P. 1
vinul004

vinul004

|Views: 94|Likes:
Published by Corina Grecu

More info:

Published by: Corina Grecu on Mar 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2012

pdf

text

original

LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

Arran. Iar pentru cei care nu ºtiu. de diferite dimensiuni: Firenze 1. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor.. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml.. Captain 1. ci manualul de marketing. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. iar dacã aceasta e frumoasã. pentru a începe fermentarea. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. Lichidul fermentat. v-aþi întrebat vreodatã care este. Clasico 1. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. în ani. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia.taranis. însã. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. tot felul de istorii inventate. asemãnãtor cu o bere acrã. „Educarea publicului. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum. povestea produsului. însã.. dar sigur. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. 3 SERGIU NEDELEA. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid. unde capãtã. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv.ro . Bruichladdich. Dupã cum spune antreprenorul.EDITORIAL Whisky. Poate încet. pentru douã-trei zile. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. (Apropo. Folosirea decantorului are douã scopuri. sau decantorul D e L u x e Leopold. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. a reuºit sã aducã primul import. Dar judecata finalã aparþine consumatorului. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. Caol Ila. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen).. Care se educã.. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. Balmenach. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. Pentru cine încã nu ºtie. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. olorosso. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust.. ªi.. Bordeaux 1l. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). Sommelier 1l.taninuri. cât ºi la team-building-uri. proprietarii ei. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc.ro. ºi regiile. din orz.3l.. deschis de neamþul Juergen Hort. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. de la o opt la 50 de ani. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul.winetaste.500ml sau Riedel Medoc de 100ml.. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. nu e limba elfilor. de fapt. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. Sunt. port etc). Totul limpede. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor.. alt euro se duce la managerul de restaurant. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. menite sã creeze false legende. Riedel Duck 900ml. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã.. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. CEZAR IOAN Despre marketing. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. uneori. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte.3l. stabilit în Sibiu de câþiva ani. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. o distincþie deosebitã.. deschis în partea superioarã. Dolceto 1l. ci compania.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. Astfel cã. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. seducerea consumatorului. Malt Whisky. Ardbeg. somelier www. dar are ºi o listã de aproximativ 1. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri . eficienþa demersului economic creºte. din suma rãmasã. Existã mai multe tipuri de decantoare. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului. Riedel Pomerol 900ml. Riedel Amadeo 1. ci doar a celui menit sã inducã în eroare. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. De-a lungul anilor.5l. comunicarea. cristale de acid tartric -. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. laolaltã cu povestea. Vedem de prea multe ori. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. BenRiach. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima.5l. Ardmore.

Busuioacã rosé. 30). Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. Herman Oberth nr. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. cafenele ºi baruri din Bucureºti. Domeniul Coroanei Roze 2007. 32 ºi str. De asemenea. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. Calea Dumbrãvii nr. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio. Burgund ºi Pinot Noir.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. Potrivit vinificatorului. str. Gama cuprinde Feteascã albã. la Craiova. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. Riesling dry. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. din motive de marketing. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. numele în Domeniile Sãhãteni. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. . 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. La sfârºitul lui iunie. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. cu arome interesante de grapefruit roºu. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. prezentã în peste 130 de restaurante. Tãmâioasã. 10-11). Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete.Ro. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul.Ro. Poiana nr. În curând. un vin proaspãt. 4 Sauvignon Blanc. cu peste 100 de magazine. soc ºi fructul pasiunii.ACTUALITATE VINUL. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. {arbã. Merlot. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. Cabernet Sauvignon. Muscat Ottonel dry. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat.

dacã mai era nevoie.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. Planeta înseamnã. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. în jurul anului 1000 î. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri. lansând oficial. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). Auriu. 3. Chiar ºi aºa. cu inflexiuni verzui. la începutul lunii iulie. 5 . numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi.Ch). un loc bun pe piaþã. cu siguranþã. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. din Liban.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. Masa vinurilor (1. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. un Syrah.6 milioane de sticle dintre cele 2. Alãturi de acestea. un Syrah Rosé. cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. greu ºi rotund. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). de la prima apariþie ºi pânã astãzi. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. la aceastã orã. descrise de producãtori ca „everyday wine“. un Nero d’Avola 100%. demonstrând. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. ambele 100% din struguri Nebiollo.

Dincolo de satisfacþia gustativã. manager al restaurantului. rãcoros. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. totodatã. produse de Cramele Pâncota. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. specific unui vin de gastronomie. Mustoasã de Mãderat sec 2007. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. din punct de vedere preþului. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. remarcat pentru vioiciune. 6 .EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). Au fost degustate: Riesling sec 2007. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. Cadarcã de Miniº 2007. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. 2007. dar ºi Burgundul. Muscat Ottonel demisec 2007. Alexandru Þãrmure. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã.

.

însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. schimbarea sticlei. hotãrâre. atunci când e cazul. trebuie sã schimbi marca de vin. cât ºi din partea chelnerului. poþi cere. nu trebuie sã fie o corvoadã. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. cât ºi pe dinãuntru. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. poþi cere politicos schimbarea sticlei. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. deoarece poþi avea parte de surprize. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. Alegerea unui vin. De asemenea. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. precum ºi refuzul acestuia.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. |n România. îl poþi refuza. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . Puteþi încerca o a doua probã. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. iar vinul este defect. În clipa de faþã. de asemenea. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. De cele mai multe ori. în România. place. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. cu explicaþiile de rigoare. dar mai ales cu politeþe. Înainte de a achiziþiona un vin. îi puteþi spune decent acest lucru. puteþi sã o refuzaþi. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. Dacã ai cerut o sticlã de vin. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul.

vinuri vechi.4. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru.“ Sergiu Nedelea. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri.6 . Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. furtunuri. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla.C. (V. are un miros înþepãtor.“ Delia Vãduva. dar acest lucru se întâmplã destul de rar. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. Vinul oxidat este mai închis la culoare. Oxidarea vinului.I. De obicei. Uneori acest vin are un miros de drojdie. Vinul „efervescent“. Acest defect provine mai ales de la butoaie. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. de ars. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor. Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect. dopuri. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2.tricloroanisol). Maderizarea. Gustul ºi mirosul de mucegai. pompe. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. pivniþã umedã sau dop. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. De douã-trei ori pe an. director executiv restaurant DaDa „ . Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin. dar prezintã urme de efervescenþã. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. Izul de borhot sau de distilat. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile.

pastele gãtite în cuptor.. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. orez. alc. Redactorii Vinul. Trei dintre vinurile rosé degustate. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. ciupind de vârful nasului.9 de puncte Între 70 ºi 79. de la culoarea foii de ceapã. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. vin care a primit 76 de puncte. Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. 2007 Burgund. Rose. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori. Cu timpul..9 de puncte Între 80 ºi 89. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. carne albã la grãtar. a vinurilor de calitate medie. cu un postgust scurt ºi amãrui. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. plãcute. iaurt). Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte.. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine.. cât ºi pentru consumatori. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. caise verzi. condimentat. rosé-somon. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. zmeurã ºi coacãze. supele de roºii. agriºe. roz-bej. Gust catifelat. Prince ªtirbey Rose 2007. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. cu o culoare strãlucitoare. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. dar ºi pizza. uºor amãrui. 2007 Merlot. cu note cãrãmizii. uºor vulgare. În ultimii 20 de ani. în care predomina aromele de fermentare (lactate. ce-i dã stabilitate. mure. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul.9 de puncte Între 90 ºi 94. Este un vin plãcut. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. 2007 (12 RON). Postgust lung.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. 2006 Merlot.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. Gustul este plãcut.9 de puncte Între 60 ºi 69. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. alc. Val Duna. alc. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 .Price ªtirbey Rose. 2007 Burgund. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor. ciuperci. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie. Nas intens. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. interesant. sau salate. paste. peºte ºi carne roºie. brânzeturi de orice fel.Ro. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. zmeurã ºi iaurt. citric (grapefruit). Reamintim cã redactorii Vinul. cu o aciditate interesantã. însã alcoolul iese puþin din corp. Arome intense. cu mâncãrurile asiatice. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. Val Duna.5% vol.. ori din cauza prospeþimii. alc. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. proaspãt foarte sprinþar. pulpã). piersici ºi cârcei de viþã de vie. cu tente cãrãmizii. Postgust lung. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. Este un vin lucrat. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). Davino. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. Arome curate ºi de calitate. 15 vinuri rosé româneºti. care amintesc de miezul de pâine. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. Note gustative de mere. cu note de cireºe ºi zmeurã. în nuanþe de pepene verde. interesante de cãpºuni. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. alc. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã. condimentat. cu reflexe trandafirii. cu arome de caise verzi.

rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. alc. discrete. Aromele sunt discrete. scurt. spre cãrãmiziu. alc. Gustul. Lipsã de personalitate. este scurt. Nu are personalitate ºi nici structurã. alc. uºor chimice. de cireºe dulci ºi trandafiri. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. 2004 Pinot Noir. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. este destul de echilibrat. Este scurt. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. sec Merlot Roze. prãbuºit. Atrage prin paleta aromaticã. uºor murdar (hârtie de filtru). roºiaticã ºi arome discrete. demidulce Roze de Vânju Mare. alc. cu gust de mere pãdureþe. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. cu arome uºor îmbãtrânite.5% vol.5% vol. alc. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. alc. 2007 Cadarcã. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. Merlot.. Un vin care dã semne de obosealã. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã.. Arome de miere. Wine Princess. de trandafiri. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. zmeurã ºi prune. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. neplãcut.. de bomboane ºi trandafiri.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. iar gustul este plat. este un vin scurt. demdulce Nachbil. cu note oxidative. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. Este ajutat de zahãrul rezidual. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 .. demisec Rose Cuvee. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. cu tente violacee. Impresioneazã prin aromele proaspete. Nici gustativ nu impresioneazã. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu.. mai bun decât nasul. cu note de prunã afumatã. alc.. iar postgustul este dulce-amãrui. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12.5% vol. Nu are o structurã foarte bunã. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr.5% vol. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11. postgust scurt. de mere bãtute. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. alc. Postgust plãcut. Preþ: 13. dar nu are personalitate. A început sã oxideze. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. Un vin greoi. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. Aciditate scãzutã. alc. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. 2006 Pinot Noir. Huºi. Nu este un vin rãu. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. Este plat. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. intense de cireºe. Gustul nu are intensitate. cu note de cãpºune ºi mere. Rose. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. dulce Busuioacã de Bohotin. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol.. alc. uºor vulgare. nu foarte intense. Domeniile Sãhãteni..

deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. Bio Bio Valley. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr.598. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley. Itata Valley.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. Strãlucirea noului „El Dorado“. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. Astfel. Franþa sau Spania. la începutul anilor ’80. Aconcagua Valley. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. În ciuda vinului de calitate produs. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. Astfel. locul sãu de baºtinã. Limari Valley. încet-încet. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. Astfel producãtori precum Miguel Torres. Cachapoal Valley. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. Astãzi. . ajungând la vânzãri anuale de 600. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. Exportul cãtre Europa. Însã.000 de dolari. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. viguros.950 km² Populaþie: 16. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian.277. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume. Curico Valley. Semillon. Casablanca Valley. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Însã. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. Merlot. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. Maipo Valley.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. la mijlocul secolului al XVI-lea. Maule Valley.000. San Antonio Valley. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii.

polen. alc. alc. Gust oncutos. avocado ºi rodie. Varietal. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. dar este uºor dezechilibrat de alcool. miere. de citrice. cu arome dulci de miere ºi flori. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Reserva. Postgust mediu. Postgust plãcut. 2006 13 % vol. Este apos. intense. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. 2007 12. alc. alc. metalic.5 % vol.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. 2006 13 % vol. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. cu aciditate destul de ridicatã. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. cu note intense de vanilie. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. pâine. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. grapefruit ºi lemn. Gustul este complex ºi onctuos. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur. Chardonnay – Vina Mar. Un vin simplu. dar nu foarte intens. 2006 13. fãrã corpolenþã. citrice ºi vanilie. Sauvignon Blanc – Cono Sur. foarte bine integrat. flori de salcâm. amintind de miere. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Gustul este plãcut. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. Gustul este onctuos. flori de salcâm. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. Limited Release. Gustul este citric. puternice ºi consistente. 2007 13. Reserva. 2007 13. cu gust de citrice ºi note vegetale. Reserva. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã. coajã de mãr ºi condimente. flori de câmp ºi citrice. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin.5 % vol. lung. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie. 2007 13 % vol. destul de agresiv. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn.5 % vol. prãfoase. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. cu reflexe verzui. Postgust intens. Note gustative de miere. Reserva Especial. complex. Postgust intens. iar aciditatea este foarte ridicatã. alc. cald ºi condimentat. Postgust intens. citrice. 2006 14. fructul pasiunii. dar scade repede în intensitate. unt ºi lemn de stejar.8 % vol. alc. alc. cu o uºoarã amãrealã. Reserva. Varietal. alc. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. tipice. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. 2006 14 % vol. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Atacul este foarte bun.5 % vol. floral. rotund ºi echilibrat. de flori de viþã de vie ºi citrice. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã.5 % vol. Postgust lung. alc. miere ºi vanilie. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. Aciditate foarte bunã. cu uºoare note de petrol. fructul pasiunii). Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. alc. condimentat. elegante. Postgust plãcut. 2006 12. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 .

cireºe. Semillon – Tocornal. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. Postgustul este uºor amãrui. 2005 14 % vol. Cabernet Sauvignon.5 % vol. alc. 2006 14 vol. Gust plãcut. Concha y Torro 12. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. rotund. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. 2006 13 % vol. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. cu tanini bine integraþi.5 % vol. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. alc. Gustativ pare uºor obosit. alc. ciuperci. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. rotund. Maipo Valley Reserva. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. miere. Varietal.5 % vol. piele ºi condimente. Sauvignon Blanc – Tarapaca. Reserva 14 % vol. Nas condimentat cu tonuri de viºine. cu o aciditate ridicatã. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. Postgust lung. trufe ºi tabac. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. 2007 12. Un vin plãcut. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Varietal. cu note de citrice. având o oarecare onctuozitate. caise verzi. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. Este ajutat de aciditatea ridicatã. dezvoltând arome florale. coaja de pâine ºi citrice. Varietal. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. Gustul este mai simplu. Carmenere – Misiones de Rengo. Gustul este interesant. destul de puternic. dar aciditatea este moderatã. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. de viºine. Cono Sur. cu tonuri de kerosen. Note gustative de coacãze. Postgust intens. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. alc. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. alc. Carmenere – Misiones de Rengo. condimente ºi cireºe. bine integraþi. alc. alc. intens ºi condimentat. corect. alc. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. astringent. vegetal. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Gust ierbos. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. Un vin rotund. catifelat. cu tanini foarte plãcuþi. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. coacãze. piele ºi coacãze. condimente. Cono Sur.2007 13. coacãze negre ºi mentã. condiment. echilibrat. bine structurat ºi cu un corp bun. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. tabac. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. Chardonnay – Tocornal. rubinie. castraveþi ºi citrice. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. 2006 14 % vol. comercial. viºine ºi piele. alc. 2006 13 % vol. Arome puternice de mure. alc. 2006 14 % vol.

Este un vin roºu.5 % vol. prune ºi lemn. cu note de viºine ºi condimente. Merlot – Castillo Santa Paulina. cearã ºi eucalipt. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. Un vin foarte subþire. piele ºi trufe. Varietal. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. 2006 13. condimente. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. Carmenere El Emperador. Varietal. Carmenere – Passion. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. alc. 2006 14. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. Gustul este scurt. alc. sulfuros. Merlot – Tocornal.5 % vol. cu note de cireºe. nu prea intense. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial. Cono Sur. subþire ºi amãrui pe final. Postgust intens. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. de fructe roºii. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. cu tanini verzi care agreseazã. alc. Indomita. alc. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. alc. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. cu tonuri plãcute.Importator: Lerida Intl.5 % vol. Gust de zmeurã. Gustul este astringent. cu postgust condimentat. Un vin roºu corect. alc. Cabernet Sauvignon – Frontera. alc. uºor astringent. intense. Gust uºor astringent. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic. Concha y Torro 13 % vol.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. 2006 13 % vol. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. mediocru. vanilie. Central Valley. cu arome plãcute. 2006 13. pe final fiind amãrui ºi condimentat. 2006 13 % vol. Arome dezagreabile de ou clocit. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . stafide. 2007 12. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. echilibrat. condimentat. cu un rest de zahãr care îl ajutã. Cabernet Sauvignon – Tocornal. alc. uºor înþepãtor. dezechilibrate. Varietal. Cono Sur. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. condiment. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. Uºor oxidat. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. Carmenere – Tarapaca. 2006 13 % vol. nu prea intense. Cabernet Sauvignon. 2006 13 % vol. Reserva Especial.5 % vol. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. alc. 2006 13 % vol. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi. cu note vegetale. alc. Gustul este dezechilibrat. alc. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. alc. 2006 14 % vol. mãceºe. Gustul aminteºte de viºine. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. nisipos ºi astringent. fãrã astringenþe supãrãtoare. 2006 13 % vol. de cireºe coapte.

sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. Conform realizatorilor acestui studiu. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. dar. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. meniul a ieºit din obiceiuri. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. În momentul când ascultãtorul degustã un vin. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. conducãtorul echipei de specialiºti. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. Chariots Of Fire (Vangelis). . bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. sarmale. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. locaºul nostru de degustãri. evident. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. Cu toate acestea. ca pe tot parcursul serii. cel mai important. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. mai plin. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. fãrã tort. de altfel. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. aceºti centrii nervorºi. Rock DJ (Robbie Williams). deja activaþi.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. ºi tot ar mai fi fost nevoie. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier. cârnaþi de Pleºcoi. s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). Personal. Over The Rainbow (Eva Cassidy). În consecinþã.00 am rãmas fãrã vin alb. cu tot cu niºte consumatori „grei“. Practic. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. în favoarea celor albe. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. bine asortat însã cu diverse vinuri. murãturi. cremã de brânzã pe felii de ardei gras . Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). decât dacã este degustat în liniºte. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie).WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. dacã mai era. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. schimbând caracteristicile vinurilor“. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. însã surpriza a venit abia noaptea. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). Heartbeats (Jose Gonzalez). Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. 2003. rom Captain Morgan. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). bãuturile din minibar: absint Pernod. La fel. astfel încât pe la 23. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. mãmãligã ºi. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. babic de Pleºcoi. În pauza care a urmat. Easy (Lionel Ritchie). Pe la douã ºi jumãtate noaptea. pe lângã cele culinare. Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. ghiudem. Nu insist asupra atmosferei. probabil. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). horã (sau orice alt dans). putea permite separarea dupã diverse criterii. scotch Red Label. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. În paralel. Toate felurile au fost servite pe platouri. Recte cei peste 140 de prieteni. a declarat North. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. Orinoco Flow (Enya). Per total. am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. Profesorul Adrian North. nu în porþii individuale. pastramã. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. telemea. care prezenta ºi marele avantaj cã.

.

care ar merita numele de „magiun“. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. undeva 18 . se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. aveau peste jumãtate din conþinut. de fapt. devenind „marmeladã“. importator al vinurilor Acorex din Cricova. la un moment dat. director general al Briz Internaþional. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. m-am ameþit. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. la degustare ºi. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni.. cu diverse vinuri. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. ªi. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. dar atât. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. am degustat destul de sãnãtos. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. ºi înainte.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. am descoperit cã existã. Ce-i drept. nu de apã. cea a sandwich-ului. cât de cât fenomenul. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. Mergând pe firul poveºtii.. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. la fostele crame imperiale. prin 1986. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. Unele au prins mucegai. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“.“ Prof. ci chiar a câºtigat în putere. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. vorba de alcool. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. La vinurile roºii. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. În prima variantã. l-am abordat pe Constantin Ciotu. am experimentat. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. între Cahul ºi Cricova. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. timp de o lunã. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. evident. în mare. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). sã mor dacã te mint!“. scriitor ºi jurnalist.

„Pot spune cã un asemenea vin nu existã. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. sub formã de zvon deformat. Nici în Moldova. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. nu ajung la acest stadiu. Este o poveste frumoasã. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. într-adevãr.plescoi. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. din punct de vedere al consistenþei. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. însã. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã.. la rândul ei. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. cã ar exista un asemenea vin. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. sã zicem Grasa de Cotnari. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). Nici cele mai dulci vinuri vechi. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“.ro . Bucureºti Tel: 0722-993. ar putea ajunge la un asemenea stadiu. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. cu fundul foarte ascuþit. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. E mai sãnãtos. Lucia Pîrvu este. Aºa cã. româneascã sau strãinã. pot fi puternic iodate. Marmelada. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin.. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. ªi ar fi. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. vorba despre altceva. Am gustat multe vinuri vechi ºi. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. la Cricova. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. ºi la urechile românilor. care sã ºtie despre ce e vorba. însã nu se poate vorbi.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. Dacã ne referim la amfore sau ulcele. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. decât despre un lichid. Adãugând un strop de apã.915 www. prin absurd. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. oricum. singurele care. însã alcoolul era complet absent. În toatã viaþa. însã numai în pahare de ºampanie. se formeazã mult glicerol.1 grame. nu vin. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. E timpul sã punem miturile la locul lor. dar este doar o poveste”.

din podgoria Sarica Niculiþel. Ca mai toate brânzeturile dure. peºte ori borº pescãresc. ªi.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. evident. de la Gilãu. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. La fel ca ºi vinurile. cea mai spectaculoasã. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. am profitat. de la lapte pânã la consumator.vinul. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. În fine. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. la 1477. Grana Padano (denumire de origine controlatã). adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. sec ºi pus din vreme la rece. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. vin dulce. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. preºedintele. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. producãtor din nordul Dobrogei. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. Documente mai târzii atestã cã. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. Fãcutã cu patru feluri de carne. adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. în cantitãþi egale. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. etapa din iunie. plãcinta lui Zidurean. în care am pus. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. au egalat performanþa de anul trecut. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. mozzarela sau gorgonzola. Trentino ºi Veneto. referire directã la textura acestei brânze. plãcintã cu varzã ºi ceapã. Piemont. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. Astãzi. ºi câteva fire de afumãturã. de fapt.ro) . a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. într-un moment de inspiraþie colectivã. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. între ele obligatoriu oaie. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. cãci era „creaþie proprie“. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. în funcþie de perioadele de pãºunat. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. dobrogean ºi aromat“. cântãrind pânã la 40 de kilograme. Deºi data exactã nu este cunoscutã. sculptor ºi ceramist. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. legatã cu brânzã de caprã. ºi de la valea Pianura Padana. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. De la bun început. povesteºte Gabriela Mariº. La fel ca la parmezan. A doua. ªi. condimente ºi ceva verdeaþã. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. de la Mamaia. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. în jurul anului 1135. brânza îºi trage numele de la „grana“. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. din punctul meu de vedere.

.

afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. decât câteva sute de sticle. fãrã discrepanþe. vanilie. Gustul aminteºte de prunele afumate.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. profund. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust.200 de sticle. iar gustul aminteºte de ciocolatã.. fiind foarte catifelat. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. acest lucru este insesizabil. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. strugure matur. c`ruia i-am luat singura sticl`. pu]in tabac [i piele. Trufat. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. condimente ºi viºine negre. fiind învãluit în nuanþe de condiment. la rândul lor. au fost \mbuteliate 2. jum`tate din vase de inox. prietenos. revigorant ºi taninos. rotund [i plin. este puternic. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. O minun`]ie. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. Un vin armonios construit. din p`cate. Un delir. dar bine integraþi. jum`tate baricat`. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. de fructe roºii ºi mirodenii. cu miresme de prun`. de viºine coapte. E greu [i complicat. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. Se simte o uºoarã notã oxidativã. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. dar merit` fiecare leu. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. amestecate cu tonuri de coacãze negre. completat de o senzaþie de dulce pe final. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. Nas plãcut. Preþ: aprox. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. cu un postgust lung. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. din care nu exist`.. trufe ºi scorþiºoarã. alc. ba chiar unul cu o etichet` genial`. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. \n plus. Se aºeazã foarte bine în gurã. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. sunt mai evidenþi în postgust. Cost` foarte mult. de complexitate. restaurante III A. coacãze. intens. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. dar care îi dã un plus de eleganþã. Taninii încã verzi. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate .

..... jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii..ro datele pentru facturare......... cu note aromatice de lemn de stejar.... iar lemnul de stejar este bine integrat........ 103......preþ 50 RON (plãteºti 5 numere.......... ºi un postgust lung.. (Karen Page........... ªos.............. bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare... peºte ºi scoici........... iarbã verde ºi piersici................................ Viilor nr....... ........... Gustul este foarte intens... Adresa. Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici.......... (Jane MacQuitty) Preþ: 6................. în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti.................... Preþ: 10.. nuanþate de lemnul de stejar... (Jane MacQuitty) Preþ: 3.... Ap......... Burgenland.....Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul. e-mail. Alentejo.. 2......SMB. proaspete.. proaspãt... Austria 2006 Arome plãcute............ (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao..... Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate.... tangerine............12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice.... care sã favorizeze consumul rapid................. potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma............. Times Online sau Washington Post................ Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate...... cu arome puternice de viºine negre ºi mure.. Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume. Nume......... mere ºi limete.....:. vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens.... Blaufrankisch Klassik.. primeºti 6) 12 luni...000 de abonaþi... De bãut 20082011.... pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia..................... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale.................. Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar................. Cod poºtal....62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*..... Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1........... Et. Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens......... 54........... Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor....... Arome cutremurãtoare......... .. din California.... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã...... Tel.............. precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian.............................. cu arome de zmeurã ºi cãpºune........ 78-88. Potrivit studiului...5 GBP Valley Of The Moon......... caprifoi ºi pepene galben................. Sector 5...... Reserva Branco......................... Localitatea........... Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer........ Wall Street Journal....... Preþ: 11.. deschis la Credit Europe Bank .................... învãluite în tonuri de citrice..... cu tonuri proaspete de pere. citat de Decanter.....................preþ 100 RON (plãteºti 10 numere........................... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul... Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier............. rezultând un vin foarte atractiv............ De bãut 2008-2010..... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni........................ (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii............. Sc........ ...... Cod poºtal 050158.. primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate.....5 GBP Pine & Post.. Portugalia 2007 Un vin bine lucrat........ de condimente.. Bl..Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil...... 5..... citric ºi foarte mineral......com...... Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent................. produs din struguri valpolicella....... numãrul de telefon ºi adresa de livrare.... Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL........

în schimb. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa..ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.vinul.993. Cristian Boerean cristian. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu.. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare.opd. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust.gavrila@core-target. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas. preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. de aceea îi prefer pe cei congelaþi. fãrã mare bãtaie de cap. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. decorticati ºi congelaþi.ro Redactori Sorina Iordan. cu un retrogust uºor amãrui – piperat.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline. Dan Petrici.ro 0722. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu.grigorica@gmail. www.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer.Ro. George ªerban. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 . Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin. O sugestie pentru zilele calde de varã . Bucureºti. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. intens. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. La nevoie. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. lãmâie ºi usturoi extravirgin. Când creveþii sunt gata. pânã devin aurii.boerean@gmail. care se face foarte repede. elegantã ºi rafinatã prin simplitate. Sergiu Nedelea. stropim cu puþin sos.915 DTP Omni Press & Design www.o reþetã uºoarã. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->