Sunteți pe pagina 1din 391
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran
Coloran ţ i ş i colora ţ ii Clasificare: • num ă r de coloran

Coloranţi ş i coloraţii

Clasificare:

num ăr de coloran ţ i: doi coloranţ i (acid/ bazic) – bicrome; trei coloranţi (de obicei unul bazic/doi acizi) - tricrome

tipul coloraţ iei: colorare propriu-zisă (hematoxilină-eozină), reacţ ie chimică (histochimică), reacţ ie imunologică (imunohistochimică)

• • • • • Tipuri de colora ţ ii morfologice histochimice histoenzimologice imunohistochimice
• • • • • Tipuri de colora ţ ii morfologice histochimice histoenzimologice imunohistochimice
• • • • • Tipuri de colora ţ ii morfologice histochimice histoenzimologice imunohistochimice

• • • • •

Tipuri de colora ţii

morfologice

histochimice

histoenzimologice

imunohistochimice

citologice

• • • Tipuri de reac ţ ii bazofilia : caracterizeaz ă substraturile care se
• • • Tipuri de reac ţ ii bazofilia : caracterizeaz ă substraturile care se
• • • Tipuri de reac ţ ii bazofilia : caracterizeaz ă substraturile care se

• • •

Tipuri de reacţii

bazofilia: caracterizeaz ă substraturile care se coloreaz ă cu reactivi bazici (e.g. hematoxilina); exemple de structuri bazofile: nucleii (cromatina) şi corpii Nissl (reticul endoplasmic rugos)

acidofilia: caracterizeaz ă substraturile care se coloreaz ă cu reactivi acizi (e.g. eozina, verdele lumină); structuri acidofile: citoplasma, fibrele de colagen

metacromazia: caracterizeaz ă substraturi care modifică culoarea colorantului; exemplu: albastru de toluidină colorează mucusul în violet

• • • Colora ţ ii morfologice hematoxilin ă –eozin ă : nucleul colorat în
• • • Colora ţ ii morfologice hematoxilin ă –eozin ă : nucleul colorat în
• • • Colora ţ ii morfologice hematoxilin ă –eozin ă : nucleul colorat în

• • •

Colora ţii morfologice

hematoxilină–eozină : nucleul colorat în violet- albastru, citoplasma în roz

tricrom ă Masson: nucleul violet intens, citoplasma nuanţ e de gri sau albastru palid, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în albastru

tricrom ă Gömöri: nucleul violet, citoplasma colorat ă diferit, dependent de momentul funcţ ional al celulei, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în verde

• • • • • • Colora ţ ii histochimice reac ţ ia PAS :
• • • • • • Colora ţ ii histochimice reac ţ ia PAS :
• • • • • • Colora ţ ii histochimice reac ţ ia PAS :

• • • • • •

Colora ţii histochimice

reac ţ ia PAS: identifică gupări aldehidice libere (glicogen, glicoproteine)

albastru de toluidină: mucine nesulfatate şi sialomucine, metacromatic; nucleii, ortocromatic

albastru alcian: glicozaminoglicani sulfataţ i (heparină, condroitin sulfat)

mucicarmin: mucus

impregnări argentice: fibre de reticulină, neurofibrile

orceină: fibre elastice

• • Reac ţ ii histoenzimologice eviden ţ iaz ă prezen ţ a enzimelor prin
• • Reac ţ ii histoenzimologice eviden ţ iaz ă prezen ţ a enzimelor prin
• • Reac ţ ii histoenzimologice eviden ţ iaz ă prezen ţ a enzimelor prin

• •

Reac ţii histoenzimologice

evidenţ iaz ă prezenţ a enzimelor prin reacţ ie de culoare cele mai utile în practică:

fosfataza alcalină

fosfataza acidă

adenozintrifosfataza

acetilcolinesteraza

• • • • • • Reac ţ ii imunohistochimice se bazeaz ă pe afinitatea
• • • • • • Reac ţ ii imunohistochimice se bazeaz ă pe afinitatea
• • • • • • Reac ţ ii imunohistochimice se bazeaz ă pe afinitatea

• • • • • •

Reac ţii imunohistochimice

se bazeaz ă pe afinitatea dintre antigen şi anticorp; produsul final de reacţ ie se vizualizează cu diaminobenzidină (DAB) şi este colorat în brun

citokeratina: exprimat ă de celulele epiteliale

actina: exprimat ă de celulele musculare ş i mioepiteliale

cromogranina A: exprimat ă de celulele sistemului neuroendocrin difuz

colagenul IV: membranele bazale

antigenul specific prostatic: exprimat de celulele glandulare prostatice

• • • • Colora ţ ii citologice colora ţ iile citologice se efectueaz ă
• • • • Colora ţ ii citologice colora ţ iile citologice se efectueaz ă
• • • • Colora ţ ii citologice colora ţ iile citologice se efectueaz ă

• • • •

Colora ţii citologice

coloraţ iile citologice se efectueaz ă pe frotiuri

Papanicolaou: nucleii coloraţi în albastru-violet, citoplasmele în nuan ţ e de orange - verde - roşu

albastru policrom tanin-Drăgan: nucleii sunt coloraţ i în albastru-violet, citoplasmele în albastru (ortocromatic) sau violet (metacromatic)

May Grünwald Giemsa: nucleii coloraţi în nuanţ e de violet intens, citoplasmele în violet deschis, identifică granula ţ iile din citoplasma elementelor figurate sanguine şi a precursorilor medulari

Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile
Ţ ESUTURILE ESUTURILE EPITELIALE EPITELIALE Defini Defini ţ ţ ie ie Ţ Ţ esuturile esuturile

ŢESUTURILEESUTURILE

EPITELIALEEPITELIALE

DefiniDefiniţţieie ŢŢesuturileesuturile epitelialeepiteliale suntsunt formateformate dindin celulecelule dispusedispuse ordonatordonat,, strstrâânsns apoziţ ionate,, solidarizatesolidarizate prinprin joncjoncţţiuniiuni CeluleleCelulele individualeindividuale preprezzintintăă îînn citoplasmcitoplasmăă filamentefilamente dede citokeratincitokeratinăă ((markerulmarkerul imunohistochimicimunohistochimic alal epiteliilorepiteliilor))

citokeratin ă ă ( ( markerul markerul imunohistochimic imunohistochimic al al epiteliilor epiteliilor ) )
• • • Caractere generale acoper ă suprafe ţ ele ş i delimiteaz ă cavit
• • • Caractere generale acoper ă suprafe ţ ele ş i delimiteaz ă cavit
• • • Caractere generale acoper ă suprafe ţ ele ş i delimiteaz ă cavit

• • •

Caractere generale

acoper ă suprafeţ ele şi delimiteaz ă cavit ăţ ile, formeaz ă glandele celulele sunt solidarizate prin joncţ iuni şi prezintă microdomenii distincte de membran ă prin microdomeniul bazal celulele sunt solidarizate la membrana bazală

• • • • Clasificare general ă de acoperire: acoper ă suprafe ţ e ş
• • • • Clasificare general ă de acoperire: acoper ă suprafe ţ e ş
• • • • Clasificare general ă de acoperire: acoper ă suprafe ţ e ş

• • • •

Clasificare general ă

de acoperire: acoperă suprafeţ e şi delimiteaz ă cavităţ i şi organe cavitare glandulare: glandele exocrine şi endocrine senzoriale: celule specializate în recep ţ ia stimulilor mioepitelii: specilizate în contracţ ie

• • • • Epiteliile de acoperire Criterii de clasificare: num ă rul de straturi
• • • • Epiteliile de acoperire Criterii de clasificare: num ă rul de straturi
• • • • Epiteliile de acoperire Criterii de clasificare: num ă rul de straturi

• • • •

Epiteliile de acoperire

Criterii de clasificare: num ă rul de straturi celulare ş i forma celulelor din stratul superficial Numă r de straturi celulare: simple (un singur rând), stratificate (mai multe rânduri) Variant ă : pseudostratificate Forma celulelor din stratul superficial:

scuamoase, cubice, columnare

• • • • Epitelii pseudostratificate un singur rând de celule, nuclei la diferite în
• • • • Epitelii pseudostratificate un singur rând de celule, nuclei la diferite în
• • • • Epitelii pseudostratificate un singur rând de celule, nuclei la diferite în

• • • •

Epitelii pseudostratificate

un singur rând de celule, nuclei la diferite în ălţ imi epiteliu respirator uroteliu căi genitale masculine

• • • • Epitelii stratificate zone: bazal ă , intermediar ă , superficial ă
• • • • Epitelii stratificate zone: bazal ă , intermediar ă , superficial ă
• • • • Epitelii stratificate zone: bazal ă , intermediar ă , superficial ă

• • • •

Epitelii stratificate

zone: bazal ă , intermediar ă , superficial ă stratificate scuamoase: cu ş i f ă r ă keratinizare stratificate scuamoase keratinizate:

epiderm stratificate scuamoase nekeratinizate:

cavitate bucal ă , faringe, esofag, col uterin, vagin

• • • • Membrana bazal ă structur ă acelular ă , omogen ă acidofil
• • • • Membrana bazal ă structur ă acelular ă , omogen ă acidofil
• • • • Membrana bazal ă structur ă acelular ă , omogen ă acidofil

• • • •

Membrana bazal ă

structură acelulară , omogenă acidofilă PAS +, argirofilă imunohistochimic: colagen IV, laminină

Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate
Epiteliile glandulare Defini ţ ie Ţ esuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate

Epiteliile glandulare

Definiţie

Ţesuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate în sinteza unor produ ş i specifici

• • • Epiteliile exocrine unicelulare : celula caliciform ă multicelulare : epiteliul gastric de
• • • Epiteliile exocrine unicelulare : celula caliciform ă multicelulare : epiteliul gastric de
• • • Epiteliile exocrine unicelulare : celula caliciform ă multicelulare : epiteliul gastric de

• • •

Epiteliile exocrine

unicelulare: celula caliciformă multicelulare: epiteliul gastric de acoperire, secretor de mucine şi glandele tubulare glande tubulare:

simple, ramificate şi tubulo-acinare

• • • Acinii s e r o s : cel mai mic, rotund, format
• • • Acinii s e r o s : cel mai mic, rotund, format
• • • Acinii s e r o s : cel mai mic, rotund, format

• • •

Acinii

seros: cel mai mic, rotund, format numai din celule seroase, lumen îngust; parotid ă, pancreas

mucos: ovalar, format numai din celule mucoase, lumen larg şi neregulat, celule mioepiteliale în jur; sublinguală, esofag

mixt: ovalar, cel mai mare, celulele mucoase dispuse central delimitează lumen larg, celulele seroase dispuse la periferie sub form ă de semilună, celule mioepiteliale în jur; submandibular ă

• • • • • • Miofibroblastul caractere intermediare între fibroblast ş i celula
• • • • • • Miofibroblastul caractere intermediare între fibroblast ş i celula
• • • • • • Miofibroblastul caractere intermediare între fibroblast ş i celula

• • • • • •

Miofibroblastul

caractere intermediare între fibroblast ş i celula muscular ă netedă nucleu cu contur sinuos citoplasmă acidofil ă , conţ ine filamente contractile de actină produce colagen ş i se contract ă identificare: anti-actină , anti-vimentină localizare: vilozităţ i intestinale, pl ă gi în curs de vindecare

• • • • Mastocitul nu se eviden ţ iaz ă la colora ţ ia
• • • • Mastocitul nu se eviden ţ iaz ă la colora ţ ia
• • • • Mastocitul nu se eviden ţ iaz ă la colora ţ ia

• • • •

Mastocitul

nu se eviden ţ iaz ă la colora ţ ia HE identificare: albastru de toluidină , albastru alcian-safranină morfologie: celul ă cu form ă rotund ă , ovalar ă sau poligonal ă , care conţ ine în citoplasmă granula ţ ii alcianofile, metacromatice localizare: în toate ţ esuturile conjunctive, concentrate perivascular ş i perinervos

• • • • Pericitul localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare ş i venule
• • • • Pericitul localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare ş i venule
• • • • Pericitul localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare ş i venule

• • • •

Pericitul

localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare şi venule postcapilare) formă stelată, prelungiri citoplasmatice ramificate care înconjur ă vasul sanguin nucleu ovalar, eucromatic citoplasma palid acidofilă la HE, colorată intens cu anti-actină

• • • • • Macrofagul deriv ă din monocitul circulant form ă poligonal ă
• • • • • Macrofagul deriv ă din monocitul circulant form ă poligonal ă
• • • • • Macrofagul deriv ă din monocitul circulant form ă poligonal ă

• • • • •

Macrofagul

deriv ă din monocitul circulant formă poligonală sau neregulat ă nucleu rotund, hipercrom, f ă r ă nucleol citoplasmă acidofil ă omogen sau conţ ine particule endocitate (resturi celulare, pigmenţ i, particule inerte) totalitatea macrofagelor din organism:

sistemul mononuclear-macrofagic

• • • • Fibrele de colagen ATEN Ţ IE! fibrele sunt un produs de
• • • • Fibrele de colagen ATEN Ţ IE! fibrele sunt un produs de
• • • • Fibrele de colagen ATEN Ţ IE! fibrele sunt un produs de

• • • •

Fibrele de colagen

ATEN ŢIE! fibrele sunt un produs de secre ţ ie al celulelor. Nu au nuclei acidofile, grosimi diferite, organizate în fascicule, neramificate se coloreaz ă în roz cu eozină , în verde sau albastru cu metodele tricrome localizare: în toate ţ esuturile conjunctive

• • • Fibrele de reticulin ă nu se eviden ţ iaz ă cu metoda
• • • Fibrele de reticulin ă nu se eviden ţ iaz ă cu metoda
• • • Fibrele de reticulin ă nu se eviden ţ iaz ă cu metoda

• • •

Fibrele de reticulină

nu se evidenţ iaz ă cu metoda HE, ci numai prin impregnare argentic ă subţ iri, relativ egale ca grosime, ramificate şi anastomozate, formând reţ ele localizare: plămân, rinichi, glande exocrine şi endocrine, ficat (schimburi rapide de substanţe)

• • • • • Ţ esutul mezenchimal celule: mezenchimale substan ţă fundamental ă bogat
• • • • • Ţ esutul mezenchimal celule: mezenchimale substan ţă fundamental ă bogat
• • • • • Ţ esutul mezenchimal celule: mezenchimale substan ţă fundamental ă bogat

• • • • •

Ţesutul mezenchimal

celule: mezenchimale substanţă fundamentală bogată fibre: absente localizare: embrion, făt; la adult, insule mici în jurul capilarelor formează: toate ţ esuturile conjunctive, musculare şi unele epitelii

• • • • Ţ esutul reticular celule: reticulare fibre: de reticulin ă substan ţă
• • • • Ţ esutul reticular celule: reticulare fibre: de reticulin ă substan ţă
• • • • Ţ esutul reticular celule: reticulare fibre: de reticulin ă substan ţă

• • • •

Ţesutul reticular

celule: reticulare fibre: de reticulin ă substanţă fundamentală: bogată localizare: stroma organelor hematolimfopoetice (excepţ ie timusul)

• • • • Ţ esutul conjunctiv lax celularitate: polimorf ă (fixe ş i mobile)
• • • • Ţ esutul conjunctiv lax celularitate: polimorf ă (fixe ş i mobile)
• • • • Ţ esutul conjunctiv lax celularitate: polimorf ă (fixe ş i mobile)

• • • •

Ţesutul conjunctiv lax

celularitate: polimorf ă (fixe şi mobile) fibre: sub ţiri de colagen, dispuse dezordonat, rare elastice substanţă fundamentală: bogată localizare: dermul superficial, lamina propria a organelor tubulare (întotdeauna în vecinătatea epiteliilor)

• • • Ţ esuturile conjunctive dense dezordonate ş i ordonate celule reduse numeric (fibrocite,
• • • Ţ esuturile conjunctive dense dezordonate ş i ordonate celule reduse numeric (fibrocite,
• • • Ţ esuturile conjunctive dense dezordonate ş i ordonate celule reduse numeric (fibrocite,

• • •

Ţesuturile conjunctive dense dezordonate ş i ordonate

celule reduse numeric (fibrocite, fibroblaste) numeroase fibre de colagen, în fascicule; dispuse dezordonat sau ordonat puţină substanţă fundamentală

• • • • Ţ esutul conjunctiv dens dezordonat fibre groase de colagen organizate în
• • • • Ţ esutul conjunctiv dens dezordonat fibre groase de colagen organizate în
• • • • Ţ esutul conjunctiv dens dezordonat fibre groase de colagen organizate în

• • • •

Ţesutul conjunctiv dens dezordonat

fibre groase de colagen organizate în fascicule dispuse dezordonat rare fibrocite şi fibroblaste puţină substanţă fundamentală localizare: dermul profund, submucoasa organelor tubulare

• • • • Ţ esutul conjunctiv ordonat celule relativ numeroase fibre de colagen groase,
• • • • Ţ esutul conjunctiv ordonat celule relativ numeroase fibre de colagen groase,
• • • • Ţ esutul conjunctiv ordonat celule relativ numeroase fibre de colagen groase,

• • • •

Ţesutul conjunctiv ordonat

celule relativ numeroase fibre de colagen groase, dispuse paralel, în fascicule substanţă fundamentală redusă tendon, ligament, aponevroz ă, ţ esut lamelar

• • • • Tendonul celulele: tenocite sec ţ iune longitudinal ă : fibre colagene
• • • • Tendonul celulele: tenocite sec ţ iune longitudinal ă : fibre colagene
• • • • Tendonul celulele: tenocite sec ţ iune longitudinal ă : fibre colagene

• • • •

Tendonul

celulele: tenocite sec ţ iune longitudinală : fibre colagene paralele, nuclei bigeminaţ i sau cvadrigemina ţ i ai tenocitelor sec ţ iune transversală : arii acidofile, nucleii tenocitelor sunt între fibre; tenocitele au formă stelat ă (prelungiri citoplasmatice printre fibre) înveli ş uri: endo-. peri- ş i epitenonium

• • • • Ţ esutul conjunctiv lamelar fibre de colagen groase, dispuse concentric rare
• • • • Ţ esutul conjunctiv lamelar fibre de colagen groase, dispuse concentric rare
• • • • Ţ esutul conjunctiv lamelar fibre de colagen groase, dispuse concentric rare

• • • •

Ţesutul conjunctiv lamelar

fibre de colagen groase, dispuse concentric rare celule de tip fibroblastic – fibrocitar substanţă fundamentală redusă localizare: cornee, capsula corpusculilor senzitivi, perinerv

• • • • • • • Matricea cartilaginoas ă între celulele cartilaginoase
• • • • • • • Matricea cartilaginoas ă între celulele cartilaginoase
• • • • • • • Matricea cartilaginoas ă între celulele cartilaginoase

• • • • • • •

Matricea cartilaginoas ă

între celulele cartilaginoase omogen ă , moderat acidofil ă (colagen) teritorială ş i interteritorială metacromatic ă PAS pozitiv ă (glicoproteine) alcianofil ă (glicozaminoglicani) forme particulare: la elastic ş i fibros

Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule
Ţ esutul osos ş i osul ca organ Ţ esut conjunctiv dur, format din celule

Ţesutul osos ş i osul ca organ

Ţesut conjunctiv dur, format din celule ş i matrice extracelular ă mineralizat ă

• • • • Celulele ţ esutului osos osteoprogenitoare : celule dormante care se pot
• • • • Celulele ţ esutului osos osteoprogenitoare : celule dormante care se pot
• • • • Celulele ţ esutului osos osteoprogenitoare : celule dormante care se pot

• • • •

Celulele ţesutului osos

osteoprogenitoare: celule dormante care se pot transforma în osteoblaste; localizare: în imediata vecinătate a ţ esutului osos

osteoblaste: situate la periferia ţ esutului osos; sintetizează matricea extracelular ă

osteocite: celule mature localizate în lacunele ţ esutului osos, interconectate prin prelungiri citoplasmatice fine, incluse în canaliculi osoşi

osteoclaste: celule multinucleate, macrofage ale tesutului osos; celula cu origine medulară, rol în resorbţ ie şi remodelare

Tipuri de tesut osos • unitatea structural ă de baz ă : lamela osoas ă
Tipuri de tesut osos • unitatea structural ă de baz ă : lamela osoas ă
Tipuri de tesut osos • unitatea structural ă de baz ă : lamela osoas ă

Tipuri de tesut osos

Tipuri de tesut osos • unitatea structural ă de baz ă : lamela osoas ă ,
Tipuri de tesut osos • unitatea structural ă de baz ă : lamela osoas ă ,

unitatea structural ă de baz ă: lamela osoasă, formată din osteocite dispuse în acelaşi plan şi matricea mineralizat ă dintre ele în funcţie de aranjamentul lamelelor se disting:

ţ esut osos compact tesut osos spongios

• • Tesutul osos compact format din lamele osoase dispuse sub form ă de: –
• • Tesutul osos compact format din lamele osoase dispuse sub form ă de: –
• • Tesutul osos compact format din lamele osoase dispuse sub form ă de: –

• •

Tesutul osos compact

format din lamele osoase dispuse sub formă de:

sisteme haversiene (osteoane) centrate de canal Havers

sisteme intersti ţiale (solidarizeaz ă osteoanele vecine)

sisteme circumferen ţ iale extern şi intern

prezent în diafiza oaselor mari ş i late corticala oaselor scurte ş i late

• • • • Ţ esutul osos spongios lamelele osoase nu sunt organizate de obicei
• • • • Ţ esutul osos spongios lamelele osoase nu sunt organizate de obicei
• • • • Ţ esutul osos spongios lamelele osoase nu sunt organizate de obicei

• • • •

Ţesutul osos spongios

lamelele osoase nu sunt organizate de obicei sub formă de osteoane prezent în epifiza oaselor mari ş i zona central ă a oaselor scurte ş i late format din trabeculi osoş i de forme ş i mă rimi diferite; nu prezint ă canale Havers prezint ă spa ţ ii ovalare (lacune) în care se gă sesc celule osoase (osteocite)

• • • • • Osul ca organ periostul : ţ esut conjuctiv dens situat
• • • • • Osul ca organ periostul : ţ esut conjuctiv dens situat
• • • • • Osul ca organ periostul : ţ esut conjuctiv dens situat

• • • • •

Osul ca organ

periostul: ţ esut conjuctiv dens situat la periferia osului, format din două zone: internă cu celule osteoprogenitoare, şi extern ă format ă din ţ esut conjuctiv dens

ţ esutul osos

endostul: ţesut conjunctiv care delimitează cavit ăţ ile osului,asem ănător zonei interne a periostului; conţine celule osteoprogenitoare

m ăduvă hematogen ă

extremit ăţ ile articulare ale oaselor lungi:

acoperite de cartilaj hialin

• • • Osificarea intramembranoas ă : se desf ăş oar ă pe model de
• • • Osificarea intramembranoas ă : se desf ăş oar ă pe model de
• • • Osificarea intramembranoas ă : se desf ăş oar ă pe model de

• • •

Osificarea

intramembranoas ă : se desf ăş oar ă pe model de ţ esut conjunctiv cu transformarea celulelor mezenchimale în osteoblaste, prin intermediul ţ esutului condroid; prezent ă la oasele cutiei craniene ş i viscerocraniului endocondral ă : pe model de ţ esut cartilaginos (hialin); prezentă la majoritatea oaselor organismului mixt ă : mandibul ă , omoplat

Etapele osific ă rii endocondrale • • • • • • • modelul de cartilaj
Etapele osific ă rii endocondrale • • • • • • • modelul de cartilaj
Etapele osific ă rii endocondrale • • • • • • • modelul de cartilaj

Etapele osific ă rii endocondrale

• • • • • • •

modelul de cartilaj hialin osul periostal degenerarea cartilajului mugurii conjunctivo-vasculari diferenţ ierea osteoblastelor cu secre ţ ia de matrice centrii de osificare resorbţ ie ş i remodelare - osteoclaste

• • Cre ş terea oaselor în lungime cartilajul de cre ş tere de la
• • Cre ş terea oaselor în lungime cartilajul de cre ş tere de la
• • Cre ş terea oaselor în lungime cartilajul de cre ş tere de la

• •

Cre ş terea oaselor în lungime

cartilajul de cre ş tere de la limita epifiz ă diafiz ă zonele cartilajului de cre ş tere:

cartilajul de rezerv ă

zona hiperplazică

zona hipertrofică

zona cartilajului degenerat

frontul de proliferare conjunctivo-vasculară

zona osului imatur, cu osteoclaste

zona de ţ esut osos matur

• • • • • Ţ esuturile musculare striate prezint ă stria ţ ii longitudinale
• • • • • Ţ esuturile musculare striate prezint ă stria ţ ii longitudinale
• • • • • Ţ esuturile musculare striate prezint ă stria ţ ii longitudinale

• • • • •

Ţesuturile musculare striate

prezint ă stria ţ ii longitudinale ş i transversale (miofibrile) scheletal visceral cardiac celularitate specific ă : celule musculare striate scheletale ş i viscerale (fibre musculare) ş i celule musculare striate cardiace

• • Fibra muscular ă striat ă sec ţ iune longitudinal ă : coloan ă
• • Fibra muscular ă striat ă sec ţ iune longitudinal ă : coloan ă
• • Fibra muscular ă striat ă sec ţ iune longitudinal ă : coloan ă

• •

Fibra musculară striată

sec ţ iune longitudinală : coloană acidofil ă , cu stria ţ ii transversale ş i nuclei multipli, palid colora ţ i, situa ţ i sub plasmalemă (sarcolemă ); stria ţ iile transversale – prezenţ a sarcomerelor sec ţ iune transversală : arie poligonală sau rotundă , cu aspect punctat acidofil, 1 -2 nuclei la periferie

• • • Înveli ş urile mu ş chiului striat scheletal endomisium : ţ esut
• • • Înveli ş urile mu ş chiului striat scheletal endomisium : ţ esut
• • • Înveli ş urile mu ş chiului striat scheletal endomisium : ţ esut

• • •

Învelişurile mu ş chiului striat scheletal

endomisium: ţ esut conjunctiv lax subţ ire, cu fibre de reticulină , învele ş te fiecare fibr ă , rare vase capilare perimisium: ţ esutul conjunctiv care solidarizeaz ă mai multe fibre, formând fascicule, numeroase vase capilare epimisium: învele ş te muş chiul în totalitate, conţ ine vase sanguine de dimensiuni mai mari

Ţ esutul muscular striat visceral • • • structural asem ă n ă tor celui
Ţ esutul muscular striat visceral • • • structural asem ă n ă tor celui
Ţ esutul muscular striat visceral • • • structural asem ă n ă tor celui

Ţesutul muscular striat visceral

• • •

structural asemănător celui scheletal fibre mai groase şi mai scurte localizare: limbă, faringe, treimea superioar ă a esofagului, sfincter uretral extern, sfincter anal

• • • Placa motorie form ă particular ă de sinaps ă componenta presinaptic ă
• • • Placa motorie form ă particular ă de sinaps ă componenta presinaptic ă
• • • Placa motorie form ă particular ă de sinaps ă componenta presinaptic ă

• • •

Placa motorie

formă particular ă de sinapsă componenta presinaptică: terminaţ ia axonală ramificat ă a neuronului motor componenta postsinaptică: porţ iune delimitat ă a fibrei musculare, făr ă striaţ ii, cu numeroase organite şi concentrare de nuclei

• • • Ţ esutul muscular cardiac celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu)
• • • Ţ esutul muscular cardiac celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu)
• • • Ţ esutul muscular cardiac celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu)

• • •

Ţesutul muscular cardiac

celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu) situat central, ramificaţ ii prin care se solidarizeaz ă la celulele vecine (discurile intercalate)

între fasciculele de celule musculare cardiace:

ţ esut conjunctiv cu numeroase capilare

ţ esutul nodal: celule grupate, dispuse în spa ţ iul subendocardic, poligonale, nucleu central, citoplasm ă palid colorat ă, pot avea striaţ ii în zona periferică, filamentele contractile nu sunt organizate în sarcomere

• • • Ţ esutul muscular neted celule musculare netede : fuziforme, nucleu unic, central,
• • • Ţ esutul muscular neted celule musculare netede : fuziforme, nucleu unic, central,
• • • Ţ esutul muscular neted celule musculare netede : fuziforme, nucleu unic, central,

• • •

Ţesutul muscular neted

celule musculare netede: fuziforme, nucleu unic, central, citoplasmă acidofil ă, cu striaţii longitudinale; organizate în fascicule; între celulele individuale – cantitate minimă de ţ esut conjunctiv cu fibre de reticulină

localizare: tubul digestiv, arbore bronşic. organe cavitare (stomac, vezicul ă biliară, vezică urinar ă, uter)

marker: desmină şi actină de tip muşchi neted

Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere
Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere

Ţesutul nervos

Ţ esutul nervos Celulele ţ esutului nervos: • neuroni • celule de sus ţ inere (glii

Celulele ţ esutului nervos:

neuroni

celule de susţ inere (glii în

sistemul nervos central şi celule

Schwann şi satelite în periferie)

• • • Neuronul corp celular ş i prelungiri corpul celular format din nucleu ş
• • • Neuronul corp celular ş i prelungiri corpul celular format din nucleu ş
• • • Neuronul corp celular ş i prelungiri corpul celular format din nucleu ş

• • •

Neuronul

corp celular ş i prelungiri corpul celular format din nucleu ş i citoplasmă cu organite, filamente de citoschelet ş i incluziuni prelungirile neuronale:

dendritele: unice sau multiple, mai groase la baz ă, intens ramificate

axonul: unic, con de emergen ţă , segment ini ţial, segment de conducere, ramifica ţ ie terminal ă

• • • Tipuri de neuroni multipolari : un axon, mai multe dendrite (neuroni motori,
• • • Tipuri de neuroni multipolari : un axon, mai multe dendrite (neuroni motori,
• • • Tipuri de neuroni multipolari : un axon, mai multe dendrite (neuroni motori,

• • •

Tipuri de neuroni

multipolari: un axon, mai multe dendrite (neuroni motori, interneuroni) bipolari: un axon şi o dendrită (olfactivi, retină) unipolari: o singură prelungire (neuronii din ganglionii nervoşi spinali şi ataşaţ i nervilor cranieni)

Celulele de sus ţ inere • • • • • Sistemul nervos central (celule gliale
Celulele de sus ţ inere • • • • • Sistemul nervos central (celule gliale
Celulele de sus ţ inere • • • • • Sistemul nervos central (celule gliale

Celulele de susţinere

• • • • •

Sistemul nervos central (celule gliale – marker: proteina glial ă fibrilar ă acidă ):

astrocitele (protoplasmatice, fibroase, periventriculare ş i Bergmann) oligodendrocitele (formează mielina) microglia Sistemul nervos periferic:

celula Schwann (formeaz ă mielina) celulele satelite

Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii
Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii

Organele sistemului nervos central

Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • M ă duva spin ă rii •

Creier

Cerebel

Mă duva spină rii

Bariera hemato-encefalic ă

Plexurile coroide

Înveli ş urile sistemului nervos central

• • • Componentele straturilor cortexului cerebelos molecular : fibrele aferente (ag ăţă toare ş
• • • Componentele straturilor cortexului cerebelos molecular : fibrele aferente (ag ăţă toare ş
• • • Componentele straturilor cortexului cerebelos molecular : fibrele aferente (ag ăţă toare ş

• • •

Componentele straturilor cortexului cerebelos

molecular: fibrele aferente (ag ăţătoare şi muşchioase). dendritele neuronilor Purkinje, axonii neuronilor granulari, rari interneuroni mici, celule gliale şi vase sanguine

mijlociu: corpul celulelor Purkinje, interneuroni (celule Lugaro) şi celule gliale (Bergmann)

granular: corpul şi dendritele neuronilor granulari, segmentul ini ţial al axonilor neuronilor Purkinje

• • Bariera hemato-encefalic ă cea mai selectiv ă din organism componente: – celulele endoteliale,
• • Bariera hemato-encefalic ă cea mai selectiv ă din organism componente: – celulele endoteliale,
• • Bariera hemato-encefalic ă cea mai selectiv ă din organism componente: – celulele endoteliale,

• •

Bariera hemato-encefalică

cea mai selectiv ă din organism componente:

celulele endoteliale, cu puţ ine vacuole de transport ş i margini suprapuse

membrana bazal ă a endoteliului

prelungirile dilatate terminal ale astrocitelor

• • Plexurile coroide ş i celula ependimar ă Plexurile coroide : la nivelul ventriculilor,
• • Plexurile coroide ş i celula ependimar ă Plexurile coroide : la nivelul ventriculilor,
• • Plexurile coroide ş i celula ependimar ă Plexurile coroide : la nivelul ventriculilor,

• •

Plexurile coroide ş i celula ependimar ă

Plexurile coroide: la nivelul ventriculilor, formate din celule epiteliale ş i piamater:

filtreaz ă plasma – lichidul cerebro-spinal Celula ependimar ă : formeaz ă epiteliul care delimiteaz ă cavit ăţ ile SNC; în canalul spinal prezint ă microvili la polul apical (resorbţ ia l.c.s.)

Învelişurile sistemului nervos central

Înveli ş urile sistemului nervos central • • • duramater : ţ esut conjunctiv fibros arahnoida
Înveli ş urile sistemului nervos central • • • duramater : ţ esut conjunctiv fibros arahnoida
Înveli ş urile sistemului nervos central • • • duramater : ţ esut conjunctiv fibros arahnoida

• • •

duramater: ţ esut conjunctiv fibros arahnoida; ţ esut conjunctiv lax acoperit de epiteliu de tip scuamos piamater: ţ esut conjunctiv lax subţ ire, în contact cu substanţa nervoasă suport pentru vase sanguine

Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor

Sistemul nervos periferic

Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor cranieni

Fibrele nervoase

Nervul periferic Înveli ş urile nervului periferic

Sistemul nervos autonom

Receptorii senzitivi

• • • • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
• • • • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor
• • • • Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor

• • • •

Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţi nervilor cranieni

organe încapsulate capsula: ţ esut conjunctiv dens neuroni unipolari care au corpul celular globulos în zona periferic ă a ganglionului, înconjurat de celule satelite prelungirile neuronilor unipolari:

concentrate în zona central ă , pă r ă sesc ganglionul prin hil

• • • • Fibrele nervoase fibra nervoas ă : axonul, înconjurat de teaca de
• • • • Fibrele nervoase fibra nervoas ă : axonul, înconjurat de teaca de
• • • • Fibrele nervoase fibra nervoas ă : axonul, înconjurat de teaca de

• • • •

Fibrele nervoase

fibra nervoas ă: axonul, înconjurat de teaca de mielină, metode de identificare morfologice şi acid osmic (vizualizeaz ă mielina)

în imediata vecinătate a fibrei nervoase: stratul celulelor Schwann şi ţ esut conjunctiv fin

între celulele Schwann consecutive: strangula ţiile Ranvier (conducerea saltatorie)

mai multe fibre nervoase formeaz ă nervul periferic

• • • • Nervul periferic fascicule de fibre nervoase care transmit acela ş i
• • • • Nervul periferic fascicule de fibre nervoase care transmit acela ş i
• • • • Nervul periferic fascicule de fibre nervoase care transmit acela ş i

• • • •

Nervul periferic

fascicule de fibre nervoase care transmit acela şi tip de impuls nervos, grupate prin ţ esut conjunctiv

secţ iune longitudinală: aspect fibrilar, palid colorat cu metoda HE datorită dizolvării mielinei; între tecile de mielină ale fibrelor nervoase vecine – celule Schwann

secţ iune transversal ă: fibra nervoas ă cu axonul punctiform, central, înconjurat de un halou necolorat (teaca de mielină; în jur se dispune circular celula Schwann

înveli şurile nervului periferic

• • • Înveli ş urile nervului periferic endonerv : ţ esutul conjunctiv foarte fin
• • • Înveli ş urile nervului periferic endonerv : ţ esutul conjunctiv foarte fin
• • • Înveli ş urile nervului periferic endonerv : ţ esutul conjunctiv foarte fin

• • •

Învelişurile nervului periferic

endonerv: ţ esutul conjunctiv foarte fin care învele ş te fiecare fibr ă nervoas ă ; componentele sale sunt sintetizate de celulele Schwann ş i nu este vascularizat perinerv: ţ esut conjunctiv lax, grupează mai multe fibre nervoase, vascularizat, cu fibroblaste ş i mastocite epinerv: învele ş te nervul periferic în totalitate, format din ţ esut conjunctiv lamelar

• • • • • Sistemul nervos autonom ganglioni asocia ţ i sistemului nervos autonom
• • • • • Sistemul nervos autonom ganglioni asocia ţ i sistemului nervos autonom
• • • • • Sistemul nervos autonom ganglioni asocia ţ i sistemului nervos autonom

• • • • •

Sistemul nervos autonom

ganglioni asocia ţ i sistemului nervos

autonom: nu au capsulă proprie, neuroni multipolari, puţine celule satelite; localizare: în straturile submucos şi muscular ale organelor tubulare şi cavitare ale organismului

fibre nervoase simpatic parasimpatic enteric

• • • • Corpusculii senzoriali structuri specializate în preluarea informa ţ iilor din mediul
• • • • Corpusculii senzoriali structuri specializate în preluarea informa ţ iilor din mediul
• • • • Corpusculii senzoriali structuri specializate în preluarea informa ţ iilor din mediul

• • • •

Corpusculii senzoriali

structuri specializate în preluarea informa ţ iilor din mediul extern ş i intern, pe care le transform ă în influx nervos termina ţ ii nervoase libere corpusculi senzoriali: fibră nervoas ă dispus ă central, adesea contorsionată , înconjurat ă de ţ esur conjunctiv lamelar exemple: corpusculii Vater-Paccini, corpusculii Meissner

• • • Eritrocitele anucleate, rotunde, 7 microni diametru disc biconcav: centru palid, periferie intens
• • • Eritrocitele anucleate, rotunde, 7 microni diametru disc biconcav: centru palid, periferie intens
• • • Eritrocitele anucleate, rotunde, 7 microni diametru disc biconcav: centru palid, periferie intens

• • •

Eritrocitele

anucleate, rotunde, 7 microni diametru disc biconcav: centru palid, periferie intens colorată coloraţ ia May Grunwald Giemsa:

nuanţ e de portocaliu

• • • • • Trombocitele anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului cele mai mici
• • • • • Trombocitele anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului cele mai mici
• • • • • Trombocitele anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului cele mai mici

• • • • •

Trombocitele

anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului cele mai mici elemente figurate sanguine poligonale centru intens colorat: granulomer periferie: palid colorată, hialomer

Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 1 0- 1 2 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi),
Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 1 0- 1 2 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi),
Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 1 0- 1 2 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi),
Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 1 0- 1 2 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi),
Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 1 0- 1 2 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi),

Granulocitul neutrofil

rotund, diamtru 10- 12 microni

nucleu lobulat (2-5 lobi), punţ i fine de cromatină, cromozom sexual

citoplasmă acidofilă

granulaţ ii specifice mici, punctifome, care se coloreaz ă cu reactivi neutri (granulaţ ii neutrofile)

Granulocitul eozinofil • rotund, 1 0- 1 2 microni diametru • nucleu lobulat (de obicei
Granulocitul eozinofil • rotund, 1 0- 1 2 microni diametru • nucleu lobulat (de obicei
Granulocitul eozinofil • rotund, 1 0- 1 2 microni diametru • nucleu lobulat (de obicei
Granulocitul eozinofil • rotund, 1 0- 1 2 microni diametru • nucleu lobulat (de obicei
Granulocitul eozinofil • rotund, 1 0- 1 2 microni diametru • nucleu lobulat (de obicei

Granulocitul eozinofil

rotund,