Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

cu noroc. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". varianta locala a Alimorilor. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. Sa nu-i fac maicii necaz". Alti tineri faceau un fel de pod. Risipeste-mi gatele. mama. Mi-o iesi grija din cap. La Lasatul Secului de branza. ca doi indragostiti. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. Iar cu cat roata sarea mai sus. in prima duminica a Postului Mare. strigand: "Alimori! Alimori!". pe inserate. Oi pune furca-n carare.Vinde. se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. gastele. de la fiecare gospodarie cate o furca. Socotit-am sa ma las. ca vine soarele Si va arde picioarele. ca vine roata de foc. Mai mult nu te-oi supara. pazea!" [4] 4 . tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. Pazea. numita Hodaite. faceau cercuri in aer. Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. feciorii satului strangeau doua carute cu paie. In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu. Pazea. strigau: "Pazea. Cu belsug." [3] Feciorii necasatoriti. iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. facute din lemn. luati in batjocura. Dansau in jurul lor. sau sareau peste foc. In alte zone. Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare. S-aduc maicii ajutor.

Mitologie romana. In sud. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. Se 5 . Tot in aceasta zi. Academiei R. c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. Mitologie romana. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua).. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. Grai si suflet . Ed. oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc.S.R. 1987. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. Pop. Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata. nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele"... vol. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina. In Oltenia. prin diferite ritualuri. ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt.R. srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. Buc. Ed. 1987.. Fl. Buc. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. Buc.. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. 1976. Ed. unde se pastrau pana la Paste. care nu munceau si mai ales. 434 [2] M. 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. cinepa si lana. Sau se imparteau in doua cete. Atunci se strangeau si se numarau. Vulcanescu. Vulcanescu. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. p. nu se luau oua din cuibar.[1] R. la carciuma satului. Marian. p. Academiei R. Sarbatorile la romani. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei. Buc. 85 [3] S. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. iar oamenii se spala cu bautura. nat. In alte parti ale tarii.. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat.. p. Obiceiuri traditionale romanesti. la Calarasi si acum se merge cu prajituri. de Spolocanie. 2001. Pe vremuri. 205 [4] R. ziua aceasta se numeste Spolocanie.Cult. 1. In Banat. vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod.S. la poarta fetelor batrane se puneau matahai. de la Lasata Secului pana in acesta zi. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit. p. Prin Maramures. de mancarea de dulce.

numite "harapesti". In Moldova se fac copti. cu pomenile necesare. Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. din aluat insiropat.spune ca ouale de gaini negre. fiind inca in viata. Acesta. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". avand coaja galbuie. Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. 6 . ele se dau de pomana pentru morti. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. uns cu miere si presarat cu nuca. care se face dupa ce moare un om. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. baietii se infrateau. Decat sa ma las de tine". se pomenesc mortii. Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. pana la parastasul de sapte ani. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti. in Oltenia. Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine. ca pomana pentru morti. pana in sambata lui Lazar. scortisoara. in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. iar fetele se prindeau surate. zicand: "San-Toadere. De atunci. San-Toadere. [6] Tot in acesta zi. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. sunt mult mai tari. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. pana in Joia Mare. rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte. pe paine si sare. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici".In fiecare sambata. si le face singur. in zilele noastre). In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas. Dupa sfintirea de catre preot. In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. zicand: "Toadere.

. . care nu au de-a face cu ciclul pascal. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. De civitate Rustica. Vrabie. p. ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit. redevine cuc. Nat. martisorul era o ata de culoare rosie. Buna . Op. Op. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru.84 [8] S.Sunt insa sarbatori laice. Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade. la mijloc sau tarziu. in forma cifrei 8. Se mai spune ca. In mod traditional. Ed. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste. asa cum e vremea de Bunavestire. cit. pentru a fi feriti de insecte. Marian. va fi si la Pasti. Asa e obiceiul. Grai si suflet-Cult. . inainte de rasaritul soarelui. Fl. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta.. Marian. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. p. [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul. la 8 martie. II. care se purta la mana ca semn al venirii primaverii. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia.Buc. Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 . se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. cit. care a fost uliu toata iarna. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. p. cel de veacuri asteptat. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri.coaja de portocale). Vol. [8] [5] S. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba. 1999.Dupa momentul zilei in care se arata soarele. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste. In aceasta zi. 194 [6] Idem [7] S. In trecut.Mucenicii.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat. Fl. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. in aceasta zi.Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc.

se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. cantand cantecul lui Lazar. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. pentru crestini. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. 8 . dar si cu perioada delicata din viata culturilor. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). Obiceiul este intalnit si astazi. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. Ea coincide cu triumful primaverii.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. Unii privegheau noaptea. a alcatuirii tarlei. dar si vitele. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. simbol al raului. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. mai rar. avand un farmec aparte.pana la moarte sau pana la casatorie. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv. la intrarea in Ierusalim. mai rar. In sesul Munteniei si. in Sudul tarii. ca sa miroase frumos. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". Era ziua sambrei oilor. uitandu-se in varful dealurilor. Colinda din casa in casa. Apoi el a plecat cu oile. la biserica. Fetele sunt udate de flacai. placinte. oferindu-i o ramura Maicii Domnului. s-a suit in copac sa le scuture frunze si. sa vada jucand comorile. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. busuioc bun de dragoste. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. cum li se spune prin Muntii Apuseni. Femeile faceau. Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. O legenda. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. cazand. pe vremea imparatului Diocletian. Femeile si fetele seamana busuioc. ca sa nu moara de dorul lor. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. mai demult. pentru ca si-a plecat crengile. paznicii si slugile la stani. in Dobrogea. a murit. Sfantul Gheorghe este. sau loajnice. insotita de o petrecere colectiva. cat si in Maramures. apoi l-au inmormantat. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. credeau taranii. cand se pomenesc mortii. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. De aceea. dar ea a refuzat. Mai demult. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos. in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. ramuri de salcie. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. In calendarul popular. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce.

putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. Pentru romani. . credinte si datini de Pasti. ele se mai pastreaza doar in unele localitati. ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi. Tot mai demult ele se tineau in mana. p.Cand fulgera si trasnea. I. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. Iasi. 277 [10] D A.. Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. Vol. II. cit. Buc. Grai si suflet . Obiceiuri. spovedania. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. Ed. se aprindea pentru izbavirea de frica. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii. Fl.229 [12] S. pana dupa Liturghie.De aceea.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. Credinte si superstitii ale poporului roman. Datinile populare. prin pacatele noastre. [12] In cursul anului. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire. Sau. friguri. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. sa faca milostenie si fapte bune. .. Op. 250 [13] A.Cultura Nationala. 2003. Op. cit. din punct de vedere crestin. salcia se pastra la icoane.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor. Marian. p. 9 .era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod. Niculita Veronca. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii. Vasiliu. Vol. Polirom. 1940 [11] S. [9] E. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez. Marian. Cu trecerea anilor. Iar la rastignirea Lui. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii.Se spune ca era buna de leac pentru galci. facuta cerc. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. Gorovei. apoi fiind arsa. ne facem cu totii partasi. nici in privinta teritoriului romanesc. frecventarea sfintei biserici mai des. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului. Buc. 1998. Ed. cu evlavie. p. Fiecare incearca sa posteasca dupa putere. dureri de gat. sa se impace cu cei cu care s-a certat. in ordine mitologica. Fl. Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele. p.

Se faceau focuri rituale. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. a cincea si ultima saptamana a Postului. Deniile. in afara Postului.In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.Se taiau vite si pasari pentru Paste. Acesta ata si-o pun sub perna seara. Deniile (slav. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. Ele se desfasoara in prima. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi. cand se spovedeau si se impartaseau. In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. Utrenii ale zilei urmatoare. de tristete evlavioasa. In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. se ingrijeau si curatau gospodariile. iar dimineata slujbe speciale. 10 . Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante. fetele fac cate 12 noduri unei ate. seara. Prin Sudul tarii. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip. crezand ca-si vor visa ursitul. In toate bisericile se slujesc. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. ca si Mantuitorul. Este cea mai aspra saptamana de post. spre ingroparea Sa. Cina cea de Taina. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. band doar apa de izvor.Postul Mare dureaza 40 de zile.Se tocmeau lautari pentru hora satului. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. dar mai ales al Mantuitorului. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. macar. amintind de postul lui Moise. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. patimilor.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare.

in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15].Se mai spune ca. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. verde. unsi pe fata cu negreala. dupa ce s-au fiert. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. sa se incalzeasca la el. ouale se vopseau cu coji de ceapa. le va face neputincioase a lucra tot anul. In traditiile romanilor. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. Joia Neagra.nduri si sa ne dai / Cele oua .Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. cu slanina sau cu untura. luciul li se dadea stergandu-le. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. In Oltenia si acum se fac in zori. Si pe data. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Ouale se spala cu detergent. Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Alta legenda spune ca. / Ori i-ai tors. apoi se fierb in vopsea. cand s-a lepadat de Hristos [16] . o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. se clatesc. Joia Mare se mai numeste Joi Mari. Cea mai cunoscuta spune ca. Sau copiii. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. [14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. o familie care prepara painea pentru Paste. Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor.In Vestul tarii. / Ori i-ai ros. Joia Patimilor. Mai demult. o aduce acum cu vase noi. ca sa iasa "cu model". cu lumanari si vin. ouale s-au facut rosii. [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. Joimarita. sub crucea pe care a fost rastignit 11 . sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. in cultura populara actuala. Iar daca le prinde dormind. cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. pentru a ramane pana la Pasti.Pe langa oua rosii. se lasa la uscat. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. albastru. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. intalnindu-se cu jidanii. / Sa te . jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. ci doar se toaca. Unele gospodine pun pe ou o frunza.ncondeiate / De acolo din covate". Uneori. pentru biserica. dupa Inviere.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. De asemenea. ca ziua in care se inrosesc ouale. cu sunatoare (pojarnita). cand Iuda l-a vandut pe Hristos.

1977. care a iesit din mormant si a inviat. Ghinoiu. 1972. ofereau in dar. Poboran. 195 [18] G. ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. Tehnica difera in functie de zona. Nicolau. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. [19] [14] Tudor Pamfile. asa cum era si in trecut.. Humanitas. egipteni.Popoarele Asiei si Europei. Buc.. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.. Ouale colorate in alte culori (galben. creatorul popular. Ed. era folosit si de alte popoare. apoi 12 . 116 [19] Dar oul. aici se incondeiau oua crude. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara. si de folclor. opera divinitatii supreme. Ed. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor.100 [15] I. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. in Bucovina. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. Bucuresti. Slatina. Cercetari etn. greci si gali oul era emblema universului. Buc. 1914. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite".Acest obicei. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Buc. Mai intai. In dimineata primei zile de Paste. Mitologie romaneasca. albastru) vestesc bucuria primaverii. precum puiul din gaoace.. Sarbatorile romane si romane. p. p. Spania. Credinte si superstitii romanesti. 224 [16] I. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste.Hristos. e obiceiul. pag. Elion. II. mult practicat in Italia. fiind consumat de Paste. timp. Ed. in ritualurile lor de sarbatori. La persi. Minerva. Muslea. care creeaza tot si contine in sine totul. Vol. oua rosii.. s-a transmis crestinilor de la pagani. verde. de a te spala cu ou rosu si cu bani. Sarbatori si obiceiuri romanesti. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. Rusia si chiar in Persia. 2003. 2000. prietenilor si vecinilor. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare. p. Editura Alfa. p. 107 [17] I. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Franta.

fraul. etc. fixat intr-o maciulie a unui bat plat). etc. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. care constituie mandria Pastelui bucovinean.Dintre ele amintim romburi. fiind deosebit de apreciate si de straini. crucea Pastelui. ouale impistrite sunt. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. cheptenul. fitomorfe sau zoomorfe. oualor li se da luciu cu lac. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. laba gastei. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele. iar nu instrumentul. negru. cu tusuri.fierte. ciresica. prezente. carligul ciobanului. Vinerea Seaca. iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In cultura populara actuala. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata. furca. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. steaua magilor. in Oltenia.Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. zig-zag-uri. bradul. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . etc. mai nou.Acum se mai foloseste si penita.. frunza de stejar. coltul porcului. cerbul (coarnele cerbului). strugurele. in zona Branului. graul. obiecte de arta. coarnele berbecului. Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. cu ceara arsa. apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben. Tehnicile sunt diferite. mai mult. coada randunicii. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara. cibotica cucului. hora. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. closca cu pui. apoi rosu. grebla. La urma.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. cararea (calea) ratacita. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. triunghiuri. pestele. verde. fierul plugului. etc. floarea pastii. iar azi se inchistresc oua golite de continut. ferestruica. in cazul incodeierii oualor cu tus. albastru. puncte. Zi aliturgica. in chipul painii si al vinului. floarea de maces. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare.

nu cos. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. in zorii acestei zile. dimineata. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. Lumea. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. revenind. spre seara. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20]. in noaptea dinainte. La terminarea slujbei. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. tacere si meditatie. se inchinau. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. nu va fi roditor. 14 . Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta. la miezul noptii. Fiind ultima zi a Postului Mare. La sfarsitul slujbei. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Apoi se duc pe la casele lor. Ziua Invierii Domnului. sa nu arda mainile Maicii Domnului. nu spala. femeile merg la morminte. iar seara. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Inaltatoare zi de doliu. mijlocul si salele in cursul anului. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. Ocoleau casa de trei ori si intrand. de unde a slobozit neamul omenesc. nu coc paine sau altceva. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. aprind lumanari si-si jelesc mortii. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. inconjurand-o de trei ori. sa nu se scalde Necuratul in el.sambata. luau anafura de la biserica. care erau considerate a fi bune de leac. Femeile nu umplu bors in acesta zi. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. la biserica. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. afuma casa cu tamaie. pentru a lua lumina. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. cu Sfantul Epitaf. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. ca sa nu orbeasca. ei vin la Slujba Invierii. nu torc. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii. iar daca nu. din punct de vedere liturgic. la Denia Prohodului Domnului. in trecut. nu tes. Unii cred ca. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. pentru ca batranele posteau post negru. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.

zicand: Cruce-n casa. pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. si in cea rurala. La pastile evreilor. Sau. Pasca are forma rotunda pentru ca. / Cruce-n masa. ea este un aluat simplu. ornamentat si cu cruce. aluat de paine sau de cozonac.flori. prin imitatie. sa se sfinteasca painea numita pasti. dar si in alte zone ale tarii. putem spune ca preparatul traditional.enibahar. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. are acest corespondent in religiile pagane. femeile pregatesc din grau pasca. tarhon. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine.sare. o aduc la biserica femeile. cand trebuia junghiat intre cele doua seri. sub forma de prescuri. cand se slujeste Sfantul Maslu. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. am spune noi. in aceasta noapte. se piaptana. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). frunze. Pe margini se pune un colac impletit in trei. spirale. ca un nou aliment. p. Ea se framanta din faina curata de grau. piper. fara defectiuni corporale. fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21].marar. s-a impus intai in lumea urbana romaneasca. In Moldova mai ales. femeile "se grijesc. in Vinerea Mare. iar la mijloc se face o cruce din aluat. patrunjel.la fel ca pasca si ouale rosii . se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. uneori si oua. ritual.". 166). se spala pe cap. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat .In biserica este obiceiul ca. in Marea Joi. etc. . care a inceput sa aiba un consum specializat. imbraca straie curate. se ungeau cu sangele lui. cu gust distinct. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. in actualitate. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. framantata cu ou si stafide. alimentul care se identifica. Drobul a devenit. prin excelenta. In anumite regiuni ale tarii. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. la care se adauga lapte. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca. suferind o resemnificare in 15 . .cu sarbatorile Pastelui. In Bucovina. aceasta paine. aproape complet. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. Inainte de a se face pasca. impreuna cu vin si vase. apoi. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut. drobul. fac cruce cu lopata sus. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce. in popor.

Slanina. care se sfintea de catre preoti. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. Niculita. Ed. iar cel ce o consuma. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza. Pasca primilor crestini era o paine dulce. al simplitatii. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. Craciun. ucis cu pietre (Ies. Veronca. 12-15). branza.De asemenea. Op. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. painea dospita fiind interzisa. mai cu seama. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. 30 [21] E. p. prajituri si alte alimente. dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. se consumau in graba. ce presupunea o sarbatoare a durerii. Amintirea acesteia este pasca de astazi. 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. p.Despre 16 . iar azi e pusa in mancare. pasca dobandeste puteri purificatoare. Tot in cosul care se duce la sfintit. Iasi. inocentei si puritatii. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. dar si ale crestinilor. Traditiile populare ale romanilor. pentru friguri. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica.. insotite de ierburi amare. asemeni anafurei. cit. Hreanul sfintit se pastra in pamant. pasca si mielul. slanina. In unele locuri se spune ca. inca din cele mai vechi timpuri. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. li se atribuie puteri vindecatoare. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. Acestor alimente. p. vindeca de boli si friguri. [23]" [20] B. Mielul este insa. curatia. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. 339 [22] Idem. consumata ca atare. oua rosii si impistrite. semnul "blandetii. ai vitelor si oamenilor. I. apoi se impartea saracilor. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite.crestinism. Portile Orientului. femeile pun carnati. colaci. iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. usturoi. sunt departe de traditia iudaica. Vol. 1994.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele. sfintite. la care alimentele rituale. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca. sare. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. drob. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste. prin lipsa fermentilor de dospire.

in toata tara. ca si banul". 17 . ele se mai fac. In jurul lor. dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. Noaptea Invierii este deosebita. In unele locuri era obiceiul ca. in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii. ea simbolizand noaptea luminii. Flacaii sareau peste aceste focuri. Seara sau la miezul noptii. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. cand oamenii merg la slujba Invierii. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. daca te speli cu el. De aceea. sau mari primejdii. in noaptea Invierii. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. vei fi onorat ca busuiocul. in noaptea Invierii. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . sporadic. "focurile de veghe". La intoarcerea de la slujba de Inviere. Dupa unii etnologi. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. Exista apoi datina de a se spala. la Slujba Invierii. "sa fiu usoara ca si cojile de oua. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. In Bucovina e obiceiul ca.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica." In unele sate. vestesc deschiderea mormantului Domnului. la care se raspunde "Adevarat a-nviat". cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. peste care toarna apa neinceputa. furtuni. Bucovina) la miezul noptii. se aud impuscaturi si pocnituri. pe dealuri. In unele locuri (Moldova. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul." Atunci cand se da cu banul pe fata. sa se aprinda. Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele. din pacat si din moarte. prin curtile bisericilor. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos. asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. care trec plutind pe apa. In zilele noastre. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. ca sa fie luminata gospodaria. in acest context. in zilele noastre. a izbavirii omului din iad. prin Invierea Sa. care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. Multimile participa.

ea este destinata. joia pentru grindina. vinerea pentru rodirea pamantului. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. Dupa aceasta masa. Ofranda pascala pentru morti devine. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. facand acest lucru. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase.Se crede ca. in credinta populara din Transilvania. ciocnindu-l usor de frunte. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. Fata incearca oul baiatului in dinti.De obicei. in loc de apa. Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. Dupa credinta populara. Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. formeaza. prin partile Transilvaniei si Banatului. chiar de o fetita. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. in virtutea acelorasi analogii. care cred ca. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata. daca muncesc de aceste sarbatori. Baiatul. caci altfel ti se vor rosi mainile. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura). il incearca sa vada daca este tare. baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. atat in Bucovina. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. 18 . miercurea pentru tunete si trasnete. cat si in Transilvania. fie pe fata ei. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. Joile verzi." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie. doar celor de un sex cu mortul. o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. tinute inca de femei. le va merge rau. In unele locuri. Dupa traditionalul "Hristos a inviat.

si se indoia de Invierea Mantuitorului. Iar daca esti intrebat ceva. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. inca se mai fac hore. si alte izvoare locale. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. "pe datul mainilor" sau "pe par". In trecut. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca. Mai demult.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. prin sate. se spune ca vor avea noroc toata viata. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. iar ale iadului. manastirea Izbuc din Banat. la care s-au facut multe vindecari si minuni. cu aceasta apa. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. animalele. daca te-ai departat de izvor. in speranta ca se vor insanatosi. sa nu vorbesti cu nimeni. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma. la care se spune ca s-au tamaduit oameni. se lua apa de la izvor. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada. 19 . Ritualul prevede ca.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. In aceasta zi. In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. de la care vine tot darul. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. in toate bisericile. pasarile si fantana. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. sa raspunzi: "curand intrebasi. cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb. In prezent. ca semn de la bolnav. casa. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. considerate sacre in traditia populara. considerata Izvorul tamaduirii. De asemenea. Se lua un petic sau ciucure. La revarsatul zorilor. tinerii se legau frati "de sange". lasandu-se semnul luat. pentru tamaduirea de boli. pe la anul 450. care i-a cerut apa. In aceasta zi se face. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. in acest interval. cu apa caruia s-a vindecat orbul. aghiazma. El a cautat si a gasit un izvor. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. inchise. pentru ploaie. usile raiului sunt deschise. tinuta vineri.

Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii. Seara. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. De Ispas se organizau nedei. Se faceau. care se ingropa intr-un furnicar. baietii taiau nuiele mari de tei. de Inaltare se fac pasca.Mai demult se faceau si cununi de spice. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor. In unele parti ale Moldovei. in popor si sub numele de Ispas. cunoscuta. in vremea crestinismului primar. in unele locuri. In zilele noastre. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. Pastele Mortilor. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi. Marian mai consemneaza. pentru a fi sfintite a doua zi.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine. se crede ca ar fi copiii nebotezati. Acum se aduc. jocuri ale tinerilor. se impart bucate pentru morti. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. 20 . in unele locuri. S. oua rosii si cozonac. ramuri de nuc. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. de aceea. in unele garnizoane militare si in biserici. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. sau ca plante de leac. sarbatori campenesti. precum la Paste. odata cu Rusaliile. La acesta sarbatoare. la fel ca salcia de Florii.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. Fl. la biserica. de Rusalii.In calendarul pastoresc.In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii. targuri (balciuri). se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor. Dupa Inviere. serbata. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra. se taia din varful cozii vitelor par. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. morti dupa nastere sau oamenii de demult.

alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. in aceasta zi. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. fie din vechi ritualuri folclorice. in unele locuri. putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani. Calusul. Dar se pastreaza. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. sa-ti pui un cutit sub cap. ca vor juca cu dreptate si fara suparare. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. cu apa din 9 izvoare. o basma alba. ca nu vor ascunde din banii primiti. este sarbatoarea Sfintei Treimi. Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. la sate. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand.Din punct de vedere crestin. Daca adaugam ca. Juramantul se depune pe steagul lor special.credinta oamenilor e alta acum. la hotar. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor. nici nu mai alunga Ielele . oamenii se feresc sa lucreze.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. etc. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. fie in forme mai ritualizate. Adunate la un loc. izvorate fie din practici crestine foarte vechi. oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. a doua zi dupa Rusalii. sarbatoarea are o foarte mare importanta. fie in forme mai spectaculoase. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. ca sa nu te trezesti pocit. dar si in Ardeal. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. pelin. este. exista credinta ca. ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. tamaie. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. De aceea. fire de grau. 21 . un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. Cel mai celebru dans al romanilor. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". Din pacate. In Ardeal. Cu acest scop foloseau si usturoi. de fapt. In popor se credea ca. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. legamantul se face la 9 hotare. iar daca vei dormi. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. in cadrul festivalurilor de la orase.

Paresemi. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade". Cuvantul desemna cele . Cit. preluat de popor cu denumirea de Pareti. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor.105 [24] M. care reprezentau de fapt Postul Pastelui. avea loc o sarbatoare a oualor.. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. P. care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor.[23] Ivan Evseev. care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. Radulescu Codin. Paresii sau Miaza Paresii.53 Paresimii.Pamfile. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. cu sute de ani in urma. De la Paresimi. in ziua de miercuri din a patra saptamana. din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. In traditia populara romaneasca. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului. toata perioada Pasti. 1994. Miaza Paresii. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati. care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei. In calendarul sarbatorilor traditionale. Op. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 . a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare. la mijlocul postului". se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina.56 1 T. cu trimiterea clara spre parete. de obicei. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare. Amarcord. p. Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag. apoi pentru mijlocul Postului mare. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. de Paresimi. Op. la mijlocul . cit. p. Timisoara. a precizat Ovidiu Focsa. Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. In Camina. si apoi la gura cuptorului. toate florile. cat si in Bucovina.Apoi ia pasca. Cruce-n masa. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. toate semintele cate sunt. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. 26 . Maica Precista la fereasta. zicand: Cruce-n casa. imbraca camese si straie curate. Tot aice. bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. impodobindu-se apoi cu strafide. sau de Sf. fac cruce cu lopata sus. caci zic ca sa fac mai frumoase. se grijesc. Gheorghe. sa impodobeste cu frunze de leustean. In Rosa. fiind ascutit. pe truspatru paretii. Ca sa ai canepa frumoasa. se piaptana. din crucea pastei. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . din care se fac diferite flori. pentru a face pasca. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit.Cand pun in cuptor. atat in Moldova. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. femeiele. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa. impletit ca si cununa. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului. de Ispas. cand faci focul de pasca. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". sa pui sa stea samanta pe cuptor. toate panele. atunci cand sa coace pasca. spun ca din nafora de la Pasti. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. Pasca ce se face cu cas. pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. or Duminica Mare. se face o cruce de aluat in mijloc. Cutitul. o razima in pantece si taie. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. se spala pe cap.

ca n-ai friguri peste an. cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. sa intind ca sa fie subtiri. atunci cucoana e mestera. care nu se afla de fata. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. si a carui pasca iese frumoasa. Cand se pun pascele in cuptor. dar nu sa pune tot. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. cu lapte numai se plamadeste. cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri.Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. Apoi. cu noroc. In Rosa. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet. una deasupra alteia si formati ca o semiluna. se face numai pasca cateva cuptoare. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi.albusul se bate. pusa in lung. Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. acela trebuie sa patasca ceva peste an. scortisoara si coaja de lamaie. ca nu le strica nimene si au frupt mult. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. rom. ba si pentru cineva din streini.sa pun multe oua. "bezele" si altele. capetele de la margina. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci. il face si pe apa . zahar si unt. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . Apoi sa adauge: zahar. apoi. sa mai fac "lucumuri". 30 oua si 1/4 litru unt topit . care insa va fi smintita cumva. Idem 27 . o parte de unt si faina cat cuprind acestea. se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. aceluia ii va merge bine." La tarani. Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. crescut si. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine. La cozonacii ce sa fac acuma. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul. sa da la o chila de faina. de nu. Frumuseta cozonacului este a fi inalt. "posmagi". il potrivesti ca si celelalte.daca are omul. cozonaci nu se fac. de Pasti.

pentru interesul stiintei. in contra diochiului. sa fii cea intai si asa iubita. sa nu sa vada. cum e in ziua ceea pasca. 28 . pasca de Pasti nu se face. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine. puindu-se doua paste: cea cu cruce. duc si carnate la sfintit. si o arunca pe iarba sau pe flori. dorita si cinstita.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat. ca sa fie ca florile. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. sfintesc si rasteile de la jug. si una fara cruce. ce se spala pe mani. spalat curat. intr-o cosarca sau pe o tabla. cand il miruieste preotul. pana a nu rasari soarele. odata cu pasca.Cand faci pasca de Pasti. nu unde se imbla sau in glod. apoi mai pun pentru leacuri: sare. asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. iar doua oua sa lasa preotului. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi. care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. Slanina sa aduce acasa. De vrai. Cuciur-Mic Cand se face pasca. In Broscauti. dupa ce o framanta. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. sa nu se apropie diavolul. fie-ne iertat a spune . sa imbraca in straie noua. care sa aduce inapoi acasa. unt. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. In Mihalcea. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. pe care le face preuteasa. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. Siret etc. apa cea dintai. aceasta sa lasa preotului. Pana si matraguna o sfintesc. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. Ba . mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. o pun cumva dedesupt. usturoi. care le intrebuinteaza pentru vite. pentru sanatate sau pentru farmece. Pe aicea. ba si purcelul intreg. o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. tamaie etc. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. trebuie sa se imbrace omul curat si. Cu apa aceea se spala in septe sambete. sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. Aice. Mihalcea In Ardeal.

Ba . ca sa aiba lapte mult. zicand. Corcesti Asemenea. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea. Broscauti Cu pasca acasa. "Hristos a inviat!". sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra. ca e mare pacat. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat. dar e mare pacat. batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. ca anul acela se marita. de afumat vaca. ce a avut intai menstruatia. invalit intr-o peteca. n-o mananca. o bucata din camesa unei fete.sfintesc. nafora ce o ia la Pasti. infiat ura.Elena Braha. cand ii pune pasca in cap. sa pune un laiceri din tinda peste prag. tot dupa varsta. el sa zica: "Da eu impusc!" Or. Mihalcea 29 . General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. Mihalcea Cand se vine cu pasca. spariet si cand se umfla piciorul si te doare." Dar ce folos. cand sa strica etc.ce e si mai urat . cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. La masa Cand se vine cu pasca acasa. zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci. Mahala De Pasti. o pune pe capul femeiei. si cum trece omul pragul. Ecaterina Pantea. dar e pacat. si apoi sa pun sa manance. fiind buna tot de spariet si de buboaie. Iar daca este fata de maritat. cand zice preotul: "Hristos a inviat!". dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. din biserica. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. daca e pascari. pe urma vine la masa si o inchina pe masa. ca nu poti sa calci. pe urma pe al celorlalti. zic: "Eu mulg vacile. Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir. de trei ori la icoane. pana la masa. Hurghis. nu pasca). Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca).

S-a intamplat ca au murit oameni. Mahala Cand vin cu pasca. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa. de supa buna . . de purcel. Tot astfel si in Mihalcea. sa iasa afara pe sub pasca. Oua sa nu manance deloc. cum vin de la biserica. apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. sa pui piciorul pe topor. ca nu se prinde nimic de om ca de fier. ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina. mananci slanina. Unii gusta intai hrean sfintit. de clapon . cand intra cu pasca.zicand: "Pe sanatate ca am ajuns".. de Pasti. . de multe oua. si cand mananci din pasca.De Pasti. Cand vii cu blidul de la biserica. in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne.E pacat a taia cucosul de Pasti. si apoi mananca slanina. mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!". mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag.cum sa face la Pasti. cand se aduce pasca. si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul. Cine posteste tot postul. oua etc. altii. fiindca se mananca si rece. usturoi. sa fie sanatosi. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile. sa bea o ceasca de zama limpede. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate. Apoi ciocnesti oua. 30 .. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel.In Moldova. Gaini sa pot taia. sa nu-i manance purecii peste an. e obiceiul a se manca friptura de miel. . in Bucovina. zicand: "Hristos a inviat!".pasca . Si de cate ori zice. Dar mai intai.

) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 . pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. toata ziua sa trag clopotele. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii.casa lui Dumnezeu . li se da alta pasca si mai multe oua.Din cauza acestui obicei. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit. la moasa.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. la nanasi etc. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor. cu niste druci lungi. In Broscauti. Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. oamenii cei mai batrani. cum mananca. sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus.aceasta sa spune pretutindene -. cu pasca. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica . de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. sa culca si dorm. e obiceiul a merge de Pasti cu pasca. Altii imbla in catalige. pe a caror umere sa mai suiau 3. Mai demult. In ziua de Pasti. unul la spatele altuia. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte. (Se va vedea. Cele 3 zile ale Pastelor. insa. sa incunjure astfel de trei ori biserica. tiind un prapur in mana. sa duc miercuri. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. ." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir. peste masa si se bucura. Rosa In toate partile romanesti. la rudele cele mai in varsta: la parinti. In Scheia. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri. asa e obiceiul din vechime de Pasti.tragand clopotele. nu sa merge pe la case . ducand o pasca si cateva oua pentru care. la frati. Pe langa el stau alti doi. la distanta. barbatii cu nevestele." "Haideti la chiparus!". in schimb. iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. in Bucovina. ciocnind. zic ca pentru ca sa creasca canepa. iar in urma lor merg droaie. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung. Maranda Prot. In Scheia. e ca si cum ai imbla cu cerutul. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si.

iar mama i-o arata ca asa frumoasa. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. apoi. Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. jos. trec pintre pietre. Acesta sa face la loc larg. nu mari. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. imprejurul bisericei. sa dau in scranciob. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. in pareche. un sir lung de flecai. tanar si batran. la marginea Galitiei. Scranciobul tine pan' la Ispas. nu sa poate sti. tot cate doi. ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. cum i-o da. pe cand. Un alt joc e acesta: pun trei pietre. si cu aceleasi bete le arata drumul." Pentru acest scop.frunte. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. fata in fata de mani. in timpul din urma. Cei de jos canta mai multe cantece. Crisceatecul e insa rutenisat complect. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. care sa pun in doua randuri vis-a-vis. Aicea sa aduna tot satul. in Muntii Bucovinei. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. sa fac la unele case scranciobe (mici. langa crasma. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. recitand strigaturi. in forma ce stiu ei. la distante. 32 . adeca Joaca". sa o tie si el. Scranciobul tine pan' la inaltare. sa ridica si sa scoboara. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul.) Un alt joc. De sunt ele de origina slava sau romana. de cu ziua si pan' in noapte. sa i sa vanda de nevasta. numai de fete. avand 4. lautarii canta si jocul joaca. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare. pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros. cel din frunte are un bici lung in mana si. tot una sa dau. In Crisceatec. cu un scaun) si copiii. tinandu-se toti de basmali. gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui. cand sunt la vro intorsatura. un sat intre stanci. iar fetele si flecaii. Caci ducem "joca" la balta. Aice e in mic. invartindu-se. sir. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida. care. La aceasta pane n-o da. pe o alta din randul de vis-a-vis. (Desi hora la ei nu sa joaca. 6 sau 8 scaune. Cuvantul Joca". ce face pe flecaul. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz.

"cumnat de mana". au zile anumite. precum si din oua. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. Apoi. Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. si toti merg cu pasca la acela de petrec. ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna. Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau). s-au insurat deja cu mult mai inainte". porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. mire. Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume".Ei luau fetele si nevestele la joc. si anume in Rosa. obiceiul insa tot a ramas in toate satele. O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt.In Bucovina. pan' la Ispas. Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti. nebunii si glume". La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. parinti etc. Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar. reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". nuntasi de rand. Pe drum. isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. dupa cum am vazut. improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. si o perioada cu practici de purificare a spatiului. dascal. popa. o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi. pe cand toti cei cuminti. tot una merg cu pasca intre ei. nasi. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. Copiii. de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader). evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii.Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua. Din acestea. in care face cutare sau cutare "benchete". Ritualul de innoire a timpului cuprinde. care urmareau 33 .

ca la ospetele adevarate. obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna. daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . placinte. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". miez de nuca . piftii. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. piftii. cand se impartea de obicei coliva. cu sensul ce-l poarta si astazi. cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. In schimb. Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. diferite copturi ("pupi"). sub forma de parodie. conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. fara a fi invocata casatoria. inca din timpul formarii civilizatiei cretane. abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. "braduleti" si mai ales coliva). forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina. branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci".a fost. Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. Mosii de Iarna. cand se dadeau de pomana alimente. prin intermediul strigaturilor. fruct alb (branza. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. care cad sambata inainte de Samedru. erau numiti de popor si Mosii cei Mari. dadeau in vileag. O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului. gratie laturii sale distractive si glumete. Cununia avea loc. lapte. vase de baut apa. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. care atesta termenul "coliva". lapte). la un pom in care se anina un clopot. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta.de la distanta aceasta nunta improvizata. unde erau cinstiti cu rachiu. De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau. bauturi. Traditia crestina. probabil.

In forma sa arhaica. Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. la lumina focului. fiecare partas aducand partea sa de lemne. in ziua Lasatului de Sec. In Transilvania si Banat. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 . petrecerea nocturna purta. atestat obiceiul. copiii la parinti. se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas. cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost. Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. petrecerea era organizata sub cerul liber. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. La Zapostit (Lasatul Secului). si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului. carora li se da foc).Acolo canta. Acest foc se numeste "priveghi"". joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. striga. Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. finii la nasi. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului). in functie de zona. intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie.se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta. Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari. Priveghiul. nume diferite: Alimori (roata de foc). paie etc. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. de obicei pe un deal sau o ridicatura.

purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri. cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. Prima si a doua zi a saptamanii. Prin practicile ce ii erau dedicate. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud. Asemanator noptii de Anul Nou. adica sarbatori nocturne). si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. incat din sat apar ca focuri artificiale". ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor. ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer.. "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii.mai multe priveghiuri. reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului. La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi. i se dadea valoare de An nou. de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. Santoaderul. dupa ce a inserat bine. Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. "in alte locuri fac din nuiele o roata. unde se consuma". Lunea Curata si Martea Vaselor. Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. paiele le aprind. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. se aprind in deal. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat. "Hodaitele . viata trebuia sa intre cat mai repede in normal.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. cuprindea in special practici de purificare. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. strigand si Alimori!".. negatit). Saptamana Caii lui Santoader. Daca cineva lipsea de la Priveghi. formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. sau chiar iau o roata de car ori de plug. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 . domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. o invaluie cu paie legate.

ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara". dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. ruda salbatica a cainelui. spre deosebire de lup. calari pe cai: Santoaderul. prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni. sunt tot cete de caini si. trebuiau inlocuite. schimbarea vaselor de dulce cu cele de post. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. intra prin ograzi. Cucii 37 . noptile cand Luna nu apare pe cer). Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit". este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. dupa incheierea imperecherii. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. Lupul. ii apuca si le inclesteaza falcile. St.. cum vad vreun om. este o poveste ca multe altele. care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare. incep a urla. in interpretarea populara. adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". [. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. cu caldura si lumina. in asa chip ca. asa ca sa nu mai poata musca. Frigul si intunericul. Sf. ei au o presimtire pentru aceasta zi. semnalul fiind dat de gastele sacre. pana la iesirea din Paresimi. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor. spalarea vaselor cu lesie. goana cainilor. In satele unde se practica obiceiul. ale curentului latinist. Gheorghe.] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman. datul cainilor in tarbaca. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului.. aflate sub zodia lupului. si mai cu seama cainii cei mai batrani. aflate sub zodia calului. prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu).alimentatia cotidiana. era alungat simbolic in luna februarie. In credintele si legendele romanesti. daca iesi la marginea satului. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. simbol domestic al lupilor. Dumitru. numit jujeul. calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara. timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii.

dupa copii. Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. atestata si la greci. peste care se pun alte 3-4 orizontal. se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. Seara. scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate.Prin intermediul mastii. terenul trebuia sa fie curat. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . Branesti jud. boabe de grau. in totalitatea ei. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. fete.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte.Masca ar reprezenta. straveche pasare prevestitoare. cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. Imbracati in fuste. formand astfel un fel de scara. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi. Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". caci altfel se crede ca murind se va face diavol". uneori. fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta. De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. uneori in ziua Lasatului de Sec. Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. cu gluga pe cap. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. se asemana cu ritualul culegerii matragunei. mic si mare. faina. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. nescormonit de gaini. femei. iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. Calarasi. peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. era dublata de functia purificatoare. Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii. Spre mijlocul zilei. Cucul.

Eu iti dau pita cu sare. popelnice. Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 . exprima schimbarea. "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. il cauta sub zapada. uneori si cu trei fire venea. popelnicul. se piaptana cu carare. Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. se spalau toate femeile din casa. cateodata nu gasea ca era zapada mare". si. mai ales prin ondulatia sa. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. care era trasa peste frunte. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. simboliza fuga timpului. Ducea o tara de pita si un ou. Parul. dar si peste pragul varstelor. fete ori batrane. ci de una rituala. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. Cand o culege din padure se zice: "Popelnice. iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. sa n-o vada gainile. si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. saltul peste pragul anului. ca de altfel si taierea parului. plecau nespalate si nemancate. Popelnice. Trebuia mers de noapte. Tu sa-mi dai cosita noua". iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. pana incepe cucul a canta) si iedera. a fetelor mari. Modificarea pieptanaturii la fete. Eu li dau pita si oua. In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. impreunand-o cu chica dindarat. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului.dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara. Numai cinci-sase fire daca gasea. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete.

de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. la Santoader dar si la alte sarbatori. in casa. "insotirea" in Tara Hategului. avea valoare magica. imbratisarea frateasca. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. Dupa incheierea 40 . Persoanele legate veri. sex. In alte zone etnografice. fete si baieti laolalta. pe grupe mici. Matcalau. afinitate sufleteasca). si sexele. de obicei o oala sau o strachina din lut. insotirea. de pilda in Muscel. inainte de ivirea zorilor. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). anual. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". varute. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. de 10-20 de copii. Frunza de popelnic. Dambovita. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. surate. la fantana. cu calitati neobisnuite. intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. ci a Santoaderului: "Toadere. se realiza despartirea copilariei de tinerete. Da cosita fetelor. Datul de-a Verisoarele. Rapotinul Testelor. Arges. Matcutatul fetelor. dupa casatorie. frati de cruce etc. se intalneau anual. ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. Ceremonia se repeta.Painea si sarea sunt plata frunzei. grau fiert). sau pe grupe mari. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. se desfasoara cu sau fara martori. Ceremonia. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. Printr-un ritual complex. la aceeasi data. in jurul unui brad impodobit. fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. de cele mai multe ori. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. in gradina. precum Mosii de Vara. pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. sarea. in camp. asemanator rizomului de oman. Culegerea frunzelor se efectua. painea). joaca sau zbenguiala copiilor. numit "prinsul Suratelor" in Muscel. in cimitir. Matcalau si altele). Santoadere. ci. in unele zone etnografice.

o rapesc . daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. implinea un ritual de dezlegare. asemanator oamenilor lunatici. sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. pana la moarte. Sf.. care. vere. local. sunt noua zile pana la Santoader. mai ales asupra fetelor. se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna.. de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor. cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa. prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori. o pandesc si.. cea mai strasnica dintre babe. Dupa perioada carnavalului. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii. carora le interziceau tinerea sezatorilor. moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. Gheorghe. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. Ca sarbatoare echinoctiala. isi impartasesc tainele. isi spun. nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. fartate. Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". gonirea cailor avea drept scop alungarea. Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic. iar intalnirile cu baietii erau excluse. . La moartea suratei sau fartatelui. Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader". soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata. in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. tineri si batrani.solemna a legamantului copii si apoi oamenii. atunci Santoader trimite pe caii sai. Pedepsele erau foarte aspre: " . si de la Santoader 41 . recunoscut de biserica. cat si a baietilor. "in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. sora sau fratele de legamant purta doliu si.. surata.

Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. unde apare. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. In aceasta pilda. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. Gheorghe. 42 . Santoaderul omoara. au iesit in intampinarea mirelui.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire". cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". uneori. Santoaderul si Sangiorzul. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. iar acolo se organiza ospatul de nunta. iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". unde era asteptat de ea si de prietenele ei. mirele sa mearga in casa miresei. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". In Noul Testament. Hristos se numeste pe sine "mire". desi se afla la oarecare distanta calendaristica. in partea dreapta. Astfel. In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. Mireasa lui Hristos este Biserica. un sarpe naprasnic. iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". erau rupte din Santoaderi. ci doar din incaperea unde se aflau. Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. De aici se pleca spre casa mirelui. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. care luandu-si candelele. sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. la Rusalii. Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. in mod firesc alaturi de mireasa. care se pregatesc pentru nunta. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor. Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. uneori. care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. asteptandu-l pe mire.

nici ceasul cand vine Fiul Omului". Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice. au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. Ea nu se poate imprumuta altora. mirele vine". Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata. In timp ce ele lipsesc. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. gardurile sunt reparate. ca nu stiti ziua. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat. a patimilor lui Hristos. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". Astfel. 43 . Flacara este alimentata de untdelemn. In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit.Mirele intarzie. Fecioarele nebune. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune. Acestea nu vor. Doamne. Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. "Iata. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. santurile sunt curatate de namol si adancite. iar strigarea de la miezul noptii. Vor striga: "Doamne. fara sa fi facut un rau aproapelui. iar fecioarele adorm. fiind un dar strict personal. care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". 16) prin care suntem chemati la judecata. pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. Prin untdelemn. La miezul noptii. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Curtile sunt maturate. care sa se manifeste prin fapte bune. intelegem credinta. soseste mirele. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. surile sunt curatate de gunoaie. adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Vor ajunge si fecioarele nebune. ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". dar vor gasi usa inchisa. deschide-ne noua". Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos. se vesteste sosirea lui.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea.

oala cu jaratec. in fata casei sau in cimitire. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca.focurile de Mucenici. Argel. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. vin. femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. Conform traditiei. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. Joia Mare este ziua in care. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . in cimitir sau pe la casele lor. de cele mai multe ori. de San . Joimarita era.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor. inclusiv. nu erau iertati de aceste pedepse. Brodina de Sus etc). miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. De multe ori nici flacaii lenesi. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. de Lasatul Secului. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. In Joia Mare. se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa. astfel. Vama. sunt permise muncile in camp. la origini. Pana la Joia Mare. apoi. Paltin. parte preotului. parte satenilor aflati la biserica. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. vatraiul sau carligul pentru foc. crezandu-se ca. de regula. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. boz. fiecare familie duce la biserica colaci. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.George sau de Sanziene.Pana miercuri. semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute. treptat. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. cernuta 44 . De fapt. vecinilor si rudelor. prescuri. se face din faina de grau de cea mai buna calitate. de sufletul mortilor. a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. el avand mai ales caracter de divertisment.

ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Spre deosebire de Craciun. intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. mirodenii si stafide. in scopuri terapeutice. impodobita cu ornamente in forma de floare. se dadea de stire Blajinilor . Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti. de jur imprejur. In Vinerea Mare. Peste branza se face o cruce. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. Alta data. si are. forma rotunda. oua. De obicei. apoi. iar barbatii macar o palarie noua.prin sita deasa. Vinerea Neagra. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. Principala grija a oamenilor. inainte de rasaritul soarelui. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. branza de vaca. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor. Seara. este. insa. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. in felul acesta. 45 . dupa care. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. dimineata. de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. friptura si borsul de miel. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. Vinerea Patimilor.popor mitic care traia sub pamant . In mijlocul tavii se aseaza. cel mai adesea. Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. inaintea Pastilor. cusuta in mod special. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. este aceea de a-si primeni hainele. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. Se mai credea ca. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. Conform traditiei crestine. pregatita cu zahar. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. astfel. in felul acesta. numit in Bucovina cighir. din acelasi aluat impletit.

fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. Cap de Primavara. Potrivit traditiei. scaldatul ritual in lapte dulce.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. "Una din fete. pe o melodie simpla. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. Lazarita se plimba cu pasi domoli. se efectua un ceremonial complex. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. in cercul format de colindatoarele care povestesc. cozonac. 46 .Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. faina. cade si moare. zahar. In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. numit Lazarita. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. sare. carnati. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta. o bucata de slanina.oua incondeiate. pentru sfintire. intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut. sunca special preparata. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. isi aduce aminte de placinte. lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. muschi de porc. care era structurat dupa modelul colindelor. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. Se grabeste sa coboare. inainte si inapoi. apoi oua rosii. Hristos l-a inviat pe Lazar. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. Obiceiuri de Florii . un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc. moartea neasteptata prin caderea din copac. pasca. aducerea acasa. exista obiceiul ca in aceasta sambata. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. numita Lazarita. o ramura de busuioc. cativa catei de usturoi.

In unele sate. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie.ramurile de salcie In ziua Floriilor. oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. cand veneau de la biserica.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. In acest interval de timp nu se mananca came. candva. rude. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Insa. ousor.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini. 47 . este permis a se consuma oua. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". nu se plantau pomi inainte de Florii. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care.Ele sunt sfintite si puse la icoane. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. Obiceiri de Florii . Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. De aceea. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. sa-mi fie postul mai usor". de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. inca din preziua acestei duminici. era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. pentru a fi feriti de diferite boli. In ziua de Florii. numita de popor si Saptamana Alba. Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. prieteni. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. pentru a-i ajuta sa rodeasca.imbracarea mortului cu frunze de nuc.

Aici. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata.vesnica. In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce). conform traditiei. Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata. iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". dupa petrecerea bahica nocturna.Toader. Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care.Toader si caii ce-l insoteau rupeau. Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 . de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor. San . prin strigaturi sub forma de dialog.noapte si pentru a salva. astfel. sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San . dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. le urcau in podul caselor. omenirea de la noaptea. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. pe cei ramasi necasatoriti. Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza . Tot in aceasta zi. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul. Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile. incepand cu Lunea Curata. In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. mai apoi. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare. se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. lantul lui Sant . Flacaii se adunau in cete.Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros.

Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare. fetele se duceau in padure.Conform credintei populare. inainte de rasaritul soarelui. faina sau alte produse. dar si cel mai temut. cu aspect de flacai dar care au coada. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe.Toadere. Cand sapau aceste plante. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan. si copite. ascunse in opinci. in locuri curate. Tot in dimineata Sambetei lui San .Toader. In sambata de San .Toader. Din aceasta sambata 49 .Toader. pastrat pana tarziu in Bucovina. In sambata lui Toader. In noptile Cailor lui San . "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii". inchizand sezatorile si petrecerile.Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San . femeile nu urzeau. fiecare zicea: "Toadere. Intoarse acasa. parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile". Dupa spalarea capului. Cel mai important. il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. si nu torceau."pentru a nu li se incurca firele". Un alt obicei din aceasta zi. in locul de unde luau radacinile puneau sare. fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos. ascunsa in itari. era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire). si cautau radacini de iarba mare sau popalnic.Toader. ca "sa nu te calce caii". dintre cai este San . San . in timp ce se pieptanau. in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. In saptamana numita a Cailor lui San . fetele nu mergeau la sezatori./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor".Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe.Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele.

adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. celebrat alta data.praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie . omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox. devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.Se torcea de zor.Ziua Cucului. se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis. Local. a timpului probabil etc. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. 50 . de Buna Vestire (Blagovestenia) . In Sambata lui San . astfel. Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie . Ziua oferea. slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic. in Bucovina. lapte. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa. branza si oua. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. alta data. a rodului pomilor fructiferi. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. a Sarbatorii Pascale De asemenea. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. etapa calendaristica in care nu se consuma carne. la inceput de primavara. pe ascuns. ce dureaza sapte saptamani.Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului. obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului. mai ales in mediile pastorale. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale.incepeau slujbele speciale pentru morti. alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri.Toader se desfasura.

fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. pentru ca vestea cea imbucuratoare." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei.In acest sens. in lucrarea "Sarbatorile la romani". cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei. Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. n-ar fi nici Pastile. sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa. si din faina macinata face mamaliga. 51 . Cand "Cucule. se poate cunoaste potrivit taranului roman. specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. pomul respectiv nu face poame anul acela. daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". atunci il intreabau. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand. zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. pestii nu o mananca. Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. In conceptia celor mai multi romani.

cauta sa vada care va da semne de rodire. facand sub ei focuri slabe.Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine. chibrituri si tamaie. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. vacile nu se "goneau". primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. sare si apa ca sa se incalzeasca. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. pe cand barbatii lucreaza afara.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. Ca si Blagovestenia. pe care pune tamaie. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor. cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. gasca sau rata. mai ales prin casa. iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. 52 . lua o oala cu jar. Blagovesnicul . ca sa fie sanatoase peste tot anul. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. a doua zi (26 martie). Dupa aceasta mergea la pomi. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. sa manance si sa bea apa ingerii. tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa. nu se semana porumbul (Moldova. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei. Bucovina). atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca. In Transilvania. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. Blagovesnicul. zicand: "Daca nu rodesti. Incepand cu Buna Vestire. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. si. In zori de zi.

deoarece inca de la creatie. Atat in Vechiul. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. 8). Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. Pentru poporul roman. in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. 1. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal. in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . Cu privire la varsta. Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. "nu numai pentru hrana. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. Ele sunt tinute de oameni.Un alt obicei. 12. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota. jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. in fiecare an de Sfintele Pasti. ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. La primul sacrificiu pascal. 1-11). fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei. este instituita de Dumnezeu. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12.

Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. reiese rolul acestui.nici prea tanar si nici prea batran. Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. 12. 1). asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 12. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. 12. Mesia. In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. la plinirea vremii. 14). Jertfa mielului este strans legata. 23). Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. intrucat chiar in noaptea zilei de. la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies.de Paste. 14. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. 261). De asemenea. cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. 12. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. 68. De adoratione in spiritu et veritate. sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui. deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. 23. 12. P. sau la integritatea fizica a mielului. 12). G. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. col. 5-6). pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu. de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos. La iesirea din robia egipteana. 4). frigerea 54 .

36. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp. 640-652). cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. 12. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. Expierea nu are insa caracter cosmic. originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. reprezentat de soare si exprimand puterea divina. col. deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp. G. Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. 29). Oral XLV in Pascha. Mielul lui Dumnezeu. pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice.iesirea din Egipt a evreilor. ci tocmai nasterea lor la o viata noua.animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. La pagani. cu situatia evenimentelor din Egipt. Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal. Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. 55 . favorabile vegetatiei. unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. 15-21). Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. asa cum au inteles unii rationalisti. in P. Astfel. intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. ci marcarea unui eveniment important .

a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. 10). Caransbes. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. Sacrificiile Vechiului Testament. din care a iesit ebraicul pasach (a trece). Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. 647. Potrivit poruncii divine.649). Hr. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste. ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve.) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i. 56 . Mircea Chialda. pentru a le ocroti de fortele intunericului. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. 12. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr. fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi. Hr. prof. inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui. Arheologie biblica. cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. crutand primii nascuti ai evreilor.Iahve. de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. 13. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. 355). 1930.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. Cernauti. crezand ca ebraicul pesah (trecere). Moise. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. cat si ca sens. Atat ca forma. dr. 1945. Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. Vasile Tamavschi. p. cat si la traditia iudaica. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale. ci pentru eliberarea israelitilor. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). Aceste pareri care pretind a fi corecte.Renuntand la datele scripturistice. p. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i. Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai.

V. 3). 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. Blaj.Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies. in anotimp de primavara cand se coceau spicele. 12. 561564). Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. Istoria Legii vechi. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. I. timpul junghierii Pastilor. de la babiloneanul nisanri. O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. 9). 8). p. Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara. col. 3) si in Misna (Pesach 5. 29. 6). 142). Pentru acest mare ganditor crestin. 41). 6. Comentariu la Exod. 48). se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies. mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib. 9. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. Dialogul cu iudeul Trifon. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. Szmigelski. cand se coc spicele. Cernauti. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. 1913. Dupa cartea Deuteronom. mielul pascal prefigureaza pe 57 .G. in P. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. Tarnavschi. La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. p. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. 12. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. vol. care mai poarta si denumirea de Nisan. 30. fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. 1905.

sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic.G. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. 101. dupa cartea Deuteronom. p. institut. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr. L. era firesc ca in acest ragaz. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea. in P. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. In gandirea Sfintilor Parinti. 6. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri. ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. col. La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. inainte de a-l parasi. la asfintitul soarelui (Deut. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. 364). op. De aceea. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. adus in Egipt de evrei. Divin. cit. Dupa unii teologi. El se aduce in perioada lunii pline. Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. 12. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. in P. 12. 16. La consumarea carnii. 7). 360-361). 4). adevaratul Miel si Pastor. op. 6. 12. cit. M. deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. Mircea Chialda. cu toiege in maini si incaltati.CCXLV. col. ceea ce a dus la felurite interpretari. 6. Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. 530-531). 11). In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. deoarece preinchipuie pe Hristos. Ad. Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. p. 58 . In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. in timpul lunii pline. 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. Timpul sacrificarii mielului este stabilit. Chialda.Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. pentru ca erau gata de drum (Ies. ei ierau imbracati. Jertfa se aduce seara. 1128). care a prefigurat pe Mesia. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert. Amphilochium quaest.

7).Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin. credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies. israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. De asemenea. 2). 320-321). Chialda. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. 12. 707). matoh) si ierburile amare (Ies. Ajungand in Tara Sfanta. El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. urma cina pascala. Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei. mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii. 1 in P. cuvant. 12. 3). 8). 363). de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. Ajunsi in pamantul fagaduintei. Dictionnaire hebreu . cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna. Dupa frigerea carnii. 59 . p. adica painea nedospita. care. 16. cit. Denumirea de miel . Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata.francais. fara a mai folosi iezi. azima este numita painea durerii (Deut. 9). ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. p. op. Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel. 12. Paris. In vocabularul ebraic. 1859. Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. 78. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. 12.G. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr."Se(h)" . 9. 43) precum si cei intinati trupeste (Num. M. bucurie pentru mantuire (Isaia 53. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. 11). Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile. ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de.. ci si cu ied (Sander-Trenel. Epistola 7. Avand in vedere acest nume. credinciosii israeliti sacrificau numai miei. de fapt. acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima.

ed. p. cit. pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel. 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. M. marturisind ca sunt un popor sfant si curat. Tot in luna spicelor coapte . ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si. p.Abib . de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala. iar cina ii uneste cu Dumnezeu.. unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana. al carui radical deriva de la eb . 19.Trenel. in general. De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate. 403-405). Totodata.inthybigenera. Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib. op. Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor. 1870. op. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. De Pastele lor. evreii. luna de bucurie si de odihna. 374). ca sa poata invinge necazurile lumii. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie. II. p. Chialda. Aceasta parere. Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. greutatile acestei lumi care trebuie invinse. ca si altele. cu 4 zile inainte de a fi injunghiat. La fiecare Paste iudaic. parthenium. dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". care se va perpetua in toate generatiile devenind. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies. 6). Frankfurt am Main. cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. 60 . Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne. pentru ca in acest rastimp. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. cit.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan. Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.care inseamna verdeata (Sander .

19). Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. 7-8. care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. 396). asa cum spune Sfanta Scriptura. Dupa cum se stie. poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. care este numele specific al lui Dumnezeu. Din acest moment. pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. 11). op. 632). cit.mielul de un an. op. Bahr. care are drept scop curatirea si sfintirea omului.La fel. Pana la instituirea preotiei levitice. De aceea. deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. cit. Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. 632). In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. 17. intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. care. iar in chip figurativ. prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. op. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. a sacrificat mielul pascal. 561-564). p. trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. Bahr. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . cit. M. Dupa unii teologi.. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. op. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. I Petru 1. p. ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve. col. de sex masculin si fara metehne corporale. cit:. inclusiv cel al mielului pascal. p. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. C. Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu. Chiaida.

Tarnavschi. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos. La Cina cea de Taina in loc de miel. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. in felul acesta jertfa devine sacrament. 12. hrana spirituala a crestinilor. Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt. iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. 9). 6. Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. 10.. 16-17). Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu. in chip tainic se unesc cu Dumnezeu. aduna. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. 62 . p. adica ai familiei (Deut.mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al. in Noul Testament. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu. dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. la fel Sfanta Euharistie. Arheologia. 645-647). avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. 10). Care ii sfinteste pe oameni. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului.

obiceiuri noi. 2. ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. 1924. De acum inainte. Hebraische Archeologie. Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. i.Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. M. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. 357). Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. II.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor. care va cuprinde toata lumea. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. Benzinger. in Noul Testament. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos.monoteiste. Konig. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . J. 1907. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. ed. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. p. cit. Tfbingen. 292). ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. Gotersloh. VI. Hr. 63 . sau noul Israel. p. Asadar. p. op. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. Chialda.

L. precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. unde veneau in pelerinaj la templul sfant. animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. Mai intai amintim spalarea picioarelor. in P. azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. 15). care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. col. crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. Isaac. 5. 41-43). unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim.La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. 30). Din aceasta jertfa. a preinchipuit mielul pascal. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. Potrivit comentariilor sale. In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. 14. Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. 437). Din relatarile despre Cina cea de Taina. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. toata lumea. 28). 64 . iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. insa nu l-a mai tinut. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26. De Abraham. 5). se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. instituita in joia Sfintelor Patimi. I. 25-28). Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru.

29). col. in Ioan. 12). prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies.Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. Quaest. deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. col. avand. 135. Augustin. 65 . care. 34. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. R L. El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. VI. In acest fel. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. Toate jertfele Vechiului Testament. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. 14. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos . la modul superlativ. 9.. in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen. care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. totodata. G. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci.Mielul lui Dumnezeu. 3). 608609). care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. 32-35. 14). acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. in Heptateuch. 289-293). Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. 7). se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. Comment. Augustin. in P. In Ioan Ev. Dupa Sfantul Apostol Pavel. col. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu. 12. P. prin rastignirea Mantuitorului. jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. 9. L. 1410).

1993. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. 5. aceasta nu era azima (matot). 28). insa cu o anumita particularitate. Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. Liturgica generala. Pacatul a adus raul in firea creata. sarbatoarea Pastelui este legata de patimile. intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. Prof. deci a Cuvantului. adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata. inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. 175). Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei. In lumina Noului Testament. Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. inclusiv nelipsita carne de miel. 14. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. 6-14. artos . la Cina cea de Taina. atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. unul odata cu evreii. cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat. p.Matei 2. Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. 26). unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. de a birui pacatul din lume. Rastignirea si Invierea Domnului. Luca si Cleopa. Ene Braniste. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. in sensul ca tineau doua Paste. 1).Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. 13). care. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. 31). Crestinii l-au praznuit de la inceput. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. 19. intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. atunci cand a binecuvantat painea. fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. 6. fara sa-L 66 . n-a serbat Pastile iudaic. ci paine dospita (lehaem. Bucuresti. Pentru ei. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. aducand lumea in robia diavolului. La acestea se mai.

ci si lucru. 20. I. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. 350351). prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului. 1895. E. p. t. invatatura care se apropie de notiunea greaca. In varianta ebraica. Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. 4. Mielul lui Dumnezeu. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. cit. 5-6. Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. 14). Pastile cele de taina" (Idem. 356). In fiecare an. Mangenot. Dumitru Staniloae. Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. 582. in Studii Teologice. la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. p. prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. depline si durabile (Pr. A-B. iar in ebraica Davar. 15. 271 -273). 19). termenul nu inseamna doar vorbire. I Tes. in Dictionnaire de la Bibley Paris. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. op. Pentru intreaga suflare crestina. este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. 3). F. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. 15. Agneau de Dieu. I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. Vigouroux. 1). 5. 16). Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. 7). Lumea iudeo-greco67 . Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. Pastile. 19-20. Prof. Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. col.recunoasca. Hristos. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. sarbatoarea luminii in Ortodoxie. 1975 nr. col.

73. 2. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea. 72. col. nr. De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof. Ioan Gh. de comuniune aomului cu Dumnezeu. P.G. fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI. 68 .romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului. Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. 577 D-581 BC). drd. in Studii Teologice 1968. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI. fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. 56). p. Celor care murmurasera impotriva Lui. Ion Caraza. in "Studii Teologice". 17). Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. 51).G. 1962. col. P. nr. 281). in P.G. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. 73. Comentariu la Ioan IX. este superioara acestora. Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita. col. Comentariu la Ioan XI. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. pentru hrana israelitilor. Iconomia si roadele Invierii Domnului. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. 7-8. 909 CD. In cuvantarea Sa euharistica. Comentariu la Luca. 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. p. 277. Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei. Savin. 31-35). Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. 5-6. Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. 48. Despre importanta Sfintei Euharistii. In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. 577 AB). 536). de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale.

19. ci si jertfa pentru c a elementele vazute . Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. 72. De aceea. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. Comentariu la Luca. 5. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura. Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei.G. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti. iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos.G. atat de crestini. col. obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh. Prin urmare. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos. col. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 . 7). cit. E. 582). cat si de necrestini. Mangenot. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal. P. 72. cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. 27. care pentru ei este Hristos (I Cor. col 552. op. De asemenea. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. Ea se delimiteaza de Pastile mozaic. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. P. BC). 452 CD).Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic. Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. Prin consumarea elementelor euharistice. Comentariu la Matei XXVI. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. 3.

probabil. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)". Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare. de catre crestini. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale. Dupa cum se stie. i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura.Dumnezeu. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic. care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri.Sfintele Pasti. In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care. deoarece insenina nu numai miel. limba. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba. mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din. exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu. aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi. prin specificul sau.Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice. si numele divin El . isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . a fi tare. Cel ce ridica pacatul lumii". ci si ied. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . asa cum este cazul cuvantului miel. este spirituala.. de la. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual. a existat doar in latina populara. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. nu si in cea culta. el fiind absent in dictionarele latine.

Este minunea care uimeste toata mintea 71 . sub forma painii si a sangelui. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. de aproape 20 de veacuri.agnet. cat si de necredinciosi. fara a se substitui jertfei euharistice. in Sambata Mare. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. totodata. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi. a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru. Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra. Care S-a nascut din Tatal. in care Hristos. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. care trebuie sa tina Pastile crestin. 21). Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului. se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. Urmarile benefice. care se repeta din an in an. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire.

vazuta de toti si verificata. cu toiege metalice in maini. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. un turc si o persoana din partea statului Israel. Poate tocmai pentru ca este o minune publica.Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti.un arab. s-a scris prea putin.30. poate. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. in tintita speciala. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. civili greci. Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. dupa prohod. daruind tuturor viata vesnica. de-a lungul secolelor. benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. de catre cativa politisti civili necrestini . pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 . verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. sfinte minuni.si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos.30-13. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus. Inainte merg patru "dragomani". Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. nici discutii si scrieri polemice despre . peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. intre orele 12. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. in timpul Vecerniei Mari. in forma de X. ziua. a inviat din morti a treia zi. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. Se stie ca.

autoritati locale si bisericesti armene. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit. dupa traditie. Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. inconjoara Sfantul Mormant. ce umplu toate ulitele. cu epitrahil. manecute si brau. Intre timp. trimitene din cer Lumina!". se roaga tare cu mainile in sus. sa nu aiba vreo sursa de foc. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. insotit. cantand "invierea Ta.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. curtea. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. romano-catolice si copte. ingerii o lauda in ceruri si pe noi. Hristoase. ca sa le aprinda la vreme. de un arab musulman. Aici. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. Ei sunt foarte evlaviosi. romano-catolici si copti. dar si galagiosi in acelasi timp. de jur-imprejur. Sfanta lumina.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. ca albinele pe fagur. In biserica. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. si ramane numai in stihar alb. Mantuitorule. in frunte cu Patriarhul. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. vin diferiti delegati oficiali. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini. de sacos si de mitra. si ridica mainile. In jurul orei 12. fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. se urca unii pe umerii altora. numita "Capela Ingerului". Pe la orele 11. cuprins de fiorul tainic al minunii. in sunetul clopotelor. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". sa ia Sfanta Lumina. biserica. fiecare sta concentrat in sine insusi. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". Cei mai multi insa. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant.Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori. galeriile. Diaconii si eclesiarhul 73 . slujitorii. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului. pe pamant. in tara lor. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. legate intre ele. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. patriarhul se dezbraca de omofor.

luminile. la cei doi diaconi ortodocsi. Multi se ating de flacara cu fata. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. afara. Biserica este parca o flacara vie. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". fara a se arde. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar.raman afara. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. cu mainile intinse. ca o scanteie luminoasa de fulger. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. pe doua ferestre mici. in biserica se face o mare tacere. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari. toata lumea din biserica observa o lumina puternica.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. Emotia minunii cuprinde pe toti. sub privirile uimite ale tuturor. pentru binecuvantare. in cel mult trei minute. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. iar cupele aprinse le da. Se sting toate lumanarile. candelele. intarzie venirea Sfintei Lumini. Tooti se roaga strigand "Doamne. cu hainele. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar. coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. in timpul rugaciunii. la usa. in prezenta musulmanului. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie. care timp de cateva minute nu arde. ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . Apoi. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. cu mainile. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage.

armenii si coptii si o duc in altarele lor. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. 75 . cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. un arhiereu. La urma. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. patriarhul si mii de credinciosi. Mantuitorule. dupa randuiala. cantand "Hristos a inviat din morti. In timpul cantarii fiecarei pesne. inainte merg cei patru dragomani. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune. zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. apoi saisprezece diaconi cu prapuri. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. Liturghia Invierii ia sfarsit. Slujba este mareata. cu cativa preoti si diaconi. doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. La intrarea in marea biserica. preotii. unde o pastreaza tot anul. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. romano-catolicii. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. La ora 2 dupa miezul noptii. cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. episcopii.mod normal. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. in continuare. Pelerinii se intorc la gazdele lor. cu fetele luminate si cu faclii aprinse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful