LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

CEZAR IOAN Despre marketing. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor. Clasico 1. Ardbeg. Riedel Amadeo 1. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. Ardmore. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. ci manualul de marketing. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. Totul limpede.. Sunt. uneori.5l. Iar pentru cei care nu ºtiu. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. unde capãtã. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã.5l. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv. BenRiach. Poate încet. de diferite dimensiuni: Firenze 1.. Dar judecata finalã aparþine consumatorului. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul.EDITORIAL Whisky. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. sau decantorul D e L u x e Leopold. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. nu e limba elfilor. de fapt. pentru a începe fermentarea. „Educarea publicului. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. cât ºi la team-building-uri. 3 SERGIU NEDELEA. din suma rãmasã. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. Arran. comunicarea. ªi. Caol Ila. ºi regiile. pentru douã-trei zile. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar. Dolceto 1l. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. însã. Vedem de prea multe ori. seducerea consumatorului. însã. alt euro se duce la managerul de restaurant. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. Folosirea decantorului are douã scopuri. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. Lichidul fermentat. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. în ani. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin.. o distincþie deosebitã. stabilit în Sibiu de câþiva ani.ro. Balmenach.500ml sau Riedel Medoc de 100ml.taninuri. proprietarii ei. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri . v-aþi întrebat vreodatã care este. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen). Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte.. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. De-a lungul anilor. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. Malt Whisky. deschis de neamþul Juergen Hort. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc.winetaste. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim.ro . proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã.. Existã mai multe tipuri de decantoare. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã. asemãnãtor cu o bere acrã. dar are ºi o listã de aproximativ 1. povestea produsului. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). Sommelier 1l. deschis în partea superioarã. de la o opt la 50 de ani.. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul. Bruichladdich. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte. ci doar a celui menit sã inducã în eroare.. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust. port etc). eficienþa demersului economic creºte.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. unde produsele pot fi ºi comandate online: www.. ci compania.3l.. laolaltã cu povestea. cristale de acid tartric -. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului. Pentru cine încã nu ºtie.3l. Captain 1. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. Care se educã. somelier www.taranis. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. Bordeaux 1l. tot felul de istorii inventate. olorosso.. Riedel Duck 900ml. (Apropo.. iar dacã aceasta e frumoasã. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. Dupã cum spune antreprenorul. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. menite sã creeze false legende. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. din orz.. Riedel Pomerol 900ml. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. a reuºit sã aducã primul import. dar sigur. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. Astfel cã.

cu peste 100 de magazine. 10-11). Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. Merlot. din motive de marketing. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. 4 Sauvignon Blanc. Gama cuprinde Feteascã albã. Herman Oberth nr. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. cu arome interesante de grapefruit roºu. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. . str. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete.ACTUALITATE VINUL. {arbã. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat. Poiana nr. În curând. la Craiova. Calea Dumbrãvii nr. Riesling dry. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio.Ro. 30). soc ºi fructul pasiunii. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. 32 ºi str. De asemenea. un vin proaspãt. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. Burgund ºi Pinot Noir. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. La sfârºitul lui iunie. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. Muscat Ottonel dry.Ro. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. prezentã în peste 130 de restaurante. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. Cabernet Sauvignon. Tãmâioasã. Potrivit vinificatorului. Domeniul Coroanei Roze 2007. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. cafenele ºi baruri din Bucureºti. Busuioacã rosé. numele în Domeniile Sãhãteni.

6 milioane de sticle dintre cele 2. cu siguranþã. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri. ambele 100% din struguri Nebiollo. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. la începutul lunii iulie. Chiar ºi aºa. 5 . Auriu. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. un loc bun pe piaþã. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. descrise de producãtori ca „everyday wine“. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. dacã mai era nevoie. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). greu ºi rotund. cu inflexiuni verzui. lansând oficial. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). demonstrând. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. la aceastã orã. Alãturi de acestea. Planeta înseamnã. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. Masa vinurilor (1. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. un Syrah. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. în jurul anului 1000 î. de la prima apariþie ºi pânã astãzi. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. un Nero d’Avola 100%. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. din Liban. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia.Ch). un Syrah Rosé.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. 3.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni.

Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. specific unui vin de gastronomie. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. Au fost degustate: Riesling sec 2007. din punct de vedere preþului. remarcat pentru vioiciune. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. produse de Cramele Pâncota. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. Dincolo de satisfacþia gustativã. Cadarcã de Miniº 2007. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. rãcoros. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. totodatã. 2007. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce.EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. manager al restaurantului. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. dar ºi Burgundul. a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. Alexandru Þãrmure. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. Muscat Ottonel demisec 2007. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). Mustoasã de Mãderat sec 2007. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. 6 .

.

place. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. cât ºi din partea chelnerului. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. cu explicaþiile de rigoare. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. nu trebuie sã fie o corvoadã. schimbarea sticlei. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. Alegerea unui vin. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. trebuie sã schimbi marca de vin. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. Dacã ai cerut o sticlã de vin. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. îi puteþi spune decent acest lucru. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. atunci când e cazul. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. îl poþi refuza.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. precum ºi refuzul acestuia. De asemenea. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. iar vinul este defect. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. Puteþi încerca o a doua probã. hotãrâre. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. în România. cât ºi pe dinãuntru. poþi cere politicos schimbarea sticlei. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. deoarece poþi avea parte de surprize. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. poþi cere. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. |n România. În clipa de faþã. Înainte de a achiziþiona un vin. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. puteþi sã o refuzaþi. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. de asemenea. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. dar mai ales cu politeþe. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. De cele mai multe ori. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ .

“ Delia Vãduva. Maderizarea. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor. Vinul „efervescent“.4. Izul de borhot sau de distilat. Uneori acest vin are un miros de drojdie. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. pivniþã umedã sau dop. pompe. director executiv restaurant DaDa „ . imediat dupã fermentaþia alcoolicã. dar prezintã urme de efervescenþã. dopuri. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect. Acest defect provine mai ales de la butoaie. Oxidarea vinului. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant.6 .“ Sergiu Nedelea.tricloroanisol). furtunuri. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. Vinul oxidat este mai închis la culoare. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. Gustul ºi mirosul de mucegai. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru.C. De obicei. vinuri vechi. De douã-trei ori pe an. Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. dar acest lucru se întâmplã destul de rar. are un miros înþepãtor. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat.I. (V. de ars. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin.

2007 IG Dealurile Olteniei 12.5% vol. dar ºi pizza. Val Duna. Note gustative de mere. sau salate.. Davino. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã.9 de puncte Între 90 ºi 94. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. rosé-somon. interesante de cãpºuni. alc.9 de puncte Între 70 ºi 79. mure. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. Val Duna. însã alcoolul iese puþin din corp. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. Redactorii Vinul. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat.Ro. 2007 Burgund. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. Rose. alc. în care predomina aromele de fermentare (lactate. piersici ºi cârcei de viþã de vie. roz-bej. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor.Price ªtirbey Rose. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. ori din cauza prospeþimii. alc. Arome intense. ciupind de vârful nasului. supele de roºii. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. uºor vulgare. de la culoarea foii de ceapã. cu un postgust scurt ºi amãrui. cu note cãrãmizii. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. Postgust lung. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. zmeurã ºi iaurt. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul. agriºe. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. Arome curate ºi de calitate. a vinurilor de calitate medie. peºte ºi carne roºie. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. 2006 Merlot.. Gustul este plãcut. paste. proaspãt foarte sprinþar. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. alc.9 de puncte Între 60 ºi 69. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. Prince ªtirbey Rose 2007. Reamintim cã redactorii Vinul. carne albã la grãtar. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. plãcute. caise verzi. cât ºi pentru consumatori. condimentat. pastele gãtite în cuptor. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. Postgust lung.9 de puncte Între 80 ºi 89. cu tente cãrãmizii. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. Este un vin lucrat. 2007 Merlot. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. alc.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). cu mâncãrurile asiatice.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. Nas intens. cu arome de caise verzi. în nuanþe de pepene verde. ce-i dã stabilitate. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. Cu timpul. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. cu o culoare strãlucitoare. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte.. brânzeturi de orice fel. Gust catifelat. 2007 Burgund. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã.. care amintesc de miezul de pâine. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. orez. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. condimentat. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 . cu note de cireºe ºi zmeurã. uºor amãrui. Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori. În ultimii 20 de ani. citric (grapefruit). 15 vinuri rosé româneºti.. ciuperci. cu o aciditate interesantã. Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. Este un vin plãcut. iaurt). Trei dintre vinurile rosé degustate. vin care a primit 76 de puncte. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. zmeurã ºi coacãze. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. pulpã). 2007 (12 RON). sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie. interesant. cu reflexe trandafirii.

Domeniile Sãhãteni. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. Postgust plãcut. Impresioneazã prin aromele proaspete. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. Nu este un vin rãu. uºor chimice. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. nu foarte intense.5% vol. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. iar gustul este plat. Arome de miere. Nu are personalitate ºi nici structurã. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. Este ajutat de zahãrul rezidual. uºor vulgare. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr. alc. Lipsã de personalitate. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol. dulce Busuioacã de Bohotin. Rose. scurt. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. discrete. Huºi. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. Este scurt. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. zmeurã ºi prune. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. alc. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. demidulce Roze de Vânju Mare. mai bun decât nasul. demdulce Nachbil. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu. alc. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. 2006 Pinot Noir. iar postgustul este dulce-amãrui. Gustul. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. Aciditate scãzutã. 2007 Cadarcã. alc..5% vol. neplãcut.. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. roºiaticã ºi arome discrete. de bomboane ºi trandafiri. este scurt. Merlot.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. A început sã oxideze. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. alc. alc. prãbuºit.5% vol. este un vin scurt. de trandafiri. alc. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 . Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. intense de cireºe. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. cu tente violacee. alc.. spre cãrãmiziu. este destul de echilibrat.. cu note de cãpºune ºi mere. Gustul nu are intensitate. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã.. Un vin care dã semne de obosealã. cu note oxidative. cu note de prunã afumatã. cu arome uºor îmbãtrânite. Preþ: 13. demisec Rose Cuvee.. Atrage prin paleta aromaticã.5% vol. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. dar nu are personalitate. alc. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11. Wine Princess. sec Merlot Roze. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. Nici gustativ nu impresioneazã. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. de cireºe dulci ºi trandafiri. uºor murdar (hârtie de filtru). postgust scurt. cu gust de mere pãdureþe. Este plat. Un vin greoi. Aromele sunt discrete. de mere bãtute.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. Nu are o structurã foarte bunã. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. alc. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune... 2004 Pinot Noir.

încet-încet.950 km² Populaþie: 16. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. Exportul cãtre Europa.277. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. Însã. Merlot. Bio Bio Valley. Maule Valley. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. În ciuda vinului de calitate produs. locul sãu de baºtinã. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. Maipo Valley. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Astfel producãtori precum Miguel Torres. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. Curico Valley. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. . ajungând la vânzãri anuale de 600. viguros. San Antonio Valley.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. Astfel. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. Cachapoal Valley. Astfel. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche. la începutul anilor ’80. Casablanca Valley. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume. Franþa sau Spania. Semillon.000 de dolari. Însã.000. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. la mijlocul secolului al XVI-lea. Astãzi.598. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. Aconcagua Valley. Itata Valley. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. Limari Valley.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Strãlucirea noului „El Dorado“.

5 % vol. cu gust de citrice ºi note vegetale. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur. cald ºi condimentat. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. de citrice.5 % vol. Gustul este plãcut. Postgust mediu. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. 2006 12. Postgust plãcut. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. alc. dar este uºor dezechilibrat de alcool. metalic. Note gustative de miere. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. cu note intense de vanilie. Reserva. de flori de viþã de vie ºi citrice. fructul pasiunii. floral. citrice ºi vanilie. Reserva. intense. rotund ºi echilibrat. tipice. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. alc. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã.5 % vol.5 % vol. Postgust plãcut. foarte bine integrat. cu o uºoarã amãrealã. 2006 14 % vol. destul de agresiv. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. 2007 13. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. Un vin simplu. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. 2006 13. Atacul este foarte bun. flori de câmp ºi citrice. polen. prãfoase. iar aciditatea este foarte ridicatã. puternice ºi consistente. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit. miere. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. Reserva Especial. alc. citrice. Varietal. 2007 13 % vol. cu uºoare note de petrol. dar scade repede în intensitate. Reserva. Limited Release. flori de salcâm. Postgust intens. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. cu reflexe verzui. alc. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie. elegante. coajã de mãr ºi condimente. 2007 12. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. cu arome dulci de miere ºi flori. fructul pasiunii). Gustul este complex ºi onctuos. 2007 13. Gust oncutos. cu aciditate destul de ridicatã. alc. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Este apos. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. alc. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. grapefruit ºi lemn. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. fãrã corpolenþã. Chardonnay – Vina Mar. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Sauvignon Blanc – Cono Sur. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . Aciditate foarte bunã.8 % vol. condimentat. Reserva. pâine. dar nu foarte intens. alc. amintind de miere. Varietal. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. 2006 14. complex. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. Postgust intens. flori de salcâm. Postgust intens. alc. Gustul este citric. Gustul este onctuos. 2006 13 % vol. lung. miere ºi vanilie. avocado ºi rodie. Postgust lung.5 % vol. alc. 2006 13 % vol. alc. unt ºi lemn de stejar. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca.

comercial. bine structurat ºi cu un corp bun. având o oarecare onctuozitate. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat.5 % vol. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung.2007 13. Note gustative de coacãze. cu o aciditate ridicatã. Gust ierbos. dar aciditatea este moderatã. trufe ºi tabac. alc. intens ºi condimentat. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. Postgust lung. dezvoltând arome florale. Nas condimentat cu tonuri de viºine. Un vin rotund. alc. destul de puternic. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. alc. condiment. alc. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. Concha y Torro 12. Reserva 14 % vol. 2005 14 % vol. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Postgust intens. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. cu note de citrice.5 % vol. ciuperci. astringent. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. Postgustul este uºor amãrui. 2007 12. condimente. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. alc. alc. 2006 14 % vol. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. Carmenere – Misiones de Rengo. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. rotund. alc. coacãze.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. piele ºi coacãze. Carmenere – Misiones de Rengo. Chardonnay – Tocornal. 2006 14 % vol. Cono Sur. viºine ºi piele. echilibrat. 2006 13 % vol. rubinie. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. piele ºi condimente. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. Sauvignon Blanc – Tarapaca. miere. 2006 14 vol. Cabernet Sauvignon. Semillon – Tocornal. Un vin plãcut. cu tanini bine integraþi. de viºine. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp.5 % vol. castraveþi ºi citrice. caise verzi. condimente ºi cireºe. Maipo Valley Reserva. Varietal. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. Gustativ pare uºor obosit. rotund. Gustul este mai simplu. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . alc. Varietal. cu tonuri de kerosen. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. tabac. cu tanini foarte plãcuþi. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. cireºe. Arome puternice de mure. Gust plãcut. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. alc. vegetal. alc. bine integraþi. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. catifelat. coaja de pâine ºi citrice. Cono Sur. corect. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. 2006 13 % vol. coacãze negre ºi mentã. Varietal. Gustul este interesant. Este ajutat de aciditatea ridicatã.

Varietal. cu arome plãcute. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. nu prea intense. Merlot – Castillo Santa Paulina. Varietal. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. Gust uºor astringent. Indomita. Gust de zmeurã. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. uºor înþepãtor. prune ºi lemn. alc. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. fãrã astringenþe supãrãtoare. 2006 14 % vol. 2006 13 % vol. alc. 2006 13. nisipos ºi astringent. mãceºe. Merlot – Tocornal. Reserva Especial. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. de cireºe coapte.5 % vol. condimentat. echilibrat. alc.5 % vol. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. alc. cu postgust condimentat.5 % vol. cu tonuri plãcute. cu note vegetale. nu prea intense. alc. Carmenere El Emperador. pe final fiind amãrui ºi condimentat. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. 2006 13 % vol. Uºor oxidat. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. vanilie.5 % vol. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. alc. 2006 13 % vol. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. stafide. mediocru. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. alc. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. uºor astringent. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. Un vin foarte subþire. Arome dezagreabile de ou clocit. alc.Importator: Lerida Intl. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. alc. 2006 13 % vol. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. Un vin roºu corect. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic. Gustul este astringent. cearã ºi eucalipt. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. cu un rest de zahãr care îl ajutã. alc. sulfuros. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. dezechilibrate. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. 2006 14. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. Cabernet Sauvignon. Postgust intens. 2006 13. cu tanini verzi care agreseazã. 2006 13 % vol. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. subþire ºi amãrui pe final. condimente. intense. cu note de viºine ºi condimente. Concha y Torro 13 % vol. piele ºi trufe. Cono Sur. Central Valley. Gustul este dezechilibrat. Carmenere – Passion. alc. Varietal. Carmenere – Tarapaca. Este un vin roºu. Gustul aminteºte de viºine. cu note de cireºe. Cabernet Sauvignon – Tocornal. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. 2007 12. 2006 13 % vol. Cabernet Sauvignon – Frontera. Gustul este scurt. de fructe roºii. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. Cono Sur. condiment. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. alc. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . Un vin dezechilibrat cu tanini verzi.

în favoarea celor albe. Per total. Profesorul Adrian North. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). meniul a ieºit din obiceiuri. bine asortat însã cu diverse vinuri. probabil. Chariots Of Fire (Vangelis). Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). Practic. deja activaþi. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. telemea. Personal. cu tot cu niºte consumatori „grei“. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. rom Captain Morgan. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. cel mai important. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. dacã mai era. babic de Pleºcoi. Recte cei peste 140 de prieteni. Conform realizatorilor acestui studiu. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. pe lângã cele culinare. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. Rock DJ (Robbie Williams). am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. schimbând caracteristicile vinurilor“. Easy (Lionel Ritchie). alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. bãuturile din minibar: absint Pernod. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. Cu toate acestea. În momentul când ascultãtorul degustã un vin. astfel încât pe la 23. care prezenta ºi marele avantaj cã. Nu insist asupra atmosferei. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. . nu în porþii individuale. cârnaþi de Pleºcoi. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. mãmãligã ºi. decât dacã este degustat în liniºte. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. putea permite separarea dupã diverse criterii. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). dar. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). Toate felurile au fost servite pe platouri. murãturi. deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. ºi tot ar mai fi fost nevoie. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. ca pe tot parcursul serii. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). cremã de brânzã pe felii de ardei gras . Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. În pauza care a urmat.00 am rãmas fãrã vin alb. aceºti centrii nervorºi. sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. fãrã tort. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. 2003. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. Heartbeats (Jose Gonzalez). ghiudem. conducãtorul echipei de specialiºti. sarmale.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. În consecinþã. mai plin. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. evident. Over The Rainbow (Eva Cassidy). fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. de altfel. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. La fel. pastramã. însã surpriza a venit abia noaptea. Orinoco Flow (Enya). bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. locaºul nostru de degustãri. În paralel. horã (sau orice alt dans). când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. a declarat North. s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. scotch Red Label. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier.

.

povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. la fostele crame imperiale. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). l-am abordat pe Constantin Ciotu. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. undeva 18 . în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. sã mor dacã te mint!“. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. În prima variantã. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. de fapt.“ Prof. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. timp de o lunã. devenind „marmeladã“. cât de cât fenomenul. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. la un moment dat. La vinurile roºii. m-am ameþit.. Ce-i drept. ºi înainte. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. scriitor ºi jurnalist.. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. Unele au prins mucegai. am experimentat. am descoperit cã existã. ªi. prin 1986. vorba de alcool. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. importator al vinurilor Acorex din Cricova. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. în mare. aveau peste jumãtate din conþinut. ci chiar a câºtigat în putere. cu diverse vinuri. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. Mergând pe firul poveºtii. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. care ar merita numele de „magiun“. la degustare ºi. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. între Cahul ºi Cricova. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. cea a sandwich-ului. dar atât. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. director general al Briz Internaþional. evident. am degustat destul de sãnãtos. nu de apã.

ºi la urechile românilor. pot fi puternic iodate. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. nu vin. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. Este o poveste frumoasã. nu ajung la acest stadiu. Marmelada. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã. din punct de vedere al consistenþei. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. la Cricova. româneascã sau strãinã. oricum. sub formã de zvon deformat. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. vorba despre altceva. ar putea ajunge la un asemenea stadiu.1 grame.ro . scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. însã numai în pahare de ºampanie. care sã ºtie despre ce e vorba.915 www.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. Nici în Moldova. se formeazã mult glicerol. însã alcoolul era complet absent. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. Am gustat multe vinuri vechi ºi. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. Bucureºti Tel: 0722-993. Dacã ne referim la amfore sau ulcele. cu fundul foarte ascuþit. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. singurele care. În toatã viaþa. prin absurd. decât despre un lichid. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. Aºa cã. ªi ar fi. Adãugând un strop de apã. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. Lucia Pîrvu este. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. la rândul ei.plescoi. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. dar este doar o poveste”. într-adevãr. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. sã zicem Grasa de Cotnari. Nici cele mai dulci vinuri vechi. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte.. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. E timpul sã punem miturile la locul lor. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. însã nu se poate vorbi. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. însã. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide.. E mai sãnãtos. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi. cã ar exista un asemenea vin.

Trentino ºi Veneto. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. povesteºte Gabriela Mariº. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. Fãcutã cu patru feluri de carne. Ca mai toate brânzeturile dure. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. plãcinta lui Zidurean. sculptor ºi ceramist. ªi. Deºi data exactã nu este cunoscutã. Astãzi. între ele obligatoriu oaie. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. în cantitãþi egale. etapa din iunie. a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. în funcþie de perioadele de pãºunat. Piemont. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. ºi de la valea Pianura Padana. de la Gilãu. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. preºedintele. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. De la bun început. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. vin dulce. brânza îºi trage numele de la „grana“. mozzarela sau gorgonzola. am profitat. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. peºte ori borº pescãresc. în care am pus. producãtor din nordul Dobrogei. de la Mamaia. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. de la lapte pânã la consumator. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. ªi. A doua. în jurul anului 1135. La fel ca la parmezan.ro) . adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. din punctul meu de vedere. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. din podgoria Sarica Niculiþel. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. evident. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. dobrogean ºi aromat“. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. de fapt. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. plãcintã cu varzã ºi ceapã. ºi câteva fire de afumãturã. cãci era „creaþie proprie“. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. la 1477. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. În fine. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. Grana Padano (denumire de origine controlatã).vinul. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). într-un moment de inspiraþie colectivã. cântãrind pânã la 40 de kilograme. sec ºi pus din vreme la rece. Documente mai târzii atestã cã. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. cea mai spectaculoasã. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. referire directã la textura acestei brânze. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. La fel ca ºi vinurile. condimente ºi ceva verdeaþã. au egalat performanþa de anul trecut. legatã cu brânzã de caprã.

.

\n plus. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. din care nu exist`. jum`tate baricat`. au fost \mbuteliate 2. Trufat. trufe ºi scorþiºoarã. revigorant ºi taninos. decât câteva sute de sticle. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. fiind învãluit în nuanþe de condiment. jum`tate din vase de inox. iar gustul aminteºte de ciocolatã. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. intens. Nas plãcut. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. Gustul aminteºte de prunele afumate. Un delir. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense.. de complexitate. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. fiind foarte catifelat. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva.. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. dar bine integraþi. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. dar merit` fiecare leu. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. condimente ºi viºine negre. Preþ: aprox. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp.200 de sticle. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. sunt mai evidenþi în postgust. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. Un vin armonios construit. alc. din p`cate.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. Se simte o uºoarã notã oxidativã. Cost` foarte mult. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. de viºine coapte. strugure matur. acest lucru este insesizabil. ba chiar unul cu o etichet` genial`. Taninii încã verzi. cu un postgust lung. este puternic. restaurante III A. c`ruia i-am luat singura sticl`. prietenos. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. la rândul lor. Se aºeazã foarte bine în gurã. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate . fãrã discrepanþe. coacãze. cu miresme de prun`. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. de fructe roºii ºi mirodenii. completat de o senzaþie de dulce pe final. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. E greu [i complicat. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. amestecate cu tonuri de coacãze negre. pu]in tabac [i piele. O minun`]ie. rotund [i plin. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. vanilie. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. dar care îi dã un plus de eleganþã. profund.

....... Alentejo............. vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens......:..... cu tonuri proaspete de pere.....SMB..12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice..... Ap................ (Karen Page.Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil.... Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier... Viilor nr.... numãrul de telefon ºi adresa de livrare...... proaspete.......... peºte ºi scoici.............. cu note aromatice de lemn de stejar. din California...... Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1....... Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate......... potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma... proaspãt.............. tangerine..................... Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar..............ro datele pentru facturare.. Reserva Branco.. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent... 2.. ....................... învãluite în tonuri de citrice..... deschis la Credit Europe Bank ........... e-mail.5 GBP Valley Of The Moon....................... Arome cutremurãtoare.... rezultând un vin foarte atractiv. Wall Street Journal.....000 de abonaþi. primeºti 6) 12 luni..... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul........... Cod poºtal 050158.... nuanþate de lemnul de stejar. (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii......... care sã favorizeze consumul rapid...........preþ 100 RON (plãteºti 10 numere......... cu arome de zmeurã ºi cãpºune............ Nume........... Sector 5.... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã. produs din struguri valpolicella........... . caprifoi ºi pepene galben... Austria 2006 Arome plãcute......... Et.................. Adresa......................... Times Online sau Washington Post................... De bãut 20082011......... Portugalia 2007 Un vin bine lucrat...................... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti.................... primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate...........Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul.... Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate......... Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens......... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni.... Sc......... Potrivit studiului.............. Bl........ (Jane MacQuitty) Preþ: 6. pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia............... 5........... iarbã verde ºi piersici.................... De bãut 2008-2010.. precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian....... Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer...... Cod poºtal... 54...................... Tel..................... 78-88.... 103.... citat de Decanter....... de condimente....... Burgenland... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale. Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume.............. mere ºi limete.. Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici........62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*..... Gustul este foarte intens........ ªos. Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor.... (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao... citric ºi foarte mineral. ºi un postgust lung. Localitatea............. Preþ: 10.......... Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL.....preþ 50 RON (plãteºti 5 numere... cu arome puternice de viºine negre ºi mure. .. bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare...........com.... Preþ: 11............... iar lemnul de stejar este bine integrat........... Blaufrankisch Klassik..... jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii.......................... (Jane MacQuitty) Preþ: 3.5 GBP Pine & Post......................

Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer. preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. elegantã ºi rafinatã prin simplitate. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate.. lãmâie ºi usturoi extravirgin.vinul. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. intens. de aceea îi prefer pe cei congelaþi.. pânã devin aurii. www. în schimb.gavrila@core-target. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros.opd. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin.ro Redactori Sorina Iordan. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute.ro 0722. fãrã mare bãtaie de cap.boerean@gmail. Cristian Boerean cristian. decorticati ºi congelaþi. O sugestie pentru zilele calde de varã . O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust. George ªerban. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. Când creveþii sunt gata. La nevoie. Bucureºti.grigorica@gmail. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. stropim cu puþin sos. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii. Sergiu Nedelea. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 . Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.Ro.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. care se face foarte repede. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei.o reþetã uºoarã. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. Dan Petrici.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.993.915 DTP Omni Press & Design www. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful