MADUVA SPINARII

ANATOMIA MADUVEI SPINARII

Maduva spinarii este un cordon nervos situate in canalul vertebral, cu o lungime cca. 43-45 cm si
se intinde de la Atlas (C1), pana la a doua vertebra lombara (L2) unde se termina in forma de con, conul
medular. De aici, se continua pana la coccis printr-un fir subtire numit fir terminal (filum terminale).

In ultima parte a canalului vertebral, trunchiul nervilor spinali lombari, sacrali si coccigieni in
drumul lor spre orificiile intervertebrale, au o directive oblica in jos mai accentuate in portiunea
inferioara a maduvei. La nivelul acestei portiuni insotesc firul terminal, devenind aproape vertical si
alcatuiesc asa-numita coada de cal.

Maduva spinarii se imparte in urmatoarele regiuni:

 Regiunea cervical- se intinde de la vertebrele C1 pana la C6;

 Regiunea toracala – se intinde de la vertebra C7 pana la T9;
 Regiunea lombara – se intinde de la vertebra T9 pana la T12;
 Regiunea sacrala- se indinte pana la vertebra L2;

Maduva spinarii este un cordon cilindric turtit anter-posterior cu diametrul transversal intre 10-
13mm, iar diamentru antero-posterior de 8-9mm. In lungul maduvei spinarii se observa doua ingrosari
care corespund locului de iesire a nervilor membrelor superioare si inferioare. Astfel intre vertebra C6 si
T2 se afla umflatura brahiala de unde ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaza membrele
superiaore iar la nivelul vertebrelor T9 si T12 se afla umflatura lombara, de unde ies trunchiurile nervilor
spinali care inerveaza membrele inferioare.

In lungul maduvei spinarii se gasesc doua santuri mediane: median anterior( adanc si larg ) si
median posterior (mai ingust) ce se continua spre interior cu o lama subtire numita septul posterior.
Deoparte si de alta a santurilor mediane la locul de intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali, se
gasesc doua santuri superficial : santul colateral anterior ce corespunde radacinilor anterioare si santul
colateral posterior corespunzator radacinilor posterioare.

Intre santul median posterior si santul collateral posterior al maduvei cervical si toracale superioare
se afla un sant superficial numit santul intermediar posterior.

MENINGELE RAHIDIAN

Nevraxul este invelit in trei membrane de origine mezodermica ce formeaza meningele. Partea
care se afla la nivelul maduvei spinarii se numeste meningele rahidian, iar partea care se afla la nivelul
encefalulu porta denumirea de meningele cranian.

Aceste membrane sunt dispuse, dinspre exterior spre interior:

  Dura mater- membrane conjunctiva fibroasa rezistenta si separate de peretii canalului
vertebral prin spatial epidural
 Arahnoida- este o lama conjunctiva foarte subtire formata din celulu endoteliale si
despartita de dura mater printr-un spatiu numit spatial subdural.
 Pia mater- este membrane intern ce adera intim de substanta medulara, fibrovasculara ce
contine vase care hranesc substanta nervoasa, despartita de arahnoida prin spatial
subarahnoidian in care se gaseste un lichid transparent numit LCR.

STRUCTURA MADUVEI SPINARII

Maduva spinarii este alcatuita din : substanta cenusie asezata in partea interna si
substanta alba la periferie.

Substanta cenusie

In sectiune transversal maduva spinarii este formata la interior din substanta cenusie (corpi
neuronali) dispusi sub forma literei H sau future organizati in trei perechi de coarne:

- Anterioare- contin neuroni somatomotori

- Laterale- contin neuroni in jumatatea anterioara visceromotori si in jumatatea posterioara
neuroni viscerosenzitivi
- Posterioara – contin neuroni somatosenzitivi

Intre cornele laterale si cele posterioare se afla substanta reticulate.

Cele doua jumatati ale substantei cenusii sunt legate intre ele printr-o lama de substanta
cenusie, numita comusira cenusie. In central acesteia se afla un canal ingust care merge in tot lungul
maduvei numit canal central sau ependimar, astupat la adult si inlocuit cu tesut glial. In functie de aceste
canal, comisura cenusie se imparte in : comisura cenusie posterioara, spre santul median posterior si
comisura cenusie anterioara, spre santul median anterior.

Substanta cenusie reprezinta o grupare de neuroni, de fibre nervoase amielinice si de nevroglii.

Dupa functii neuronii sunt grupati in : neuroni motori si neuroni de asociatie.

Neuroni motori- se mai numesc neuroni radiculari pentru ca axonii lor formeaza radacinile anterioare
ale nervilor spinali. Ei sunt neuroni multipolari ce trimit impulsuri la musculartura. Unii neuroni motori
trimit impulsuri la musculature scheletica(somatica), se numesc neuroni somatomotori si sunt localizati
in coarnele anterioare. Alti neuroni motori trimit impulsuri la musculature organelor interne
(musculature viscerala), se numesc neuroni visceromotori si sunt localizati in partea anterioara a
coarnelor laterale.

Neuroni de asociatie-sunt cellule nervoase ce realizeaza sinapse intre neuronii senzitivi din ganglionii
spinali, protoneuronii si motoneuronii( neuroni somato si visceromotori) care se gasesc in maduva sau in
segmantele encefalice. Acesti neuroni de asociatie se mai numesc deuteroneuroni. Dupa pozitia
axonului acestia pot fi grupati in trei categorii:

- Neuroni intercalari (axonul nu paraseste substanta cenusie si face sinapsa cu motoneuronii

din aceeasi parte a substantei cenusii)
- Neuroni comisurali (axonul nu paraseste substanta cenusie dar trece prin comisura cenusie
si face sinapsa cu motoneuronii din partea opusa a maduvei)
- Neuroni cordonali (axonul paraseste substanta cenusie si intra in alcatuirea cordoanelor de
substanta alba; axonul acestor neuroni poate ramane in aceeasi parte sau poarte trece in
partea opusa)

Substanta alba

Substanta alba a maduvei spinarii este formata dintr-un complex de fibre nervoase, in majoritate
mielinice, care sunt dispuse in cordoane.

Substanta alba este impartita, prin santurile mediane si prin septul posterior, in doua jumatati;
cele doua jumatati sunt unite printr-o banda de substanta alba, asezata anteriot fata de comisura
cenusie anterioara, numita comisura alba anterioara.

Cordoanele substantei albe sunt:

- Cordonul anterior cuprins intre santul median anterior si santul colateral anterior.
- Cordonul lateral cuprins intre santul colateral anterior si santul colateral posterior.
- Cordonul posterior cuprins intre santul colateral posterior si santul median posterior.
Aceste cordon este impartit de santul median posterior, in fasciculul Goll sau gracilis si
fasciculul Burdach sau cuneatus.

Fibrele din substanta alba au dispozitii variate . In cordoane sunt longitudinal, in comisura alba
transversal iar in radacinile nervilor spinali oblice.

Unele din aceste fibre isi au originea in neuronii situati in interiorul maduvei si se numesc fibre
endogene, iar altele, numite fibre exogene isi au originea in neuronii din afara maduvei, cum sunt
ganglionii nervosa periferici si centrii nervosa din encefal.

NERVII SPINALI

Nervii spinali sau rahidieni au originea in maduva spinarii si constituie caile de conducere a
influxului nervos spre/ si de la maduva spinarii.Ei au luat nastere din unirea fibrelor nervoase ale
radacinilor posterioare si anterioare,dupa ce au strabatut cele trei invelisuri ale maduvei siparii.
 Nervii spinali sunt nervi micsti,fiind alcatuiti din fibre senzitive si fibre motorii.Ei sunt foarte
scurti,intrucat,imediat ce au iesit prin gaura de conjugare,se impart in 4 ramuri:

-posterioara;

- anterioara;

- viscerala;

- meningiana;

Ramura posterioara inerveaza pielea,glandele sudoripare si sebacee,vasele sangvine si muschii

din partea posterioara a trunchiului si din regiunile occipitala si parietala ale capului.

Ramura anterioara este mai voluminoasa si inerveaza acelasi organe,ca si ramura

posterioara,insa din regiunile:cervicala,temporala,articulara,partrile superioare,laterale si anterioare ale
toracelui si abdomenului,precum si ale membrelor superioare si inferioare.

Ramura viscerala(alba) contine numai fibre vegetative.

Ramura meningiana este foarte subtire care se reintoarce, prin gaura de conjugare in canalul
neural si inerveaza meningele rahidian.
Maduva spinarii este conectata cu receptori si efectori prin 31 perechi de nervi spinali micsti ( construiti
din fibre nervoase motorii, sensitive somatice si vegetative), distribuiti astfel:

- 8 cervicali
- 12 toracali
- 5 lombari
- 5 sacrali
- 1 coccigian
 Nervii spinali toracali sunt dispusi metameric, ceilalti formand plexurile: cervical,
brahiale, lombare, sacrale, coccigiene. Din plexul lombar se desprind nervii femurali, din cel
sacral nervii rusinosi si sciatici iar din cel brachial nervii membrelor superioare.
Nervii spinali prezinta doua radacini, un trunchi si mai multe ramuri.
Radacina posterioara ( dorsal) este formata din axoni ai neuronilor senzitivi
pseudounipolari somatic si vegetative din ganglionii spinali, dendritele culeg informatii de la
exteroreceptori, propioreceptori si visceroreceptori. Radacina posterioara intra in maduva prin
santul latero posterior.
Radacina anterioara ( ventrala) este formata din axoni ai neuronilor motori din coarnele
anterioare si axoni ai neuronilor vegetative din coarnele laterale. Acesti axoni se distribuie la
musculature striata si la cea neteda dar si la glandele exo si endocrine. Radacina anterioara iese
din maduva prin santul latero anterior.
Trunchiul se formeaza prin unirea radacinilor anterioara si posterioara fiind mixt. Dupa un scurt
traseu se ramifica formand ramura meningiala, dorsal, comunicanta alba si cenusie.
Ramura meningiala contine fibre vegetative sensitive si motorii si inerveaza meningele
spinale. Ramura dorsala ( posterioara) este mixta si se distribuie la tegumentul spatelui si la
muschii spatelui si ai cefei.
Ramura ventrala (anterioara) este mixta se distrubuie la tegumentul si la muschii
regiunii antero-laterala s trunchiului membrelor superioare si inferioare.
Ramura comunicanta alba este mixta contine fibre preganglionare simpatico din
coarnele laterale si fibre viscerosenzitive din ganglionii spinali realizand legaturi cu neuronii
postganglionari simpatico.
Ramura comunicanta cenusie este mixta si contine fibre postganglionare simpatico
amielinice realizant legaturi cu ganglionii spinali paravertebrali.