P. 1
New Microsoft Office Word 97 - 2003 Document

New Microsoft Office Word 97 - 2003 Document

|Views: 382|Likes:
Published by Mogosan Adrian

More info:

Published by: Mogosan Adrian on Mar 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2014

pdf

text

original

STUDIU PRIVIND CALITATEA APELOR DE IZVOR DIN ORASUL ALBA IULIA

Studenti: LANCRANJAN Adriana Ionela, adry_yonely_01@yahoo.com MOGOSAN Adrian, adryan_moghi@yahoo.com NISTOR Ilie, ily_fair_play@yahoo.com Coordonatori: Conf. univ. dr. POPA Maria, Universitatea “1 Decembrie1918” din Alba Iulia Dr. ing. ec. GLEVITZKY Mirel, Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia Abstract- This paper aproach an important issue, spring water quality in the city of Alba Iulia. Water quality in general is a global problem because the water actually mean life. The paper is structured in four chapters, the first three addressing important theoretical issues such as: a brief introduction, pollution sources and types of water pollutants. In the last chapter we proposed a research on source water quality in Alba Iulia. We chose three sources: the source of Mecanica, the source of the district Paclisa and the source of the district Tolstoi. In this first phase I study conducted only other microbiological analysis being accomplished in the laboratory classes. The results will highlight the degree of contamination with microorganisms and subsequent contamination with chemicals. 1. Introducere Apa este o sursa vitala pentru toate organismele întâlnite in mediul înconjurator. Oceanele si marile conțin proporția cea mai mare de apa. O cantitate relativ importanta de apa se gasește in natura sub forma de vapori, in atmosfera, sau sub forma de gheata si zapada la cei doi poli ai pamântului respectiv in munți (la cote ridicate de peste 3000 m). Simbolistica apei poate fi redusa la trei trasaturi dominante: apa ca sursa de viața si de sanatate; apa ca mijloc fizic de purificare si regenerare si apa ca remediu, ca agent terapeutic. Apa este una din cele mai raspândite substanțe in natura, gasindu-se in toate cele trei stari de agregare: solida (gheata, zapada, grindina, chiciura), lichida (apa de ploaie, ape subterane, oceane, mari, fluvii, râuri, lacuri, balti etc.) si gazoasa (vaporii de apa din atmosfera si emanațiile vulcanice).In natura nu exista apa pura. Apele naturale conțin dizolvate cantitati variate de diferite substanțe. Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietati indispensabile proliferarii vietii, care o deosebesc de celelalte substante. Apa îsi îndeplineste acest rol, permitând compusilor organici sa reactioneze în moduri care sa permita în cele din urma replicarea. Este un bun solvent si are o tensiune superficiala ridicata, permitând astfel miscarea compusilor organici si a organismelor vii. Apa proaspata are densitatea maxima la 4°C, aceasta densitate scazând pe masura ce apa se raceste, se încalzeste sau îngheata. Fiind o molecula polara stabila dominanta în atmosfera, joaca un rol important în absorbtia radiatiei infrarosii, cruciala în cadrul efectului de sera, fara de care temperatura medie la suprafata Terrei ar fi de -18° Celsius. Apa are de asemenea o caldura specifica neobisnuit de mare, care joaca mai multe roluri în reglarea climatului global si regional,

Exista o seria de poluanți care au un impact deosebit de grav asupra florei si faunei acvatice. .poluanții de natura anorganica Poluanți de natura anorganica Principalele substanțe de natura anorganica sunt: plumbul (Pb). sarurile de azot si fosfor etc. are o foarte usoara nuanta albastra. Ape uzate industriale Constituie surse importante de poluare toate ramurile industriale unde se utilizeaza ape in procesul nemijlocit al producției sau in sisteme auxiliare.poluanți organici.aglomerari urbane. Deoarece absoarbe foarte mult infrarosiile. poluanții apelor se clasifica in: . fierul. Ape uzate orasenesti Apele uzate provenite din activitațile de gospodarie comunala. Transportul maritim si fluvial Poluarea marilor. Fiecare proces tehnologic in care participa apa.trasportul maritime si fluvial. 2. reprezinta o cota foarte importanta din totalul de ape uzate rezultate anual.centralele nucleare . a caror frecventa este îngrijoratoare. mercurul(Hg). cat si scurgerilor si aruncarii premeditate a diverse reziduuri de natura organica in ape. de exemplu în lacuri. . din care trebuie menționate metalele grele(cupru.poluanți de natura radioactive. datorita eliminarii unei mici cantitati de lumina rosie care o traverseaza. . Agricultura si complexele agroindustriale Agricultura constituie o sursa importanta de poluare a apelor de suprafața deoarece pesticidele. agricultura. gospodarii. densitate etc.poluanți chimic anorganici. laboratoarele de cercetare nucleara si medicala.). produsele clorurate. mari sau oceane. prin utilizarea ei in industrie. permitând existenta vietii. .industria cu diversele ei ramuri. unitațile de procesare si tratare a combustibilului nuclear .precum Curentul Golfului. azotații si fosfații. .. unele ingrasaminte chimice precum si alte substanțe nocive aflate in suspensie in atmosfera sunt transportate de apele din precipitații si apele utilizate pentru irigații astfel incat pot fi contaminate râurile. ce sunt cunoscute ca si poluante. zinc. a condus la degradarea calitatii apelor. culoare. . duritate) dar si bacteriologic.agricultura si complexele agroindustriale. fauna si organismul uman. Degradarea apelor se produce atât din punct de vedere fizic(vâscozitate. hoteluri etc. oceanelor si a râurilor este datorata atât accidentelor. Surse de poluare Dezvoltarea industriala este insotita de creșterea consumului de apa si in consecința apariția unor volume imense de ape uzate cu caracteristice fizico-chimice si biologice improprii si chiar nocive pentru flora. provoaca o degradare a caracteristicilor apei prin contactul cu substanțele procesate in fiecare din aceste unitati. . Culoarea albastra poate fi observata numai când apa este în cantitate mare. restaurante. . .poluanți de natura biologica. Din punctul de vedere al naturii lor. crom). sulfatul de magneziu. Poluanții apelor Creșterea necesarului de apa. 3. Se disting urmatoarele surse de poluare: . Mai exista o serie de alte substanțe anorganice. chimic(pH.

Detergenții au un impact mare asupra mediului deoarece persistenta acestora este de durata mai lunga. pericol de acțiune microbiana fixare de catre coloranți Deșeuri industriale. exploatari miniere. periculos pentru fauna combustibili Deșeuri industriale. transformat in compuși de carbune tip metal mercur de catre bacteriile anaerobe Surse naturale. posibil carcinogenic chimice Acoperiri metalice Esențial ca si Cr (III). steril. fosfații si apele pot fi acide(in cazul când conțin acizi grași) sau alcaline dupa natura substanțelor utilizate in fabricație. in spalatoriile urbane. in concentrații ridicate toxic la nivelul plantelor si algelor Surse naturale geologice. Toxic. Pesticidele Poluarea apelor cu pesticide are loc mai intai la fabricarea acestora si ulterior in cazul aplicarii in agricultura. acoperiri metalice. toxic ca si Cr (IV) Acoperiri metalice. Deșeuri industriale. prin contaminarea apelor din precipitații si irigații cu substanțele respective(insecticide. ierbicide etc. detergenții si pesticidele. Toxic. ape acide din escavatii. pericol de escavatii fixare de catre coloranți Deșeuri industriale. deșeuri Toxic. Toxic pentru plante. exploatari miniere. Poluanti de natura organica Substanțele organice ce constituie poluanți pentru ape pot fi naturale sau artificiale. deșeuri industriale Oligoelement important. Fauna acvatica(in special peștii) este puternic afectata de prezenta pesticidelor in apa . sulfații. aditivi din Previne caderea dinților la nivel apa de 1 mg/L. carbune Esential la nivele scazute. Previne gușa incluziuni ale apei de mare Deșeuri industriale. Detergentii Exista doua cazuri in care are loc poluarea apelor cu detergenți: -la fabricarea detergenților si a produselor cosmetice. Principalele substanțe organice poluante sunt: hidrocarburile. ape acide din Nutrient esențial. nivele ridicate Deșeuri industriale.) Insecticidele sunt uneori pulverizate de la mare inaltime asupra suprafețelor si posibilitatea contaminarii apelor din râuri este mai mare deoarece curenții de aer transporta aceste substanțe pe întinderi mari. Cei mai afectați de prezenta detergentiilor in apa sunt moluștele . dar si faptul ca volumul lor este in creștere de la an la an este un alt factor îngrijorator care contribuie la degradarea mediului. crabii si creveții. -la utilizarea detergentiilor in gospodarii. toxic la niveluri mai ridicate.1 Corelatie sursa-efect a poluantilor Sursa Efect si importanta Produse secundare de extractive. fiind amenințați cu dispariția totala. Hidrocarburile . saruri natural. coroziune. in care caz substanțele poluante pot fi acizi grași sintetici.Element Arsen Crom Cupru Fluor Iod Fier Plumb Magneziu Mercur Selenium Zinc Tab. deșeuri. Element esențial toxic pentru plumburi plante la nivele ridicate.

La diluții de 1:1000000 (apa potabila:apa cu titei) apa nu mai este potabila. solvenți.1. 2010). 311 din 28 iun. Metodele de analiza sunt metode omologate si standardizate ( STAS 3001/1991). Prezenta acestora certifica o poluare recenta si periculoasa a apei. în perechi sau lanturi scurte care se dezvolta la 44ºC±0. 2010). Bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali) prezinta caracteristica metabolica de fermentare a lactozei în medii lichide lactozate cu producere de acid si gaz la 44ºC±0. nr. dar cu precadere în calcar si dolomite.N. Citrobacter. Reprezentanti: Escherichia coli.5ºC. Se gasesc într-un numar mai mic decât coliformii si sunt mai rezistenti în mediul exterior decât acestia. nr. nesporulati. Studiu de caz – calitatea apelor de izvor din orașul Alba Iulia Un izvor este rezultatul iesirii apei la suprafata pamântului dintr-un acvifer umplut pâna la refuz. Compușii volatili se evapora (pierde prin evaporare pana la 30% din greutate). Prezenta coliformilor fecali semnifica o poluare recenta si periculoasa a apei. 4. 2009.Petrolul este considerat de mulți cercetatori. probabil de bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali).5ºC. se pot forma spatii care permit apei sa curga. 458 din 8 iulie 2002 (completata cu Legea nr. Bacteriile mezofile sunt microorganisme care se dezvolta la 22ºC si la 37ºC. Gram negativi. Izvoarele se pot forma în orice fel de roca. iar țițeiul ramas la suprafața se oxideaza schimbându-si compoziția. Numele de coliform a fost adoptat în1914 de Serviciul de Sanatate Publica (din USA) pentru familia Enterobactericeae (POPA. apa poate ajunge la suprafata pamântului. asezati izolati. probabil de streptococi fecali. care fermenteaza lactoza la 37ºC±0. Metode de analiza microbiologica a apei de izvor Apa potabila nu trebuie sa contina microorganisme patogene. Metodele de lucru ale indicatorilor sanitari care permit aprecierea indirecta a riscurilor de ordin epidemiologic pe care îl presupune consumul apei sunt precizati în normative de calitative pentru apa potabila. Daca scurgerea este orizontala. Numar de colonii la 220 C. Poluanții proveniți din prelucrarea produselor petroliere sunt: benzine. Apele cu conținut de titei împiedica respirația faunei si blocheaza asimilația clorofiliana. 2004) Metodele de analiza obligatorii în anul 2004 au fost sunt urmatoarele: Nr. Definitiile pentru indicatorii microbiologici sunt precizate în legislatie. probabil de bacterii coliforme (coliformi totali). Enterococi. total de bacterii mezofile aerobe la 37ºC (mezofile). Klebsiella. nu mai poate fi folosita nici la racire in centralele termoelectrice si inrautateste straturile filtrate din instalațiile de filtrare. principalul poluant organic natural. în timp ce roca se dizolva si se marunteste.A. Marimea variaza de la izvoare mici care curg dupa precipitatii abundente. . Gram pozitivi. derivați halogenați si diferite tipuri de vopsele. hidrocarburi. Geological Survey: Circuitul apei. criteriile de apreciere a potabilitatii sunt precizate in STAS 1342/91 Legea nr. compuși aromatici. nr. Streptococii fecali sunt coci sferici sau ovalari.H.5ºC. www. 4. în prezenta a 40% saruri biliare si a azidei de sodiu. imobili. Se dezvolta prin producerea de acid si gaz în bulion lactoza si se identifica prin aspectul caracteristic al coloniilor formate pe medii selective. Arizona. Legea nr.S.G. U.org. Pseudomonas. pâna la lacuri imense în care se varsa milioane de litri pe zi. capabile sa formeze colonii vizibile pe medii nutritive în anumite conditii de cultura. Bacteriile coliforme (coliformi totali) sunt bacili mobili. Numar de colonii la 370 C (tabelul 2). 458 din 2002 privind calitatea apei potabile prevede urmatorii indicatori biologici: Escherchia coli. Enerobacter (se gasesc în numar mare în fecale si au durata de supravietuire apropiata de a germenilor patogeni nesporulati). rezultând un izvor (I.worldwaterday.

În cazul în care s-au însamântat dilutii de proba mai mari de 10-1.1. /cm3): prezenta bacteriilor mezofile se pune în evidenta prin însamântarea probei (apei integrale) sau diluțiilor decimale prin procedeul încorporarii într-un mediu nutritiv solid (geloza nutritiva) incubat la 37° C timp de 48 h. cate 1 cm3 proba în cinci eprubete care contin cate 10 cm 3 mediu bulion lauryl sulfat si cate 1 cm 3 din dilutia 10 -1 a probei în cinci eprubete cu cate 10 cm3 mediu bulion lauryl sulfat. 4. 10-3 etc. ISO/TS 11133 – 2/2004) si de calculele întocmite corect (SR EN ISO 8199:2008 ≈ ISO 8199: 2005.1.Asigurarea calitatii determinarilor este generata de calitatea mediilor de cultura (SR ENV ISO: 11133 – 1/2002. Numarul probabil de bacterii coliforme (coliformi totali) în 100 cm3 proba se obtine prin adaugarea la valoarea citita în tabel pentru seria de dilutii luata în calcul a unui numar de zerouri . Cantitati de proba însamântate: cinci volume de 10 cm 3.2.F. Rezultatul se exprima prin numarul de unitati formatoare de colonii pe centimetru cub (U.(STAS-3001-91). În cazul când apa este poluata sau nu i se cunoaste gradul de poluare se va însamânta în continuare în acelasi mod din diluțiile 10-2. 4. Calculul numarului probabil de bacterii coliforme în 100 cm 3 proba se face utilizând valorile din tabele specifice metodei.5° C timp de 48 h. pentru citirea tabelului se ia în considerare. în tuburile de fermentare.F. oricât de mica ar fi cantitatea de gaz degajata în eprubeta respectiva. sau bombate. Plecând de la numarul de tuburi pozitive confirmate se calculeaza (folosind tabele specifice metodei STAS 3001/91) numarul probabil de bacterii coliforme (coliformi totali). Importanta acestui indicator rezulta din raportul dintre încarcatura microbiana a apei si probabilitatea prezentei germenilor patogeni. S-au confirmat cinci eprubete cu cate 10 cm3 proba. dupa 24 h.C. reactia pozitiva fiind evidentiata printr-un test de confirmare pe mediu solid la temperatura de 37°±0. încât prima dilutie din aceasta serie sa fie total sau partial pozitiva si precedata numai de serii total pozitive. de culoare roz si centrul albastru violet. Determinarea nr. SR EN ISO 7218/2007). seria de 3 dilutii succesive (cu gradul de dilutie cel mai mare) astfel aleasa.5°C. Se considera pozitive flacoanele si eprubetele în care se evidentiaza fermentarea lactozei prin prezenta de gaz. Rezultatul: un numar probabil de 109 bacterii coliforme (coliformi totali) în 100 cm 3 proba.F. Flacoanele si eprubetele însamântate se introduc în termostat si se incubeaza la 37±0.-ul este mai mare. Testul de prezumtie se insamânteaza cate 10 cm 3 proba în cinci eprubete cu 10 cm 3 mediu bulion lauryl sulfat dublu concentrat. Coloniile caracteristice sunt plate. probabil de Coliformi totali: metoda tuburilor multiple Principiul prezentei bacteriilor coliforme (coliformi totali) se pune în evidenta prin testul de prezumtie: însamântând apa si dilutii decimale într-un numar de flacoane si eprubete cu mediu de îmbogatire lichid. cu luciu metalic central. de culoare albastru violet închis. Testul de confirmare Pentru a preciza daca fermentarea a fost produsa de bacteriile coliforme se fac insamântari pe mediul geloza lactoza eozina albastru de metilen din tuburile pozitive la testul de prezumtie Incubarea se face 24 de ore la 370C h. Determinarea numarului probabil de bacterii coliforme A. urmat de numararea coloniilor dezvoltate.C. trei eprubete cu cate 1 cm 3 si o eprubeta cu 1 cm 3 din dilutia 10-1. cinci volume de cate 1 cm3 si cinci volume de cate 1 cm3 din dilutia 10-1. opace. cu aspect mucos./cm3) (SR EN ISO 6222/2004).C.1. cu atât va fi mai mare riscul prezentei agentilor patogeni în apa. Determinarea numarului total de bacterii mezofile Principiul determinarii numarului total de bacterii mezofile ce se dezvolta la 37ºC (U. Cu cât U.

4. Marimea volumelor filtrate dintr-o proba se apreciaza în functie de poluarea apei. Din aceleasi eprubete considerate pozitive la testul de prezumtie (din care s-au facut treceri pentru confirmarea bacteriilor coliforme ) se trec una sau doua picaturi.3. sistem de producere a vidului (pompa de vid). (STAS-3001-91). astfel ca pe o mem brana filtranta sa se obtina 20-80 colonii.5°C timp de 48 h. rondele de hârtie de filtru cu porozitate mare.1. cu exceptia confirmarii care se face pe mediu lichid la temperatura de 44°±0.1. se fac însamânțari pe bullion azida de sodiu si brom cresol purpur.5°C timp de 24 ore.. dispozitiv de filtrare sub vid.4. • pentru economie de timp si materiale în cazul unui numar mare de probe. însamântând proba si/ sau dilutii decimale într-un numar de eprubete cu mediu de îmbogatire lichid la 37±0. indiferent de cantitatea degajata în tuburile de fermentare indica prezenta bacteriilor coliforme termotolerante (coliformi fecali). membrane filtrante cu diametrul 30-45 mm si marimea porilor de 0. materiale si medii de cultura: autoclav. în eprubete care contin fie mediu bulion bila lactoza brom cresol purpur fie mediu bulion bila lactoza verde briliant. (STAS-3001-91) Confirmarea bacteriilor coliforme termotolerante. probabil de bacterii coliforme termotolerante (coliformi fecali ) Principiul metodei: este acelasi cu cel descris anterior . B. Ele au ramas valabile pentru apele de suprafata. Determinarea numarului probabil de streptococi fecali în 100 cm3 proba se face luând în considerare eprubetele în care a avut loc virarea culorii mediului în galben cu sediment pe fundul eprubetei. Calculul se face la fel ca la coliformi totali. cu suport pentru filtru cu diametrul de 30-45 mm (în functie de model). Probele se incubeaza la 44 ± 0.5°C. Aparatura.5 °C. 4.70 µm. • când transportul probelor pâna la laborator dureaza mult timp si este necesara însamântarea probelor la locul de recoltare. mediu de cultura. A. timp de 24 h. apa tamponata sterila. Testul de confirmare Din tuburile pozitive la testul de prezumție. 24 h. virarea culorii mediului în galben (acidifiere) concomitent cu producerea de gaz ca urmare a fermentarii lactozei. folosindu-se bulion azida de sodiu dublu si simplu concentrat. la temperatura de 44± 0. capsula de portelan. sau pe un mediu selectiv solid la temperatura de 44 + 0. Probe pozitive: turbiditate cu sau fara sediment.45-0. Testul de prezumție Principiu: se bazeaza pe metoda tuburilor multiple. Determinarea nr. reactia pozitiva fiind evidentiata printr-un test de confirmare într-un mediu selectiv lichid. Detectia si numararea de bacterii coliforme/ Escherichia coli Testul standard . Incubarea se face la 44ºC. Au aparut metode noi de lucru pentru ape potabile si acestea sunt descrise mai jos. 48 h. Detectia si numararea de Escherichia coli/ bacterii coliforme si Enterococi: metoda membranei filtrante Metoda este avantajoasa: • poate fi determinat rapid numarul de bacterii coliforme.5°C. Determinarea nr. cu diametrul egal cu cel al suportului filtrului.egal cu diferenta dintre prima dilutie luata în calcul si volumul însamântat initial. etuva termoreglabila. Aceste metode s-au aplicat pe ape potabile pâna în anul 2004. probabil de Streptococci fecali/ Enterococi metoda tuburilor multiple Principiul metodei: prezenta streptococilor fecali se pune în evidenta prin testul de prezumtie.

a 10 ml . Determinarea si numararea enterococilor intestinali (streptococi fecali) Principiu: filtrarea probei de apa prin membrana filtranta. 13. 1971). 11. Se plaseaza 2-3 picaturi de reagent oxidant proaspat pe o hârtie de filtru. Se examineaza membrana.50 5000 200 0. acestea sunt colonii caracteristice. Mod de lucru Dupa filtrarea a 100 ml. 1. B. Tab. Parametrul Numar de colonii la 37▫C Bacterii coliforme Escherichia coli (E. 4. Testul oxidazei: se efectueaza pasaje de colonii caracteristice pe agar simplu si se incubeaza la 37 °C timp de 24 ore. se incubeaza la 44 °C timp de 24 ore si se adauga reactiv Kovacs 0. Se numara toate coloniile ce dau reactie negativa cu oxidaza si pozitiva cu indolul ca fiind Escherichia coli. 8. 9. Aparitia unei culori rosietice la suprafata bulionului confirma productia de indol. 44 h. urmata de incubarea membranei pe medii selective si de detectia si numararea coloniilor specifice.2 Valorile admise de Legea 458 si 311 Nr crt. Unitatea de masura UFC /ml numar/100 ml numar/100 ml numar/100 ml unitati de pH (mg/l) (mg/l) (mg/l) (µg/l) (µg/l) (µg/l) (µg/l) (µg/l) (µg/l) (mg/l) (grade germane) Valoarea admisa /Valoarea CMA 20 0 0 0 >= 6. <= 9. Reactia este pozitiva daca apare o culoare albastru-rosiatica intensa în 30 secunde. ATKINSON. Se numara toate coloniile ce dau reactie negativa cu oxidaza ca fiind bacterii coliforme. 2.5 50 0. Se continua incubarea dupa mutarea membranei pe agar esculina-bila-azida la 44 C˚. 3. sau a dilutiilor probei. 12. care conduce la detectia si numararea bacteriilor coliforme si a Escherichiei coli ( SR EN ISO 9308-1/2004). 14.2-0. 5. 15.50 0.( SR EN ISO 7889-2/2002. coloniile specifice.3 ml. indiferent de marime. sunt cele care se numara.Principiu: Metoda se bazeaza pe filtrarea probei de apa prin membrana filtranta. Evidentierea Enterobacteriaceae cu preimbogatire (SR ISO 8523). se recolteaza un fragment de colonie si se pune pe hârtia de filtru în acelasi loc. coli) Enterococi (Streptococi fecali) pH Nitrati Nitriti Amoniu Zinc Fier Cupru Cadmiu Plumb Mangan Sulfati Duritate totala. 10. 7. Mod de lucru: membrana este plasata pe un mediu de agar lactoza selectiv(agar lactoza TTC) si se incubeaza la 37 ° C timp de 24 ore.5. de culoare neagra. Confirmarea se face prin testul oxidazei si reactia indolului. rosii si maron . bacteriile lactozo-pozitive sunt cele care au dezvoltata o culoare galbena în mediul de sub membrana.0 10 50 150 5 . 6. Reactia indolului: se efectueaza pasaje din colonii caracteristice pe bulionul cu triptofan. 16.1 5. Coloniile tipice sunt: roz. se ridica membrana cu ajutorul clapetei aparatului si a pensetei Incubarea membranei se face pe mediu Slanetz – Bartley la 36 C˚ . urmata de incubarea membranei pe un mediu selectiv si de confirmarea biochimica a coloniilor lactozopozitive tipice. 2 h.

1995..Concluzii Creșterea necesarului de apa . Ed. duritate) dar si bacteriologic. POPA..4th International Conference of PhD students. Greece. Chalkidiki. J. POPA MARIA. chimic(pH. 6. Cluj Napoca. Miskolc.INCZE. Am încercat sa evidentiem câteva metode specifice microbiologice care le vom folosi pentru a evidentia gradul de contaminare cu microorganisme si ulterior intr-o alta etapa contaminarea cu substante chimice. in aceasta prima etapa propunându-ne doar identificarea potentialelor surse de poluare si principalii poluanti ai apelor.. 1987 3. Modern methods and techniques for determining the environmental pollution with heavy metals -Analysis and case study in Zlatna Area.M. 5. 1. agricultura. Cadmium and Arsenic in the Environment. fauna si organismul uman. Chemistry Sciences.. POPA M. gospodarii. M. PACYNA. Rezultatele studiului vor fi esalonate in functie de realizarea cercetarii. Exista o seria de surse de poluare care au un impact deosebit de grav asupra florei si faunei acvatice însa vrem sa mentionam ca industria este unul din factorii primordiali care a dus la aparitia unor volume imense de ape uzate cu caracteristice fizico-chimice si biologice improprii si chiar nocive pentru flora. .. C.365. 28 2. Chichester. International Conference. Mercury. NICOLAU. M. Publishing House of Science book. PhD thesis . A.. JITARU. prin utilizarea ei in industrie. M.Hutchinson. Cluj –Napoca. Lead. 2. p. 2005.. Soil Science. Department of Chemistry and Chemical Engineering. 2001. BIBLIOGRAFIE LACATUSU. Science Report . 5. densitate etc). POPA MARIA. degradare care se produce atât din punct de vedere fizic(vâscozitate. Hungary. FILIP.Experimental results on heavy metal pollution. Environmental Education & Sustainable Development in South-Eastern Europe. p. culoare. 2003 4.. 2003. a condus la degradarea calitatii apelor. R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->