Sunteți pe pagina 1din 2

Rorschach pune accentul în definirea complexului pe încarcatura afectiva si considera ca se nasc

în trairi situationale stratificate operational activ în inconstient de unde actioneaza având radacini
în copilarie. Alti autori considera ca ele se formeaza mai mult în adolescenta. Lagache, un
neofreudist preocupat de temperarea exceselor freudiste vede în complex trasaturi individuale
achizitionate în copilarie în situatii psihice mai deosebite si mai tensionate, întotdeauna noi. Mai
des evocate sunt: complexul Oedip, complexul Electra, complexul Cain si complexul Diana, la
care se adauga complexul de inferioritate (descris de A.Adler) si complementar acestuia
complexul de superioritate; destul de des citat este si complexul de castrare.

Complexul Oedip, foarte controversat ca si complexul Electra, sunt încarcate de gelozie totala
agresiva fata de parintele de sex opus si-si are radacinile în dorinta de acaparare a afectiunii totale
a acestuia. Parintele rival trebuie eliminat chiar daca în actul de gelozie este implicata foarte
multa admiratie pentru câstigarea iubirii parintelui respectiv concurent la iubire. Complexul
Oedip priveste tatal, iar complexul Electra se refera la mama. Freud si Jung au analizat legaturile
afectivo-atitudinale personale, complicate dintre frati si surori în functie de locul lor în familie.
Complexul Cain foarte evocat, este al tinerilor, iar complexul Diana al tinerelor. Complexul
castratiei se dezvolta ca fenomen universal al copiilor în marea copilarie (dupa 6 ani) perioada în
care începe sa se constituie identitatea sexuala si a energiei psihice, fapt ce creeaza o permanenta
teama fata de privirea incestuasa sau impudica ori fata de lezarea posibila a ariei genitale.

Complexul de inferioritate poate declansa forte compensatorii foarte mari transformându-se chiar
într-un aparent complex de superioritate la nastere în copilarie ca forma de constientizare a
slabiciunii si inferioritatii (de statut dependent) naturale. Uneori se cristalizeaza în jurul unei
infirmitati reale, adesea însa impulsioneaza conduite brutale, despotism, acaparare,lipsa de
scrupule si egocentrism. Toate complexele sunt impregnate de sentimente de atractie si dragoste
dar si de gelozie si dorinte obscure de represiune impregnate de culpabilitate. Cele mai multe sunt
de instrusiune si privesc familia. Alexander, leaga complexele de ideea energiei psihice potentiale
ce alimenteaza unele programe structurale psihice si creeaza un fel de amprenta psihica personala
deoarece energia psihica potentiala este specifica fiecarei persoane în mod diferentiat.

Prin trairi, mai ales prin cele tensionate de aspiratii, dorinte, lupta pentru autorealizari se consuma
o mare cantitate de energie psihica. Energia suplimentara nu poate fi stocata dupa Alexander. Ea
se elimina în parte. Exista si alte complexe în afara de cele de intrusiune. Asa este de pilda
complexul Don Juan semnalat de Luscher, exprimat de persoane cu aptitudini sexuale fardate cu
un fel romantism, fapt ce alimenteaza atractii pasionale combinate cu excesiv romantism si
vagabondaj al pasiunii, spirit de cucerire demonstrativ (este prezent la persoane de buna credinta
si morala). M. Ralea în Meditatiile sale s-a referit la complexul geografic prin care se exprima
tendinte migratoare fata de locuri necunoscute ca fata de "o frumoasa necunoscuta". Tematica
complexului a creat în psihologia moderna aspiratia spre o optica mai complexa a trairilor
psihice.

Confabulatie
Însusire imaginativa psihica. Se exprima prin afirmatii sau relatari fanteziste. Este evidenta în
unele maladii mintale, în special în sindromul Korsakov în care alcoolul ataca aparatul memoriei.
Prin cunfabulatie se completeaza lacunele grave ale unei amnezii retrograde. Copiii, mai ales
între 3-5 ani au adeseori dezvoltata confabulatia ce indica inconstienta planului trairilor dar si o
capacitate imaginativa activa, necenzurata critic.
Culpabilitate
Stare psiho-afectiva trecatoare sau stratificata (sentiment) a celui care a actionat astfel încât îsi
reproseaza sau regreta, asteapta cu anxietate efectele celor comise. Fata de culpabilitatea reala,
obiectiva, care se datoreaza violarii (încalcarii) grave a unei reguli sau legi, exista la numerosi
indivizi un sentiment mai mult sau mai putin net de trairi subiective de culpabilitate care se
exprima inconstient în comportamentul lor. Acestia se simt vinovati pentru stari de fapt, situatii
sau responsabilitati de statut neonorate.

Franz Kafka a descris conduite de culpabilitate difuze. Dupa psihanalisti, mai ales dupa A.
Henard (1949), sentimentul de culpabilitate îsi are punctul de plecare în complexul Oedip,
complex exprimat prin sentimente divergente de mare afectivitate animate de gelozie fata de tata
la baieti si pentru mama la fetite. De câte ori copilul este pedepsit sau ignorat, resimte reactii prin
care pedepseste în imaginatie parintii, ceea ce îi creeaza sentimente de culpabilitate.

Atunci când sentimentul de culpabilitate devine prea intens, determina nevroze, uneori foarte
grave. Unele persoane se simt vinovate de toate faptele lumii traind într-o stare permanenta de
culpabiliteta dureroasa, cautând pedepsirea si în cazuri extreme modificându-se si mutilându-se.
În schimb,exista persoane ce au alertata sensibilitatea inclusa în sentimentul de culpabilitate, fapt
ce pune în evidenta patologizarea rezonantelor afective ale responsabilitatii. Un exemplu clasic
pentru acest fapt este Nero, împaratul roman.