P. 1
1. Sisteme de iluminat - Cap 05 - Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat - Cap 05 - Corpuri de iluminat

|Views: 345|Likes:
Published by Darius Salaci

More info:

Published by: Darius Salaci on Apr 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2014

pdf

text

original

I.

Sisteme de i uminal

Capitulul 5

Corpuri de iluminal

Capitolul5: Corpuri de iluminat

I. Sisteme de iluminat

5.1. Caracteristicile corpurilor de iluminat (Cll)

Prin corp de iluminat se deflneste un aparat electric care:

- sustine mecanic tampa (Iampile),

- asigura alimentarea cu energie e-

lectrica a lampii (Iampilor) sl

- distribuie fluxul luminos in mod convenabil.

Cil are 2 componente principale:

- armatora ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei sau surselor, aparatura necssara aprinderii ~i functionarf lampilor cu descarcari (balasturl, startere, ignitere, condensatoare), elementele de conexiune electrice (socluri, cleme) ~i conductele electrice;

- dispoz.itivul optic ce are rolul de a distribui, reflecta si/sau transmite fluxul luminos asigurand, de asemenea, protectia vizuala a sursel, Uneori dispozitivul optic asiqura !;.li protectia fata de mediu: la lovire, la degajari de praf sau umiditate etc.

Corpul de iluminat trebuie sa:

- alba 0 forma placuta, estettca;

- fie U$or de instalat;

- rnentina 0 temperatura de functlo-

nare constanta in limitele admise;

- perrnita 0 lntretinere usoara oferind un acces rapid la parti1e componente pentru curatire, schimbarea surselor sau reparatil.

Din punct de vedere functional, corpurlle de llurninat prezmta 0 serie de caracteristici luminotehnice specfice (fig. I 5.1.).

Randamentul nc al corpului de iluminat este dat de relatia:

nc = <Pc/tPe (5.1.1)

in care: c]Je =n·lPJ (5.1.2)

419 este fluxul emis de lampi; n - nurnarul de lampi; lPJ - fluxul unei lampi; 4>c - fluxul luminos emis de GIL.

Sistemele optice ale Cll., nefiind perfect reflectante sau transrnltatoare, fac ca fluxul emis de corp sa fie mai mic decat cel emis de surse.

Curba de distributie a intensitatii tuminoase (COIL) reprezinta repartitia intensitatttor luminoase intr-un plan care trece prin axa GIL.

Amplasand intensitatile luminoase (lap) in centrul de simetrie al corpului

I CARACTERISTICIlE Cil I I

<l>c I I

! ~ ! ! !

110 I I CDll I l CL I I Ca II as

II MfCIL I

l

1

Fig. I. 5.1 Caracteristicile luminotehnice ale corpurilor de iluminat.

Curba de distribu~e a intensitaW luminoase (calftativa)
0 ... 10 f-I~ 60 .... 90 90 ... 100
$", D- r- -P-
[%]
--
ci> ..
[%) 100 ... 90 90 ... 60 60 ... 40 40 ... 10 10 ... 0
Corpuri cu distrlbutie
directa semidirecta directa-indirecta semidirecta indirecta
Fig. 1.5.3. Clasilicarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al
dlstrtbutte] spatiale a fluxului luminos.
Tabelul 1.5.1. Un ~hiurile de protectie minime recomandata
Domeniul lurninantei Clasa de calitate Tipul lampii
medii Lm a larnpilor privind limitarea orbirii
[cd/m2] A, 8, C D. E ._-
Lm::; 20.103 20° 10°* Fluorescente
3 3- - tubulare
-- -
20·10 <Lm::;500·10 30° 20° Cu descarcart
la ina Ita presiune
si balon fluorescent
sau opal
Lm>500·103 30" 30° Cu balon clar
sl lampi
-- --- - incandescente
*Pentru unghiul de protectie longitudinal 0° - - de iluminat, varlurile acestora se vor gasi pe 0 supratata numit8. "suprafata de dlsfributie a intensitatii luminoase". Aceasta este redata prin una sau mai multe curbe de distributie a intensitatii lumihoase (COIL) - cap. I - in functie de felul suprafetei:

- daca supratata este de revolutie este suficienta 0 singura GOIL

la= f(a);

- daca supratata este oarecare sunt necesare mal multe COil

f,,= ((a) pentru unghluri [3 constante.

De regula, sunt utilizate 2 sau 4 ase-

menea curbe, din planurile [3=0 180°;

90 275° sau [3=0 ... 180°; 45 225°;

90 270°; 135 ... 315°.

Daca CIL este nesimetric sunt necesare mai multe curbe de dlstributie a intensrtatilor luminoase, nurnarul lor fiind ales in functte de gradul de nesimetrie. Tn acest caz intensitatea luminoesa este in functie de a !;.li [3, a tiind unghiul de inaltime, iar [3 fiind unghiul azimut (mai sunt notate sl cu y,c).

De exemplu, pentru Gil fluorescente liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversa'a f3 = 0-180° ~i una longitudinala [3 = 90 ... 270").

Curbele de distributie pentru corpurile de iluminat interior !;.li exterior sunt date de producatori,

Aceste curbe, in majoritatea cazurilor. sunt ridicate pentru cazul in care in corpul de iluminat se rnonteaza 0 lampa conventlonata cu fluxul de 1000 In I. Ele sunt date, de regula. in coordonate polare, pentru Gil oblsnulte, $i coordonate rectangulare. pentru proiectoare.

Coeficientu! de amplificare Ca este 0 caracteristica mai putin util.izata, definit cu relatia:

Ca = Im";I",", (5.1.3) in care 1m. este intensitatea maxima emisa de CIL, iar Ims este intensitatea medie stertca,

f",. = (1141t)·<Pc (5.1.4)

Acest parametru da 0 inforrnatle asupra modului de amplificare a intesitatii luminoase.

Unghiu! de protecte al Gil este unghiul in care ochiul nu prive~te sursa de

/~.

'i-c

Fig. 1.5.2. Modalitati de stabilire a unghiului de preteejte.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

lumina, asa cum se arata Tn figura 1.5.2.

Tn tabelul 1.5.1. sunt indicate unghiurile de protectie mini me. recomandate, in functie de lurnlnanta lampilor si clasa de calitate privind limitarea orbirii.

Clasele de calitate A, B, C, D si E corespund claselor de calitate din metoda curbelor de luminanta limita (cap. 8).

Pentru alte tipuri de Gil, de exemplu, cele cu ecrane opale, protectia vizuala este totala, Aceasta S8 reallzeaza prin difuzia luminii, obtinandu-se 0 diminuare substantial a a luminantei sursel.

Curbele de luminanta (Ol.) sunt, de asemenea, 0 caractenstlca importanta a corpurilor de iluminat, ele servind la aprecierea calltatll iluminatului din punctul de vedere al orbir.ii directe ce poate f produsa de sursa (cap. 8).

Coeficientul de mentenanta (MI), exprima laptul ca fluxulluminos al corpurilor de iluminal scade in timp. scacerea S8 oatoreaza:

- irnbatranirli lampii,fenomen ce se rnanifesta prin evaporarea filamentului :;;1 depuner.ea acestuia pe globul sau tubul de sticla, marlnd coeficientul de absorbtie al acestuia:

- imbatranirii dispozitivului optic. ce duce la rnicsorarea coeficientllor de re!Iexie sau transmisie;

- depunerii de praf intre 2 curaliri consecutive.

Acest coeficient este introdus in calculele de proiectare astfel ca la expirarea duratei de functlonare a lampilor sistemul de iluminat sa of ere condltii optime pentru activitatea din incapere. Rezulta ca la instalarea sistemelor de iluminat acestea trebuie sa asigure condrtll superioare celor prevazute in norme.

Clasiflcarea corpurilor de iluminal

Din punct de vedere functional (sau al destinatiei) se disting 4 clase de corpuri de iluminat pentru iluminatul:

A - interior; B - exterior;

C - mijloacelor de transport (auto, aero, navale etc.)

o - Huminat special (din domeniul medical etc).

Clasele A ~i B forrneaza grupa COf-

purilor de iluminat obisnulte (cu 0 utilizare generala), iar clasele C si D grupa corpurilor de iluminat speciale (cu 0 utilizare restransa :;;i speciaflzata).

Din punctul de vedere al dlstributlel fluxului luminos, corpurile de iluminat se clasifica astfel:

• dupa dlstrioutla spatlala a fluxului (ctJe) in eele doua semisfere, mferioara (ctJ- ) $i superioara (ctJ~) (fig. 1.5.3).

• dupa dlstributia fluxului inferior ~, corp uri Ie de iluminat pot fi cu distributii

I
!~ & (_ ) I~ r- I~ ~
-:::;:;-'
a.
0:
0:
a=4 ... 20· 1;£=20 ... 60· a=60 ... 120· 0:=120 ... 160· 0:=160 ... 180·
a b c d e
Fig. 1.5.4. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere
al distribuliei fluxului inferior.
TabeluI1.5.2. Clasificarea Cil din punctul de vedere al protectiei electrice Impotriva
electrocutarii (dupa CEE - Comisia intemationala pentru echipamente electrice)
Glasa Protegia electrica
0 Gil cu izola11e functionala oblsnuita si fara borna de legare
la protectie
Gil cl,! izolatie functionala ~i cu borna de leg~r~rote~ie
I Gil mobile conectate prin cablu flexibil sunt
echipate cu fi$a cu contact de protectie sau
I-U- soclu cu conector pentru _~otectie -r-
Gil cu izolatie dubla sau 'intarita fara
-- _bQrna de I~g~re la protectie -- ---
III Gil realizat pentru conexiuni la circuite de distributie
de foarte joasa tensiune $i neavand la interior
sau exterior cale de curent la alta tensiune ---- A doua cifra caracteristica

Protectia echipamentului din interior impotriva patrunderii periculoase a apei

Prima cifra caractenstlca Protectla persoanelor impotriva atingerii sau apropierf de partite active si impotriva contactului cu partile mobile din interior; protectia echipamentului impotriva

patrunderii de corpuri straine

o Neprotejat _ __ -=to Ni!pr_o_!ej~t __ --- __

1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm,I1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe verticala

de ex.: mana (dar nu impotriva accesului inten ionat ----1

2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva plcaturilor de apa la un

de ex.: degetele __...,.,...., +--c-'u='n""ghi mal mic de 15°

3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate de exemplu, sculele, conductele s.a. (cu diametrul sau

rosime mai mica de 2,5 mm

4 Protejat impotriva obtectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa

conductele cu diametrul sub 1 mm

5 Protejat im otriva p::.:ra::o.:f;:=u-'-'Iu:.:_i _

6 Etan~~praf ~~~~~~~~~~~~~~~~~~------I

7 -

8 -

* lEG - Cornisia electrotehnica lnternationala •• introducere ternporara 'in a a

Capltolul 5: Corpuri de numinat

1. Sisteme de iluminat

de la foarte intensiv (eu flux concentrat) ta foarte extensiv (cu 0 distributie evazats) (fig. 1.5.4); de regula, distrlbutia foarte lntensiva este proprie proieetoarei or, iar cea foarte extensive, corpurilor foloslte pentru iluminatul rutier. Celela.lte distributii sunt proprii corpurilor de iluminat obtsnulte,

• dupa dlstributia intensitatii luminoase, mult uti!izam de normele britanice si de metoda CIE; se rnai numeste sl clasificarea BZ (British Zonal). Din acest punct de vedere corpurile de llurninat se impart in 10 elase, dupa rno-

dul de variatie al tunctrei la-f(oJ, astfel:

8Z1:/0= /""" coi IX . -

8Z2: /0'" Irrnx cosJ a

8Z3: la '" 1ffiiJ)( c.os2 a

8Z4: la "" lmax cosJ/2 a

8Z5: 10 = lmax cos a

8Z6: 1,,= lma>l (1+2 coscq 8Z7: 10= /""" (2+cosa) 8Z8:' I" =- I""",

8Z9: t; =- /170'''' (1+sina) BZ1D: '0.= Imv sin a

De regula,. forma analitlca I" =- ((a) a COIL nu se cunoaste. De aceea incadrarea in clasa BZ se maiface in func-

tie de rapoartele defluxuri N1, N2, N3 si N4 definite de:

.N1=- FCl. -N2=- FC2.

FC4' FC4'

FC3 FC4

·N3=--·· ·N4=-

FC4' F

unde FCL.FC4 sl F sunt fluxurile cumulate caracteristice ale corpurilor de Huminat cuprinse in unghiurile solide Jr/2; n; 3n12: 21tSi, respectiv, 4](, iar Nl ... N4 reprezlnts numere intregi formate din primeledoua zecimale ale rap oarte lor .

a

c=90-f1 =$:3-1 0=270 C=180

Curba de d.istribulie aintensijaiii iuminoase

c

L

m
I ~I
II
-+ ~ Pentru 1000 tm
y [0] Intensitate . [Cd] Flux zonal
0 .... 180° 90 ... 2700 [1m]
~ 121 121 0,00
5 123 120 11,60
15- -:;-30 I 115 46,32
25 137 109 103.25
1-35 144 100 179,90 _
45 148 85 270,12
55 148 68 367,01 -
65 f;;-l 50 463,79
75 27 550,54-
f-S5 128 3 622,O-1-
1-95 124 -r-O,OO 689,65
105 124 ~~ 755,24
-115- 1-118 0,00 813,81'
125 100 0,00 858,66
135 , 78 -0.00' 888.87
145 . 56 0,00 906,46
-:f55 ' 35 0,00 914,56 .
165 16 0,00 916,82
175 4 0,00 917,02- d

_Ta_v_aQ__ 0,30 I 0,00 59183168 92

Peretil~Or,5~0~~~~~~~~~~~~~~~-+~0,~3~0~~0~,1~0~1 ~Or,O~O~~~~~~ll_ ~ __ L-~~

Podea 0,30 0,10 0,.10 0,00

J!!r;lic~ I----r-....,..".-,------;..=~~~=:::;..:=---- __ :_:__,__"......,=__o____:--

, 060 0,20 0,20 0,.17 0,.13

0,80 I~~--t-~~ -=OJ.:.,2:.:..7-+--=.,!.;=-=--+-=~---=c=.:.~~0,25 0,2.2 ° 17

1,00 0,33 _Q,9c.::O,--+-=O"",2::.:6=-t- 0,21

1,25 __ Q,54 0,39 0,31 0,25

_'1.,~0 .~---=--,c:=-:--+--o,.~ 0,35 0,28

200 0,67 0,53 0,41 0,33

_2,50 _Q,73 0,59 0,45 O)~

~ 0~,~76~~~~~0~.,6~4~. +-~~~0~6~1~+-~~~~~~0~,4~8--t--=O~3~9~1

4,Og ~!B 0,]0 0,66 ,~-+-~0,~52,=-+-~0,42

5,00 0,84 0,.74 0,68 0,54 0,44

b

100 eo

,
1..010'"
Iii'"
'"
;i' I


I 60

40

20

o

O· 30" 60" eo· 120' ISO' 1 60·

65

Clasa I Iluminare de serviciu ~'l
. / ./ 7 ~j.§.OO~'
11" ~IL 1- 00 ... 1130
0 - ceo ... fa
\\ '-..., ~' ......... "'r-....-- ;::t-
0 r-,
\ ,\, t-, f'----J--.,
1\1 N I" ~':'5C1m
. 75

65

55

45

5 6 B 103 2 3 4 56 6 10" 2 3 4

!Cd!m2i

f

N21 N3TN4 N5

Fig .. 1.5.5. Datele de proiectare pentru un en,

a - vedere spatiala,: b - sectiune;

c ~ COIL pentru lPe .:: 1000 1m:

d - tabel cu variatia inrensirafilor $i luminantelor: e - factorii de utilizare ~i indicatorii de distribupe zona/a a

fluxului; f - graficul de varia tie a fluxului tummos in spatiu, 51 curbele de fum/nants suprapuse pe graficul curbelor limita de luminanta.

1. Sisteme de iluminat

Capitulul5: Curpuri de iluminat

• dupa gradul de protectie fata. de rnediu, care poate fi:

- electrica sau fmpotriva el'ectrocuwii (tab. 1.5.2.); protectia omului la alingerea :;;i manevrarea corpurilor de iluminat create de la ctasa ala III:

- tata de petnmderee corpurilor solide~i a .apei - ce se exprlrna prin gradul de protectielPXX, unde prima citra (de la 0 la 6) indica protectia pe care a asigura echipamentul corpului de iluminat impotriva corpurilor strame, iar a doua cifra (de la 0 'Ia 8) indica protsctla lrnpotriva pammderii apei (tab. 1.5.3.).

Cu cat prima citra este mai mare cu atat omul este mai bme protejat la atingerea~i manevrarea corpului de iluminat. Cu cat a doua cilra este mai mare cu atat apa (sub diferite forme) poate pammde rnai greu laechipamentul electric al corpului. Patrunderea apei la echipamentul electric ar duce la scurtcircuit, la deconectarea corpului de lluminat

Multi fabricanti de, corpuri de iluminat dau gradul de protectia IP prin 3 cifre, cea de a treia indicaod rezistenta corpului lasocuri mecanice.

- (ata de patrunderea medii/or gazoase cu pericol de explozie; din acest punct de vedere corpurile de iluminat se executa in doua variante constructive:

• E.d (antiexploziv), capabil sa reziste Ia prssiuni determinate de explozil interne, pentru a evita transmiterea acestara in mediul lnconjurator. Acest tip va avea arrnatura din otel $i dispozitivul optic din sticia dura rezistenta la presiuni ridicate.

, E.e leu slquranta marital, capabil sa evite pammdereaqazelor sau arnestecurilor gazoase explozibile in interior printr-o constructie speciala (eventual ou suprapresiune) dublata de un sistem de siguranl.ii electrica pentru deconectare in cazul deprssurizarii sale.

• dupa modul de montare, corpurile deiluminat pot f rnontate:

- aparent pe elementele de constructii:

• direct pe platen; platoniera:

,. suspenda! de platon: lustra, candelabru;

.• pe perete: aplica (dreapta sau oblical

- ingJopat in elementele de construe-

tie:

~ in plafon, de regula in platon fals; • in scafe: pe perete, pe stalpi,

- pe stalpietc.

5.2. CorpurI pentru tlurntnatul interior

• Corpurlle de i,luminat psrttrularnp} le cu incandescenta (normals $1 cu halogeni.) 1,li flu.orescente compacta pot f clasificate in urrnatoarele categorli principale, in tunctie de foloslnta:

- loculnte

- unele sali de spectacole;

- Huminatul decorativ interior sau de

accent;

- medii cu degaJari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie.

in figura 1.5.5 este lndlcata 0 li~ tehnlca de date pentru un corp de iluminat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat cu Iarnpa fluorescenta de 18 W.

Pentru incaperile moderne destinate birourilor cu calculatoare se recomanda Gil sub forma de aplice (iluminat indirect) echipate cu lamp: MH (in pozitii fixe, fig. 1.5.6) sau lampadare identice ca structura luminotehnica cuapllca din aceeasi fjgura. (solutia flexibila). Evident, pentru aile utilizari decorative se poate utiliza ca surse sl UH tubolareo

Cateva Gil moderne pentru locuinte (plafoniere sau apllce) pot II urrnante in figura 1.5.7.

- ... crr.2 .. 4. 7. '1C!... .. 347 ~

1:;1' : ~

ID-SW . . I <=

70 1 I 'EO

Fig. 1.5.6. ApUca pentru birouri mici cu calculatoare.

Fig. 1.5.8. Montaje de CIL pestructuri spaliale ..

Fig. 1.5.7. CIL pentruloculnte:

a - plafonier.a pentru camere obisnuite; b - plafoniere pentru incaperi de trecere; c - aplice semiindirecte;

d - GIL ou a/emente decorative suspendate.

Capitulul 5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

Pentru sistemele de iluminat flexibife/adaptabile, ell se rnonteaza pe !ilina sau pe structurl spatiale utilizate atat pentru fixare cat !ili pentru alimentare electrlca (fig. 1.5.8).

• Corpurlle de iluminat pentru lampi fluorescente de ioasa presiune (Iiniare) se pot utiliza in:

£~~L __ .I ~~ ----- L .

Fig. 1.5 . .9. Cil industrial.

:s

- spatil industriale obisnuite !ill similare;

- spatii din cladirile administrative cu

blrouri, sall de proiectare, inva1amant, cercetare, social - culturale, magazine; - spatii de circulatie $i similare;

- medii cu degajari de praf, umiditate

sau cu peri col de explozie.

- Pentru spatiile industriale obisnune (fara degajari de praf, umiditate, gaze explozive) cu a inaltime sub 4-5 m, se utillzeaza iluminatul fluorescent $i ell cu distributte directa a fluxului.

Un ell tipic este prezentat in figura 1.5.9 (gen. FJRA).

- Pentru spatiile de monee inte/ectua/a, invatamant, unele magazine s.a., ell cu dlstributie semidirecto3 pana la tndlrecta si, mal rar, directs (cu gratare oglindate $i unghi de emisie mare) sunt cele adecvate (fig. 1.5.10).

Sistemele de iluminat flexibile/adaptabile utllizeaza, de asemenea, structuri spatiale suspendate care inglobeaza Ctl, fJuorescente linlare (fig. 1.5.11).

- Spatiile cu degajiJri de praf $i umiditate, ell trebuie protejate sl etansate coraspunzator (fig. 1.5.12).

• eorpurile de iluminat pentru lampi cu descarcari in vapori rnetalicl (de mercur sau sodiu) sunt destinate halelor industriale inalte (peste 6 m). ell au o dlsfributie dlreota !ili pot fi deschise sau protejate in functle de mediu (cu sau fara degajari). in figura 1.5.13 se pot urmari 3 tipuri de corpuri in consfructia oeschtsa.

Pentru medii cu degajari, ell se construiesc de tip etans, reflectorul fiind protejat la partea interioara cu aparatoare din sticla sau material plastic transparent.

• Corpurile pentru iluminatul de siqu-

I ranta, Tn sistemele de iluminat de slquranta. in general, se pot utiliza aceleasl corpuri ca si pentru iluminatul normal. tinand seama de indicatiile specificate de norme.

Pentru iluminatul de siguranta specializat se utilizeaza ell speciale echipate cu surse corespunzatoare, cu elemente colorate adecvate si, eventual, cu un sistem de comutare automata la caderea iluminatului normal.

~ .. ~

I L2 I C

Fig. 1.5.10. ell pentru incaperi de muncaintelectuala, invalamant~.a. a - FlAG - 03; b - FIRI; c st d - CIL 0-/0 Zumtobe/.

Fig. 1.5.11. Strucluri spatlale cu Cll inglobate.

2

c

Fig. 1.5.13. Cllindustriale:

a - tip ELBA; b $1 c - tip uri PHILIPS;

1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis la partea tnferioara; 2 - aparataj; 3 - dispozitiv de prindere.

a

5.3. Corpuri pentru iluminatul exterior

Se ctasifica in doua grupe principale pentru:

- iluminatul public (stradal);

- iluminatul suprafetelor indepartate.

denumite proiectoare.

• Corpuriie pentru iluminatul public (stradal)

in iluminatul rutier sunt utilizate corpuri cu distributie directa largo3.

Pentru zonele rezldentiale $i spatiile verzi se recomanda ell cu distributie semldirecta sau directa-lndlrecta. in figura 1.5.14. este prezentat corpul de iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru iluminatul rutier.

Fig. 1.5.12. ell protejat ~i etans.

L Sisteme de iluminat

Capitolul 5:Corpur.i de iluminat

HGS 204/250

~

-TjE ---Ill 0,6

f~~~IifJ;Ett±±lftffi 0,5

90'

0,4

0,3 0,2 60" 0,1 0,0

180 Co 42,0 CIS 80,0

190 6,0 5,0

LO.R.=0,75

150'180'150' 120'

I..-
17 - -
-
1/·
<,
I""":":""
\l 30" [cd/WOO 1m)

o

1H

2H

a

b

txHPl-N 250W lx12,7001m C~~ ,

~

d

c

e

Fig. 1.5.14 •. Co.rp de iluminat rutler tip

MGS 204/250 (PHILIPS):

a - CDIL longitudinala $; transversa/a, inctusiv date de calcu/; b - 1J",f(E) seu T7==f(L);: c - nive/uri de E obtinute pentru diferite date geome.trice,: d, e, f - nivelur de L, Ue, UL !;i Tr obtinute pentru diferite date geometrice; 9 - CIL.

9

NNF020· N

1 x SON - T PLUS 400W

1I21max - -2"12' -2"2"

lmax = 13600 cd:tl000 1m, O'

13750

1, x 189,000 lm L.OR ,,0,63

II

2750 i-l---I-I--I--..j......#V+\\-I-H-+-++-I

V "

20' 40' 60° J 2Q-' 40° 60' M 880712000000

11000 .l---WI----I-I---+.-+-M-+--I-HH-+--l

8250 .l---W---+--+.-I--+-JrJ+---I-+--+-++-+---c

K.oo' --400 -20· 0' l -60" --40' ·20' 0' (cdl1000 1m)

sot-

a

b

Fig .. 1.5 .. 16. Proiectoare cu sectiunea taselcululul lumlnes ctrcutara: a - sectiune, b - COIL in coordonate rectangulare.

a decorative.

Pentru zonele rezldentiale, un exemplu de Gil poate fi urmarit in figura 1.5.15.

• Proiectoerele pemru iluminatuf exterior sunt destinate iluminatului suprafetetor lndepartate de sursa. Se folosesc in iluminatul triajel.or eailor ferate, llurnlnatul santierelor, zonelor de lucru din porturi, terenurilor sportive etc.

Ernisia tluxului lumlnos S8 realizeaza, de regula, intr-un unghi solid rnic, obtinandu-se un fascicol luminos cu ampJificare lrnportanta a intensitatilor luminoase.

De regula, pentru iturninatul terenurilor de sport rnari (stadioane cu tribune) se folosese proiectoare cu:

- seciunea fascicululuilumlnos clrculara (fig. 1.5.16). atunci cand proiectoarele sunt amplasate concentrat (pe stalpij in colturile terenului;

- sectlunea fasciculului rectanqulara (fig. 1.5.17), atunci cand proiectoarele sunt amplasate uniform de-alungul laturii mari a terenului de joe.

• Proiectoare pentru iluminatul srhiteotuml, testiv $; ene utilizari

Pentru numinatui fatadelor se folosese proiectoare asemanatoare co. cele amintite, de regula, eu 0 deschidere rnai mare a unghi.ului de ernisie.

5 .. 4. Corpuri. pentru llurninaful teatrelorlstud iouri lor

Proiectoarele destinate llumlnatulul tehnologic al scene lor de teatru, studlourlror cinematografice, de televiziune s.a, sunt Gil speciale co. un sistem optic complex, cu reflector, in rnajornatea cazuritor, din oglinda rnetallca parabolica sao. elipsoidala, co. rol de concentrare a fiuxului intr-un unghi spatial ingust sau fcarte Ingust (corespunzator unor unghiuri plane de 2x10o".2x5°). De asemenea, proiectoareleasezate la distante mai marl de seena ~n sala sau Tn fundul salii), precum si cele de urrnarire a personajelor cu spoturi luminoase, sunt Tnzestrate cu objective alcatuite din Ientile care reahzeaza 0 amplificare substantiala a intensi'tatiiluminoase

Capit.oluI5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

(pentru urmarire se obtine un spot foarte concentrat de lumina).

Oator'lta concentrarii fluxulul luminos intr-un unghi. spatial 1ngust, curbele de dlstributle a lntensltatllor lumlnoaae se dau in coordonate rectangulare.

Pentru efectele de lurninl lrnpuse in astfel de sisterne, proiectoarele sunt echipate cu filtre colorateoe se pot schimba, oomandate de la distanta, Pentru redarea excelenta a culorllor,. proiectoarele destinate functillor amintite se echipeaza cu lampi lncandescente (lJC) de canstructie speciala sau lamp! cu halogeni (UH). Pentru prolectoarele de orizont, se folosesc lampile cu descarcari ln xenon, datorita ternperaturii de culoare cea mal aproplata de lumina alba a soaretui.

ln continusre, se prezinta cateva proiectoare speciali.zate:

- de rampa (pentru lumina de jos] format din mai multe Gil tntr-un sistsm eamun de montare ~i protsctie, cu trei eulori (albastru, rosu, galben) inseriate, reallzate tie din stiol;3: colorate, fie cu larnpi colorate cu incandescen1a. lampile sunt allmsntate independent (pe euloare) pentru obtinerea efecteloT de culoare monocromatica, blcromafiea sau tricromatica; se pot echipa ~i cu lampi ou reflector ingl.obat, caz in care corpul de ilumina! nu mal neoeslta reflector. Distributia fJuxului luminos este larga. (extensive).

- de rivalfa (pentrulumina de sus) u~ tillzat pentru reallzarea iluminatului ge~ neral ambiental, al scenei sau studloului; este asemenator celui de rarnpa, fiind suspendat peste nivelul scenei sau studioului, utilizand surse meandescente de 100 ... 500 W.

Pentru teatre se utilizeaza sl rivahe cu mai multe etaje, fiecare slr de proiectoare avandalta dlrectlonare a fluxulul luminos.

Pentru studiouri se totosesc grupuri

compacta de rivalte, cu reflector comun pentru un sir de surse.

- de platou (tip dopot) utilizat pentru iluminatul de sus al anurnltor zone ale scenei, prevazute cu L1G sau UH 500 ... 1000 W; pot f echipate cu lentile plan convexe pentru concentrarea fluxulul ~i cu filtre colorate fixe ..

- de orizont cu rolul de a reallza iluminatul suprafetelor mart ale panzelor de fundal din teatre ~I studiouri T.V. Suntechipate cu lampi UH sau cu descarcare, echipate sau nu cu filtre colorate (albastru saterat, albastru nesaturat,. verde, galben, rosu si alb). Puterea pentru L1H este cuprlnsa intre 500 sl 2000 W.

Pentru studiouri se utilizeaza!jii 00(purile deiluminat multiple mobile cu lampi tubulare fluorescente.

- mobil de soena sau studio cu rolul de a realiza un ilurninat local pe zone restranse sau de a pune in evident;a un element decorativ sau de efect, Ele sunt dif·erite ca forma $i putere. Astfel pentru iluminatul local (din apropiere) puterea LlG/UH vartaza intre 100 si 500 W, Iar celedestinate iluminatului suprafetei fundalulul de jos sunt de 1000 ... 2000 W (cu LlH) ..

- ou lenti/ii si oglindiJ - ulilizat pentru obtinerea unei mari arnplificari a intensitatii lurrnncase lntr-un unghi solid mic; de regula, lentila sau I.entilele (plan-eonvexe, biconvexe !jii Fresnel) au rolul de a concentra $ii dirija fluxul luminosemis .. Se utiliz.eaza Ientile Fresnel dare pentru obtinerea unei "pete de lumina." conturate ~i semionscure pentru obtinersa estornparli conturului "petei de lumina".

Gama de puteri este variabila de la tOO la 5000 W $i mai rnult, utilizand pentru teatre lamp; LlG/UH.

• pentru efecte speciale. ln aceasta categ.orie se inscriu proi.ectoarele de efecte colonstice care suntechipate cu

1.0 600 I
0
N I
450 Ilr-J
300 ji :.\
/ \
150 \ \ 495

185

630

a

SNF 210/61 1/2 lmax ._ -28·/5· -33·/30· lmax " 672 cdl1ooolm, 61"

750 r--r-r-,--r--r-T"""'r-r-,--r--r-T"""'r-l

1 ... SON· T 400W 1 x 47,000 1m LO.R. '" 0.71

K 1· 21' 41· L ~ -40" ·20" (cd/looo 1m)

61· 81' 101· 121· J 0" 20" 40' 60' M

b L 1JW06514OOOJ

Fig. 1.5.17. Projector asimetric: a - sectiune; b - COIL.

o caseta de liltre colorate montate inaintea obiecti.vului Si care pot fi schimbate prin cornanda de la distanta (coruanda electrcmecanica).

Se realizeaza, de asemenea, proiectoare pentru reproducerea unor fenomene naturale (nori, ploaie, fulg.ere s.a.) Acestea au un sistem optic complex cu mai multe Ientile plan convexe $i oqllnzi de focal izare , rezultand un tascicui luminos foarte concentrat si uniform distribuit in sectlune, in tata obiectlvulul, solidar cu proiectorul, se rnomeaza caseta de efecte echipata cu un mecanism cu motor cu viteza variabila, ce produce rotirea diapozitivului de efect. Imagines proiectata pe panza reproduce fenomenul natural dorit. Sursa de lumina este L1H.

in funetie de multitudinea componeatelor regie.i tehnice, se utillzeazasi proiectoare cu un grad ridicat de complexitate, cu mai rnulte obiective (de exemplu proiectoare de nori).

Pentru obtlnerea efectelor de testerescenta a unor suprafete, se utilizeaza pro.iectoare echipate cularnpl cu descarcari in domeniul Uv. cu balonul din sticla Wood.

- de urmarire. Acestaeste caracterizat printr-o amplificare deoseblt de mare a intensitatii luminoase, cu oernisie superconcentrata lntr-un unghi spatial foarte mie, obtinuta printr-un sistem complex de Ientile.

Proiectoarele se eenpeaza cu lampi LlG/LIH. Puterea surselor eu incandescentil este cuprinsa intre 500 $i 1500 W pentru scene de teatru $i ajungela 3000 W !?i mult mai mult pentru studiourL

100 r"T-F~=:::::~:J

-

50 L..----1f---f---+---+-_J

a 2 4 6 8 10

t [ani] ------

Fig.l.5.18. Variapa eoeficierrtului de transmisie", a limetacrilatului in tlmp .•

90+--+--+--~-~~ 1 80+--+--+--~-~~

~ 70+--+--+--~-~~

60+--+----1~_+--+-~

Fig. 1.5.19. Generator ~i fibre optice.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

Fig. 1.5.20. Tipuri de terminaJii optice.

17 mm

Fig. 1.5.21. SecJiunea tuburilor optice: 1 - rniez reflectant; 2 - strat exterior protector Ia radia~i UV; 3 - strat protector suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre o tice.

0 pane la 10 m
0 0 pana 13 30 m
[] [3 6 peste 30 m Fig. 1.22. Folosirea generatoarelor: un generator pentru 0 lungime de cablu L < 10m; doua generatoare pentru 0 lungime de cablu 10 < L < 30m; trei

atoare sunt folosite pentru 0 lungime de cablu L > 30m.

Varietatea proiectoarelor destinate scenelor de teatru $1 studiouri este cu mult mai mare decat cea prezentata,

5.5. Fibre ~i tuburi optice

Transportulluminii la distant3 prin intermediul fibrelor optice este tot mai des folosit in iluminatul arhitectural, in mod special.

Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde:

Generatorul care confine sursa principala de lumina, care in mod uzual, este a sursa cu mcandescenta cu halogen sau sursa cu descarcare in vapori metalici cu adaosuri de halogenuri metalice cu indicele de redare a culorii foarte bun (R.> 80). Rolul generatorului este de a asigura allmentarea sursei propriu-zise $i de a focaliza fluxul luminos emis de surse spre zona de lesire a fibrelor opt ice prin intermediul dispozitivului optic intern. Are in componenta sa un filtru de raze ultraviolete, Irnpledicand propagarea componentei UV de-a lungul fibrelor optice astfel tncat punctul luminos contine numai radlatil In domeniul vizibil.

Generatorul poate fi prevazut cu filtre colorate, in scopul obtinerii unor etecte speciale.

Ansamblul de cablLl"i are rolul de a conduce numai fluxul luminos de ta generator la zona dorita a fi iluminata. Cablurile pot fi de diferite lungimi sau diametre, In functie de nivelul de iluminare necesar $1 de nurnarul de cabluri aferente generatorului. Este caracterizat de: lungime (Ia cerere), diametrul conductelor flexibile (cel mai utilizat fHnd cel de 5 mm), numarul de fibre optice, raza maxima de curbura (1.5 mm), unghlul optic de deschidere (30°).

Cablurile sunt realizate din polimetilmetacrilat - material ce asigura transmisia foarte buna a lumini! sl pastreaza intaete calitatile sursei de lumina (temperatura de culoare $i redarea culorii), oferind 0 tnalta eficacitate dato-

SUPRAFETE
AAHIlECTURALE
I I
I I
LUMINOASE LUMINA1E
(TR.ANSMITA TOAAE) (REFLECTANlE)
I ~ r I
I I
PLAFON PERETE PLAFON PERETE
LUMINOS LUMINOS LUMINAT LUMINAT
Ag. 1.5.23. Clasificarea suprafetelor arhitecturale utilizate 1n sistemele de iluminat. rita deprecierii sale foarte mici, in timp.

Graficul din figura 1.5.18. indica depreeierea fluxului luminos intr-un sistem de fibre optice putandu-se folosi la estimarea nivelului de iJuminare cu cabluri mai lungi de 2 m, punctul de calcui fiind consldsrat la 2 m de generator. Acest sistem este folosit cu succes in iluminatul diferltelor obiecte ale caror culori se degradeaza sub actiunea UV (tablourile dintr-o expozi ie, muzeu). De asemenea, caldura degajata de sursa, in generator, nu este transportata de-a lungul fibre lor optice, metiv pentru care acestea se folosesc la iluminatul vitrinelor casetate (casete eu exponate dintr-un rnuzeu, magazin) nemaifiind nevole de ventilarea aeestera.

Ansamblul de termina1ii eptice.

Acestea au rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes (fig. 1.5.20). Pentru etecte speciale ele pot fi insolite de Ientile sau filtre colorate. Acestea sunt caracterizate de: forma, modul $i diametrul de incastrare, unghiul lentilei Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19). Deci flbrele optice pot fi folosite in iluminatul general (Ia un nivel scazut al lluminarft), de accentuare, pentru exponate din muzee si aplicapl exterioare ca fatade de c1adiri, fantani arteziene, domeniul industrial si medicinal.

I Tuburile optioe. a caror sectiune este detaliata. in figura 1.5.21,. inlocuiesc cu succes tuburile cu neon ale firmelor lu-

mlnoase. Ele sunt insa mult mai usor de foloslt la accentuarea conturului, f1ind flexibile. Sunt toloslte deci pentru: dlrectionare, iluminat de contur, reclame turninoase, semnale luminoase.

Aplicatii: tatade ale eladirilor, piscine, poduri, gradini etc. Pentru efecte colorlstice se pot utiliza filtre amplasate in generatorul aferent. in functie de lungimea fibre lor optice, in sistemul de iluminat se amplaseaza un anumit nurnar de generatoare conform schemei din

I figura 1.5.2.2.

5.6 .. Suprafele luminoase sau luminate arhitecturale

Pentru unele incaperi aferente unor cladiri care necesita componente decorative (sa.li de speetacole, muz.ee, magazine, locuinte s.a.) se pot utiliza supra fete arhitecturale ca surse de lumina secundare ce transmit sau reflecta fluxul luminos emis de surse de lumina primare (fig. 1.5.23).

5.6.1. Suprafe,e luminoase

I Plafoane luminoase

Plafonul luminos este un element arhitectural realizat dintr-o placa transmitatoare din module, suspendata de

plafonu! de rezlstenta al consbuctiei

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

(fig. 1.5.24). Modulele pot fi confectionate dintr-un material transparent opal sau clar, cu model sl supratata de difuzie sau din gratar difuzant.

Panoul difuzant continuu of era avantajul unei emltants constante, dublate de un aspect placut, dar pierderile prin absorbtie sunt relativ mari (30 .. .40 %), iar deprecierea prin pratulre, rapida.

Supratata interioara a cavitatli platonului necesita 0 culoare alba, reflectanla., pentru imbuna.tatirea randamentului ansamblului care luoreaza ca un corp mare de iluminat.

Atunci cano se utilizeaza corpuri de iluminat cu reflector (tip FIRA) este necesara 0 adanclrne mare a cavitatii. Asa cum se poate urmari in fig. 1.5.25 pentru realizarea unei iluminari uniforme a placii transparente la 0 distanta intre axe de 0,65 m rezulta 0 aoanclma neoesara de 0,83 m a cavitalii.

Utilizarea corpurilor de iluminat fara reflector, tip FIA, are doua avantaje:

- se pot monta mai oistantat, fluxul luminos fiind uniformizat prin reflexia de ansamblu a cavitatii plafonulul daca a = (1,5 ... 2);

- investitia este mai scazuta,

in functie de unghiul de protectle al gratarului difuzant se poate determina bmln (fig. 1.5.26) pentru asigurarea protectiei vizuale in cazul utilizarii ell tip FIA Practic, intotdeauna, b z bmln datonta condtttllor de uniformitate amintite. Platoanele luminoase din placa continua difuzeaza foarte bine I ftuxul luminos realizand 0 distributie unitorrna a llurninarilor. Un dezavantaj este acela ca imaginea obtinuta este 'plata", fara relief. Plafoanele luminoase cu gratar difuzant of era 0 imagine mai bine conturata, datorita difuziei mai red use. Acestea din urma of era $i posibilitatea integrerli cu climatizarea incaperii.

Utilizarea plafoanelor luminoase presupune investitii mari pentru obtmerea acelorasi niveluri de llurnjnare cu corpuri clasice. Aceasta, deoarece densi-

tatea de corpuri de iluminat la plafon este mare, pe de 0 parte, sl pe de alta parte, elementele modulate ale plafonului trnpreuna cu elementele de sustinere a acestora sunt foarte pretsnttoase pentru a realizare artistica reuslta,

Domeniul de aplicare este res trans; nivelurile ridicate si modelarea redusa imp un aceste sisteme pentru salile de expozrtii de mare valoare artistioa, vitrine importante, ateliere de pictura s.a,

Perete lumlnos

Este rar utilizat, fie ca element decorativ (perete luminos sau zone de perete luminosj, tie pentru punerea in evidenta, prin transparenta a unor exponate sau a conturarii lor, fie pentru obtinerea unui etect luminos colorat intrun local de divertisment.

Toate aspectele expuse pentru plafonul luminos sunt valabile $i in aoest caz, cu observatia ca pentru realizarea lortrebuie utilizate materiale perfect difuzante, cu transmitanta scazuta, pentru ca lumlnanta surselor de lumina sa fie mult dirninuata, in scopul protejarll vizuale.

5.6.2. Suprafele luminate

Anumite suprafete arhitecturale: pereti, platon sau portiunl din ele, pot servi ca surse de lumina sec un dare pentru Huminatul general al unei incaperi sau drept componente aditionale pentru obfjnerea unui sistem de iluminat confortabil.

Plafoanele luminate

Se obtin utilizand scate de lumina ce pot lumina plafonul sau zone din acesta, conditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturii lncaparu.

in figura 1.5.27 este reprezentata scafa de luminaindirecta, componenta arhitecturala care mascheaza sursa de lumina astlel Incat sa nu poata f privlta direct. Acest ansamblu reprezinta, de

1 INCINTA 1 5

--- --- - ---Tlg.T.5~24. PlafonTi.immos: - -----.-

1 - structura de reztstenta: 2 - supratata interioara; 3 - corp uri de iluminat f1uorsscente: 4 - placa transrnttatoare: 5 - elernente de prindere.

fapt, un corp de iluminatliniar care face parte din constructie $i care distribuie indirect fluxul luminos.

Suprafata interioara a scatei, oaca corpul de iluminat este simplu ~i sursa este libera, trebuie sa fie alba, perfect

a-D,55

Fig. 1.5.25. Detaliu de platon luminos

u ell FIRA.

, ,

T

I " I i I I I I" J, I j

-,

-,

'"'" Fig. 1.5.26. Determinarea distantei

minime bmin in tuncJie de unghiul de rotec ie vizuala.

s

f-.---- ----------1

, ,

I

I

,

I

,

1-.

Fig. 1.5.27. Scafa de lumina indirecta: 1 - element de sustinere sl mascare; 2 - corpul de iluminat.

3

a

I'

b

Fig. 1.5.28. Plafoane [uminate:

a - scafe pe contur; b - scafe pe (asii longitudinale sau transversale.

I. Sisteme de iluminat

CapitululS: Curpuri de iluminat

I ~ ,

I 11.!"'oor".1

I I ,

I I \ I

I I Y \

\ '

\ I

I,

I

,

[

\ I INCINTA I

---,,--------------------------------

I

difuzanta, penfru miirirea randernentului,

Sisternui poate fi montat pe conturul incaperii (fig. 1.5.28 a). Pentru obtinerea unei unltorrnlzarl acceptabile a emitantei plafonului, pozltia scafei trebuie sa respecte condltia a» 1/3 I.. Uneori, aceasta conduce la rnontarea scafei la 0 maljime scazuta fata de pardoseala, ceea oe face ca scala sa devlna lnestetica. Pentru reducerea distantel, d, exista 2 posibil.ita i:

- fragmentarea plafonului in tasil luminate (fig. 1.5.28b) $1 montarea de scafe in carnpul acestuia;

- echiparea scafei cu corpuri d'eiluminat cu reflector cu distributie asimetrica (fig;. 1.5.29) . In acest caz este suficienta conditia d=c(1/S ... 1/8) I (1n lunctie de tipul reflectorului).

Scalele se pot echipa, in mod uzual, cu surse punctilorme cate 6 larnpi pe m, in cazui utilizar·i·i surseilibere in dulle, sau 3 corp uri pe m, in cazul utiliziirii corpurilor cu distributie asirnetrica. Daca se utilizeaza lampi fluorescente, lampile de iluminat se vor manta "capla cap" sau'petrecute" pentru a evita urnbrele.

Pelanga cele enuntate, scala mai trebuie sa Indeclineasca conditiile:

- sa distribuie neuniform intensitatite catre plafon (intensitati mai mid ln zona apropiata Si intensttati mai mari ln zona departata) pentru a realiza 0 uniforrnitate a iluminarii plalonului;

- sa prezinte un unghi de protectle corespunzator;

- sa poata fi curatate usor de praf (pentru a svita producerea petelor de praf ars, in special deasupra lampilor cu lncandescenta: scatele si lampile trebuie curatate cel pulin 0 data la30 de zile).

I I

,

\ I

\ I

\ \

Un aJt exemplu de platon luminat este dat in figura 1.5.30 unde se poate urmiiri un fragment din sectiunea longitudinala a unui plafon decorativ al unei sali polivalente. Astfel, de plafonul de rezistenta, 1, este atarnat piafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaza scafele unde sunt montate corpurile de iluminat cu reflector, 4, care reallzeaza a ernitanta unitorrna a acestuia. Pentru iluminatul direct se uti I izeaza. corpurile deiluminat cu reflector, 5.

Utilizarea plafoanelorluminate este mai restransa datorlta consumurilor energetice mari ale acestora $1 caraeteristicilorluminotehnice specifice (ilumlnat difuz, tara contraste, imagine plata, lara rellectarea obiectelor in spatlu). Sistemul se adopta in cazul in care se doreste fie realizarea iluminarii sl punerii in evidenta a unui plafon decorativ, fie diminuarea contras te lor $.i reauzarea unui ambient luminos, echilibrat.

Sistemul poate f] u,tilizat, de asemenea, Tn, scopuri pur decorative pentru rnarcarea unui platon saua unei zone din acesta utillzand surse de mica. sau foarte mica putere.

In birourile moderns. cu catculatoare personale cu eeran, pentru evitarea reflexiei de voal, se vor utiliza plafoane $i peretllurnlnatl lolosind alte solutii, indlcate in §.11.2.2.

Peretii luminaJi

Peretil lurrunati se reahzeeza prin scafe de lumina verticals sau orizontale. Peretii lummati emit fluxu'l prin reflexie catre lnoapere, creand 0 ambianta lurnlnoasa placuta, odihnitoare $i confortabtra. Sefolosesc ca elemente adltionale (de cornpletare contortablla, estetica sau de efect) ale sistemului de iluminal, principal, al incaper.ii.

In figura 1.5.31 este dat un exemplu de pereti Iurnlnati cu scafa verticals, la o sala de cinematograf,. unde acestia sunt utlllzatl ca 0 componenta a sisternului general.

Spectatorii, privind in sensul sf direc-

\ \

/

I /

\ \

I \ I

Figura 1.5.30. Platen luminal pantru 0 sala de spectacole.

tla marc ate (catre ecran), nu vad surseIe de lumina din scafe.

Pentru punerea in evidenta a unui perete decorativ sau a unor exponante plate (picturi) se pot utiliza scafele orizontale dirijate direct catre oerete (fig. 1.5.32)echipate cu corp uri de iluminat speciale (fi.g.. 1.5.32a) sau obisnuite simple (Iig. L5.32b).

3

o

«
W' 0:
0: 0
0 ~ =:!o
0:
0: 0
a, I--
lU «
0 0 GO 0
« W'
Z n,
.::::i (J)
0 0 0 o 0 0

ECRAN

a

b

Fig .. 1.5.31. PereJi luminal!, componente ale slstsmulul de Huminat pentru 0 sala de c·inematograf: a - seciiune prin salit

b - detaliu de scat a;

1 - corp de iluminat simplu cu lampa cu. incandescenta sau lampa Iluorescenta tubulara: 2 • filsis de perete lurninata de. o scafa verti.cala;3 - corp de iluminat punctual cu distributie directa.

a

b

FIg. t5.32. Pereti lurnlnaji pentru etecte decorative eu scafe orizontale;.

a - scata cu corp de l7uminat cu rettect. nesimetric; b - scata cu corp de iluminat: 1 - reflector neslrnetrlc; 2- corp de iluminal; 3 - plafon de rezisten1;a; 4 - platon fals.

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

2

INCINTA

--------------i---

Fig. 1.5.33. DraperieJperdea/jaluzele, 1, ilumlnate cu corp de iluminat fluorescent tubular mascat de galeria, 2.

Utilizarea lampilor eu incandescenta de mica !?i faarte mica putere conduce la sisteme estetiee agreabile.

Pentru realizarea unui eteet de lumina de zi, in conditil de noapte sau seara, se recornanda sistemul din figura 1.5.33 _

Sursele de lumina fluorescente (alb lumina zilei de lux) sunt maseate de galeria perdelei sau draperiei, acestea reflectand lumina cafre lncapere,

Montarea mascara a unei scafe de lumina in spatele une.i mobile, in interiorul unei vitrine sau unei nise, poate conduce la efecte plastiee deosebite (§.11).

5.7. Montarea corpurUor de iluminat

CondiJii de alimentare ~i montare a corpurilor de iluminat (Cll)

Cil se coneoteaza la eireuitul de alimentare prin cleme de eonexiune. La contactul exterior (partea filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a clrcultulul, lar la borna din interior a ouliei, conducta de faze, treeuta prin intreruptor.

Dispozitivele pentru suspendare (earlige, tije, dibluri, holsuruburl etc) se vor alege astfel incat sa suporte, fara defor maTi , 0 greulate egal<3. eu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ee urmeaz8 a fi fixat, dar cel putin 10 kg_ Se interzice suspend area eorpului prin conducte de alimentare; fac exceptie corpurile prevazuts cu conducte, sine de alimentare $i sustlnere in executie special a, pentru acest seop.

Cil se rnonteaza astfel lncat sa perrnita accesul usor la lampa in vederea inlocuirii aeesteia $1 In vederea intretinerii.

1n cazul montarii corpurilor de iluminat pe elemente combustibile (Iemn, materiale plastIce) intre corp ~i aoestea trebuie lntroousa 0 placa de protectie lzoterrnlca ~i lncornbustibila (ex., azbest) pentru evitarea posibilitatii de incandiere a elementului de constructii (I. 7 ~i Normativ PCI).

c

a

b

Fig. 1.5.34. Dibluri foloslte la montarea elL.

Montarea pe ~i in elementele de construejlt

Tn functie de tlpul de prindere (tab. 1.5.4), montarea poate fi facuta direct sau cu elemente intermediare.

in figura 1.5.34 sunt prezentate cateva tipuri de dibluri ce pot fi folosite in montarea corpurilor de lIuminat. Diblul de plastic este tolosit pentru corpuri de iluminat usoare, pe elemente de construetie cu 0 buna rezistenta Gaurile se reatizeaza cu rnasini rotopercutante, pentru a asigura cilindricitatea locasulul unde se va fixa diblul. Holdsurubul care fixeaza corpul de iluminat se monteaza prin infiletare sau prin batere $1 poate avea diverse lungimi si diametre $i diverse capete (fig. 1.5.34a). Diblul de plastic pentru fixarea corpului de iluminat in pereti usori (de tip gipscarton) are

Fig. 1.5.35. Corp de iluminat fixat eu ajutorul pie.selor metalice elastiee.

aripioare care se curbeaza, facilltand prinderea (fig. 1.5.34b). Diblurile din metal sunt folosits atunci cand Cil sunt grele $1 este neeesar un grad sporit de rezistenta sl siguranta (fig. 1.5.34c).

De eele mai multe ori, in montarea corpului de iluminat se folosesc ele-

Fig. 1.5.36. Sistem "~ina" cu elemente de conectare.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul5: Corpuri de iluminat

mente intermediare de prindere. Astlel se folosesc piese metalice de fixare care se rnontsaza pe elementele de constructie. Prinderea corpului de iluminat se face usor (de exemplu, prin presare ca in fig. 1.5.35).

Tot pentru a usura montarea, dar :;ol pentru a permite modlfiearea configuratiei sistemului de iluminat, se folosese cabluri din otel (a carer lungime poate ti reglata). Corpul de iluminat se fixeaza de aeeste cabluri prin elemente "coada de randunica", permitand cullsarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este eel ":;;ina'. Acesta permite ataf montarea corpului de iluminat cat 5i conectarea la circuitele electrice. Sistemele "~ina' mal otera si posibilitatea de a modifica pozitia si orientarea corpului de iluminat in runctie de dorinta beneficiarului (fig. 1.5.36). Pentru a nu putea fi atinse si crea peri col de electrocutare pentru om, sinele se rnonteaza in canale, de regula, din material izolant. Oaca se folosesc canale metalice aces tea din urma se leaga la conducta de protectle,

Un sistem de montare foarte modern il constituie inglobarea corpului de iluminat in elementele de constructll, Falasind tehnalagiile moderne de constructie: pereti usori (cu grosimi de 12,5 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibra minerala, montarea corpujul de iluminat se poate realiza direct in aeeste elemente.

Corpurile de iluminat echipate cu lampi fluorescente se pot monta in plafonul suspendat prin asezare pe elementele de sustinere a structurii (fig. 1.5.37). in cazul corpurilor cu dimensiuni rnai mici decaf dlstanta dintre elementele de sustinere, ele se vor fixa in

placa plafanului prin c1emele elastice.

Montarea corpurilor de iluminat in pereti (tip gipscartan) se va realiza prin

prindere cu c1eme :;;i piese metalice de fixare.

b

a

Fig. 1.5.37. Montajul ingropat al CIL.

Tabelull.S.4. Modul de prindere a Cll in funclie de elementul de censtructn
Tipul elementului de constructii _ Element de _Qrindere
Beton Dibluri plastic
Dibluri metal
Bolturi lrnpuscate
Caramida Dibluri plastic
Dibluri metal
Dibluri lemn
Elemente u!;>oare - ipsos Dibluri speciale din plastic
Dibluri speciale din metal
Metal Suruburi cu piUWl
Nituri pop
- ~uburi 8_l,!toperiorante
Lemn $uruburi autofiletante

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->