P. 1
Cu detalii despre Mihai eminescu

Cu detalii despre Mihai eminescu

|Views: 210|Likes:
Published by Dabija Victoria

More info:

Published by: Dabija Victoria on Mar 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

Mihai Eminescu

Membru post mortem al Academiei Române

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu în 1869, la Viena Naștere – 15 ianuarie 1850 Botoșani sau Ipotești Deces – 15 iunie 1889 (39 ani) București Profesiune – poet, jurnalist Naționalitate – român Perioadă activă 1866-1888 ca scriitor – Genuri – poezie, nuvelă Mișcare literară – Romantism Operă/e de debut – „La mormântul lui Aron Pumnul” Influențe – Folclorul românesc, Poezia egipteană, Cultura clasică, Shakespeare, Schopenhauer, Kant, Hegel, Schiller, Lenau, Goethe, Vede, Budism, Creștinism ortodox, A influențat pe – Toată literatura română ce i-a urmat (de la tradiționaliști, la marii scriitori încadrați modernismului românesc, ca și la cei neomoderniști sau scriitorii

postmoderni, optzeciști) Semnătură –

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani sau Ipotești - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.[1] Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII și XIX, poetul și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism târziu. Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Cuprins

• • • • • •

• • • • • • •

1 Biografie o 1.1 Data și locul nașterii o 1.2 Familia Eminescu o 1.3 Copilăria o 1.4 Debut o 1.5 Sufleor și copist o 1.6 Student la Viena și Berlin o 1.7 Reîntoarcerea în țară. Rătăciri o 1.8 Boala 2 Profilul psihologic 3 Activitatea literară 4 Activitatea de jurnalist politic 5 Mitul Eminescu. Receptări extralivrești 6 Opere antume 7 Mihai Eminescu în conștiința publică o 7.1 În muzică o 7.2 Teatru și film o 7.3 Publicistică 8 Portrete 9 Fragmente audio 10 Note 11 Biografii 12 Monografii, studii critice, istorii literare. Între 1800-1947 13 Monografii, studii critice, istorii literare. Între 1947-2007. Opere selective 14 Legături externe o 14.1 Poezii și biografie o 14.2 Jurnalistul o 14.3 Teoria conspirației

un om singular 14. Aglae Drogli. Titu Maiorescu. iar a botezului la data de 21 în aceeași lună. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează în Bucovina din cauza exploatării iobăgești. Vasile și Ioana. și al Ralucăi Eminovici. trăiesc în Călineștii lui Cuparencu. Această dată rezultă din mai multe surse. în Botoșani. Totuși.[4] Familia Eminescu Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici. născută Jurașcu. Giurescu și preia concluzia acestuia privind data și locul nașterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850.4 Eminescu .5 Craterul Eminescu Biografie Data și locul nașterii Statuia lui Mihai Eminescu din Cernăuţi Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși și-a trecut data nașterii ca fiind 20 decembrie 1849.o o 14. printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani. obligațiilor militare și a persecuțiilor religioase. care însă susține că locul nașterii trebuie considerat satul Ipotești. în lucrarea Eminescu și poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. nu departe de .[necesită citare] Bunicii săi. Data nașterii este confirmată de sora mai mare a poetului. iar în documentele gimnaziului din Cernăuți unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei. D. în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”. fiică de stolnic din Joldești.

probabil într-un pension particular. Vasile. sora mai mică a poetului. Între 1858 și 1866. iar director pe Vasile Ilasievici. dar moare în copilărie. stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O. cea care l-a îngrijit după instaurarea bolii. n. hepatită erau frecvente. boala fiind incurabilă până la inventarea penicilinei. studiază medicina la Viena. Șerban (n. data nașterii sau a morții nefiind cunoscute. S-a luptat cu Titu Maiorescu. dar moare în 1873 din cauza unei răceli contractate în timpul unei misiuni. Mihai a fost cel de-al șaptelea fiu. 1906). în casa părintească și prin împrejurimi. Aglae (n. Mor din cauza epidemiei de holeră din 1844. Ilie. locuiește în Ipotești și are doi băieți.Suceava. A studiat Politehnica la Praga și a devenit căpitan în armata română. d. încercând să împiedice publicarea operei postume. comuna întemeiată de emigranții transilvăneni. Frecventează aici și clasa a IV-a în anul scolar 1859/1860. în Ținutul Botoșanilor. n. Nu cunoaștem unde face primele două clase primare. nu-i cunoaște și nu-i evocă în scrierile sale. 1846 a fost tovarășul de joacă al lui Mihai. Gheorghe. rămâi). A urmat clasa a III-a la „Nationale Hauptschule“ din Cernăuți. fiind . 1856. a fost căsătorită de două ori. se îmbolnăvește de tuberculoză și moare alienat în 1874. este singurul care a lăsat urmași direcți. epidemiile de tifos. în 1884. afectiv. 1848 sau 1849 trăiește doar șapte ani și jumătate.1841). născut în 1843. a urmat cu intermitențe școala primară National Hauptschule (Școala primară ortodoxă orientală) la Cernăuți. tuberculoză. va contracta o boala venerică și se va sinucide în Ipotești. Primul născut. tatăl poetului. de învățătorii săi și nui evocă în scrierile sale. și poetul. învățătorii săi participă la viața culturală și întocmesc manuale școlare. primul băiat al lui Vasile. În prezent clădirea adăpostește o școală auto. După el s-a născut în jur de 1854 Harieta. A suferit de boala Basedow-Graves. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești. Are ca învățători pe Ioan Litviniuc și Ioan Zibacinschi. O posibilă explicație este că în secolul al XIX-lea speranța de viață nu depășea 40 de ani. Este ridicat la rangul de căminar și își întemeiază gospodăria sa la Ipotești. a murit la un an și jumătate. (n. Matei. născut mult mai târziu. Strada Shkilna (Școlii) nr. Niculae. 1844) studiază la Academia Militară din Berlin. pe Ioan și pe George. unde Mihai Eminescu a studiat în perioada 185860. descris în mai multe poeme. Iorgu. 1852. Are o carieră de succes. Ruxandra se naște în 1845. 4. Moare în 1863 în urma unei epidemii de tifos. Maria. iar pentru sifilis nu exista vreun tratament. Cadre didactice cu experiență. într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura. n. Ultimul copil. Copilăria Clădirea National-Hauptschule din Cernăuți. Termină școala primară cu rezultate bune la învățătură. trece din Bucovina în Moldova și îndeplinește funcția de administrator de moșie. Nu s-a simțit legat.

școala generală nr. fiind clasificat al 11-lea în primul semestru și al 23-lea în cel de-al doilea semestru. În medalion ar putea fi Eminescu . Între 1860 și 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium. Avea note foarte bune la toate materiile. Sbiera i-a dat la română calificativul vorzüglich (eminent). 1. Clădirea Ober-Gymnasium din Cernăuți. în ambele semestre. Sbiera.clasificat al 15-lea între 72 de elevi. I. deși avea o situație bună la învățătură. În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile. Se găsește pe str. Nu are notă la română pe primul semestru și este clasificat de Miron Călinescu. pe ambele semestre (la matematică). Este ocupată de Aron Pumnul. singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul habsburgic în 1775. în patru tomuri. culegător din creație populară și autor de studii de ținută academică. cu note maxime la română. colț cu str. Cunoscut prin Lepturariu românesc. Se înființează și o catedră de română. În prezent. succesorul lui Aron Pumnul la catedră. întocmesc studii și colaborează la publicațiile vremii. erudit în istoria bisericii ortodoxe române. liceu german din Cernăuți înființat în 1808. Se impune în cursul anilor prin buna organizare administrativă și marea severitate în procesul de învățământ. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi. Franko. l-a avut ca profesor pe Ion G. Eminescu. după 1848. din Austria. Tot aici a predat Aron Pumnul. Plecând de vacanța Paștelui la Ipotești. cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi. Gheorghe și Ilie. tipărit la Viena între 1862 și 1865. M. Ion G. Șerban. În clasa a II-a. Profesorii se recrutau. Aron Pumnul l-a calificat. Frecventează cursurile la Ober Gymnasium și frații săi. nu s-a mai întors la școală. unde poetul și-a făcut studiile în perioada 1860-63. destul de târziu. Mai târziu a mărturisit că îndepărtarea sa de matematică se datora metodei rele de predare. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I. după care a făcut două clase de gimnaziu. Nicolae. cu precădere. Termină clasa I cu rezultate bune la învățătură. A obținut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latină) și la Johann Haiduk. pe care a repetat-o.

Eminovici a solicitat pașaport pentru trecere în Bucovina. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. cu rugămintea ca salariul cuvenit pe luna februarie să fie înmânat fratelui său Șerban. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuți unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentații. Eminoviciu. Elevii scot o broșură.în fond . însă. a obiceiurilor și a realităților românești. în care apare și poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. la mormântul prea-iubitului lor profesoriu).În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învățământului din București o subvenție pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. unde a locuit o perioadă și Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști (Lăcrimioare. din Pesta. Aron Pumnul.. Cunoștea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom.. „nefiind nici un loc vacant de bursier“. departe de a fi o «împrejurare boemă». 19) 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 11 martie tânărul M. a pribegit pe traseul Cernăuți – Blaj – Sibiu – Giurgiu – București. sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului. ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. La 5 octombrie 1864. Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoșani. peste puțin timp. „Cât de clar este. Iosif Vulcan îl convinge să-și schimbe numele în Eminescu și mai târziu adoptat și de alți membri ai familiei sale. A fost refuzat. De fapt. respectând documentele epocii cernăuțene. va îndeplini condițiunile concursului“. apoi. după ce. «un imbold romantic al adolescenței». i s-a promis că va fi primit „negreșit la ocaziune de vacanță. La 5 martie 1865. un pelerinaj transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. cu poezia De-aș avea. a limbii. În același an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii. privatist. În 21 martie 1864.încheierea sublimă a unei lecții pentru toată viața: ideea unității naționale și a culturii române aplicată programatic și sistematic. Eminovici a demisionat. respectând adevărul istoric atât cât există în ele. a fost copist la comitetul permanent județean. prin adresa nr. a fost . cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia. Debut Casa din Cernăuţi a lui Aron Pumnul. Sufleor și copist Din 1866 până în 1869. a lui Iosif Vulcan. Situația lui școlară era de „privatist“. În toamnă s-a aflat în gazdă la profesorul său. cu strategie . 9816 către gimnaziul din Botoșani.

Apar primele semne ale "bolii".28 august 1866. din Pesta. o cunoaște. rămase în manuscris. Arad și alte orașe bănățene.Dezvoltată științific și în legătura ei organică de profesorul dr. la Alba Iulia. neterminată. În perioada 27 . Caragiale. . se împrietenește cu Ioan Slavici. Văzând aceste poezii în Familia. pe Veronica Micle. participă la pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna. În 29 septembrie. Este angajat în 1868 ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly. Eminescu semnează contractul legal în această calitate. În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale. a scris poezii. a părăsit Blajul și a mers la Sibiu. A urmat cu regularitate două semestre. începe colaborarea la Convorbiri literare. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și. a participat la adunarea anuală a ASTREI. la recomandarea acestuia. Acum începe și proiectul său de roman Geniu pustiu. fragmente de roman (Geniu pustiu). Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu și a obținut de la Eminescu poeziile La o artistă și Amorul unei marmure. l-a angajat ca sufleor a doua oară și copist al Teatrului Național. În iunie 1866 a părăsit Bucovina și s-a stabilit la Blaj cu intenția mărturisită de a-și reîncepe studiile. fiind mulțumit de Eminescu. dar nu și-a realizat proiectul. se obligă să traducă pentru marele actor Arta reprezentării dramatice . Sibiu. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept (dar audiază și cursuri de la alte facultăți). A continuat să publice în Familia. unde îl cunoaște pe I. sufleor și copist la Teatrul Național. rătăcitor în lume. Densușianu. Galați. De aici a trecut munții și a ajuns la București. L. L. în schimb. căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta fiului său. Lugoj. Student la Viena și Berlin Între 1869 și 1872 este student la Viena. cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare). Caragiale. În toamnă. de H. aceasta trupă a jucat la Brașov. care concentrase mai multe forțe teatrale: Matei Millo. Obține de la Pascaly o cameră de locuit. Pascaly. Giurgiu. În timpul verii. a făcut traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice. Cu această trupă face turnee la Brăila. Eminescu a făcut cunoștință cu I. se află printre manuscrisele rămase. Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Stabilit în București. dar nu s-a prezentat la examene. drame (Mira). Activează în rândul societății studențești (printre altele. Ploiești. Heinrich Theodor Rotscher (după ediția a II-a). Fanny Tardini-Vladicescu și actori din trupa lui Iorgu Caragiale. însă.” (Sânziana Pop în Formula AS nr. scrisă pe mai multe sute de pagini. Rötscher). Th. publicate apoi în Familia din 18/30 august și 19 septembrie/1 octombrie. Traducerea.și tactică. la Viena. Timișoara. debutează ca publicist în ziarul Albina. 367) A intenționat să-și continue studiile. unde a fost prezentat lui N. după toate normele și canoanele unei campanii ideologice.

În studiul său despre Direcția nouă. din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea. intenționează să se mute la o altă universitate. După aceasta. se plânge că a fost bolnav. ca simplu auditor deci. Se plânge și de lipsa unui pardesiu. A reluat legăturile cu vechii colegi de la Cernăuți și de la Blaj. când a urmat două semestre consecutive. deoarece i-a lipsit bacalaureatul.Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" Iaşi La 1 aprilie 1869. Eminescu nu s-a mai înscris până în iarna lui 1871-1872. în fine. Iacob Negruzzi îi comunică lui Eminescu impresia puternică provocată de poet în sânul societății Junimea din Iași. În data de 10 februarie a aceluiași an. prin poeziile publicate de acesta în Convorbiri literare. În toamna anului 1871. La 6 august 1871. În 18 martie. citându-l imediat după Alecsandri. setea lui de lectură era nepotolită. biblioteca Universității. pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza. din cauza unor curente contradictorii în sânul societății România jună. În vară.România jună. a înființat împreună cu alți tineri. având datorii pentru chirie. Sosit incognito la Viena. Împreună cu o delegație de studenți. se fixează comisiile de membri ale Orientului. ofițer. dându-i oarecare relații privitoare la organizarea serbării. Printre tinerii de talent. Amândoi sunt acuzați că sunt atașați ideilor Junimii din Iași. În schimb. Eminescu demisionează împreună cu Slavici din comitetul de conducere. care se afla în țară. iar în 8 aprilie a cerut bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. În 2 octombrie. a ajuns să constate că „anul acesta e într-adevăr un an nefast“ din cauza bolii și a lipsurilor de tot felul. La 16 decembrie 1871. Eminescu se împacă cu familia. Studiul se tipărește cu începere din acest an în Convorbiri literare. Poetul a refuzat hotărât. Îl preocupau și unele probleme cu care avea să iasă în publicistică. care apoi s-au contopit într-una singură . A început să crească numărul scrisorilor și telegramelor către părinți pentru trimiterea banilor de întreținere. Titu Maiorescu evidențiază meritele de poet. care avea ca scop. Eminescu s-a înscris la Facultatea de Filosofie ca student extraordinar. a plecat cu trupa Pascaly în turneu la Iași și Cernăuți. 1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle. Frecventa. apoi „la birt. Aici a făcut cunoștință cu Ioan Slavici și cu alți studenți români din Transilvania și din Bucovina. care l-a sfătuit să reia legăturile cu familia. în provincie. Îi propune ca după terminarea studiilor să se stabilească la Iași. care urmau să viziteze diferitele provincii. . S-a înscris în cele două societăți studențești existente. Cu ocazia ultimului turneu. într-o scrisoare către părinți. În vară se întâlnește întâmplător în Cișmigiu cu fratele său Iorgu. s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski și compozitorul Ciprian Porumbescu. i se adresează din Ipotești lui Titu Maiorescu. În semestrul de iarnă 1869-1870 Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. poeziilor populare și a documentelor privitoare la istoria și literatura patriei. cercul literar Orientul. la cafenea. la Döbling. între altele. la Viena. participanți activi la serbare. strângerea basmelor. agravată și de știrile triste primite de acasă. ale lui Eminescu. i-a scris necăjit că duce o mare lipsă de bani. iar tatăl său i-a promis o subvenție regulată pentru a urma cursuri universitare la Viena. Eminescu îl vizitează de Anul Nou. Eminescu era repartizat pentru Moldova. Din această cauză. unde se aflau mai toți colegii lui de la Cernăuți. 1870. pretutindenea“. cu mult interes. În data de 29 iunie. „poet în toată puterea cuvântului“. într-o scrisoare către Șerban.

Reîntoarcerea în țară. agenția din Berlin a anunțat moartea lui Șerban. În timpul verii i s-a dat sarcina de a cerceta oficial. în care i se propunea poetului să-și obțină de urgență doctoratul în filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iași. fiind oprit de întâmplări grave în familie: două surori se îmbolnăviseră de tifos la băi în Boemia. În 10 octombrie. a motivat de ce a abandonat această sarcină și de ce a luat drumul către țară. fratele poetului. fratele poetului. care dăduse semne de o alienație mintală. Pe lângă sarcinile de la bibliotecă. În 8 decembrie s-a reînscris la Universitate pentru semestrul de iarnă. din partea Junimii. În 19 septembrie. Toamna a petrecut-o în tovărășia lui Ioan Slavici. iar în 8 noiembrie a promis că va veni într-o joi la serata literară de la Veronica Micle. prin mărirea salariului. sau pe care și le notase să le urmeze. Rătăciri . S-a întors în noiembrie 1874 la Berlin pentru examene. În 28 noiembrie. printr-o scrisoare adresată secretarului agenției diplomatice din Berlin. pe baza unui certificat de absolvire de la liceul din Botoșani. În 7 octombrie. În perioada 17/29 ianuarie . Rosetti i-a înlesnit însă rămânerea mai departe la Berlin.7 mai 1874. a avut loc o bogată corespondență între Maiorescu și Eminescu. Maiorescu a luat cunoștință prin Al. s-a internat în spital prin intervenția agenției române din Berlin. Ministrul Învățământului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. Lambrior că Eminescu nu poate pleca așa curând în străinătate ca să facă doctoratul. Cursurile la care se înscrisese.Mihai Eminescu în prima jumătate a anilor 1870 În aceste împrejurări a părăsit Viena și s-a întors în țară. pentru a citi o poezie cu subiect luat din folclor. În 18 decembrie s-a înscris la Universitatea din Berlin. Șerban. Eminescu a predat acum lecții de logică la Institutul academic în locul lui Xenopol. istoriei. Poetul a început să sufere de o inflamație a încheieturii piciorului. ajuns aici cu ajutorul unei subvenții lunare de 10 galbeni. În 1 septembrie a fost numit în postul de director al Bibliotecii Centrale din Iași. În 26 iulie 1873 i s-a eliberat certificatul dorit. economiei și dreptului. erau foarte variate: din domeniul filozofiei. documentele din Königsberg. pentru statul român. găzduit la Samson Bodnărescu. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student.

iar în 14 martie. iar în 12 octombrie a precizat. În 15 iunie a primit scrisoarea lui Maiorescu prin care i s-a propus funcția de revizor școlar pentru districtele Iași și Vaslui. prin Maiorescu. judecătorul de instrucție în cazul raportului înaintat la Parchet de către D. prin raportul său către Ministerul Învățământului. unde. A făcut un drum la București. Rămas fără serviciu. De multe ori l-a vizitat pe Creangă în bojdeuca sa. să fie urmărit pentru obiecte și cărți „sustrase“. din cauza grevei declarate de elevii unor clase. În 1 iulie a fost invitat să-și ia în primire noul post de revizor. Petrino. ministrul Învățământului. Tot în acest an a început traducerea din germană a unei gramatici paleoslave. către același. A frecventat cu regularitate ședințele Junimii. Petrino a cerut ca Eminescu. într-un raport adresat lui Maiorescu.Timbru poştal românesc din 1958 În prima parte a anului 1875 a pus ordine în bibliotecă și a propus îmbogățirea ei cu manuscrise și cărți vechi românești. fost bibliotecar. i-a comunicat lui Slavici că se simte din ce în ce mai singur. În 20 septembrie 1877. În 6 martie. Eminescu a fost pus în disponibilitate prin decretul domnesc nr. schimbându-se guvernul. 2 din Păcurari. În 26 mai a înaintat Ministerului un raport elogios asupra unei cărți didactice alcătuită de Ion Creangă și alții. Ministerul a înaintat raportul Parchetului din Iași. În 10 august a înaintat Ministerului un raport asupra constatărilor făcute cu ocazia conferințelor cu învățătorii din județul Iași. A remarcat pe institutorul Ion Creangă de la Școala nr. iar în ziua următoare a predat biblioteca lui D. Petrino. unde numeroase rubrici redactate de el au fost publicate fără semnătură. a declarat că „nu este loc de urmare“. L-a introdus pe Ion Creangă în societatea Junimea. autorul broșurii criticate de Eminescu prin articolul său O scriere critică. în cadrul prelegerilor publice ale Junimii a rostit conferința pe care a tipărit-o în Convorbiri literare din 1 august sub titlul Influența austriacă asupra românilor din principate. Eminescu a primit postul de corector și redactor al părții neoficiale la ziarul local Curierul de lași. iar în 17 decembrie. idolul său. În 15 august s-a stins din viată la Ipotești. 1013. însă. Iași. a înaintat o listă bogată de tipărituri și manuscrise vechi pentru achiziționare. În 5 septembrie a trimis un raport cu propuneri de reorganizare a școlilor din județul Vaslui. mama poetului. În 22 iunie. În 3 iunie. s-a împrietenit cu Mite Kremnitz. D. Veronica Micle a rămas. că Iașii i-au . Raluca Eminovici. Tot în această vreme a fost înlocuit și la școală.

în ședințele Junimii de la Titu Maiorescu. unde până în 1883 a fost redactor. în absența poetului. A continuat să publice în Convorbiri literare. revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui. În 1 ianuarie. a murit Ștefan Micle.). Reorganizarea redacției este însă inoperantă. În 6 august 1879. Văduva lui Micle a venit la București și l-a rugat să intervină pentru urgentarea pensiei sale. pe care l-a determinat să scrie și l-a introdus la Junimea.devenit „nesuferiți“. Este semnalat adeseori în casă la Maiorescu. i-a murit și mama). trăind la Iași între 1874-1877. În 1877 s-a mutat la București. care i-a ruinat însă sănătatea. unde s-a dedicat gazetăriei. . În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană. Împreună au făcut planuri de căsătorie nerealizabile. A devenit bun prieten cu Ion Creangă. A fost director al Bibliotecii Centrale. sora sa. dar mai mult sufletește. A desfășurat o activitate publicistică excepțională. Negruzzi îi scrie imputându-i că nu-i mai trimite nici o colaborare. Nu a avut nici timp. S-a reîntors în țară. care-i trimisese invitație de nuntă. în special adresate de tatăl său. Luceafărul. etc. apoi redactor-șef (în 1880) la ziarul Timpul. redactor la ziarul Curierul de Iași. Boala Poesii . s-a plâns că are mult de lucru și că este bolnav trupește. se citesc „iarăși vecinic frumoasele poezii de Eminescu” în casa lui Maiorescu. nici dispoziție să-l felicite măcar pe Matei. În 13 septembrie. S-a îndrăgostit de Veronica Micle. În a doua jumătate a lunii octombrie. Eminescu a părăsit Iașii și a venit la București. Eminescu este flancat de un director și un comitet redacțional care urmau să-i tempereze avântul său polemic. fiindcă poetul continuă să scrie în stilul său propriu. la gazetă. probabil. Nu a publicat decât o poezie. profesor suplinitor. a avut necazuri în familie (i-au murit mai mulți frați. A renunțat la căsătoria proiectată cu Veronica Micle. fiind invitat să intre în redacția ziarului Timpul. Din partea familiei a primit numai imputări. Situația lui materială era nesigură. Într-o scrisoare din 1880 către Henrieta.1884 Nu a publicat nici o poezie în tot timpul anului 1882. Acum a scris marile lui poeme (seria Scrisorile.

În primăvara lui 1887. În 7 martie la Ipotești. din Viena. În luna decembrie a primit vizita lui Vlahuță. de unde a scris cerând bani pentru plata taxelor. În aceeași zi a fost internat în sanatoriul doctorului Șuțu. La începutul lunii septembrie încă nu venise la Iași. Eminescu a dat semne de depresie. la Iași s-au organizat comitete de ajutorare.În luna ianuarie a anului 1883. La București. si chiar binedispus. În 12 ianuarie Eminescu i-a scris lui Chibici că dorește să se întoarcă în țară. în urma unui consult medical. Fondurile strânse din vânzarea biletelor. Doctorul Obersteiner a recomandat la 10 februarie ca pacientul să facă o călătorie prin Italia. . Alexandru Chibici Revneanu. Eminescu a fost trimis la Viena în 20 octombrie și internat în sanatoriul de la Ober-Dobling. Trupa de teatru a fraților Vlădicescu. În timpul acesta. tatăl poetului. în două rânduri. care au lansat liste de subscripție publică pentru întreținerea și îngrijirea poetului. iar în noiembrie a fost internat în spitalul Sf. care l-a gasit in deplinatate putere creatoare. Albumul literar al societății studenților universitari Unirea i-a publicat poezia Nu mă-nțelegi. în valoare de 2. la sora sa Henrieta. iar în 15 iulie Eminescu a plecat înspre destinațiile recomandate. și a fost internat în spitalul local Sfântul Spiridon. Neculai Eminovici (Nicu) s-a sinucis prin împușcare. În 1 septembrie s-a întors de la Hall la Botoșani. iar la 28 iunie. exprimându-i aceeași dorință. Eminescu a sosit la București în 27 martie. unde a stat sub îngrijirea doctorului Iszak și a sorei sale. unde a îndeplinit roluri șterse: a scris statele de plată. Editura Socec i-a dat 500 lei în contul volumului de poezii. Popazu. lângă Odessa. care aveau sarcina să-l vadă cât mai des la sanatoriu. pe o căldură înăbușitoare. însoțit de Chibici. în 23 iunie. a dat în luna decembrie la Botoșani. "boala" a izbucnit din plin. este transportat la ospiciul de la Mânăstirea Neamț. Maiorescu a fost vizitat în 12 august de Gheorghe Eminovici și de fratele poetului (locotenentul).august 1885 a urmat o cură la Liman. În 15 martie. Henrieta. cu diagnosticul de psihoză maniaco-depresivă. Aceștia au recomandat trimiterea pacientului la Viena și Hall. diverse circulare pentru restituirea cărților împrumutate și pentru convocarea comisiei bibliotecii.000 lei. În anul 1886 a fost menținut în serviciul bibliotecii. În 25 octombrie a fost prezent la banchetul anual al Junimii. În 13 iulie a mers la Iași pentru un consult medical. În 24 septembrie a fost numit în postul de sub-bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași. În 26 februarie Eminescu a plecat în călătoria recomandată. iar în 4 februarie i-a scris lui Maiorescu. În perioada iulie . care au cerut relații asupra bolnavului. adresele pentru înaintarea lor. C. Gheorghe Eminovici. A fost înlocuit în 9 noiembrie din postul de la bibliotecă și. A plecat în 7 aprilie la Iași. un spectacol în beneficiul bolnavului. fiind însoțit pe drum de un vechi prieten. cu același însoțitor. nicidecum ceva incurabil. În 1 ianuarie 1884 Eminescu a fost vizitat de Maiorescu și de vărul acestuia. „Luceafărul” în limba germană. În lipsa lui se citește la Maiorescu. cunoscuți poetului. În 8 ianuarie a murit la Ipotești. primit la gară de mai mulți amici. însoțit de doctorandul Grigore Focșa. Spiridon. Eminescu a plecat la Botoșani. au fost adăugate contribuției amicilor pentru plecarea lui Eminescu. Eminescu este internat pentru o vreme în spital.

[7] Profilul psihologic Pentru detalii. [5] În 13 aprilie s-a instituit o curatelă pentru asistența judiciară a bolnavului. Concluzia raportului medical a fost următoarea: “dl. poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor. o pensie viageră. Alexandru Șuțu. rămasă în manuscris la Biblioteca Centrală din Iași. împreună cu dr. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate. Iacob Negruzzi a depus pe biroul Camera Deputaților o petiție din partea unui număr de cetățeni din toate părțile țării. unde a fost susținut de Nicolae Gane ca raportor. la 20 martie 1889. pământul românesc. București. de către stat. Propunerea a fost susținută și de Mihail Kogălniceanu. până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. poate. poetul s-a stabilit definitiv la București. I-a amintit Henrietei de gramatica limbii sanscrite. G. Veronica Micle a venit la Botoșani și l-a determinat pe Eminescu să se mute definitiv la București. existând suspiciunea că ar fi murit ucis. Legea s-a votat abia în luna aprilie a anului următor. În 23 noiembrie proiectul de lege a trecut la Senat. vezi: Eminescu văzut de Caragiale. Camera a votat un ajutor lunar de 250 lei. . În 15 aprilie. pentru un proiect de lege prin care să se acorde poetului. și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări. Ziarul Românul anunța ziua următoare la știri: Eminescu nu mai este. În data de 15 iunie 1889. Criticul însă nu a dat niciun răspuns acestei scrisori. pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată. Prin scrisoare recomandată i-a cerut lui Maiorescu să-i trimită biblioteca și manuscrisele rămase la București. Sicriul a fost dus pe umeri de elevi de la Școala normală de institutori din București.Mormântul lui Mihai Eminescu Eminescu a dorit în 1888 să-și termine unele lucrări de care și-a amintit că le-a lăsat în manuscris. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. în jurul orei 4 dimineața. stare care reclamă șederea sa într-un institut”. Aici a avut un modest început de activitate literară. l-a examinat pe Mihai Eminescu.[6]” Tudor Vianu a spus: "fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci" Cauza exactă a morții sale rămâne însă învăluită în mister. Medicul Zaharia Petrescu. Despre moartea poetului. Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență.

așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist. este vorba despre Venere și Madonă. publicat la scurtă vreme după moartea sa prematură. întrun sanatoriu din Viena. fiind citit atît de locuitorii mahalalei Tirchileștilor cît și de . cel mai cald este scrisoarea pe care i-o trimite în perioada în care poetul se îngrijea de sănătate. asigurîndu-l că volumul său de Poesii. în care va analiza doar cîteva poezii publicate în revista Convorbiri literare pînă în momentul tipăririi articolului. nefericită pentru om!” Criticul Titu Maiorescu. aci de o abstinență de pustnic.[9] „Așa l-am cunoscut atuncea. mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate. în străinătate. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist. cel care l-a sprijinit moral și material pe parcursul întregii vieți dar mai ales după tragicul moment al declanșării bolii sale. Direcția nouă în poezia și proza românească(1872). s-a ocupat de poezia sa în două dintre articolele sale. Mortua Est. se bucură de o bună recepție. nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. aci apoi lacom de plăcerile vieții. fugind de oameni și căutându-i.Bustul lui Mihai Eminescu din Constanţa Bustul lui Mihai Eminescu in Vevey. comunicativ și ursuz. blând și aspru. După părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul că „avea un temperament de o excesivă neegalitate”[8]. Viața lui Eminescu a fost o continuă oscilare între atitudini introvertite și extravertite.L. editat de Socec în ediție princeps în 1883. Dar poate documentul cel mai uman. Ironie și Două note. și Epigonii și va reveni ulterior după moartea poetului asupra întregului set de poezii publicate antum în studiul Eminescu și poeziile sale. Caragiale care după moartea poetului a publicat trei scurte articole pe această temă: În Nirvana. Elveţia Cea mai realistă analiză psihologică a lui Eminescu i-o datorăm lui I.

Titu Maiorescu accentuează trăsăturile introvertite ale lui Eminescu. unde să n-am nici a te arăta nimănui și liniștit nu aș fi decât închizându-te într-o colivie.[11] „Tu trebuie să știi. Maiorescu a promovat imaginea unui visător rupt de realitate. Dăm ca exemplu caracteristic acestor crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. activitatea politică din timpul studenției. așa cum se poate constata din poeziile sau scrisorile sale. în funcție de importanța întâmplărilor. te urăsc fără cauză.doamnele de la Curtea Reginei Carmen Sylva. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu. și așa cum își amintește Caragiale. întâmplare externă. Veronică. care nu suferea din cauza condițiilor materiale în care trăia. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit. vezi: Opera poetică a lui Mihai Eminescu. participarea la întâlnirile Junimii sau ziaristica de la Timpul. nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Titu Maiorescu. singura mea avere. vezi: Eminescu jurnalist politic. încât lumea în care trăia el după firea lui și fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce și le însușise și le avea pururea la îndemână. unde numai eu să am intrarea.” Ioan Slavici. a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic atît amintirile din perioada prieteniei lor vieneze. Eminescu era de multe ori sub influența unor impulsuri inconștiente nestăpânite. un alt mare scriitor junimist. ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în perioadele bolnave declarate). convenție socială. care de altfel erau dominante. indiferent la ironiile și laudele semenilor. . În portretul pe care i l-a făcut poetului în studiul Eminescu și poeziile sale(1889). numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul. până la săptămâni sau luni. „Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o așa covârșitoare inteligență. ca legătura cu Veronica. cît și sărbătoarea consacrată serbării de la Putna. când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. caracteristica lui principală fiind „seninătatea abstractă”[10]. organizată la propunerea societății "României june". cea care a intervenit pe lîngă regele Carol I pentru a-i fi acordată distincția "Bene merenti". te urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea. Ciclurile puteau dura de la câteva ore sau zile. o altă admiratoare declarată a poetului. Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876.” În realitate. decât departe de lume. fără cuvânt. Activitatea literară Pentru detalii. refuzată totuși de poet din motive politice. descoperit tot de Mihai Eminescu la Viena. sau puteau fi chiar de mai lungă durată când erau legate de evenimentele care i-au marcat viața în mod semnificativ. că pe cât te iubesc. În aceeași proporție tot ce era caz individual. tot așa – uneori – te urăsc. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui. Viața lui Eminescu a fost o suprapunere de cicluri de diferite lungimi formate din avânturi alimentate de visuri și crize datorate impactului cu realitatea. din care cei doi au făcut parte în epoca studiilor lor la Universitatea din Viena. funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine. rang sau nivelare obștească și chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă. Activitatea de jurnalist politic Pentru detalii. pentru care râsul tău nu are prețul ce il dau eu și nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul. avere sau neavere.

în linia întâia. e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. organul oficial al conservatorilor.” [14] Publicistica lui Eminescu acoperă perioada Războiului de Independență. Rosetti. Pe lângă aceste mari evenimente politice și sociale el s-a ocupat în articolele sale de toate problemele societății românești din acea vreme: răscumpărarea căilor ferate. elemental național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determine soarta și caracterul acestui stat. Majoritatea articolelor scrise de Eminescu fac parte dintr-o polemică continuă dusă cu ziarele liberale și în principal cu Românul condus de C. chiar dacă și mijlocul și calea n-ar fi conforme cu civilizația și umanitarismul care azi formează masca și pretextul sub care apusul se luptă cu toate civilizațiile rămase îndărăt sau eterogene. bugetul. „Părerea mea individuală. dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși. a satisfacerii condițiilor impuse de Congresul de la Berlin pentru recunoașterea independenței și proclamarea regatului. Eminescu nu dorea să constrângă cetățenii de altă etnie să devină români sau să-i excludă din viața publică. în care nu oblig pe nimeni de-a crede.[12]” Pentru Eminescu legea supremă în politică era conservarea naționalității și întărirea statului național: „ … toate dispozițiile câte ating viața juridică și economică a nației trebuie să rezulte înainte de toate din suprema lege a conservării naționalității și a țării. politica externă. Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări. a proclamării independenței. dările. etc. așa cum își propusese. de predispozițiile ei psihologice”. publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici. Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul. Nu caut adepți la ideea cea întâi. noua constituție și legea electorală. cu orice mijloc și pe orice cale. „Dar ceea ce credem. unde a rămas în următorii șase ani.Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași. întemeiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab e că țara este. căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Receptări extralivrești Opere antume Opera Anul apariției Din 1870 Observații . nu exclusiv.” [13]” De aceea o politică eficientă putea fi realizată numai ținând seamă „de calitățile și defectele rasei noastre. Ceea ce își dorea era ca interesul național să fie dominant. inamovibilitatea magistraților. Mitul Eminescu. Prin atitudinea sa. liberalii aflându-se atunci la guvernare.A. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică. înființarea Băncii Naționale.

. 1 septembrie 1876. Atât de fragedã. iubito.. „Convorbiri literare“ 1 martie 1871. „Convorbiri literare“ Lacul Dorința Povestea codrului Singurătate Departe sunt de tine. Floare albastră Melancolie 15 aprilie 1870... Afară-i toamnã. „Convorbiri literare“ martie 1878... „Convorbiri literare“ 1 septembrie 1876.. rămâi De câte ori. „Convorbiri literare“ 1 septembrie 1876. Pajul Cupidon O. „Convorbiri literare“ martie 1878. „Convorbiri literare“. „Convorbiri literare“ septembrie 1879. „Convorbiri literare“ martie 1878. „Convorbiri literare“ A apărut fără titlu 1 februarie 1879. „Convorbiri literare“ ...Venere și Madonă Mortua est! Noaptea. „Convorbiri literare“ 15 iunie 1871. „Convorbiri literare“ Crăiasa din povești 1 septembrie 1876. octombrie 1879. „Convorbiri literare“ 1 februarie 1879. „Convorbiri literare“ septembrie 1879. „Convorbiri literare“ 1 aprilie 1873..

33 1 iulie 1883.. Freamăt de codru Revedere Despărțire octombrie 1879. „Convorbiri literare“ 1 mai 1881. „Familia“ Nr. „Convorbiri literare“ octombrie 1879. „Familia“ Nr. 18 15/25 mai 1883.... octombrie 1879.. „Convorbiri literare“ 1 februarie 1881.. „Familia“ Nr. mamă. Când amintirile. Adio Doină ... „Convorbiri literare“ octombrie 1879.Sunt ani la mijloc. „Convorbiri literare“ aprilie 1883. „Convorbiri literare“ Când însuși glasul. 20 5/17 iunie 1883.. „Convorbiri literare“ 1 aprilie 1881.. „Convorbiri literare“ Luceafãrul S-a dus amorul. Scrisoarea I Scrisoarea II Scrisoarea III Scrisoarea IV 1 aprilie 1880. „Convorbiri literare“ 1 septembrie 1881. „Almanahul Societății Academice România jună“ 24 aprilie/6 mai 1883. „Convorbiri literare“ octombrie 1879. „Convorbiri literare“ Din 1880 O.

12/24 februarie 1884. Sara pe deal Scrisoarea V Dalila 1883/84. Veneția Iubind în taină... Trecut-au anii... „Familia“ Nr. Din Noaptea. Și dacă.. 1883/84. „România liberă“ februarie 1887. 46 Poeziile au fost scrise începând cu anul 1876.. „Album literar“ al Asociației studențești Unirea 25 octombrie 1886..Pe lângă plopii fără soț.. Criticilor mei 1883/84 Mai am un singur dor Somnoroase păsărele. „Familia“ Nr. „Convorbiri literare“ 1 ianuarie 1886. 1883/84.. 1883/84.. „Convorbiri literare“ La steaua De ce nu-mi vii . 28 august/9 septembrie 1883. 35 13/25 noiembrie 1883. 1883/84. „Familia“ Nr. „Epoca“ Nu mă înțelegi 15 martie 1886... 7 1 iulie 1885.

și după acesta s-a făcut o litografie de către Th. câteva exemplare existând și în România (Biblioteca Academiei Române. Se pare că pe acesta din urmă l-a rupt Titu Maiorescu atunci când i-a fost arătat. unul din 1884-1885. realizat de Frantz Dushek la București. Biblioteca Universității din București ș.[15] 1869 1878 1885 1887 . Mayerhofer.a. scenariul a fost publicat în 1996.. După emigrarea autorului în America. Publicistică Portrete În urma lui Mihai Eminescu au rămas patru portrete fotografice.). „Convorbiri literare“ Mihai Eminescu în conștiința publică În muzică Vezi și: Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu Teatru și film Geniu sublim (Eminescu). realizat in 1887. realizat la Viena în 1869.. scenariu de film. scris in 1966 de scriitorul Cristian Petru Bălan și achiziționat oficial de Centrul Cinematografic București. Albumul 1 iulie 1887. Mai sunt alte trei portrete retușate. în 1967. „Convorbiri literare“ iulie 1892. secția scenarii film. altul cu Eminescu . de Jean Bielig. unul din 1878. realizat de Nestor Heck la Iași. Primul. „Convorbiri literare“ 1 februarie 1890. cel mai cunoscut și pe baza căruia s-a construit și mitul geniului. se pare că e un portret neretușat al unui fotograf austriac. la editura Western Publishing din Chicago.Kamadeva Oricâte stele.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->