LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

oamenii tind sã „cumpere“ lucrul. povestea produsului.3l. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. Existã mai multe tipuri de decantoare. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen).500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului.500ml sau Riedel Medoc de 100ml.5l. menite sã creeze false legende.taranis. BenRiach. eficienþa demersului economic creºte. Captain 1. unde capãtã. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri . stabilit în Sibiu de câþiva ani. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. ci manualul de marketing. alt euro se duce la managerul de restaurant. v-aþi întrebat vreodatã care este. Bruichladdich. Dolceto 1l. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. asemãnãtor cu o bere acrã. deschis în partea superioarã. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. pentru a începe fermentarea..ro. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. de la o opt la 50 de ani. ci doar a celui menit sã inducã în eroare. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative.winetaste. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. Astfel cã. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor.. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte. CEZAR IOAN Despre marketing. cât ºi la team-building-uri. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. a reuºit sã aducã primul import. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. (Apropo.taninuri.. o distincþie deosebitã. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. de diferite dimensiuni: Firenze 1.EDITORIAL Whisky. însã. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. ªi. Folosirea decantorului are douã scopuri. Totul limpede. Riedel Amadeo 1. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia. Bordeaux 1l. uneori. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. Ardbeg. din suma rãmasã. Dar judecata finalã aparþine consumatorului. de fapt. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. Riedel Pomerol 900ml. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. Caol Ila. Sommelier 1l. laolaltã cu povestea. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. Riedel Duck 900ml. Arran. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. port etc). comunicarea. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). cristale de acid tartric -. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. Care se educã. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum.. Malt Whisky.3l. Pentru cine încã nu ºtie. Lichidul fermentat.. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. iar dacã aceasta e frumoasã. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. proprietarii ei. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. tot felul de istorii inventate. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. Ardmore..ro . unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant.. somelier www. seducerea consumatorului. Dupã cum spune antreprenorul. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã. Vedem de prea multe ori. nu e limba elfilor.. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. sau decantorul D e L u x e Leopold. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. Sunt. dar are ºi o listã de aproximativ 1. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. De-a lungul anilor. ci compania. ºi regiile. deschis de neamþul Juergen Hort. din orz. Clasico 1. Poate încet. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. „Educarea publicului. olorosso. Balmenach.. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid. pentru douã-trei zile..5l. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar.. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului.. Iar pentru cei care nu ºtiu. în ani. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. 3 SERGIU NEDELEA. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. dar sigur. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã. însã.

ACTUALITATE VINUL. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. Merlot. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. Burgund ºi Pinot Noir. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul. realizat din soiul Cabernet Sauvignon.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. {arbã. cafenele ºi baruri din Bucureºti. cu arome interesante de grapefruit roºu. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. La sfârºitul lui iunie. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. soc ºi fructul pasiunii. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. Gama cuprinde Feteascã albã. la Craiova. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. Cabernet Sauvignon. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. prezentã în peste 130 de restaurante. Calea Dumbrãvii nr. Busuioacã rosé. 30). 32 ºi str. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat.Ro. Potrivit vinificatorului. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. Herman Oberth nr. cu peste 100 de magazine. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. Poiana nr. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. din motive de marketing.Ro. De asemenea. Tãmâioasã. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. . un vin proaspãt. Riesling dry. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. Domeniul Coroanei Roze 2007. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. 10-11). str. 4 Sauvignon Blanc. În curând. numele în Domeniile Sãhãteni. Muscat Ottonel dry.

din Liban. Masa vinurilor (1. la aceastã orã.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). lansând oficial. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. 3. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. 5 . Planeta a mai adus în România ºi Alastro. Chiar ºi aºa. cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. un Syrah Rosé.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). Alãturi de acestea. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. la începutul lunii iulie. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti.Ch). greu ºi rotund. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation. Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. cu siguranþã. descrise de producãtori ca „everyday wine“. dacã mai era nevoie. ambele 100% din struguri Nebiollo. Planeta înseamnã. un loc bun pe piaþã. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. de la prima apariþie ºi pânã astãzi.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). un Syrah. demonstrând. cu inflexiuni verzui. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri. Auriu. în jurul anului 1000 î.6 milioane de sticle dintre cele 2. un Nero d’Avola 100%. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria.

rãcoros. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. Alexandru Þãrmure. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. din punct de vedere preþului.EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. Muscat Ottonel demisec 2007. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. Dincolo de satisfacþia gustativã. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. manager al restaurantului. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. produse de Cramele Pâncota. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. totodatã. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. Cadarcã de Miniº 2007. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. Au fost degustate: Riesling sec 2007. Mustoasã de Mãderat sec 2007. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. 6 . iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. 2007. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. remarcat pentru vioiciune. specific unui vin de gastronomie. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. dar ºi Burgundul. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti.

.

În clipa de faþã. place. însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. cu explicaþiile de rigoare. în România. |n România. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. de asemenea. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. iar vinul este defect. Dacã ai cerut o sticlã de vin. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. De cele mai multe ori. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. cât ºi din partea chelnerului.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. nu trebuie sã fie o corvoadã. De asemenea. îi puteþi spune decent acest lucru. poþi cere. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. trebuie sã schimbi marca de vin. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . puteþi sã o refuzaþi. deoarece poþi avea parte de surprize. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. cât ºi pe dinãuntru. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. dar mai ales cu politeþe. dacã mai existã o sticlã desfãcutã.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. îl poþi refuza. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. poþi cere politicos schimbarea sticlei. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare. Puteþi încerca o a doua probã. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. precum ºi refuzul acestuia. Înainte de a achiziþiona un vin. atunci când e cazul. Alegerea unui vin. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. hotãrâre. schimbarea sticlei.

„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. vinuri vechi. furtunuri. Vinul „efervescent“. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. Vinul oxidat este mai închis la culoare. pivniþã umedã sau dop.tricloroanisol). Izul de borhot sau de distilat. De douã-trei ori pe an. Maderizarea. director executiv restaurant DaDa „ .4. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. De obicei. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. de ars.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. Uneori acest vin are un miros de drojdie. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru.I. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute.C. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. are un miros înþepãtor. (V. Acest defect provine mai ales de la butoaie. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2. Gustul ºi mirosul de mucegai. Oxidarea vinului. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect. dopuri. dar acest lucru se întâmplã destul de rar.“ Delia Vãduva. pompe.“ Sergiu Nedelea. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. dar prezintã urme de efervescenþã. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor.6 .

Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. cu tente cãrãmizii. 15 vinuri rosé româneºti. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. sau salate. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. de la culoarea foii de ceapã. Cu timpul. Gust catifelat. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. orez. ciupind de vârful nasului. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. Postgust lung.. 2007 (12 RON). mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. Reamintim cã redactorii Vinul. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. cu note de cireºe ºi zmeurã. zmeurã ºi iaurt. caise verzi. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 . Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. alc. cu un postgust scurt ºi amãrui.Price ªtirbey Rose. supele de roºii.9 de puncte Între 70 ºi 79. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. ciuperci. care amintesc de miezul de pâine. interesante de cãpºuni. Davino. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã.. proaspãt foarte sprinþar. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. Gustul este plãcut. cu mâncãrurile asiatice. vin care a primit 76 de puncte. Rose. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. cu note cãrãmizii. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. Trei dintre vinurile rosé degustate. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. Prince ªtirbey Rose 2007. citric (grapefruit). deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. uºor vulgare. alc. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. Redactorii Vinul. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. Val Duna. însã alcoolul iese puþin din corp. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. 2007 Burgund. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. Note gustative de mere.9 de puncte Între 60 ºi 69. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. iaurt).9 de puncte Între 90 ºi 94. Val Duna. alc. în nuanþe de pepene verde. carne albã la grãtar.. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. Arome curate ºi de calitate. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. brânzeturi de orice fel. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. 2006 Merlot. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori.. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. rosé-somon. condimentat.5% vol. dar ºi pizza. condimentat. cu o culoare strãlucitoare. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. zmeurã ºi coacãze. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. alc.Ro. Este un vin lucrat. paste. pastele gãtite în cuptor. 2007 Merlot. a vinurilor de calitate medie. ori din cauza prospeþimii. alc. plãcute. uºor amãrui. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. roz-bej. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. cu reflexe trandafirii. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. cu o aciditate interesantã. Este un vin plãcut. cu arome de caise verzi.. agriºe. interesant. mure. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. în care predomina aromele de fermentare (lactate. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. peºte ºi carne roºie. Arome intense. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“. 2007 Burgund. În ultimii 20 de ani. ce-i dã stabilitate. piersici ºi cârcei de viþã de vie.9 de puncte Între 80 ºi 89. Postgust lung. pulpã). dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. Nas intens. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. cât ºi pentru consumatori.

Nu are personalitate ºi nici structurã. Wine Princess. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. A început sã oxideze. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. Gustul. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 . zmeurã ºi prune. alc.. Un vin greoi. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. Impresioneazã prin aromele proaspete. cu note oxidative.5% vol. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé. alc.. de cireºe dulci ºi trandafiri. Gustul nu are intensitate. Postgust plãcut. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. alc. Aromele sunt discrete. postgust scurt. Un vin care dã semne de obosealã. scurt. 2006 Pinot Noir. mai bun decât nasul. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. alc. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund.. alc. uºor murdar (hârtie de filtru). Nu este un vin rãu. demidulce Roze de Vânju Mare. Lipsã de personalitate. roºiaticã ºi arome discrete. alc. iar postgustul este dulce-amãrui. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. iar gustul este plat. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. Preþ: 13. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. nu foarte intense. este destul de echilibrat. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. este un vin scurt. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã.5% vol.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. cu note de prunã afumatã. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. Este ajutat de zahãrul rezidual... Atrage prin paleta aromaticã. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. cu note de cãpºune ºi mere. alc. Este plat. dulce Busuioacã de Bohotin. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. alc. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. de bomboane ºi trandafiri. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. alc. Nici gustativ nu impresioneazã. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. Aciditate scãzutã. dar nu are personalitate. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. intense de cireºe.. Merlot. Arome de miere. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. prãbuºit. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. de mere bãtute. alc. este scurt. uºor chimice. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu.. 2007 Cadarcã.. Huºi. Nu are o structurã foarte bunã. spre cãrãmiziu. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. de trandafiri. demisec Rose Cuvee. demdulce Nachbil. cu gust de mere pãdureþe. discrete. 2004 Pinot Noir. uºor vulgare. cu arome uºor îmbãtrânite. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. Domeniile Sãhãteni.5% vol.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. neplãcut. Este scurt. sec Merlot Roze. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr.5% vol. cu tente violacee. Rose. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense.

598. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. Limari Valley. la mijlocul secolului al XVI-lea.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. Curico Valley. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Semillon. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume.000 de dolari. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie.950 km² Populaþie: 16. la începutul anilor ’80. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile.000. Cachapoal Valley. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. Merlot. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. Aconcagua Valley. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. Astfel producãtori precum Miguel Torres. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. . Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. locul sãu de baºtinã.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. încet-încet. viguros. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. Astfel. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. Maule Valley. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite. În ciuda vinului de calitate produs.277. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Astfel. Maipo Valley. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley. Însã. ajungând la vânzãri anuale de 600. Astãzi. Bio Bio Valley. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. Însã. Casablanca Valley. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa. Franþa sau Spania. Strãlucirea noului „El Dorado“. Itata Valley. Exportul cãtre Europa. San Antonio Valley.

prãfoase. Postgust intens. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. 2006 13 % vol. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. puternice ºi consistente. Postgust mediu. foarte bine integrat. Este apos. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. Atacul este foarte bun. grapefruit ºi lemn. Sauvignon Blanc – Cono Sur. Postgust intens. de citrice. Reserva. Aciditate foarte bunã. 2007 13 % vol. lung. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . Gustul este onctuos. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. alc. alc. alc. alc.8 % vol. 2007 13. alc.5 % vol. Reserva. Postgust plãcut. cu reflexe verzui. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. cu note intense de vanilie. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. alc. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit. Gustul este citric. Gustul este complex ºi onctuos. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. de flori de viþã de vie ºi citrice. flori de salcâm. alc. Gustul este plãcut. avocado ºi rodie. miere.5 % vol. flori de câmp ºi citrice. Reserva. 2006 12. cu uºoare note de petrol. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. tipice. cu aciditate destul de ridicatã. 2006 14. condimentat. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. Note gustative de miere. fructul pasiunii. dar scade repede în intensitate. Gust oncutos. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. complex. pâine. cald ºi condimentat. Postgust intens. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. 2006 13 % vol. cu gust de citrice ºi note vegetale. Varietal. intense. cu o uºoarã amãrealã. Reserva Especial. Reserva. citrice. polen.5 % vol. fructul pasiunii). cu arome dulci de miere ºi flori. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. Postgust lung. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie. metalic. dar nu foarte intens. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur.5 % vol.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. unt ºi lemn de stejar. rotund ºi echilibrat. dar este uºor dezechilibrat de alcool. alc. miere ºi vanilie. 2007 12. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. Chardonnay – Vina Mar. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. floral. citrice ºi vanilie. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. 2006 14 % vol. Postgust plãcut. Varietal. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. amintind de miere. fãrã corpolenþã. flori de salcâm. 2006 13. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã. Limited Release.5 % vol. iar aciditatea este foarte ridicatã. alc. 2007 13. coajã de mãr ºi condimente. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. elegante. Un vin simplu. alc. destul de agresiv.

Un vin plãcut. Cono Sur. alc. rotund. alc. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. Reserva 14 % vol. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. coacãze negre ºi mentã. alc. Gust plãcut. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. Postgustul este uºor amãrui. Sauvignon Blanc – Tarapaca. Gustul este interesant. viºine ºi piele. condimente ºi cireºe. condimente. bine structurat ºi cu un corp bun. Concha y Torro 12. bine integraþi. dezvoltând arome florale. coacãze. cireºe. Gustativ pare uºor obosit. coaja de pâine ºi citrice. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. alc.2007 13. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. vegetal. caise verzi. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. piele ºi coacãze. Arome puternice de mure. castraveþi ºi citrice. piele ºi condimente. alc. dar aciditatea este moderatã. 2005 14 % vol. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar.5 % vol. rubinie. condiment. având o oarecare onctuozitate. Varietal. Varietal. 2006 14 % vol. Gust ierbos. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. alc. 2006 14 vol. cu tanini bine integraþi. rotund. Note gustative de coacãze. Carmenere – Misiones de Rengo. Postgust intens. 2006 14 % vol. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. ciuperci. catifelat cu un nas intens ºi elegant. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. Un vin rotund. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 .CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. Postgust lung. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. Maipo Valley Reserva. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. Gustul este mai simplu. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Cabernet Sauvignon. Nas condimentat cu tonuri de viºine. Carmenere – Misiones de Rengo. corect. trufe ºi tabac. cu tonuri de kerosen. Cono Sur. catifelat. cu note de citrice.5 % vol. miere. 2007 12. 2006 13 % vol. tabac. alc. Varietal. 2006 13 % vol. destul de puternic. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. de viºine. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. echilibrat. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. comercial. Este ajutat de aciditatea ridicatã.5 % vol. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. alc. astringent. cu tanini foarte plãcuþi. cu o aciditate ridicatã. Chardonnay – Tocornal. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. intens ºi condimentat. Semillon – Tocornal. alc. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. alc. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt.

5 % vol. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. de fructe roºii. cu note de viºine ºi condimente. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. prune ºi lemn. nisipos ºi astringent. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. uºor astringent. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. 2006 13. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . alc. Varietal. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial. Cabernet Sauvignon – Tocornal. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. Un vin foarte subþire. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. cearã ºi eucalipt. mediocru. 2006 13 % vol. echilibrat. cu tanini verzi care agreseazã. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. Postgust intens. Varietal. alc. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . Gustul este scurt. Carmenere El Emperador. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic. alc. intense. Gustul aminteºte de viºine. fãrã astringenþe supãrãtoare. Varietal. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. cu tonuri plãcute. piele ºi trufe. 2007 12. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina.5 % vol. alc. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. Cono Sur. Cono Sur. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. 2006 13. de cireºe coapte. 2006 13 % vol. Carmenere – Passion. sulfuros. Un vin roºu corect. alc. Gust de zmeurã. Gust uºor astringent. alc. cu arome plãcute. alc. condimente. cu note vegetale. alc. Carmenere – Tarapaca. pe final fiind amãrui ºi condimentat. 2006 14. condiment. Este un vin roºu. 2006 13 % vol. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. Reserva Especial. subþire ºi amãrui pe final. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. alc. alc. cu un rest de zahãr care îl ajutã. 2006 13 % vol. Merlot – Castillo Santa Paulina. dezechilibrate. Central Valley. stafide.5 % vol. cu postgust condimentat. 2006 13 % vol. cu note de cireºe. condimentat. Merlot – Tocornal. 2006 14 % vol. Indomita. Uºor oxidat. alc. mãceºe. Gustul este dezechilibrat.5 % vol. uºor înþepãtor. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. nu prea intense. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. alc. Arome dezagreabile de ou clocit. nu prea intense. 2006 13 % vol. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. Gustul este astringent. Concha y Torro 13 % vol. Cabernet Sauvignon – Frontera. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. Cabernet Sauvignon. vanilie. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute.Importator: Lerida Intl.

a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. Per total. Toate felurile au fost servite pe platouri. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. decât dacã este degustat în liniºte. Conform realizatorilor acestui studiu. fãrã tort.00 am rãmas fãrã vin alb. bine asortat însã cu diverse vinuri. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. mai plin. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. Cu toate acestea. deja activaþi. care prezenta ºi marele avantaj cã. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). Heartbeats (Jose Gonzalez). nu în porþii individuale. Practic. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. cel mai important. Over The Rainbow (Eva Cassidy). alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. schimbând caracteristicile vinurilor“. scotch Red Label. de altfel. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. În consecinþã. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. locaºul nostru de degustãri. La fel. Recte cei peste 140 de prieteni.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. murãturi. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). însã surpriza a venit abia noaptea. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. cremã de brânzã pe felii de ardei gras . a declarat North. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. ºi tot ar mai fi fost nevoie. ghiudem. În momentul când ascultãtorul degustã un vin. cu tot cu niºte consumatori „grei“. telemea. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. cârnaþi de Pleºcoi. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. horã (sau orice alt dans). potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. Easy (Lionel Ritchie). babic de Pleºcoi. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. aceºti centrii nervorºi. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. conducãtorul echipei de specialiºti.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. Chariots Of Fire (Vangelis). meniul a ieºit din obiceiuri. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. Rock DJ (Robbie Williams). În paralel. Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. ca pe tot parcursul serii. Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. În pauza care a urmat. 2003. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). mãmãligã ºi. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. . dacã mai era. Nu insist asupra atmosferei. evident. Orinoco Flow (Enya). sarmale. pe lângã cele culinare. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. putea permite separarea dupã diverse criterii. bãuturile din minibar: absint Pernod. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. dar. probabil. deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. rom Captain Morgan. am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. Profesorul Adrian North. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. astfel încât pe la 23. pastramã. Personal. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). în favoarea celor albe.

.

cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. În prima variantã. în mare. la un moment dat. l-am abordat pe Constantin Ciotu. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. ªi. aveau peste jumãtate din conþinut.. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. am degustat destul de sãnãtos. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. evident. Mergând pe firul poveºtii. nu de apã. ci chiar a câºtigat în putere. m-am ameþit. cea a sandwich-ului. sã mor dacã te mint!“. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin.“ Prof. care ar merita numele de „magiun“. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. între Cahul ºi Cricova. cât de cât fenomenul. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. am experimentat. la degustare ºi. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. de fapt. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. cu diverse vinuri. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. ºi înainte.. Unele au prins mucegai. prin 1986. am descoperit cã existã. la fostele crame imperiale. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. timp de o lunã. importator al vinurilor Acorex din Cricova. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). director general al Briz Internaþional. devenind „marmeladã“. scriitor ºi jurnalist. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. Ce-i drept. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“. vorba de alcool. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. La vinurile roºii. undeva 18 . iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. dar atât.

unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. însã numai în pahare de ºampanie. În toatã viaþa.915 www. Lucia Pîrvu este. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate.ro . Nici în Moldova. din punct de vedere al consistenþei.plescoi. Aºa cã. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. însã. Bucureºti Tel: 0722-993. Dacã ne referim la amfore sau ulcele. sã zicem Grasa de Cotnari. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. cã ar exista un asemenea vin. sub formã de zvon deformat. Marmelada.. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). Am gustat multe vinuri vechi ºi. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. dar este doar o poveste”. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. oricum. la rândul ei. româneascã sau strãinã. pot fi puternic iodate. singurele care. decât despre un lichid. ºi la urechile românilor. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. la Cricova. ar putea ajunge la un asemenea stadiu. într-adevãr. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. nu vin. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. Adãugând un strop de apã. E timpul sã punem miturile la locul lor. cu fundul foarte ascuþit. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. care sã ºtie despre ce e vorba. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi. vorba despre altceva.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin.1 grame. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. se formeazã mult glicerol. nu ajung la acest stadiu. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. Este o poveste frumoasã. însã nu se poate vorbi. ªi ar fi. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate.. Nici cele mai dulci vinuri vechi. E mai sãnãtos. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. prin absurd. însã alcoolul era complet absent.

de la Mamaia. brânza îºi trage numele de la „grana“. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. Astãzi. în care am pus. Documente mai târzii atestã cã.ro) . primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. ºi de la valea Pianura Padana. adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. preºedintele. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. peºte ori borº pescãresc. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. De la bun început. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. cãci era „creaþie proprie“. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. plãcintã cu varzã ºi ceapã. Deºi data exactã nu este cunoscutã. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. la 1477. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. sculptor ºi ceramist.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). au egalat performanþa de anul trecut. Ca mai toate brânzeturile dure. povesteºte Gabriela Mariº. legatã cu brânzã de caprã. producãtor din nordul Dobrogei. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. plãcinta lui Zidurean. La fel ca la parmezan. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. La fel ca ºi vinurile. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. Trentino ºi Veneto. Fãcutã cu patru feluri de carne. Grana Padano (denumire de origine controlatã). dobrogean ºi aromat“. de la lapte pânã la consumator. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. Piemont. ªi. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. din punctul meu de vedere. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. din podgoria Sarica Niculiþel. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. într-un moment de inspiraþie colectivã. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. am profitat. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. vin dulce. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. cântãrind pânã la 40 de kilograme. în cantitãþi egale. ºi câteva fire de afumãturã. În fine. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. între ele obligatoriu oaie. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. sec ºi pus din vreme la rece. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. cea mai spectaculoasã. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. referire directã la textura acestei brânze. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. ªi. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. de la Gilãu. în funcþie de perioadele de pãºunat. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. condimente ºi ceva verdeaþã. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv.vinul. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. A doua. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. de fapt. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. etapa din iunie. evident. mozzarela sau gorgonzola. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. în jurul anului 1135.

.

dar merit` fiecare leu. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. Se simte o uºoarã notã oxidativã. acest lucru este insesizabil. Preþ: aprox. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. cu un postgust lung. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. jum`tate baricat`.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. fiind foarte catifelat. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. vanilie.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. intens. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. Se aºeazã foarte bine în gurã. Gustul aminteºte de prunele afumate. trufe ºi scorþiºoarã. alc. dar bine integraþi. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. E greu [i complicat. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. de viºine coapte. dar care îi dã un plus de eleganþã. c`ruia i-am luat singura sticl`. au fost \mbuteliate 2. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. pu]in tabac [i piele. cu miresme de prun`. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. de complexitate. este puternic. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. strugure matur. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. Cost` foarte mult. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. amestecate cu tonuri de coacãze negre. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. rotund [i plin. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau.200 de sticle. jum`tate din vase de inox. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. Un vin armonios construit. Trufat. Un delir. ba chiar unul cu o etichet` genial`. Nas plãcut. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. prietenos. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. coacãze. din p`cate. O minun`]ie. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. revigorant ºi taninos. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. fiind învãluit în nuanþe de condiment. condimente ºi viºine negre.. Taninii încã verzi. \n plus. de fructe roºii ºi mirodenii. fãrã discrepanþe. restaurante III A. profund. decât câteva sute de sticle. completat de o senzaþie de dulce pe final. la rândul lor. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. din care nu exist`.. iar gustul aminteºte de ciocolatã. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. sunt mai evidenþi în postgust. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate .

........ Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL..... 5............ Ap.........SMB.............. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1. Bl.. Portugalia 2007 Un vin bine lucrat..5 GBP Valley Of The Moon. Reserva Branco......... învãluite în tonuri de citrice...... Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor.... (Karen Page.. peºte ºi scoici.............. (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii..... citat de Decanter.... Cod poºtal............... potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma..... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti.. Wall Street Journal.5 GBP Pine & Post... tangerine.....:........... produs din struguri valpolicella......... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale..................... proaspãt..... Preþ: 11....................... precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian........ proaspete............... cu note aromatice de lemn de stejar.................. citric ºi foarte mineral.................... Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent.. Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume...preþ 100 RON (plãteºti 10 numere... 2.....Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul. Localitatea.... Sector 5..........Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil......... împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul....... din California..........12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice. Austria 2006 Arome plãcute..........ro datele pentru facturare....... Nume....... Potrivit studiului............. caprifoi ºi pepene galben..... Viilor nr... bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare. numãrul de telefon ºi adresa de livrare.... Preþ: 10................................................................ Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate..... deschis la Credit Europe Bank ............ ... Burgenland. De bãut 20082011...................... . Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens............. ªos....... e-mail.. Alentejo............ Et.. vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens. Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier.. (Jane MacQuitty) Preþ: 6.. Blaufrankisch Klassik. Arome cutremurãtoare............ (Jane MacQuitty) Preþ: 3.. cu arome de zmeurã ºi cãpºune............... 103.............. Tel....... nuanþate de lemnul de stejar... jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii........... Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar........................ iar lemnul de stejar este bine integrat.. Times Online sau Washington Post. primeºti 6) 12 luni................ 54.. mere ºi limete. rezultând un vin foarte atractiv............ (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao........... iarbã verde ºi piersici................. Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici.. Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer.... Gustul este foarte intens.......com........preþ 50 RON (plãteºti 5 numere.................... pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia... Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate....................... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni....... ............. care sã favorizeze consumul rapid....... Adresa.......... cu arome puternice de viºine negre ºi mure............. cu tonuri proaspete de pere... primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate...... de condimente...000 de abonaþi....... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã........................ ºi un postgust lung....... 78-88... Sc. Cod poºtal 050158.62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*...... De bãut 2008-2010..........

ro Redactori Sorina Iordan. de aceea îi prefer pe cei congelaþi. intens. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. pânã devin aurii.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. Când creveþii sunt gata. George ªerban.993. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros.. lãmâie ºi usturoi extravirgin.Ro. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.gavrila@core-target.915 DTP Omni Press & Design www. Bucureºti. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte. Dan Petrici.ro 0722. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare. O sugestie pentru zilele calde de varã .ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu.boerean@gmail. în schimb. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. Sergiu Nedelea.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer. care se face foarte repede. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. elegantã ºi rafinatã prin simplitate. preferabil unul cu aroma robustã – din Creta.opd. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust. www. stropim cu puþin sos. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii. La nevoie. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin. Cristian Boerean cristian.grigorica@gmail..ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 .o reþetã uºoarã. decorticati ºi congelaþi. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul.vinul. fãrã mare bãtaie de cap.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful