1. Ce ne sugereaza cuv. finante? Cuv.

finante isi are originea in

limba latina: finatio, financia pecuniaria inseamna o suma de bani
sau un venit al statului. Etimologia cuvantului se pot desprinde
doua concluzii: a) finante este strans legat de acela de bani; plata in
bani, nu bani pur si simplu, ci bani angajati in efectuarea unei plati;
b) finante are legatura cu statul. h2k23kh
2. Care au fost factorii care au generat aparitia finantelor?
- existenta statului si a nevoilor sale
- aparitia si folosirea banilor acestora de catre stat, ca sa poate
indeplini functiile; primele elemente de finante au fost impozitele
sau darile de stat.
3. Care au fost primele elemente de finante si cand s-a
intamplat asta ? Cand a aparut statul; in perioada cand a aparut
satul sclavagist statul folosea nu numai bani, dar si darile in natura
si prestatile obligatorie de munca. Impozitele au fost folosite timp
indelungat. In capitalism cand productia de marfuri devine
dominanta iar actiunile publice se diversifica si se amplifica, statul
renunta treptat la formele natural.
4. Cand elementele finantelor devin finante propriu-zise? La
inceputul capitalismului, atunci cand activitatea statului se
diversifica, conceptul care se cristalizeaza treptat este: „finantele
statului”.
5. Ce sunt finantele statului? Veniturile si cheltuielile banesti ale
acestuia ca metoda si tehnici de mobilizare, administrare si
cheltuire a banului public. Economisti- nu ansamblu de operatii
care intensiva intre participantii la formarea si repartizarea in
forma baneasca, resursele necesare a statului; „finantele statului”-
bugetul statului, bugetul administral al statului de consum social.
Inseamna ca : „finantele publice” au o sfera mai larga decat
„finantele statului”.
6. Deliminati „finantele publice” de „finantele statului”! Toate
sunt legate de activitatea statului; structura se divesifica.
7. Finantele de stat este sustinerea actiunilor publice; private- se
leaga de lumea afacerilor; statul foloseste constrangerea,
impozitele sunt obligatorii, privatii nu pot uza restrangeri, trebuie
sa procure pe alte cai; statul poate sa permite sa aiba un buget
deficit, intreprindere nu poate sa lucreze cu pierderi, ajunge la
faliment.
8. Definirea finantelor in ansamblul lor!
9. Gandirea financiara a fost permanenta recordata la principalele.
In analizarea gandirii financiare in timp se delimiteaza trei
concepte:
- finantele clasice: au fost racordate in scolile economice
intermediare in sec. al XIX.-lea
- fin. moderne: au fost racordate la scolile economice moderne, in
sec. al XX-lea
- fin. contemporane: deficitul bugetar, reabilitat de scoala
moderna, a intrat din nou in dizgratie.
10. Definirea sferei: sfera este circumscrisa continutului
finantelor, este campul de manifestare a actului financiar.
Mobilizarea, alocarea banilor- operatii de repartitie; repartitia
finantelor- intermediul banilor, deci operatiile financiare sunt
operatii banesti. Fin. sunt operatii de repartitie si realizeaza prin
intermediul banilor.
11. Sunt doua motive pt care operatiile de repartitie sunt mai
cuprinzatore decat cele financiare: 1. prin repartitie se formeaza
atat venituri financiare cat si venituri nonfinanciare; 2. repartitie se
realizeaza atat in natura cat si in bani, ori finantele, prin definitie,
imbraca obligatoriu forma baneasca.
12. Trei conditii in op. Baneasca ca sa intra in op. financiare: 1.
sa aiba loc un transfer valoric de resurse; 2. resursele sa fie
destinate finantarii actiunilor publice sau afacerilor private; 3.
transferul trebuie sa se faca obligatoriu fara echivalent sau fara
contraprestatie imediata, dar se poate realiza cu titlu definitiv si
gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu plata unei dobanzi.
13. Precizarea expresa a naturii si conditiilor transferului are
insa o dubla utilit: a) transferul fiind echivalent sau fara
contraprestatie imediata provoaca modificari in patrimoniul celor
ce participa la operatie financiara. b) transferul este definitiv si
gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu dobanda.
14. Doua tipuri de operatii: a) op. financiare propriu-zise:
transferul este gartuit si definitiv; b) op. de credite: transferul este
temporar rambursabil si cu dobanda.
15. Unde si cand se foloseste obligativitatea banilor, forma
baneasca? Impozitul din natura si impozitul in bani.
16. Doua tipuri de transfer: a) transfer cu titlul definitiv si
gartuit; b) transfer cu titlu temporar.
17. Transferul se realizeaza in conditii diferite: transfer definitiv
si gartuit in cazul impozitelor; b) transfer cu contraprestatie, in
cazul taxelor.
18. Trezoreria ca notiune are semnificatii multiple: a) oficiul
sau locul; b) opertiile de executie; c) op. de trezorie.
19. Functiile finantelor reprezinta mijloacele de infaptuire a
menirii finantelor, modalitatile prin care acestea isi dezvaluie
esenta lor, iar rolul finantelor se concretizeaza in rezultatele pe
care le obtine societatea ca urmare a executarii functiilor acestora.
20. Doua functii: Functia de repartitie si functia de control.
21. Functii de repartitie: formarea fondurilor de natura financiara
si repartizarea acestora prin functia de repartitie a finantelor
reprezinta o conditie necesara dar nu si sufucienta pt ca menirea
finantelor sa fie infaptuita, pt ca actiunile sa se realizeaza in
volumul structura si ritmurile stabilite de catre factorii de decizie.
22. Functii de control: nevoile de exercitare a controlului impun
un anumit mod de mobilizare si de alocarea a resurselor.
23. Mai multe functii: de acumulare, de repartizare, de stimulare,
de reglare, de transformare, de transfer, de schimbare, de
restribuire.
24. Doua laturi ale sale si anume: latura de mobilizare a
resurselor banesti in vederea alimentarii fondurilor de natura
financiara si latura repartizarii acestor fonduri in vedrea cheltuirii
lor pt realizarea actiunilor publice si a afacerilor private- ca faze
sau momente ale functiei de repartitie.
25. Care sunt fondurile financiare din care se alimenteaza, de
ce exista mai multe fonduri? Este redistribuit, este manevrat in
intermediul op. financiare; unele fonduri sunt gestionate din actiuni
private, de obicei este produsul intern brut.
26. Prin actiunile publice se asigura: a) consumul colectiv de
bunuri( aparare, ordine publica, executiva, judecatoreasca; b)
consumul al populatiei, sanatate, invatamantul, culturii si arte; c)
interveninta statului in economie prin cheltuieli de capital pt
invrstitii publice.
27. Controlul: este indispensabil pt menirea realizata a finantelor
sa se repartizeze de factorii de decizie; sa se utilizeze eficient in
scopurile unde a fost repartizat.
28. Functia de control: ar trebuie sa fie o functie a banilor, dar
banii ocazioneaza controlul. Functia de control depaseste sfera
operatiilor financiare.
29. In raport cu apartenenta organelor si institutiilor care il
exercita distingeri: 1. controlul din exterior: a) controlul financiar
al parlamentului efectuat; b)controlul financiar al executivului
execitat mai ales de catre Ministerul Financiar; controlul fin.
preventiv exercitat de catre seful compartimentului financiar-
contabil; c) controlul financiar exercitat de catre ministere,
institutii centrale; d) controlul financiar exercitat de catre banci la
clientii lor; e) controlul financiar intern al gestiunilor proprii; 2.
controlul din interiorul unitatii;
30. Din punct de vedere al momentului in care se efectueaza
controlul fin. poate fi: 1. control fin. preventiv; 2. control fin.
concomitent; 2. control fin. ulterior sau portoperativ
Din punct de vedere al gradului de cuprindere: 1. control prin
sondaj sau complet; 2. control tematic sau complex; 3. control
partial sau total.
Dupa baza de referinta: 1. controlul conceperii strategiilor si
programelor firmei, 2. controlul executiei strategiilor si
programelor firmei.
Dupa obiectivele fianle urmarite: analiza diagnostic, controlul de
gestiune.
Dupa scopul urmarit: 1. contr. de conformitate; 2. control de
pilotaj; 3. contr. de invatare; 4. contr. de adaptare; 5. contr.
compensator; 6. contr. de intreptare si recuperare a pagubelor.
Dupa modul de executie: contr.:direct, indirect si incrucisat.
Metodele de control sunt de asemenea diferite: 1. cercetari de
anchete si discutii; 2. verificari documentare; 3. controlul faptic; 4.
analizele complexe economico-financiare.
31. Rolul trebuie privit nu in muncii in viziune statica cu referire la
perioada parcursa deja ci in sens dinamic.
32. Rolul finantelor are o demensiune cantativa si calitativa.
Dimensiunea calitativa se refera la impactuleconomic, social si
politic al politicilor financiar.
33. Care sunt elementele de analiza a structurii? In functie de
obiectul urmarit: fin. publice si fin. private; in func. de doctrina:
clasic, modern, conte,poran; in func. de natura si conditiile
transferului: fin. in sens larg si creditul; in func. de felul fondurilor
si destinatiile lor: asigurarile sociale, asigurarile si reasigurarile,
creditul si piata financiar, fin. agentilor economici.
34. Finante in sens larg: transferul: cu titlu definitiv si gartuit-
transferul financiar propriu-zise ( este asociat nevoi permanente ale
agentiilor economice si consumului definitiv al institutiilor
publice); cu titlu temporar, rambursabil si dobanda-
imprumuturi( este asociat nevoi temporale ale agentiei economice
si ale statului).
Finante is sens larg: 2 elemente: fin. propriu-zise si creditul. Intre
fin. si credit exista deosebiri: rambursabilitate imprumuturilor- ele
trebuie sa fie innapoiate impreuna cu dobanda; prezenta dobanzi-
taxa pt folosirea imprumuturilor; felul resurselor angajate is
finantare si creditare. Intre fin. si credit exusta insa si interferente
si asemenari; interferentele= nu exista o granita rigida, ele se
intrepretind, resurse financiare ajung in sfera creditului;
asemenari= sunt legate de esenta lor comuna- au acelasi menire,
asigure resurse pt afaceri si actiuni publice.
35.Sistemul financiar reuneste in structura sa ansamblul
elementelor care asigura formarea si repartizarea fondurilor de
natura financiara si al interactiunilor dintre aceste elemente.
36.Nevoile generale: a) consumul colectiv si cel social la care se
adauga actiunile economice sustinute de catre stat; b) asigurarea
materiala a celor inapti de munca; c) asigurarea bunurilor si
persoanelor pt cazuri de accidente.
37.Nevoi regasim: fondurilor administrate: a) fondul bugetar; b)
fondul de asigurare si protectie sociala; c) fondurilor asigurarilor
de bunuri, persoane si raspunderea civila.
38. Fonduri centralizate de debugetizare: fonduri pt pensia
suplimentara, fonduri pt ajutorul de somaj, fondul de risc si de
accidente, fondul special pt invatamant.
39. Sistemul financiar:
Bugetul statului: operatiile fin. care intervin in legatura si
reprezinta fonduri bugetar al statului in scopul mentinerea
consumului colectiv si social si sustinere unor actiuni economice
vitale.
Asigurarile de Protectia Sociala(APS): op. fin. care intervin in
legatura cu formarea si repartizarea fondurilor de asigurare si
protectii sociale in scopul sustinerii materiale a celor care isi pierde
capacitatea de munca sau locul de munca.
Asigurarile de Bunuri si Persoane(ABP): op. fin. care intervin in
legatura cu formarea si repartizarea fondurilor de asigurare si
reasigurare in scopul conbaterii riscurilor ce ameninta nevoi
vremelnice.
Creditul si Piata Financiara(CPF): op. banesti cu obligatia
rambursarii imprumuturilor si la platii unor dobanzi la folosirea
lor. Locul de intalnire sau operatii care intervin intre posesorii de
capital disponibil in cautarea de plasamente si solicitatorii de
capital suplim.
Finantele Agentilor Economici: formarea si sporirea capitalului
destinat afacerilor si in repartizarea profitului in urma valorificarii
capitolului.
40. Interactiunilor sistemului financiar: apar sub form fluxurilor
financiare- miscari de resurse catre si de la fonduri. Toate fondurile
sunt administrate de stat: a) centralizat. Fondul bugetar, fondul de
asigurare si protectie sociala; b) private si statul- mixt: fondul de
asigurare si reasigurare, fondul financiar.
41. I.Miscari exterioare: Fluxuri ascendente: 1. impozite si taxe,
2. contributii, 3. prime de asigurare, 4. pastrarea resurselor,
disponibilitati de cont, depozite in termen, rambursari de
imprumutari, dobanzi platite.
Fluxuri descendente: 5. subventii, 6. plata, indemnizarea pt
concedii de boala, concedii de maternitate, pensii de urmas in caz
de deces, 7. despagubiri de asigurare, dobanzi bonificate,
imprumuturi
II.Miscari ulterioare: 9. autofinantare, 10. transferul bugetar, sume
defalcate, 11. raporturi de reasigurare, 12. credite de
refinantare(BNR).
III. Fluxuri intre fonduri centralizate: 13. imprumuturi de
trezorerie sau pe termen lung, impozite si taxe, 14. dobanzi platite.
IV. Fluxurile privindrelatiile cu exteriorul populatia si parteneri
straini: economii, sa cumpere actiuniisau obligatiuni; imprumuturi
sau ajutoare nerambursabile.
42. Mecanismul financiar: reprezinta un ansamblu de structuri,
forme organizatorice, metode, principii si parghii specifice
domeniulul financiar.
43. Elementele mecanismului partiale: mecanismul bugeter,
mec. asigurarii si protectii sociale, mec. asigurarilor de bunuri si
pers, reasigurarea, mec. creditului, mec. fin. al egentiilor
economici.
44. Parghiile financiare reprezinta categorii valorice activizate de
catre stat; o reactie dezirabila din partea edresantilor astfel incat sa
se armonizeze pe cai economice si nu administrative, interesele
acestora cu interesul national public.
45. Trasaturile definitorii ale parghiilor financiare: a. sunt
categorii valorice activizate, cu forta de influentare si orientare a
activitatii economice si sociale; b. au virtuti stimalatorii dar si forta
coercitiva; c. Sunt metode economice si nu administrativ
birocratice de interventie indirecta; d. se caracterizeaza printr-o
oarecare stabilitate, dar mai ales prin elasticitatea si flexibilitatea
lor; e. Sunt incorporate in mecanismul de functionare a economiei
actionand automat ca adevarate reostate; f. au actiune conjugata si
efecte complementare.
46. Parghiile bugetare: in domeniul veniturilor, cheltuierilor,
echilibrului buget. a. Impozitul: profitul care este pus in investitii
sa nu fie impozitabil pt bunuri vitale sa nu aiba impozit iar;
produse de lux au impozite mare. b. Cheltuieli- subventia: cand
anumite activitati sunt indispensabile pt consumul populatiei, statul
subventionate aceste activitati. c. Echilibrul- fondul rezerva, fond
de agalizare, fond de analizarea datoriei publice.
47. Parghiile in domeniul asigurarilor: a. contributiile angajatilor
si angajatorilor, descurajarea pierderii locului de munca; b. Pensia-
depinde de ultimii ani de lucru; c. Venituri- prima de asigurare=
suma care o datoreaza asiguratorul la societate de asigurare.
48. Indicatorii( reactiile la parghiile financiare): 1. lichiditatea
patrimoniala, lichiditatea generala, lich. corectata, lich. mediate.
2. solvitatea patrimoniala.
49. Politica financiara: reprezinta o anumita conceptie nemijlocita
privind organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii
financiare.
50. Trasaturile politica financiara: a. trebuie sa aiba un caracter
dinamic, mobilitate si flexibilitate; b. Un caracter unitar; c. Un
caracter global de stabilitate pe termen lung; d. influenteaza activ
si productia, circulatia si consumul.
51. Solutii trebuie asezate in domeniile urmatoare: dom.
bugetar, dom. asigurare si protectie sociala, dom. asigurare si
neasigurare, dom. creditul si piata financiara.
52. In domeniul bugetar politica vizeaza: a. volumul,
provenianta si formele de mobilizare a veniturilor; b. structura si
orientarea cheltuielilor; c. echilibrarea bugetului.
53. In privinta volumului veniturilor bugetare optiunile au fost
doua: a. stabilirea acestuia in functie de marimea cheltuielilor
publice in prealabil determinate; b. determinarea veniturilor pe
baza capacitatii contributive a platitorilor.
60.Prevenianta veniturilor trebuie determinat raportul: a.
veniturile interne si externe; b. veniturile ordinare si extraordinare;
c. veniturile fiscale si nefiscale; d. impozitele directe asupra
veniturilor si averii si cele indirecte asupra consumului.
61. Decizia fin. reprezinta o optiune cu caracter executoriu in
domeniul finantelor, menita a asigura transformarea solutiei
strategia alese in actiune nemijlocita.
62. Tipologia deciziilor financiare in raport cu subiectul
conducerii se delimiteaza trei grupe de decizie: a. decizii ale
factorului politic care au caracter nominativ si imbraca forma
legiilor; b. decizii ale executivului care imbraca forma hotararilor
si ordonantelor guvernamentele; c. decizii ale organelor de
conducere din unitatile de baza.
63. Combinand decizilor lor si ajunge la o alta grupare: a. decizii
periodice; b. decizii aleatorii care sunt decizii inprevizibile si
vizeaza solutile de urgentare; c. decizii unice care au caracter
exceptional.
64. Aparatul financiar: totalitatea institutiilor si organelor
financiar-bancare specializate, antrenate in infaptuirea politicii
financiare, formeaza aparatul financiar. El este corepondentul pe
plan orgnizatoric, suprastructural, aceea ce reprezinta in ansamblul
bazei economice, sistemul financiar.
65. Structura ei domeniu ale politicii financiare: 1.domeniul
bugetar, 2.dom. functionarii mechanismului economic si al
asigurarii echilibrului general economic;3. in dom. echilibrului
financiar, monetar si valutar; 4. in dom. controlului general; 5. in
domeniu relatiilor si strainatatea; 6. in dom. politicii de preturi; 6.
in dom. supravegherii diferitelor activitatii.
66. Bugetul statului este astfel definit ca un act, un document sau o
lista a veniturilor si cheltuielilor statului prevazute si autorizate a
se realiza intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an, cu
aprobarea parlamentului.
67. Bugetul national public(BNP): include in sfera sa nu numai
bugetul administratiei centrale de stat ci si bugetele locale si
bugetul asigurarilor sociale de stat.
68. Bugetul general consolidat al statului(BGC): este vorba despre
fondurile administrate prin bugetul administratiei centrale de stat,
bugetele locale, bugetul asigurari social de stat, alte fonduri
extrabugetare ca si despre fondul de revaluare a stocurilor, fondul
de revaluare a stocului de aur si argint, fondurile aferente
contravalorii in lei a imprumuturilor extreme.
69. Sistem bugetar- doua trepte: bugetul administratiei centrale de
stat(bugete centrale sau general) si bugetele locale ale unitatilor
administrativ teritoriale.
70. In statele federale exista un sistem bugetar in trei trepte:
bugetul federal, bug. statelor membre ale federatiei sau ale
landurilor, provinciilor, iar in cadrul acestora bugetele locale ale
unitatilor administrativ- teritoriale.
71. Bugetele locale: a. venituri proprii( fiscale si nefiscale); b.
subventii de echilibrare provenite din transferuri de la bugetul
federal sau cultural; c. imprumuturi publice locale.
72. Regula: non-contractarii si non-afectarii avem de a face cu
bugetul brut; in el figurand toate veniturile si tote cheltuielile cu
sumele lor totale, totalul veniturilor fiind destinat acoperirii
cheltuielilor privite in ansamblul lor.
73. Explicati regulile non-contractarii! Realizarea unui venit aduce
statului incasarii dar si ocazionarea si cheltuieli(identificarea,
evaluarea, calcul, control).
- non-contractare: fiecare ven. sa figureze cu suma sa totala fara sa
se scada din ea cheltuielile de realizare, cheltuielile se realizeaza
prin institutul;
- non-contractarea: fiecare cheltuielile sa apara in buget cu
volumul total fara ca sa se scada din aceasta venitul eventual.
74. Explicati regulile non-afectarea: ven. incasat odata in buget- se
de personalizeaza, nevoile sunt privite in ansamblul lor. Motivele
non-afectarii:
- nu exista o corelatie intre un venit si un cheltuieli(nici
dependenta- volum- periodici- toate in timp)
- afectarea speciala ardedansa
- tendinta de accentuare a fiscalitatii
- bugetul prin definitie este o redistribuire a veniturilor.
75. Bugetul net: la redistribuirea veniturilor nu se tine seama de
provenienta lor ci de volumul nevoilor. Principalul universului nu
se mai respecta =s-a permis sa functioneze unele institutii cu
venitul net(bugetul).
Bugetul brut: unitatile care functioneaza dupa bugetul brut si
unitatile care functioneaza dupa bugetul net.
76. Ce pretinde unitatea bugetului? Aceasta pretinde ca veniturile
si cheltuielile statului sa se inscrie intr-un document si dupa o
schema unica.
77. Care sunt motivele pt care au aparutin timp numeroase abateri
de la unitatea bugetului? a. aceasta deoarece alaturi de cheltuielile
in dreptate prioritar spre functionarea serviciilor publice, se
efectueaza importante cheltuieli de capital, mai ales in tarile in care
sectorul public este important pt economie. b. o serie de actiuni
care trebuie finantate intr-o anumita perioada dar care nu au fost
sau nu vor fi prezente in alte perioada ceea ce poate afecta
comparabilitatea cifrelor bugetrare in timp. c. exista in fine o serie
de operatii cu caracter exceptional sau provizorii ce ocazioneaza
incasari si plati ce nu sunt venituri propriu-zise pt stat.
78. Ce este aglomerarea bugetara? Locul bugetului unitar sa fie
preluat prin renuntarea la constructia unica si acceptarea
numeroaselor actiuni de debugetizare, de o adevarata aglomerare
bugetara.
79. Explicati ce inseamna bugetele extraordinare! Se elaboreaza in
situatii deosebite cand apar vremelnic cheltuieli exceptionale ca
cele privind asanarea crizelor, prevenirea si ducerea razboaielor
sau inlaturarea efectelor acestora.
80. Bugetele anexe: pe care le intocnesc unele institutii sau servicii
publice ale statului care au o autonomie financiara relativa si nu
dispun obligatorii de paersonalitate juridica. Ele isi acopera
cheltuielile din veniturile proprii si au legaturi cu bugetul statatului
dupa regula bugetului net.
81. Bugetele autonome: spre deosebire de cele anexe, se intocnesc
de catre anumite unitati de stat care au personalitate juridica si
autonomie functionala. Ele isi acopera cheltuielile din veniturile
proprii realizeaza profit, pe care il pot angaja in autofinantare,
platesc impozite si taxe la buget.
82. Conturile speciale de trezorerie si alte conturi speciale:
reprezinta o alta abatere de le principiul unitatii bugetului. In
principiu, despre conturile deschise la trezoreria. Principala care
efectueaza executia de casa a bugetului. Conturile speciale de
trezorerie: 1. conturile de comert; 2. cont. de reglementare cu
guvernele altor tari; 3. cont. de operatii monetare; 4. cont. de
avans.
83. Ce este debugetarizarea? O procedura prin care unele actiuni
finantate de buget sunt scoase din buget si administrate din fonduri
din afar bugetului.
84. Ce prinde principiul anualitatea bugetului si la ce se refera el?
Pretinda ca: bugetul sa se realizeze pt un an, sa fie aprobat anual de
catre parlament. Se refera: la anul bugetar 12 luni, la exercitiul
bugetar.
85. Opiniile diferite despre anul bugetar: a. durata de un an este
prea lunga: modificari conjunctuale care schimba in cateva luni.
Solutii: sumele sunt revazute si aduse la zi mai multe motive,
rezerva bugetara la dispozitia guvernului, fond de interventie,
abelitarea guvernului, TVA s-a introdus ca ordonanta; b. durata de
un an este prea scurta: exista unele actiuni care trebuie realizate
intr-un timp mai lung. Solutii: legi-programe multi-anuale,
echilibrarea ciclica, aprobarea trebuie sa se faca anual, dar inaintea
inceperii anului bugetar.
86. Exercitiu bugetar: aceasta reprezinta perioada de timp in care
executivul trebuie sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile
inscrise in bugetul aprobat de catre parlament.
87. Doi metode consacrate: 1. metoda de gestiune: veniturile
restante si cheltuielile neefectuate se vor inscrise pe masura
realizarii lor in bugetul anului urmator.; 2. metoda de exercitiu:
bugetul o depaseste pe aceea anului bugetar-in loc de 12 luni, sunt
15 sau 18 luni.
88. Solutie de compromis: acordarea perioadei de favoare: dureaza
doar cateva zile dupa expirarea anului bugetar in care se lichideaza
operatile din conturile anului expirat.
89. Ce reprezinta percusiune si repercusiune? Repercusiunea
impozitelor este nu fenomen complex, dar in fond inseamna
transmiterea poverii fiscale de la platitor la o alta persoana.
Percusiune, in acest caz impozitul fiind suportat direct de catre
platitorul legal, fenomenul repercusiune sau translatie care permite
platitorul legal.
90. Forfetarea a materiei impozabile: nu-si propune sa stabileasca
cu exactitatea nivelul materiei impozabile ci si multumeste cu o
valoare medie a acestea.
91. Impozitul negativ: acesta se realizeaza prin redistribuire.
Societatea asigura minimul necesar de existenta pt nevoias.
Ajutoarele nu trebuie incurajeze oamenii. Reversibilitatea este in
stransa legatura cu polul redistribuitor al impozitelor.
92. Evaziunea fiscala: inseamna sustragerea, pe o cale sau alta, de
la plata impozitelor. Fraude fiscala: ea reprezinta o violare directa
si voluntara a legii fiscale si tocmai de aceea ce presupune dincolo
de o violare a spiritului legii si a intentiei legaturii lor.
93. Ce reprezinta reversibilitatea impozitelor si cum se calculeaza
rata acestuia? Reversibilatea impozitelor- ele se reintorc in direct la
contribual. Reversibilitatea nu se verifica, nu este in egala masura
in cazul fiecaruia ci masa totala a contrabuabilitor. Gradul de
reintoarcele a impozitelor catre platitori=totalul impozitelor luate
de catre stat.
94. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este
datorita de catre posesorii acestora, persoane fizice si juridice, fiind
stabilita in lei pt fiecare tractiune de 500 cm , capacitate cilindrica
a motorului si diferintiala pe tipul de autovehicule.
95. Forfetarea conventionala(a materiei impozabile): presupune
existenta unui acord intre contribuabil si reprezentantul fiscului,
acestea convenind in privinta volumului materiei impozabile pt o
perioada de timp determina.
96. Rata presiunii faiscale largite: impozitul incasate prin anumite
servicii, prin reversibilitatea impozitelor.
97. Controlul juridictional executa un organism specializat de
parlament- Controlul Curtii- verifica la toti ordonatori de credit
gestionarile document de document, descarcarea de gestiune pt
anual incheiat- daca totul este in ordine.
98. Randamentul fiscal: se mai spune uneori ca randamentul
impozitului este ridicat daca se realizeaza concomitent
maximizarea incasarilor si minimizarea cheltuielilor efectuate de
catre apartul fiscal.

Optiunea fiscala:optiunea spre sistemele fiscale cu impozite

multiple si incercarile de climinare a tensiunilor interne cu care se
confunta la un moment dat aceste sisteme, perfectibile prin natura
lor.
Presiunea fiscala semnificata: cat de apasatoare sunt impozitele sau
altfel spus cat de mare este povara fisvala ce apasa pe umenii
contribuabililor.
Impozitul unic asupra energiei consumate, avantaje incontestabile .
Spoirea veniturilor si averea, economisirea pt. un impozit mai mic.
Enumerati factori nivelului: a) nivelul de dezvoltale a fiecarei
tari .b)nivelul fiscalitatii din celelalte tari c) structura cheltuierilor
publice: fiscaliteta de tip liberal , fiscalitate agreata de doctrina
social d) la cei trei factori adesea mentionati in lucrarile
specialistilor in domeniu.
Impunerea venitului global: prin cumularea veniturilor realizate de
platitor din surse multiple permite cunoasterea situatiei de
ansamblu a contribuabilului si deci a capacitatii sale contributive .
Criteriul administrative de delimitare a impozitului direct dar cele
indirecte
Impozitul direct este un impozit nominativ, impozitul indirect
intervine in legatura cu unele operatiuni de vanzare a unor marfuri
si servicii si de impzit devenind platitori cei care efectueaza astfel
de operatiuni si pe masura ce le efectueaza
Tipuri de progressivitate: Progresivitatea directa presupun
avesterea continua a cotelor de impozitare pe masuraa cresterii
materiei impozitabile , dar numai pana limita fixata de lege.
Progressivitatea pe clase de venituri (simpla) este mai simpla . In
acest caz materia impozitabila este sectionata pe clase in raport cu
marimea ei , cotele cresc pentru fiecare clasa urmatoare , iar
impozitul se stabileste prin aplicarea cotei corespunzatoare clasei
de incadrare a venitului asupra intregului venit realizat.
Progressivitatea pe transe (compusa) inlatura neajunsul semnalat
mai inainte, deoarece in acest caz materia impozitabila este
impartita pe transe pentru fiecare transa este fixate o anumita cota.
Solutii prin care se asigura unitatea punerii la TVA pt. livrarile la
intern si pentru exporturile : sistemul deducerilor pt livrarile la
intern taxa datorata de el apare ca diferincuta intre impozitul brut
colectat de la cumparator si impozitul deductibil platit la
cumparare. Folosirea detaxarii sau cotei zero la export si a taxei de
compensare la import.
Care este diferenta dintre impunerea proportionala si progressive?
Impozitului proportional cota este constanta astfel ca impozitul
creste proportional cu marimea materiei impozitabile, In cazul imp.
porg. cota impozitul creste odata cu volumul materiei impozitabile.
Enumerati factorii care influenteaza presiunea fiscala? a) statele
puternice interventioniste , cu fiscalitetea cea mai ridicata . b) in
gurpa a doua include Germania unde presiunea fiscala n-a atins
40% decat datoria efortului unicarii c) a treia grupa cuprinde
Marea Britanie care a reconsiderat politica sa interventionista ,
reducandu-si si presiunea fiscala.
Care sunt polutiile technice folosite in politicile contracidice de
echilibrarea a bugetului de satat? Trei solutii: a) fondul de rezerva :
se constituie in perioada de prosperitatepe seama impozitelor
incasata in plus, datorita sporini materiei impozitabile , si pe seama
reducerii cheltuierilor cu subventiile investitiile publice si protectia
sociala , el ar putea fi plasat in aur sau diverze. b) Fondului de
egalizare Este putin pobabil ca statul va reusii sa-si constituie in
faza favorabila a ciclului un fond de egalizare identic cu nevoile de
rambursare a impumuturilor c) Amortizrea interna externa
Inseamna plata ratelor scadente. Amortizrea alternativa in faza
favorabila a ciclului statul poate sa lichideze imprumuturile cu
rambursare echilibrata.
Principiul realitatii bugetului pretinde ca veniturile si cheltuierile
bugetare sa fie satbilite pe baze reale, adica sa reflecte , pe de o
parte, nevoile reale si indispursabile ce trebuie satisfacute prin
infaptuirea porgmamului economic si social de guvern a)
veridicitatea informatiilor pe care le pot folosii cei care
fundamenteaza bugetul.
B) temeinicia calculelor fundamentale a cifrelor din buget.
Metode consecrate: 1)Metoda autonoma : evaluarea forfetarii a
veniturilor si cheltuierilor bugetare pe baza datalor din ultimul
buget incheiat . Are neajunsul ca evaluarea este cu totul
aproximativa car un astfel de buget este departe de a reflecta
realitetea .
2)Metoda majorarii sau diminarii : in considearea tendinta
manifestata in ultimi 5 sau mai multi ani consecutivi , se poate
poreiecta tendinta in noul buget.3) Metoda evaluarii directa:
evaluarea facandu-se pt fiecare venit si pt fiecare cheltuielala in
parte, pornindu-se de la exeatia preliminataa acestora pe anul in
curs.
Procesul bugetar : aceste faze sau etape in care se realizeaza
elaborarea poriectului de buget , dezbaterea si aprobarea lui,
executia si incheierea exercitiului bugetar, pecum si controlul
asupra tuturor acestor operatiuni formeaza impreuna procesul
bugetar.
Cine pregateste elaboreaza , dezbate aproba proiectul de buget?
Pregateste guvernul si MFP dezbate mai intai guvernul , apoi
camera permanenta , camerele mixte, aproba parlamentul in
sedinta comuna si semneaza presedintele.
Insirati enumerate technice a a cheltuierilor! Explicati operatiunile
technice
1)Angajarea cheltuierilor asumarea obligatiei de a platiti o anumita
suma de bani in contul serviciilor in planul institutii. 2)Lichidarea
Cheltuierilor constatarea faptica a realizarii operatiei angajate nu
prealabil stabilirea sumei cuvente, beneficiar.3)Ordonarea
platii:emiterea unui ordin sau dispozitii de plata prin care se
dispune efectuarea platii, se poate face plata propriu-
zisa.4)Asezarea identificarea materiei impozabile =) se cunoaste
volumul materiei imopzitabile.5)Lichidarea calcului sumeidatorate
de fiecare contribuabil in pAste =DEBIT FISCAL 6)Emitarea
titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea debitului
fiscal ce urmeazaa fi incasat de la fiecare contibuabil intr-un act
sau dispozitie.
Contul general anual de executie a bugetului cuprinde:A) la
venituri : prevederi bugetare aprobate initial, prevederile bugetare
definitive si incasarile realizate.b) la cheltuieli: Creditele bugetare
aprobate initial, creditele definitive si platile efectuate.
In functie de organele care in exercita ( controlul
bugetar)a)controlul politic : ecercita plasamentul. Inainte de
dezbaterea , in comisiile permanente, de fac propuneri de
amendamente In timpul executiei =)Controale tematice b)controlul
juridictional c)controlul administrativ este exercitat de catre
organele specializate ale Guvernului, Ministerul Finantelorm, altor
minitere si organisme ale administr. publice centrale si locale.
Fiscalitatea:prezinta nu numai ansamblul reglementarilor privind
stabilirea si perceperea impozitelor ci si o caracteristica a politicii
statului in materie de impozite si o expusie a sarcinilor fiscale ale
diferitelor categorii de contribuabili.
Impozitul: Reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse
in termenul legii, de catre autoritatea publica de la persoane fiice si
cele juridice, preluate la bugetul statului in mod in mod silit si fara
contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pt
acoperirea cheltuierilor publice si ca instrumente de influentare a
comportamentului platilor, astfel incat interesele acestora sa fie
armonizate cu interesul public.
Trasaturile impozitelor 1)Obligati vitatea platii impozitelor si in
legatura cu acesta legalitatea si legimitatea lor 2)Impozitul este o
prelevare fara echivalent sau contrapestatie imediata.
3)Fundamentul si masura impozitelor este capacitatea contributiva
a fiecarui platitor 4)clublei calitate a impozitelor resurse pentru
acoperirea cheltuierilor publice si parghii.
Cine sa fie contribuabilul? Toti cei care sunt legati de comunitatea
statala printr-un liant de solidaritate. Devin platilor atat cetatenii
propriu , cat si rezidentii straini principiu teritoralitatii devind si el
nu colorar al doctrimei despre impozit
Care o sa fie materia impozitabila? Trebuie aleasa care este
relevanta pentru capacitatea contribuitiva a cetateanului. Principiul
calauzilor in asezarea impozitelor.
Cum trebuie calculat impozitul? Marimea impozitelor trebuie sa
tena secunu de loti factorii care influenteaza capacitatea
contribuitiva a platitorului : situatia sa personala , natura materiei
impozitabile si marimea acestea.
Ce intelegi prin interventionism fiscal rezonabil? Pe plan
economic plitic fiscal sa nu daca la modificarea sanselor de
ampetivitatea pe piata forma impactului sau economica sociala.
Care a fost primele regului in domeniul fiscal si cine le a
formulat? Enumeati si explicati aceste reguli Adam Smith!
1)Justetea impunerii: Impunerea sa se faca in functie de posibilitate
de plata nu in functie de posibilitate de plata nu in functie de
avantajele pe care le obtine de la stat. Impozite imp per capital ,
imp proportionala cu cota unica, impunera progressiva genereaza
lipsa de interes fata de marirea materiei impozabile.2)Cestitudinea
impozitului sa puna capat abuzurilor oamenilor fiscalitatii sa fie pe
baza de lege. 3) Comoditatea perceperii termenele de plata trebuie
sincronizate cu perioadele de castiguri.
Maurice Allais noile reguli ale impozitelor :1) Individualiteta 2)
Nediscriminarea 3) Impersonalitatea impozitelor 4) Neutralitatea
5) Diferentierea 6) Lipsa arbitralului
Ediitatea in sens vertical.: Doua persoane cu venituri diferite.
Impozitul sa fie diferita cu cote egale impunerea progressiva, nu
este impozit pe salar care trebuie pentru suprevietuirea cei care au
salar mai mare pltatesc impozit .
Stabilitatea si elasticitatea impozitelor : Un impozit este stabil
daca randamentul sau fiscal nu se miodifica in functie de evolutie
conjucturale din economie. Un impozit este elastic atunci cand
marimea lui se poate modifica in functie de evolutia cheltuielilor
bugetar Elasticitatea poate fi legala sau economica.
Numarul impozitelor folosite: 1)Utopia impozitelor unic:
Francois Quesnay un singur impozit direct, asezat asupra
produsului net al agriculturii, sec XIX imp un asupra capitalului
fix, capitalul fizic si asupra obiectelor de consum durabile in Rusia
=)imp pt cei care purtau barba sau mustata, Mrea Britanie=)
Impozitul pendurile Puralitatea impozitelor exista peste tot mai
multe impozite.
Care sunt optiunile fiscale si ce presupune fiecare? 1)Optiunea
sociala prefeinta spre imp de tip real sau obiective si imp
persoanele sau subiective (veniturilor averii)
2)Optiunea economica presupune alegerea intre impozitele asupra
veniturilor asupra capitalului sau asupra cheltuierilor 3) Optiunea
juridica: alegerea intre impozit directe si indirecte
Optiunea sociala in materie fiscala presupune deci o alege intre
impozitele reale de tip obiectiv si imozitele personale sau
obiective. La imp de tip real se tine seama doar de natura si
marimea materiei impozitabile.
La impozitul personal: se ia in considerarea situatia personala a
platitorului, astfel ca se pot diferentia sarcinile fiscale in functie de
posibilitatile de palata ale fiecari.
.Optiunea economica in domeniul fiscal obliga legiuitorul sa
aleaga intre impozitele asupra veniturilor, cele asupra capitatului
sau impozitele asupra cheltuielilor, ori sa le combine intr-un
anumit fel in cadrul sistemului fiscal.
Impunerea: 1.Impunerea venitului global(27), 2.Impunerea
separata o fiecarui venit prezinte avantajul aplicarii unei fiascalitati
differentiate pe tipuri de venituri: o previne mai usoara pentru
veniturile obtinute din munca salariata.3. Sistem mixt: permite
cumularea avantajelor specifice celor doua tehnici de impozitare,
permitand atat personalizarea impunerii cat si progresivitatea
acesteia.
Tipuri de venituri: 1.Impozitul de veniturile persoanelor fizice: a.
Impozitarea veniturilor salariale realizate in afara locului principal
de munca se facetot de catre angajator, la fiecare loc de
munca.Pentru calculul impozitului din venitul realizat se scade
doar contributia la asigurare obligatory de sanatate. b. Veniturile
din activitati independente sunt cele pe care contribuabilul le
realizeaza din activitati comerciale.Venitul net din activitati
independente se determina prin scaderea din venitul brut realizat a
cheltuielelor(15 aprilie). c. Veniturile din cedarea folosintei
bunurilor se stabilesc pe baza contractului scris si inregistrat la
organul fiscal, din numele brute realizate scazandu-se o cota de
50% in cazul constructilor si de 30% in celelalte cazuri. d.
Impozitarea veniturilor din dobanzi si face cu o cota fixa de 1% a
celor din dividea de cu 5%, iar a altor venituri cu 10%, impozitul
fiscal calculatvarsandu-se prin stopaj la sursa.Impozitul asupra
profitului( persoanelor juridice): un impozit progresiv pe transe cu
un min. neimpozal de 25.000 lei profit annual si cote multiple intre
5% si 77%. S-a introdus impunerea prpportionala a profitului, cota
generala fiind stabilita la 38%
Impozitul asupra capitalului: reprezinte acel element al leogatiei
ce prezinta o anumita stabilitate, el este bogatia consolidate in
patrimoniul contrabuabilului, averea sau patrimoniul
acestuia.Poate fi: capitalul imobiliar: padurile, terenurile, cladirile.
Capitalul mobiliar: aur, lichiditatile, obiectele de arta.
Impozitele asupra averii propriu-zise: A. cladirilor: impozitele
se calculeaza prin aplicarea cotei de 1%, in mediul rural si 0,2% in
mediul urban. Impozitele de cladirii se-mapeaza cu 25% prima
cladirii, 50% pt a ll-a cladirii,7% pt a lll-a sa 100% a lV-a. B.
Impozitele asupra terenurilor detin in proprietate terenuri situate
in municipii, orase si commune, in intravilanul sau extravilanul
localitatilor, in suma fix ape metro patrat de teren. Exista o taxa pt
folosirea terenurilor statului in alte scopuri decat productia agricola
sau silvica. C. Taxa asupra mijloacelor de transport (13).
Solutiilor tehnice de impozitare a cheltuielilor doua posibilitati:
1. Impozitele asupra cheltuielilor globale de comuni: A. impozitele
unic in sarcina producatorului sau al comerciantului, impozitele
asupra productiei si impozitul asupra circulatiei. B. Impozitele
cumulative asupra tranzactiilor:- un impozit multifazic, un impozit
cumulative. C. Impozitele unic incasat fractionat reprezinta o
sinteza a impozitele unic asupra productiei si impozitului
multifazic asupra tranzactiilor. 2. Impozitele speciale asupra
anumelor cheltuieli de consum se pradica adesea alaturi de
impozitul asupra cheltuielilor globale: A. impozitele asupra
cheltuielilor privind bunurile de prima necessitate, B. imp. Asupra
bunurilor de lux, C. imp. Asupra cheltuielilor privind consumul
current.
Procedeele tehnice de impozitare: A. Taxele vamale: taxele fiscale,
taxele cu character protectionist. B. Accizele: care sunt taxe de
consumatie speciale aplicate asupra unor marfuri precum alcoolul,
tutunul, produsele petroliere si os erie intreaga de produse de lux.
C. Monopolurile fiscale: practicate de catre stat in cazul productiei
si comercializarii exclusive a unor marfuri acesta putand vinde
astfel de produse fie sub pretul lor normal si imp. indirecte
consistente.
Organele fiscale pot proceda la evaluarea directe a a material
impozibile sau pot evalua indirect material impozibila pe baza unor
indicii sau semen exterioare. 1. Evaluarea directa poate fi la randul
ei libera sau realizata dupa o procedura prestabilita. A. in cazul
evaluarii libere agentul fiscal poate fi folosi orice proceden doreste.
B. in cazul in care evaluarea urmeaza o procedura prestabilita
inspectorul de impozite trebuie sa respecte procedura de evaluarea
stabilita prin lege. 2. Evaluarea indirecta, la randul ei poate fi
evaluare pe baza unor indicii sau semne exterioare sau evaluarea
forfetara. A. evaluarea indiciara sau pe baza unor semne exteroiare.
B. Evaluarea forfetara se multumeste cu o valoare medie a
acesteia.
Tehnica forfetara de evaluare poate fi: 1. in cazul forfetarii legele,
se pleaca de la datele fixate cu anticipatie de catre legiutor sis trans
legate de material impozabila.
1.Evaluarea forfetara conventionala presupune existenta unui
accord intre contrabuabil si reprezentantul fiscului.A. se stabileste
individual intre fiecare contribuabil si fisc. B. acordul dintre
contribuabil sa fisc este valabil pentru o perioada determinate.
Tariful: ansamblu operatiilor ce trebuie effectuate asupra materiei
impozibile pentru a se determina nivelul impozitului pe unitate de
evaluare a materiei impozite.
Impozite de repertitie: doua avantaje: l. siguranta ca impozitele de
care nevoie va fi incasat, ll. Elimina tentativele de franda.
Impozitele de raport, doua neajunsuri: l. lipsit de elasticitate, ll.
Legat de negalitatea cotei pe care o antreneaza contingentarea imp.
Impozitele calitate: cota imo se va stabili de data acesta de jos in
sus, mai intai la nivelul fiecarui contibuabil iar apoi prin insumare.
Tipuri de progresivitate: Degresivitatea consta in reducerea cotei
de impozitare pe masura ce ea atinge nivele mai putin importante
ale materiei impozabile. Progresivitatea cu minimum neimpozabil
sa taxa aristanta. Cota legala este fixa, insa exista un minimum
neimpozabil, constant si deductibil din material impozabila, cota
reala a impozitului este progresiva.

Care nu apartin finantelor?Cele care vin din venitul nou financiare,

si care se realizeaza direct din forma naturala.Locul operatiilor
finantelor in ansamblul, in cadrul economiei banesti.Nu orice
operatie baneasca este si operatie financira, nu are natura
financiara.
Dimensiunea cantitativa si calitativaa rolului finantelor?Din
calitativa se referala impactul economic, social si politic a lor
financiar-monetare, la forta lor de influentare si orientare a
activitatii economico-sociale,la aportul acestora inceracrea de
armonizare a interesului public cu interesul in afaceri si cu
interesele personale ale individului.Fiind concretizate in bunurile
sau utilitatiile publice oferite de stat prin actiunile sale si respective
in marimea profitului realizat.136.In raport ai sursele angajate
autofinantarea poate fi: a. neta, realizata pe seama profitului net. b.
bruta, realizata pe seama profitului net a amortismentului si a pro.
neexigibile.
In domeniul asigurarilor sociale si a protectiei sociale politiciile se
refera: a. participantii la alimentarea fondurilor si aportul acestora:-
contribetia salariatilor si ponderea ei in cadrul venturilor realizate
de catre acestia.-contributia statului. b. conditiile de acordare a
drepturilor de asigurere si protectie sociala si factorii de care
depinde marimea pensiileor.
In domeniul asigurarilor de bunuri si personane:-monopolul
statului sau realizarea acestora pe baza sau private,-modul de
selectie si combinare a riscurilor, -conditiile de acordare a
despagubirilor.
In domeniul creditului:-delimitare atributiilor Bancii Nationale
-;modalitatile de atragere a resurselor de creditare, locul si liantele
capitolului social propriu, -conditiile de acordare a imprumuturilor,
politica ratei scontului, reescontului a dobinzii, -conditiile atragerii
imprumuturilor externe pe baze sau multilaterale.
Realitatea bugetului:principiul realitatii bugetului pretinde ca
venuturile si cheltuielile bugetare sa fie stabilite pe baze reale adica
sa reflecte pe de o parte nevoile reale si indispensabile ce trebuie
stisfacute prin infaptuirea programunlui economic si social de
guvernare, iar pe de alta parte resursele pe care statul le va putea
realenente mobiliza pentru sustinerea efortului bugetar.
In clasificarea veniturilor bugetare se folosesc urmatoarele criterii:
-regularitatea mobilizarii lor la buget, -cuntinutul economic si
natura lor, -provenienta lor, -bugetul sau fondul la care se
mobilizeaza.
Venuturilor ugetului de stat se face potrivit gruparii economiei
in:1.venituri curente.2.veniturile din capital.3.incasarile din
rambrusarea prumuturilor acordate.
In raport cu provenienta lor delimitarii:1.venituri interne provenite
de la agentii economici, de la personae fizice si de la institutiile
publice.2.venituri externe:sub forma imprumuturilor externe
contracte pe baze bilateral le sau multilaterale.
In raport cu bugeturi sau fondul la care se mobilizeaza
deimitarii:1.venituri cu venite bugetului administratiei centrale de
stat.2.veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat formate din
a.contributiile pentru asigurarile sociale, b.contributii pentru bilete
de tratament si odihna, c.incasari din rambursarea imprumutului
acordat bugetului de stat, 3.venituri cuvenite bugetelor locale,
4.veniturile bugetelor fondurilor speciale.
Incasarea impozitului:a.prima dintre ele este aceea a delimiterii
contribuabilului de platitorul propriu-zis, 1.raspunderea solidara in
cazul insolvabilitatii contribuabilului, 2.varsare impozitului pe
calea stopajului la sursa. b.cea de a doua chestiune privind
incasarea impozitului se refera la preluare acestuia in natura sau in
bani.
Impozitul este portabil, atunci cand platitorul se reprezinta la fise
sau la o unitate mandata de catre TREZORERIA PUBLICA si isi
achita impozitul .Impozitul poate fii cherabil, atunci cand agentul
fiscal se prezinta la contribuabil si ii inchaseaza sumele datorate.
Nivelul fiscalitatii sau presiunea fiscala semnifica cat de apasatoare
sunt impozitele sau cat de mare este povara fiscala ce apasa pe
umerii contribuabililor .
Rata fiscalitatii se calculeaza la nivel global la nivelul firmei si la
nivelu individului.Ea apare ca un raport procentual in care la
numerator se inscrie totalul prelevarilor obligatorii catre stat, iar la
numitor se inscrie P.I.B. cifra de afaceri sau veniturile individulae,
in functie de nivelul la care se refera ruta.
Presiunea fiscala stricto-senso se calculeaza luand in considerare
doar preelevarile fiscale la bugetul statului.Pressiunea fiscala
globale se stabileste luindu-se inconsiderare ,pe langa impozitele si
taxele datorate bugetului central si bugetelor locale.Rata fiscalitatii
largite exista si opinia potrivit carea diferitele modele a ratei la
nivel national nu reflecta de cat prima latura a fiscalitatii.Problema
se rezolva prin calculul ratei fiscalitatii nete care se obtine prin
eliminarea din prelevarile obligatorii apartii chelite de catre stat in
folosul contribuabililor sub forma prestatiile sociale. Problema se
rezolva prin calculul ratei fiscalitatii consolidate : primul nivel de
consolidare consta ineliminarea cotizatiilor sociale si a impozitelor
platite de administratiile publice.Pressiunea fiscala spihologica
care masoare pragul tolerantei la impozitare.Pressiuni fiscale
individuale stabilita ca raport intre totalul prelevarilor obligatorii
suportate de catre un contribuabil se anume.
Printre factorii externe putrii anunti:a.nivelul de dezvoltare a
fiecarei tari reflected de produsul intern brut pe locuitori.b.nivelul
fiscalitatii din celelalte tari influenteaza si el presiunea
fiscal.c.structura cheltielilor publice in diferite tari face si ea ca
nivelul fiscalitatii sa fie diferit.d.la cei trei factori adesea
mentionatii in lucrarile specialistilor in domeniu impozitelor.
Evaziunea fiscala inseamna sustragerea pe o cale sau alta de la
plata impozitelor.