Coloranţi şi coloraţii

Clasificare:
• număr de coloranţi: doi coloranţi (acid/
bazic) – bicrome; trei coloranţi (de obicei
unul bazic/doi acizi) - tricrome
• tipul coloraţiei: colorare propriu-zisă
(hematoxilină-eozină), reacţie chimică
(histochimică), reacţie imunologică
(imunohistochimică)
 Tipuri de coloraţii
• morfologice
• histochimice
• histoenzimologice
• imunohistochimice
• citologice
 Tipuri de reacţii
• bazofilia: caracterizează substraturile care se
colorează cu reactivi bazici (e.g. hematoxilina);
exemple de structuri bazofile: nucleii (cromatina)
şi corpii Nissl (reticul endoplasmic rugos)
• acidofilia: caracterizează substraturile care se
colorează cu reactivi acizi (e.g. eozina, verdele
lumină); structuri acidofile: citoplasma, fibrele de
colagen
• metacromazia: caracterizează substraturi care
modifică culoarea colorantului; exemplu: albastru
de toluidină colorează mucusul în violet
 Coloraţii morfologice
• hematoxilină–eozină: nucleul colorat în violet-
albastru, citoplasma în roz
• tricromă Masson: nucleul violet intens,
citoplasma nuanţe de gri sau albastru palid,
fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în
albastru
• tricromă Gömöri: nucleul violet, citoplasma
colorată diferit, dependent de momentul
funcţional al celulei, fibrele musculare în roşu,
fibrele colagene în verde
 Coloraţii histochimice
• reacţia PAS: identifică gupări aldehidice libere
(glicogen, glicoproteine)
• albastru de toluidină: mucine nesulfatate şi
sialomucine, metacromatic; nucleii, ortocromatic
• albastru alcian: glicozaminoglicani sulfataţi
(heparină, condroitin sulfat)
• mucicarmin: mucus
• impregnări argentice: fibre de reticulină,
neurofibrile
• orceină: fibre elastice
 Reacţii histoenzimologice
• evidenţiază prezenţa enzimelor prin
reacţie de culoare
• cele mai utile în practică:
– fosfataza alcalină
– fosfataza acidă
– adenozintrifosfataza
– acetilcolinesteraza
 Reacţii imunohistochimice
• se bazează pe afinitatea dintre antigen şi
anticorp; produsul final de reacţie se vizualizează
cu diaminobenzidină (DAB) şi este colorat în brun
• citokeratina: exprimată de celulele epiteliale
• actina: exprimată de celulele musculare şi
mioepiteliale
• cromogranina A: exprimată de celulele sistemului
neuroendocrin difuz
• colagenul IV: membranele bazale
• antigenul specific prostatic: exprimat de celulele
glandulare prostatice
 Coloraţii citologice
• coloraţiile citologice se efectuează pe frotiuri
• Papanicolaou: nucleii coloraţi în albastru-violet,
citoplasmele în nuanţe de orange - verde - roşu
• albastru policrom tanin-Drăgan: nucleii sunt
coloraţi în albastru-violet, citoplasmele în
albastru (ortocromatic) sau violet (metacromatic)
• May Grünwald Giemsa: nucleii coloraţi în nuanţe
de violet intens, citoplasmele în violet deschis,
identifică granulaţiile din citoplasma elementelor
figurate sanguine şi a precursorilor medulari
 ŢESUTURILE
EPITELIALE
Definiţie
Ţesuturile epiteliale sunt formate din celule
dispuse ordonat, strâns apoziţionate,
solidarizate prin joncţiuni
Celulele individuale prezintă în citoplasmă
filamente de citokeratină (markerul
imunohistochimic al epiteliilor)
 Caractere generale
• acoperă suprafeţele şi delimitează
cavităţile, formează glandele
• celulele sunt solidarizate prin
joncţiuni şi prezintă microdomenii
distincte de membrană
• prin microdomeniul bazal celulele
sunt solidarizate la membrana bazală
 Clasificare generală
• de acoperire: acoperă suprafeţe şi
delimitează cavităţi şi organe
cavitare
• glandulare: glandele exocrine şi
endocrine
• senzoriale: celule specializate în
recepţia stimulilor
• mioepitelii: specilizate în contracţie
 Epiteliile de acoperire
• Criterii de clasificare: numărul de straturi
celulare şi forma celulelor din stratul
superficial
• Număr de straturi celulare: simple (un
singur rând), stratificate (mai multe
rânduri)
• Variantă: pseudostratificate
• Forma celulelor din stratul superficial:
scuamoase, cubice, columnare
 Epitelii pseudostratificate
• un singur rând de celule, nuclei la
diferite înălţimi
• epiteliu respirator
• uroteliu
• căi genitale masculine
 Epitelii stratificate
• zone: bazală , intermediară, superficială
• stratificate scuamoase: cu şi fără
keratinizare
• stratificate scuamoase keratinizate:
epiderm
• stratificate scuamoase nekeratinizate:
cavitate bucală, faringe, esofag, col uterin,
vagin
 Membrana bazală
• structură acelulară , omogenă
• acidofilă
• PAS +, argirofilă
• imunohistochimic: colagen IV,
laminină
 Epiteliile glandulare

Definiţie
Ţesuturile epiteliale glandulare sunt
formate din celule înalt specializate în
sinteza unor produşi specifici
 Epiteliile exocrine
• unicelulare: celula caliciformă
• multicelulare: epiteliul gastric de
acoperire, secretor de mucine şi
glandele tubulare
• glande tubulare:
simple, ramificate şi tubulo-acinare
 Acinii
• seros: cel mai mic, rotund, format numai din
celule seroase, lumen îngust; parotidă, pancreas
• mucos: ovalar, format numai din celule
mucoase, lumen larg şi neregulat, celule
mioepiteliale în jur; sublinguală, esofag
• mixt: ovalar, cel mai mare, celulele mucoase
dispuse central delimitează lumen larg, celulele
seroase dispuse la periferie sub formă de
semilună, celule mioepiteliale în jur;
submandibulară
 Miofibroblastul
• caractere intermediare între fibroblast şi
celula musculară netedă
• nucleu cu contur sinuos
• citoplasmă acidofilă, conţine filamente
contractile de actină
• produce colagen şi se contractă
• identificare: anti-actină, anti-vimentină
• localizare: vilozităţi intestinale, plăgi în
curs de vindecare
 Mastocitul
• nu se evidenţiază la coloraţia HE
• identificare: albastru de toluidină, albastru
alcian-safranină
• morfologie: celulă cu formă rotundă,
ovalară sau poligonală, care conţine în
citoplasmă granulaţii alcianofile,
metacromatice
• localizare: în toate ţesuturile conjunctive,
concentrate perivascular şi perinervos
 Pericitul
• localizare: în jurul vaselor sanguine
mici (capilare şi venule postcapilare)
• formă stelată, prelungiri
citoplasmatice ramificate care
înconjură vasul sanguin
• nucleu ovalar, eucromatic
• citoplasma palid acidofilă la HE,
colorată intens cu anti-actină
 Macrofagul
• derivă din monocitul circulant
• formă poligonală sau neregulată
• nucleu rotund, hipercrom, fără nucleol
• citoplasmă acidofilă omogen sau conţine
particule endocitate (resturi celulare,
pigmenţi, particule inerte)
• totalitatea macrofagelor din organism:
sistemul mononuclear-macrofagic
 Fibrele de colagen
• ATENŢIE! fibrele sunt un produs de
secreţie al celulelor. Nu au nuclei
• acidofile, grosimi diferite, organizate în
fascicule, neramificate
• se colorează în roz cu eozină, în verde sau
albastru cu metodele tricrome
• localizare: în toate ţesuturile conjunctive
 Fibrele de reticulină
• nu se evidenţiază cu metoda HE, ci
numai prin impregnare argentică
• subţiri, relativ egale ca grosime,
ramificate şi anastomozate, formând
reţele
• localizare: plămân, rinichi, glande
exocrine şi endocrine, ficat
(schimburi rapide de substanţe)
 Ţesutul mezenchimal
• celule: mezenchimale
• substanţă fundamentală bogată
• fibre: absente
• localizare: embrion, făt; la adult,
insule mici în jurul capilarelor
• formează: toate ţesuturile
conjunctive, musculare şi unele
epitelii
 Ţesutul reticular
• celule: reticulare
• fibre: de reticulină
• substanţă fundamentală: bogată
• localizare: stroma organelor
hematolimfopoetice (excepţie
timusul)
 Ţesutul conjunctiv lax
• celularitate: polimorfă (fixe şi mobile)
• fibre: subţiri de colagen, dispuse
dezordonat, rare elastice
• substanţă fundamentală: bogată
• localizare: dermul superficial, lamina
propria a organelor tubulare
(întotdeauna în vecinătatea
epiteliilor)
 Ţesuturile conjunctive dense
dezordonate şi ordonate
• celule reduse numeric (fibrocite,
fibroblaste)
• numeroase fibre de colagen, în
fascicule; dispuse dezordonat sau
ordonat
• puţină substanţă fundamentală
 Ţesutul conjunctiv dens
dezordonat
• fibre groase de colagen organizate în
fascicule dispuse dezordonat
• rare fibrocite şi fibroblaste
• puţină substanţă fundamentală
• localizare: dermul profund,
submucoasa organelor tubulare
 Ţesutul conjunctiv ordonat
• celule relativ numeroase
• fibre de colagen groase, dispuse
paralel, în fascicule
• substanţă fundamentală redusă
• tendon, ligament, aponevroză, ţesut
lamelar
 Tendonul
• celulele: tenocite
• secţiune longitudinală: fibre colagene
paralele, nuclei bigeminaţi sau
cvadrigeminaţi ai tenocitelor
• secţiune transversală: arii acidofile,
nucleii tenocitelor sunt între fibre;
tenocitele au formă stelată (prelungiri
citoplasmatice printre fibre)
• învelişuri: endo-. peri- şi epitenonium
 Ţesutul conjunctiv lamelar

• fibre de colagen groase, dispuse

concentric
• rare celule de tip fibroblastic –
fibrocitar
• substanţă fundamentală redusă
• localizare: cornee, capsula
corpusculilor senzitivi, perinerv
 Matricea cartilaginoasă
• între celulele cartilaginoase
• omogenă, moderat acidofilă (colagen)
• teritorială şi interteritorială
• metacromatică
• PAS pozitivă (glicoproteine)
• alcianofilă (glicozaminoglicani)
• forme particulare: la elastic şi fibros
Ţesutul osos şi osul ca organ

Ţesut conjunctiv dur, format din

celule şi matrice extracelulară
mineralizată
 Celulele ţesutului osos
• osteoprogenitoare: celule dormante care se pot
transforma în osteoblaste; localizare: în imediata
vecinătate a ţesutului osos
• osteoblaste: situate la periferia ţesutului osos;
sintetizează matricea extracelulară
• osteocite: celule mature localizate în lacunele
ţesutului osos, interconectate prin prelungiri
citoplasmatice fine, incluse în canaliculi osoşi
• osteoclaste: celule multinucleate, macrofage ale
tesutului osos; celula cu origine medulară, rol în
resorbţie şi remodelare
 Tipuri de tesut osos
• unitatea structurală de bază: lamela
osoasă, formată din osteocite
dispuse în acelaşi plan şi matricea
mineralizată dintre ele
• în funcţie de aranjamentul lamelelor
se disting:
– ţesut osos compact
– tesut osos spongios
 Tesutul osos compact
• format din lamele osoase dispuse sub
formă de:
– sisteme haversiene (osteoane) centrate de
canal Havers
– sisteme interstiţiale (solidarizează osteoanele
vecine)
– sisteme circumferenţiale extern şi intern
• prezent în diafiza oaselor mari şi late
corticala oaselor scurte şi late
 Ţesutul osos spongios
• lamelele osoase nu sunt organizate de
obicei sub formă de osteoane
• prezent în epifiza oaselor mari şi zona
centrală a oaselor scurte şi late
• format din trabeculi osoşi de forme şi
mărimi diferite; nu prezintă canale
Havers
• prezintă spaţii ovalare (lacune) în care
se găsesc celule osoase (osteocite)
 Osul ca organ
• periostul: ţesut conjuctiv dens situat la periferia
osului, format din două zone: internă cu celule
osteoprogenitoare, şi externă formată din ţesut
conjuctiv dens
• ţesutul osos
• endostul: ţesut conjunctiv care delimitează
cavităţile osului,asemănător zonei interne a
periostului; conţine celule osteoprogenitoare
• măduvă hematogenă
• extremităţile articulare ale oaselor lungi:
acoperite de cartilaj hialin
 Osificarea
• intramembranoasă: se desfăşoară pe
model de ţesut conjunctiv cu
transformarea celulelor mezenchimale în
osteoblaste, prin intermediul ţesutului
condroid; prezentă la oasele cutiei
craniene şi viscerocraniului
• endocondrală: pe model de ţesut
cartilaginos (hialin); prezentă la
majoritatea oaselor organismului
• mixtă: mandibulă, omoplat
 Etapele osificării endocondrale
• modelul de cartilaj hialin
• osul periostal
• degenerarea cartilajului
• mugurii conjunctivo-vasculari
• diferenţierea osteoblastelor cu secreţia de
matrice
• centrii de osificare
• resorbţie şi remodelare - osteoclaste
 Creşterea oaselor în lungime
• cartilajul de creştere de la limita epifiză –
diafiză
• zonele cartilajului de creştere:
– cartilajul de rezervă
– zona hiperplazică
– zona hipertrofică
– zona cartilajului degenerat
– frontul de proliferare conjunctivo-vasculară
– zona osului imatur, cu osteoclaste
– zona de ţesut osos matur
 Ţesuturile musculare striate
• prezintă striaţii longitudinale şi
transversale (miofibrile)
• scheletal
• visceral
• cardiac
• celularitate specifică: celule musculare
striate scheletale şi viscerale (fibre
musculare) şi celule musculare striate
cardiace
 Fibra musculară striată
• secţiune longitudinală: coloană acidofilă,
cu striaţii transversale şi nuclei multipli,
palid coloraţi, situaţi sub plasmalemă
(sarcolemă); striaţiile transversale –
prezenţa sarcomerelor
• secţiune transversală: arie poligonală sau
rotundă, cu aspect punctat acidofil, 1-2
nuclei la periferie
 Învelişurile muşchiului striat
scheletal
• endomisium: ţesut conjunctiv lax subţire,
cu fibre de reticulină, înveleşte fiecare
fibră, rare vase capilare
• perimisium: ţesutul conjunctiv care
solidarizează mai multe fibre, formând
fascicule, numeroase vase capilare
• epimisium: înveleşte muşchiul în
totalitate, conţine vase sanguine de
dimensiuni mai mari
Ţesutul muscular striat visceral

• structural asemănător celui scheletal

• fibre mai groase şi mai scurte
• localizare: limbă, faringe, treimea
superioară a esofagului, sfincter
uretral extern, sfincter anal
 Placa motorie
• formă particulară de sinapsă
• componenta presinaptică: terminaţia
axonală ramificată a neuronului
motor
• componenta postsinaptică: porţiune
delimitată a fibrei musculare, fără
striaţii, cu numeroase organite şi
concentrare de nuclei
 Ţesutul muscular cardiac
• celule musculare striate cardiace: nucleu unic
(rar dublu) situat central, ramificaţii prin care se
solidarizează la celulele vecine (discurile
intercalate)
• între fasciculele de celule musculare cardiace:
ţesut conjunctiv cu numeroase capilare
• ţesutul nodal: celule grupate, dispuse în spaţiul
subendocardic, poligonale, nucleu central,
citoplasmă palid colorată, pot avea striaţii în zona
periferică, filamentele contractile nu sunt
organizate în sarcomere
 Ţesutul muscular neted
• celule musculare netede: fuziforme, nucleu unic,
central, citoplasmă acidofilă, cu striaţii
longitudinale; organizate în fascicule; între
celulele individuale – cantitate minimă de ţesut
conjunctiv cu fibre de reticulină
• localizare: tubul digestiv, arbore bronşic. organe
cavitare (stomac, veziculă biliară, vezică urinară,
uter)
• marker: desmină şi actină de tip muşchi neted
 Ţesutul nervos
Celulele ţesutului nervos:
• neuroni
• celule de susţinere (glii în
sistemul nervos central şi celule
Schwann şi satelite în periferie)
 Neuronul
• corp celular şi prelungiri
• corpul celular format din nucleu şi
citoplasmă cu organite, filamente de
citoschelet şi incluziuni
• prelungirile neuronale:
– dendritele: unice sau multiple, mai groase la
bază, intens ramificate
– axonul: unic, con de emergenţă, segment
iniţial, segment de conducere, ramificaţie
terminală
 Tipuri de neuroni
• multipolari: un axon, mai multe
dendrite (neuroni motori,
interneuroni)
• bipolari: un axon şi o dendrită
(olfactivi, retină)
• unipolari: o singură prelungire
(neuronii din ganglionii nervoşi
spinali şi ataşaţi nervilor cranieni)
 Celulele de susţinere
Sistemul nervos central (celule gliale –
marker: proteina glială fibrilară acidă):
• astrocitele (protoplasmatice, fibroase,
periventriculare şi Bergmann)
• oligodendrocitele (formează mielina)
• microglia
Sistemul nervos periferic:
• celula Schwann (formează mielina)
• celulele satelite
Organele sistemului nervos
central
• Creier
• Cerebel
• Măduva spinării
• Bariera hemato-encefalică
• Plexurile coroide
• Învelişurile sistemului nervos central
 Componentele straturilor
cortexului cerebelos
• molecular: fibrele aferente (agăţătoare şi
muşchioase). dendritele neuronilor Purkinje,
axonii neuronilor granulari, rari interneuroni mici,
celule gliale şi vase sanguine
• mijlociu: corpul celulelor Purkinje, interneuroni
(celule Lugaro) şi celule gliale (Bergmann)
• granular: corpul şi dendritele neuronilor
granulari, segmentul iniţial al axonilor neuronilor
Purkinje
 Bariera hemato-encefalică
• cea mai selectivă din organism
• componente:
– celulele endoteliale, cu puţine vacuole
de transport şi margini suprapuse
– membrana bazală a endoteliului
– prelungirile dilatate terminal ale
astrocitelor
 Plexurile coroide şi celula
ependimară
• Plexurile coroide: la nivelul ventriculilor,
formate din celule epiteliale şi piamater:
filtrează plasma – lichidul cerebro-spinal
• Celula ependimară: formează epiteliul care
delimitează cavităţile SNC; în canalul
spinal prezintă microvili la polul apical
(resorbţia l.c.s.)
 Învelişurile sistemului nervos
central
• duramater: ţesut conjunctiv fibros
• arahnoida; ţesut conjunctiv lax
acoperit de epiteliu de tip scuamos
• piamater: ţesut conjunctiv lax
subţire, în contact cu substanţa
nervoasă
• suport pentru vase sanguine
 Sistemul nervos periferic
• Ganglionii nervoşi spinali şi asociaţi
nervilor cranieni
• Fibrele nervoase
• Nervul periferic
• Învelişurile nervului periferic
• Sistemul nervos autonom
• Receptorii senzitivi
 Ganglionii nervoşi spinali şi
asociaţi nervilor cranieni
• organe încapsulate
• capsula: ţesut conjunctiv dens
• neuroni unipolari care au corpul celular
globulos în zona periferică a ganglionului,
înconjurat de celule satelite
• prelungirile neuronilor unipolari:
concentrate în zona centrală, părăsesc
ganglionul prin hil
 Fibrele nervoase
• fibra nervoasă: axonul, înconjurat de teaca de
mielină, metode de identificare morfologice şi
acid osmic (vizualizează mielina)
• în imediata vecinătate a fibrei nervoase: stratul
celulelor Schwann şi ţesut conjunctiv fin
• între celulele Schwann consecutive: strangulaţiile
Ranvier (conducerea saltatorie)
• mai multe fibre nervoase formează nervul
periferic
 Nervul periferic
• fascicule de fibre nervoase care transmit acelaşi
tip de impuls nervos, grupate prin ţesut
conjunctiv
• secţiune longitudinală: aspect fibrilar, palid
colorat cu metoda HE datorită dizolvării mielinei;
între tecile de mielină ale fibrelor nervoase vecine
– celule Schwann
• secţiune transversală: fibra nervoasă cu axonul
punctiform, central, înconjurat de un halou
necolorat (teaca de mielină; în jur se dispune
circular celula Schwann
• învelişurile nervului periferic
 Învelişurile nervului periferic
• endonerv: ţesutul conjunctiv foarte fin
care înveleşte fiecare fibră nervoasă;
componentele sale sunt sintetizate de
celulele Schwann şi nu este vascularizat
• perinerv: ţesut conjunctiv lax, grupează
mai multe fibre nervoase, vascularizat, cu
fibroblaste şi mastocite
• epinerv: înveleşte nervul periferic în
totalitate, format din ţesut conjunctiv
lamelar
 Sistemul nervos autonom
• ganglioni asociaţi sistemului nervos
autonom: nu au capsulă proprie, neuroni
multipolari, puţine celule satelite; localizare: în
straturile submucos şi muscular ale organelor
tubulare şi cavitare ale organismului
• fibre nervoase
• simpatic
• parasimpatic
• enteric
 Corpusculii senzoriali
• structuri specializate în preluarea
informaţiilor din mediul extern şi intern, pe
care le transformă în influx nervos
• terminaţii nervoase libere
• corpusculi senzoriali: fibră nervoasă
dispusă central, adesea contorsionată,
înconjurată de ţesur conjunctiv lamelar
• exemple: corpusculii Vater-Paccini,
corpusculii Meissner
 Eritrocitele
• anucleate, rotunde, 7 microni
diametru
• disc biconcav: centru palid, periferie
intens colorată
• coloraţia May Grunwald Giemsa:
nuanţe de portocaliu
 Trombocitele
• anucleate, fragmente din citoplasma
megacariocitului
• cele mai mici elemente figurate
sanguine
• poligonale
• centru intens colorat: granulomer
• periferie: palid colorată, hialomer
 Granulocitul neutrofil
• rotund, diamtru 10-12 microni
• nucleu lobulat (2-5 lobi), punţi fine
de cromatină, cromozom sexual
• citoplasmă acidofilă
• granulaţii specifice mici,
punctifome, care se colorează cu
reactivi neutri (granulaţii neutrofile)
 Granulocitul eozinofil
• rotund, 10-12 microni diametru
• nucleu lobulat (de obicei doi lobi)
• citoplasmă acidofilă
• în citoplasmă, granulaţii acidofile
specifice, rotunde, egale, colorate
în portocaliu
 Granulocitul bazofil
• rotund, 9-10 microni diametru
• nucleu nelobulat, de formă
neregulată, intens colorat
• citoplasmă acidofilă
• granulaţii inegale, cu formă variată,
care pot masca nucleul şi se
colorează cu reactivi bazici
 Limfocitul
• rotund, diametru variabil (mic, mijlociu,
mare)
• nucleu rotund, ovalar, rar reniform,
heterocromatic, intens colorat
• citoplasmă intens bazofilă, redusă
cantitativ
• limfocitele mijlocii şi mari pot conţine
câteva granulaţii nespecifice, azurofile
 Monocitul
• cel mai mare element figurat sanguin
• rotund sau ovalar, 12-20 microni
diametru
• nucleu reniform sau poligonal, cu
nucleol, aspect striat al cromatinei
• citoplasmă palid bazofilă (cenuşiu-
albăstruie), câteva granulaţii
azurofile în concavitatea nucleului
 Formula leucocitară
Raportarea procentuală a leucocitelor
• granulocite neutrofile segmentate: 50-65%
• granulocite neutrofile nesegmentate: 1-3%
• granulocite eozinofile: 2-4%
• granulocite bazofile: 0 – 0.5%
• limfocite: 25-35%
• monocite: 3-8%
 Hematopoeza
• Definiţie: procesul de formare al
elementelor figurate sanguine
• La adult, toate elementele figurate
sanguine se formează numai în măduva
hematogenă
• Metodologie de studiu: frotiul efectuat
prin puncţie medulară
• Raportarea procentuală a precursorilor
elementelor figurate sanguine;
medulogramă
 Celula stem
• 0.2% din populaţia celulară a
măduvei hematogene
• dimensiuni mici (8-10 microni),
adesea fuziformă
• nucleu rotund sau ovalar,
eucromatic, cu nucleoli multipli
• citoplasmă bazofilă, omogenă fără
granulaţii sau incluziuni
Hematopoeza la adult

• eritropoeză
• granulocitopoeză
• trombocitopoeză
• limfocitopoeză
• plasmocitopoeză
• monocitopoeză
 Limfocitopoeza şi
plasmocitopoeza

• Limfocitopoeza: toate celulele au nucleu

rotund şi citoplasmă bazofilă fără granulaţii
specifice
Filiaţie: limfoblast – prolimfocit – limfocit
• Plasmocitopoeza: nucleu heterocromatic,
excentric, citoplasmă bazofilă; are loc în
măduva hematogenă, organe limfoide şi
ţesutul conjunctiv
Filiaţie: limfocit B activat de limfocit T helper –
(proplasmocit) - plasmocit
 Măduva hematogenă
• localizare: cavităţile oaselor
• forme: roşie, galbenă, cenuşie, fibroasă
• capsulă: endost, dublat extern de ţesut
osos
• trabeculi osoşi acoperiţi de endost
• organ nelobulat
• stromă: ţesut reticular
• parenchim: ţesut mieloid
Tipuri de ţesut limfoid

Folicul limfoid
Cordon limfoid
Infiltrat limfoid difuz
 Cordonul limfoid
• aglomerare de limfocite dispuse în
şiraguri
• conţine predominant limfocite T
• localizare: zona medulară a
ganglionului limfatic şi tecile
periarteriolare ale splinei
 Infiltratul limfoid difuz
• aglomerare masivă de limfocite, fără
aranjament particular
• conţine limfocite B şi T în proporţii
aproximativ egale
• localizare: ţesutul limfoid asociat
mucoaselor, joncţiunea cortico-
medulară a ganglionului limfatic,
amigdală
 Organele limfopoetice

•Timus
•Ganglion limfatic
•Splină
•Amigdale
•Ţesut limfoid asociat mucoaselor