Coloranţi ş i coloraţii
Clasificare:
• num ăr de coloran ţ i: doi coloranţ i (acid/ bazic) – bicrome; trei coloranţi (de obicei unul bazic/doi acizi) - tricrome
• tipul coloraţ iei: colorare propriu-zisă (hematoxilină-eozină), reacţ ie chimică (histochimică), reacţ ie imunologică (imunohistochimică)
•
•
•
•
•
Tipuri de colora ţii
morfologice
histochimice
histoenzimologice
imunohistochimice
citologice
•
•
•
Tipuri de reacţii
bazofilia: caracterizeaz ă substraturile care se coloreaz ă cu reactivi bazici (e.g. hematoxilina); exemple de structuri bazofile: nucleii (cromatina) şi corpii Nissl (reticul endoplasmic rugos)
acidofilia: caracterizeaz ă substraturile care se coloreaz ă cu reactivi acizi (e.g. eozina, verdele lumină); structuri acidofile: citoplasma, fibrele de colagen
metacromazia: caracterizeaz ă substraturi care modifică culoarea colorantului; exemplu: albastru de toluidină colorează mucusul în violet
•
•
•
Colora ţii morfologice
hematoxilină–eozină : nucleul colorat în violet- albastru, citoplasma în roz
tricrom ă Masson: nucleul violet intens, citoplasma nuanţ e de gri sau albastru palid, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în albastru
tricrom ă Gömöri: nucleul violet, citoplasma colorat ă diferit, dependent de momentul funcţ ional al celulei, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în verde
•
•
•
•
•
•
Colora ţii histochimice
reac ţ ia PAS: identifică gupări aldehidice libere (glicogen, glicoproteine)
albastru de toluidină: mucine nesulfatate şi sialomucine, metacromatic; nucleii, ortocromatic
albastru alcian: glicozaminoglicani sulfataţ i (heparină, condroitin sulfat)
mucicarmin: mucus
impregnări argentice: fibre de reticulină, neurofibrile
orceină: fibre elastice
•
•
Reac ţii histoenzimologice
evidenţ iaz ă prezenţ a enzimelor prin reacţ ie de culoare cele mai utile în practică:
– fosfataza alcalină
– fosfataza acidă
– adenozintrifosfataza
– acetilcolinesteraza
•
•
•
•
•
•
Reac ţii imunohistochimice
se bazeaz ă pe afinitatea dintre antigen şi anticorp; produsul final de reacţ ie se vizualizează cu diaminobenzidină (DAB) şi este colorat în brun
citokeratina: exprimat ă de celulele epiteliale
actina: exprimat ă de celulele musculare ş i mioepiteliale
cromogranina A: exprimat ă de celulele sistemului neuroendocrin difuz
colagenul IV: membranele bazale
antigenul specific prostatic: exprimat de celulele glandulare prostatice
•
•
•
•
Colora ţii citologice
coloraţ iile citologice se efectueaz ă pe frotiuri
Papanicolaou: nucleii coloraţi în albastru-violet, citoplasmele în nuan ţ e de orange - verde - roşu
albastru policrom tanin-Drăgan: nucleii sunt coloraţ i în albastru-violet, citoplasmele în albastru (ortocromatic) sau violet (metacromatic)
May Grünwald Giemsa: nucleii coloraţi în nuanţ e de violet intens, citoplasmele în violet deschis, identifică granula ţ iile din citoplasma elementelor figurate sanguine şi a precursorilor medulari
ŢESUTURILEESUTURILE
EPITELIALEEPITELIALE
DefiniDefiniţţieie ŢŢesuturileesuturile epitelialeepiteliale suntsunt formateformate dindin celulecelule dispusedispuse ordonatordonat,, strstrâânsns apoziţ ionate,, solidarizatesolidarizate prinprin joncjoncţţiuniiuni CeluleleCelulele individualeindividuale preprezzintintăă îînn citoplasmcitoplasmăă filamentefilamente dede citokeratincitokeratinăă ((markerulmarkerul imunohistochimicimunohistochimic alal epiteliilorepiteliilor))
•
•
•
Caractere generale
acoper ă suprafeţ ele şi delimiteaz ă cavit ăţ ile, formeaz ă glandele celulele sunt solidarizate prin joncţ iuni şi prezintă microdomenii distincte de membran ă prin microdomeniul bazal celulele sunt solidarizate la membrana bazală
•
•
•
•
Clasificare general ă
de acoperire: acoperă suprafeţ e şi delimiteaz ă cavităţ i şi organe cavitare glandulare: glandele exocrine şi endocrine senzoriale: celule specializate în recep ţ ia stimulilor mioepitelii: specilizate în contracţ ie
•
•
•
•
Epiteliile de acoperire
Criterii de clasificare: num ă rul de straturi celulare ş i forma celulelor din stratul superficial Numă r de straturi celulare: simple (un singur rând), stratificate (mai multe rânduri) Variant ă : pseudostratificate Forma celulelor din stratul superficial:
scuamoase, cubice, columnare
•
•
•
•
Epitelii pseudostratificate
un singur rând de celule, nuclei la diferite în ălţ imi epiteliu respirator uroteliu căi genitale masculine
•
•
•
•
Epitelii stratificate
zone: bazal ă , intermediar ă , superficial ă stratificate scuamoase: cu ş i f ă r ă keratinizare stratificate scuamoase keratinizate:
epiderm stratificate scuamoase nekeratinizate:
cavitate bucal ă , faringe, esofag, col uterin, vagin
•
•
•
•
Membrana bazal ă
structură acelulară , omogenă acidofilă PAS +, argirofilă imunohistochimic: colagen IV, laminină
Epiteliile glandulare
Definiţie
Ţesuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate în sinteza unor produ ş i specifici
•
•
•
Epiteliile exocrine
unicelulare: celula caliciformă multicelulare: epiteliul gastric de acoperire, secretor de mucine şi glandele tubulare glande tubulare:
simple, ramificate şi tubulo-acinare
•
•
•
Acinii
seros: cel mai mic, rotund, format numai din celule seroase, lumen îngust; parotid ă, pancreas
mucos: ovalar, format numai din celule mucoase, lumen larg şi neregulat, celule mioepiteliale în jur; sublinguală, esofag
mixt: ovalar, cel mai mare, celulele mucoase dispuse central delimitează lumen larg, celulele seroase dispuse la periferie sub form ă de semilună, celule mioepiteliale în jur; submandibular ă
•
•
•
•
•
•
Miofibroblastul
caractere intermediare între fibroblast ş i celula muscular ă netedă nucleu cu contur sinuos citoplasmă acidofil ă , conţ ine filamente contractile de actină produce colagen ş i se contract ă identificare: anti-actină , anti-vimentină localizare: vilozităţ i intestinale, pl ă gi în curs de vindecare
•
•
•
•
Mastocitul
nu se eviden ţ iaz ă la colora ţ ia HE identificare: albastru de toluidină , albastru alcian-safranină morfologie: celul ă cu form ă rotund ă , ovalar ă sau poligonal ă , care conţ ine în citoplasmă granula ţ ii alcianofile, metacromatice localizare: în toate ţ esuturile conjunctive, concentrate perivascular ş i perinervos
•
•
•
•
Pericitul
localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare şi venule postcapilare) formă stelată, prelungiri citoplasmatice ramificate care înconjur ă vasul sanguin nucleu ovalar, eucromatic citoplasma palid acidofilă la HE, colorată intens cu anti-actină
•
•
•
•
•
Macrofagul
deriv ă din monocitul circulant formă poligonală sau neregulat ă nucleu rotund, hipercrom, f ă r ă nucleol citoplasmă acidofil ă omogen sau conţ ine particule endocitate (resturi celulare, pigmenţ i, particule inerte) totalitatea macrofagelor din organism:
sistemul mononuclear-macrofagic
•
•
•
•
Fibrele de colagen
ATEN ŢIE! fibrele sunt un produs de secre ţ ie al celulelor. Nu au nuclei acidofile, grosimi diferite, organizate în fascicule, neramificate se coloreaz ă în roz cu eozină , în verde sau albastru cu metodele tricrome localizare: în toate ţ esuturile conjunctive
•
•
•
Fibrele de reticulină
nu se evidenţ iaz ă cu metoda HE, ci numai prin impregnare argentic ă subţ iri, relativ egale ca grosime, ramificate şi anastomozate, formând reţ ele localizare: plămân, rinichi, glande exocrine şi endocrine, ficat (schimburi rapide de substanţe)
•
•
•
•
•
Ţesutul mezenchimal
celule: mezenchimale substanţă fundamentală bogată fibre: absente localizare: embrion, făt; la adult, insule mici în jurul capilarelor formează: toate ţ esuturile conjunctive, musculare şi unele epitelii
•
•
•
•
Ţesutul reticular
celule: reticulare fibre: de reticulin ă substanţă fundamentală: bogată localizare: stroma organelor hematolimfopoetice (excepţ ie timusul)
•
•
•
•
Ţesutul conjunctiv lax
celularitate: polimorf ă (fixe şi mobile) fibre: sub ţiri de colagen, dispuse dezordonat, rare elastice substanţă fundamentală: bogată localizare: dermul superficial, lamina propria a organelor tubulare (întotdeauna în vecinătatea epiteliilor)
•
•
•
Ţesuturile conjunctive dense dezordonate ş i ordonate
celule reduse numeric (fibrocite, fibroblaste) numeroase fibre de colagen, în fascicule; dispuse dezordonat sau ordonat puţină substanţă fundamentală
•
•
•
•
Ţesutul conjunctiv dens dezordonat
fibre groase de colagen organizate în fascicule dispuse dezordonat rare fibrocite şi fibroblaste puţină substanţă fundamentală localizare: dermul profund, submucoasa organelor tubulare
•
•
•
•
Ţesutul conjunctiv ordonat
celule relativ numeroase fibre de colagen groase, dispuse paralel, în fascicule substanţă fundamentală redusă tendon, ligament, aponevroz ă, ţ esut lamelar
•
•
•
•
Tendonul
celulele: tenocite sec ţ iune longitudinală : fibre colagene paralele, nuclei bigeminaţ i sau cvadrigemina ţ i ai tenocitelor sec ţ iune transversală : arii acidofile, nucleii tenocitelor sunt între fibre; tenocitele au formă stelat ă (prelungiri citoplasmatice printre fibre) înveli ş uri: endo-. peri- ş i epitenonium
•
•
•
•
Ţesutul conjunctiv lamelar
fibre de colagen groase, dispuse concentric rare celule de tip fibroblastic – fibrocitar substanţă fundamentală redusă localizare: cornee, capsula corpusculilor senzitivi, perinerv
•
•
•
•
•
•
•
Matricea cartilaginoas ă
între celulele cartilaginoase omogen ă , moderat acidofil ă (colagen) teritorială ş i interteritorială metacromatic ă PAS pozitiv ă (glicoproteine) alcianofil ă (glicozaminoglicani) forme particulare: la elastic ş i fibros
Ţesutul osos ş i osul ca organ
Ţesut conjunctiv dur, format din celule ş i matrice extracelular ă mineralizat ă
•
•
•
•
Celulele ţesutului osos
osteoprogenitoare: celule dormante care se pot transforma în osteoblaste; localizare: în imediata vecinătate a ţ esutului osos
osteoblaste: situate la periferia ţ esutului osos; sintetizează matricea extracelular ă
osteocite: celule mature localizate în lacunele ţ esutului osos, interconectate prin prelungiri citoplasmatice fine, incluse în canaliculi osoşi
osteoclaste: celule multinucleate, macrofage ale tesutului osos; celula cu origine medulară, rol în resorbţ ie şi remodelare
Tipuri de tesut osos
• unitatea structural ă de baz ă: lamela osoasă, formată din osteocite dispuse în acelaşi plan şi matricea mineralizat ă dintre ele • în funcţie de aranjamentul lamelelor se disting:
– ţ esut osos compact – tesut osos spongios
•
•
Tesutul osos compact
format din lamele osoase dispuse sub formă de:
– sisteme haversiene (osteoane) centrate de canal Havers
– sisteme intersti ţiale (solidarizeaz ă osteoanele vecine)
– sisteme circumferen ţ iale extern şi intern
prezent în diafiza oaselor mari ş i late corticala oaselor scurte ş i late
•
•
•
•
Ţesutul osos spongios
lamelele osoase nu sunt organizate de obicei sub formă de osteoane prezent în epifiza oaselor mari ş i zona central ă a oaselor scurte ş i late format din trabeculi osoş i de forme ş i mă rimi diferite; nu prezint ă canale Havers prezint ă spa ţ ii ovalare (lacune) în care se gă sesc celule osoase (osteocite)
•
•
•
•
•
Osul ca organ
periostul: ţ esut conjuctiv dens situat la periferia osului, format din două zone: internă cu celule osteoprogenitoare, şi extern ă format ă din ţ esut conjuctiv dens
ţ esutul osos
endostul: ţesut conjunctiv care delimitează cavit ăţ ile osului,asem ănător zonei interne a periostului; conţine celule osteoprogenitoare
m ăduvă hematogen ă
extremit ăţ ile articulare ale oaselor lungi:
acoperite de cartilaj hialin
•
•
•
Osificarea
intramembranoas ă : se desf ăş oar ă pe model de ţ esut conjunctiv cu transformarea celulelor mezenchimale în osteoblaste, prin intermediul ţ esutului condroid; prezent ă la oasele cutiei craniene ş i viscerocraniului endocondral ă : pe model de ţ esut cartilaginos (hialin); prezentă la majoritatea oaselor organismului mixt ă : mandibul ă , omoplat
Etapele osific ă rii endocondrale
•
•
•
•
•
•
•
modelul de cartilaj hialin osul periostal degenerarea cartilajului mugurii conjunctivo-vasculari diferenţ ierea osteoblastelor cu secre ţ ia de matrice centrii de osificare resorbţ ie ş i remodelare - osteoclaste
•
•
Cre ş terea oaselor în lungime
cartilajul de cre ş tere de la limita epifiz ă – diafiz ă zonele cartilajului de cre ş tere:
– cartilajul de rezerv ă
– zona hiperplazică
– zona hipertrofică
– zona cartilajului degenerat
– frontul de proliferare conjunctivo-vasculară
– zona osului imatur, cu osteoclaste
– zona de ţ esut osos matur
•
•
•
•
•
Ţesuturile musculare striate
prezint ă stria ţ ii longitudinale ş i transversale (miofibrile) scheletal visceral cardiac celularitate specific ă : celule musculare striate scheletale ş i viscerale (fibre musculare) ş i celule musculare striate cardiace
•
•
Fibra musculară striată
sec ţ iune longitudinală : coloană acidofil ă , cu stria ţ ii transversale ş i nuclei multipli, palid colora ţ i, situa ţ i sub plasmalemă (sarcolemă ); stria ţ iile transversale – prezenţ a sarcomerelor sec ţ iune transversală : arie poligonală sau rotundă , cu aspect punctat acidofil, 1 -2 nuclei la periferie
•
•
•
Învelişurile mu ş chiului striat scheletal
endomisium: ţ esut conjunctiv lax subţ ire, cu fibre de reticulină , învele ş te fiecare fibr ă , rare vase capilare perimisium: ţ esutul conjunctiv care solidarizeaz ă mai multe fibre, formând fascicule, numeroase vase capilare epimisium: învele ş te muş chiul în totalitate, conţ ine vase sanguine de dimensiuni mai mari
Ţesutul muscular striat visceral
•
•
•
structural asemănător celui scheletal fibre mai groase şi mai scurte localizare: limbă, faringe, treimea superioar ă a esofagului, sfincter uretral extern, sfincter anal
•
•
•
Placa motorie
formă particular ă de sinapsă componenta presinaptică: terminaţ ia axonală ramificat ă a neuronului motor componenta postsinaptică: porţ iune delimitat ă a fibrei musculare, făr ă striaţ ii, cu numeroase organite şi concentrare de nuclei
•
•
•
Ţesutul muscular cardiac
celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu) situat central, ramificaţ ii prin care se solidarizeaz ă la celulele vecine (discurile intercalate)
între fasciculele de celule musculare cardiace:
ţ esut conjunctiv cu numeroase capilare
ţ esutul nodal: celule grupate, dispuse în spa ţ iul subendocardic, poligonale, nucleu central, citoplasm ă palid colorat ă, pot avea striaţ ii în zona periferică, filamentele contractile nu sunt organizate în sarcomere
•
•
•
Ţesutul muscular neted
celule musculare netede: fuziforme, nucleu unic, central, citoplasmă acidofil ă, cu striaţii longitudinale; organizate în fascicule; între celulele individuale – cantitate minimă de ţ esut conjunctiv cu fibre de reticulină
localizare: tubul digestiv, arbore bronşic. organe cavitare (stomac, vezicul ă biliară, vezică urinar ă, uter)
marker: desmină şi actină de tip muşchi neted
Ţesutul nervos
Celulele ţ esutului nervos:
• neuroni
• celule de susţ inere (glii în
sistemul nervos central şi celule
Schwann şi satelite în periferie)
•
•
•
Neuronul
corp celular ş i prelungiri corpul celular format din nucleu ş i citoplasmă cu organite, filamente de citoschelet ş i incluziuni prelungirile neuronale:
– dendritele: unice sau multiple, mai groase la baz ă, intens ramificate
– axonul: unic, con de emergen ţă , segment ini ţial, segment de conducere, ramifica ţ ie terminal ă
•
•
•
Tipuri de neuroni
multipolari: un axon, mai multe dendrite (neuroni motori, interneuroni) bipolari: un axon şi o dendrită (olfactivi, retină) unipolari: o singură prelungire (neuronii din ganglionii nervoşi spinali şi ataşaţ i nervilor cranieni)
Celulele de susţinere
•
•
•
•
•
Sistemul nervos central (celule gliale – marker: proteina glial ă fibrilar ă acidă ):
astrocitele (protoplasmatice, fibroase, periventriculare ş i Bergmann) oligodendrocitele (formează mielina) microglia Sistemul nervos periferic:
celula Schwann (formeaz ă mielina) celulele satelite
Organele sistemului nervos central
• Creier
• Cerebel
• Mă duva spină rii
• Bariera hemato-encefalic ă
• Plexurile coroide
• Înveli ş urile sistemului nervos central
•
•
•
Componentele straturilor cortexului cerebelos
molecular: fibrele aferente (ag ăţătoare şi muşchioase). dendritele neuronilor Purkinje, axonii neuronilor granulari, rari interneuroni mici, celule gliale şi vase sanguine
mijlociu: corpul celulelor Purkinje, interneuroni (celule Lugaro) şi celule gliale (Bergmann)
granular: corpul şi dendritele neuronilor granulari, segmentul ini ţial al axonilor neuronilor Purkinje
•
•
Bariera hemato-encefalică
cea mai selectiv ă din organism componente:
– celulele endoteliale, cu puţ ine vacuole de transport ş i margini suprapuse
– membrana bazal ă a endoteliului
– prelungirile dilatate terminal ale astrocitelor
•
•
Plexurile coroide ş i celula ependimar ă
Plexurile coroide: la nivelul ventriculilor, formate din celule epiteliale ş i piamater:
filtreaz ă plasma – lichidul cerebro-spinal Celula ependimar ă : formeaz ă epiteliul care delimiteaz ă cavit ăţ ile SNC; în canalul spinal prezint ă microvili la polul apical (resorbţ ia l.c.s.)
Învelişurile sistemului nervos central
•
•
•
duramater: ţ esut conjunctiv fibros arahnoida; ţ esut conjunctiv lax acoperit de epiteliu de tip scuamos piamater: ţ esut conjunctiv lax subţ ire, în contact cu substanţa nervoasă • suport pentru vase sanguine
Sistemul nervos periferic
• Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţ i nervilor cranieni
• Fibrele nervoase
• Nervul periferic • Înveli ş urile nervului periferic
• Sistemul nervos autonom
• Receptorii senzitivi
•
•
•
•
Ganglionii nervo ş i spinali ş i asocia ţi nervilor cranieni
organe încapsulate capsula: ţ esut conjunctiv dens neuroni unipolari care au corpul celular globulos în zona periferic ă a ganglionului, înconjurat de celule satelite prelungirile neuronilor unipolari:
concentrate în zona central ă , pă r ă sesc ganglionul prin hil
•
•
•
•
Fibrele nervoase
fibra nervoas ă: axonul, înconjurat de teaca de mielină, metode de identificare morfologice şi acid osmic (vizualizeaz ă mielina)
în imediata vecinătate a fibrei nervoase: stratul celulelor Schwann şi ţ esut conjunctiv fin
între celulele Schwann consecutive: strangula ţiile Ranvier (conducerea saltatorie)
mai multe fibre nervoase formeaz ă nervul periferic
•
•
•
•
Nervul periferic
fascicule de fibre nervoase care transmit acela şi tip de impuls nervos, grupate prin ţ esut conjunctiv
secţ iune longitudinală: aspect fibrilar, palid colorat cu metoda HE datorită dizolvării mielinei; între tecile de mielină ale fibrelor nervoase vecine – celule Schwann
secţ iune transversal ă: fibra nervoas ă cu axonul punctiform, central, înconjurat de un halou necolorat (teaca de mielină; în jur se dispune circular celula Schwann
înveli şurile nervului periferic
•
•
•
Învelişurile nervului periferic
endonerv: ţ esutul conjunctiv foarte fin care învele ş te fiecare fibr ă nervoas ă ; componentele sale sunt sintetizate de celulele Schwann ş i nu este vascularizat perinerv: ţ esut conjunctiv lax, grupează mai multe fibre nervoase, vascularizat, cu fibroblaste ş i mastocite epinerv: învele ş te nervul periferic în totalitate, format din ţ esut conjunctiv lamelar
•
•
•
•
•
Sistemul nervos autonom
ganglioni asocia ţ i sistemului nervos
autonom: nu au capsulă proprie, neuroni multipolari, puţine celule satelite; localizare: în straturile submucos şi muscular ale organelor tubulare şi cavitare ale organismului
fibre nervoase simpatic parasimpatic enteric
•
•
•
•
Corpusculii senzoriali
structuri specializate în preluarea informa ţ iilor din mediul extern ş i intern, pe care le transform ă în influx nervos termina ţ ii nervoase libere corpusculi senzoriali: fibră nervoas ă dispus ă central, adesea contorsionată , înconjurat ă de ţ esur conjunctiv lamelar exemple: corpusculii Vater-Paccini, corpusculii Meissner
•
•
•
Eritrocitele
anucleate, rotunde, 7 microni diametru disc biconcav: centru palid, periferie intens colorată coloraţ ia May Grunwald Giemsa:
nuanţ e de portocaliu
•
•
•
•
•
Trombocitele
anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului cele mai mici elemente figurate sanguine poligonale centru intens colorat: granulomer periferie: palid colorată, hialomer
Granulocitul neutrofil
• rotund, diamtru 10- 12 microni
• nucleu lobulat (2-5 lobi), punţ i fine de cromatină, cromozom sexual
• citoplasmă acidofilă
• granulaţ ii specifice mici, punctifome, care se coloreaz ă cu reactivi neutri (granulaţ ii neutrofile)
Granulocitul eozinofil
• rotund,
Mult mai mult decât documente.
Descoperiți tot ce are Scribd de oferit, inclusiv cărți și cărți audio de la editori majori.
Anulați oricând.