Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

Sa nu-i fac maicii necaz". Risipeste-mi gatele. Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare. se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. Alti tineri faceau un fel de pod. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. S-aduc maicii ajutor. luati in batjocura. varianta locala a Alimorilor. in prima duminica a Postului Mare. Mai mult nu te-oi supara. ca doi indragostiti. Dansau in jurul lor. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. pazea!" [4] 4 . In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu.Vinde. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. cu noroc. Pazea. Cu belsug. facute din lemn. Mi-o iesi grija din cap. feciorii satului strangeau doua carute cu paie." [3] Feciorii necasatoriti. ca vine roata de foc. tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului. In alte zone. numita Hodaite. strigand: "Alimori! Alimori!". iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. strigau: "Pazea. pe inserate. sau sareau peste foc. Socotit-am sa ma las. gastele. La Lasatul Secului de branza. mama. Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". Pazea. Iar cu cat roata sarea mai sus. Oi pune furca-n carare. de la fiecare gospodarie cate o furca. faceau cercuri in aer. ca vine soarele Si va arde picioarele. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie.

205 [4] R. de mancarea de dulce. 1976. Ed.Cult. la poarta fetelor batrane se puneau matahai. nu se luau oua din cuibar. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit. p. ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. de la Lasata Secului pana in acesta zi. Buc. Obiceiuri traditionale romanesti.S. ziua aceasta se numeste Spolocanie. Mitologie romana. c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. Sau se imparteau in doua cete. la carciuma satului. Vulcanescu. de Spolocanie.. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. p. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. Mitologie romana. Atunci se strangeau si se numarau. Academiei R. Pe vremuri. cinepa si lana. Tot in aceasta zi.R.. care nu munceau si mai ales. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat.. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc. srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria. Ed. Ed. Fl.. 1. 1987. 434 [2] M. Marian. Academiei R. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. Buc. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina. Buc. Prin Maramures. 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. 1987. Grai si suflet .. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate.R. Buc. p. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. 85 [3] S. In alte parti ale tarii. 2001. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). Se 5 . nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele". Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata. Vulcanescu. prin diferite ritualuri.. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei. In Oltenia. iar oamenii se spala cu bautura. vol. unde se pastrau pana la Paste. In sud. nat. Pop.[1] R.S. p. Sarbatorile la romani. la Calarasi si acum se merge cu prajituri.. In Banat.

baietii se infrateau. Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. se pomenesc mortii. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. Acesta. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. zicand: "San-Toadere. si le face singur.In fiecare sambata. Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. avand coaja galbuie. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. sunt mult mai tari. care se face dupa ce moare un om. cu pomenile necesare. pana in sambata lui Lazar. Dupa sfintirea de catre preot. De atunci. Decat sa ma las de tine". in Oltenia. zicand: "Toadere. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. fiind inca in viata. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. [6] Tot in acesta zi. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine.spune ca ouale de gaini negre. ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. ca pomana pentru morti. San-Toadere. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici". 6 . iar fetele se prindeau surate. Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". in zilele noastre). Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti. pe paine si sare. scortisoara. uns cu miere si presarat cu nuca. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. pana la parastasul de sapte ani. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. In Moldova se fac copti. numite "harapesti". rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. din aluat insiropat. pana in Joia Mare. ele se dau de pomana pentru morti. In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas.

Vol. In trecut. se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa. Marian. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. p. ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul. [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul.. Marian. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit.Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. 194 [6] Idem [7] S. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru. . Se mai spune ca.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat.Dupa momentul zilei in care se arata soarele. Nat. Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor. cel de veacuri asteptat. asa cum e vremea de Bunavestire. Ed. cit. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 . care se purta la mana ca semn al venirii primaverii. Op. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta. la 8 martie. in forma cifrei 8..Sunt insa sarbatori laice. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri. pentru a fi feriti de insecte. Fl. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. Vrabie. va fi si la Pasti. p. la mijloc sau tarziu. Buna . Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste. In aceasta zi.Buc. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. De civitate Rustica. . II. redevine cuc. Grai si suflet-Cult. care nu au de-a face cu ciclul pascal. care a fost uliu toata iarna. Fl.84 [8] S.coaja de portocale). inainte de rasaritul soarelui.Mucenicii. [8] [5] S. martisorul era o ata de culoare rosie. p. Asa e obiceiul. in aceasta zi. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia. In mod traditional. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. 1999. cit. Op.

a alcatuirii tarlei. oferindu-i o ramura Maicii Domnului. dar si cu perioada delicata din viata culturilor. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. pentru crestini. [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. pe vremea imparatului Diocletian. Femeile si fetele seamana busuioc. Fetele sunt udate de flacai. Sfantul Gheorghe este. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. insotita de o petrecere colectiva. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos.pana la moarte sau pana la casatorie. Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. cazand. ca sa miroase frumos. dar ea a refuzat. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). ramuri de salcie. Mai demult. Unii privegheau noaptea. Era ziua sambrei oilor. avand un farmec aparte. ca sa nu moara de dorul lor. sau loajnice. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. mai demult. Femeile faceau. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. Obiceiul este intalnit si astazi. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. in Dobrogea. Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). s-a suit in copac sa le scuture frunze si. 8 . cat si in Maramures. la intrarea in Ierusalim. cantand cantecul lui Lazar. Colinda din casa in casa. a murit. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. De aceea. se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. dar si vitele. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. apoi l-au inmormantat. Ea coincide cu triumful primaverii. cand se pomenesc mortii. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini. credeau taranii. sa vada jucand comorile. In sesul Munteniei si. Apoi el a plecat cu oile. in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. pentru ca si-a plecat crengile. busuioc bun de dragoste. la biserica.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. uitandu-se in varful dealurilor. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. placinte. mai rar. mai rar. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. paznicii si slugile la stani. O legenda. in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. In calendarul popular. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". cum li se spune prin Muntii Apuseni. simbol al raului. in Sudul tarii.

Buc. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii..Cultura Nationala. credinte si datini de Pasti. cit. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor. apoi fiind arsa. 1940 [11] S. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii. Fl. . nici in privinta teritoriului romanesc. ne facem cu totii partasi. Marian. p. Op. Marian. p. prin pacatele noastre. cit. . Fiecare incearca sa posteasca dupa putere.Se spune ca era buna de leac pentru galci. [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi. din punct de vedere crestin. salcia se pastra la icoane. Grai si suflet . Pentru romani. Gorovei. Credinte si superstitii ale poporului roman. 277 [10] D A. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. dureri de gat. Vol. ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". [12] In cursul anului.era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. Fl. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez. spovedania.De aceea.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. Obiceiuri. frecventarea sfintei biserici mai des. Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. Sau. 2003. [9] E. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel.229 [12] S. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. Buc. Tot mai demult ele se tineau in mana. Datinile populare. se aprindea pentru izbavirea de frica. sa faca milostenie si fapte bune. ele se mai pastreaza doar in unele localitati. p. 1998. Ed. Vasiliu. friguri. Ed. II. Polirom.Cand fulgera si trasnea. I. sa se impace cu cei cu care s-a certat. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii. Op. Niculita Veronca. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire.. facuta cerc. Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. Iasi. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. 9 . putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. pana dupa Liturghie. p. Iar la rastignirea Lui. Cu trecerea anilor. 250 [13] A. cu evlavie. Vol. in ordine mitologica. Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele.

Deniile. fetele fac cate 12 noduri unei ate. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta. Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. a cincea si ultima saptamana a Postului. band doar apa de izvor. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip. amintind de postul lui Moise. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. ca si Mantuitorul. Este cea mai aspra saptamana de post. In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. cand se spovedeau si se impartaseau. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat. se ingrijeau si curatau gospodariile. 10 . In toate bisericile se slujesc. patimilor. macar. Cina cea de Taina. Ele se desfasoara in prima. Utrenii ale zilei urmatoare. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare.In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. dar mai ales al Mantuitorului. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. seara.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc.Se tocmeau lautari pentru hora satului. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.Se taiau vite si pasari pentru Paste. crezand ca-si vor visa ursitul.Postul Mare dureaza 40 de zile. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. Se faceau focuri rituale. iar dimineata slujbe speciale. In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. in afara Postului. spre ingroparea Sa. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. Deniile (slav. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. Acesta ata si-o pun sub perna seara. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. Prin Sudul tarii. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. de tristete evlavioasa. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa.

Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. cu slanina sau cu untura.In Vestul tarii. / Ori i-ai tors. apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. Unele gospodine pun pe ou o frunza. in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]. In Oltenia si acum se fac in zori. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Joia Patimilor. ci doar se toaca.Se mai spune ca. o familie care prepara painea pentru Paste. Si pe data. ouale s-au facut rosii. jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. cu lumanari si vin. pentru a ramane pana la Pasti. Mai demult. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. cu sunatoare (pojarnita).Pe langa oua rosii. Joia Neagra. se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. cand Iuda l-a vandut pe Hristos. [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. dupa Inviere. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. cand s-a lepadat de Hristos [16] . Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. sa se incalzeasca la el. [14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. verde. se clatesc. o aduce acum cu vase noi. / Ori i-ai ros. sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. ouale se vopseau cu coji de ceapa. in cultura populara actuala. Joia Mare se mai numeste Joi Mari.nduri si sa ne dai / Cele oua . sub crucea pe care a fost rastignit 11 . / Sa te . Alta legenda spune ca. Sau copiii. intalnindu-se cu jidanii. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. albastru. Ouale se spala cu detergent. se lasa la uscat.Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. Cea mai cunoscuta spune ca. ca sa iasa "cu model". le va face neputincioase a lucra tot anul. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . apoi se fierb in vopsea. pentru biserica. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. dupa ce s-au fiert. oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. ca ziua in care se inrosesc ouale. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. De asemenea. Uneori. o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse.ncondeiate / De acolo din covate". Joimarita. luciul li se dadea stergandu-le.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. unsi pe fata cu negreala. In traditiile romanilor. Iar daca le prinde dormind.

. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Buc. 1977. in Bucovina. Vol. Sarbatorile romane si romane. creatorul popular. apoi 12 . 2003.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc.Acest obicei. verde. Buc. s-a transmis crestinilor de la pagani. ofereau in dar... In dimineata primei zile de Paste. [19] [14] Tudor Pamfile. Muslea. p. Tehnica difera in functie de zona. II. si de folclor. Credinte si superstitii romanesti. Ed. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. Editura Alfa. opera divinitatii supreme. Mai intai. prietenilor si vecinilor. Ouale colorate in alte culori (galben. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. era folosit si de alte popoare. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Spania. La persi. timp. Mitologie romaneasca. Rusia si chiar in Persia. fiind consumat de Paste. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. oua rosii. mult practicat in Italia. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. de a te spala cu ou rosu si cu bani. Cercetari etn. precum puiul din gaoace. 116 [19] Dar oul.100 [15] I. Humanitas. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare. p. Bucuresti. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. care a iesit din mormant si a inviat. 1972. 2000. p. 195 [18] G. asa cum era si in trecut. pag. Elion.. care creeaza tot si contine in sine totul. Poboran. Slatina. 1914. 107 [17] I. in ritualurile lor de sarbatori. Ed. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. Minerva. Ghinoiu. Franta. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. 224 [16] I. Ed.. egipteni. albastru) vestesc bucuria primaverii. Nicolau. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. e obiceiul. ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. greci si gali oul era emblema universului.Popoarele Asiei si Europei. Sarbatori si obiceiuri romanesti. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite".Hristos. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. aici se incondeiau oua crude. Buc. p.

crucea Pastelui. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. laba gastei. pestele. furca. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. etc. mai nou. cu tusuri. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata.Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului.Dintre ele amintim romburi. in Oltenia. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. fierul plugului. cheptenul. fiind deosebit de apreciate si de straini. zig-zag-uri. floarea pastii. fixat intr-o maciulie a unui bat plat). cerbul (coarnele cerbului).. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). hora. apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. bradul. graul. ferestruica. La urma. fitomorfe sau zoomorfe. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. verde. cibotica cucului. Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. cararea (calea) ratacita. etc. floarea de maces. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. Zi aliturgica. mai mult. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare. puncte. oualor li se da luciu cu lac. fraul. Vinerea Seaca. apoi rosu. triunghiuri. coada randunicii. coarnele berbecului. care constituie mandria Pastelui bucovinean. steaua magilor. in zona Branului.fierte. prezente. In cultura populara actuala. frunza de stejar. Tehnicile sunt diferite. obiecte de arta. ouale impistrite sunt. iar azi se inchistresc oua golite de continut. etc. inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. negru. grebla. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. ciresica. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. strugurele. cu ceara arsa. iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara. carligul ciobanului. coltul porcului. in cazul incodeierii oualor cu tus. etc.Acum se mai foloseste si penita. albastru. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. closca cu pui. iar nu instrumentul. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . in chipul painii si al vinului. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor.

Lumea. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi.sambata. mijlocul si salele in cursul anului. iar seara. in trecut. pentru ca batranele posteau post negru. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. La terminarea slujbei. Ocoleau casa de trei ori si intrand. nu tes. Ziua Invierii Domnului. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii. aprind lumanari si-si jelesc mortii. ei vin la Slujba Invierii. in zorii acestei zile. femeile merg la morminte. nu va fi roditor. dimineata. de unde a slobozit neamul omenesc. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. la biserica. nu coc paine sau altceva. La sfarsitul slujbei. Unii cred ca. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. ca sa nu orbeasca. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. nu spala. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. in noaptea dinainte. revenind. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. sa nu se scalde Necuratul in el. Femeile nu umplu bors in acesta zi. tacere si meditatie. Inaltatoare zi de doliu. Apoi se duc pe la casele lor. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. se inchinau. 14 . Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta. nu cos. care erau considerate a fi bune de leac. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. inconjurand-o de trei ori. din punct de vedere liturgic. iar daca nu. Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. cu Sfantul Epitaf. spre seara. luau anafura de la biserica. afuma casa cu tamaie. Fiind ultima zi a Postului Mare. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. la miezul noptii. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. pentru a lua lumina. sa nu arda mainile Maicii Domnului. la Denia Prohodului Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. nu torc. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20].

in aceasta noapte. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut. se piaptana. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii. aceasta paine. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. drobul. impreuna cu vin si vase. / Cruce-n masa. apoi. ca un nou aliment. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. am spune noi. in Vinerea Mare. In Moldova mai ales. putem spune ca preparatul traditional. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). tarhon. spirale. patrunjel. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos.sare.la fel ca pasca si ouale rosii . aluat de paine sau de cozonac. se spala pe cap. se ungeau cu sangele lui.flori. cu gust distinct. in actualitate.enibahar. In Bucovina. ornamentat si cu cruce. aproape complet. Inainte de a se face pasca. uneori si oua. Ea se framanta din faina curata de grau. prin excelenta. si in cea rurala. etc. care a inceput sa aiba un consum specializat. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat . sub forma de prescuri. La pastile evreilor. . frunze. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului.cu sarbatorile Pastelui. Drobul a devenit. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os. femeile pregatesc din grau pasca.marar. fara defectiuni corporale. .In biserica este obiceiul ca. cand trebuia junghiat intre cele doua seri. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. ea este un aluat simplu. cand se slujeste Sfantul Maslu. Pe margini se pune un colac impletit in trei. dar si in alte zone ale tarii. in popor. 166). alimentul care se identifica. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului. ritual. In anumite regiuni ale tarii. iar la mijloc se face o cruce din aluat. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. la care se adauga lapte. framantata cu ou si stafide. s-a impus intai in lumea urbana romaneasca. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca. se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. are acest corespondent in religiile pagane. femeile "se grijesc.". in Marea Joi. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. imbraca straie curate. suferind o resemnificare in 15 . zicand: Cruce-n casa. fac cruce cu lopata sus. p. fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce. Sau. sa se sfinteasca painea numita pasti. Pasca are forma rotunda pentru ca. piper. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. o aduc la biserica femeile. prin imitatie.

se consumau in graba. Op. curatia. Iasi. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. asemeni anafurei. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. usturoi. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza. Pasca primilor crestini era o paine dulce. slanina. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste. ai vitelor si oamenilor. Ed. 1994.. iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. Amintirea acesteia este pasca de astazi. 12-15). 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica. Mielul este insa. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. sare.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele.De asemenea. 339 [22] Idem. Portile Orientului. consumata ca atare. Niculita. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. Slanina. Hreanul sfintit se pastra in pamant. mai cu seama. p. Veronca.crestinism. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. Tot in cosul care se duce la sfintit. care se sfintea de catre preoti. Acestor alimente. 30 [21] E.Despre 16 . li se atribuie puteri vindecatoare. drob. [23]" [20] B. femeile pun carnati. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. p. sfintite. iar cel ce o consuma. ucis cu pietre (Ies. p. Vol. vindeca de boli si friguri. inocentei si puritatii. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. prajituri si alte alimente. apoi se impartea saracilor. dar si ale crestinilor. In unele locuri se spune ca. colaci. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. pentru friguri. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. sunt departe de traditia iudaica. semnul "blandetii. I. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. insotite de ierburi amare. prin lipsa fermentilor de dospire. inca din cele mai vechi timpuri. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca. painea dospita fiind interzisa. al simplitatii. branza. oua rosii si impistrite. cit. pasca dobandeste puteri purificatoare. iar azi e pusa in mancare. la care alimentele rituale. ce presupunea o sarbatoare a durerii. pasca si mielul. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. Craciun. Traditiile populare ale romanilor.

ca si banul". peste care toarna apa neinceputa. "focurile de veghe". Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". Flacaii sareau peste aceste focuri. sa se aprinda. De aceea. la care se raspunde "Adevarat a-nviat". in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. a izbavirii omului din iad. sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. ea simbolizand noaptea luminii. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos. La intoarcerea de la slujba de Inviere. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. Dupa unii etnologi. furtuni. in noaptea Invierii. dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. In zilele noastre. In Bucovina e obiceiul ca. In unele locuri (Moldova. ele se mai fac. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele. cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. Bucovina) la miezul noptii. care trec plutind pe apa. pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. pe dealuri. vei fi onorat ca busuiocul. prin curtile bisericilor.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica." Atunci cand se da cu banul pe fata. in acest context. Seara sau la miezul noptii. care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. daca te speli cu el. vestesc deschiderea mormantului Domnului. in toata tara. asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. 17 . din pacat si din moarte. prin Invierea Sa. "sa fiu usoara ca si cojile de oua." In unele sate. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. In unele locuri era obiceiul ca. in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. sau mari primejdii. la Slujba Invierii. Multimile participa. in zilele noastre. in noaptea Invierii. sporadic. In jurul lor. Noaptea Invierii este deosebita. cand oamenii merg la slujba Invierii. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. se aud impuscaturi si pocnituri. Exista apoi datina de a se spala. ca sa fie luminata gospodaria.

trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. 18 . in credinta populara din Transilvania." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. cat si in Transilvania. doar celor de un sex cu mortul. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. facand acest lucru. Dupa aceasta masa. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. caci altfel ti se vor rosi mainile. Ofranda pascala pentru morti devine. ea este destinata. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. joia pentru grindina. vinerea pentru rodirea pamantului. tinute inca de femei. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. care cred ca. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. Dupa credinta populara. baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. Dupa traditionalul "Hristos a inviat. le va merge rau. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase. Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura). formeaza.Se crede ca. Fata incearca oul baiatului in dinti.De obicei. In unele locuri. ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. atat in Bucovina. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. daca muncesc de aceste sarbatori. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. prin partile Transilvaniei si Banatului. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. Joile verzi. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. miercurea pentru tunete si trasnete. chiar de o fetita. o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa. in loc de apa. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. il incearca sa vada daca este tare. fie pe fata ei. in virtutea acelorasi analogii. Baiatul. ciocnindu-l usor de frunte. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata.

aghiazma. de la care vine tot darul. cu aceasta apa. Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. sa nu vorbesti cu nimeni. se lua apa de la izvor. curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. Ritualul prevede ca. cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb. sa raspunzi: "curand intrebasi. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. In aceasta zi. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. El a cautat si a gasit un izvor. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. La revarsatul zorilor. in acest interval. inca se mai fac hore. se spune ca vor avea noroc toata viata.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. prin sate.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi. usile raiului sunt deschise. si se indoia de Invierea Mantuitorului. inchise. pasarile si fantana. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. casa. Se lua un petic sau ciucure. considerata Izvorul tamaduirii. In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma. "pe datul mainilor" sau "pe par". In trecut. Iar daca esti intrebat ceva. iar ale iadului. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. in toate bisericile. In aceasta zi se face. manastirea Izbuc din Banat. 19 . Despre cei ce se nasc in aceasta perioada. De asemenea. Mai demult. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca. care i-a cerut apa. tinerii se legau frati "de sange". si alte izvoare locale. considerate sacre in traditia populara. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. pentru ploaie. daca te-ai departat de izvor. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. la care s-au facut multe vindecari si minuni. pe la anul 450. pentru tamaduirea de boli. ca semn de la bolnav. animalele. In prezent. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. la care se spune ca s-au tamaduit oameni. in speranta ca se vor insanatosi. sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. lasandu-se semnul luat. cu apa caruia s-a vindecat orbul. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. tinuta vineri.

Se faceau. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. Dupa Inviere. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi.Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii. care se ingropa intr-un furnicar. Marian mai consemneaza. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. la fel ca salcia de Florii. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. in unele garnizoane militare si in biserici. oua rosii si cozonac. 20 . ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. odata cu Rusaliile. jocuri ale tinerilor. se impart bucate pentru morti. La acesta sarbatoare. sarbatori campenesti. in unele locuri.In calendarul pastoresc. Acum se aduc. De Ispas se organizau nedei. serbata. sau ca plante de leac. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. de aceea. se taia din varful cozii vitelor par. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. de Inaltare se fac pasca. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii.Mai demult se faceau si cununi de spice. targuri (balciuri). in popor si sub numele de Ispas. Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra.In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. precum la Paste. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. in vremea crestinismului primar. de Rusalii.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. Fl. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor. S. In unele parti ale Moldovei. ramuri de nuc. se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine. se crede ca ar fi copiii nebotezati. morti dupa nastere sau oamenii de demult. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. pentru a fi sfintite a doua zi. in unele locuri. baietii taiau nuiele mari de tei. la biserica. Pastele Mortilor. Seara. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. cunoscuta. In zilele noastre.

tamaie. Juramantul se depune pe steagul lor special. fie din vechi ritualuri folclorice. alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. ca nu vor ascunde din banii primiti. de fapt. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. nici nu mai alunga Ielele . pelin. Adunate la un loc. Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. Cel mai celebru dans al romanilor. in cadrul festivalurilor de la orase. ca sa nu te trezesti pocit. in aceasta zi. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". este sarbatoarea Sfintei Treimi. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. o basma alba. ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. exista credinta ca. ca vor juca cu dreptate si fara suparare. oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. legamantul se face la 9 hotare. putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. Cu acest scop foloseau si usturoi.Din punct de vedere crestin. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. este. Din pacate. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. la sate. fie in forme mai ritualizate. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. dar si in Ardeal. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor. fie in forme mai spectaculoase. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. sa-ti pui un cutit sub cap. In Ardeal. a doua zi dupa Rusalii. sarbatoarea are o foarte mare importanta. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. Daca adaugam ca. 21 . Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. De aceea. etc. oamenii se feresc sa lucreze. la hotar. cu apa din 9 izvoare. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi.credinta oamenilor e alta acum. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine. fire de grau. In popor se credea ca. iar daca vei dormi. Calusul. izvorate fie din practici crestine foarte vechi. in unele locuri. un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. Dar se pastreaza.

Paresemi. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. p. se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. Paresii sau Miaza Paresii.105 [24] M. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 . paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare. In calendarul sarbatorilor traditionale. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade"."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile. cu sute de ani in urma. toata perioada Pasti. Timisoara. Op. de obicei. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului. Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag. din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. p. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor. care reprezentau de fapt Postul Pastelui. apoi pentru mijlocul Postului mare. a precizat Ovidiu Focsa. Cit. a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. P.56 1 T. Miaza Paresii.Pamfile. care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". in ziua de miercuri din a patra saptamana. de Paresimi.. Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului. care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. la mijlocul postului".53 Paresimii. Op. Amarcord. care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati. preluat de popor cu denumirea de Pareti. care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. cu trimiterea clara spre parete. Radulescu Codin. 1994. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. In traditia populara romaneasca. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. avea loc o sarbatoare a oualor. Cuvantul desemna cele . "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare. dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei.[23] Ivan Evseev. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. la mijlocul . De la Paresimi. cit.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

or Duminica Mare. 26 . impodobindu-se apoi cu strafide. zicand: Cruce-n casa. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. Pasca ce se face cu cas. Cruce-n masa. atunci cand sa coace pasca. caci zic ca sa fac mai frumoase. se spala pe cap. imbraca camese si straie curate. Ca sa ai canepa frumoasa. bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. sa impodobeste cu frunze de leustean. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. se piaptana. toate florile. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. o razima in pantece si taie. fac cruce cu lopata sus. atat in Moldova. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului.Cand pun in cuptor. fiind ascutit. pe truspatru paretii. toate semintele cate sunt. Tot aice. femeiele. sau de Sf. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . In Rosa. a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. Cutitul. cand faci focul de pasca. Maica Precista la fereasta. pentru a face pasca. sa pui sa stea samanta pe cuptor. toate panele. impletit ca si cununa. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. In Camina.Apoi ia pasca. se grijesc. si apoi la gura cuptorului. de Ispas. Gheorghe. din care se fac diferite flori. spun ca din nafora de la Pasti. din crucea pastei. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. cat si in Bucovina. se face o cruce de aluat in mijloc. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit.

Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat. zahar si unt. ca n-ai friguri peste an. se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc.daca are omul. ba si pentru cineva din streini. de nu. de Pasti. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. Apoi sa adauge: zahar. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. il potrivesti ca si celelalte. cu noroc. care nu se afla de fata. atunci cucoana e mestera. "bezele" si altele. se face numai pasca cateva cuptoare. rom. 30 oua si 1/4 litru unt topit . Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . "posmagi". dar nu sa pune tot. Frumuseta cozonacului este a fi inalt. cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri. aceluia ii va merge bine. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul. care insa va fi smintita cumva. sa da la o chila de faina. Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. cozonaci nu se fac.sa pun multe oua. acela trebuie sa patasca ceva peste an. cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. scortisoara si coaja de lamaie. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. si a carui pasca iese frumoasa. una deasupra alteia si formati ca o semiluna. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet. capetele de la margina. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. La cozonacii ce sa fac acuma. Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. Cand se pun pascele in cuptor. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut.albusul se bate." La tarani. sa mai fac "lucumuri". In Rosa. pusa in lung. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine.Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. il face si pe apa . apoi. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. Idem 27 . ca nu le strica nimene si au frupt mult. Apoi. o parte de unt si faina cat cuprind acestea. crescut si. cu lapte numai se plamadeste. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci. sa intind ca sa fie subtiri.

si una fara cruce. duc si carnate la sfintit. Pe aicea. 28 . fie-ne iertat a spune . In Mihalcea. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. intr-o cosarca sau pe o tabla. odata cu pasca. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. care le intrebuinteaza pentru vite. asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. In Broscauti. cand il miruieste preotul. in contra diochiului. nu unde se imbla sau in glod. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. cum e in ziua ceea pasca. Cuciur-Mic Cand se face pasca. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. si o arunca pe iarba sau pe flori. ba si purcelul intreg. pana a nu rasari soarele. sfintesc si rasteile de la jug. Slanina sa aduce acasa.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat. dorita si cinstita. dupa ce o framanta. spalat curat. ca sa fie ca florile. aceasta sa lasa preotului. puindu-se doua paste: cea cu cruce. unt. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. Aice. sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. Mihalcea In Ardeal. tamaie etc. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. De vrai.pentru interesul stiintei. sa fii cea intai si asa iubita. apa cea dintai. Siret etc. pentru sanatate sau pentru farmece. sa nu se apropie diavolul. usturoi. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti. mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. sa imbraca in straie noua. Ba . o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. sa nu sa vada. apoi mai pun pentru leacuri: sare. iar doua oua sa lasa preotului. care sa aduce inapoi acasa. pasca de Pasti nu se face. pe care le face preuteasa. care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. o pun cumva dedesupt. trebuie sa se imbrace omul curat si.Cand faci pasca de Pasti. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. Pana si matraguna o sfintesc. ce se spala pe mani. Cu apa aceea se spala in septe sambete.

cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra. nu pasca). o pune pe capul femeiei. ca e mare pacat. cand sa strica etc. zicand. invalit intr-o peteca. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. ca anul acela se marita. cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. pana la masa. zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci. Mahala De Pasti. ca sa aiba lapte mult. Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange." Dar ce folos. fiind buna tot de spariet si de buboaie. el sa zica: "Da eu impusc!" Or. Hurghis. La masa Cand se vine cu pasca acasa. de afumat vaca. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca). spariet si cand se umfla piciorul si te doare. batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. sa pune un laiceri din tinda peste prag. tot dupa varsta. o bucata din camesa unei fete. de trei ori la icoane. Broscauti Cu pasca acasa. Corcesti Asemenea. cand ii pune pasca in cap. n-o mananca. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea. ce a avut intai menstruatia. Ecaterina Pantea.sfintesc.Ba . pe urma vine la masa si o inchina pe masa. ca nu poti sa calci.ce e si mai urat . dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. dar e mare pacat. si apoi sa pun sa manance. "Hristos a inviat!". dar e pacat. zic: "Eu mulg vacile. Mihalcea 29 . din biserica. daca e pascari. nafora ce o ia la Pasti. infiat ura. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat.Elena Braha. Mihalcea Cand se vine cu pasca. pe urma pe al celorlalti. cand zice preotul: "Hristos a inviat!". si cum trece omul pragul. Iar daca este fata de maritat. Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir.

si cand mananci din pasca. e obiceiul a se manca friptura de miel. sa nu-i manance purecii peste an. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa. sa pui piciorul pe topor. si apoi mananca slanina. de Pasti. de clapon . sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". sa fie sanatosi. zicand: "Hristos a inviat!".S-a intamplat ca au murit oameni. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel. Gaini sa pot taia. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne.De Pasti. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . Apoi ciocnesti oua. fiindca se mananca si rece. Si de cate ori zice. Mahala Cand vin cu pasca. Unii gusta intai hrean sfintit.cum sa face la Pasti. in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!". cand intra cu pasca. si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul.. in Bucovina. apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate. ca nu se prinde nimic de om ca de fier. ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina. mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag. cum vin de la biserica. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare. zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui. oua etc.. Oua sa nu manance deloc. de purcel. Cine posteste tot postul. mananci slanina. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile.zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". sa bea o ceasca de zama limpede. Tot astfel si in Mihalcea. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. usturoi. Dar mai intai.pasca .In Moldova. . altii. de multe oua. . cand se aduce pasca. . de supa buna .E pacat a taia cucosul de Pasti. sa iasa afara pe sub pasca. Cand vii cu blidul de la biserica. 30 .

Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. barbatii cu nevestele. Cele 3 zile ale Pastelor. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit. zic ca pentru ca sa creasca canepa. . li se da alta pasca si mai multe oua. pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor." "Haideti la chiparus!". cu pasca. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. insa. la rudele cele mai in varsta: la parinti. in schimb. In ziua de Pasti. In Scheia. la nanasi etc." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si. iar in urma lor merg droaie. cu niste druci lungi. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung. sa duc miercuri.Din cauza acestui obicei. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica . in Bucovina. tiind un prapur in mana. e ca si cum ai imbla cu cerutul. Maranda Prot. nu sa merge pe la case . nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. oamenii cei mai batrani. Pe langa el stau alti doi. masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. sa culca si dorm. In Scheia. peste masa si se bucura. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. pe a caror umere sa mai suiau 3. la moasa. sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus. Altii imbla in catalige. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri.casa lui Dumnezeu .) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. (Se va vedea. cum mananca. Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 . iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. ducand o pasca si cateva oua pentru care. ciocnind. de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. sa incunjure astfel de trei ori biserica. la distanta. toata ziua sa trag clopotele. la frati. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand.tragand clopotele. Rosa In toate partile romanesti.aceasta sa spune pretutindene -. Mai demult. e obiceiul a merge de Pasti cu pasca. unul la spatele altuia. In Broscauti. asa e obiceiul din vechime de Pasti.

Caci ducem "joca" la balta. iar fetele si flecaii. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui. in timpul din urma. Crisceatecul e insa rutenisat complect. imprejurul bisericei. Un alt joc e acesta: pun trei pietre. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. tinandu-se toti de basmali. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare. la distante. sa o tie si el. Scranciobul tine pan' la inaltare. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida. cel din frunte are un bici lung in mana si. sa i sa vanda de nevasta. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. Aicea sa aduna tot satul. fata in fata de mani. cum i-o da.) Un alt joc. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. sa fac la unele case scranciobe (mici. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. (Desi hora la ei nu sa joaca. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. sa dau in scranciob. numai de fete. iar mama i-o arata ca asa frumoasa. cand sunt la vro intorsatura. langa crasma. invartindu-se. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. trec pintre pietre. nu sa poate sti. Scranciobul tine pan' la Ispas. La aceasta pane n-o da. gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori.frunte. apoi. pe cand. pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. sir. ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. 6 sau 8 scaune. nu mari. in forma ce stiu ei. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul. Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. pe o alta din randul de vis-a-vis. Cuvantul Joca". jos. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. si cu aceleasi bete le arata drumul. Aice e in mic. De sunt ele de origina slava sau romana. un sir lung de flecai. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. care. cu un scaun) si copiii. recitand strigaturi. tot una sa dau. avand 4. un sat intre stanci. care sa pun in doua randuri vis-a-vis. la marginea Galitiei. de cu ziua si pan' in noapte. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. ce face pe flecaul. tanar si batran. in Muntii Bucovinei. 32 . Acesta sa face la loc larg. lautarii canta si jocul joaca. sa ridica si sa scoboara. Cei de jos canta mai multe cantece." Pentru acest scop. in pareche. adeca Joaca". In Crisceatec. tot cate doi.

Copiii. si anume in Rosa. pan' la Ispas. ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. mire. nasi. Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar. Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau). Apoi. Pe drum. numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. au zile anumite. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. Din acestea. s-au insurat deja cu mult mai inainte". Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. pe cand toti cei cuminti. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. precum si din oua.Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua. care urmareau 33 . de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader). dupa cum am vazut. in care face cutare sau cutare "benchete". Ritualul de innoire a timpului cuprinde. mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti.Ei luau fetele si nevestele la joc. popa. o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi. parinti etc. nuntasi de rand. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna.In Bucovina. si toti merg cu pasca la acela de petrec. obiceiul insa tot a ramas in toate satele. evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). si o perioada cu practici de purificare a spatiului. nebunii si glume". tot una merg cu pasca intre ei. iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti. dascal. porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. "cumnat de mana". Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume".

De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau. ca la ospetele adevarate. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina. In schimb. Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. cand se dadeau de pomana alimente. Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . Traditia crestina. lapte. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. placinte. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. diferite copturi ("pupi"). abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. unde erau cinstiti cu rachiu. care atesta termenul "coliva". Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii. a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. erau numiti de popor si Mosii cei Mari. dadeau in vileag. forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. bauturi. care cad sambata inainte de Samedru. gratie laturii sale distractive si glumete. Cununia avea loc. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". cand se impartea de obicei coliva. inca din timpul formarii civilizatiei cretane. fara a fi invocata casatoria.de la distanta aceasta nunta improvizata. miez de nuca . conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. "braduleti" si mai ales coliva). piftii. piftii. probabil. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta. vase de baut apa. despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. sub forma de parodie. Mosii de Iarna. dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului. daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. fruct alb (branza.a fost. branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci". lapte). prin intermediul strigaturilor. la un pom in care se anina un clopot. cu sensul ce-l poarta si astazi.

cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. striga. Acest foc se numeste "priveghi"". Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost. pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 . se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. de obicei pe un deal sau o ridicatura. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. in functie de zona. In Transilvania si Banat. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. in ziua Lasatului de Sec. paie etc. petrecerea nocturna purta. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas. Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. fiecare partas aducand partea sa de lemne. In forma sa arhaica. atestat obiceiul.se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. La Zapostit (Lasatul Secului). Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta. carora li se da foc). la lumina focului. copiii la parinti. joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. finii la nasi.Acolo canta. Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. Priveghiul. nume diferite: Alimori (roata de foc). intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie. Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului). Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari. petrecerea era organizata sub cerul liber.

cuprindea in special practici de purificare. la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. o invaluie cu paie legate. i se dadea valoare de An nou. Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer. Saptamana Caii lui Santoader. strigand si Alimori!". Daca cineva lipsea de la Priveghi. ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii. unde se consuma".. domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. adica sarbatori nocturne). de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi. formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. negatit). mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec. Prin practicile ce ii erau dedicate. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. viata trebuia sa intre cat mai repede in normal. Asemanator noptii de Anul Nou. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor. "in alte locuri fac din nuiele o roata. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. dupa ce a inserat bine. incat din sat apar ca focuri artificiale". sau chiar iau o roata de car ori de plug. Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc. reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului.. Prima si a doua zi a saptamanii. Santoaderul. "Hodaitele . se aprind in deal. Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului.mai multe priveghiuri. "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. Lunea Curata si Martea Vaselor. paiele le aprind. cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 . La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!".

ei au o presimtire pentru aceasta zi. sunt tot cete de caini si. in interpretarea populara. calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara. Sf. numit jujeul. este o poveste ca multe altele. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu). schimbarea vaselor de dulce cu cele de post. calari pe cai: Santoaderul. ruda salbatica a cainelui. pana la iesirea din Paresimi. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii. St. In satele unde se practica obiceiul. scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. aflate sub zodia lupului. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. spalarea vaselor cu lesie. cum vad vreun om. adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. Lupul. simbol domestic al lupilor. si mai cu seama cainii cei mai batrani. In credintele si legendele romanesti. ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara". prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman.] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia.. incep a urla. dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. intra prin ograzi. care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. aflate sub zodia calului. Cucii 37 . ii apuca si le inclesteaza falcile. in asa chip ca. Frigul si intunericul. trebuiau inlocuite. Gheorghe. spre deosebire de lup. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor.. asa ca sa nu mai poata musca. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. daca iesi la marginea satului. goana cainilor. cu caldura si lumina. Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit". semnalul fiind dat de gastele sacre. [. este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. era alungat simbolic in luna februarie. Dumitru. datul cainilor in tarbaca. noptile cand Luna nu apare pe cer).alimentatia cotidiana. dupa incheierea imperecherii. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. ale curentului latinist.

se asemana cu ritualul culegerii matragunei. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii. Branesti jud. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. faina. cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. femei. formand astfel un fel de scara. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. terenul trebuia sa fie curat. dupa copii. oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. straveche pasare prevestitoare. era dublata de functia purificatoare. uneori in ziua Lasatului de Sec. mic si mare. peste care se pun alte 3-4 orizontal. iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. nescormonit de gaini. "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. Calarasi. Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene. Spre mijlocul zilei. fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta. cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. cu gluga pe cap. fete. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. atestata si la greci. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. Seara. cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi.Prin intermediul mastii. caci altfel se crede ca murind se va face diavol".Masca ar reprezenta. uneori. Cucul. boabe de grau. Imbracati in fuste. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). in totalitatea ei. Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea.

Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete. uneori si cu trei fire venea. exprima schimbarea. dar si peste pragul varstelor. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice. pana incepe cucul a canta) si iedera. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. Eu li dau pita si oua.dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara. si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. popelnicul. simboliza fuga timpului. iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. plecau nespalate si nemancate. saltul peste pragul anului. cateodata nu gasea ca era zapada mare". Cand o culege din padure se zice: "Popelnice. si. Ducea o tara de pita si un ou. iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. ca de altfel si taierea parului. sa n-o vada gainile. care era trasa peste frunte. Eu iti dau pita cu sare. In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 . Tu sa-mi dai cosita noua". popelnice. se piaptana cu carare. a fetelor mari. Parul. mai ales prin ondulatia sa. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. fete ori batrane. Trebuia mers de noapte. Numai cinci-sase fire daca gasea. cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. Modificarea pieptanaturii la fete. impreunand-o cu chica dindarat. Popelnice. se spalau toate femeile din casa. ci de una rituala. il cauta sub zapada.

Da cosita fetelor. fete si baieti laolalta. Ceremonia. joaca sau zbenguiala copiilor. afinitate sufleteasca). Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. "insotirea" in Tara Hategului. ci a Santoaderului: "Toadere. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). frati de cruce etc. inainte de ivirea zorilor. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). Matcalau si altele). imbratisarea frateasca. Datul de-a Verisoarele. la Santoader dar si la alte sarbatori. painea). se realiza despartirea copilariei de tinerete. cu calitati neobisnuite. Culegerea frunzelor se efectua. grau fiert). Matcalau. de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. Persoanele legate veri. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. Matcutatul fetelor. precum Mosii de Vara. avea valoare magica. dupa casatorie. varute. de cele mai multe ori. surate. de obicei o oala sau o strachina din lut. de pilda in Muscel. insotirea. asemanator rizomului de oman.Painea si sarea sunt plata frunzei. in unele zone etnografice. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. in jurul unui brad impodobit. in gradina. Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". la aceeasi data. anual. Rapotinul Testelor. Arges. intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". se intalneau anual. in cimitir. in casa. ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. sex. numit "prinsul Suratelor" in Muscel. pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. de 10-20 de copii. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. la fantana. "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. ci. sarea. Frunza de popelnic. si sexele. in camp. Santoadere. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. pe grupe mici. Printr-un ritual complex. In alte zone etnografice. Dupa incheierea 40 . Ceremonia se repeta. fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. sau pe grupe mari. Dambovita. urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. se desfasoara cu sau fara martori.

prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori. moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. "in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. vere. local. se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic. nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. si de la Santoader 41 . La moartea suratei sau fartatelui. Pedepsele erau foarte aspre: " . daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor. soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata. de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". mai ales asupra fetelor. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna. . Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. tineri si batrani. isi spun. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. gonirea cailor avea drept scop alungarea. fartate... surata. sora sau fratele de legamant purta doliu si. sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. cat si a baietilor. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. Ca sarbatoare echinoctiala. atunci Santoader trimite pe caii sai. cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. o rapesc . Gheorghe. o pandesc si. se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic. Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader". implinea un ritual de dezlegare. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii..solemna a legamantului copii si apoi oamenii. isi impartasesc tainele. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat. Sf. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. sunt noua zile pana la Santoader. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa. cea mai strasnica dintre babe. pana la moarte. iar intalnirile cu baietii erau excluse. Dupa perioada carnavalului. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic. Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului. asemanator oamenilor lunatici. recunoscut de biserica.. care. carora le interziceau tinerea sezatorilor.

sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. In aceasta pilda. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". In Noul Testament. De aici se pleca spre casa mirelui. Astfel. prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. unde apare. scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". uneori. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. Mireasa lui Hristos este Biserica. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. erau rupte din Santoaderi. in mod firesc alaturi de mireasa. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. care luandu-si candelele. in partea dreapta. care se pregatesc pentru nunta. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. la Rusalii. un sarpe naprasnic. Gheorghe. iar acolo se organiza ospatul de nunta. desi se afla la oarecare distanta calendaristica. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. unde era asteptat de ea si de prietenele ei. uneori. asteptandu-l pe mire. 42 . mirele sa mearga in casa miresei.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire". au iesit in intampinarea mirelui. Santoaderul si Sangiorzul. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". Hristos se numeste pe sine "mire". intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor. ci doar din incaperea unde se aflau. care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. Santoaderul omoara.

Prin untdelemn. Ea nu se poate imprumuta altora. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor.Mirele intarzie. Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". Fecioarele nebune. Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune. ca nu stiti ziua. a patimilor lui Hristos. nici ceasul cand vine Fiul Omului". pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. Vor ajunge si fecioarele nebune. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". care sa se manifeste prin fapte bune. iar strigarea de la miezul noptii. care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. mirele vine". Acestea nu vor. santurile sunt curatate de namol si adancite. intelegem credinta. fara sa fi facut un rau aproapelui. Astfel. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat. 43 . au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. Curtile sunt maturate.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. deschide-ne noua". surile sunt curatate de gunoaie. 16) prin care suntem chemati la judecata. In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit. La miezul noptii. iar fecioarele adorm. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice. gardurile sunt reparate. Doamne. Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea. fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. Flacara este alimentata de untdelemn. In timp ce ele lipsesc. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. dar vor gasi usa inchisa. fiind un dar strict personal. soseste mirele. se vesteste sosirea lui. "Iata. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. Vor striga: "Doamne. Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata.

Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. De fapt.George sau de Sanziene. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. in fata casei sau in cimitire. vecinilor si rudelor. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. crezandu-se ca. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. vatraiul sau carligul pentru foc. se face din faina de grau de cea mai buna calitate. Joia Mare este ziua in care. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor. semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute. in cimitir sau pe la casele lor. se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care. parte satenilor aflati la biserica.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. In Joia Mare. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. inclusiv. cernuta 44 . Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. boz. miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. astfel. el avand mai ales caracter de divertisment. prescuri. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. Argel. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. treptat. Conform traditiei. fiecare familie duce la biserica colaci. de regula. de Lasatul Secului. apoi. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. la origini. nu erau iertati de aceste pedepse. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. Pana la Joia Mare. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma.focurile de Mucenici. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa. de San . vin. parte preotului. oala cu jaratec. De multe ori nici flacaii lenesi. Paltin.Pana miercuri. sunt permise muncile in camp. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. Brodina de Sus etc). de sufletul mortilor. de cele mai multe ori. Vama. Joimarita era.

intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. Se mai credea ca. apoi. numit in Bucovina cighir. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti. inaintea Pastilor. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. mirodenii si stafide. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. in scopuri terapeutice. din acelasi aluat impletit. de jur imprejur. cel mai adesea. Vinerea Patimilor. Spre deosebire de Craciun. astfel. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. este aceea de a-si primeni hainele. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. dupa care. In mijlocul tavii se aseaza. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. este. in felul acesta. Vinerea Neagra. inainte de rasaritul soarelui. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. Conform traditiei crestine. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Alta data.prin sita deasa. oua. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. In Vinerea Mare.popor mitic care traia sub pamant . cusuta in mod special. impodobita cu ornamente in forma de floare. dimineata. cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. in felul acesta.ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Principala grija a oamenilor. insa. pregatita cu zahar. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. Peste branza se face o cruce. de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". se dadea de stire Blajinilor . Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. iar barbatii macar o palarie noua. friptura si borsul de miel. si are. forma rotunda. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. 45 . branza de vaca. De obicei. Seara. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi.

muschi de porc. moartea neasteptata prin caderea din copac. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. pe o melodie simpla. lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. cozonac. 46 . drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. "Una din fete. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc.oua incondeiate. In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. sunca special preparata. in cercul format de colindatoarele care povestesc. Hristos l-a inviat pe Lazar. un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. care era structurat dupa modelul colindelor. sare. Potrivit traditiei. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. aducerea acasa. o bucata de slanina. fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. zahar. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. numit Lazarita. isi aduce aminte de placinte. carnati. semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. inainte si inapoi. pentru sfintire. numita Lazarita. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut. apoi oua rosii. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. cativa catei de usturoi. Lazarita se plimba cu pasi domoli. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. pasca. exista obiceiul ca in aceasta sambata. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta. faina. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. Cap de Primavara. Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza. Obiceiuri de Florii . scaldatul ritual in lapte dulce.Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. cade si moare. Se grabeste sa coboare. se efectua un ceremonial complex. o ramura de busuioc.

oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. este permis a se consuma oua. In acest interval de timp nu se mananca came. moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor. de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. In unele sate. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. Insa. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. Obiceiri de Florii . Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. inca din preziua acestei duminici. nu se plantau pomi inainte de Florii. pentru a fi feriti de diferite boli.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. In ziua de Florii. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina. numita de popor si Saptamana Alba. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii.Ele sunt sfintite si puse la icoane.ramurile de salcie In ziua Floriilor. candva. sa-mi fie postul mai usor". Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie. ousor.imbracarea mortului cu frunze de nuc. pentru a-i ajuta sa rodeasca. De aceea. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. cand veneau de la biserica. 47 . rude. prieteni. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini.

prin strigaturi sub forma de dialog. Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile. Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata.Toader. Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. astfel.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic. pe cei ramasi necasatoriti. dupa petrecerea bahica nocturna. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata. lantul lui Sant . San .vesnica. mai apoi. zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San .Toader si caii ce-l insoteau rupeau. iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza . le urcau in podul caselor. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare.Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 . In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce). dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor. se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. conform traditiei. Tot in aceasta zi. omenirea de la noaptea.noapte si pentru a salva. Aici. incepand cu Lunea Curata. Flacaii se adunau in cete. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul.

Tot in dimineata Sambetei lui San . ascunse in opinci. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor". In sambata de San . faina sau alte produse."pentru a nu li se incurca firele". pastrat pana tarziu in Bucovina.Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San . Dupa spalarea capului. era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire). fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos. dar si cel mai temut. ascunsa in itari. Un alt obicei din aceasta zi. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan.Toader. fetele se duceau in padure. In noptile Cailor lui San . in locuri curate.Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. si copite. femeile nu urzeau. San . parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile". il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. Cand sapau aceste plante. Cel mai important. in locul de unde luau radacinile puneau sare. Din aceasta sambata 49 .Toader. fetele nu mergeau la sezatori. inchizand sezatorile si petrecerile. cu aspect de flacai dar care au coada.Toader. "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii". se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele. inainte de rasaritul soarelui.Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe. In sambata lui Toader. ca "sa nu te calce caii". in timp ce se pieptanau. si nu torceau. In saptamana numita a Cailor lui San .Toader. dintre cai este San . in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. si cautau radacini de iarba mare sau popalnic. Intoarse acasa. fiecare zicea: "Toadere.Toadere. Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare.Conform credintei populare.

slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox. Local.Toader se desfasura. mai ales in mediile pastorale. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa. obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului.Se torcea de zor. omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte. se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. a timpului probabil etc. lapte.Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului.incepeau slujbele speciale pentru morti. de Buna Vestire (Blagovestenia) . Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis.Ziua Cucului. alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. branza si oua. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. Ziua oferea. astfel. celebrat alta data. In Sambata lui San . etapa calendaristica in care nu se consuma carne. 50 . ce dureaza sapte saptamani. pe ascuns. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. a rodului pomilor fructiferi. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. la inceput de primavara. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic. devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie . alta data. a Sarbatorii Pascale De asemenea. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. in Bucovina. Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie .

In acest sens. fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an. se poate cunoaste potrivit taranului roman. si din faina macinata face mamaliga. In conceptia celor mai multi romani. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. pestii nu o mananca. din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. Cand "Cucule. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand. a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. in lucrarea "Sarbatorile la romani". 51 . zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. atunci il intreabau. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei. Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. pomul respectiv nu face poame anul acela. cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. n-ar fi nici Pastile. pentru ca vestea cea imbucuratoare.

Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. mai ales prin casa. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. Incepand cu Buna Vestire. facand sub ei focuri slabe. cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. chibrituri si tamaie. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. Bucovina).Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine. In Transilvania. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei. si. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. Blagovesnicul. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. lua o oala cu jar. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. pe care pune tamaie. sa manance si sa bea apa ingerii. tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. zicand: "Daca nu rodesti. Blagovesnicul . pe cand barbatii lucreaza afara. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. gasca sau rata. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana. cauta sa vada care va da semne de rodire. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca. vacile nu se "goneau". ca sa fie sanatoase peste tot anul. Dupa aceasta mergea la pomi. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare. nu se semana porumbul (Moldova. 52 . sare si apa ca sa se incalzeasca. cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui. Ca si Blagovestenia. In zori de zi. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. a doua zi (26 martie). iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele.

1. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. deoarece inca de la creatie. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . este instituita de Dumnezeu. Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. in fiecare an de Sfintele Pasti. "nu numai pentru hrana. La primul sacrificiu pascal. Pentru poporul roman. in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota.Un alt obicei. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. 8). prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. 1-11). care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. Ele sunt tinute de oameni. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. Cu privire la varsta. 12. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. Atat in Vechiul.

sau la integritatea fizica a mielului. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. 14). Jertfa mielului este strans legata. Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. 12). de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos. frigerea 54 . pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa.de Paste. Mesia. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. 14. 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. La iesirea din robia egipteana. 1). 12. P. De adoratione in spiritu et veritate. animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui. textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. la plinirea vremii. reiese rolul acestui. intrucat chiar in noaptea zilei de. 23.nici prea tanar si nici prea batran. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam. G. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. 12. col. 5-6). 4). 12. 68. Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. 261). De asemenea. 12. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. 23). 12.

Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal.iesirea din Egipt a evreilor. unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. 55 . originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. 12. Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. La pagani. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. G. Oral XLV in Pascha. 15-21). cu situatia evenimentelor din Egipt. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. ci marcarea unui eveniment important . ci tocmai nasterea lor la o viata noua. 36.animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp. 29). Astfel. asa cum au inteles unii rationalisti. Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp. Expierea nu are insa caracter cosmic. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . Mielul lui Dumnezeu. favorabile vegetatiei. cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice. col. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. 640-652). cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz. in P. reprezentat de soare si exprimand puterea divina.

) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. dr. 13. cat si la traditia iudaica. Hr.649). pentru a le ocroti de fortele intunericului. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui. sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. crezand ca ebraicul pesah (trecere). Moise. Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies.) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i.Renuntand la datele scripturistice. cat si ca sens. Atat ca forma. din care a iesit ebraicul pasach (a trece). p. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. p. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale. crutand primii nascuti ai evreilor. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i. 647. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . 56 . 1930. prof. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste. Mircea Chialda. cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. Hr. 355). Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale. Caransbes. ci pentru eliberarea israelitilor. Arheologie biblica. 1945. Vasile Tamavschi. ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve.Iahve. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr. Aceste pareri care pretind a fi corecte. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). Sacrificiile Vechiului Testament. 12. Potrivit poruncii divine. Cernauti. 10). fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi.

G. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. 12. La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. cand se coc spicele. V. Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini. I. Comentariu la Exod. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. col. Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. p. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara. 3) si in Misna (Pesach 5. vol. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. 142). se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. 29. O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. 41). Dialogul cu iudeul Trifon. 30. mielul pascal prefigureaza pe 57 . p. Blaj. adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. Pentru acest mare ganditor crestin. 9). 8). 561564). 3). Dupa cartea Deuteronom. fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. Istoria Legii vechi. 12. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. 48). Tarnavschi. 1913.Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor. Cernauti. 9. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. care mai poarta si denumirea de Nisan. 6. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Szmigelski. Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. 6). de la babiloneanul nisanri. mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. timpul junghierii Pastilor. in P. 1905. in anotimp de primavara cand se coceau spicele.

In gandirea Sfintilor Parinti. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. pentru ca erau gata de drum (Ies. deoarece preinchipuie pe Hristos. 6. Timpul sacrificarii mielului este stabilit. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. adevaratul Miel si Pastor. 4). ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri. Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr. 101. p. El se aduce in perioada lunii pline. p. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert. 12. stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). care a prefigurat pe Mesia. Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. ei ierau imbracati. 6.CCXLV. cit. Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. cit. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea. 7). 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. Amphilochium quaest. In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. 1128). 360-361). op. 364). La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. La consumarea carnii. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. in timpul lunii pline.G. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. 530-531). cu toiege in maini si incaltati. col. era firesc ca in acest ragaz. op. 6. Divin. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. la asfintitul soarelui (Deut. col. in P. institut. De aceea. in P. 58 . Ad. deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. 11). 16. inainte de a-l parasi. 12. Chialda. L. ceea ce a dus la felurite interpretari. Dupa unii teologi. adus in Egipt de evrei. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. M. ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu. sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic. Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. dupa cartea Deuteronom. Jertfa se aduce seara.Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. Mircea Chialda. 12.

59 . credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies. Avand in vedere acest nume. cit. p. 16. Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile."Se(h)" . cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna. de fapt. 78. cuvant. azima este numita painea durerii (Deut. 7). 9). 12. mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii. Epistola 7. 707). p. In vocabularul ebraic. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. Dupa frigerea carnii. Ajungand in Tara Sfanta. 1859. ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. adica painea nedospita.G. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei. Denumirea de miel . 8). ci si cu ied (Sander-Trenel. 12. Dictionnaire hebreu . 1 in P. op. Ajunsi in pamantul fagaduintei. El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. 2). 12. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima.Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin. acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima. ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de.. matoh) si ierburile amare (Ies. Paris. credinciosii israeliti sacrificau numai miei. 43) precum si cei intinati trupeste (Num. 320-321). care. 11). Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. urma cina pascala. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. Chialda. 363). israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. 9. bucurie pentru mantuire (Isaia 53. De asemenea. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. fara a mai folosi iezi. 3).francais. Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel. Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr. M. 12.

p.inthybigenera. sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate. ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si. care se va perpetua in toate generatiile devenind. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. iar cina ii uneste cu Dumnezeu. Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor. Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. cit.Abib . Totodata. Tot in luna spicelor coapte . p. Chialda.. 6). Aceasta parere. p. cit. marturisind ca sunt un popor sfant si curat. dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". Frankfurt am Main.care inseamna verdeata (Sander . M.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan. cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. parthenium.Trenel. greutatile acestei lumi care trebuie invinse. op. 403-405). La fiecare Paste iudaic. De Pastele lor. II. ca sa poata invinge necazurile lumii. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana. Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne. ed. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. in general. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala. luna de bucurie si de odihna. ca si altele. Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib. Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. 19. pentru ca in acest rastimp. 374). al carui radical deriva de la eb . Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. 1870. evreii. op. cu 4 zile inainte de a fi injunghiat. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies. 60 . pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie.

Dupa cum se stie. poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. inclusiv cel al mielului pascal. 632). Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. I Petru 1. a sacrificat mielul pascal. op. intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr. care este numele specific al lui Dumnezeu.mielul de un an.La fel. p. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. 17. Bahr. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. 7-8. cit. cit. trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. care. op. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. 632).. Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. p. M. asa cum spune Sfanta Scriptura. op. 19). iar in chip figurativ. Dupa unii teologi. care are drept scop curatirea si sfintirea omului. C. pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. col. deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. Pana la instituirea preotiei levitice. Chiaida. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . Din acest moment. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. op. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. 396). 561-564). Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu. Bahr. De aceea. ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. 11). care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. de sex masculin si fara metehne corporale. cit. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. cit:. ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve. p.

6. 10). la fel Sfanta Euharistie. 10. Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu. Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu. aduna.mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. in chip tainic se unesc cu Dumnezeu. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. 9). 12. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos. Arheologia. p. La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor.. la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. 16-17). dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. 62 . avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. La Cina cea de Taina in loc de miel. Tarnavschi. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei. in felul acesta jertfa devine sacrament. iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. hrana spirituala a crestinilor. in Noul Testament. adica ai familiei (Deut. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament. 645-647). Care ii sfinteste pe oameni. Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al.

Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor. 1924. M. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. sau noul Israel. ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. Chialda. Asadar. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. 2. obiceiuri noi. Hebraische Archeologie. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. p. poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. De acum inainte. p. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor. 357). Benzinger. ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului. i. Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. II. Hr. ed.monoteiste. in Noul Testament. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. VI. p. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. 1907. 292). care va cuprinde toata lumea. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos. Gotersloh. Konig. 63 .Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. cit. op. J. 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. Tfbingen.

ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. 64 . animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. 5).La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. De Abraham. in P. precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. col. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. Din aceasta jertfa. 28). 437). Potrivit comentariilor sale. toata lumea. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. I. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim. insa nu l-a mai tinut. deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. 15). unde veneau in pelerinaj la templul sfant. Din relatarile despre Cina cea de Taina. unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. Mai intai amintim spalarea picioarelor. pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. L. 5. 14. instituita in joia Sfintelor Patimi. Isaac. se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. a preinchipuit mielul pascal. 41-43). binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). 30). In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26. 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. 25-28).

7). care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu. L. 135. 14). la modul superlativ. In Ioan Ev. 12. in P. Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies. 3). rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci. 65 . 29). 1410). 32-35. acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. 289-293). totodata. in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen. col. Quaest. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. prin rastignirea Mantuitorului. In acest fel. Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. Augustin. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53. El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. 608609). G. care. 12). col. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. 9. jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. P. Augustin. avand. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. col.Mielul lui Dumnezeu. R L. 34. in Heptateuch. Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos . Comment.. 9. 14. deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. in Ioan. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. Toate jertfele Vechiului Testament.Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. Dupa Sfantul Apostol Pavel. VI.

insa cu o anumita particularitate. Prof. Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. 28). unul odata cu evreii. ci paine dospita (lehaem. cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. deci a Cuvantului. Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. 13). inclusiv nelipsita carne de miel. Ene Braniste.Matei 2. n-a serbat Pastile iudaic. Liturgica generala. La acestea se mai. Rastignirea si Invierea Domnului. la Cina cea de Taina. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. 19. 6-14. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. artos . 26). 31). Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. In lumina Noului Testament. adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata. 6. in sensul ca tineau doua Paste. de a birui pacatul din lume. intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat. Pacatul a adus raul in firea creata.Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei. care. 14. atunci cand a binecuvantat painea. aducand lumea in robia diavolului. Luca si Cleopa. cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. sarbatoarea Pastelui este legata de patimile. intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. Bucuresti. Pentru ei. 175). aceasta nu era azima (matot). 1). 5. O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. Crestinii l-au praznuit de la inceput. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. fara sa-L 66 . atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. p. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. 1993.

E. op. Lumea iudeo-greco67 . Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. p. Pastile cele de taina" (Idem. Agneau de Dieu. 582. 16). In varianta ebraica. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. F. 5-6. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. col. col. 5. A-B. in Dictionnaire de la Bibley Paris. 1). ci si lucru. Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. In fiecare an. t. Prof. 271 -273). 19). Pastile. Hristos. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. Vigouroux. 15. Pentru intreaga suflare crestina. 15. Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat. 4.recunoasca. 7). Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. depline si durabile (Pr. p. 356). Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. invatatura care se apropie de notiunea greaca. 1975 nr. termenul nu inseamna doar vorbire. Mangenot. I Tes. Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. 20. in Studii Teologice. este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. 1895. prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului. sarbatoarea luminii in Ortodoxie. Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. Dumitru Staniloae. 14). I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. 350351). iar in ebraica Davar. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. 3). cit. I. fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. 19-20. la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. Mielul lui Dumnezeu.

pentru hrana israelitilor. 51). nr. col. in "Studii Teologice". Savin. 277. 281).romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului. 2. intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea. P. este superioara acestora. Iconomia si roadele Invierii Domnului. 48. zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. P. 909 CD. In cuvantarea Sa euharistica. 577 D-581 BC). Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. de comuniune aomului cu Dumnezeu. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI. nr. fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI. Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei.G. 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale. 73. Ion Caraza. in Studii Teologice 1968. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei. Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof. p. 5-6. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. Comentariu la Ioan XI. Ioan Gh.G. Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. 73. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. col. 1962. Celor care murmurasera impotriva Lui. p. Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita. 7-8. 577 AB). 17). 68 . 536). In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. in P. drd. Despre importanta Sfintei Euharistii. Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. Comentariu la Ioan IX. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. 31-35). Comentariu la Luca.G. 56). 72. col.

Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 . ci si jertfa pentru c a elementele vazute . care pentru ei este Hristos (I Cor. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura.G. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios. col 552. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal. BC). Prin urmare. 582). cat si de necrestini. 3. Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare. Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. P. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. P. atat de crestini. Mangenot. 27. Prin consumarea elementelor euharistice. 7). De asemenea. col. col. incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. cit. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh. 72. 5. 452 CD). 72. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman.Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. Ea se delimiteaza de Pastile mozaic. Comentariu la Luca. iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti. care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. op. E.G. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos. 19. Comentariu la Matei XXVI.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos. De aceea.

iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice. mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din. nu si in cea culta. deoarece insenina nu numai miel. S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata. prin specificul sau. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . ci si ied. care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic.Sfintele Pasti. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale.Dumnezeu. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic. probabil. el fiind absent in dictionarele latine. Cel ce ridica pacatul lumii". aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi.Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. asa cum este cazul cuvantului miel. a existat doar in latina populara. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri. In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. este spirituala. limba. exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura. i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. si numele divin El . a fi tare. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care.. de catre crestini. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. Dupa cum se stie. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)". de la. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual. Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare.

Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi. sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. in care Hristos. de aproape 20 de veacuri. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. Este minunea care uimeste toata mintea 71 . sub forma painii si a sangelui. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". fara a se substitui jertfei euharistice. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. in Sambata Mare. Care S-a nascut din Tatal. 21). Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. cat si de necredinciosi. care se repeta din an in an. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. totodata. de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi. care trebuie sa tina Pastile crestin. a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului.agnet. Urmarile benefice.

un turc si o persoana din partea statului Israel. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti. asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. sfinte minuni. daruind tuturor viata vesnica. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. a inviat din morti a treia zi.30-13. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei. nici discutii si scrieri polemice despre . Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului. benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. s-a scris prea putin. cu toiege metalice in maini. in forma de X. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. ziua. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc. Inainte merg patru "dragomani". Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. Poate tocmai pentru ca este o minune publica.Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. de catre cativa politisti civili necrestini . poate. Se stie ca. pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 .un arab. de-a lungul secolelor.si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos. vazuta de toti si verificata. in tintita speciala. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus.30. lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. dupa prohod. in timpul Vecerniei Mari. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. civili greci. ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune. intre orele 12.

se urca unii pe umerii altora. insotit. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. fiecare sta concentrat in sine insusi. Sfanta lumina. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini. in tara lor. sa nu aiba vreo sursa de foc. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. Diaconii si eclesiarhul 73 . In jurul orei 12. in frunte cu Patriarhul. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. Pe la orele 11. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. ca albinele pe fagur. slujitorii. de un arab musulman. In biserica. curtea. ca sa le aprinda la vreme. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. cantand "invierea Ta. si ramane numai in stihar alb. autoritati locale si bisericesti armene. pe pamant. in sunetul clopotelor. Mantuitorule. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. Aici. trimitene din cer Lumina!". inconjoara Sfantul Mormant. romano-catolice si copte. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". Ei sunt foarte evlaviosi. manecute si brau. fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. Intre timp. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori. ingerii o lauda in ceruri si pe noi. ce umplu toate ulitele. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave".Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. si ridica mainile. patriarhul se dezbraca de omofor. numita "Capela Ingerului". Hristoase. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant. galeriile. dupa traditie. Cei mai multi insa. romano-catolici si copti. de sacos si de mitra. se roaga tare cu mainile in sus. sa ia Sfanta Lumina. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. legate intre ele. biserica. vin diferiti delegati oficiali.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. cuprins de fiorul tainic al minunii. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. de jur-imprejur. cu epitrahil. dar si galagiosi in acelasi timp.

fara a se arde. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. pe doua ferestre mici. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina. unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". la cei doi diaconi ortodocsi. in biserica se face o mare tacere. Tooti se roaga strigand "Doamne. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie. in prezenta musulmanului. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. in timpul rugaciunii. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. cu mainile intinse. in cel mult trei minute.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. Apoi. iar cupele aprinse le da. candelele. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. sub privirile uimite ale tuturor. pentru binecuvantare. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. Emotia minunii cuprinde pe toti. care timp de cateva minute nu arde. Se sting toate lumanarile. afara. intarzie venirea Sfintei Lumini.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant. cu hainele. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. Biserica este parca o flacara vie. la usa. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. toata lumea din biserica observa o lumina puternica. ca o scanteie luminoasa de fulger. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage. Multi se ating de flacara cu fata. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar.raman afara. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. cu mainile. coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. luminile.

cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. un arhiereu. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. dupa randuiala. apoi saisprezece diaconi cu prapuri. cu cativa preoti si diaconi. Liturghia Invierii ia sfarsit. La ora 2 dupa miezul noptii. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. preotii. inainte merg cei patru dragomani. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. in continuare. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". Pelerinii se intorc la gazdele lor. unde o pastreaza tot anul. cantand "Hristos a inviat din morti. Mantuitorule. 75 . In timpul cantarii fiecarei pesne. romano-catolicii. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. cu fetele luminate si cu faclii aprinse. doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. armenii si coptii si o duc in altarele lor. Slujba este mareata. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. La intrarea in marea biserica. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. episcopii. patriarhul si mii de credinciosi. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune. zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie.mod normal. cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. La urma.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful