Sunteți pe pagina 1din 17

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE CONSTRUCTII

etapa 1

BORDEROU

- BETON
- COFRAJE
- ZIDĂRII ŞI PEREŢI
- HIDROIZOLAŢII CU MATERIAL BITUMINOS
- OBIECTUL
BETON

1. Domeniul de aplicare
1.1.Prevederile acestui cap. se aplică la executarea tuturor lucrărilor de beton şi beton armat.

- Reguli de verificare
2.1. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face în conformitate cu prevederile
din Anexa X .1.Normativ C 140 / 86.
În cazurile în care loturile de materiale aprovizionate (oţel, ciment, agregate, aditiv sau elemente
prefabricate) nu indeplinesc condiţiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor şi se va
incunoştiinta producătorul, beneficiarul şi organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitaţii
Produselor. Încunoştiinţarea se va face în termen de maxim 48 de ore de la constatare.
În conformitate cu prevederile art. 89 al. 2 din Legea nr.8 / 1997, furnizorii sunt obligati ca în termen de
15 zile de la primirea comunicării unitaţii de construcţii montaj, să remedieze / să înlocuiască materialele sau
elementele de construcţii necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
2.2. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constitue în majoritate lucrări
care devin ascunse, astfel încit verificarea calitătii acestora trebuie să fie consemnata în procese verbale de
recepţie calitativă încheiate între delegaţii beneficiarului şi constructorului. Nu se consideră valabile procesele
verbale de recepţie calitativă încheiate numai de constructor.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbal referitor la faza
precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se admite
trecerea la executarea fazei urmatoare, în conformitate cu precizările de la pct. 2.3., 2.4., 2.7., 2.8.
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile prescripţiilor tehnice se vor stabili şi
consemna măsurile necesare de remediere conform prevederilor Legii nr.10. După executarea acestora se va
proceda la o noua verificare şi încheierea unui nou proces–verbal.
2.3. La terminarea executării cofrajelor se vor consemna în procesul-verbal constatările cu privire la:
a) alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
b) încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeitaţii necesare;
c) dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale;
d) poziţia golurilor.
2.4. La terminarea montării armăturilor se va consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma
verificărilor efectuate cu privire la:
a) numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
b) distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
c) lungimea porţiunilor de bare care depaşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elementele care se toarnă ulterior;
d) poziţia înădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
e) calitatea sudurilor ;
f) numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
g) dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
i) poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
2.5. Înainte de începerea betonării se va verifică dacă sunt pregătite corespunzător suprafeţele de beton
turnate anterior şi cu care urmează să vină în contact betonul nou, respectiv dacă:
- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
- s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;
- suprafeţele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între betonul nou şi
cel vechi şi sunt în stare umedă.
2.6. În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă:
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a
depăsit durata admisă de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
- se respectă frecvenţa de efectuare a încercarilor şi prelevărilor de probe, conform
prevederilor din Anexa X.1., Normativ C140-86;
- sunt corespunzatoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor,
dimensiunilor şi formei cofrajelor;
- sunt corespunzătoare măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se va consemna:
- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
- ora inceperii şi terminarii betonării;
- probe de beton prelevate;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimentele intervenite (intreruperea turnării ,etc.);
- temperatura mediului ambiant (în perioada de timp friguros).
În cazurile în care şeful punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este
obligat să verifice în paralel calitatea cimentului şi a agregatelor conform prevederilor de la cap. 4 – Normativ
C140-86 precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al betonului. Constatările acestor verificări se
înscriu în condica de beton.
2.7. La decofrarea oricăror părţi de construcţie se va verifica şi consemna în proces verbal:
a) aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzatoare
(beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare etc.);
b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
c) distanţele dintre diferitele elemente;
d) poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior;
e) poziţia golurilor de trecere.
Verificările de la poz. b)….e) se efectuează prin sondaj.
La consemnarea constatărilor se va ţine seama de precizările din Anexa X.3. şi X.4. din Normativul
C140-86.
2.8.Criteriile pentru aprecierea calitaţii betonului sunt precizate în Anexa X.5. din Normativul C140-86 şi
se referă la verificarea îndeplinirii condiţiilor privind caracteristicile betonului în stare proaspată sau întărită.
2.9.În vederea asigurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie efectuarea unui
control operativ şi adoptarea de măsuri în conformitate cu prevederile din Anexa X.6., urmărindu-se:
- evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspată nu
îndeplinesc condiţiile impuse;
- adoptarea de măsuri operative, la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei betonului sau a
condiţiilor de preparare;
- sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe sub limitele admise, fiind necesară analizarea
de către proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi
a durabilitaţii elementului sau construcţiei.
2.10.Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciază ţinând seama de:
- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din Anexa X.7 – Normativ C140-86 asupra
rezultatelor încercărilor probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote, dacă s-a
cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.
2.11.Rezultatul aprecierii calităţii betonului pus în lucrare, se consemnează într-un proces verbal
încheiat între beneficiar şi constructor.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se impun.
2.12. Recepţia structurii de rezistenţă se efectuează pe întreaga construcţie sau pe parţi de construcţie,
în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant împreuna cu
beneficiarul şi constructorul.
Această recepţie are la bază examinarea directă efectuată de cei trei factori pe parcursul execuţiei.
Suplimentar se va verifică:
- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind: cofrajele, armarea, aspectul
elementelor după decofrare precum şi de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare;
- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, în cazul în care betonul a fost livrat de către o altă
unitate de construcţie;
- constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de
control;
- confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în
diferitele documente examinate;
- consemnările din condica de betoane;
- dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;
- poziţia golurilor prevăzute în proiect;
- poziţia relativă, pe întreaga înaltime a construcţiei, a elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi),
consemnându-se eventualele dezaxări;
- încadrarea în abaterile admise conform Anexei X.3. din Normativul C140-86;
- comportarea la proba de umplere cu apă în cazul recipienţilor;
- respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia
betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
- orice altă verificare care se consideră necesară.
2.13.Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează
într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor, precizându-se în concluzie dacă
structura în cauză se atestă sau se respinge.
În cazurile în care se constată deficienţe în executarea acestora se va proceda la o noua recepţie
2.14.Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje, etc) este admisă
numai în baza dispoziţiei de şantier date de beneficiar şi proiectant.
Această dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurii de rezistenţă sau, în cazuri justificate,
după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă.
Recepţia parţială va consta din efectuarea tuturor verificarilor arătate la pct. 2.13. cu excepţia examinării
rezistenţelor betonului la vârsta de 28 de zile care se va face la recepţia definitivă a structurii de rezistenţă.
În asemenea situaţii, proiectantul va aprecia unele părţi de elemente asupra cărora să se poată efectua
determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii.

LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZĂ


1. STAS 1799-8 - Construcţii de beton,beton armat şi beton precomprimat.Tipul şi frecvenţa
încercărilor pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor.
2. STAS 1275-82 - Încercari pe betonul întărit.Determinarea rezistenţelor mecanice.
3. STAS 6657/ 1-75 - Idem, Controlul statistic de recepţie a caracteristicilor geometrice.
4. STAS 6657/ 3-71- Idem, Procedee şi dispozitive de verificarea caracteristicilor geometrice.
5. STAS 1336-80 - Construcţii.Încercarea în situ a costrucţiilor prin încercări statice.
6. STAS 3519-76 - Idem,Verificarea impermeabilităţii la apă.
7. STAS 6652 /1-82 - Încercarea nedistructivă a betonului. Metode de încercare. Clasificare şi indicaţii
generale.
8. STAS 7563-80 - Încercari ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenţei la
compresiune.
9. C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton simplu şi beton armat.
10.C 28-83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel-beton. (Buletinul
Construcţiilor nr.6 /1983.)
11.C 117-70 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
elementele de beton armat. (Buletinul Construcţiilor nr.9/97)
12.C 26-72 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul
Construcţiilor nr.8 /1985)
13. C11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj
pentru cofraje. (Buletinul Construcţiilor nr.4 / 1975)

COFRAJE

1.Domeniul de aplicare
1.1.Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii cofrajelor de diferite tipuri cuprinzând
cofraje cu panouri refolosibile parţial a elementelor de beton unicate şi a cofrajelor din panouri de inventar
demontabile.

2.Prevederi comune
2.1.Panourile refolosibile parţial sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de montare
trebuie să fie verificate de către conducătorul tehnic al lucrării. La verificarea panourilor se vor avea în vedere
următoarele aspecte:
- dacă prezintă rigiditatea necesara pentru a nu se deteriora;
- starea de conservare;
- dacă s-au executat remedierile deteriorărilor apărute anterior.
2.2.Cofrajele puse în operă, având forma elementelor ce urmează a se betona, înainte de montarea
armăturii, se verifică de către conducătorul tehnic al lucrării împreună cu proiectantul. Verificările se referă la
corespondenţa cu prevederile din proiect, la condiţiile de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile, conform
normelor în vigoare.

3.Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor păşitoare şi cofrajelor glisante.
Tehnologiile de montare şi demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile, ale cofrajelor
păşitoare şi ale cofrajelor glisante se vor desfăşura pe baza unor instrucţiuni elaborate de proiectantul cofrajelor
şi a prevederilor din normativele în vigoare.

4.Abateri limită :
Abateri limită pentru cofraje la construcţii Panourile cofrajelor gata Cofraje gata
civile, industriale confecţionate confecţionate
1.Abateri limită la dimensiunile panourilor:
- la lungimi
- la lăţimi + 4mm -
+ 3mm -
2.Abateri limită la dimensiunea
liberă(lumina)
- pt. plăci, pereţi sau grinzi - + 10 mm
3.Abateri limită la dimensiunile secţiunilor
transversale:
- grosime pereţi, plăci - + 2 mm
- stâlpi, grinzi - + 3 mm
4.Înclinarea limită faţă de orizontală a
muchiilor şi suprafeţelor:
- pe 1 m liniar -
- pe toată suprafaţa la planşeu - 2%
1%

ZIDĂRII ŞI PERETI

1. Domeniul de aplicare
1.1 Prevederile acestui capitol se aplică zidăriilor şi pereţilor ce intră în componenţa obiectelor şi în condiţiile
prevăzute la pct.1.4. din partea I-a a prezentei prescripţii şi care se execută din următoarele materiale:
cărămizi pline şi blocuri beton celular autoclavizat, plăci din ipsos şi fosfogips pline şi cu goluri şi din ipsos.
În acest capitol sunt cuprinse şi verificările şi condiţiile de calitate pentru coşuri, canale de fum şi ventilaţie.

2. Verificările de efectuat pe parcursul executării lucrărilor


2.1 Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care se folosesc la executarea
zidăriilor şi pereţiilor se vor pune în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a
verificat că ele corespund cu prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice. Verificările se fac
pe baza documentelor care atestă calitatea materialelor şi le însoţesc la livrare (certificate de
calitate, fişa de transport), prin examinare vizuală şi măsurători.
La materialele indicate la pct.1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa – şi calitatea în funcţie de
condiţiile tehnice cerute pentru fiecare material.
Verificarea mortarului şi betonului provenit de la staţii sau centrale de beton se face pe baza fişei de
transport în care se precizează marca, consistenţa, conţinutul de agregate mari, temperatura, precum şi prin
încercări pentru controlul realizării mărcii.
Verificarea armăturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului şi alcătuirilor plaselor sudate
prin puncte.
Pentru ghermele şi buiandrugi, verificarea se face bucată cu bucată.
2.2 În cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conducătorul
tehnic al lucrării, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului
pentru folosirea lui sau va solicita verificarea lui prin încercări de laborator.
2.3 Verificarea calităţii zidăriilor şi pereţilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor de către
şeful de echipă, maistru, iar la lucrări ascunse şi de către conducatorul tehnic şi
reprezentantul beneficiarului.
Verificările se fac vizual şi prin măsurători.
2.4 Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă va consta din
următoarele:
a) Zidării :
- se va examina starea suprafeţelor cărămizilor, blocurilor, plăcilor de ipsos, interzicându-se folosirea
celor acoperite de praf, impurităţi sau gheaţă;
- se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă;
- pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de cele
întregi nu depaşeşte limita maximă de 15 %;
- se va examina starea suprafeţelor cărămizilor, interzicându-se folosirea celor cu ştirbituri sau colţuri
rupte;
- prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare şarjă de mortar
cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele prevăzute în normativele
P2-85; C.14-82 şi în instrucţiunile tehnice P.104-83;
- 8…13 cm la zidărie din cărămidă plină şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare
- 10…11 cm la zidăria din blocuri mici şi plăci de beton celular autoclavizat;
- 11…13 cm la pastă de ipsos pentru plăci şi fâsii de ipsos
- ghermele se vor examina bucată cu bucată, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecţia
împotriva umidităţii, conform prevederilor din normativul P2-85.
b) Pereţi :
- se va examina starea suprafeţelor fâşiilor de ipsos, interzicându-se folosirea celor fisurate şi
acoperite cu praf sau alte impurităţi;
- ghermelele se vor verifica bucată cu bucată, verificandu-se forma, dimensiunile lor şi protecţia
împotriva umidităţii.
2.5 Executarea zidăriilor şi pereţiilor nu va putea începe decât după ce se va fi verificat existenţa proceselor
verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor
proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.
2.6 Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele:
- prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând, astfel
ca suprapunerea cărămizilor din 2 rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum ¼ cărămidă
în lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosime; la blocurile ceramice, din beton cu agregate uşoare şi din
beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând ca
suprapunerea blocurilor să se facă pe ¼ bloc;
- la zidirea executată din plăci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dacă ţeserea
verticală s-a făcut la fiecare rând, iar suprapunerea plăcilor s-a facut la ½ placă;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5-20 rosturi la
fiecare zid; media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se înscrie în
limitele abaterilor admisibile la anexa VIII.1;
- vizual, se va verifica în toate zidurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu
mortar cu excepţia adâncimii de 1-1,5 cm de la feţele văzute ale zidăriei; nu se admit rosturi
neumplute. La pereţii din plăci de ipsos rosturile se umplu complet cu pastă de ipsos;
- orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate
zidurile;
- modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile,
asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2-85 şi instrucţiunile tehnice C
190-79 şi C 198-79;
- grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin
măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele
feţe ale zidului. Măsurarea grosimii se face la 3 m înălţime sau puncte diferite ale zidului iar media
aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevazută în proiect;
- verticalitatea zidăriei (suprafeţelor şi muchiilor) se verifică cu ajutorul firului de plumb şi dreptarului
cu lungimea de circa 2,5 m. Verificarea se va face în câte 3 puncte pe înălţime la fiecare zid;
- planitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica pe suprafaţa zidului a unui dreptar cu
lungimea de circa 2,5 m şi prin măsurarea, cu precizia de 1 mm, a distanţei dintre riglă şi suprafaţa
sau muchia respectivă. Verificarea se face la toate zidurile;
- lungimea şi înălţimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi plinurilor dintre goluri se verifică prin
măsurarea directă cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară cu dimensiunile din
proiect.
2.7 La zidăria armată, pe lângă cele arătate la pct.2.6. se verifică următoarele:
- se va verifica dacă armarea zidăriei sau plasei sudate prin puncte se face în secţiunile prevăzute în
proiect;
- prin măsurători cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale ţinând seama că
acestea trebuie să fie egale cu suma grosimilor a două bare + 4 mm; totodată se va controla dacă
stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este din ciment şi are cel puţin 2 cm
grosime.
2.8 La zidăria complexă definită conform normativului C 126-75 se va verifica la fiecare stâlpişor de beton armat
următoarele:
- trasarea poziţiei stâlpişorilor;
- sortimentul şi diametrele armăturilor;
- dimensiunile şi intervalele dintre stâlpii de zidărie (atunci când aceştia sunt prevazuţi în proiect);
- poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează
legătura dintre stâlpişori şi zidărie;
- cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.
2.9 La zidăria mixtă definită conform normativului P.2-85 pe lângă cele arătate la pct.2.6 se va acorda o atenţie
deosebită realizării tuturor legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cel de beton; în acest scop se va verifica dacă la
fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului cu alternarea
cărămizilor pe înălţimea acestuia, totodată se va controla dacă cel puţin la 1 m pe înălţime se execută un rând
de legaturi în cărămizi aşezate transversal.
2.10 La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de BCA verificările constau din
următoarele :
- se va verifica dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform
prevederilor proiectului în ceea ce priveşte diametrele şi numărul barelor de ancorare sau
dimensiunile platbandelor, secţiunile în care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de
elemente de beton armat;
- să se verifice vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planşee iar rosturile verticale dintre
zidărie şi stâlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar; se va controla dacă suprafeţele
stâlpilor sau diafragmelor de beton armat care vin în contact cu zidăria se amorsează cu mortar de
ciment.
1. Rezultatele tuturor verificărilor prevăzute în acest capitol şi care se referă la zidării portante ce
urmează a se tencui, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse. De asemenea, se înscriu în
procese verbale de lucrări ascunse rezultatele, verificările care au rol de izolare termică sau fonică.

3. Verificări de efectuat la încheierea fazei de lucru


3.1 După executarea recepţiei pe faze, comisia încheie un proces-verbal în care consemnează verificările
efectuate, rezultatele obţinute şi concluzia cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor sau propune supunerea
lor unei comisii de expertiză.
4. Pereţii
La executarea pereţilor despărţitori din fâşii de ipsos sau din beton celular autoclavizat, verificarea
calităţii execuţiei constă în următoarele:
- piesele metalice folosite la montaj să fie protejate contra coroziunii;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tâmplăriei metalice şi de lemn;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fâşiilor pe care urmează să se aplice paste de ipsos
sau mortar adeziv, executarea corectă a rosturilor, dacă acestea sunt bine umplute.
5.Verificări de efectuat la recepţia preliminară a obiectului
5.1 Comisia de recepţie preliminară a obiectului, prin membrii săi de specialitate sau prin specialiştii din afara ei,
procedează la verificarea scriptică şi verificări directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea
zidăriilor şi a pereţilor şi dimensiunile golurilor.
5.2 În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor.

ABATERI LIMITĂ
Abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţii legale în vigoare sunt
conform tabelului:

Nr Caracteristicile zidăriilor şi pereţiilor Abateri Observaţii


limită
Crt.
mm
1 2 3 4
1 La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor:
a) din cărămizi şi blocuri ceramice:
- ziduri cu grosimea <= 63 mm +3
- ziduri cu grosimea de 90 mm +4
- ziduri cu grosimea de 115 mm +4
-6
- ziduri cu grosimea de 140 mm +4
-6
- ziduri cu grosimea de 240 mm +6
-8
- ziduri cu grosimea > 240 mm +10
b) din blocuri mici de beton cu agregate uşoare:
- ziduri cu grosimea <= 240 mm +4
- ziduri cu grosimea de 290 mm + 5
- ziduri cu grosimea >= 365 mm + 10
c) din blocuri mici, fâşii şi plăci de b.c.a.:
- ziduri cu grosimea < 126 mm +4
- ziduri cu grosimea de 190 mm +5
- ziduri cu grosimea de 240 mm +8
d) din plăci şi fâşii de ipsos:
- ziduri cu grosimea de 70 mm + 0,5
- ziduri cu grosimea de 80 mm + 0,5
2 La goluri:
a) pentru ziduri din cărămizi blocuri ceramice şi din blocuri
mici de beton cu agregate uşoare :
- cu dimensiunea golului <= 100 cm
+ 10
- cu dimensiunea golului > 100 cm
+ 20
- 10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din plăci şi fâşii de beton
celular autoclavizat
+ 20
c) pentru ziduri din plăci şi fâşii din ipsos + 20
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor:
- cu latura încăperii <= 300 cm + 15
- cu latura încăperii > 300 cm + 20
4 La dimensiunile parţiale în plan (nişe, şpaleţi) + 20
5 La dimensiunile în plan ale întregii clădiri + 50 Cu condiţia ca
denivelarea unui
planşeu să nu
depăşească 15
mm
6 La dimensiunile verticale:
a) pentru ziduri din cărămizi, din blocuri ceramice şi din
blocuri mici de beton cu agregate uşoare:
- pentru un etaj
+ 20
- pentru întreaga clădire (cu maxim 5 niveluri)
+ 50
- 20
b) pentru ziduri din blocuri mici şi din plăci de beton celular
autoclavizat:
- pentru un etaj
+20
- pentru întreaga clădire (cu două niveluri)
+ 30
executată din blocuri mici
c) pentru ziduri din plăci şi fâşii de ipsos:
- pentru un etaj + 20
- pentru întreaga clădire + 30
7 La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi blocuri sau plăci: La stâlpi portanţi
cu secţ. 0,1 mp
- rosturi orizontale
abaterile limită se
+5 micşorează cu
- rosturi verticale -2 50 %
+5
-2
8 La suprafeţe şi muchii
a) la planitatea suprafeţelor max. 10 mm
pentru o cameră
- pentru ziduri portante 3 mm / m
- pentru ziduri neportante 5 mm / m
- pentru ziduri aparente, portante şi neport. 2 mm / m
b) la rectilinitatea muchiilor: Cel mult 20 mm
pe lungimea
- pentru ziduri portante 2 mm / m
neîntreruptă a
- pentru ziduri neportante 4 mm / m zidului
- pentru ziduri aparente, portante şi neport. 1 mm / m
c) la verificarea suprafeţelor şi muchiilor
- pentru ziduri portante 3 mm / m Cel mult 10 mm pe
etaj şi 30 mm pe
întreaga înălţime a
clădirii
- pentru ziduri neportante 6 mm / m Cel mult 10 mm pe
etaj
- pentru ziduri aparente, portante şi neportante 2 mm / m Cel mult 5 mm pe
etaj şi cel mult 20
mm pe întreaga
înălţime a clădirii
9 Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale
fiecărui rând de cărămizi / blocuri:
a) pentru ziduri din cărămizi, din blocuri mici de beton cu Cel mult 20 mm pe
agregate uşoare : toata supraf.
neîntreruptă a
- pentru ziduri portante
2 mm / m zidului
- pentru ziduri neportante
3 mm / m
b) pentru zidăria din blocuri mici şi din plăci de beton celular
autoclavizat:
- pentru ziduri portante 4 mm / m Cel mult 15 mm pe
toată supraf.
neîntreruptă a
zidului
- pentru ziduri neportante 6 mm / m Cel mult 20 mm pe
toata lung.
neîntreruptă a
zidului
c) pentru ziduri din plăci de ipsos 3 mm / m Cel mult 20 mm
pe toata lung.
- pentru ziduri neportante
neîntreruptă a
zidului
10 La coaxialitatea zidurilor suprapuse :
- dezaxarea de la un nivel la următorul + 10 Cel mult 30 mm
dezaxare maximă
cumulată pe toate
nivelurile
- maximă pe întreaga construcţie + 30
11 La rosturile de dilataţie, de tasare şi antiseismice
- la înălţimea rostului + 10
- 20
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm / m Max 20 mm pt.
întreaga înălţime
LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ

Observaţie importantă

Orice modificare ulterioară în cuprinsul prescripţiilor din lista de mai jos, ca şi orice noi prescripţii apărute
după intrarea în vigoare a celei de faţă, sunt obligatorii chiar dacă nu concordă cu prevederile din textul alăturat.
În consecinţă, utilizatorii prezentei prescripţii trebuie să menţină la curent lista de mai jos, introducând
treptat în ea modificările sau completările survenite.

1. STAS 10109/1-82 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrari de zidărie.


Alcătuire şi calcul.
2. STAS 23654-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.
3. STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Clasificare şi condiţii
tehnice.
4. P 104-83 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor,
planşeelor şi acoperişurilor din elemente din beton celular
autoclavizat.
5. P 2-85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din
zidărie (Bul.Constructiilor nr.11/1985)
6. C 14-82 - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate
uşoare la lucrarile de zidărie (Bul.Constructiilor 9-1982)
7. C 17-82 - Instrucţuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială (Bul.Constructiilor 1-1983)
8. C 198-79 - Instrucţiuni tehnice privind tehnologia de fabricaţie şi montaj a
plăcilor şi fâşiilor pentru pereţi despărţitori din ipsos şi alte materiale
locale (Bul.Constructiilor 11-1979)
9. STAS 457-80 - Cărămizi pline presate pe cale umedă
10. STAS 131-78 - Cărămizi de format rectangular şi pană. Forme şi dimensiuni.
HIDROIZOLAŢII CU MATERIALE BITUMINOASE

1.Generalităţi
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind execuţia hidroizolaţiilor cu materiale bituminoase şi a
unora dintre lucrările aferente acestora, în scopul protecţiei construcţiilor subterane şi supraterane.

2.Standarde,normative,materiale folosite
C112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase
STAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii
STAS 2355/3-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri
STAS 138-80 Carton asfaltat CA300; CA400
STAS 1046-78 Pânză bitumată PA55; PA45
STAS 7916-80 Împîslitură din fire sticlă bitumata IA1100; IB1200; IBP1200
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali
STAS 7064-78 Bitum pentru hidroizolaţii tip H 60/75 şi H 80/90
STAS 539-79 Filer de calcar
STAS 44-84 White-spirit
STAS 491-70 Benzi de plumb
STAS 2028-80 Tablă zincată
STAS 1667-76 Alte materiale pentru protecţie / nisip pietriş 7-15 mm

3.Livrare,manipulare,depozitare
3.1.Materialele folosite trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute în standardele în vigoare şi vor fi
însoţite de certificate de calitate.
3.2.Manipularea şi transportul materialelor bituminoase se va face cu atenţie pentru a nu le deteriora.
3.3.Toate materialele ce se livrează în suluri pentru hidroizolaţii se vor depozita cel puţin sub şoproane şi vor fi
ferite de lovituri.
3.4.La depozitare se vor lua măsuri de pază contra incendiilor conform normelor în vigoare.

4.Condiţii de execuţie
4.1.La elementele subterane
4.1.1.La lucrările de hidroizolaţii a construcţiilor contra apelor, cu sau fără presiune, trebuie să se respecte
prevederile STAS 2355/2-87 al normativului C112-86 precum şi detaliile de execuţie prevăzute de proiectant.
4.1.2.Izolaţia hidrofugă se va realiza pe toate înălţimea pereţilor subsolului.
4.1.3.Protecţia hidroizolaţiei verticale se va realiza din zidărie de cărămidă plină, minim 12,5 cm grosime.
Elementele de beton pentru rigidizarea protecţiei de zidărie se vor fixa cu distanţieri pentru a nu străpunge
hidroizolaţia.
4.1.4. Modul de alcătuire a izolaţiei hidrofuge sub cota terenului este precizată prin planurile de execuţie ale
proiectului.
4.2.La terase şi acoperişuri
4.2.1.Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +50 C. Sub această temperatură se pot
executa lucrările de hidroizolaţii cu respectarea prevederilor normativului C16-84.
4.2.2.Temperatura masticului de bitum în cazan nu va depăsi 220C, iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă
între 1600C şi 2000C.
4.2.3.Suprafeţele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se vor verifica şi controla
dacă corespund STAS 2355/3-87 şi condiţiilor precizate la punctul 3.5. din normativul C112-86 privind controlul
pantelor, eliminarea asperităţilor, starea de întărire şi de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere,
diblurile, agrafele de prindere a elementelor din tablă şi alte lucrări similare.
4.2.4.Bariera contra vaporilor şi straturile de difuzie sau hidroizolaţie se vor aplica pe suporturile din beton sau
mortar de ciment, după amorsarea cu emulsie sau cu soluţie de bitum cu minimum 300 gr / mp.
4.2.5.Stratul de amorsare cu soluţie de bitum se execută pe suport bine curăţat şi uscat, numai în perioada de
timp cu temperatura exterioară până la +80C, iar în emulsie de bitum pe suport umed la temperatura peste +80C.
4.2.6.Straturile pentru difuzia vaporilor alcătuite din împâslitura bitumată perforată IBP 1200 sau 1100, prevăzute
sub bariera contra vaporilor, peste încăperi cu umiditate mai mare de 60 % sau sub hidroizolaţii aplicate pe
termoizolaţii sensibile la umiditate, prevăzute cu şape de beton, folie perforată, se vor aplica nelipite cu
suprapuneri de 5 cm.
4.2.7.Straturile de difuzie nu se aplică la dolii şi pe o rază de cca.25 cm în jurul golurilor de scurgere şi a
străpungerilor.
4.2.8.Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fâşii de împâslitură
bitumată perforată (IBP) de 50 cm lăţime aşezate la 1 m distanţă.
4.2.9.Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite şi acoperite cu
mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm şi va trebuii să acopere complet partea inferioară a stratului de
izolaţie termică.
4.2.10.Protecţia cu foi bitumate a plăcilor termoizolante din materiale rigide se va executa în atelier sau fabrici
prin lipirea plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald întins cu peria pe foile bitumate.
4.2.11.La montarea pe acoperiş, plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejată în masticul de bitum
cald de acoperire a barieirei contra vaporilor, care nu va depaşi temperatura de 1500C în timpul lipirii.
4.2.12.Hidroizolaţia alcătuită din straturi multiple pentru terase şi acoperişuri cu panta de max.20 % se va
executa prin lipirea foilor bitumate pe toată suprafaţa cu masticuri din bitum preparate cu maxim 30 % filere
minerale cu puncte de înmuiere IB în funcţie de pantă (până la 20 % bitum H80/90)
4.2.13.Pentru executarea hidroizolaţiei în câmpul acoperişului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe
suprafaţa suport şi se vor curăţa prin periere energică, după care se vor lasă un timp suficient pentru relaxare şi
îndepărtare a foilor.
4.2.14.Tehnologia şi condiţiile de aplicare a straturilor de hidroizolaţie sunt cele din normativul C112-86
art.3.20.1.-3.20.6.
4.2.15.Hidroizolaţiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc) se vor executa cu fişii croite la
dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald, începind de jos în sus; la scafe
suprapunerile se vor realiza în trepte de 40-50 cm.
4.2.16.La colţuri, muchii şi alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin întinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element şi foaia bitumată, cu lipirea imediată şi presarea cu canciocul,
controlându-se aderenţa şi continuitatea etanşării în aceste locuri.
4.2.17.La atice cu înălţimea până la 60 cm, hidroizolatia se va întoarce pe partea orizontală a aticului minimum
15 cm, iar în cazul unor elemente verticale cu înălţimea mai mare se va ridica până la 50 cm şi se va ancora cu
platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de circa 50 cm.
4.2.18.Protecţia hidroizolaţiei elementelor verticale la terase circulabile şi necirculabile se va realiza cu mortar de
ciment M100T de circa 30 mm grosime armat cu rabiţ pe reţea de oţel beton d=6 mm la 25 cm.
4.2.19.Etanşarea la străpungeri se va face în funcţie de diametrul elementului şi solicitărilor fizice şi mecanice
astfel:
- La străpungeri reci şi fără vibraţii cu diametrul mai mic de 200 mm şi cu flanşe, hidroizolaţia se va
aplica pe flanşa sudată şi se va străpunge cu flanşa mobilă în şuruburi;
- La străpungeri reci şi fără vibraţii cu diametrul mai mic de 200 mm şi fără flanşe, etanşarea
hidroizolaţiei cu elemente verticale se va executa după umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin manşonare cu două straturi de pânză sau ţesătură bitumată, lipită cu mastic de
bitum şi matisate pe element cu sârmă sau colier.
4.2.20.Rosturile de dilatare cu rebord se vor etanşa şi izola conform normativului C112-86 punctele 3.24.-3.24.2.
4.2.21.Montarea gurilor de scurgere racordarea izolaţiei, gulerul de plumb şi montarea mufei conductei de
scurgere, etc se vor face conform aceluiaşi normativ punctele 3.25.; 3.26.-3.27.
4.2.22.La terase necirculabile, protecţia grea (la exterior) din pietriş din granule de 7-15 mm, se va executa prin
aşezare în strat uniform de 4 cm grosime.
4.2.23.Modul de alcătuire a izolaţiei hidrofuge la terasă: numărul de straturi, tipul de pînză, împâslitură, şape etc.
se vor detalia în cadrul proiectului special pentru izolaţii.
4.2.24.Celelalte elemente de construcţie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu
ale proiectului (izolare termică, şape protecţie tablă, etc)

5.Verificarea calităţii lucrărilor


5.1.Lucrările de hidroizolaţii, majoritatea lor fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de execuţie,
încheindu-se în acest sens un proces-verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
- calitatea suportului–rigiditatea, aderenţă, planeitate, umiditate, constatări făcute conform normelor în
vigoare
- calitatea materialelor de hidroizolaţii conform certificatelor de calitate
- poziţionarea şi anexarea pieselor metalice
- calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat a hidroizolaţiei, inclusiv a celorlalte lucrări de
construcţie aferente
- strângerea flanşelor şi platbandelor aferente străpungerilor
- dacă este cazul, se pot face şi verificări prin sondaje prin desfacerea izolaţiei şi probe de laborator
asupra materialelor.
5.2.Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- straturile hidroizolaţiei să fie lipite uniform şi contiunu fără zone nelipite;
- panta către gurile de scurgere să fie fără stagnări, conform proiectului
- este continuă şi fără umflaturi
- racordarea cu elemente de străpungere la rosturi şi guri de scurgere asigură o etanşare perfectă.
- protecţia hidroizolaţiei verticale la atice, reborduri, străpungeri, ventilaţii etc. este aderentă şi fără
deplasări.
5.3.Se verifică lucrările de tinichigerie aferente ce asigură etanşarea cerută (copertine, glafuri, etc) dacă sunt
bine ancorate şi lipite cu falţuri şi corect executate: gurile de scurgere să aibe grătar şi să funcţioneze normal la
turnarea apei în locurile cele mai înalte ale terasei.
5.4.Cu avizul scris al proiectantului de rezistenţă se va verifica calitatea izolaţiilor prin inundarea cu apă de 2-4
cm grosime, în punctele cele mai înalte, cu gurile de scurgere înfundate. După 72 ore tavanul nu trebuie să
prezinte pete şi umeziri.
6.Măsurarea şi decontarea lucrărilor
6.1.Straturile de izolaţii hidrofuge pe orizontală şi verticală (inclusiv amorsa, stratul de difuzie etc.) se măsoară şi
se decontează la mp de suprafaţă real executată.
6.2.Şapele de nivelare şi protecţie, plăcile de beton se măsoară şi se decontează la mp de suprafaţă real
executată inclusiv termoizolaţia.
6.3.Betonul de pantă (dacă este cazul) se masoară şi se decontează la mp real executat.
6.4.Izolaţia la străpungeri ţevi, ventilaţii, etc. se măsoară la bucată.
6.5.Elementele de tablă, glafuri, copertine, bucle etc. se măsoară şi se decontează la ml.

Obiectul caietului de sarcini

Generalitati. Date tehnice ale investitiei

Primaria Comunei Panticeu doreste edificarea unui sediu nou, pe terenul proprietate a Statului
Roman situat in str. Principala nr.86, in intravilanul comunei, in zona de protectie a valorilor istorice
sau arhitectural urbanistice.
Terenul destinat constructiei este amplasat in UTR C12 , zona cu destinatia de institutii publice.
Cladirea va avea regim de inaltime Demisol partial, parter si etaj.

1. Situatia existenta. Necesitatea si oportunitatea lucrarilor

Avand in vedere starea improprie a cladirii in care Primaria isi desfasoara activitatea in prezent,
atat din punct de vedere al nivelului igienico-sanitar, al lipsei fluxurilor clare pentru angajati si cetateni
cat si al starii generale a cladirii existente, se doreste edificarea unui nou sediu.

2. Situaţia proiectată. Descrierea lucrărilor

Constructia proiectata este structurata dupa cum urmeaza:

- Fundatii continue din beton armat in zona de demisol sub pereti portanti
- Grinzi de fundare din beton armat pe cuzineti si blocuri de beton simplu
- Elevatiile demisolului se vor hidroizola cu 1P+2B si proteja cu polistiren extrudat 5 cm si
membrana Tefond
- Structura portanta va fi asigurata de pereti din caramida cu goluri verticale 30 cm
grosimelegate cu mortar M50Z
1. Planseele, grinzile si centurile vor fi din beton armat.
2. Planseul de la cota +6.00 intre axele 5-7/A-C va fi din beton armat casetat
3. Acoperisul este de tip sarpanta din lemn de rasinoase ignifugat.
4. Invelitoarea este din tigla ceramica
Din punct de vedere functional, cladirea va beneficia de urmatoarele spatii:
1. Demisol: Centrala termica, Depozit lemne, Arhiva, Depozit materiale, Adapost de protectie
civila
2. Parter: Wind-fang, Hol primire, Birou contabilitate, Birou protectie civila, Birou asistenta
sociala, Casierie, Camera agricola, Cabina portar, Cabinet medical, Camera tratament,
Depozit, Sala asteptare, Debara, Grupuri sanitare
3. Etaj: Secretariat, Birou primar, Birou viceprimar, Birou secretar, Birou contabil-sef, Sala
consiliu 40 persoane, Sala protocol, Oficiu, Hol, Grupuri sanitare.

Din punct de vedere al finisajelor se propun:


- Finisaje interioare: zugraveli lavabile la pereti si tavane, pardoseli din parchet laminat la
birouri, sala consiliu si sala protocol, pardoseli din gresie in holuri, circulatii si grupuri sanitare, placaje
din faianta la peretii grupurilor sanitare si oficii, tamplarii din lemn.

1. Finisaje exterioare: Zugraveli decorative crem si maro, placaj din caramida aparenta,
tamplarii din PVC cu geam termopan, invelitoare din tigla ceramica culoare maro-roscat, balustrade
metalice.

In etapa 1 urmeaza a se realiza urmatoarele categorii de lucrari:

1. Lucrari de terasamente(sapaturi, umpluturi, compactari, epuismente)


2. Lucrari de fundatii ( betoane de egalizare, betoane in fundatii continue, izolate, grinzi de
fundare, elevatii demisol, termoizolatii si hidroizolatii,
3. Lucrari de pardoseli pentru planseu cota +0.00 (pietris, plasa sarma, betoane)
4. Lucrari de suprastructura parter (stalpi, samburi, grinzi, centuri B.A. , precum si zidarii
portante din caramida cu goluri verticale)

Pentru elaborarea ofertei se va avea in vedere Documentatia Tehnica si Detaliile de executie


intocmite de catre S.C. ASIZA Birou de Arhitectura S.R.L., proiect nr. 805/2009 si lista de cantitati
aferente etapei 1 de executie.