Sunteți pe pagina 1din 12
peer a] wre) pedanaJun fear ey eon —Jun 9 martin! Hi 1866. [ In nralu presinte publicamu portretu- Tu unui barbatu des pre care on. nostri cetitori_ au potutu andi séu ceti adese ori. Densulue unula din acei romani, ea~ rit Gresi-care nume in istori’a néstras dar neci unuludintr’ en- n’au avutu déra atdte ocasiuni si mi- diléce favorabile pentru inaintarea na- tiunei lor ca acestu darbatu, Locuindu in capital’a Unga- Tiei, avir ocasiune de a poté fi patronulu si svatuitoriulu te- nerilor romani, pe cari sortea ti aducea aice, Fu celu d'an- 8126. dapa.c. v. contienendu dove eéle, mB Pretiala pentra Austria Oh en Emanuila Gozedu, ‘ancelari'a redaetiunei i Strat'a lui Leopoldu Nr. 18, i mu 5 {unde sunt a so adres mamuseriptele si banit Bpistolete nefrane hu so primesen si opnrite | anuala, se publica. i i j cursa i : i téiu dintre romani, carele prin talentalu seu si prin pracsaci avocatinia a eluptatu apretiuire sii admi- rare talentului ro- manu, D. Emanuitu Gozs- du e naseuta ta Ora- dea-Mare in 9. fauru ©. v. 1802, tata-sew Atanasit eré unui ce- tatianu avutn, ér mama-sa Ana Poi- nara de Kirély Da- rotit. Absolvé: mai tétescdlele la Orade, unde prin talentulu seu escela intre toti conscolavii sei. Pen- tra asenitarea stu- dielor juridice merse Ia Posionu, unde nu- mai decatu atrase a supra sa atentiunea un renumitului Paulu Szlemenits, La anulu 1824 | facit censur’a de avocatu si ca atare se asiedia in Pesta. Scimu toti, ed pe tempurile acele nu pré atrageai_ simpatiele confratilor nostri, daca spuneai, ea esti romanu; totusi d. Gozsda neci cand n’a denegatu romanitatea sa, ma totdea- una a spusu verde ori si cui ed ¢ gr. or. si ro- manu, si cu tote aceste in scurtutempu si-a cas- tigatu increderea si stim’a concetatienilor, si acelora din clasele mai inalte. Pe la 1824—5 in generatiunea mai noua a magnatilor, prin impulsulu renumitului Széchenyi, inceph a se desvolté spiritula natiunaly, si ce ironfa! acesti urmatori a Iui Bendeguz si Tuhutum invetiara Timb'a magiara si legile patriei de Ja unu june rorhanu, Acestu june romanu erd d. Gozsdu, carele sentiea o bucuria nespusa, ef din bani castigati astfelu péte ajatord tenerimen romana siliteratnr’a, ce pe tempurile acele eri numai in fasele primitive Pe atunce abié esise vr'o earte romana fara ajutoriulu acestui barbatu, ma Ia unele si-dadt \si coneursulu seu spiritualu, Asis conluora la ealindariula lui Neagoe sila ,,Bibliotec’a ro- mana* redigeata de Carealechi, acoperindu den- | sulu cea mai mare parte din spesele acestor in- treprinderi. Pe spesele lui se tipari si ,,Vieti’a Tai Christosu* de Juga Diaconoviciu. — Den- sula midiloci si tipatirea portretelor celor trei Uneadi, | Nu vomu vorbi mai pe largu despre ca rier’a sa avocatiala, ce dura aprépe la patra dieci de ani; amintimu numai atava, ed dlu Gozsdu eré cunoscutu de toti ea o auctoritate avocatiala, si mai alesu in causele criminale de- vent aperatoriulu celu mai vestitu in tota pa- tri’a, incdtu profesorii de Ia universitate do maulte ori Iu-aminteau ca pre modelu, ér pleda- rile sale se publicau nu numai in foile din pa- tria, dar si in cele esterne. Densulu fa unicula dintre venobili pre carele fericitulu palatiou Tosifu ludenumi asesoru in comitatulu Pestei, Dupa_esirea diplomei din 1860 fa denu- mitn Comite supremu in comitatulu Carasiului si oeupA acesta demnitate pana dupa disolvarea dietei, cand se stramutd si sistemulu guverna- mentalu, Cum se ports sub decursulu acestui tempu, ni e cunoscutu toturora. Vorbirea sa tionuta in 1861 in cas’a magnatilor asisdere ni ¢ ines in viua memoria, De atunce si-cauta distractiune pe terenulu industriei si alu comerciului. E presiedintele realu alu ,Lnstitutului pestanu de asecuratiune, provediutu cu unu capitalu de trei miliéne, — Precum si presiedintele societitii mérei de va- 62 poru numite Concordia“ diésa in t6ta Europa. Acuma e deputatu dietalu, alesu eu multa bucuria in cereulu ‘Tinea in comitatulu Bihariei, Diet’a presinte, afara de alte cestiuni grandiése, va avé st deslege si cestiunea natiunalitatilor, pentr aceea, natiunea romanaa cn cea ma; santa ingrigire privesee la representantii sei, de Ja cari astépta sustienerea si recastigaroa drop- turilor sale, Avemu sperantia, of barbatulu des. pre care vorbiramn pan’ acl, va fi totdeauna in- tre anteluptatorii natinnei néstre. Talentulu si ecuragiulu le are in abundantia, ér increderea ni-o insufla acele cuvinte multu insemnatére, c@ le dise densulu catra alegatorii sei : ,,Fratilor! Voi diceti : Se traiésea Gozsdu! — Eu dieu, oa Gozsdu numai pana atunce sé traidsca, pana cand va lueré spre binele vostru, si in ora ce va incetéalucré pentra binele vostra, sé nu mai traiésca Gozsdu!* yoarea ¢ cea mai gran- eH ADORU. Adoru tidr’a mea frumésa, Romani'a raiu plapandu, Si cu anima voidsa ‘Me jertveseu ei ori si eandu. O adoru ef ¢ divina, Este maieuliti’s mea! Suspinu grou cand ea suspina, Plangu amaru cand plange oa ! — Pentra asta, 0! da, da, Soracita-e partea ta! Adora fratii-mi romani Cari patri’a si-iubeseu, C’ o iubire 'n veci nestinsa, Daru pré santu domnedieeseu, Ti adoru, 4 sciu pré bine, Cf de sunt, eu dons'a tionu; I doreseu tot dile line, Si cununi din lori de erinu, — Pontru asta, 0! da, da, Scraci’a-o partea ta! Adoru multu egalitatea, Ea este chiaru cultulu mou, Cum mi ¢ onestitatea, Si alu libertatii diou. Avendu noi asta eredintia, Sperediu multu a ee ‘nplini, ‘Vita néstra ab! dorintia Fericiti a deveni. — Pentru asta o! da, dat Seraci'a-c partes ta! Adoru tare adeverulu, Lu adoru ea ¢ frumosu, Precum e in flére marulu, ‘Alu livedii pomu frundiosu. Catra densulu neci odata Wasi potd ea s6.mintiesew, Coruptiunen blastemata Cu urgia-o prigoneseu, — Pentru asta o! da, da, Seraei’a-e partea ta! | | } | | Adoru mult o mandralitia, Fiie’a lucsului turbatu, (De si aro pe guritin Ceriulu celu mai Iuminatu.) Adoru tare amici’a, Pentru ea in focu m’ asiu dé ; Lasietatea, De-asin poté le-asin sugrams, — Pentru asta o! da, da! Sernci'a-e partea ta! jeni’a — Adoru sncr’a poesia, Candu prin ea pot #8 loveseu : ‘Inmascat’a tirania, Vieiulu reu eo se ascunde | Sub una velu érasi placutu; Dar’ si-aiei lumes-mi respunde ‘Totu reflesulu cunoseutw: — Pentru asta o! da, dat e partes ta! SEI Serni Georgin Teutu. Geniulu Ini Stefema celu Mare. — Novela Istories, — peta (Urmare.} Stefanu remase, fara a-i poté dice unu cu- ventu, — atinsu greu sistrabatutu de cuvintele cele pline de dorere a geniului seu. — Apoi impintina calulu si porn in castre. — Intr’ acésta | in partea, in care merse geniulu_preste cateva minute se audi o puseatura, — Eeoulu resund prin déturi ca unu suspinu greu. . cu siese galbeni. — Sé lasimu pe unu minutu intrigele, patele istorici, urdirea diavolului!... Sé lasdmu si | campulu luptelora, edyei ah, — eampulu lupte- lowe grozavu.... Vai si déluri délungulu sunt strepite, ealcate si undate ou sange de rei, | cu sange de romanu. .... Catu e tiér’a de mare, | € unu cemeteriu infioratoru, Pe campurile cele | manése arme sdrobite, cadavre struncinate de eroi, de armasari falnici, turbane turcesci si sange “nehegatu. ... . Sé lasimu campulu lup- telorn si sé aruncdmu o privire fugitiva la fami- liile domnitorilora din tierile romane! Capital’a Moldovei e in velu de jale. — Domn’a lui Stefanu Endochi’a se muta la viéti’s eterna, la paus’a infinita — in mormentu, Mol- dovenii plangu in Eudochia o mama buna si ‘ntielépta, ostasii prineés’a cea inimésa si Stefanu femei’a, soti’a cea buna fidela. Plangerile sunt universale preste t6ta Moldova. In palatulu Ini Radu domn’a tierii roma- nesci, Vochitia e in trema pentru evenemintele intemplavere cu famili’a ei. — Intotu minutulu sosesce faima néua de la Radulu, din campulu luptelora, din Moldova — si tote nefavoritore. Maria medité melaneolica, morbésa ; — se parea ed nu ande, nu scie ce se ’ntempla in tiéra, ca-ci numai in sfer’a sa trais, fantasa, vist. — Rndulu aveno fiiea draga, pe Maria Fiic'a lui Radu, er frumésa si palida ca o lilia de main, frageda ca réu’a si inocenta ca lumi- n'a _sorelui, — Si Maria er fantasta. — Tot: viéta ei eréo melancolia lunga, umu visu misteriosu; si somnulu ei eré o amortire elec- triea, magica. Din fraged’a pruncia avea uncle somnuri tredie, o vivacitate spirituala fantas- tiea, nesce imaginatiuni melancolice, vise ma- gice, —si se parea a se ’nsoti, a-si petrece, a conversi cu spirite nevediute, cu fiintie nalte, aparintie divine. — Avea unu visu incantato- riu, de care nu se departé in veci; — i aparea naintea sufletului o icona ei cunoscuta, — vor- bid, conversa eu dins’a, — 0 intrebasi-i respun- dea, se ’nbuenré de apropierea ei, si planges cand se departé, — Vorbis ca cu unw amantu, Iu-desmerda, Iu imbarbaté, lu consol si lu im- bratiosié eu manile ’n aeru.— Noptea prin somnu conversi adese cu dinsulu, — dicea a Iu iubesce si nu-lu va lasé in veei — nu va mori fara dinsulu, — Vinovatié pre mam’a sa, cii-ci o silesce In unulu, pre care nu-ln iubesee, pre care-lu uresce — dar sé voru intalni in ce- riu, — Aici li sté in cale boeriuln celu de vi- tia, mirele celu urit. Cii-ei Maria erd ineredin- jatal — Buzesculu unut boeriu .de vitia nalta, cu rola splendida in tiéra, inbit pre Maria, fa Tui Radu, — Boeriulu i-a cerutu man’a de la Radulu si o-a dobanditu, — asia a cerutu ore care interesu politicu — si Maria a anditu ves. tea, sia inceputu a plange si nua mai incetatu, Ca-ci_ea iubesce umbria ei, aparinti’a ei, pre eare nu o eundsee nimenea, pote nici ea insa-sis mio vede nimenea, nu o sefe nimenea, — si qt

Evaluare