Sunteți pe pagina 1din 11

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente:

suprastructura

Elementele pentru zidărie produse în mod curent în România si utilizate la realizarea


cladirilor cu pereti structurali de zidarie:
cărămizi ceramice pline:
* elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare > 1000
Kg/m3, utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemplu: 240 x 115 x 63 mm);
cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale:
* elemente HD: element de argilă arsă cu densitate aparentă, în stare uscată, mare > 1000
Kg/m3, utilizat pentru zidării neprotejate şi protejate (exemple: 240 x 115 x 88, 240 x
115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x
180 x 138)

Cladiri cu elemente din argila arsa, grupele 1 si 2;


p% -densitate minima constructiva a peretilor structurali, interiori si exteriori,
pe fiecare din directiile principale
Tabel 8.2 –cap 8 -P100/2006
n niv. Acceleratia seismica de proiectare ag
0.08g;0.12g 0.16g; 0.20g 0.24g 0.28g;0.32g
1 3% 4% 4% 4%
2 3% 4% 5% 4%
3 4% 5% 6% NA
4 4% 6% NA NA
5 5% NA NA NA
Densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile principale ale
clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor din zidărie (Az,net) de pe direcţia
respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv
A z, net
p% 100
A pl
Conform C8.3.2.1.(3) (cap.9-P100-1-2006)-Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor
din tabel au fost următoarele:
• limitarea valorii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structură la
σ0 ≤ 0.5 fd ≅ 0.20 fk;
• limitarea valorii efortului unitar tangenţial mediu pe structură produs de acţiunea seismică de
proiectare la: τ0,max ≤ 0.5 fvd ≅ 0.20fvk;
• s-a considerat ca limită superioară a densităţii pereţilor valoarea p= 6% dincolo de care spaţiile nu
mai pot fi utilizate corespunzător nici la locuinţe modeste sau este necesară îngroşarea excesivă a
zidurilor.
Valori minime ale ariilor nete ale peretilor structurali
Tabel 8.5 –P100/2006
ag 0.08g 0.12g;0.16g 0.20g;0.24g 0.28g;0.32g
Perete n niv≤3 n niv≤3 ≤1.00 ≤0.80
Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre
exterior ≤1.5 ≤1.25
n niv=4,5 n niv=4 =
≤1.25 ≤1.00 Ariile plinurilor de zidarie
Perete n niv≤3 n niv≤3 ≤0.35 ≤0.25
interior ≤0.55 ≤0.45
n niv=4,5 n niv=4
≤0.45 ≤0.35

Clasificarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie în grupe de regularitate


Tabelul 5.1
Grupa de regularitate a clădirii Regularitate
Plan Elevaţie
Clădiri regulate 1 Da Da
2 Nu Da
Clădiri neregulate 3 Da Nu
4 Nu Nu
Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereţii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din beton
armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de raportul între
cele două subsisteme.

Rigiditatea structurii va fi aproximativ egală pe cele două direcţii principale ale clădirii; se
recomandă ca diferenţa între rigidităţile respective să nu depăşească 25%.
-la parter, pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii, distanţa între centrul de greutate (CG) şi
centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia
perpendiculară direcţiei de calcul.

Pereţii structurali care intră în alcătuirea structurii din zidărie vor fi de tipul::
pereţi izolaţi (montanţi), legaţi între ei, la fiecare nivel, numai cu placa planşeului;
centura

centura buiandrug
Perete Perete exterior
Pereti interiori
izolat

Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la ZC


Pozitii stalpisori:
-la capetele libere ale fiecărui perete;
-de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa 2.5 m2 (orientativ un gol de uşă cu dimensiunile
1.20 x 2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea
prevederii acestora rezultă din calcule;
-la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei;
-în lungul peretelui, astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu depăşească:
- 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular);
- 5.0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure);
-la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se
află la o distanţă mai mare de 1.5 m;
-în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. 5.2.5.(6)
-p min =1.0% pt ag 0.20g;
- p min =0.8% pt 0.16g ag 0.08g;

25
25
25 Stalpisor

Centuri:
-la nivelul fiecarui planseu;
-in pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari si la constructiile de tip sala, hala, ai caror
pereti structurali au inaltimea >3.20m, in zonele seismice cu ag 0.20g sau >4,00m in zonele cu
ag≤0.20g
-p min =1% -ag 0.20g; p min =0.8% -ag≤0.16g
Lungimea minimă (lmin) a spaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre

pentru zidăria confinată


h et
h gol (ZC sau ZC+AR):
- spaleţi marginali (de
l l capăt) la pereţi de
h gol h et faţadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol 1.00 m
l l - spaleţi intermediari la
pereţi de faţadă şi
interiori :
lmin = 0.4 hgol 0.80 m
ZNA 0.6 hgol 0.5 hgol
1.20m 1.00m
ZC; 0.5 hgol 0.1 hgol
ZCA 1.00m 0.80m

Grosimea pereţilor structurali


-Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executată
zidăria va fi 240 mm.
Raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă
următoarele condiţii minime: zidărie confinată (ZC) het /t 15.

Înălţimea efectivă a unui perete de zidărie (hef) se stabileşte în funcţie de dimensiunile


panoului (h, lw) şi de condiţiile de legătură ale acestuia cu elementele adiacente (planşee şi/sau pereţi
perpendiculari).
pentru pereţi din zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA): coeficientul de zvelteţe hef /t 20;
unde hef este înălţimea efectivă a peretelui stabilită conform relatiilor de mai jos (CR6-6.6.2.1.3).
Un perete din zidărie poate fi considerat rigidizat dacă este legat, prin ţesere, cu un perete din
zidărie perpendicular care îndeplineşte următoarele condiţii:
lungimea peretelui de rigidizare este 1/5 din înălţimea etajului;
grosimea peretelui de rigidizare este ½ din grosimea peretelui care este rigidizat;
în cazul în care peretele de rigidizare are goluri în vecinătatea peretelui rigidizat, lungimea acestuia
trebuie să îndeplinească condiţiile din figura.
Înălţimea efectivă (hef) a unui perete de zidărie va fi calculată cu relaţia :
hef = n h
n (n = 2 4) - coeficient care ţine seama de condiţiile de rezemare pe contur şi de
numărul laturilor peretelui care sunt rezemate/rigidizate;
Coeficienţii n se stabilesc după cum urmează:
-Perete fixat cu planşeu de beton armat sau din lemn dispus pe ambele părţi: 2 = 0.75
- Perete fixat cu planşeu de beton armat sau din lemn dispus pe o singură parte (perete exterior,
sau spre casa scarii de exemplu): 2 = 1.00
În funcţie de condiţiile de fixare la nivelul planşeelor ( 2) coeficienţii 3 (pentru perete rigidizat pe o
latură verticală) şi 4 (pentru perete rigidizat pe două laturi verticale) se determină conform tabelului
de mai sus (6.3.).

Perete care trebuie rigidizat-P

Perete de
rigidizare
P

h
h
h1 fereastra
a

h2
lw

1
(h1 h2)
10

Tabelul 6.3
Valori Valori 3 Valori 4
2 Perete rigidizat pe o latura Perete rigidizat pe doua laturi
verticala verticale
h 3.5 lw h>3.5 lw h lw h > lw
12 12
0.75 3 2 4 2
Perete h lw 3h lw
interior 16 1.5 16
lw 3
h lw 4
2h
1 1
1.00 3 2 4 2
Perete h h
exterior 1 1
3l w lw
Factori de comportare q
Tabelul 8.4-P100-1-2006
Regularitate q pentru tipul zidariei
Plan Elevatie ZNA ZC ZC+AR ZIA
Da Da 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1 3.5 u/ 1
Nu Da 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1 3.5 u/ 1
Da Nu 1.75 u/ 1 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1 3.0 u/ 1
Nu Nu 1.5 u/ 1 1.75 u/ 1 2.0 u/ 1 2.5 u/ 1
u/ 1 - factorul de suprarezistenta:
- u- reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman
constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- 1- reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante,
primul element structural atinge rezistenta ultima (la incovoiere cu forta axiala sau la forfecare)
n niv u/ 1
Zidarie cu elemente din grupele 1 si 2 Zidarie cu elemente din grupa 2S
ZNA ZC, ZC+AR, ZIA ZNA ZC, ZC+AR, ZIA
2 1.10 1.25 1.00
Pt. n niv=1 valorile q se reduc cu 15%

Module de elasticitate, de deformatie


Ez - Modulul de elasticitate secant de scurtă durată
Valorile modulului de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez)
Tabelul 4.9 (CR6-2006)
Tipul calculului Zidărie cu elemente din argilă arsă
(situaţia de proiectare) sau din beton
Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk
Deformaţii în ULS 500 fk
Deformaţii în SLS (numai pentru 800 fk
sisteme static nedeterminate)
fk rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune
-În cazul zidăriei simple cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
Modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al zidăriei confinate (ZC) şi
al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaţia
EzIz EbIb
E ZC( ZIA)
Iz Ib
unde
Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;
Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton,
calculate în raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.
În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relaţia de
mai sus se vor majora cu 10%.
Gz -Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată
Gz = 0.4 Ez
GZC(ZIA ) modulul de deformaţie transversală echivalent pentru pereţii de zidărie confinată (ZC) şi
pereţii de zidărie cu inimă armată (ZIA)
GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA)

Calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale în planul peretelui (CR6-2006)


Pentru calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale ale pereţilor de zidărie sub acţiunea forţelor
seismice de proiectare se vor folosi:
pentru zidăria nearmată (ZNA) :
- caracteristicile geometrice ale secţiunii nefisurate de zidărie;
- ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat
conform prevederilor de la 4.1.2.2.1. (2) sau cu valoarea dată în tabelul 4.9, în funcţie de
rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk);
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaţia (4.9);

pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA):


- caracteristicile geometrice ale secţiunii nefisurate de zidărie şi de beton;
- ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurtă durată,
(EZC(ZIA)) calculat cu relaţia (4.7);
- ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu
relaţia (4.10).