LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

însã.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. comunicarea. menite sã creeze false legende. a reuºit sã aducã primul import. Ardmore. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. Riedel Duck 900ml. Balmenach. 3 SERGIU NEDELEA. Dupã cum spune antreprenorul.5l.. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. v-aþi întrebat vreodatã care este. Malt Whisky. unde capãtã.taranis. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. pentru douã-trei zile. Care se educã. cât ºi la team-building-uri. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv. povestea produsului. Totul limpede. Poate încet.5l. Dar judecata finalã aparþine consumatorului.3l. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor.ro . chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. cristale de acid tartric -. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. CEZAR IOAN Despre marketing. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. somelier www. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. de diferite dimensiuni: Firenze 1. proprietarii ei. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative.. ci compania. ºi regiile. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. iar dacã aceasta e frumoasã. Iar pentru cei care nu ºtiu... ci manualul de marketing. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar.. Clasico 1. Sunt. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui.. pentru a începe fermentarea. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. uneori. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. stabilit în Sibiu de câþiva ani.500ml sau Riedel Medoc de 100ml. în ani. Captain 1. Riedel Pomerol 900ml. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry.. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc. port etc). respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. deschis de neamþul Juergen Hort. Arran. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid.winetaste. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. Pentru cine încã nu ºtie.. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. eficienþa demersului economic creºte. Astfel cã. ci doar a celui menit sã inducã în eroare. de la o opt la 50 de ani. laolaltã cu povestea. Dolceto 1l. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri .taninuri. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. deschis în partea superioarã. Existã mai multe tipuri de decantoare. (Apropo. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul.. Riedel Amadeo 1. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului. Bruichladdich. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. de fapt. dar are ºi o listã de aproximativ 1. însã.3l. Bordeaux 1l. Caol Ila. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. din suma rãmasã. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. De-a lungul anilor. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. alt euro se duce la managerul de restaurant. din orz. olorosso. o distincþie deosebitã. „Educarea publicului. seducerea consumatorului. asemãnãtor cu o bere acrã. Folosirea decantorului are douã scopuri. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. dar sigur. Vedem de prea multe ori.ro.. Lichidul fermentat. nu e limba elfilor. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului.EDITORIAL Whisky. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen). pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). Ardbeg. tot felul de istorii inventate. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum... BenRiach. ªi. sau decantorul D e L u x e Leopold. Sommelier 1l.

Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. Domeniul Coroanei Roze 2007. soc ºi fructul pasiunii. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã.ACTUALITATE VINUL. la Craiova. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. 10-11). prezentã în peste 130 de restaurante. Cabernet Sauvignon. Merlot. str. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. Burgund ºi Pinot Noir. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. Gama cuprinde Feteascã albã. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. Poiana nr. . Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio. În curând. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. La sfârºitul lui iunie.Ro. Calea Dumbrãvii nr. din motive de marketing. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. 32 ºi str. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. Busuioacã rosé. Riesling dry. 4 Sauvignon Blanc. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. cu peste 100 de magazine. un vin proaspãt. numele în Domeniile Sãhãteni.Ro. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. Potrivit vinificatorului. cafenele ºi baruri din Bucureºti. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. {arbã. cu arome interesante de grapefruit roºu. Muscat Ottonel dry.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. De asemenea. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. Tãmâioasã. Herman Oberth nr. 30).

Auriu. în jurul anului 1000 î.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. cu inflexiuni verzui. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. 3. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation. la începutul lunii iulie. dacã mai era nevoie. cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. descrise de producãtori ca „everyday wine“. Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. un Nero d’Avola 100%. demonstrând. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. un Syrah. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). un Syrah Rosé. Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. Planeta înseamnã. de la prima apariþie ºi pânã astãzi. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. greu ºi rotund. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. la aceastã orã. cu siguranþã. din Liban. Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. 5 . fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. Chiar ºi aºa. lansând oficial.6 milioane de sticle dintre cele 2. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. un loc bun pe piaþã. LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri. Masa vinurilor (1. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). ambele 100% din struguri Nebiollo. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). Alãturi de acestea.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie.Ch).

rãcoros. 2007. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. Muscat Ottonel demisec 2007. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. remarcat pentru vioiciune. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. Au fost degustate: Riesling sec 2007. Cadarcã de Miniº 2007. totodatã. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. specific unui vin de gastronomie. Dincolo de satisfacþia gustativã. dar ºi Burgundul. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat.EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. produse de Cramele Pâncota. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. Alexandru Þãrmure. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). Mustoasã de Mãderat sec 2007. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. 6 . a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. manager al restaurantului. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. din punct de vedere preþului.

.

hotãrâre. Dacã ai cerut o sticlã de vin. îi puteþi spune decent acest lucru. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. atunci când e cazul. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. poþi cere politicos schimbarea sticlei. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. Înainte de a achiziþiona un vin. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. poþi cere. trebuie sã schimbi marca de vin. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. puteþi sã o refuzaþi. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. De asemenea.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . Puteþi încerca o a doua probã. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. În clipa de faþã. îl poþi refuza. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. în România. cu explicaþiile de rigoare. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. cât ºi pe dinãuntru. schimbarea sticlei. nu trebuie sã fie o corvoadã. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. Alegerea unui vin. însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. place. cât ºi din partea chelnerului. iar vinul este defect. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. De cele mai multe ori. dar mai ales cu politeþe. precum ºi refuzul acestuia. deoarece poþi avea parte de surprize. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. de asemenea. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. |n România. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens.

Oxidarea vinului. Gustul ºi mirosul de mucegai.tricloroanisol). Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant. are un miros înþepãtor. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. director executiv restaurant DaDa „ . clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute. dar acest lucru se întâmplã destul de rar. Vinul oxidat este mai închis la culoare. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru.4. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. Uneori acest vin are un miros de drojdie.6 . dopuri. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. pompe. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. Acest defect provine mai ales de la butoaie. de ars.I. Izul de borhot sau de distilat. Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect. De obicei. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat.“ Delia Vãduva. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2. Maderizarea. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor. Vinul „efervescent“. dar prezintã urme de efervescenþã.C. furtunuri.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. vinuri vechi.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. De douã-trei ori pe an.“ Sergiu Nedelea. (V. pivniþã umedã sau dop.

carne albã la grãtar. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. interesant. Note gustative de mere.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. Trei dintre vinurile rosé degustate. agriºe. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. proaspãt foarte sprinþar. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. piersici ºi cârcei de viþã de vie. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. orez. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. alc. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. Nas intens. de la culoarea foii de ceapã. vin care a primit 76 de puncte. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat.Price ªtirbey Rose. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. brânzeturi de orice fel. Reamintim cã redactorii Vinul. roz-bej. Rose. În ultimii 20 de ani. însã alcoolul iese puþin din corp. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“. alc. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. în care predomina aromele de fermentare (lactate. alc. citric (grapefruit). peºte ºi carne roºie. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. ciupind de vârful nasului. uºor amãrui. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. ce-i dã stabilitate. caise verzi.5% vol. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. Redactorii Vinul. alc. 15 vinuri rosé româneºti. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie.9 de puncte Între 60 ºi 69. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. cu un postgust scurt ºi amãrui.. condimentat. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie.9 de puncte Între 70 ºi 79. a vinurilor de calitate medie. ori din cauza prospeþimii. Gust catifelat. 2006 Merlot. uºor vulgare.9 de puncte Între 90 ºi 94. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. cu o aciditate interesantã. interesante de cãpºuni.. cu o culoare strãlucitoare. 2007 Burgund. supele de roºii. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. paste. Prince ªtirbey Rose 2007. Este un vin lucrat. 2007 Burgund. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. cu note cãrãmizii. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. Arome curate ºi de calitate. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori.9 de puncte Între 80 ºi 89. Val Duna. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. mure. rosé-somon. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. în nuanþe de pepene verde. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 . plãcute. ciuperci. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. cu note de cireºe ºi zmeurã.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. care amintesc de miezul de pâine. sau salate. alc. 2007 Merlot.. zmeurã ºi iaurt. Davino. Gustul este plãcut. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. cu tente cãrãmizii. Arome intense. pastele gãtite în cuptor. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul. iaurt). dar ºi pizza. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. pulpã). Este un vin plãcut. cu reflexe trandafirii... Cu timpul. cu arome de caise verzi. 2007 (12 RON). însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. cu mâncãrurile asiatice. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine.Ro. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. Val Duna. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. Postgust lung. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. condimentat. zmeurã ºi coacãze. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã. cât ºi pentru consumatori. Postgust lung.

A început sã oxideze. de cireºe dulci ºi trandafiri. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. dulce Busuioacã de Bohotin. Este ajutat de zahãrul rezidual. neplãcut.5% vol. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. alc. de mere bãtute.5% vol. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. este scurt. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11.. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. Gustul nu are intensitate. 2006 Pinot Noir. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. Rose. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. spre cãrãmiziu.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. scurt. cu gust de mere pãdureþe. sec Merlot Roze.. alc. Arome de miere. alc. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. alc. Un vin greoi. este destul de echilibrat.. roºiaticã ºi arome discrete. cu note de prunã afumatã. intense de cireºe. Nu are o structurã foarte bunã. dar nu are personalitate. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. Wine Princess.. Aromele sunt discrete. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. demisec Rose Cuvee. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol.. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. 2004 Pinot Noir.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. Nici gustativ nu impresioneazã. Nu este un vin rãu. cu tente violacee. uºor murdar (hârtie de filtru).. de trandafiri. Este plat. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. mai bun decât nasul. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. alc. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. alc.. demdulce Nachbil. uºor vulgare. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. Merlot. cu note de cãpºune ºi mere. iar postgustul este dulce-amãrui. Aciditate scãzutã. este un vin scurt.. Nu are personalitate ºi nici structurã. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. 2007 Cadarcã. Impresioneazã prin aromele proaspete. prãbuºit.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. cu arome uºor îmbãtrânite. Este scurt. postgust scurt. alc. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. discrete. uºor chimice. demidulce Roze de Vânju Mare. Un vin care dã semne de obosealã. Gustul. alc. Lipsã de personalitate. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. Huºi. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 . Preþ: 13. Postgust plãcut. iar gustul este plat. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr. alc. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. alc. de bomboane ºi trandafiri. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. Domeniile Sãhãteni.5% vol. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã.5% vol. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. cu note oxidative. Atrage prin paleta aromaticã. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. nu foarte intense. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. zmeurã ºi prune.

aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. Însã. Însã. Franþa sau Spania.000 de dolari. locul sãu de baºtinã. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. Itata Valley. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. Maule Valley. Maipo Valley. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. Limari Valley. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. În ciuda vinului de calitate produs. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. Cachapoal Valley.277. Bio Bio Valley. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. . Strãlucirea noului „El Dorado“. San Antonio Valley. Exportul cãtre Europa. la mijlocul secolului al XVI-lea. ajungând la vânzãri anuale de 600.950 km² Populaþie: 16. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8.598. încet-încet. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. Astfel. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. la începutul anilor ’80. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. Casablanca Valley. Astãzi. Aconcagua Valley. Astfel producãtori precum Miguel Torres. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Semillon. Astfel. viguros. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea.000.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. Merlot. Curico Valley.

complex. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. cu uºoare note de petrol. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. destul de agresiv. prãfoase. cu aciditate destul de ridicatã. alc. Limited Release. flori de salcâm. alc. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. alc. 2006 14. alc.8 % vol. citrice ºi vanilie. cu gust de citrice ºi note vegetale. iar aciditatea este foarte ridicatã. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. alc. miere. grapefruit ºi lemn. polen. Reserva. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. 2007 13. Note gustative de miere. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. lung. 2007 12. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. Un vin simplu. Atacul este foarte bun.5 % vol. 2006 13. unt ºi lemn de stejar. intense. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. dar nu foarte intens. citrice. Reserva Especial. Varietal. Postgust intens. fructul pasiunii.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie.5 % vol. 2007 13. Postgust lung. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . Gustul este citric. cu o uºoarã amãrealã. alc. Reserva. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. miere ºi vanilie. cald ºi condimentat. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. dar este uºor dezechilibrat de alcool. fãrã corpolenþã. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. dar scade repede în intensitate. pâine. alc. floral. tipice. 2006 12. Gustul este complex ºi onctuos.5 % vol. elegante. avocado ºi rodie. flori de salcâm. foarte bine integrat. amintind de miere. 2007 13 % vol. alc. de citrice. puternice ºi consistente. Reserva. flori de câmp ºi citrice. 2006 13 % vol. Sauvignon Blanc – Cono Sur. Gustul este onctuos. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. alc. Este apos. 2006 14 % vol. 2006 13 % vol. Reserva. Gust oncutos. cu reflexe verzui. Gustul este plãcut. Postgust mediu.5 % vol. Varietal. Postgust plãcut. coajã de mãr ºi condimente. fructul pasiunii). Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit.5 % vol. Postgust intens. cu note intense de vanilie. condimentat. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. cu arome dulci de miere ºi flori. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. rotund ºi echilibrat. de flori de viþã de vie ºi citrice. Postgust plãcut. Chardonnay – Vina Mar. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. Aciditate foarte bunã. metalic. alc. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã. Postgust intens. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo.

cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. dezvoltând arome florale. viºine ºi piele. Gustativ pare uºor obosit. Concha y Torro 12. Chardonnay – Tocornal. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. coaja de pâine ºi citrice. intens ºi condimentat. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Un vin rotund. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. Cono Sur. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. cu tanini foarte plãcuþi. Semillon – Tocornal. Carmenere – Misiones de Rengo. alc. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. piele ºi condimente. 2007 12. 2006 13 % vol. Gustul este interesant. Postgust intens. Este ajutat de aciditatea ridicatã. dar aciditatea este moderatã. condiment. Gust ierbos. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. 2006 14 vol.2007 13. Postgust lung. Arome puternice de mure. Varietal. coacãze. Note gustative de coacãze.5 % vol. alc. Gustul este mai simplu. alc. bine structurat ºi cu un corp bun. alc. având o oarecare onctuozitate. ciuperci. coacãze negre ºi mentã.5 % vol. Nas condimentat cu tonuri de viºine. catifelat. condimente ºi cireºe.5 % vol. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. caise verzi. condimente. Varietal. cu note de citrice. trufe ºi tabac. piele ºi coacãze. 2005 14 % vol. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. Postgustul este uºor amãrui. Gust plãcut. de viºine. miere. Sauvignon Blanc – Tarapaca. Un vin plãcut. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. alc. 2006 14 % vol. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. Cono Sur. Varietal. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. alc. rotund. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. echilibrat. rotund. destul de puternic. castraveþi ºi citrice. cireºe. astringent. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. tabac. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . 2006 14 % vol. alc. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. cu o aciditate ridicatã. cu tanini bine integraþi. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. alc. bine integraþi. Reserva 14 % vol. alc. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. alc. 2006 13 % vol. Cabernet Sauvignon. cu tonuri de kerosen. corect. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. Carmenere – Misiones de Rengo. rubinie. vegetal. Maipo Valley Reserva. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. comercial.

Merlot – Castillo Santa Paulina. alc. alc. cu note de cireºe. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. alc. cu arome plãcute. cu note de viºine ºi condimente. Concha y Torro 13 % vol. alc. condiment. intense. 2006 13 % vol. cearã ºi eucalipt. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . uºor astringent. nu prea intense. vanilie. Un vin foarte subþire. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic. Este un vin roºu. 2006 13 % vol. mediocru. cu tonuri plãcute. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. sulfuros. Varietal. Cabernet Sauvignon – Tocornal. 2006 14 % vol. de cireºe coapte. Cono Sur. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. Postgust intens. Cono Sur. alc. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: .Importator: Lerida Intl. uºor înþepãtor. Gustul este dezechilibrat. alc. echilibrat. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. Central Valley. nu prea intense. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial.5 % vol. Gust de zmeurã. alc. prune ºi lemn. condimentat. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. Carmenere El Emperador. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. alc. Carmenere – Tarapaca. alc. Gust uºor astringent. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. cu postgust condimentat. alc. stafide. cu note vegetale. de fructe roºii. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. 2006 13 % vol. Gustul aminteºte de viºine. alc. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. fãrã astringenþe supãrãtoare. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. Indomita. 2006 13.5 % vol. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi.5 % vol. condimente. Gustul este astringent. Gustul este scurt. 2006 13. Reserva Especial. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial. 2007 12. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. Arome dezagreabile de ou clocit. piele ºi trufe. 2006 13 % vol. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. nisipos ºi astringent. pe final fiind amãrui ºi condimentat. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. Un vin roºu corect. cu un rest de zahãr care îl ajutã. Uºor oxidat. dezechilibrate.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. Carmenere – Passion. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. subþire ºi amãrui pe final.5 % vol. Cabernet Sauvignon – Frontera. Merlot – Tocornal. cu tanini verzi care agreseazã. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. Cabernet Sauvignon. 2006 13 % vol. 2006 13 % vol. 2006 14. Varietal. mãceºe. Varietal. alc.

pastramã. În pauza care a urmat. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. Easy (Lionel Ritchie). Recte cei peste 140 de prieteni. Profesorul Adrian North. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. care prezenta ºi marele avantaj cã. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. cremã de brânzã pe felii de ardei gras . Conform realizatorilor acestui studiu. babic de Pleºcoi. cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. deja activaþi. Chariots Of Fire (Vangelis). de altfel. 2003. murãturi. locaºul nostru de degustãri. Cu toate acestea. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). dacã mai era. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. Toate felurile au fost servite pe platouri. mãmãligã ºi. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. horã (sau orice alt dans). sarmale. scotch Red Label. În consecinþã. pe lângã cele culinare. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). Rock DJ (Robbie Williams). sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. Practic. rom Captain Morgan. schimbând caracteristicile vinurilor“. a declarat North. Heartbeats (Jose Gonzalez). deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. în favoarea celor albe. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. telemea. cu tot cu niºte consumatori „grei“. putea permite separarea dupã diverse criterii. probabil. În momentul când ascultãtorul degustã un vin. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. ºi tot ar mai fi fost nevoie. însã surpriza a venit abia noaptea. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite.00 am rãmas fãrã vin alb. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). conducãtorul echipei de specialiºti. ca pe tot parcursul serii. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. cel mai important. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). Over The Rainbow (Eva Cassidy). bãuturile din minibar: absint Pernod. . s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). nu în porþii individuale. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. Nu insist asupra atmosferei. bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. fãrã tort. În paralel. cârnaþi de Pleºcoi. bine asortat însã cu diverse vinuri. meniul a ieºit din obiceiuri. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. Orinoco Flow (Enya). Honky Tonk Woman (Rolling Stones). este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. astfel încât pe la 23.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. aceºti centrii nervorºi. decât dacã este degustat în liniºte. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. La fel. ghiudem. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. evident. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. Personal. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. mai plin. am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). Per total. dar. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier.

.

de fapt. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. sã mor dacã te mint!“. scriitor ºi jurnalist. aveau peste jumãtate din conþinut. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. director general al Briz Internaþional. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. cu diverse vinuri. am descoperit cã existã.. ci chiar a câºtigat în putere. Mergând pe firul poveºtii. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega.“ Prof. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. devenind „marmeladã“. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. undeva 18 . cea a sandwich-ului. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. între Cahul ºi Cricova. ªi. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. cât de cât fenomenul. evident. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. Ce-i drept. Unele au prins mucegai. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. La vinurile roºii. ºi înainte. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. m-am ameþit. dar atât. prin 1986. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. în mare. la fostele crame imperiale. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. la un moment dat. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. am degustat destul de sãnãtos. am experimentat. În prima variantã. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. vorba de alcool. timp de o lunã. nu de apã. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. l-am abordat pe Constantin Ciotu. importator al vinurilor Acorex din Cricova.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“. la degustare ºi. care ar merita numele de „magiun“..

Am gustat multe vinuri vechi ºi. ªi ar fi. într-adevãr. la Cricova.plescoi. Adãugând un strop de apã. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã.. Aºa cã.915 www.. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. ar putea ajunge la un asemenea stadiu. însã alcoolul era complet absent. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. E timpul sã punem miturile la locul lor. cu fundul foarte ascuþit. sub formã de zvon deformat. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. Nici cele mai dulci vinuri vechi. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. nu vin. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. sã zicem Grasa de Cotnari. care sã ºtie despre ce e vorba. Lucia Pîrvu este. prin absurd. În toatã viaþa. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. româneascã sau strãinã. însã. decât despre un lichid.1 grame. Dacã ne referim la amfore sau ulcele. se formeazã mult glicerol. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. Marmelada. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã. singurele care. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. din punct de vedere al consistenþei. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. Nici în Moldova. însã nu se poate vorbi. pot fi puternic iodate. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. cã ar exista un asemenea vin. oricum. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. Bucureºti Tel: 0722-993. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). ºi la urechile românilor. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. la rândul ei. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. vorba despre altceva.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. însã numai în pahare de ºampanie. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi. E mai sãnãtos. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. nu ajung la acest stadiu. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva.ro . dar este doar o poveste”. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. Este o poveste frumoasã.

necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. ªi. de la lapte pânã la consumator. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment.ro) . legatã cu brânzã de caprã. vin dulce. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. sec ºi pus din vreme la rece. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. ºi câteva fire de afumãturã. condimente ºi ceva verdeaþã. cãci era „creaþie proprie“. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. preºedintele. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. La fel ca ºi vinurile. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. din punctul meu de vedere. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. Fãcutã cu patru feluri de carne. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. ªi. sculptor ºi ceramist. plãcinta lui Zidurean. în cantitãþi egale. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. Deºi data exactã nu este cunoscutã. în jurul anului 1135. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. mozzarela sau gorgonzola. producãtor din nordul Dobrogei. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. au egalat performanþa de anul trecut. La fel ca la parmezan. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. Documente mai târzii atestã cã. Grana Padano (denumire de origine controlatã). referire directã la textura acestei brânze. de la Mamaia. de la Gilãu. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. între ele obligatoriu oaie. plãcintã cu varzã ºi ceapã. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. cea mai spectaculoasã. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. într-un moment de inspiraþie colectivã. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. dobrogean ºi aromat“. Piemont. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. din podgoria Sarica Niculiþel. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. am profitat. Trentino ºi Veneto. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. în funcþie de perioadele de pãºunat. de fapt. peºte ori borº pescãresc. Ca mai toate brânzeturile dure. De la bun început. evident. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. ºi de la valea Pianura Padana. a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. în care am pus. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. Astãzi. brânza îºi trage numele de la „grana“. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. În fine. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. etapa din iunie. A doua.vinul. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. povesteºte Gabriela Mariº. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. la 1477. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. cântãrind pânã la 40 de kilograme.

.

Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. de viºine coapte. este puternic. din care nu exist`. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. jum`tate din vase de inox.. Nas plãcut. restaurante III A. Se simte o uºoarã notã oxidativã. intens. decât câteva sute de sticle. Un delir. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. jum`tate baricat`. fãrã discrepanþe. dar merit` fiecare leu. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. c`ruia i-am luat singura sticl`. cu miresme de prun`. alc. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. O minun`]ie. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. ba chiar unul cu o etichet` genial`. Preþ: aprox. amestecate cu tonuri de coacãze negre. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. cu un postgust lung. iar gustul aminteºte de ciocolatã. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. \n plus. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. au fost \mbuteliate 2. dar bine integraþi. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. fiind foarte catifelat. Se aºeazã foarte bine în gurã. acest lucru este insesizabil. Trufat. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. prietenos. Gustul aminteºte de prunele afumate. E greu [i complicat. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. Cost` foarte mult.200 de sticle.. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. strugure matur. sunt mai evidenþi în postgust. de fructe roºii ºi mirodenii. la rândul lor. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. rotund [i plin. de complexitate. trufe ºi scorþiºoarã. vanilie.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. Un vin armonios construit. pu]in tabac [i piele. fiind învãluit în nuanþe de condiment. din p`cate. condimente ºi viºine negre. profund. coacãze. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. Taninii încã verzi. dar care îi dã un plus de eleganþã. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate . De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. revigorant ºi taninos. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. completat de o senzaþie de dulce pe final.

. Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume.......................com..... Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL. 103........... 54........... Ap..... bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare. De bãut 20082011............preþ 100 RON (plãteºti 10 numere...12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice.. Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate........ Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer.... Alentejo. peºte ºi scoici.................................................. produs din struguri valpolicella.................... Burgenland.... Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici.. pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1....... iar lemnul de stejar este bine integrat..... din California.... tangerine...... .......... Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier............................SMB....... Gustul este foarte intens. primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate..... (Jane MacQuitty) Preþ: 3........... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti.. (Karen Page.... .......... cu tonuri proaspete de pere...... rezultând un vin foarte atractiv.............Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil... vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens...... Potrivit studiului................ de condimente...... iarbã verde ºi piersici..... (Jane MacQuitty) Preþ: 6.. deschis la Credit Europe Bank ..preþ 50 RON (plãteºti 5 numere.5 GBP Pine & Post... (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii.. Adresa.... jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii............ (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao..... nuanþate de lemnul de stejar................ citric ºi foarte mineral...........................:..... Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent................ proaspete........ Reserva Branco................... e-mail... învãluite în tonuri de citrice. caprifoi ºi pepene galben................ Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens......... Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar.......ro datele pentru facturare...... .. Times Online sau Washington Post............ Preþ: 10........ Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor.... Portugalia 2007 Un vin bine lucrat..... precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian...... Preþ: 11...... Viilor nr...Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul........ cu note aromatice de lemn de stejar..... care sã favorizeze consumul rapid. Nume.. Austria 2006 Arome plãcute.................. Wall Street Journal.......... proaspãt........... Bl... cu arome puternice de viºine negre ºi mure.... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul............ Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate...... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale..5 GBP Valley Of The Moon... Cod poºtal 050158......... Sector 5................................. numãrul de telefon ºi adresa de livrare.........62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*............ Sc. 78-88..... Localitatea.. considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã........ ºi un postgust lung.. ªos.... mere ºi limete....000 de abonaþi..... 2........... Tel.................... Et. Cod poºtal... Arome cutremurãtoare............... primeºti 6) 12 luni.......... De bãut 2008-2010......... 5......................... citat de Decanter....... cu arome de zmeurã ºi cãpºune......... potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma... Blaufrankisch Klassik...... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni........................

.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. Dan Petrici.. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas.915 DTP Omni Press & Design www. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. Când creveþii sunt gata. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. Bucureºti. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane.o reþetã uºoarã. Cristian Boerean cristian. fãrã mare bãtaie de cap.vinul.gavrila@core-target. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. lãmâie ºi usturoi extravirgin. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. de aceea îi prefer pe cei congelaþi.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline.opd.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer. pânã devin aurii.ro Redactori Sorina Iordan. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 . preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. www.ro 0722. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. Sergiu Nedelea. George ªerban. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust.boerean@gmail.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. decorticati ºi congelaþi.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan. în schimb. elegantã ºi rafinatã prin simplitate.993.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu.Ro. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. intens. care se face foarte repede. La nevoie. O sugestie pentru zilele calde de varã . Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. stropim cu puþin sos.grigorica@gmail.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful