P. 1
Actualitatea Romaneasca nr 4

Actualitatea Romaneasca nr 4

|Views: 550|Likes:
Published by Mihai Dutu

More info:

Published by: Mihai Dutu on Apr 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2011

pdf

text

original

Victime de seria B

În perioada în care a avut
loc episodul, românii ocu-
pau primele pagini ale
ziarelor cu un alt episod
de violenţă, cel de la
Caffarellla, în care
doi români viola-
seră o tânără
italiancă. Presa
italiană nu a
scos un cu-
vânt la
v r e me a
r es pec -
tivă despre
victima de origine română. A fost ne-
voie de intervenţia ministrului de ex-
terne de la acea vreme, Cristian
Diaconescu, pentru a opri "vânătoarea"
de români care luase amploare în Italia.
INTERNET: ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO 4
ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
ANUL 9 | NUMĂRUL 3 | EDIȚIE NOUĂ | 19 MARTIE - 1 APRILIE 2011 | GRATUIT
PAGINA 3 4 PAGINA 10 4 PAGINA 21 4
Alina Harja
PAGINA 2 4
CONSULTANT COMUNITATE ROMÂNIA RELIGIE
EDITORIAL
Cazul unei românce violate de 7 italieni, dat publicităţii după doi ani
În februarie 2009, o româncă de 26 de ani a fost
răpită în plin centrul oraşului Torino, ameninţată
cu pistolul, sechestrată şi abuzată timp de
două zile. Apoi a fost abandonată pe o plajă
din Metaponto de unde a fost preluată şi aju-
tată de către carabinieri. Abia după doi ani,
autorii au fost prinşi. Din cei şapte violatori
doar patru au fost arestaţi. Unul dintre ei
este fiul unui boss mafiot din clanul napo-
letan al Casalesilor.
ULTIMA ORĂ SPORT ACTUALITALIA
Români la
Lampedusa
Mica insulă luată cu asalt de
imigranţi nordafricani
Campion la
Kick Boxing
Cristian Lepădatu obţine locul
trei la campionatul european
Gheorghe
Raica arestat
Era violent atât cu soţia
cât şi cu copiii săi...
Isterii made
in Italy
Imigraţia a fost mereu un su-
biect “fierbinte” pentru presa
şi pentru lumea politică ita-
liană. Cel puţin trei campanii
electorale au fost câştigate de
dreapta italiană pe tema româ-
nilor. Fiecare subiect de cro-
nică a devenit subiect de
campanie electorală. Startul a
fost dat de uciderea Giovannei
Reggiani de către un rrom
român, apoi s-a continuat cu
violul unei studente din Lesoto
în care a fost implicat tot un
român, iar apoi două cazuri de
violenţă sexuală în 2009 care
au avut ca autori tot români.
De fiecare dată politicienii ita-
lieni au găsit pretextul pentru
a propune măsuri dure împo-
triva imigraţiei.
Cum Guvernul italian se află în
acest moment cu un picior în
groapă şi unul pe mal, o nouă
isterie a început să ia amploare
în Italia: debarcarea imigranţi-
lor din Nordul Africii pe insula
Lampedusa.
Partidul de extremă dreaptă
Liga Nordului a încercat inutil
să-şi convingă aliatul fidel, Sil-
vio Berlusconi, să nu atace
Libia pentru ca “să nu ne tre-
zim invadaţi de imigranţi”. Însă
premierul italian a decis să-şi
atace prietenul de aventuri
Muammar Gheddafi împreună
cu forţele aliate.
(continuare în pagina 2)
Cum să faci să-ţi recupe-
rezi permisul şi maşina
PAGINA 10 4
Permise de
conducere
Smith Transfer omagiază
femeia la Torino
Spectacole
de mărţişor
Cine-i hoţul, cine-i
păgubitul?
Corupţia din
vămile române
"San Lorenzo dei Romeni"
se află la Torino
Asociaţie
religioasă
PAGINA 12 4 PAGINA 19 4 PAGINA 15 4
Decebal la Roma
Luni, 4 aprilie, la orele
17.00, la Academia Ro-
mână din Roma va avea
loc dezvelirea bustului re-
gelui dac Decebal (87-
106), operă a sculptorului
prahovean George Dumi-
tru. Este primul bust al lui
Decebal în cetatea eternă.
Evenimentul va continua
cu o seară culturală româ-
nească: "Ion Luca Cara-
giale, Constantin Stere şi
Nichita Stănescu". Mode-
ratori: Nicolae Dabija, Flo-
rin Sicoie şi Minel
Ghiţă-Mateucă.
Evenimentul face parte
dintr-o serie mai amplă de
manifestări organizate de
Consiliul Judeţean Prahova
şi Academia Română din
Roma.
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
PAGINA
2
EDITORIAL
(continuare din pagina 1)
Bine, Gheddafi n-a fost prea
încântat de gestul lui Silvio,
mai ales că cei doi semna-
seră un tratat prin care niciu-
nul dintre ei nu “s-ar fi
amestecat direct sau indi-
rect” în treburile celuilalt.
Nu ştiu dacă bombardamen-
tele ar putea fi considerate”
amestec direct sau indirect”,
cert este că Italia a trimis
ceva avioane în zonă şi nu au
fost tocmai paşnice.
Rezultatul este că acum imi-
granţii vin şi din Libia, şi Ita-
lia are obligaţia să-i
primească şi să le asigure
statutul de refugiat politic
şi/sau de război, lucru care
nemulţumeşte Liga Nordului
şi, în general, mai toate par-
tidele de dreapta. Nu numai:
nici populaţia italiană de pe
insulă nu este tocmai încân-
tată de numărul mare de oa-
meni care vin zi de zi.
Neavând structuri de primire
adecvate, imigranţii sunt lă-
saţi sub cerul liber, mai rău
ca animalele.
Este într-adevăr o situaţie ce
poate fi definită “urgenţă”
(un termen atât de iubit de
presa italiană). Şi cum în mai
vor fi alegerile locale, ne
putem aştepta la noi promi-
siuni de soluţii miraculoase,
la alte isterii; dar măcar, cel
puţin momentan, noi românii
suntem scoşi din ecuaţie.
A trebuit să aştepte doi ani
pentru prinderea agresorilor
săi o româncă de 26 de ani,
domiciliată legal în Torino. În
februarie 2009, tânăra a fost
răpită de trei italieni, drogată
şi violată timp de 2 zile sub
ameninţarea armelor. Îm-
preună cu ei, alţi patru ita-
lieni au abuzat de femeie.
După viol, agresorii au lepă-
dat tânăra aproape incon-
ştientă pe o plajă din
Metaponto, în provincia Ma-
tera. Le-au trebuit doi ani ca-
rabinierilor pentru a
identifica agresorii care au
arestat patru dintre ei. Unul,
Giuseppe Borrata, de 27 de
ani este fiul unui boss mafiot
din clanul Casalesilor. Printre
cei patru arestaţi se află un
pensionar, un contabil şi un
gardian. Toţi au fost identifi-
caţi de către victimă.
Carabinierii caută şi ceilalţi
agresori.
Aceştia sunt acuzaţi de
violenţă sexuală de grup, pri-
vare de libertate, port ilegal
de arme, cu agravanta meto-
dologiei de caracter de tip
mafiot.
Revolta românilor pe
Facebook
La auzul veştii, românii pre-
zenţi pe motorul de sociali-
zare Facebook şi-au
manifestat indignarea faţă de
cele întâmplate, dar şi faţă de
răceala cu care presa italiană
a tratat episodul.
“De ce nu s-a auzit nimic de
cazul ăsta la televizor sau în
presă?”, se întreabă Dora, o
româncă de 47 de ani din
Nordul Italiei. “Vreau
justiţie!!! S-aud voci care co-
mentează cazul acesta!”, mai
afirmă femeia.
“Dacă era o italiancă, atunci
cu siguranţă s-ar fi auzit”
este de părere Sorina, o ro-
mâncă din Roma, care este
convinsă că într-un caz de
genul ăsta, italienii ar fi por-
nit la o adevărată vânătoare
de români.
Avocatul Giancarlo Germani,
preşedintele Partidului Ro-
mânilor din Italia este de pă-
rere că acum presa italiană
vorbeşte deoarece unul din-
tre violatori este din Sudul
Italiei. “Dacă era din nord,
padan, nimeni n-ar fi vorbit
despre acest caz”.
De altfel în perioada respec-
tivă, adică în februarie 2009,
în Roma era o adevărată iste-
rie împotriva românilor după
ce doi români au violat o tâ-
nără italiancă. Pentru delictul
de la Caffarella iniţial au fost
băgaţi în închisoare doi ro-
mâni nevinovaţi, Racz şi
Loyos ale căror fotografii au
fost ţinute zile în şir pe prima
pagină a ziarelor italiene. Eli-
beraţi din închisoare, cei doi
au fost nevoiţi să părăsească
Italia.
O lună mai târziu au fost
prinşi adevăraţii vinovaţi,
Ionuţ Alexandru şi Oltean Ga-
vrilă, ce au fost condamnaţi
la 11 şi respectiv 6 ani de în-
chisoare.
În zilele imediat următoare
au avut loc 18 agresiuni îm-
potriva rromilor de origine
română, după cum a fost de-
nunţat de organizaţia “Every-
One”. Pe 15 februarie 2009,
la Roma 20 de italieni înar-
maţi cu bâte au lovit cinci
rromi români (doi au fost in-
ternaţi în spital cu leziuni
grave). La Sassari, în Sardi-
nia trei români au fost bătuţi.
Pe 21 februarie, o bombă Mo-
lotov era aruncată într-un bar
ce aparţinea unor români.
A fost nevoie, la acea vreme
de vizita Ministrului de Ex-
terne, Cristian Diaconescu,
pentru a linişti apele în Italia.
Nimeni însă nu a pomenit de
românca maltratată de cei 7
italieni.
Alte cazuri petrecute doar
în ultimele zile
Roma. O româncă de 30 de
ani este violată de un italian
de 32 de ani. Tânăra s-a pre-
zentat la un interviu pentru
un loc de muncă şi a fost vio-
lată de cel care ar fi trebuit s-
o angajeze. Abia după două
luni de anchetă, agresorul a
fost arestat.
Marta. O româncă de 45 de
ani a denunţat că ar fi fost
violată de proprietarul casei
pe care o avea în chirie.
Cazul este încă anchetat de
carabinieri, iar presupusul
autor încă în libertate.
Roma. Un italian de 52 de ani
a fost arestat pentru că ar fi
violat, bătut şi jefuit peste 30
de prostituate, marea majori-
tate de origine română.
Acesta a fost identificat de 12
dintre ele ca fiind autorul
agresiunilor.
Victime de seria B
Doi ani de anchetă pentru a aresta patru dintre presupuşii violatori ai unei românce.
La nici două zile de la arest Judecătorul pentru ancheta preliminară i-a lăsat în li-
bertate. Motivul a fost că unul dintre cei patru arestaţi nu era în localitatea unde a
avut loc violul şi că oricum nu există pericolul ca aceştia să fugă.
Episodul a avut loc în februarie 2009, o lună nefericită pentru co-
munitatea românească din Italia din cauza isteriei create după un
alt caz de violenţă sexuală al căror autori au fost români.
de Alina Harja
Tânăra fusese răpită la Torino şi găsită după două zile pe o plajă din Metaponto (Ma-
tera) în condiţii jalnice. Românii pe Facebook: "de ce nu se face şi acum bâlciul care s-
a făcut când victima era italiancă?"
ȘTIRI PE SCURT
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
PAGINA
3
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Între 500 şi 800 de refugiaţi,
în mare parte tunisieni, de-
barcă pe zi în portul italian.
Deja confuzia este mare. Nu
se mai ştie câţi sunt. Oricum
peste 6000, potrivit localnici-
lor, chiar dacă autorităţile
susţin că numărul străinilor
ar fi în jur de 4000. Deşi în fie-
care zi se efectuează câte
două-trei transporturi de stră-
ini în Sicilia sau la Bari, un
număr aproape dublu intră în
port. Situaţia s-a agravat la
Lampedusa cu atât mai mult
cu cât apa şi mâncarea sunt
aproape terminate. Autorită-
ţile locale solicită ajutoare.
Locuitorii din Catania se
opun imigranţilor
Ministerul de Interne a decis
ca de săptămâna viitoare
două vapoare cu o capacitate
de 500 de persoane să efec-
tueze curse pentru a trans-
fera imigranţii în Sicilia. 1000
de străini au ajuns în ”satul
solidarităţii” din Mineo – Ca-
tania. Străinii părăsesc însă
structura.
(continuare în pagina 11)
Lampedusa, insula
cu 300 de români
Infirmiera româncă Mari-
cica Hăhăianu, decedată
din cauza unui pumn dat de
un băiat italian, Alessio Bur-
tone, în staţia de metrou
Anagnina, va avea în sfârşit
dreptate. În curând va avea
loc procesul, probabil cu rit
abreviat (ceea ce înseamnă
reducerea cu o treime a pe-
depsei) întrucât moartea fe-
meii nu a fost cauzată de
neglijenţa personalului me-
dical din spitalul în care a
fost transportată iniţial, ci
de pumnul tânărului, destul
de bine făcut.
Să sperăm ca măcar de
această dată justiţia să fie
cu adevărat “justă”, să ţină
cont de delict şi nu de naţio-
nalitatea părţilor implicate,
să nu dea pretextul cuiva să
poată spune: “Ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte”,
reamintind de omuciderea
Giovannei Reggiani.
Italia îi este datoare acestei
femei care, la fel ca Reg-
giani, era soţie, muncea
mereu în contact cu oame-
nii, încercând să fie utilă tu-
turor.
Bestialitatea umană nu
poate continua să trăiască
din răzbunări lipsite de
sens, pentru că nu are sens
să foloseşti forţa fizică îm-
potriva cuiva mai slab decât
tine, doar din dispreţul inte-
rior care se naşte din cel
mai laş sentiment: rasismul.
Sunt italiancă şi gestul lui
Burtone mă face să las
capul în jos, deoarece mă
simt mai întâi de toate o fi-
inţă umană care, mulţumită
părinţilor mei şi a unei in-
tervenţii divine, trăiesc în
această lume, la fel ca toţi
ceilalţi locuitori ai planetei.
(continuare în pagina 11)
Dreptate pentru
Maricica… Italia îi
este datoare
După revoluţiile din Nordul Africii, mica insulă italiană
a fost luată cu asalt de bărci pline cu imigranţi nord afri-
cani. Guvernul italian a decretat starea de urgenţă însă
lucrurile nu s-au îmbunătăţit pe insulă.
ACTUALITATEA POLITICĂ
PAGINA
4
PE SCURT
Alegeri locale 2011:
candidaţi români
Mihaela Ipate este foc-
şăneancă, a studiat 4 ani
de drept la “Universita-
tea Petre Andrei” din
Focşani iar în 2009 a ter-
minat Facultatea de Rela-
ţii Internaţionale la
Universitatea “Spiru
Haret” din Bucureşti. Încă
din 2006 s-a implicat în
politică, fiind membru
fondator al Partidului
Identitatea Românească.
A colaborat la Riano cu aso-
ciaţia consumatorilor. Este
căsătorită cu un cetăţean
italian, are 2 copii de 10 şi
5 ani.
“În Italia la început m-am
confruntat cu aceleaşi pro-
bleme pe care le-au avut
toţi străinii când au venit în
Italia: clandestinitate, frică
de controale, de expulzare,
etc. Căsătoria nu a rezolvat
toate problemele mele ca
cetăţean străin. Am încer-
cat să caut de muncă dar
am văzut mereu puţină osti-
litate. Înainte de a deschide
agenţia am lucrat aproape 1
an într-un bar - tavola calda
din Roma unde, când am
plecat, am recomandat tot o
româncă extraordinară.”
În 2004 a deschis o agenţie
pentru transfer de bani.
Acest lucru i-a permis să fie
mereu în contact cu româ-
nii, să asculte problemele
pe care aceştia le aveau şi
să încerce să-i ajute.
“Am început să îi ajut să ob-
ţină permise de şedere pen-
tru turism, mergeam cu ei
la Chestură ca să depună
actele, sau la primărie, am
încercat să le desluşesc
“calvarul” birocratic din Ita-
lia, evitându-le foarte multe
drumuri la Roma, la consu-
lat, la prefectură etc .”
Încetul cu încetul a devenit
un fel de punte de legătură
între români şi autorităţile
locale.
“Am avut foarte multe satis-
facţii în aceşti ani de fiecare
dată când o persoană venea
şi-mi mulţumea pentru că
am ajutat-o să-şi rezolve
problemele, de fiecare dată
când mă contraziceam cu
anumite persoane pentru a
apăra comunitatea noastră
sau când demonstram anu-
mitor indivizi că românii
sunt foarte bine informaţi şi
se pot apăra atunci când
este nevoie. Nu mi-a plăcut
niciodată indiferenţa cu
care erau trataţi străinii.”
Din 2009, Mihaela este pro-
prietara unui magazin de
produse româneşti, dar con-
tinuă să se ocupe şi de
transferuri de bani şi conti-
nuă să ofere consiliere ro-
mânilor care au nevoie.
“Am hotărât să candidez de-
oarece sunt convinsă că ex-
perienţa mea ar putea fi
mult mai utilă în interiorul
consiliului local. Aş putea să
rezolv mai uşor problemele
românilor în mod direct
decât să trebuiască să ape-
lez în stânga şi-n dreapta
pentru a-i putea ajuta. Cred
că, având un reprezentant
al lor în primăria oraşului,
românii ar fi mai respectaţi
şi mai liniştiţi pentru că ar
exista cineva în acea institu-
ţie care să le apere dreptu-
rile. Putem demonstra că
“uniţi suntem cu adevărat o
forţă”.
Mihaela candidează pe o
lista de dreapta a fostului
responsabil cu probleme de
urbanism, Giorgio Bocci,
care a încheiat un acord cu
Partidul Românilor din Ita-
lia a cărei membru fondator
este şi Mihaela.
Riano (Lazio)
Aurelia Ceoromila este
născută la Bârlad, a ter-
minat Facultatea de Chi-
mie Alimentară şi a
lucrat ca subinginer timp
de 11 ani la Combinatul
de mezeluri din Vaslui,
până la falimentul socie-
tăţii. Apoi s-a recalificat,
absolvind Institutul Pe-
dagogic din Iaşi in 1998
şi a lucrat ca educatoare.
A venit în Italia, la
Arezzo ȋn 2004, unde a
urmat un curs de asis-
tenţă de bază şi s-a anga-
jat ȋntr-un cămin de
bătrâni. În prezent lu-
crează ȋntr-o agenţie de
turism din Arezzo.
De ani de zile însă, Aurelia
se ocupă de promovarea
culturii româneşti în oraşul
său. Colaborează şi cu cele-
lalte comunităţi de imi-
granţi din Arezzo în
combaterea rasismului şi
discriminărilor.
Aurelia candidează pentru
un loc în consiliul local pe
listele Partidului Democrat:
o candidatură însă care nu
are nici o legătură cu acor-
dul semnat între PD şi PSD,
ci exprimată de Forumul
Imigranţilor din PD care o
susţine în această cursă
electorală.
Românca ȋl susţine pe ac-
tualul primar de centru-
stânga, Giuseppe Fanfani.
Pentru a-şi face campanie,
Aurelia a ales un mesaj sim-
plu către alegătorii săi:
“Eu ştiu că mă cunoaşteţi,
dacă nu personal cel puţin
prin alţi prieteni sau cunoş-
tinţe care mi-au cerut un
ajutor sau un sfat util !
Am fost mereu in dialog cu
voi, sala mea de sedinte a
fost strada si pieţele unde
am intâlnit românii, unde
am ascultat problemele
voastre si am găsit soluţii
pentru problema fiecăruia.
Ştiu că de peste cinci ani ci-
tiţi si apreciaţi "Forumul
Românesc" - ziar în care eu
vă ţin la curent cu legislaţia
si public informaţii utile fie-
cărui român !
Mă cunoasteţi prin eveni-
mentele pe care le organi-
zez şi prin care încerc să
unesc comunitatea noastră
şi să promovez rădăcinile
noastre româneşti: tradiţii,
cultură, istorie !
Mă mândresc că sunt ro-
mâncă - mă mândresc cu
voi toţi care aţi lăsat totul în
urmă, ati înfruntat sacrificii
şi suferinţe pentru a crea un
viitor copiilor voştri !
Vreau şi pot să vă reprezint
cu onoare, înţelepciune si
cinste în Consiliul Comunal
Arezzo - este singura posibi-
litate prin care voi putea să
răspund nevoilor şi dificul-
tăţilor voastre!
Experienţa acumulată până
acum în colaborarea cu ad-
ministraţia locală este ga-
ranţia că îmi voi putea ţine
promisiunile pe care le fac !
Am fost împreună, şi numai
împreună vom reuşi !
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
În jur de 1000 de români
din cei aproape 3700 s-au
înscris pe listele electorale
suplimentare. Pentru a de-
veni consilier, Aurelia are
nevoie de aproximativ 300
de voturi.
Următoarea întâlnire cu
alegătorii va avea loc dumi-
nică, 3 aprilie la orele 16, la
Circolo Aurora in Piazza
Sant’Agostino-Arezzo.
Arezzo (Toscana)
Comunicat
Partidul Identitatea Româ-
nească a denunţat public în
repetate rânduri intervenţia
ilegală a partidelor din Româ-
nia, în încercarea de pilotare
politică a alegerilor locale,
exportând în Italia practicile
politice care au împins
aproape 4 milioane de ro-
mâni la un adevărat exil eco-
nomic. Continuă astfel
tentativele de înşelare a cetă-
ţenilor români din Italia, dar
şi a politicienilor italieni, că-
rora li se promite un imposi-
bil real sprijin politic din
România.
Considerăm că românii din
străinatate pot şi trebuie să
se auto-organizeze şi să se
propună ca structuri inde-
pendente în relaţia cu oricare
partid politic din ţara natală
sau de adopţie. Aceasta este
în opinia noastră singura mo-
dalitate de reprezentare pu-
ternică, ce poate da forţă
politică contractuală diaspo-
rei.
Reprezentanţii partidelor din
România nu fac altceva decât
să fragmenteze comunitatea
românească şi aşa destul de
fragmentată. Este un mod de
a face cadou voturile români-
lor politicienilor italieni, fără
rezultate concrete pentru ro-
mânii din Italia.
De altfel, demagogia tentacu-
lară extrateritorială se poate
vedea din ideile, proiectele
de legi şi legile votate în una-
nimitate de politicienii din
România în defavoarea ro-
mânilor din străinătate.
Amintim pe scurt: legea
78/2010(legea triplării taxe-
lor consulare), proiectul de
lege “Brînză” - suprataxarea
cu 1% a banilor trimişi în ţară
şi nu în ultimul rând înfiinţa-
rea “Comisiei parlamentare
pentru românii din străină-
tate”, în a cărei componenţă
se regăsesc 9 deputaţi care
au votat cel puţin o lege îm-
potriva diasporei.
PIR: Partidele
din România
au exportat
lupta internă!
de Alina Harja de Alina Harja
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
De când am de-
venit comunitari
am căpătat şi în Italia drept
de vot. Doar pentru alegerile
administrative locale şi cele
europene. Ceea ce-mi stâr-
neşte nişte multe semne de
întrebare: de ce nu ni s-ar da
voie să punem x-ul pe buletin
şi la alte tipuri de alegeri ?
Adică dacă tot sunt responsa-
bil de trimiterea unui Gio-
vanni în parlamentul UE, de
ce n-aş putea să-mi aleg şi
preşedintele regiunii sau să
votez pentru parlamentare ?
Dar sunt sigur că se va regla
această situaţie în maxim 3
viitoare mandate. Doar că
sper din suflet ca această
schimbare să mă prindă de-
parte de iubitorii de paste.
Dar să nu anticipez şi nici să
divaghez. Cum lupta electo-
rală este una încinsă, localni-
cii mizează şi pe noi. Astfel se
face că apar pe listele candi-
daţilor pentru posturile de
consilieri şi români. Fix des-
pre aceşti români vă voi
vorbi. Nu încape îndoială că
toţi sunt bine intenţionaţi.
Toţi vor să ne reprezinte mai
bine şi să schimbe câte ceva
pentru întreaga noastră co-
munitate. Dar declaraţii de
genul ăsta tot vedem şi în
cazul concursurilor de frumu-
seţe şi până în prezent n-am
auzit ca vreo Miss Univers să
fi contribuit la negocieri pri-
vind încetarea violenţelor în
zone conflictuale. Deci, de ce
i-am crede pe cei care vor să
devină consilieri comunali în
Italia ? Păi dacă ar fi să ascult
vocile ce vin din comunitate,
un motiv serios ar fi următo-
rul: un consilier român în pri-
măriile italiene poate
deschide uşi ce păreau a fi în-
chise, demonstrează că sun-
tem prezenţi în teritoriu, că
putem, ajută comunitatea, dă
sfaturi şi ajută românul.
După cum se observă, micul
consilier român din Italia e
un fel de Superman. Uneori,
aproape de fiecare dată, este
perceput ca fiind omul numă-
rul 1 în primărie, ba chiar şi
în regiune. Comunitatea are
impresia că noi, cu ocazia
alegerilor administrative înfi-
gem un super-erou care ne
va rezolva problemele. Mie
îmi rezultă că, în mare parte,
nu prea avem habar de fişa
postului unui consilier. Că el
ne va reprezenta de fapt pe
toţi, cu asta pot fi de acord.
Dar şi aici se pare că deciziile
luate de comunitate sunt cel
puţin confuze. Nu vreau să
dau nume căci ne citesc mi-
lioane de oameni şi i-aş face
de ruşine. Cert e că mergând
pe ideea de a fi reprezentat
cu orice preţ de cineva în pri-
mării vom da ocazia unor ne-
aveniţi şi habarnişti să
vorbească în numele nostru.
În multe comune se întâmplă
deja astfel de lucruri. În cele-
lalte vor sălăşlui astfel de in-
divizi începând din acest an.
Când şi dacă vom înţelege
cum stau lucrurile cu adevă-
rat va fi prea târziu.
ACTUALITATEA POLITICĂ
PAGINA
5
Comentarii cu vitriol
Țară, țară, vrem consilieri
OPINII
de Mihai Duţu
Probabil ştiţi că a început febra electorală în Italia.
Momentan şi doar în unele regiuni au loc alegeri admi-
nistrative locale. Adică se aleg primari şi consilieri.
La eveniment a participat în-
suşi Pierluigi Bersani, Secre-
tarul Naţional al PD-ului care
a subliniat importanţa ca par-
tidul pe care îl conduce să
aibă o politică deschisă faţă
de imigraţie.
“Liga Nordului şi-a bazat po-
litica construind temeri ne-
justificate. Cu frica însă
problemele nu se rezolvă,
rămân. Noi vom colabora
pentru a le rezolva dar Gu-
vernul trebuie să-şi recu-
noască vina pentru modul în
care a tratat problemele le-
gate de imigraţie”, a mai de-
clarat acesta.
“Este primul eveniment de
acest gen: o conferinţă cu şi
despre imigranţi, în cadrul
căreia s-a discutat despre
drepturi, obligaţii, de politică
europeană, de reguli pentru
o bună integrare, de regula-
rizarea şederii pe peritoriul
Italiei şi de o Italie a convie-
ţuirii paşnice între diferitele
etnii” – ne-a explicat Marco
Pacciotti, Coordonatorul Fo-
rumului Imigranţilor din PD.
Pe parcursul celor două zile
au intervenit primari din dife-
rite localităţi, reprezentanţi
ai comunităţilor de străini, ai
asociaţiilor şi sindicatelor.
“Partidul Democrat vrea să
contribuie la construirea unei
politici care să includă imi-
graţia ca parte activă a aces-
tei societăţi. În acest sens am
pus la punct 10 “chei” pentru
un nou oraş al convieţuirii,
printre care: includerea cetă-
ţenilor de origine străină pe
listele electorale, în interiorul
administraţiilor locale, în co-
misiile de muncă; extinderea
serviciului de voluntariat
civic tinerilor imigranţi,
limba, cultura italiană şi edu-
caţia civică; o masă rotundă
permanentă între administra-
tori şi reprezentanţii diferite-
lor comunităţi religioase” - a
mai declarat Pacciotti.
Livia Turco, Preşedinta Foru-
mului a subliniat încă o dată
importanţa ca minorii născuţi
şi crescuţi pe teritoriul Italiei
să fie cetăţeni italieni. “Sunt
870.000 de copii care nu cu-
nosc o altă patrie, care se
simt cetăţeni italieni, dar
sunt încă trataţi ca fiind stră-
ini. Avem cea mai ostilă lege
a cetăţeniei di Europa“ a de-
clarat Livia Turco pentru “Ac-
tualitatea Românească”.
Pe 13 aprilie PD-ul va orga-
niza un protest în faţa Parla-
mentului pentru a solicita
aprobarea legii cetăţeniei.
10 puncte pro-imigraţie
După declaraţiile făcute
de liderul PNL, Crin An-
tonescu, care a propus ca
votul românilor din dias-
poră să fie condiţionat de
plata cotizaţiilor la buge-
tul de stat, preşedintele
Asociaţiei Românilor din
Italia, Eugen Terteleac a
trimis acestuia o scri-
soare deschisă prin care
se declară indignat de
propunerea PNL.
" Foarte mulţi români din
Italia aşteptau din partea
formaţiunii politice pe care
o conduceţi o pozitie despre
cum doriţi să ne implicaţi în
programul dumneavoastră
de guvernare, despre cum
vedeţi o participare mai
largă a diasporei la vot, etc.
Aflăm însă cum vreţi să în-
grădiţi dreptul la vot româ-
nilor din străinătate care nu
cotizează la bugetul de stat.
Spuneţi că vă gândiţi la un
sistem în care, pentru cei
care nu trăiesc pe teritoriul
României, dreptul la vot să
fie condiţionat de plata a cel
puţin unui impozit în ţară,
că e teren, că e casă, că e
alt tip de venit impozitat.
Domule Presedinte, vă rea-
mintim că în ultimii ani
banii trimişi de diaspora în
România au ţinut în viaţă fi-
nanţele ţării. În fiecare an
cel puţin 5 miliarde de euro
ajung în ţară la familiile
celor plecaţi, o contribuţie
netă la economia României.
Cu aceşti bani familiile ră-
mase în ţară plătesc şi ta-
xele şi impozitele cerute de
statul român, pe care altfel
nu ar avea de unde să le
plătească. Ce impozit supli-
mentar ar trebui să plă-
tească cei din diaspora
pentru a-şi putea exercita
un drept fundamental, acela
de a vota? Dreptul de a vota
derivă din faptul că suntem
cetăţeni români, nu din
plata taxelor. Votul univer-
sal este o componentă de
bază a democraţiei repre-
zentative. Atât timp cât vom
fi cetăţeni români, indife-
rent unde ne aflăm, vom
avea dreptul să participăm
la vot, indiferent dacă rezul-
tatul votului din diaspora
convine unuia sau altuia
dintre partidele româneşti.
Propunerea de a vota pe
baza impozitelor plătite
constituie o nouă cărămidă
în clădirea “zidului răutăţii”
ridicat între românii din
străinătate şi cei rămaşi
acasă.
ARI împotriva
propunerii lui Crin
Antonescu
de Alina Harja
25 şi 26 martie 2011, două zile a ţinut confe-
rinţa naţională pe teme de imigraţie organi-
zată de Partidul Democrat la Roma, în sala de
Conferinţe a Hotelului Raddison.
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Acest instrument de plată este
dotat de bandă magnetică şi /
sau microcip; permite achiziţii
în toate punctele convenţio-
nate şi retragerea de numerar
la automatele bancare (ATM).
Termenul de "cărţi de credit"
este frecvent utilizat pentru
identificarea produselor care
sunt foarte diferite între ele,
carduri de debit, carduri de
credit, carduri revolving, card
de loialitate. Se acordă de obi-
cei persoanelor fizice, juridice
sau societăţilor ce deţin un
cont curent.
În general circuitele folosite
de carduri sunt: AmericanEx-
press, Visa, Diners, Master-
card, JCB, China Union Pay.
Clasificarea cardurilor.
Există 3 criterii mai importante
din punct de vedere al funcţii-
lor specifice pe care acestea le
îndeplinesc.
Card de credit - este un in-
strument de plată care con-
firmă faptul că deţinătorului i-a
fost deschisă o linie de credit
pe baza căreia poate face plăţi
sau poate retrage numerar
până la un plafon stabilit. Acest
plafon se stabileşte în momen-
tul în care se face cererea, de
comun acord cu banca şi în
funcţie de posibilitatea de ram-
bursare a clientului. Fiind o
linie de credit propriu-zisă
uneori pentru eliberarea unui
card se solicită din partea insti-
tutului şi o dovadă de salari-
zare. De obicei cardul de credit
se acordă clienţilor fideli ai
băncii după o perioadă de “cu-
noaştere” reciprocă.
Cardurile de credit la rândul
lor se împart în două categorii
în funcţie de modul de rambur-
sare.
Cardul revolving - permite
deţinătorului rambursarea în
rate a sumei cheltuite. Suma
de rambursat este reglemen-
tată de contractul cu Institutul
de Credit, şi este, în general,
cuprinsă între 5-10% din pla-
fonul prestabilit. Cu toate aces-
tea deţinătorul poate să
varieze în fiecare lună suma de
rambursat cu un simplu telefon
la serviciul clienţi al institutu-
lui. Suma este preluată din
contul curent de sprijin în ziua
stabilită prin contract.
Cardul revolving compor-
tându-se la fel ca şi o linie de
credit, prevede şi o dobândă
anuală numită TAEG în Italia
(DAE în Romania).
Cardul "a saldo" este cardul
de credit cele mai frecvent în-
tâlnit în Italia. Permite amâ-
narea plăţii bunurilor
achiziţionate pentru o perioadă
scurtă (de obicei, pentru un
maximum 45 de zile), fără sar-
cini financiare suplimentare
pentru cumpărător. În esenţă,
rambursarea sumei cheltuite
în luna curentă are loc într-o
soluţie unică în luna urmă-
toare. Suma este preluată din
contul curent în ziua stabilită
prin contract (de obicei 1, 5,
10 sau 15 a lunii ).
Cardul de debit - este un in-
strument de plată care permite
debitorului să achiziţioneze bu-
nuri şi servicii prin plata direct
din contul său personal. Cardul
de debit cunoscut şi sub nu-
mele de card bancomat utili-
zează sumele disponibile în
cont sau eventuale linii de cre-
dit (fido sau scoperto). Noile
carduri bancomat sunt dotate
cu microcip .
Cardurile reîncărcabile sunt
un alt tip de carduri de plată.
Diferă de cardurile de debit şi
de cardurile de credit, deoa-
rece acestea nu sunt conectate
la un cont bancar, ci la un por-
tofel electronic - dar se spune
că banii sunt "încărcaţi" pe
card. În general, cardurile
reîncărcabile folosesc aceleaşi
circuite ca şi cardurile de cre-
dit (cele mai des folosite sunt
Visa Electron şi MasterCard).
În ultimii ani au apărut carduri
de credit "evoluate" care au ca-
racteristicile unui cont curent
cum ar fi codul IBAN şi posibi-
litatea efectuării transferurilor
bancare. Aceste carduri se nu-
mesc Carta Conto. Sunt conve-
nabile deoarece au cheltuielile
mult mai mici (uneori inexis-
tente). Exemplu cardul K 2
emis de Banca Popolare di Lodi
care are IBAN-ul tipărit pe
card şi posibilitatea controlării
şi efectuării transferurilor on-
line gratuit. Este folosită des
de cei ce lucrează, pentru a-şi
primi salariului şi “Casa Edile”
dar şi ca un portofel sigur pen-
tru păstrarea banilor.
Cum mulţi dintre voi scrieţi la
redacţie, iar cei cu care mă în-
tâlnesc direct îmi cer des o
comparaţie între produsele din
România şi cele din Italia, în
rândurile ce urmează vă
expun câte 10 produse din cele
două ţări cu dobânzile practi-
cate.
În ITALIA:
Carta Revolving Blu America
Express: TAEG 22.99%
Carta Revolving Compass:
TAEG 20.98%
Carta Revolving Classic Bar-
clays: TAEG 20.73%
Carta Revolving CartaSI:
TAEG 19.56%
Carta Revolving M’Honey
Card Classic Consum It: TAEG
19.28%
Carta Revolving Prestitempo
Deutsche Bank Prestitempo:
TAEG 16.76%
Carta Attiva Agos Ducato:
TAEG 16.65%
Carta Revolving Aura Findo-
mestica: TAEG 16.49%
Carta Revolving Extra Unicre-
dit Family Financing Bank:
TAEG 15.67%
Carta Revolving Clessidra Mo-
neta Intesa San Paolo:
TAEG 9.95%
În ROMANIA:
BRD Punct Card: DAE 17.7 %
BCR Powercard: DAE 21,7 %
INTESA SANPAOLO BANK
Mastercard Standard: DAE
20,6 %
CEC BANK - MasterCard CEC:
DAE 20,6 %
Banca Transilvania - Master-
Card Forte: DAE 24 %
Bancpost - AmericanExpress
Green: DAE 24 %
Unicredit Tiriac Bank - Master-
Card Standard: DAE 24,96 %
Citibank - Citi Card Visa Clasic:
DAE 27,99 %
Piraeus Bank - Piraeus Visa
Clasic Credit Card: DAE 21,17 %
ACTUALITATEA ECONOMICĂ
PAGINA
6
Cardul bancar repre-
zintă un instrument
cu ajutorul cărora se
efectuează plata pro-
duselor şi serviciilor
având la bază un sis-
tem organizat pe baze
contractuale între 3
principali participanţi:
emitent (banca), deţi-
nătorul cardului şi co-
merciant.
Cardurile, o necunoscută ?
de Adrian Ioan Grigor
SPECIALIST
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
7
Hotel FM la Roma
Cine sunt Hotel FM
Trupa Hotel FM s-a format în
aprilie 2005, când compozitorul
orădean Gabriel Băruţa a reu-
nit în jurul lui câţiva muzicieni
din vestul ţării, pentru a crea un
sound pop-rock modern, melo-
dios şi inovator, care îi definea
compoziţiile. Trupa a susţinut
concerte în mai multe oraşe din
România si Germania şi a lansat
un CD promoţional în primăvara
lui 2006 iar membrii ei s-au făcut
remarcaţi anul trecut, când la
competiţia naţională pentru Eu-
rovision au ocupat locul 4.
Gabriel Băruţa, şeful trupei, este
orădean. Absolvent de belle-arte
(design), Gabriel are la Oradea
un studio muzical propriu (şi se
pregăteşte de inaugurarea unui
al doilea, nou, în centrul Capita-
lei). El e compozitorul piesei
"Change" (versuri: Alexandra
Ivan / Gabriel Băruţa) ce repre-
zintă alegerea românească pen-
tru Eurovision 2011.
Alex Szuz este student în ulti-
mul an la Arhitectură în cadrul
Universităţii din Oradea şi de
locul său e din Carei. S-a apucat
de tobe la vârsta de nouă ani. A
avut numeroase colaborări cu
diferiţi muzicieni şi trupe; cariera
în muzică şi-a început-o în Carei,
alături de formaţia Castelanii, cu
care, în 1996, a câştigat trofeul
la secţiunea pop a unui impor-
tant concurs de muzică uşoară,
desfăşurat la Bucureşti.
David Bryan este cetăţean en-
glez - dar deja plăteşte taxe şi în
doi ani va avea buletin româ-
nesc. Ajuns la Oradea cu un pro-
iect umanitar, European
Voluntary Service, l-a întîlnit pe
Gabriel în studioul acestuia unde
un amic comun l-a invitat la un
"karaoke". Simpatia şi încrede-
rea au fost imediate şi reciproce
şi astfel a devenit solistul vocal
de astăzi al grupului. Vorbeşte
româneşte cu accent bihorean,
ceea ce îl face nostim şi îndrăgit
de cei din jur.
Vedete în turneu - ce ni se
pregăteşte ?
Băieţii au în lucru un album prin
care vor să arate publicului că
Hotel FM nu se rezumă doar la o
competiţie muzicală; ei mizează
de pe acum pe o promovare bună
atât în România, cât şi în afară. În
prezent, însoţiţi de o mică trupă a
televiziunii naţionale, Hotel FM
întreprinde un turneu de promo-
vare ce a cuprins Moldova, Bulga-
ria şi Italia şi urmează să mai
treacă prin Belgia, Olanda, Franţa
şi Anglia, căutând prin aceasta să-
i câştige pe cei care vor vota prin
SMS în timpul desfăşurării
competiţiei muzicale din 12-14
mai 2011.
Mărturisesc că pe noi - cei
prezenţi sâmbătă la "La Strada" -
ne-au câştigat. Ne-au mişcat şi
"cumpărat" modestia şi simplita-
tea lor, aproape nefireşti pentru
artişti sau pentru "vedete" în ge-
neral. După conferinţa de presă
ne-au lăsat, pentru dumneavoas-
tră, şi trei autografe - ca să nu-i
uitaţi, să vă aduceţi aminte de ei
şi să-i ajutaţi cu un vot telefonic pe
14 mai. Făcînd aceasta, ajutaţi
ţara voastră, România. Succes,
Hotel FM !
de Ghighi Puieşteanu
UNDE Roma, complexul comercial-cultural La Strada
CÎND Sâmbătă, 12 martie a.c.
CINE Gabriel Băruţa (pian & backing vocals), Alex Szuz (tobe) şi
David Bryan (voce), membrii trupei Hotel FM din Oradea, s-au în-
tâlnit cu iubitorii muzicii din capitala Italiei, români şi italieni.
DE CE Hotel FM este formaţia care va reprezenta România cu me-
lodia "Change" la concursul Eurovision ce va avea loc în luna mai la
Düsseldorf.
CUMAu fost aleşi de către un juriu de specialitate şi de către teles-
pectatorii români prin tele-votul lansat de TVR în noaptea de Reve-
lion anul acesta; astfel, ei au câştigat finala Eurovision România.
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
VIP-UL ACTUALITĂȚII
PAGINA
8
INTERVIU
Să ajuţi oamenii
te face să te simţi împlinit
Lucraţi în cadrul acestui sin-
dicat din 2008, după ce aţi
urmat un stagiu de pregătire
de 3 luni, ca parte a maste-
rului pe care l-aţi urmat la
Universitatea Ca’Foscari din
Venezia. La finele acestuia aţi
primit şi acceptat acest post
în cadrul CISL. A trecut ceva
vreme de atunci şi de aceea
vă întreb dacă n-a dispărut şi
pasiunea de la început? E
job-ul pe care vi l-aţi dorit?
Da, a trecut timpul fără să-mi
dau seama... Pasiunea nu a dis-
părut, cred că toţi cei care lu-
crăm aici o facem cu pasiune.
Cred că e job-ul pe care l-am
dorit şi pentru care am învăţat.
Până la urmă mă ocup de drep-
tul muncii, care este o materie
frumoasă şi care-mi place. În
afară de asta, să ajuţi lumea, să
poţi face ceva pentru alţii te face
să te simţi fericit şi împlinit. În
alte cuvinte, există satisfacţia
muncii, care cred că e un ele-
ment important. Am avut şi no-
rocul să găsesc un ambient
foarte cald, deschis, la servici
simţindu-mă ca într-o mare fa-
milie. La început am avut dificul-
tăţi în a mă exprima corect din
punct de vedere gramatical în
limba italiană, atât scris cât şi
vorbit, dar am avut tot timpul,
iar colegii m-au ajutat şi m-au în-
văţat multe din lucrurile pe care
azi le ştiu. Asta m-a ajutat mult,
acesta fiind primul meu loc de
muncă, mai ales că nu aveam
experienţă.
Prin cooptarea dumneavoas-
tră în staff-ul acestui sindicat
s-a încercat şi o mai bună
apropiere faţă de comunita-
tea noastră?
Cred că da, de fapt chiar acum
încercăm să facem o convenţie
pentru a aplica un preţ mai mic
pentru românii care vor face de-
claraţia de venit (730 sau Mo-
dello Unico). Am făcut de multe
ori şi pe intermediarul între pa-
tronatul Inas şi Casa de Pensii
sau alte instituţii din România,
întrucât sunt mulţi români care
fac cererea pentru a se pen-
siona, sau pentru cei ce fac ce-
rerea de ajutoare sociale din
partea statului şi nu numai.
Care este relaţia românului
cu sindicatul? Vă întreb asta
deoarece am observat o
uşoară reticenţă în rândul
comunităţii noastre în ceea
ce priveşte colaborarea sau
aderarea la un sindicat.
În ceea ce priveşte relaţia cu sin-
dicatul, noi românii din păcate
avem o altă mentalitate. Dar
cred că şi din cauza lipsei de in-
formare. Lumea din păcate nu
ştie ce este un sindicat şi cu ce
anume se ocupă. Un sindicat
oferă toate serviciile de care toţi
avem nevoie în viaţa de zi cu zi.
În general este bine să ne în-
scriem în sindicate ? Pe
scurt, ce avantaje ar avea un
român dacă s-ar înscrie într-
un sindicat ?
Eu cred că da, toţi ar trebui să
se înscrie într-un sindicat... aşa
ar şti mai bine toţi ce drepturi şi
ce obligaţii au. În afară de asta,
un sindicat oferă şi multe alte
servicii care sunt gratuite sau au
un preţ foarte mic. De exemplu:
un sindicat este structurat în
mai multe federatii de categorie
constituite în functie de contrac-
tul colectiv naţional aplicat. Are
în interior Patronatul Inas, care
face toate cererile de pensie,
şomaj, alocaţii, invaliditate, con-
cediu medical, precum şi Siste-
mul de Servicii Caaf care se
ocupă de domeniul fiscal: ISEE,
ISE, 730, UNICO.
Mai există şi Adiconsul care se
ocupă de protecţia consumato-
rilor, Anolf (unde sunt eu), care
se ocupă de imigranţi, SICET
care se ocupă de contractele de
închiriere, de cererile pentru ca-
sele populare etc.
De exemplu, apelând la Isee o
persoană poate face cererea
pentru aşa-zisul “bonus gas” sau
“bonus energia elettrica” (aju-
toare de la stat pentru a plăti
gazul şi curentul electric) dacă
îndeplineşte cumulativ toate
condiţiile necesare.
Cu alte cuvinte, sunt multe lu-
cruri pe care lumea nu le ştie, iar
într-un sindicat, găseşte toate
aceste informaţii.
În Pordenone există un per-
sonaj, Danilo Narduzzi, de la
Lega Nord, care în ultima
vreme a făcut o serie de de-
claraţii deloc prietenoase în
raport cu imigranţii şi o să vă
dau câteva exemple: a pro-
pus ca muncitorii disponibi-
lizaţi de la Electrolux să fie
din rândul imigranţilor, a in-
augurat un birou anti-im-
igranţi, a spus că Friuli
Venezia-Giulia nu-şi doreşte
mai mulţi imi-granţi şi impli-
cit refugiaţi. Unele din aceste
declaraţii se pot abate şi asu-
pra comunităţii noastre. În
astfel de cazuri, sindicatele,
nu neapărat CISL, cum ar
putea ajuta imi-grantul
supus unor astfel de abu-
zuri?
Acest domn, Danilo Narduzzi,
militând în Lega Nord, era nor-
mal să facă aceste afirmaţii care
sunt oricum lipsite de funda-
ment atât logic cât şi juridic. Nu
mă aşteptam la altceva. Din fe-
ricire Electrolux este o multina-
ţională şi nu cred că are vreo
problemă cu naţionalitatea per-
soanelor care lucrează pentru ei
şi nu cred că se vor apuca să
facă disponibilizări pe motive et-
nice. În cazul Electrolux şi nu
numai, există legi care regle-
mentează concedierea colectivă.
De obicei criteriile sunt: vechi-
mea la locul de muncă, de nu-
mărul de persoane pe care
angajatul le are în întreţinere
etc. Pentru a mă întoarce la ce
spuneam mai înainte despre ce
anume face un sindicat, în acest
caz se ocupă de tratativele cu
firma pentru a reduce pe cât po-
sibil numărul de persoane care
vor fi concediate.
Din când în când mai apar şi
ştiri, nu tocmai plăcute,
având ca principali actori ro-
mâni. Mă refer la furturi şi la
alte infracţiuni. Vă afectează
în vreun fel astfel de eveni-
mente?
Ma afectează indirect, în sensul
că nu fac altceva decât să dis-
trugă imaginea noastră, a tutu-
ror românilor. Sunt şi persoane
oneste care au o familie şi care
lucrează şi nu este corect ca să
plătească pentru greşelile făcute
de alţii. Până la urmă, cred că e
o chestie de inteligenţă: să fii su-
ficient de matur şi să faci dife-
renţa între oameni fără a-i
judeca după aparenţe, iar eu
vreau să cred că sunt destule
persoane care au această inteli-
genţă.
Sunteţi un caz fericit în care
un student a reuşit să-şi
echivaleze şi să-şi pună în
practică studiile într-o ţară
străină. Cât de greu este ca
un român, neocomunitar, să
urmeze o carieră profesio-
nală conform propriei pregă-
tiri în Italia?
Da, din fericire eu am reuşit să
fac acest lucru, dar trebuie să
recunosc că a fost destul de
greu. Am început masterul când
România nu făcea parte din UE:
atunci mi se părea imposibil să
obţii înscrierea la un master în
Italia.Acum cred că am reuşit să
fac mai multe aici decât aş fi
putut face acasă, date fiind cir-
cumstanţele. Aici am găsit per-
soane disponibile care m-au
ajutat pentru ceea ce eram fără
să-mi pretindă nimic în schimb;
am fost la locul potrivit la mo-
mentul potrivit, cred.
Criza actuală îi afectează enorm
de mult pe italieni şi cu atât mai
mult pentru cetăţenii străini.
V-aţi întoarce în România
sau deja viitorul vă este legat
de Italia?
Nu, acum nu m-aş mai întoarce
în România, am muncit mult ca
să ajung aici, anul acesta sper
să-mi dau definitivatul în avoca-
tură pentru a putea profesa, am
obţinut şi un credit imobiliar
pentru următorii 30 ani... Pot
spune că acum casa mea e aici.
Am părinţii în România, de
aceea merg destul de des acasă,
dar pe moment nu am intenţia
de a mă întoarce.
Are 29 de ani, vine din România, unde a terminat Facultatea de
Drept. În Italia a venit pentru a urma cursurile unui master în
dreptul muncii, în cadrul Universităţii Ca' Foscari Venezia. În ca-
drul acestui master a realizat un stagiu de pregătire de 3 luni în
cadrul unui sindicat. Aici s-a făcut remarcată de Secretarul CISL
care i-a propus în scurt timp de la încheierea studiilor un post în
cadrul acestui sindicat. Aceasta este pe scurt povestea româncei
Alina Beicu, care din februarie 2008 lucrează în cadrul sindica-
tului CISL Pordenone, la biroul litigii.
de Mihai Duţu
Alina Beicu
Gheorghe Raica, ales con-
silier local la Alessandria
pe listele extremiştilor de
la Liga Nordului, a fost
arestat pentru că şi-ar fi
bătut ani de zile soţia şi co-
piii.
Poliţia din Alessandria a
confirmat ieri arestarea lui
Gheorghe Raica, de 37 de
ani, aspirant politician în
Peninsulă şi cunoscut ro-
mânilor mai ales pentru
candidatura sa pe listele
partidului de extremă
dreapta, Liga Nordului.
Raica a obţinut pe listele
acestui partid un loc în
Consiliul Local din Ales-
sandria, la care a renunţat
în scurt timp pentru o un
post retribuit în aceeaşi
primărie.
La scurt timp după alegeri
Raica a mai înfiinţat şi un
partid în Italia, Partidul
European al Românilor, pe
listele căruia intenţiona să
candideze la Torino, tot
pentru un post de consilier.
Aventura politică a lui
Raica a vizat şi principa-
lele partide din România,
făcând o serie de alianţe
total neinspirate, în acelaşi
timp activând şi în FARI
(după ruptura care a dus la
dizolvarea propriu-zisă a
formaţiunii), deşi aceasta
era declarat “apolitică”.
Fostul consilier s-a făcut
remarcat în comunitatea
românească şi pentru o
altă „găselniţă”: îşi inscrip-
ţionase maşina cu numele
şi numărul de telefon. Fa-
milia lui a moştenit un i-
mobil de la o bătrână pe
care a îngrijit-o soţia lui
Raica.
Consoarta sa, Mihaela, a
candidat şi ea la alegerile
administrative din primă-
vara lui 2009, în localitatea
Novi Ligure cu un discret
succes.
Conform cotidianului la-
pulceonline.it, Gheorghe
Raica a fost arestat după o
plângere depusă de soţia
sa, victimă a repetate vio-
lenţe, începând cu anul
2008. Potrivit plângerii
depuse la poliţie, nici fiii
minori ai cuplului nu au
scăpat de comportamentul
violent al lui Raica.
Acesta a fost arestat sâm-
bătă şi va răspunde în faţa
instanţei pentru rele trata-
mente în familie şi riscă o
pedeapsă între unu şi cinci
ani de închisoare.
Dacă procurorul demons-
trează că violenţele au fost
însoţite de vătămări corpo-
rale grave, pedeapsa poate
fi de la patru la opt ani.
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
10
Important !
În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,
PIR - Partidul Românilor din Italia
în colaborare cu Uniunea Asociaţiilor
Româneşti din Roma sunt la dispoziţia
dumneavoastră gratuit cu informaţii
legale şi sindicale.
La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530
Info: 329 31 21 699 - www.identitatearomaneasca.it
Rubrica juridică
O problemă pe care o întâl-
nesc mulţi cetăţeni români
este cea a suspendării sau re-
ţinerii permisului de condu-
cere pentru violarea
legislaţiei rutiere şi uneori
confiscarea automobilului
pentru conducere sub influ-
enţa alcoolului.
Se poate face recurs la Pre-
fectura competentă (adică
cea de care aparţine locul în
care a fost comisă infracţiu-
nea) sau la Judecătorul din
raza localităţii respective în
60 de zile de când v-a fost
anunţată contravenţia .
Prin recurs nu numai că se
poate anula sancţiunea din
motive reale sau juridice care
pot fi invocate ca să vă apă-
raţi, dar se poate solicita şi
amânarea sau micşorarea
sancţiunii legate de punctele
din permisul de conducere
sau de suspendarea tempo-
rară a permisului.
În urma cererii Prefectul sau
Judecătorul de pace vor pur-
cede la judecarea apelului şi,
dacă dreptatea este de par-
tea dumneavoastră, la resti-
tuirea permisului înainte de
expirarea termenului indicat
în procesul verbal prin care
s-a aplicat sancţiunea şi la
restituirea punctelor care au
fost scăzute în mod nedrept.
Evident, pentru a ajunge la
rezultatul de mai sus, trebuie
să existe motive juridice înte-
meiate, cum ar fi întârzierea
sau omisiunea de notificare a
procesului verbal, care tre-
buie notificat în maxim 90 de
zile de la data când a fost co-
misă infracţiunea sau în
cazul în care cel sancţionat a
fost identificat în mod greşit
de către Autorităţile care au
scris procesul verbal, sau au
identificat în mod greşit auto-
mobilul.
Dacă, să spunem, nici Prefec-
tul nu vă dă dreptate şi con-
firmă sancţiunea forţelor de
ordine, atunci puteţi face
apel la Judecătorul de pace
din raza localităţii în care s-a
dispus sancţiunea în 30 de
zile de la decizia Prefectului.
Dacă însă prima autoritate la
care aţi apelat este Judecăto-
rul de pace, nu se mai poate
face aceasta.
Din experienţa mea în mate-
rie am observat că Poliţia şi
Carabinierii sunt de multe ori
foarte exigenţi cu şoferii ro-
mâni cărora le recomand,
pentru a evita consecinţe ne-
plăcute, să fie amabili în tim-
pul controalelor şi cererilor
forţelor de ordine, cu precă-
dere atunci când li se cere să
facă un alcool-test, deoarece
refuzul de a vă supune unui
astfel de test poate pune în
pericol motivaţiile ulterioare
legate de starea dumnea-
voastră de ebrietate sau de
faptul că aţi fi condus sub in-
fluenţa drogurilor.
Am întâlnit câteodată şi for-
ţări din partea forţelor de or-
dine, ca de exemplu cum s-a
întâmplat în cazul unui
român care nu circula cu au-
tomobilul ci era în apropierea
maşinii parcate şi carabinie-
rii l-au solicitat să-l înso-
ţească la post pentru
controale acuzându-l c-ar fi
condus sub influenţa alcoolu-
lui, chiar dacă au fost carabi-
nierii care i-au cerut acestuia
să se urce la volan.
Acest tip de situaţii pot de-
veni foarte dăunătoare din
punct de vedere economic
deoarece pedeapsa ulte-
rioară pentru infrancţiunea
de conducere sub influenţa
băuturilor acoolice sau sub
influenţa drogurilor este con-
fiscarea autovehicului la bor-
dul căruia vă aflaţi dacă
sunteţi proprietarul acestuia.
Din păcate am văzut mulţi ro-
mâni care şi-au pierdut pen-
tru o bere maşina pe care o
cumpăraseră cu ani de sacri-
ficii.
Deci, sfatul meu are o valenţă
dublă: nu consumaţi băuturi
alcoolice înainte de a vă
aşeza la volan şi, dacă vă
opresc forţele de ordine, fiţi
relaxaţi şi amabili. Pentru că
dacă doriţi să vă păstraţi au-
tomobilul, cea mai proastă
idee este să fiţi agresivi sau
prea puţin amabili cu repre-
zentanţii forţelor de ordine.
Amintiţi-vă că Poliţia şi Cara-
binierii sunt oameni ca şi voi
care-şi fac munca şi, deseori,
atitudinea lor în ceea ce vă
priveşte va fi direct propor-
ţională cu atitudinea voastră
faţă de ei…
Permisul de conducere şi confiscarea maşinii
Raica arestat
pentru violenţe
în familie
de av. Giancarlo Germani
de Alina Harja
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Frunză iodată de nuc,
Făr' laptop mi-s sîngur cuc,
Dar cu el, unde mă duc,
Îmi port gaşca dăn feisbuc.
(din folclorul contemporan)
Fraţilor, mă jur pe soacră-
mea că nu am nimic împo-
triva network-ului ! Din
contra, îl consider unul din
lucrurile la îndemâna tutu-
ror, din cele mai mişto. Cînd
am de gînd să visez cu ochii
deschişi şi să mai uit de pro-
blemele vieţii, clic ! O lume
imensă mi se deschide în
faţa ochilor, invitându-mă
să navighez, fără teama că
voi eşua.
Am fost chiar unul din pri-
mii care i-au urat aniver-
sare fericită micuţei
Wikipedia luna trecută. Ştiţi
cu toţii, cred, cine e. Năs-
cută din coasta Nupediei,
ea este enciclopedia online
cea mai mare din toată isto-
ria lumii. Vestita bibliotecă
din Alexandria, arsă de cei
geloşi pe cunoaştere, rapor-
tată la micuţa de numai 10
anişori, ar fi fost precum un
răftuleţ dintr-o librărie cu-
prinsă într-un zgârie-nori.
N-am nimic nici cu Yahoo
sau cu "Gogol" (vorba lui
Berlusconi) - nu mai dau de-
mult bani pe plicuri, timbre
şi felicitări, iar dacă vreau
pot să mă uit de sus la
acoperişul casei, stând în
pat.
Dar am ce am cu Facebook-
ul. Şi asta de cînd nevastă-
mea continuă să mă anunţe
(de două-trei ori pe zi !) că
şi-a mai făcut un prieten.
-- Mi-a cerut prietenia şi i-
am acceptat-o. Pare om de
treabă, îmi zice.
-- Iar tu ? În loc de pupic, i-
ai dat repede un clic ! îi răs-
pund.
Pentru ea, Facebook-ul a
devenit o a doua familie,
care a scăpat-o de greuta-
tea de a suporta un "mut"
ca mine. Şi cînd te gîndeşti
că eu, personal, i-am făcut
cadou laptop-ul. Voiam să o
mai cultiv, iar concomitent
să mai scap de cicăleli. Şi
chiar că am scăpat. Mai
mult: am scăpat-o !
(continuarea în pagina 13 )
Mahalaua
Facebook-istă
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
11
CRONICA
INTERNET
Lampedusa, insula
cu 300 de români
(continuare din pagina 3)
În acelaşi context, localnicii au
protestat împotriva instaurării
acestui centru, iar autorităţile au
decis să redirecţioneze ceilalţi
imigranţi din Lampedusa în alte
zone ale Siciliei sau în regiunea
Puglia.
Condiţii inumane pentru imi-
granţi la Lampedusa
Imigranţii sunt nemulţumiţi de
condiţiile în care sunt ţinuţi la
Lampedusa. ”Am dormit aici, jos,
pe stradă” explică Mouffi (25
ani). ”Am dormit cum sunt îm-
brăcat. Nici măcar o pătură nu
am găsit, ca să mă acopăr. Aşa e
viaţa. În Tunisia nu puteam să
fac nimic. Am ajuns aici pentru
un viitor mai bun, nu pentru a
face probleme. Am venit pentru
a munci şi a trăi. Acum întrebăm
ce se întâmplă cu noi şi nu ne
spun nimic. Suntem trataţi ca
animalele” spune cu tristeţe tâ-
nărul tunisian.
În portul din Lampedusa nu se
poate respira. În zonă nu există
toalete ecologice, nu există sufi-
ciente tomberoane de gunoaie,
nu există băi în care străinii să îşi
poată spăla o cămaşă.
Din cauza faptului că Centrul de
primire de la Lampedusa este ar-
hiplin, clandestinii, cum ajung pe
insulă, sunt controlaţi pentru a
nu avea arme, sunt supuşi unui
control medical, după care
rămân liberi. Abia după 5 - 6 zile
de dormit pe străzi sau pe plajă,
clandestinii primesc un număr şi
sunt primiţi la Centru. După care
alte 8 - 10 zile ei reuşesc să pri-
mească un loc pe un vapor sau
într-un avion care transportă imi-
granţii în alte zone din Italia.
Lampedusa fără turişti
Din cauza numărului mare de
imigranţi, până la această oră nu
există nici un fel de rezervare la
hotelurile din Lampedusa pentru
vacanţa pascală. Insula, cu o su-
prafaţă de doar 20,2 km², este o
zonă frecventată în special de
sărbători şi vara de turişti din
Germania, Marea Britanie şi
America. În acest an însă nu se
prevede un viitor prosper pentru
turism. Proprietarii de hoteluri
sunt foarte indignaţi şi intenţio-
nează să organizeze un protest.
Acord între Italia şi Tunisia
Italia şi Tunisia au semnat vineri
un acord pentru combaterea imi-
graţiei clandestine. Guvernul de
la Tunis va bloca plecările spre
Sicilia, iar cel de la Roma va
pune la dispoziţie fonduri şi in-
strumente pentru a bloca plecă-
rile bărcilor neautorizate. Italia a
cerut autorităţilor tunisiene să
întărească patrulele maritime, în
contextul în care în ultimele zece
săptămâni în sudul Peninsulei au
ajuns 15.700 de tunisieni. De
asemenea, Italia va pune la dis-
poziţie 150 de milioane de euro,
personal specializat şi instru-
mente pentru a bloca imigraţia
clandestină dinspre Tunisia.
Românii de la Lampedusa
La o populaţie de 5800 de locui-
tori, pe insula Lampedusa trăiesc
în jur de 300 de români. Femeile
au grijă de bătrâni, fac curăţenie
sau lucrează în hotelurile din lo-
calitate pe perioada sezonului
estival. Bărbaţii lucrează în mare
parte în construcţii sau în agri-
cultură. Salariile conaţionalilor
noştri sunt în jur de 600 – 800 de
euro pe lună. Aceştia recunosc
că nu le-a fost uşor să se inte-
greze. Georgiana Mihai, 22 de
ani, originară din Buzău trăieşte
de trei ani împreună cu părinţii
ei pe insulă. Fata recunoaşte că
a trecut prin multe ”experienţe
de xenofobie” din cauza naţiona-
lităţii sale. ”Când le spui că eşti
român, imediat presupun că
furi” spune tânăra. ”E ciudată
atitudinea lor, dar e şi de înţeles,
deoarece se confruntă zilnic cu
imigranţii” completează ro-
mânca, de meserie barman.
Dreptate pentru Maricica…
Italia îi este datoare
(continuare din pagina 3)
La ce a folosit gestul lui? La
nimic; a reuşit doar să creeze
o prăpastie şi mai adâncă
între două ţări înrudite, cum
sunt Italia şi România, şi să
pună paie pe focul prejudecă-
ţilor şi al acuzaţiilor împo-
triva unui popor care vrea
doar să trăiască în pace, cu
durerile şi bucuriile sale.
Maricica a murit, lăsând in
solitudine o întreagă familie.
S-ar fi întâmplat asta într-o
zi, la fel ca celelalte, într-o di-
mineaţă de octombrie a anu-
lui trecut, dacă în calea ei nu
ar fi apărut un imbecil rasist?
Îmi doresc să văd o sentinţă
care să facă dreptate, chiar
dacă rudelor sale nu le va fo-
losi la nimic. Poate doar ca şi
consolare.
Îmi aduc aminte scena pe
care am văzut-o la televizor
când l-au arestat pe tânărul
asasin: oamenii din cartierul
Don Bosco cereau eliberare
acestuia, aruncând tone de
venin împotriva “româncei ti-
căloase” care i-a distrus viaţa
acestui italian, obligat (nu-i
aşa?) să se apere folosind
forţa fizică împotriva străinei,
considerată evident ca fiind
clasica “târfă româncă” care
vine in Italia să fure locurile
de muncă italienilor.
M-a scârbit acea atitudine şi
cuvintele pe care cei intervie-
vaţi de televiziuni le foloseau:
“Afară cu românii ăştia, gata
cu ei”… asta ca să citez doar
comentariile cât de cât “ele-
gante”…
Pun pariu că dacă în locul
Maricicăi ar fi fost o Jane en-
glezoaică sau o Carmen spa-
niolă, toată panarama asta nu
ar fi avut loc… şi asta în con-
diţiile în care un englez beat
este departe de a fi un lord şi
în Spania există aşa-zisele
“perreras” unde câinii şi pisi-
cile sunt omorâte… situaţii
care atunci când au legătură
cu România, încep să fie con-
damnate fără milă, dar în rest
tăcere absolută.
La Lampedusa continuă de-
barcările, o femeie din Tuni-
sia a născut şi toţi sicilienii
încearcă s-o ajute, atât pe ea
cât şi pe copil şi pe soţ… Fru-
mos gest, dar de ce atunci
când este vorba despre ro-
mâni totul pare mai compli-
cat? Este un lucru pe care
nu-l înţeleg, fiindcă dacă ana-
lizăm cu atenţie atunci când
te trezeşti în faţa morţii, nu
prea se vede difenrenţa între
cărţile de identitate, nu-ţi dai
sufletul în mod diferit în func-
ţie de naţionalitatea căreia
aparţii.
Este primăvară, natura se
trezeşte chiar dacă cu o anu-
mită greutate datorată
schimbărilor climatice, dar
sper ca trezirea conştiinţelor
să nu rămână în letargie,
pentru că viaţa tuturor me-
rită respect dincolo de limi-
tele orgoliului uman…
de E.P.
de Lorella Lattavo
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
ACTUALITATEA CULTURALĂ
PAGINA
12
SMITH TRANSFER preţuieşte
femeia şi tradiţia
Deşi mai blândă decât “acasă”,
iarna cerne şi în sufletele diaspo-
rei româneşti şi moldoveneşti
aceleaşi sentimente de apăsare,
insatisfacţie şi tern. Aşa că veni-
rea primăverii constituie un bun
prilej de descătuşare, optimism
şi, nu în ultimul rând, o poftă de
a lua “totul de la capăt”.
1 şi 8 Martie trebuie să repre-
zinte mereu “startul” către alt-
ceva. Ceva mai bun.
Un astfel de eveniment, în onoa-
rea femeii şi a primăverii, a avut
loc şi în Torino, prima capitală a
Italiei, în preajma sărbătoririi a
150 de ani de “Unita d’Italia”.
Gazda s-a numit Teatrul San Giu-
seppe, iar amfitrioni au fost aso-
ciaţiile Basarabia şi Frăţia.
Smith Transfer SRL, având ca
obiect de activitate gestionarea
transferurilor de bani la tarife
foarte avantajoase pentru clienţii
săi, cetăţenii români şi moldo-
veni din Provincia Torino, a con-
tinuat seria acţiunilor de
susţinere şi promovare a culturii
şi tradiţiilor naţionale, numă-
rându-se printre sponsorii spec-
tacolului MĂRŢIŞOR 2011.
Totodată, prin vânzarea în cele
patru birouri ale sale de bilete de
avion, pentru toate companiile
aeriene ce “leagă” Italia de Ro-
mânia, inclusiv şi mai ales pentru
cele care au tarife reduse, în ace-
lasi regim de “low cost” ca şi la
transferul de bani, Smith Trans-
fer reuşeste, de aproape un an,
să satisfacă cele mai exigente ce-
rinţe ale clienţilor săi. În birou-
rile sale, Smith Transfer nu vinde
doar biletul în sine ci, la cerere,
oferă consultanţă, alternative,
soluţii şi suport pentru orice
client al său, astfel încât acesta
să cheltuie cât mai puţin, să facă
economii în bugetul personal, şi-
aşa “subţiat” de criza care pare
să nu mai ia sfârşit. La fel se în-
tâmplă şi cu transferul de bani
care devine un serviciu persona-
lizat, mărturie fiind cele câteva
mii de clienţi pe care compania
i-a câştigat în scurtul timp scurs
de la apariţie.
Revenind la evenimentul în sine,
s-a sărbătorit la teatrul San Giu-
seppe venirea primăverii dar şi
ziua femeii într-o atmosferă
caldă şi veselă. Spectatorii au ad-
mirat şi apreciat dansuri şi cân-
tece din Romania, Moldova, Ita-
lia, Bulgaria, dansuri orientale şi
argentiniene. Privirile celor
aproape 500 de persoane pre-
zente au fost plăcut surprinse de
doamnele care au defilat îmbră-
cate în rochii de seară de la cu-
noscutul magazin vestimentar
La Miettè.
Smith Transfer, prin implicarea
în acest gen de activităţi găseşte
şi un mod plăcut de a se apropia
şi mai mult de marea comunitate
românească şi moldovenească
pe care o deserveşte, de a pro-
mova manifestările artistice lo-
cale din sfera muzicii, poeziei,
artelor plastice considerând că
diversitatea culturală este calea
unei dezvoltări sociale armo-
nioase. Cultura reprezintă o ca-
racteristică a dezvoltării
economice locale prin capacitate
inovativă şi durabilitate.
MĂRŢIŞOR 2011 s-a dorit a fi un
omagiu de muzică, lumină şi cu-
loare adus şi de Smith Transfer
tuturor femeilor, tuturor acelora
care au ales să trăiască departe
de ţară, îmbinarea tradiţiilor na-
ţionale cu muzica şi dansurile din
alte ţări fiind un simbol al diver-
sităţii şi al toleranţei, un crez
comun în valorile fiecărui popor.
de Anişoara Stoica
Mărţişoare şi cântece de suflet
pentru româncele din Roma şi Assisi
Peste 6000 de românce de la
Roma au primit la 5 martie măr-
ţişoare, flori şi un concert de mu-
zică susţinut de mai mulţi artişti
printre care : Andrei Păunescu,
Corina Chiriac şi Benone Sinu-
lescu. Alte o mie de persoane au
asistat la un spectacol asemănă-
tor, cu o zi înainte, la un teatru
din Assisi, din regiunea Umbria.
Potrivit organizatorului acestui
eveniment, preşedintele Asocia-
ţiei Românilor din Italia (ARI),
Eugen Terteleac, 35.000 de măr-
ţişoare au fost aduse din Româ-
nia pentru a fi oferite româncelor
din cele două oraşe.
”În urmă cu patru ani, am adus
din România 500 de mărţişoare,
care au avut un succes extraor-
dinar de mare. După aceea au
urmat 1000 de mărţişoare şi
5000 de mărţişoare, doi ani mai
târziu” îşi aminteşte Eugen Ter-
teleac. ”Anul acesta am ajuns la
un număr de 35.000 de mărţi-
şoare, completează preşedintele
ARI, mărturisind că a văzut ”de-
a lungul anilor emoţii foarte mari
din partea româncelor care au
primit un mărţişor, românce care
n-au mai primit acest simbol
poate de ani de zile”.
Dorul de ţară
Spectacolul a ţinut peste cinci
ore. ”Cu toată dragostea vin de
fiecare dată în Italia, pentru că
aici sunt românaşii noştri” măr-
turiseşte şi Benone Sinulescu,
pentru a treia oară la Roma, în
ultimii trei ani. ”Sunt destui de
mulţi români şi ar fi păcat să nu
mai ştie şi ce se mai întâmplă şi
prin ţară, din punct de vedere al
cântecului românesc. Am venit
să le împrospătăm memoria, să
se gândească la meleagurile de
unde au plecat, să îşi aducă
aminte de copilărie, să-şi aducă
aminte de toate cele, mai puţin
de datorii” subliniază maestrul.
”Ce e diferit este probabil dorul,
pentru că ei s-au stabilit aici de
ani de zile şi poate le e mai dor
decât celor de acasă să vadă un
spectacol cu adevărat românesc,
cu artişti veniţi din România
unde se vorbeşte româneşte şi
unde se cântă melodii care sunt
cunoscute de către toată lumea”
observă şi Corina Chiriac, după
spectacol, impresionată de nu-
mărul mare de admiratori care
au cântat împreună cu ea pe par-
cursul recitalului său.
Cel mai emoţionant moment al
serii a fost cel susţinut de micuţa
Maria Crăciun, care la cei 10 ani
ai săi şi la un an de la câştigarea
premiului trei la festivalul con-
curs Sanremo 2010, la secţiunea
juniori, a provocat lacrimile pu-
blicului din sală. ”Spectacolul a
fost foarte foarte frumos. În sală
au fost mii de persoane şi m-am
bucurat foarte mult că sunt din
România. Atunci când publicul
mă aplaudă şi mă aplaudă mult
prind încredere în mine şi mă
face foarte stăpână pe mine”
dezvăluie micuţa cântăreaţă.
La Roma, "un pic ca acasă"
”Ne simţim şi noi un pic ca
acasă” a mărturisit la finalul con-
certului Ileana Pârvu, originară
din Bacău. ”Asta a fost mai ceva
ca un mărţişor. E foarte frumos,
am rămas foarte impresionaţi”
completează şi mama ei, Maria
Apetrei.
”Ne-a plăcut foarte mult concer-
tul. Noi avem un foarte mare res-
pect pentru Corina Chiriac. O
mare artistă pe care şi noi la
Chişnău o iubim foarte mult”
susţine şi Maria Ieremia din Re-
publica Modova, sublinind că
mărţişorul lipseşte tuturor.
”Este un lucru care rar se întâm-
plă şi ne bucurăm când se face”
spune Ana Moise, originară din
Buzău, care nu a mai primit un
mărţişor de 10 ani, de când a ple-
cat din România.
de E.P.
Dacă cititorul se întreabă unde poate apela la serviciile Smith
Transfer la Torino, autorul vă răspunde:
1. CORSO RACCONIGI 51 (MERCATO COPERTO), TEL: 011.43.43.748 –
TORINO;
2. PIAZZA BENGASI - CORSO ROMA 79, TEL: 011.60.68.726 – MONCA-
LIERI; (exact în staţia BENGASI SUD – AUTOBUS 40 – direcţia spre TO-
RINO)
3. VIA EDMONDO DI AMICIS 139 (în incinta RO-MARKET) – COLLEGNO;
4. VIA TRIESTE 79, TEL: 0121.376.497 – PINEROLO (vis-à-vis de BISE-
RICA ROMÂNEASCĂ SF. VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE).
Iar reţeaua nu se va opri aici:
SMITH TRANSFER – MAI APROAPE DE TINE !
La fel cum, în România şi Republica Moldova:
SMITH & SMITH – MAI APROAPE DE FAMILIA TA !
SPECTACOL
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Dispare Facebook ?
E un doar un zvon - lansat,
se pare, de un site satiric
(Weekly World News), care
spune că "Facebook va
sfârşi pe 15 martie !" citând
pretinse declaraţii ale tână-
rului Mark Zuckerberg, cel
care a înfiinţat reţeaua de
socializare, la o aşa-zisă
conferinţă de presă. În cur-
sul acesteia el ar fi explicat
că "stresul produs de ge-
stionarea acestei societăţi
mi-a ruinat viaţa".
"Nu plecăm, nu facem
decât să începem", spun
oficialii, dar zvonul s-a răs-
pândit rapid pe reţelele so-
ciale Twitter şi Facebook,
acesta din urmă având
peste o jumătate de miliard
de utilizatori activi. Episodul
intervine în contextul în
care tot mai multe indicii
apar în legătură cu posibila
intrare a Facebook la Bursă
anul viitor, operaţiunea pu-
tând fi una din cele mai
mari de acest fel organizate
vreodată..
(continuare din pagina 11)
Acum îmi dau seama de ce, în
SUA, pentru unul din cinci
cazuri de divorţ motivul invo-
cat este Facebook-ul. Alaltă-
ieri, de exemplu, vrând să-i
arate soră-sii din România ce
gospodină e ea şi cu ce me-
niuri mă onorează, era cât pe
ce să scape PC-ul în mămă-
ligă.
Cu onorabilul şi stimabilul şi
mult-clicatul social network
poţi să faci spionaj, să-ţi
urmăreşti consoarta sau ami-
cii sau să te oftici atunci când
regăseşti, sănătos şi fericit
nevoie mare vreun duşman
pe care-l credeai de mult
mort.Până şi Garda de
Finanţe italiană a găsit moda-
litatea de a-i "turna" pe
evazioniştii fiscali. Agenţii,
stând pe scaun, le pândesc
mişcările celor vizaţi din
Facebook, Twitter sau
MySpace. Simplu, nu ?
Dar pentru noi - şi mai ales
pentru consoartele noastre -
Facebook a devenit înlocuito-
rul gardului, colţului străzii,
caprei podului, târgului, iar-
marocului sau privegherii
morţilor.
Pentru că e spaţiul de bârfă
perfect. Un haos sintactic,
fără niciun folos, a cotropit
virtual eterul planetei, fugă-
rind farfuriile zburătoare
către alte lumi şi îndemnând
balenele la sinucidere în
masă; căci uriaşele, dar blân-
dele cetacee posedă fatala
calitate de a recepţiona sem-
nale electromagnetice fără
aportul vreunei cheiţe pentru
internet.
MAGHI Caricatura zilei
ACTUALITATEA CULTURALĂ
PAGINA
13
de Ghighi Puieşteanu
Mahalaua Facebook-istă
ULTRASCURTE
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
PAGINA
14
Parohia Ortodoxă din Rocca di Papa are site
Pe data de 20 martie, cu binecu-
vântarea Preasfinţitului Părinte
Siluan al Episcopiei Ortodoxe
Române a Italiei, a fost lansat
site-ul Parohiei Ortodoxe Ro-
mâne Sfântul Silvestru din Rocca
di Papa (Roma). Adresa site-ului
este http://www.parohiasfan-
tulsilvestru.it
Istoricul Parohiei
Parohia Ortodoxă Română “Sfân-
tul Ierarh Silvestru” a fost înfiin-
ţată în septembrie 2009, prin
grija lui Dumnezeu şi atenţia PS
Părinte Siluan, avându-se în ve-
dere necesităţile pastoral-misio-
nare ale comunităţii româneşti
din Rocca di Papa şi împrejurimi.
Conform deciziei nr. 756/2009,
dată la reşedinţa Episcopiei Or-
todoxe Române a Italiei din
Roma, ca slujitor în folosul du-
hovnicesc al compatrioţilor noştri
de pe aceste meleaguri, a fost hi-
rotonit preot Gabriel Apopei, ori-
ginar din zona Neamţ, absolvent
al Facultăţii de Teologie Ortodoxă
"Ilarion V. Felea" din Arad şi mas-
terand în cadrul Facultăţii de Teo-
logie Ortodoxă „Dumitru
Stăniloae” din Iaşi. Până la înfiin-
ţarea oficială a parohiei, cel care
a răspuns nevoilor pastorale ale
românilor din această localitate a
fost părintele Ierom. Nicodim
Buja, pe atunci paroh în localita-
tea vecină, Grottaferrata.
Încă din septembrie 2009, dez-
voltând relaţii de colaborare ba-
zate pe respect reciproc cu
Biserica Catolică, respectiv cu
autorităţile oraşului Rocca di
Papa, Parohia reuşeşte să se in-
tegreze în „familia gazdă”,
drept pentru care primeşte,
pentru a sluji Domnului, una
dintre cele mai importante bise-
rici din oraş, Chiesa del Croci-
fisso. Cu ajutorul credincioşilor,
al căror număr a început să
crească, biserica a fost amena-
jată cu cele trebuincioase.
Printre iniţiativele pastoral-mi-
sionare manifestate încă din
primul an de la înfiinţare se nu-
mără organizarea pelerinajelor
la moaştele Sfântului Andrei la
Amalfi, la moaştele Sfântului
Matei la Salerno şi la moaştele
Sfântului Nicolae la Bari.
În ceea ce priveşte atenţia faţă
de micii credincioşi, s-a consti-
tuit un cor care participă la di-
ferite programe artistice şi
culturale, cu ocazia sărbătorilor
religioase mai importante, dar
şi a altor evenimente din paro-
hie. Totodată, copiilor li se pun
la dispoziţie poezii, povestioare,
cântari, ghicitori, imagini înso-
ţite de explicaţii, deoarece ma-
joritatea sunt copii cu vârste
mici, dar dornici de a cunoaşte
tainele Bisericii de fiecare dată
când părinţii au disponibilitatea
să îi aducă la Biserică.
Până în prezent se desfăşoară
un program de cateheză şi pen-
tru adulţii din parohie, după
Sfânta Liturghie.
Tot în primul an de la înfiinţarea
parohiei a avut loc o activitate
cu caracter cultural care a im-
presionat pe cei mai mulţi din-
tre vizitatori, în special pe cei
italieni care nu mai participa-
seră la un eveniment de o ase-
menea anvergură, şi anume
expoziţia de icoane pictate pe
lemn în stil bizantin, intitulată
„Icoana-fereastră spre cer”,
găzduită în sala expoziţională a
Muzeului Geofizic. La inaugu-
rare ne-am bucurat de prezenţa
PS Siluan şi a celor mai de
seamă reprezentanţi din partea
Bisericii Catolice, Vescovo Raf-
faello Martinelli şi a autorităţi-
lor locale, respectiv primarul
oraşului, Pasquale Boccia. De
asemenea, cei prezenţi au avut
prilejul de a asculta cântări bi-
sericeşti ortodoxe, interpretate
de Corul Parohiei Înălţarea
Sfintei Cruci din Roma, sub
conducerea diaconului de
atunci şi actualului preot Ma-
rian Jianu, dar şi un scurt pro-
gram de poezie în mai multe
limbi (română, italiană, latină,
engleză) şi cântări religioase,
oferit de corul de copii al paro-
hiei noastre. Atât cu acest prilej,
cât şi la alte manifestări artis-
tice la care s-au reunit, membrii
corului parohiei au îmbrăcat
costume populare din diferite
zone ale ţării, pe care le-au pur-
tat cu mândria şi demnitatea
omului simplu care le purta cu
câteva zeci de ani în urmă.
În plan social, Parohia „Sfântul
Silvestru” este dispusă oricând
să ajute pe cei aflaţi în dificul-
tate, deocamdată oferindu-se
alimente, în urma unei colabo-
rări cu Caritas Frascati (condus
de Don Baldassare Pernice) şi
cu Banca de Alimente (prin in-
tervenţia Pr. Răzvan Săvescu),
îmbrăcăminte (prin grija unor
enoriaşi dispuşi să ajute) şi so-
luţii pentru ieşirea din impas
(uneori, când se află despre
existenţa unor locuri de muncă,
se contactează persoanele care
au nevoie).
de Darian Glod
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Marţi, 22 martie, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a
Italiei din Roma a avut loc conferinţa anuală a protopopilor
din cuprinsul episcopiei. Pe ordinea de zi s-a aflat:
importanţa pregătirii temeinice a temelor conferinţelor
protopopiale lunare şi trimestriale, dinamizarea comunică-
rii între preoţi, între parohii, precum şi între protopopiate
şi Centrul Eparhial. S-a abordat, de asemenea, necesitatea
accentuării prezenţei parohiilor şi a credincioşilor lor în
plan social, prin iniţiative, atât la nivel de parohie, cât şi la
nivel de protopopiat, precum şi prin proiecte de colaborare
şi de întrajutorare între parohii. Fiecare protopopiat va
desemna un responsabil-corespondent al Sectorului Social
al episcopiei.
Conferinţa a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Episcop
Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
PAGINA
15
Donaţii pentru construirea bisericii
ortodoxe Naşterea Sfântului Ioan
Botezătorul din Pordenone se pot face
în contul:
IBAN
IT46V0835612503000000032119 ABI
08356 CAB12503
CC 000000032119
intestato a Parrocchia Ortodossa
Romena Natività di San Giovanni Battista,
deschis la Banca di Credito Cooperativo
Pordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3
Data de 17 martie 2011 pen-
tru comunitatea creştin-or-
todoxă a românilor din
Torino, prima capitală a Ita-
liei, are o dublă semnificaţie.
A fost ziua în care la Torino
s-a sărbătorit 150 ani de la
înfiinţarea statului italian,
dar mai ales, a fost ziua în
care s-a constituit filiala din
Torino a primei asociaţii reli-
gioase româneşti de caritate
din Italia, şi anume ”San Lo-
renzo dei romeni”.
Prin această iniţiativă a Paro-
hiei „Sfânta Cruce” din Torino,
al cărei paroh este părintele
Lucian Roşu, s-a creat posibili-
tatea existenţei unui cadru or-
ganizat de ajutorare, prin
ascultarea problemelor per-
soanelor române şi nu numai,
aflate în dificultate, îndruma-
rea şi consilierea lor în rezolva-
rea unor situaţii dificile prin
orientarea către instituţiile ita-
liene abilitate şi atunci când
situaţia o impune, ajutorarea
materială cu pachete alimen-
tare de primă necesitate.
Acest centru de asistenţă a
persoanelor în dificultate nu s-
ar fi putut deschide, dacă nu ar
fi beneficiat de adeziunea şi
susţinerea unui grup consis-
tent de voluntari români, per-
soane ce în trecut au beneficiat
de susţinerea asociaţiilor de
voluntariat italiene, şi care
după integrarea lor în societa-
tea torineză au hotărât să ajute
în baza posibilităţilor de timp şi
profesionale, alţii concetăţeni
care solicită ajutor Bisericii Or-
todoxe Române.
Pentru formarea voluntarilor
au fost organizate cursuri de
către persoane cu experienţă
din cadrul unor asociaţii im-
portante de voluntariat
italieneşti ca de exemplu: Gru-
pul Abele şi Asociaţia Franz
Fanon din Torino.
Activitatea de formare a volun-
tarilor a început în data de 27
martie şi s-a desfăşurat până la
data constituirii filialei prin o
întâlnire săptămânală de 2 ore
în care se abordau problema-
tici specifice activităţii de aju-
torare şi voluntariat.
În data de 17.03.2011, la sediul
parohiei „Sfânta Cruce” din To-
rino, cu binecuvântarea Prea
Sfinţitului Siluan, Episcopul ro-
mânilor ortodocşi din Italia, şi în
prezenţa următorilor membrii
fondatori : Ana Bighiu, Silvia Bu-
zilă, Ştefania Ciuchi, Adela Dră-
gan, Natalia Elinoiu, Mariana
Focşăneanu, Cosmin Ghircoiaş,
Claudiu Gîţă, Elena Igescu, Cri-
stian Igescu, Mihaela Marcu,
Rodica Manciu, Mihai
Mogoşescu, Violeta Pavel, Lu-
cica Pîrvan, Petronela Olari,
Maria Sălăgean, Vasile Ungu-
rean, Grigore Zaremba, Giorgia
Munteanu, părintele Gabriel
Burcescu şi părintele Lucian
Roşu a fost ales în unanimitate
următorul consiliu de conducere
al filialei astfel constituite:
Preşedinte: Mihaela Marcu
Vice-preşedinte: Cristian Igescu
Secretar: Mihai Mogoşescu
Trezorier: Vasile Ungurean
Consilier: Elena Igescu
Consilier: Lucian Roşu
Întâlnirea noastră în această zi
minunată a fost începută şi fina-
lizată cu o frumoasă rugăciune
de binecuvântare a lucrării
noastre, pusă în slujba iubirii de
oamenii, adresate către Însuşi
Iisus Hristos Împăratul şi Dum-
nezeul nostru.
Prima asociaţie
religioasă la Torino
Conferinţa anuală a
protopopilor din
Episcopia Ortodoxă
Română a Italiei
Biroul de presă
2 S Cuv. Tit, făcătorul de mi-
nuni; Sf. Mc. Amfian şi Ede-
sie (Sâmbăta a IV-a din Post
- Pomenirea morţilor) (Dez-
legare la ulei şi vin)
3 D Cuv. Nichita Mărt.; Sf.
Mc. Elpidifor (Dezlegare
la ulei şi vin) - Duminica
a IV-a din Post (a Sf. Ioan
Scărarul; Vindecarea fiu-
lui lunatic);
4 L Cuv. Gheorghe de la Ma-
leon, Zosima şi Platon; Iosif,
imnograful (Post)
5 M Sf. Mc. Claudie, Diodor,
Nichifor, Serapion, Teodul
şi Agatopod (Post)
6 M Sf. Mc. Irineu, Ep. de
Sirmium; Sf. Eutihie, Patr.
Constantinopolului; Cuv.
Platonida (Denia Canonului
cel Mare) (Post)
7 J Sf. Mc. Gheorghe Mărt.,
Ep. Mitilenei; Sf. Mc. Calio-
pie, Achilina şi Rufin diac.
(Post)
8 V Sf. Ap. Irodion, Agav,
Ruf, Flegon, Asincrit şi Her-
mas (Denia Acatistului Năs-
cătoarei de Dumnezeu)
(Post)
9 S Sf. Mc. Eupsihie din Ce-
zareea; Sf. Mc. Vadim
arhim. (Sâmbăta a V-a din
Post - Pomenirea morţilor)
(Dezlegare la ulei şi vin)
10 D Sf. Mc. Terentie,
Pompie, African şi Maxim;
Sf. Mc. Dima (Dezlegare la
ulei şi vin) - Duminica a V-
a din Post (a Cuv. Maria
Egipteanca);
11 L †) Sf. Ier. Calinic de la
Cernica; Sf. Sfinţit Mc. An-
tipa; Cuv. Trifina (Post)
12 M †) Sf. Mc. Sava de la
Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărt.;
Sf. Antuza (Post)
13 M Sf. Sfinţit Mc. Arte-
mon (Post)
14 J Sf. Martin Mărt., Ep.
Romei; Sf. Mc. Tomaida; †
Sf. Ier. Pahomie de la Gle-
din, Ep. Romanului (Post)
15 V Sf. Ap. Aristarh, Pud şi
Trofim; Sf. Mc. Crescent
(Post)
Calendar creştin
ortodox 2 - 15 aprilie 2011
Patriarhia Română salută hotă-
rârea din 18 martie 2011 a
Marii Camere a Curţii Euro-
pene a Drepturilor Omului prin
care a fost admis, cu 15 voturi
contra 2, recursul Italiei în bi-
necunoscuta cauză Lautsi con-
tra Italia privind prezenţa
însemnelor religioase în şcolile
publice. Această hotărâre res-
pectă tradiţia unei comunităţi
majoritare care doreşte menţi-
nerea crucifixelor în spaţiul de
învăţământ, în pofida proteste-
lor subiective ale unor indivizi,
întrucât problema ambientului
şcolar ţine de aprecierea sau
voinţa fiecărui stat european în
parte, iar simpla prezenţă (pa-
sivă) a unui simbol religios într-
un spaţiu public nu constituie
o îndoctrinare.
Prin analogie sau în mod indi-
rect, această hotărâre a CEDO
arată caracterul nefondat şi in-
just al atacurilor împotriva pre-
zenţei icoanelor în şcolile
publice din România, precum
şi împotriva orei de religie care
este propusă elevilor prin pro-
grama şcolară, dar nu impusă
acestora.
Biroul de presă
CEDO respectă tradiţia
spirituală a statelor europene
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Din păcate, magazia cu aplauze, precum cea de mici cruzi, se cam go-
lise. În sfîrşit, a vorbit EL: "Vă felicit, dragele noastre ambasadoare
ale României în Italia. Îmi doresc ca, anul ce vine, s-o pot face la noi
în ţară !". După care a plecat.
Concluzia noastră este că Depu-
tatul n-a prea făcut la Anagnina
mare brînză. Sau cine ştie ?
După discurs, clăparul a atacat,
preţ de cîteva secunde, "Cavalle-
ria rusticana" a lui Pietro Mas-
cagni (de fapt, marşul de primire
la nunţi) pentru a o schimba ime-
diat în "Frăţiorul meu". Şi gata.
Deşi suntem în era infor-
maţiei, într-o societate
aşa-zisă civilizată, vio-
lenţa împotriva femeilor
continuă să fie un feno-
men îngrijorător, mai ales
că 90% din victime nu de-
nunţă abuzurile la care
sunt supuse.
De multe ori, hărţuirile se-
xuale, dar şi presiunile psi-
hologice, degenerează în
agresiuni sau chiar omuci-
dere. Cu scopul de a preveni
adevărate tragedii, guvernul
italian a adoptat o lege prin
care chiar hărţuirile sexuale
(aşa-zisul stalking)pot fi de-
nunţate . Însă puţine femei,
mai ales din rândul imigran-
telor, ştiu unde să apeleze şi
cum să denunţe aceste vio-
lenţe.
Pentru a le informa, românca
Nicoleta Sprînceană în cola-
borare cu Universitatea Po-
pulară din Castelli Romani şi
International Crime Analysis
Association a organizat la
centrul comercial “La
Strada” o dezbatere pe
această temă.
Au participat: psihologul şi
criminologul Marco Strano,
jurnalistul Massimo Mar-
ciano - rectorul Universităţii
Populare din Castelli Ro-
mani, avocatul Giancarlo
Germani – preşedintele Par-
tidului Identitatea Româ-
nească şi jurnalista Alina
Harja - director editorial al
“Actualităţii Româneşti”. În-
tânilrea a fost moderată de
Prof. Draga Rocchi.
PAGINA
16
ACTUALITATEA DIN ITALIA
Sărbătoare la Anagnina
Dat fiind că de 8 şi 9 martie urmau să lucreze, românii au sărbătorit anticipat Ziua Femeii, iar român-
cele au serbat "ziua bărbatului" onorînd în spirit patriotic toate cele 44 de pahare tradiţionale.
Incognito, nevoind a deranja nici organizatorii şi
nici pe cei care sărbătoreau, reporterii Actualităţii
Româneşti s-au limitat a lua doar cîteva instanta-
nee foto-explicative.
Text: Ghighi Puieşteanu; foto: Marius Lupu
Bere, vin, mici şi manele
Manelele - o, manelele ! Porneau atît din oboseala celor doi-
trei lăutari de pe scenă cît şi din difuzoarele barului de după
gard, bătîndu-se fund în fund precum fetele din ringul de dans.
Notă: din atmosfera de picnic
nu avea cum lipsi tradiţionala
furnizoare de "carburant pentru
stuchit pe jos" :-)
"Jandarmii" din Anagnina
Pentru ca totul să decurgă în
linişte şi pace, poliţia şi-a tri-
mis drept supraveghetori
reprezentanţii ei cu cea mai
mare experienţă în relaţiile
cu străinii. Vajnicii apărători
ai ordinii publice erau parcă
decupaţi din comediile
franţuzeşti cu Louis de
Funès.
Lanţul slăbiciunilor
Momentul culminant al sărbătorii l-a constituit vizita deputa-
tului român ales de diaspora, William Brînză. Bossul locului,
dl. Bostaca, după ce a mai livrat o tavă cu mici cruzi subalter-
nilor, a făcut linişte şi l-a anunţat pe cel care îi onora prin sa-
crificarea preţiosului său timp. În aplauzele înfocate ale celor
prezenţi s-a urcat pe scenă... Ştefan Stănăşel, om de afaceri
şi reprezentant al comunităţii româneşti, care, la rîndul său
l-a invitat pe scenă pe onorabilul nostru parlamentar.
Violenţa împotriva femeilor
dezbătută la Roma
de Darian Glod
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
În această idee în momentul
în care am auzit că în provin-
cia Pordenone există o aso-
ciaţie românească activă
mi-am propus să cunosc oa-
menii din spatele acestui pro-
iect. Anul trecut, în
decembrie, au organizat un
spectacol cultural în Porde-
none. În acest an au început
cu un „Bal al mărţişorului” şi
promit că ne vor pregăti şi
alte surprize. Formaţiunea se
numeşte „George Enescu” şi
este o asociaţie socio-cultu-
rală. Pentru a o cunoaşte mai
bine am realizat un interviu
cu preşedinta acesteia,
doamna Carina Cesca.
De când sunteţi în Italia?
Sunt în Italia împreună cu fa-
milia mea din 1995. Ne-am
decis să emigrăm pentru că,
deşi aveam poziţii destul de
bune în Romania - eu eram
lector la limba franceză la
Universitatea din Galaţi, iar
soţul meu inginer la şantierul
naval din acelaşi oraş - eram
decepţionaţi de modul cum
evoluau lucrurile în Romania
din punct de vedere social si
economic. Am ales Italia şi nu
alt stat din vestul Europei
pentru că am origini italiene,
bunicul meu dinspre tată s-a
născut la Stevena di Caneva
şi a emigrat în România la
sfârşitul primului război mon-
dial.
În 1995 nu erau decât foarte
puţini români. Îmi aduc
aminte că eram o dată cu
soţul meu la un magazin şi
am fost opriţi de o româncă
care ne-a auzit vorbind
româneşte. Ne-am schimbat
numerele de telefon şi ne-am
vizitat. La vremea aceea
eram puţini şi eram dornici
să menţinem legături cu alţii
cu care aveam origini co-
mune.
Cum aţi intrat în mediul
asociaţionismului româ-
nesc din Peninsulă?
Asociaţia am înfiinţat-o în
martie 2002 cu un grup de
prieteni din Sacile şi din îm-
prejurimi, dar din păcate nu
am fost prea activi în ceea ce
priveşte activităţile culturale
şi recreative. Am fost însă un
punct de referinţă atât pen-
tru conaţionali cât şi pentru
autorităţile italiene, atât eu
cât şi prietenul şi vice-
preşedintele asociaţiei, Silviu
Voineagu.
Ce aţi realizat până acum
cu asociaţia dumneavoas-
tră? Ce proiecte de viitor
aveţi în plan?
Ce am realizat... Am făcut
două expoziţii cu Mânăstirile
Bucovinei, una la Pordenone
şi alta la Sacile, am ţinut
conferinţe despre România şi
un curs de limba română vo-
luntarilor din Pordenone
înfrăţiţi cu cei din Timişoara,
un spectacol la Pordenone pe
5 decembrie anul trecut,
spectacol de mare ţinută ar-
tistică cu participarea presti-
gioasă a lui Florin Piersic,
Mioara Velicu şi Dinu Iancu
Sălăjanu. Ne propunem să
facem mult mai multe pe vii-
tor. Atât acţiuni cu caracter
ludic, românii muncesc mult
aici în Italia şi au mare ne-
voie de distracţii sănătoase şi
care să-i stimuleze şi să-i
mângâie în acelaşi timp.Pe de
altă parte dorim să promo-
văm valorile pe care le avem
printre noi, să-i ajutăm să se
afirme, sau măcar să nu uite
ce sunt şi ce pot. Dorim să
facem o expoziţie de pictură
cu artiştii din diaspora pre-
cum şi un concurs ROMANIA
HAS GOT TALENT.
Ne propunem de asemenea
să organizăm excursii mai
ales pentru persoanele care
lucrează în familii şi care în
ziua liberă din săptămână
stau prin parcuri sau dacă
plouă în holul spitalului pen-
tru că nu au unde se duce !
Avem în proiect şi acţiuni
care să promoveze cultura
românească în Italia.
Din partea autorităţilor lo-
cale aveţi sprijin ?
Autorităţile locale ne sprijină
şi sperăm să putem obţine şi
un sediu. Nu e foarte simplu
în ceea ce priveşte sprijinul
în cadrul comunităţii noastre.
Dar suntem o mână de buni
prieteni cu mult suflet şi dă-
ruire care ne completăm şi
ne ajutăm iar încurajările
participanţilor ne fac să
înţelegem că suntem pe linia
cea bună.
Am observat că mare parte
din comunitatea noastră
nu se implică în viaţa so-
cială a acestei ţări. Situa-
ţia este predominantă mai
ales în provincie. Ce sfa-
turi le-aţi putea da aces-
tora? De ce e bine să se
implice şi care ar fi rezul-
tatele unei astfel de impli-
cări?
Da, aveţi dreptate. Majorita-
tea românilor nu se implică
în viaţa socială a Italiei.
Există o anumită concepţie
pasivă, fatalistă dacă vreţi, ce
ne caracterizează: doar nu
schimbăm noi lumea! Pe de
altă parte, constat la mulţi
din prietenii mei, tipul de
muncă (muncile umile şi rit-
murile de nesusţinut) precum
şi relaţiile interumane adesea
conflictuale de la locul de
muncă îi secătuiesc de vlagă
şi îi fac să refuze oarecum so-
cietatea în care nu şi-au găsit
bine locul. Eu aş sfătui româ-
nii să se implice în viaţa so-
cială a acestei ţări pentru că
în felul acesta ne putem face
mai bine cunoscuţi şi multe
din tensiunile sociale şi per-
sonale vor dispărea.
ACTUALITATEA DIN ITALIA
PAGINA
17
Românii duc mărţişorul
şi la Pordenone
de Mihai Duţu
De foarte multe ori viaţa provincială nu este bogată în
evenimente sociale. Cel puţin aceasta este percepţia şi
se pare că ar fi şi motivul pentru care în afara capitalei
nu prea avem asociaţii dedicate comunităţii noastre. De
aceea, de fiecare dată când cineva îşi face curaj să con-
trazică această concepţie/mentalitate merită nu doar
sprijinit dar şi încurajat şi ajutat să-şi ducă mesajul mai
departe în comunitate.
INTERVIU
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Ironia este că se nasc peste
noapte asociaţii şi mii de or-
ganizaţii româneşti, zic ei
apolitice; şi în interesul cui,
văzând că diaspora româ-
nească s-a împărţit în sute de
organizaţii ? Probabil în spe-
ranţa de a acapara şi ei câte
un os, nu mai ştiu ce să-şi in-
venteze, autoproclamându-se
LIDERI - ai nimănui, la urma
urmei.
Pare că se joacă de-a loteria
fără să ştie că: “cine doar din
speranţe trăieşte, ca un dis-
perat va muri!”
În loc sa fim uniţi într-un unic
spirit luptător şi constructiv,
în interesul comun, al tutu-
ror, noi românii şi nu numai,
ne lăsăm înşelaţi de aparenţe
create de multe persoane
avide şi însetate de un unic
lucru, PUTEREA. Obtinerea
Osului mult râvnit îi roade şi
pe ei. Mai bine zis se vede că
îi roade. Este un punct slab al
românului, încă obişnuit să
se lase înşelat de ideologii
false, dezinformat şi impărţit
in mici fracţiuni fără nici un
fel de valoare din punct de
vedere politic.
Rămân surprins de furia im-
potriva unicii organizaţii po-
litice româneşti născute în
Italia, în interesul nostru, al
tuturor. Şi să nu mai zicem că
nu suntem puţini: am deve-
nit un număr considerabil
care se învârte în jurul a mai
bine de două milioane şi ju-
mătate de români în Italia.
Păcat că ipocrizia a devenit o
valoare pentru cei care nu
reuşesc să vadă o oportuni-
tate reală în a fi uniţi, înlo-
cuind oportunitatea cu
oportunismul ce divide şi a
fragmentează diaspora româ-
nească.
Avantaje? Nici măcar unul !
Acele persoane ipocrite şi
false încă nu au înţeles că nu
vor câştiga absolut nimic.
Până când nu ne vom uni,
vom fi obligaţi să trăim în
umbră, inexistenţi ca forţă
politică, deşi ocupăm primul
loc în ierarhia resurselor
umane care contribuie cu
adevărat la dezvoltarea eco-
nomică a Italiei.
Pe mine, personal, că o per-
soană este de dreapta sau de
stânga mă interesează mai
mult sau mai puţin. Mă doare
însă să văd că românul nu
reuşeşte încă să înţeleagă că
numai împreună putem ga-
ranta un viitor mai bun. Şi nu
vorbesc despre viitorul meu,
ci despre viitorul copiilor
noştri de astăzi, coloana ver-
tebrală a societăţii noastre de
mâine, indiferent care ar fi
ea, românească, italiană sau
europeană.
Surprins, cu două luni în
urmă am descoperit că de
patru ani s-a născut în Italia
Unicul Partid al Românilor,
legal constituit, fără resurse
financiare deosebite, fără
nici un fel de sprijin, sărac şi
umil în felul său şi totodată
foarte bogat. Bogat în princi-
pii sănătoase şi morale, con-
dus şi coordonat de persoane
motivate doar de ambiţia de
a contribui şi de a asigura
ceva concret cetăţeanului ro-
mâno-italian şi nu numai.
Mă întreb cum a fost posibil
să am nevoie de patru ani de
zile ca să descopăr că mai
există şi alte persoane cu
aceleaşi idealuri ca ale mele,
compatrioţi care luptă fără
niciun sprijin, în primul rând
împotriva “rafalelor vânturi-
lor reci şi pustietoare din
Est” (politica românească) ?
A fost posibil pentru că sunt
marginalizaţi, ignoraţi şi cen-
zuraţi în presa de astăzi. Şi
totuşi dacă au reuşit să re-
ziste patru ani, acest lucru îl
consider un motiv în plus să
mă alătur lor pentru a apăra
împreună valoarea reală a
vieţii ca cetăţean european.
Tocmai pentru că au spus NU
înşelătoriei, corupţiei şi indi-
ferenţei politicienilor din Ro-
mânia, tocmai pentru că sunt
la începutul unui drum dificil,
fără a avea sau a pretinde
ceva, dar mai ales pentru că
nu au acceptat să “lingă un-
deva” pe nimeni, suportând
drasticele consecinţe: acelea
de a fi marginalizaţi şi cenzu-
raţi, ţinuţi în umbră prin de-
zinformarea românului de
pretutindeni.
Da, mă alătur lor pentru a
lupta împreună pentru apăra-
rea drepturilor cetăţeneşti în
Uniunea Europeană, dreptu-
rile muncitorului de rând, in-
diferent de naţionalitatea,
culoarea pielii şi religia sau
apartenenţa politică pe care
o are. Iar unde sunt eu, vor fi
şi cei care au crezut în capa-
cităţile mele, care care au
apelat la mine şi pe care i-am
ajutat în cei douăzeci de ani
de pribegie prin occident.
Mulţi, puţini câţi sunt, însă
Europa este mare şi eu îmi
voi dedica atenţia în unirea
tuturor într-o singură inimă
care să pulseze într-un idel
unic, acela de a avea un viitor
mai bun atât pentru noi cât şi
pentru copiii noştri.
Întotdeauna m-am avântat în
acţiuni care să apere atât in-
teresele cât şi drepturile
omului de lângă mine şi ni-
ciodată pentru mine. Posibili-
tatea de a-mi aduce o nouă
contribuţie la dezvoltarea în-
tregii societăţi nu poate
decât să-mi facă o enormă
plăcere.
Însă ţie, stimat cititor?
La spectacolul organizat cu
ocazia zilei de 1 martie de
ARI (vezi pagina 12) a fost
prezent şi deputatul PSD
Cristian Rizea, trimis de la
Bucureşti să conducă orga-
nizaţia din diasporă. Pentru
a-şi premia cei mai fideli
susţinători, deputatul a avut
proasta inspiraţie să acorde
"diplome de excelenţă" pre-
şedintelui ARI, lui Eugen
Terteleac şi Gazetei Româ-
neşti.
Uitând de regulile diploma-
tice Rizea a acordat aceeaşi
diplomă, marca PSD, şi Am-
basadorului României, Răz-
van Rusu. Din fericire,
diplomaţia românească a
preferat să se facă nevă-
zută. Cele trei diplome au
fost ridicate de către Eugen
Terteleac.
Deputatul PSD a încercat
să-i convingă pe românii
prezenţi în sală de bunele
intenţii ale organizaţiei din
care face parte, dar se pare
că publicul nu prea a apre-
ciat discursul politicianului,
acesta alegându-se cu hui-
duieli la scenă deschisă.
Rizea nu s-a descurajat şi a
oferit femeilor din sală măr-
ţişoare personalizate cu
USL (“Uniunea Social Libe-
rală” - adică alianţa de
stânga-centru-dreapta for-
mată din PSD, PNL, PC,
care ar trebui “să scape ţara
de Boc şi de Băsescu”). De-
putatul român a mai oferit şi
cărţi în limba română cu
ştampila PSD Diaspora.
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
18
PE SCURT
Cine doar din speranţe
trăieşte, disperat va muri !
de Iulian Branişte
Rizea
huiduit
la Roma
de Alina Harja
Iulian Branişte
ATITUDINI
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
PAGINA
19
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
Corupţia din vămile româneşti
Am aşteptat să treacă ceva
timp, gîndindu-ne că an-
chetele în curs privitoare la
corupţia generalizată din
vămi vor dezvălui cine din
vîrful piramidei lua partea
leului. Pentru că trebuie
precizat un lucru: zecile de
milioane pe care cei
arestaţi le strîngeau cu gă-
leata (la propriu şi la figu-
rat) reprezintă doar un mic
procent din miliardele fu-
rate statului român.
Șpaga acoperea o uriaşă
evaziune fiscală
În multe ţări civilizate, evaziu-
nea este considerată o crimă
împotriva progresului şi a bu-
năstării naţionale şi
sancţionată ca atare.
Nu s-a ajuns încă la vîrf şi nu
credem să se ajungă prea cu-
rînd, deşi nume se dau. Totuşi,
pentru că am promis cititorilor
că vom reveni, vom comenta în
cele ce urmează cîteva din ca-
zurile care pot fi intitulate inte-
rogativ astfel:
Care-i hoţul, cine-i păgubaşul ?
Antonello Celestini este ultimul
descendent al unei onorabile
familii din Citta de Castello,
Umbria. Aceasta se ocupă de
vreo două sute de ani de indus-
tria "ierbii dracului" - tutunul.
În anul 2006, purtat de valul de
optimism provocat de deschi-
derea largă către investitorii
străini, Antonello a ajuns pe
plaiurile mioritice plin de
speranţe noi. Astăzi el este din
nou în Italia şi jură să nu mai
calce cît o trăi în România.
Cum aşa ?
După "seismul" din vămi Celes-
tini jr. s-a trezit cu marfă de
zeci de milioane de euro blo-
cată în ţara furnizoare. Marfa
nu mai putea trece, aşa cum
trecuse vreo cinci ani la rînd,
pe sub ochii închişi ai
vameşilor "unşi". În zadar s-a
autodenunţat italianul, recu-
noscând că a dat şpagă de
multe, foarte multe ori. Fiscul
şi Vama (tocmai cei care îl ta-
paseră ani de zile) i-au întocmit
acum un voluminos dosar de
evaziune fiscală. Cred că vă
întrebaţi, aşa cum a făcut şi
semnatarul acestor rînduri:
cum nu au făcut-o pînă acum ?
Şi Celestini, de ce nu s-a
autodenunţat cu ani în urmă ?
Tutto il mondo, un paese.
Cornel Costea, fostul şef al bi-
roului vamal din Ploieşti, se
află în arest preventiv în urma
unor acuzaţii de luare de mită
mai vechi ale DGA.
Notă*
Procesele ce au urmat anche-
telor privind corupţia din va-
mele Ploieşti şi Otopeni - şi
care ar putea face obiectul
altor şi altor opinii ziaristice -
au consumat sute de şedinţe
judecătoreşti şi tone de hârtii
fără să ajungă încă la un final.
Plictisit de atîta "pîrnaie" fără
motiv, Costea a cerut Curţii de
Apel din Bucureşti să fie pus în
libertate. Dar a refuzat, atunci
cînd i s-a cerut, să-şi semneze
propriile declaraţii verbale în
care recunoştea că o bună
parte din mită ajunsese mult
mai "sus". Adică în buzunarele
Dianei Severin, alt fost şef al
vamei ploieştene, şi ale însuşi
preşedintelui ANAF, Sorin Blej-
nar. Culmea e că foarte mulţi
din sutele de noi anchetaţi de-
clară că grosul şpăgilor ajun-
gea în exact aceleaşi buzunare.
Pînă şi un parlamentar, depu-
tatul PSD Robert Negoiţă, a
declarat că oamenii lui Blejnar
i-ar fi cerut 500 000 de euro
pentru a evita controalele. Iar
dacă n-a făcut-o s-a trezit cu
toate bunurile sechestrate pre-
ventiv şi acuzat de evaziune fis-
cală - precum Antonello
Celestini.
Ne oprim aici comentariile,
pentru a nu mai consuma
vorbe-concluzii pe care le
puteţi trage şi singuri. Blejnar
a declarat că n-are de gînd să
demisioneze. În locul său răs-
pund avocaţii pe care, bănuim,
are cu ce să-i plătească.
de Ghighi Puieşteanu
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Preşedintele ANAF Sorin Blejnar
VEȘTI DIN COMUNITATE
PAGINA
20
Astăzi sunt mai mulţi sclavi
decât în oricare alt moment
din istoria umanităţii. În pro-
funzimea subconştientului
omului este ascunsă în per-
manenţă ideea de exploatare
a semenului său. De a-l în-
şela. De a-l înjosi. Şi avem
astfel de instincte pentru a
ne hrăni IUBIREA DE SINE.
Iar cauza continuităţi sclaviei
este cumplita criză spirituală
care am lăsat-o să se insta-
leze în sufletele noastre. Vi-
rusul acestei boli a
contaminat gândirea. Astfel a
dispărut discernământul din
acţiunile noastre. Ajungând
acum să cultivăm ura şi rău-
tatea. Adică îmbogăţirea prin
comercializarea de carne
umană este apreciată ca nor-
mală. Prostituţia, sclavia do-
mestică, copii soldaţi, sclavia
infantilă, pornografia infan-
tilă. Acestea sunt cele mai
josnice forme de sclavie. Mai
sunt şi altele pline de urâţe-
nie de care nu am auzit. Scla-
via este o plagă a umanităţii,
o rană virtuală pentru unii,
care nu se sfiesc să intre într-
o relaţie de complicitate cu
această infamie. Această
blasfemiere a Arhetipului Pri-
mordial se încearcă a fi mas-
cată cu diverse forme ale
modernităţii, pentru a nu
transpare imaginea reală
care ar înspăimânta prin fri-
volitate şi vulgaritate, dar
mai ales prin deformarea fru-
museţii omului.
Tema aceasta sensibilă a
sclaviei este tulburător de ac-
tuală şi dezvăluie împietrirea
şi insensibilitatea omului mo-
dern care batjocoreşte şi în-
cearcă să desfigureze fiinţele
ale căror suflete sunt încă vii.
Adică copiii şi femeile. “Scla-
via care este prezentă în so-
cietate stă la baza formării
statului modern”. Este o ob-
servaţie absolută a lui Marx.
Sigur că femeile şi copii, plus
acele persoane lipsite total
de putere politică, economică
şi socială – sunt primele care
ajung sclavi. Şi se nasc astfel
de lucruri împotriva firii, fi-
indcă IUBIREA oamenilor s-a
răcit.
Murind iubirea dintre oa-
meni, s-a depărtat şi Dumne-
zeu de lume. Evanghelistul
Ioan spune clar că: DUMNE-
ZEU ESTE IUBIRE. Aceasta
este pe scurt criza (boala)
spirituală. O urmare firească
a nerespectării Legilor Iubi-
rii. Omul modern neagă pre-
zenţa lui antihrist în lume,
dar iată că îi cultivă ideile
fără să conştientizeze. Este
aici o înşelare care aduce su-
ferinţă LOGOSULUI. Şi este
rătăcire fiindcă se ignoră
Evanghelia. Pentru că anti-
hrist este în lume după înăl-
ţarea Domnului Iisus Hristos
la ceruri. O spune Duhul
Sfânt: „şi orice duh, care nu
mărturiseşte pe Iisus Hristos,
nu este de la Dumnezeu, ci
este duhul lui antihrist, des-
pre care aţi auzit că vine şi
acum este chiar în lume” 1
Ioan 4, 3. Ne sperie lumina
Adevărului. Dar dialectica nu
spune acelaşi lucru? Si legile
antinomiei atât de dragi lui
Platon nu slujesc Adevărului?
Antihristul este în lume şi a
reuşit să o facă sclavă, fără
ca aceasta să conştientizeze.
Plaga numită SCLAVIE este o
pedeapsă a divinităţii, prin
care suntem avertizaţi că am
părăsit dreapta credinţă.
Ştim că vor urma altele şi mai
înfricoşătoare, până la a doua
venire a Mântuitorului. Să
privim deci acest spectacol al
suferinţei cu un sentiment de
profundă sfinţenie, şi să pără-
sim această stare a indiferen-
ţei care a adus omenirea în
pragul disoluţiei morale.
Sclavia – plagă a lumii moderne
de Valeriu Tănasă
Totuşi, chiar dacă oamenii sunt servitorii zeilor, ei nu sunt sclavii lor (Mircea Eliade)
Departamentul pentru Ro-
mânii de Pretutindeni lan-
sează programul ”Curs de
Limbă Română” cu scopul
de a promova studiul limbii
române în comunităţile
româneşti de peste hotare.
Acest curs on-line se adre-
sează tuturor celor care îşi
doresc să dobândească sau
să îşi perfecţioneze cunoş-
tinţele de limba română.
Accesarea lecţiilor şi a mo-
dulelor este gratuită şi se
poate face direct de pe pa-
gina de index a Departa-
mentului pentru Românii
de Pretutindeni sau intro-
ducând adresa de internet
http://www.dprp.gov.ro/e
learning
Curs on-line de
limba română
ATITUDINI
PE SCURT
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
aici este
un gol politic
[ se oferă ca spaţiu publicitar: relaţii la tel. (0039) 339 41 42 640 ]
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
PAGINA
21
Publicaţie fondată de
Dr. Valentin Eugen Dăeanu
Redacţia şi administraţia
Bucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,
Sector 4
Tel. 004.0213358800
Fax 004.0213358784
Director editorial
Alina Harja
Redacţia
Călin Cristian, Luiza Ciorcăşel,
Florin Stan, Irina Stinghe,
Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,
Daniela Viţelaru, Ana Panait,
Arsenio Silupescu,
Darian Glod, Ruxandra - Elena
Dragoescu, Diana Rusu, E.P.
Colaboratori
Adrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,
Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă,
Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu
Referent
Costel Cune
Art director
Marius Lupu
Director comercial
şi Coordonator Italia
Cristiano Acquaroli
tel. (0039) 339 41 42 640
cristiano.acquaroli@gmx.com
Editat de
S-PRESS Internaţional România
Administrator unic
Dr. Adrian Vladimir Ciorcăşel
***
Actualitatea Românească este un ziar
editat în România şi se supune legilor
româneşti în materie. Ziarul poate fi di-
fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu
acordul redacţiei, societăţii sau persoa-
nei căreia i se încredinţează acest drept.
Campion la Kick Boxing în Italia
Cristian Lepădatu a ajuns acum
8 ani în Italia, la Marcellina, îm-
preună cu familia. După nici un
an şi jumătate s-a apucat de Kick
Boxing la clubul din localitate,
antrenându-se de trei ori pe săp-
tămână. Antrenorul său, Um-
berto Lucci, este şi el campion
internaţional şi face parte din
lotul naţional al Italiei. Dintre toţi
elevii săi doar trei au fost duşi la
campionatele europene.
Deşi are o vârstă foarte mică faţă
de adversării săi şi a început să
participe la competiţiile impor-
tante doar de 5 luni, Cristian a
reuşit să obţină un număr im-
prensionant de performanţe,
printre care meţionăm locul
întâi la campionatul naţional de
seniori şi locul trei la campiona-
tele europene pe cluburi de la
Novara.
Dar cea mai mare satisfacţie
pentru tânărul focşănean este
turneul “Gladiators” la care deja
este în fruntea clasamentului.
Mai are de disputat doar două
meciuri, pe 23 aprilie şi pe 1
iunie, dar ar fi dificil ca cineva
să-l mai ajungă din urmă.
Speranţele lui Cristian se în-
dreaptă şi spre campionatul ita-
lian, a cărui finală se va
desfăşura pe 10 aprilie. Şi-ar dori
să se poată mândri cu centura de
campion italian.
Înainte de campionatul euro-
pean, Cristian declara: “nu-mi
fac prea multe speranţe având în
vedere că vor participa sportivi
mai înaintaţi ca vârstă decât
mine şi cu mai multă experienţă.
Eu am doar 18 ani, în timp ce
ceilalţi au vârste cuprinse între
24 şi 30 de ani. Voi face însă tot
posibilul să fac o bună perfor-
manţă.”
Sportivul român şi-ar dori să
poată intra în lotul naţional al Ro-
mâniei, dar ca şi consolare este
pregătit să intre în lotul Italiei:
“mi-aş dori să pot face parte din
lotul naţional al României, însă
fiind departe sunt conştient că
am mai multe şanse să intru în
cel al Italiei.” Dacă voi avea vreo
ofertă din România, cu siguranţă
voi acorda prioritate României.
Sunt totuşi român” ne declară
Cristian mândru de naţionalita-
tea sa.
Tânărul are numai cuvinte de
laudă şi în ceea ce-l priveşte pe
antrenorul său: “este un om care
dă trup şi suflet elevilor săi. Este
aproape molipsitor entuziasmul
pe care îl pune atunci când ne
antrenează“. Din clubul la care
se antrenează Cristian mai face
parte şi un alt român, Claudiu
Ciobanu, campion şi el la Full
Contact.
de Darian Glod
Cristian Lepădatu este din Focşani, are doar 18 ani şi în şase
ani şi jumătate de când practică Kick Boxing a reuşit nume-
roase performanţe. Ultima: locul trei la campionatele euro-
pene pe cluburi de la Novara.
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
Regiunea Lazio
Se caută şofer C+E : dis-
ponibil imediat, cu expe-
rienţă în domeniu, în
zona Spinaceto . Pentru
interviu trimiteţi C.V. la
adresa:
lavorosg@yahoo.it sau
nr. tel. 3486720156
Cautăm şofer C+E şi
CQC expert în auto-ca-
mioane şi în transport
cisterne. Pentru mai
multe detalii contactaţi
responsabil Santoro Ca-
taldo tel.: 3477519308
Firmă de servicii caută,
pentru o firmă clientă, o
femeie pentru curăţenie.
Cerinţe: disponibilitate
imediată, experienţă.
Programul de lucru este
full time de la 6 dimi-
neaţa în zona Tor Ver-
gata (RM). Se oferă un
salariu bun şi carte de
muncă. Pentru informaţii
trimiteţi CV detaliat la
adresa
lavorosg@yahoo.it sau
tel. 3486720156
Firmă de servicii caută,
pentru o firmă clientă,
montatori specializaţi.
Cerinţe: disponibilitate
imediată, experienţă.
Programul de lucru este
full time. Se oferă un sa-
lariu bun şi carte de
muncă. Pentru informaţii
trimiteţi CV detaliat la
adresa
lavorosg@yahoo.it sau
tel. 3486720156.
Căutăm pentru un res-
taurant în Via Nomen-
tana femeie pentru
curăţenie. Program de
lucru part time de la
7.00 la 11.00. Trimiteţi
CV cu foto la adresa: an-
gela@satancagroup.com
Regiunea Piemonte
Căutăm urgent un bucă-
tar în zona Altovergante,
Nebbiuno (Novara). Pen-
tru informaţii tel.
3341216358 sau
0322280790.
Căutăm personal cu ex-
perienţă în vânzări în
sectorul îmbrăcăminte şi
încălţăminte la Torino.
Candidatul ideal trebuie
să fie un bun comunica-
tor, să fie de încredere şi
să aibă maşină. Disponi-
bilitate full time, inclusiv
sâmbăta şi duminca. Tri-
miteţi CV cu fotografie la
adresa:
commerciale@profondo-
fashion.com
Regiunea Lombardia
Selecţionăm pentru o
firmă din Castelcovati
(Bs) un tâmplar. Cerinţe:
experienţă, să ştie să fo-
losească bine utilajele
pentru tăierea lemnului.
Disponibilitate imediată.
Tel. 039941795
Centru Estetic din San
Donato Milanese caută
esteticiană cu diplomă şi
experienţă în sector. Se
oferă contract full time
sau part time. Trimiteţi
CV la adresa: luna-
chiara78@gmail.com
Consorţiul Cal selecţio-
nează personal feminin
pentru ambalare în două
schimburi pentru fabrica
de la Carpiano. Trimiteţi
CV prin fax la numărul
029842840 sau prin
email (personale@con-
sorziocal.it) cu autoriza-
ţia pentru a folosi datele
personale. Info tel:
0298245398
Privat, rezident la Mo-
dena caută ajutor domes-
tic/asistenţă, de
preferinţă străină cu per-
mis sau atestat de şe-
dere. Posibilitate de
găzduire. Tel.
3468427456 - Mariano
________________________
Grafician profesionist
preiau comenzi de
cataloage de prezentare,
reclame pentru presă,
design de publicaţii, design
firme şi panouri de reclamă,
realizare site-uri internet.
Importante reduceri
de preţ pentru firmele
românești !
Contact: Marius Lupu
Telefon: 329 71 41 455
excentricdesign@gmail.com
________________________
ANUNȚURI
Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: actualitatea.romaneasca@gmail.com
- Ci serve una balia, mia moglie non può al-
lattare il nostro neonato !
- Păi şi vrei să-l alăptezi din balie ? N-aveţi
biberon ?
***
- Lei è la tua consorte ?
- Ei şi ? Ce vrei, fiecare cu soarta lui !
***
- Ora, metti la tua firma qui...
- Eu n-am firmă, dom'le ! Semnez şi-atît.
***
- Non ci credo, sei uno spergiuro !
- Nu, să moară mama. Eu sper să scap, dar
nu de asta mă jur !
***
- Il nostro amico si sposa, beato lui !
- Că bine zici: bietu' de el ! Am văzut ce
poamă a luat...
La o expoziţie de pictură,
un vizitator indignat se
adresează custodelui:
- Înţeleg că pictorii mo-
derni pun operelor lor tit-
luri ciudate, dar la tabloul
ăsta, care prezintă clar o
partidă de sex, titlul "Lenin
in Polonia" este complet
nejustificat.
- Vă explic imediat. Ştiţi
cine este doamna din ta-
blou?
- Habar n-am.
- Este soţia lui Lenin.
- De acord, însă partenerul
ei nu este Lenin.
- Aţi găsit singur explicaţia.
Lenin este in Polonia.
PAGINA
22
Solomonisme
Colțul poetic al diasporei
de Ghighi Puieșteanu
Bancul
zilei
Pentru că niciodată n-ai să știi
ce va să vină,
urcă panta cea mai abruptă
urmată de o Vale lungă și lină !
-----
Ți-au secat cumva puterea
sau ideea ?
Reînchide-te în calciul icrei
și așteaptă mareea !
-----
Vrei să oxigenezi arzătoare iubiri
fără să pari perfid ?
Fă precum Soarele,
pune-ți căluș de vid !
-----
Atunci cînd te trezești că,
în loc de pășit, tu te apuci de zburat,
învață spre binele tău
să te lași legat !
-----
De-ai intrat în cerc păgân tutelat
de broaște,
dar vrei să te menții curat
și-aștepți să treci prin poarta strîmtă,
fugi de emblema "Democrat" !
-----
Iar dacă, după ani de-agoniseală
prea multul pelin, ce zilnic îl strîngi,
nu-ți mai încape-n cămară,
plîngi !
MOTTO | Dumnezeu a făcut omul pentru că era deziluzionat de maimuță. (Mark Twain)
DIVERTISMENT
"Actualitatea Românească" este un ziar distribuit
gratis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor.
Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziar
sunteţi rugat să contactaţi redacţia la e-mail:
actualitatea.romaneasca@gmail.com
şi la numărul de telefon
(+39) 3394142640
În curînd la chioşcuri:
Magazinul Românesc
Dialoguri
în două limbi
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011
MISCELLANEA
PAGINA
23
ENIGMISTICĂ
INTEGRAMA : ZECE REGIUNI ITALIENE (II)
de Ghighi Puieşteanu
Actualitatea
româneascã
19 martie - 1 aprilie 2011

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->