P. 1
Ouale de Paste

Ouale de Paste

|Views: 467|Likes:
Published by roxana_d24

More info:

Published by: roxana_d24 on Mar 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2011

pdf

text

original

Ouale de Paste

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra , numita si Ämiercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate: - linia dreapta verticala = viata ; - linia dreapta orizontala = moartea ; - linia dubla dreapta = eternitatea ; - linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ; - linia usor ondulata = apa, purificarea ; - spirala = timpul, eternitatea ; - dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat". In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiin e imaginare, incarnari ale copiilor morti neboteza i, al caror loc de vie uire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele
1

fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiuri de Sfintele Pasti Ciclul pascal Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii. Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, , dupa al carui model vor invia toti crestinii. Dar inainte de a face o discutie aprofundata asupra , trebuie sa spunem ca ea nu este una izolata. Antreneaza un intreg ciclu de sarbatori si evenimente, care fac sa se individualizeze, clar, in calendarul romanilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe sarbatori, de la intrarea in Postul Mare pana la (Rusaliile), adica perioadele numite, in termeni bisericesti, a Triodului si a Penticostarului. Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie - haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. - fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul "berbecilor" de la Slatina - Timis, din judetul Caras - Severin. Cele mai des intalnite scenarii la farsang, nelipsite din cele mai multe locuri, sunt "nunta", "medicul" si, obligatoriu, "inmormantarea". Aceasta din urma mimeaza ceremonialul unei inmormantari traditionale, numai ca mortul este ... farsangul - o papusa din paie, imbracata in straie vechi. Ea este arsa, la sfarsitul carnavalului, ca semn al mortii iernii si al venirii primaverii. Momentul marcheaza si sfarsitul carnavalului, care se desfasoara in ultima zi a saptamanii branzei.Mascatii umbla pe strada, sau joaca, sau colinda pe la casele oamenilor, jucand mici scenete improvizate, sau doar urand ceva gazdei. Deoarece multi dintre ei sunt feciori de

2

insuratoare "spargerea carnavalului" se soldeaza, de regula, cu o petrecere, la care sunt invitate si fetele din sat. Intre datinile de Lasata Secului, se individualizeaza obiceiul "Cucii", specific Dobrogei (mai demult) si satelor din sesul Dunarii. Astazi obiceiul este sporadic intalnit, cel mai spectaculos carnaval fiind in comuna Branesti, langa Bucuresti. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hora. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfasura in dimineata zilei de Lasata Secului, cand cucoaicele (flacai travestiti in femei), cutreierau satele simuland bataia cu chiuliciul (un bici in varful caruia atarna o opinca rupta). A doua parte a obiceiului o constituia o piesa care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul careia se adunau, in mijlocul satului, miri si mirese, ciobani si ciobanite, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoasa. Dupa ce trageau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Seara se desfasura ultima parte a carnavalului, cand mastile erau rupte de pe cap, se tranteau la pamant, se calcau in picioare si se striga: "Sa piara cu tine Tot ce-i rau in mine Si sa fie luminat Cum am fost inturnat" [1] Sfarsitul era, fireste, hora. Dar acestea nu sunt singurele manifestari consemnate in . Pe langa ele, au existat si alte obiceiuri la prinderea postului, numite "Refenele" [2] sau "Vergel", Alimori, Hodaite (in Hunedoara) sau Priveghi (in Banat), strigarea peste sat sau alte obiceiuri. "Refenelele" sunt petreceri ale tinerilor din duminica dinaintea Lasatului de Sec. Ei se adunau pe la unele case, unde petreceau (dansau) aceleasi jocuri ca la hore, dar insotite de chiuituri (strigaturi). Dupa ce se infierbantau putin feciorii, se luau de fetele suparate ca au trecut caslegile prea repede si le ironizau: "Lucra, mama, ce-i lucra Si-mi porneste ursita Doara ma pot marita, Ca-s batrana ca si tine Si rad oamenii de mine.
3

facute din lemn. Mi-o iesi grija din cap. ca vine roata de foc. Ca sa trec Caslegile! Dup ce-oi trece pe prag. Risipeste-mi gatele. Sa nu-i fac maicii necaz".Vinde. cu noroc. strigand: "Alimori! Alimori!". se dezvinovateau astfel: "Socotit-am sa ma-nsor. copiii mai maricei (peste 12 ani) dadeau drumul unor manunchiuri de nuiele impletite cu foi de porumb si paie. Alti tineri faceau un fel de pod. Cu belsug. In muntii Apuseni se practica o sarbatoare a focului viu. numita Hodaite. ca vine soarele Si va arde picioarele. Ea avea loc intr-o zi din saptamana alba (a branzei) sau in prima zi a Postului Mare. strigand: "Asta am aruncat-o in norocul Mariei!". feciorii satului strangeau doua carute cu paie. faceau cercuri in aer. Afara din sat puneau deasupra paielor o figura de barbat si una de femeie. de care se loveau rotile aprinse si sareau in sus. iar baietii cu un taciune sau cu un bat aprins la un capat. Iar cu cat roata sarea mai sus. gastele. S-aduc maicii ajutor. mama. cu atat se spunea ca va fi norocul mai mare. Pazea. strigau: "Pazea. tinerii aprindeau focuri pe dealul din jurul satului. Oi pune furca-n carare. pazea!" [4] 4 . Dansau in jurul lor. varianta locala a Alimorilor." [3] Feciorii necasatoriti. Socotit-am sa ma las. de la fiecare gospodarie cate o furca. in prima duminica a Postului Mare. ca doi indragostiti. pe inserate. Mai mult nu te-oi supara. luati in batjocura. In alte zone. sau sareau peste foc. Pe dealurile sau pe muntii dimprejurul satelor. Apoi aprindeau niste roti de lemn puse in varful unor bete si le roteau. La Lasatul Secului de branza. Pazea.

Obiceiuri traditionale romanesti. Un singur lucru se putea face in acesta zi: numaratul oualor si al calupelor de in. Ziua era tinuta cu sfintenie de femei.Cult. p.R. Sau se imparteau in doua cete. Flacaii se urcau pe un deal sau intr-un copac. care nu munceau si mai ales.. srigandu-se: "Urlaria! Urlaria! Urlaria. Vulcanescu. Sarbatorile la romani. p. nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit. iar oamenii se spala cu bautura. la poarta fetelor batrane se puneau matahai. cinepa si lana.. care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). ziua aceasta se numeste Spolocanie. 1987.. p. 2001. la Calarasi si acum se merge cu prajituri. Buc. Grai si suflet . Se 5 . Tot in aceasta zi. In alte parti ale tarii. Pe vremuri. nu se luau oua din cuibar. ce urcau pe dealuri opuse si se faceau ca intreaba si raspund despre fetele care nu s-au maritat si pricina acestui fapt. Ed. Vulcanescu. la carciuma satului. p. In Banat. 1987. unde se pastrau pana la Paste. Marian. vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod.. Prima zi dupa Lasata Secului se numea Lunea curata. Fl. vol. 434 [2] M.. tort si alte bunatati la nasi sau la parinti. de la Lasata Secului pana in acesta zi. de mancarea de dulce.. Ed. prin diferite ritualuri. care purtau bilete satirice la adresa defectelor fetei sau a pricinii pentru care nu s-a maritat. In Oltenia. care urmau a fi inrosite sau inchistrite. papusi de lemn sau de paie cu organele genitale supradimensionate. Academiei R. Academiei R. c-a murit baba Maria!" pentru alungarea spiritelor rele dar si pentru ca se lasa sec de oua si branza si incepe Postul Mare. cand batranele incepeau a tese panza din care se faceau camasile de Paste. 382 Tot la Lasata Secului se facea strigarea peste sat. ca sa nu se strice pana la Paste si ca gainile sa faca mai multe oua. Buc. copiii isi ajutau mamele la alesul celor mai bune oua. vestind in tot satul numele fetelor care nu s-au maritat si pricina. In sud.. 205 [4] R. Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi. 1976. oamenii obisnuiesc sa purifice spatiul in care traiesc. Pop. nat. Ed. Buc. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica. Atunci se strangeau si se numarau.[1] R. Mitologie romana.R. ori sa nu innebuneasca ele sau familia. nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de "dansele".S. 1.S. Buc. 85 [3] S. Prin Maramures. de Spolocanie. Mitologie romana.

spune ca ouale de gaini negre. Tot in aceasta zi se tundeau vitele. sarbatoare cunoscuta sub denumirea bisericeasca de Sfintii 40 de mucenici din Sevastia Armeniei si sarbatorita la 9 martie) gospodarii dadeau foc la gunoaie. In Sudul tarii se fac fierti in apa si arome (rom. ca pomana pentru morti. numite "harapesti". Ziua Sfantului Toader (prima sambata din Postul Mare) este momentul in care se aduc prescuri si coliva la biserica. pe paine si sare. in care etnologii vad o ramasita a cultului hipic sau a curselor de cai care anuntau venirea primaverii. baietii se infrateau. In Moldova se fac copti. ele se dau de pomana pentru morti. Dar sa revenim la ziua lui San¶ Toader. Ceea ce ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe oua de Pasti. [7] In ziua de Mucenici (Macinici. De atunci. 6 . si le face singur. pana la parastasul de sapte ani. pana in Joia Mare. avand coaja galbuie. zicand: "Toadere. Femeile afumau casa si pomii din gradina cu petice aprinse. Fetele culegeau buruieni (radacina de urzica. pana in sambata lui Lazar. Acesta. se pomenesc mortii. in zilele noastre). cu pomenile necesare. scortisoara. na-ti parul meu si da-mi coama calului tau". Obiceiul este practicat mai ales in Sudul tarii. Exista chiar si obiceiul necanonic de a-si "purta sarindarele" de viu. ca sa le fereasca de ganganiile si jivinele care le pericliteaza. Decat sa ma las de tine". din aluat insiropat.In fiecare sambata. uns cu miere si presarat cu nuca. care se face dupa ce moare un om. Dupa sfintirea de catre preot. fiind inca in viata. sunt mult mai tari. Da cosita fetelor Cat codita iepelor" [5] Baietii isi taiau parul si-l ingropau la o salcie. in Oltenia. in fiecare sambata a postului trebuie duse prescuri. In zilele noastre este obiceiul sa se faca "macinici". iar fetele se prindeau surate. San-Toadere. zicand: "San-Toadere. La "spartul sarindarului" se face coliva din acest grau si cate o masa pentru intreaga comunitate. [6] Tot in acesta zi. M-oi lasa de paine Si de sare mai bine. frunze de nuc) cu care isi spalau parul. In sudul tarii obiceiul se cheama "sarindar" si consta in ducerea la biserica a gaului (arpacas. rostind: "Eu ti-oi fi frate Pana la moarte.

inainte de rasaritul soarelui.1 Se crede ca de Blagovestenie pamantul este binecuvantat. cit. [8] [5] S. In mod traditional. Tot de data recenta este sarbatorirea femeilor.. Marian. Am amintit si aceste sarbatori deoarece ele fac parte din calendarul acestei perioade. martisorul era o ata de culoare rosie. Cei ce il aud cantand pentru prima data il intreaba cat mai au 7 . care se purta la mana ca semn al venirii primaverii. Op. In calendarul ortodox este zi de dezlegare la peste. sau realizata prin impletirea unui fir rosu cu unul alb. ca sa fie sanatos si iute ca pestele tot anul. Fl. care a fost uliu toata iarna. Buna .. Iar cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul. Marian. In aceasta zi. Se mai spune ca. In trecut. 1999. Nat.Vestire (Blagovestenia) simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. [9] Tot acum se spune ca se dezleaga limba pasarilor cantatoare si cucul. 194 [6] Idem [7] S. II. Asa e obiceiul. . Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana. se afumau pomii cu tamaie si pleava de canepa.Sunt insa sarbatori laice.coaja de portocale). Vrabie. Dar exista si credinta de a lua intai anafura de la biserica si a merge apoi la pescuit. in aceasta zi. p. se spune ca vor fi frumosi papusoii semanati devreme. caci inviaza toata musca si incepe a creste iarba. redevine cuc. fiind serbate de romani prin schimburi de daruri. pentru a fi feriti de insecte. la 8 martie. Fl. p. De civitate Rustica. unde se zice ca pescarul va prinde mult peste. asa cum e vremea de Bunavestire. Vol.Buc. [10] pana la Sanziene sau la Sfantul Petru. Grai si suflet-Cult. Arhanghelul Gavriil i-a binevestit Sfintei Fecioare Maria zamislirea lui Mesia. cit.Dupa momentul zilei in care se arata soarele. se dau de pomana pentru morti si se consuma si de cei ai casei. . in forma cifrei 8. Obiceiul de a da martisoare si de a le purta in piept este de data mai recenta.84 [8] S. la mijloc sau tarziu. p. in amintirea celor 40 de sfinti mucenici inghetati in iezerul Sevastiei. La romani exista credinta ca pana si cel mai sarac om trebuie sa manance peste.Mucenicii. care nu au de-a face cu ciclul pascal. Ed. cel de veacuri asteptat. Op. va fi si la Pasti.

Obiceiul este intalnit si astazi. fetele umbla cu Lazarita (Lazarelul). De aceea. apoi l-au inmormantat. insotita de o petrecere colectiva. cand acestea sunt amenintate de "strigoii de bucate". placinte. Surorile lui l-au scaldat in lapte dulce. carora li s-ar putea lua mana in aceasta perioada. in timp ce mireasa (Lazarita) merge inainte si inapoi in cercul lor. la biserica. mai rar. in Sudul tarii. pe vremea imparatului Diocletian. Femeile faceau. pentru ca si-a plecat crengile. simbol al raului. ramuri de salcie. dar si cu perioada delicata din viata culturilor. Apoi el a plecat cu oile.Colindul se sfarseste cu bocirea lui Lazar de catre surori si de mireasa. sarbatoarea se regaseste cu numele de Sangeorz. mai rar. ca sa nu moara de dorul lor. Mai demult. pe care am intalnit-o atat in Bucovina. pentru crestini. 8 . [11] Iar raspunsul cucului este interpretat ca de cate ori canta. a murit. atatia ani mai sunt pana la evenimentul respectiv. care a fost chinuit si omorat pentru Hristos. sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic militar. care mergea spre Golgota si voia sa-i duca Fiului Ei rastignit o cununa fara de spini. cand se pomenesc mortii. cazand. mai demult. la intrarea in Ierusalim. In calendarul popular. se fac felurite ritualuri de aparare impotriva strigoilor. cum li se spune prin Muntii Apuseni. In sesul Munteniei si. spune ca salcia a fost aleasa si binecuvantata. In comunitatile pastoresti acum se angajau ciobanii. dar ea a refuzat. Se spune ca Lazar i-a cerut mamei sa-i faca azima. Colinda din casa in casa. Era ziua sambrei oilor. Duminica Floriilor (numita si a Stalparilor) marcheaza momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o multimea Mantuitorului. asa cum a patit mama lui Lazarel (Lazarica). Ea coincide cu triumful primaverii. avand un farmec aparte. in amintirea lui Lazar cel inviat de Mantuitorul din morti. In aceasta zi e obiceiul de a se sfinti. cat si in Maramures. Femeile si fetele seamana busuioc. oferindu-i o ramura Maicii Domnului. care simbolizeaza stalparile de finic cu care multimea l-a intampinat pe Hristos. in Dobrogea.pana la moarte sau pana la casatorie. sau loajnice. Unii privegheau noaptea. sa vada jucand comorile. Acum este ziua de dezlegare a sarindarelor. Sambata dinaintea Floriilor poarta numele de sambata lui Lazar. s-a suit in copac sa le scuture frunze si. dar si vitele. paznicii si slugile la stani. Fetele sunt udate de flacai. ca sa miroase frumos. Sfantul Gheorghe este. uitandu-se in varful dealurilor. Este considerat sfant purtator de biruinta si reprezentat in iconografia ortodoxa calare pe un cal alb si omorand un balaur. cantand cantecul lui Lazar. busuioc bun de dragoste. a alcatuirii tarlei. de care se spune ca pot fi afectati si oamenii. O legenda. credeau taranii.

Fiecare incearca sa posteasca dupa putere. Ed.Cand fulgera si trasnea. Op. Buc. II. p. p. se aprindea pentru izbavirea de frica. din punct de vedere crestin. Fl. Grai si suflet . Buc. prin pacatele noastre. Obiceiuri. in ordine mitologica. 1940 [11] S. 1998.. care considera Postul Mare drept o perioada de adanca pocainta si tanguire. spovedania. Postul Mare este cel mai important si mai sfant post de peste an. Vasiliu.De aceea. Sau. credinte si datini de Pasti. Iasi. dureri de gat. sunt interzise petrecerile si serbarile de orice fel. [12] In cursul anului. cu evlavie. Gorovei. Cu trecerea anilor. Polirom. apoi fiind arsa. care se face in fiecare sambata a Postului Mare. 2003. Vol. sa se impace cu cei cu care s-a certat.Cele mai prezente sunt pomenirea mortilor. p. Marian.Obiceiurile populare se tin mai putin si mai sporadic. . putine dintre aceste obiceiuri se mai pastreaza astazi. poate ca se vede tot mai mult influenta crestinismului. mai ales prima saptamana si Saptamana Mare. frecventarea sfintei biserici mai des. Datinile populare. [13] Astazi se pastreaza o vreme la porti si usi. Pentru romani. ca sa creasca si sa infloreasca precum "matisoarele". ele se mai pastreaza doar in unele localitati. cit. p. Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asez. [9] E. Fl. Apoi erau duse acasa si se atingeau cu ele vitele.. Ed. facuta cerc. Op. pentru a putea fi luate de credinciosii care se inchinau la icoana praznicului. 9 . Nu se poate vorbi despre o generalizare a acestora nici in ce priveste sarbatorirea. pana dupa Liturghie. salcia se pastra la icoane. friguri. .229 [12] S. Marian.Se spune ca era buna de leac pentru galci. sa faca milostenie si fapte bune.Cultura Nationala. ne facem cu totii partasi. 277 [10] D A. 250 [13] A. Tot mai demult ele se tineau in mana. Iar la rastignirea Lui. parca timpul e tot mai putin ingaduitor cu oamenii. Credinte si superstitii ale poporului roman. 211 Dupa cum mentionam si mai sus. I. pentru ca acum a fost chinuit si omorat Creatorul lumii. Vol.era obiceiul ca aceste ramuri sfintite sa fie puse langa tetrapod. nici in privinta teritoriului romanesc. Restul erau pastrate si impartite celor ce nu au putut fi prezenti. cit. Niculita Veronca. grijile vietii lipsindu-i tot mai mult de bucuria sarbatorii.

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul. 10 . Ultima saptamana (Saptamana Mare) este dedicata insa. romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. amintind de postul lui Moise. rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. in afara Postului. patimilor. care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti. care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului. Utrenii ale zilei urmatoare. Acesta ata si-o pun sub perna seara.Se tocmeau lautari pentru hora satului. iar dimineata slujbe speciale. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat. de tristete evlavioasa. rastignirii si punerii in mormant a Domnului. a cincea si ultima saptamana a Postului.In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. Cina cea de Taina. Prin Sudul tarii. femeile sa-si acopere capul cu o naframa neagra. care predispun la meditatie asupra vietii crestine si a patimilor Domnului. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa. Deniile (slav. se intrerupea munca la camp si lucrarile mai importante.Se taiau vite si pasari pentru Paste. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip. dar mai ales al Mantuitorului. se ingrijeau si curatau gospodariile.Oamenii se spovedeau si se iertau reciproc. punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Tinerii mancau in aceasta saptamana paine si poame uscate. Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri. spre ingroparea Sa. E regula ca pana la deniile din saptamana a cincea sa fie gata curatenia prin case si ograzi. fiind cele mai frecventate de romanii de astazi. ca si Mantuitorul. apoi nu mai mancau pana in Joia Mare. In toate bisericile se slujesc. crezand ca-si vor visa ursitul. Batranii obisnuiau sa manance putin in seara de Florii. fetele fac cate 12 noduri unei ate. band doar apa de izvor. Ele se desfasoara in prima. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare. cand se spovedeau si se impartaseau. Este cea mai aspra saptamana de post. In sat se pastra o liniste si o atmosfera de reculegere. Randuiala este de a se imbraca in haine cernite sau. Deniile. macar. Se faceau focuri rituale. seara. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.Postul Mare dureaza 40 de zile. Se confectionau haine noi pentru sarbatoare. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie.

[14] Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti.ncondeiate / De acolo din covate". ouale se vopseau cu coji de ceapa. Cea mai cunoscuta spune ca. Si pe data. sa se incalzeasca la el. intalnindu-se cu jidanii. dupa ce s-au fiert. sub crucea pe care a fost rastignit 11 . se clatesc. in cultura populara actuala. se lasa la uscat. le va face neputincioase a lucra tot anul. dupa Inviere. zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii. o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. In Oltenia si acum se fac in zori. sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru. luciul li se dadea stergandu-le. ouale s-au facut rosii. cand se vor inrosi ouale din cosul ei. romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben. / Ori i-ai tors. In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. / Ori i-ai ros. verde. Unele gospodine pun pe ou o frunza. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor . Joia Neagra.Se mai spune ca. cand s-a lepadat de Hristos [16] . unsi pe fata cu negreala.In Vestul tarii. cu lumanari si vin. Uneori. oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18]. cu sunatoare (pojarnita). cu slanina sau cu untura. ca sa iasa "cu model". cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei. pentru biserica. o aduce acum cu vase noi. pentru a ramane pana la Pasti. ca ziua in care se inrosesc ouale. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare.Pe langa oua rosii. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos. Sau copiii. [17] Joia Mare este cunoscuta mai ales.nduri si sa ne dai / Cele oua . Joimarita.un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare. Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste. Mai demult. Iar daca le prinde dormind. Joia Mare se mai numeste Joi Mari. apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb. Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul.Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca. In traditiile romanilor. Joia Patimilor. Alta legenda spune ca. Ouale se spala cu detergent. albastru. cand Iuda l-a vandut pe Hristos. ci doar se toaca. apoi se fierb in vopsea. in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. De asemenea. / Sa te . Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor. o familie care prepara painea pentru Paste.

ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul. 195 [18] G. albastru) vestesc bucuria primaverii. egipteni. [19] [14] Tudor Pamfile. pag. Nicolau. p. Ed. 1972. Slatina. in Bucovina. In Bucovina (si nu numai) ele se numesc si "oua muncite". fiind consumat de Paste. Buc.Popoarele Asiei si Europei. asa cum era si in trecut. Sarbatori si obiceiuri romanesti. Humanitas. care a iesit din mormant si a inviat.. aici se incondeiau oua crude. creatorul popular. care creeaza tot si contine in sine totul. Minerva.. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar. Ouale colorate in alte culori (galben. Poboran. prietenilor si vecinilor. timp. p. dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua.. II. care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara.. Elion. 116 [19] Dar oul. Editura Alfa. 1914. In dimineata primei zile de Paste. La persi.Hristos. greci si gali oul era emblema universului. dedicand stradania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite. in ritualurile lor de sarbatori.. de a te spala cu ou rosu si cu bani. opera divinitatii supreme.Acest obicei. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator. Muslea. precum puiul din gaoace. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului. Ed.Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. mult practicat in Italia. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc. Spania.100 [15] I. 2000. era folosit si de alte popoare. Sarbatorile romane si romane. Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Rusia si chiar in Persia. 1977. Bucuresti. p. trebuie sa ne referim la incondeiatul oualor. p. s-a transmis crestinilor de la pagani. Buc. Ed. Cercetari etn. daca vrem sa vorbim despre arta populara in privinta ornarii oualor de Paste. 224 [16] I. Cea mai raspandita si mai renumita traditie a incondeiatului oualor este in Bucovina. verde. Franta. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. 2003. ofereau in dar. Mai intai. Credinte si superstitii romanesti. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare. oua rosii. apoi 12 . Vol. Mitologie romaneasca. Ghinoiu. si de folclor. 107 [17] I. ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. Buc. Tehnica difera in functie de zona. e obiceiul.

grebla. La urma. apoi scufundarea oului in diferite bai de vopsea: intai galben.. coada randunicii. negru. Vinerea Seaca. cu tusuri. zig-zag-uri. fierul plugului. Cea mai apropiata de traditie este incondeierea prin acoperirea succesiva cu ceara.Mai nou se intalnesc icoane pictate pe oua sau in interiorul oului.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului. pana in dupa-amiaza zilei de 13 . closca cu pui. cheptenul. fiind deosebit de apreciate si de straini. Tot un motiv traditional il constituie incondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe camasile populare.fierte. In ornarea oualor se folosesc motive geometrice. Tehnica traditionala spune ca la incondeiat se misca oul. in Oltenia. furca. fraul. iar azi se inchistresc oua golite de continut. laba gastei. floarea pastii. cararea (calea) ratacita. care este o adevarata marca identitara si o indeletnicire speciala a fiecarei gospodine pentru Joia Mare. floarea de maces.Dintre ele amintim romburi. mai mult. Este o adevarata industrie a incondeierii oualor. prezente. Zi aliturgica. iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. pestele. mai nou. pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos. frunza de stejar. care constituie mandria Pastelui bucovinean. Vinerea Mare (Vinerea Pastilor. albastru. oualor li se da luciu cu lac. Tehnicile sunt diferite. steaua magilor. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina). crucea Pastelui. cerbul (coarnele cerbului). etc.Acum se mai foloseste si penita. in zona Branului. Instrumentul cu care se "scriu" ouale se numeste chisita (un varf ascutit de tabla de arama. etc. Se mai intalnesc si alte motive: sarpele. cu ceara arsa. strugurele. coltul porcului. In cultura populara actuala. Dar se mai incondeiaza oua si in Vrancea. etc. obiecte de arta. ouale impistrite sunt. Insa traditia general tinuta de romani este inrosirea oualor. iar nu instrumentul. Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. hora. in cazul incodeierii oualor cu tus. apoi rosu. coarnele berbecului. etc. graul. verde. inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. in chipul painii si al vinului. bradul. cibotica cucului. carligul ciobanului. puncte. ferestruica. triunghiuri. In ziua de azi se intalnesc si alte tehnici: incondeierea cu ceara colorata. In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul. ciresica. fixat intr-o maciulie a unui bat plat). fitomorfe sau zoomorfe.

nu cos. iar seara. pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele. din punct de vedere liturgic. in noaptea dinainte. care erau considerate a fi bune de leac. aprind lumanari si-si jelesc mortii. nu tes. 14 .sambata. pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum. cunoscuta si sub numele de Pasti incepe. nu spala. nu coc paine sau altceva. pentru a lua lumina. In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos. ei vin la Slujba Invierii. care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. nu torc. unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. La terminarea slujbei. pentru ca batranele posteau post negru. iar daca nu. Femeile nu umplu bors in acesta zi. luau anafura de la biserica. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul. Unii cred ca. Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad. faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie. Apoi se duc pe la casele lor. pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. in zorii acestei zile. la biserica. nu va fi roditor. se inchinau. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani. spre seara. sa nu se scalde Necuratul in el. la Denia Prohodului Domnului. la miezul noptii. daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Ocoleau casa de trei ori si intrand. in trecut. tacere si meditatie. revenind. femeile merg la morminte. Ziua Invierii Domnului. era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca. iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20]. ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii. Lumea. La sfarsitul slujbei. sa nu arda mainile Maicii Domnului. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa. crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. inconjurand-o de trei ori. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica. cu Sfantul Epitaf. dimineata. ca sa nu orbeasca. Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca. Fiind ultima zi a Postului Mare. afuma casa cu tamaie. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta. de unde a slobozit neamul omenesc. Inaltatoare zi de doliu. era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse. mijlocul si salele in cursul anului.

drobul. iar la mijloc se face o cruce din aluat. . ritual. Pregatirea drobului presupune utilizarea unui intreg arsenal de mirodenii. Sau. ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut.". In Bucovina. . aceasta paine. patrunjel. piper. in Marea Joi. si in cea rurala. spune Ion Ghinoiu (Varstele timpului. 166). se ungeau cu sangele lui.cu sarbatorile Pastelui. etc. putem spune ca preparatul traditional. in aceasta noapte. Pragul si partile laterale ale casei unde se consuma. impreuna cu vin si vase. in actualitate. dar si in alte zone ale tarii. se piaptana. / Cruce-n tuspatru / cornuri de casa" [22]. Pasca are forma rotunda pentru ca. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat . p. fara ca inainte sa fie fiert sau sa i se zdrobeasca vreun os. Inainte de a se face pasca. imbraca straie curate. uneori si oua. fac cruce cu lopata sus. pe care il pastra din ziua de 10 Nissan pana in 14. spirale. Dupa cum pasca este un aliment pe care si evreii il consumau cand sarbatoreau Pastile la fel e si mielul.la fel ca pasca si ouale rosii . s-a impus intai in lumea urbana romaneasca. care a inceput sa aiba un consum specializat. "Taierea mielului la Paste nu este altceva decat jertfa anuala a zeului din religiile precrestine. La pastile evreilor. Ea se framanta din faina curata de grau. apoi se pregatea pentru a fi fript impreuna cu toate maruntaiele in cuptor. ea este un aluat simplu. simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. sub forma de prescuri. Pe margini se pune un colac impletit in trei. aproape complet.In biserica este obiceiul ca. In anumite regiuni ale tarii. pe tuspatru pereti si apoi la gura cuptorului. cand se slujeste Sfantul Maslu.flori. apoi. o aduc la biserica femeile. prin excelenta. ca un nou aliment. femeile "se grijesc. fac rugaciuni si apoi se apuca de plamadit" [21]. Legat de mielul pe care il consuma romanii de Paste in vremurile noastre. alimentul care se identifica. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce. femeile pregatesc din grau pasca. Si faza coacerii este ritulizata: "cand pun in cuptor. sa se sfinteasca painea numita pasti. se spala pe cap.sare. ornamentat si cu cruce. are acest corespondent in religiile pagane. prin imitatie. frunze.marar. tarhon. am spune noi. cand trebuia junghiat intre cele doua seri. cu gust distinct. fara defectiuni corporale. fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca. fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). zicand: Cruce-n casa. Drobul a devenit. / Cruce-n masa. la care se adauga lapte.enibahar. in popor. in Vinerea Mare. se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie. In Moldova mai ales. framantata cu ou si stafide. suferind o resemnificare in 15 . aluat de paine sau de cozonac.

sfintite. E unul dintre simbolurile Mantuitorului Hristos. drob. se consumau in graba. Vol. branza. Pasca primilor crestini era o paine dulce. 341 In cele 7 zile ale Pastilor evreiesti (14-21 Nissan) nu se consuma decat azima. slanina. curatia. Craciun. Hreanul sfintit se pastra in pamant. se spune ca va fi iute si sanatos tot anul. In unele locuri se spune ca. dupa cum amara fusese si robia din tara Egiptului. se pisa si se sufla in ochii bolnavi de albeata. pasca si mielul.Despre 16 . al simplitatii.crestinism. Ed. ucis cu pietre (Ies. pasca dobandeste puteri purificatoare. [23]" [20] B. Cu slanina se ungeau ranile sau vreun picior scrantit. Amintirea acesteia este pasca de astazi. iar cu faina se freca ochiul vitei bolnave de albeata. cine mananca oua in ziua de Pasti va fi usor peste an. vindeca de boli si friguri. In trecut albusul de ou rosu sfintit se usca. painea dospita fiind interzisa. usturoi. sunt departe de traditia iudaica. Portile Orientului. Acestor alimente. Sarea era folosita la sfintirea fantanilor. Daca cineva il consuma cand vine de la biserica. crezanduse ca el curateste apa fantanilor. Op. Niculita. colaci. Traditiile populare ale romanilor. Sfintele Pasti in datini si obiceiuri. insotite de ierburi amare. iar azi e pusa in mancare. Slanina. care se sfintea de catre preoti. dar si ale crestinilor. Iasi. 339 [22] Idem. cit. apoi se impartea saracilor. 30 [21] E. p. mai cu seama. I. prin lipsa fermentilor de dospire. prajituri si alte alimente. pentru friguri. p. asemeni anafurei. semnul "blandetii. Mielul este insa. 1994. omul se afuma cu slanina si tamaie puse pe o lespede. prevenirea starii de coruptie si chemarea fiilor lui Israel la o viata curata si sfanta. Veronca. Ea este sfintita si se consuma imediat dupa anafura. Dupa sfintirea din dimineata primei zile de Paste.De asemenea. inocentei si puritatii. ce presupunea o sarbatoare a durerii. consumata ca atare. oua rosii si impistrite.. Tot in cosul care se duce la sfintit. la care alimentele rituale. Aceasta paineaducea aminte de aluatul nedospit pe care l-au copt israelitii in noaptea iesirii din Egipt si simboliza. sare. inca din cele mai vechi timpuri. iar cel ce o consuma. se spunea ca are proprietati tamaduitoare pentru oameni si vite.Cuisoarele se spunea ca sunt bune pentru dureri de masele. li se atribuie puteri vindecatoare. ai vitelor si oamenilor. La biserica pasca este dusa intr-un cos anume pregatit pentru Paste. p. femeile pun carnati. 12-15).

in noaptea Invierii. dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul. "sa fiu usoara ca si cojile de oua. care trec plutind pe apa. se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana. dar in acest moment ele nu au nimic de-a face. La intoarcerea de la slujba de Inviere. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos . In Bucovina e obiceiul ca. In jurul lor. daca te speli cu el. sau mari primejdii. In zilele noastre. sa se aprinda.usturoiul sfintit se spunea ca nu se strica. din pacat si din moarte. furtuni. ca si banul". vestesc deschiderea mormantului Domnului. Este o forma de marturisire a Invierii si a credintei crestine. Seara sau la miezul noptii. ea simbolizand noaptea luminii. In unele locuri (Moldova. ele se mai fac. toti sa ma doreasca si sa ma astepte. "focurile de veghe". acestea s-ar face pentru alungarea spiritelor rele. Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. in acest context. Exista apoi datina de a se spala. in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca. crestinii pun intr-un lighean un rosu si o moneda de argint. vei fi onorat ca busuiocul. Multimile participa." Atunci cand se da cu banul pe fata. aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. prin curtile bisericilor. In unele locuri era obiceiul ca. 17 . care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina. dar folosea si la alungarea strigoilor sau pentru tamaduirea celor bolnavi de vatamatura. in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume. sporadic. la care se raspunde "Adevarat a-nviat". pe dealuri. peste care toarna apa neinceputa. in noaptea Invierii. la Slujba Invierii." In unele sate. decat cu invierea din mormant a lui Hristos. asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti. salut pastrat pana la Inaltarea Domnului. in zilele noastre. Din acest moment salutul obisnuit este inlocuit cu cel de "Hristos a-nviat". cand oamenii merg la slujba Invierii. Bucovina) la miezul noptii. a izbavirii omului din iad. pentru ca vrajitoarele si fermecatoarele sa nu aiba putere asupra lor. in toata tara. prin Invierea Sa. sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor. Dupa unii etnologi. oamenii istoriseau intamplari din viata lui Hristos. Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere. sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte. cand se spune ca s-a deschis mormantul si a inviat Hristos. se aud impuscaturi si pocnituri. ca oamenii sa prinda si momentul Invierii. Noaptea Invierii este deosebita. De aceea. ca sa fie luminata gospodaria. Flacaii sareau peste aceste focuri.

exista datina ca a doua zi de Pasti sa vina baietii la udat. iar dupa moarte sa ne vedem iarasi in ceruri!" Apoi ciocnesc si ceilalti membri ai familiei. formeaza. Dupa aceasta masa. ea este destinata. membrii familiei se vor vedea si pe lumea cealalta. prin partile Transilvaniei si Banatului. le va merge rau. daca vrea sa ciocneasca oul cu o fata. rostind: "Sa-ti fie inima curata ca apa si ea sa te fereasca de orice boala. trebuie sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit oul de Pasti si imediat gasesti drumul. cinstea de a ciocni oul mai intai revine celui mai in varsta. daca muncesc de aceste sarbatori. in credinta populara din Transilvania. daca in familie nu mai traieste nici o femeie matura). doar celor de un sex cu mortul. In ziua de Paste se spune ca nu e bine sa dormi. In sud-vestul tarii acest lucru se petrece atunci cand in prima zi de Paste (eventual in a doua) "se dau hore de pomana". miercurea pentru tunete si trasnete. joia pentru grindina. vinerea pentru rodirea pamantului. Baiatul. Oferita de cea mai batrana femeie din neam (sau de o alta femeie. e bine sa tii minte cu cine ai ciocnit oul prima data pentru ca. Fata incearca oul baiatului in dinti. pentru ca tot anul "iti va mirosi gura ca oul clocit" sau ca e bine sa mananci ouale nesarate. Dupa traditionalul "Hristos a inviat. Impreuna cu prima joie de dupa Rusalii. In unele locuri. caci altfel ti se vor rosi mainile. chiar de o fetita. baiatul spune ca i-ar fi sete si scoate o ulcica cu apa pe care o varsa fie pe gatul fetei. Saptamana de dupa Pasti (Saptamana luminata) era tinuta de femei aproape toata: martea pentru boala cea rea. atat in Bucovina. fie pe fata ei. 18 . o vinde diavolului si nu mai ai noroc in casa. elementul central al palierului popular al sarbatorii destul de arareori. Joia de dupa Pasti (din sambata luminata) mai este numita Joia necurata sau Joia rea. Dupa credinta populara. Fundamentala pentru hora pascala a mortului este si pomana de haine si / sau alimente.Se crede ca. facand acest lucru. in virtutea acelorasi analogii. in loc de apa. Se spune ca in prima zi de Pasti nu e bine sa mananci oua rosii.Familia crestina se asaza apoi la masa pascala." Se mai practica in ziua de astazi si udatul cu parfum. ca-ti ia strigoiul anafura dintre dinti. tinute inca de femei.De obicei. daca din intamplare te ratacesti printr-o padure. care cred ca. capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala :"Hristos a inviat!" adauga: "Hai sa ciocnim oua. il incearca sa vada daca este tare. ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase. cat si in Transilvania. Baiatul primeste cateva oua rosii si este invitat la masa pascala. ciocnindu-l usor de frunte. Joile verzi. Ofranda pascala pentru morti devine.

considerata Izvorul tamaduirii. El a cautat si a gasit un izvor. La revarsatul zorilor. Ele sunt mai mult apropiate de biserici sau locuri in care se zice ca ar fi izvorat apa prin minune. animalele. la care se spune ca s-au tamaduit oameni. se faceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la camp. lasandu-se semnul luat. Dumininica Tomei se mai numeste si Pastele mic. care i-a cerut apa. considerate sacre in traditia populara. pentru tamaduirea de boli. Duminica imediat urmatoare Invierii este numita Duminica Tomii. si se indoia de Invierea Mantuitorului. aghiazma. Cei bolnavi sareau in apa sau isi udau partile bolnave. daca te-ai departat de izvor. de la care vine tot darul. In unele locuri se faceau descantece pentru tamaduirea bolavilor. In aceasta zi se face. In popor se crede ca raiul ramane deschis de la Inviere pana la aceasta data pentru sufletele aflate in iad. iar ale iadului. fiind ziua in care Hristos s-a aratat Apostolului Toma. in toate bisericile. cu apa caruia s-a vindecat orbul. pasarile si fantana. tinuta vineri. inca se mai fac hore. In trecut. prin sate. sa nu vorbesti cu nimeni. tinerii se legau frati "de sange". cand se spune ca viitorul imparat Leon cel Mare a intalnit prin padure un orb. inchise. usile raiului sunt deschise. Se lua un petic sau ciucure. Despre cei ce se nasc in aceasta perioada. Sarbatoarea isi are originea in a doua jumatate a primului mileniu crestin. Era ziua cea mai propice pentru sfintirea izvoarelor si a fantanilor. Ritualul prevede ca. cu aceasta apa. in acest interval. la care s-au facut multe vindecari si minuni. De asemenea. Iar daca esti intrebat ceva. Iar cand a devenit imparat (asa cum ii proorocise Maica Domnului cand cauta izvorul) a zidit o biserica langa izvorul tamaduitor. ajuta-ma" apoi se umpleau vasele. se spune ca vor avea noroc toata viata. curand sa fie leacul" [24] In zilele noastre circula si alte povestiri despre izvoarele tamaduitoare de la Dervent. In prezent. sarbatoarea se tine in cinstea Maicii Domnului. pe la anul 450.In unele locuri se crede chiar ca toate izvoarele sunt sfintite si tamaduitoare in aceasta zi. ca Cea care L-a nascut pe Hristos Dumnezeu. manastirea Izbuc din Banat. ca semn de la bolnav.Cea mai mare sarbatoare din aceasta saptamana este insa Izvorul Tamaduirii. Se inchina si se spunea "Maica Domnului. Mai demult. care nu fusese cu ceilalti apostoli cand li s-a aratat Domnul. In zona Dambovitei este obiceiul sa se stropeasca. se crede ca cei ce mor in aceasta perioada merg in rai pentru ca. pentru ploaie. 19 . "pe datul mainilor" sau "pe par". si alte izvoare locale. sa raspunzi: "curand intrebasi. in speranta ca se vor insanatosi. se lua apa de la izvor. In aceasta zi. casa.

20 . ca sa se inmulteasca viteii precum furnicile. Acum se aduc. precum la Paste. de aceea. se fac slujbe speciale si pomeniri ale mortilor la monumentele eroilor. baietii taiau nuiele mari de tei. sarbatoarea marca momentul urcarii ciobanilor la munte. La acesta sarbatoare. Seara. sau ca plante de leac. Marian mai consemneaza. Fl.In calendarul pastoresc. serbata. se impart bucate pentru morti. In zilele noastre.Obiceiul se mai pastreaza in Vestul tarii.Este una din cele mai vechi sarbatori crestine. de Inaltare se fac pasca. cunoscuta. De Ispas se organizau nedei. targuri (balciuri). in unele locuri. in vremea crestinismului primar. Sarbatoarea este mai putin tinuta in ziua de azi. de Rusalii. Aceste ramuri se crede ca sunt bune impotriva ploilor cu piatra. la biserica. S-au ales aceste ramuri intrucat frunzele de tei si de nuc preinchipuie limbile de foc ce s-au pogorat peste apostoli in aceasta zi. la 40 de zile (in joia celei de a VI-a saptamani) se sarbatoreste Inaltarea Domnului. Pastele Mortilor. odata cu Rusaliile.In prima luni din a doua saptamana de dupa Paste se serbeaza Pastele Blajinilor. Pastele Rohmanilor sau Matcalaul. S. sarbatori campenesti. ce se sfintesc si se pastreaza la icoane. Inaltarea este cunoscuta ca sarbatoarea eroilor. Se faceau. despre care credeau ca sunt bune de leac si de dragoste. se crede ca ar fi copiii nebotezati. jocuri ale tinerilor. In sambata dinaintea Duminicii Mari sunt sarbatoriti Mosii de vara sau Mosii de Rusalii.Mai demult se faceau si cununi de spice. unde se tin la prapurii din Biserica pana in anul urmator. care se ingropa intr-un furnicar. In unele parti ale Moldovei. unde oamenii mancau oua rosii si incondeiate (ale caror coji se dadeau pe apa curgatoare) sau colaci. In unele locuri se iese la holda si se citesc rugaciuni pentru recolte. care locuiesc in Ostroavele Albe ale Apei Sambetei. in unele locuri. ramuri de nuc. Dupa Inviere. Doar in acesta zi se spune ca se saturau caii de pascut doar pentru un ceas: de aceea se numea si Pastele cailor.Acum se dau de pomana vase pline cu bautura si mancare si se slujesc parastase pentru morti. in unele garnizoane militare si in biserici. morti dupa nastere sau oamenii de demult. se taia din varful cozii vitelor par. la fel ca salcia de Florii. cu credinta ca acum sufletele lor sunt slobode si se pot infrupta din acestea. Celor ce nu impart se spune ca le vor cere mortii noaptea. Despre Blajini se crede ca sunt fiinte mitice. in unele parti ale Moldovei si Munteniei. cu o credinta mai curata decat a pamantenilor. oua rosii si cozonac. pentru a fi sfintite a doua zi. in popor si sub numele de Ispas. obiceiul tinerilor de a culege flori de alun.

izvorate fie din practici crestine foarte vechi. ologesc sau amutesc pe cel pe care il gasesc lucrand. cu apa din 9 izvoare. ca nu vor ascunde din banii primiti.Din punct de vedere crestin. fiind considerata ziua de nastere a Bisericii. In Ardeal. din Joia Mare pana la Rusalii ele salasluiesc printre cei vii. ele alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata Bisericii si a oamenilor. pentru a se feri de pocitul Rusaliilor. Cu acest scop foloseau si usturoi. Juramantul se depune pe steagul lor special. Ei jucau prin curtile oamenilor si se spunea ca ii tamaduiesc pe cei bolnavi. de fapt. la hotar. putem spune ca asa se incheie ciclul pascal la romani. care a fost mult exploatat in latura sa spectaculara. Bolile cauzate de iele poarta numele generic de "luatul din calus". Pentru ca bolile de care tamaduiau se spunea ca sunt de sorginte magica. dar si in Ardeal.credinta oamenilor e alta acum. fire de grau. sa-ti pui un cutit sub cap. ca se vor avea ca fratii si vor fi supusi vatafului. pastrat si azi in zona de Sud a tarii. intrucat se credea ca pot fi vindecate prin jocul calusarilor in jurul bolnavului. alaturi de care isi fac simtita prezenta si obiceiurile populare. la sate. oamenii cred ca el nu mai are rol vindecator. pelin. De aceea. Cele mai agresive erau considerate Ielele (Vantoasele. Rusaliile sau Soimanele) despre care se spunea ca incing hore pe campuri si ca il orbesc. fie in forme mai ritualizate. Calusul. nici nu mai alunga Ielele . legamantul se face la 9 hotare. Adunate la un loc. in unele locuri. Cel mai celebru dans al romanilor. Calusul este cel mai spectaculos dans romanesc. Se credea mai demult ca in aceasta zi trebuie sa petreci cu calusarii. Daca adaugam ca. fie in forme mai spectaculoase. a doua zi dupa Rusalii. este sarbatoarea Sfintei Treimi. Mamele isi dadeau copiii in bratele calusarilor pentru a fi si ei la fel de voinici si jucausi. In popor se credea ca. in cadrul festivalurilor de la orase. exista credinta ca. sarbatoarea are o foarte mare importanta. o basma alba. Acesta este cel mai important ciclu de sarbatori crestine. spiritele mortilor devin agresive inainte de a se intoarce pe lumea cealalta. fie din vechi ritualuri folclorice. Calusarii sunt legati prin juramant si legi caluseresti. Din pacate. ca sa nu te trezesti pocit. 21 . in aceasta zi. oamenii se feresc sa lucreze. iar daca vei dormi. etc.1 Cu adanci radacini istorico-mitologice. tamaie. este. Dar se pastreaza. constituind un important reper al comunitatii si spiritualitatii romanesti contemporane. si consta in fagaduinta ca vor pastra legile caluseresti. un joc al cetei masculine desfasurat de Rusalii. ca vor juca cu dreptate si fara suparare.

[23] Ivan Evseev. Cit. in miercurea care cade in saptamana a patra a postului. P. 1994. toata perioada Pasti. la mijlocul . cit. Cuvantul desemna cele . preluat de popor cu denumirea de Pareti. jucand rolul de despartitura intre cele doua perioade". p. Despre Paresimi se spune ca "este o sarbatoare de prag. Op. paresimile marcheaza acum mijlocul Postului Mare.Pamfile."Quaresima" era denumirea initiala latineasca pentru postul de 40 de zile. din cadrul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi. care delimita perioada Postului Mare in doua jumatati. miercurea de la jumatatea Postului Sfintelor Pasti Termenul "paresimi" semnifica. muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei. Timisoara. dupa cum a mentionat Ovidiu Focsa. Paresii sau Miaza Paresii. Op. Amarcord.. momentul in care se aleg ouale care vor fi folosite pentru inrosit si care vor intra in componenta bucatelor rituale de Paste. care a aratat ca acest cuvant provine de la latinescul "Quaresima". care cadea intotdeauna intr-o zi de miercuri. p. Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale. se mai numeste si Sarbatoarea Oualor. de obicei. Radulescu Codin. in ziua de miercuri din a patra saptamana.105 [24] M. dupa cum a aratat Ovidiu Focsa de la Muzeul Etnografic al Moldovei. a precizat Ovidiu Focsa.53 Paresimii. apoi pentru mijlocul Postului mare. Adunatul oualor din cuibar se facea de Paresimi "Sarbatoarea aceasta este la jumatatea postului. de Paresimi.56 1 T. a pastrat cuvantul pentru a desemna Postul Mare. cu sute de ani in urma. In calendarul sarbatorilor traditionale. ziua fiind numita si Mijlocul Paresimilor. la 24 de zile de la inceputul Postului Mare. pentru ca trimiterea este foarte clara spre acest aliment incarcat cu o semnificatie parte ce va fi 22 . care insemna cele patruzeci de zile ale Postului Mare. traditia populara a pastrat denumirea care se refera doar la mijlocul postului. Paresemi. de aici si denumirea de Miezul Paresimilor. In traditia populara romaneasca. Miaza Paresii. care reprezentau de fapt Postul Pastelui. la mijlocul postului". De la Paresimi. cu trimiterea clara spre parete. "quadragesima" insemnand "patruzeci" in limba latina. avea loc o sarbatoare a oualor.

consumat in perioada pascala atunci cand va fi si inrosit si incondeiat in Saptamana Mare", a mentionat muzeograful Ovidiu Focsa. In traditia populara, "oul sta, ca si aliment, in centrul atentiei, are conotatii rituale in alimentatia pascala. Pe vremuri, mai ales femeile tineau aceasta zi de miercuri ca pe o sarbatoare, desi ea nu apare specificata in vreun calendar. Astfel, femeile evitau sa munceasca in camp sau in gospodarie. Munci precum torsul, periatul, cusutul si mai ales datul cu vopsea sau cu var, adica unsul peretilor, erau interzise.Femeia, stapana casei, nu lucra, la fel ca si ceilalti membri ai familiei", a precizat Ovidiu Focsa. Totusi, desi nu se facea treaba in acesta zi de Mijlocul paresimilor, "o singura activitate era permisa, si anume adunarea oualor din cuibar, astfel ca ne apropiem de semnificatia acestei zile, care avea mai mult un caracter domestic. Se spunea ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, miercurea din a patra saptamana a postului, gospodina nu se ducea sa stranga ouale, ele erau lasate acolo. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste.Se alegeau acum ouale pentru mancarea de Pasti - oua rosii, cozonac si pasca si alte alimente". Ouale care urmau sa fie vopsite sau utilizate la gatitul bucatelor de la sarbatoarea Pastelui se puneau deoparte, iar de cealalta parte se alegeau ouale care erau puse pentru closca, pentru pui, aceasta fiind ziua speciala pentru alegere, a precizat muzeograful Ovidiu Focsa. Gospodinele preferau, atat pentru a pregatirea oualor rosii cat si pentru preparate, ouale facute de gainile cu pene negre.Se spune ca aceste oua sunt mai gustoase si rezista mai bine, fata de ouale facute de gainile cu pene albe. La aceasta activitate de alegere a oualor participau si copiii, ei ajutandu-si mamele, cu care discutau despre cum vor inrosi sau decora ouale.

Gospodinele tes panza pentru hainele noi Pentru ca era o sarbatoare a gospodariei, acum se vedea si harnicia femeii, care pregatea panza pentru camasile noi de Paste, a precizat Ovidiu Focsa. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei. Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute,
23

acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Totusi femeile isi mai rupeau din timpul lor, pentru a tese, a toarce si pentu a face camasi, atat pentru ea, cat si pentru copii si sot. Este si acum obiceiul ca de Inviere sa porti ceva nou, in special o camasa noua, mai ales ca in vechime camasa mai lunga era piesa principala de imbracaminte", a precizat Ovidiu Focsa care a adaugat ca si in ziua de azi lumea pastreaza obiceiul de a purta ceva nou de Paste, desi acum totul se rezolva foarte simplu, prin mersul la magazin. "Inainte, femeile trebuiau sa pregateasca aceste camasi, haine, desi mai aveau de indeplinit si multe alte treburi.Acum se evalua, prin cantitatea de panza tesuta, harnicia si vrednicia femeii, tesutul fiind prin excelenta apanajul femeii. Aceste munci legate de industria casnica nu incetau defintiv odata cu inceperea muncilor agricole, iar in aceasta zi, alaturi de numaratul oualor din cuibar, se numarau si clapile, cum se numeau valurile de panza tesuta, se vedea cata panza s-a tesut sau tors si se aprecia cam cat mai are de lucrat fiecare gospodina pana la Paste, pana in Joia Mare", a precizat Ovidiu Focsa. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.

Cel mai lung si mai aspru post

Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, adica Postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De asemenea, perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Acum, Paresimile desemneaza Mijlocul Postului Mare, sarbatoarea fiind numita si Mijlocul Paresimilor. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia. Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau pereti
24

Sarbatoarea Pastelui

Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora

Pastele falnicele, Cu camese noua, Cu gaoci de oua! D-na M. Braha, Mihalcea His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau: Craciunul satulul, Da Pastele fudulul! Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama, alungand-o manios. Ion Motoc, Mihalcea "Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor." Botosani

Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintelepoporului roman

Coptul Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga. Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit. Era des ca peria si inverzit.El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa.

25

Maica Precista la fereasta. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou. impletit ca si cununa. caci zic ca sa fac mai frumoase. Cruce-n truspatru Cornuri de casa. or Duminica Mare. se grijesc. (in Scheia adaog:)Dumnezeu cu noi la masa.Apoi ia pasca. umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. Cruce-n masa. o razima in pantece si taie. se spala pe cap. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. sa impodobeste cu frunze de leustean. pe truspatru paretii. pentru a face pasca. sa pui sa stea samanta pe cuptor. de Ispas. Ca sa ai canepa frumoasa. cat si in Bucovina. imbraca camese si straie curate. se face o cruce de aluat in mijloc. pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora". bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. atunci cand sa coace pasca. In Rosa. fac cruce cu lopata sus. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat . atat in Moldova. straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor. a facut Dumnezeu in sambata Pastelor. din care se fac diferite flori. in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita. de-amu nu te-oi mai manca!" Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului. Tot aice. ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie. 26 . cand faci focul de pasca. a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi. zicand: Cruce-n casa. femeiele. Pasca ce se face cu cas. fiind ascutit. spun ca din nafora de la Pasti. toate florile. sau de Sf. In Camina. toate panele. se piaptana. pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. si apoi la gura cuptorului. Cutitul. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit. din crucea pastei. Gheorghe. toate semintele cate sunt.Cand pun in cuptor. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit. impodobindu-se apoi cu strafide.

In Rosa. sa aiba pe tot timpul sarbatorilor. "bezele" si altele. Idem 27 . cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana. il potrivesti ca si celelalte. 30 oua si 1/4 litru unt topit . care nu se afla de fata. cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci." La tarani. se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci. cozonaci nu se fac. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. capetele de la margina. il face si pe apa . dar nu sa pune tot. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua. Apoi. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet. si a carui pasca iese frumoasa.sa pun multe oua. atunci cucoana e mestera. Apoi sa adauge: zahar. Mihalcea Cand faci nafora de Pasti. sa da la o chila de faina. Frumuseta cozonacului este a fi inalt.daca are omul. crescut si. ba si pentru cineva din streini. pusa in lung. care insa va fi smintita cumva. Cand se pun pascele in cuptor.Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. iar mijlocul sa lasa mare ca o pine. acela trebuie sa patasca ceva peste an. Bahrinesti Cand faci de Pasti pasca. inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului. sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat. ca n-ai friguri peste an. cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri. aceluia ii va merge bine. rom. de nu. s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea. sa mai fac "lucumuri". se face numai pasca cateva cuptoare. scortisoara si coaja de lamaie. apoi. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. sa intind ca sa fie subtiri. una deasupra alteia si formati ca o semiluna. de Pasti. cu noroc. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte . zahar si unt. ca nu le strica nimene si au frupt mult. cu lapte numai se plamadeste. La cozonacii ce sa fac acuma. cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine. o parte de unt si faina cat cuprind acestea.albusul se bate. "posmagi".

Slanina sa aduce acasa. sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica. o pun cumva dedesupt. Pe aicea. ba si purcelul intreg. ca sa fie ca florile. pana a nu rasari soarele. care sa aduce inapoi acasa. in contra diochiului. si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosi. sa imbraca in straie noua. pentru sanatate sau pentru farmece. aceasta sa lasa preotului. fiindca atunci s-au facut straie de Pasti. sa nu se apropie diavolul. pe care le face preuteasa. De vrai. o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine. odata cu pasca.pentru interesul stiintei. sa fie ca glodul! Ecaterina Pantea. In Mihalcea. Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica Pentru a merge cu pasca la biserica. Mihalcea In Ardeal. dorita si cinstita. cum e in ziua ceea pasca. tamaie etc. Aice. apoi mai pun pentru leacuri: sare. o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. E buna sa o sfintesti si sa o maninci. mai da fiecare cate un ou si dupa-amiaza la vecerne. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat. si una fara cruce. pasca de Pasti nu se face. puindu-se doua paste: cea cu cruce. fie-ne iertat a spune . usturoi. nu unde se imbla sau in glod. Ba . Pana si matraguna o sfintesc. intr-o cosarca sau pe o tabla. In Broscauti. preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate. trebuie sa se imbrace omul curat si.Cand faci pasca de Pasti. si o arunca pe iarba sau pe flori. asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau. spalat curat. Cuciur-Mic Cand se face pasca. Siret etc. sfintesc si rasteile de la jug. sa nu sa vada. cand il miruieste preotul. dupa ce o framanta. se sfinteste de Pasti si se spala fetele. ce se spala pe mani. si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin. sa fii cea intai si asa iubita. duc si carnate la sfintit. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa. iar doua oua sa lasa preotului. apa cea dintai. asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. Cu apa aceea se spala in septe sambete. unt. care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat laptele. 28 . care le intrebuinteaza pentru vite.sfintesc si fundul pantalonilor unui barbat.

ca anul acela se marita. cand ia nafora din biserica (nafora de la preot. pana la masa. dar se duce si o arunca in Prut si tot anul prinde peste. fiind buna tot de spariet si de buboaie. Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau! De la d-l Ilie Dulghir. de afumat vaca. si cum trece omul pragul. dar e mare pacat. bate trei matani in mijlocul casei (un altul ii tine pasca). si apoi sa pun sa manance. sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si nimereste orisice vra. cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat. zic: "Eu mulg vacile. nafora ce o ia la Pasti. Broscauti Cu pasca acasa.Ba . Corcesti Asemenea. ca sa aiba lapte mult. La masa Cand se vine cu pasca acasa.ce e si mai urat . pe urma vine la masa si o inchina pe masa. aceasta fiind apoi buna de afumat pentru boala cea rea. cand zice preotul: "Hristos a inviat!".sfintesc. ca nu poti sa calci. General Cine vra sa aiba noroc la prins peste. sa pune un laiceri din tinda peste prag. Iar daca este fata de maritat. Ecaterina Pantea. ce a avut intai menstruatia. Ma rog: impusca trupul lui Domnul Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si din nafora a curs sange. nu pasca). Hurghis. "Hristos a inviat!". n-o mananca. tot dupa varsta. batand cu pasca de trei ori in masa si plecandu-se omul de trei ori cu capul la masa. el sa zica: "Da eu impusc!" Or. invalit intr-o peteca. cand ii pune pasca in cap. infiat ura. Mihalcea Cand se vine cu pasca. din biserica. o pune pe capul femeiei. spariet si cand se umfla piciorul si te doare. cand sa strica etc. zice: "Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci." Dar ce folos. Mahala De Pasti. dar e pacat. ca e mare pacat. ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara. Mihalcea Dochita Ca sa aiba cineva noroc la impuscat. de trei ori la icoane. daca e pascari. se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale cele rosi. Mihalcea 29 . zicand.Elena Braha. o bucata din camesa unei fete. pe urma pe al celorlalti.

30 . Cine posteste tot postul. uscaturi si apoi incepi a manca din celelalte bucate. . sa fie sanatosi. Dar mai intai. de atatea ori raspund: "Adevarat a inviat!" cei din casa. Oua sa nu manance deloc. . Gaini sa pot taia. . de Pasti. merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe coarne. ca nu se prinde nimic de om ca de fier. sa nu-i manance purecii peste an. Apoi ciocnesti oua. fiindca se mananca si rece.. oua etc. mai intai dau: "Hristos a inviat!" In casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind: "Hristos a inviat!" In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe prag. cand se aduce pasca.cum sa face la Pasti. Fata ce vrea sa se marite sa guste intai si. ca se tin pe langa casa si gainele nu scurm in gradina. sa pui piciorul pe topor. sa iasa afara pe sub pasca. iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face friptura de vitel. sa bea o ceasca de zama limpede. iar din celelalte bucate sa manance tot cu crutare. in Bucovina. da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile. mananci slanina. de supa buna . Cand vii cu blidul de la biserica. Si de cate ori zice. e obiceiul a se manca friptura de miel. apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe topor si apoi pe masa. altii.pasca .zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". de purcel.. in ziua de Pasti trebuie sa se fereasca de a manca mult. cum vin de la biserica. zici: "Hristos a inviat!" si vii drept la masa de o pui.In Moldova. zicand: "Hristos a inviat!". sau poate ca urmeaza cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este plina!". Tot astfel si in Mihalcea. Unii gusta intai hrean sfintit.E pacat a taia cucosul de Pasti.De Pasti. de clapon .S-a intamplat ca au murit oameni. De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora . de multe oua. usturoi. Mahala Cand vin cu pasca. si apoi mananca slanina. mai intai la vite si la gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!". si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca omul. si cand mananci din pasca. cand intra cu pasca.

Mai demult. Pe langa el stau alti doi. e obiceiul a merge de Pasti cu pasca. la rudele cele mai in varsta: la parinti. unul la spatele altuia. oamenii cei mai batrani. iar care sa pot tinea sa nu doarma petrec ziua pe linga biserica . barbatii cu nevestele. nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. . sa incunjure astfel de trei ori biserica." "Haideti la chiparus!". toata ziua sa trag clopotele. sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand. e ca si cum ai imbla cu cerutul. sa culca si dorm. sa duc miercuri. femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa.casa lui Dumnezeu . Numai putin si tineretul petrece pe langa biserica. si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri. Maranda Prot. Altii imbla in catalige. Unul din jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si. In Scheia. Rosa In toate partile romanesti.Din cauza acestui obicei. ducand o pasca si cateva oua pentru care.aceasta sa spune pretutindene -. dracii inghebosati si tupilati si alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe cel dinainte.) Alt joc este ca un flecau sa se puie in patru labe si sa duca calare pe un altul. insa. iar altii mai usori sa suiau pe umerele lor. la moasa. la nanasi etc. peste masa si se bucura. Cele 3 zile ale Pastelor. masa sta intinsa si cine iti intra in casa il poftesti la masa. cum mananca. (Se va vedea. zic ca pentru ca sa creasca canepa. ciocnind. iar altii sa joaca de-a "jocul dracilor. cu pasca.Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci trece peste bucate. acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung. cu niste druci lungi. li se da alta pasca si mai multe oua. tiind un prapur in mana. nu sa merge pe la case . la distanta. Atuncea fiecare are ce bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit.General Petrecerile de Pasti In ziua de Pasti. pe a caror umere sa mai suiau 3.tragand clopotele. asa e obiceiul din vechime de Pasti. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus. sa joaca langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus. in schimb. la frati. In ziua de Pasti. pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. In Broscauti. iar in urma lor merg droaie. de care el sa tine si pe care acestia ii tot muta. In Scheia." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir. in Bucovina. Acesta tine in mani doua bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge in 31 .

in pareche. Alta petrecere de Pasti e "scranciobul. Un joc e acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau. cel din frunte are un bici lung in mana si. iar fetele si flecaii. In Crisceatec. aceea ce in Moldova e dezvoltat in mare." Pentru acest scop. este ca sa ceara o fata dintr-un rand. sa joaca de asemenea mai multe jocuri. pentru care distractie platesc celui de casa cite un ou ros. sa o tie si el. pe o alta din randul de vis-a-vis. adeca Joaca". sa fac la unele case scranciobe (mici. ce face pe flecaul. tot cate doi. sir. avand 4. cand sunt la vro intorsatura. gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori. nu sa poate sti. fata in fata de mani. apoi. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova e scranciobul. sa ridica si sa scoboara. recitand strigaturi. cu un scaun) si copiii. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o fata si joaca in mijloc. sa i sa vanda de nevasta. Crisceatecul e insa rutenisat complect. la distante. Acesta sa face la loc larg. Aice e in mic.) Un alt joc. cum i-o da. sa dau in scranciob. De sunt ele de origina slava sau romana. Caci ducem "joca" la balta.frunte. de cu ziua si pan' in noapte. si cu aceleasi bete le arata drumul. in Muntii Bucovinei. numai de fete. 32 . La aceasta pane n-o da. trec pintre pietre. Cuvantul Joca". Scranciobul tine pan' la Ispas. intre care sunt si versurele acestea: Imprumutati-ne un snop. iar mama i-o arata ca asa frumoasa. un sat intre stanci. Mama intreaba ca la ce pane o duce? Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. imprejurul bisericei. care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana iarasi vin in fata lui. (Desi hora la ei nu sa joaca. langa crasma. Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma. pe cand. tot una sa dau. El vine de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde. tinandu-se toti de basmali. Un alt joc e acesta: pun trei pietre. tanar si batran. tiindu-le intinse si facand astfel un sir. lautarii canta si jocul joaca. in forma ce stiu ei. Cei de jos canta mai multe cantece. iar pe deasupra manelor lor merge o fata. care. 6 sau 8 scaune. in timpul din urma. Scranciobul tine pan' la inaltare. ca semn ca mai departe nu pot sa mearga. jos. Cam la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul de altul. din recitatia aceasta ruteana e romanesc. care sa pun in doua randuri vis-a-vis. nu mari. invartindu-se. la marginea Galitiei. Aicea sa aduna tot satul. un sir lung de flecai. cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce merg in piramida.

nasi. de recastigare a armoniei si echilibrului (Saptamana Caii lui Santoader). Pe drum. iar fetele si nevestele tinere erau "tucate". isi aduc aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe. nuntasi de rand. tot una merg cu pasca intre ei. mire. dascal. parinti etc. asemanator ciclului sarbatorilor de iarna. Autorul spune ca tinerii se mascau in personajele unei nunti: mireasa. Saptamana Nebunilor Saptamana Nebunilor se suprapune peste Saptamana Alba (Saptamana Branzei) cand "numai nebunii pornesc a se insura. improvizand diferite dansuri spre buna dispozitie a celor prezenti. Obiceiul consta in mascarea barbatilor cu haine femeiesti pentru a merge prin sezatori unde faceau "diferite nebunii si glume". in care face cutare sau cutare "benchete". si anume in Rosa. precum si din oua. obiceiul insa tot a ramas in toate satele. nebunii si glume". numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca. pe cand toti cei cuminti. popa. cutreierau a doua zi satul pentru a face alte "nerozii. cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor. Copiii. pan' la Ispas. Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea: In Corcesti. Ritualul de innoire a timpului cuprinde. e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai intai la preotul chiar in ziua de Pasti.In Bucovina. o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi. ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi. evidentiata prin practici in care apar mascati si elemente orgiastice (Saptamana Nebunilor). Dupa ce se faceau "maimusi" (se mascau). Lasatul Secului de Paste Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar. dupa cum am vazut. si toti merg cu pasca la acela de petrec. mascatii din alaiul nuptial se repezeau dupa copii. au zile anumite. Din acestea. porneau doi cate doi pe ulitele satului cu "govia" (mireasa) si mirele in frunte. reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader. La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec celebrata ca un adevarat revelion. o perioada de imbatranire si degradare a timpului. "cumnat de mana". care urmareau 33 . O descriere detaliata a obiceiului a fost facuta de Ion Chelcea in anul 1939 pe care o redam pe scurt. si o perioada cu practici de purificare a spatiului. Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului. Apoi. s-au insurat deja cu mult mai inainte".Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua.Ei luau fetele si nevestele la joc.

Modul de preparare extrem de simplu si importanta ce i 34 . bauturi. fara a fi invocata casatoria. Cununia avea loc. Sacrilegi si Sacrilegiu Mic in Banat care erau tinuti tot in sambata (ajunul) Lasatului de Sec. a mortilor in general: Sambata Parintilor dinaintea Lasatului de Sec. Nu sunt probe etnografice ca la Lasatul Secului si in cele doua saptamani care il incadreaza s-ar fi facut sacrificii rituale. lapte. piftii. prin intermediul strigaturilor. unde "tinerii casatoriti" se spalau pe maini cu apa turnata dintr-o vadra. unde erau cinstiti cu rachiu. unde mascatii vizitau sezatorile pentru a face tot felul de "glume si narozii". lapte). branza) si in Sambata Santoaderului (colacei numiti "cuci". piftii. Mosii de Iarna. numiti si Mosii de Carnelegi in Moldova si Bucovina. De la pomul cununiei cortegiul se indrepta spre rau.de la distanta aceasta nunta improvizata. Sa fie aceasta o urma a vestitelor cortegii dedicate lui Dionysos? Desi lipsesc informatiile etnografice care sa ateste revenirea mortilor printre cei vii. Dupa acest moment ritual "maimusii" mergeau pe la casele oamenilor. "braduleti" si mai ales coliva). inca din timpul formarii civilizatiei cretane. dadeau in vileag. fruct alb (branza. gratie laturii sale distractive si glumete. abunda practicile de pomenire a mosilor si stramosilor. O alta zi dedicata mortilor era Sambata Santoaderului.a fost. la un pom in care se anina un clopot. vase de baut apa. erau numiti de popor si Mosii cei Mari. probabil. In schimb. ca la ospetele adevarate. Rezistand peste secole piedicilor ridicate de biserica. diferite copturi ("pupi"). forma arhaica de sacrificiu a unei zeitati agrare. cand se impartea de obicei coliva. element important in scenariul de renovare a timpului (anul nou oficial si Anul Nou ritual). despre a cui casatorie era vorba: a oamenilor carora le-a trecut vremea de insurat si maritat. dandu-i semnificatii legate in special de pomenirea mortilor. conform careia coliva a fost inventata de sfantul Toader este infirmata de izvoarele antice. abunda alimentele rituale preparate in ajunul Lasatului de Sec (oua fierte. Coliva grau fiert la care s-a adaugat mai tarziu miere sau zahar. sub forma de parodie. Mosii de Iarna si Mosii de Toamna. placinte. Mosii de Piftii in Oltenia si Muntenia. daca luam in considerare informatiile din alte zone ale tarii. cand se dadeau de pomana alimente. cand se pomeneau mortii care si-au aflat sfarsitul in imprejurari naprasnice si cei care n-au avut parte de luminare. Traditia crestina. cu sensul ce-l poarta si astazi. Cultul crestin ortodox a preluat coliva din ritualul anterior precrestin. care cad sambata inainte de Samedru. care atesta termenul "coliva". miez de nuca . obiceiul a pastrat elemente valoroase pentru reconstituirea scenariului de renovare a anului care incepea primavara. Functia matrimoniala a obiceiului pare a fi de data mai recenta. Spre deosebire de alte zile dedicate mortilor.

duminica seara inainte de inceperea Saptamanii Albe. sambata seara inainte de Lasatul Secului de branza. sarutau mana si cereau iertare si impacare gazdei care era o ruda mai mare sau un nas. carora li se da foc). Acest foc se numeste "priveghi"". cat si jocul si consumul excesiv de mancare si bautura. In Tara Romaneasca petrecerea nocturna avea loc duminica seara. duminica seara inainte de inceperea Lasatului de Sec. In forma sa arhaica. intr-un cadru nocturn si la o data calendaristica precizata de traditie. si prezenta mici variatii calendaristice (sambata seara inainte de Lasatul Secului de carne. atestat obiceiul. La Zapostit (Lasatul Secului). copiii la parinti. paie etc. in ziua Lasatului de Sec. striga. Formula cu care se incheie strigatul peste sat in Maramures: "Cele bune sa se adune. Foarte interesanta ni se pare informatia bucovineana conform careia veselia si petrecerea se incheia cu consumul oualor de gaina fierte sau coapte. finii la nasi. In Transilvania si Banat. Hodaite (nuia cu doua crengi intre care se indeasa pai si tulei de porumb. Privegheatul la Lasatul Secului nu era mai prejos ca Revelionul contemporan: "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc. la lumina focului. in functie de zona. joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat din tineri si batrani. Scopul este acelasi: comunicarea faptelor rele petrecute de-a lungul anului.se acorda in obiceiurile familiale si calendaristice sporesc rolul ritual al colivei chiar si in raport cu turtele si colacii. Noaptea Revelion a Lasatului de Sec Elemente orgiastice pot fi socotite atat gesturile si cuvintele licentioase ale mascatilor. Tot ce se face la Lasatul Secului este din belsug: se joaca mult ca sa creasca canepa. fiecare partas aducand partea sa de lemne. cele rele sa se spele" este valabila pentru multe zone romanesti unde a fost.Acolo canta. nume diferite: Alimori (roata de foc). Opait (nume primit de la un stravechi instrument de iluminat). petrecerea era organizata sub cerul liber. numit si Priveghiul cel Mare (in cursul anuluisunt 35 . Intre strigatul peste sat din Transilvania la Anul Nou si la Paste (Joimari sau Sambata Paste lui) si strigatul peste sat in Tara Romaneasca practicat la Lasatul Secului nu exista deosebiri de esenta. Cei care veneau sa faca Lasatui Secului aduceau cate un plocon. se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului si altele. Priveghi (termen care desemneaza orice petrecere nocturna a timpului). de obicei pe un deal sau o ridicatura. petrecerea nocturna purta. Priveghiul. pentru ca cei vizati sa intre in noul an purificati si cu sanse egale de impliniri ca si ceilalti membri ai obstei. Petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari.

formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. Fiind situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara. "in alte locuri fac din nuiele o roata. Prin practicile ce ii erau dedicate. de potolire a entuziasmului excesiv din perioada Caslegilor. inacrirea lui dupa un anumit ritual care va intra in 36 .. Santoaderul. Lasatul Secului era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. si asa lasa roata de pe un deal pe coasta la vale. se aprind in deal. domina saptamana ce-i poarta de altfel numele. ca Dumnezeu stie mai trai-vom pana la alt an". reproducem cateva informatii de teren: "tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc pe langa sau in jurul corpului. mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. cuprindea in special practici de purificare. unde se consuma". "in ziua de Lasatul Secului de Postul Pastelui. Saptamana Caii lui Santoader. era intrebat de participanti a doua zi "din ce cauza n-a fost aseara la priveghi.mai multe priveghiuri. Ordinea era adusa cu ajutorul unui temut personaj mitic romanesc.Un interesant obicei era in Muntenia si la macedoromani incercarea norocului copiilor in noul an prin baterea alvitei. Daca cineva lipsea de la Priveghi. ca astfel diho-nita aprinsa sa ramana suspendata in aer. Pentru a reliefa mai bine atmosfera care domnea la Priveghiul cel Mare. la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece. leaga de cumpana putului cate o dihonita de pacura. paiele le aprind. mai ales din Saptamana Nebunilor si noaptea Lasatului de Sec. ea aminteste vremurile cand innoirea timpului cerea sacrificii umane supuse apoi incinerarii. sau chiar iau o roata de car ori de plug. i se dadea valoare de An nou. Saptamana Caii lui Santoader Partea a doua a ciclului. incat din sat apar ca focuri artificiale". Practica confectionarii unui om din paie si incendierea lui pe camp liber este foarte veche. viata trebuia sa intre cat mai repede in normal. flacaii incep sa faca iluminatii prin sat. strigand si Alimori!". Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor. Lunea Curata si Martea Vaselor. Fiind vorba de sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Prima si a doua zi a saptamanii. o invaluie cu paie legate. dupa ce a inserat bine. adica sarbatori nocturne). La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". purtandu-le in mana si facand cu ele tot felul de figuri. Asemanator noptii de Anul Nou. cand pe oameni ii asteptau activitati economice ce nu puteau fi amanate. erau dedicate practicilor menite sa preintampine incalcarea interdictiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post (in special borsul crud. ii dau foc si apoi lasa galeata in put. "Hodaitele . negatit)..

intra prin ograzi. Alungarea spiritului iernii Curios este obiceiul consemnat numai in sudul tarii. Explicatia data de batranii satului are in vedere nu istoria lumii antice. "Ziua aceasta este destinata mai mult pentru goana cainilor. timp in care romanii ii atribuia zeci de zile pentru implinirea unor practici. ale curentului latinist. in asa chip ca. dupa ce a domnit peste anotimpul friguros. St. incep a urla. asa ca sa nu mai poata musca. semnalul fiind dat de gastele sacre. calari pe cai: Santoaderul. Ipoteza conform careia obiceiul ar reprezenta pedeapsa cainilor pentru neglijenta lor de a nu fi anuntat invadatorii gali cand s-au apropiat de Capitoliul roman. In credintele si legendele romanesti. care aparea ca un animal devorator al astrilor (eclipsele solare si lunare. era alungat simbolic in luna februarie. Dupa aceea trag doi insi de lemne si franghia desucindu-se azvarle cainele ametit".. este inca un argument in favoarea ipotezei noastre. aflate sub zodia lupului. sunt tot cete de caini si. scot cainii la drum sau ii infunda prin stramtori. ci practica curenta: "ca sa se faca mult malai sau mei la vara". Lupul. Gheorghe. ei au o presimtire pentru aceasta zi. numit jujeul. daca iesi la marginea satului. prin ceremonii si ritualuri complexe (alungarea cainilor este numai un exemplu).alimentatia cotidiana. pana la iesirea din Paresimi. cu caldura si lumina. Faptul ca dupa ziua alungarii cainilor. Dumitru. dupa incheierea imperecherii. goana cainilor. adica se retrag la camp sau se ascund prin locuri anevoie de gasit". trebuiau inlocuite. [. spre deosebire de lup. si din cauza aceasta in zorile acestei zile ies neprigoniti de nimeni la tarcavis. Sf. Sfintii anotimpului calduros implicati in scurgerea timpului erau. prima zi dupa Lasatul Secului era dedicata in intregime chinuirii sl alungarii cainilor prin mijloace violente: "Se fac cete de 10-20 de oameni. In satele unde se practica obiceiul. ruda salbatica a cainelui. spalarea vaselor cu lesie. Frigul si intunericul. schimbarea vaselor de dulce cu cele de post. in interpretarea populara. cum vad vreun om. Pe baza unor argumente etnografice deducem ca tarbacul cainilor era un obicei specific renovarii timpului. simbol domestic al lupilor. datul cainilor in tarbaca. noptile cand Luna nu apare pe cer). calul transporta carul solar si randuia drumul Soarelui intre solstitiul de iarna si cel de vara. unde cu o indemnare de admirat pun mana pe ei. aflate sub zodia calului. ii apuca si le inclesteaza falcile. si mai cu seama cainii cei mai batrani.. Cucii 37 .] Deci cainele prins se pune in franghie si se invarteste cat permite franghia. incepea imediat Saptamana Caii lui Santoader. este o poveste ca multe altele.

Seara. Branesti jud.Ceremonialul "cucilor" este inca o datina de primavara cu valente purificatoare atestata numai in sudul tarii. se zice ca acela nu va fi sanatos peste an". era dublata de functia purificatoare. cucii alergau in prima dimineata dupa Lasatul Secului. Scalda rituala Vinerea Santoaderului era dedicata culegerii radacinilor de iarba mare sau oman pentru a fi pus in scalda fetelor. Cucul.Masca ar reprezenta. iar in varf se pun 3-4 fulgi de cocos sau varf de trestie". cucul alunga cu zgomotul clopotului spiritele rele. Calarasi. femei. in totalitatea ei. uneori. oameni pe care ii atingeau si adesea ii tranteau. De ambele parti din dreptul urechilor se fixeaza in sus doua coarne cam de un metru. Unul din sensurile spalarii rituale a parului in noaptea sau in 38 . "Fulgii luati de la gluga cucului ii intrebuinteaza femeile ca sa afume pe cei ce sufera de frica". iar in dreptul gurii si al ochilor se lasa cate o mica rasuflatoare. cu gluga pe cap. fiind acoperita pe deasupra cu hartie alba sau colorata. caci altfel se crede ca murind se va face diavol". scurgerea timpului sezonal (cucul) si a timpului diurn (cocosul). nescormonit de gaini. Imbracati in fuste. Toate acestea iau numirea de "coarnele glugii" si sunt acoperite peste tot cu fulgi si pene. In dreptul nasului se pune un gat de tigva gaurita ici si colea. boabe de grau. Scenariul de desfasurare a obiceiului este insotit de numeroase credinte: "Cel ce se face cuc trebuie sa se faca de trei ori sau de noua ori in noua ani. Flacaii si barbatii tineri acordau o importanta deosebita mascarii in cuci. mic si mare.Prin intermediul mastii. "lucrata cu multa iscusinta si facuta dintr-o bucata de sarica cusuta in forma si marimea unei traiste de cal. Asa se desfasura acest obicei pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. dupa copii. iar in locul radacinii scoase se puneau sare. faina. fara prea mari schimbari poate fi intalnit si astazi in satele Independenta. cu un bat in mana si cu un clopot mare in spate. "Daca omul sau oricine nu primesc vreo lovitura de la cuci in aceasta zi. fete. Dificultatile cele mai mari le ridica confectionarea glugii. formand astfel un fel de scara. uneori in ziua Lasatului de Sec. Spre mijlocul zilei. atestata si la greci. straveche pasare prevestitoare. peste care se pun alte 3-4 orizontal. se asemana cu ritualul culegerii matragunei. luau in mana cate o nuia de care legau o opinca si urmau alte alergaturi si alte lovituri la spatele curiosilor. cucii se adunau si mergeau din casa in casa pentru a face cate o hora in curte. se spala pe cap si trup cu apa in care se tocau radacini de iarba mare. Scoaterea radacinilor se efectua dupa un intreg ritual care. iar prin atingerea cu opinca sau prin arderea fulgilor din gluga gonea boala. peste care se fac ceva brodaturi cu diferite feluri de lanuri. In noaptea dinspre vineri spre sambata in Muntenia si alte parti ale tarii tot poporul. terenul trebuia sa fie curat.

care era trasa peste frunte. duceam o bucatura de pita cu sare si le lasam sub tufa unde gaseam frunza. Aceleasi semnificatii rituale trebuie sa le fi avut tunsoarea barbatilor si taierea unei suvite de par de la fete. cu valente purificatoare pentru intreg anul care incepea si se sfarsea la echinoctiul de primavara. popelnicul. Se ducea fiecare unde stia ca e popelnic in padure. iar albirea si caderea lui temporalitatea si succesiunea varstelor. mai ales prin ondulatia sa. Numai cinci-sase fire daca gasea. impreunand-o cu chica dindarat. sa n-o vada gainile. ca nu-i creste parul sa-l faca chica. iar dupa ce s-au spalat isi desfac chica dinainte. Schimbarea pieptanaturii marca la fata din Apuseni implinirea varstei de 14 ani si introducerea ei in alta categorie de varsta. Nu este vorba deci de o spalare obisnuita a parului. Eu li dau pita si oua. plecau nespalate si nemancate. Ducea o tara de pita si un ou. dar si peste pragul varstelor. ca de altfel si taierea parului. Cand luam frunza spuneam: "Popelnice. "Vineri dimineata mergeau fetele la padure dupa frunza de popelnic. Modificarea pieptanaturii la fete. cateodata nu gasea ca era zapada mare". In semn ca de aici inainte este fata mare de maritat". Trebuia mers de noapte. Eu iti dau pita cu sare. Parul. Sambata dimineata o fierbea si se spala cu apa aia pe par. Cand o culege din padure se zice: "Popelnice. cu alt statut in comunitatile satesti traditionale. si. a fetelor mari. se spalau toate femeile din casa. ci de una rituala. popelnice. il cauta sub zapada. In unele zone ale tarii omanul era inlocuit cu o alta planta indragita de popor. simboliza fuga timpului. si le lasa acolo de unde lua mana aia de popelinc. "Cand mergeam in padure dupa popelnic. Tu sa-mi dai cosita noua". Tu sa-mi dai cosita mare!" 39 . saltul peste pragul anului. se piaptana cu carare. Niciodata nu m-am pieptanat in saptamana lui Santoader fara sa-mi spal parul cu frunze de popelnic. Popelnice. pana incepe cucul a canta) si iedera. fete ori batrane. uneori si cu trei fire venea. exprima schimbarea.dimineata zilei de Santoader era cel de purificare: "in muntii Apuseni fetele de la 14 ani in sus se spala in seara de Santoader pe cap cu lesie din propivnic sau parlangina (iarba cu miros placut pe care o poarta nevestele si fetele in san si care miroase numai primavara.

Painea si sarea sunt plata frunzei. de obicei o oala sau o strachina din lut. Datul de-a Verisoarele. fetele care scormoneau pamantul pentru a gasi rizomi si radacini' de oman invocau nu puterea plantei. se realiza despartirea copilariei de tinerete. in conditii speciale: fata pleca de acasa fara sa se spele si sa manance. schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica. insotirea. asemanator rizomului de oman. se facea plata locului pe care a crescut planta cu produse alimentare prezente in numeroase practici rituale (oul. Legamantul cuprinde mai multe momente rituale si ceremoniale: pronuntarea cu voce tare a juramantului. inainte de ivirea zorilor. Dupa incheierea 40 . Rapotinul Testelor. se desfasoara cu sau fara martori. imbratisarea frateasca. in casa. pe alte criterii decat cele de rudenie (prietenie. Insuratitul si infartatitul este un legamant juvenil legat pana la moarte de puberi (saptepaisprezece ani). Matcalau si altele). "insotirea" in Tara Hategului. intre popelnic si tanara care-si dorea "cosita mare". ci a Santoaderului: "Toadere. precum Mosii de Vara. pe grupe mici. in camp. la fantana. Matcalau. Santoadere. Arges. varute. sarea. urma apoi intoarcerea spre casa si spalatul ritual. de 10-20 de copii. avea valoare magica. Cum sa tot iei si sa nu dai? Nu se mai face daca nu dai!". la aceeasi data. numit "prinsul Suratelor" in Muscel. cu calitati neobisnuite. fete si baieti laolalta. joaca sau zbenguiala copiilor. grau fiert). Cat e coada iepelor!" Insuratitul si infartatitul La data cand era sarbatorit Santoaderul se separau nu numai varstele. pronunta o formula prin care se propunea un schimb simbolic intre lumea vegetala si lumea umana. de cele mai multe ori. si sexele. Persoanele legate veri. afinitate sufleteasca). pana la intrarea in joc a fetelor si baietilor. in cimitir. anual. Culegerea frunzelor se efectua. se intalneau anual. ci. de pilda in Muscel. in jurul unui pom care infloreste si rodeste. in unele zone etnografice. in jurul unui brad impodobit. in gradina. la Santoader dar si la alte sarbatori. care are o bogata sinonimie zonala (prinsul Verilor si Varutelor. Da cosita fetelor. frati de cruce etc. Matcutatul fetelor. surate. sau pe grupe mari. Frunza de popelnic. Ceremonia se repeta. Printr-un ritual complex. sex. Ceremonia. de obicei la sarbatoarea cand s-au insuratit sau infartatit. Dambovita. ospatul care consta in mancarea alimentelor rituale (colaci. "prinsul verilor si varutelor" in sudul Transilvaniei. de doi copii (doua fetite sau doi baieti). "infratitul si insuratitul" in unele zone ale Olteniei. painea). In alte zone etnografice. dupa casatorie.

Ca sarbatoare echinoctiala. se ajuta si se apara reciproc pana la sacrificiul suprem etc. "in decursul Santoaderilor nu numai ca nu e bine de a coase si de a toarce. isi impartasesc tainele. cea mai strasnica dintre babe. Din cauza aceasta apoi nici o fata mare nu paraseste bucuroasa casa in ziua Santoader". nu se casatoresc cu sora sau fratele suratei sau fartatelui. a spiritelor rele cuibarite in timpul iernii. isi spun. Incuratul cailor In unele sate din sudul tarii avea loc obiceiul alergarii sau incurarii cailor cu dublu rol: ritual si practic. asemanator oamenilor lunatici. cand erau admise libertati neintalnite in cursul anului. gonirea cailor avea drept scop alungarea. tineri si batrani. . daca vreo fata mare necinsteste prin vreun lucru femeiesc nepotrivit ziua aceasta. O frica de nedescris semanau aceste intruchipari cabaline serbate de popor cu mai mare sfintenie decat eroul calare. atunci Santoader trimite pe caii sai.. fartate. soala (verisoara) si se comporta unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiesc in cele mai intime si grele probleme ivite in viata.. in societatea arhaica romaneasca erau zile de examen atat pentru harnicia fetelor. sub pretext ca vor s-o petreaca la joc. o pandesc si. caci vin caii lui Santoader si taie capul tuturor ce s-ar afla in sezatoare ori la alta petrecere". iar intalnirile cu baietii erau excluse. implinea un ritual de dezlegare. Cine altul putea sa faca adevarata ordine decat Santoaderul cu caii sai? Acestia instituiau un control sever asupra tineretului. ci si distanta si locul sarbatorilor de primavara: "de la Baba Dochia. care. Pedepsele erau foarte aspre: " . mai ales asupra fetelor. local. in ultima zi a ciclului de innoire a timpului calendaristic.. vere. pana la moarte.solemna a legamantului copii si apoi oamenii. si de la Santoader 41 . Dupa perioada carnavalului. La moartea suratei sau fartatelui. carora le interziceau tinerea sezatorilor. Obiceiul avea insa si un caracter practic: cu acest prilej obstea putea sa aprecieze vrednicia feciorilor dupa modul cum au scos caii din iarna. se impunea cu necesitate aducerea linistii si orientarea tuturor energiilor spre activitati cu caracter practic. Indiferent daca se organizau intreceri intre calaretii flacai sau caii erau lasati singuri "sa se incure" in vatra sau mosia satului. sora sau fratele de legamant purta doliu si. Santoaderul randuieste nu numai Soarele. cat si a baietilor. prefacuti in cei mai voinici si mai frumosi feciori. de pilda sarutatul fetelor si nevestelor pe ulite de catre "maimusi". sunt noua zile pana la Santoader. Sf. dar nici macar a-si petrece ori a merge in sezatoare nu este iertat. Lasatul serii trebuia sa prinda toate fetele acasa.. moment-cheie in calculul timpului calendaristic si al sarbatorilor. surata. dar mai ales dupa Saptamana Nebunilor. Gheorghe. recunoscut de biserica. o rapesc .

care luandu-si candelele. Mireasa lui Hristos este Biserica. Elena Niculita-Voronca scria ca insusi preotul manastirii Sucevita i-a spus ca in pridvor. Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare. desi se afla la oarecare distanta calendaristica. care se pregatesc pentru nunta.sunt noua zile pana la Alexa si de la Alexa noua zile pana la Bunavestire". au iesit in intampinarea mirelui. Santoaderul si Sangiorzul. unde era asteptat de ea si de prietenele ei. in partea dreapta. pictat calare pe cal si omorand balaurul in locul Sf. erau rupte din Santoaderi. iar personajele mitologice (feminine in primul caz masculine in al doilea) pedepseau oamenii intr-un mod asemanator: "luatul din Santoader sau "lovitul din Santoader" sadeau aceeasi teama ca "luatul din Rusalii". este zugravit Santoaderul calare pe cal omorand balaurul si scapand fata imparatului. Astfel. in Tara Almajului se credea ca Rusaliile. la Rusalii. Gheorghe. intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. iar Baba Dochia plouata si morocanoasa ca o baba". care era sarbatorit la echinoctiul de primavara. mirele sa mearga in casa miresei. De aici se pleca spre casa mirelui. asteptandu-l pe mire. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie. Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare. ci doar din incaperea unde se aflau. "Santoaderul vine intotdeauna infocat si calduros ca un Fat-Frumos. prezinta unele asemanari: apar intotdeauna calari pe cai. In Noul Testament. in mod firesc alaturi de mireasa. sunt cei mai venerati sfinti ai primaverii. unde apare. nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada. uneori. Sunt unele indicii ca jocul Calusarilor a fost transferat de la Santoader. In aceasta pilda. un sarpe naprasnic. uneori. iar acolo se organiza ospatul de nunta. iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". scena obisnuita pusa in iconografia crestina pe seama Sfantului Gheorghe. Hristos se numeste pe sine "mire". Atatea merite i se puneau in spatele lui Santoader incat i s-a facut loc si in bisericile crestine. 42 . cinci "intelepte" si cinci "neintelepte". In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului. Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare. prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui". Atat saptamana Rusaliilor cat si saptamana Santoaderilor tineau opt zile. Santoaderul omoara.

ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". mirele vine". La miezul noptii. Vor ajunge si fecioarele nebune. surile sunt curatate de gunoaie.Mirele intarzie. adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. se vesteste sosirea lui.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea. Prin untdelemn. soseste mirele. In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit. fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos. Curtile sunt maturate. Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata. pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Acestea nu vor. care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii. Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune. se lipesc si se varuiesc casele iar mobilierul este spalat si reparat. care sa se manifeste prin fapte bune. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. dar vor gasi usa inchisa. reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4. nici ceasul cand vine Fiul Omului". a patimilor lui Hristos. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice. 43 . "Iata. gardurile sunt reparate. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. Fecioarele nebune. intelegem credinta. Ea nu se poate imprumuta altora. iar fecioarele adorm.Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. fara sa fi facut un rau aproapelui. Vor striga: "Doamne. Obiceiuri din Saptamana Mare se incheie cu Saptamana Mare. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Flacara este alimentata de untdelemn. iar strigarea de la miezul noptii. deschide-ne noua". Astfel. 16) prin care suntem chemati la judecata. Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". ca nu stiti ziua. In timp ce ele lipsesc. Doamne. fiind un dar strict personal. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate". santurile sunt curatate de namol si adancite.

nu erau iertati de aceste pedepse.focurile de Mucenici. astfel. de cele mai multe ori. de Lasatul Secului. le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura. se face din faina de grau de cea mai buna calitate.Obiceiul se mai pastreaza in unele sate din zona montana a Bucovinei (Moldovita. in imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat. Pasca cea mai importanta coptura rituala a Pastelui.George sau de Sanziene. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese. Vama. oala cu jaratec. De multe ori nici flacaii lenesi. o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care. semnificatiile sale nu mai sunt cunoscute. Dupa aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa. vecinilor si rudelor. miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite. vin. inclusiv. cernuta 44 . se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca. Pana la Joia Mare. de regula. ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti. De fapt. data limita slujbelor speciale dedicate mortilor. Pentru intampinarea lor se aprindeau focuri prin curti. parte preotului. Focurile se inconjurau cu tamaie si agheasma. in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor. purtand denumirea de "incalzitul mosului" dar. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an . in cimitir sau pe la casele lor. parte satenilor aflati la biserica. vatraiul sau carligul pentru foc. prescuri. Conform traditiei. in fata casei sau in cimitire. Joimarita era. de sufletul mortilor. la origini. femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care. in jurul lor se asezau scaune "pentru mortii ce urmau sa soseasca" si se dadea de pomana copiilor. cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii. fiecare familie duce la biserica colaci. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort in parte sau pentru toti mortii din familie si reprezentau o replica precrestina la inhumarea crestina din Vinerea Mare. boz. Joia Mare este ziua in care. a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. In Joia Mare.cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Ele se faceau din plante considerate a avea virtuti magice ( alun. crezandu-se ca. tei) ce erau adunate de catre copii sau de catre tinerele necasatorite. apoi. ei aveau posibilitatea sa se incalzeasca. el avand mai ales caracter de divertisment. sunt permise muncile in camp. Brodina de Sus etc).Pana miercuri. de San . Argel. Paltin. treptat.

gainile si puii aveau sa fie paziti de uliu peste vara. astfel. se aseaza aluatul impletit din doua sau trei sucituri si se lasa totul la crescut. Principala grija a oamenilor. fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua. In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. cand sa pregateasca marea majoritate a mancarilor. si are. 45 . de unde si zicerea: "Craciunul este satul iar Pastele este fudul". Se unge totul cu ou si se coace in cuptorul incalzit. in felul acesta. Spre deosebire de Craciun. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. Ele se strangeau cu multa grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare crezandu-se ca. mirodenii si stafide. Peste branza se face o cruce. iar barbatii macar o palarie noua. cojile oualor folosite la pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. dimineata. in Sambata Mare are loc si sacrificiul mielului. in scopuri terapeutice. intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine. numit in Bucovina cighir. inaintea Pastilor. cusuta in mod special. pregatita cu zahar. Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti. ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. cel mai adesea. inainte de rasaritul soarelui. Aluatul dospit se pune in tavi speciale pentru pasca. este aceea de a-si primeni hainele. din carnea caruia se pregatesc mancari traditionale: drobul. impodobita cu ornamente in forma de floare. In Vinerea Mare. se dadea de stire Blajinilor . De obicei. apoi. insa. Se mai credea ca. oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca. In mijlocul tavii se aseaza. Seara. Alta data. de jur imprejur.popor mitic care traia sub pamant .prin sita deasa. oua. Vinerea Patimilor. branza de vaca. pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare. friptura si borsul de miel. este. din acelasi aluat impletit. Vinerea Neagra. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor.ca se apropie cea mai mare sarbatoare a crestinilor. dupa care. in felul acesta. forma rotunda.

lasand-o pe mama-sa sa faca placinte. se imbraca in mireasa si colinda impreuna in fata ferestrelor caselor unde au fost primite. se efectua un ceremonial complex.Obiceiul Lazaritelor Inainte de a intra in Ierusalim. cade si moare. Potrivit legendei ca Lazar ar fi murit de dorul placintelor. muschi de porc. In el asterne un stergar curat si aseaza o lumanare alba. un fir-doua de breaban (numit brebanoc sau barbanoc). in cercul format de colindatoarele care povestesc. faina. carnati. scaldatul ritual in lapte dulce. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca in ajunul sau sambata Floriilor. cozonac. De Florii praznuim intrarea Mantuitorului in Ierusalim. isi aduce aminte de placinte. o ramura de busuioc. o bucata de slanina. cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui. femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. moartea neasteptata prin caderea din copac. numit Lazarita. Lazarita se plimba cu pasi domoli. 46 . cativa catei de usturoi. sunca special preparata. drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile. numita Lazarita. Urcand intr-un copac sa ia muguri pentru animale. exista obiceiul ca in aceasta sambata. Se grabeste sa coboare. un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc. fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. salata de hrean cu sfecla rosie fiarta.oua incondeiate. aducerea acasa. apoi oua rosii. Sarbatoarea Floriilor este cunoscuta in Bucovina sub denumirea de Duminica Stalparilor. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina. pe o melodie simpla. inainte si inapoi. In popor se crede ca Lazar era un fecior tanar. zahar. Invierea lui Lazareste simbolul invierii viitoare a neamului omenesc. "Una din fete.Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica. sare. pasca. Obiceiuri de Florii . Cap de Primavara. care era structurat dupa modelul colindelor. semn de pretuire a sarbatorii pascale dar si de mandrie personala. Potrivit traditiei. Ion Ghinoiu afirma ca Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. intr-o sambata Lazar a plecat cu oile la pascut. urcarea in copac pentru a da animalelor frunza. pentru sfintire. Hristos l-a inviat pe Lazar.

Petrecerea nocturna purta numele de si continua pana catre miezul noptii. oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica. In ziua de Florii. Insa. pentru a-i ajuta sa rodeasca. de teama ca acestia sa nu ramana fara rod. In acest interval de timp nu se mananca came. aruncarea scaldei mortului pe sub nuci". era o adevarata sarbatoare familiala si chiar comunitara. Exista credinta ca abia acum pomii prind putere sa rodeasca. stupii erau impodobiti cu ramurile de salcie sfintite. matisorii erau aruncati in curte cand incepea sa bata grindina.imbracarea mortului cu frunze de nuc. Batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele. numita de popor si Saptamana Alba.ramurile de salcie In ziua Floriilor.Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie. sa-mi fie postul mai usor". nu se plantau pomi inainte de Florii. ousor. Ramura de salcie sfintita era utilizata si in scopuri terapeutice. De aceea. Saptamana Alba se termina cu Duminica Lasatului de Sec care. candva. Obiceiuri din Postul Mare Pregatirea spirituala pentru sarbatoarea Pastelui incepe din ultima saptamana a Caslegilor de iarna. Obiceiri de Florii . moment in care fiecare mesean manca in mod ritualic cate un ou zicand: "ousor.Ele sunt sfintite si puse la icoane. pentru a-L intampina tainic pe Hristos. cand veneau de la biserica. rude. ca albinele sa se bucure de binecuvantarea divina. ramurile de salcie aveau in principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.Credeau ca asa vor creste sanatosi si intelepti. In unele sate. pentru a fi feriti de diferite boli. lapte si produse obtinute din lapte dar nu se fac nunti sau alte petreceri cu muzica. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie. Se credea ca nu e bine sa renunti la aceste ramuri daca nu au venit celelalte Florii. inca din preziua acestei duminici. femeile pregateau bucate pentru masa nocturna la care participau toti membrii familiei si invitatii acesteia: vecini. Oamenii le puneau si pe pomii fructiferi. este permis a se consuma oua. prieteni. 47 .

incepand cu Lunea Curata. lantul lui Sant .Toader. San . prin strigaturi sub forma de dialog. astfel.Toader si caii ce-l insoteau rupeau. Ei pazeau Soarele pentru a evita fuga acestuia catre miaza . le urcau in podul caselor. sfant care a fost canonizat de catre biserica ortodoxa datorita faptelor sale dar pe care traditia populara il tine de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. Aici. pe cei ramasi necasatoriti.Ion pentru a lasa drum liber anotimpului calduros. Flacaii se adunau in cete.vesnica. Acest ritual avea scop profilactic si apotropaic. unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineata. Prima zi de dupa Lasatul Secului se numea Lunea curata. dar si voi sa prindeti post de la bucatele de vara". Martea din prima saptamana a Postului Mare era numita si Martea stramba sau Spolocania. Tot in aceasta zi. se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau. lua fata de masa cu firimiturile ramase de la ospat. In aceasta zi se manca doar paine nedospita si se bea moare de varza acra. iar pentru a fi sigure de aceasta reusita aruncau cu paharul de bautura in tavan zicand: "atata sa creasca canepa in vara". Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci pana la douasprezece zile. iesea cu ea afara si arunca resturile de mancare pasarilor din curte zicand: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul. dupa petrecerea bahica nocturna. ele beau rachiu fiert cu piper in credinta ca le va creste canepa mare. Saptamana Alba fiind cunoscuta si sub numele de Saptamana Cailor lui San 48 . In aceasta zi femeile luau furca de tors si mergeau la crasma satului pentru a se "clati" cu tuica de mancarea de frupt (de dulce). de aparare a viitoarelor recolte de atacul pasarilor. conform traditiei. omenirea de la noaptea.noapte si pentru a salva. zi in care femeile nu lucrau nimic in afara de spalatul ritual al vaselor pe care. In prima sambata din Postul Mare se sarbatorea Ziua lui San . mai apoi.In Duminica Lasatului de Sec fetele si flacaii ramasi necasatoriti in caslegile de iarna erau luati in deradere in cadrul unui obicei numit strigarile de peste sat.

Tot in dimineata Sambetei lui San . se inchideau in case si rasturnau cu gura in jos toate vasele pentru a impiedica aceste spirite naprasnice sa se ascunda in ele.Toader se facea coliva de grau (Coliva lui San .Toader.Toader. faina sau alte produse. pastrat pana tarziu in Bucovina. Din aceasta sambata 49 . In noptile Cailor lui San . in timp ce se pieptanau. si nu torceau. ascunse in opinci. se mai obisnuia ca fetele sa adune din ieslea cailor strohul de fan. Cand sapau aceste plante. il fierbeau in vase curate si se spalau cu fiertura astfel obtinuta pe cap. dintre cai este San . Dupa spalarea capului. "unde nu ajung gainile si nu se aud cainii". Intoarse acasa. caii lui San -Toader sunt fiinte mitice hipomorfe. era acela al tunderii coamei la vitei si manji si al cozilor la iepe (actiune cunoscuta sub numele de costrujire).Toadere."pentru a nu li se incurca firele". parul rezultat fiind pus in musuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodarie sa se inmulteasca precum furnicile".Toaderul cel Schiop sau San Toaderul cel Mare celebrat in sambata Saptamanii Albe. in credinta ca vor avea parul frumos si bogat si vor fi placute flacailor. si copite. fiecare zicea: "Toadere. cu aspect de flacai dar care au coada. dar si cel mai temut. ascunsa in itari. fetele se duceau in padure. fetele nu mergeau la sezatori.Toader. in locul de unde luau radacinile puneau sare. inainte de rasaritul soarelui.Toader) care se ducea la biserica unde se sfintea si se impartea copiilor sau oamenilor saraci. si cautau radacini de iarba mare sau popalnic. In sambata de San ./Da cosita fetelor cat coada iepelor/Si chica pruncilor cat coama cailor". ca "sa nu te calce caii". Cel mai important. in locuri curate.Toader. femeile nu urzeau. In sambata lui Toader. inchizand sezatorile si petrecerile. Ei introneaza ordinea la inceputul Postului Mare. In saptamana numita a Cailor lui San . San . Un alt obicei din aceasta zi. fetele fierbeau aceste radacini iar cu lesia rezultata se spalau pe cap in credinta ca le va creste parul mare si frumos.Conform credintei populare.

50 .Biserica celebreaza vestea cea buna a intruparii Mantuitorului. gospodinelor prilejul de a numara ouale stranse pana atunci si de a evalua numarul de oua de care aveau nevoie pentru buna pregatire. Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numita Miezul Paresimilor. Obiceiuri de Buna Vestire Potrivit calendarului crestin ortodox. Sarbatoarea Buna Vestire este numita in calendarul popular si Ziua Cucului. In aceasta perioada in gospodariile traditionale se desfasura o intensa activitate in domeniul industriei textile casnice.Se torcea de zor.incepeau slujbele speciale pentru morti. un scenariu complex de innoire simbolica a timpului calendaristic.Toader se desfasura. Ziua oferea. etapa calendaristica in care nu se consuma carne. celebrat alta data. denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale. femeile socoteau acum cat s-a tors din cantitatea totala de canepa. se tesea iar femeile tinere si fetele isi coseau. pe ascuns. obiceiuri si practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului. alta data. Din martea de dupa Lasatul Secului incepe Postul Mare propriu-zis.praznuita in fiecare an in ziua de 25 martie . la inceput de primavara. adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri. intrucat era obligatoriu ca aceasta activitate sa se incheie pana la Joia Mare. a rodului pomilor fructiferi. lapte. mai ales in mediile pastorale. alimentatia bazandu-se integral pe produsele vegetale. slujbe ce aveau loc in fiecare sambata din Postul Mare si se terminau in Joia Mare. devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori. ce dureaza sapte saptamani. omul societatii traditionale romanesti a dezvoltat o serie de credinte. frumoasele camasi cu care se imbracau in ziua de Pasti. In Sambata lui San . a timpului probabil etc. apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia.Ziua Cucului. in Bucovina. branza si oua. astfel. de Buna Vestire (Blagovestenia) . Preziceri de Buna Vestire Legat de ziua de Blagovestenie . a Sarbatorii Pascale De asemenea. Local.

sa nu fie flamazi si sa nu fie suparati. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit. deoarece daca n-ar fi Buna Vestire. in lucrarea "Sarbatorile la romani". n-ar fi nici Pastile. specifica: "Blagovestenia o asteapta oamenii cu mare bucurie ca sa auda cucul cantand. Blogovestenia este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile. zicand: Pan m-oi insura (marita)? Apoi. prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare. daca ia faina de aceasta si o presara pe un pom. pestii nu o mananca. Toti oamenii satului asteaptau sa auda cucul cantand insa era nevoie sa indeplineasca trei conditii: sa aiba banii la ei. cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta. se poate cunoaste potrivit taranului roman. atunci il intreabau. si mamaliga aceasta o arunca apoi in apa." (Simion Florea Marian) Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei. In conceptia celor mai multi romani. 51 . Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti. fiecare cantat al cucului se numara ca insemnand un an. Puiucule! Cati Pana ce eu voi muri?" Flacaii "Cucule Voinicule! Cati ani imi vei da si fetele tinere adaugau: ani imi vei darui il auzeau pentru prima oara cantand. cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru. el trebuia sa ne spuna viitorul sau sa ne aduca stiri despre iubitii si iubitele noastre". a fost adusa de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.In acest sens. Cum era tinuta Buna Vestire? In Bucovina. Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei. din imprejurari ca acestea: "daca macina cineva in ziua aceasta. o marturie a unui taran roman consemnata de Simion Florea Marian. pomul respectiv nu face poame anul acela. si din faina macinata face mamaliga. Cand "Cucule. pentru ca vestea cea imbucuratoare.

tamaia alunga si departeaza serpii de pe langa casa. iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute. Blagovesnicul . sare si apa ca sa se incalzeasca. sarbatoarea era considerata neprielnica pentru rodul pasarilor. animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui. chibrituri si tamaie. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii. 52 . Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de catre cei mai multi romani din Bucovina. vacile nu se "goneau". ca sa fie sanatoase peste tot anul. Bucovina). cu sarbatoarea Sfantului Arhanghel Gavriil. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu. te tai!" Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii. Blagovesnicul. ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor. In Transilvania. fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei. Incepand cu Buna Vestire. gasca sau rata. de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga. femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare." O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina. Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos. iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. cauta sa vada care va da semne de rodire. si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare. pe care pune tamaie.Sfantul Arhanghel Gavriil Sarbatoarea Bunei Vestiri continua. lua o oala cu jar. Painea si sarea o dau mai apoi de pomana. Dupa aceasta mergea la pomi. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului. facand sub ei focuri slabe. si. Este o sarbatoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucreaza in aceasta zi. nu se semana porumbul (Moldova. Ca si Blagovestenia. zicand: "Daca nu rodesti. atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca.Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi paine. pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. In zori de zi. mai ales prin casa. cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. sa manance si sa bea apa ingerii. pe cand barbatii lucreaza afara. a doua zi (26 martie).

ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. in fiecare an de Sfintele Pasti. care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. ceea ce inseamna sa nu fie 53 . in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana.Un alt obicei. cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. 8). care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. 1. se precizeaza ca animalul sa fie de un an. La primul sacrificiu pascal. deoarece inca de la creatie. prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in aceasta zi. cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El. ci pentru a fi sanatosi ca pestele in tot timpul anului. 12. "nu numai pentru hrana. ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12. sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care. Cu privire la varsta. 1-11). Atat in Vechiul. adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. este instituita de Dumnezeu. cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. Ele sunt tinute de oameni. in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic. Pentru poporul roman. fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei.

12). sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic. reiese rolul acestui. Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista. cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7. de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos. 14). la plinirea vremii. Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu. P. 23. G. 1). 12. asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. 12. 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam.de Paste. se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied. 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. 261). deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui. sau la integritatea fizica a mielului. frigerea 54 . In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea. De asemenea. care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. col. 12. 12. care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. 4). 68. 12. Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. Jertfa mielului este strans legata. textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota. Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. La iesirea din robia egipteana. intrucat chiar in noaptea zilei de. Mesia. pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia.nici prea tanar si nici prea batran. De adoratione in spiritu et veritate. la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa. 5-6). 14. animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei. 23).

cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. G. deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu . Care ridica pacatul lumii (Isaia 1. deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp. Expierea nu are insa caracter cosmic. Oral XLV in Pascha. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor. cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp. nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana. asa cum au inteles unii rationalisti. 12. La pagani. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa. care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase.animalului in foc arata ca invatatura despre viitorul miel pascal. col. intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura. de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. Mielul lui Dumnezeu.Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii. 36. 15-21). Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia. originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. ci marcarea unui eveniment important . Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond. 29). adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara. 55 . in P. reprezentat de soare si exprimand puterea divina. dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. 640-652). care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice.iesirea din Egipt a evreilor. accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura. cu situatia evenimentelor din Egipt. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles. Astfel. favorabile vegetatiei. ci tocmai nasterea lor la o viata noua. pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice.

p. unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste. Cernauti. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge). Acest ritual s-a savarsit mai intai in zona Egiptului si va continua in cei 40 de ani prin pustiul Sinai. Vasile Tamavschi. 12.) cand se vor adauga multe obiceiuri sub influenta rabinilor. Tot ceea ce se relateaza despre mielul pascal s-a descoperit de Dumnezeu . inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea. Moise. Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale. prof. Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. p. se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. Potrivit poruncii divine. Ceea ce va ramane din carne a doua zi trebuie sa se arda in foc (Ies. cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. a fost inspirat cand le-a consemnat in scrierile sale. 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr.649). Caransbes. ci pentru eliberarea israelitilor. 56 . de aceea orice incercare de a vedea in acest ritual o mostenire pagana este de fapt o negare a relatarilor expuse in Pentateuh al carui autor. dr. Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale. 1945. Atat ca forma. El va cunoaste un nou stadiu cand se va savarsi in Tara Sfanta pana in anul robiei babiloniene (587 i. Sacrificiile Vechiului Testament. pentru a le ocroti de fortele intunericului. din care a iesit ebraicul pasach (a trece). 355). Hr. ceea ce inseamna ca toti au fost chemati la viata cea noua si ei sunt alesi ai lui Iahve. 1930. 13. 10). Mircea Chialda.Renuntand la datele scripturistice. cat si la traditia iudaica. fiecare familie va consuma mielul pascal in asa fel incat sa nu-i zdrobeasca oasele si carnea sa nu o mai consume a doua zi. 647. Aceste pareri care pretind a fi corecte.) si se va continua dupa perioada postexilica (anul 538 i. Arheologie biblica. cat si ca sens. crutand primii nascuti ai evreilor. Hr. crezand ca ebraicul pesah (trecere).Iahve. sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni. Prima jertfa a mielului pascal a fost adusa de toti fiii lui Israel. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale.

Eliberarea israelitilordin robia egipteana a avut loc in luna Abib sau spicelor. Daca data de 14 Nisan este respectata intocmai de evreii biblici si apoi de urmasii lor pana in zilele noastre. Unii teologi afirma ca timpul jertfei mielului ar corespunde cu orele dinaintea si dupa apusul soarelui. 30. Dupa Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. 142). in anotimp de primavara cand se coceau spicele. La aceste talcuiri interesante se adauga si cuvintele lui Lactantiu care considera ca evreii faceau ungerea in forma de cruce. 6. Cernauti. I. cand se coc spicele. Tarnavschi. Dialogul cu iudeul Trifon. Timpul sarbatoririi pascale este fixat in fiecare an primavara.G. p. In ceea ce priveste calculul timpului de catre rabini. V. Istoria Legii vechi. 12. 9). 561564). 29. 3). in chip simbolic reprezentand locuintele sufletelor lor (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. acelasi lucru se poate constata si cu privire la pregatirea carnii pentru cina pascala. 1913. Dupa cartea Deuteronom. iar locasul sfant se tamaia si se aprindeau candelele (Ies. Alti teologi opineaza ca mielul pascal a fost junghiat la orele 15:00. 3) si in Misna (Pesach 5. Blaj. 6) precizare care va fi ulterior respectata de generatiile de israeliti. in P. care mai poarta si denumirea de Nisan. timp in care Mantuitorul Hristos a murit pe lemnul Sfintei Cruci (Dr. adica aproximativ orele 18:0019:00 (V. 8). mielul era asezat pentru frigere la foc in forma de cruce. iar cu sangele sau se ungeau casele evreilor. O data cu celebrarea mielului pascal se mai serba Sfanta Cina. col. iar prin Moise Dumnezeu a poruncit poporului Israel ca sa celebreze dinainte Pastile adevarat. p. Momentul serii este prevazut pentru sacrificarea mielului pascal. de la babiloneanul nisanri. Szmigelski. vol. 6). fiind folosit si de evreii intorsi din robia babiloniana. 12. de aceea de la acestea i s-a dat si numele Abib. acesta ar fi intre orele 15:00-16:00 si el este consemnat de Iosif Flaviu (De bello iudaica VI. Samarinenii fixeaza timpul pentru jertfa mielului pascal din momentul trecerii soarelui de la orizont si pana la aparitia intunericului. 41). mielul pascal prefigureaza pe 57 . timpul junghierii Pastilor. adica al mielului este prevazut dupa apusul soarelui (Deuteronom 16. Comentariu la Exod. 48). Pentru acest mare ganditor crestin. se aprindeau candelele si se aducea jertfa (Ies. Carnea mielului trebuia bine fripta ca si capul si maruntaiele care mai inainte sunt spalate de orice necuratenie (Ies. 1905. 9. In cadrul acestei luni se serbeaza Pastile cand se jerfea mielul de un an (Ies.

deoarece preinchipuie pe Hristos. Care se sacrifica de buna voie pentru curatirea de pacate a intregii omeniri. 364). 6. era firesc ca in acest ragaz. ceea ce ne face sa intelegem ca el este legat in mod simbolic si de apusul. adevaratul Miel si Pastor. col. 12. In intervalul dintre zi si noapte se jertfeste mielul pascal. 4).G. 530-531). p. cu toiege in maini si incaltati. institut. ca si cum ar fi gata de drum nu s-au mai respectat ulterior (Dr. In cartile canonice vechi-testamentare gasim prescriptii legate de ritualul mielului pascal. cit. la asfintitul soarelui (Deut. iar cele prevazute cu privire la modul de consumare a carnii. Chialda. deoarece lumina astrului de noapte simbolizeaza divinitatea. Jertfa se aduce seara. ca sa inlature negura pacatelor care cuprinsesera toata lumea (Fotius. inainte de a-l parasi. Divin. Vremea exploatarii si umilintei este pe sfarsit si despre aceasta incetare a robiei prevesteste chiar sacrificiul mielului pascal. Intrucat iesirea din Egipt s-a petrecut intr-un timp scurt. dupa cartea Deuteronom. In gandirea Sfintilor Parinti.CCXLV. op. 58 . 6. M. adus in Egipt de evrei. Amphilochium quaest. cit. col. sacrificiul pascal este explicat in spiritul mesianic. op. in P. 41) si care se va indrepta spre tara Canaan ca sa o ia in stapanire. 16. iar corpul lunar reprezinta umanitatea lui Hristos. In cartea Iesirea se spune de ostirea lui Dumnezeu care a iesit noaptea din Egipt (Ies. al odihnei pentru refacerea fortelor fizice ale omului. Dumnezeu a randuit ca Hristos sa moara. Timpul sacrificarii mielului este stabilit.Dupa cum lumina lunii inlatura intunericul si guverneaza noaptea. Dupa unii teologi. pentru ca erau gata de drum (Ies. De aceea. 101. Acest obicei de a frige intreg corpul animalelor se pastreaza la popoarele orientale (Dr. Intre acestea se numara si mentiunea ca milelul trebuie fript si nu fiert. Ad. ei ierau imbracati. in P. El se aduce in perioada lunii pline. Mircea Chialda. L. ceea ce a dus la felurite interpretari. Mielul este junghiat de capul familiei si consumat de toti membrii acesteia (Ies. mielul se frigea din cauza ca era socotit intre jertfele prea sfinte (Lev. 6. la fel si Hristos lumineaza pe cei din intuneric si restaureaza toala firea.Mantuitorul Hristos care patimeste pentru mantuirea lumii (Lactantiu. israelitii sa-si pregateasca hrana de calatorie cat mai repede si cel mai eficient mijloc a fost frigerea carnii. p. 7). 12. La sfarsitul zilei urmeaza seara si apoi noaptea care estesimbolul mortii. La consumarea carnii. stapanirii faraonului care divinizeaza astrul zilei (Ra). 11). 1128). in timpul lunii pline. 12. 360-361). 29) sau pentru ca israelitii erau gata de calatorie. care a prefigurat pe Mesia.

fara a mai folosi iezi. 12. 12. matoh) si ierburile amare (Ies. urma cina pascala. la care se consuma carnea impreuna cu painea nedospita (azima. 16. putem spune ca Sfantul Ioan Botezatorul s-a adresat ucenicilor sai vestind cuvantul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. 707). op. Intrucat la prima cina pascala Dumnezeu a cerut israelitilor ca sa manance in graba (Ies. credinciosii evrei mai consumau ierburile amare (Ies. El vede in acest ritual pascal prefigurarea aducerii Mielului lui Dumnezeu care uneste in chip tainic focul divin cu carnea ca sa aduca stergerea pacatului (Isidor Pelusiotul. p. Biblicul "se(h)" se traduce nu numai prin miel.este exprimata prin sinonimul "imra" (Dr. Denumirea de miel . 78. De asemenea. 7)..Un sens mai adanc asupra frigerii mielului pascal il intalnim la Isidor Pelusiotul care vede prin aceasta marele mister al incarnarii focului divin. Epistola 7. Insa traducerea lui "imra" si cu miel este la fel de adecvata. Ea este simbolul sfinteniei si curatiei. 1859. bucurie pentru mantuire (Isaia 53. Denumirea ei de paine a durerii amiteste de timpul celor 400 de ani cand israelitii au consumat-o intr-o epoca de robie care s-a inasprit inainte de salvarea lor de sub stapanirea egiptenilor. Impreuna cu azimele care se consumau timp de 7 zile. 3). 43) precum si cei intinati trupeste (Num. 363). ceea ce vine in contrast cu simbolul ei de. Dictionnaire hebreu . 2). cuvantul ied este redat prin termenul de "ez" care diferi ca forma de "se(h)" si sinonimul sau "imra" inseamna. azima este numita painea durerii (Deut. care. israelitii au continuat sa jertfeasca mielul pascal care are in plus doua momente mai deosebite privind mai intai junghierea animalului la Cortul sfant sau la templul sfant din Ierusalim si apoi darul de snop de orz din parga secerisului pe care obstea lui Israel il aducea a doua zi de Pasti. Paris. 12. de aceea erau exclusi de la sacrificiul si cina pascala toti cei necircumcisi (Ies. cit. p. Avand in vedere acest nume. M.francais. 9). 1 in P. cuvant. de fapt. Ajunsi in pamantul fagaduintei. 320-321). Ajungand in Tara Sfanta. credinciosii israeliti sacrificau numai miei. acestia n-au avut timpul necesar ca sa pregateasca painea dospita si au folosit azima. Chialda. 9. 8). Dupa frigerea carnii. 11). Folosirea azimei nu s-a datorat grabei israelitilor de a iesi din Egipt. ci si cu ied (Sander-Trenel."Se(h)" . mai ales ca in Vechiul Testament se vorbeste de rolul sau prefigurativ in iconomia mantuirii. dupa traditia iudaica se ridicau la un numar de cinci plante: lactuca. ci ea este pusa in legatura cu caracterul sacru al sarbatorii. 59 . adica painea nedospita. In vocabularul ebraic.G. 12.

unii exegeti evrei vad in acestea in mod simbolic 4 generatii care au trait in Egipt si au trecut de la iesirea din robia egipteana. marturisind ca sunt un popor sfant si curat.. urtica si lactuca amara (Handbuch der biblischen Archaologie. sangele mielului ii curateste pe evrei de pacate. op.Abib . al carui radical deriva de la eb . luna de bucurie si de odihna. 1870. de aceea in fiecare an isi exprima aceasta recunostinta la cina pascala. 2) si ea simbolizeaza prezenta vietii. Cifra cinci care reprezinta cele 5 ierburi amare simbolizeaza cele 5 simturi cu care a fost creat omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. La fiecare Paste iudaic. iar cina ii uneste cu Dumnezeu. israelitii sa se pregateasca pentru cele necesare amintirii eliberarii lor din Egipt: Cu privire la semnificatia celor 4 zile. ed. In alfabetul ebraic este reprezentat de litera "he" care este atat forma articolului. II. evreii. in general. op. Semnificatia religioasa care implica caracterul simbolic si tipic al mielului pascal se poate desprinde din faptul ca acest ritual aduce israelitilor renasterea la o viata noua si sfanta. Exegetii evrei ca Rabi ibn Esra au identificat in ierburile amare obiceiul egiptean de intarire a stomacului pe care evreii il respingeau ca fiind defavorabil vietii lor. greutatile acestei lumi care trebuie invinse. Chialda. 60 . De numele sau se leaga inceputul istoriei poporului ales si cu ea se implineste treptat planul iconomiei divine. 6). Aceasta parere. care se va perpetua in toate generatiile devenind. pentru ca in acest rastimp. parthenium. 374). cu 4 zile inainte de a fi injunghiat. Totodata. ca si altele. cit. De Pastele lor. pentru ca ea se face inceputul vietii celei noi si sfinte a lui Israel. Din aceasta mentiune se poate deduce caracterul religios al cinei pascale care nu se poate reduce doar la consumul de carne.care inseamna verdeata (Sander . p. ca sa poata invinge necazurile lumii. dar si a numelui divin prescurtat de la "hassem". M. Aceasta luna devine prima dintr-un an calendaristic. cand consuma din carnea mielului pascal isi aduc aminte de legamantul incheiat cu Dumnezeu. Frankfurt am Main. Icoana vietii curate o exprima painea nedospita care nu contine aluat. ierburile amare amintesc evreilor de zilele grele petrecute in Egipt si. p.Trenel. astfel: "Imparatie preoteasca si neam sfant" (Ies. 19. nu sunt adecvate sensului biblic in care se vede clar ca ierburile amare simbolizeaza viata grea a evreilor in Egipt (Dr. Tot in luna spicelor coapte . cit.are loc alegerea mielului in ziua de 10 nisan.inthybigenera. 403-405). p. Luna praznuirii Pastilor iudaic este Abib.

I Petru 1. pentru a fi implinita curatirea si sfintirea. cuprinde viata in sine si acesta curateste sufletul (Lev. op. p. Prin acest act se exprima curatirea intregii locuinte. Pana la instituirea preotiei levitice. 632). Bahr. Dumnezeu a hotarat eliberarea care a dus la instituirea Pastilor cand se sacrifica. op. trupul omului in care salasluieste sufletul (Sfantul Iustin Martirul si Filosoful. de sex masculin si fara metehne corporale. care nu si-a deschis gura si a suferit moartea pentru faradelegile poporului (Isaia 53. care. col. Bahr. 19). cit. care este numele specific al lui Dumnezeu. poporul prin capii de familie si apoi intai nascuti. De aceea. op. C. p. potrivit Legii mozaice era fixat tot pe usorii 61 . Traditia iudaica acorda o mare importanta acestei chemari preotesti prin care poporul se curata de pacate. 17. p.mielul de un an. asa cum spune Sfanta Scriptura.La fel. 11). 396). prin aducerea lui se mijloceste intrarea in comuniune cu Iahve asigurara prin cina pascala in care este prezenta nu numai ideea de purificare si sfintire. Dupa cum se stie. Sangele marcheaza caracterul expiator la orice sacrificiu. Cu sangele mielului se ungeau usorii si pragul usii. ziua a zecea a lunii Abib e inteleasa ca simbol al incheierii timpului petrecut de evrei in Egipt De fapt cifra 10 este si simbolul perfectiunii divine si ea reprezinta chiar litera cu care incepe tetragramul biblic Iahve. 632). ceea ce dupa Filon Alexandrinul era firesc. a sacrificat mielul pascal. jertfa mielului pascal ar apartine exclusiv sacrificiilor de pace. cit:. iar in chip figurativ. In ritualul mielului pascal un rol important il are sangele. Chiaida. Parerea acestora limiteaza sensul mult mai cuprinzator al sacrificiului pascal pe care altii il situeaza in sfera sacrificiilor pentru pacat sau pentru expiere. Dupa unii teologi. inclusiv cel al mielului pascal. Aceste insusiri isi afla implinirea perfecta in persoana lui Iisus Hristos care ne-a curatit prin sangele Sau ca un Miel nevinovat si fara prihana. M.. Varsta mielului implica si un evident simbolism si anume puterea vietii tinere. Bogata semnificatie a actelor care insotesc ritualul sacrificiului pascal include si actul ungerii cu sange a usorilor si pragului de sus al usii casei. care are drept scop curatirea si sfintirea omului. 7-8. cit. care se va realiza mai tarziu prin turnarea acestuia la altarul locasului sfant (Dr. 561-564). deoarece este prezenta cina sacrificiala specifica acestora (Dr. ci si spiritul de pace ce trebuie sa caracterizeze relatiile dintre Dumnezeu si poporul sau. cit. Din acest moment. op. intrucat de Pasti toti israelitii aveau chemare preoteasca (Dr.

dupa care a urmat trecerea minunata a israelitilor prin Marea Rosie. curateste si uneste prin Trupul si Sangele lui Iisus Hristos cu Dumnezeu. cand a fost instituita Sfanta Euharistie in joia mare de Mantuitorul Hristos. avem painea si Sangele lui Hristos care era prezent simbolic in Vechiul Testament. Arheologia. Tarnavschi. Sfanta Euharistie fiind cina crestinilor prin care in mod real se unesc cu Dumnezeu.usii un text biblic care trebuie neaparat respectat de toti membrii casei.mielului pascal si prin mijlocirea acestora oamenii. Elementele jertfei euharistice sunt nesangeroase fata de sacrificiul sangeros al. 10). 12. avand caracter expiator si de legatura cu Domnul (V. 9). aduna. hrana spirituala a crestinilor. Ideea religioasa de unitate si comunitate a israelitilor se reda prin aducerea unui miel de un an pentru fiecare casa sau familie de credinciosi evrei. Dupa cum mielul pascal a preinchipuit pe Mantuitorul Hristos. 10. iar in Noul Testament in chip real Trupul si Sangele Domnului (I Cor. adica ai familiei (Deut. in felul acesta jertfa devine sacrament. La aceasta notiune de unitate si comunitate se aduga integritatea mielului pascal care reprezenta icoana legaturii interne dintre Dumnezeu si popor. iar carnea drept mijloc de a intra in comunitate cu Dumnezeu. Daca in Vechiul Testament mielul pascal unea in chip simbolic pe toti cu Iahve. Asa cum cina pascala purifica si unea pe toti cu Dumnezeu. care aveau indatorirea sa-l consume intr-o zi si sa nu treaca peste drum nici o parte din el. 6. Integritatea trupului e asigurata de frigerea carnii si interzicerea de a se frange vreun os din corpul sau (Ies. la fel si cina care a precedat iesirea din Egipt a prefigurat Cina cea de Taina din care se impartasesc crestinii pentru a intra in imparatia cerurilor in care este viata cea adevarata si lipsita de urmarile pacatului. Aceasta cina pascala va prefigura Cina cea de Taina din Noul Testament. 16-17). 62 . Spiritul de comunitate intr-o atmosfera de curatie si sfintenie se desprinde cu claritate din cina pascala care simbolizeaza Cina cea de Taina la care toti sunt chemati sa intre in legatura unii cu altii si toti cu Dumnezeu. La Cina cea de Taina in loc de miel.. la fel Sfanta Euharistie. in Noul Testament. prin painea si vinul transfigurate toti crestinii se unesc cu acelasi Dumnezeu in mod real. p. in chip tainic se unesc cu Dumnezeu. Care ii sfinteste pe oameni. 645-647). Din referirile vechitestamentare reiese clar caracterul religios al ritualului pascal in care sacrificarea mielului a precedat iesirea din Egipt.

1924. poporul va intra in comunitate sfanta cu Dumnezeu. cit.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor. dincolo de Botez este Hristos prin care ne invesmantam cu harul mantuirii devenind fiii lui Dumnezeu (Dr. Ele au fost tipul celor din Noul Testament in care Pastele crestin cat si sacrificiul pascal au o evidenta originalitate si nu reprezinta nici o increstinare a unor obiceiuri pagane din primul secol al Bisericii primare. 292). ed. Sacrificiul mielului pascal se incadreaza in mod firesc in sarbatoarea Pastelui a carui originalitate mozaica a fost contestata de teologii rationalisti care au alaturat-o de asa-zisa sarbatoare a lunii pline (Dr. care ii va ajuta sa ajunga in Canaan unde sa pastreze adevarata credinta si sa fie pregatita prin el intreaga omenire in vederea venirii lui Mesia. 78) sau de un dans al serviciului divin (Ed. Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa perioada postexilica (sec. op. 1907. ci si intreaga comunitate israelita care va forma poporul ales slobozit din robia poftelor si credintelor politeiste egiptene. Geschichte der Alttestamentlischen Religion. 63 . i. chemand-o spre credinta in Dumnezeu din care izvoraste iubirea adevarata si iubirea dintre oameni. p. Din textele vechitestamentare reiese ca Pastele. Tfbingen. VI. Daca dincolo de Marea Rosie era pregatita prin jertfa mielului pascal mantuirea sau salvarea si sfintirea lui Israel. sacrificiul mielului pascal are un incontestabil caracter religios si ramane cea mai tipica jertfa care a preinchipuit jertfa lui Hristos. sau noul Israel. Hr. in Noul Testament. 357). Asadar. II. Sfintirea lui Israel este legata de sacrificiul mielului pascal si prin acest ritual. poporul lui Israel devine sfant care se desparte de lumea idolatra a Egiptului cu o multime de credinte desarte si obiceiuri straine religiei adevarate . ca si sacrificiul mielului au fost instituite de Dumnezeu in timpul lui Moise. ceea ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal. 2. De acum inainte. p. fara nici o influenta din ritualurile pagane contemporane sau antemozaice. obiceiuri noi. Benzinger.Tinand seama de caracterul pre-figurativ al acestui ritual. Jertfa mielului pascal dupa Noul Testament In vremea Mantuitorului. Gotersloh. p.monoteiste. Dumnezeu a randuit ca prin sacrificiul mielului pascal sa salveze nu numai pe cei intai nascuti. in Noul Testament el se plineste in Iisus Hristos Mielul lui Dumnezeu al carui sacrificiu expiator va fi urmat de apa botezului. Hebraische Archeologie. M. Toata aceasta randuiala isi va afla implinirea deplina prin jertfa lui Hristos prin care a ales un nou popor. J. care va cuprinde toata lumea. Chialda. Konig.

Potrivit comentariilor sale. De Abraham. 30). binecuvantand si sfintind painea si vinul care nu sunt simboluri. dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13. in P. cand avea varsta de 33 de ani si jumatate. 437). care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului. Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1. 5). a preinchipuit mielul pascal. ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26. col. Din relatarile despre Cina cea de Taina. animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau. sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos. unde veneau in pelerinaj la templul sfant. Mai intai amintim spalarea picioarelor.La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel. Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care Sa jertfit o singura data si deplin pentru. unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa (Luca 2. toata lumea. Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit de Fiul lui Dumnezeu. instituita in joia Sfintelor Patimi. 5. deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginti (Matei 26. iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13. Isaac. 64 . Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim. azima si ierburi amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin. precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic. Care la varsta de 12 ani s-a suit la Ierusalim. 15). L. adica dintr-o stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului. 25-28). 11) s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit1 Jertfa Euharistica. 41-43). Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos. insa nu l-a mai tinut. 28). prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea minunata a stramosilor lor din robia egipteana. In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului. crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii. 14. se pot desprinde niste caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice. binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118). pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala. I. Din aceasta jertfa. 113-114) si cantari de lauda de altii (Matei 26.

14). 65 . totodata. in P. 32-35. 7). avand. P. R L. inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu.Mielul lui Dumnezeu. 34. el insa nu stergea pacatul stramosesc al lumii. prin rastignirea Mantuitorului. in Heptateuch. jertfa de pe Golgota a fost "fara prihana si ea curata cugetul omului de faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu" (Evr. Deosebirea dintre Pastele iudgic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor. 1410). 3). se atribuie numai Fiului lui Dumnezeu (Fer. col. El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu cu sange de animale (Evr. Quaest. Augustin. 9. Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu. Daca cu sangele inielului pascal se curatau pacatele unui singur popor. Augustin. rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci. VI. 9. Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament. care este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din pacat. care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: "Iata Mielul lui Dumnezeu. care. In Ioan Ev. asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos .Daca sangele inielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace omului credincios cu Dumnezeu. la modul superlativ.. care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia 53. 12. 12). acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament. Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul. L. Dupa Sfantul Apostol Pavel. in Ioan. Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel. 135. Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1. 29). deoarece acest animal exprima in mod cert inocenta. 608609). 289-293). col. Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal. G. Comment. In acest fel. prefigurat de mielul pascal in Vechiul Testament (Ies. asa cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile. 14. Toate jertfele Vechiului Testament. Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos (Fer. in vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (Origen. Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat. col.

cand iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18. 31). 13). Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici. de a birui pacatul din lume. inclusiv nelipsita carne de miel. adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata.Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos. 26). 6-14. obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat.Matei 2. care. chiar daca nu cadea duminica a fost combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. Liturgica generala. unul odata cu evreii. la Cina cea de Taina. Crestinii l-au praznuit de la inceput. p. 28) si unii dintre ei tot in seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce si sa nu mai ramana sambata. insa cu o anumita particularitate. ci paine dospita (lehaem. 19. Pacatul a adus raul in firea creata. Ene Braniste. La acestea se mai. 1). inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament. Sfantul Ioan Evanghelistul il mai numeste. intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment. la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii. ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor. 14. din care va fi eliberata numai prin sacrificiul Mielului lui Dumnezeu. atunci cand a binecuvantat painea. artos . Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan. Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos. Bucuresti. sarbatoarea Pastelui este legata de patimile. aceasta nu era azima (matot). unde simbolul mielului este folosit de aghiografii Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. Pentru ei. Prof. 28). aducand lumea in robia diavolului. fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19. In lumina Noului Testament. 6. fara sa-L 66 . intrucat in felul acesta se facea trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi. 1993. Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei. atunci cand au fost intrebati de Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus. era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile mozaic. cunoscut fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15. Luca si Cleopa. Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic. 175). O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul. n-a serbat Pastile iudaic. 5. apelativ care pune in lumina puterea Mielului. deci a Cuvantului. pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. in sensul ca tineau doua Paste. Rastignirea si Invierea Domnului.

Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat. fapta ce pune in evidenta puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona. invatatura care se apropie de notiunea greaca. Dumitru Staniloae. in Studii Teologice. 1). 271 -273). cit. Hristos. Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1. 582. depline si durabile (Pr. Vigouroux. 1895. Pentru intreaga suflare crestina. A-B. Existenta umana se umple de starea bucuriei reale. termenul nu inseamna doar vorbire. op. Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu. sarbatoarea luminii in Ortodoxie. prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1. p. termen al cartii corespondent grecesc este Logos. 19). Pastile. 3). 5. Hristos S-a facut incepatura celor adormiti si cei morti intru El vorinvia (I Cor. 20. 7). I Tes. In fiecare an. intrucat S-a jertfii pentru noi" (1 Cor. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si viata cea adevarata si netrecatoare. t. Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite. Mielul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma ca "Hristos este Pastile nostru. 4. Mangenot. 14). 1975 nr. Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor. E. 356). este Pastile care inseamna sarbatoarea luminii si a bucuriei. iar in ebraica Davar. I-au raspuns despre Iisus ca: "era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor" (Luca 24. 16). Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca "Pastile cele noua si sfintite. col. F. p. I. 19-20. 15. col. la demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23. 15. Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia. In varianta ebraica. Pastile cele de taina" (Idem. Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa intregii omeniri. Agneau de Dieu. ci si lucru. in Dictionnaire de la Bibley Paris. Prof. Lumea iudeo-greco67 . prefigurata in Vechiul Testament de mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind omenirea din robia nevazuta a diavolului.recunoasca. 350351). 5-6.

G. Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios. in "Studii Teologice". Despre importanta Sfintei Euharistii.G. Ion Caraza. 577 D-581 BC). 577 AB). De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la frumusetea firii celei dintai (Prof. 56). 1962. 281). In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie (Sfantul Chiril al Alexandriei. 909 CD. in Studii Teologice 1968. fara nici o participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sfantul Chiril al Alexandriei. 17). 51). 2. Comentariu la Ioan IX. Iconomia si roadele Invierii Domnului. Comentariu la Luca. Savin. 5-6. in P. Ioan Gh. P. fiindca le spusese: "Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer" (Ioan VI. zicand: "unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?" (Matei 26. col. 536). P. 68 .G. p.romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii Domnului. de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le consumau evreii in cele 7 zile pascale. Celor care murmurasera impotriva Lui. Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei. Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana. Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de Moise. 48. Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii. Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat. aratand clar celor ce-L ascultau ca "El este painea vietii" (Ioan VI. nr. pentru hrana israelitilor. de comuniune aomului cu Dumnezeu. 72. p. asa cum invata Sfantul Chiril al Alexandriei. pentru ca depaseste caracterul de jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. 277. Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman. 31-35). drd. Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri tainice. intrucat un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea. 73. Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita. participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei. 49) le-a raspuns ca "El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu in veci" (Ioan 6. col. In cuvantarea Sa euharistica. 7-8. 73. este superioara acestora. col. nr. Doctrina euharistica a Sfantului Chiril al Alexandriei. Comentariu la Ioan XI. spunand ca "cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" (Ioan VI.

col 552. Prin consumarea elementelor euharistice. credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea din robia diavolului (Idem. 19. care i-a dat un nume special a carui semantica trebuie inteleasa corect. Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica. Ea se delimiteaza de Pastile mozaic. Prin urmare.painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui Hristos. P. col. incatacombele romane el este reprezentat cu un potir. care pentru ei este Hristos (I Cor.Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui mozaic. atat de crestini. Comentariu la Luca. obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o simpla sacrificare de animal. Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos.G. sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos. 7). ci si jertfa pentru c a elementele vazute . 5. crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti. 582). Care si-a varsat scump sangele Sau "ca un miel nevinovat si neprihanit" (I Petru 1. De asemenea. 452 CD). 72. pe care nici o jertfa sau act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu (Sfantul Chiril al Alexandriei. iar trupul si sangele Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica. 3. De aceea. E. cat si de necrestini. Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui credincios. col. Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh. Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman. Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare. BC). Mangenot. credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului Hristos. iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau. Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului pascal.G. Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra. op. ceea ce inseamna ca din primele secole: crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura. 72. Care a biruit cu moartea Sa boldul mortii ca plata a pacatului. cit. cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos. 27. Semnificatia semantica a termenului "miel" 69 . P. Comentariu la Matei XXVI.

In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor. este cel mai bun lucu din partea unui crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual. care ca forma este departe de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea Domnului . si numele divin El . de catre crestini. Cel ce ridica pacatul lumii". asa cum este termenul "amin" sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul "amnos" care se inrudeste eu denumirea divinitatii Amnu din Teba.Sfintele Pasti. isi fac loc pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata.Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul Testamet cat si in Nou! Testament in cadrul sarbatorii Pastilor. ci si ied. limba. probabil. Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic. In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care. La fel de deosebita este si forma slavona de 70 . prin specificul sau. aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni omonime sau sinonime prezente in alte culturi. iar cuvintele sunt instrumente ale omului de a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice. Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura. Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic. nu si in cea culta. a fi tare. Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri. a existat doar in latina populara. este spirituala. O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus. Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul "Se(h)". mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia mi = din. Dupa cum se stie. i s-a imprimat un evident caracter religios-spiritual. el fiind absent in dictionarele latine. asa cum este cazul cuvantului miel. care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi puternic. a aparut si o limba adecvata in care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religios-morale.Dumnezeu. S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului. Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a cuvantului miel este edificatoare. deoarece insenina nu numai miel. de la. exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa pascala este legata de "Mielul lui Dumnezeu..

au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru israeliti. sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii de credinta. Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul. Este minunea care uimeste toata mintea 71 . a fost nevoie de revenirea la datina lor pascala: "Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru. dupa cum este scris in aceasta carte a Legii" (IV Regi 23. Urmarile benefice. se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor. de aproape 20 de veacuri. de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi. cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament. Atunci cand au neglijat aceasta indatorire. ci pe cea de miel euharistie care'se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie. Sfanta Lumina de la Ierusalim In mod suprafiresc ea este o minune dumnezeiasca necuprinsa de mintea noastra.agnet. in Sambata Mare. Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala a crestinilor. care trebuie sa tina Pastile crestin. Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios. fara a se substitui jertfei euharistice. Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda pentru crestini. Acest miel care inseamna "din Dumnezeu" ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in fiecare an si. sub forma painii si a sangelui. Este cea mai mare minune din zilele noastre vazuta atat de credinciosi. cat si de necredinciosi. numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul. 21). totodata. cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale. in care Hristos. Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel. Care S-a nascut din Tatal. sanatate sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci. pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de Biserica din care rezulta originea lor divina. care se repeta din an in an. deoarece pentru romani nu exprima notiunea de miel pascal. ceea ce inseamna ca substantivul consacrat "miel" se refera si la trupul euharistie al Mantuitorului. La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: "Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu". Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea animalului.

lumina lumii si Mantuitorul sufletelor noastre. de catre cativa politisti civili necrestini . ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. civili greci. Poate tocmai pentru ca este o minune publica. de-a lungul secolelor. Inainte merg patru "dragomani". dupa prohod. cine doreste sa se intareasca mai mult in dreapta credinta. Nici in zilele noastre nu se vorbeste cat sar cuveni despre aceasta negraita minune. benzi de panza alba cu ceara si sigilii la capete. Si acum sa relatam pe scurt cum se aprinde Sfanta Lumina la Sfantul Mormant. Se stie ca. un turc si o persoana din partea statului Israel. nici discutii si scrieri polemice despre . verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului.30. s-a scris prea putin. peentru a nu crea discutii si controverse omenesti inutile asupra acestei. Cine crede in Hristos si voieste sa vada o mare minune a zilelor noastre. este controlat inca din noaptea Vinerii Mari. vazuta de toti si verificata. daruind tuturor viata vesnica.Toti slujitorii se imbraca in odajdii albe. La ora 9 dimineata procesiunea se porneste spre Biserica Sfantului Mormant. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata. in timpul Vecerniei Mari. Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi. asupra careia ortodocsii nu au nici o indoiala! Sau. intre orele 12. a inviat din morti a treia zi. sa mearga la Mormantul Domnului de si va vedea minune negraita. Apoi se sting toate luminile si se pecetluieste usaSfantului Mormant cu doua mari peceti. pentru a anunta inceperea procesiunii: apoi urmeaza doi diaconi care duc pe 72 .si dovedeste oamenilor pana la sfarsitul veacurilor ca Hristos. cu toiege metalice in maini. Despre felul cum se savarseste aceasta minune a aprinderii sau mai corect spus. Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare. poate.un arab.30-13. Gardienii raman de paza la usa Mormantului pana cand se aprinde Sfanta Lumina. Procesiunea pentru Vecernia Sambetei Mari se formeaza la sediul Patriarhiei Ortodoxe. in tintita speciala. in forma de X. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc. sfinte minuni. ziua. Biserica Ortodoxa din Ierusalim nu accepta nici un fel de publicitate zgomotoasa. a venirii Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului.

legate intre ele. in timp ce preotii stau la vohod de la altarul Bisericii Invierii pana la Sfantul Mormant. se agata de peretii baldachinului Sfantului Mormant. de jur-imprejur. ingerii o lauda in ceruri si pe noi.Apoi inconjoara de trei ori Sfantul Mormant pe partea dreapta. Ei sunt foarte evlaviosi. In biserica. ca sa le aprinda la vreme. Miile de credinciosi stau cu felinarele speciale in maini sa duca acasa. ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim". in sunetul clopotelor. Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trait Mantuitorul pe pamant. Apoi urmeaza cortegiul sutelor de slujitori. Pe la orele 11. pe care este imprimata icoana Invierii Domnului. care strabate culoarul viu al miilor de inchinatori. curtea. In jurul orei 12. se roaga tare cu mainile in sus. Intre timp. Apoi patriarhul desigileaza usa Sfantului Mormant. Diaconii si eclesiarhul 73 . fiecare asteapta cu emotie Lumina divina. in prezenta reprezentantilor oficiali armeni. in frunte cu Patriarhul. cu epitrahil. Se face o tacere mormantala! Fiecare se roaga. Aici. cerand Sfanta Lumina: "Doamne. se opresc in fata Sfantului Mormant pecetluit. Sfanta lumina. si ridica mainile. romano-catolici si copti. Apoi patriarhul cu toti slujitorii se retrag in altarul bisericii ortodoxe de vizavi si stau in asteptare. de sacos si de mitra. insotit. biserica. romano-catolice si copte. sa nu aiba vreo sursa de foc. mai intai este controlat peste tot de politisti necrestini.30 vin de la Betleem cateva sute de arabi ortodocsi. se urca unii pe umerii altora. slujitorii. fiecare sta concentrat in sine insusi.maini Sfanta Cruce care are in ea lemn din Crucea Mantuitorului. cuprins de fiorul tainic al minunii. pe pamant. dupa traditie. si ramane numai in stihar alb. trimitene din cer Lumina!". sa ia Sfanta Lumina. manecute si brau. Mantuitorule. ca albinele pe fagur. patriarhul se dezbraca de omofor. tin in maini cate un manunchi de 33 de lumanari albe. Hristoase. dar si galagiosi in acelasi timp. Cei mai multi insa. autoritati locale si bisericesti armene. ce umplu toate ulitele. cantand "invierea Ta. galeriile. de un arab musulman. La a treia ocolire se canta imnul vecerniei de la vohod "Lumina lina a sfintei slave". in tara lor. vin diferiti delegati oficiali. prin ruperea pecetilor si intra in prima incapere. Apoi este condus de doi diaconi si de eclesiarhul bisericii in fata Sfantului Mormant. inconjoara Sfantul Mormant. numita "Capela Ingerului".

pe doua ferestre mici. "Trimite-ne din cer lumina!" Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune. Se sting toate lumanarile.Acestia duc o cupa la Sfantul Altar. candelele. Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: "Veniti de luati lumina!" Minunea continua. la cei doi diaconi ortodocsi. Apoi. Tooti se roaga strigand "Doamne. se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra. cu mainile intinse. fara a se arde.Aici aprinde doua buchete maari de cate 33 de lumanari. Abia dupa cateva minute flacara arde in 74 . Fruntile si obrajii tuturor sunt transpirate de emotia minunii! O mare bucurie si trezire spirituala se savarseste in inimile si constiintele tuturor. Biserica este parca o flacara vie.raman afara. Deja vata si lespedea se incarca de o roua divina. Patriarhul intra apoi in a doua incapere si ingenuncheaza in fata lespedei Sfantului Mormant. Scanteia dumnezeiasca coboara deasupra Capelei Sfantului Mormant. Patriarhul aduna cu mainile vata aprinsa de o flacara galben-verzuie. da-ne Lumina!""Sa vina Lumina!". toata lumea din biserica observa o lumina puternica. sub privirile uimite ale tuturor. in prezenta musulmanului. intarzie venirea Sfintei Lumini. Apoi pune vata aprinsa in doua cupe de aur cu gauri si iese in Capela Ingerului. cu hainele. in timpul rugaciunii. ca un glob de lumina ce se sfarama in mici bucaati. Se zice ca daca nu vin arabii sa se roage.Numai arabii agatati deasupra fac mereu semne de implorare a Sfintei Lumini. iar musulmanul ramane in Capela Ingerului si supraveggheaza. in multime se aud glasuri de emotie in toate limbile. pentru binecuvantare. in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant. Apoi intra inauntru ca o subtire raza de foc. doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar. toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari. cu mainile. coboara pe lespedea Mormantului si aprinde vata presarata deasupra. luminile. unde se pastreaza pana la Pastele anului urmator. Emotia minunii cuprinde pe toti. iar cupele aprinse le da. In aceasta clipa Sfanta Lumina a venit! Minunea s-a savarsit! Multimile asteapta cu nerabdare Sfanta Lumina. ca o scanteie luminoasa de fulger. in biserica se face o mare tacere. Ceara de la cele patru sigilii se aduna intr-o cupa de argint si se duce la altar. care timp de cateva minute nu arde. Multi se ating de flacara cu fata. coborand in zigzag prin cupola mare a Bisericii. la usa. in cel mult trei minute. o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari. iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie. afara.

Pelerinii se intorc la gazdele lor. 75 . zicand fiecare in limba sa: "Slava Tie. pentru aceasta negraita minune!" In noaptea de Sfintele Pasti la ora 11 se pornesc din nou in mare procesiune. La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe. doi diaconi cu Crucea mare de procesiuni. cu Crucea si cu Sfanta Lumina in maini cadeste si inconjoara Mormantul Domnului. in care se afla lemn din Crucea Mantuitorului si. in continuare. Slujeste patriarhul cu mai multi preoti si diaconi. cu moartea pe moarte calcand si celor din mormanturi viata daruindu-le". La urma. Tot acum iau Sfanta Lumina de la patriarh. In timpul cantarii fiecarei pesne. cu Sfantta Lumina in maini si cu caldura credintei in inimi. dumnezeiasca! Inimile tuturor simt din belsug bucuria Invierii. episcopii. Dupa slujba Invierii se face in continuare pe Sfantul Mormant. preotii. inainte merg cei patru dragomani. Slujba este mareata. toti slujitorii in frunte cu patriarhul. armenii si coptii si o duc in altarele lor. un arhiereu. cu cativa preoti si diaconi. intai se inconjoara de trei ori Sfantul Mormant cu crucea si cu faclii aprinse din Sfanta Lumina. Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant. Mantuitorule. de la patriarhie spre Biserica Sfantului Mormant. patriarhul si mii de credinciosi. Apoi se citeste Evanghelia Invierii in fata Sfantului Mormant si se incepe slujba Invierii. La intrarea in marea biserica. dupa randuiala. cantand "Hristos a inviat din morti.mod normal. apoi saisprezece diaconi cu prapuri. Liturghia Invierii ia sfarsit. cu fetele luminate si cu faclii aprinse. La ora 2 dupa miezul noptii. romano-catolicii. unde o pastreaza tot anul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->