LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI

GASTRONOMIE
O reþetã pentru zilele calde de varã, elegantã ºi rafinatã prin simplitate: creveþi cu ulei de mãsline ºi usturoi.
pagina 24

PAGINA 4

TOP ROSÉ
Editorii revistei au degustat ºi analizat 15 vinuri rosé româneºti, cumpãrate direct de la raft.
paginile 10-11

CHILE
Campionul „Lumii Noi“ ºi vinurile sale, într-o degustare comparativã Vinul.Ro.

paginile 12-15
Nr. 4 2008 Preþ: 10 RON

Legenda vinului-marmeladã WINE. LIFE. STYLE

Unul dintre cele mai vechi mituri urbane, în diversele sale dimensiuni, este spulberat de oenologi. paginile 18-19

Gustul vinurilor – aromã, structurã, echilibru

Învaþã cum trebuie fãcutã o degustare pentru a te bucura pe deplin de aceastã experienþã. pagina 2

Cosmogonie à la Cramele Recaº

Vinurile Planeta ºi Constellation, caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ, ajung acum ºi în România prin producãtorul ºi importatorul bãnãþean. pagina 5

Ziariºti de vin, campioni la gãtit

Când ºi cum poþi refuza un vin în restaurant
EVENIMENT INTRÃ ÎN CLUBUL VINUL.RO

paginile 8-9

REDESCOPERIREA VINURILOR DE MINIª-MÃDERAT
Echipa condusã de Gabriela Mariº ºi Cosmin Zidurean a obþinut locul I la secþiunea „Creaþie“ la etapa din iunie a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber pagina 20 Celebra podgorie din vestul þãrii a revenit în forþã prin vinurile produse de Cramele Pâncota, prezentându-se jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment de excepþie. pagina 6

CADOU PREMIUM LA ABONARE
Aboneazã-te pe un an la Vinul.Ro ºi primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate, în valoare de aproximativ 35 RON. Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.000 de abonaþi. Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! Talonul de abonament în pagina 23

START
Aprecierea gustativã a vinurilor este mai uºoarã decât examinarea olfactivã, unde ai de-a face cu foarte multe nuanþe. Senzaþiile gustative se reduc la cele patru gusturi de bazã: dulce, sãrat, acru, amar.

Gustul vinurilor: aromã, structurã, echilibru
Vinul se „plimbã“ prin gurã, pentru a intra în contact cu toate papilele gustative. Vârful limbii recunoaºte gustul dulce, lateralele limbii sesizeazã aciditatea ºi caracterul sãrat, în timp ce partea inferioarã a limbii sesizeazã notele amãrui. Gândiþi-vã la aromele, gustul ºi senzaþiile gustative pe care le experimentaþi ºi încercaþi sã le identificaþi. În timpul unei degustãri, cele patru senzaþii gustative nu apar simultan. În primã fazã, degustãtorul simte gustul dulce, dupã care, în a doua fazã, apar senzaþiile de acru ºi apoi cea de amar. În a treia fazã, dispare mai întâi senzaþia de acru ºi apoi cea de amar, precum ºi astringenþa. Temperatura ridicatã din cavitatea bucalã elibereazã compuºii volatili din vin care acþioneazã retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii ºi inhalarea moderatã a aerului ajutã ajutã la detectarea compuºilor volatili din vin.
2

Este foarte importantã ºi durata menþinerii vinului în gurã. De regulã, vinul se þine în cavitatea bucalã între 4 ºi 6 secunde, pentru a permite substanþelor volatile din vin sã fie percepute retronazal. O expunere mai lungã de 10 secunde a papilelor gustative în contactul cu vinul, oboseºte ºi, în acelaºi timp, zãpãceºte simþurile. Dupã acestã etapã vinul poate fi eliminat într-un vas de deversare (scuipãtoare) sau înghiþit de cãtre degustãtor. Atunci, când numãrul

probelor este semnificativ nu recomandãm înghiþirea vinului. Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzaþia rãcoritoare, revigorantã, datã de acizii naturali din vin. Dacã Atunci când degustãm un vin trebuie sã luãm în considerare câteva elemente gustative: gustul, aciditatea, prospeþimea, astringenþa, echilibrul, corpul unui vin, intensitatea ºi postgustul vinului.

este foarte ridicatã ea poate dezechilibra vinul, fãcându-l dezagreabil. Atunci când vorbim despre prospeþimea unui vin ne gândim la calitatea acestuia de a fi sau de a pãrea proaspãt, calitate datã de aromele de soi. Astringenþa este senzaþia de asprime întâlnitã mai ales la vinurile roºii, cauzatã de reacþia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult în cavitatea bucalã. Armonia dintre aceste componente ºi arome indicã echilibrul unui vin. Experienþa finalã a degustãrii unui vin se numeºte postgust, în el reflectându-se toate senzaþiile remanente. În funcþie de persistenþa acestor senzaþii finale, vinurile sunt împãrþite în vinuri lungi, medii ºi vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate. În timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placã de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doagã.

pânã la bonificaþii „pe sub mânã“ de 1-2 euro / sticla vândutã oferite ospãtarului care „recomandã“ cãlduros produsul. preþul – ºi valoarea! – unei sticle de vin. dar are ºi o listã de aproximativ 1.. Vedem de prea multe ori. 50-60% din ce-a mai rãmas reprezintã adaosul comercial al locaþiei ºi. ambele la fel de importante: de a detaºa vinurile de sedimente ºi alte amestecuri . menite sã creeze false legende.ro . Aceastã formã este consideratã idealã deoarece poate separa sedimentele atât prin turnare directã (din sticlã) cât ºi prin intermediul unei pâlnii speciale. este apoi dublu distilat în instalaþii speciale ºi transferat în butoaie pentru învechire. de fapt. Riedel Duck 900ml. tot felul de istorii inventate. somelier www.3l. DECANTORUL – CE FACEM CU EL? Carafa decantor este un recipient de sticlã cu ajutorul cãruia se face decantarea unui vin. ideea unui astfel de magazin i-a încolþit la puþin timp dupã venirea în România. olorosso..500ml sau Riedel Medoc de 100ml. înainte de a fi împrãºtiat pe podele.. Dolceto 1l. mãrci mirobolante ºi inscripþionãri fantasmagorice.. Existã mai multe tipuri de decantoare.3l. Ardmore. iar o vizitã în micuþul sãu bârlog cu bunãtãþi poate fi oricând prilejul unei degustãri comparative. scotch malt whisky se produce în distilerii unice. De-a lungul anilor. lucru explicabil (chiar de cãtre proprietar) prin faptul cã business-ul cu whisky rar (ºi adeseori foarte scump) nu este unul de volum. cât ºi la team-building-uri. în degustãrile comparative fãcute pentru aceastã revistã. ci compania.500 de produse care pot fi aduse la comandã specialã. unele dintre creaþii fiind de referinþã: Riedel Cabernet 400ml. deschis în partea superioarã. „Educarea publicului.. cristale de acid tartric -. pentru douã-trei zile.5l. ci manualul de marketing. ºi regiile. însã. uneori. Iar pentru cei care nu ºtiu. Care se educã. proprietarii ei. v-aþi întrebat vreodatã care este. firmele specializate ºi-au pus amprenta asupra formelor decantoarelor. Dupã cum spune antreprenorul. iar dacã aceasta e frumoasã. producãtorul acoperã ºi costurile de producþie. Bordeaux 1l. Arran. CEZAR IOAN Despre marketing. Decantarea este un procedeu de separare a masei lichide prin sedimentare gravitaþionalã. Lichidul fermentat. o distincþie deosebitã. Detalii suplimentare pot fi gãsite pe website-ul importatorului. asemãnãtor cu o bere acrã. despre care se spune cã este un vas perfect desenat scopului pentru care a fost creat. Bruichladdich. imposibil de egalat prin alte metode de fabricare. de diferite dimensiuni: Firenze 1. Sommelier 1l. Orzul uscat este apoi amestecat cu apã fierbinte. însã. Pentru cine încã nu ºtie.. cu un design pe cât de modern pe atât de elegant. Deccantorul clasic are o bazã latã ºi gâtul îngust.EDITORIAL Whisky. Ardbeg. deoarece prin aerisirea lor obþinem o mai bunã exprimare a aromelor. unde produsele pot fi ºi comandate online: www. Single Malt Whisky Allth-A-Bainne. BenRiach. Sunt. aerând vinul fãrã a tulbura sau agresa armonia mleculelor ce alcãtuiesc nobilul lichid.. unde capãtã. oamenii tind sã „cumpere“ lucrul. ªi. din orz. laolaltã cu povestea. sunt doar câteva dintre numele whisky-urilor single malt ce pot fi gãsite la primul magazin specializat din România. trezit la 4 dimineaþa cu veioza în ochi. Balmenach. Ceea ce mã duce cu gândul la o celebrã afirmaþie a lui Mark Twain: „Educaþia e ceea ce-þi rãmâne dupã ce ai uitat tot ce s-au chinuit sã te înveþe la ºcoalã“! O frazã parcã scrisã special pentru „marketerii“ care uitã cã.. Aº vrea sã fiu bine înþeles: nu neg valoarea ºi utilitatea marketingului corect. nu e limba elfilor. Totul limpede. Caol Ila. prostiile de marketing nu le plãteºte salariatul respectiv.5l. Riedel Amadeo 1. pentru a începe fermentarea. Se gãsesc aici scotch-uri învechite în diverse tipuri de butoaie (sherry. Malt Whisky. sau decantorul D e L u x e Leopold. apar „monºtrii“: minciuni gogonate despre calitatea produsului.. deschis de neamþul Juergen Hort. port etc). Nu trebuie uitate nici produsele cu design special: decantor Barrique Bodum de 1. comunicarea. povestea produsului. apã ºi drojdie: orzul este înmuiat mai întâi în bazine cu apã. Riedel Pomerol 900ml. alt euro se duce la managerul de restaurant. Dar judecata finalã aparþine consumatorului. Hort dispune în permanenþã de vreo câteva zeci de single malt-uri în stoc. educaþie ºi judecata publicului Fiecare lucru are povestea lui. Micul sãu magazin este pitit într-o curte interioarã a unei clãdiri vechi din centrul oraºului.. 3 SERGIU NEDELEA.winetaste. între educaþie ºi învãþãturã e de preferat prima. a reuºit sã aducã primul import. Clasico 1. de la o opt la 50 de ani. Poate încet.. Enunþul de mai sus este „bastonul de mareºal“ din raniþa oricãrui junior de marketing. ºi discounturile distribuitorului ºi alte cheltuieli?!?) Sã revenim. Vorbim despre educarea publicului ºi pare limpede cã un consumator informat e un câºtig: produsele de calitate se vând mai bine. astfel încât pânã ºi ajutorul de contabil le poate recita ca pe apã. stabilit în Sibiu de câþiva ani. de la banala „taxã de listare“ plãtitã de vânzãtorul de vin cârciumarului. bine împãnatã cu explicaþii pe înþelesul fiecãruia.taranis. din suma rãmasã. proces din care rezultã un must în care se adaugã drojdia. Astfel cã. respectiv procesul de trecere a vinurilor roºii mature din sticla în care au stat la învechit într-un vas special. însã doar pânã la un punct! Problema apare – vorba unei babe – de la prea multã învãþãturã de carte. la fel de convins cã de multe ori discursul mincinos de marketing a alungat adevãrul din ecuaþia comercialã. dacã din cei 8-10 euro pe care-i plãtiþi pe ea un euro se duce la ospãtar. cum cartea de cãpãtâi a acestor ani nu e Biblia. consumatorul beneficiazã de o marfã mai bunã etc. discrepanþe uriaºe între vorbele producãtorilor ºi realitatea din sticlã. când a observat cu surprindere cã îi este aproape imposibil sã gãseascã astfel de produse pe piaþa localã. (Apropo. pentru a germina – dupã care este uscat într-un cuptor încãlzit cu turbã (fumul de turbã dã o aromã distinctivã whisky-ului).taninuri. crearea experienþelor pozitive faþã de brand“ – toate sunt deja rãs-dezbãtute atât în ºedinþele interne ale companiilor. la ale noastre! ªtiu sigur cã mulþi producãtori din România se strãduiesc sã ridice calitatea vinurilor. chiar ciudãþenii de neînþeles pentru consumator. ci se adreseazã mai degrabã cunoscãtorilor. eficienþa demersului economic creºte. Procedeul se poate aplica ºi în cazul unora dintre vinurile albe. pentru a le pune în valoare gustul ºi aromele. dar sigur. Folosirea decantorului are douã scopuri. seducerea consumatorului. dupã trei ani de la debutul formalitãþilor legale ºi comerciale. Amintiþi-vã replica – deja celebrã – din Filantropica: „Mâna întinsã care nu spune o poveste nu primeºte de pomanã!“. Captain 1. ci doar a celui menit sã inducã în eroare.ro. în ani. precum ºi de a le aera (satura cu oxigen)..

Producãtorul Fontana di Vini ºi-a schimbat. acesta va lansa pe piaþã o gamã completã. cu arome interesante de grapefruit roºu. cafenele ºi baruri din Bucureºti. precum ºi în Cluj în magazinul „Bon Viveur“ (str. Cabernet Sauvignon. Cotnari a lansat pe piaþã vinul „Casa de Piatrã“. . mall-uri sau complexuri comerciale) ºi din alte oraºe. soc ºi fructul pasiunii. Mai multe despre vinul Merlot Roze pot fi gãsite în materialul din paginile 10-11. Aceasta se va numi „Levant“ ºi este compusã din patru vinuri Sauvignon blanc. vinuri realizate de vinificatorul Aurelia Viºinescu. Burgund ºi Pinot Noir. realizat din soiul Cabernet Sauvignon. LANSÃRI DE VARÃ PE PIAÞA VINULUI Vara vine cu noutãþi ºi de la producãtorul Vincon Vrancea. Inmedio reprezintã un concept de retail în domeniul distribuþiei de presã. Merlot Rosé ºi Feteascã neagrã. Gama cuprinde Feteascã albã. proaspãt premiat al Concursului Internaþional de Vinuri – Bucureºti 2008. Savoarea inegalabilã se impune prin echilibru ºi distincþie“. Muscat Ottonel dry. Tãmâioasã. 3) ºi în Sibiu în cele douã locaþii Cramele Recaº (Cartier Valea Aurie. Riesling dry.Ro. ce poartã semnãturile unor renumiþi vinificatori din România. Domeniul Coroanei Roze 2007. prezentã în peste 130 de restaurante. Herman Oberth nr. în cadrul degustãrii de vinuri rosé de luna aceasta (pag. poate fi gãsitã acum ºi în reþeaua Inmedio. la Craiova. Rotherfield Properties pregãteºte lansarea unei noi game complete. aflate în cele mai bune locaþii din Bucureºti (hoteluri. din motive de marketing. 30). un vin proaspãt. În curând. Poiana nr. Busuioacã rosé.RO ÎN CELE MAI BUNE LOCAÞII Revista Vinul. 10-11). vinul este caracterizat de parfumul discret al florilor de viþã. Domeniul Coroanei Segarcea a lansat la începutul lunii iulie. numele în Domeniile Sãhãteni. 4 Sauvignon Blanc.ACTUALITATE VINUL. cu peste 100 de magazine. Plin de prospeþime ºi de fructuozitate. Piesa de rezistenþã a acestei game este Merlot-ul rosé. Noul produs a fost analizat în premierã ºi de editorii Vinul. 32 ºi str.Ro. Calea Dumbrãvii nr. Potrivit vinificatorului. Cu aceastã ocazie a lansat pe piaþã un Sauvignon Blanc ºi un Merlot Roze. La sfârºitul lui iunie. acest vin festiv are „o particularitate a gustului ºi a aromei bine conturatã. Merlot. Producãtorul mai pregãteºte o serie de cupaje pe care le va prezenta oficial în toamna acestui an. {arbã. str. publicaþia mai poate fi achiziþionatã în Bucureºti din magazinele specializate de vinuri „Ethic Wine“ ºi „Wine Specialist“. De asemenea.

ACTUALITATE COSMOGONIE À LA CRAMELE RECAª: PLANETA ªI CONSTELLATION AJUNG ÎN ROMÂNIA Contractele semnate la începutul acestui an de cãtre Cramele Recaº cu mai mulþi producãtori de talie internaþionalã îºi aratã roadele: începând cu luna iulie. dublatã de o uºoarã oxidare studiatã. caracterizate de un raport excelent între calitate ºi preþ. vinifi cate în stilul Muscato D’Asti. un Syrah Rosé. numite dupã medali ile obþinute în concursurile de la Moscova. BOTALCURA ªI BAROLO PODERI. din Liban. Auriu. Alãturi de acesta strãluceºte ºi Santa Cecilia. greu ºi rotund. Achim a optat pentru un import de vinuri deja învechite (2003 – 2005). Chardonnay-ul prezentat este similar calitativ celui care nu a pãrãsit niciodatã. la aceastã orã. Planeta a mai adus în România ºi Alastro. precum ºi douã Barolo Poderi aldo Conterno (un Bussia ºi un Riserva). un Syrah. un Nero d’Avola 100%. un cupaj de Chardonnay ºi Grecanico. în jurul anului 1000 î. Este vorba despre douã vinuri Botalcura (Chile) – un Malbec ºi un Cabernet Sauvignon „El Delirio“ (numele spune tot). SALVETO INTRà ÎN HYPERMARKETURI În încercarea declaratã de a spãla imaginea vinurilor moldoveneºti. Linia va fi completatã ulterior de cãtre spumantele Salveto Muscat White ºi Red. un Merlot precum ºi Cerasuolo di Vittoria. românii vor gãsi pe rafturi vinurile siciliene de la Planeta ºi o selecþie de la gigantul Constellation.Ch). cu tanini absolut fabuloºi ºi o aromã puternicã de unt parfumat. cu inflexiuni verzui. Chiar ºi aºa. lansând oficial. topul 50 alcãtuit anual de cãtre experþii Wine Spectator. sub bagheta vinificatorului italian Umberto Menini. cu siguranþã. de la prima apariþie ºi pânã astãzi. fãrã a mai fi nevoie de aromele suplimentare de Michet ºi Lampia. douã branduri noi pe piaþa autohtonã. Deºi vinurile Lumii Noi ajung de obicei pe piaþa româneascã foarte proaspete. Masa vinurilor (1. ambele 100% din struguri Nebiollo. însã cu avântul ºi tehnica unei companii care ºi-a lansat primele vinuri abia în 1995. descrise de producãtori ca „everyday wine“. Briz Internaþional a lansat pe piaþã linia Salveto – Muscat ºi Sauvignon Blanc „Aur“ ºi „Argint“. Alãturi de acestea. un loc bun pe piaþã.6 milioane de sticle dintre cele 2. la începutul lunii iulie. Cometa va fi unul dintre vinurile de top care îºi va gãsi. dacã mai era nevoie. cu nuanþe de ciocolatã ºi vârfuri condimentate. 5 . LANSATE OFICIAL Somelierul Laurenþiu Achim a reuºit sã facã primul pas cãtre comerþul cu vinuri.000 de ani de tradiþie în vinificaþie (primele vii fiind aduse în Sicilia de cãtre fenicieni. 3.2 milioane produse anual) constã însã în linia Segreta (Bianco ºi Rosso). demonstrând. cã „proaspãt ºi fructuos“ nu este singura filosofie validã pentru vinurile din aceastã zonã a lumii. Planeta înseamnã.

MiniºRedescoperirea vinurilor de Mãderat Cei prezenþi au apreciat aproape în unanimitate vinul Mustoasã sec. totodatã. 6 . specific unui vin de gastronomie. Au fost degustate: Riesling sec 2007. vinuri simplu de înteles de cãtre consumatorul actual ºi uºor de bãut. cu arome proaspete (ce amintesc de merele verzi ºi florile de câmp). au fost prezentate jurnaliºtilor de vin ºi publicului bucureºtean în cadrul unui eveniment desfãºurat la Casa Iancului din Bucureºti. Muscat Ottonel demisec 2007. produse de Cramele Pâncota. fiind în schimb mult mai cunoscute în Ungaria vecinã. produsele prezentate de Cramele Pâncota sunt poziþionate astfel încât sã uºureze apropierea consumatorului de aceste vinuri: o sticlã poate costa în retail 12-15 RON. Rieslingul Italian a stârnit ºi el interesul. 2007. a personalitãþii de soi ºi de regiune ºi rãmânând. Prezentãrile au fost fãcute de cãtre somelierul Sergiu Nedelea. iar în restaurante sau în micile buticuri specializate preþul nu depãºeºte 25-30 RON. rãcoros. Burgund 2007 ºi o Mustoasã demidulce. în timp ce Cadarca a fost îndelung comentatã pentru aciditatea susþinutã ºi pentru caracterul puternic condimentat. dar ºi Burgundul. datoritã aromelor florale ºi prospeþimii. Alexandru Þãrmure. cei prezenþi au salutat reapariþia pe piaþa bucureºteanã a unor soiuri de la podgoria din vestul þãrii care în ultimii ani erau aproape imposibil de gãsit în capitalã. manager al restaurantului. Dincolo de satisfacþia gustativã. Probele prezentate se încadreazã în stilul modern de vinificare urmãrind pãstrarea cât mai bunã a aromelor primare. Cadarcã de Miniº 2007. a cãrui intensitate aromaticã (cu note de fructe roºii proaspete. remarcat pentru vioiciune. Mustoasã de Mãderat sec 2007. arome de rodii) ºi catifelare l-au facut unul dintre cele mai gustate vinuri ale serii.EVENIMENT Mai multe vinuri din podgoria Miniº-Mãderat. Potrivit anunþului fãcut de cãtre directorul general al companiei. din punct de vedere preþului.

.

însã fiecare caz în parte presupune un minim de politeþe atât din partea clientului. dacã mai existã o sticlã desfãcutã. dar care sã nu intre în aria dumneavoastrã de aºteptãri sau limitã de preþ. o vechime mai mare de 1-2 ani creºte foarte mult ºansele ca în sticlã sã gãsiþi un vin îmbãtrânit sau cu defecte provenite în urma transportului sau depozitãrii! cu pretenþiile clientului sãu. Dacã ºi cea de-a doua sticlã este alteratã. îi puteþi spune decent acest lucru. Sfatul specialistului Al treilea caz se referã la alegera unei sticle de vin la recomandãrile unui somelier profesionist. hotãrâre. schimbarea sticlei. refuzarea vinului cu defecte reprezintã un act de curaj. în România. clienþii refuzã vinul doar pentru simplul fapt cã nu le place.SPECIAL Învãþaþi cum sã recunoaºteþi un vin defect ºi nu vã sfiiþi sã-i cereþi ospãtarului sã schimbe sticla. deºi aceºtia sunt foarte puþini în România. Sunt multe situaþiile în care poþi returna un vin în restaurant. poþi cere. Mâncarea ºi vinurile au un caracter constant. precum ºi refuzul acestuia. pentru ca alegerea fãcutã sã fie perfectã. dar mai ales cu politeþe. fãrã ca aceasta sã fie recomandatã de chelner. Recomandarea chelnerului Dacã ai solicitat un vin la recomandarea chelnerului ºi vinul nu îþi 8 „ . deoarece poþi avea parte de surprize. nu trebuie sã fie o corvoadã. Dacã este un vin cu mare succes la public cu siguranþã va exista în acea locaþie o sticlã destupatã. poþi cere politicos schimbarea sticlei. Întotdeauna puteþi interacþiona ºi schimba pãreri despre vin cu somelierul. În clipa de faþã.“ Laurenþiu Achim somelier „5enses“ Aveþi mare grijã la anul vinului pe care l-aþi comandat: la cele albe ºi cu preþ mediu. pe când aºteptãrile clienþilor reprezintã o þintã miºcãtoare. cât ºi din partea chelnerului. iar sticla recomandatã ºi achiziþionatã nu este pe placul dumneavoastrã. Existã o lipsã de comunicare între cel care vinde ºi cel care cumpãrã. îl poþi refuza. Dacã acesta recomandã un vin care nu vã place. Unii dintre aceºtia preferã sã recomande vinurile lor favorite. Rolul somelierului este destul de dificil pentru cã el trebuie întotdeauna sã asocieze vinul cu mâncarea ºi „Problema nu este a celor care refuzã. însã o a treia degustare ar împinge uºor lucrurile la extrem. Pentru banii dumneavoastrã aveþi dreptul la servicii de calitate! Când ºi cum poþi refuza un vin la restaurant Alegerea unui vin la restaurant poate fi o adevãratã aventurã. Alegerea ta Restaurantele nu sunt obligate sã schimbe vinul doar pentru simplu fapt cã el nu-þi place. atunci când e cazul. fãrã a te lãsa intimidat de chelner sau somelier. cel mai bine este sã cereþi o mostrã dintr-o sticlã desfãcutã. Nu uitaþi cã aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã un client satisfãcut este mult mai atent la nota de platã decât unul nemulþumit. Alegerea unui vin. Puteþi încerca o a doua probã. Meseria somelierului este de a cunoaºte vinurile atât pe dinafarã. iar vinul este defect. Solicitaþi politicos alegerea altui vin dacã acesta nu vã place. ci a celui care prezintã ºi vinde vinul. de asemenea. place. Înainte de a achiziþiona un vin. s-ar putea ca ospãtarul sã nu aibã cunoºtinþe foarte vaste despre vinuri. De cele mai multe ori. dacã alegerea reprezintã o adevãratã încercare. De asemenea. Acest lucru trebuie fãcut cu atenþie. mai ales atunci când nu deþii prea multe cunoºtinþe în acest sens. Dacã aveþi un minim nivel de cunoºtinþe despre vinuri. |n România. puteþi sã o refuzaþi. în cazul în care þi se aduce un vin dintr-un an de producþie diferit de cel cerut. Dacã ai cerut o sticlã de vin. cât ºi pe dinãuntru. cu explicaþiile de rigoare. trebuie sã schimbi marca de vin.

este mai aspru ºi îºi pierde tipicitatea de soi.„Principala cauzã a returnãrii unei sticle de vin este defectul de dop. dar prezintã urme de efervescenþã. De asemenea vinul poate cãpãta acest miros dacã a fost „îmbunãtãþit“ cu fortifianþi. De obicei. somelier ºi manager general restaurant Casa Iancului „ SPECIAL Iatã care sunt cele mai frecvente defecte Vinul buºonat. Gustul ºi mirosul de mucegai. Vinul „efervescent“.6 . Acest defect este un rezultat direct al faptului cã vinul a fost expus la aer. Vinul maderizat are în principiu aceeaºi aparenþã cu vinul oxidat. Cauza probabilã poate fi manipularea sau pãstrarea sticlei în condiþii nevaforabile. Atunci când vine vorba de vinuri de colecþie. de ars. datoritã mirosului ºi gustului lor respingãtor.C. permiþându-se astfel uscarea dopului ºi pãtrunderea aerului prin porii acestuia.tricloroanisol). vinuri vechi. dãm credit celui care consumã constant un anumit tip de vin ºi recunoaºte defectele acestuia. pivniþã umedã sau dop. dar acest lucru se întâmplã destul de rar. prezent în atmosferã în special în zonele în care se utilizeazã pesticide ºi preluat de copacii din care sunt produse dopurile. din cauza condiþiilor nepropice de pãstrare sau din cauza prezenþei unor microorganisme în vin. Cauza este contaminarea dopului de plutã cu un fungus (2. Oxidarea vinului. Maderizarea. Un defect foarte des întâlnit este vinul buºonat. cu diferenþa cã maderizarea este produsã prin expunerea acestuia la o sursã de cãldurã sau la soare în timpul procesului de transport sau producþie. Nu este vãtãmãtor pentru organismul uman ºi nu reprezintã un pericol pentru sãnãtate. imediat dupã fermentaþia alcoolicã. Sunt foarte puþini clienþi care ne cer acest lucru. Vinurile se oxideazã mai ales în stadiul tînãr. care nu au fost curãþate corespunzãtor ºi dezinfectate înainte de a fi folosite ºi pe care s-au dezvoltat diferite specii de mucegaiuri. Acest defect provine mai ales de la butoaie. Izul de borhot sau de distilat. pompe. Vinul oxidat este mai închis la culoare. clientul îºi asumã responsabilitatea alegerii fãcute. are un miros înþepãtor. Dacã varietatea de vin servitã nu este un vin spumos sau spumant. Este firesc sã oferim o a doua probã dacã vinul este defect.) „Se întâmplã destul de rar sã ni se cearã sã schimbãm sticlele de vin.“ Sergiu Nedelea. director executiv restaurant DaDa „ . Acest defect poate proveni de la recipientele de producþie sau transport care nu au fost suficient spãlate. De douã-trei ori pe an. (V.4. acest lucru poate indica faptul cã o a doua fermentare a avut loc în sticla. furtunuri.I. Uneori acest vin are un miros de drojdie.“ Delia Vãduva. Aceasta înseamnã cã vinul miroase a carton umed. Vinurile cu acest defect devin improprii pentru consum. dopuri.

cu preþuri între 10 ºi 55 de RON. brânzeturi de orice fel. fãrã ca acest lucru sã fie deranjant. în care predomina aromele de fermentare (lactate. 2006 Merlot. pastele gãtite în cuptor. cu reflexe trandafirii. Val Duna. Arome curate ºi de calitate. uºor vulgare. Gust catifelat. cu arome de caise verzi. supele de roºii. cu o aciditate interesantã. dar atenþie la preþ! – poþi sã-l recomanzi ºi altora – vin remarcabil – vin excepþional. Davino. paste. Rose. alc. 2007 (12 RON). Preþ: 30 RON Punctaj: 84 de puncte Terra Romana. pulpã). cãpºune ºi trandafiri ºi cu unele tonuri lactate. Preþ: 55 RON Punctaj: 80 de puncte Vinul Cavalerului. condimentat. rosé-ul a devenit o culoare atractivã atât pentru producãtori. iaurt). au fãcut obiectul unei atente analize organoleptice realizate de redactorii Vinul.9 de puncte Între 90 ºi 94. zmeurã ºi iaurt. 15 vinuri rosé româneºti. agriºe. În ultimii 20 de ani. ori din cauza prospeþimii. Merlot IG Dealurile Munteniei 13% vol. evidenþiindu-se mai ales prin personalitate ºi complexitate. somon-auriu pânã la roºu-trandafiriu. Paleta de vinuri rosé oferitã de producãtori este mulþumitoare. piersici ºi cârcei de viþã de vie.Ro nu sunt responsabili (ºi nici consumatorii) pentru condiþiile de pãstrare ºi depozitare a acestor vinuri în magazine. alc. achiziþionate direct de pe rafturile magazinelor. diferenþele de culoare dintre vinurile rosé fiind date de lungimea perioadei de contact a mustului cu partea solidã. Rosé-urile sunt însoþitorii perfecþi pentru gustãri.. Preþ: 25 RON Punctaj: 82 de puncte Domaine Ceptura Rose. 10 dintre probele degustate situându-se peste limita de 70 de puncte. zmeurã ºi coacãze.. Trei dintre vinurile rosé degustate. cu note cãrãmizii. ce-i dã stabilitate. Preþ: 12 RON Punctaj: 76 de puncte 10 . dar care au avut de suferit ori din cauza lipsei intensitãþii aromatice. carne albã la grãtar. mustul este separat la scurt timp de partea solidã (pieliþe. Nas intens. obiceiurile consumatorilor s-au mai schimbat. ciupind de vârful nasului. Gustul este plãcut. Vinurile care au primit peste 70 de puncte sunt vinuri corecte. Producãtor: Davino Note de degustare: Are culoarea foii de ceapã. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Culoare strãlucitoare. cu care te întâlneºti rareori în viaþã Producãtor: Carl Reh Winery Note de degustare: Un vin comercial.9 de puncte Între 80 ºi 89. iar stigmatul ataºat rosé-urilor a fost ridicat. Merlot IG Dealurile Olteniei 13% vol. dar ºi pizza.. Cabernet Sauvignon IG Colinele Dobrogei 13% vol. proaspãt foarte sprinþar. 2007 Burgund. Arome intense. rosé-urile pot însoþi pastele fierte cu diferite sosuri. în nuanþe de pepene verde. însã alcoolul iese puþin din corp.Ro nu se pricep foarte tare la modã ºi de aceea nu garanteazã cã vara asta „rozul“ va fi „în tendinþe“.9 de puncte Între 95 ºi 100 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz – pãrerea noastrã este sã nu îl bei – de bãut doar dacã eºti nevoit – calitate peste medie. Vinurile rosé se obþin din soiuri negre cu mustul incolor printr-o vinificaþie intermediarã între cea de obþinere a vinurilor albe ºi roºii. cât ºi pentru consumatori. cu note de cireºe ºi zmeurã. cu un rest de zahãr care îl ajutã ºi îi conferã complexitate. Postgust lung. sec „Rosé“ o culoare la modã VALENTIN CEAFALÃU Vinurile rosé au fost deseori victimele prejudecãþilor absurde. Cel mai bun raport calitate-preþ este oferit de vinul Rose de Roumanie. Un vin cu personalitate ºi aciditate ridicatã. Preþ: 19 RON Punctaj: 78 de puncte Rose de Roumanie.5% vol. uºor amãrui. a vinurilor de calitate medie. rosé-somon. Alcoolul se simte mult mai mult în postgustul lung. Este un vin lucrat. Datoritã prospeþimii ºi caracterului catifelat. Este un vin plãcut. Producãtor: Agricola ªtirbey Note de degustare: Culoare trandafirie. roz-bej. de la culoarea foii de ceapã. însã ºtiu cu siguranþã cã „rosé-ul“ va face legea pe „catwalkul“ vinurilor. demisec LEGENDà Sub 50 de puncte Între 50 ºi 59. mure. potrivit cãrora ar fi de proastã calitate. Aciditatea moderatã este susþinutã de dioxidul de carbon impregnat. Prince ªtirbey Rose 2007. deoarece se poziþioneazã cromatic între vinurile albe ºi vinurile roºii. 2007 IG Dealurile Olteniei 12. caise verzi. Cabernet Sauvignon DOC Dealu Mare 14% vol. Redactorii Vinul. sec Producãtor: SERVE SA Note de degustare: Un vin cu o culoare rosé somon. Reamintim cã redactorii Vinul.9 de puncte Între 60 ºi 69. plãcute. peºte ºi carne roºie. care amintesc de miezul de pâine. Dupã ce sunt zdrobiþi strugurii. Postgust lung. cu structurã bunã ºi aciditate susþinutã. sec ASOCIEREA CU MÂNCAREA Vinurile rosé oferã oportunitãþi interesante de asociere cu mâncarea. alc. orez. Val Duna. condimentat.Price ªtirbey Rose. Note gustative de mere. cu tente cãrãmizii. ciuperci. cu mâncãrurile asiatice. au depãºit pragul vinurilor de recomandat (80 de puncte). Structura acestui tip de vinuri permite asocierea lor cu carnea de peºte. cu un postgust scurt ºi amãrui. vin care a primit 76 de puncte.9 de puncte Între 70 ºi 79. cu o culoare strãlucitoare. Vinurile rosé acoperã o mare gamã de de culori.Ro. interesant. interesante de cãpºuni. 2007 Merlot. 2007 Burgund. Terra Romana Rose 2006 ºi Domaine Ceptura Rose 2007. sau salate.. alc. Cu timpul. Personalitate foarte puternicã ºi arome fine. citric (grapefruit). alc..

. rosé Merlot DOC-CMD Murfatlar 12% vol. Gustul nu are intensitate. Nici gustativ nu impresioneazã. 2004 Busuioacã de Bohotin VS Dealurile Huºilor 12% vol. Wine Princess. Preþ: 22 RON Punctaj: 69 de puncte Conu’ Alecu. de trandafiri. Cabernet Sauvignon DOC-CMD Vânju Mare 13% vol.5% vol. Merlot. dulce Busuioacã de Bohotin. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Note de degustare: Un rosé. Preþ: 13. Nu are personalitate ºi nici structurã. cu note de prunã afumatã. ce poartã amprenta prizonieratului de sticlã. Preþ: 10 RON Punctaj: 74 de puncte Producãtor: Vinarte Note de degustare: Culoarea acestui vin vireazã spre coniac. cu arome uºor îmbãtrânite. Arome de miere. Preþ: 13 RON Punctaj: 68 de puncte Bohotin Busuioacã de Bohotin DOC-CT Bohotin 11% vol. alc. uºor vulgare.. Postgust plãcut. este scurt. Impresioneazã prin aromele proaspete. Postgustul este dominat de senzaþii acre-amãrui.5% vol. intense de cireºe. iar gustul este plat. sec Merlot Roze.5% vol. Lipsã de personalitate. Este ajutat de zahãrul rezidual. 2007 Cadarcã.. Pinot Noir DOC-CMD Miniº 12% vol.5 RON Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Speed Huºi Note de degustare: Culoare foarte închisã ºi arome oxidate. sec Producãtor: Murfatlar România Note de degustare: Culoare închisã. A început sã oxideze. Este plat. lucru ce se reflectã ºi în gustul scurt. Domeniile Sãhãteni. nu foarte intense. flori de salcâm ºi dulceaþã de cãpºune. Rose. de mere bãtute. demisec Rose Cuvee. alc. cu tente violacee. Gustul. umbrite de mirosul de butoi din primele senzaþii. cu gust de mere pãdureþe. alc. zmeurã ºi prune. Producãtor: Vinia Iaºi Note de degustare: Culoare intensã. Preþ: 18 RON Punctaj: 61 de puncte Proles Pontica. cu note oxidative. sec Producãtor: Vincon Vrancea Note de degustare: Arome de trandafiri.. 2006 Merlot DOC Dealu Mare 12. Preþ: 13 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Wine Princess SRL Note de degustare: Un vin rosé cu o culoare palã. alc. 2006 Pinot Noir. Atrage prin paleta aromaticã.TOP VINURI Te iubesc mult! Burgund. iar postgustul este dulce-amãrui. Aciditate scãzutã ºi o senzaþie de dulce-afumat pe final. Preþ: 17 RON Punctaj: 72 de puncte Producãtor: Domeniile Sãhãteni Note de degustare: Culoare palã de foaie de ceapã ºi arome foarte discrete. postgust scurt. dominat de o senzaþie dulce-acriºoarã.. Un uºor gust de carton umed este sesizabil mai ales în postgustul lung. deranjând prin lipsa de supleþe ºi notele amãrui. alc. Deranjeazã un pic senzaþia de murdãrie din gust ºi aromele destul de plate. este destul de echilibrat. Preþ: 11 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Weingut Brutler & Dr. iar aciditatea a fost ajutatã cu dioxid de carbon impregnat. Sangiovese IG Dealurile Criºanei ºi Maramureºului 12. Preþ: 10 RON Punctaj: 60 de puncte 11 .5% vol. Un vin greoi. Este scurt. cu note de cãpºune ºi mere.. mai bun decât nasul. Un vin care dã semne de obosealã. Gustul este mai scurt ºi aciditatea moderatã. spre cãrãmiziu. alc. prãbuºit. Huºi. 2007 Busuioacã de Bohotin IG Dealurile Huºilor 11% vol. demdulce Nachbil. uºor murdar (hârtie de filtru).Vicol Note de degustare: Un vin care a intrat pe panta descendentã a evoluþiei... este un vin scurt. scurt. neplãcut. dar nu are personalitate. alc. Preþ: 25 RON Punctaj: 68 de puncte Roze Domeniul Coroanei. uºor chimice. Bãbeascã neagrã IG Viile Timiºului 11. Aromele sunt discrete. demidulce Roze de Vânju Mare. de bomboane ºi trandafiri. discrete. Nu are intensitate aromaticã ºi nici structurã. Nu are o structurã foarte bunã. alc. alc. roºiaticã ºi arome discrete. Aciditate scãzutã. sec Producãtor: Cramele Recaº Note de degustare: Culoare rosé. de cireºe dulci ºi trandafiri. dar în acelaºi timp este susþinut de zahãr. Nu este un vin rãu. alc. cu reflexe trandafirii ºi arome nu prea intense. 2007 Cabernet Sauvignon DOC-CMD Segarcea 12. 2004 Pinot Noir.

Vinurile chiliene sunt exportate în peste 90 de þãri de pe 5 continente. a atras atenþia mai multor companii vitivinicole mari din Statele Unite. Schimburile trans-atlantice nu au însemnat numai beneficii Cu toate cã existã de mai bine de 500 de ani. vinul chilian a fost sinonim cu valoarea: calitate impresionantã la preþuri mici. aduºi de cãtre înstãriþii ºi totodatã vizionarii podgoreni chilieni care au dorit sã creeze în emisfera sudicã o versiune a vinului din legendara regiune francezã. sectorul dezvoltându-se pe trei planuri simultan: în „bodega“ (cramã) – prin implementarea celor mai noi tehnologii de producþie ºi prin relaxarea legislaþiei –. Semillon. nume emblemã precum Chateau Mouton Rothschild sau Chateau Lafite implicându-se în dezvoltarea vinului chilian. Curico Valley.000. permiþând investiþiile strãine în sectorul vitivinicol. În ciuda vinului de calitate produs. Intervenþia din exterior nu este un lucru nou în Chile. Strãlucirea noului „El Dorado“. la mijlocul secolului al XVI-lea. momentul de start al hegemoniei „Lumii Noi“ pe piaþa internaþionalã. ajungând la vânzãri anuale de 600.000 de dolari. Aconcagua Valley.074 locuitori Densitate: 22/km² Monedã: peso (CLP) Producþie anualã de vin: 8. voracele parazit care a devastat mii de hectare de viþã de vie din Lumea Veche.460 hl (din care 85% vin DOC) Suprafaþã viticolã: 116. viguros. investind în potenþialul vitivinicol al acestei þãri. Chile a renunþat la poziþia „porþilor închise“. sectorul vitivinicol chilian este unul tânãr. era vinului modern chilian avea sã înceapã la mijlocul secolului al XIX-lea. Sauvingnon blanc sau Carmenere – soiul care a gãsit aici condiþii chiar mai bune decât în Franþa.CHILE REPUBLICA CHILE Capitala: Santiago de Chile Oraº principal: Santiago de Chile Limba oficialã: spaniola Sistem politic: republicã democraticã Suprafaþã: 756. a sistemului de irigare – ºi prin descoperirea „terroirului“. Malleco Valley CHILE Încã de la mijlocul anilor ’80. foarte mulþi specialiºti francezi migrând cãtre America de Sud în cãutarea unui nou loc de muncã. care se dezvoltã pentru a face faþã celor mai pretenþioase solicitãri ale pieþei internaþionale. 12 campionul Lumii Noi pentru cele douã continente deoarece plantele de viþã-de-vie aduse din America în Europa erau contaminate cu filoxera. Bio Bio Valley. Astfel. Astãzi. cele douã rãzboaie mondiale ºi monopolul sta- tului au izolat Chile pentru mai bine de 50 de ani. Maule Valley. Maipo Valley.598. Limari Valley.277. Viile din Chile au rãmas neatinse de boalã. . Nici producãtorii din Franþa nu s-au lãsat mai prejos. Kendall Jackson sau Robert Mondavi au invadat Chile. în vie – prin îmbunãtãþirea calitãþii strugurilor. Însã. Casablanca Valley. deoarece varietatea formelor de relief din Chile oferã condiþii din cele mai variate plantaþiilor de viþã de vie. Cachapoal Valley.793 ha Regiuni vitivinicole: Elqui Valley. odatã cu sosirea în Chile a soiurilor ºi vinificatorilor din Bordeaux. locul sãu de baºtinã.950 km² Populaþie: 16. Astfel. piaþa de vinuri din Chile a ajuns una dintre cele mai puternice din întreaga lume. sectorul vitivinicol chilian a fãcut un pas enorm pe direcþia calitãþii cu ajutorul soiurilor tradiþionale ºi experienþei franþuzeºti implementate în cadrul unor condiþii naturale excelente. la începutul anilor ’80. soiul Pais adus de spanioli a fost înlocuit cu soiuri precum Cabernet Sauvignon. Exportul cãtre Europa. Itata Valley. San Antonio Valley. misionarii catolici care însoþeau conchistadorii spanioli aducându-ºi aportul în acest sens prin introducerea în aceastã þarã a viþei de vie. Astfel producãtori precum Miguel Torres. încet-încet. Însã. Franþa sau Spania. Începutul secolului al XX-lea a adus izolarea ºi distanþarea vinului Chilian de restul lumii. Statele Unite ºi Asia a crescut foarte mult în ultimii ani. Merlot.

5 % vol. citrice ºi vanilie. Postgust intens. elegante.5 % vol. alc. alc. Preþ: 18 RON Punctaj: 73 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un Sauvignon Blanc interesant cu arome minerale. fructul pasiunii. Postgust intens. fãrã corpolenþã. alc. Gust oncutos. Reserva.8 % vol. Preþ: 35 RON Punctaj: 88 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo. alc. Gustul este complex ºi onctuos. miere ºi vanilie. unt ºi lemn de stejar. flori de salcâm. Reserva. fructul pasiunii).5 % vol. Varietal. miere. 2007 13. lung. alc. iar aciditatea este foarte ridicatã. 2006 12. cu aciditate destul de ridicatã. Reserva. cu o aciditate ce îi conferã vinului vioiciune ºi prospeþime. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. pâine. Preþ: 32 RON Punctaj: 82 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute ºi interesante de grapefruit.5 % vol. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Arome plãcute. Note gustative de miere. avocado ºi rodie. 2007 13 % vol. cu o aciditate moderatã ºi un rest de zahãr care îl ajutã. Postgust lung. Postgust plãcut. alc. cu gust de citrice ºi note vegetale. 2006 14 % vol. flori de câmp ºi citrice. Reserva Especial. Postgust mediu. 2006 13 % vol. Este apos. dar cu arome intense ºi catifelate de vanilie. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. citrice. Gustul este citric. alc. Atacul este foarte bun. Sauvignon Blanc – Cono Sur. Aciditate foarte bunã. Preþ: 24 RON Punctaj: 90 de puncte Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin ce impresioneazã prin complexitatea sa aromaticã. 2006 14. Chardonnay – Sarmientos de Tarapaca. alc. 2006 13.5 % vol. tipice. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin cu o culoare mai deschisã ºi arome florale ºi de citrice. rotund ºi echilibrat. Preþ: 19 RON Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin echilibrat. Aciditate bunã ºi postgut plãcut. flori de salcâm. Limited Release. Notele florale sunt completate de cele de fructe exotice (grapefruit. dar este uºor dezechilibrat de alcool. Preþ: 34 RON Punctaj: 74 de puncte Gewurtztraminer – Cono Sur. polen. Sauvignon Blanc – Misiones de Rengo. Postgust plãcut. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin cu o culoare galben-pai. destul de agresiv. de citrice. cu reflexe verzui. cald ºi condimentat. 2006 13 % vol. amintind de miere. floral. intense. coajã de mãr ºi condimente. Aciditatea este foarte bine integratã ºi îi conferã complexitate ºi prospeþime. 2007 13. complex. cu o uºoarã amãrealã. Varietal. condimentat. Preþ: 16 RON Punctaj: 77 de puncte Chardonnay – Misiones de Rengo.CHILE Sauvignon Blanc – Vina Mar de Casablanca. Postgust intens. dar scade repede în intensitate. cu uºoare note de petrol. 2007 12. de flori de viþã de vie ºi citrice. puternice ºi consistente. grapefruit ºi lemn. Gustul este onctuos. Preþ: 19 RON Punctaj: 73 de puncte 13 . prãfoase. cu note intense de vanilie. Gustul onctuos este echilibrat de aciditatea sprinþarã. Reserva. cu arome dulci de miere ºi flori. Un vin foarte elegant cu un gust catifelat de citrice. Gustul este plãcut. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un Gewurtztraminer fin. dar nu foarte intens. Note aromatice de caise verzi ºi corcoduºe. Un vin simplu. alc. metalic. foarte bine integrat. alc. Preþ: 32 RON Punctaj: 81 de puncte Chardonnay – Cono Sur Reserva. Preþ: 35 RON Punctaj: 78 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Arome de lemn. Chardonnay – Vina Mar.

cu tanini bine integraþi. Cono Sur. castraveþi ºi citrice. Sauvignon Blanc – Tarapaca. bine structurat ºi cu un corp bun. destul de puternic. alc. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. Un vin plãcut. coacãze. 2006 14 % vol. Gustul este interesant. cireºe amare ºi ciocolatã amãruie. cu o aciditate ridicatã. un vin care se aºeazã foarte bine în gurã. Preþ: 15 RON Punctaj: 71 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Acest vin suferã la capitolul intensitate aromaticã. alc. Gustul este apos ºi aminteºte de fagurele de miere. 2006 14 vol. Maipo Valley Reserva. alc. Gust plãcut. condiment. Preþ: 19 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Catifelat. Varietal. Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Nas intens de fructe roºii de pãdure (coacãze) ºi un gust complex. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas frumos. Preþ: 34 RON Punctaj: 84 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Un vin bine echilibrat. 2006 13 % vol. trufe ºi tabac. caise verzi. Shiraz – Misiones de Rengo Reserva. alc. Semillon – Tocornal.CHILE Sauvignon Blanc – Frontera. Un vin rotund.5 % vol. Arome puternice de mure. alc. Preþ: 18 RON Punctaj: 85 de puncte Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare foarte frumoasã. piele ºi coacãze. Note gustative de coacãze. de viºine. Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Mirosul acestui vin este o combinaþie de arome florale ºi de citrice. cu tonuri de kerosen. alc. Varietal. echilibrat. Preþ: 32 RON Punctaj: 84 de puncte Cabernet Sauvignon – Vina Mar. 2006 14 % vol. coaja de pâine ºi citrice. cu tanini catifelaþi ºi arome de cireºe amare. bine integraþi. dezvoltând arome florale. Concha y Torro 12. rotund. Gust ierbos. Postgust lung. Carmenere – Misiones de Rengo. Cabernet Sauvignon. Structurã cu adevãrat impresionantã ºi postgust lung. astringent. comercial. coacãze negre ºi mentã. alc. cu note de citrice. alc.5 % vol. alc. Gustul este tipic de Sauvignon Blanc. având o oarecare onctuozitate. Postgust intens. Cono Sur. viºine ºi piele. Preþ: 12 RON Punctaj: 69 de puncte Sauvignon Blanc. Nas condimentat cu tonuri de viºine. Este ajutat de aciditatea ridicatã. Varietal. intens ºi condimentat. Producãtor: Vina Mar Importator: Vino Vero Note de degustare: Nas de prizonierat de sticlã. dar aciditatea este moderatã. cu arome intense de iarbã verde ºi citrice. 2005 14 % vol. condimente ºi cireºe. cârcei de viþã de vie ºi mere bãtute. Preþ: 32 RON Punctaj: 85 de puncte Cabernet Sauvignon – Misiones de Rengo. Preþ: 11 RON Punctaj: 68 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Din punct de vedere aromatic acest vin este atipic. catifelat. cireºe. Preþ: 19 RON Punctaj: 81 de puncte 14 . cu tanini foarte plãcuþi. Este uºor dezechilibrat ºi nu are corp. 2006 13 % vol. condimente. Reserva 14 % vol. corect. tabac. piele ºi condimente. notele sale subtile amintind de fânul proaspãt. rotund. Carmenere – Misiones de Rengo. Gustul este mai simplu. catifelat cu un nas intens ºi elegant. Postgustul este uºor amãrui. ciuperci. Chardonnay – Tocornal.2007 13. miere. cu un rest de zahãr ºi tonuri de piele. alc. Gustativ pare uºor obosit. vegetal.5 % vol. Preþ: 21 RON Punctaj: 67 de puncte Carmenere – Cono Sur. 2007 12. rubinie.

5 % vol. Aromatic este dezavantajat de notele de sulf ºi iod. Carmenere El Emperador. cu corp bun ºi note aromatice de coacãze ºi viºine. Un vin dezechilibrat cu tanini verzi. Preþ: 10 RON Punctaj: 67 de puncte Merlot – Santa Carina. 2006 13 % vol. Indomita. sulfuros. Preþ: 15 RON Punctaj: 77 de puncte Cabernet Sauvignon. condimente.CHILE Merlot – Misiones de Rengo. 2006 13 % vol. pe final fiind amãrui ºi condimentat. alc. alc. Nu este prea intens din punct de vedere aromatic.5 % vol. Are structurã bunã ºi tanini catifelaþi. 2006 13. Gustul este dezechilibrat. mãceºe. 2007 12. Producãtor: Vina Mar SA Importator: Vino Vero Note de degustare: Vinul este astringent cu un nas nereuºit. cu postgust condimentat. Un vin foarte subþire. cu un rest de zahãr care îl ajutã. Gust de zmeurã. cu tanini verzi care agreseazã. apos cu nuanþe de cireºe ºi coacãze. alc. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome fãrã personalitate ºi fãrã intensitate. uºor înþepãtor. Cono Sur. cu arome plãcute. Tanini catifelaþi si postgust condimentat. Cono Sur. alc. subþire ºi amãrui pe final. alc. Concha y Torro 13 % vol. Cabernet Sauvignon – Tocornal. intense. Note de degustare: Nas alcoolic nu prea intens. condiment. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Arome plãcute. alc. Carmenere – Tarapaca. alc. alc. Un vin care a fost depozitat în condiþii necorespunzãtoare. alc. însã gustativ este neplãcut: gust de carton umed. Cabernet Sauvignon – Frontera. Preþ: 19 RON Punctaj: 79 de puncte Producãtor: Cono Sur Importator: Cramele Recaº Note de degustare: Un vin comercial. fãrã astringenþe supãrãtoare. Preþ: 14 RON Punctaj: 65 de puncte Producãtor: Vina Tarapaca Importator: Vinosur Note de degustare: Proba degustatã era oxidatã. condimentat. Gustul aminteºte de viºine. alc. Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Aromatic stã destul de bine amintind de fructele roºii de pãdure. cu tonuri plãcute. cu note de viºine ºi condimente. 2006 13 % vol. Preþ: 20 RON Punctaj: 74 de puncte Merlot – Santa Helena. Preþ: 12 RON Punctaj: 78 de puncte Cabernet Sauvignon – Santa Carina. Varietal. 2006 13 % vol. nu prea intense. dezechilibrate. cearã ºi eucalipt. prune ºi lemn. 2006 13 % vol. Preþ: 11 RON Punctaj: 76 de puncte Producãtor: . cu note vegetale. dar are o structurã bunã ºi o texturã catifelatã. Varietal. 2006 14 % vol. Cabernet Sauvignon. 2006 13 % vol. Central Valley. Preþ: 24 RON Punctaj: 63 de puncte 15 . Varietal. cu note de cireºe. Carmenere – Passion. mediocru.Importator: Lerida Intl. piele ºi trufe.5 % vol. alc. Este un vin roºu. Producãtor: Vina Santa Helena Importator: Depozitul de vinuri Note de degustare: Nas intens de coacãze negre. Gustul este scurt. de fructe roºii. 2006 13. Preþ: 10 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Vina Indomita Importator: Note de degustare: Un vin oxidat. Uºor oxidat. nu prea intense. Arome dezagreabile de ou clocit. Preþ: 34 RON Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Pedro Alvarez Importator: Procer Company Note de degustare: Arome vulgare. Producãtor: Misiones de Rengo Importator: Vino Vero Note de degustare: Culoare roºie-rubinie strãlucitoare ºi arome coapte. stafide. Gustul este astringent. uºor astringent. nisipos ºi astringent. Merlot – Castillo Santa Paulina. de cireºe coapte. Postgust intens. alc. dar care este salvat de gustul de cireºe negre amãrui ºi condiment. Preþ: 18 RON Punctaj: 69 de puncte Merlot – Vina Mar. Gust uºor astringent. vanilie.5 % vol. Preþ: 12 RON Punctaj: 77 de puncte Producãtor: Concha y Torro Importator: Cramele Halewood Note de degustare: Comercial. echilibrat. 2006 14. Un vin roºu corect. Reserva Especial. Merlot – Tocornal.

în favoarea celor albe. s-au servit spumant Carl Reh Brut (din Riesling de Mosel). dacã este degustat în acordurile piesei Carmina Burana de Carl Orff. nu în porþii individuale. în fiecare dintre camere ascultându-se piese muzicale diferite. importat tot de cãtre Carl Reh) ºi. Spinning Around (Kylie Minogue) Syrah: Nessun Dorma (Puccini). ghiudem. Alegerea locaþiei a fost relativ simplã: Casa Iancului. deja activaþi.însoþite de Feteascã Albã de la Davino. aceºti centrii nervorºi. bourbon Jim Beam ºi Jack Daniel’s. scotch Red Label. pentru câteva soiuri de vin: Cabernet Sauvignon: All Along The Watchtower (Jimi Hendrix). În momentul când ascultãtorul degustã un vin. locaºul nostru de degustãri. Profesorul Adrian North. rom Captain Morgan. La prãjiturile de la încheiere s-au servit spumantul ºi vinul dulce. În paralel. What’s Love Got To Do With It (Tina Turner). dacã mai era. este pentru prima datã când se demonstreazã ºtiinþific cã muzica poate afecta percepþia ºi simþurile. concentrându-se predominant asupra preparatelor vânãtoreºti. fiind compartimenatã din construcþie în trei sãli mari. am mizat greºit pe asortarea cu mâncarea ºi am achiziþionat exact invers. Cuvântul de ordine a fost „neconvenþional“: fãrã invitaþii tipãrite.WINE-STYLE Ghidul RADU RIZEA seducþiei Abandonãm (însã doar în acest numãr) ideea de sedus o domniºoarã cu ce avem în frigider. whisky cream Bailey’s (niciodatã nu e suficient!) ºi vodcã Danzka. decât dacã este degustat în liniºte. „Este demonstrat ºtiinþific cã muzica poate afecta comportamentul uman. meniul a ieºit din obiceiuri. dar trebuie precizate urmãtoarele: la peste 20 de grade trebuie sã aveþi proporþia de vinuri albe ºi roºii de 2:1. a precizat cã un Cabernet Sauvignon este perceput cu peste 60% mai robust. Chamarre Cabernet / Merlot / Shiraz ºi Cono Sur Carmenere Riserva. a reprezentat ºi debutul pentru vinul „de bãut“ – Sauvignon Blanc V de Recaº. Pe la douã ºi jumãtate noaptea. Canon (Johann Pachelbel) Merlot: Sitting On The Dock Of The Bay (Otis Redding). La fel. Won’t Get Fooled Again (The Who) Chardonnay: Atomic (Blondie). Over The Rainbow (Eva Cassidy). În pauza care a urmat. telemea. pe când un Merlot câºtigã în complexitate dacã este asociat cu Mozart. pastramã. care prezenta ºi marele avantaj cã. astfel încât fiecare sã îºi ia cât ºi ce vrea. Personal. murãturi. . Felul principal – ruladã de cãprioarã ºi cerb. ºi ne concentrãm asupra seducerii unei mari mase de oameni. Live And Let Die (Paul McCartney and Wings). bulgãri de brânzã tãvãliþi în chiment. Toate felurile au fost servite pe platouri. Chariots Of Fire (Vangelis). 2003. cel mai important. În consecinþã. alãturi de fripturi de urs ºi mistreþ. Orinoco Flow (Enya). cremã de brânzã pe felii de ardei gras . dupã care au clasificat vinurile în funcþie de parametrii de zgomot din fiecare camerã. dar. În curând producãtorii de vinuri s-ar putea sã afiºeze pe contraetichetele sticlelor ºi sugestii muzicale. Conform realizatorilor acestui studiu. Rock DJ (Robbie Williams). cârnaþi de mistreþ – cu Feteascã Neagrã de la Davino. bine asortat însã cu diverse vinuri. alãturi de toate berile pe care le gãsiþi de obicei în restaurant. cu tot cu niºte consumatori „grei“. mai plin. cârnaþi de Pleºcoi. fãrã „La mulþi ani“ la miezul nopþii etc. 16 MUZICA potenþeazã caracteristicile vinurilor acompaniat de acordurile Rolling Stones. sper ca acest articol sã vã inspire pentru propriile voastre alegeri viitoare. mãmãligã ºi. colegi ºi colaboratori care m-au onorat cu prezenþa la dublul eveniment – nuntã ºi botez – de luna trecutã. un Chardonnay poate fi perceput cu 40% mai prospãt ºi mai armonios dacã este acompaniat de muzicã pop. evident. bãuturile din minibar: absint Pernod. Pentru cã mulþi au spus cã a fost un meniu exemplar. imprimã un efect corespunzãtor percepþiei gustative. probabil. când „performanþii“ au fost rãsplãtiþi pentru rezistenþã ºi rãbdare. a fost nevoie de 20 sticle de tãrie ºi 230 de sticle de vin pentru 140 de participanþi ºi. vinurile ºi-ar etala mai bine caracteristicile ºi tipicitatea de soi dacã degustarea s-ar desfãºura pe anumite ritmuri. Studiul a fost realizat pe un eºantion de 250 de persoane.00 am rãmas fãrã vin alb. schimbând caracteristicile vinurilor“. vin dulce pentru doamne (Ortega Beerenauslese Rheinhessen. de altfel. Per total. însã surpriza a venit abia noaptea. Cu toate acestea. Aceºtia au trebuit sã deguste câte un soi de vin în cinci camere diferite. Easy (Lionel Ritchie). putea permite separarea dupã diverse criterii. pe lângã cele culinare. potrivit cãrora un vin Shiraz poate fi mult mai plãcut dacã este Iatã câteva din recomandãrile muzicale fãcute de cei de la Universitatea Heriot Watt. Practic. au fost ºase grupuri care nu s-au încurcat între ele. Cercetãrile s-au bazat pe teoria ºtiinþificã potrivit cãreia anumite stiluri de muzicã stimuleazã centrii nervoºi din creier. Antreuri: mezeluri de vânat – pastramã de mistreþ ºi de cãprioarã. platoul obligatoriu de brânzeturi (au fost ºi câþiva ovo-lacto-vegetarieni) – brânzã de burduf. Honky Tonk Woman (Rolling Stones). fãrã tort. ca pe tot parcursul serii. s-ar mai fi bãut uºor încã 30 de sticle de vin alb. a declarat North. Recte cei peste 140 de prieteni. Nu insist asupra atmosferei. Am consumat ºi tot stocul din Casa Iancului. când nu mai rãmãseserã decât jumãtate dintre invitaþi (cei „serioºi“) au apãrut fundurile de lemn decorate cu scãricicã. horã (sau orice alt dans). Heartbeats (Jose Gonzalez). deoarece muzica poate amplifica caracteristicile vinurilor. ºi tot ar mai fi fost nevoie. conducãtorul echipei de specialiºti. astfel încât pe la 23. sarmale. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de cãtre Universitatea Heriot Watt din Edinborough (Scoþia). babic de Pleºcoi.

.

“ Prof. ºi dupã „magiun“ ceva Cadarcã. director general al Briz Internaþional. scriitor ºi jurnalist. cele care s-au pãstrat cât de cât bine. Am fost convins pânã acum cã de la „magiun“ mi se trage. „Nici de pe vremea lui ªtefan nu se fãcea magiun” Pentru cã multe poveºti despre vinul-magiun dau drept loc al întâmplãrii zona Moldovei. l-am abordat pe Constantin Ciotu. cu diverse vinuri. timp de o lunã. aveau peste jumãtate din conþinut. am experimentat. ci chiar a câºtigat în putere. iar cea mai enervantã versiune a poveºtii este cea cu „mi s-a întâmplat mie. nu este vorba decât despre o minciunã sfruntatã. În cea de-a doua versiune se pare cã se aflã sâmburele de adevãr al poveºtii: este. am descoperit cã existã. devenind „marmeladã“. ªi. de fapt. însã nu mi-am pus niciodatã problema sursei de ameþealã. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin. sã mor dacã te mint!“. care a avut deosebita plãcere sã se ameþeascã. care ar merita numele de „magiun“. La vinurile roºii. am degustat destul de sãnãtos. în mare. Toatã lumea cunoaºte pe cineva care a descoperit un vas vechi de vin. la degustare ºi. între Cahul ºi Cricova. cu „marmeladã“: „Eram „Singurul lucru care se apropie de legenda vinului-marmeladã este un obicei gruzin: în mustul concentrat. reziduul de substanþã uscatã de pe pahare lãsate la evaporat a fost de ordinul micronilor. vorba de alcool. Cã era vorba de o sticlã gãsitã în pivniþa unei case demolate în perioada sistematizãrii Bucureºtiului sau de o ulcicã bine sigilatã dezgropatã în via bunicului. cât de cât fenomenul. În prima variantã. am fost servit ºi cu ceea ce se chema acolo vin-magiun. Legen între fraudã ºi minciunã RADU RIZEA Unul dintre cele mai vechi mituri urbane este cel al existenþei unui vin atât de vechi încât timpul l-a transformat într-un magiun gros ºi parfumat. În pofida evidenþei logice cã primul compus din vin care se evaporã este alcoolul. la un moment dat. Ioan Nãmoloºanu „ în Miniº. „Am vãzut sticle din 1600-1700 ºi. care nu doar cã a nu a pierdut nimic din calitãþile sale bahice. Era un vin vizibil mai gros decât un vin proaspãt.. Ce-i drept. m-am ameþit. undeva 18 . Nu de aceeaºi pãrere este Miron Manega. povestea este susþinutã de foarte mulþi oameni. Unele au prins mucegai. Mergând pe firul poveºtii. la fostele crame imperiale.. importator al vinurilor Acorex din Cricova. cert e un singur lucru: vinul se redusese pânã la o cincime din volumul vasului. dar atât. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. în care nu se mai gãsea decât o gelatinã ciudatã. o linguriþã fiind capabilã sã trimitã la culcare o echipã de muncitori constructori (variantele sunt numeroase). ºi înainte. prin 1986. evident. cea a sandwich-ului. însã în nici un caz nu era vorba despre vreo marmeladã. iar bãutura obþinutã este atât de tare încât poate îmbãta între trei ºi opt oameni. Nici dacã era de pe vremea lui ªtefan nu ajungea gelatinã“.MITURI SPULBERATE da vinului-marmeladã. Experimente ºi explicaþii Pentru a studia. nu de apã. douã dimensiuni ale acestei legende urbane: cea în care vinul este uns pe pâine ºi te îmbatã instantaneu ºi cea în care i se adaugã douã-trei linguri de apã. de unde ºi efectul brusc ºi dur asupra bãutorului. mai ales cã mi s-a spus atunci cã e vin din vremea lui Franz Joseph“.

eventual sugeraþi-le sã beau un brandy ieftin. Cea mai aproape de împlinirea poveºtii a fost o Feteascã Albã de la DAVINO. Adãugând un strop de apã. nu ajung la acest stadiu. Lucia Pîrvu este. În toatã viaþa. nici în Georgia nu se poate vorbi despre un asemenea produs. româneascã sau strãinã. „Pot spune cã un asemenea vin nu existã. sub formã de zvon deformat. se adaugã alcool sau chiar distilat de vin.plescoi. la rândul ei. Poate cã un necunoscãtor nu îºi dã seama ºi poate crede cã ar fi vorba despre vin. prin absurd. cu fundul foarte ascuþit. ºeful catedrei de viticulturã ºi vinificaþie din USAMV Bucureºti. din cei 10 ml de vin lãsaþi la evaporat). Bucureºti Tel: 0722-993. convinsã cã este vorba de o plãsmuire: „Nu am vãzut niciodatã. nu vin.915 www. oricum. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. Dacã ne referim la amfore sau ulcele.1 grame. scãzut la flacãrã pânã devine marmeladã. sã zicem Grasa de Cotnari. Este o poveste frumoasã.. dar în niciun caz nu este vorba despre aºa ceva. singurele care. Nici cele mai dulci vinuri vechi. decât despre un lichid. într-adevãr. este altceva: orice concentrat de fructe poate fi adus în stadiul de marmeladã. Marmelada. mai ales cã alcoolul de 90 de grade nu se simte. unde s-a strâns un vag rest de zahãr (mai puþin de 0. însã alcoolul era complet absent. din punct de vedere al consistenþei. Am gustat multe vinuri vechi ºi. cã ar exista un asemenea vin. nu a existat nici o carte care sã-mi fi trecut prin mânã. dar este doar o poveste”. însã. ºi la urechile românilor. Singurul lucru care se apropie de aceastã legendã este un obicei gruzin: în must concentrat.ro . povesteºte profesorul Nãmoloºanu. care sã consemneze existenþa unui asemenea vin-marmeladã“. Iar dacã vã numãraþi printre cei care au mâncat marmeladã cu muncitorii din vie ºi aþi intrat în comã alcoolicã. Aºa cã. Misterul legendei vinului-marmeladã este parþial explicat de cãtre profesorul Ioan Nãmoloºanu. care sã ºtie despre ce e vorba. însã numai în pahare de ºampanie. se formeazã mult glicerol. la Cricova. din moment ce 80% din vin este reprezentat de lichide. E timpul sã punem miturile la locul lor. iat substanþa uscatã este de 15-25 de grame la mia de mililitri. în nici un caz nu se poate sã rãmânã vreun rest de alcool în substanþa uscatã care se depune. însã nu se poate vorbi. ªi ar fi. roºiþi puþin ºi încercaþi sã nu vã mai lãudaþi cu fantezii aberante. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. în nici un caz despre o substanþã solidã sau de gelatinã. data viitoare când vi se mai spune povestea magiunurilor alcoolizate. nici mãcar în zonele unde se practicã mult vinurile dulci ºi fortificate. ar putea ajunge la un asemenea stadiu. E mai sãnãtos. ºi nici nu am auzit din vreo sursã de încredere. Nici în Moldova. nu doar cã ºi-a pierdut definitiv mirosul. pot fi puternic iodate. vorba despre altceva. Este vorba despre un obicei relativ barbar al unor neamuri din spaþiul ex-sovietic ºi despre obiceiuri de consum care au ajuns.MITURI SPULBERATE „DOAR O POVESTE“ Cu o experienþã în degustare mai mare decât mulþi dintre bãutorii înveteraþi de vin. povestiþi-le amicilor despre gruzini ºi.. Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi.

ºi câteva fire de afumãturã. peºte ori borº pescãresc. Grana Padano (denumire de origine controlatã). de fapt. am profitat. Trentino ºi Veneto. Ambele au fost servite juriului cu un Sauvignon Blanc. cãci era „creaþie proprie“. etapa din iunie. necesare pregãtirii unui meniu de zile mari. ºi de la valea Pianura Padana. ºi cu vin sec ºi cu (Pentru mai multe amãnunte: www. între ele obligatoriu oaie. Astãzi. din punctul meu de vedere. Procesul de producþie este aproape la fel de complicat ca cel al parmezanului. povesteºte Gabriela Mariº. referire directã la textura acestei brânze. secatã ºi sistematizatã de cãte cãlugãrii cistercieni ºi cei benedictini în secolul al XII-lea. având autoritatea de a verifica tot traseul brânzei. în care am pus. brânza îºi trage numele de la „grana“. cum nu vedeam plãcinta noastrã dobrogeanã decât lângã vinuri produse în regiune. plãcinta lui Zidurean. Grana 20 Padano era o brânzã apreciatã ºi cãutatã în toatã Italia. sculptor ºi ceramist. N-au fãcut-o iar povestea asta cu bucãtãria tradiþionalã a rãmas avantajul nostru. am încheiat cu merele în aluat ale Sofiei. Piemont. Grana Padano a fost creatã ca urmare a încercãrilor de a profita de surplusul de lapte. adicã „bob de grâu“ sau „sãmânþã“. evident. sec ºi pus din vreme la rece. pe care leam asortat cu un Muscat Otonel demi-dulce. sponsorul nostru ºi în materiale pentru cuptoare. care a reuºit performanþa de a construi „pe loc“ douã cuptoare. legatã cu brânzã de caprã. De la bun început. într-un moment de inspiraþie colectivã. cum nu ne mai sãturam de spectaculos. de la Mamaia. plãcintã cu varzã ºi ceapã. baza pentru producþie o constituie un amestec de lapte proaspãt cu lapte parþial smântânit. campioni la gãtit! Cosmin Zidurean ºi Gabriela Mariº. A doua. cântãrind pânã la 40 de kilograme. cu perioade de îmbãtrânire de pânã la 18 luni. Consorzio per la Tutela del Formaggio Grana Padano este forul care decide tot ce este legat de acest sortiment. Prima plãcintã supusã jurizãrii era mai degrabã ardeleneascã. Din echipa celor doi au mai fãcut parte Sofia Zidurean (la doar opt ani. Cea mai importantã zonã de producþie este în prezent aceeaºi vale Po din Lombardia. de la lapte pânã la consumator. din podgoria Sarica Niculiþel. în funcþie de perioadele de pãºunat. condimentatã pe mãsurã ºi asortatã cu Pinot Noir. Grana Padano diferã calitativ de la an la an. obþinând locul I la secþiunea „Creaþie“ a Campionatului Internaþional de Gãtit în Aer Liber. a fost la fel de spectaculoasã ºi a întrunit punctele necesare rezultatului final. cea mai spectaculoasã. de la Gilãu. Fãcutã cu patru feluri de carne. fiind cãlugãrii de la mânãstirea Chiaravalle. adevãrul este cã cel mai mare succes îl are. a fost o plãcintã cu praz ºi ciuperci. dat fiind cã ne aflam în Dobrogea. ne-am orientat cãtre Alcovin Mãcin. în jurul anului 1135. La fel ca ºi vinurile. „Inventatã“ de cãtre cãlugãrii cistercieni la începutul celui de-al doilea mileniu. producãtor din nordul Dobrogei. primii producãtori atestaþi istoric Ziariºti de vin. mozzarela sau gorgonzola.ro) . e deja la a treia ediþie a concursului) ºi Lucian Þãran. cât ºi de condiþiile climaterice din anul respectiv. se ºtie cã era în vremea domniei lui Frederick Barbarossa. vin dulce. Deºi data exactã nu este cunoscutã. „Eram convinºi cã mulþi vor gãti oaie. în cantitãþi egale. au egalat performanþa de anul trecut. Documente mai târzii atestã cã. În fine. respectiv secretarul general al Clubului Presa de Vin. ultima similaritate este faptul cã roþile de Grana Padano sunt foarte mari. la 1477. „meniul“ a fost gândit de la sãrat la dulce ºi în aºa fel în- cât sã meargã ºi cu vin alb ºi cu vin roºu. condimente ºi ceva verdeaþã.Introducere în brânzã (II) Grana Padano – un mileniu de savoare RADU RIZEA Deºi mulþi ar fi tentaþi sã creadã cã cele mai vândute brânzeturi italiene din lume sunt parmezanul (Parmigiano Reggiano). dobrogean ºi aromat“. La fel ca la parmezan. ªi. preºedintele. însã brânzeturi similare sunt fabricate ºi în Emilia-Romagna. asocierea vinului la masã fiind iarãºi un avantaj de care.vinul. Plãcinta cu carne a fost cea mai dobrogeanã dintre toate. de 35-45 de centimetri în diametru ºi 15-18 centimetri înãlþime. Ca mai toate brânzeturile dure. ªi.

.

dar bine integraþi. Se simte o uºoarã notã oxidativã. din p`cate. Un delir. fãrã discrepanþe. 2006 SERVE Ceptura 13% vol. la rândul lor. Preþ: 45 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BARBERRA – CONSOLE MARCELLO 2004 Cantina di Casteggio (Italia) 14% vol. din care nu exist`. completat de o senzaþie de dulce pe final. decât câteva sute de sticle. Nasul este foarte intens de fructe roºii ºi condimente. Un vin armonios construit. te cheam` la vorb` [i nu te mai las` s` pleci. L-a[ situa la grani]a dintre profunzimile de Amarone [i echilibrul [i savoarea unui mare chateau. Cost` foarte mult. Chiar dacã volumul de alcool al acestui vin este destul de ridicat. intens.200 de sticle. Singura posibilitate de a contracara acest afront – Malbec-ul este un soi care a revenit pe pia]a mondial` datorit` Argentinei. Preþ: 40 RON Disponibil: doar în HoReCa TERRA ROMANA – CUVEE CHARLOTTE. Trufat. vanilie. Nas plãcut. pu]in tabac [i piele. care n-ar atrage aten]ia dac` ar fi fabricat din vinuri omonime de prin ]ar`. Preþ: 199 RON Disponibil: doar în magazinele specializate . CHILE Argentinienii care gust` acest vin se zgârie pe ochi cu siguran]`. este un vin greu de \mp`r]it cu cineva. condimente ºi viºine negre. 50 RON Disponibil: în magazinele specializate. acest lucru este insesizabil. \n plus. unde are rezultate remarcabile – ar fi ca [i argentinienii. Taninii încã verzi. prietenos. strugure matur.. E greu [i complicat. revigorant ºi taninos. coacãze. fiind foarte catifelat. cu miresme de prun`. Se aºeazã foarte bine în gurã. alc Un vin evoluat cu o culoare strãlucitoare ºi cu nuanþe rubinii-violacee. fiind completat de senzaþiile dulci-aromate din postgust. jum`tate din vase de inox. de complexitate. \n simplitatea ei! Preþ: 200 RON Disponibil: doar în magazinele Cramele Recaº 22 DON MAXIMIANO FOUNDER’S ESTATE. de fructe roºii ºi mirodenii. profund. \ns` a[a ceva nu se las` din mân`. alc.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU CLOS DES COLOMBES – TERRA ALBA Dup` ce a]i aflat despre Sauvignon-ul Blanc produs \n fostul IAS Olimp. amestecate cu tonuri de coacãze negre. Aromele de piper negru ºi tutun contribuie ºi ele la complexitatea aromaticã a acestui vin. Preþ: aprox. rotund [i plin. trufe ºi scorþiºoarã. \ns` care demonstreaz` c` vârful de calitate al vinurilor române[ti \nc` nu a fost atins. jum`tate baricat`. este puternic. 2005 Errazuriz (Chile) Vinul simbol al celebrului producãtor chilian desfatã cu nuanþele sale intense. iar gustul aminteºte de ciocolatã. c`ruia i-am luat singura sticl`. |nc` o dat` \mi cer scuze domnului Marcel Farca[.. afla]i [i c` „partenerul“ acestui vin este cel pu]in la fel de remarcabil [i. cu un postgust lung. s` scoat` un Carmenere la fel de mare. restaurante III A. Este un vin cu un mare potenþial de învechire. dar care îi dã un plus de eleganþã. de viºine coapte.C BERONIA Una dintre nebuniile de la Cramele Reca[: un vin de Rioja a[a cum rar s-a v`zut \n România. fiind învãluit în nuanþe de condiment. De desf`cut la vizita unui foarte bun prieten. ba chiar unul cu o etichet` genial`. au fost \mbuteliate 2. proasp`t` [i matur` \n acela[i timp. sunt mai evidenþi în postgust. Gustul aminteºte de prunele afumate. dar la fel de greu de savurat \n intimitate. Preþ: 37 RON Disponibil: doar în magazinele specializate BOTALCURA – MALBEC. Un cupaj de Feteasc` Alb` [i Riesling Italian. O minun`]ie. dar merit` fiecare leu.

.............. rezultând un vin foarte atractiv.. ...... cu tonuri proaspete de pere... jumãtate dintre respondenþi au renunþat la vin în favoarea berii................................... e-mail...... Chardonnay Sonoma County 2006 (SUA) Intens.... Reserva Branco........ proaspete..... care sã favorizeze consumul rapid............. 78-88............ .. proaspãt........... considerând aceastã bãuturã scumpã ºi demodatã... Preþ: 10........... Adresa............. (Jane MacQuitty) Preþ: 6.. Wall Street Journal...SMB.......... învãluite în tonuri de citrice....... precum ºi recomandãrile redactorilor unor publicaþii ca The Guardian... Autorii acestui sondaj au precizat cã o soluþie în favoarea vinului ar fi îmbutelierea acestei bãuturi în sticle mai mici........ Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1... (James Laube) Preþ: 16 USD Soave Classico 2007 Cantina de Soave (Italia) Un soave classico care-ºi meritã toþi banii.. Nume............................. împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul...... citric ºi foarte mineral....... 2.......... Ofertã specialã de abonare Weingut Pittnauer... 103........... potrivit concluziilor unui studiu reealizat de cãtre Universitatea de Management ºi Oenologie din cadrul Academiei Sonoma.......... primeºti 12 + o sticlã de vin La Cetate.... produs din struguri valpolicella... nuanþate de lemnul de stejar......... Preþ: 11... Sanford Chardonnay 2006 Santa Barbara County (California) Arome intense ºi atrãgãtoare de fructe tropicale..12 GBP TINERII FRANCEZI CONSIDERà VINUL SCUMP ªI DEMODAT Tinerii francezi renunþã la vin în favoarea altor bãuturi alcoolice..... ºi un postgust lung............................ Andrew Dornenburg) Preþ: 25 USD TALON DE ABONAMENT Prenume...........5 GBP Pine & Post.. cu arome de zmeurã ºi cãpºune....preþ 100 RON (plãteºti 10 numere... iar lemnul de stejar este bine integrat................:.... Localitatea... Austria 2006 Arome plãcute........... Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare primeºti CADOU o sticlã de Cabernet Sauvignon La Cetate... Cod poºtal 050158...............................Recomandãri internaþionale Începând cu acest numãr Vinul....... citat de Decanter................... în valoare de piaþã de aproximativ 35 RON) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti. caprifoi ºi pepene galben.... Times Online sau Washington Post................. Alentejo..... Viilor nr..Ro va publica câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil. deschis la Credit Europe Bank ........................... De bãut 20082011.... iarbã verde ºi piersici.. de condimente.. Componentele sunt foarte bine integrate ºi echilibrate.ro datele pentru facturare..........5 GBP Valley Of The Moon...... Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL.. cu note aromatice de lemn de stejar............. Burgenland..... De bãut 2008-2010.............. Cod poºtal............. 5... cu arome puternice de viºine negre ºi mure....... Ap..................preþ 50 RON (plãteºti 5 numere..... primeºti 6) 12 luni......... Potrivit studiului. Este un cupaj din struguri culeºi din patru podgorii diferite ºi se poate asocia cu pui la grãtar.... Arome cutremurãtoare. 54................. (Jane MacQuitty) Preþ: 3...... pentru cã nu sunt atraºi de gustul acestuia....... Sc.... ..62 GBP în valoare de aproximativ 35 RON*....com............... ªos... Blaufrankisch Klassik.000 de abonaþi.. peºte ºi scoici.... numãrul de telefon ºi adresa de livrare. Realizarea sondajului a fost supravegheatã de mai mulþi profesori ºi oenologi din cadrul Universitãþii Agricole din Montpellier. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Extra Special Valpolicella Ripasso 2006 (Italia) Un vin cu un „ripasso“ excelent................... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni............... (Harvey Steiman) Preþ: 6 USD + Aboneazã-te pe un an la revista ºi Herdade de Esporao........................... din California..... Et................................ Bl.. Portugalia 2007 Un vin bine lucrat..... (Karen Page................ Sector 5...... tangerine....... bãuturilor spirtoase sau bãuturilor rãcoritoare................... Tel....... mere ºi limete.. Merlot Washington 2006 (SUA) Strãlucitor. Gustul este foarte intens..... vibrante de fructe roºii care îºi pun amprenta ºi asupra gustului proaspãt ºi intens..........

Emilian Pascu Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. fãrã mare bãtaie de cap.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.ISSN 1844-3915 Creveþi cu ulei de mãsline. intens. încã nu am încredere sã cumpãr creveþi proaspeþi de la magazin. Când creveþii sunt gata. stropim cu puþin sos.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. lãsaþi la decongelat într-un strecurãtor ca sã se scurgã toatã apa. elegantã ºi rafinatã prin simplitate.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului.915 DTP Omni Press & Design www. cu o aciditate ridicatã (un riesling german sau un Verdicchio dei Castelli di Jesi. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. de exemplu 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi ºi apoi striviþi cu lama cuþitului pânã obþinem o cremã 2 -3 linguri cu zeamã de lãmâie/lime ºi… puþinã sare Cea mai bunã soluþie pentru un sos perfect este un mojar în care strivim cãþeii de usturoi cu puþinã sare.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. La nevoie.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. cu un retrogust uºor amãrui – piperat. O sugestie pentru zilele calde de varã .gavrila@core-target. Îi ºtergem apoi bine cu un ºerveþel de bucãtãrie. Marinãm creveþii în sos timp de 15-20 de minute. Creveþii merg de minune cu un sos uºor: o ceaºcã de ulei de mãsline 24 . preferabil unul cu aroma robustã – din Creta. câteva felii de pâine albã (baghetã) prãjitã ºi frecatã apoi cu usturoi ºi stropitã cu un firicel de ulei extravirgin. O mâncare ce aminteºte de mare ºi zilele frumoase de concediu.grigorica@gmail. de aceea îi prefer pe cei congelaþi. Dan Petrici.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.ro Editori Seniori Loreta Budin Radu Rizea radu@vinul. O pungã de 500 g este suficientã pentru 2 persoane.opd.o reþetã uºoarã. îi servim pe un platou ºi turnãm peste ei sosul rãmas.. www.Ro.ro Redactori Sorina Iordan.ro 0722.. Amatorii de picant – iute pot presãra câþiva fulgi de peperoncino sau piper proaspãt mãcinat. de exemplu) se potrivesc excelent cu creveþii. în schimb. George ªerban. Bucureºti. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. Eu refuz orice fel de garniturã ºi prefer. decorticati ºi congelaþi. lãmâie ºi usturoi extravirgin. Spuneam mai sus cã recomand un ulei robust. Cristian Boerean cristian. care se face foarte repede.993. Creveþii trebuie sã fie din cei mai mãricei. pentru cã se potriveºte minunat cu creveþii. dupã care îi prãjim în tigaie câte 3-4 minute pe fiecare parte.boerean@gmail. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. Am bãut un prosecco frizzante bine rãcit – pãrerea mea este cã un frizzante sau un vin alb sec. dupã care adãugãm uleiul de mãsline ºi zeama de lãmâie ºi amestecãm pânã obþinem un sos ceva mai gros. pânã devin aurii. Sergiu Nedelea.vinul.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.