Sunteți pe pagina 1din 8

ELEVI, PARINTI SI PRFESORI - DESPRE EDUCATIE FIZICA SI

SPORT

Argumente pentru tema

Preocupati de intelegerea importantei fenomenului social-sportiv care este


direct influentat de procesul de educatie fizica si sport, am dorit sa
cunoastem opiniile elevilor despre practicarea unei activitati fizice
permanente si cunostintele lor in ceea ce priveste aspectul educativ al acestei
laturi formative.

In acest sens am initiat un sondaj de opinie, asupra unor optiuni ale elevilor
privind educatia fizica si sportul, despre activitatile si preocuparile lor, cat si
despre interesul acordat acestui domeniu de activitate, de catre elevi, parinti
si profesori.

In timpul evolutiei, copilul se formeaza si se adapteaza conditiilor mereu in


schimbare ale vietii si societatii pentru realizarea personalitatii sale, sub
influenta unei multitudini de factori. Adultii si copii cauta drumul prin
labirintul vietii, uitand cat de vital este sa-ti mentii echilibrul in viata, sa nu
uiti sa faci miscare.

Ca proces, educatia este confruntarea unui subiect cu ansamblul


influentelor provenind din mediul care ii este propriu si din mediul
inconjurator. Scopul educatiei este de a spori independenta subiectului si de
a-l face sa ia o serie de decizii in conditii de deplina responsabilitate si
cunostinta de cauza. Intr-o acceptie mai restransa, in intelesul pedagogic al
termenului, educatia urmareste dezvoltarea posibilitatilor individuale sau
colective in anumite domenii. Influentele pedagogice tind sa modifice
aptitudinile si deprinderile subiectilor, determinandu-i sa-si insuseasca
cunostinte si mijloacele de evaluare, care atrag dupa ele modificari
comportamentale, ducand la imbogatirea existentei si controlul asupra vietii
individuale si sociale. (5) Unul din obiectivele educatiei este „de a asigura
dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, igiena si practica
sportiva" (Legea Invatamantului nr.84/1995, Art.45)

Colectia de texte oficiale, rezultata din cooperarea sportiva europeana,


contine documente asupra tematicii „Consiliul Europei si Sportul", publicate
intre anii 1967-1996. In lucrare se materializeaza vointa Puterii Publice
romanesti. Reprezentata prin Ministerul Tineretului si Sportului, de a difuza
in randul cetatenilor tarii informatiile referitoare la modul in care fenomenul
socio-cultural „Sport", in marea sa varietate de forme de manifestare, poate
influenta viata cotidiana a individului in acord cu:

· Garantarea „dreptului individului la practica sportiva" (Recomandarea nr.


R(92) 13 a Comitetului Ministrilor catre Statele Membre, art. 4), si

· Obligatia prin care „..sa se asigure fiecarei persoane, care isi exprima
interesul si manifesta abilitatile necesare, posibilitatea de a-si imbunatati
propriul standard de performanta sportiva si sa atinga nivelele dorite ale
realizarii personale si/ sau nivele de excelenta recunoscute public" (Carta
Europeana a Sportului, Art. 1, alin.i, paragraf. C).

Reafirmam ca, intr-o societate dominata din ce in ce mai mult de masini,


omul are nevoie pentru echilibrul sau psihologic si fiziologic de un
minimum de exercitiu fizic. (1)…Educatia fizica si/sau sportul ofera aceasta
posibilitate. Ne-am pus intrebarea daca societatea de azi este suficient de
constienta si activa pentru continuarea preocuparilor si in acest sens. Scoala
este cea care organizeaza cele doua tipuri de activitati cum ar fi: educatia
fizica obligatorie si sportul scolar facultativ. Asadar am incercat sa
cunoastem cum este privita (cunoscuta) acesta activitate. Activitatile au un
obiectiv pedagogic, care poate fi formulat „educatie prin sport si educatie
pentru sport". O data in plus, conditiile in care ar trebui sa se desfasoare
intreaga activitate ar constitui un proces de formare al elevilor, care trebuie
sa se alature celorlalte componente ale procesului educativ, ajutandu-i
si motivandu-i in dorinta lor fireasca de perfectionare. Termenul de sport, in
acceptia sa generala, se aplica activitatilor fizice care, ameliorand sau
mentinand o stare buna fizica, psihica sau sociala, au si un caracter ludic sau
permit individului sa se exprime sau sa se confrunte cu el insusi, cu ceilalti
sau cu elementele (fenomenele) naturii. Pentru o imagine mai completa
asupra fenomenului s-au aplicat chestionare la categoriile principale de
actori sociali : elevi, parinti si profesori (atat celor de educatie fizica, cat si
celor care predau alte materii). Am dorit sa cunoastem opiniile celor
investigati, atat dintr-un demers cognitiv, pentru a strange datele necesare
unei mai bune cunoasteri a domeniului in ansamblul lui, cat si la nivel
actional pentru a gasi moduri in care am putea interveni acordand importanta
cuvenita domeniului, pentru a aduce anumite schimbari de care sistemul are
nevoie.

2. Date

In perioada martie–mai 2002, am initiat o activitate de investigare, a unui


esantion de elevi, parinti si profesori ai liceelor din Bucuresti. Studiul s-a
realizat in urma prelucrarii datelor inregistrate prin aplicarea chestionarelor
de ancheta. Chestionarele au dorit sa surprinda mai multe aspecte legate de
activitatea de educatie fizica si sport, care se desfasoara in scoli pentru a
evidentia optiunile, aprecierile, preocuparile, dorintele, pasiunile, importanta
pe care ei o acorda domeniului. In urma analizei bazei de date, formata din
totalitatea unitatilor scolare aflate in subordinea Inspectoratului Scolar al
municipiului Bucuresti, esantionul a fost format din licee si clase cu profil
real, uman, tehnic, vocational alese aleator, in care s-au aplicat chestionarele
in functie de numarul de elevi ai liceului. Esantionul este format din elevi,
parinti si profesori din 22 licee bucurestene.

Obiectivele cercetarii 

Importanta fenomenului sportiv

Importanta practicarii educatiei fizice si a sportului de catre elevi si adulti.

Evidentierea optiunilor elevilor, profesorilor si parintilor fata de ramurile de


sport practicate, materiile preferate, activitatile extrascolare

Importanta practicarii exercitiilor fizice pentru sanatate.

Preocuparea pentru sanatate, cat si aprecieri asupra propriei conditii fizice si


de sanatate.

Metodologia de lucru 
Proiectarea cercetarii s-a realizat pe baza unui esantion cluster multistrat
bazat pe structura populatiei scolare din Municipiul Bucuresti, structura
oferita de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Pe aceste baze s-a
incercat alegerea unor straturi cu omogenitate interna crescuta, si cu
variantie mare extrastrat. Populatia esantionului ales este formata din elevi
din clasele a IX-a si a XI-a, elevi cu varste cuprinse intre 15-18 ani, straturile
esantionului fiind tipul liceului, tipul de forma de invatamant, profil si
specializare. Datele au fost introduse cu ajutorul unor formulare in baze de
date Acess si apoi importate si prelucrate in SPSS. Recodarea si prelucrarea
primara a datelor s-a realizat in Excel si SPSS, graficele sunt realizate in
Excel. Analiza de fata utilizeaza in principal, tabele de frecventa ponderate
si analize de varianta si corelatie (crosstabs si analize bivariate).

5.Date si interpretarea lor 

S-au realizat analize de varianta, frecvente cumulate, analize cross-tab,


analize calitative, teste de covariatie si semnificanta. Rezultatele sunt
prezentate intr-o forma usor de interpretat, deschisa, concluziile nu sunt
impuse decat de valorile masurate de acest demers exploratoriu. Diferite
aprecieri ale rezultatelor pot fi extrase din aprecierea semnificatiei datelor
prezentate in fiecare grafic sau prin corelarea a doua sau mai multe grafice.

Datele arata o diferentiere intre optiunile si imaginile diferite referitoare la


fenomenul sportiv si la educatia din acest domeniu la cele patru tipuri
majore de populatie studiata: elevi, parinti, profesori de sport, sau de alte
specialitati.

Activitatea fizica/sportiva este un element considerat important in formarea indivizilor,


fiind apreciat ca un factor de socializare cu o importanta din ce in ce mai crescuta in
societatea moderna. Atat dezvoltarea biologica, cat si trasaturile psihice modelate de
procesul socializarii continua pe parcursul intregii vieti pe masura sumarii si exercitarii a
noi roluri sociale si asimilarii de noi experiente. Daca dobandirea uneia sau alteia din
aceste sarcini de dezvoltare esueaza, rezulta o serie de efecte negative printre care lipsa
de adaptare sociala, cresterea anxietatii, dezaprobarea sociala si incapacitatea de
exercitare a altor sarcini. Latura sportiva a educatiei are implicatii atat in dezvoltarea si
formarea fizica, cat si aspecte culturale, sau integratoare. Importanta unei dezvoltari
normale dupa acest considerent ar trebui recunoscuta de toti participantii la procesul de
socializare, copii, parintii, adultii in general si statul. In urma procesului de socializare,
indivizii dobandesc calitatea si identitatea de membru al unei anumite clase de varsta si
sociala.

Din cele trei laturi principale ale fenomenului sportiv (miscarii fizice): de
dezvoltare /sanatate, social, cultural, elevii remarca primele doua, acestea
fiind si motivele principale pentru care practica miscare fizica. Este de
remarcat faptul ca doua din populatiile mature, parintii si profesorii de sport au aceeasi
tendinta, ora de educatie fizica avand mai degraba un rol de fortificare a trupului si
sanatatii, decat unul social sau cultural.

Preocuparea pentru sport in comparatie cu ceilalti este diferentiata intre baieti si fete,
astfel primii au tendinta de a considera ca practica mai mult decat cei de varsta lor pe
cand fetele au o clara orientare de subapreciere. Adultii au raspunsuri relativ omogene. Se
remarca totusi o crestere a aprecierii data importantei conditiei fizice, corelata cu
activitatea de educare. Astfel procentul de profesori care apreciaza activitatea fizica ca
fiind foarte importanta, este mai mare decat cel de parinti, dar mai mic decat cel de
profesori de sport (79/71/83 in graficul 3).
Raspunsul elevilor la problema importantei sportului pentru formarea
viitoare este foarte asemanator cu cel dat de parinti, acest lucru aratand totusi
importanta si forta pe care o are formarea in cadrul familiei. Profesorii in
schimb valorizeaza mai mult sportul, considerandu-l mult mai important.
Interesant este faptul ca in aceasta perioada de formare, opinia parintilor este
preluata direct de catre copii astfel primeaza „asa zisele" materii importante
asupra sportului, considerat mai degraba o forma de loisir, de consum al
timpului liber si nu de formare individuala cu rezultate pe termen lung.

Am realizat interpretari ale raspunsurilor celor intervievati pentru: timpul


alocat miscarii, sporturile practicate, compania in care se practica sportul,
importanta sportului pentru formarea viitoare, ponderea importantei
materiilor de studiu, aprecierea numarului orelor de educatie fizica din licee,
aprecierea programei, sportul util de a fi practicat - in opinia parintilor,
preferintele sportive ale elevilor, locul de practicare a activitatii sportive
extrascolare, necesitatea platii unei sume pentru o activitate sportiva
extrascolare, situatia scutirilor de educatie fizica in opinia elevilor, parintilor
si a profesorilor, motivele scutirilor, aprecierea starii de sanatate, aprecierea
volumului de miscare (de catre elevi sau - vazuti de catre parinti sau de catre
profesori), sportul practicat de parinti / profesorii.

Concluzii

Afirmatiile care au impulsionat realizarea acestei cercetari realizate la


anumite nivele institutionale, referitoare la interesul si participarea scazute
ale elevilor in activitati de miscare, nu se confirma, cel putin la nivelul
liceelor bucurestene. Raspunsurile diferitelor categorii chestionate conduc la
cateva concluzii:
In momentul de fata exista un nivel de constientizare scazut referitor la
implicatiile miscarii in atingerea unei calitati ale vietii cu toate consecintele
care ar putea influenta diferite aspecte ale societatii

Elevii sunt mult mai constienti de importanta miscarii in viata lor decat o
considera adultii

Elevii sunt suficienti de motivati (intrinsec) pentru a realiza o activitate


fizica mai sustinuta decat cea care se realizeaza in momentul de fata in scoli

Conditiile existente creeaza o reala si generala nemultumire mai ales in


randul elevilor

Copii (in marea lor majoritate) gasesc solutii alternative de miscare care sa
compenseze insuficienta pe care o pot oferi orele de educatie fizica
perceputa ca o lipsa clara.

Adultii acorda un interes miscarii in principal la nivel declarativ, nesustinut


la nivel actional

Exista o lipsa clara de informare si preocupare in intelegerea fenomenului


sportiv la adulti

Nivelul practicarii miscarii la adulti este la o valoare destul de scazuta

La nivel institutional preocuparea asupra sportului de masa este foarte mica,


ca urmare implicarea diferitelor organisme, institutii, sau organizatii de stat
este la un nivel foarte redus

La nivelul institutiilor de invatamant nu exista o preocupare serioasa pentru


organizarea si dezvoltarea unor centre (zone, baze) destinate activitatii fizice
pentru tineri

La nivelul societatii civile nu s-au format inca mecanisme alternative


suficient de active si puternice (organizatii) care sa compenseze lipsurile
sistemului de stat si sa realizeze in paralel si o forma de educatie civica
asupra avantajelor unui stil de viata cu o puternica componenta activa

La nivel statal nu exista actiuni concrete care sa atraga dezvoltari in zona


sportului pentru toti.
BIBLIOGRAFIE

1. Council of Europe, Consiliul Europei si Sportul 1967-1996. Adunarea


parlamentara 1 (texte adoptate de catre Adunarea Parlamentara a
Consiliului Europei). Bucuresti, Editura CCPS, 1998.

2. Coakeley, J., Sport in Society. Mc Graw-Hill, NY, 2001.

3. Dragnea, a. si colaboratorii, Exercitiul fizic in perspectiva varstei a treia.


Bucuresti, Conferinta Stiintifica Nationala. Activitati Fizice si Sportive, Ed.
CCPS, 1998, p.33-39.

4. Dumitrescu, M., Sondaje statistice si aplicatii. Bucuresti, Editura


Tehnica, 2000, p.15-17.

5. Filip, C. si colaboratorii, Sistemul National de Evaluare la Disciplina


Educatie Fizica si Sport. Serviciul National de Evaluare, Bucuresti, Editura
MEN (imprimeria Media Pro Brasov), 1999, p.5.

6. Kurt, E., Manualul de educatie fizica in scoala - Teorie. Bucuresti, In:


E.F.S. 1(96)+ 2(97), C.C.P.S., 1994, p.5.

7. Kurtz, N., Introduction to social statistics. Mc Graw-Hill , NY, 1983.

Radulescu, S., Sociologia varstelor. Bucuresti, Editura Hyperion XXI, 1994.