Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

Risipeste-mi gatele. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie. cu noroc. ca doi indragostiti. Mai mult nu te-oi supara. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului. in prima duminica a Postului Mare. strigand: "Alimori! Alimori!". Pazea. feciorii satului strangeau doua carute cu paie. Pazea. Oi pune furca-n carare. S-aduc maicii ajutor." [3] Feciorii necasatoriti. iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. Socotit-am sa ma las. pazea!" [4] 4 . Sa nu-i fac maicii necaz". Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. pe inserate. Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare. In alte zone. ca vine roata de foc. ca vine soarele Si va arde picioarele. se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. luati in batjocura. Dansau in jurul lor. In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu. gastele. varianta locala a Alimorilor. sau sareau peste foc. Iar cu cat roata sarea mai sus. Alti tineri faceau un fel de pod. mama.Vinde. numita Hodaite. strigau: "Pazea. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". Mi-o iesi grija din cap. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. de la fiecare gospodarie cate o furca. La Lasatul Secului de branza. facute din lemn. faceau cercuri in aer. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. Cu belsug.

85 [3] S. p. de Spolocanie.. In Banat.. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate. nat. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. prin diferite ritualuri. Vulcanescu. Tot in aceasta zi. Sarbatorile la romani.R. vol. 1. iar oamenii se spala cu bautura. la carciuma satului. Academiei R. Atunci se strangeau si se numarau. Prin Maramures. de la Lasata Secului pana in acesta zi. Buc. Buc. Grai si suflet . 2001. 1987.S. Fl. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit.. la poarta fetelor batrane se puneau matahai. 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. 1976. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina.[1] R. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. p. Buc. nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele". cinepa si lana. ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat. Ed. In sud. Academiei R. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. 205 [4] R. ziua aceasta se numeste Spolocanie. Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata.R. care nu munceau si mai ales.S. 1987. 434 [2] M. Vulcanescu. In alte parti ale tarii. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. nu se luau oua din cuibar.Cult. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei. p. oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. Se 5 ... Sau se imparteau in doua cete. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. Ed. Obiceiuri traditionale romanesti.. Mitologie romana. Mitologie romana. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. In Oltenia. Pop. vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod.. de mancarea de dulce. p. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria. Pe vremuri. la Calarasi si acum se merge cu prajituri. unde se pastrau pana la Paste. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. Marian. c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. Buc. Ed.

in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. zicand: "San-Toadere. In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas. In Moldova se fac copti. ca pomana pentru morti. din aluat insiropat. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine. rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte. care se face dupa ce moare un om. In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". sunt mult mai tari. Acesta. De atunci. [6] Tot in acesta zi.In fiecare sambata. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. cu pomenile necesare. zicand: "Toadere. Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. Dupa sfintirea de catre preot. Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. baietii se infrateau. ele se dau de pomana pentru morti. 6 . ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. San-Toadere. Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti.spune ca ouale de gaini negre. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici". pana la parastasul de sapte ani. Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. in zilele noastre). se pomenesc mortii. sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. si le face singur. pana in sambata lui Lazar. pe paine si sare. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. in Oltenia. scortisoara. numite "harapesti". avand coaja galbuie. iar fetele se prindeau surate. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. fiind inca in viata. pana in Joia Mare. Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. uns cu miere si presarat cu nuca. Decat sa ma las de tine".

Grai si suflet-Cult.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat. In mod traditional. pentru a fi feriti de insecte. 194 [6] Idem [7] S. va fi si la Pasti. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste. Se mai spune ca. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta. Fl. care nu au de-a face cu ciclul pascal. Op. martisorul era o ata de culoare rosie. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa. Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste.Sunt insa sarbatori laice. cel de veacuri asteptat.. II. Marian. Vrabie.Mucenicii. Asa e obiceiul.. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri. Nat. Fl. Buna . ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul.coaja de portocale). [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul. p. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. in aceasta zi. . p. In trecut. care a fost uliu toata iarna. Ed. Op. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. care se purta la mana ca semn al venirii primaverii. la mijloc sau tarziu. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit. inainte de rasaritul soarelui. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor. . in forma cifrei 8. cit. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru. Marian. Vol. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 .Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. [8] [5] S. p. la 8 martie.Buc. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. De civitate Rustica. cit. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba.Dupa momentul zilei in care se arata soarele.84 [8] S. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. asa cum e vremea de Bunavestire. In aceasta zi. 1999. redevine cuc.

ramuri de salcie. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos. in Dobrogea. Fetele sunt udate de flacai. 8 . Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. cantand cantecul lui Lazar. pentru ca si-a plecat crengile. paznicii si slugile la stani. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). sa vada jucand comorile. cand se pomenesc mortii. oferindu-i o ramura Maicii Domnului. mai demult. Mai demult. cum li se spune prin Muntii Apuseni. a murit.pana la moarte sau pana la casatorie. Femeile si fetele seamana busuioc. [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. sau loajnice. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. O legenda. dar si vitele. In calendarul popular. busuioc bun de dragoste. in Sudul tarii. dar ea a refuzat. cazand. placinte. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. apoi l-au inmormantat. Obiceiul este intalnit si astazi. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. cat si in Maramures. s-a suit in copac sa le scuture frunze si. In sesul Munteniei si. in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. mai rar. ca sa nu moara de dorul lor. Colinda din casa in casa. uitandu-se in varful dealurilor. De aceea. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. simbol al raului. dar si cu perioada delicata din viata culturilor. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. avand un farmec aparte. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce. Femeile faceau. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). insotita de o petrecere colectiva. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. Ea coincide cu triumful primaverii. Era ziua sambrei oilor. Sfantul Gheorghe este. in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. ca sa miroase frumos. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. la intrarea in Ierusalim. credeau taranii. mai rar. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. Apoi el a plecat cu oile. la biserica. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. a alcatuirii tarlei. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". pe vremea imparatului Diocletian. pentru crestini. Unii privegheau noaptea.

Op. prin pacatele noastre. Polirom. apoi fiind arsa. Niculita Veronca. putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii. frecventarea sfintei biserici mai des. p. Marian. 250 [13] A. [12] In cursul anului. Sau. se aprindea pentru izbavirea de frica. ne facem cu totii partasi. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii. Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. Grai si suflet . 277 [10] D A.era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod. cu evlavie. Vol.. Credinte si superstitii ale poporului roman. facuta cerc. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel. Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. nici in privinta teritoriului romanesc. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului. mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. spovedania. 2003. Vasiliu. I.Se spune ca era buna de leac pentru galci. sa se impace cu cei cu care s-a certat.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor. Ed.229 [12] S. Datinile populare. 1998. Fiecare incearca sa posteasca dupa putere. Op. Vol.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. Buc. Cu trecerea anilor.. 9 . Iar la rastignirea Lui.Cand fulgera si trasnea. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez. p. sa faca milostenie si fapte bune. pana dupa Liturghie. Marian. Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele. Fl. 1940 [11] S. Buc. [9] E. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. credinte si datini de Pasti. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. dureri de gat. ele se mai pastreaza doar in unele localitati. . ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". II. p. salcia se pastra la icoane. Obiceiuri. din punct de vedere crestin.De aceea. cit. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire. Ed. cit. . Iasi. Fl. p. friguri. in ordine mitologica. Pentru romani. Gorovei. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii.Cultura Nationala. Tot mai demult ele se tineau in mana.

iar dimineata slujbe speciale. band doar apa de izvor. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. fetele fac cate 12 noduri unei ate. cand se spovedeau si se impartaseau. In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. ca si Mantuitorul. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. in afara Postului. Ele se desfasoara in prima. dar mai ales al Mantuitorului. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. Se faceau focuri rituale. In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. 10 . Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta. patimilor. In toate bisericile se slujesc. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. se ingrijeau si curatau gospodariile. crezand ca-si vor visa ursitul. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.Postul Mare dureaza 40 de zile. Utrenii ale zilei urmatoare. Deniile (slav.In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa. amintind de postul lui Moise.Se taiau vite si pasari pentru Paste. de tristete evlavioasa. Acesta ata si-o pun sub perna seara. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. Cina cea de Taina. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. seara. Prin Sudul tarii. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Este cea mai aspra saptamana de post. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. spre ingroparea Sa. a cincea si ultima saptamana a Postului. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip. macar. Deniile. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi.Se tocmeau lautari pentru hora satului.

se lasa la uscat. o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. cu slanina sau cu untura. in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]. o familie care prepara painea pentru Paste. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. in cultura populara actuala. o aduce acum cu vase noi. cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. apoi se fierb in vopsea. Sau copiii. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. luciul li se dadea stergandu-le.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. Uneori. ci doar se toaca.nduri si sa ne dai / Cele oua . se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. De asemenea. Joia Neagra. cu sunatoare (pojarnita). La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. / Sa te . Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Mai demult. ca ziua in care se inrosesc ouale. Ouale se spala cu detergent. Iar daca le prinde dormind. Unele gospodine pun pe ou o frunza. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. Joimarita. cu lumanari si vin. jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. se clatesc. Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. pentru a ramane pana la Pasti. Alta legenda spune ca. Si pe data. unsi pe fata cu negreala.Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. dupa ce s-au fiert. sub crucea pe care a fost rastignit 11 . Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. cand s-a lepadat de Hristos [16] . sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. sa se incalzeasca la el. cand Iuda l-a vandut pe Hristos. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . intalnindu-se cu jidanii. In Oltenia si acum se fac in zori. oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. / Ori i-ai ros.Se mai spune ca. In traditiile romanilor. Cea mai cunoscuta spune ca. ca sa iasa "cu model". le va face neputincioase a lucra tot anul. dupa Inviere. ouale se vopseau cu coji de ceapa. / Ori i-ai tors. [14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. ouale s-au facut rosii. Joia Mare se mai numeste Joi Mari.Pe langa oua rosii. [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales. albastru. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa.ncondeiate / De acolo din covate".In Vestul tarii. Joia Patimilor. verde. pentru biserica.

[19] [14] Tudor Pamfile. care a iesit din mormant si a inviat. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare. fiind consumat de Paste. greci si gali oul era emblema universului. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste. timp. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite". prietenilor si vecinilor.. p. 1977. Ed. in ritualurile lor de sarbatori. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor.Popoarele Asiei si Europei. II. mult practicat in Italia.. Muslea. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. care creeaza tot si contine in sine totul. ofereau in dar.. Editura Alfa. Cercetari etn. Buc. 2000. La persi. precum puiul din gaoace.Acest obicei. Buc. era folosit si de alte popoare. Rusia si chiar in Persia. In dimineata primei zile de Paste. Humanitas. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. Ouale colorate in alte culori (galben. Mai intai.100 [15] I. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. 116 [19] Dar oul. 2003. albastru) vestesc bucuria primaverii. Ghinoiu. Slatina. Franta. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. 224 [16] I. verde. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara.Hristos. 1914. de a te spala cu ou rosu si cu bani. in Bucovina.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. s-a transmis crestinilor de la pagani. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Credinte si superstitii romanesti. aici se incondeiau oua crude. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. Mitologie romaneasca. Poboran. Bucuresti. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. apoi 12 . oua rosii. p. Sarbatori si obiceiuri romanesti. 107 [17] I. p. Tehnica difera in functie de zona.. Nicolau. Buc. Vol. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. p. creatorul popular.. asa cum era si in trecut. 1972. Spania. si de folclor. egipteni. pag. 195 [18] G. Elion. Minerva. Ed. Sarbatorile romane si romane. Ed. e obiceiul. opera divinitatii supreme. ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.

in chipul painii si al vinului. iar nu instrumentul. steaua magilor. Vinerea Seaca. obiecte de arta.Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului. etc. pestele. fraul. in cazul incodeierii oualor cu tus. furca. care constituie mandria Pastelui bucovinean. fiind deosebit de apreciate si de straini. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. cerbul (coarnele cerbului). Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. La urma. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. ciresica. coarnele berbecului. in Oltenia. cheptenul. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. In cultura populara actuala.. zig-zag-uri. fitomorfe sau zoomorfe. frunza de stejar. verde. cibotica cucului. etc. etc.fierte. crucea Pastelui. apoi rosu. negru.Acum se mai foloseste si penita. cu tusuri. etc. grebla. Tehnicile sunt diferite. puncte. apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben. cu ceara arsa. inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. coltul porcului. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. bradul. closca cu pui. hora. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. graul. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor. fierul plugului. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. mai nou. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). iar azi se inchistresc oua golite de continut. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. ferestruica. oualor li se da luciu cu lac. fixat intr-o maciulie a unui bat plat). floarea pastii.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. Zi aliturgica. prezente. albastru. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele. strugurele. coada randunicii. iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. in zona Branului. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . laba gastei. triunghiuri. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. cararea (calea) ratacita. floarea de maces. carligul ciobanului.Dintre ele amintim romburi. ouale impistrite sunt. mai mult.

iar seara. se inchinau. Lumea. Fiind ultima zi a Postului Mare. la Denia Prohodului Domnului. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. ca sa nu orbeasca. Ziua Invierii Domnului. La sfarsitul slujbei. afuma casa cu tamaie. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii. Femeile nu umplu bors in acesta zi. nu tes. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. in noaptea dinainte. Unii cred ca. nu cos. din punct de vedere liturgic. sa nu arda mainile Maicii Domnului. nu coc paine sau altceva. sa nu se scalde Necuratul in el. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20]. dimineata. cu Sfantul Epitaf. nu spala. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. spre seara. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Apoi se duc pe la casele lor. iar daca nu. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. pentru a lua lumina. Ocoleau casa de trei ori si intrand. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. la miezul noptii. mijlocul si salele in cursul anului. Inaltatoare zi de doliu. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. nu va fi roditor. de unde a slobozit neamul omenesc. luau anafura de la biserica. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. aprind lumanari si-si jelesc mortii. care erau considerate a fi bune de leac. femeile merg la morminte. la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. inconjurand-o de trei ori. in zorii acestei zile. nu torc. La terminarea slujbei. pentru ca batranele posteau post negru.sambata. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. ei vin la Slujba Invierii. tacere si meditatie. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. in trecut. 14 . Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. revenind.

impreuna cu vin si vase. dar si in alte zone ale tarii. Sau.enibahar. fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. femeile "se grijesc. se ungeau cu sangele lui. p.la fel ca pasca si ouale rosii . prin imitatie. fac cruce cu lopata sus. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos.sare. femeile pregatesc din grau pasca. alimentul care se identifica. sub forma de prescuri. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. ornamentat si cu cruce.". imbraca straie curate. in aceasta noapte. si in cea rurala. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. In anumite regiuni ale tarii. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului. se spala pe cap. . frunze. care a inceput sa aiba un consum specializat. iar la mijloc se face o cruce din aluat. Ea se framanta din faina curata de grau. o aduc la biserica femeile. spirale. fara defectiuni corporale. patrunjel. cand se slujeste Sfantul Maslu. in Vinerea Mare. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. framantata cu ou si stafide. Pasca are forma rotunda pentru ca. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. ca un nou aliment. Drobul a devenit. in popor. aceasta paine. La pastile evreilor. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. suferind o resemnificare in 15 . pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului. Pe margini se pune un colac impletit in trei. . etc. 166). In Moldova mai ales. drobul.marar. la care se adauga lapte. in Marea Joi. prin excelenta. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. In Bucovina.cu sarbatorile Pastelui. am spune noi. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. uneori si oua. / Cruce-n masa. piper. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). cand trebuia junghiat intre cele doua seri. apoi. sa se sfinteasca painea numita pasti. aluat de paine sau de cozonac.In biserica este obiceiul ca. s-a impus intai in lumea urbana romaneasca. are acest corespondent in religiile pagane. se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. aproape complet. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca. in actualitate. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut. tarhon. ritual. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul. se piaptana. zicand: Cruce-n casa. putem spune ca preparatul traditional. cu gust distinct. ea este un aluat simplu. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os.flori. Inainte de a se face pasca. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat .

pasca si mielul. Iasi. cit. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. inca din cele mai vechi timpuri. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. usturoi. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. curatia. Niculita.. pasca dobandeste puteri purificatoare. apoi se impartea saracilor. mai cu seama. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste. iar cel ce o consuma. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura. I. Traditiile populare ale romanilor. Op. dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. iar azi e pusa in mancare. branza. colaci. drob. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. Craciun. p. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica. care se sfintea de catre preoti. sfintite. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. 12-15). inocentei si puritatii. Acestor alimente. prin lipsa fermentilor de dospire. semnul "blandetii. al simplitatii. Portile Orientului. vindeca de boli si friguri.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele.crestinism. 30 [21] E. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. Amintirea acesteia este pasca de astazi. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza. Hreanul sfintit se pastra in pamant. Pasca primilor crestini era o paine dulce. insotite de ierburi amare. consumata ca atare. ce presupunea o sarbatoare a durerii. p. 339 [22] Idem. Slanina. asemeni anafurei.Despre 16 . ucis cu pietre (Ies. painea dospita fiind interzisa. dar si ale crestinilor. pentru friguri. p. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. li se atribuie puteri vindecatoare.De asemenea. Tot in cosul care se duce la sfintit. 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite. sare. 1994. iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. la care alimentele rituale. se consumau in graba. femeile pun carnati. ai vitelor si oamenilor. [23]" [20] B. slanina. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. In unele locuri se spune ca. Vol. Veronca. Ed. Mielul este insa. prajituri si alte alimente. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. oua rosii si impistrite. sunt departe de traditia iudaica. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca.

sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. Multimile participa. ele se mai fac. ca si banul". cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. sau mari primejdii. In unele locuri era obiceiul ca. prin curtile bisericilor. in toata tara. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. pe dealuri. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii. dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. se aud impuscaturi si pocnituri. Dupa unii etnologi. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. In unele locuri (Moldova. care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos. care trec plutind pe apa. pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. La intoarcerea de la slujba de Inviere. Bucovina) la miezul noptii. ea simbolizand noaptea luminii. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. De aceea. Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". la care se raspunde "Adevarat a-nviat". peste care toarna apa neinceputa. in noaptea Invierii. vestesc deschiderea mormantului Domnului. Exista apoi datina de a se spala." In unele sate. "focurile de veghe". Noaptea Invierii este deosebita. In jurul lor. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. din pacat si din moarte. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . cand oamenii merg la slujba Invierii. in zilele noastre. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. in acest context. daca te speli cu el.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica. In zilele noastre. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. sporadic. vei fi onorat ca busuiocul. furtuni. a izbavirii omului din iad. in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. sa se aprinda. In Bucovina e obiceiul ca. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. Flacaii sareau peste aceste focuri. la Slujba Invierii. acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele. 17 . in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca." Atunci cand se da cu banul pe fata. Seara sau la miezul noptii. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. "sa fiu usoara ca si cojile de oua. ca sa fie luminata gospodaria. prin Invierea Sa. in noaptea Invierii.

Se crede ca.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala. Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa. Baiatul.De obicei. Ofranda pascala pentru morti devine. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. Fata incearca oul baiatului in dinti. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate. ciocnindu-l usor de frunte. ea este destinata. Joile verzi. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". tinute inca de femei. care cred ca. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata. atat in Bucovina. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. joia pentru grindina. daca muncesc de aceste sarbatori. 18 . ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. formeaza. miercurea pentru tunete si trasnete. caci altfel ti se vor rosi mainile. In unele locuri. il incearca sa vada daca este tare. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. cat si in Transilvania. in loc de apa. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura). in credinta populara din Transilvania. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. facand acest lucru. in virtutea acelorasi analogii. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. prin partile Transilvaniei si Banatului. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. le va merge rau. exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. doar celor de un sex cu mortul. Dupa credinta populara. Dupa traditionalul "Hristos a inviat. vinerea pentru rodirea pamantului. Dupa aceasta masa. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. chiar de o fetita. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente. fie pe fata ei.

curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. "pe datul mainilor" sau "pe par". aghiazma.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi. De asemenea. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. pasarile si fantana. prin sate. pe la anul 450. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca. La revarsatul zorilor. animalele. se spune ca vor avea noroc toata viata. pentru tamaduirea de boli. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. cu aceasta apa. la care s-au facut multe vindecari si minuni. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada. manastirea Izbuc din Banat. iar ale iadului. In prezent. se lua apa de la izvor. cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. usile raiului sunt deschise. tinuta vineri. inchise. Iar daca esti intrebat ceva. sa nu vorbesti cu nimeni. in acest interval. Ritualul prevede ca. la care se spune ca s-au tamaduit oameni. care i-a cerut apa. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma. El a cautat si a gasit un izvor. inca se mai fac hore. tinerii se legau frati "de sange". pentru ploaie. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. cu apa caruia s-a vindecat orbul. In aceasta zi. 19 . In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. de la care vine tot darul. si se indoia de Invierea Mantuitorului. in toate bisericile. sa raspunzi: "curand intrebasi. daca te-ai departat de izvor. in speranta ca se vor insanatosi. In trecut. Se lua un petic sau ciucure. Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. Mai demult. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. ca semn de la bolnav. si alte izvoare locale. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. casa. considerata Izvorul tamaduirii. considerate sacre in traditia populara. In aceasta zi se face. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. lasandu-se semnul luat.

cunoscuta. ramuri de nuc. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. precum la Paste. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. 20 . Marian mai consemneaza. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea.Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. Pastele Mortilor. baietii taiau nuiele mari de tei. La acesta sarbatoare. ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. in vremea crestinismului primar. in unele locuri. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. in unele garnizoane militare si in biserici. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. Se faceau. de aceea. Seara. Acum se aduc. se crede ca ar fi copiii nebotezati. odata cu Rusaliile. serbata. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. la biserica. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. S.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine. morti dupa nastere sau oamenii de demult. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor.In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. In zilele noastre. care se ingropa intr-un furnicar.In calendarul pastoresc.Mai demult se faceau si cununi de spice. De Ispas se organizau nedei. in unele locuri. sarbatori campenesti. in popor si sub numele de Ispas. targuri (balciuri). sau ca plante de leac. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi. se impart bucate pentru morti. se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. de Inaltare se fac pasca. pentru a fi sfintite a doua zi. oua rosii si cozonac. Dupa Inviere. In unele parti ale Moldovei. Fl. de Rusalii. se taia din varful cozii vitelor par. la fel ca salcia de Florii. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. jocuri ale tinerilor. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor.

ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. Cel mai celebru dans al romanilor. Calusul. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. fie din vechi ritualuri folclorice. De aceea. Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. fie in forme mai ritualizate. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. Juramantul se depune pe steagul lor special. Cu acest scop foloseau si usturoi. ca nu vor ascunde din banii primiti. In popor se credea ca. la sate. sa-ti pui un cutit sub cap. oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. In Ardeal. oamenii se feresc sa lucreze. in cadrul festivalurilor de la orase. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. tamaie. Dar se pastreaza. cu apa din 9 izvoare. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor. pelin. de fapt. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. izvorate fie din practici crestine foarte vechi. dar si in Ardeal. etc. Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. legamantul se face la 9 hotare. a doua zi dupa Rusalii. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine. fie in forme mai spectaculoase. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". fire de grau. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. Adunate la un loc.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. 21 . este. ca vor juca cu dreptate si fara suparare. un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. Daca adaugam ca. in unele locuri. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. este sarbatoarea Sfintei Treimi. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. o basma alba. Din pacate.credinta oamenilor e alta acum. iar daca vei dormi. alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. la hotar. Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. in aceasta zi. exista credinta ca. ca sa nu te trezesti pocit. sarbatoarea are o foarte mare importanta.Din punct de vedere crestin. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. nici nu mai alunga Ielele .

se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. 1994. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. De la Paresimi."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor. paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare. "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina. a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. In traditia populara romaneasca. care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati.56 1 T. avea loc o sarbatoare a oualor. cu sute de ani in urma. Cit. a precizat Ovidiu Focsa. Op. In calendarul sarbatorilor traditionale. Amarcord. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 . care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. Paresii sau Miaza Paresii. cu trimiterea clara spre parete. care reprezentau de fapt Postul Pastelui.Pamfile. de obicei. p. cit. toata perioada Pasti.[23] Ivan Evseev. la mijlocul postului". Radulescu Codin. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade". Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag. Timisoara.. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. in ziua de miercuri din a patra saptamana. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. Miaza Paresii.53 Paresimii. de Paresimi. P. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. Op. la mijlocul . preluat de popor cu denumirea de Pareti. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor. Paresemi. care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. apoi pentru mijlocul Postului mare. Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului. p. Cuvantul desemna cele . dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului.105 [24] M.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . or Duminica Mare. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". Ca sa ai canepa frumoasa.Cand pun in cuptor. spun ca din nafora de la Pasti. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa. 26 . A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit. impletit ca si cununa. Maica Precista la fereasta. pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. In Rosa. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. sau de Sf. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. o razima in pantece si taie. sa impodobeste cu frunze de leustean. se grijesc. pe truspatru paretii. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. din care se fac diferite flori. fiind ascutit.Apoi ia pasca. Cruce-n masa. toate semintele cate sunt. fac cruce cu lopata sus. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. impodobindu-se apoi cu strafide. ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. toate panele. de Ispas. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. imbraca camese si straie curate. caci zic ca sa fac mai frumoase. pentru a face pasca. Gheorghe. atunci cand sa coace pasca. toate florile. zicand: Cruce-n casa. se face o cruce de aluat in mijloc. In Camina. femeiele. bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. se piaptana. Cutitul. cat si in Bucovina. si apoi la gura cuptorului. cand faci focul de pasca. sa pui sa stea samanta pe cuptor. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. se spala pe cap. atat in Moldova. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului. din crucea pastei. Pasca ce se face cu cas. Tot aice.

sa da la o chila de faina. rom. Cand se pun pascele in cuptor. care nu se afla de fata. cu lapte numai se plamadeste. sa intind ca sa fie subtiri. atunci cucoana e mestera. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. ca nu le strica nimene si au frupt mult. Idem 27 . cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet." La tarani. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. care insa va fi smintita cumva. o parte de unt si faina cat cuprind acestea. dar nu sa pune tot. "bezele" si altele. cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. zahar si unt. cozonaci nu se fac. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi.daca are omul. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. scortisoara si coaja de lamaie. aceluia ii va merge bine. cu noroc. Apoi sa adauge: zahar. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. sa mai fac "lucumuri".Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. ca n-ai friguri peste an. 30 oua si 1/4 litru unt topit . Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. il potrivesti ca si celelalte. Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine. Apoi. de nu. In Rosa. si a carui pasca iese frumoasa. Frumuseta cozonacului este a fi inalt. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. capetele de la margina. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat. "posmagi". se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. se face numai pasca cateva cuptoare. acela trebuie sa patasca ceva peste an. de Pasti. pusa in lung. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. ba si pentru cineva din streini. apoi. il face si pe apa . una deasupra alteia si formati ca o semiluna.albusul se bate.sa pun multe oua. La cozonacii ce sa fac acuma. crescut si.

asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. De vrai. nu unde se imbla sau in glod. sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. unt. spalat curat. sa fii cea intai si asa iubita. care sa aduce inapoi acasa. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. ce se spala pe mani.pentru interesul stiintei. pe care le face preuteasa. odata cu pasca. Slanina sa aduce acasa. pentru sanatate sau pentru farmece. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. Siret etc. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti. Cu apa aceea se spala in septe sambete. apa cea dintai. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. duc si carnate la sfintit. fie-ne iertat a spune . o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat. si o arunca pe iarba sau pe flori. sa nu se apropie diavolul. Cuciur-Mic Cand se face pasca. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. si una fara cruce. tamaie etc. Aice. in contra diochiului. In Mihalcea. usturoi. care le intrebuinteaza pentru vite. ba si purcelul intreg. dupa ce o framanta. cum e in ziua ceea pasca. cand il miruieste preotul. apoi mai pun pentru leacuri: sare. 28 . sfintesc si rasteile de la jug. pana a nu rasari soarele. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. ca sa fie ca florile. Pana si matraguna o sfintesc. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. puindu-se doua paste: cea cu cruce. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. sa imbraca in straie noua. In Broscauti. dorita si cinstita. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. o pun cumva dedesupt.Cand faci pasca de Pasti. pasca de Pasti nu se face. intr-o cosarca sau pe o tabla. trebuie sa se imbrace omul curat si. Ba . mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. iar doua oua sa lasa preotului. care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. aceasta sa lasa preotului. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. Mihalcea In Ardeal. sa nu sa vada. Pe aicea. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi.

Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange. de afumat vaca. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat. spariet si cand se umfla piciorul si te doare. Mahala De Pasti. invalit intr-o peteca. si cum trece omul pragul.ce e si mai urat . Broscauti Cu pasca acasa. fiind buna tot de spariet si de buboaie. o pune pe capul femeiei. La masa Cand se vine cu pasca acasa. nu pasca). batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. zicand. General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. infiat ura.Ba . Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir. sa pune un laiceri din tinda peste prag. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea. ce a avut intai menstruatia. dar e mare pacat. nafora ce o ia la Pasti. n-o mananca. cand zice preotul: "Hristos a inviat!".Elena Braha. pana la masa. Ecaterina Pantea. cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. daca e pascari. o bucata din camesa unei fete. "Hristos a inviat!". zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. el sa zica: "Da eu impusc!" Or. Iar daca este fata de maritat. cand ii pune pasca in cap. dar e pacat. zic: "Eu mulg vacile. Mihalcea Cand se vine cu pasca. pe urma pe al celorlalti. Hurghis. tot dupa varsta. ca nu poti sa calci. din biserica. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca). de trei ori la icoane. Mihalcea 29 . Corcesti Asemenea. ca sa aiba lapte mult. pe urma vine la masa si o inchina pe masa." Dar ce folos. cand sa strica etc. sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra.sfintesc. si apoi sa pun sa manance. ca anul acela se marita. cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. ca e mare pacat.

sa nu-i manance purecii peste an. si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul. sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". Dar mai intai. cum vin de la biserica. sa fie sanatosi. altii.cum sa face la Pasti. sa iasa afara pe sub pasca. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate. sa bea o ceasca de zama limpede. ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina.S-a intamplat ca au murit oameni. mananci slanina. de supa buna .pasca . Oua sa nu manance deloc.De Pasti. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile. Cand vii cu blidul de la biserica. fiindca se mananca si rece. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. . cand intra cu pasca. 30 . Apoi ciocnesti oua.zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa.In Moldova. Tot astfel si in Mihalcea. Si de cate ori zice. de purcel. . . si apoi mananca slanina. oua etc. sa pui piciorul pe topor. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa. zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui. in Bucovina. zicand: "Hristos a inviat!". mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!". Mahala Cand vin cu pasca.E pacat a taia cucosul de Pasti. cand se aduce pasca.. de multe oua. de Pasti. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne. de clapon . Unii gusta intai hrean sfintit. ca nu se prinde nimic de om ca de fier. Gaini sa pot taia. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. Cine posteste tot postul. si cand mananci din pasca. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare. e obiceiul a se manca friptura de miel. mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel.. usturoi.

sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus. tiind un prapur in mana.casa lui Dumnezeu . oamenii cei mai batrani. cu niste druci lungi.Din cauza acestui obicei. In ziua de Pasti. Rosa In toate partile romanesti. zic ca pentru ca sa creasca canepa. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri. ducand o pasca si cateva oua pentru care. peste masa si se bucura. cum mananca. Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 . cu pasca. pe a caror umere sa mai suiau 3. Cele 3 zile ale Pastelor." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir.) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. (Se va vedea. la frati. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung. li se da alta pasca si mai multe oua. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor. Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. la rudele cele mai in varsta: la parinti. la moasa. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus. iar in urma lor merg droaie. de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. insa. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica . la nanasi etc. in schimb. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. In Scheia. barbatii cu nevestele. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa. ciocnind." "Haideti la chiparus!". e obiceiul a merge de Pasti cu pasca. unul la spatele altuia.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. asa e obiceiul din vechime de Pasti. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand. sa culca si dorm. nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. In Scheia. toata ziua sa trag clopotele. nu sa merge pe la case . Maranda Prot. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit. Mai demult.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. In Broscauti. e ca si cum ai imbla cu cerutul.tragand clopotele. Altii imbla in catalige.aceasta sa spune pretutindene -. masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. sa incunjure astfel de trei ori biserica. . la distanta. Pe langa el stau alti doi. pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. sa duc miercuri. iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. in Bucovina.

iar mama i-o arata ca asa frumoasa. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. lautarii canta si jocul joaca. sa dau in scranciob. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. sir. Caci ducem "joca" la balta. De sunt ele de origina slava sau romana. In Crisceatec. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. (Desi hora la ei nu sa joaca. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. ce face pe flecaul. in Muntii Bucovinei. langa crasma. Scranciobul tine pan' la inaltare. tinandu-se toti de basmali. jos. cum i-o da. Cei de jos canta mai multe cantece. nu mari.) Un alt joc. in pareche. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. Un alt joc e acesta: pun trei pietre. sa i sa vanda de nevasta. trec pintre pietre. la marginea Galitiei. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. sa o tie si el. invartindu-se. Cuvantul Joca". ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. pe cand. si cu aceleasi bete le arata drumul. sa ridica si sa scoboara. apoi. care. nu sa poate sti. recitand strigaturi. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. care sa pun in doua randuri vis-a-vis. cand sunt la vro intorsatura. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. cu un scaun) si copiii. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui. in forma ce stiu ei. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. in timpul din urma. sa fac la unele case scranciobe (mici. 6 sau 8 scaune. un sat intre stanci. iar fetele si flecaii. gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. Acesta sa face la loc larg. tot cate doi. La aceasta pane n-o da. un sir lung de flecai. pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. de cu ziua si pan' in noapte. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. Aicea sa aduna tot satul. Aice e in mic. imprejurul bisericei." Pentru acest scop. fata in fata de mani. pe o alta din randul de vis-a-vis.frunte. adeca Joaca". tot una sa dau. la distante. Crisceatecul e insa rutenisat complect. Scranciobul tine pan' la Ispas. avand 4. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare. 32 . tanar si batran. cel din frunte are un bici lung in mana si. Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. numai de fete.

Pe drum. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. nebunii si glume". reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. si o perioada cu practici de purificare a spatiului. porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. Apoi. evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). obiceiul insa tot a ramas in toate satele. de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader). Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau).Ei luau fetele si nevestele la joc. pan' la Ispas. dascal. s-au insurat deja cu mult mai inainte". nasi.In Bucovina. parinti etc. improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. Din acestea. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti. mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii. Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. care urmareau 33 . precum si din oua. O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt. mire. tot una merg cu pasca intre ei. isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. dupa cum am vazut. "cumnat de mana". si toti merg cu pasca la acela de petrec. pe cand toti cei cuminti. Copiii. popa.Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. si anume in Rosa. Ritualul de innoire a timpului cuprinde. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti. au zile anumite. in care face cutare sau cutare "benchete". La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar. nuntasi de rand. Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna. Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume". o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi.

branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci". Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. lapte). cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna.de la distanta aceasta nunta improvizata. erau numiti de popor si Mosii cei Mari. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. miez de nuca . obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. sub forma de parodie. dadeau in vileag. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. "braduleti" si mai ales coliva). cand se impartea de obicei coliva. abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. care cad sambata inainte de Samedru. inca din timpul formarii civilizatiei cretane. bauturi. De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. In schimb. a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. fruct alb (branza. forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta. dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. prin intermediul strigaturilor. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. Mosii de Iarna. la un pom in care se anina un clopot. Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. piftii. Traditia crestina. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. ca la ospetele adevarate. fara a fi invocata casatoria. vase de baut apa. cu sensul ce-l poarta si astazi. unde erau cinstiti cu rachiu. Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina.a fost. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". placinte. Cununia avea loc. lapte. care atesta termenul "coliva". diferite copturi ("pupi"). probabil. cand se dadeau de pomana alimente. gratie laturii sale distractive si glumete. piftii.

atestat obiceiul. In Transilvania si Banat. cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. fiecare partas aducand partea sa de lemne. Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. In forma sa arhaica. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. copiii la parinti. petrecerea nocturna purta.se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului).Acolo canta. intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. petrecerea era organizata sub cerul liber. Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului. La Zapostit (Lasatul Secului). joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari. Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 . in ziua Lasatului de Sec. pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. Acest foc se numeste "priveghi"". Priveghiul. Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta. Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. la lumina focului. se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. carora li se da foc). in functie de zona. nume diferite: Alimori (roata de foc). duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. paie etc. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost. striga. si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. finii la nasi. Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). de obicei pe un deal sau o ridicatura. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas.

"Hodaitele . Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. Santoaderul. negatit).. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. se aprind in deal. de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii.mai multe priveghiuri. dupa ce a inserat bine. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 . cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. Daca cineva lipsea de la Priveghi. incat din sat apar ca focuri artificiale". domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. o invaluie cu paie legate. paiele le aprind. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat. Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc. sau chiar iau o roata de car ori de plug. formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. Prin practicile ce ii erau dedicate. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor. strigand si Alimori!". Asemanator noptii de Anul Nou. Prima si a doua zi a saptamanii. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer. adica sarbatori nocturne). La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". Lunea Curata si Martea Vaselor. unde se consuma". Saptamana Caii lui Santoader. cuprindea in special practici de purificare. si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. "in alte locuri fac din nuiele o roata. Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. i se dadea valoare de An nou.. purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. viata trebuia sa intre cat mai repede in normal. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului. mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec.

adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. numit jujeul. Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit". cum vad vreun om. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor.alimentatia cotidiana. spalarea vaselor cu lesie. aflate sub zodia lupului. ruda salbatica a cainelui. Dumitru. Frigul si intunericul. ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara". Cucii 37 . simbol domestic al lupilor. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu). cu caldura si lumina. Sf. sunt tot cete de caini si. semnalul fiind dat de gastele sacre. spre deosebire de lup. daca iesi la marginea satului. Gheorghe. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. trebuiau inlocuite. timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. ei au o presimtire pentru aceasta zi. pana la iesirea din Paresimi. noptile cand Luna nu apare pe cer). calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara. prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni. este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. este o poveste ca multe altele. in asa chip ca. in interpretarea populara. asa ca sa nu mai poata musca. schimbarea vaselor de dulce cu cele de post.] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia. Lupul. In satele unde se practica obiceiul. In credintele si legendele romanesti. intra prin ograzi. ale curentului latinist. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman. era alungat simbolic in luna februarie. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. calari pe cai: Santoaderul. aflate sub zodia calului. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. ii apuca si le inclesteaza falcile. care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii. [. si mai cu seama cainii cei mai batrani. goana cainilor.. datul cainilor in tarbaca.. incep a urla. dupa incheierea imperecherii. St.

oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. faina. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii. terenul trebuia sa fie curat. uneori in ziua Lasatului de Sec. in totalitatea ei. caci altfel se crede ca murind se va face diavol". peste care se pun alte 3-4 orizontal. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal. formand astfel un fel de scara.Prin intermediul mastii. Calarasi. uneori. cu gluga pe cap. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. atestata si la greci. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte. era dublata de functia purificatoare.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. straveche pasare prevestitoare. Branesti jud. Spre mijlocul zilei. fete. Imbracati in fuste. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea. Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". boabe de grau. iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. dupa copii. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. nescormonit de gaini. se asemana cu ritualul culegerii matragunei. Seara. scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene. Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. femei. mic si mare. "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. Cucul. cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta.Masca ar reprezenta. cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi.

dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara. pana incepe cucul a canta) si iedera. mai ales prin ondulatia sa. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. Eu li dau pita si oua. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. fete ori batrane. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice. In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. Numai cinci-sase fire daca gasea. se piaptana cu carare. cateodata nu gasea ca era zapada mare". cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. saltul peste pragul anului. popelnice. Cand o culege din padure se zice: "Popelnice. ca de altfel si taierea parului. Parul. Tu sa-mi dai cosita noua". Modificarea pieptanaturii la fete. exprima schimbarea. simboliza fuga timpului. Eu iti dau pita cu sare. Trebuia mers de noapte. il cauta sub zapada. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. sa n-o vada gainile. a fetelor mari. plecau nespalate si nemancate. impreunand-o cu chica dindarat. se spalau toate femeile din casa. uneori si cu trei fire venea. Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 . si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. popelnicul. Popelnice. Ducea o tara de pita si un ou. Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. dar si peste pragul varstelor. iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. care era trasa peste frunte. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. si. Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete. In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului. ci de una rituala.

de obicei o oala sau o strachina din lut. de 10-20 de copii. de cele mai multe ori. "insotirea" in Tara Hategului. Da cosita fetelor. ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. Rapotinul Testelor. Arges. la aceeasi data. pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. se desfasoara cu sau fara martori. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. joaca sau zbenguiala copiilor. dupa casatorie. in camp. Ceremonia. Datul de-a Verisoarele. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). inainte de ivirea zorilor. "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. cu calitati neobisnuite. imbratisarea frateasca. se realiza despartirea copilariei de tinerete. avea valoare magica. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. Santoadere. Persoanele legate veri. in jurul unui brad impodobit. sex. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. surate. Frunza de popelnic. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. Ceremonia se repeta. in casa. Dupa incheierea 40 . si sexele. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. Matcalau. Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". la Santoader dar si la alte sarbatori. Matcutatul fetelor. Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. Matcalau si altele). Printr-un ritual complex. pe grupe mici. painea). precum Mosii de Vara. in gradina. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. frati de cruce etc. sau pe grupe mari.Painea si sarea sunt plata frunzei. in unele zone etnografice. ci. in cimitir. se intalneau anual. fete si baieti laolalta. de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. grau fiert). anual. la fantana. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. afinitate sufleteasca). de pilda in Muscel. Dambovita. asemanator rizomului de oman. insotirea. In alte zone etnografice. pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. sarea. varute. Culegerea frunzelor se efectua. numit "prinsul Suratelor" in Muscel. fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. ci a Santoaderului: "Toadere.

se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. local. o rapesc . sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. iar intalnirile cu baietii erau excluse. se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic. de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata. . Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic.. in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. cea mai strasnica dintre babe. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii. La moartea suratei sau fartatelui. atunci Santoader trimite pe caii sai. o pandesc si. isi impartasesc tainele. nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului. care. dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor. Dupa perioada carnavalului. recunoscut de biserica.. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. Ca sarbatoare echinoctiala.. isi spun. Gheorghe. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat.. mai ales asupra fetelor. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa. si de la Santoader 41 . cat si a baietilor. fartate. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. pana la moarte. Sf. Pedepsele erau foarte aspre: " . implinea un ritual de dezlegare. sunt noua zile pana la Santoader. daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. vere. carora le interziceau tinerea sezatorilor. sora sau fratele de legamant purta doliu si. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic. tineri si batrani. gonirea cailor avea drept scop alungarea.solemna a legamantului copii si apoi oamenii. surata. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. asemanator oamenilor lunatici. prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori. "in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader".

care luandu-si candelele. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. 42 . prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". Santoaderul omoara. unde apare. uneori. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. asteptandu-l pe mire. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. erau rupte din Santoaderi. care se pregatesc pentru nunta. care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. mirele sa mearga in casa miresei. Hristos se numeste pe sine "mire". ci doar din incaperea unde se aflau. uneori. De aici se pleca spre casa mirelui. au iesit in intampinarea mirelui. Mireasa lui Hristos este Biserica. In Noul Testament. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". Santoaderul si Sangiorzul. intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. unde era asteptat de ea si de prietenele ei.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire". in partea dreapta. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor. un sarpe naprasnic. iar acolo se organiza ospatul de nunta. desi se afla la oarecare distanta calendaristica. la Rusalii. Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. in mod firesc alaturi de mireasa. scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. Gheorghe. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. Astfel. In aceasta pilda.

Vor striga: "Doamne. 16) prin care suntem chemati la judecata. care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit. se vesteste sosirea lui. fiind un dar strict personal. deschide-ne noua". pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. 43 . fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. Ea nu se poate imprumuta altora.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea. Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. santurile sunt curatate de namol si adancite. iar fecioarele adorm. a patimilor lui Hristos. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati. dar vor gasi usa inchisa. ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". Fecioarele se trezesc sa-l intampine. Astfel. Prin untdelemn. Vor ajunge si fecioarele nebune.Mirele intarzie. iar strigarea de la miezul noptii. Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. intelegem credinta. Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata. nici ceasul cand vine Fiul Omului". Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. Acestea nu vor. Curtile sunt maturate. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. gardurile sunt reparate. Fecioarele nebune.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. mirele vine". care sa se manifeste prin fapte bune. La miezul noptii. "Iata. Doamne. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. surile sunt curatate de gunoaie. In timp ce ele lipsesc. Flacara este alimentata de untdelemn. au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". soseste mirele. ca nu stiti ziua. fara sa fi facut un rau aproapelui. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat. adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice.

el avand mai ales caracter de divertisment. oala cu jaratec. de cele mai multe ori. de San . Pana la Joia Mare.George sau de Sanziene. a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. De fapt.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. prescuri. astfel. in cimitir sau pe la casele lor. Joia Mare este ziua in care. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. vin. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. Brodina de Sus etc). in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. sunt permise muncile in camp. parte satenilor aflati la biserica. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . vecinilor si rudelor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. apoi. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. inclusiv. de Lasatul Secului.focurile de Mucenici. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor. In Joia Mare. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa. treptat.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma. crezandu-se ca. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. De multe ori nici flacaii lenesi. nu erau iertati de aceste pedepse. cernuta 44 . fiecare familie duce la biserica colaci. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. vatraiul sau carligul pentru foc. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare. Vama. la origini. Paltin.Pana miercuri. parte preotului. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care. boz. Joimarita era. de regula. in fata casei sau in cimitire. de sufletul mortilor. Conform traditiei. semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute. Argel. se face din faina de grau de cea mai buna calitate.

dimineata. dupa care. Spre deosebire de Craciun. forma rotunda.prin sita deasa. in scopuri terapeutice. Se mai credea ca. gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor. iar barbatii macar o palarie noua. inainte de rasaritul soarelui. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Conform traditiei crestine.ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. In Vinerea Mare. Vinerea Neagra. este aceea de a-si primeni hainele. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. mirodenii si stafide. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. branza de vaca. astfel. se dadea de stire Blajinilor . din acelasi aluat impletit.popor mitic care traia sub pamant . Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti. este. inaintea Pastilor. Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Vinerea Patimilor. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. De obicei. pregatita cu zahar. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. de jur imprejur. insa. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. In mijlocul tavii se aseaza. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. oua. in felul acesta. Alta data. 45 . cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. in felul acesta. numit in Bucovina cighir. Seara. apoi. de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Peste branza se face o cruce. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. cusuta in mod special. impodobita cu ornamente in forma de floare. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. cel mai adesea. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. si are. Principala grija a oamenilor. friptura si borsul de miel. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut.

In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. pe o melodie simpla. numit Lazarita. lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. cativa catei de usturoi. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza. aducerea acasa. zahar.oua incondeiate. se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. "Una din fete. 46 . muschi de porc. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. o bucata de slanina. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. Se grabeste sa coboare. Cap de Primavara. fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. Obiceiuri de Florii . Hristos l-a inviat pe Lazar. care era structurat dupa modelul colindelor. in cercul format de colindatoarele care povestesc. exista obiceiul ca in aceasta sambata. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. o ramura de busuioc. carnati. inainte si inapoi. pentru sfintire. numita Lazarita. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. apoi oua rosii. moartea neasteptata prin caderea din copac. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. isi aduce aminte de placinte. cozonac. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. se efectua un ceremonial complex. Potrivit traditiei. scaldatul ritual in lapte dulce.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. pasca. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. faina.Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. Lazarita se plimba cu pasi domoli. sunca special preparata. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut. cade si moare. sare. un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc.

Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. Obiceiri de Florii . Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii. oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. pentru a-i ajuta sa rodeasca. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. este permis a se consuma oua. De aceea. sa-mi fie postul mai usor". Insa.Ele sunt sfintite si puse la icoane. nu se plantau pomi inainte de Florii. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. rude. In ziua de Florii. era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". In acest interval de timp nu se mananca came. 47 . inca din preziua acestei duminici. In unele sate. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. ousor.ramurile de salcie In ziua Floriilor. cand veneau de la biserica. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. numita de popor si Saptamana Alba. de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. prieteni. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina.imbracarea mortului cu frunze de nuc.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care. candva. moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. pentru a fi feriti de diferite boli. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie.

conform traditiei. dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile.noapte si pentru a salva.vesnica. mai apoi. iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor.Toader si caii ce-l insoteau rupeau. San . Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 . In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce). dupa petrecerea bahica nocturna.Toader. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul. sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San . incepand cu Lunea Curata. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat. astfel. le urcau in podul caselor.Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care. lantul lui Sant . pe cei ramasi necasatoriti. se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. Flacaii se adunau in cete. Aici. Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata. omenirea de la noaptea. prin strigaturi sub forma de dialog. Tot in aceasta zi. Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza .

si cautau radacini de iarba mare sau popalnic.Toader. In sambata lui Toader. inchizand sezatorile si petrecerile. se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan. cu aspect de flacai dar care au coada. Un alt obicei din aceasta zi. Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare. In noptile Cailor lui San . si nu torceau. dintre cai este San . in locul de unde luau radacinile puneau sare. fiecare zicea: "Toadere. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe.Conform credintei populare. Cel mai important. In sambata de San . era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire). fetele se duceau in padure.Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe.Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San . In saptamana numita a Cailor lui San . Cand sapau aceste plante. ascunsa in itari.Toadere. in timp ce se pieptanau. dar si cel mai temut. ca "sa nu te calce caii". parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile". pastrat pana tarziu in Bucovina.Toader. Din aceasta sambata 49 . faina sau alte produse. Intoarse acasa. fetele nu mergeau la sezatori. "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii"."pentru a nu li se incurca firele". inainte de rasaritul soarelui. ascunse in opinci. Dupa spalarea capului./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor". San .Toader.Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. si copite.Toader. Tot in dimineata Sambetei lui San . in locuri curate. femeile nu urzeau. fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos.

Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa.Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. mai ales in mediile pastorale. a rodului pomilor fructiferi. branza si oua. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. etapa calendaristica in care nu se consuma carne. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice. In Sambata lui San . celebrat alta data. adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril.Ziua Cucului. Local. devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis. 50 . alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. astfel. lapte. obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului. de Buna Vestire (Blagovestenia) . un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. a timpului probabil etc. la inceput de primavara. ce dureaza sapte saptamani.Toader se desfasura. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte.incepeau slujbele speciale pentru morti. pe ascuns. in Bucovina. a Sarbatorii Pascale De asemenea. Ziua oferea.praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie . se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie .Se torcea de zor. alta data. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale.

specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. pomul respectiv nu face poame anul acela. 51 . a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria. din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta. Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. se poate cunoaste potrivit taranului roman." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei. si din faina macinata face mamaliga. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". Cand "Cucule. atunci il intreabau. daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. pestii nu o mananca. pentru ca vestea cea imbucuratoare. zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an. In conceptia celor mai multi romani. sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. n-ar fi nici Pastile. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa. in lucrarea "Sarbatorile la romani".In acest sens. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand.

nu se semana porumbul (Moldova. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. zicand: "Daca nu rodesti. facand sub ei focuri slabe. 52 . lua o oala cu jar. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui. cauta sa vada care va da semne de rodire. Blagovesnicul . cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. chibrituri si tamaie. gasca sau rata." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. sare si apa ca sa se incalzeasca. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. In Transilvania. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei. pe care pune tamaie. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. si. cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. Incepand cu Buna Vestire. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor. a doua zi (26 martie). mai ales prin casa. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. vacile nu se "goneau". In zori de zi. Ca si Blagovestenia. sa manance si sa bea apa ingerii. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute. ca sa fie sanatoase peste tot anul. pe cand barbatii lucreaza afara. Bucovina). Blagovesnicul. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. Dupa aceasta mergea la pomi. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana. primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa.Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine.

in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei. Cu privire la varsta. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal. Pentru poporul roman. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi.Un alt obicei. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. "nu numai pentru hrana. care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . 8). 1. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota. deoarece inca de la creatie. ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. in fiecare an de Sfintele Pasti. este instituita de Dumnezeu. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. La primul sacrificiu pascal. 1-11). Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. Atat in Vechiul. Ele sunt tinute de oameni. in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana. 12.

4). De adoratione in spiritu et veritate. reiese rolul acestui. 23). textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. De asemenea. frigerea 54 . col.de Paste. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam. La iesirea din robia egipteana. 12. 5-6). Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. 68. Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. sau la integritatea fizica a mielului. Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos. 12. Jertfa mielului este strans legata. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. 12. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu. la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. intrucat chiar in noaptea zilei de. 12. pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. 12. la plinirea vremii. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa. 12). 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. Mesia.nici prea tanar si nici prea batran. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. 261). animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 1). G. 14). cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. P. 14. 23. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui.

G. intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura. in P. 15-21). Mielul lui Dumnezeu. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. col. care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. reprezentat de soare si exprimand puterea divina. ci marcarea unui eveniment important . 12.iesirea din Egipt a evreilor. cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. 55 .animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. Expierea nu are insa caracter cosmic. deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . 640-652). pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice. La pagani. favorabile vegetatiei. ci tocmai nasterea lor la o viata noua. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. Oral XLV in Pascha. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. 36. Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal. adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz. Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. asa cum au inteles unii rationalisti. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. cu situatia evenimentelor din Egipt. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. 29). Astfel.

Moise. pentru a le ocroti de fortele intunericului. inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. Caransbes. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve. Cernauti. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale.Iahve. Mircea Chialda.649). a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. Hr. Hr. crutand primii nascuti ai evreilor. 12. fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi.) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i. din care a iesit ebraicul pasach (a trece). dr. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . prof. 10). 56 . Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. 1945. sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste. cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. cat si ca sens. 647. Sacrificiile Vechiului Testament. Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. 1930. ci pentru eliberarea israelitilor. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale.Renuntand la datele scripturistice. 355). cat si la traditia iudaica. crezand ca ebraicul pesah (trecere). Vasile Tamavschi. p. Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. Potrivit poruncii divine. 13.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. Arheologie biblica. de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. Atat ca forma. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). p. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i. Aceste pareri care pretind a fi corecte.

6. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. 30.G. p. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. 12. 8). 9. Pentru acest mare ganditor crestin. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara. O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. 1913. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies. mielul pascal prefigureaza pe 57 . fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. Dupa cartea Deuteronom. 9). 142). 48). La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. 6). Blaj. Comentariu la Exod. in anotimp de primavara cand se coceau spicele. I. 3). 12. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Tarnavschi. 3) si in Misna (Pesach 5. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. 1905. mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib. vol. Dialogul cu iudeul Trifon. 561564). se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. care mai poarta si denumirea de Nisan. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. 29. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. Istoria Legii vechi. 41). 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. Cernauti. p. Szmigelski. Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. col. de la babiloneanul nisanri. V. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. cand se coc spicele. timpul junghierii Pastilor. in P.Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor.

Timpul sacrificarii mielului este stabilit. Jertfa se aduce seara. in P. cit. 1128). Amphilochium quaest.Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. p.G. adevaratul Miel si Pastor. pentru ca erau gata de drum (Ies. in timpul lunii pline. in P. p. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. 360-361). ceea ce a dus la felurite interpretari.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu. Divin. dupa cartea Deuteronom. 12. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. 11). 101. op. In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. 12. Ad. 7). 530-531). deoarece preinchipuie pe Hristos. 12. 6.CCXLV. institut. cu toiege in maini si incaltati. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. cit. In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. 16. col. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. Dupa unii teologi. El se aduce in perioada lunii pline. Mircea Chialda. 364). adus in Egipt de evrei. 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. op. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. 58 . Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. ei ierau imbracati. ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr. De aceea. Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. col. M. 6. deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. la asfintitul soarelui (Deut. La consumarea carnii. Chialda. In gandirea Sfintilor Parinti. stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr. inainte de a-l parasi. L. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. era firesc ca in acest ragaz. La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert. sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. 6. 4). care a prefigurat pe Mesia.

cit. 707). fara a mai folosi iezi. acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima. 12. Ajunsi in pamantul fagaduintei. Ajungand in Tara Sfanta.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr.francais. ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. Dupa frigerea carnii. 7). Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. cuvant. p. Avand in vedere acest nume. urma cina pascala. Epistola 7. 2). credinciosii israeliti sacrificau numai miei. 9. In vocabularul ebraic. credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies.G. 12."Se(h)" . 12. de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata. bucurie pentru mantuire (Isaia 53.. Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel. Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de. De asemenea. Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. azima este numita painea durerii (Deut. 59 . 12. 320-321). cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna. Paris. Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile.Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin. mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii. Denumirea de miel . M. 3). israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. 1859. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. 9). matoh) si ierburile amare (Ies. 11). 8). adica painea nedospita. 43) precum si cei intinati trupeste (Num. Dictionnaire hebreu . op. Chialda. de fapt. care. 78. p. 363). 16. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei. ci si cu ied (Sander-Trenel. 1 in P.

unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana. op. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. De Pastele lor.. II. 19.care inseamna verdeata (Sander . ed. dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". evreii.inthybigenera. sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel. Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. Totodata. Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. Chialda. La fiecare Paste iudaic. 374). 60 . Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor. marturisind ca sunt un popor sfant si curat. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan. de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie. p. cit. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. ca sa poata invinge necazurile lumii.Trenel. pentru ca in acest rastimp. cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne. Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib. Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. iar cina ii uneste cu Dumnezeu. al carui radical deriva de la eb . Frankfurt am Main. cu 4 zile inainte de a fi injunghiat. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. Tot in luna spicelor coapte .Abib . p. 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. 1870. greutatile acestei lumi care trebuie invinse. cit. parthenium. luna de bucurie si de odihna. op. care se va perpetua in toate generatiile devenind. p. M. 6). 403-405). in general. Aceasta parere. ca si altele. ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si.

ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. iar in chip figurativ. op. I Petru 1. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. p. cit. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr. cit. care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. C. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. op. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. asa cum spune Sfanta Scriptura.La fel.. Dupa cum se stie. prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. p. Bahr.mielul de un an. Dupa unii teologi. 561-564). Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. 19). De aceea. cit:. care. M. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. Bahr. Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. op. Din acest moment. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. a sacrificat mielul pascal. 11). poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve. Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu. 632). care este numele specific al lui Dumnezeu. 632). pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. inclusiv cel al mielului pascal. In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. 7-8. Pana la instituirea preotiei levitice. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. col. 396). cit. de sex masculin si fara metehne corporale. p. trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. op. Chiaida. deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. care are drept scop curatirea si sfintirea omului. 17.

in chip tainic se unesc cu Dumnezeu. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului.. Arheologia. avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. 6. adica ai familiei (Deut. Tarnavschi. 16-17). La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. 9). dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. 12. Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt. 10. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu. 62 . La Cina cea de Taina in loc de miel. in Noul Testament. iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al. in felul acesta jertfa devine sacrament. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. p. hrana spirituala a crestinilor. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament. 645-647).mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. 10). Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu. aduna. la fel Sfanta Euharistie. Care ii sfinteste pe oameni. Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu.

J. De acum inainte. obiceiuri noi. Chialda. 2. Hebraische Archeologie. chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. Asadar. care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. Benzinger. 292).monoteiste. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. cit. Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. care va cuprinde toata lumea. Hr. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor.Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos. M. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. VI. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. ed. sau noul Israel. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului. Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. p. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. 1907. i. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. p. 63 . poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. op. Tfbingen. Gotersloh. Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. 357). ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. Konig. in Noul Testament. p. II. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. 1924.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor.

animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. col. ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. insa nu l-a mai tinut. L. 14. deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. Potrivit comentariilor sale. pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26. unde veneau in pelerinaj la templul sfant. 30). Mai intai amintim spalarea picioarelor.La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. 5. binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. 437). Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. Isaac. Din aceasta jertfa. se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. 28). toata lumea. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim. 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru. iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. 25-28). 5). 64 . I. in P. 41-43). a preinchipuit mielul pascal. Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. instituita in joia Sfintelor Patimi. Din relatarile despre Cina cea de Taina. De Abraham. unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. 15).

VI. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. 9. jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53.Mielul lui Dumnezeu. col. in Heptateuch. 289-293).Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos . 9. prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies. 14). acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. 3). Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. prin rastignirea Mantuitorului. se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. 32-35. Toate jertfele Vechiului Testament. in Ioan. P. col. 14. G. 34. 1410). 7). Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci. care. Dupa Sfantul Apostol Pavel. deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. in P. R L. 65 . Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. In Ioan Ev. avand. Augustin. In acest fel. care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. 29). Comment. El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. Augustin. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. col. 12. 12). Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. L.. totodata. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. la modul superlativ. 608609). 135. Quaest. in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen.

Luca si Cleopa. fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. Crestinii l-au praznuit de la inceput. 14. inclusiv nelipsita carne de miel. care. unul odata cu evreii. cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. ci paine dospita (lehaem. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. Pentru ei. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. 1). 5. Pacatul a adus raul in firea creata. 1993. 6-14. In lumina Noului Testament. La acestea se mai.Matei 2.Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. Bucuresti. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. fara sa-L 66 . insa cu o anumita particularitate. deci a Cuvantului. artos . cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. la Cina cea de Taina. atunci cand a binecuvantat painea. Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei. Ene Braniste. Prof. O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. in sensul ca tineau doua Paste. n-a serbat Pastile iudaic. 31). sarbatoarea Pastelui este legata de patimile. 13). Liturgica generala. 19. 28). p. aducand lumea in robia diavolului. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat. Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. aceasta nu era azima (matot). intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. 175). atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. 26). intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. 6. Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. de a birui pacatul din lume. Rastignirea si Invierea Domnului.

19-20. t. 271 -273). op. 15. p. A-B. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. In fiecare an. p. 4.recunoasca. Pastile cele de taina" (Idem. I. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. Pastile. 14). fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. cit. 5. 582. 16). 356). sarbatoarea luminii in Ortodoxie. 1895. 5-6. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. iar in ebraica Davar. col. F. in Studii Teologice. Lumea iudeo-greco67 . Agneau de Dieu. invatatura care se apropie de notiunea greaca. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. Dumitru Staniloae. col. 1). E. Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. Hristos. Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. Prof. Pentru intreaga suflare crestina. depline si durabile (Pr. 7). prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. 20. prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului. termenul nu inseamna doar vorbire. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. I Tes. Mielul lui Dumnezeu. Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. Mangenot. in Dictionnaire de la Bibley Paris. este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. 350351). ci si lucru. 15. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. Vigouroux. In varianta ebraica. Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat. 1975 nr. Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. 19). la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. 3).

de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale. in Studii Teologice 1968. col. Ioan Gh. Celor care murmurasera impotriva Lui. In cuvantarea Sa euharistica. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. 577 AB). Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. 68 . 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. p.romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului. Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei. de comuniune aomului cu Dumnezeu. este superioara acestora.G. 577 D-581 BC). zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI. Ion Caraza. nr. 73. 56). 72. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. P. fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. col. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. 536). Comentariu la Ioan XI. 73.G. pentru hrana israelitilor. 5-6. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. in "Studii Teologice". De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof. 2. intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI. Savin. p. 17). Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita. 31-35). Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. 1962. 909 CD. 48. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei.G. Comentariu la Luca. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. 51). 7-8. Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. 277. nr. drd. 281). P. Despre importanta Sfintei Euharistii. Iconomia si roadele Invierii Domnului. in P. col. Comentariu la Ioan IX.

col. Prin urmare. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh.G. obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. 3. 5. 72. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos. col. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. Ea se delimiteaza de Pastile mozaic. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman. incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios. cit. Prin consumarea elementelor euharistice. P. Mangenot. 452 CD). iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 . De aceea. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti. Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei.G. cat si de necrestini. 27. Comentariu la Matei XXVI. 7). op. Comentariu la Luca. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. De asemenea. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. P.Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic. E. 19. care pentru ei este Hristos (I Cor.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. atat de crestini. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare. Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. col 552. Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal. BC). cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura. 582). 72. ci si jertfa pentru c a elementele vazute .

exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu. isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata. probabil. S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. Dupa cum se stie. care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic. este spirituala. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . Cel ce ridica pacatul lumii".Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . deoarece insenina nu numai miel. asa cum este cazul cuvantului miel. aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi. a fi tare. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale. si numele divin El . i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice.Dumnezeu. el fiind absent in dictionarele latine. Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care.. a existat doar in latina populara. mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. de catre crestini. nu si in cea culta. In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. prin specificul sau. limba. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)".Sfintele Pasti. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. de la. asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba. ci si ied. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual.

agnet. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. totodata. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. Este minunea care uimeste toata mintea 71 . se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". care se repeta din an in an. Care S-a nascut din Tatal. care trebuie sa tina Pastile crestin. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi. de aproape 20 de veacuri. in Sambata Mare. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului. fara a se substitui jertfei euharistice. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului. cat si de necredinciosi. sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. Urmarile benefice. Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra. in care Hristos. 21). sub forma painii si a sangelui. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi.

nici discutii si scrieri polemice despre . Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune. un turc si o persoana din partea statului Israel.un arab. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. daruind tuturor viata vesnica. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc.30. asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe.Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. ziua. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. in timpul Vecerniei Mari. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. poate. ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 . Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti. de catre cativa politisti civili necrestini . in tintita speciala. civili greci. sfinte minuni. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus.30-13. vazuta de toti si verificata. in forma de X. Se stie ca. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. de-a lungul secolelor. benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. Inainte merg patru "dragomani". intre orele 12. s-a scris prea putin. lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului.si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. cu toiege metalice in maini. a inviat din morti a treia zi. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. Poate tocmai pentru ca este o minune publica. dupa prohod.

biserica. in sunetul clopotelor. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". si ridica mainile. Cei mai multi insa. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. ca sa le aprinda la vreme. sa ia Sfanta Lumina. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. ingerii o lauda in ceruri si pe noi. legate intre ele. insotit. Diaconii si eclesiarhul 73 . Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. dupa traditie. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. se urca unii pe umerii altora. cuprins de fiorul tainic al minunii. Intre timp. cu epitrahil. ca albinele pe fagur. cantand "invierea Ta. galeriile.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. Sfanta lumina. slujitorii. Mantuitorule. pe pamant. fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. de un arab musulman. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. patriarhul se dezbraca de omofor. Pe la orele 11. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini. sa nu aiba vreo sursa de foc. de jur-imprejur. numita "Capela Ingerului". Hristoase. Ei sunt foarte evlaviosi. ce umplu toate ulitele. dar si galagiosi in acelasi timp. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. curtea. romano-catolice si copte. de sacos si de mitra.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori.Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului. vin diferiti delegati oficiali. In biserica. romano-catolici si copti. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. inconjoara Sfantul Mormant. autoritati locale si bisericesti armene. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant. Aici. si ramane numai in stihar alb. fiecare sta concentrat in sine insusi. trimitene din cer Lumina!". in frunte cu Patriarhul. se roaga tare cu mainile in sus. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. manecute si brau. in tara lor. In jurul orei 12.

candelele. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . Apoi. Tooti se roaga strigand "Doamne.raman afara. coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. in biserica se face o mare tacere. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. fara a se arde. cu mainile. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. cu mainile intinse. Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. luminile. in timpul rugaciunii. pe doua ferestre mici. in prezenta musulmanului. toata lumea din biserica observa o lumina puternica. afara. Biserica este parca o flacara vie. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar. ca o scanteie luminoasa de fulger. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. Multi se ating de flacara cu fata. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. Se sting toate lumanarile. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. in cel mult trei minute. iar cupele aprinse le da. sub privirile uimite ale tuturor. pentru binecuvantare.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. care timp de cateva minute nu arde. intarzie venirea Sfintei Lumini. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina. cu hainele. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. la usa. la cei doi diaconi ortodocsi. Emotia minunii cuprinde pe toti. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari.

episcopii. preotii. cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. La urma.mod normal. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. inainte merg cei patru dragomani. zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. La intrarea in marea biserica. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. romano-catolicii. cu fetele luminate si cu faclii aprinse. in continuare. cantand "Hristos a inviat din morti. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. 75 . doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. unde o pastreaza tot anul. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". Slujba este mareata. cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. armenii si coptii si o duc in altarele lor. La ora 2 dupa miezul noptii. cu cativa preoti si diaconi. Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. un arhiereu. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. Mantuitorule. dupa randuiala. Liturghia Invierii ia sfarsit. patriarhul si mii de credinciosi. apoi saisprezece diaconi cu prapuri. In timpul cantarii fiecarei pesne. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. Pelerinii se intorc la gazdele lor. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful