Situl studiat se afla in zona definite de inginerul Cincinat Sfintescu ca fiind una din

principalele zone peisagere ale Bucurestiului . La nivelul macropeisajului pot fi indentificate

variate tipologii. Teritoriile periferice cresc cu o viteza mult mai mare decat viteza de
recuperare a franjelor urbane. Peisajul periferiilor urbane este perceput secvential, acesta
fiind dispus concentric in jurul Bucurestiului. Aceste secvente au limite difuze percepute
prin ambianta creata. Prima astfel de limita ar fi intre spatial intravilan si cel extravilan, unde
are loc o schimbare de scara (scaderea densitatii fondului construit, schimbarea formei si
implanturilor fondului construit, uniformizarea volumetriei si reducerea inaltimilor,
diminuarea spatiului public ca loc privilegiat de perceptive a scarii spatial, cresterea gradului
de plantare, schimbarea in natura speciilor de plantare, cresterea suprafetelor mari de
teren destinate unei singure functiuni, prezenta elementelor naturale -cornisa, paduri,
ape- ). Aceasta schimbare de scara este dublata de segregarea sociala (scaderea calitatii
vietii-reducerea sau lipsa echipamentelor, precaritate).
Caracterul rurban reprezinta prin varietatea sa un peisaj interesant, pastrand
anumite caracteristici ale ruralului (stil interbelic, eclectic- drumul principal si ulite, caracter
unitar prin inaltimea gardului, care se afla la inaltimea cornisei, centrul vechi cu biserica sau
primaria) preluand complet sau trunchiat elemente fizice si sociale ale urbanului.
Peisajul generat de centura galben-verde este unul mixt, urmat de un peisaj in care
predomina padurile, acesta din urma deschizandu-se catre un peisaj al culturilor de cereale.
Zona peisagera de importanta maxima este cea a salbei de lacuri si a malului
adiacent prin densitatea crescuta a elementelor naturale si construite valoroase.
Perceptia peisajul este ritmata de insiruiri a unor cadre peisagere importante, care
cresc atentia perceptorului cat si de insiruiri a spatiilor cu caracter vag, care ofera o stare de
repaos, odihna.
La nivelul mezopeisajului situl este valoros prin elementele naturale: salba de lacuri
cu malul adiacent cu vegetatia specifica, padurea Cernica, raul Cernica, valea Pasarea; cat si
prin cele construite: ansamblul Lebada, manastirea Cernica, Manastirea Pasarea, Biserica
Piteasca, Manastirea Moara Domneasca. Prezenta a 2 forturi si 2 baterii sporesc valoarea
sitului prin importanta istoric-culturala.
Elementele valoroase ale cadrului natural sunt afectate de poluare. Intrucat nu
exista un cadru legal care sa defineasca zona de protectie a cadrului natural, acesta este
afectat de rapida extindere a cadrului construit. Poluarea afecteaza si lacul cernica care este
propus ca sit protejat Natura 2000.
Cadrul construit valoros cu potential turistic este de multe ori in stare degradata,
lipsit de spatii amenajate adiacente si dotari turistice.