LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. pentru a începe fermentarea.. 3 SERGIU NEDELEA. uneori. eficienþa demersului economic creºte. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. ºi regiile. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. de diferite dimensiuni: Firenze 1. dar sigur. BenRiach. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen). dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar.500ml sau Riedel Medoc de 100ml. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã.taranis. o distincþie deosebitã. Sommelier 1l. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. Dar judecata finalã aparþine consumatorului. din suma rãmasã. laolaltã cu povestea. a reuºit sã aducã primul import. nu e limba elfilor. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid. Totul limpede. Vedem de prea multe ori. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator.5l. Folosirea decantorului are douã scopuri. Poate încet. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. Ardbeg. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. deschis de neamþul Juergen Hort... proprietarii ei. Balmenach. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). Ardmore. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. cristale de acid tartric -. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. Riedel Pomerol 900ml. de la o opt la 50 de ani. Care se educã.5l. menite sã creeze false legende. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. în ani.. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special.ro.. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust. deschis în partea superioarã. Pentru cine încã nu ºtie. Iar pentru cei care nu ºtiu. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului.. dar are ºi o listã de aproximativ 1. sau decantorul D e L u x e Leopold. Riedel Duck 900ml. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. Lichidul fermentat.3l. De-a lungul anilor. unde capãtã. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc. iar dacã aceasta e frumoasã. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire.ro . cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. somelier www. Clasico 1. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. seducerea consumatorului. din orz. Astfel cã.. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry. ci manualul de marketing. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. pentru douã-trei zile. de fapt. Bordeaux 1l. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. Existã mai multe tipuri de decantoare. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã. Captain 1. CEZAR IOAN Despre marketing. stabilit în Sibiu de câþiva ani. Dupã cum spune antreprenorul. (Apropo. alt euro se duce la managerul de restaurant. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã.. v-aþi întrebat vreodatã care este. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. ci compania. Dolceto 1l. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. Riedel Amadeo 1. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. olorosso. Caol Ila. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. Malt Whisky. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. ªi. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. Bruichladdich. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri .taninuri.EDITORIAL Whisky. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc.. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv. comunicarea. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative.. tot felul de istorii inventate. port etc)... cât ºi la team-building-uri.winetaste. însã. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. însã. Sunt. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. „Educarea publicului. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte.3l. povestea produsului. ci doar a celui menit sã inducã în eroare. Arran. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. asemãnãtor cu o bere acrã. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor.

ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. cafenele ºi baruri din Bucureºti. Poiana nr.ACTUALITATE VINUL. Merlot. 10-11). . cu peste 100 de magazine. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete. prezentã în peste 130 de restaurante. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul. 4 Sauvignon Blanc.Ro. Busuioacã rosé. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. un vin proaspãt. La sfârºitul lui iunie. Domeniul Coroanei Roze 2007. din motive de marketing. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. Gama cuprinde Feteascã albã. Potrivit vinificatorului. str. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008.Ro. soc ºi fructul pasiunii. {arbã. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. De asemenea. Herman Oberth nr. În curând. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. 30). acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. Burgund ºi Pinot Noir. Muscat Ottonel dry. Riesling dry.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. 32 ºi str. la Craiova. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. numele în Domeniile Sãhãteni. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. Cabernet Sauvignon. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. Calea Dumbrãvii nr. cu arome interesante de grapefruit roºu. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. Tãmâioasã. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio.

Ch). Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. Alãturi de acestea. greu ºi rotund. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. din Liban. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. în jurul anului 1000 î. Chiar ºi aºa. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). cu siguranþã. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. Auriu. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. dacã mai era nevoie. un Nero d’Avola 100%. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. un loc bun pe piaþã. Masa vinurilor (1. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. cu inflexiuni verzui. ambele 100% din struguri Nebiollo. 3. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. Planeta înseamnã. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini.6 milioane de sticle dintre cele 2. demonstrând. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. 5 .000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. un Syrah. la aceastã orã. un Syrah Rosé. la începutul lunii iulie. de la prima apariþie ºi pânã astãzi. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. descrise de producãtori ca „everyday wine“. lansând oficial.

a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. rãcoros. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. 2007. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. din punct de vedere preþului. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. 6 . manager al restaurantului. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. specific unui vin de gastronomie. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. Cadarcã de Miniº 2007. dar ºi Burgundul. Au fost degustate: Riesling sec 2007. Mustoasã de Mãderat sec 2007. Alexandru Þãrmure. Muscat Ottonel demisec 2007. Dincolo de satisfacþia gustativã.EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. produse de Cramele Pâncota. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. remarcat pentru vioiciune. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. totodatã. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut.

.

Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. Înainte de a achiziþiona un vin. dar mai ales cu politeþe.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. cât ºi din partea chelnerului. schimbarea sticlei. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. iar vinul este defect. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. |n România. Alegerea unui vin. De asemenea. îl poþi refuza. în România. Dacã ai cerut o sticlã de vin. De cele mai multe ori. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. În clipa de faþã. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. cât ºi pe dinãuntru. Puteþi încerca o a doua probã. poþi cere politicos schimbarea sticlei. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. de asemenea. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. puteþi sã o refuzaþi. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. deoarece poþi avea parte de surprize. îi puteþi spune decent acest lucru. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. cu explicaþiile de rigoare. poþi cere. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. hotãrâre. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. trebuie sã schimbi marca de vin. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. nu trebuie sã fie o corvoadã. precum ºi refuzul acestuia. place. atunci când e cazul. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj.

dar prezintã urme de efervescenþã. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. Vinul „efervescent“. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat.4. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru. are un miros înþepãtor.“ Sergiu Nedelea. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. Acest defect provine mai ales de la butoaie. De douã-trei ori pe an. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect. Oxidarea vinului. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. Vinul oxidat este mai închis la culoare. Izul de borhot sau de distilat. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. vinuri vechi. director executiv restaurant DaDa „ . Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. dopuri. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. De obicei. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant.6 . Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. dar acest lucru se întâmplã destul de rar.tricloroanisol). datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. Uneori acest vin are un miros de drojdie. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla.“ Delia Vãduva. Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. pivniþã umedã sau dop.C. Gustul ºi mirosul de mucegai. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2. (V. de ars.I. furtunuri. Maderizarea. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. pompe.

interesante de cãpºuni. mure. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. Gust catifelat. Nas intens. dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. 15 vinuri rosé româneºti. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. În ultimii 20 de ani. 2007 (12 RON). caise verzi.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. citric (grapefruit). cu reflexe trandafirii. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. orez. pastele gãtite în cuptor. Gustul este plãcut. cu note cãrãmizii. interesant. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii.. Cu timpul. Arome intense. Rose. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori. cât ºi pentru consumatori. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. a vinurilor de calitate medie. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 .9 de puncte Între 80 ºi 89. alc. Arome curate ºi de calitate. cu arome de caise verzi. pulpã). diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã. dar ºi pizza. care amintesc de miezul de pâine. iaurt).9 de puncte Între 90 ºi 94. Reamintim cã redactorii Vinul. 2007 Burgund. roz-bej. proaspãt foarte sprinþar. carne albã la grãtar. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. Trei dintre vinurile rosé degustate. ciupind de vârful nasului. piersici ºi cârcei de viþã de vie. cu mâncãrurile asiatice. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59.5% vol. Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. alc.Ro. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. cu un postgust scurt ºi amãrui. supele de roºii. plãcute. ce-i dã stabilitate. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. Redactorii Vinul. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. rosé-somon. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. 2006 Merlot. alc. 2007 Burgund. condimentat. cu o aciditate interesantã. ori din cauza prospeþimii. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. 2007 Merlot. agriºe.Price ªtirbey Rose. condimentat.. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul. Prince ªtirbey Rose 2007. Este un vin plãcut. Este un vin lucrat. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. în nuanþe de pepene verde. cu tente cãrãmizii. Davino. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. de la culoarea foii de ceapã. Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. în care predomina aromele de fermentare (lactate. însã alcoolul iese puþin din corp. alc. peºte ºi carne roºie. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. uºor amãrui.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. vin care a primit 76 de puncte. Val Duna. cu o culoare strãlucitoare. ciuperci. Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“. Postgust lung. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. Val Duna. zmeurã ºi iaurt. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor. paste. uºor vulgare. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. alc. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte).9 de puncte Între 60 ºi 69...9 de puncte Între 70 ºi 79. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. Postgust lung.. zmeurã ºi coacãze. Note gustative de mere. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. brânzeturi de orice fel. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. sau salate. cu note de cireºe ºi zmeurã.

Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu. Atrage prin paleta aromaticã.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. scurt. este destul de echilibrat. Postgust plãcut..5% vol. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé.. spre cãrãmiziu. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. de trandafiri. alc. neplãcut. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. dulce Busuioacã de Bohotin. cu note de prunã afumatã. Gustul nu are intensitate. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. iar postgustul este dulce-amãrui. postgust scurt. Este plat. Gustul. demidulce Roze de Vânju Mare.5% vol. Rose. sec Merlot Roze. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. cu tente violacee. alc. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. nu foarte intense. Domeniile Sãhãteni. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. alc. mai bun decât nasul. de bomboane ºi trandafiri. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. Impresioneazã prin aromele proaspete. Un vin care dã semne de obosealã. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. alc. 2007 Cadarcã. Este ajutat de zahãrul rezidual. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. Aciditate scãzutã. alc. Merlot... Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. demdulce Nachbil. alc.. alc. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. alc. cu gust de mere pãdureþe. Este scurt. de cireºe dulci ºi trandafiri. este un vin scurt. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. dar nu are personalitate. uºor vulgare. demisec Rose Cuvee. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui.. prãbuºit.. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. este scurt. 2004 Pinot Noir. intense de cireºe. uºor murdar (hârtie de filtru). de mere bãtute. Nu este un vin rãu. roºiaticã ºi arome discrete. Lipsã de personalitate. Un vin greoi.5% vol. Huºi. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. cu note oxidative. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. Nu are o structurã foarte bunã. Arome de miere. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr. Preþ: 13. 2006 Pinot Noir. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. Nici gustativ nu impresioneazã.5% vol.. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. Wine Princess. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. cu note de cãpºune ºi mere. cu arome uºor îmbãtrânite. A început sã oxideze. zmeurã ºi prune. alc.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. alc. Aromele sunt discrete. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. discrete. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 . iar gustul este plat. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. uºor chimice. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11. Nu are personalitate ºi nici structurã. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii.

Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. Maule Valley.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. ajungând la vânzãri anuale de 600. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. San Antonio Valley. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie. . la începutul anilor ’80. viguros. Astfel. Astãzi. Însã.598. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley.000 de dolari. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche. Bio Bio Valley. Franþa sau Spania. În ciuda vinului de calitate produs.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa. Strãlucirea noului „El Dorado“. Astfel. Curico Valley. locul sãu de baºtinã.277.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. la mijlocul secolului al XVI-lea. Casablanca Valley. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. Merlot. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. Exportul cãtre Europa. Însã. încet-încet. Limari Valley. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. Cachapoal Valley. Maipo Valley. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite.000. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. Itata Valley. Semillon. Aconcagua Valley. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente.950 km² Populaþie: 16. Astfel producãtori precum Miguel Torres. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume.

Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. dar este uºor dezechilibrat de alcool. amintind de miere. cu gust de citrice ºi note vegetale. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Reserva. cu aciditate destul de ridicatã. alc. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. fructul pasiunii). 2006 12. dar scade repede în intensitate. 2006 14. alc. 2007 12. 2006 13. flori de salcâm. Postgust intens. grapefruit ºi lemn. complex. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . elegante. condimentat. alc. avocado ºi rodie. Limited Release. Postgust intens. tipice. iar aciditatea este foarte ridicatã. de citrice. Reserva Especial. Este apos. Sauvignon Blanc – Cono Sur. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã.5 % vol. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. metalic. Postgust intens. destul de agresiv. alc. Gustul este onctuos. 2006 13 % vol. 2007 13 % vol. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. Postgust plãcut. Reserva. intense. rotund ºi echilibrat. Varietal. alc. citrice. Postgust lung. alc. dar nu foarte intens. flori de câmp ºi citrice. flori de salcâm. Gust oncutos. cu uºoare note de petrol. foarte bine integrat. Reserva. Un vin simplu. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. prãfoase. polen. Gustul este citric. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. lung. Gustul este plãcut. fructul pasiunii.5 % vol. Reserva.5 % vol. cu reflexe verzui. Atacul este foarte bun. alc. Note gustative de miere. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Varietal. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. 2007 13. cald ºi condimentat. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. Gustul este complex ºi onctuos. 2006 13 % vol. miere. fãrã corpolenþã. alc. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. alc. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã. Postgust mediu. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. coajã de mãr ºi condimente. puternice ºi consistente. 2006 14 % vol. citrice ºi vanilie. de flori de viþã de vie ºi citrice. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. Postgust plãcut.5 % vol. Aciditate foarte bunã. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. 2007 13.8 % vol. unt ºi lemn de stejar. floral. cu o uºoarã amãrealã. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. alc. Chardonnay – Vina Mar. miere ºi vanilie. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur.5 % vol. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. pâine. cu arome dulci de miere ºi flori.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit. cu note intense de vanilie.

Gustativ pare uºor obosit. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Reserva 14 % vol. cu note de citrice.2007 13. vegetal. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. tabac. cu tonuri de kerosen. Concha y Torro 12. astringent. Un vin rotund. de viºine. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . rubinie. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. 2007 12. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. Nas condimentat cu tonuri de viºine. viºine ºi piele. 2006 13 % vol. 2006 13 % vol. Sauvignon Blanc – Tarapaca.5 % vol. coacãze. cu o aciditate ridicatã. Carmenere – Misiones de Rengo. Varietal. Cabernet Sauvignon. catifelat.5 % vol. bine structurat ºi cu un corp bun. alc.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. alc. Chardonnay – Tocornal. Cono Sur. Un vin plãcut. intens ºi condimentat. coaja de pâine ºi citrice. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. miere. cu tanini foarte plãcuþi. Gust plãcut. dar aciditatea este moderatã. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. Gustul este mai simplu. Cono Sur. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. trufe ºi tabac.5 % vol. cu tanini bine integraþi. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. Maipo Valley Reserva. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. rotund. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. dezvoltând arome florale. Note gustative de coacãze. comercial. alc. Postgustul este uºor amãrui. Carmenere – Misiones de Rengo. coacãze negre ºi mentã. condimente. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. Varietal. alc. ciuperci. Semillon – Tocornal. condiment. având o oarecare onctuozitate. castraveþi ºi citrice. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. caise verzi. 2006 14 % vol. alc. Postgust lung. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. piele ºi coacãze. piele ºi condimente. alc. Varietal. bine integraþi. echilibrat. 2006 14 % vol. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. alc. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. Gustul este interesant. 2005 14 % vol. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. corect. rotund. Gust ierbos. cireºe. alc. 2006 14 vol. Este ajutat de aciditatea ridicatã. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. destul de puternic. alc. condimente ºi cireºe. alc. Postgust intens. Arome puternice de mure.

uºor înþepãtor. alc. stafide. alc. Carmenere – Tarapaca. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. mediocru. Postgust intens. alc. 2006 14 % vol. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. Cabernet Sauvignon – Tocornal. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . alc. cu un rest de zahãr care îl ajutã. alc. Merlot – Tocornal. Cabernet Sauvignon – Frontera. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. alc. Reserva Especial. vanilie. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. sulfuros.Importator: Lerida Intl. alc. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. Concha y Torro 13 % vol. alc. Un vin roºu corect. condimente. cu note de cireºe. Un vin foarte subþire. Varietal. 2006 13 % vol. Cono Sur. 2007 12. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. 2006 13 % vol. Varietal. nu prea intense. Merlot – Castillo Santa Paulina. Arome dezagreabile de ou clocit. cu arome plãcute. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina.5 % vol. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic.5 % vol. uºor astringent. dezechilibrate.5 % vol. Central Valley. 2006 13. Gustul este scurt. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. cearã ºi eucalipt. cu tanini verzi care agreseazã. cu postgust condimentat.5 % vol. 2006 13 % vol. Indomita. fãrã astringenþe supãrãtoare. Este un vin roºu. Carmenere – Passion. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. alc. Carmenere El Emperador. de fructe roºii. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. intense. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. Gustul este astringent. Gust de zmeurã. 2006 13 % vol. 2006 13 % vol. alc. nu prea intense. pe final fiind amãrui ºi condimentat. Gustul este dezechilibrat. cu tonuri plãcute. cu note de viºine ºi condimente. echilibrat. Uºor oxidat. Gustul aminteºte de viºine. Gust uºor astringent. de cireºe coapte. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. prune ºi lemn. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. subþire ºi amãrui pe final. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. cu note vegetale. mãceºe. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. 2006 14. piele ºi trufe. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. Cabernet Sauvignon. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. nisipos ºi astringent. 2006 13. condimentat. Cono Sur. alc. Varietal. condiment. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. 2006 13 % vol. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. alc.

în favoarea celor albe. cremã de brânzã pe felii de ardei gras . meniul a ieºit din obiceiuri. În pauza care a urmat. Toate felurile au fost servite pe platouri. Practic. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. În paralel. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. decât dacã este degustat în liniºte.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. Cu toate acestea. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. Nu insist asupra atmosferei. În consecinþã. deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. Personal. conducãtorul echipei de specialiºti. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. rom Captain Morgan. astfel încât pe la 23. nu în porþii individuale. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. Per total. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. fãrã tort. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. murãturi. horã (sau orice alt dans). bine asortat însã cu diverse vinuri. pastramã. schimbând caracteristicile vinurilor“. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). dacã mai era. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. evident. dar. Easy (Lionel Ritchie). Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. Chariots Of Fire (Vangelis). însã surpriza a venit abia noaptea. sarmale. ghiudem. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. locaºul nostru de degustãri. telemea. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. ºi tot ar mai fi fost nevoie. Heartbeats (Jose Gonzalez). ca pe tot parcursul serii. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier. babic de Pleºcoi. scotch Red Label. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. mãmãligã ºi. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. Conform realizatorilor acestui studiu. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). cu tot cu niºte consumatori „grei“. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. Orinoco Flow (Enya). Over The Rainbow (Eva Cassidy). deja activaþi. Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). cârnaþi de Pleºcoi. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. de altfel. La fel. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. pe lângã cele culinare. a declarat North.00 am rãmas fãrã vin alb. Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. bãuturile din minibar: absint Pernod. care prezenta ºi marele avantaj cã. Profesorul Adrian North. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. . Rock DJ (Robbie Williams). când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. probabil. putea permite separarea dupã diverse criterii. mai plin. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. În momentul când ascultãtorul degustã un vin. Recte cei peste 140 de prieteni.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. 2003. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. aceºti centrii nervorºi. cel mai important.

.

„Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. la fostele crame imperiale. ci chiar a câºtigat în putere. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. ªi. de fapt. sã mor dacã te mint!“. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“. importator al vinurilor Acorex din Cricova. Mergând pe firul poveºtii. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. care ar merita numele de „magiun“. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. am descoperit cã existã. scriitor ºi jurnalist. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. director general al Briz Internaþional. La vinurile roºii. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. cu diverse vinuri. nu de apã. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. evident. timp de o lunã. am experimentat.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. la un moment dat. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. prin 1986. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. Ce-i drept.. între Cahul ºi Cricova. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. vorba de alcool. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. am degustat destul de sãnãtos. la degustare ºi. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. în mare. m-am ameþit. aveau peste jumãtate din conþinut.. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. dar atât. l-am abordat pe Constantin Ciotu. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. cât de cât fenomenul. ºi înainte. undeva 18 . Unele au prins mucegai. cea a sandwich-ului. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. În prima variantã.“ Prof. devenind „marmeladã“.

din punct de vedere al consistenþei. Marmelada. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. ºi la urechile românilor. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. Este o poveste frumoasã. decât despre un lichid. nu ajung la acest stadiu. prin absurd. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã.. Lucia Pîrvu este. Am gustat multe vinuri vechi ºi. E mai sãnãtos. cã ar exista un asemenea vin.1 grame. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. însã numai în pahare de ºampanie. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. la rândul ei. cu fundul foarte ascuþit. care sã ºtie despre ce e vorba. nu vin. oricum.plescoi. la Cricova. dar este doar o poveste”. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. Adãugând un strop de apã. Nici cele mai dulci vinuri vechi. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). ar putea ajunge la un asemenea stadiu. sã zicem Grasa de Cotnari. Bucureºti Tel: 0722-993. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. româneascã sau strãinã. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. În toatã viaþa. însã alcoolul era complet absent. Aºa cã. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. într-adevãr. însã.ro . Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. E timpul sã punem miturile la locul lor. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. pot fi puternic iodate. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi.. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. Nici în Moldova. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. ªi ar fi. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. se formeazã mult glicerol. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin.915 www. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. singurele care. sub formã de zvon deformat. Dacã ne referim la amfore sau ulcele. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. vorba despre altceva. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. însã nu se poate vorbi.

condimente ºi ceva verdeaþã. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. Grana Padano (denumire de origine controlatã). a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. de fapt. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. dobrogean ºi aromat“.vinul. plãcintã cu varzã ºi ceapã. Ca mai toate brânzeturile dure. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. la 1477. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. evident. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. De la bun început. în care am pus. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. ºi câteva fire de afumãturã. Documente mai târzii atestã cã. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. din podgoria Sarica Niculiþel. sculptor ºi ceramist. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. ªi. am profitat. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. au egalat performanþa de anul trecut.ro) . ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. mozzarela sau gorgonzola. Trentino ºi Veneto. Deºi data exactã nu este cunoscutã. de la lapte pânã la consumator. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. ªi. cãci era „creaþie proprie“. în jurul anului 1135. între ele obligatoriu oaie. povesteºte Gabriela Mariº. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. La fel ca ºi vinurile. sec ºi pus din vreme la rece. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. în cantitãþi egale. La fel ca la parmezan. de la Mamaia. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. Fãcutã cu patru feluri de carne. referire directã la textura acestei brânze. Astãzi. vin dulce. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. cea mai spectaculoasã. Piemont. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. A doua. În fine. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. de la Gilãu. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. plãcinta lui Zidurean. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. legatã cu brânzã de caprã. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. ºi de la valea Pianura Padana. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. producãtor din nordul Dobrogei. etapa din iunie. preºedintele. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. în funcþie de perioadele de pãºunat. din punctul meu de vedere. într-un moment de inspiraþie colectivã.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). brânza îºi trage numele de la „grana“. cântãrind pânã la 40 de kilograme. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. peºte ori borº pescãresc. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin.

.

condimente ºi viºine negre. O minun`]ie. au fost \mbuteliate 2. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. jum`tate din vase de inox. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. acest lucru este insesizabil. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. la rândul lor. strugure matur. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. completat de o senzaþie de dulce pe final. sunt mai evidenþi în postgust. dar bine integraþi. vanilie. este puternic. intens. Gustul aminteºte de prunele afumate.. Un vin armonios construit. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. trufe ºi scorþiºoarã. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. iar gustul aminteºte de ciocolatã. ba chiar unul cu o etichet` genial`. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate . este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. \n plus. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. de fructe roºii ºi mirodenii. de complexitate. Cost` foarte mult. Un delir. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. dar merit` fiecare leu. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. revigorant ºi taninos.. alc. Taninii încã verzi.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. Se simte o uºoarã notã oxidativã. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. dar care îi dã un plus de eleganþã. jum`tate baricat`. E greu [i complicat. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. amestecate cu tonuri de coacãze negre. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. coacãze. cu un postgust lung. decât câteva sute de sticle. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. prietenos. Nas plãcut. de viºine coapte. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. din care nu exist`. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. Trufat. pu]in tabac [i piele. profund. fãrã discrepanþe. cu miresme de prun`. rotund [i plin. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. restaurante III A. fiind foarte catifelat. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. Preþ: aprox. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. Se aºeazã foarte bine în gurã. fiind învãluit în nuanþe de condiment. c`ruia i-am luat singura sticl`. din p`cate.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România.200 de sticle.

Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate... primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate.......................... mere ºi limete......... nuanþate de lemnul de stejar..................... Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume. (Jane MacQuitty) Preþ: 6... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale..................................... 103. (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao..... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti. Times Online sau Washington Post... Burgenland........ Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate....................... Localitatea.. vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens.. ........... Bl... ........ Cod poºtal...... Reserva Branco............... cu note aromatice de lemn de stejar... (Karen Page..preþ 50 RON (plãteºti 5 numere...... Et.. Adresa. Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens.......... (Jane MacQuitty) Preþ: 3. proaspete.... iar lemnul de stejar este bine integrat............... bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare..................... pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia. Viilor nr..... cu tonuri proaspete de pere.......... Tel......5 GBP Pine & Post...... Nume.. e-mail............ ºi un postgust lung.......... proaspãt....... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã........................ (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii... Sc..... Cod poºtal 050158....... ªos..... precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian............................... Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.... Arome cutremurãtoare............. De bãut 20082011. Austria 2006 Arome plãcute........ care sã favorizeze consumul rapid............000 de abonaþi... cu arome puternice de viºine negre ºi mure............. De bãut 2008-2010.. Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor....... Blaufrankisch Klassik.... Wall Street Journal........ Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer......preþ 100 RON (plãteºti 10 numere. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent..SMB.. iarbã verde ºi piersici.......................... potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma................ Ap.. 2. citric ºi foarte mineral... peºte ºi scoici... citat de Decanter............. cu arome de zmeurã ºi cãpºune..62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*...Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil..... Preþ: 11. învãluite în tonuri de citrice.12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice...... 54............... produs din struguri valpolicella.... 5.............. Sector 5... 78-88.......................Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul...................... tangerine................ro datele pentru facturare. ............. de condimente..... Portugalia 2007 Un vin bine lucrat.................. Potrivit studiului.......... Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici.. Gustul este foarte intens. din California.... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni... rezultând un vin foarte atractiv.... Preþ: 10...:... deschis la Credit Europe Bank .......... numãrul de telefon ºi adresa de livrare................. Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier.........5 GBP Valley Of The Moon.. Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL...... Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar...com....................... caprifoi ºi pepene galben...... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul..... Alentejo....................... primeºti 6) 12 luni.................. jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii...........

Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute. www. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa. O sugestie pentru zilele calde de varã . Bucureºti. în schimb. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. Sergiu Nedelea..Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. de aceea îi prefer pe cei congelaþi. stropim cu puþin sos. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. pânã devin aurii. intens.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.boerean@gmail.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. Dan Petrici. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin. care se face foarte repede.993. lãmâie ºi usturoi extravirgin. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii.o reþetã uºoarã. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 .ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate.ro Redactori Sorina Iordan.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. decorticati ºi congelaþi.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL. elegantã ºi rafinatã prin simplitate. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare.vinul. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer.Ro.915 DTP Omni Press & Design www.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul.ro 0722. Cristian Boerean cristian. fãrã mare bãtaie de cap. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. La nevoie. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat..ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline.gavrila@core-target.grigorica@gmail. George ªerban. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu.opd. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. Când creveþii sunt gata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful