PARTEA I

BIOFIZICA MOLECULARĂ

CURSUL 1

Sisteme de unităţi de măsură.

Transformări.

Obiectivele cursului
La finalul acestui curs voi putea să:

9 numesc mărimile fizice fundamentale ale S.I. şi

să precizez unităţile de măsură corespunzătoare
9 realizez corect transformări între muliplii şi submultiplii
unităţilor de măsură
9 descriu principalele modele atomice
9 explic mecanismul de formare a legăturii ionice
9 explic mecanismul de formare a legăturii covalente
 Măsurare a mărimilor fizice

Exprimare în unităţile de măsură potrivite

(mărimi adimensionale)

Sistem Internaţional de Unităţi (SI)

(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

‰ mărimi fundamentale
‰ mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
‰ mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)
4

Mărimi fundamentale ale S.I.

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime metru m
masă kilogram kg
timp secundă s
intensitatea curentului amper A
electric
temperatură absolută Kelvin K
cantitate de substanţă mol mol
intensitate luminoasă candelă Cd

Unitatea de lungime (metrul)

¾ a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator

(1792);
¾ distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea
capetelor unei bare confecţionate dintr-un aliaj de platină şi
iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) ;
¾ lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de
1 / 299.792.458 secunde (1983) 6
 Unitatea de masă

Unitatea fundamentală (kilogramul)

¾ masa unui decimetru cub (dm3) de apă aflată la presiune
atmosferică normală şi temperatura de 3,98°C (1799);
¾ masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu 39
mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799)

Unitatea secundară (unitatea atomică de masă)

¾ a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961)
1 u.a.m. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg

Ordinul de mărime

328.460.587 = 3,28 ⋅ 108 108

Exemple:
134527 = ?
0,000572 = ?

Multipli, submultipli

1 cm = 10 −2 m 1 kg = 10 3 g
9

Prefix multipli / submultipli

Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci

Simbol p n μ m c d

Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1

Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera

Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012

10
 Prefix submultipli

Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci

Simbol p n μ m c d

Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1

o
1 A = 10 −10 m (atomii)

Prefix multipli

Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera

Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012

12

“Metoda scării”

1 m = 10
? cm
2 cm

1 dm = 10
? mm
2 mm
+

–
1 μm = 10
? dm
–5 dm

1 mm = ?
10m
–3 m

13
 Excepţii:

1 min = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min = 86400 s

Sistem Tolerat de Unităţi (C.G.S)

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime centimetru cm
masă gram g
timp secundă s
14

Mărimi fizice scalare, vectoriale

Mărimile scalare se specifică prin valorile lor numerice şi
unităţile de măsură corespunzătoare
(temperatura, timpul, masa, numărul de molecule etc.)
m = 2 kg
Mărimile vectoriale sunt definite prin:
-modul, care reprezintă valoarea sa numerică, fiind un număr
strict pozitiv egal cu lungimea segmentului orientat prin care
se reprezintă mărimea vectorială; r
F= F =4N
- direcţie, reprezentată prin dreapta purtătoare;
- sens, specificat printr-o săgeată marcată la extremitatea
segmentului orientat.
15

Teoria atomistă a structurii materiei

ATOMOS = INDIVIZIBIL

Leucip Democrit John Dalton

sec. V î.Cr. 460 î.Cr. (1766 – 1844)

• Modelul mingii de biliard (1803)

(atom = sferă rigidă indivizibilă)
• Modelul “cozonacului cu stafide” (1904)

1906 – Premiul Nobel în Fizică

(descoperirea electronului şi studii legate
de conducţia electrică în gaze)

Joseph John Thomson

(1856 – 1940)
electroneutralitatea atomului !
17

• Modelul Rutherford (1911)

1908 – Premiul Nobel în Chimie (cercetări

în domeniul dezintegrării elementelor şi
chimia substanţelor radioactive)

Ernest Rutherford
(1871 – 1937)
18

Modelul planetar al atomului

nucleu de mici dimensiuni concentrat în

centru şi electroni care gravitează în jurul
nucleului pe orbite circulare 19
 • Modelul Bohr (1913)

1922 – Premiul Nobel în Fizică (studii

legate de structura atomului)

Niels Bohr
(1885 – 1962)

20

• Modelul norului electronic

1932 – Premiul Nobel în Fizică

- fondator al mecanicii cuantice
- principiul de incertitudine

poziția electronului în atom

este descrisă în termeni de
probabilitate de localizare

Werner Heisenberg
(1901 – 1976)21

1924 – Louis de Broglie – dualismul undă - corpuscul

1929 – Premiul Nobel în Fizică

1933 – Premiul Nobel în Fizică

- fondator al mecanicii cuantice
- ecuaţia lui Schrödinger (1926)

Erwin Schrödinger
(1887 – 1961)22
STRUCTURĂ

NUCLEU A 238 (99,9 %)

Z X 92 U

‰ PROTONI mp = 1 u.a.m. qp = + e
‰ NEUTRONI mn = 1 u.a.m. qn = 0

NOR ELECTRONIC
‰ ELECTRONI me = 1/1835 u.a.m. qe = - e

1 u.a.m. = 1,66 · 10 -27 kg; e = 1,6 · 10 -19

23
C

Dmitri Ivanovici Mendeleev

(1834 – 1907)

24

ORBITALI
ATOMICI

orbitali de tip s

25
 px py

pz

orbitali de tip p
26

orbitali
de tip d

27

orbitali de tip f
28
 FORŢE INTRAMOLECULARE

¾ LEGĂTURA IONICĂ

¾ LEGĂTURA COVALENTĂ

ENERGIA DE DISOCIERE (LEGĂTURĂ)

|W| = ENERGIA NECESARĂ RUPERII LEGĂTURII

(o constantă a legăturii)
|W| ↑ Ù STABILITATEA ↑

LEGĂTURA IONICĂ
MECANISM:
Atracţia electrostatică între ioni
1 qq
F= ⋅ 1 2 Legea lui Coulomb
4πε oε r r 2

EXEMPLU:
NaCl Na (Z = 11): 1s2 2s2 2p6 3s1 [Ne] 3s1
Cl (Z = 17): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 [Ne] 3s2 3p5

ENERGIE DE LEGĂTURĂ:
10 – 100 kcal/mol (1 cal = 4,18 J) 30
Na ⎯−⎯→
1e
⎯ Na + ≅ 119 kcal/mol

+1e
Cl ⎯⎯→
⎯ Cl − ≅ – 84 kcal/mol

energia potenţială de interacţiune

electrostatică dintre ioni
≅ – 188 kcal/mol

d = 2,76 Å

energia de legătură la NaCl

≅ – 153 kcal/mol

CARACTERISTICI:
DURITATE
TEMPERATURĂ DE TOPIRE RIDICATĂ
DISOCIERE ÎN APĂ

1 q1q2
ÎN AER (εr = 1) Faer = ⋅
4πε o r2

1 q1q2 Faer
ÎN APĂ (εr = 80) Fapa = ⋅ =
4πε oε r r2 80
33

34
LEGĂTURA COVALENTĂ
MECANISM:
Punere în comun de electroni
TIPURI:

După direcţia de întrepătrundere

• Legătură σ , 10 – 100 kcal/mol
• Legătură π , 30 – 70 kcal/mol
După simetrie
o Legătură polară (atomi diferiţi)
o Legătură nepolară (atomi identici)
35

36

EXEMPLE:

legături covalente simple:

polare: HCl, HF, HBr, NH3, CH4,, H2O
nepolare: H2, Cl2

legături covalente duble: CO2, C2H4 , O2

legături covalente triple: C2H2 , N2

legături coordinative: NH4+, H373O+

38