FAMILIA

„In aceasta lume plina de greutati, famila este cea care prin intelegere, încredere, respect si iubire reciproca
reuseste sa le depasasca, ea fiind totodata unul dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care viata capata
un sens; un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti in acelasi timp; un lucru minunat ce nu poate fi
definit prin cuvinte; ceva plin de mister, ceva ce întruchipeaza binele, si de asemenea modul si locul in care
copiii isi regasesc atât stapânirea de sine cat si încrederea si respectul in propria persoana.”
Principalele momente istorice ale studiilor sociologice despre familie
1.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor
Miscarea de idei in orice disciplina este determinata de 4 categorii de factori:
a) factori intrinseci disciplinei respective
b) achizitiile din campul disciplinei conexe
c) marile orientari cultural-filosofice
d) transformarile din viata sociala (factori economici, politici, tehnologici, legislativi) si modificari ale structurii
si mobilitatii sociale.
Pentru disciplinele socio-umane, legaturile sunt directe, inclusiv in ceea ce priveste structura si functiile
familiei. Nu este determinismul rigid, rezumat de Marxism, caci familia influenteaza alte institutii sociale si
configuratia societala de ansamblu. Societatea familiala a aparut si s-a dezvoltat in cultura euro-americana,
reflectand in continutul ei tematic si teoretic-metodologic, tendintele majore ale evolutiei familiei in contextul
schimbarilor probabile.
Problemele legate de familie apar in forma aceasta in societatea capitalista. Pe masura dezvoltarii
capitalismului, familia cunoaste mutatii si crize: familia nucleara in expansiune face cu greu fata unor
difilcutati precum boala, batranete; munca unui singur membru al familiei (tatal, de regula) nu mai este
suficienta, fiind necesara angajarea celorlalti membrii.
Familia cu problemele ei intra in atentia analistilor si datorita contactului cu alte culturi (alte forme de familie)
decat cele anterior cunoscute.
J. Bachofen in “Matriarhatul. Studii asupra naturii religioase si juridice a ginecocratiei in antichitate” (1861),
expune rezultatele analizelor sale asupra unor texte biblice, mituri si alte productii literare ale antichitatii.
Pleaca de la ideea ca anumite institutii sociale se transpun in productiile culturale – concluzia existentei unor
forme de familie anterioare celor centrate pe tata (matriarhat).
Trecerea de la matrarhat la patriarhat s-a produs prin aparitia unor zeitati noi masculine. Din perspectiva
riguros stiintifica si empirica, astfel de incercari par naïve, dare le au fost un gen de analiza de continut.
De problemele familiei se mai ocupa psihanaliza, antropologia structuralista, psihologia.
Carbonier in “Dreptul flexibil” (1992) afirma ca, daca in urma cu 100 de ani sociologii se interesau de unde
vine familia, azi, ei se intreaba incotro se indreapta. Fiecare timp al istoiei a avut probleme prioritare pe care
le-a abordat.
Fondatorii sociologiei si-au elaborate conceptiile intr-un context instabil, bogat in dezbateri, un amestec de
regrete si profetii, nostalgii ale trecutului si viziuni utopice. Ei s-au aplecat asupra efectelor revolutiei
industriale, asupra degradarii conditiilor de viata ale muncitorilor confruntati cu o noua organizare a muncii si
la izolare. Domeniul ce le parea a fi amenintat era familia.
Transformarile care i-au afectat structura sunt interpretate ca semne ale unei crize profunde ce cuprindea o
societate destabilizata si care isi cauta un nou echilibru.