. 65 . Augustin. VI. avand. 12. 9. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. 12). 3). 135. se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. la modul superlativ. 14). Comment. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. 289-293). Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. R L. 14. prin rastignirea Mantuitorului. In acest fel. Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. Augustin. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. 9.Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. 34. col. 608609). rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci. acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. 32-35. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53. col. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu. L. in P. Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos . jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. 7). 1410). in Ioan. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. P. In Ioan Ev.. G.

31).Matei 2. cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. la Cina cea de Taina. 26). Luca si Cleopa. 1). fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. La acestea se mai. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. sarbatoarea Pastelui este legata de patimile. n-a serbat Pastile iudaic. Liturgica generala. artos . de a birui pacatul din lume. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat. 19. Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei. p. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. Prof. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. insa cu o anumita particularitate. 14. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. aducand lumea in robia diavolului. 13). intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. unul odata cu evreii. Bucuresti. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. 175). adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata. Pacatul a adus raul in firea creata. atunci cand a binecuvantat painea. ci paine dospita (lehaem. cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. Rastignirea si Invierea Domnului. 6-14. in sensul ca tineau doua Paste. O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. aceasta nu era azima (matot). Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. In lumina Noului Testament. Pentru ei. inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. 28). Ene Braniste. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. inclusiv nelipsita carne de miel.Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. 1993. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. fara sa-L 66 . Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. 6. 5. care. Crestinii l-au praznuit de la inceput. deci a Cuvantului.

I Tes. Mangenot. 3). ci si lucru. Prof. Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. invatatura care se apropie de notiunea greaca. Vigouroux. F. op. in Studii Teologice. 15. la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. p. Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. 14). 350351). cit. 15. 20. Pastile cele de taina" (Idem.recunoasca. Dumitru Staniloae. fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. col. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. In varianta ebraica. 7). p. Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat. Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. t. col. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. 1). 5. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. 5-6. 582. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. Hristos. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. 1975 nr. E. Agneau de Dieu. Mielul lui Dumnezeu. Lumea iudeo-greco67 . 19). Pentru intreaga suflare crestina. 19-20. I. 4. Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. iar in ebraica Davar. in Dictionnaire de la Bibley Paris. In fiecare an. A-B. termenul nu inseamna doar vorbire. prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului. 356). sarbatoarea luminii in Ortodoxie. 1895. 16). Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. depline si durabile (Pr. 271 -273). Pastile.

P. Celor care murmurasera impotriva Lui. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. in P. Despre importanta Sfintei Euharistii. Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. 17). Iconomia si roadele Invierii Domnului. Savin. zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. in "Studii Teologice". de comuniune aomului cu Dumnezeu. Ion Caraza. drd. 7-8.G.G. p. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. in Studii Teologice 1968. Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. 73. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita.romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului.G. Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. 281). 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. pentru hrana israelitilor. 51). nr. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. 72. 73. este superioara acestora. fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei. nr. Ioan Gh. 277. 68 . P. 31-35). fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI. 56). In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. 48. 5-6. Comentariu la Ioan XI. Comentariu la Luca. de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale. p. Comentariu la Ioan IX. 536). 577 D-581 BC). In cuvantarea Sa euharistica. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. 1962. 909 CD. col. 2. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI. col. Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. col. De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof. 577 AB). intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea.

incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura. cat si de necrestini. care pentru ei este Hristos (I Cor. Prin consumarea elementelor euharistice.G. atat de crestini. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. 3. pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei. P. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 . col. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos. Mangenot. P. 72. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman. Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. Comentariu la Luca. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. 5. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. Comentariu la Matei XXVI. Ea se delimiteaza de Pastile mozaic.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos. cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. cit. Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. De aceea. ci si jertfa pentru c a elementele vazute . obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. E. 19. 72. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti.Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic. op.G. De asemenea. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh. 27. 452 CD). BC). care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica. 7). col 552. col. 582). Prin urmare. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios.

care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic. asa cum este cazul cuvantului miel. prin specificul sau. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)". nu si in cea culta. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic. iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice.Sfintele Pasti. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. deoarece insenina nu numai miel. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri. a fi tare. isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. de la. probabil. ci si ied. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . a existat doar in latina populara. este spirituala. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care. Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare. aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi. el fiind absent in dictionarele latine. de catre crestini. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. Cel ce ridica pacatul lumii". mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din.Dumnezeu. limba. exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu.Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. si numele divin El .. i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. Dupa cum se stie. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura. asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba.

agnet. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. Este minunea care uimeste toata mintea 71 . Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului. totodata. 21). de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi. cat si de necredinciosi. in care Hristos. in Sambata Mare. sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. de aproape 20 de veacuri. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. Care S-a nascut din Tatal. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. fara a se substitui jertfei euharistice. care trebuie sa tina Pastile crestin. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru. care se repeta din an in an. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. Urmarile benefice. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi. sub forma painii si a sangelui.

lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. de catre cativa politisti civili necrestini .Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc. in forma de X. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. s-a scris prea putin. ziua. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. Se stie ca. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant.si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos. daruind tuturor viata vesnica. vazuta de toti si verificata. nici discutii si scrieri polemice despre . intre orele 12. cu toiege metalice in maini. Poate tocmai pentru ca este o minune publica. de-a lungul secolelor. Inainte merg patru "dragomani". ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. civili greci. pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 . asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. dupa prohod. Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus. peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei.un arab. in timpul Vecerniei Mari. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. in tintita speciala. sfinte minuni. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. un turc si o persoana din partea statului Israel. a inviat din morti a treia zi. verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune.30-13. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. poate.30. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti.

30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. cuprins de fiorul tainic al minunii. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. dupa traditie. biserica. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant. Aici. galeriile. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. si ramane numai in stihar alb. slujitorii. de un arab musulman. curtea. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. de sacos si de mitra. pe pamant. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini. inconjoara Sfantul Mormant. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului. ingerii o lauda in ceruri si pe noi. se roaga tare cu mainile in sus. In biserica. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". manecute si brau. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. In jurul orei 12. cu epitrahil. in sunetul clopotelor. se urca unii pe umerii altora. Sfanta lumina. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. sa ia Sfanta Lumina.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. Cei mai multi insa. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". autoritati locale si bisericesti armene. romano-catolice si copte. sa nu aiba vreo sursa de foc. trimitene din cer Lumina!". ca sa le aprinda la vreme. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. si ridica mainile. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. legate intre ele. de jur-imprejur. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. Mantuitorule. Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. in frunte cu Patriarhul. Intre timp. fiecare sta concentrat in sine insusi. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit.Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. insotit. vin diferiti delegati oficiali. numita "Capela Ingerului". in tara lor. ce umplu toate ulitele. Pe la orele 11. Diaconii si eclesiarhul 73 . romano-catolici si copti. Ei sunt foarte evlaviosi. ca albinele pe fagur. dar si galagiosi in acelasi timp. fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. patriarhul se dezbraca de omofor. cantand "invierea Ta. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. Hristoase. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant.

coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. fara a se arde. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant. pe doua ferestre mici. pentru binecuvantare. sub privirile uimite ale tuturor. Multi se ating de flacara cu fata. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. cu hainele. Se sting toate lumanarile. in timpul rugaciunii. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie.raman afara.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. Tooti se roaga strigand "Doamne. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. candelele. Emotia minunii cuprinde pe toti. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina. cu mainile. luminile. la cei doi diaconi ortodocsi. afara. cu mainile intinse. care timp de cateva minute nu arde. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. intarzie venirea Sfintei Lumini. "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". in prezenta musulmanului. ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar. toata lumea din biserica observa o lumina puternica. ca o scanteie luminoasa de fulger. Biserica este parca o flacara vie. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. iar cupele aprinse le da. la usa. Apoi. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. in biserica se face o mare tacere. in cel mult trei minute.

cantand "Hristos a inviat din morti. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". Slujba este mareata. In timpul cantarii fiecarei pesne. cu fetele luminate si cu faclii aprinse. in continuare.mod normal. romano-catolicii. armenii si coptii si o duc in altarele lor. zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. preotii. unde o pastreaza tot anul. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. patriarhul si mii de credinciosi. doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. Liturghia Invierii ia sfarsit. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. cu cativa preoti si diaconi. episcopii. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune. La ora 2 dupa miezul noptii. La intrarea in marea biserica. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. Pelerinii se intorc la gazdele lor. un arhiereu. La urma. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. Mantuitorule. dupa randuiala. inainte merg cei patru dragomani. 75 . apoi saisprezece diaconi cu prapuri. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful