P. 1
obligatia_de_intretinere

obligatia_de_intretinere

|Views: 1,103|Likes:
Published by DonMikele

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: DonMikele on Apr 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2013

pdf

text

original

OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE

Consideratii introductive Notiunea si fundamentul obligatiei de intretinere 1. Notiunea. Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor catre copiii lor minori – mijloacele pentru educarea, invatatura si pregatirea lot profesionala. Aceasta obligatie de intretinere nu trebuie confundata cu furnizarea intretinerii stabilita prin conventie sau testament. 2. Fundamentul obligatiei de intretinere. Se afla in sentimentele de prietenie si afectiune, care caracterizeaza relatiile de familie si regulile de convietuire sociala, care cer ca persoanele intre care exista relatii de familie sau relatii asemanatoare acestora sa nu ramana indiferente in cazul in care unele din ele s-ar afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci. Persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere Obligatia legala de intretinere exista numai intre persoanele determinate de lege. 3. Persoanele prevazute de art. 86 C. fam. Obligatia de intretinere exista, potrivit acestui text, intre urmatoarele persoane: a) Intre sot si sotie. Aceasta presupune existenta casatoriei valabile; b) Intre parinti si copii, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie sau din afara casatoriei; c) Intre adoptator si adoptat. In urma aparitiei O.U. nr. 25/1997 cu privire la adoptie, trebuie avut in vedere ca, in prezent, adoptia da nastere la rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele adoptatorului, pe de alta parte. Asa fiind, in acest caz, obligatia de intretinere dintre bunici si nepoti (cand acestia din urma sunt adoptati) si stranepoti, dintre frati si surori trebuie inteleasa ca referindu-se si la rudele prin adoptie. Referirea la obligatia de intretinere intre parinti si copii acopera, in prezent, raportul dintre adoptator si adoptat. Pana la aparitia O.U. nr. 25/1997, referirea la obligatia de intertinere intre adoptator si adoptat avea in vedere numai adoptia cu efecte restranse, care in prezent nu mai este cunoscuta. Obligatia de intretinere exista si intre
1

adoptator si descendentii adoptatului. De aceea, ordinea de intretinere intre parinti si copii este aplicabila si obligatiei de intretinere intre adoptator si adoptat, deci nu mai este o situatie distincta. d) Intre bunici si nepoti. Conform vechii reglementari, se deosebeau doua situatii: 1. daca bunic era adoptatorul si nepot era descendentul adoptatului, obligatia de intretinere exista fara a deosebi intre felul adoptiei; 2. daca bunic era ascendentul adoptatorului – respectiv nepot era adoptatul – obligatia de intretinere exista numai in cazul adoptiei cu efecte depline. In prezent obligatia exista in ambele cazuri, cu alta motivatie. e) Intre strabunici si stranepoti. De asemenea, se deosebeau: 1. daca strabunic era adoptatorul, obligatia de intretinere exista fara deosebire intre felul adoptiei; 2. daca strabunic era ascendentul adoptatorului obligatia de intretinere exista numai in cazul adoptiei cu efecte depline. In prezent, obligatia de intretinere exista in ambele cazuri. f) Intre frati si surori, fara a deosebi dupa cum sunt din casatorie sau din afara casatoriei ori din adoptie. Prin frate sau sora intelegem si pe cel adoptat. 4. Celelalte persoane anume prevazute de lege. In acest caz, obligatia de intretinere exista: a) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort (art. 86 alin. 1 si art. 41 alin. 1 C. fam.); b) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, dar la carei incheiere cel putin unul dintre ei a fost de buna credinta (art. 24 alin. 1 si art. 86 alin. 1 C. fam.); are dreptul la intretinere numai sotul de bunacredinta; c) cel care a luat un copil spre a-l creste fara a intocmi formele cerute pentru adoptie are obligatia de intretinere fata de acel copil (art. 86 alin. 1 si art. 88 C. fam.); d) sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot are obligatia de intretinere fata de acel copil (art. 86 alin. 1 si art. 87 alin. 1 C. fam.); e) copilul astfel intretinut timp de cel putin zece ani va putea fi obligat la intretinerea parintelui sau, care l-a intretinut (art. 86 alin. 1 si art. 87 alin. 2 C. fam.); f) mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui copil minor sau care, fara a avea obligatia legala, a dat intretinere fata de acel minor (art. 86 alin. 1 si art. 96 C. fam.). Ordinea in care se datoreaza intretinerea
2

Intretinerea se datoreaza intr-o anumita ordine. Aceasta presupune ca o persoana este indreptatita sa ceara intretinerea de la mai multe alte persoane. Aceasta ordine trebuie respectata cand se cere intretinerea prin justitie. Daca persoana obligata la intretinere, in primul rand, se gaseste in imposibilitatea de a o acorda, atunci intretinerea se poate cere de la persoana obligata in ordinea imediat urmatoare. Obligatia acestei persoane este, deci, subsidiara. In acelasi fel se va proceda si in privinta persoanelor obligate in ordinea urmatoare. Imposibilitatea de a acorda intretinerea trebuie sa fie totala. Daca imposibilitatea de a acorda intretinerea este numai partiala, atunci persoana care datoreaza intretinerea in ordinea imediat urmatoare va putea fi obligata de catre instanta judecatoreasca sa o completeze (art. 91 C. fam.). 5. Ordinea in care se datoreaza intretinerea prevazuta de art. 89 C. fam. Intretinerea se datoreaza in urmatoarea ordine: a) Sotii isi datoreaza intretinerea inaintea celorlalti obligati; b) Descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului. Daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad de rudenie mai apropiat datoreaza intretinerea inaintea celui mai indepartat. Prin urmare, intretinerea se datoreaza mai intai de descendentul mai apropiat in grad de rudenie si, in sfarsit, de ascendentul mai indepartat. c) Adoptatorul datora intretinerea fata de adoptat si descendentii acestuia inaintea parintilor firesti ai adoptatului. Aceasta la adoptia cu efecte restranse. In consecinta, adoptatul avea drept la intretinere, in primul rand, fata de adoptator, apoi fata de parintii sai firesti si ascedentii acestora. Descendentul adoptatului are drept la intretinere, in primul rand, de la adoptat, apoi in aceeasi ordine ca si adoptatul. d) Fratii si surorile datoreaza intretinere, dupa parinti, insa inaintea bunicilor. 6. Ordinea in care se datoreaza intretinerea de catre “celelalte persoane anume prevazute de lege”. In aceasta situatie, ordinea este urmatoarea: a) Intre fostii soti, a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, in lipsa unor dispozitii legale in aceasta privinta si avand in vedere ca aceasta obligatie de intretinere se intemeiaza pe relatiile de casatorie care au existat intre ei, se poate admite ca intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre soti; b) Intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, urmeaza sa se admita ca intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre sotii divortati (art. 24 alin. 1 C. fam.); c) Cel care a luat un copil pentru a-l creste, fara a indeplini formele cerute pentru adoptie, are obligatia sa-l intretina, cat timp este minor, numai daca parintii firesti au murit, sunt disparuti ori in nevoie art. 88 C.
3

fam.). In consecinta, obligatia persoanei la care ne referim se situeaza dupa aceea a parintilor firesti; d) Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot datoreaza intretinere fata de acel copil dupa parintii sai firesti (art. 87 C. fam.); e) Copilul astfel intretinut cel putin zece ani datoreaza intretinerea fata de sotul parintelui sau care l-a intretinut intr-o ordine care poate fi asimilata cu aceea in care un copil firesc datoreaza intretinere fata de parintele sau. Totusi, daca sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot are copii firesti sau adoptati, el urmeaza a cere intretinerea, in primul rand, de la copiii firesti sau adoptati si dupa aceea de la copilul sotului sau, intretinut cel putin zece ani. Solutia rezulta din ratiunea textelor (art. 87 alin. 2 si art. 89 lit. b C. fam.); f) Adoptatorul, in cazul desfacerii adoptiei, nu datoreaza intretinere fata de adoptat, care poate cere intretinere de la parintii sai firesti.. solutia rezulta din ratiunea art. 29 alin. 4 din O.U. nr. 25/1997; g) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care, fara a avea obligatia legala de intretinere, i-a dat acestuia intretinere, datoreaza intretinere fata de acel minor dupa parintii firesti ai acestuia (art. 96 C. fam.), respectiv dupa parintii adoptatori. Conditiile in care exista obligatia de intretinere Conditii cu privire la creditorul obligatiei de intretinere Pentru ca o persoana sa poata cere intretinere, trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: a) Starea de nevoie. Aceasta este situatia in care se gaseste o persoana care nu-si poate procura cele necesare traiului. Se afla in nevoie persoana care nu are venituri – fie dobandite prin munca, fie produse de bunurile sale – ori alte bunuri de valoare sau ce depasesc ceea ce ii este necesar existentei, care eventual, ar putea fi vandute pentru a-si procura cele necesare intretinerii. Cu exceptia unor situatii speciale privind pe copiii minori si pe soti, creditori ai intretinerii, consideram ca o persoana nu poate cere intretinerea altcuiva care are venituri, atata timp cat acea persoana are bunuri care nu ii sunt neaparat necesare si care deci ar putea fi vandute pentru procurarea celor necesare traiului. In cazul sotilor se tine seama atat de bunurile proprii, cat si de cele comune in stabilirea starii de nevoie. In legatura cu starea de nevoie mai trebuie retinute urmatoarele: 1. starea de nevoie se apreciaza, uneori (de exemplu, in cazul fostilor soti), si in raport de modul de trai al solicitantului, avut inainte de cererea de intretinere, adica in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, desi
4

nu este obligatoriu sa se asigure aceleasi conditii de trai creditorului intretinerii pe care le-a avut inainte (de exemplu, in timpul casatoriei); 2. starea de nevoie se determina in raport de situatia concreta a persoanei respective (de exemplu, trebuie facuta deosebire intre persoana bolnava care nu se poate ingriji singura si persoana bolnava care poate face singura acest lucru); 3. starea de nevoie trebuie dovedita in toate situatiile, chiar si in cazul in care intretinerea se solicita de catre minor de la parintele sau. Persoana care nu poate desfasura o munca aducatoare de venituri (somerul) se afla ori nu in stare de nevoie, in raport cu situatia sa concreta, de exemplu, nu primeste indemnizatia de ajutor ori aceasta nu este indestulatoare. b) Incapacitatea de a munci. In general, incapacitatea de a munci provine din boala sau batranete. Incapacitatea de a munci poate fi totala sau partiala. Dreptul la intretinere exista in toate aceste cazuri. Astfel, s-a decis ca, in situatia incapacitatii partiale de munca, intretinerea se acorda proportional cu gradul de incapacitate. Rezulta, deci, ca persoanele apte de munca, dar care nu muncesc, nu au dreptul la intretinere. Situatia acestor persoane nu se confunda cu cea a somerilor. De la conditia incapacitatii de a munci exista o exceptie, si anume descendentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care el se afla. (art. 86 alin. 3 C. fam.). Descendentul minor este dispensat de a dovedi ca se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci. Prin descendent se intelege atat cel din casatorie cat si cel din afara casatoriei (art. 63 C. fam.), precum si cel adoptat. De asemenea, trebuie socotit descendent copilul intretinut de sotul parintelui sau (art. 87 C. fam.) si copilul luat spre crestere fara indeplinirea formelor cerute pentru adoptie (art. 88 C. fam). c) Conditii speciale pentru unele categorii de obligatii de intretinere. In unele cazuri, pe langa cele doua conditii mentionate, creditorul obligatiei de intretinere trebuie sa indeplineasca unele cerinte. Astfel: - In cazul obligatiei de intretinere intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, incapacitatea de a munci a celui care solicita intretinerea trebuie sa intervina in anumite imprejurari, si anume (art. 41 alin. 2 C. fam.): 1. fie inainte de incheierea casatoriei; 2. fie in timpul casatoriei; 3. fie in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa, in acest caz, numai daca incapacitatea de a munci se datoreaza unei imprejurari in legatura cu casatoria.
5

- Aceleasi dispozitii isi gasesc aplicare si cu privire la obligatia de intretinere in cazul casatoriei putative (art. 24 alin. 1 C. fam.); - Sotul care a intretinut copilul celuilalt sot poate cere, la randul sau, intretinere de la acesta din urma, numai daca i-a acordat intretinere pe timp de cel putin zece ani. d) Comportarea corespunzatoare regulilor de convietuire sociala. In literatura juridica s-a exprimat opinia, socotita justa, ca acela care se face vinovat, fata de cel obligat la intretinere, de fapte grave, care atrag nedemnitatea succesorala, nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea persoana, deoarece se opun regulile de convietuire sociala (art. 1 si 3 Decretul nr. 31 din 1954). De asemenea, sotul care a parasit locuinta comuna in mod nejustificat, avand, de pilda, o comportare imorala, nu are dreptul de a primi intretinerea de la celalalt sot. Conditii cu privire la debitorul obligatiei de intretinere O persoana are obligatia de a acorda intretinere alteia daca indeplineste urmatoarele conditii (art. 89 si 94 alin. 1 C. fam): a) Are mijloace de existenta. O persoana are obligatia de a acorda intretinere daca dispune de mijloace materiale necesare. In stabilirea acestei prime conditii se va tine seama de veniturile si bunurile persoanei respective, precum si de sarcinile si obligatiile pe care le are. b) Sa nu existe alta persoana obligata la intretinere inaintea sa, potrivit ordinii stabilite de lege. Aceasta conditie rezulta din ordinea stabilita de lege, in care se datoreaza intretinerea, ceea ce presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere. 7. Indeplinirea tuturor conditiilor de existenta. Obligatia de intretinere exista numai daca sunt indeplinite conditiile in persoana creditorului obligatiei de intretinere, cat si conditiile in persoana debitorului obligatiei de intretinere.

Obligatia de intretinere dintre soti Sotii isi datoreaza intretinere Pe timpul casatoriei, sotii isi datoreaza reciproc intretinere (art. 86 alin. 1 si art. 41 alin. 1 C. fam.). Aceasta obligatie constituie o aplicare a principiului inscris in art. 2 C. fam., potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.
6

Situatii de distins 8. Situatia in care sotii au locuinta comuna. In mod obisnuit, obligatia de intretinere intre soti se realizeaza prin ducerea vietii in comun, caci sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, iar bunurile comune sunt afectate pentru indeplinirea acelorasi sarcini. Totusi, chiar in aceasta situatie, problema obligatiei de intretinere intre soti se poate pune. Daca unul dintre soti nu-si indeplineste obligatia de intretinere fata de celalalt sot, acesta din urma poate introduce actiune in justitie pentru acordarea intretinerii, idependent de introducerea cererii de divort. Refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinere celuilalt sot poate constitui infractiunea de abandon familial (art. 305 C. pen.). In sfarsit, refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinerea celuilalt sot aflat in nevoie arata ca acea casatorie nu duce o existenta normala. 9. Situatia in care sotii sunt despartiti in fapt. Problema obligatiei de intretinere se poate pune in cazul in care sotii sunt despartiti in fapt. Dupa cum s-a remarcat, insa, trebuie distins intre cazul in care parasirea locuintei comune de catre un sot este justificata si aceea in care parasirea nu este justificata. In prima situatie, intretinerea se poate cere independent de introducerea cererii de divort. In aceleasi conditii ca mai sus, in aceasta situatie, refuzul de a acorda intretinere celuilalt sot poate constitui infractiunea de abandon familial sau. In conditiile legii, motiv temeinic de divort. In cazul in care sotul a parasit nejustificat locuinta comuna, celalalt sot nu ar trebui obligat la plata intretinerii, deoarece ar insemna, pe de o parte, sa fie obligat a face fata cheltuielii de intretinere la doua locuinte si, pe de alta parte, cel ce a parasit locuinta comuna nejustificat, desi a nesocotit normele si principiile care reglementeaza relatiile de familie, incalcandu-si propriile obligatii, sa le poata invoca in privinta drepturilor ce i s-ar cuveni. Uneori, s-ar crea situatii in care s-ar nesocoti in mod flagrant normele moralei. 10. Situatia in care sotii sunt in timpul divortului. Sotii isi datoreaza intretinere si in timpul procesului de divort, deoarece, pana la ramanerea definitiva a hotararii de divort, casatoria nu este desfacuta. Pe perioada cat dureaza divortul, sotii isi datoreaza intretinere, cu indeplinirea conditiilor de drept comun. In consecinta, are dreptul la intretinere numai sotul aflat in nevoie, din cauza incapacitatii de a munci. Pe cale de ordonanta prezidentiala se pot lua masuri vremelnice cu privire la relatiile dintre soti, chiar mai inainte de prima zi de infatisare, pentru perioada de timp in care dureaza divortul. Printre aceste masuri vremelnice se afla si cele privitoare la obligatia de intretinere dintre soti.
7

11. Casatoria putativa. Obligatia de intretinere exista si in cazul casatoriei putative, dar numai in favoarea sotului care a fost de bunacredinta la incheierea casatoriei. Aceasta deoarece el pastreaza, pana la data la care a ramas definitiva hotararea judecatoreasca prin care s-a constatat ori pronuntat nulitatea casatoriei, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila (art. 23 alin. 1 C. fam.). Pana la aceeasi data, sotul de buna-credinta are drept la intretinere in conditiile in care un sot are dreptul la intretinere din partea celuilalt sot. Obligatia de intretinere este deci reciproca daca amandoi sotii au fost de buna-credinta si este unilaterala daca numai unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei.

Obligatia de intretinere dintre parinti si copii Notiuni introductive 12. Copiii minori si cei majori. In aceasta privinta trebuie facuta distinctie intre obligatia de intretinere dintre parinti si copiii minori si aceea dintre parinti si copiii majori. Deosebirea se impune pentru motivele: a) Starea de nevoie a copilului se interpreteaza diferit, dupa cum el este minor sau major, in cazul in care cere intretinerea de la parintii sai. Copilul minor este in nevoie daca nu are venituri din munca, indiferent daca are sau nu bunuri care ar putea fi vandute. Copilul major se gaseste in nevoie daca nu are nici venituri din munca, nici bunuri care ar putea fi vandute pentru procurarea sumelor necesare intretinerii; b) Descendentul minor, cat timp este minor, are drept la intretinere de la ascendentul sau, fara a se cere conditia incapacitatii de a munci; c) In literatura juridica s-a pus problema daca obligatia de intretinere dintre parinti si copiii minori are sau nu un caracter reciproc, problema care nu s-a pus pentru obligatia de intretinere dintre parinti si copiii majori. Precizari cu privire la debitorul si creditorul obligatiei legale de intretinere a parintilor fata de copiii minori Deosebim: 13. Cu privire la debitorul obligatiei de intretinere. Debitorul obligatiei de intretinere la care ne referim sunt parinti (art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam.). Potrivit art. 97 alin. 1 C. fam., parintii au aceleasi drepturi si indatoriri, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara ei sau adoptatori. Parintele din afara casatoriei datoreaza intretinere numai daca s-a stabilit filiatia fata de el. Se poate cere, concomitent, prin actiunea in stabilirea paternitatii, si pensia de intretinere in favoarea
8

copilului minor. Pensia de intretinere astfel acordata devine exigibila numai dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca paratul este tatal copilului. Parintele decazut din drepturile parintesti nu este scutit de indatorirea de a da intretinere copilului minor (art. 110 C. fam.). Tot astfel, parintele pus sub interdictie nu este scutit de indatorirea de a acorda intretinere minorului. 14. Cu privire la creditorul obligatiei de intretinere. Creditorul obligatiei de intretinere prevazuta de art. 86 alin. 1 ai at. 107 alin. 1 C. fam. este copilul minor, fara a se deosebi cel din casatorie si cel din afara casatoriei. Acesta din urma are dreptul la intretinere fata de parinte daca sia stabilit filiatia. De asemenea, are dreptul la intretinere adoptatul minor. Daca adoptator este sotul perintelui firesc, adoptatul are drept la intretinere fata de ambii (adoptator si parintele firesc). Rezulta ca este creditor al obligatiei de intretinere prevazuta de art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam., minorul fata de care exista drepturile si indatoririle parintesti. Particularitatile obligatiei legale de intretinere a parintilor fata de copilul minor a) Cu privire la obiectul obligatiei de intretinere. Potrivit art. 86 alin. 1 C. fam., obiectul obligatiei de intretinere il formeaza mijloacele necesare traiului, adica alimente, locuinta, imbracaminte, medicamente, nevoile spirituale. Cand este vorba de obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii minori, art. 107 alin. 1 aduce o completare art. 86 alin. 1, in sensul ca obiectul acestei obligatii il constituie in plus si mijloacele necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor, in masura in care acestea nu au fost preluate de stat. Art. 107 alin. 1 C. fam. trebuie privit in legatura cu art. 110 C. fam. , care prevede dreptul si indatorirea parintilor de a creste copilul, aratand, totodata, continutul obligatiei de a creste copilul: 1. ingrijirea de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului; 2. ingrijirea de educarea copilului; 3. ingrijirea de invatatura si pregatirea profesionala a copilului. Prin urmare, obiectul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii minori este mai complex decat obiectul obligatiei de intretinere in general, aceasta rezultand din art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam.; b) Cu privire la caracterul obligatiei de intretinere. - Obligatia de intretinere a copilului fata de parintele sau, avand temeiul in art. 86 alin. 1 C. fam., este posibila; inseamna ca un asemenea copil poate fi obligat sa asigure parintelui sau aflat in nevoie, din cauza incapacitatii de a munci,
9

mijloacele necesare traiului: alimente, locuinta, imbracaminte, medicamente, nevoi spirituale; - Art. 107 alin 1 C. fam. nu-si poate gasi aplicare in privinta obligatiei de intretinere a copilului minor fata de parintele sau. Astfel fiind, nu se poate pune problema obiectului acestuia in sensul obiectului complex al obligatiei de intretinere a parintelui fata de copilul minor. Prin urmare, lipsa de reciprocitate a obligatiei de intretinere in raporturile dintre parinti si copiii minori priveste numai cheltuielile legate de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala nesuportate de stat, nu insa si mijloacele necesare traiului. Asadar, obligatia de intretinere in raporturile dintre parinti si copiii minori este reciproca numai in masura in care se intemeiaza pe art. 86 alin. 1 C. fam.; c) Cu privire la data de la care se datoreaza obligatia de intretinere. De drept comun, data de cand se datoreaza intretinerea, in principiu, este data cererii de chemare in judecata. Pensia de intretinere se poate acorda pentru trecut (anterior datei cererii de chemare in judecata) in cazul in care introducerea actiunii in justitie a fost intarziata dintr-o cauza imputabila paratului (de exemplu, promisese acordarea intretinerii, dar nu si-a respectat obligatia asumata). Pensia de intretinere se poate acorda de la data actiunii si in cazul in care s-a fixat o data cu stabilirea paternitatii din afara casatoriei; d) Cu privire la cuantumul obligatiei de intretinere. Cuantumul obligatiei de intretinere se determina potrivit cu nevoia celui care o solicita si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati (art. 94 alin. 1 C. fam). In cazul in care intretinerea este datorata de catre parinti sau de catre adoptatori, art. 94 alin. 3 C. fam. stabileste un plafon maxim pana la care poate fi acordata, si anume: 1. pana la o patrime din castigul din munca al debitorului, cand intretinerea se datoreaza pentru un copil; 2. pana la o treime din acelasi castig, cand intretinerea se datoreaza pentru doi copii; 3. pana la jumatate din castigul din munca al debitorului, cand intretinerea se datoreaza pentru trei sau mai multi copii. Din acest text rezulta: - cotele stabilite nu sunt fixe, ci doar plafonate; - instanta judecatoreasca nu poate stabili cote superioare plafonului legal, afara numai daca debitorul se ofera a plati o pensie de intretinere peste plafonul legal si prin aceasta nu se aduce atingere altor persoane indreptatite la intretinere; - instanta judecatoreasca poate, tinand seama de nevoile celui ce pretinde pensia de intretinere si mijloacele celui ce urmeaza a o plati, sa stabileasca intinderea intretinerii sub limetele maxime prevazute de art. 94 alin. 3 C. fam.
10

Daca parintele este obligat sa presteze intretinerea mai multor copii, instanta judecatoreasca va trebui sa stabileasca cuantumul intretinerii pentru fiecare copil in parte si durata intretinerii la care fiecare este indreptatit. Totusi, pensia de intretinere se poate fixa intr-o suma globala atunci cand nevoile copiilor sunt asemanatoare, deci in cazuri exceptionale. Avand in vedere ca, in general, nevoile copiilor sunt diferite, pensia de intretinere se stabileste in mod concret pentru fiecare copil in parte. Asadar, cand sunt mai multi copii indreptatiti la intretinere pensia se stabileste in raport de nevoile fiecaruia. In stabilirea cuantumului intretinerii trebuie sa se tina seama de mijloacele ambilor parinti, deoarece amandoi sunt debitorii obligatiei de intretinere. Totusi, tinand seama de realitatile vietii sociale, s-a decis ca “daca instanta constata ca parintele caruia i s-a incredintat copilul minor spre crestere si educare este in masura sa asigure singur conditiile materiale necesare, poate sa incuviinteze invoiala dintre parinti prin care cel caruia nu i s-a incredintat copilul este scutit temporar de contributia sa ori este obligat la o contributie mai mica”. Schimbarea ulterioara a situatiei materiale a parintelui care s-a obligat sa suporte singur obligatia de intretinere va putea justifica revenirea instantei asupra hotararii de incetare a platii datorate de celalalt parinte. Intinderea intretinerii se stabileste in raport de numarul copiilor pe care parintele ii are de intretinut, indiferent daca acestia sunt rezultati din aceeasi casatorie, din casatorii diferite sau adoptati. De asemenea, se tine seama de copilul din afara casatoriei. In acest sens, s-a decis ca stabilirea cuantumului obligatiei de intretinere pentru copii se face fara a deosebi intre copii din casatorie si cei din afara casatoriei. In stabilirea intinderii intretinerii se tine seama de numarul tuturor copiilor, indiferent daca toti sau numai unul ori numai o parte din ei solicita pensie de intretinere. Plafonarea prevazuta de art. 94 alin. 3 C. fam. se refera in mod exclusiv la castigul din munca al parintelui sau adoptatorului. Intretinere, insa, se acorda nu numai din castigul din munca, ci si din alte mijloace ale debitorului obligatiei de intretinere, caci principiul dupa care intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati isi gaseste aplicare in toate cazurile, inclusiv in acel al intretinerii datorate copilului de parintele sau. Prin castig din munca se intelege venitul net. La calcularea cuantumului intretinerii nu se iau in considerare decat veniturile obisnuite, nu si cele intamplatoare, cum sunt, de exemplu, cele din ore suplimentare. De asemenea, nu se iau in considerare indemnizatiile de deplasare, de transferare, de concediere si, in general, sumele care nu au caracter permanent. Sporul celor incadrati care lucreaza in conditii deosebite de munca nu se include in castigul din munca ce se ia ca baza la calcularea pensiei de intretinere. De asemenea, nu se includ in venitul net
11

din munca sumele reprezentand contributia la realizarea fondului necesar platii pensiei suplimentare, deoarece la stabilirea pensiei de intretinere se tine seama de venitul net din munca al debitorului. In prezent, ar trebui sa aiba in vedere caracterul stabil al veniturilor, de exemplu in cazul celor care desfasoara activitati pe baza liberei initiative; e) Cu privire la compensarea creantei de intretinere. Obligatia de intretinere are un caracter personal, fiind inseparabil legata de persoana celui indreptatit a o primi, cat si de persoana celui obligat sa o presteze. Din acest caracter rezulta ca creanta de intretinere este exceptata de la regula compensatiei legale. S-a decis, insa, ca poate fi admisa compensatia judiciara intre parintii divortati in cazul in care unii copii minori sunt incredintati unui parinte, iar ceilalti celuilalt parinte. Deci, este posibila compensatia judiciara partiala a pensiilor de intretinere datorate copiilor minori daca acestia au fost incredintati,unul sau mai multi, fiecaruia dintre parinti. In acest fel, pensia de intretinere acordata de tata copilului minor incredintat mamei se compenseaza prin hotarare judecatoreasca cu pensia de intretinere datorata de mama copilului minor incredintat tatalui. Nu poate opera compensatia intre obligatii, din care una priveste o pensie de intretinere datorata copilului minor, iar cealalta restituirea unei sume de bani fostei sotii de catre parintele caruia i s-a incredintat copilul. f) Copilul care isi continua studiile ori desavarsirea profesionala dupa implinirea varstei majoratului. In temeiul art. 86 alin. 3 C. fam., care prevede ca descendentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla el, s-a pus problema care este situatia copilului major capabil de munca, dar care isi continua pregatirea profesionala, daca el mai are dreptul de a primi intretinere de la parintii sai. Pana la aparitia Legii nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind dreptul de pensie in cadrul asigurarilor sociale de stat, s-a raspuns, in general, negativ, copilul major la care ne referim avand dreptul la intretinere de la parintii sai in conditiile dreptului comun, nu in conditiile speciale prevazute pentru copilul minor. Intemeindu-se pe aceasta lege, care prevede dreptul copiilor la pensia de urmas in cadrul asigurarilor sociale de stat pana la varsta de 16 ani sau, daca, continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a se depasi varsta de 25 ani, respectiv (in prezent) 26 ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, unele instante au inceput sa acorde, in cadrul regelmentarii obligatiei de intretinere prin Codul familiei, dreptul copilului major aflat in continuarea studiilor de a primi pensie de intretinere de la parintii sai, pana la implinirea varstei de 25 ani. Sustinandu-se aceasta solutie, s-a aratat ca nu se vede de ce, in ipoteza in care parintii sunt in viata, copiii majori sa nu aiba aceleasi drepturi ca si copiii majori ai caror parinti au decedat. In acelasi sens, s-au facut propuneri pentru modificarea dispozitiilor C. fam. Potrivit art. 22 alin. 2 din O.U. nr. 26/1997, la cererea copilului, acesta poate ramane in centrele de plasament sau la familia ori la persoana la care a fost incredintat sau dat in plasament si dupa dobandirea capacitatii
12

depline de exercitiu, daca isi continua studiile, dar fara a depasi varsta de 25 ani. Avand in vedere aceste noi propuneri legale si dandu-se o interpretare rationala si sistematica dispozitiilor art. 86 alin. 2 C. fam., in lumina prevederilor art. 101 C. fam., Plenul Tribunalului Suprem a dat decizia de indrumare nr. 2 din 20 februarie 1971, care prevede: “Parintele este obligat sa dea intretinere copilului devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 25 ani”. In decizia de indrumare se mai arata ca: “Pentru a beneficia de intretinere, copilul trebuie sa dovedeasca staruinta in continuarea studiilor si obtinerea unor rezultate corespunzatoare”. De asemenea, in decizia de indrumare nr. 7/1973 se arata ca un copil devenit major si aflat in continuarea studiilor va putea cere, in conditiile prevazute de lege, plata pensiei de intretinere si dupa implinerea varstei de 18 ani. Faptul ca, nereusind la facultate, copilul devenit major s-a inscris la o scoala postliceala cu un profil asemanator facultatii pe care dorea sa o urmeze, abandonand-o insa – si de aceea fiind exmatriculat – pentru a se prezenta la urmatoarea sesiune de examen de admitere la facultate, de data aceasta reusind si obtinand bursa, denota staruinta in continuarea studiilor si deci nu se poate considera ca a avut loc o intrerupere a studiilor care sa-l indreptateasca pe parintele sau sa refuze a-i acorda in continuare intretinere. Asadar, in masura in care nu sunt indeplinite aceste conditii, obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii minori inceteaza de la data cand acestia devin majori, data dupa care pot primi intretinere de la parinti in conditiile dreptului comun, adica daca se gasesc in stare de nevoie datorata incapacitatii de munca. In cazul in care sunt indeplinite conditiile aratate, obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii deveniti majori inceteaza la terminarea studiilor ori a pregatirii profesionale a acestora, insa nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 ani.

13

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->