Sunteți pe pagina 1din 13

Dej

 Dej, mai demult Deju (în


dialectul săsesc Deesch ,
în germană Desch,
Burglos, Burgschloss, în
maghiară Dés, Deés) este
un municipiu în judeţul
Cluj, Transilvania,
România. Se află la 60
km nord de municipiul
Cluj-Napoca, la
confluenţa dintre râurile
Someşul Mare şi Someşul
Mic.
 Date geografice

 Municipiul Dej cuprinde şi


localităţile Ocna-Dejului,
Şomcutu Mic, Peştera,
respectiv Pintic.

 Oraşul este mărginit la est


de cartierul Dealul
Florilor, la sud de dealul
Sf. Petru, la nord-est de
satul Cic, la vest de satul
Igisiu, iar la sud-vest de
satul Rompaş. Localitatea
este şi nod feroviar cu
staţia de triaj Dej Triaj.
 Istoric

 Primele menţiuni documentare care
atestă existenţa oraşului datează
din anii 1061 şi 1214, sub numele de
Dees. Importanţa strategică şi
însemnatele rezerve de sare au fost
descoperite încă de pe vremea
dacilor. Cetatea Dejului a fost
construită între 1214 şi 1235. Oraşul
a avut de suferit de pe urma invaziei
tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă
de-a lungul timpului ca şi centru
important de exploatare a sării, la
începutul secolului XVIII dispunând
şi de un mic port folosit pentru
transportul rapid al sării.

 Dejul a fost capitala comitatului
Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în
1940, oraşul a fost capitala judeţului
Someş. În 1940, judeţul Someş a
fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul
a intrat sub jurisdicţia Clujului.
 Demografie

 Populaţia stabilă a municipiului era


după ultimul recensământ din
2002, de 38.478 locuitori
(85,03% români, 14,11%
maghiari, 0,04% germani, 0,67%
romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte
naţionalităţi), fiind al treilea oraş
ca mărime din judeţul Cluj.
 Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.

 Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un


Obiective turistice turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă):
"Sf.Ştefan".

 Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-


catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului
1716).

 Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.

 Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul


1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".

 Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.

 Clădirea fostei Primării.

 Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost


realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004,
cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost
donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului
Dej.

 Obeliscul (Monumentul) Eroilor.

 Casa memorială Teodor Mihaly.

 Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.

 Băile Ocna Dej din apropiere.

 În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate


devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până
 Ferenc Pápai Páriz (1649-1716) - medic, profesor şi scriitor.
Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) tradusă şi în
limba română, şi al unui dicţionar latino-maghiar.

 Constantin Gavenda (a doua jumătate a sec. al XVIII-lea) -


pictor şi gravor, staroste al breslei pictorilor şi gravorilor
din Ocna Dej - Gherla.

 Kádár Jószef (1851-1939) - profesor şi istoric, autor al


monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în şapte
volume (1900-1905).

 Teodor Mihali (1855-1934) - doctor în drept (1883). Avocat la


Baroul de avocatură din Dej. Înfiinţeaza Institutul de
Credit şi Economii "Someşana". Director al
Despărţământului Astrei şi membru marcant al conducerii
Partidului Naţional Român.

 Ştefan Cicio-Pop (1865-1934) - doctor în drept (1889) şi


avocat la Arad. Fruntaş al Paridului Naţional Român.
Apărător al memorandiştilor în procesul de la Cluj (mai
1894). Participă la pregătirea şi desfăşurarea Marii
Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Semnează Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România.
Răspunde de Resortul Apărării în Consiliul Dirigent.
Senator şi Presedinte al Parlamentului, Copreşedinte al
Uniunii Parlamentare de la Haga şi al Uniunii Statelor
Balcanice.

 Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950) - doctor în medicină şi


membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional
Român din 1897. Deputat în Parlamentul de la Budapesta.
Participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1
decembrie 1918. Conduce Resortul Justiţiei şi pe cel al
Afacerilor Externe din Consiliul Dirigent, Preşedinte al
Camerei Deputaţior (1918). A participat la Conferinţa de
 Gui lel m Şorban (1872-1923)j urist şi compoz itor, a trăit la
Dej î ntre an ii 1900-1923. A fost primu l subp refect
român al judeţul ui Soln oc-Dăbâca şi apoi pref ect. Autor
a peste 100 d e lucrări corale şi vocal-instrumen tale,
un ele pe versuril e unor poeţi cl asici români.

 Liviu Mi cşa (1875-?) - din 1900 este avocat î n Dej, secretar,


apoi preşedinte al P.N .R ., di n comitatul Sol noc-Dăbâca.
Partci pă ca del egat al oraşul ui Dej, l a Marea Adunare
Naţională de la Alba Iuli a din 1 decembrie 1918. Prefect
al C omi tatului ; senator î n Parl amentul Rom âniei
î ntregite.

 Victor M otogna (1885-1948) - director al Li ceulu i "Andrei


M ureşan u". Docent l a Uni versitatea din Cl uj şi profesor
l a Academi a Teologică Unita din Clu j şi la Academia
R oman o-Catolică din Ti mişoara. Preşedi nte al
Departamantului Dej al ASTR EI.

 Aurel Pavel Banuţ (1887-1970) - în 1902 a î nfii nţat la


Bu dapesta revista "Luceafăru l". Prefect al j udeţulu i
Someş (1931-1932). A spri jini t activitatea AST REI.
Înfii nţeaz a la Dej o şcoal ă ţărăn ească (1931).

 George Mânz at (1888-1958). Prof esor şi senator de Someş


î n Parl amen t (1931-1932). A redactat z iarul "Someşul".
Preşedi nte al Departamantul ui Dej al A STREI. A pu blicat
M onografia oraşului Dej .

 C ornel Pop (1889-1953) - în 1919 este notar şi apoi


pri mpretor al comi tatul ui Sol noc-Dăbâca. Secretar şi
vi ceprefect al j udeţul ui Someş, apoi prim ar al oraşului .

 Victor C herestesiu (1895-1917) - profesor la Universi tatea


"Babeş-Bolyai" di n C luj-Napoca. Doctor în fi losofie la
Uni versitatea din Viena. Director al Insti tutul ui de
Istori e di n Bucureşti, director adju nct al In stitutului de
Istori e şi Arheologie Clu j.
 Dirlea Mihaela
 Boier Yasmina
 Lapuste Larisa