Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

Pazea. Pazea. faceau cercuri in aer. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie. Mi-o iesi grija din cap. feciorii satului strangeau doua carute cu paie. In alte zone. S-aduc maicii ajutor. Oi pune furca-n carare. tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului.Vinde. strigau: "Pazea." [3] Feciorii necasatoriti. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. in prima duminica a Postului Mare. numita Hodaite. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". mama. varianta locala a Alimorilor. luati in batjocura. gastele. sau sareau peste foc. iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. Iar cu cat roata sarea mai sus. Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. Mai mult nu te-oi supara. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. pazea!" [4] 4 . cu noroc. Sa nu-i fac maicii necaz". de la fiecare gospodarie cate o furca. In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu. pe inserate. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. strigand: "Alimori! Alimori!". Dansau in jurul lor. ca doi indragostiti. ca vine roata de foc. Alti tineri faceau un fel de pod. ca vine soarele Si va arde picioarele. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. facute din lemn. se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. La Lasatul Secului de branza. Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare. Cu belsug. Risipeste-mi gatele. Socotit-am sa ma las.

oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc.. 2001.. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. Se 5 . ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt. vol. de mancarea de dulce. Prin Maramures. ziua aceasta se numeste Spolocanie. Ed. Buc. de la Lasata Secului pana in acesta zi.[1] R. Pop. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. Obiceiuri traditionale romanesti. Vulcanescu. la Calarasi si acum se merge cu prajituri. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. Tot in aceasta zi.. nu se luau oua din cuibar. 1976. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. 434 [2] M. Pe vremuri. prin diferite ritualuri. unde se pastrau pana la Paste. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod. p. Ed.R. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit.S. 205 [4] R. 1987. Academiei R.R. In sud. srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria.. 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. Mitologie romana. In Banat. Mitologie romana. p. Buc. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei.Cult. la poarta fetelor batrane se puneau matahai. Grai si suflet . 1. p. Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata. In alte parti ale tarii. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. care nu munceau si mai ales. nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele". c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. Fl. la carciuma satului. de Spolocanie. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. cinepa si lana. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. p.. Marian. In Oltenia. Buc. Vulcanescu. 1987. 85 [3] S. Buc. iar oamenii se spala cu bautura. Ed..S. Academiei R.. Atunci se strangeau si se numarau. nat. Sau se imparteau in doua cete. Sarbatorile la romani. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate.

ele se dau de pomana pentru morti. zicand: "Toadere. in zilele noastre). sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. Dupa sfintirea de catre preot. In Moldova se fac copti. San-Toadere. rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte. Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti. numite "harapesti". pana in Joia Mare. 6 . cu pomenile necesare. ca pomana pentru morti. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. care se face dupa ce moare un om.spune ca ouale de gaini negre. Decat sa ma las de tine". [6] Tot in acesta zi. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine. uns cu miere si presarat cu nuca. se pomenesc mortii. scortisoara. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. pana in sambata lui Lazar. avand coaja galbuie. Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas. zicand: "San-Toadere. Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. De atunci. iar fetele se prindeau surate. in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. pe paine si sare. din aluat insiropat. ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. fiind inca in viata. si le face singur. baietii se infrateau. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici". Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. pana la parastasul de sapte ani. in Oltenia.In fiecare sambata. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. sunt mult mai tari. Acesta.

Nat. inainte de rasaritul soarelui. cel de veacuri asteptat. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri. [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul. De civitate Rustica. Asa e obiceiul. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru. pentru a fi feriti de insecte. II.Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit.coaja de portocale).Buc. . cit. care nu au de-a face cu ciclul pascal. se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia.Dupa momentul zilei in care se arata soarele. Op. Marian. Fl. p. p. asa cum e vremea de Bunavestire. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. In mod traditional. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat. care a fost uliu toata iarna. [8] [5] S. Fl. 1999. va fi si la Pasti. Vrabie. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta. Op. In trecut.Sunt insa sarbatori laice. 194 [6] Idem [7] S. ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul. in forma cifrei 8.84 [8] S.Mucenicii. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 . Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade.. cit. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. Marian. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. Vol. la 8 martie. Grai si suflet-Cult. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. la mijloc sau tarziu. p. martisorul era o ata de culoare rosie. Se mai spune ca. . Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor. Ed.. in aceasta zi. care se purta la mana ca semn al venirii primaverii. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. Buna . redevine cuc. In aceasta zi.

oferindu-i o ramura Maicii Domnului. Apoi el a plecat cu oile. busuioc bun de dragoste. sau loajnice. O legenda. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). in Sudul tarii. De aceea. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce. a alcatuirii tarlei. cazand. in Dobrogea. simbol al raului. la intrarea in Ierusalim. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. 8 . Era ziua sambrei oilor. dar si vitele. [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv. mai rar. mai demult. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. In calendarul popular. placinte. dar ea a refuzat. pentru ca si-a plecat crengile. Unii privegheau noaptea. in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. Femeile faceau. Femeile si fetele seamana busuioc. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. insotita de o petrecere colectiva. mai rar. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. avand un farmec aparte. apoi l-au inmormantat. cantand cantecul lui Lazar. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". ramuri de salcie. In sesul Munteniei si. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. uitandu-se in varful dealurilor. pentru crestini. Mai demult.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. sa vada jucand comorile. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. paznicii si slugile la stani. s-a suit in copac sa le scuture frunze si. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. ca sa nu moara de dorul lor. Obiceiul este intalnit si astazi. cand se pomenesc mortii. Ea coincide cu triumful primaverii. credeau taranii. in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. la biserica. dar si cu perioada delicata din viata culturilor. Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. Fetele sunt udate de flacai. cum li se spune prin Muntii Apuseni. Colinda din casa in casa.pana la moarte sau pana la casatorie. a murit. Sfantul Gheorghe este. pe vremea imparatului Diocletian. cat si in Maramures. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. ca sa miroase frumos. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini.

mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. p. Marian. Pentru romani. Fl. Marian. sa se impace cu cei cu care s-a certat. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului. Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. Vol. p. frecventarea sfintei biserici mai des. Fl. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. prin pacatele noastre. [12] In cursul anului. Tot mai demult ele se tineau in mana. cit. 2003. Buc. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii. se aprindea pentru izbavirea de frica. dureri de gat. salcia se pastra la icoane. spovedania. 250 [13] A. 1940 [11] S. I. Niculita Veronca. sa faca milostenie si fapte bune. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire. Fiecare incearca sa posteasca dupa putere.Cultura Nationala. 9 . Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele. p. facuta cerc. ele se mai pastreaza doar in unele localitati. [9] E. Op. cit.. Vol. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez. Ed. 277 [10] D A. friguri. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii. Obiceiuri. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii. in ordine mitologica. credinte si datini de Pasti. 1998.. din punct de vedere crestin.era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod.Se spune ca era buna de leac pentru galci. [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi.De aceea. Grai si suflet . Op. ne facem cu totii partasi. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. cu evlavie. pana dupa Liturghie. Polirom. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. apoi fiind arsa. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel. II. Ed.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. Vasiliu. . putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. Credinte si superstitii ale poporului roman.Cand fulgera si trasnea. Iar la rastignirea Lui. . Datinile populare. Sau. Iasi. nici in privinta teritoriului romanesc.229 [12] S. Cu trecerea anilor. p. Buc. Gorovei.

Se faceau focuri rituale. In toate bisericile se slujesc. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip.Se taiau vite si pasari pentru Paste. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. Cina cea de Taina. seara. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. band doar apa de izvor. Prin Sudul tarii. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. spre ingroparea Sa. 10 .In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit.Postul Mare dureaza 40 de zile. se ingrijeau si curatau gospodariile. crezand ca-si vor visa ursitul. fetele fac cate 12 noduri unei ate. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc. amintind de postul lui Moise. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat.Se tocmeau lautari pentru hora satului. iar dimineata slujbe speciale. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante. cand se spovedeau si se impartaseau. a cincea si ultima saptamana a Postului. Deniile. ca si Mantuitorul. macar. patimilor. dar mai ales al Mantuitorului. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. Utrenii ale zilei urmatoare. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare. In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. Deniile (slav. in afara Postului. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. Acesta ata si-o pun sub perna seara. Ele se desfasoara in prima. de tristete evlavioasa. Este cea mai aspra saptamana de post. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa.

Uneori. dupa Inviere. o familie care prepara painea pentru Paste. le va face neputincioase a lucra tot anul. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. unsi pe fata cu negreala. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. Joia Patimilor. / Ori i-ai tors. Iar daca le prinde dormind. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. Cea mai cunoscuta spune ca. cand Iuda l-a vandut pe Hristos. In Oltenia si acum se fac in zori. pentru biserica. Mai demult. Sau copiii.Pe langa oua rosii. luciul li se dadea stergandu-le. De asemenea. oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. Alta legenda spune ca. in cultura populara actuala. [14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti.In Vestul tarii. sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. / Ori i-ai ros.Se mai spune ca. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. ca sa iasa "cu model". cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. ci doar se toaca. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. dupa ce s-au fiert. se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. sa se incalzeasca la el. cand s-a lepadat de Hristos [16] . Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. cu lumanari si vin. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . Ouale se spala cu detergent. o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse.ncondeiate / De acolo din covate".nduri si sa ne dai / Cele oua . / Sa te . in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]. Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. cu slanina sau cu untura. cu sunatoare (pojarnita). apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. Unele gospodine pun pe ou o frunza. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. verde. o aduce acum cu vase noi. Joia Neagra. Joia Mare se mai numeste Joi Mari. ouale s-au facut rosii. sub crucea pe care a fost rastignit 11 . ca ziua in care se inrosesc ouale.Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. In traditiile romanilor. albastru. se clatesc. se lasa la uscat.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. apoi se fierb in vopsea. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. intalnindu-se cu jidanii. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Joimarita. jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. ouale se vopseau cu coji de ceapa. pentru a ramane pana la Pasti. Si pe data. [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales.

albastru) vestesc bucuria primaverii. Buc. Ed. Minerva. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. pag. Buc. 224 [16] I. 2003. p. de a te spala cu ou rosu si cu bani. egipteni. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. Mitologie romaneasca. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. 1977. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Cercetari etn. era folosit si de alte popoare.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara. care a iesit din mormant si a inviat. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc. opera divinitatii supreme. mult practicat in Italia. Credinte si superstitii romanesti.. creatorul popular.Hristos.Popoarele Asiei si Europei. 116 [19] Dar oul. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. oua rosii. Spania. [19] [14] Tudor Pamfile. prietenilor si vecinilor. Muslea. Franta.. Sarbatori si obiceiuri romanesti. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare. Buc. fiind consumat de Paste. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. Mai intai. II. in ritualurile lor de sarbatori. In dimineata primei zile de Paste. Editura Alfa. Sarbatorile romane si romane.. Bucuresti..100 [15] I. 1972. verde. Slatina. La persi. apoi 12 . s-a transmis crestinilor de la pagani. 1914. in Bucovina. Tehnica difera in functie de zona. precum puiul din gaoace. aici se incondeiau oua crude. greci si gali oul era emblema universului. si de folclor. Elion. 2000. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. timp. Ed. Ed.. p. Humanitas. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. Poboran. p. care creeaza tot si contine in sine totul. Vol. Ghinoiu. 107 [17] I. Ouale colorate in alte culori (galben. Nicolau. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. p. asa cum era si in trecut. 195 [18] G. Rusia si chiar in Persia. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite". ofereau in dar.Acest obicei. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. e obiceiul.

puncte. coarnele berbecului. graul. apoi rosu. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. fixat intr-o maciulie a unui bat plat). zig-zag-uri. negru. Zi aliturgica. crucea Pastelui. cu ceara arsa. ciresica. obiecte de arta. prezente. in chipul painii si al vinului. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. floarea de maces. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele. inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. coltul porcului. coada randunicii. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. hora.Dintre ele amintim romburi. etc. cararea (calea) ratacita. albastru. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. in Oltenia. fiind deosebit de apreciate si de straini. furca. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. in zona Branului..Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. steaua magilor. cerbul (coarnele cerbului). Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben.Acum se mai foloseste si penita. verde. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare. ferestruica. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. care constituie mandria Pastelui bucovinean. pestele. cheptenul. triunghiuri. carligul ciobanului. fitomorfe sau zoomorfe. cu tusuri. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. Vinerea Seaca. Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. fierul plugului.fierte.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. etc. La urma. in cazul incodeierii oualor cu tus. closca cu pui. floarea pastii. bradul. mai nou. fraul. oualor li se da luciu cu lac. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor. In cultura populara actuala. iar azi se inchistresc oua golite de continut. strugurele. Tehnicile sunt diferite. etc. frunza de stejar. iar nu instrumentul. etc. grebla. cibotica cucului. laba gastei. mai mult. ouale impistrite sunt.

Lumea. la Denia Prohodului Domnului. Ziua Invierii Domnului. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. inconjurand-o de trei ori. la miezul noptii. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. La sfarsitul slujbei. in trecut. nu tes. Unii cred ca. Apoi se duc pe la casele lor. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani. Inaltatoare zi de doliu. revenind. luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20]. nu coc paine sau altceva. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. din punct de vedere liturgic. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. Femeile nu umplu bors in acesta zi. 14 . Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. cu Sfantul Epitaf. dimineata. in noaptea dinainte. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. se inchinau. nu va fi roditor. care erau considerate a fi bune de leac. sa nu arda mainile Maicii Domnului. ei vin la Slujba Invierii. pentru ca batranele posteau post negru. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. in zorii acestei zile. Fiind ultima zi a Postului Mare. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. mijlocul si salele in cursul anului.sambata. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. aprind lumanari si-si jelesc mortii. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. la biserica. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. iar seara. afuma casa cu tamaie. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. sa nu se scalde Necuratul in el. tacere si meditatie. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. ca sa nu orbeasca. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. iar daca nu. femeile merg la morminte. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. nu torc. nu cos. pentru a lua lumina. nu spala. de unde a slobozit neamul omenesc. spre seara. Ocoleau casa de trei ori si intrand. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii.

dar si in alte zone ale tarii. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului. apoi. Inainte de a se face pasca. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). Drobul a devenit. . ornamentat si cu cruce. in actualitate. In Bucovina. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. sa se sfinteasca painea numita pasti. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. femeile pregatesc din grau pasca. fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. o aduc la biserica femeile. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os. aproape complet. La pastile evreilor. imbraca straie curate. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat . Pe margini se pune un colac impletit in trei. in popor. cand se slujeste Sfantul Maslu.marar. ca un nou aliment. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce. In anumite regiuni ale tarii. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. si in cea rurala. aluat de paine sau de cozonac. se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. spirale.sare. in Vinerea Mare. ritual. fac cruce cu lopata sus.enibahar. putem spune ca preparatul traditional. care a inceput sa aiba un consum specializat. alimentul care se identifica. in Marea Joi. s-a impus intai in lumea urbana romaneasca. Pasca are forma rotunda pentru ca. am spune noi.". fara defectiuni corporale. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca. p. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. patrunjel. aceasta paine. la care se adauga lapte. femeile "se grijesc. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. 166). iar la mijloc se face o cruce din aluat.la fel ca pasca si ouale rosii . are acest corespondent in religiile pagane. framantata cu ou si stafide. prin imitatie. suferind o resemnificare in 15 . in aceasta noapte. se ungeau cu sangele lui. . se piaptana. cu gust distinct. zicand: Cruce-n casa.In biserica este obiceiul ca. pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului.cu sarbatorile Pastelui. drobul. / Cruce-n masa.flori. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. impreuna cu vin si vase. prin excelenta. tarhon. ea este un aluat simplu. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. frunze. piper. In Moldova mai ales. se spala pe cap. etc. Sau. cand trebuia junghiat intre cele doua seri. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Ea se framanta din faina curata de grau. uneori si oua. sub forma de prescuri. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut.

1994. curatia. Hreanul sfintit se pastra in pamant. care se sfintea de catre preoti. 12-15). iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. In unele locuri se spune ca. colaci. pentru friguri. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele. cit. semnul "blandetii. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura.. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. ce presupunea o sarbatoare a durerii. vindeca de boli si friguri. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. painea dospita fiind interzisa.crestinism. Iasi. Craciun. Pasca primilor crestini era o paine dulce.De asemenea. 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. usturoi. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica. femeile pun carnati. sfintite. 30 [21] E. iar cel ce o consuma. Tot in cosul care se duce la sfintit. p. drob. slanina. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. apoi se impartea saracilor. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. inocentei si puritatii. Amintirea acesteia este pasca de astazi. [23]" [20] B. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. p. dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. Op. Slanina. insotite de ierburi amare. sunt departe de traditia iudaica. ucis cu pietre (Ies. prajituri si alte alimente. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. pasca si mielul. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. branza. Portile Orientului. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste. la care alimentele rituale. mai cu seama. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. 339 [22] Idem. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. li se atribuie puteri vindecatoare. p. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. I. Traditiile populare ale romanilor. Veronca. al simplitatii. sare. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza.Despre 16 . Acestor alimente. se consumau in graba. Ed. prin lipsa fermentilor de dospire. Mielul este insa. dar si ale crestinilor. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. Niculita. asemeni anafurei. iar azi e pusa in mancare. pasca dobandeste puteri purificatoare. Vol. oua rosii si impistrite. consumata ca atare. ai vitelor si oamenilor. inca din cele mai vechi timpuri. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca.

se aud impuscaturi si pocnituri. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. Dupa unii etnologi. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. pe dealuri. in noaptea Invierii. sau mari primejdii. ca si banul". care trec plutind pe apa. in zilele noastre. la Slujba Invierii. vei fi onorat ca busuiocul. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. Bucovina) la miezul noptii.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica. 17 . cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. In jurul lor. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. Flacaii sareau peste aceste focuri. acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele. ca sa fie luminata gospodaria. pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. din pacat si din moarte. la care se raspunde "Adevarat a-nviat". in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca. In zilele noastre. In unele locuri (Moldova. in acest context. In unele locuri era obiceiul ca. ea simbolizand noaptea luminii. sporadic. In Bucovina e obiceiul ca. La intoarcerea de la slujba de Inviere. prin curtile bisericilor. Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. "sa fiu usoara ca si cojile de oua. cand oamenii merg la slujba Invierii. Multimile participa. "focurile de veghe". Exista apoi datina de a se spala. Noaptea Invierii este deosebita. vestesc deschiderea mormantului Domnului. prin Invierea Sa. furtuni. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii." In unele sate. in noaptea Invierii. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. sa se aprinda. peste care toarna apa neinceputa. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. ele se mai fac. Seara sau la miezul noptii. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos." Atunci cand se da cu banul pe fata. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. in toata tara. daca te speli cu el. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. De aceea. care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. a izbavirii omului din iad.

Dupa aceasta masa. care cred ca. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate. Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii. Joile verzi. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. Dupa traditionalul "Hristos a inviat. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. 18 . Fata incearca oul baiatului in dinti." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura). baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. daca muncesc de aceste sarbatori. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase. exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. il incearca sa vada daca este tare. o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa. In unele locuri. cat si in Transilvania. in loc de apa. ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. atat in Bucovina. chiar de o fetita. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. doar celor de un sex cu mortul. Baiatul. fie pe fata ei.De obicei. ea este destinata. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. prin partile Transilvaniei si Banatului. le va merge rau. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. caci altfel ti se vor rosi mainile. ciocnindu-l usor de frunte. Dupa credinta populara. joia pentru grindina.Se crede ca. in virtutea acelorasi analogii. facand acest lucru. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie. miercurea pentru tunete si trasnete. vinerea pentru rodirea pamantului. formeaza. in credinta populara din Transilvania. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. Ofranda pascala pentru morti devine. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. tinute inca de femei.

La revarsatul zorilor. considerata Izvorul tamaduirii. prin sate. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. de la care vine tot darul. In prezent. tinerii se legau frati "de sange". sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. Ritualul prevede ca. inca se mai fac hore. si alte izvoare locale. sa nu vorbesti cu nimeni. Mai demult. si se indoia de Invierea Mantuitorului. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb. pe la anul 450. se spune ca vor avea noroc toata viata. In aceasta zi. in acest interval. cu aceasta apa. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. considerate sacre in traditia populara. Iar daca esti intrebat ceva. "pe datul mainilor" sau "pe par". care i-a cerut apa. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. usile raiului sunt deschise. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. tinuta vineri. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma. daca te-ai departat de izvor. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi. In aceasta zi se face. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. casa. El a cautat si a gasit un izvor. manastirea Izbuc din Banat. curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. la care s-au facut multe vindecari si minuni. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. se lua apa de la izvor. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. pentru tamaduirea de boli. In trecut. pasarile si fantana. inchise. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. lasandu-se semnul luat. in toate bisericile. De asemenea. sa raspunzi: "curand intrebasi. cu apa caruia s-a vindecat orbul. aghiazma. pentru ploaie. iar ale iadului. in speranta ca se vor insanatosi.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. Se lua un petic sau ciucure. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. ca semn de la bolnav. animalele. 19 . In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. la care se spune ca s-au tamaduit oameni. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca.

Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. de Rusalii. In unele parti ale Moldovei. Fl. Pastele Mortilor. la fel ca salcia de Florii. In zilele noastre. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. 20 . Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra.In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. cunoscuta. Se faceau. La acesta sarbatoare. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. pentru a fi sfintite a doua zi. in popor si sub numele de Ispas. Dupa Inviere.Mai demult se faceau si cununi de spice. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. se taia din varful cozii vitelor par. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. sarbatori campenesti. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. care se ingropa intr-un furnicar. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor. serbata. jocuri ale tinerilor. de aceea.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine.In calendarul pastoresc. de Inaltare se fac pasca. sau ca plante de leac. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. De Ispas se organizau nedei. S.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. odata cu Rusaliile. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. in vremea crestinismului primar. in unele locuri. se crede ca ar fi copiii nebotezati. Seara. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi. in unele locuri. la biserica. morti dupa nastere sau oamenii de demult. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii. precum la Paste. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun.Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. targuri (balciuri). Marian mai consemneaza. ramuri de nuc. Acum se aduc. baietii taiau nuiele mari de tei. se impart bucate pentru morti. in unele garnizoane militare si in biserici. oua rosii si cozonac.

oamenii se feresc sa lucreze. Cu acest scop foloseau si usturoi. in cadrul festivalurilor de la orase. Cel mai celebru dans al romanilor. fire de grau. ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. Dar se pastreaza. exista credinta ca. alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. pelin. izvorate fie din practici crestine foarte vechi. tamaie. putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani. In Ardeal. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. Din pacate. iar daca vei dormi. este sarbatoarea Sfintei Treimi. in unele locuri. a doua zi dupa Rusalii. este. sa-ti pui un cutit sub cap. un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. la sate. legamantul se face la 9 hotare. nici nu mai alunga Ielele . sarbatoarea are o foarte mare importanta. Calusul. dar si in Ardeal. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. fie in forme mai spectaculoase.Din punct de vedere crestin. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. la hotar. etc. fie din vechi ritualuri folclorice. Juramantul se depune pe steagul lor special. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. 21 . Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. de fapt. fie in forme mai ritualizate.credinta oamenilor e alta acum. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. ca nu vor ascunde din banii primiti. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. Daca adaugam ca. Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. Adunate la un loc. o basma alba. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. ca vor juca cu dreptate si fara suparare. in aceasta zi. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". De aceea. In popor se credea ca. ca sa nu te trezesti pocit.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. cu apa din 9 izvoare. oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine.

Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului. toata perioada Pasti. Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag.56 1 T. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade". cu trimiterea clara spre parete. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 ."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile. De la Paresimi. In calendarul sarbatorilor traditionale. dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei.53 Paresimii. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. p. de Paresimi. in ziua de miercuri din a patra saptamana. la mijlocul postului". Cit.105 [24] M. Radulescu Codin. se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. avea loc o sarbatoare a oualor. care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. p. paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare. care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. 1994. Paresemi. care reprezentau de fapt Postul Pastelui. de obicei. In traditia populara romaneasca.Pamfile. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor. a precizat Ovidiu Focsa. la mijlocul . Op. apoi pentru mijlocul Postului mare. preluat de popor cu denumirea de Pareti.[23] Ivan Evseev. cu sute de ani in urma. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. Paresii sau Miaza Paresii. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului. Timisoara. Miaza Paresii. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina.. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. Op. a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. Amarcord. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare. din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. cit. Cuvantul desemna cele . P.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

de Ispas. pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. zicand: Cruce-n casa. se grijesc. cat si in Bucovina. Cutitul. 26 . atat in Moldova. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. Cruce-n masa. a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. din care se fac diferite flori. Ca sa ai canepa frumoasa. toate semintele cate sunt. Maica Precista la fereasta. or Duminica Mare. impodobindu-se apoi cu strafide. sa impodobeste cu frunze de leustean.Cand pun in cuptor. cand faci focul de pasca. fac cruce cu lopata sus. impletit ca si cununa. In Camina. sau de Sf. spun ca din nafora de la Pasti. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. din crucea pastei. Gheorghe. ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. Tot aice. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua.Apoi ia pasca. si apoi la gura cuptorului. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului. pe truspatru paretii. bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. o razima in pantece si taie. caci zic ca sa fac mai frumoase. sa pui sa stea samanta pe cuptor. imbraca camese si straie curate. In Rosa. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. se piaptana. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". se spala pe cap. pentru a face pasca. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa. toate florile. fiind ascutit. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . femeiele. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. se face o cruce de aluat in mijloc. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit. Pasca ce se face cu cas. toate panele. atunci cand sa coace pasca.

il potrivesti ca si celelalte. sa intind ca sa fie subtiri. de nu. se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. o parte de unt si faina cat cuprind acestea. rom. sa mai fac "lucumuri". cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri. "bezele" si altele." La tarani. Idem 27 . Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. La cozonacii ce sa fac acuma. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci. se face numai pasca cateva cuptoare. care nu se afla de fata. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . cu lapte numai se plamadeste. crescut si.albusul se bate.daca are omul. acela trebuie sa patasca ceva peste an. ba si pentru cineva din streini. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat. zahar si unt. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. capetele de la margina. dar nu sa pune tot. pusa in lung. scortisoara si coaja de lamaie. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. de Pasti. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. aceluia ii va merge bine. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. apoi. Frumuseta cozonacului este a fi inalt. cu noroc. atunci cucoana e mestera. 30 oua si 1/4 litru unt topit . si a carui pasca iese frumoasa. ca nu le strica nimene si au frupt mult. care insa va fi smintita cumva. Apoi. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. Apoi sa adauge: zahar. cozonaci nu se fac. "posmagi". In Rosa. Cand se pun pascele in cuptor. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet.Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. ca n-ai friguri peste an. una deasupra alteia si formati ca o semiluna. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine. sa da la o chila de faina. Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. il face si pe apa .sa pun multe oua. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul.

Aice. pe care le face preuteasa. sa fii cea intai si asa iubita. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. aceasta sa lasa preotului.Cand faci pasca de Pasti. Siret etc.pentru interesul stiintei. unt. puindu-se doua paste: cea cu cruce. ba si purcelul intreg. care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. Mihalcea In Ardeal. 28 . sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. trebuie sa se imbrace omul curat si. sa imbraca in straie noua. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. cum e in ziua ceea pasca. De vrai. pana a nu rasari soarele. pentru sanatate sau pentru farmece. odata cu pasca. In Broscauti. usturoi. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine. o pun cumva dedesupt. dorita si cinstita. sfintesc si rasteile de la jug. care le intrebuinteaza pentru vite. intr-o cosarca sau pe o tabla. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. pasca de Pasti nu se face. sa nu sa vada. apoi mai pun pentru leacuri: sare. In Mihalcea. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. cand il miruieste preotul. o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. si o arunca pe iarba sau pe flori. tamaie etc. spalat curat. Pe aicea. iar doua oua sa lasa preotului. in contra diochiului. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi. Ba . ca sa fie ca florile. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. Slanina sa aduce acasa. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. Cuciur-Mic Cand se face pasca. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. fie-ne iertat a spune . Cu apa aceea se spala in septe sambete. mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. apa cea dintai. duc si carnate la sfintit. sa nu se apropie diavolul. care sa aduce inapoi acasa. nu unde se imbla sau in glod. dupa ce o framanta. si una fara cruce. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. Pana si matraguna o sfintesc.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat. ce se spala pe mani.

el sa zica: "Da eu impusc!" Or. pe urma pe al celorlalti. General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. "Hristos a inviat!".Ba . Hurghis. cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. cand sa strica etc. pana la masa. Iar daca este fata de maritat. ce a avut intai menstruatia. si cum trece omul pragul. invalit intr-o peteca. si apoi sa pun sa manance. daca e pascari. spariet si cand se umfla piciorul si te doare. Mahala De Pasti. batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. ca nu poti sa calci. de afumat vaca.Elena Braha. cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. ca anul acela se marita.sfintesc. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca). ca e mare pacat. zic: "Eu mulg vacile. Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange. cand ii pune pasca in cap." Dar ce folos. tot dupa varsta. o bucata din camesa unei fete. cand zice preotul: "Hristos a inviat!". nu pasca). sa pune un laiceri din tinda peste prag. dar e mare pacat. pe urma vine la masa si o inchina pe masa. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea. Mihalcea 29 . o pune pe capul femeiei. Corcesti Asemenea. Broscauti Cu pasca acasa. sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra. Ecaterina Pantea. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat. Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir. La masa Cand se vine cu pasca acasa. din biserica.ce e si mai urat . zicand. de trei ori la icoane. n-o mananca. Mihalcea Cand se vine cu pasca. zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. infiat ura. fiind buna tot de spariet si de buboaie. dar e pacat. ca sa aiba lapte mult. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. nafora ce o ia la Pasti.

usturoi. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. Gaini sa pot taia. sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". cand intra cu pasca. fiindca se mananca si rece.pasca . Tot astfel si in Mihalcea. . cum vin de la biserica. sa bea o ceasca de zama limpede. mananci slanina. altii. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel. in Bucovina. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile. cand se aduce pasca. si cand mananci din pasca. sa nu-i manance purecii peste an. in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. ca nu se prinde nimic de om ca de fier. de clapon . ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina. Mahala Cand vin cu pasca. de supa buna . Cand vii cu blidul de la biserica. mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag. Apoi ciocnesti oua. oua etc.zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". e obiceiul a se manca friptura de miel. mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!".In Moldova. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . sa iasa afara pe sub pasca. sa pui piciorul pe topor. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate.De Pasti. Oua sa nu manance deloc. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne. sa fie sanatosi. si apoi mananca slanina.S-a intamplat ca au murit oameni. . 30 . de Pasti. de purcel. zicand: "Hristos a inviat!". de multe oua. apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa. . Unii gusta intai hrean sfintit. zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui.E pacat a taia cucosul de Pasti. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa.. Dar mai intai.cum sa face la Pasti.. si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul. Cine posteste tot postul. Si de cate ori zice.

casa lui Dumnezeu . masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri.Din cauza acestui obicei.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. zic ca pentru ca sa creasca canepa. Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. asa e obiceiul din vechime de Pasti. (Se va vedea. cu niste druci lungi. barbatii cu nevestele. ducand o pasca si cateva oua pentru care. de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. cu pasca. ciocnind. iar in urma lor merg droaie. Cele 3 zile ale Pastelor. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. In ziua de Pasti. in schimb. cum mananca. In Broscauti. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si. In Scheia. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica .aceasta sa spune pretutindene -. pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. oamenii cei mai batrani. insa. Pe langa el stau alti doi. Rosa In toate partile romanesti. e ca si cum ai imbla cu cerutul." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir. peste masa si se bucura. la frati.) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. unul la spatele altuia. sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus. sa incunjure astfel de trei ori biserica. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte. tiind un prapur in mana. sa culca si dorm. li se da alta pasca si mai multe oua. Altii imbla in catalige. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus. sa duc miercuri. la nanasi etc. iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. toata ziua sa trag clopotele. pe a caror umere sa mai suiau 3. In Scheia. nu sa merge pe la case . . la distanta.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand. in Bucovina. nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. Mai demult. Maranda Prot. la rudele cele mai in varsta: la parinti. la moasa. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa." "Haideti la chiparus!". Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 .tragand clopotele. e obiceiul a merge de Pasti cu pasca.

Aicea sa aduna tot satul. ce face pe flecaul. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. la distante. tanar si batran. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. Aice e in mic. Caci ducem "joca" la balta. cu un scaun) si copiii. avand 4. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. care. lautarii canta si jocul joaca. sa o tie si el. Crisceatecul e insa rutenisat complect. recitand strigaturi. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. (Desi hora la ei nu sa joaca. imprejurul bisericei. langa crasma. in Muntii Bucovinei. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. si cu aceleasi bete le arata drumul. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul. pe o alta din randul de vis-a-vis. sa fac la unele case scranciobe (mici. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. Cuvantul Joca". gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori. 32 . In Crisceatec. iar fetele si flecaii. La aceasta pane n-o da. numai de fete. ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida. nu mari. trec pintre pietre. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. cum i-o da. Scranciobul tine pan' la inaltare. Acesta sa face la loc larg. 6 sau 8 scaune. de cu ziua si pan' in noapte. tinandu-se toti de basmali. nu sa poate sti. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. sir. Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. adeca Joaca". in pareche. Cei de jos canta mai multe cantece. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare. pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros.) Un alt joc. cand sunt la vro intorsatura. cel din frunte are un bici lung in mana si. pe cand. iar mama i-o arata ca asa frumoasa. in timpul din urma. jos. De sunt ele de origina slava sau romana. sa ridica si sa scoboara. fata in fata de mani. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui.frunte. invartindu-se. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. apoi. la marginea Galitiei. tot una sa dau. sa dau in scranciob. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. care sa pun in doua randuri vis-a-vis. un sat intre stanci. Scranciobul tine pan' la Ispas. sa i sa vanda de nevasta." Pentru acest scop. tot cate doi. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. in forma ce stiu ei. un sir lung de flecai. Un alt joc e acesta: pun trei pietre.

Din acestea.In Bucovina. s-au insurat deja cu mult mai inainte". isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. pe cand toti cei cuminti. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. popa. Apoi. in care face cutare sau cutare "benchete". Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar. parinti etc. tot una merg cu pasca intre ei. si anume in Rosa. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti. O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt. Copiii. Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau). Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. si toti merg cu pasca la acela de petrec. improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. "cumnat de mana". mire. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti. porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna. pan' la Ispas. o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi. evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. Pe drum. au zile anumite. numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. nasi. nuntasi de rand. precum si din oua.Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua. Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. dupa cum am vazut. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. dascal. si o perioada cu practici de purificare a spatiului. care urmareau 33 .Ei luau fetele si nevestele la joc. nebunii si glume". ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii. obiceiul insa tot a ramas in toate satele. de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader). Ritualul de innoire a timpului cuprinde. Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume".

daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. diferite copturi ("pupi"). Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. "braduleti" si mai ales coliva). piftii. inca din timpul formarii civilizatiei cretane. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina. vase de baut apa. dadeau in vileag. branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci". erau numiti de popor si Mosii cei Mari. a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. bauturi. unde erau cinstiti cu rachiu. lapte). probabil. fara a fi invocata casatoria. care atesta termenul "coliva". Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. ca la ospetele adevarate. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. prin intermediul strigaturilor. De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau. O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului. Traditia crestina.a fost. lapte. abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. gratie laturii sale distractive si glumete. despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. care cad sambata inainte de Samedru. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. cu sensul ce-l poarta si astazi.de la distanta aceasta nunta improvizata. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". piftii. placinte. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. Mosii de Iarna. Cununia avea loc. obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor. forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna. In schimb. sub forma de parodie. cand se dadeau de pomana alimente. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta. la un pom in care se anina un clopot. fruct alb (branza. miez de nuca . dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. cand se impartea de obicei coliva. conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii.

In Transilvania si Banat. intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. paie etc. in functie de zona. Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas. copiii la parinti. Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta. atestat obiceiul. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. In forma sa arhaica. La Zapostit (Lasatul Secului). si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. la lumina focului. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost. petrecerea era organizata sub cerul liber. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului.Acolo canta. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari. se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. finii la nasi. petrecerea nocturna purta. Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. de obicei pe un deal sau o ridicatura. Acest foc se numeste "priveghi"". Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. striga. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 .se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. Priveghiul. nume diferite: Alimori (roata de foc). in ziua Lasatului de Sec. carora li se da foc). pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. fiecare partas aducand partea sa de lemne. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului).

si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. strigand si Alimori!".. ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer. incat din sat apar ca focuri artificiale". unde se consuma". dupa ce a inserat bine. viata trebuia sa intre cat mai repede in normal. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat. Saptamana Caii lui Santoader. La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. se aprind in deal. Santoaderul. i se dadea valoare de An nou. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 . paiele le aprind. purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri. Asemanator noptii de Anul Nou. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor.. Prima si a doua zi a saptamanii. era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi. de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". cuprindea in special practici de purificare. Prin practicile ce ii erau dedicate. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. o invaluie cu paie legate. Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. Lunea Curata si Martea Vaselor. "in alte locuri fac din nuiele o roata. ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii. "Hodaitele . Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc. Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. sau chiar iau o roata de car ori de plug. "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. negatit).mai multe priveghiuri. la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. adica sarbatori nocturne). mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec. formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. Daca cineva lipsea de la Priveghi.

dupa incheierea imperecherii. numit jujeul. calari pe cai: Santoaderul. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman. goana cainilor. spalarea vaselor cu lesie. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului. este o poveste ca multe altele. in interpretarea populara. intra prin ograzi. era alungat simbolic in luna februarie. in asa chip ca. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. trebuiau inlocuite. datul cainilor in tarbaca..] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia. este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. aflate sub zodia calului. prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu). dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. asa ca sa nu mai poata musca. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor. adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". Dumitru.. ii apuca si le inclesteaza falcile. Cucii 37 . Gheorghe. si mai cu seama cainii cei mai batrani. [. noptile cand Luna nu apare pe cer). In credintele si legendele romanesti. calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara. semnalul fiind dat de gastele sacre. daca iesi la marginea satului. incep a urla. ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara".alimentatia cotidiana. cum vad vreun om. simbol domestic al lupilor. timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. ale curentului latinist. scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. In satele unde se practica obiceiul. ruda salbatica a cainelui. ei au o presimtire pentru aceasta zi. spre deosebire de lup. pana la iesirea din Paresimi. Sf. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. sunt tot cete de caini si. St. aflate sub zodia lupului. cu caldura si lumina. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. Lupul. prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni. schimbarea vaselor de dulce cu cele de post. Frigul si intunericul. Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit". care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare.

nescormonit de gaini. oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. formand astfel un fel de scara. Imbracati in fuste. dupa copii. In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi. fete. Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. in totalitatea ei.Masca ar reprezenta. era dublata de functia purificatoare. Seara. uneori. Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene. cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. Spre mijlocul zilei. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte. mic si mare. se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. cu gluga pe cap. se asemana cu ritualul culegerii matragunei. Branesti jud. Calarasi. femei.Prin intermediul mastii. atestata si la greci. Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea. faina. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. terenul trebuia sa fie curat. "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. uneori in ziua Lasatului de Sec.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. straveche pasare prevestitoare. iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii. De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. peste care se pun alte 3-4 orizontal. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. Cucul. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. boabe de grau. caci altfel se crede ca murind se va face diavol".

In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. Parul. iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. Eu li dau pita si oua. fete ori batrane. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. il cauta sub zapada. se piaptana cu carare. ca de altfel si taierea parului. mai ales prin ondulatia sa. se spalau toate femeile din casa. exprima schimbarea. In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". si. pana incepe cucul a canta) si iedera. uneori si cu trei fire venea. impreunand-o cu chica dindarat. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. a fetelor mari. Eu iti dau pita cu sare. Trebuia mers de noapte. "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice. Cand o culege din padure se zice: "Popelnice. simboliza fuga timpului.dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara. Numai cinci-sase fire daca gasea. ci de una rituala. Ducea o tara de pita si un ou. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. Tu sa-mi dai cosita noua". popelnicul. plecau nespalate si nemancate. saltul peste pragul anului. cateodata nu gasea ca era zapada mare". Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. popelnice. cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului. iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. dar si peste pragul varstelor. Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. sa n-o vada gainile. Modificarea pieptanaturii la fete. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. care era trasa peste frunte. Popelnice. Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 .

Matcalau. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. si sexele. fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. se desfasoara cu sau fara martori. imbratisarea frateasca. Matcutatul fetelor. urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. fete si baieti laolalta. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. ci. ci a Santoaderului: "Toadere. "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. inainte de ivirea zorilor. In alte zone etnografice. se realiza despartirea copilariei de tinerete. Culegerea frunzelor se efectua.Painea si sarea sunt plata frunzei. la Santoader dar si la alte sarbatori. Da cosita fetelor. de 10-20 de copii. Dambovita. sau pe grupe mari. afinitate sufleteasca). numit "prinsul Suratelor" in Muscel. asemanator rizomului de oman. grau fiert). cu calitati neobisnuite. Matcalau si altele). in unele zone etnografice. Rapotinul Testelor. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. anual. pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. dupa casatorie. insotirea. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). Arges. de obicei o oala sau o strachina din lut. Frunza de popelnic. intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". joaca sau zbenguiala copiilor. de cele mai multe ori. Dupa incheierea 40 . in gradina. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. Santoadere. se intalneau anual. surate. Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. sarea. la aceeasi data. ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). avea valoare magica. in jurul unui brad impodobit. painea). la fantana. sex. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. Ceremonia. Datul de-a Verisoarele. varute. Printr-un ritual complex. pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. in camp. Persoanele legate veri. Ceremonia se repeta. Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". frati de cruce etc. pe grupe mici. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. precum Mosii de Vara. "insotirea" in Tara Hategului. in casa. de pilda in Muscel. in cimitir.

"in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna. Dupa perioada carnavalului. cea mai strasnica dintre babe. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. pana la moarte. Pedepsele erau foarte aspre: " . Sf. surata. . vere. tineri si batrani. in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. carora le interziceau tinerea sezatorilor. asemanator oamenilor lunatici. dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor. fartate. implinea un ritual de dezlegare. care.. o rapesc . Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader". Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului.. daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. iar intalnirile cu baietii erau excluse. sora sau fratele de legamant purta doliu si. Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. o pandesc si.. Ca sarbatoare echinoctiala.solemna a legamantului copii si apoi oamenii. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat. Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic. se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata. atunci Santoader trimite pe caii sai. moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. mai ales asupra fetelor. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii. recunoscut de biserica. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa. sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. cat si a baietilor. si de la Santoader 41 . de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. isi impartasesc tainele.. La moartea suratei sau fartatelui. sunt noua zile pana la Santoader. isi spun. gonirea cailor avea drept scop alungarea. Gheorghe. local. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic. prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori.

este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. ci doar din incaperea unde se aflau. uneori. Mireasa lui Hristos este Biserica. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. Hristos se numeste pe sine "mire". asteptandu-l pe mire. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. Santoaderul omoara. iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". desi se afla la oarecare distanta calendaristica. Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire". in mod firesc alaturi de mireasa. unde era asteptat de ea si de prietenele ei. erau rupte din Santoaderi. in partea dreapta. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. mirele sa mearga in casa miresei. Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. In aceasta pilda. care luandu-si candelele. Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". Astfel. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. un sarpe naprasnic. Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. care se pregatesc pentru nunta. sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". In Noul Testament. Santoaderul si Sangiorzul. De aici se pleca spre casa mirelui. prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. uneori. cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". unde apare. iar acolo se organiza ospatul de nunta. Gheorghe. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. au iesit in intampinarea mirelui. 42 . la Rusalii.

fiind un dar strict personal. nici ceasul cand vine Fiul Omului". Astfel. pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Vor ajunge si fecioarele nebune. fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. fara sa fi facut un rau aproapelui. santurile sunt curatate de namol si adancite. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. iar strigarea de la miezul noptii. Prin untdelemn. ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". Acestea nu vor. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. a patimilor lui Hristos. dar vor gasi usa inchisa. ca nu stiti ziua.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea. Curtile sunt maturate. In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. In timp ce ele lipsesc. care sa se manifeste prin fapte bune. La miezul noptii. "Iata. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati. Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune. 43 . Ea nu se poate imprumuta altora. adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Fecioarele nebune. iar fecioarele adorm. Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos. intelegem credinta. Vor striga: "Doamne. surile sunt curatate de gunoaie. mirele vine". Flacara este alimentata de untdelemn. Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. gardurile sunt reparate. 16) prin care suntem chemati la judecata. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. se vesteste sosirea lui.Mirele intarzie. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". deschide-ne noua". care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata. Doamne. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. soseste mirele. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat.

miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. sunt permise muncile in camp.Pana miercuri. Conform traditiei. Paltin.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. treptat. la origini. In Joia Mare. vatraiul sau carligul pentru foc. se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. Joimarita era. de San . se face din faina de grau de cea mai buna calitate. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. vecinilor si rudelor. in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. de sufletul mortilor. prescuri. parte satenilor aflati la biserica. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. inclusiv. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. fiecare familie duce la biserica colaci. cernuta 44 . Vama. in fata casei sau in cimitire. boz. vin. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. el avand mai ales caracter de divertisment. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. crezandu-se ca. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. de Lasatul Secului. apoi.George sau de Sanziene. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . Argel. Joia Mare este ziua in care. oala cu jaratec. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa. parte preotului. de regula. De multe ori nici flacaii lenesi. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. astfel. nu erau iertati de aceste pedepse. Pana la Joia Mare. semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute. de cele mai multe ori.focurile de Mucenici. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. De fapt. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. in cimitir sau pe la casele lor. Brodina de Sus etc). femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care.

Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. astfel. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. Peste branza se face o cruce. pregatita cu zahar. este aceea de a-si primeni hainele. de jur imprejur. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. dupa care. este. De obicei. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Vinerea Patimilor. Seara. forma rotunda. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. numit in Bucovina cighir. oua. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. friptura si borsul de miel. inainte de rasaritul soarelui. Conform traditiei crestine. cusuta in mod special. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. mirodenii si stafide.popor mitic care traia sub pamant . Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. in felul acesta. In mijlocul tavii se aseaza. apoi. in scopuri terapeutice. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. 45 . inaintea Pastilor. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Spre deosebire de Craciun. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. Se mai credea ca. iar barbatii macar o palarie noua. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. se dadea de stire Blajinilor . In Vinerea Mare. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. insa. branza de vaca. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.prin sita deasa. gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. dimineata.ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Principala grija a oamenilor. din acelasi aluat impletit. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Vinerea Neagra. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. Alta data. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor. cel mai adesea. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. in felul acesta. impodobita cu ornamente in forma de floare. si are.

Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. faina. cade si moare. aducerea acasa. Se grabeste sa coboare. muschi de porc. un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. inainte si inapoi. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). o ramura de busuioc. In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. Lazarita se plimba cu pasi domoli. Hristos l-a inviat pe Lazar. Potrivit traditiei. Obiceiuri de Florii . pentru sfintire. cativa catei de usturoi. drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. se efectua un ceremonial complex. pe o melodie simpla. exista obiceiul ca in aceasta sambata. isi aduce aminte de placinte. pasca. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. in cercul format de colindatoarele care povestesc. se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta. numita Lazarita. fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. "Una din fete. zahar. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post.oua incondeiate. apoi oua rosii. sunca special preparata. carnati. care era structurat dupa modelul colindelor. moartea neasteptata prin caderea din copac. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. o bucata de slanina. sare. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. 46 . scaldatul ritual in lapte dulce. semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. numit Lazarita. cozonac. Cap de Primavara. intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut.Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza.

In unele sate. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini. sa-mi fie postul mai usor". Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. candva.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate. 47 . De aceea. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie.Ele sunt sfintite si puse la icoane. inca din preziua acestei duminici. rude. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. nu se plantau pomi inainte de Florii. numita de popor si Saptamana Alba. Insa. Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice.imbracarea mortului cu frunze de nuc. de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. pentru a fi feriti de diferite boli. pentru a-i ajuta sa rodeasca. In acest interval de timp nu se mananca came. ousor. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. este permis a se consuma oua. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care. Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. Obiceiri de Florii . era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. cand veneau de la biserica. ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina.ramurile de salcie In ziua Floriilor. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. prieteni. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. In ziua de Florii. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor.

Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile. incepand cu Lunea Curata. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata. omenirea de la noaptea. conform traditiei. le urcau in podul caselor. dupa petrecerea bahica nocturna.vesnica.Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. pe cei ramasi necasatoriti. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San . dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. San . sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care. Flacaii se adunau in cete. lantul lui Sant . iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". mai apoi. In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul. Aici. In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce). Tot in aceasta zi. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. prin strigaturi sub forma de dialog.noapte si pentru a salva. Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata. Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 . Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza . astfel. de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor.Toader si caii ce-l insoteau rupeau.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat.Toader. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic.

Dupa spalarea capului. era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire). fetele nu mergeau la sezatori. cu aspect de flacai dar care au coada. inchizand sezatorile si petrecerile. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe. In noptile Cailor lui San . si copite. inainte de rasaritul soarelui.Conform credintei populare. San . in locul de unde luau radacinile puneau sare. ascunsa in itari. In saptamana numita a Cailor lui San ."pentru a nu li se incurca firele". fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos. fiecare zicea: "Toadere. in locuri curate. faina sau alte produse. "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii". In sambata lui Toader. in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. ca "sa nu te calce caii". ascunse in opinci.Toader. femeile nu urzeau. Un alt obicei din aceasta zi. Cand sapau aceste plante. il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. dar si cel mai temut. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan.Toader.Toadere. se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele. si nu torceau./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor".Toader. Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare.Toader. Tot in dimineata Sambetei lui San . dintre cai este San .Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. pastrat pana tarziu in Bucovina. Cel mai important. si cautau radacini de iarba mare sau popalnic. Din aceasta sambata 49 . in timp ce se pieptanau. In sambata de San .Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San . parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile". Intoarse acasa. fetele se duceau in padure.Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe.

In Sambata lui San . Ziua oferea.Toader se desfasura. alta data. adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale.Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox. obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului. 50 . a Sarbatorii Pascale De asemenea. in Bucovina. lapte. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte. alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. etapa calendaristica in care nu se consuma carne. Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie .praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie .incepeau slujbele speciale pentru morti. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa. Local. celebrat alta data. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. de Buna Vestire (Blagovestenia) . devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. mai ales in mediile pastorale. ce dureaza sapte saptamani. a rodului pomilor fructiferi.Ziua Cucului. la inceput de primavara.Se torcea de zor. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. pe ascuns. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. branza si oua. a timpului probabil etc. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic. astfel.

In acest sens. zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. n-ar fi nici Pastile. sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. se poate cunoaste potrivit taranului roman. si din faina macinata face mamaliga. atunci il intreabau. Cand "Cucule. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. In conceptia celor mai multi romani. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei. in lucrarea "Sarbatorile la romani". pestii nu o mananca. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. pomul respectiv nu face poame anul acela." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei. specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. pentru ca vestea cea imbucuratoare. Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. 51 . fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an. Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa.

Ca si Blagovestenia. Blagovesnicul . mai ales prin casa. Bucovina). gasca sau rata. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. Dupa aceasta mergea la pomi. vacile nu se "goneau". In Transilvania. lua o oala cu jar.Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine. chibrituri si tamaie. atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. cauta sa vada care va da semne de rodire. 52 . Incepand cu Buna Vestire. nu se semana porumbul (Moldova. sa manance si sa bea apa ingerii. cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. pe cand barbatii lucreaza afara. a doua zi (26 martie). Blagovesnicul. ca sa fie sanatoase peste tot anul. Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. pe care pune tamaie. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa. sare si apa ca sa se incalzeasca. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. si. In zori de zi. iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare. facand sub ei focuri slabe. zicand: "Daca nu rodesti.

Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul. 8). Pentru poporul roman. este instituita de Dumnezeu. ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente.Un alt obicei. 1-11). Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. 12. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . La primul sacrificiu pascal. Atat in Vechiul. "nu numai pentru hrana. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. 1. deoarece inca de la creatie. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12. Ele sunt tinute de oameni. in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal. care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei. in fiecare an de Sfintele Pasti. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. Cu privire la varsta. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti.

frigerea 54 . sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. 23). col. pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia. G. cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. Mesia. intrucat chiar in noaptea zilei de. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. 23. sau la integritatea fizica a mielului. P. 12. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu.de Paste. 12). 5-6). de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos. Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. Jertfa mielului este strans legata. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam. animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. la plinirea vremii.nici prea tanar si nici prea batran. reiese rolul acestui. 12. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. De asemenea. In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. 1). 12. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. 12. 14). la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 261). Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa. 4). Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. 14. textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. 12. 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. La iesirea din robia egipteana. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui. Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. De adoratione in spiritu et veritate. 68. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale.

reprezentat de soare si exprimand puterea divina. originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp. 15-21). intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura. G. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana. asa cum au inteles unii rationalisti. in P. Oral XLV in Pascha. unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. Astfel. 36. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . Mielul lui Dumnezeu. 12. dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice. cu situatia evenimentelor din Egipt. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. 55 . favorabile vegetatiei.animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. col. La pagani. 29). Expierea nu are insa caracter cosmic. Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. cat si de crutarea primilor nascuti ai lor.iesirea din Egipt a evreilor. care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. 640-652). Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. ci tocmai nasterea lor la o viata noua. cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. ci marcarea unui eveniment important . deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz.

cat si ca sens. dr. crezand ca ebraicul pesah (trecere). Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale. Hr.Renuntand la datele scripturistice. 13. Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. din care a iesit ebraicul pasach (a trece).649). Aceste pareri care pretind a fi corecte. 56 . Sacrificiile Vechiului Testament. Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi. ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve. a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. Hr. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. crutand primii nascuti ai evreilor. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. Mircea Chialda. pentru a le ocroti de fortele intunericului. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). p. prof. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . ci pentru eliberarea israelitilor. Potrivit poruncii divine. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. p. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. 647. 10). sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. Moise. 1930. Vasile Tamavschi. inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale. 12. Atat ca forma. 1945. cat si la traditia iudaica. Cernauti. Arheologie biblica. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste.) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr.Iahve. 355). Caransbes. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i.

in anotimp de primavara cand se coceau spicele. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. 561564). cand se coc spicele. 41). in P. 29. I. 1905. mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. Szmigelski. p. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. 3) si in Misna (Pesach 5. care mai poarta si denumirea de Nisan. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara. Pentru acest mare ganditor crestin. 3). Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. vol. 30. col. Dupa cartea Deuteronom. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. Tarnavschi. 9. 48). Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. mielul pascal prefigureaza pe 57 . Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. 9). Cernauti. Blaj. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies. La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. Dialogul cu iudeul Trifon. 142). de la babiloneanul nisanri. 12. Istoria Legii vechi. adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. p. in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. 1913. 6. fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib.G. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. Comentariu la Exod. 6). 12. V. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini.Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor. 8). se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. timpul junghierii Pastilor.

op. in P. 364). Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. 101.CCXLV. Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr. Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. 1128). stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). Mircea Chialda. 4). 58 . 12. In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea. 16. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr. 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. Chialda. p. Dupa unii teologi. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. 6. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert. adevaratul Miel si Pastor. p. Divin. care a prefigurat pe Mesia. 530-531). La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. 12. El se aduce in perioada lunii pline. Amphilochium quaest. cit. Jertfa se aduce seara. era firesc ca in acest ragaz. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. De aceea. In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. 360-361).Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. ceea ce a dus la felurite interpretari. Timpul sacrificarii mielului este stabilit. 7). institut. adus in Egipt de evrei. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri.G. Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. pentru ca erau gata de drum (Ies. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. L. 12. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. in P. 11). sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic. col. cit. inainte de a-l parasi. 6. in timpul lunii pline. 6. dupa cartea Deuteronom. Ad. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. la asfintitul soarelui (Deut. In gandirea Sfintilor Parinti. ei ierau imbracati. La consumarea carnii. M. ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. cu toiege in maini si incaltati. col. deoarece preinchipuie pe Hristos. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. op.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu.

Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. matoh) si ierburile amare (Ies. 78. israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. 3). bucurie pentru mantuire (Isaia 53. cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna.Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr. 320-321). 8). Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. 1859. ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. adica painea nedospita. azima este numita painea durerii (Deut. p."Se(h)" . 43) precum si cei intinati trupeste (Num. fara a mai folosi iezi. cit. El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii. 707). In vocabularul ebraic. 2). 7). credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies. 12. 59 . Ajungand in Tara Sfanta. p. 1 in P. Denumirea de miel .. Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata. Ajunsi in pamantul fagaduintei. acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima. cuvant. De asemenea. Avand in vedere acest nume. de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de. M. 9. 12. Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. credinciosii israeliti sacrificau numai miei. Dupa frigerea carnii. 363). Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile. Chialda. ci si cu ied (Sander-Trenel. 11).G. de fapt. 16. care. op. 12. Paris. 9). Epistola 7.francais. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima. urma cina pascala. Dictionnaire hebreu . 12. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei.

evreii. 6). 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. marturisind ca sunt un popor sfant si curat. M. Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel. Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor. 403-405). op. Totodata. 60 . Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib. greutatile acestei lumi care trebuie invinse. ca sa poata invinge necazurile lumii.Abib . La fiecare Paste iudaic. Chialda. De Pastele lor. parthenium. p. Frankfurt am Main. Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. op. 19. p. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies. in general. Aceasta parere.inthybigenera. sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate.. Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie. luna de bucurie si de odihna. care se va perpetua in toate generatiile devenind. ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan. unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana.Trenel. al carui radical deriva de la eb . 1870. pentru ca in acest rastimp. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. Tot in luna spicelor coapte . II. iar cina ii uneste cu Dumnezeu. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. ed. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. p.care inseamna verdeata (Sander . cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. 374). cit. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. cu 4 zile inainte de a fi injunghiat. dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". ca si altele. cit. Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne. de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala.

trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . 396). cit. op. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. 561-564). Dupa cum se stie. care are drept scop curatirea si sfintirea omului. Pana la instituirea preotiei levitice. Din acest moment. In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. cit:. 19). op. asa cum spune Sfanta Scriptura. care este numele specific al lui Dumnezeu. de sex masculin si fara metehne corporale. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. Chiaida. De aceea. prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. inclusiv cel al mielului pascal. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. p. care. p. cit. Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. Bahr. op. care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. 7-8. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. p. ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. iar in chip figurativ. pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. Dupa unii teologi. op.. C. col. 17. a sacrificat mielul pascal. I Petru 1. Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu. M.mielul de un an. cit. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr. Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. 11). ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve.La fel. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. 632). Bahr. 632).

la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului. Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu.. la fel Sfanta Euharistie. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament. 9). Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu. 10.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei. La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor. 16-17). Care ii sfinteste pe oameni. Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. La Cina cea de Taina in loc de miel. 12. adica ai familiei (Deut. p. Arheologia. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu. 10). iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. in Noul Testament. Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos. in chip tainic se unesc cu Dumnezeu.mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. 645-647). 62 . 6. aduna. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. hrana spirituala a crestinilor. Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. in felul acesta jertfa devine sacrament. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. Tarnavschi.

Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. 63 . chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. II. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. p. ed. obiceiuri noi. 292). 2. De acum inainte. 357). VI.Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. Konig. in Noul Testament. p. Chialda. Hr. care va cuprinde toata lumea. 1924. i. poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos. M. sau noul Israel. p. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. 1907. J. Gotersloh. Hebraische Archeologie. op.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor.monoteiste. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. Asadar. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. cit. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. Tfbingen. care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. Benzinger. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului.

binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). col. pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. instituita in joia Sfintelor Patimi. a preinchipuit mielul pascal.La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. insa nu l-a mai tinut. 437). in P. Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. Isaac. deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim. Din relatarile despre Cina cea de Taina. 5). toata lumea. I. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru. De Abraham. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. 41-43). Din aceasta jertfa. 25-28). crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. unde veneau in pelerinaj la templul sfant. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. 15). 14. ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. 5. 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. 64 . prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. Mai intai amintim spalarea picioarelor. Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. Potrivit comentariilor sale. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26. iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. 30). 28). unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. L.

9. 135. 289-293). rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci. in P. col. 1410). 9. L. G. Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. In Ioan Ev. 3). in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen. 32-35. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. in Ioan. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. 65 . Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. Augustin. 12.Mielul lui Dumnezeu. 12). Dupa Sfantul Apostol Pavel. 29). avand. col. 14). 14. care. col. la modul superlativ. Toate jertfele Vechiului Testament. 7). El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu. 608609). VI. in Heptateuch.. prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. Augustin. R L. Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. totodata. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. In acest fel. Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53. P. prin rastignirea Mantuitorului. Comment. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. Quaest. care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. 34.Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos .

adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. 5. Prof. p. fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei.Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. Liturgica generala. 175). Rastignirea si Invierea Domnului. Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. Ene Braniste. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. care. 13). atunci cand a binecuvantat painea. inclusiv nelipsita carne de miel. La acestea se mai. Bucuresti. 26). 6. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. insa cu o anumita particularitate. Luca si Cleopa. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. Crestinii l-au praznuit de la inceput. fara sa-L 66 . intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. deci a Cuvantului. 19. in sensul ca tineau doua Paste. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. aceasta nu era azima (matot). Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. In lumina Noului Testament. Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. ci paine dospita (lehaem. Pentru ei. 6-14. atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. 28). aducand lumea in robia diavolului. 1). 14. inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. Pacatul a adus raul in firea creata.Matei 2. unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. 31). unul odata cu evreii. artos . cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. 1993. de a birui pacatul din lume. la Cina cea de Taina. O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. n-a serbat Pastile iudaic. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. sarbatoarea Pastelui este legata de patimile.

Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. 5-6. F. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. col. p. In varianta ebraica. 1). Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. in Dictionnaire de la Bibley Paris. 4. I Tes. 1895. Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. 350351). invatatura care se apropie de notiunea greaca. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. Vigouroux. in Studii Teologice. Agneau de Dieu. 15. E. cit. col. Mielul lui Dumnezeu. 1975 nr. ci si lucru. prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. 19-20. este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. Pentru intreaga suflare crestina. Prof. Dumitru Staniloae. Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat.recunoasca. 3). I. p. 271 -273). 19). A-B. Hristos. I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. 7). depline si durabile (Pr. 14). Mangenot. 15. Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. termenul nu inseamna doar vorbire. prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. sarbatoarea luminii in Ortodoxie. 582. Pastile. 16). 356). Pastile cele de taina" (Idem. iar in ebraica Davar. fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. Lumea iudeo-greco67 . op. Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. t. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. 20. 5. In fiecare an.

Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei. 2. Ion Caraza. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. 5-6. Ioan Gh. 277. Comentariu la Luca. 7-8. p. P. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. col. Despre importanta Sfintei Euharistii. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI. 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. 73. Celor care murmurasera impotriva Lui. este superioara acestora.G. Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. de comuniune aomului cu Dumnezeu. 48. Comentariu la Ioan IX. 536). nr. col. 56). 73. zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale. 17). In cuvantarea Sa euharistica. in "Studii Teologice".romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului. In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. 51). Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. pentru hrana israelitilor. 72.G. 577 D-581 BC). p. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. in P. 68 . fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof.G. Comentariu la Ioan XI. Savin. 31-35). 1962. drd. intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea. 281). 909 CD. nr. 577 AB). Iconomia si roadele Invierii Domnului. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei. in Studii Teologice 1968. col. P. Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita. fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI.

Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare.G. De asemenea. atat de crestini. E. col. Comentariu la Matei XXVI. Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. 3. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. care pentru ei este Hristos (I Cor. 7). Ea se delimiteaza de Pastile mozaic. iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. 27. col.G. BC). P. Mangenot. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura. 72. 19. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. Comentariu la Luca. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos. De aceea. cat si de necrestini. Prin consumarea elementelor euharistice. P. obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. 72. cit. incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. 452 CD). op. care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. col 552. ci si jertfa pentru c a elementele vazute . 5. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios. Prin urmare. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 .Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman. 582). pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei.

deoarece insenina nu numai miel. nu si in cea culta. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)". exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu.. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. de catre crestini. si numele divin El . asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba. Cel ce ridica pacatul lumii". a fi tare. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri. ci si ied. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care. aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi. mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din. Dupa cum se stie. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale. i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. de la. probabil. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual.Dumnezeu. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic. este spirituala. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . el fiind absent in dictionarele latine. asa cum este cazul cuvantului miel. iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice. prin specificul sau. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura. S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. limba. isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata. a existat doar in latina populara.Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic.Sfintele Pasti.

in Sambata Mare. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru.agnet. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire. 21). se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". de aproape 20 de veacuri. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. Urmarile benefice. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi. Este minunea care uimeste toata mintea 71 . Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. totodata. care se repeta din an in an. Care S-a nascut din Tatal. cat si de necredinciosi. in care Hristos. Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra. care trebuie sa tina Pastile crestin. sub forma painii si a sangelui. fara a se substitui jertfei euharistice. de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi.

vazuta de toti si verificata. intre orele 12. civili greci. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 . in forma de X. Inainte merg patru "dragomani". Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune. Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. Poate tocmai pentru ca este o minune publica.si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos. Se stie ca. verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului. s-a scris prea putin. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus.30-13.Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. daruind tuturor viata vesnica.30. de catre cativa politisti civili necrestini . nici discutii si scrieri polemice despre . benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. cu toiege metalice in maini. ziua. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. de-a lungul secolelor. un turc si o persoana din partea statului Israel. in timpul Vecerniei Mari. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti. in tintita speciala. a inviat din morti a treia zi. poate. peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant.un arab. dupa prohod. sfinte minuni.

in tara lor. legate intre ele. de un arab musulman. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. de sacos si de mitra. vin diferiti delegati oficiali. inconjoara Sfantul Mormant. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. in frunte cu Patriarhul. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini. se urca unii pe umerii altora. galeriile.Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. Diaconii si eclesiarhul 73 . cu epitrahil. fiecare sta concentrat in sine insusi. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori. ca albinele pe fagur. fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. autoritati locale si bisericesti armene. ce umplu toate ulitele. In jurul orei 12. romano-catolici si copti. romano-catolice si copte. insotit. sa ia Sfanta Lumina. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". biserica. si ridica mainile. de jur-imprejur. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant. Cei mai multi insa. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. Aici. Sfanta lumina. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". dupa traditie. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit. Ei sunt foarte evlaviosi. pe pamant. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. si ramane numai in stihar alb.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. patriarhul se dezbraca de omofor. Intre timp. se roaga tare cu mainile in sus. Mantuitorule. cuprins de fiorul tainic al minunii. cantand "invierea Ta. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. Hristoase. ca sa le aprinda la vreme. Pe la orele 11. slujitorii. manecute si brau.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. trimitene din cer Lumina!". Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. dar si galagiosi in acelasi timp. numita "Capela Ingerului". Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. In biserica. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. sa nu aiba vreo sursa de foc. ingerii o lauda in ceruri si pe noi. in sunetul clopotelor. curtea. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului.

coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. candelele. Se sting toate lumanarile. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie. afara. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant.raman afara. in prezenta musulmanului. cu mainile intinse. in biserica se face o mare tacere. pentru binecuvantare. iar cupele aprinse le da. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar. ca o scanteie luminoasa de fulger. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage. Emotia minunii cuprinde pe toti. Biserica este parca o flacara vie. "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. pe doua ferestre mici. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. la cei doi diaconi ortodocsi. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . Tooti se roaga strigand "Doamne. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant. Apoi. cu hainele. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina. la usa. intarzie venirea Sfintei Lumini. fara a se arde.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. in cel mult trei minute. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. in timpul rugaciunii. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. luminile. unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. cu mainile. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. Multi se ating de flacara cu fata. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. care timp de cateva minute nu arde. toata lumea din biserica observa o lumina puternica. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. sub privirile uimite ale tuturor.

Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. In timpul cantarii fiecarei pesne. romano-catolicii. cantand "Hristos a inviat din morti. La urma. cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. patriarhul si mii de credinciosi. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. Slujba este mareata. apoi saisprezece diaconi cu prapuri. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. in continuare. armenii si coptii si o duc in altarele lor. preotii. cu cativa preoti si diaconi. doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. La intrarea in marea biserica.mod normal. 75 . Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. Pelerinii se intorc la gazdele lor. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. Liturghia Invierii ia sfarsit. unde o pastreaza tot anul. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. inainte merg cei patru dragomani. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune. episcopii. dupa randuiala. La ora 2 dupa miezul noptii. cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. un arhiereu. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". cu fetele luminate si cu faclii aprinse. Mantuitorule.