LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

Dar judecata finalã aparþine consumatorului. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen).. Caol Ila. stabilit în Sibiu de câþiva ani.winetaste. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România.. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului). bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia. alt euro se duce la managerul de restaurant. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. a reuºit sã aducã primul import. Riedel Duck 900ml. Ardmore. De-a lungul anilor. Lichidul fermentat. eficienþa demersului economic creºte. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului. Balmenach. sau decantorul D e L u x e Leopold. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. v-aþi întrebat vreodatã care este. o distincþie deosebitã. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele.ro . asemãnãtor cu o bere acrã. seducerea consumatorului. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. Captain 1. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale.3l.taninuri. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. deschis de neamþul Juergen Hort. Dupã cum spune antreprenorul. 3 SERGIU NEDELEA. ci compania.. dar sigur. din orz. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. comunicarea. pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc. Care se educã. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. ªi. proprietarii ei. povestea produsului. înainte de a fi împrãºtiat pe podele. Vedem de prea multe ori. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. unde capãtã. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia.500ml sau Riedel Medoc de 100ml. Bruichladdich. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. laolaltã cu povestea. nu e limba elfilor. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului.. somelier www. Arran.EDITORIAL Whisky. uneori. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului.. ci doar a celui menit sã inducã în eroare. Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale.. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv. însã. de la o opt la 50 de ani. cristale de acid tartric -. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare.. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. Existã mai multe tipuri de decantoare. Bordeaux 1l. cât ºi la team-building-uri. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã. Iar pentru cei care nu ºtiu. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. Pentru cine încã nu ºtie.5l. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative. de fapt. Malt Whisky. tot felul de istorii inventate. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry.5l. Sommelier 1l. (Apropo.. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte.. olorosso. deschis în partea superioarã. pentru douã-trei zile. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. Sunt. Ardbeg. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã.ro. dar are ºi o listã de aproximativ 1. Riedel Pomerol 900ml. Dolceto 1l. menite sã creeze false legende. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. CEZAR IOAN Despre marketing.taranis. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid. „Educarea publicului. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“..3l. Totul limpede. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte. ci manualul de marketing. Folosirea decantorului are douã scopuri. de diferite dimensiuni: Firenze 1. iar dacã aceasta e frumoasã. Riedel Amadeo 1. ºi regiile. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri .. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing.. Poate încet. în ani. însã. Clasico 1. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust. BenRiach. pentru a începe fermentarea. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. port etc). este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. din suma rãmasã. Astfel cã.

Potrivit vinificatorului. prezentã în peste 130 de restaurante. Domeniul Coroanei Roze 2007. Gama cuprinde Feteascã albã. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc.Ro.Ro. Herman Oberth nr. 30). la Craiova. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. . 4 Sauvignon Blanc. cu arome interesante de grapefruit roºu. numele în Domeniile Sãhãteni. Poiana nr. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. Riesling dry.ACTUALITATE VINUL. Merlot.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. cafenele ºi baruri din Bucureºti. 32 ºi str. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. soc ºi fructul pasiunii. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. La sfârºitul lui iunie. De asemenea. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. Busuioacã rosé. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. {arbã. un vin proaspãt. Tãmâioasã. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete. Burgund ºi Pinot Noir. str. din motive de marketing. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. 10-11). În curând. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. Cabernet Sauvignon. Muscat Ottonel dry. cu peste 100 de magazine. Calea Dumbrãvii nr. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul.

5 . însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation.6 milioane de sticle dintre cele 2. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri.Ch). precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). Chiar ºi aºa. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). demonstrând. SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. în jurul anului 1000 î.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. Auriu. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. un loc bun pe piaþã. la începutul lunii iulie. dacã mai era nevoie. cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat.ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. lansând oficial. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. un Syrah. din Liban. Masa vinurilor (1. greu ºi rotund. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. de la prima apariþie ºi pânã astãzi. cu siguranþã. un Syrah Rosé. 3. descrise de producãtori ca „everyday wine“. un Nero d’Avola 100%. Planeta înseamnã. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. douã branduri noi pe piaþa autohtonã.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). Alãturi de acestea. cu inflexiuni verzui. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. ambele 100% din struguri Nebiollo. la aceastã orã.

din punct de vedere preþului. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. manager al restaurantului. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. Dincolo de satisfacþia gustativã. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. Muscat Ottonel demisec 2007. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. totodatã. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. 6 .EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). specific unui vin de gastronomie. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. produse de Cramele Pâncota. Mustoasã de Mãderat sec 2007. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. Alexandru Þãrmure. dar ºi Burgundul. rãcoros. 2007. Cadarcã de Miniº 2007. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. remarcat pentru vioiciune. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. Au fost degustate: Riesling sec 2007. MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare.

.

îl poþi refuza. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . îi puteþi spune decent acest lucru. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. cu explicaþiile de rigoare. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. iar vinul este defect. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. poþi cere politicos schimbarea sticlei. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. dar mai ales cu politeþe. În clipa de faþã. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. nu trebuie sã fie o corvoadã. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. De cele mai multe ori. hotãrâre. poþi cere. precum ºi refuzul acestuia. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. Înainte de a achiziþiona un vin. schimbarea sticlei. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. de asemenea. De asemenea. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. deoarece poþi avea parte de surprize. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. atunci când e cazul. în România. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. puteþi sã o refuzaþi.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. cât ºi din partea chelnerului. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. Alegerea unui vin. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. trebuie sã schimbi marca de vin. place. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. Puteþi încerca o a doua probã. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. |n România. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. cât ºi pe dinãuntru. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. Dacã ai cerut o sticlã de vin.

6 . Maderizarea. director executiv restaurant DaDa „ . Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi. pivniþã umedã sau dop. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. Acest defect provine mai ales de la butoaie. De douã-trei ori pe an. Uneori acest vin are un miros de drojdie.4. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. dar acest lucru se întâmplã destul de rar. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia. Vinul „efervescent“. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. de ars. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant. furtunuri. pompe. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile. Izul de borhot sau de distilat. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin.C. dopuri.I.“ Sergiu Nedelea. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. are un miros înþepãtor. Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. vinuri vechi. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. Oxidarea vinului. dar prezintã urme de efervescenþã. Vinul oxidat este mai închis la culoare. Gustul ºi mirosul de mucegai.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop.tricloroanisol). (V.“ Delia Vãduva. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute. De obicei. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect.

interesant.9 de puncte Între 70 ºi 79. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. paste. Cu timpul. cu o culoare strãlucitoare. condimentat. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. alc. plãcute.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. mure. ori din cauza prospeþimii.9 de puncte Între 60 ºi 69. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. Este un vin lucrat. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. în nuanþe de pepene verde. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. brânzeturi de orice fel. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 .. cu note de cireºe ºi zmeurã. dar ºi pizza.Price ªtirbey Rose. Nas intens. cu tente cãrãmizii. zmeurã ºi iaurt. pastele gãtite în cuptor. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. a vinurilor de calitate medie. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. cu un postgust scurt ºi amãrui. Val Duna. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. sau salate. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor. Gust catifelat. pulpã). Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. Arome curate ºi de calitate. ciuperci. cu arome de caise verzi. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. peºte ºi carne roºie. cu reflexe trandafirii. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. Gustul este plãcut. rosé-somon. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. zmeurã ºi coacãze. cât ºi pentru consumatori. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“. Trei dintre vinurile rosé degustate. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã. alc. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. uºor amãrui. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. care amintesc de miezul de pâine.5% vol. Rose.Ro. cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. ce-i dã stabilitate.. Val Duna. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. interesante de cãpºuni. piersici ºi cârcei de viþã de vie. ciupind de vârful nasului. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori. au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. 2007 Merlot. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. Redactorii Vinul. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007... Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. însã alcoolul iese puþin din corp. Este un vin plãcut. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu.. Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. 2006 Merlot. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. roz-bej. Note gustative de mere. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. În ultimii 20 de ani. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. orez. de la culoarea foii de ceapã. cu o aciditate interesantã. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri. în care predomina aromele de fermentare (lactate. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie. vin care a primit 76 de puncte. Davino.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. caise verzi. citric (grapefruit). 15 vinuri rosé româneºti.9 de puncte Între 80 ºi 89. Postgust lung. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. iaurt). agriºe. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. Arome intense. 2007 Burgund.9 de puncte Între 90 ºi 94. Prince ªtirbey Rose 2007. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. condimentat. supele de roºii. 2007 Burgund. proaspãt foarte sprinþar. Reamintim cã redactorii Vinul. cu note cãrãmizii. alc. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial. uºor vulgare. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori. alc. 2007 (12 RON). alc. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. carne albã la grãtar. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. cu mâncãrurile asiatice. Postgust lung.

Este ajutat de zahãrul rezidual. Aciditate scãzutã. sec Merlot Roze. de mere bãtute. alc. alc. demisec Rose Cuvee.. intense de cireºe. Nu are personalitate ºi nici structurã. Nu este un vin rãu. alc. A început sã oxideze.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. Rose. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. Gustul nu are intensitate.. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. iar postgustul este dulce-amãrui. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. cu note oxidative.Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. Este scurt. iar gustul este plat.5% vol. demidulce Roze de Vânju Mare. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. este scurt. Nici gustativ nu impresioneazã. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. spre cãrãmiziu. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol. Preþ: 13.5% vol.5% vol. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. este destul de echilibrat. Aromele sunt discrete. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé. cu tente violacee. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. Este plat. Un vin greoi. Impresioneazã prin aromele proaspete. Atrage prin paleta aromaticã.. alc. alc. neplãcut.. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. de bomboane ºi trandafiri. alc. uºor murdar (hârtie de filtru). Nu are o structurã foarte bunã. Arome de miere. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr.. mai bun decât nasul. de trandafiri. 2004 Pinot Noir. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. roºiaticã ºi arome discrete. Gustul. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. nu foarte intense. 2006 Pinot Noir.5% vol. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. Wine Princess. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. 2007 Cadarcã. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. demdulce Nachbil. este un vin scurt. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. Lipsã de personalitate. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. dar nu are personalitate. alc. dulce Busuioacã de Bohotin. zmeurã ºi prune. alc.. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. cu gust de mere pãdureþe. de cireºe dulci ºi trandafiri. cu arome uºor îmbãtrânite. prãbuºit.. scurt. discrete. postgust scurt. Postgust plãcut. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. Merlot. alc. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu. uºor chimice. cu note de cãpºune ºi mere. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui. uºor vulgare.. alc. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 . sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. Huºi. Domeniile Sãhãteni. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. Un vin care dã semne de obosealã. cu note de prunã afumatã.

Exportul cãtre Europa. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. Astfel producãtori precum Miguel Torres. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume. Casablanca Valley.000. Merlot. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. Aconcagua Valley. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite. Itata Valley. Strãlucirea noului „El Dorado“.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. Bio Bio Valley. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa. Semillon. la mijlocul secolului al XVI-lea. Maule Valley.950 km² Populaþie: 16. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche. Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. Însã. la începutul anilor ’80. ajungând la vânzãri anuale de 600. locul sãu de baºtinã. San Antonio Valley. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. Cachapoal Valley. În ciuda vinului de calitate produs.277. Astãzi. viguros.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. Franþa sau Spania.598. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani.000 de dolari. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. Limari Valley. Astfel. Astfel. Curico Valley. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. încet-încet. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley. . Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. Însã. Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. Maipo Valley. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã.

5 % vol. 2006 13. lung. Postgust plãcut. rotund ºi echilibrat. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. 2006 13 % vol. prãfoase. iar aciditatea este foarte ridicatã. de flori de viþã de vie ºi citrice. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie.5 % vol. tipice. cu reflexe verzui. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. citrice. Gustul este complex ºi onctuos. unt ºi lemn de stejar. 2007 13. alc. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit. 2006 12. Reserva. miere. flori de salcâm. 2006 13 % vol.5 % vol. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. de citrice. Postgust mediu. fructul pasiunii. Sauvignon Blanc – Cono Sur. elegante. Limited Release. 2006 14 % vol. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. destul de agresiv. Aciditate foarte bunã. alc. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Varietal.8 % vol. citrice ºi vanilie. cu o uºoarã amãrealã. condimentat. cu uºoare note de petrol.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. alc. Postgust lung. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. puternice ºi consistente. polen. flori de câmp ºi citrice. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã.5 % vol. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. alc. dar este uºor dezechilibrat de alcool. complex. Postgust intens. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. Note gustative de miere. foarte bine integrat. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. Varietal. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur. miere ºi vanilie. Este apos. Postgust intens. Reserva.5 % vol. 2007 13. dar nu foarte intens. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. Postgust plãcut. 2007 12. coajã de mãr ºi condimente. metalic. alc. Reserva Especial. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. alc. floral. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . intense. alc. Reserva. avocado ºi rodie. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. Gustul este plãcut. fructul pasiunii). Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. 2007 13 % vol. cu note intense de vanilie. pâine. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. cald ºi condimentat. Chardonnay – Vina Mar. flori de salcâm. Gustul este citric. alc. Reserva. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. Un vin simplu. cu gust de citrice ºi note vegetale. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. Gust oncutos. fãrã corpolenþã. cu aciditate destul de ridicatã. Atacul este foarte bun. amintind de miere. cu arome dulci de miere ºi flori. Gustul este onctuos. grapefruit ºi lemn. Postgust intens. 2006 14. dar scade repede în intensitate. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. alc. alc.

piele ºi condimente. bine structurat ºi cu un corp bun. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. Carmenere – Misiones de Rengo. piele ºi coacãze. Arome puternice de mure. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. cu tonuri de kerosen. miere. corect.5 % vol. alc. Carmenere – Misiones de Rengo. bine integraþi. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. condimente ºi cireºe. condimente. Gustativ pare uºor obosit. Gustul este mai simplu. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. Este ajutat de aciditatea ridicatã.5 % vol. alc. Concha y Torro 12. cu tanini foarte plãcuþi. Maipo Valley Reserva.2007 13. comercial. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. rotund. alc. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. Cabernet Sauvignon. de viºine. alc. Un vin rotund. tabac. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. caise verzi. dezvoltând arome florale. destul de puternic. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Sauvignon Blanc – Tarapaca. cu tanini bine integraþi. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. Postgust intens. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. Chardonnay – Tocornal. trufe ºi tabac. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. Varietal. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. Gust plãcut. Gustul este interesant. Un vin plãcut. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Gust ierbos. Postgust lung. Cono Sur. alc. viºine ºi piele. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial.5 % vol. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. 2006 13 % vol. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. 2007 12. cu note de citrice. dar aciditatea este moderatã. coaja de pâine ºi citrice. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . alc. alc. 2006 14 % vol. coacãze negre ºi mentã. Cono Sur. Varietal. Nas condimentat cu tonuri de viºine. condiment. echilibrat. rotund. 2006 14 % vol. vegetal. rubinie. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. Note gustative de coacãze. 2005 14 % vol. astringent. coacãze. 2006 14 vol. cireºe. Reserva 14 % vol. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. alc. intens ºi condimentat. Semillon – Tocornal. Varietal. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. catifelat. Postgustul este uºor amãrui.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. 2006 13 % vol. castraveþi ºi citrice. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. ciuperci. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. alc. cu o aciditate ridicatã. alc. având o oarecare onctuozitate.

Carmenere – Passion. Gustul este astringent. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. Concha y Torro 13 % vol. alc. Central Valley. intense. Cabernet Sauvignon. alc. condimente. Este un vin roºu. cu note de cireºe. nisipos ºi astringent. 2007 12. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. vanilie. Postgust intens. piele ºi trufe. Un vin foarte subþire. Merlot – Castillo Santa Paulina. alc. alc. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. fãrã astringenþe supãrãtoare. cu un rest de zahãr care îl ajutã. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. prune ºi lemn. subþire ºi amãrui pe final. Cono Sur. Cono Sur. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. condiment. echilibrat.Importator: Lerida Intl. Varietal.5 % vol. 2006 14. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. Gustul este scurt. sulfuros. 2006 13 % vol. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic. cu arome plãcute. Gust uºor astringent. de cireºe coapte. Uºor oxidat. 2006 13 % vol. Un vin roºu corect. alc.5 % vol. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. 2006 13 % vol. Gust de zmeurã. Carmenere El Emperador. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. dezechilibrate. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . Gustul aminteºte de viºine. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. Indomita. Cabernet Sauvignon – Frontera. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi. 2006 13. alc. 2006 13. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. cu note de viºine ºi condimente. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. cu tanini verzi care agreseazã. 2006 13 % vol. Merlot – Tocornal. alc. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. condimentat.5 % vol. nu prea intense. uºor astringent. alc. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. uºor înþepãtor. cearã ºi eucalipt. alc. Arome dezagreabile de ou clocit. Reserva Especial. mãceºe. Varietal. cu note vegetale. alc. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. 2006 13 % vol. Varietal. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. pe final fiind amãrui ºi condimentat. alc. Carmenere – Tarapaca. cu tonuri plãcute. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. 2006 13 % vol. de fructe roºii. 2006 14 % vol. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial.5 % vol. nu prea intense. alc. mediocru. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. stafide. Cabernet Sauvignon – Tocornal. cu postgust condimentat. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. Gustul este dezechilibrat.

bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. bãuturile din minibar: absint Pernod. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. Heartbeats (Jose Gonzalez). babic de Pleºcoi. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. Profesorul Adrian North. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. deja activaþi. fãrã tort. Conform realizatorilor acestui studiu. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. În consecinþã. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. Per total. aceºti centrii nervorºi. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. Toate felurile au fost servite pe platouri. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane. decât dacã este degustat în liniºte. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. însã surpriza a venit abia noaptea. sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. În paralel. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. ºi tot ar mai fi fost nevoie. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. Personal. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. horã (sau orice alt dans). Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului.00 am rãmas fãrã vin alb. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. mai plin. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. pe lângã cele culinare. conducãtorul echipei de specialiºti. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. de altfel. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). bine asortat însã cu diverse vinuri. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). telemea. nu în porþii individuale. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. pastramã. am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. Practic. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. dar. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. Recte cei peste 140 de prieteni. Easy (Lionel Ritchie). În momentul când ascultãtorul degustã un vin. astfel încât pe la 23. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. Chariots Of Fire (Vangelis). Cu toate acestea. . rom Captain Morgan. mãmãligã ºi. deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. 2003. cârnaþi de Pleºcoi.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. Rock DJ (Robbie Williams). vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. cu tot cu niºte consumatori „grei“. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. ca pe tot parcursul serii. În pauza care a urmat. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. evident. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. Nu insist asupra atmosferei. Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. care prezenta ºi marele avantaj cã. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). probabil. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. cremã de brânzã pe felii de ardei gras . putea permite separarea dupã diverse criterii. Over The Rainbow (Eva Cassidy). sarmale. dacã mai era. a declarat North. locaºul nostru de degustãri. ghiudem. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. murãturi. în favoarea celor albe. scotch Red Label. Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. La fel. cel mai important. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. Orinoco Flow (Enya). s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). meniul a ieºit din obiceiuri. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. schimbând caracteristicile vinurilor“.

.

iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. l-am abordat pe Constantin Ciotu. În prima variantã. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. la degustare ºi. vorba de alcool. importator al vinurilor Acorex din Cricova. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. la un moment dat.. nu de apã. scriitor ºi jurnalist. între Cahul ºi Cricova. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. am degustat destul de sãnãtos. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. ºi înainte. undeva 18 . care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. La vinurile roºii. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. ªi. m-am ameþit. timp de o lunã. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. am descoperit cã existã. devenind „marmeladã“. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. director general al Briz Internaþional. care ar merita numele de „magiun“. Unele au prins mucegai. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). aveau peste jumãtate din conþinut. Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. am experimentat. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. la fostele crame imperiale. cât de cât fenomenul. cu diverse vinuri.“ Prof. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt. dar atât. ci chiar a câºtigat în putere. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. de fapt. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. în mare. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. Mergând pe firul poveºtii. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. Ce-i drept. evident. sã mor dacã te mint!“.. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. cea a sandwich-ului. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. prin 1986.

E timpul sã punem miturile la locul lor. Nici cele mai dulci vinuri vechi. cã ar exista un asemenea vin. vorba despre altceva. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. Nici în Moldova. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. nu vin. însã. prin absurd. cu fundul foarte ascuþit. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. singurele care. româneascã sau strãinã. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). la rândul ei. nu ajung la acest stadiu. Marmelada.ro . pot fi puternic iodate. dar este doar o poveste”. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. povesteºte profesorul Nãmoloºanu. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. care sã ºtie despre ce e vorba. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã.plescoi. eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. decât despre un lichid. Am gustat multe vinuri vechi ºi. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. ar putea ajunge la un asemenea stadiu. Dacã ne referim la amfore sau ulcele.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO..915 www. Aºa cã. oricum. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. însã nu se poate vorbi. din punct de vedere al consistenþei. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. sã zicem Grasa de Cotnari. Este o poveste frumoasã. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. sub formã de zvon deformat. Adãugând un strop de apã. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. într-adevãr. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. ºi la urechile românilor. însã alcoolul era complet absent. Bucureºti Tel: 0722-993. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. se formeazã mult glicerol. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi.1 grame. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. În toatã viaþa. ªi ar fi. E mai sãnãtos.. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. la Cricova. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. însã numai în pahare de ºampanie. Lucia Pîrvu este.

producãtor din nordul Dobrogei. ºi de la valea Pianura Padana. Ca mai toate brânzeturile dure. peºte ori borº pescãresc. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. etapa din iunie. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. cântãrind pânã la 40 de kilograme. de la Gilãu. sec ºi pus din vreme la rece.ro) . ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. La fel ca la parmezan. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. În fine. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. de la lapte pânã la consumator. în care am pus. Documente mai târzii atestã cã. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. din punctul meu de vedere. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. ªi. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. ªi. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. în jurul anului 1135. legatã cu brânzã de caprã. în funcþie de perioadele de pãºunat. brânza îºi trage numele de la „grana“. în cantitãþi egale. referire directã la textura acestei brânze. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. vin dulce. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. dobrogean ºi aromat“. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. Piemont. plãcinta lui Zidurean. evident. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. din podgoria Sarica Niculiþel. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. cea mai spectaculoasã. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. condimente ºi ceva verdeaþã. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. povesteºte Gabriela Mariº. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. A doua. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. La fel ca ºi vinurile. între ele obligatoriu oaie.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). Deºi data exactã nu este cunoscutã. a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. Grana Padano (denumire de origine controlatã). Fãcutã cu patru feluri de carne. mozzarela sau gorgonzola. ºi câteva fire de afumãturã. într-un moment de inspiraþie colectivã. de fapt. Astãzi. am profitat. cãci era „creaþie proprie“. plãcintã cu varzã ºi ceapã. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru.vinul. la 1477. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. De la bun început. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. de la Mamaia. sculptor ºi ceramist. preºedintele. au egalat performanþa de anul trecut. Trentino ºi Veneto.

.

\n plus. intens. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. de fructe roºii ºi mirodenii. Un delir. Gustul aminteºte de prunele afumate. dar care îi dã un plus de eleganþã. de complexitate. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. jum`tate baricat`. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. Un vin armonios construit. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. din p`cate. Trufat. CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. iar gustul aminteºte de ciocolatã.. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. fiind învãluit în nuanþe de condiment. Se simte o uºoarã notã oxidativã. jum`tate din vase de inox. acest lucru este insesizabil. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. coacãze. E greu [i complicat. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. completat de o senzaþie de dulce pe final. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. la rândul lor. restaurante III A. cu un postgust lung. sunt mai evidenþi în postgust. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. dar merit` fiecare leu. au fost \mbuteliate 2. dar bine integraþi. Nas plãcut. fãrã discrepanþe. Cost` foarte mult. Se aºeazã foarte bine în gurã. condimente ºi viºine negre.200 de sticle. revigorant ºi taninos. din care nu exist`. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. dar la fel de greu de savurat \n intimitate.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. decât câteva sute de sticle.. ba chiar unul cu o etichet` genial`. c`ruia i-am luat singura sticl`. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. trufe ºi scorþiºoarã. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. profund. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. amestecate cu tonuri de coacãze negre. cu miresme de prun`. vanilie. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. Taninii încã verzi. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate . 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. Preþ: aprox. alc. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. rotund [i plin.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. O minun`]ie. strugure matur. este puternic. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. fiind foarte catifelat. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. pu]in tabac [i piele. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[. de viºine coapte. prietenos.

... . Adresa.. Times Online sau Washington Post.. Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL.... peºte ºi scoici..Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul..................... Ap. cu arome de zmeurã ºi cãpºune...SMB.. iarbã verde ºi piersici..... cu tonuri proaspete de pere........... Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier........ potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma........ primeºti 6) 12 luni.................... Preþ: 10....... Alentejo...... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti............... Sector 5..... care sã favorizeze consumul rapid.... Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens............ Et......... proaspãt..........5 GBP Pine & Post.. învãluite în tonuri de citrice.... numãrul de telefon ºi adresa de livrare..............preþ 50 RON (plãteºti 5 numere. precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian... Potrivit studiului.......... De bãut 20082011.... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale....62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*.............. mere ºi limete.. (Jane MacQuitty) Preþ: 3......................preþ 100 RON (plãteºti 10 numere. 5....... nuanþate de lemnul de stejar........................ (Karen Page. Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume.......... din California..... Cod poºtal 050158... ºi un postgust lung.......... Blaufrankisch Klassik............... (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao........ Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni..... Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate.............. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.... Localitatea..................... Tel......12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice....... Austria 2006 Arome plãcute...... rezultând un vin foarte atractiv................. ªos........ 78-88................. De bãut 2008-2010......... Cod poºtal.. pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia.............. Portugalia 2007 Un vin bine lucrat........:.. Sc........ . ...... Burgenland.. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent... 2. vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens.... citat de Decanter.... (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii...... cu arome puternice de viºine negre ºi mure.. Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer................ produs din struguri valpolicella...............................com..... deschis la Credit Europe Bank ............ bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare. Preþ: 11.......... citric ºi foarte mineral................ de condimente.................. Wall Street Journal...............ro datele pentru facturare... proaspete....... e-mail. primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate.. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate. Gustul este foarte intens........ Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar......................000 de abonaþi..................... Bl...... 103........... caprifoi ºi pepene galben.. Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor.... Arome cutremurãtoare................ jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii.. împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul....5 GBP Valley Of The Moon........ cu note aromatice de lemn de stejar................ Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici...Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil..... Viilor nr...... Nume.. tangerine......... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã................. iar lemnul de stejar este bine integrat...... (Jane MacQuitty) Preþ: 6.. Reserva Branco............ 54..............................

ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan..grigorica@gmail. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin.. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane. Când creveþii sunt gata.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor.ro 0722. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. în schimb.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 . Dan Petrici. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin.gavrila@core-target. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare. elegantã ºi rafinatã prin simplitate. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer. George ªerban.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. pânã devin aurii. stropim cu puþin sos. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. Cristian Boerean cristian.ro Redactori Sorina Iordan.Ro. intens.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.o reþetã uºoarã.boerean@gmail. care se face foarte repede. La nevoie. fãrã mare bãtaie de cap.opd. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust. decorticati ºi congelaþi.vinul. O sugestie pentru zilele calde de varã . dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate.993. Sergiu Nedelea.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.915 DTP Omni Press & Design www. www. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. Bucureºti. de aceea îi prefer pe cei congelaþi. lãmâie ºi usturoi extravirgin. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii. Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul.