TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

de catenă B. de funcţiune E. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. izomeri 36. clasice B. orientarea spaţială a moleculelor de apă E. sinteza de compuşi organici C. saturate D. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. nesaturate E. compuşii organici se împart în: A. raportul dintre atomii unei molecule E. nulare D. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . aromatice 37. ciclice C. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. secundare C. radicali hidrocarbonaţi C. atomi B. Izomerii pot fi: A. Noţiunea de structură chimică se referă la: A. randament 35. de structură C. liniare 38. hidrocarburi B. spaţiali 40. izomeri geometrici E. izomeri optici D. Din punct de vedere al compoziţiei lor. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41.D. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. ioni organici E. grupe de atomi C. molecule D. identificarea compuşilor minerali B. Grupele funcţionale pot fi: A. ramificate E. de poziţie D. primare B. volumul molar E. numărul atomilor dintr-o moleculă D. originea atomilor dintr-o moleculă B. natura atomilor dintr-o moleculă C.

structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. Sunt legături heterogene: A. Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A. C=C D. legătura dublă conţine două legături π 43. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E. aparţinând fiecare la câte un atom D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B.42. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. ciclice D. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. C≡C E. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. Sunt legături omogene: A. pot fi omogene 7 . legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. C=N C. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. legătura π există doar alături de legătura ζ E. liniare B. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. C=O B. ramificate C. este exprimată prin numere impare 45. O–H D. sunt adevărate afirmaţiile: A. globulare E. C–H 49. C–X 48. C–Cl B. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D. C≡C E. Referitor la formula structurală. Moleculele pot avea formule de structură: A. spiralate 47. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. Alegeţi informaţiile corecte: A. O–O C. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D. poate fi reprezentată prin formule plane C.

Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. fizicii C. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. are un atom de carbon nular B. are un atom de carbon cuaternar 53. duble C. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. pot fi atomi specifici D. are catenă ramificată D. tuturor ramurilor chimiei E. sinteza compuşilor organici B. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. pot fi compuşi halogenaţi 50. pot fi heterogene C. Obiectul chimiei organice constă în: A. are structură ramificată C. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E.B. pot fi grupe de atomi E. are catenă saturată D. chimiei anorganice D. stabilirea structurii compuşilor organici C. chimiei organice B. triple D. mixte E. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . are un atom de carbon primar 52. are un atom de carbon cuaternar C. are doi atomi de carbon secundari E. are structură liniară B. coordinative 51. are trei atomi de carbon primari E. simple B.

55. oxigen. niciunul din cele menţionate mai sus 57. halogeni. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. clor. Atomii halogenilor (fluor. care sunt elementele principale. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. elementele care formează compuşii organici E. oxigenul C. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. azotul E. ci şi atomi de oxigen. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. opţional. numai carbonul şi hidrogenul 59. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A. fosforul D. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. numai atomi de carbon şi hidrogen B. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 . Care afirmaţii sunt corecte? A. atomi de carbon şi hidrogen. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. Elementele organogene sunt: A. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. azot. pot fi elemente organogene D. alături de carbon şi hidrogen. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. pot forma. clorul C. brom. în molecula compuşilor organici E. sulf. de exemplu. şi atomi de halogeni D. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. atomii metalici 58. neonul şi argonul B. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. sunt elemente principale. sulful D. hidrogen şi halogeni C. intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. toate elementele din sistemul periodic B. azot. care sunt elementele secundare 56. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. sulf. alături de alte elemente. Pot fi elemente organogene: A. Nu pot fi elemente organogene: A. numai atomi de carbon şi oxigen C. sulful B. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. fosfor D. iod): A. compuşi organici 60. Sunt false afirmaţiile: A. gazele rare E.

carbonul. carbonul. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C. sau ai altor elemente B. reprezintă: A. carbonul. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. Structura electronică a carbonului. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D. fără excepţie B. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. 6C este hexavalent 64. carbonul. formula cu liniuţe (-) de valenţă D. 6C este tetravalent C. Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. poate avea valenţa 4. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. formula Lewis C. carbonul. nu intră în compoziţia compuşilor organici E. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. În molecula metanului. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. are următoarele caracteristici: A. formula restrânsă B. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. se poate considera că un atom de carbon. sau ai altor elemente C. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. carbonul. se scrie folosind simboluri Lewis D. formează legaturi covalente D. formula extinsă 68. 5 sau 6 63. atomul de carbon este monovalent. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. CO) E. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. atomii de carbon nu formează legături covalente E. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet.A. are în toţi compuşii săi valenţa 4. Care sunt afirmaţiile corecte? A. se poate considera că un atom de carbon. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se scrie folosind simboluri Newton E.

în funcţie de poziţia fiecărui atom C. la formarea de legături multiple B. 180˚ B. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. se poate forma între carbon C şi clor Cl E. unghiul dintre două legături C . se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C. Legătura π: A. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D. este legătura covalentă simplă B.H este de 90˚ 69. Un atom de carbon poate participa: A. nu intră în componenţa legăturii duble C. Legătura σ: A. formează alături de o legătură π. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. legătura dublă dintre doi atomi 11 . la formarea de legături simple E. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. 180˚ sau 109˚28’ E. la formarea de legături duble C. nu intră în componenţa legăturii triple D. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. la formarea de legături triple D. nu se mai notează în scrierea formulei compusului E.B. Perechea de electroni neparticipanţi: A. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. unghiul dintre două legături C . Legătura de tip σ: A. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. numai la formarea de legături simple şi duble 74. este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E.H este de 109˚28’ E. 109˚28’ C. nu este prezentă în compuşii organici D.

formează alături de două legături π. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80. conţin numai legături ζ E. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei. Care afirmaţii sunt adevărate? A. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. între atomii de carbon. sunt numai legături covalente simple. catenele de atomi de carbon pot fi: A. atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. catene secundare C.C C. în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. de o parte şi de alta a catenei liniare. legătura triplă dintre doi atomi D. Într-o catenă. C . După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. catene aromatice 78. la rând. Catenele aromatice: A. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. catene principale E. este ea însăşi o legătură triplă 76. catenele saturate. astfel. între atomii de carbon. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B. dezordonat. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. pentru a nu complica scrierea. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. la rând. catene nesaturate D. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. legătura simplă conţine o legătură π E. ζ. C≡C E. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat. sunt numai legături covalente triple. pentru a nu complica scrierea. există: A. conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. conţin numai legături π D. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D. pentagon sau hexagon.C. fără a se putea identifica o formă clară 12 . un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. catene nesaturate şi catene aromatice B. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. catene saturate B. catenele saturate .

nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. se referă la natura. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. Referitor la metoda analizei elementale cantitative. stabilirea compoziţiei substanţei E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. 2. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Structura chimică: A. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A.82. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. se referă la natura. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 . prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. noţiunea de structură chimică se referă la natura. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B.

carboxil E. alcoolii B. poliolii E. acidul salicilic C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. fenolii C. α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. aminele D. acidul trimetilacetic E. zaharidele E. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. acizii carboxilici 89. amidele D. fenol 14 . Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. amidă 94. 1. clorobenzenul B. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D. acidul piruvic D. esterii C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. amină D. glucoza 93. aldozele E. aldehidă B. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92. alcanii B. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. carboxil D. fenol C. cetonă C. arenele polinucleare B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. aminoacizii D. alchenele C. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88.C. alcool B. halogen E.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. cetozele 91. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D. hidroxiacizii 90.

natura catenei 101. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. se pot forma prin reacţii de adiţie C. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . geminali C. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. natura atomilor de halogen C. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. halogenul poate fi numai clor sau brom 98. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. Sunt adevărate afirmaţiile: A. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D. se pot forma prin reacţii de substituţie E. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. heterogene D. omogene C. saturaţi D. tetravalente E. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. ionice 96. se pot forma prin reacţii de oxidare D. Grupele funcţionale pot fi: A. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. numărul atomilor de halogen D. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B. hidrocarbonate B. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. vicinali B. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C.95. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. clorură de alil E. din punct de vedere al compoziţiei lor. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. 1–cloropropenă D. clorură de vinil 100. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. nesaturaţi E. cloroetan B. cloroetenă C. compuşii halogenaţi pot fi: A.

nulari B. terţiari E. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. diolii geminali sunt compuşi stabili D. micşti 107. arenele polinucleare E. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B. primari C. alcoolii pot fi: A. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. polihidroxilici C. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. secundari D. compuşii hidroxilici pot fi: A.102. alifatici mononucleari C. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. alifatici nesaturaţi D. polihidroxilici 106. acetatul de etil este un ester 108. alifatici saturaţi B. monohidroxilici B. monozaharidele B. monohidroxilici E. alifatici polinucleari E. fenoli 105. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. secundari D. terţiari E. alifatici B. aromatici polinucleari D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. enoli E. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. aromatici mononucleari C. aminele D. amidele 16 . cuaternari 104. oligozaharidele C. aromatici 103. alcooli D. cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C. primari C. nulari B. 1. compuşii hidroxilici pot fi: A.

aril 113. nitro C. nitrilul acidului acetic E. eterii B. etanoatul de metil C. amino B. Sunt compuşi carbonilici: A. acetona E. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. butanona E. cianoetan 114. anhidrida ftalică D. acetona B. acidul benzoic D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. clorura de acetil 17 . nitrometan B. aminoacizii 110. glucoza B. acidul acetic C. acetamida B. amidele D. nitroetanul D. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. acidul metansulfonic E. anhidrida maleică B. celuloza 111. etanonitril D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. acetonitril C. fructoza C. acetatul de etil C. etandiolul 115. esterii C.109. carbonil D. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A. acetonitrilul E. carboxil E. clorura de etil 116. aminele E. dimetileterul 112. clorura de etanoil B. acetaldehida D. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A.

2-bromo-2-metilpropanul C. glicolul B.2-etandiolul B. clorura de benzil D. etanolul E. tetraclorura de carbon C. clorobenzenul 121. pirogalolul 18 . clorura de metilen C. glicerina C. etanolul B. glicina C. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. alcoolul izopropilic C. glicerina E. pirocatechina E. cloroetanul B. 2-butanolul 119. 2-cloropropanul E. alcoolul alilic 118. alcoolul vinilic E. 1-propanolul B. clorobenzenul E. 1. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. Sunt compuşi dihidroxilici: A. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A. alcoolul terţbutilic D.2-dicloroetanul E. clorura de vinil 122. glicolul D. 2-cloropropanul D. 1. cloroprenul B. 1-bromopropanul D.2-etandiolul D. 2-propanolul C. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A.2-dicloropropanul 123. 1. clorura de etil D. iodoformul B. pirocatechina D. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. propenolul 120. alcoolul benzilic E. 2. fenolul 117.C. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A.

1. glicerina D. o-dihidroxibenzenul 125. etanolamina D. etilamina C. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt amine secundare: A. sunt compuşi polihidroxilici B. trimetilamina E. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH. α-naftolul E. este un alcool nesaturat C. aminobenzenul D.3-diaminobenzen 130. 1. sunt instabili E. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E.124. Sunt compuşi dihidroxilici: A. este un alcool dihidroxilic B. metanolul B. dimetilamina C. pirogalolul E. sunt stabili 128. anilina B. are doi atomi de carbon terţiari D. difenilamina 131. glicerolul D.etildimetilamina C. amoniacul 19 . Sunt amine terţiare: A. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D. Sunt amine primare: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicolul C. etanolul B. Sunt diamine: A. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. metilamina B. etilamina E. anilina B. dimetilamina D. etilmetilamina B. rezorcina 126. Sunt compuşi trihidroxilici: A. clorura de etildimetilamoniu C. etandiolul C. anilina 129.3-diaminopropan E.

un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon primar B. Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. alifatici saturaţi B. doi atomi de carbon cuaternari D. gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. patru atomi de carbon primari 137. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. cetoze C. doi atomi de carbon terţiari E. doi atomi de carbon primari C. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 . numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. aldoze B. numărul atomilor de carbon din moleculă B. în industria alimentară C. un atom de carbon secundar 138. doi atomi de carbon primari B. etilfenilmetilamina 132.D. un atom de carbon cuaternar D. materie primă în fabricarea săpunului E. dezinfectanţi în chirurgie 136. trimetilamina E. Acizii carboxilici pot fi: A. gazoşi E. cetone 133. numărul de grupe carboxil din moleculă C. drept combustibili B. semibazici 135. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. acetali D. natura radicalului hidrocarbonat E. Utilizările esterilor pot fi: A. alifatici nesaturaţi C. un atom de carbon primar C. aromatizanţi D. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A. aromatici D. aldehide E.

dipalmitostearina 21 . Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A. fenolul este un alcool terţiar B. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. în funcţie de numărul grupelor –OH. acidul etansulfonic E. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. sunt compuşi monofuncţionali B. etandiolul şi acidul acetic E. pot fi hidroxialdehide E. acidul stearic D. acidul propionic B. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. acidul fumaric 145. propanalul şi alcoolul alilic 144. tristearina C. α-alanina şi nitroetanul C. sunt polioli D. acidul salicilic E. acidul maleic C. pot fi hidroxicetone 142. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. clorura de etanoil C. glucoza B. 2-metilpropanal B. glicina şi nitroetanul B. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. glicina 140. enoli şi fenoli 143.sau poliamine E. acetatul de metil şi acidul propanoic D.A. etanoatul de etil D. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. acidul salicilic D. anisolul este un eter C. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. β-alanina 141. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. fructoza C. anhidrida ftalică B. nitrilul acidului acetic E. etanoatul de metil D.

hidroxialdehidele B. acizii carboxilici C. hidroxicetonele D.E. Au funcţiune trivalentă: A.3-tributanoilglicerolul este un eter D. cetonele E. alcoolii polihidroxilici 149. esterii E. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. acrilonitrilul E.2. Au funcţiune monovalentă: A. alcoolii monohidroxilici E. etina B. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. Alegeţi variantele corecte: A. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . fenolul C. tripalmitina este un ester E. alcoolul vinilic E. compuşii dihalogenaţi geminali D. compuşii dihalogenaţi vicinali C. antracenul 153. acetilura de diargint D. Conţin un singur nucleu aromatic: A. aminoacizii 148. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. 1. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. acetilena B. clorura de vinil 152. etena C. fructoza 146. aldehida benzoică D. alcoolul benzilic 151. compuşii monohalogenaţi B. enolii C. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B. monozaharidele 150. ananasul conţine butirat de etil C. vinilacetilena C. cloroprenul B. aldehidele D. naftalina E. alcoolul alilic D.

compuşii halogenaţi. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. pot fi exemplificaţi de: alcooli. -Cl. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B. 1.3-propindiina C. eterogene. -Br. acizi sulfonici E. Grupele funcţionale: A. Compuşii organici: A. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi. omogene. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. acizi carboxilici D. de exemplu legături triple -C≡CD. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . nesaturate sau aromatice E.A. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. -I B. conţin şi alte elemente organogene. de exemplu: -OH. 1. eteri. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Hidrocarburile: A. se împart în trei mari clase: acizi. de exemplu: -F. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. baze şi săruri B. pot fi omogene sau eterogene C. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. -Cl. amine. -I E. de exemplu: -F. pot fi saturate. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. acetilura monosodică 154. Derivaţii hidrocarburilor: A. nu sunt niciodată omogene E. vinilacetilena B. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D. conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. -COOH 156. 1-buten-3-ina E. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. omogene. eterogene. spre deosebire de hidrocarburi. nu conţin nici un element organogen 158. nu sunt niciodată aromatice 157. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159. nu sunt niciodată eterogene 155. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. de exemplu legături duble C. -Br. omogene. Grupele funcţionale pot fi: A.3-butadiena D. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B.

pot fi compuşi halogenaţi. -Cl. -Cl. oxigen. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. nu conţin halogeni D. adică un alt atom de hidrogen B. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. care conţin gruparea funcţională hidroxil. -I E. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. nu conţin atomi de oxigen 162. care conţin atomi de halogen. -Br. pot fi. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. formându-se grupa funcţională. se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. nu conţin atomi de azot C. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. pot fi amine. -NH2 164. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. pot fi compuşi hidroxilici. pot fi compuşi carbonilici. nu conţin în moleculă atomi de azot D. în: A. nu conţin în moleculă halogeni E. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. conţin în moleculă şi atomi de azot C. pot fi compuşi halogenaţi. -X: -F.160. nu conţin niciodată azot 166. -OH E. nu conţin nici o grupare funcţională B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. nu conţin niciodată oxigen E. care conţin gruparea funcţională amino. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. -I D. -Br. nu au fost încă descoperiţi 24 . care conţin gruparea carbonil 165. Aminele: A. sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. care conţin atomi de halogen. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. nu conţin atomi de carbon E. azot) C. de exemplu. -X: -F. compuşii carboxilici C.

B. pot fi. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. CH4) cu heteroatomi 167. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. După natura radicalului de hidrocarbură: A. după poziţia grupării funcţionale. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. compuşii organici pot fi aromatici D. după culoare şi după gust B. secundari. de exemplu. după natura radicalului de hidrocarbură. în alifatici şi aromatici B. după poziţia grupei funcţionale 170.şi poliD. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A. zaharide 168. după numărul de grupe funcţionale C. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. în primari. în vicinali. primari B. compuşii organici pot fi: A. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. compuşii organici pot fi vicinali E. după numărul de grupe funcţionale. după natura radicalului de hidrocarbură. în principali şi secundari 173. pot fi. aromatici E. principali C. pot fi. compuşii organici pot fi: A. alifatici D. Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. CH4) cu heteroatomi C. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . în mono. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. pot fi. terţiari E. de exemplu hidroxiacizi C. pot fi. nu pot fi. de exemplu proteine D. terţiari şi cuaternari C. cuaternari 171. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. secundari D. compuşii organici pot fi geminali 172. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. după tipul de carbon de care este legată grupa. de exemplu acizi nucleici E. de exemplu aminoacizi B. după natura radicalului de hidrocarbură D. După poziţia grupei funcţionale. CH4) cu heteroatomi E. vicinali B. geminali şi întâmplătoare E. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. compuşii organici pot fi alifatici C. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A. de exemplu. geminali C.

de exemplu: 1.6-diclorohexan B.2. compuşii halogenaţi pot fi: A. după natura atomului de halogen B. 3.2-dicloropropan.B. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174.5-tribromopentan. compuşi bromuraţi. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A. compuşi halogenaţi vicinali.3-dicloro-2-pentenă. de exemplu: 1. după numărul atomilor de carbon 176. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A. 1. CH3 ˗ F D.3-dibromobutan B.2. triclorometan D.3-tricloropentan E. F2 .3-dibromociclopentan C.1. compuşi floruraţi.4-triclorohexan. de exemplu: CH3-Br. compuşi polihalogenaţi. compuşi cloruraţi.2.3. 1. 1. CH3-CH2-Br C. 1. 1. compuşi oxigenaţi. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D. CH3-CH2-CH2-OH B.2-dicloropropan C. compuşii halogenaţi pot fi: A.3-dicloropentan.4-diclorohexan B. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D. de exemplu: H2C = O. 2. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. diclorometan. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. 1. de exemplu: CH3-Cl.4-diclorobenzen. de exemplu: CaF2 .2-dicloropropan C. 1.3-dicloropentan 179. 1. de exemplu: CH3-OH. 1. clorometan. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178. compuşi oxigenaţi. 1.4-diiodohexan.5-diiodohexan. După natura atomului de halogen din moleculă. de exemplu: 2. compuşi halogenaţi geminali. 1. CH3-CH2-CH2-OH 175. Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A. compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C.3-tricloropentan E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 .4-diiodohexan D.2-difluoroetenă 180. CH3-CH2-CH2-Cl E. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C. de exemplu: 1. Se dă următorul compus: 1. 3. nu există compuşi halogenaţi vicinali E. compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B. după numărul de atomi de halogen C. de exemplu: 1. compuşi halogenaţi geminali. 1. compuşi halogenaţi vicinali.4-triclorohexan 177. 1. α-cloropropenă.3-dicloropropan D.2-diclorociclohexan. 1.1-dicloropropan E. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D.

toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. compuşi halogenaţi terţiari. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182. sunt. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. este un compus halogenat vicinal B.1. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. de exemplu: clorobenzen B.3-dimetilpentan D. Se dau următorii compuşi: 1. Compuşii halogenaţi alifatici: A. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. de exemplu: clorobenzen 183. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. de exemplu: cloroetan D. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. de exemplu: cloroetena E. este un compus halogenat aromatic C. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. compuşii halogenaţi pot fi: A. de exemplu. După tipul de atom de carbon. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E. compuşii halogenaţi pot fi: A. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. de exemplu: cloroetan. 3-bromo-2. compuşi halogenaţi aromatici. după numărul de grupe hidroxil D. este un compus halogenat alifatic nesaturat D.1-dicloropropan. după poziţia atomilor de halogen în moleculă. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B. după numărul de atomi de halogen din moleculă. 1. cloroetena C.2. compuşi halogenaţi primari. este un compus halogenat geminal 181.3-tricloroetan. de exemplu. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi. compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 . 1-bromopropan E. de exemplu: clorobenzen. sunt saturaţi sau nesaturaţi B.A. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. cloroetena D. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A.1-tricloroetan. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. -X. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. compuşi halogenaţi terţiari. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D. sunt. în moleculă. este un compus polihalogenat E. compuşi halogenaţi secundari. 1. sunt. compuşi halogenaţi cuaternari. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. sunt. de exemplu: clorobenzen C. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. de care este legat atomul de halogen. C. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186.

3-metil-3-pentanol C. de exemplu: 2-metil-2-propanol. 1-fenil-2-propanol 190. 3-hexanol D.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. toţi sunt compuşi hidroxilici B. după numărul de grupe amino din moleculă. CH3-CH=CH-CH2-OH D. CH3-CH=COH-CH3 E. de exemplu: CH2=CH-OH. enoli şi fenoli B.187. compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. secundare şi terţiare C. alcooli saturaţi. nesaturaţi sau aromatici 189. alcooli nesaturaţi. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. -NH2 C. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. de exemplu: 3-pentanol. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E. există monoamine şi poliamine B. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. dintr-un radical alifatic. aminele pot fi primare. Următoarele afirmaţii sunt false: A. există monoamine şi poliamine E. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. secundare şi terţiare D. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. CH3-CHOH-CH3 B. Aminele se clasifică astfel: A. Aminele: A. secundari. secundare şi terţiare 193. CH2=CH-CH2-OH C. -NO2 B. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. există amine primare. Se dau următorii compuşi: 28 . după numărul de grupe amoniu din moleculă. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. Alcoolii pot fi: A. alcooli nesaturaţi. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. de exemplu: alcool benzilic. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli. alcoolii pot fi saturaţi. fenolii pot fi saturaţi. după numărul de grupe amino din moleculă. alcooli aromatici. terţiari sau cuaternari D. Alcoolii terţiari sunt: A. de exemplu: CH3-OH. nesaturaţi sau aromatici E. aminele pot fi primare. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. de exemplu: C6H5-CH2-OH. după numărul de radicali de hidrocarbură (R.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. enoli şi fenoli: A. enolii sunt compuşi carbonilici D. alcooli saturaţi. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E.

OH C. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194. sunt alcooli alifatici saturaţi B. H3C OH CH3 195. CH2OH D. 29 . sunt alcooli secundari D. OH CH E. sunt enoli C. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. OH CH3 B.CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A.

compuşii se numesc cetone D. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. NH CH3. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. compuşii se numesc cetone E. CH3 CH2 NH CH3. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. D. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. CH3 CH3 CH3 D. CH NH CH3. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. principalele clase de compuşi organici. CH3 CH2 NH2 CH2. compuşii se numesc aldehide C. CH3 C NH CH3. Aldehidele şi cetonele sunt: A. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. compuşii se numesc aldehide 198. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. principalele clase de compuşi organici. principalele clase de compuşi organici.CH3 CH3 C.

(I) 2-metilpropanal. CH2=CH C CH=CH2 O C. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. (III) etanal D. (III) acetaldehidă E. (III) acetaldehidă B. 202. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (I) aldehida 2-metilpropanoică. (II) dimetil-cetonă. (III) acetonă 200. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. CH3 O H CH CH3 OH 201. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A. (I) aldehida izobutirică. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. după numărul de grupe COOH. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 .D. CH3CH2CHO D. după numărul atomilor de carbon. (II) acetonă. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. E. (III) aldehidă acetică C. H C E. compuşi carbonilici E. (I) 2-metilpropanol. (II) acetonă. (II) dimetil-cetonă. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. (I) aldehida izobutirică. compuşi carboxilici 199. (II) etanal. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil.

de exemplu esterii. esteri. -NH2 C. amide E. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C.2. amide B. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. esteri. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. după natura radicalului de hidrocarbură.C. cloruri acide. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida). Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. după natura radicalului de hidrocarbură. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D.3-tributanoil-glicerol. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino. -C≡N 206. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. cloruri acide. -C≡N E. (III) tristearină B. amide D. (II) 1.2. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. eteri. nitrili C. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. anhidride acide. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 .3-tributanoil-glicerol 204. conţin în moleculă grupa –NH2 D. anhidride acide. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. conţin în moleculă heteroatomi E. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt. esteri. amine 205. după numărul de grupe COOH. anhidride acide. anhidride acide. (II) tristearină. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil. (III) 1. Amidele sunt: A. anhidridele acide 207. cloruri acide. -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril. cloruri acide. clorurile acide. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D. nitrili. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. de exemplu aldehidele şi cetonele E. anhidride acide. cloruri acide.

aminoacizi C. etanol E. nitrilii 210. acetamidă. anhidridă acetică. COOH D. dintre care cele mai folosite sunt: A. nitroetan. hidroxoacizi B. zaharoza. etanal. poziţia grupei funcţionale D. acetamidă. oligozaharide şi polizaharide D. -OH B. amidonul 213. zaharide D. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214.A. etanal. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. etanoat de metil D. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii. natura radicalului de hidrocarbură B. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. tioetan. clorură de etanoil B. Hidroxiacizii sunt: A. monocloroetan. acid etansulfonic C. amidele C. aldehide E. de exemplu: glucoza. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A. anhidridă acetică. -OH E. Zaharidele: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. pot fi: monozaharide. conţin în moleculă heteroatomi B. izobutan. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. numărul de grupe funcţionale C. cetonele E. etenă. -OH C. dimetileter. esterii B. acetilenă. sunt. Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. -OH şi carboxil. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E. sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. etan. -OH 211. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. etanal. cetone 212. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. -NH2 şi carboxil. acid acetic 33 . COOH B. aminele D. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil.

Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. de sulf 217. halogenare B. cracare 222. halogenare directă cu clor şi brom 34 . alcanii au reactivitate chimică scăzută C. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. ardere D. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. alcanii inferiori sunt inodori D. alcanii gazoşi au miros neplăcut. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. ALCANI 216. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D. izomerizare C. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E.215. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. izoalcanii sunt insolubili în apă. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 3. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. dar solubili în solvenţi organici E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. dehidrogenare E. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. la temperatură şi presiune normale. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. etanamina şi nitroetanul sunt amine D.

Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. 1. procese de oxidare E. halogenare directă cu iod D. în funcţie de presiune. cloroform D. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. încălzire la 300-4000C 223. bromura de metil D. fluorura de metil B. tetraclorură de carbon E. n-butan > n-pentan > n-hexan B. poate rezulta: A.B.2-dimetilbutan > izohexan 226. 2-butenă C. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. procese de cracare C. poate rezulta: A.1-dicloropropan 35 . n-pentan > izopentan > neopentan C. carbon şi acid clorhidric 229. poate rezulta: A. n-hexan > 2. în condiţii normale: A. pot avea loc: A. iodura de metilen E. izobutanul E. 1-butenă B. hidrogen 228. în prezenţa luminii solare. La monoclorurarea propanului cu clor. La descompunerea termică a alcanilor. dehidrogenare E. procese de izomerizare D. clorură de metilen C. cloroformul 225. La clorurarea metanului cu clor. clorura de metil C. n-hexanul C.2-dimetilbutan E. temperatură şi catalizatori. 1-cloropropan B. izohexanul 224. procese de dehidrogenare B. reacţii de dehidrohalogenare 227. n-butanul D. clorură de metil B. n-propan D. n-hexan > izohexan > 2. Sunt în stare gazoasă. n-butan < n-pentan < n-hexan D. propenă E. oxidare completă C. metanul B.

metan şi propenă 232. este catalizată de clorura de aluminiu umedă C. agenţi oxidanţi C. cu brom. carbon şi hidrogen D. cu brom. la 5000C B. este o reacţie ireversibilă E. 2-cloropropan D. Bromurarea metanului se poate efectua: A. are loc cu scindarea legăturii C–C 231.C. agenţi de alchilare D.2-dicloropropan 230. alcanii au reactivitate chimică mică B. în prezenţa luminii solare D. solvenţi E. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233. la întuneric C. Izomerizarea alcanilor: A. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. cu acid bromhidric concentrat E. metan şi etenă B. cu brom. izomerizare D. reducere E. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. 2. 1. alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D. etan şi etenă E. oxidare 234. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. materie primă în industria chimică 235. substituţie C. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. combustibili B. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C.2-dicloropropan E. adiţie B. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. cu apă de brom. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. propenă şi hidrogen C. izobutan 36 . este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B.

reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. la 600–10000C 238. rezultă la oxidarea parţială a metanului.2-dimetilpropan 237. Despre gazul de sinteză se ştie că: A. rezultă prin arderea incompletă a metanului E. formaldehidă şi apă B. 2. pe catalizator de nichel D. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B. acid cianhidric şi apă D. pe catalizator de platină B. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. rezultă la amonoxidarea metanului D. 2. se mai numeşte „gaz grizu” B. este solubil în benzină. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C. pot rezulta: A. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241. tetraclorură de carbon 37 . acetilenă şi hidrogen 239.2-dimetilbutan E.B. la 400–6000C E. neopentan D. izopentan C. la 10000C. CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. dioxid de carbon şi hidrogen C. în funcţie de condiţiile de reacţie. Pot avea loc reacţiile: A. La oxidarea metanului. este insolubil în apă D. monoxid de carbon şi hidrogen E. este insolubil în solvenţi organici E. este un gaz incolor C. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A.

raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. alcani B. benzen D. În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. doi derivaţi monocloruraţi C. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. nu se oxidează D. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. alchine E. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. doi izomeri geometrici E. un singur derivat monoclorurat B. miroase a sulf E. trei izoalcani D. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. acid cianhidric C. în reacţia de amonoxidare a metanului. alchene D. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A. acetilenă 244. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. doi derivaţi dicloruraţi E. substituţie E. alcanii sunt compuşi organici polari C.5 D. în prezenţa luminii. Tetraterţbutilmetanul: A. se găseşte în gazele de sondă. cicloalcani C. se poate dehidrogena B. arene 249. pot rezulta: A. un n-alcan B. La clorurarea etanului cu clor. gazele de cocserie şi gazele naturale B. adiţie C.242. un singur derivat diclorurat D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. reducere 248. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. izomerizare B. amoniac E. un singur derivat triclorurat 246. gaz de sinteză B. patru izoalcani C. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. propenă şi hidrogen E. etan. oxidare D. un izomer de funcţiune 245. are un singur atom de carbon cuaternar 38 .

se formează negru de fum B. are loc la 8000C. pe catalizator de Ni. în atmosferă săracă în oxigen. 1-pentenă E. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A. propenă 252. pe catalizator de Ni B. minele de cărbuni E.5 256. hidrogen 253. Metanul se găseşte în: A. prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D. metan B. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. rezultă gaz de apă D. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. gaze naturale C. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. prin arderea metanului în aer. rezultă metanal 254. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. izobutanul 251. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. are loc la 4000C şi 60 atm D.2-dimetilpropanul E. conduce la formarea acidului cianhidric E. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. rezultă metanol E. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A.D. 2. gazele de cocserie B. Formează un singur compus monoclorurat: A. etenă C. pe catalizator de Pt C. la 400-6000C. propenă D. gazul de sinteză 255. prin ardere în oxigen sau aer. la 4000C şi 60 atm. are cinci atomi de carbon cuaternari E. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la amonoxidarea metanului. metanul D. sunt adevărate afirmaţiile: A. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E. are loc la 10000C. propanul B. are doisprezece atomi de carbon primari 250. pentan D. etanul C. etenă C. au formula generală CnH2n-2 39 . metan B. izopropan E. gaze de sondă D.

terţbutiletenă 260. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D. conţin patru legături covalente π B. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262.2-dimetilbutan E. dioxid de carbon C. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. metanol B. cocs B. au molecule plane C. acid cianhidric 40 . metanal C. neopentanul C. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A. au catene în formă de zig-zag D. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. apă 263.3-dimetilbutan B. trei izomeri cu catenă ramificată E. un izomer cu catenă liniară B. doi izomeri optici 259. n-hexanul B. neohexan D. izohexanul D. conţin numai legături ζ E.257. Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A. gaz de sinteză D. doi izomeri cu catenă liniară C. izopropiletan 261. izohexan C. doi izomeri cu catenă ramificată D. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. neohexanul E. 2. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. monoxid de carbon D. 3. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. în funcţie de condiţiile de reacţie: A. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B. negru de fum E. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E.

izomerul cu catena ramificată are p. n-octanul are p. mai mare decât neopentanul B. omologul imediat superior al metanului este etanul D. benzen C. se parcurg următoarele etape: A. mai mic decât cel cu catena liniară E. mai mic decât 2.33Å E. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. glicol E.t.f.f. la temperatură normală. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. n-pentanul are p. p.f. vâscoase E. identificarea catenei de bază B. Alcanii sunt insolubili în apă. identificarea catenelor laterale C.3-tetrametilbutanul C. acetonă D. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. numerotarea catenei de bază D. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. denumirea alcoolului 265. sunt: A. denumirea propriu-zisă E. şi p. amorfe 266. acetilenă B. acid acetic 264. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C. metanul participă la reacţia de izomerizare E. alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C. lungimea legăturii simple C–C este de 1.2. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269. alcanii superiori sunt inodori B. alcanii au formula generală CnH2n B. gaze B. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC. la 300-4000C E. lichide C. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270. n-butanul are p. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B. solide D. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C.f. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 .E. mai mare decât n-heptanul 268. dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A.f. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. fluorurarea alcanilor are loc direct.3. Alcanii cu mase moleculare mici. tetraclorură de carbon 267.

compusul E este apa 275. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. Se dau compuşii: I. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A.271. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. un izomer cu catenă ciclică E. conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. patru izomeri cu catenă ramificată D. compusul D poate fi monoxid de carbon E. hexanul prezintă cinci izomeri C. doi izomeri cu catenă ciclică 274. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul A este metan C. compusul A este etan B. are 5 atomi de carbon secundari 273. are 6 legături C–C D. compuşii I şi III sunt izomeri D. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. CH3 CH CH3 CH3 . trei izomeri cu catenă ramificată C. compusul C este clorura de metil D. Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. cloroformul este un anestezic foarte puternic B. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. are 17 legături C–H E. compuşii I şi III sunt omologi C. un izomer cu catenă liniară B. prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. compuşii I şi II sunt izomeri B.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 4. fructozei E. prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. 2. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C. izoheptan 278. prin ardere în oxigen sau aer. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. benzina poate determina iritaţii. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D.2-dimetilbutan C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzina este solubilă în apă C. orice alcan se transformă în CO şi H2O B. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . neoheptan E. prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B.4-dimetilpentan B. Referitor la metan. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A.E. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. acetonei D. 2. acetilenei 279. compuşii II şi IV sunt omologi 276. lemnul are cea mai mare putere calorică D. se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281.2-dimetilpentan D. are o mare putere calorică C. gazului de sinteză B. aragazul este un amestec de propan şi butan C. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282. în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. acidului cianhidric C. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C.

huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. arderea butanului are loc spontan D. turba are putere calorică mare 287. Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. cărbunii inferiori au putere calorică mică D. sunt combustibili fosili C. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. antracitul este un cărbune superior E. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B.D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. formându-se acizi carboxilici inferiori C. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. cărbunii reprezintă aurul negru 286. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt combustibili lichizi B. în proporţii egale C. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. cărbunii superiori au putere calorică mare C. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. antracitul. cea mai mică putere calorică o are benzina B. benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C. Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 . gudroanelor şi gazelor de cocserie D. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E.

derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. are loc pe catalizator de platină. se formează izoalcani C. conduce la formarea amoniacului B. conduce la formarea gazului de apă 296. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. are loc la t > 6500C D. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. alegeţi afirmaţiile corecte: A. la 10000C 295. halogenul are rol de reactant C. are loc la t < 6500C C. iodul reacţionează direct cu etanul. în funcţie de structura alcanului.5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. la lumină B. Referitor la halogenarea alcanilor. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. conduce la formarea metanolului E. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 . conduce la formarea acetilenei B. permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. este o reacţie de adiţie 292.E. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294. se formează şase derivaţi monobromuraţi C. se formează cicloalcani B. se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. are loc la temperatură normală E.2. se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. are loc pe catalizator de nichel D. clorura de metil este agent frigorific E. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. are loc în condiţii diferite. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. este reversibilă D. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E.

de exemplu: pentan. tetraclorura de carbon 298. este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. silicaţi de aluminiu C. undecan. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304. apreciază calitatea benzinei C. este omologul superior al butanului B. -CH2. nu prezintă izomeri de catenă E. sunt. este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. Etanul: A. n-heptanul are C. izooctanul are C.O. are formula moleculară C2H6 C. Alcanii: A. Propanul: A. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-.(metin) B. bromura de aluminiu umedă B. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. nu prezintă izomeri de catenă 302.(metilen). primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301. are doi izomeri de catenă E. =CH. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A. = 0 299.O. Metanul: A. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C. uzuale care conţin sufixul an B. sunt hidrocarburi aciclice saturate B. are formula de structură plană CH3-CH3 B. are formula de structură plană C2H6 D. au formula generală CnHn+2 300. clorura de aluminiu anhidră D. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. furnizează următorii radicali: CH3. are trei izomeri de catenă C. = 90 E. este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. are formula moleculară C3H8 E. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. sunt. de exemplu: decan. hexan. Butanul: 46 .(metil). zeoliţii E. eicosan E. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. apreciază cantitatea de benzină din rezervor B. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D.A. heptan D.

alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. ambele au formula moleculară C4H10 C. alcani cu catena ramificată B. Pentanul: A. (I) este omologul inferior al pentanului. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. (I) este n-butan . Izoalcanii sunt: A. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. este o hidrocarbură aciclică nesaturată D.A. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. are formula moleculară C4H10 D. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este omologul superior al butanului C. are formula moleculară C5H10 B. decanul nu este substanţă chimică D. (I) este omologul inferior al butanului. se numeşte radical metiliden D. butanul este omologul superior al decanului E. iar (II) este omologul superior al acestuia E. etan şi propan sunt adevărate: A. alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D. cei trei alcani nu pot fi omologi D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. numai butanul este alcan C. are 4 izomeri de catenă B. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. hidrocarburi aciclice nesaturate E. este omologul superior al propanului C. se numeşte radical metil B. ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. prezintă trei izomeri de catenă E. (II) este i-butan B. are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. se numeşte radical metilen C. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. este un radical provenit de la metan 47 .

se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. butan. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. butan. decan. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. octan. Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E. propan E. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B. heptan D. butan. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A. heptan B. butanul este omologul inferior al pentanului E. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. butenă. n-butan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on. butan. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. butadienă. metan. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D.E. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. pentan. metan. hexan. propan. Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. pentan. pentan. pentan C. octan. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. hexan. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. metan C. hexan. butanul este omologul inferior al etanului 316. butină 314. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. i-butan. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. Se dă următoarea serie de alcani: etan. etan. hexan. formula de structură plană: C4H10 C. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. heptan. butanul este omologul superior al eicosanului D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. nonan. formula moleculară: C4H10 E. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. propan.faţă de butan D. pentan B. heptan E. pentan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il. propan. nonan. etan. butan. propan. undecan D. butan. Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen. pentan. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. decan 313. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D.

în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. în ordine de la stânga la dreapta D. în ordine alfabetică B. etanul este omologul superior al propanului E. prin cifre arabe. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 .) B. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C. . uzuale care conţin sufixul an C. etan. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon.. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). se mai numeşte 2-metilpentan C. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. sunt false următoarele afirmaţii: A. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322. se mai numeşte 2-metilbutan B. prin cifre arabe. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B. astfel: A. Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. etan şi propan sunt adevărate? A. Izopentanul: A. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. acesata fiind considerată catena de bază C. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. metan. se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază. 3. în ordine de la dreapta la stânga E. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. prin cifre arabe. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. 2. prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D.. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B.317. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. propan 318. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. CnH2n. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. acesata fiind considerată catena de bază B. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320.

2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este izomer de catenă cu 2. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E. Legăturile simple σ C-C: A. 3-etil-2. este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C. denumirea corectă a compusului este: 3. 4-etil-2.54Å D. în locul lui n D. de exemplu. denumirea corectă a compusului este: 2. Neopentanul: A. este izomer de catenă cu izopentanul B. alcani cu catenă ramificată B. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324. catena de bază conţine opt atomi de carbon D. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B.2-dimetilpropanul D. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E. este primul termen din seria alcanilor B. 2-metilbutan. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. au o lungime de 1. ζ C.2-dimetilpropan E. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. au o lungime de 8. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple. inainte de n 326. Izoalcanii sunt: A. 2.2.54Å 50 . alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C.3-trimetilpentan E. alcani cu catenă liniară C.4-trimetilpentan 325.323. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. în locul lui n E.3-trimetilhexan D.4. permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C. are doi izomeri de catenă 328. în locul lui n C.4-dimetilhexan. de exemplu. hidrocarburi aciclice nesaturate 327. în locul lui n B.

neopentanul este gaz B. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. sunt adevărate? A. toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D.54 Å E. sunt false: A. decanul este solid E. alcanii mijlocii. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). izopentanul este lichid C. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B. primii doi termeni sunt solizi 331. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii superiori sunt lichizi E. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330. lungimea legăturii simple C-C este de 1. alcanii superiori sunt solizi 334. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. pot fi liniare sau ramificate 332. propanul este solid 333. toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. hexanul şi octanul sunt lichizi D. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). primii patru termeni sunt gaze B. butanul este lichid D. neopentanul nu este gaz C. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 . inclusiv C17 sunt lichizi E. nu au o formă bine definită E.E. primii patru termeni sunt gaze D. etanul şi neopentanul sunt gaze C. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. numai metanul şi butanul sunt gaze B. sunt prezente numai în alcani 329. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor.

hexan.335. undecan. heptan. metan C. n-hexan. metan. Vaselina: A. este un amestec de pentan şi hexan B. (III) cu (3) 339. etan. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9. decan. eicosan C. (IV) cu (3). se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. propan. (I) cu (5). (II) cu (4). octan. propan. A. eicosan. pluteşte deasupra apei B. A. (II) cu (4). etan. (II) cu (2). (III) cu (3) D. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. butan. nonan. (V) cu (II) C. hexan. etan. propan E. pentan. (III) cu (3) E. izopentan.1˚C (4)106. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . nonan. undecan. nu se dizolvă în apă E. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. (II) cu (4). n-hexan E. valoare p. octan. Vaselina: A. metan. izoprntan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. neopentan. etan. se dizolvă în apă D. (V) cu (1). (III) cu (1) B. le consideraţi corecte? A. octan D. decan B.8˚C (3)36. (IV) cu (2).4˚C (2)27. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. butan B.f.-formulă. propan. (I) cu (5). izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B.3˚C (5)125. n-pentan. n-pentan. propan. neopentan 337. este un amestec de alcani superiori C. (I) cu (1). metan.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. heptan 338. butan D.

alcanii superiori au miros caracteristic C. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. alcanii se dizolvă în apă E. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. pentru că au miros neplăcut D. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. alcanii inferiori sunt inodori B. adăugării la amestecul gazos format din alcani. alcanii superiori sunt inodori E. Mercaptanii: A. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. Alcanii: A. nu se dizolvă în apă 343. culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . are densitate mai mare decât apa D. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. alcanii inferiori au miros caracteristic D. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. nu se dizolvă în apă E. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. sunt alcani inferiori fără miros 345. sunt solubili în solvenţi nepolari D. pentru că au culoare brun-roşcat E. sunt inodori B. Alcanii superiori: A. se dizolvă în solvenţi nepolari 341. se dizolvă în benzină E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C. Alcanii inferiori: A. alcanii au molecule polare C. alcanii solizi plutesc pe apă 342. au miros caracteristic C. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B. alcanii au molecule nepolare B. se dizolvă în apă caldă E. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. sunt inodori 346.C. se dizolvă în apă D.

în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. oxidarea şi arderea 353. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. este inodor 351. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . Reacţia de substituţie: A. dehidrogenarea şi oxidarea E. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. are densitatea mai mică decât a apei E. oxidarea. substituţia. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. nu este solubil în apă D. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. Etanul: A. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. adăugării la amestecul gazos format din alcani. a mercaptanilor E. nu este solubil în apă D. de exemplu: izomerizarea. de exemplu: dehidrogenarea. în funcţie de natura halogenului E. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. poate fi. au loc în aceleaşi condiţii. izomerizarea şi arderea D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. izomerizarea. dehidrogenarea. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. oxidarea şi arderea B. are miros caracteristic neplăcut 349. Neopentanul: A. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. de exemplu: cracarea. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. Butanul: A. de exemplu: substituţia. indiferent de natura halogenului D. de exemplu reacţia de halogenare D. este izomer de catenă cu izopentanul C. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. este izomer de catenă cu neohexanul B. are densitatea mai mare decât a apei E. Reacţiile de halogenare: A. are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. cracarea. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. au loc în condiţii diferite.D. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. ζ B. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. cracarea şi izomerizarea C. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. de exemplu: substituţia.

numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). pentru n-heptan are valoarea zero 55 . tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. sunt ireversibile C. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. clorură de propil şi clorură de butil 357. fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. numiţi zeoliţi. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. Reacţiile de izomerizare: A. clorură de metilen. clorură de etil. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358. au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. numai clorură de metil B. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. (50-100˚C) 360.355. diclorometan. triclorometan şi tetraclorometan D. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B. În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. la temperaturi relativ joase. Cifra octanică: A.

are cifta octanică C. Izooctanul: A. halogenuri de aluminiu 362. au loc în mod direct B. pentru izooctan are valoarea 100 361. are formula moleculară C7H14 B.O. sunt reversibile E. are cifta octanică C. Reacţiile de izomerizare: A. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B.= 0 D.E. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A.O. este 2. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B.2. Cracarea: A. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C. săruri de zinc D.= 100 C. Zeoliţii sunt: A. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363. se produce numai la temperaturi relativ mari C. se produce numai la temperaturi joase B.O. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E.= 0 364. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. este puternic detonant E. n-Heptanul: A.O. Benzinele de calitate superioară: A. are cifta octanică C. are o rezistenţă scăzută la detonare E. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E. se apreciază prin cifra octanică D. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E.= 100 C. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. este deosebit de rezistent la detonare D. are cifta octanică C. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D.4-trimetilpentan B. au loc în prezenţă de catalizatori C.

diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. Piroliza: A. nu pot avea loc în acelaşi timp E. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E.368. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. se numeşte piroliză C. cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D. cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. Descompunerea termică a metanului: A. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. se numeşte cracare B. Cracarea şi piroliza: A. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. la anumite temperaturi pot avea loc. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. în acelaşi timp. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. metanul nu se descompune termic 372. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D.

butan D. reacţiile (I). pentan 375. în urma pirolizei acetilena C. completă. etenă C. are ca rezultat formarea acetilenei D. formează. formarea de CO2 şi H2O 379. Piroliza metanului: A. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D. Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. butenă E. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. nu se descompune termic 380. se formează ca produs secundar negru de fum 58 . transformarea n-alcanilor în izoalcani C. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. incompletă. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. Arderea: A. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E.A. are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. Metanul: A. se realizează la temperaturi joase 378. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. este o oxidare incompletă C. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. metan B. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. formează. are ca rezultat formarea etanului E. când se numeşte oxidare C. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. (II). sub formă de căldură şi lumină E. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. în urma pirolizei negru de fum D. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. este o oxidare completă B. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. când se numeşte ardere B. clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C.

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. pentru avioane C. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. sub formă de căldură şi lumină E. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. pentru aparatele magnetice 59 . indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. este o oxidare completă B. pentru aparatele electrice E. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. Arderea: A. Negru de fum: A. se obţine în urma pirolizei metanului D. Reacţia de oxidare: A. piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E.E. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. sub formă de căldură şi lumină D. pentru aragazuri B. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. Arderea: A. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. pentru automobile D. poate fi blândă sau energică E. este un praf ce conţine plumb B. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D. temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. indiferent de natura compuşilor organici C. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. este produs secundar la izomerizarea metanului C. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A. acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E.

se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori.388. nu poate fi calculată pentru metan 389. la care participă compuşi organici. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D. acizi carboxilici. compuşi hidroxilici. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. pot participa numai compuşi organici C. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. acizi carboxilici. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. hidrocarburi D. nu se obţin niciodată prin oxidare D. compuşi carbonilici B. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. hidrocarburi E. acizi carboxilici 391. are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . diferă pentru fiecare combustibil C. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. compuşi carbonilici. este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. hidrocarburi. La reacţiile de oxido-reducere: A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A. scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. acizi carboxilici. Căldura de ardere: A. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. compuşi carbonilici. se măsoară în kJ C. pot participa numai compuşi anorganici B. Puterea calorică: A. se măsoară în kcal D. compuşi carbonilici. compuşi carbonilici C. compuşi hidroxilici. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392. la care participă compuşi organici. se măsoară în kcal/m3 E. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. se măsoară în kcal/m3 390. Acizii graşi: A. compuşi hidroxilici. fără catalizatori B. se măsoară în kg E.

nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. Metanul: A. în raport molar de 1:2) D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. etan E. în raport molar de 1:2) C. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. hexan B. se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. gazelor rare 398. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 . prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. în atmosferă săracă în oxigen. în raport molar de 2:1) C. metanol. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. prin arderea metanului în aer. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. Gazul de sinteză: A. n-butan C. în raport molar de 1:3) D. În funcţiile de condiţiile de lucru. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. metan D. Metanul intră în componenţa: A. este componentul principal din gazele naturale C. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. a fost denumit gaz de baltă B. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen.395. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. în raport molar de 1:2 C. gazului grizu D. gazelor de sondă B. se mai numeşte negru de fum E. gazului de cocserie C. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. metanol. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:2) B. Gazele de sondă conţin: A. gazelor naturale E. propan 397. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. este carbon fin divizat 400.

gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. gaz de cocserie E. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. Reacţia de amonoxidare: 62 . carbon fin divizat B. metanol C. în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. Prin arderea metanului în aer. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B. prepararea acidului clorhidric 405. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. gaz de sondă 404. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C. nu prezintă toxicitate 406. metanol E. reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. Acidul cianhidric: A. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. metanal 407. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E. metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. apă D. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. metanal D. negru de fum C. fabricarea maselor plastice E. gaz de sinteză B. reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. fabricarea hârtiei D. prelucrarea cauciucului C.402.

este un bun solvent pentru grăsimi C. de substituţie E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. nu intră în compoziţia vaselinei C. ALCHENE 414. Benzina: A. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. are loc la temperaturi ridicate. are loc la temperaturi ridicate. de oxidare C. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. nu intră în compoziţia parafinei D. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. numai în absenţa oxigenului CAP. în atmosferă săracă în oxigen E. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. în prezenţa oxizilor de azot 411. se mai numesc şi olefine 63 . 100˚C şi este catalizată de nichel D. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D. vaselină sau parafină B. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. 4. în prezenţă de catalizator platină. nu pot suferi reacţii de oxidare E. numai în condiţii energice B. Formarea negrului de fum: A. Pt D. 1000˚C. sunt. se realizează prin arderea metanului în aer. se mai numesc şi parafine B. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. 1000˚C şi este catalizată de platină C. nu are în compoziţie alcani 413. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. de izomerizare D. Alcanii superiori: A. se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C.A. Alcanii pot da reacţii chimice: A. de exemplu. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B.

primari C. cuaternari 419. sunt insolubile în apă E. Alchenele pot prezenta izomerie: A. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. dsp2 E. hidroliză E. Alchenele pot da reacţii de: A. de funcţiune 416. geometrică E. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. d2sp3 418. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. sp B. secundari D. legături π D. au structură plană 415. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. nulari B.C. terţiari E. se mai numesc şi olefine B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. polimerizare 64 . Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. moleculele sunt polare B. legături 2ζ + π 417. de catenă B. În molecula unei alchene. substituţie la dubla legătură B. de poziţie C. sp2 C. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. sunt solubile în solvenţi organici E. legături ζ + 2π E. adiţie la dubla legătură C. se mai numesc şi acetilene E. legături ζ B. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. tautomerie D. sp3 D. au formula generală CnH2n D. oxidare D. legături ζ + π C.

are loc în solvenţi nepolari (CCl4. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. este regioselectivă D. 2-metil-pentena D. reactiv Bayer E. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. CH2Cl2) C. Pd. are loc anti-Markovnikov 424. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. are loc anti-Markovnikov 428. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A.1-dibromoetan B. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D. se formează 2-propanol B. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A.422. are loc în cataliză acidă D. 2-butena C. conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B. are loc conform regulii lui Markovnikov E. izobutena B. conduce la formarea cicloalcanilor 425. 2-pentena 423. 3-metil-2-pentena E. Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc după regula lui Markovnikov E.2-propandiol 65 . dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. Pt fin divizate C. se formează un singur derivat monohalogenat B.2-dibromoetan C. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426. are loc conform regulii lui Markovnikov D. apă oxigenată 429. Prezintă izomerie geometrică: A. are loc în cataliză bazică C. se formează 1. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A.

doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. fluor D. acid fluorhidric 436. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A.E B. formaldehidă D.2-propandiol C. acrilonitrilul 435. oxidului de etenă D. iod E. clor B. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. zaharidelor E. două perechi de alchene izomere Z. acetonă E. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A. trei alchene izomere cu catenă ramificată D. doi izomeri de funcţiune 434. E E. patru alchene izomere cu catenă liniară C. doi izomeri geometrici cis-trans D. proteinelor 66 . un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D. patru izomeri de funcţiune E. stirenul E. 1. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. clorura de vinil D. se formează glicerol D. două alchene izomere Z.3-propandiol E. acetaldehidă C. trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. acetilena C. 1. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A. etanolului B. acid piruvic 431. brom C. 1-propanol B. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A.C. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. hidroxid de potasiu 432. etena B. dioxid de carbon şi apă B. clorurii de etil C.

2-hexena B. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A. hidroliza E. dehidrohalogenarea clorurii de etil. 2-metil-2-hexena C. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. 1.2-dibromoetan C. ciclobutena 443. 2-butena B. Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A. 1.2-tetrabromoetan 440. Etena se poate obţine prin: A.3-dimetil-2-butena E. 1. reactiv Schweitzer 444. 2.1. 2-metil-1-pentena 67 . dioxid de carbon şi apă C. substituţia C. acizi carboxilici. bromură de etil E. 1-butena C. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A. Prezintă izomerie geometrică: A. reactiv Tollens C. acizi carboxilici şi cetone D. 2-metil-2-butena D. apă de brom B. 2-metil-3-hexena D. cracarea n-butanului E. cu KOH/EtOH D. rezultă: A. polimerizarea 441. reactiv Bayer D. în prezenţă de carbonat de sodiu.2-etilenbromhidrină D. la cald.1-dibromoetan B. în mediu de acid sulfuric 439. reactiv Fehling E. dioli E. 1. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. Alchenele se pot identifica cu: A. Prezintă izomerie geometrică: A. oxidarea D.437. deshidratarea etanolului la încălzire. 3-metil-2-hexena E. numai acizi carboxilici B. adiţia B. 3-hexena 438.2.

2-hexena 448. 2. alchine C. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B. Se poate obţine 2. 2-pentena E. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 3-metil-2-hexena 445.5-dimetil-1-hexenă B.3-dimetil-2-butena D. alcani B. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449.5-dimetil-3-hexenă D. alcooli monohidroxilici E. lungimea unei legături duble este 1. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 . 2-metil-2-pentena C.3-dimetil-1-hexenă E. 2. arene D. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D. 1-butena B. 3-metil-2-pentena D. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A.33Å C. se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E. Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A. izobutena C. compuşi monohalogenaţi 446. Se pot obţine alchene din: A. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. 2-metil-2-pentena E. 2.3-dimetil-2-hexenă 447.5-dimetil-2-hexenă C. 2. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C. în reacţiile de adiţie se rup atât legături π. 2.B. CH3– reprezintă radicalul metilen 450. 2. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.

reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. Alchenele pot adiţiona: A. apă E. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. mai ridicate decât izomerii „cis” 453. Pt. hidracizi D. cel mai greu se adiţionează iodul 456. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. are loc doar la temperatură şi presiune normale B. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. în prezenţa catalizatorilor B. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. izomerii „trans” au p. Pd) 69 . are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. Br2. se poate face direct cu Cl2. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A.t. hidrogen B. I H3C B. are loc la temperatură şi presiune normale. este o poliadiţie D. se mai numesc şi parafine E. acid formic 454. 452. alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. sunt incolore şi fără miros C. izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. halogeni C. H C C H CH2Cl Br D. cel mai uşor se adiţionează clorul D. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. CH2Cl2) C. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C.Br A. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E. are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C.

2-dicloroetan D. prin combustie. Sunt adevărate afirmaţiile: A. orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D. lungimea legăturii duble din alchene este 1. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B. Alchenele se pot oxida cu: A. reacţia este împiedicată steric 461. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C. se formează dioxid de carbon şi apă 459. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. se formează un precipitat brun de MnO2 C. compusul X este cloroform B. este o substanţă lichidă 70 . în solvenţi inerţi. se formează acid acetic D. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C. La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A.2-dibromopropan E. prin oxidarea energică a 2. h . dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. compusul Y este 1. 2.D. compusul Y este clorura de etil 462. compusul X este clorura de metilen C. în CCl4 se formează 1.3-dibromopropanului B. are loc decolorarea soluţiei de reactiv B.1-dicloroetan E.4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate. are loc conform regulii lui Markovnikov E. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460. la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. reactiv Tollens 458. conduce la formarea 1. se formează 1.39Å 463. se obţine etanol B. are loc în sistem heterogen 457. cu brom. la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este 1.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A.2-etandiol E.

prin adiţia apei se formează 1. dioxid de carbon şi apă D. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E. legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. propanal E. are doi izomeri de poziţie E. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467.4-dimetil-3-hexena B. lungimea legăturii duble C=C este 1. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. acid propanoic B. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2. 2-metilpropanal E. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. acetonă C. La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A.C. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. legătura dublă C=C este formată din două legături π C. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. acid 2-metilpropanoic D. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B.33Å B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. propanonă D. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2.5-dimetil-3-hexenei se formează: A. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. la 5000C D. alchenele au reactivitate chimică mare B. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E.2-propandiol 465. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. acid izobutiric C. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid propanoic 468. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 . miroase a sulf 464. acid acetic B. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E.

în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D.t. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C.t. 1-butenă 473. p.f. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. p. p. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B. izobutenă < p.2-dibromopropan D. 1-butenă B.1-dicloroetan E. trans-2-butenă C. se poate efectua atât cu halogeni. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B. 1-pentenă D. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. p. prin adiţia hidrogenului. etenă < p. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474.f. trans-2-butenă D. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E. p.f. p. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C. etenă B.f.t. prin adiţia clorului la etenă se obţine 1.471.f.t. izobutenă C. trans-2-butenă 472.3-diclorobutan C. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. propenă < p. p. propenă > p. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. 1-butenă < p.t. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477.t. 1-butenă E.f. are loc în sistem heterogen C. se folosesc catalizatori solizi D. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478. p.t.t. prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C. alchenele nu dau reacţii de adiţie B.4-diclorobutan B. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1. izobutenă E.f. cât şi cu hidracizi 476. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A.t. p. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. propenă < p. etenă > p. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.f.t.f. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. cis-2-butenă < p. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. cis-2-butenă > p. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. cis-2-butenă < p. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. p. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 .f. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2.

gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D. suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. compusul X este propanul B.B. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. este o poliadiţie C. C3H6 C. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. compusul Y este clorura de n-propil D. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o reacţie de condensare repetată B. C3H8 B. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B. C4H8 D. C6H14 E. are loc cu ruperea legăturilor ζ D. Referitor la oxidarea alchenelor. afirmaţiile corecte sunt: A. 3.2-dicloropropanul 483. compusul X este propena C. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. compusul Z este 1. C5H10 484. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A.4-dimetil-2-hexena B. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. 3-etil-3-butena 73 . are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A. compusul Y este clorura de izopropil E. 3-alchene (fără stereoizomeri) C.

CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C.C. pentena este omologul superior al butenei D. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. 2-etil-1-butena D. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . CH3 CH CH CH3 + Br2 D. reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. alchenele au formula generală CnH2n+2 B. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488. 3-etil-2-hexena E. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. propena nu este solubilă în apă D. etena 485. folosit în stomatologie E. kelenul este un anestezic slab. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E. CH3 D. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E.

alchenele sunt folosite drept combustibil D. ard în oxigen sau în aer B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. apă şi căldură C. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E. poziţia alilică este vecină dublei legături C. se oxidează doar în condiţii energice 492. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. nCH2 E. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. acid butanoic 75 . prin bromurarea alchenelor inferioare. butanonă C. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. propanonă B. deoarece alchenele polimerizează. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. dioxid de carbon şi apă E. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. aldehidă formică D. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. cu un mol de brom. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D.

au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. compusul X este propena C. compusul X este etanul C. se formează dioxid de carbon. în funcţie de agentul oxidant folosit C. compusul Y este etanul D. în funcţie de structura alchenei 76 . reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. compusul Z este 3-cloropropena 495. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. apă şi căldură E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este cloroetanul 496. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-propanol B. compusul Y este etena E. dioxid de carbon şi apă D. se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare.493. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B. compusul X este propan B. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D. compusul Y este alcoolul n-propilic D. 1-propanol 494. un precipitat brun E. conduc la compuşi diferiţi.2-propandiol C. 1. compusul Y este alcoolul izopropilic E. compusul X este propanul B.

se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. are rol de izolant termic şi electric B. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D. propenei C.498. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. pot suferi deformaţii temporare C. se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. au conductivitate mare 502. cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. rezistă la încălzire D. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . Etena poate fi utilizată la obţinerea: A. este mai greu decât pluta 504. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. pot suferi deformaţii permanente B. sunt substanţe biodegradabile D. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. poate fi trasă în fire 503. au rezistenţă mecanică bună 501. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. etilenglicolului D. trebuie reciclate industrial E. sunt compuşi organici naturali B. Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. etanolului B. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. sub presiune E. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. polietenei E. polipropenei 500. se formează aldehide C. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. se formează acid carboxilic B.

compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D. CH3 CH3 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D.A. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507. este inflamabilă D. se numeşte teflon B. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. este folosită la prepararea unor cosmetice 506. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. CH C CH3 CH3 CH3 C. CH3 CH2 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 . este un foarte bun izolator electric C.3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E.

cinci alchene izomeri de catenă C.4.4-dimetil-2-pentena 509. patru izomeri geometrici 511. alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2. 2-etil-1-butena D.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. compusul X este glicolul B. metanal C. compusul Y este etanul D. doi izomeri geometrici E.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E. doi izomeri de funcţiune D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. acid etanoic D. 3.4-dimetil-2-hexena B. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-dimetil-2butena D. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. trei alchene izomeri de poziţie B.4-dimetil-2-pentenei se formează: A. 3-etil-3-butena C. 4. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. alchena care prin oxidare energică formează acetonă. dioxid de carbon şi apă B. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). compusul X este etanolul C. compusul Y este etena E. CO2 şi H2O este propena B.4-trimetil-2-pentena E.2. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3. izopropilmetilcetonă 79 . 3. dioxid de carbon şi apă este izobutena 510.

E. 1-butena B. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A.3-dimetil-2-butena D. izobutanonă 513. 2-hexena E. 2-butena E. acid sulfuros B. acid butanoic B. un compus carbonilic? A. 1-butena B. 2-metil-1-pentena 516. tetraclorură de carbon D. propanal D. Care dintre următoarele alchene formează. 3-metil-1-butenă D.4-dimetil-2-pentena E.3-dimetil-2-butenei se formează: A. Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat. 2. izopentenă E. 3. ciclopentena 518. 2-metil-2-pentena D. 2-metil-2-butenă 517. 2-metil-1-pentenă B. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. izobutena C. propena E. acid propanoic 514. propena 519. propanonă E. Alchenele pot adiţiona: A. acid clorhidric C. izobutena B. 1. benzen E. 3. Prin oxidarea energică a 2. 2-metil-1-butenă C. ciclobutena 515. brom 80 .2-dimetilciclobutena D. etena D. ciclobutena B. 2.4-dimetilciclobutena C. 2-butena C. acetonă C.4-dimetil-2-pentena C.

2-butena C. Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A. prin înlocuirea în denumirea alcanului. au aceeaşi formulă de structură plană 527.520. 2. sunt alchene B. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. Alchenele: A. sunt hidrocarburi aciclice C. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. sunt alchine C. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor. la 5000C E. alchenele au izomerie de catenă. prin oxidare energică. are formula moleculară CH2 E. 2-butena 521. formează dioxid de carbon şi apă? A.3-dimetil-2-butena C. au formula generală CnH2n+2 B. Care dintre următoarele alchene. sunt hidrocarburi saturate E. sunt hidrocarburi nesaturate D. Denumirea alchenelor se face astfel: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 3-metil-2-pentena 522. propena B. se numeşte metenă D. etena D. se numeşte etenă C. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523. se precizează poziţia dublei legături 526. de poziţie şi geometrică C. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. izobutena E. conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. etena este omologul superior al propenei B. au aceeaşi formulă moleculară D. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. propena B. are formula de structură plană CH2=CH2 B. a sufixului an cu sufixul ină C. se precizează poziţia dublei legături E. prin oxidare energică. formează acid acetic (CH3COOH)? A. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. au aceeaşi formulă de proiecţie E. a sufixului an cu sufixul enă D. 1-butena E. etena este omologul inferior al propenei 81 . ciclobutena D. are formula moleculară C2H4 525. Care dintre următoarele alchene. prin înlocuirea în denumirea alcanului.

poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. este prezentă în structura alchenelor E. La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon.33 Å B. trebuie să conţină dubla legătură. se găseşte în structura alchenelor E. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. nu este stabilă D. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. este prezentă în structura alchenelor C. are lungimea de 1. nu permite rotaţia liberă în jurul său. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. participă la formarea legăturilor duble 82 . este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C. propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. se găseşte în structura alcanilor 534. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. formează trei legături ζ şi o legătură π B. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. indiferent de poziţia dublei legături B. Legătura dublă: A. etena şi propena nu sunt omologi D. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530. a atomilor de carbon participanţi 533. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A. Legătura π: A. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C. daar în care nu se află dubla legătură B. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E. daar în care nu se află dubla legătură D. formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D.C. este formată din două legături π E. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A.

se găsesc în structura alchenelor 535. participă la formarea legăturilor simple B. nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536.33Å B. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A. participă la formarea legăturilor duble C. se pot forma între doi atomi de carbon E. Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 . cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. este mai puternică decât legătura π D. se poate stabili între doi atomi de carbon E. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E. cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D. se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.33Å C. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E. au lungimea de 1.33Å 538. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0. Structura unei alchene: A. Legătura σ: A.B. dubla legătură este formată din două legături π E. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C.

izobutena D. Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A.4-dimetil-3-hexena 541. de exemplu. sunt izomeri de poziţie E. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. izobutena E. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A. propena E. etena 543. sunt. etena B. sunt izomeri geometrici 540. 1-hexena B. 2-pentena E. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. 2.4-trimetil-3-hexena C. cis-2-butena şi trans-2-butena D. 4-metil-2-pentena B. 2-butena D.2. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. formula de structură plană B. 3-hexena 542. 1-butena şi 2-butena E. 3. 1-butena D. Izomerii geometrici: A. sunt. propena C. formula moleculară C. 2-pentena C. sunt izomeri de catenă D. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . de exemplu.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

compusul (8) are coeficientul 10 577.B. duce la formarea compuşilor carbonilici C. la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. cu clor sau brom. compusul (2) are coeficientul 1 C. duce la formarea acizilor carboxilici B. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. compusul (5) are coeficientul 4 E. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. Arderea alchenelor: A. compusul (7) are coeficientul 4 E. Oxidarea energică a alchenelor: A. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. compusul (1) are coeficientul 5 B. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. în funcţie de structura iniţială a alchenei. compusul (4) are coeficientul 3 D. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D. compusul (4) are coeficientul 5 D. compusul (6) are coeficientul 2 576. poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. cu clor sau brom. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. compusul (2) are coeficientul 8 C. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. poate avea loc în oxigen D. duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. se formează un acid carboxilic B. Astfel: A. se formează o cetonă E. poate avea loc în aer E. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare.

au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. prezintă fenomenul de îmbătrânire C. sunt produse tehnologice de sinteză C. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. nu pot fi izolatori termici 585. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. nu sunt poluanţi D. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. reacţia (I) este o reacţie de ardere C.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. are formula CH = CH CH3 Cl E. au conductivitate crescută C. prezintă rezistenţă mecanică 584. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. Clorura de alil: A. sunt produse tehnologice naturale B. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. sunt biodegradabile D. nu prezintă elasticitate E. sunt izolatori chimici şi termici B. sunt poluanţi B. nu sunt biodegradabile E. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D. Materialele plastice: A. au conductivitate ascăzută D.

Polipropena: A. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. Polistirenul: A. Polietena: A. Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. 2. Policlorura de vinil: A. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. este un bun izolant termic şi electric E. Teflonul: A. are formula (CH2 CH)n C6H5 E. este un foarte bun izolator electric D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . poate fi trasă în fire 589. 2-butenă 593. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590. 2.3-dimetil-2-pentenă E. este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. este cunoscută sub denumirea de teflon B. poate fi trasă în fire 588. este inflamabil C. 1. se mai numeşte clorură de vinil E. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C.587. 3-etil-1-pentenă D. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D. se mai numeşte politetrafluoroetena B. are formula (CH2 B. este cunoscută sub denumirea de PVC D.2-dicloretena B. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. se mai numeşte polietilenă E.3-dimetil-1-hexenă C. prezintă conductibilitate electrică 592.

de substituţie E. Alchenele participă la reacţii: A. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. alchenele au izomerie de catenă (n≤4). arderea incompletă a metanului B. de poziţie C.4-butandiolului în mediu acid 598. de polimerizare D. în stare pură miroase a carbid. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. 5. la 400-6000C E. molecula acetilenei este nepolară 600. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. o legătură ζC-H B. piroliza metanului la t > 12000C C. două legături πC-C D. Acetilena se poate obţine prin: A. de adiţie B. la comprimare se descompune cu explozie D. temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. geometrică E. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. de oxidare C. deshidratarea 1. acetilena este parţial solubilă în apă E. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. de funcţiune cu cicloalcanii D. Alchinele pot prezenta izomerie: A. o legătură ζC-C C. trei legături πC-C 597. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). alchenele au izomerie de catenă (n≥4). este insolubilă în apă B. ALCHINE 595. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. Pt. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. de catenă B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Pd conduce la formarea etanului 94 . o legătură πC-H E. toate alchinele formează acetiluri 599. reacţia carburii de calciu cu apa D. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594.A. din care se prepară E. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. este solubilă în solvenţi organici C. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D.

2-dicloroetenă B.2. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. acetilura de diargint E. 1. 1. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C.1.2-tricloroetan D.B. 1. se poate forma 1. Reacţia acetilenei cu bromul. propină C. oxidare E. ardere D.2. 3-hexină 602.1. sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A.2-tetrabromoetan D. Alchinele dau reacţii de: A. la 170-2000C C. substituţie C. Referitor la alchine. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl.2-tetracloroetan C. acetilura disodică D. se poate forma 1. în funcţie de condiţiile de reacţie. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 . 2-pentină E. principala lor proprietate chimică este adiţia E. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B.1. 1. acetilura de calciu B. poate conduce la: A. fenilacetilenă D. 1. acetilenă B. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. În reacţia clorului cu acetilenă: A.1-dibromoetenă 605.1. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E.2-dibromoetenă B. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. la 80-900C D. acetilura monosodică C.2-dibromoetan E. alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D. se poate forma 1. Reacţionează cu apa: A. adiţie B. au formula generală CnH2n+2 B. apă şi căldură 601. au formula generală CnH2n-2 C.2-tribromoetenă C. poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2. hidroliză 604. acetilura de dicupru 603.

2-butina D. în stare uscată. cu hidroxid de diaminocupru (I) B. se obţine intermediar alcoolul vinilic. hidrolizează uşor cu apa E. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. 2-propenol 612. instabil C. acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. alcool alilic E. acetonă B. prin aprindere D. cu acid bromhidric C. Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A. benzilmetilcetona C. explodează B. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. benzofenona E. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A. stabile la temperatură obişnuită C. Acetilena se poate recunoaşte: A. este un precipitat alb-gălbui C. fenilmetilcetona B. preponderent covalente 614.D. alcool fenilvinilic 611. compuşi ionici B. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. cu HgSO4 / H2SO4 96 . propanonă D. regenerând acetilena D. hidrolizează uşor. la încălzire sau lovire. produsul final de reacţie este acetaldehida E. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. când se formează acetilura de argint E. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. cu hidroxid de diaminoargint (I) E. acetofenona D. 1-butina C. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. produsul final de reacţie este propanalul 613. 2-pentina 610. dimetilcetonă C. acetilena B. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. propina E. intermediarul format este stabil D. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609.

1. acetilena: A. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. acetonei E. se mai numesc şi olefine B. conţin una sau mai multe duble legături C. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621. alcoolul vinilic este un enol C. are caracter slab acid B. un izomer cu catenă ramificată D. acrilonitrilului C. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. un izomer cu catenă liniară B.615. Din acest motiv. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. puternic exotermă B. prezintă izomerie de constituţie D. se obţine clorură de vinil E. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. doi izomeri cu catenă liniară C. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618. formează acetiluri D. are loc la 1700C D. cu formare de 1. Alegeţi răspunsul corect: A. se obţine clorură de etil C. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. cloroprenului B. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. respectă regula lui Markovnikov 622. este insolubilă în apă C. clorurii de vinil D.2-tetrabromoetan 617. doi izomeri cu catenă ramificată E. acetilena are caracter slab bazic E. Acetilena se poate obţine din: 97 . reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă. butadienei 619. Alegeţi răspunsul corect: A. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D.2. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. doi izomeri geometrici 620. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă.

planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. benzen 623.f. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. la 00C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A.9Å D. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624. la 12 atm D. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C. acetilena adiţionează bromul în două etape B. dau reacţii de substituţie cu clorul. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C. în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. au caracter slab aromatic B. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 . fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. carbură de calciu C. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. la 5000C. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. în poziţie alilică D.204Å C. se mai numeşte etină 628. legătura triplă are caracter slab acid B. metan B. mai mare decât propina E. acetilena este omologul superior al propinei E. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. ciclobutan E. atomul de H este hibridizat sp3 C. are p. Referitor la alchine. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. atomul de carbon este hibridizat sp D.A. atomul de carbon este hibridizat sp2 B. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. 1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E. pentenă D.

Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B. 1-hexina 632. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. compusul Y este acetilura diargentică D. compusul W este amoniacul E.E. compusul X este etina C. compusul Y este acetaldehida D. monomer important în industria polimerilor 631. Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D. compusul X este propina B.3-dimetil-1-butina C. 4-metil-2-butina E. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634. compusul Y este acetona E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-butina D. compusul Y este alcoolul vinilic C. 3-metil-1-pentina B. carbidul este acetilura monosodică B. compusul Y este propanona 99 . 3. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630.

în prezenţa HgCl2 drept catalizator.1-dibromoetan E. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon. 2-butina prezintă izomerie geometrică C. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. 1. policlorura de vinil D. Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen. flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. acetilura monosodică se formează la 1500C B. acetilena este insolubilă în apă. 1. compusul X este etina D. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. compusul Z este bromura de etil 638. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. poliacrilonitrilul B.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. compusul X este etena B. poate conduce la: A. compusul X este etanul C. compusul Y este etena E. adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639. poliacetatul de vinil 100 . prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640. 1. alegeţi răspunsurile corecte: A. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. în urma reacţiei de ardere. carbidul este o acetilură ionică D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. polistirenul C. bromură de etil B. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C.635.2-dicloroetenă 637. ca şi etena B.2-dibromoetan D. apă şi căldură B. Sunt polimeri vinilici: A. acetilura disodică se formează la 2200C C. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. bromură de vinil C. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636.

Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. 1-pentina 647. şapte alchine izomere B. 4-metil-1-hexina C. aldehidă butirică B. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. poliizoprenul 642. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. prin descompunere în elemente 649. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. nouă alchine izomere C. 4-metil-2-hexina B. prin ardere E. Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. 2-butina D. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. butanonă C. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. butanal D. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. difenilacetilena 646. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. cu apă de brom B. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. se obţine un compus dihalogenat geminal B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etilmetilcetonă E. 1-butina C.E. în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C. fenilacetilena E. Pot forma acetiluri: A. acetilena B. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B. 3-metil-1-hexina D. propina E. cu reactiv Tollens D. 2-hidroxi-1-butenă 645. alegeţi afirmaţiile corecte: A. tip Lewis 101 . trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. cu soluţie de diaminocupru (I) C.

radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. compusul U este etena D. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etina C. compusul Y este propena 102 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B. iar polul negativ este la atomul de carbon D. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. formulă restrânsă de structură plană D. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. compusul Z este etena 653. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este 1-cloroetanul 654. compusul Z este 1-cloroetena E. compusul Y este etanul E. se obţine seria omoloagă a alchinelor B. compusul Y este propanul B. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. compusul Y este etena D. compusul X este etena B.B. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. alegeţi răspunsurile corecte: A. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. radicalică 650. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C. compusul X este acetilena C. ciclică E. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. de proiecţie C.

compusul Y este acetaldehida D.2-dicloropropanul E.1.2-dicloropropanul 656. compusul W este 2-cloropropanul 655.2. compusul X este etanul C. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2.2-tetracloroetanul 658. compusul Y este acidul acetic 657. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este 1. compusul X este propanul B. compusul Y este etina E.C. compusul Y este propanona E. compusul W este 1.HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. alegeţi răspunsurile corecte: 103 . compusul X este propena C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 .2-tetracloropropanul B. compusul Z este clorura de n-propil D.2. compusul W este 2. compusul Y este 2-cloropropena C. compusul Z este clorura de propenil E. compusul Y este 1. compusul X este metanul B.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A.1.2-dicloropropanul D. compusul Z este 1. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W . compusul Y este etena D.

Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este etanolul D.A. compusul W este acetaldehida 660. alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este metanul C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) .H2. compusul Z este 2-cloropropanul 659. compusul Y este etanul B. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul Z este etena D. Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-dicloroetanul E. compusul X este etanul B. compusul Z este 1-cloroetanul D. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662. compusul X este etanul B. compusul Z este etena B. compusul Z este etina C. compusul X este metanul 661. compusul Z este acetilena E. compusul Y este etina D. compusul Z este 1. compusul Y este etena C. compusul W este alcoolul vinilic E. Se consideră schema de reacţii: 104 . compusul a este apa E. compusul Y este propena C.

compusul Z este etanolul E. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . compusul Y este alcoolul n-propilic E. Se consideră schema de reacţii: + [O]. compusul X este acetilena C. compusul X este 2-butina C. compusul Y este etena D. compusul Z este glicolul 663. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A.2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-butina B. compusul Y este propena D. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este acidul acetic 665. compusul X este propan B. compusul X este propena B. compusul Y este alcoolul izopropilic D. compusul X este propena C.2-dicloropropan E. compusul Z este clorura de alil 664. compusul X este propanul C. compusul Y este 2-butena E. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B. compusul Y este 1-butena D. compusul Z este clorura de 1. compusul Y este alcoolul alilic 666.

compusul Y’ poate fi n-butanul E. compusul X este etina C. compusul Z este etena D. compusul W este 1. compusul X este etina C. compusul Y este etanul E. compusul X este propina B. compusul X este propena B. compusul X poate fi 1-butina B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni. compusul X este propanul C. p si t0C + Cl2 / 5000C Z .1-dicloroetanul E. compusul Y este 2-cloropropanul E. compusul Y este clorura de alil 667.2-dicloroetanul 668. compusul W este 1.Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X’ poate fi 2-butina C. compusul Y este 1-cloropropanul D. compusul X este etena B. compusul X este propanul C.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-clorobutanul 670. Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2. compusul Y este etena D. compusul Y este propena 669. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etanul 106 . compusul X este propena B. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul E. compusul Y poate fi n-butanul D. compusul Y este etena D.

671. cauciucului sintetic B. 1-butină B. În funcţie de poziţia triplei legături. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675. propină. 1-hexină. cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D.se numeşte 2-propinil E. 2-pentină D. cauciucului natural C. este formată din trei legături ζ D. 1-butină. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 . cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674. radicalul HC≡C-CH2-CH2.se numeşte acetilenă B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena nu este omologul superior al propinei C. radicalul HC≡C. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B. are o lungime de 1. 1-butină 676. adiţia hidrogenului la acetilenă B. 2-hexină.se numeşte etinil D. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. zaharozelor 672. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C.se numeşte propargil 677. acetilenă. adiţia apei la acetilenă 673. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B. radicalul HC≡C-CH2. 3-hexină E. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E. 2-butină. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C.57Å 678. etină. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D. propină C. acetatului de vinil E. 1-pentină. alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. radicalul HC≡C. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. melanei D. Legătura triplă din structura alchinelor: A. propină. radicalul HC≡C-CH2. arderea acetilenei E. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C.se numeşte 1-butinil C. acetilenă. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A. Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. Alegeţi afirmaţiile false: A. alchinele pot fi: A.

57Å C.este de 1. propena şi butenele D. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B.204Å 679. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. alcanii superiori B. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. densităţile mai mari D. etanul. lungimea legăturii triple -C≡C. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E. heptanul şi octanul 684. sunt gaze următorii compuşi: A. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C.57Å E. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C. Alchinele pot prezenta: A. Acetilena: A. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. în total 3 izomeri 682. temperaturile de topire egale 685. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680.A. Alchinele pot participa la reacţii : 108 .este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B. masele moleculare mai mici E. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C.este de 1. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A. temperaturile de topire mai mari B. etena. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E. etena şi acetilena E. lungimea legăturii triple -C≡C. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. este foarte solubilă în acetonă 683. hexanul. este parţial solubilă în apă C. lungimea legăturii triple -C≡C. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D.204Å D. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. temperaturile de fierbere mai mici C. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. nu este solubilă în solvenţi organici E.

Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A. platină D. paladiu E. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. are formula AgHC=CHAg 688. nichel 687. Acetilura de diargint: A. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. sodiu B. de ardere D. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. de oxidare 686. de polimerizare B. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. nu reacţionează cu apa 689. sunt compuşi ionici C. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. este un precipitat negru B. sunt stabile la temperatură obişnuită B.A. de substituţie E. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C. este un precipitat alb gălbui E. de adiţie C. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. potasiu C. compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. dar şi de funcţiune D.

E.1-dihalogenoetenă E. Reacţia Kucerov: A. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C. HgCl2 drept catalizator 694. este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B.1. de exemplu: 1. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. compusul B este amidură de argint C. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C.2-dihalogenoetenă D. compusul C este diargint-etena D. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E.2. constă în adiţia apei la acetilenă B. de exemplu: 1.2-tetrahalogenoetan 696. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. constă în oxidarea blândă a acetilenei 693. este o reacţie endotermă E. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. compusul A este azotat de argint B. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D. are ca produşi de reacţie C şi HCl B. de exemplu: 1. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C. HgCl2 drept catalizator E.

compusul B este Reactivul Tollens 697. alcadiene cu duble legături izolate D. alchenelor C. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A. 6. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. alcadienelor E. alcadienele pot fi: A. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. Alcadienele: A. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. Izomerii de funcţiune: A. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alchinelor D. potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. După poziţia relativă a celor două duble legături. alcadiene cu duble legături conjugate C. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A. ALCADIENE. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alchinelor şi alcadienelor 702. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. alcadiene cu duble legături disjuncte E. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B. alcadiene cu duble legături suprapuse 700. alcanilor B. alcadiene cu duble legături cumulate B. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. 698. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C.E.

de exemplu alcadienele şi alchinele 703. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. H2C CH CH CH2 D. este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704. este izomer de funcţiune cu 1-butina C. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . 2-Metil-1. sunt. este izomer de poziţie cu 1. Propadiena: A. este o alcadienă cu duble legături izolate B. 1. sunt. se mai numeşte acetilenă D. se mai numeşte izopren C. de exemplu alchenele şi alcadienele E. este izomer de funcţiune cu 1-butina E. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. este izomer de funcţiune cu propina B. H2C C CH2 705. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară.4-pentadiena B. este izomer de poziţie cu 1. 2. se mai numeşte alenă C.3-butadiena: A. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A.2-octadiena 706.6-Octadiena: A.C.2-Butadiena: A. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C. este izomer de poziţie cu 1. H2C = CH C CH2 CH3 B.3-butadiena B. este o alcadienă cu duble legături conjugate E.

compusul A este HCl B. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B. este produs de origine animală E. alcadienele nu prezintă izomeri 711. produsul final se numeşte 1. este compus natural macromolecular E.2. alcanilor B. de exemplu: 1. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. Gutaperca: A. este produs de origine vegetală D. de exemplu: 1. de funcţiune E. se mai numeşte cauciuc natural 712. are formula moleculară (C5H8)n 709.4-tetraclorobutan 113 .4-hexadiena D. compusul B poate fi 3. este izomerul cis al poliizoprenului C. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713. este forma cis a poliizoprenului B. de exemplu: 2.3-butadiena sau 2. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D. geometrică D. sunt.3. sunt. alchinelor D. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B. alcadienelor E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.708.4-dicloro-1-butena E. sunt. este forma trans a poliizoprenului C. alchenelor C. arenelor 710. au caracter nesaturat pronunţat B.4-pentadiena 714.2-butadiena sau 1. Alcadienele au izomerie de: A.3-pentadiena şi 1. Cauciucul natural: A. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. este izomerul trans al poliizoprenului D. compusul A este Cl2 C. Reacţia de polimerizare este specifică: A. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C. compusul B poate fi 1. de poziţie C. Alcadienele cu duble legături conjugate: A.4-dicloro-2-butena D.2-hexadiena E. de catenă B. dau reacţii de adiţie C.

devine sfărâmicios C. alcool E. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A. Sub acţiunea oxigenului. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. îşi pierde elasticitatea B. „îmbătrâneşte” 720. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. Vulcanizarea cauciucului: A. Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A. îşi schimbă culoarea E. Cauciucul natural brut este solubil în: A.715. benzină C. Elasticitatea cauciucului: A. benzină C. se păstrează sub 0˚C D. benzen B. se numeşte teflon E. se numeşte prenandez 718. benzen B. este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. se foloseşte ca adeziv B. rezistă la rupere C. se foloseşte ca pigment în vopseluri D. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. nu este solubil în hidrocarburi B. este plastic E. cauciucul: A. este sfărâmicios 722. sulfură de carbon D. se păstrează la peste 30 ˚C E. se foloseşte drept combustibil C. se realizează la 130-140˚C E. alcool E. se mai numeşte teflon 114 . Cauciucul vulcanizat: A. Ebonita: A. acetonă 716. gutaperca 719. se realizează la 30-40˚C 721. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. apă 717. sulfură de carbon D. se transformă în gutapercă D. este asemănătoare cu cea a izomerului său.

se mai numeşte S. se foloseşte ca izolator electric E. este izomerul trans al poliizoprenului D. se obţine prin copolimerizarea 1.3-butadienei cu acrilonitrilul 728. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B.3-butadienei cu acrilonitrilul B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. este un cauciuc sintetic C. se mai numeşte gutapercă C. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de poziţie şi geometrică E.K. în structura lor. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D. se obţine prin copolimerizarea 1. cu obţinerea unui produs macromolecular B. se mai numeşte PAN B. Reacţia de copolimerizare: A. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726. se obţin prin reacţii de substituţie 725. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724. se obţine prin copolimerizarea 1. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. alcadienele au izomerie de catenă. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri.3-butadienei cu stirenul C. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C. Copolimerii: A.3-butadienei cu stirenul E. Poliacrilonitrilul: A. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. Produsul numit Buna S: A. E.N. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E. în structura lor. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. are proprietatea de a fi tras în fire C. Produsul numit Buna N: A. este un cauciuc natural B. se mai numeşte PVC 729. este un polimer fără utilizări în industrie E. este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. se obţine prin copolimerizarea 1. se mai numeşte gutapercă 727. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B.B.

compusul (I) se numeşte: 3-metil-1. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C. în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D.C. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. teflon 733. policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi. gutaperca C. neopren B.2. 1. compusul (I) se numeşte: 1. stirenul C6H5-CH=CH2 C. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E. Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A.3-pentadienă B. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A.4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E. 3. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732. 1.3-hexadienă C. buna S D. 3.3.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B.2-dimetil-1.3-butadienă 116 . compusul (III) se numeşte: 3-etil-1. 1. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D.3-butadienă se obţine: A.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A. H2C=CH-CN B. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734. În urma adiţiei bromului la 1. acrilonitrilul. buna N E.

prin copolimerizarea 1. este o poliadiţie 1-4 B.3. cauciucul policloroprenic B. produsul de reacţie se numeşte 1. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A. este o materie primă importantă.3-butadienă D.4-trimetil-1. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. compusul (II) se numeşte: 2. cauciucul butadienstirenic E. Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A. cauciucul poliizoprenic D. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A. legăturile duble din poliizopren sunt trans C. solubilitate în hidrocarburi (benzen.4-hexadienă 735. are structura C6H5–CH=CH2 C. prin copolimerizarea 1. produsul de reacţie se numeşte 1. compusul (II) se numeşte: 1. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736.3-dimetil-1. gutaperca B. toluen) 117 . Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741. cis-poliizoprenul E. se numeşte Metoda Lebedev C. cauciucul Buna S D.D. are structura CH3 C CH2 CH3 B.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. este un monomer vinilic D. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A. ebonita C.4-pentadienă E. cauciucul polibutadienic C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C.2-butadienă E. neoprenul 737. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D.

polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. Referitor la cauciucul natural. Referitor la cauciucul natural. alegeţi răspunsurile corecte: A. acetonă C. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . benzină. are culoare slab gălbuie B. este solubil în benzen. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C. prin copolimerizarea 1. sunt adevărate afirmaţiile: A.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. este insolubil în alcool. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. acesta este supus vulcanizării D. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A.C. prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C. sub 00C cristalizează şi devine casant E. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745. se obţine prin reacţii de policondensare E. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. stabilitate chimică ridicată D. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. se mai numeşte prenandez D. la 5000C 744.2-butadienei D. sub acţiunea oxigenului din aer. principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. sulfură de carbon D. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. este elastic E. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743. cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. încălzirea la 1000C a cauciucului B. nu poate fi vulcanizat D. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A. formând ebonita 747. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. rezistenţă la îmbătrânire E. se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf. este plastic 746.

cauciucul butadienic. este utilizat pentru producţia de încălţăminte. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. este importantă în industria elastomerilor E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este lipicios E. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. a garniturilor C. articole biomedicale. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. este sfărâmicios D. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A. după vulcanizare. Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. prezintă rezistenţă la rupere C. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. butadiena.749. Referitor la cauciucul sintetic.3-butadienei se obţine poliizopren D. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. este casant 119 . Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. nu este plastic E. fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754. este insolubil în hidrocarburi D. este elastic. a furtunurilor. Referitor la utilizările cauciucului sintetic. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750. se poate obţine prin metoda Lebedev E. ţesături cauciucate. poate fi prelucrat şi vulcanizat C. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. latexul se extrage din nuca de cocos B. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751. prin polimerizarea 2-metil-1. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. a curelelor de transmisie. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E.

este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%).3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. copolimerizarea 1. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. prin copolimerizerea 1. cu formula (C5H8) n D. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D.3-butadienei cu stirenul 758. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761.756. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759.5-5%) D. cu mare rezistenţă mecanică 760. Din cele prezentate mai jos. gutaperca este forma cis a poliizoprenului E. cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A. cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B. care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. Referitor la gutapercă. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. este de origine animală E. este forma trans a poliizoprenului D. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B. ebonita nu este un material elastic E. se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. ebonita se foloseşte ca izolator electric C. este un produs de origine vegetală B.3-butadienei cu acrilonitril C. se obţine ebonita B. prezintă legături duble E. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757.5-5%) la 130-140 oC B. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”. ebonita este un produs dur. în medicină şi gospodărie 120 . Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-butadienei 762.

3-butadiena CAP. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. cât şi adiţii 1. oxidare E. polimerizarea 1.4. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1. prin poliadiţiile 1.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D. adiţie B. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → . formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B.763. cauciucurile sunt hidrocarburi saturate. 766. Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A. 7.3-butadienei se obţine cauciucul Buna E.2 D. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. molecula benzenului este plană D. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768.N.K. naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B.(C5H8)n C. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E. ARENE 767. prin polimerizarea 1. reducere D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. pot fi mononucleare şi polinucleare B.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1. cu formula generală C2H2n D. prin polimerizarea 2-cloro-1. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C.54Å 769. substituţie C. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. cauciucul Buna S se mai numeşte S. hidroliză 121 .2 C. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B. prin polimerizarea 1.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764.

o-xilen D. reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. p-xilen 772. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. benzilfenilcetonă E. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774. decalina E. antracenul D. alchilarea benzenului se face cu cloruri acide. AlCl3 . fenantrenul 771. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. toluen 773. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B.770. în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E. etilbenzen B. La clorurarea difenilmetanului la lumină. stiren E. dibenzilcetonă 776. C6H5 CH C6H5 Cl 122 . vaporii de benzen sunt toxici C. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. naftalenul B. difenilul C.HCl C Compusul C poate fi: A. poate rezulta: A. p-metilbenzofenonă D. etilbenzen C. m-xilen E. toluen B. o-metilbenzofenonă B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţă de AlCl3 anhidră D. feniletenă C. m-metilbenzofenonă C. cumen D. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B.

–COOR D. –SO3H B. C6H5– C. toţi produşii enumeraţi 777. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –COOH D. –CH = O D. –SO3H E.B. Cl CH2 C. –NO2 B. clorura de benzil 778. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –C(CH3)3 C. –I 782. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. –NO2 780. –R C. –OH 779. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –CH2X E. –X B. –CH3 B. –COOR D. propena E. –NH2 C. cloroetanul D. –CH = CH2 B. clorobenzenul B. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. –F 781. –CN E. –COOH 123 . –CN E. C Cl E. toluenul C. Cl CH2 Cl Cl D.

reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E. m-nitrotoluen C. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. o-clorotoluen B. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784. sulfit de sodiu E. o-nitrotoluen B. poate rezulta: A. Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A. clorură de benziliden E. La monoclorurarea toluenului. 2. permanganat de potasiu în acid acetic D. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. oxigen molecular. este ireversibilă B. dicromat de potasiu în acid acetic E. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A. sulfit acid de sodiu 785.4-dinitrotoluen E. clorură de benziliden 124 . substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B. acid sulfuric C. 2. feniltriclorometan 789. în funcţie de condiţiile de reacţie.CH3–CH2– E.C. p-nitrotoluen D. –NH2 783. oleum D. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786. amestec sulfonitric B. se efectuează cu amestec sulfonitric D. >C=O D. trebuie realizată la temperatură ridicată E. în prezenţa unor catalizatori B. m-clorotoluen C. clorură de benzil D. clorură de benzil E. o-clorotoluen B. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. p-clorotoluen C. la acilare se obţin omologi ai benzenului D.6-trinitrotoluen 788. p-clorotoluen D.4. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787.

2-dicloroetanul C. aldehide aromatice D.1-difeniletanul D.1-dicloroetanul B. cetone aromatice C. Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A. dioxid de carbon şi apă E. Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A . cetone mixte E. cu nuclee izolate C. prezintă trei nuclee benzenice condensate 791. acid benzoic B.2HCl B + Cl2 / h . are caracter aromatic mai slab decât naftalina B. se obţine: A. cu nuclee condensate E. Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 . hidrocarburi alifatice 794. t0C . alcool benzilic D. compusul C este acidul tereftalic E.HCl C A.10-antrachinonă D. cu nuclee conjugate 796. la nucleu B.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . compusul D este anhidrida ftalică 793. compusul B este o-xilenul B. se oxidează mai greu decât naftalina C. de dimerizare 125 . Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A. prezintă trei nuclee benzenice izolate E. compusul A este 1.790. compusul A este 1.2H2O t0C C . de ciclizare C. alchilarene B. compusul B este 1.2-difeniletanul E.H2O D A. prin oxidare formează 9. compusul C este 1-cloro-1. Prin reacţii Friedel–Crafts la arene. compusul C este acidul o-ftalic D. compusul B este p-xilenul C. benzaldehidă 795. KMnO4 / H3O. acid fenilacetic C. ciclice saturate B.HCl + 6[O] . compusul B este 1.2-difeniletanul 792. Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A. cicloparafine D. pot rezulta: A.

D. AlBr3 C. la 3500C. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3. decalină D. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide. oxigen molecular. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. pe catalizator de V2O5. hidrogenarea stirenului E. pe catalizator de V2O5. oxigen molecular. Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. prin combustie. se poate realiza doar catalitic D. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. de polimerizare D. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . acilarea benzenului cu clorură de acetil C. de condensare 797. în cazul arenelor cu catenă laterală. la catena laterală E. se formează un singur compus monohalogenat 802. acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. folosite ca solvenţi B. cu formare de acid ftalic B. de oxidare E. Benzenul se poate oxida cu: A. de eliminare 798. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. toluen 800. etilbenzen B. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. tetralină B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. de substituţie B. alcool benzilic C. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. se obţine: A. alchilarea benzenului cu propenă. tetrahidronaftalină C. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. reacţia benzenului cu izopropanol. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. difenilcetonă E. de adiţie C. decahidronaftalină E. la 5000C. urmată de deshidratare D. acetofenonă 803. cu formare de anhidridă maleică C. AlCl3 B. catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. fenilmetilcetonă D. oxigen molecular.

nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. anhidridă acetică D. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A. deshidratarea 1-feniletanolului E.804. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. oxidarea etilbenzenului 808. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. benzenul are în moleculă 12 atomi C. Acetofenona se poate obţine prin: A. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806. poate fi un alcool aromatic D. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. alchilarea benzenului cu propenă B. patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811. sunt adevărate afirmaţiile: A. poate fi o cetonă 807. acetamidă E. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. naftalina nu se poate oxida E. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. acetat de etil 805. adiţia apei la fenilacetilenă C. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. clorură de acetil C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid acetic B. oxidarea α-metilstirenului D. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A. poate fi o aldehidă E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B. doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. în prezenţă de acid sulfuric E. hidroliza clorurii de benziliden D. alchilarea benzenului cu metanol.

Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. alegeţi răspunsul corect: A. are molecula plană B.33 Å C. se formează doar mononitrobenzen B. arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. conduce la formarea acidului benzoic D. nu dau reacţii de polimerizare C. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. antracen D. conduce la formarea benzochinonei E. AlX3 814. benzenul nu este cancerigen 815. cât şi catenei laterale E. este un bun solvent C. reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. Alegeţi răspunsurile corecte: A. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. nu au aplicaţii practice 816. există trei izomeri dimetilbenzen E. alegeţi răspunsurile corecte: A. alegeţi răspunsul corect: A. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D. este o reacţie de adiţie 128 . oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B. benzen B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. toluen 817. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3.D. naftalină C. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C. este o reacţie de substituţie E. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. Referitor la arene. se formează MnSO4 C. se formează un precipitat brun de MnO2 B. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812. Referitor la toluen. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. fenantren E. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D. lumină) D.

sulfonarea D. există trei izomeri dimetilbenzen E.CO2 . benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822. alchene 821. oxidarea E.H2 + 4[O]. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este fenilmetilcetona 824. halogenarea B. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . Benzenul poate adiţiona: A. hidrogen B. compusul X este clorura de izopropil B. alcooli D. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B. KMnO4 / H2SO4 Z . alilbenzen B. naftalina nu are caracter aromatic D. 2-fenilpropenă C. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. stiren 129 . acilarea 820. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B. nitrarea C. compusul Y este izopropilbenzenul D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propena C. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E. benzenul are în moleculă 12 atomi D. apă C.819. halogeni E. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. lungimea legăturilor C–C este de 1. etilbenzen 830. difenilul are două nuclee izolate C. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C.D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilpropenă B. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu. compusul Y este toluenul D. stiren D. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. cumen 825. arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827.54Å C. vinilbenzen C. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . în condiţii energice. compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. compusul X este 1. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E.33Å D. α-metilstiren E. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D. etenilbenzen E. se formează tetralină E. prin adiţia hidrogenului la benzen. compusul Y este etilbenzenul E. Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. cât şi la catena laterală 130 . prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. compusul X este clorura de etil C.2-dicloroetanul B. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B. benzenul este cea mai simplă arenă B. benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829. raportul atomic C:H este 1:1 B. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. legăturile C–C sunt echivalente E.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. lungimea legăturilor C–H este de 1.

iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. sulfonare D. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D.2. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. o’. hidrogenare C. alchilare E.5-dicloronitrobenzen E.4-tetracloronaftalină D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3. sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. de acilare D. la naftalină. de halogenare E. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. acilare 836. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. β.D. nucleul benzenic nu se poate oxida E. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α. p’ B. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. α-cloronaftalina este neizolabilă C. Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. p. halogenii activează nucleul benzenic C. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834. m. anhidrida acetică E. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. în prezenţa AlCl3 E. acidul acetic C. produsul final al clorurării naftalinei este 1. α’. clorura de etil B. de alchilare C. halogenare B. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. acetonitrilul 837. β’ D. de oxidare B. clorura de acetil D. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A. de polimerizare 835.

compusul Y este izopropilbenzenul D. adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E. 3500C .838. compusul X este toluenul B. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin hidrogenarea catalitică a benzenului.H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. compusul Z este acidul o-ftalic E. compusul Y este naftalina C. compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843. Se consideră schema de reacţii: Y . V2O5. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. grupa nitro. antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841. la 3500C E. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2CO2 . 2000C). compusul Y este n-propilbenzenul E. compusul X este 2-cloropropanul C. prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B. la 5000C D. gamexanul este folosit ca insecticid C. se formează ciclohexan C. compusul Y este p-xilenul D. (Ni. hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. reacţia de nitrare este reversibilă 840. t0C . Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. este substituent de ordinul I B. compusul X este propena B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839.2H2O Z t0C . nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. -NO2. KMnO4 / H3O. compusul Z este acidul fumaric 842. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O .

Naftalina se poate utiliza: A. acidul benzoic B. compusul Y este decalina E. Benzenul are multiple utilizări: A. acidul ftalic C. în medicină B. Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. în industria explozivilor D. în industria coloranţilor C. compusul X este ciclohexanul B. doi izomeri monosubstituiţi C. ca purgativ în medicină B. ca solvent 847. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. la fabricarea detergenţilor D. în parfumerie C. Toluenul are multiple utilizări: A. în parfumerie 846. hidrocarburile aromatice pot fi: A. ca insecticid E. polinucleare. în industria coloranţilor E. acidul tereftalic E. un izomer disubstituit D. la fabricarea stirenului E. Benzen sau cu catenă laterală 133 . acidul fumaric 849. un izomer monosubstituit B. patru izomeri trisubstituiţi 845. în oftalmologie 848. acidul izoftalic D. doi izomeri disubstituiţi E. compusul X este tetrahidronaftalenul D. mononucleare. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. trei izomeri trisubstituiţi E. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. trei izomeri disubstituiţi 844. ca dezinfectant D. trei izomeri disubstituiţi D. în industria medicamentelor C. doi izomeri monosubstituiţi C.B. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. compusul X este tetralina C. în industria alimentară B.

2-difeniletan E. este hidrocarbură aromatică mononucleară E. de exemplu: naftalen sau fenantren B. de exemplu: difenil sau 1. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. polinucleare. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. Izopropilbenzenul: A. sunt. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. este o reacţie de substituţie C. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. sunt. Reacţia de halogenare a benzenului: A. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. conţin mai multe nuclee benzenice. poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. se mai numeşte cumen D. de exemplu: difenil sau antracen C. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. anucleare. Benzen sau cu catenă laterală D. conţin un singur ciclu benzenic B.C. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. are formula: H3C CH CH3 B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. este o reacţie de adiţie B. dar numai unul de bază D. are formula: CH2CH2CH3 C. mononucleare sau polinucleare 851. are loc conform ecuaţiei: 134 . pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E. este o reacţie de substituţie la catena laterală C. poate avea loc în prezenţa HNO3 855. de exemplu: antracen sau fenantren 854. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. Iodurarea benzenului: A. mononucleare.

7 echivalente în nucleul său 857.6. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D.8 echivalente în nucleul său D. se foloseşte la sulfonarea arenelor C. este o reacţie de adiţie B. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. Nitrobenzenul: A. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. Naftalina: A. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E. reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . este o reacţie reversibilă B.3. este o reacţie ireversibilă C.I AlCl3 + I2 D. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A. se realizează cu acid sulfuric diluat 860. se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C. are formula: C6H5-NH2 858. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D. are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. este o reacţie de substituţie C. are miros de migdale amare E.5. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E. are poziţiile 1.7 echivalente în nucleul său E. are poziţiile 1. are poziţiile 2. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B.5.4. este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861. este o reacţie de substituţie la nucleu 856. Reacţia de sulfonare a arenelor: A. are formula: C6H5-NO2 B. Oleumul: A. este toxic D.3. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E.

2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E. constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D. grupa nitro 867. la rândul lor. B este toluenul D. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D. R-COC. A este benzenul 864. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863. grupa amino E. în funcţie de natura substituentului preexistent B. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. dacă substituentul preexistent este de ordinul II. A este naftalina C. grupele alchil C. se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865. acid benzensulfonic 862. al doilea substituent este orientat în poziţia meta E. la întâmplare 866. În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi.HCl B C + D .şi p-nitrotoluen B. halogenii B. grupa hidroxil D. B este benzenul E. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E. constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. unor reacţii de substituţie. R-COB. identificaţi compuşii necunoscuţi: A. C şi D sunt o. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. . are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C. sunt: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh.D. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 .

NO2 CH3 137 . ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870. Cl CH(CH3)2 + Cl . CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. grupa amino. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A. NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. -NH2 şi nitro. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. grupa nitro B.A. grupa amino C. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. grupa nitro. grupa carboxil E. NO2 sunt adevărate? A. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B. grupa nitro. grupa sulfonică D. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. grupa nitril 868. grupa amino. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B.

Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A.SO3H + CH2 = CH2 E.6-Hexaclorociclohexanul: A. tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D. sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C.5. grupa hidroxil D. sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E. hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 .3. SO3H AlCl3 umeda . halogen E. grupa metil B.2. 1. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. grupa nitro C. are formula: 138 .HCl NH2 Cl 871.4. se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. grupa sulfonică 872. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C. Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A.

se oxidează numai la temperatură ridicată. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875. are formula: O O C. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B. se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. în prezenţă de catalizatori C. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E. Benzenul: A. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. Antrachinona: A. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. are stabilitate termică scăzută E. formează în urma oxidării acid maleic B. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. are formula: O O B. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . fără ruperea acestuia E. Oxidarea antracenului: A. se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc. Naftalina: A. este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876.

Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A.(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880. compusul D are formula 140 . compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B. compusul A are formula C6H6 B. compusul C are formula C6H5OH D. compusul B are formula C6H5CCl3 C. B. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. C şi D: A. compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E. compusul (III) se numeşte: antrachinonă D.

industria medicamentelor B. oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D.CH3 O2N NO2 NO2 E. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Clorurarea toluenului: A. prepararea insecticidelor C. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882. industria coloranţilor C. medicină E. compusul A are formula C6H5CH3 881. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. fabricarea maselor plastice 141 . industria alimentară 885. fabricarea detergebţilor E. în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. nu are aplicaţii practice D. în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. industria coloranţilor B. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. Benzenul are aplicaţii practice în: A. obţinerea insecticidelor D. Naftalina are aplicaţii practice în: A. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D.

hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.886. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4. industria medicamentelor E. SO3H + H2SO4 .3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. cu dicromat de potasiu. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888. în aer.H 2O B. fără agenţi oxidanţi B. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C. H h . în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. cu dicromat de potasiu. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D.H2O D. industria explozivilor 887.HCl . Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. la 0-10˚C. hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. industria coloranţilor D. prepararea alimentelor B. la 300-500˚C. Toluenul nu are aplicaţii practice în: A. t0C + CH3COOH . 142 FeCl3 . K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E. prepararea băuturilor alcoolice C. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. Cl + Cl2 E. caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B.

acid cis-1. . Anhidrida ftalică se poate obţine: A. se poate obţine: A. În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D. acid fumaric C.HCl 890.şi p-clorotoluen B. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A. clorură de benziliden D. acid trans-1. acid ftalic D. V2O5. În urma oxidării naftalinei la 350˚C. acid maleic B. acid maleic B. clorură de benzil C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. ruperea ciclului aromatic din mijloc B. formarea antrachinonei D. o. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. anhidridă maleică D.CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. m-clorotoluen 894. acid fumaric C. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C. se obţine: A.4-butendioic E. În urma oxidării benzenului la 500˚C. V2O5. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. V2O5 895. anhidridă ftalică E. ataşarea unei catene laterale C.4-butendioic 891. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 . se obţine: A. antrachinonă 892. clorură de benzin E.

este o reacţie de substituţie E. este o reacţie de adiţie B. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. în prezenţă de catalizatori Ni. Pt. are ca rezultat formarea o. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. ciclohexan C. are ca rezultat formarea acetofenonei D. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. duce la formarea decalinei în a doua etapă D. are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. Reacţia benzenului cu clorometanul. în prezenţă de acid sulfuric: A. are ca rezultat formarea toluenului B. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A.E. Adiţia hidrogenului la naftalină. Adiţia hidrogenului la benzen: A. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. duce la formarea tetralinei în prima etapă C.şi p-clor toluenului 144 . este o reacţie de oxidare blândă 901. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. Pd: A. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. Reacţia dintre benzen şi metanol. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. este o reacţie de oxidare 900. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902. Reacţia benzenului cu propena. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. este o reacţie de substituţie C.

reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. Halogenarea benzenului: A. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. sunt hidrocarburi nesaturate B. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. este o substanţă puternic explozivă D. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. Se dă reacţia: 145 . se utilizează în industria alimentară E. este o reacţie de substituţie C. Decalina: A. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. este lichidă E. au caracter aromatic la fel de puternic D. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. duce la formarea de halogenobenzen 905. este o hidrocarbură saturată C. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E. Tetralina: A. este o reacţie de adiţie B. are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. se utilizează în industria coloranţilor 910. se mai numeşte teflon B. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. este o hidrocarbură nesaturată 908. Trinitrotoluenul (TNT): A. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906.903. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. se mai numeşte trotil C. este solidă D.

un singur tip de atomi de halogeni 146 . conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A.HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. un singur atom de halogen B. 8. are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. mai mulţi atomi de halogen C. I E. sulfonarea benzenului D. sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. Sulfonarea benzenului: A. halogenul poate fi F. este o reacţie reversibilă B. compuşii halogenaţi pot conţine: A. este o reacţie ireversibilă C. au trei nuclee benzenice condensate CAP. este o reacţie de substituţie E. este o reacţie de adiţie B.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . sulfonarea naftalinei E. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916. numărul atomilor de halogen C. sunt izomeri de poziţie E. Br. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. se poate face cu amestec sulfonitric E. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. COMPUŞI HALOGENAŢI 914. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911. se poate face cu oleum D. nitrarea naftalunei C. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C. natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D. natura atomului de halogen B. Cl. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. halogenarea naftalinei 913. modelul lor spaţial E. sunt compuşi anorganici de sinteză C. nitrarea benzenului B. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

terţiari E. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. coplanari 919. nucleu aromatic 917. bromură de terţbutil E. aromatici D. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen.D. monohalogenaţi E. primari C. compuşii halogenaţi pot fi: A. bromură de izopropil D. bromură de izopropil C. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen. polihalogenaţi 918. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. geminali C. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 . bromură de n-propil B. alifatici saturaţi B. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. nulari B. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă. 1. bromură de metilen 923. bromură de ciclopropil D.compuşii halogeni pot fi: A. secundari D. CH2Br C. bromură de metil 922. atomi de halogen diferiţi E. bromobenzen E. bromură de etil B. bromură de izobutil C. bromura de izobutil D. vicinali. bromobenzen E.2-dibromoetan 921. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. monohalogenaţi E. cuaternari 920. bromură de ciclobutil B. alifatici nesaturaţi C.

3. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A. tetraclorura de carbon E. cloroetena 927. alcanul reprezintă reactivul C. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B.1. clorura de alil D. 1. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A. clorura de benzil 928.A. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A.2-dimetilpropan C. clorobenzen 929.3-dibromobutan B.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E. clorobenzenul D. 1-clororpropena E. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. α-cloronaftalina E.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C. halogenul reprezintă substratul D.1. cloroetena C. 1. 1. 1. bromură de terţbutil B. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E. H3C CH3 C Br 924. clorura de metin D. clorura de metil B. compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C. 2-bromo-2-metilpropan D.3-dibromociclobutan E. 1-bromo-2. clorura de vinil C. clorometanul B.2-tricloroetan D. halogenul reprezintă reactivul E. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 . compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A.3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2. clorura de metilen C.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2. 1. alcanul reprezintă substratul B.

neopentanului D. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. în cazul clorului şi bromului C. metanului B.A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. gamexanul este folosit ca insecticid D. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. clorurarea poate avea loc fotochimic E. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cel mai reactiv halogen este iodul 931. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C. se formează clorura de alil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorometanul este agent frigorific B. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . clorometanul este supliment alimentar D. fenolului 933. butanului C. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. naftalinei E. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. propanului D. prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. la 5000C. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. propanului B. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. prin clorurarea propenei cu clor. un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B. etanului C. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. iodurarea se realizează indirect D. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C. naftalinei 932. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. benzenului E.

cu reactivitate mărită D. cu reactivitate scăzută C.3-dicloropropanul D. cu reactivitate normală E. Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fenilclorometanul B. 1-cloro-2-propena D. clorura de metil B. freonii sunt substanţe inflamabile 939. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. hidrolizează numai la cald C. reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. freonii au miros neplăcut de sulf E. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. 1. cloroetena 942. clorura de alil C. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. clorura de vinil D. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A. clorura de vinil D. 1-cloronaftalina 941. clorura de secbutil 150 . 2-cloropropan C.2-dicloroetena E. C2F4 se mai numeşte freon D. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. clorura de etil B. cloroetena E. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. clorura de benzil C. clorura de terţbutil E. clorura de alil B. explozibili 940. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1-cloro-1-propena 943. clorobenzenul C. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A.C. CF2Cl2 reprezintă un freon D. clorobenzenul E. compuşii halogenaţi pot fi: A. inerţi din punct de vedere chimic B. 1. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938.

compusul Z este 1.2-etandiol E. compusul W este 1.2. cu halogeni marginali conduc la aldehide D.945. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi.1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X . CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948. compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C. compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B. prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C.1-tricloroetanului se formează acid acetic 947.HCl Z .1. compusul X este clorobenzenul B. prin hidroliza 1. compusul Y este propanolul C.2HCl W . compusul W este glicerina 949.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin hidroliza 1. prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-dicloroetanului se formează 1. compusul X este toluenul C.HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O . Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO .2-dicloro-1-hidroxipropan D. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E.3-propantriol E. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin hidroliza 1.2–dicloropropanul B. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946.HCl Y + H2O / HO . compusul X este 1. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C. compusul Y este o-clorotoluenul 151 . compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E.

compusul Y este 1.3-triclorotoluenul D.D. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X . compusul Y este kelenul B. compusul Z este etanolul C. compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D. compusul W este alcoolul etilic D. compusul Z este benzaldehida E. compusul X este toluenul B. compusul Y este 2.2HCl .4-triclorotoluenul E.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 . compusul X este clorura de benziliden B. compusul W este acidul acetic 954. compusul Y este clorura de benzil E. compusul Z este alcoolul benzilic 950. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul benzilic C. compusul X este 3-cloroetilbenzen B. compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952. compusul X este clorobenzenul C. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X . compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni . compusul Y este 2.3. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO . compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B. compusul X este etilbenzenul C.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A.6-triclorotoluenul 953.HCl .4.H2O Z 951. tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E. compusul Y este benzaldehida D. compusul X este xilenul D.HCl .3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E.2. compusul W este aldehida acetică E. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C. Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl .

clorura de izopropil 153 . Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. trei compuşi halogenaţi geminali 961. clorură de alil E. clorură de vinil D. patru compuşi halogenaţi vicinali D. clorura de benzil C. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. clorură de fenilen C. este un compus monohalogenat B. este un compus dihalogenat geminal C. etan B. clorura de vinil E. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorură de benzil 960. doi compuşi halogenaţi geminali E. este un compus halogenat alifatic nesaturat B.955. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. este un compus halogenat aromatic D. trei compuşi halogenaţi vicinali C. ciclohexan 956. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. etenă C. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. clorura de metil 962. este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958. doi compuşi halogenaţi vicinali B. are reactivitate scăzută D. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. este un compus halogenat aromatic C. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. clorura de alil D. propenă D. clorură de n-propil B. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. benzen E. prin hidroliză formează acid benzoic E. clorura de se-butil B.

clorura de benzil C. clorurii de benzil E. cloroetanului C. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A. acid propanoic şi apă D. ALCOOLI 966. datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. diterţbutileter D. clorura de benziliden D. propanal B. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. dioxid de carbon. au caracter slab acid C.B. clorura de terţbutil B. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. clorurii de sec-butil 965. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A. în funcţie de condiţiile de reacţie. propanonă C. apă şi căldură E. clorura de sec-butil C. la temperatura de 400-5000C C. poate rezulta: A. au densitatea mai mare decât a apei 967. La deshidratarea 2-butanolului. clorometanului B. 2-butenă C. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. eter butilic 969. disecbutileter E. clorura de vinil E. clorura de ciclobutil 963. H2SO4 C. 1-butenă B. 9. H3PO4 154 . monoxid de carbon şi hidrogen 968. poate rezulta: A. clorura de n-butil D. feniltriclorometan 964. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. clorurii de vinil D. La oxidarea n-propanolului. în prezenţa clorurii de aluminiu D. fotochimic B. numai prin metode indirecte CAP. HCl B. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. în funcţie de natura agentului oxidant folosit.

prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D. Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. terţbutanol 155 . doi alcooli secundari E. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4.D. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. un alcool terţiar 975. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A. alcool terţbutilic D. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. 2-hidroxi-2-metilpropan B. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. izobutanol C. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. un alcool secundar D. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. H2S E. trei alcooli primari C. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. consumat în cantităţi mari este toxic C. ozon E. t0C E. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. HNO3 970. doi alcooli primari B. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. reactiv Tollens 972. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B.

acid formic E. 1.E. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A. 1. compusul X este clorura de alil C. glicerină C.2.3-trihidroxipropan E.2-dihidroxietan 978. compusul Y este 1.HCl A. compusul Z este ciclohexanol B.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 . compusul W este ciclohexan-1. acid acetic B. compusul W este acid adipic E.2-dionă D. 500 C + HOH / KOH X . Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH . 1. neopentanol 976. glicocol B.2-dihidroxipropanul D. compusul Y este ciclohexenă 981. compusul X este 1. acid butanoic D. glicerol B. compusul W este glicerina 980.H2O W A. 1. Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. glicol C.2. acid propanoic C.2-diclororpropanul B. propilidentriol 977.2-ciclohexandiol C. glicină E. compusul Z este 1. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2.3-propantriol D. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A.2-etandiol D. apa 156 . dioxid de carbon şi apă 979.HCl Y + Cl2 . compusul Y este alcoolul alilic E.

carbonat acid de sodiu D. acid acetic B. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A. dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. izomerizarea n-butanolului 988. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. scăderea solubilităţii C.B. alcoolul vinilic E. doi moli NaOH B. acid azotic 984. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. alcoolul izobutilic E. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. sunt substanţe ionice C. alcoolul n-butilic C. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B. este un alcool nesaturat C. acid acetic C. se numesc şi alcoolaţi 986. hidroliza clorurii de terţbutil E. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. alcoolul sec-butilic D. alcoolul alilic D. este un alcool vinilic E. etanolul C. alcoolul n-propilic B. Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. fenol 987. Etanolul formează esteri cu: A. clorură de acetil E. glicerina 982. se formează din alcooli şi fenoli E. Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. hidrolizează D. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de acetil C. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . acetat de butil E. este un alcool aromatic 985. 2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. anhidridă acetică D. alcoolul terţbutilic 983.

la rece. într-un alcool. etanolul se dizolvă în CCl4 E. prin fermentaţia glucozei D. alcool vinilic D. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin oxidarea glicerinei 991. alcoolii elimină apa intramolecular. alcoolii inferiori sunt lichizi C. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C. Prin deshidratarea 1. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. glicerina se dizolvă în CCl4 158 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. al etanolului este mai mare decât p. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E. formând alchene B. prin distilarea uscată a lemnului B. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. acroleină E. din fracţiuni petroliere E.f. p. parafina se dizolvă în CCl4 D. al glicerinei D. natura catenei hidrocarbonate D. unghiul dintre legăturile C–H–O este. temperaturi de fierbere scăzute 989. starea de agregare B. densitate C. Eliminarea apei din alcooli. la majoritatea alcoolilor.f. hidroxipropanonă 992. aldehidă nesaturată B.2. Alcoolul metilic se poate obţine: A. industrial.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. industrial. legăturile C–O–H sunt polare B.E. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994. formându-se eteri E. alcoolii elimină apa intermolecular. aldehidă acrilică C. parafina nu se dizolvă în apă B. depinde de condiţiile de lucru astfel: A. formându-se esteri D. formând alchine C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. în prezenţă de acid sulfuric. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990. numărul grupelor hidroxil din moleculă E. la cald. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. etanolul se dizolvă în apă C. de 1090 995.

se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. are p. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. dezinfectant C.f. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. se obţine din gaz de sinteză D. este miscibil cu apa în orice proporţie B. în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. este un lichid incolor. mai mic decât metanul E. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C. combustibil 159 . volatil E. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. se mai numeşte spirt alb B. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. are putere calorică mare 1001. în organismul uman 999. Etanolul are multiple utilizări: A. se mai numeşte alcool de lemn B. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. glicerina este un diol D. nu este o otravă E. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A.996. prin ardere se transformă în CO. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. se confundă uşor cu etanolul C. are acţiune anestezică E. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C. alcoolii sunt uşor solubili în apă B. are miros dulceag 998. poate fi folosit drept combustibil B. H2O şi căldură E. se obţine prin adiţia apei la etenă. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. are acţiune benefică asupra organismului uman D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. solvent B. se administrează ca antidot al metanolului D. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. este foarte inflamabil D. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E.

este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011. trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. are vâscozitate mare C. este un lichid incolor 1006. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. TNG se descompune prin autooxidare D. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D. -SH D. oţet 1005. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. la fabricarea trinitrotoluenului E. conţin în moleculă grupa –COOH B. se formează o alchenă C. Glicerina are multiple utilizări. formol B. -NO2 B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. -NH2 C. lichid în termometre E. -C≡N 1007. Referitor la deshidratarea alcoolilor. este un triol B. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. în industria cosmetică B. în industria alimentară C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. are gust dulce E. spirt medicinal C. lichid în termometre D. spirt sanitar D. spirt tehnic E. conduce la formarea unei noi legături ζ B. poate fi catalizată de acid fosforic E.D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. Alegeţi-le pe cele corecte: A. este greu solubilă în apă D. bază de unguent 1004. poate fi catalizată de acid sulfuric D. la fabricarea acidului picric 1008. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. -OH E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A.

Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A. dietileter E. intramoleculare C. acetat de etil B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. 2.3-dimetil-2-butenă D. de substituţie E. intermoleculare B. este o reacţie de eliminare E. etilat de etil D. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. au caracter de amfolit acido-bazic B. alcoolat de sodiu C. 2-metil-2-butenă B. are loc cu ruperea unor legături π 1013. eter dimetilic 1016. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. eter etilic C. 2-metil-1-butenă 1012. etanoat de etil D. hidrură de sodiu D.2-dimetil-2-butenă C. acetat de metil C. reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. apă E. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. reacţionează cu hidroxid de sodiu. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol. de reducere 1015. 2. alcoolii au caracter acid foarte slab D. reacţionează cu metale alcaline C. se formează: A. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. etanoat de etil 1014. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . se poate forma: A. acetat de etil B. alcoxid de sodiu 1018. hidroxid de sodiu B. 2. cu degajare de hidrogen D. de adiţie D. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-dimetil-1-butenă E. metanoat de etil E.A. reacţionează cu bazele tari 1017.

compusul Z este propadiena 1024. acid acetic E. acid etanoic D. propanonă C. compusul Y este acetaldehida D. la oxidarea etanolului se poate forma: A. compusul X este 1. compusul Y este acidul etanoic E. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019. prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric.HCl . acid propanoic B. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A. culoarea se schimbă din portocaliu în verde B. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetonă E. Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X . acetonă 1021. etanal B. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetaldehidă C. În funcţie de agentul oxidant folosit. prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E. prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022.2-dicloropropanul B.2HCl W 162 . propanal D. compusul X este clorura de alil C. compusul X este etanolul C. dioxid de carbon şi apă 1020. compusul Y este alcoolul alilic D. compusul Z este dioxidul de carbon 1023.HCl . alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul X este glicolul B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C.E. acid acetic. compusul Z este propina E.

Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanol C. glicină C. se mai numeşte glicocol C. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este 1. se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026. sunt substanţe solide. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. acetaldehidă E. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A. propanonă 1028.2. fenoli E. este un hidroxieter E.2. compusul W este 1. metilamină B. diglicol D. are o mare reactivitate chimică B. insolubile în apă C. polietilenglicolul este un material solid. cu consistenţa unei ceri E. glicocol B. compusul X este etandiolul celosolv 163 . dietilenglicol 1031. dihidroxietileter E. alcooli D. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B. sunt compuşi difuncţionali 1030. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt folosite ca solvenţi E. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. compusul Y este 3-propenol C.3-trihidroxipropan E.2-dihidroxipropan 1025. alchene 1027. acid acetic D. participă la reacţii de deschidere a ciclului D. compusul X este glicolul B. compusul Z este 1.B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. amine C. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. amoniac B.3-tricloropropan D.

HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C.C. 164 . CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034. CH3CH2O D. compusul Z este izopropanolul 1033. compusul Y este etilenoxidul E. compusul Z este n-propanolul E. 2 CH3CH2OH B. compusul Y este oxidul de etilenă 1032. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. compusul X poate fi 2-cloropropanul C. compusul X poate fi clorura de n-propil B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanolul D. + Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y . compusul Y este propena D. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D.

alcool secbutilic D.2-dimetil-1-propanol C. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035. sodiu + etanol E.CH3 CH3 E. alcool izobutilic C. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 . alcoxid + apă 1039. 2-butanol 1036. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A. oxid de etenă + etanol D. 2-metil-1-propanol E. izopentanol 1038. alcool izobutilic C.2-dimetilpropan D. etanol + etanol C. 2. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. neopentanol B. alcool n-butilic E. alcool terţbutilic B. alcool terţbutilic E. Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. alcool secbutilic D. 2-metil-3-propanol 1037. 1-hidroxi-2. alcool terţbutilic B. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. acid etanoic + etanol B.

şase izomeri cu structură ramificată 1042.C. C6H5-CH3 D. C2H5COOH 1044. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis.HCl X (cis. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul Z este 2-butanolul E. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. cinci izomeri cu structură ramificată E. C2H5OH E. compusul X este 1-butena B. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. este inert din punct de vedere chimic E. substanţe cu caracter acid B. el însuşi 1045. este un lichid vâscos B. doi izomeri cu structură liniară B. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul W este acidul butanoic 1041. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru izomeri cu structură ramificată D. are consistenţa unei ceri C. Cl3C-CHO C. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. este un hidroxiester E. NH3 B. etoxilarea etanolului 1040. compusul X este 2-butena C. trans) + X' + HCl Y . 2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. este un compus macromolecular D. trei izomeri cu structură liniară C. substanţe cu caracter bazic C. substanţe cu caracter neutru D. compusul Z este 1-butanolul D.

C2H4 + H2O X Y . compusul Y este dietileter E. 1. Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A. este un alcool aromatic polinuclear B. trei alcooli secundari D. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C. diglicol B. patru alcooli secundari E. oxid de etenă C. 2–butanol C. compusul Y este eter etilic 1051.1–butanol B. dietilenglicol 1047. trei alcooli primari B. compusul X este etanol B. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. ciclobutanol D.1. izobutanol 1049.1046. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. 2–butanol C. la lumină D. compusul Y este acetat de etil D. reacţionează cu bromul. etilenglicol 1050. alcool benzilic D. compusul X este etanal C. terţbutanol E. conţine un atom de carbon primar E.1–butanol B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A.1–tricloro–2-hidroxietan E. un alcool terţiar 1048. patru alcooli primari C. etilenglicol D. glicol E. prin deshidratare formează toluen 1052. un eter C. un ester B. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. Dihidroxietileterul se mai numeşte: A. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trinitroglicerină 167 . un nitroalcan D.

E. compusul Y este etina E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X . K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. alcoolul alilic este un alcool saturat B.2–etandiol D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. 3–ciclobutenol E. alcool alilic C. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. compusul X este izopropanol D. TNG intră în compoziţia dinamitei C. glicerolul este un alcool trihidroxilic D. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E. compusul Y este dietileter 1054. ciclohexanol 1058. molecula de metanol este polară 1055. compusul X este propanol C. compusul Y este etena 1056. Sunt alcooli nesaturaţi: A. glicolul este un alcool dihidroxilic C. incolor 1053.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. compusul X este 2–propanol C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. un lichid uleios. sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. 1. compusul X este 1–propanol B. la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. compusul Y este acid acetic D. compusul X este etanol B. alcool benzilic B. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este diizopropileter E. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. C3H6 + H2O X Y . glicerina este un alcool dihidroxilic D.

alcool n–propilic B. alcani B. adiţia apei la etenă C. Se poate obţine alcool benzilic prin: A. K2Cr2O7/H2SO4 1063. urmată de reducere B. hidroliza clorurii de benziliden. alcoolii pot conduce la: A. 1–propanol E. 2–propen-1–ol E. eteri D. în funcţie de condiţile de reacţie. În prezenţa acidului sulfuric. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. adiţia apei la fenilacetilenă. alcoxizi 1064. alcoolul 2–propilic C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidroliza propanoatului de propil C. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. H2O/H2SO4 C. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. Se poate obţine etanol prin: A.1059. alcool n–propilic 1060. hidroliza clorurii de etil D. Se poate obţine 1–propanol prin: A. solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B. adiţia apei la propenă 1065. 1–hidroxipropan 1061. urmată de reducere 169 . 1–propenol D. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062. adiţia apei la etină B. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. Cl2/CCl4 B. esteri E. alcool alilic C. alcool vinilic B. hidroliza clorurii de benzil C. reducerea propanonei D. hidroliza clorurii de n-propil B. NaOH D. reducerea propanalului E. 2–propanol D. KMnO4/H2SO4 E. alchene C. reducerea aldehidei acetice 1066.

hidroliza monoclorobenzenului E. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. II: etanol. Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. 1–butanol C. V: glicerină. V < IV < III C. hidroliza grăsimilor B. adiţia apei la acroleină C. V: alcool terţbutilic. Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. V < IV < III D. acid butanoic E. oxidare cu reactiv Tollens D. ciclobutanol 1072. II: 2–butanol. III > IV > V E. acid propanoic D. 2–butanol D. III < I < II C. IV: glicol. Se consideră următorii alcooli: I: metanol. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B. acid etanoic C. izobutanol E. Se poate obţine glicerină prin: A. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. hidroliza diclorohidrinei glicerinei D. III: alcool izobutilic.D.H2O Compusul X poate fi: A. IV: alcool sec–butilic. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E. oxidare cu reactie Bayer 1071. oxidare cu reactiv Fehling E. V > IV > I 1069. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. apă 170 . I < II < V B. III: 2–propanol. acid metanoic B. Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. III < IV < V E. V < I < II 1068. II = IV < I D. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. hidroliza benzoatului de benzil 1067. etanol B. I < II < III < IV < V B.

acid acetic C. dioxid de carbon E. doi alcooli cu structură liniară D. acid formic B. apă 1074. trei alcooli cu structură ciclică C. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 . acid propanoic D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. dioxid de carbon E. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B. Prin oxidarea 2. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B.2–dimetil–5-pentanol C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076. Prin oxidarea 2. un alcool cu structură liniară E. acid propanoic D.1073. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4. acid acetic C. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C.4–dimetil–1-pentanol D. apă 1075.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B.3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E. acid formic B. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C. nici un alcool cu structură liniară 1077. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. doi alcooli cu structură ciclică B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2.

compusul X este hexena B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E. compusul Y este acidul 1. compusul X este acidul acetic D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X . compusul X este ciclohexena C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propanona C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. compusul Y este acidul hexanoic D. compusul Y este 1–propanol E. compusul Y este acidul stearic E. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetona B.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D.1079. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C. compusul Y este 2–propanol 1082.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081.6–hexandioic 1080. Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X . compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2.

Y X . compusul Y este etanolul D.2–etandiolul E.N. compusul Y este 1. compusul X este oxidul de etenă C. 173 . compusul X este aldehida acetică C. compusul X este etena B. compusul Y este glicolul 1084. compusul Y este glicolul D. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . compusul X este etanul C. compusul X este etena B.3H2O . compusul Y este etanul 1083.HCl 1085. compusul Y este glicerina E. Tollens Y Z CH3COOH X .2–etandiol E. h C6H6 + CH3Cl X . Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc. compusul Y este etanolul E. compusul Z este alcool benzilic E.HCl . Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. compusul Y este trinitroglicerina 1087.3–propantriol C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.G. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO .2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este glicerina B. Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este clorura de benzil D. compusul Y este 1. compusul X este 1. compusul X este etena D.H2O Ştiind că X este un eter ciclic. compusul X este diclorhidrina glicerinei D. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2. compusul Y este o–clorotoluenul C. compusul Z este alcool vinilic 1086. H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este alcoolul vinilic B.A. compusul X este toluenul B.2.

174 . conţine doi atomi de carbon secundari D. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine trei atomi de carbon primari C.CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon terţiar D. conţine un atom de carbon secundar E. ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E. conţine trei atomi de carbon primar C. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. conţine patru atomi de carbon primari B. sunt compuşi puternic ionizaţi D. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C. conţine doi atomi de carbon terţiar E. conţine un atom de carbon terţiar 1088.

prin adiţia apei la etenă E. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. este un constituent al glicolului 1097. CH3–CH2–CH=CH–OH 1092. este un alcool trihidroxilic C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A.CH3 C CH CH3 OH B. este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B. cu miros de migdale amare 1096. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. prin distilarea uscată a lemnului D. prin hidroliza clorurii de metil 1095. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. stimulează producerea unor hormoni diuretici C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093. din gaz de sinteză C. Metanolul se poate obţine: A. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. este utilizată drept combustibil E. este un alcool primar B. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. este un lichid gălbui. CH2 C CH2 OH CH3 C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E. CH3–CH=CH–CH2–OH E. este un alcool nesaturat 175 . CH3 CH CH CH2 OH D. are acţiune depresivă B. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. are gust amar B. reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E.

xilenii 1100. alcoolul benzilic C. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. propanolul D. sec-butanol D. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. toţi alcooli se pot oxida energic 1103. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. fenolul B. fenolul 1101. 1-butanol B. este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. propina B. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. alcool izobutilic 176 . alcool alilic 1104. metanol B. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. are acţiune emolientă aspra pielii E. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E. este uşor solubilă în apă 1099. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1–propanol D. glicolul E. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. 2-butanol C. alcoolul alilic D. 2–butanol E. propena C. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D. etanolul are caracter slab acid 1102. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. se obţine din gazul de sinteză E. etanol C. toluenul E. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A.D.

metanol B. hidroliza clorurii de n-butil E.E. compusul X este 2–propanol B. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X . compusul X este ciclohexanonă C. compusul X este ciclohexanol B. compusul Y este ciclohexanol D. compusul Z este propenă 1110. hidroliza clorurii de benzil 1109. compusul Y este 2–propanol D. adţia apei la 1–butenă B. adiţia apei la 1–butenă B.H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . adiţia apei la ciclohexenă E.H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcool terţbutilic 1106. reducerea butanonei E. adiţia apei la 2–butenă C. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcool secbutilic E. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. hidroliza clorurii de ciclohexil D. hidroliza fenoxidului cu sodiu B. Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 . reducerea butanalului D. urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107.CO2 . reducerea butanalului C. compusul X este propanona C. etanol C. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108. compusul Y este ciclohexanonă E. Se poate obţine 1–butanol prin: A. reducerea ciclohexanonei C. reducerea butanonei D. alcool izobutilic D. condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică. alcool terţbutilic 1105. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă. Se poate obţine 2–butanol prin: A. compusul Z este 2–propanol E.

1111. hidrochinonă D. FENOLI 1113. compusul Y este etanol D. pirocatecol 1114. 10.2. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte. compusul Y este alcool vinilic C. compusul X este etanol B. compusul Y este etanol D. A. 1. pirocatechină C.4-benzendiol B. compusul X este etenă C. hidrochinonă 178 . 1. 1.H2O CAP. compusul este etanol 1112. pirogalol E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acid etanoic E.3-benzentriol B. Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X .compusul X este clorura de vinil B. compusul Z este glicol E. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z . Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 .4-dihidroxibenzen C.

oxidare E. sulfonare C. 4-bromofenol D. reacţia de polimerizare 1121. 2-bromofenol B.2. 2-metilfenol B. 2. 1. reacţionează cu sodiu metalic B.3-trihidroxibenzen E. acid acetic E. acid formic D. în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A. Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. La bromurarea fenolului se poate obţine: A.D. pirogalol E. o-crezol D. reacţia cu metale alcaline B. floroglucină C. 2. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A. deshidratare 1118. formiat de fenil 1120. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117. Fenolii pot da reacţii de: A. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. acetat de etil C.4. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. reacţia de deshidratare D. 3-bromofenol C.6-tribromofenol 1119. reacţionează cu hidroxid de sodiu C. reacţia de esterificare E. acetat de fenil B. halogenare B. o-hidroxitoluen 1116. sub influenţa radicalului aromatic.4-dibromofenol E. având caracter acid E. nitrare D. pirogalol 1115. alchilarea 179 . reacţia cu hidroxid de sodiu C.

caracterul bazic 1126. o-crezolul B. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. cu eliminare de apă D. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. reacţia nu poate avea loc 1123. p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. p-crezolul D. fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. 2 alcooli E.4-dihidroxitoluen B. caracterul acid E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. cu formare de fenoxizi E. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. sulfonarea E. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. acilarea C. m-crezolul C. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. fenolii. Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. α-naftolul E. 3 fenoli B. numărul de cicluri aromatice B. 1 eter 1124. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. cu degajare de oxigen B. β-naftolul 1127. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. 1 alcool D. nitrarea D. numărul de grupe hidroxil D. numărul de catene laterale C. 2.B. Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A. reacţionează cu hidroxid de sodiu D. cu degajare de hidrogen C. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . policondensarea 1122. 4 fenoli C. spre deosebire de alcooli.

4-diclorofenol E. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Sunt fenoli dihidroxilici: A. reacţionează direct cu acizii carboxilici D. o-crezolul B. pirogalolul B. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132. 2. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A.E. Sunt fenoli monohidroxilici: A. suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133. fenolul 1130. poate conduce la: A. p-crezolul E. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. Clorurarea fenolului cu clor în exces. p-clorofenol D. participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . compusul X este fenoxidul de sodiu B. timolul C. hidrochinona 1129. compusul X este fenolatul de sodiu C. fenolul este foarte puţin solubil în apă C. rezorcina E. soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. solubile în apă C. în condiţii catalitice. grupa funcţională hidroxil este polară B. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. pirocatechina C. timol 1128. fenolii au caracter acid E. 2. compusul Y este acetatul de metil 181 .6-diclorofenol 1134. m-clorofenol C. reacţionează cu cloruri acide E. α-naftolul D. participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D. Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. fenolaţii sunt substante ionice B. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B. m-crezolul D. o-clorofenol B.

NaOH C. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D.4. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B.4. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A. hidroxibenzenul B. fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140.5-trinitrofenol 1141. compusul Y este fenilmetileterul E. Na B. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto. fenoxizii au caracter bazic B. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138. 2. 2.5-dinitrofenol C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. pirogalolul D. sub presiune C. (CH3CO)2O 1136. hidrochinona C. Fenolul poate reacţiona cu : A. 2. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. Sunt fenoli monohidroxilici: A. 2.4-dinitrofenol B. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C. 2-naftolul 1142. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. C6H5COOH 1137. 2. 3. compusul Y este acetatul de fenil 1135. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E.6-trinitrofenol E. Br2 / FeBr3 D.6-dinitrofenol D. CH3COCl B.D.6-trinitrofenolul E. Fenolul poate reacţiona cu: A. O2 E. CH3COOH E. H2O D. clorura de acetil reacţionează cu fenolul.şi para-nitrofenol D.4. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E. prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C. Cl2 / FeCl3 C.

nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B. ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. FeBr3 D. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.A. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. rezultând fenolaţi solubili în apă B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. FeCl3 C. CCl4 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . KMnO4 E. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C.compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. AlCl3 1147.

au caracter acid slab. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. Crezolii pot fi: A. sunt compuşi neionici B. refăcând fenolul 1150. m-hidroxitoluen D. IV > III > I 1149. soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. m-metilenfenol 1152. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E. hidroxibenzen B.5-trifenol 184 . Referitor la variaţia acidităţii lor. Se dau următorii compuşi: I = fenol. I < II > III B. Referitor la fenoli. Crezolii pot fi: A. 1.2. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D.CH3 OH D. mai slab decât alcoolii B.3-trifenol B. I < II < III E. mai puternic decât alcoolii C. II < IV < III C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. au caracter acid slab. o-metilenfenol E.3. III = acid benzoic. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. o-hidroxitoluen C. sunt solubili în apă E. I > III > IV D. reacţionează cu acidul clorhidric. II = acid carbonic. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. IV = acid acetic. 1.

compusul Z este alcoolul benzilic E.POCl3 .2. dar reacţionează cu sodiu: A. etanol B. compusul X este etanol 185 .5-trihidroxibenzen E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154. pirogalol C.C. Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y . 2-butina E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rezorcină E.4-dihidroxitoluen D.p-crezoli D. pirogalolul este 1. rezorcina este 2. rezorcina este m-dihidroxibenzen C.HCl CH3COCl + C6H5O Na . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. p-hidroxitoluen D.m.2HCl . o-crezol C. compusul X este clorura de benzil B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A. etină D. o. alcool benzilic 1155. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A.1/2 H2 . compusul Y este acidul benzoic C.3. fenol C. fenol E. etenă D. n-propanol B. compusul Y este aldehida benzoică D. 2-butanol 1156. pirogalolul este 1.NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la fenoli. alcool benzilic D.2HCl . fenol B. compusul Z este ciclohexiletanol 1158.3-trihidroxibenzen B. p-metilenfenol 1153. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X . hidrochinonă 1157.

CH3COCl D. compusul Z este benzoat de fenil E. β-naftol 1165. HNO3 C. Na B. III>II E. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. HCl E. hidrochinona 1164. rezorcina E. I>II>III B. I<II>III C. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. I<III<II 1160. III. Cl2 1162. pirocatechina D. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. C6H5OH. o. HCl D. NaOH E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. Br2 D.4-dihidroxitoluen C. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. Cl2 1163. compusul Y este acid etanoic D. I<II D. II. Se consideră următorii compuşi: I. fenol B. compusul Z este acetat de fenil 1159. Cl2 C. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 . Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2. CH3CH2COOH. H2SO4 B. CH3CH2CH2OH. NaOH B. fenol B. NaOH C. CH3COCl 1161. compusul Y este etanal C. Na E. α-naftol E.p-crezolii C. pirogalol D. Caracterul lor acid variază în ordinea: A. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C.m.B.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. dietanolamină E. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. anilină 1207. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. se efectuează cu amestec sulfonitric B. sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. are loc la 10000C 1210. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B. benzilamină B. etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. aminobenzil D. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanolamină D. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . N. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. N-2-hidroxietilanilină C. aminobenzen C. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. fenilamină E.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209. sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B. este o reacţie reversibilă D. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. C6H5 E. prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C.C6H5 C. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. un amestec de etanolaniline B. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A.

sinteza metiloranjului are loc în două etape C. două amine secundare E. o amină primară B. la temperatura camerei B. are loc cu eliberare de azot 1213. 5 amine secundare 194 . două amine terţiare 1218. trei amine primare B. 13 amine primare B. amine alifatice în soluţie apoasă E. se efectuează cu acid azotic concentrat. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. două amine primare C. 4 amine secundare E. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. la 0-100C. trei amine secundare E. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. 15 amine primare D. alcooli în mediu neutru D. se efectuează cu acid azotos. se obţine un colorant azoic D. are loc în mediu neutru B. două amine secundare D. amine aromatice în mediu acid 1214. acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. 14 amine primare C. Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. patru amine primare C.C. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. derivaţi de fenol în mediu bazic C. în prezenţa unui acid tare C. se formează o sare de benzendiazoniu D. poate avea loc în mediu alcalin C. se poate efectua cu fenol E. se formează azoderivaţi E. o amină terţiară 1217. fenoli în mediu bazic B. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. o amină secundară D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu β-naftol 1215.

sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B.N-benzilmetilamina 1222. 6H . Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 .1219.3. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 .5-trinitrobenzen D. compusul Z este N. etilamina B.5-triaminobenzen 1221. compusul Y este clorobenzenul D.6-trinitrobenzen C. compusul X este nitrobenzenul B. compusul Y orto. anilina B.HCl X + Cl2 / 5000C Y . etilamina 195 . tetraetanolamina 1224.3.3-triaminobenzen E. fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D. compusul Z este o-metilbenzilamina E.3-trinitrobenzen B.sau para-nitrotoluenul D. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E. trietanolamina E.2. compusul X este 2. compusul X este 1. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y . compusul X este acidul benzensulfonic C. compusul Y este m-nitrotoluenul E. Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A.HCl Y 6e. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanolamina C. dietanolamina D. Se pot diazota următoarele amine: A. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. compusul X este toluenul C. compusul Y este 1. compusul X este 1. compusul Y este 1. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este orto. fenilmetilamina C.sau para-metilanilina 1220.6H2O .2.HCl metilamina .HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este o-xilenul B.4.

V = difenilamina. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A.N-dimetilanilina E. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe. o-benzilanilină E. Nu se pot diazota următoarele amine: A. HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 . acidul sulfanilic 1226. N-benzilanilină B. benzilfenilamină D. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. Se consideră următoarele amine: I = anilina. compusul Y este acidul benzoic C.2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. V < I < II < III < IV D. 2-metilanilina 1225. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E. II = metilamina. I > NH3 E. V > NH3 1230. fenilmetilamina E. N. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul Y este acidul fenilacetic B. dietilamina D.D. metilamina B. V > I B. Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. p-benzilanilină 1228. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229. dimetilamina E. anilina C. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D. V < I C.N-dimetilaminoetanul 1227. n-propilamina B. 2-aminotoluen 196 . N-feniltoluen C. p-metilanilina D. IV = dietilamina. III = etilamina. n-butilamina C. N.

se poate diazota E. se poate diazota 1233. se poate sulfona cu acid sulfuros E. 2-aminobenzen 1231. acid ortanilic D. heliantină N N N(CH3)2 1236. acid sulfanilic C. acid azotic 1234. metiloranj E. este o amină primară B. hidrogen sulfurat C. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. 2-metilanilină E. fenildimetilamina D. fenilmetilamina C.B. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A. trietilamina E. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. este o amină secundară C. nu se poate alchila cu oxid de etenă D. acid acetic B. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. 2-amino-2-metilbenzen D. Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. anilina B. Referitor la compusul cu structura: 197 . se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. o-aminotoluen C. fenil-azo-β-naftil B. reacţionează cu acid clorhidric B. acid sulfuric E. acid ortanilic 1235. acid clorhidric D.

acid p-anilinsulfonic 1239. trimetilamină D. are culoare roşie 1237. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. este o reacţie redox 198 . participă atomul de hidrogen din poziţia meta E. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului. se obţin compuşi organici difuncţionali B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic.N-dimetilanilină E. se numeşte oranj III B. metilamină B. iodură de tetrametilamoniu 1242. azotit de sodiu B. N. are loc la 4000C C. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A. fierul cedează electroni. anilină B. se formează indicatori de pH D. se formează o sare 1240. se formează etanolamine C. tetrametilamină E. se obţin hidroxietilamine 1241. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D.HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. acid azotos 1238.N-dimetilanilină D. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B. se formează săruri de diazoniu E. acid m-anilinsulfonic C. dimetilamină C. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. clorură de benzendiazoniu D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. trecând în ionii săi C. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. β-naftol C. oxid de etenă D. acid o-anilinsulfonic E.

conţine trei atomi de carbon primar C. aminele aromatice nu se pot alchila 1244. conţine doi atomi de carbon secundar D. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. sulfat de metil D. conţine doi atomi de carbon primar B. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D. conţine patru atomi de carbon primar B. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246. β-naftol 1245. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. compuşi halogenaţi C.D. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. conţine un atom de carbon terţiar E. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. conţine doi atomi de carbon secundar D. etilenoxid B. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine cinci atomi de carbon primar C. conţine un atom de carbon terţiar E. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 . sulfat de etil E.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 . compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250. compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.B.3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B.

III > IV C. compusul X este aminobenzen D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D.N-dimetilanilina E.NH CH2CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5-diaminobenzoic 1255. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252. I > II < III < IV E. compusul Z este acid m-aminobenzoic E.H 2O Fe + HCl Y . t0C HNO3 / H2SO4. compusul Y este N. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A.2H2O Z III IV . Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4. I > II B. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C. compusul X este acid benzoic B. Se consideră schema de reacţii: 201 . I > II > III > IV 1253.H2O . compusul Z este acid 3. compusul X este nitrobemzen C. t0C X . compusul Y este N-metilanilina 1254. compusul Y este acid 3.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este anilina B.5–dinitrobenzoic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X . I < II < III < IV D.

compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E. Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl .2H2O + H2O / H .HCl 0 + HNO3 / H2SO4.5-dicloronitrobenzen E. compusul W este metiloranj 1258. compusul X este acid benzensulfuric C.N-dimetilanilina / HO . t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z .2H2O + Cl2 / FeCl3. Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 .clorobenzoic 1257. compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D. compusul X este acid sulfanilic B. t0C .NaCl . compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E. compusul Z este clorură de benzendiazoniu D. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Z Fe + HCl W .. conţine doi atomi primari C.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este metiloranj E. este o amină terţiară 202 . compusul Z este 3. t C benzen HNO3 / H2SO4.2H2O X + N.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. conţine un atom de carbon primar B.5-dicloroanilină 1256. compusul T este acid 3–amino–5.p-dicloronitrobenzen D.2HCl . compusul X este nitrobenzen B. compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D. compusul Y este 3.H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2H2O Z + . t0C Y . compusul Y este o.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este etilbenzen B. compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C. conţine şase atomi de carbon terţiari D. Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4. compusul X este etilfenilcetonă C. compusul Z este clorobenzen C. compusul X este nitrobenzen B.naftol W .H2O Fe + HCl X Y .C2H5OH X T .NaCl .2H2O + NaNO2 + HCl . compusul Y este heliantina 1259. este o amină mixtă E.

în soluţie alcalină este verde E. dietilamină C. şase amine secundare E.N-dimetilanilina D. clorura de trimetilamoniu E. N.4-fenilendiamină D. acetat de etil E. în mediu bazic este galben 203 . clorură de acetil C. anilina B.1260. opt amine secundare D. compusul X este 3. N-metilanilina C. 1. etilamină B. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trietilamina D. compusul Z este 3. anhidridă acetică D. amoniacul B.5–dicloro–1. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A. propena D. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A.1 este roşu C.H2O Y Fe + HCl .5 dicloro–1. propan C. compusul Z este 2.5 este galben-portocaliu D.2HCl HNO3 / H2SO4. trei amine terţiare 1261.4–dicloronitrobenzen B. trimetilamina E. în soluţie apoasă la pH ≥ 4. acid benzoic B. n-propilamina E. t0C X .6–dicloro–1. anilina 1263. compusul Z este 3. în soluţia apoasă cu pH ≤ 3. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B. acetat de fenil 1265.HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este 2.4–fenildiamină E. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 . opt amine primare B. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A.4–fenilendiamina 1266. zece amine primare C.5–dicloronitrobenzen C. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A. clorhidrat de anilină 1264.4–benzendiamină 1262. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A.

este un colorant azoic C. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274. II. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A. dietilamina. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. acid sulfanilic B. Referitor la metiloranj. conţine două nuclee benzenice 1270. de cuplare cu β-naftol 1272. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. IV > V D. anilina. V. difenilamina. izopropilamina. mediu slab acid (pH ≥ 4. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . o-toluidină 1271. se poate sintetiza în două etape D. I > II > III C. este un colorant difenilmetanic B. cu HCl B. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B. este numit şi oranj III C. este indicator de pH B. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D.5) E. I > IV 1273. n-propilamina. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. mediu bazic C. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. este un aminoacid 1269. mediu puternic acid D. benzendiamină C. de diazotare C. IV. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. Se consideră următoarele amine: I. conţine un singur inel aromatic E. are gust dulce D. de acilare cu clorură de acetil E. N-metilanilină E. mediu neutru B.N-dimetilanilină D. IV < V E. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. N. soluţie alcoolică 1268. de alchilare cu iodură de metil D.1267. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. este un indicator acido-bazic E. III. I < II < III B.

fenol B. sunt de culoare galbenă C. N. H2N E. Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid fenilsulfamic 1277. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. dimetilamină 1278. clorhidrat de fenilamoniu B. fenol D. β–naftol 1275. oxid de etenă E.A. se obţin la temperaturi ridicate D. N–dimetilanilină E. cu: A. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. NH D. în mediu bazic. cu: A. o-toluidină B. în mediu neutru 205 . sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. β–naftol C. în mediu acid. H2SO4 C. în soluţie sunt ionizate E. CH3 – NH – CH3 C. clorură de benzendiazoniu C. Sunt amine secundare: A. NaNO2 + HCl D. CH3NH2 B. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. N-metilanilină E. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. trietanolamină E. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. HCl B. sulfat acid de anilină D. β–naftol C. alanina 1279. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. α-naftilamină D.

în mediu bazic. este clorhidratul anilinei D. aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . în mediu acid. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. Sunt substanţe ionice: A. conduce la oranj III C. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. trietanolamina E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. prin cuplare cu β–naftol.O3S B. prin cuplarea cu β–naftol. clorura de fenilamoniu 1283. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. acidul fenilsulfamic B. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D. Referitor la clorura de benzendiazoniu. sulfat acid de anilină C. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. clorura de feniltrimetilamoniu D. este instabilă la temperaturi ridicate 1282. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.

compusul X este nitrobenzen B. compusul Z este N. anilina D. Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E. Sunt amine aromatice: A. prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288.2 H2O . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . compusul Y este fenilamina B. compusul Z poate fi acidul ortanilic E. compusul Y este sulfat acid de anilină B. N–dimetilanilina 1286.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A. aminobenzen 207 .2–etandiamină E. compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D. N–metilanilina 1290. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C.1285. Sunt amine alifatice: A.H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z . compusul Y este acid fenilsulfamic C. compusul X este fenilbenzen C. compusul X este anilina D. N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E. N–di(2-hidroxietil)anilina D. compusul Y este N. 1. alanina B. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. compusul Y este N-metilanilina E. prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B. metilamina C. compusul Z este N.

HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4. etilfenilamina 1292.2 H2O Fe + HCl W .4. compusul Z este o–cloroanilină E.N–dimetilanilină C. trimetilamina D.6–triaminobenzoic 1293. Sunt amine mixte: A.4. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A. t0C X .3 H2O . difenilamina C. t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4.6-trinitrotoluen C. t0C Y .4–fenilendiamină B. compusul Y este o–cloronitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.N–dimetil–3-aminopentan D.4.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este p–cloronitrobenzen D.2 H2 O Z . Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4. ζ B. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E.6 H2O X Fe + HCl . conţine douăsprezece legături simple.B.4 H2O . t0C Z .4. compusul Y este 2. t C KMnO4 / H2SO4.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B. compusul Z este 2-nitrobenzoic D. o–toluidina E. compusul Z este m–cloroanilină 1294.1–naftilamina E.6–trinitrobenzoic E. etanolamina 1291. compusul Z este acid 2.3 H2O Z Fe + HCl W . conţine opt legături simple.6–trinitrotoluen D. N. 1. compusul Y este acid acetic C. compusul Y este m–cloronitrobenzen C. N. compusul W este acid 2. compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295. Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4. compusul Y este acid benzoic B. ζ 208 .

La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. etilamină B. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296. dietilamină C. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. alchilare B. toluen + Cl2/ AlCl3. urmată de reacţia cu NH3 B. benzen cu KCN urmată de reducere E. conţine 18 legături simple.C. cuplare D. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D. toluen cu HNO3 / H2SO4. aminele pot accepta protoni E. urmată de reacţia cu NH3 C. reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. diazotarea anilinei B. ζ B. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. hidroliză 1299. diazotarea acidului sulfanilic C. diazotare E. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. Aminele pot da următoarele reacţii: A. grupa amino este polarizată C. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. bromură de tetraetilamoniu E. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. poate rezulta: A. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A. hidroxid de amoniu 209 . aminele pot ceda protoni D. trietilamină D. N–dimetilanilină E. sulfonare C. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. conţine un atom de carbon primar 1297. ζ C. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. toluen + Cl2/ h . conţine 13 legături simple. Benzilamina se poate obţine prin: A. urmată de reducere D.

se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. m-toluidină D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1302. Anilina poate reacţiona cu: A. este o reacţie reversibilă E. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. este o reacţie ireversibilă 1306. grupa amino este un substituient de ordinul II C. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E. difenilamină 1308. p–toluidină E. se formează numai acid sulfanilic D. Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. grupa amino este un substituient de ordinul I B. CH3Br / AlBr3 C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. H2SO4 D. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. NH3 E. CH3Cl B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3Br B. se formează numai acid ortanilic C. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. HNO3 210 . Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. KCN 1307. anilină B. N. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A. N. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. o–toluidină C. HCl C.

2-metilbutanal B. benzaldehidă D.D. metanal 1313. II. III < I > IV CAP. Se consideră compuşii următori: I. (CH3)3N. C6H5NHC6H5. CH3NH2. CH3NH2. COMPUŞI CARBONILICI 1311. I > II > III > IV B. NH3. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. II. IV. IV. II > I D. 12. I < III < IV C. C6H5NHCH3. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. IV < III < I B. 3-metilbutanal D. V < III 1310. III. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. III. benzaldol C. (CH3)2NH. III > IV E. acetal E. formol B. formaldehidă D. Se consideră compuşii următori: I. NH3 E. aldehidă benzoică B. 3-metilbutanonă E. β-metilbutanal 1312. 2-metil-3-butanal C. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. II > V E. CH3COOH 1309. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . NH3. C6H5NH2. I < II < III < IV C. formilbenzen 1314. aldehidă formică C. benzencarbaldehidă E. I < II D.

etandial B. 2-propanonă E. metiletilacetonă D. etanal C. glioxal D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. dialdehidă etanoică 1319. carboxiciclopentan 1315. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . carboximetan 1318. acetonă C. aldehidă acetică D. acetofenonă D. 2-butanonă B. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. ciclopentancarbaldehidă C. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. 2-butanal 1317. ciclopentanal B. arilmetilcetonă B. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A. acid glioxilic C. acetiletan E. metanal B. fenilmetilcetonă C. etandiol E. formilciclopentan E. propanal 1316. ciclopentanonă D. etilmetilcetonă C. acetaldehidă E. fenoxicetonă 1320.CH=O A. dimetilcetonă D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A. dimetilacetonă B. fenilacetil E.

lichide C. natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C. nesaturaţi E. compuşii carbonilici pot fi: A. aromatici 1323. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E. difenilacetonă C. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. În funcţie de starea lor de agregare. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. solide D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul grupelor carbonil din moleculă D. fenoxifenil 1321. difenilcetonă B. miros E. compuşii carbonilici pot fi: A. compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. amorfe E. variaţia punctelor de topire 1325. saturaţi C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C.C6H5 C C6H5 O A. monocarbonilici şi policarbonilici B. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. soluţii apoase 1326. fenoxibenzen E. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. micşti D. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. gaze B. benzofenonă D. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E.

acetona este lichidă D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. IV. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. I<II<III C. metanalul este un gaz C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. CH3CH2COCH3. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331.D. propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. III<V<IV<VI E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. I>II>III>IV>V>VI B. III. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E. glioxalul este un compus policarbonilic E. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. CH2O. III>V>IV>VI 1332. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. propandialul este un compus policarbonilic 1327.3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . II. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. III<IV<V<VI D. CH3CH2CHO. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D. CH3CH2CH2CHO. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3COCH3. în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. V. grupa carbonil este polară B. VI. metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. CH3CHO. grupa carbonil este nepolară D.

butanal. III. I<II<III B. în concentraţie mare. I>II>III E. III>II D. în concentraţie mică. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetaldehida are miros de mere verzi D. etanalul are miros de migdale amare C. aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. se pot prepara numai prin sinteză C. II.1333. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.butanonă. Se dau următorii compuşi: I. înţepător. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. acetona este miscibilă cu apa C. nu au aplicaţii practice B. se obţine prin reducerea etanolului C. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1-butanol. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 . I>II C. se mai numeşte aldehidă acetică B. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. la temperatură obişnuită este un gaz B. se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. Referitor la acetaldehidă. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. primii termeni sunt solubili în apă B. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336. I<III 1334. sufocant B. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. acetona este insolubilă în apă B. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. sunt materie primă în industria alimentară E. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. formaldehida are un miros puternic. se utilizează la sinteza novolacului C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

1-propanol B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool n-propilic E. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C. izopropanol 216 .4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Prin reducerea acetonei se obţine: A. H2/Ni. este izomer geometric cu benzofenona E. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. se obţine industrial din acid benzoic B. Pd C. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A. Referitor la benzaldehidă.Pt. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. alcool izopropilic D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. are miros de migdale amare D.1340. 2-propanol C. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. H2/Pb2+ B. LiAlH4 1343. reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. NaBH4 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B. prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E. MeOH/Pt E.

un alcool nesaturat 1349. formol B. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. se formează o nouă legătură chimică simplă. 2-butanal B. ζ C. 2-butenal C. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. metanol C. alcool metilic D. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanol D. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate conduce la un cetol E. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un alcool primar 1347. poate avea loc între două molecule de aldehide B. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. poate avea loc între două molecule de cetone C. metanal E. hidrogenul lichid B. un alcool secundar 1348. Na/EtOH E. se elimină o moleculă mică B. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. alcool butilic D. un alcool primar E. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. Zn/H2SO4 1350. alcool etilic E. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. poate conduce la un aldol D. LiAlH4 C. are loc numai între compuşi diferiţi E. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. are loc numai între compuşi identici D. NaBH4 D. poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. poate avea loc între două molecule de aldehide B. prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C. 1-propanol B.1346. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. în prezenţa oxizilor de azot B. 2-propanol C.

un aldol B. aldehidă crotonică şi apă 1356. acetofenona E.un hidroxiacid B. metanalul C. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A. un aldol D. un croton E.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. 2–butenal D. etanolul D. poate conduce la un hidroxiacid 1354.benzilidenacetonă D.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. acetaldehida C. metanolul B. un croton C. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A. 3-metil-2-butenal 218 . Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A. 2-butenal E. 4. 3-hidroxibutanal D. un croton C.2-benziliden-2-metiletanal E. acetona 1359. benzaldehida D. formaldehida B. Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. poate conduce la o aldehidă nesaturată D. 4-metil-3-pentenonă C. 2-butenonă B. etanalul E. 2-metil-2-butenal D. poate conduce la o cetonă nesaturată E.C. o cetonă saturată 1357. Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A. o hidroxialdehidă 1355. un aldol B.o aldehidă nesaturată 1360. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A. acetona 1358. o hidroxialdehidă E. 3-buten-2-onă C.

hidroxibenzilici B. difenilcetona C. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. 3-butenal C. dipropenilcetonă E. Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. dintre fenol şi formaldehidă. fenilmetilcetona D. alcooli p-hidroxibenzilici C. dialilcetonă D.5-heptadien-4-onă D. 1. dialilcetonă E. 3-penten-2-onă C. alcooli p-hidroxibenzilici C. 2. formaldehida C. 3-metil-1-butenal 1361. benzaldehida 219 . rezultă: A.7-heptadien-4-onă B. 2-butenalul E. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A. tricloroacetaldehida B. la rece. 4-penten-2-onă B. Prin condensarea în mediu bazic. un compus macromolecular cu structură trididemensională D. bachelită C 1363.6-heptadien-4-onă C. 2. divinilcetonă D. 3-buten-2-onă B. dipropenilcetonă 1365. novolac 1362. dietenilcetonă E.4–butandionă 1364. 1. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. un compus macromolecular cu structură filiformă E. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. acetaldehida B. alcooli o. alcooli o-hidroxibenzilici B. divinilcetonă 1366.E. Prin condensarea în mediu acid. la rece. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. 3-butenalul 1367. un compus macromolecular cu structură filiformă E.

alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 2-butenalul E. Referitor la bachelita C. la rece B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este solubil în apă D. se obţine în mediu bazic. este termoplastic 1369. este un bun solvent pentru compuşii organici C. se obţine în mediu acid. 4-metil-3-pentenona E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. la rece C. Referitor la novolac. se obţine din fenol şi bachelită 1370. este o substanţă termorigidă C. divinilcetona 1368. nu se topeşte la încălzire E. la rece B. se obţine în mediu acid. Referitor la acetonă. compusul X este acetaldehida C. este insolubilă în apă D. nu se dizolvă în nici un solvent 1372. este o substanţă solidă B. este o substanţă termoplastică D. Referitor la novolac. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D. este solubil în alcool E. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. se obţine în mediu bazic.D. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. la rece C. se mai numeşte novolac E. are formula moleculară C3H6O B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.este o substanţă solidă C. este o aldehidă E. compusul X este acetona B. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . se mai numeşte bachelită C D. Referitor la rezită. este o substanţă amorfă B.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este 2-propanolul C. compusul Z este propanal E. fenilacetaldehidă E. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. etanalul este solubil în apă D. se obţine un compus Z. compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. difenilcetona 1378. aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. 4-metil-3-penten-2-onă B. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. compusul X este formaldehida B. compusul Z este propenal 1376. Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. doi acizi E. compusul X este acetaldehida C. un hidroxiacid D. X şi Y. compusul X este 1-propanolul B. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. dibenzilidenacetona E. dibenzilacetona D. Compusul X rezultat poate fi: A. compusul Y este acetona D. acetofenonă C. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. 4-metil-3-penten-2-ol C. benzaldehidă D. compusul Y este acetaldehida D. un alcool nesaturat 221 . acetonă 1377. benzofenonă B.Alegeţi răspunsurile corecte: A. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. alegeţi răspunsurile corecte: A. benzilacetona B. benzilidenacetona C. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C.

un atom de carbon primar B. 2-metil-2-butenal B. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. doi atomi de carbon secundari D. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. 1. un atom de carbon primar B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 . un atom de carbon secundar D. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A. un atom de carbon terţiar E. doi atomi de carbon cuaternari 1383.1381. 3-hidroxi-2-metilbutanal C. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. doi atomi de carbon primari C. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. doi atomi de carbon secundari D. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. doi atomi de carbon terţiari 1384. patru atomi de carbon primari B. 3-hidroxi-2-pentenal D. un atom de carbon cuaternar 1382.1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386. un atom de carbon cuaternar E. trei atomi de carbon primari C. 2-hidroxipentanal 1385. 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C. un atom de carbon secundar E. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. doi atomi de carbon primar C. 3-hidroxipentanal E.

trei atomi de carbon terţiari E. patru atomi de carbon primari C. compusul W este acid etanoic 1389. compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 . compusul X este metanal B. Se consideră schema de reacţii: R.A. compusul X este butanal B. compusul Z este etanol C. compusul Y este 3-butenal 1390. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X . compusul Y este butanal D. doi atomi de carbon cuaternari 1387. compusul Y este 2-butenal E. trei atomi de carbon primari B. doi atomi de carbon terţiari E. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO .HCl 2-butenal . compusul X este etanal C. compusul X este etena B. trei atomi de carbon secundari C. compusul Z este glicolul D. compusul W este etanal E. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y . doi atomi de carbon secundari D. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. un atom de carbon terţiar 1388.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei atomi de carbon primari B. cinci atomi de carbon secundari D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

compusul Z este 1-propanol 1392. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. trei cetone C. compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394. compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B. compusul Y este 1-butenol D. compusul Y este 3-fenil-1-propanol D. Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . compusul Y este 3-butenol 1391. compusul Z este 1-propenol E. şase cetone 1396. două cetone B.H2O Y + H2 / Pt Z H . Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO . Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul X este propenal B. compusul X este benzilidenetanal C. cinci cetone E. Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este propanal D. patru aldehide E.C. compusul Y este 2-butenol E. compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul X este benzilidenacetona B. compusul Z este 4-metil-2-pentanol D. Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 . cinci aldehide B. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E. compusul X este 3-hidroxipropanal C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. cinci aldehide 1395. şase aldehide C.H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. trei aldehide D. şapte aldehide D.

O C. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. acetofenonă C. prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. ea însăşi 1401. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C. O O D. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E. şase cetone 1397. 2-fenil-2-propenal C. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. formaldehida B. benzofenonă E. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. opt aldehide B. Acetaldehida se poate obţine prin: A. Benzaldehida se poate condensa cu: A. nouă aldehide C. Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A. 225 . hidroliza clorurii de etil D. acetaldehida E. acetonă 1400. tricloroacetaldehidă D. zece aldehide D. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A.1-dicloroetanului E. cinci cetone E. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. acroleina D. formaldehidă B.A. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. O B. hidroliza 1.

CH3CHO C. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403. C6H5COC6H5 R. Tollens C6H5CHO E. 226 . Alegeţi reacţiile corecte: A. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B. C6H5 C. O 1402.HCl C6H6 + C6H5COCl D. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D. + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404. oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E. deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B.O E.

compusul Z este alcoolul benzilic 1407. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A. Propanona se poate obţine prin: A. alchilarea benzenului cu clorură de acetil. condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E. compusul Y este aldehida benzoică E. CH3CHCl2 + H2O 1406. în prezenţă de AlCl3 umedă E. + H2O. alchilarea benzenului cu propenă.C6H6 + C6H5COCl E. compusul X este clorura de benziliden C.2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X . C6H6 + CH3COCl C.HCl H D.2-dicloropropanului D.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405. Nu se poate obţine acetonă prin: A. oxidarea izopropanolului B. condensarea a două molecule de etanal B. AlCl3 . compusul X este clorura de benzil B. oxidarea 2-metil-2-butenei 1409. în prezenţa AlCl3 227 .2-dicloropropanului C. adiţia apei la acetilenă C. hidroliza 2.2 HCl . adiţia apei la propină 1408. hidroliza 2. compusul Y este alcoolul benzilic D. Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. 2 CH3 C O CH3 AlCl3 . oxidarea izobutenei D. CH3CH2Cl + H2O E. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B.

C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411. CH2 C CH2 CH3 CH3 C. O 228 . CH3–CCl2–CH3 D. CH3 C E. CH3 C C6H5 O D. CH3–CCl3 B. CH2=CH–CH2–CH3 B. CH3 C CH3 O C. hidroliza 1. Cl Cl 1412. CH3CH2CHO B.1-dicloro-1-feniletanului D. CH2=CH2 D. CH2=CH–CHO E. hidroliza clorurii de benziliden 1410. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. adiţia apei la fenilacetilenă E. Cl Cl E.B. oxidarea 2-fenilpropenei C. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A. C6H5–CHCl2 C.

etilbenzenului cu Ni E. compusul Y este 2-propanona 1416. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . compusul Y este 2-butanona C. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. treisprezece legături simple. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B. Alegeţi reacţiile incorecte: A. acetofenonei D. compusul X este propanona D. difenilcetonei E. doi electroni π B. etanalului 1414. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. acetonei C. compusul Y este 2-propanol E. Se consideră compusul cu structura de mai jos. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. ζ E. compusul X este 2-propanol C. un atom de carbon cuaternar 1418. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. compusul X este 1-propanol B. benzaldehidei B. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2-butanol B. zece legături simple. compusul Z este etilvinilcetona E.1413. propanonei cu Pt B. patru electroni π C. 2-butenalului cu Na BH4 C. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. ζ D. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. compusul Z este dietilcetona D. acroleinei cu LiAlH4 D. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. compusul Y este 2-butanonă D. K2Cr2O7/H2SO4 D. KMnO4/NaOH E. compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C.2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. 1.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este propanal C. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B.1419. compusul X este etanal B. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. compusul X este propanonă B. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO . compusul X este 2-propanol B. reactiv Fehling C. compusul Z este 1-propenol E. Se consideră schema de reacţii: 230 . 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C. compusul Y este propenal D. compusul X este propanonă C.2-dicloropropan + H2O . compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E. compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424. compusul Z este 2-butanol 1423. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. reactiv Tollens B. compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z . Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2. 2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A. ea însăşi 1420. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A. compusul Z este 3-buten-2-ol E.

compusul W este acidul etanoic E.6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . compusul W este propanona 1427.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetilena C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanal D. compusul Y este 1.3-butadienă 1426. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425.2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C. compusul X este metan B.2-butadienă E. compusul Y este 2-metil-2-butena C. compusul Z este 2-butenal E. compusul Y este 2-butena B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B. compusul Y este 2-butenă D. compusul Z este acidul etanoic D.H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X . compusul Y este 1. compusul X este 2-buten-1-ol C. compusul X este 1-butanol B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1.

trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. conţine patru atomi de carbon secundari C. benzaldehida D. acetofenonă D. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. 2-butenal 1432. propanonă C. este o cetonă 1429. conţine doi atomi de carbon terţiari E. benzaldehidă E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. compusul X este 1-butena B. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butanol D. formaldehida B. 2-butanona 232 . toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. propanal B. conţine doi atomi de carbon primari B.H3C CH2CH3 H3C O E. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. acetaldehida C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. compusul Z este 2-butanonă E. conţine patru electroni π D. compusul Y este 1-butanol C. Referitor la formula moleculară C4H8O. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A.

Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc.E. 2-pentenă D.2-dimetil-1-ciclobutenă C. 2. Na /EtOH E. 2-metil-2-pentenă B. difenilcetona 1434. patru electroni π D. prin reducere formează un alcool primar D. şase electroni π B. şase electroni p 1439. şase electroni π B. În structura acetonei există: A. opt electroni π C. acetofenona 1433.3-dimetil-2-butenă E. doi electroni p 1440. şase electroni p D.Pd2+ D. la propanonă: A. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A.4-dimetil-3-pentanona E. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C.4-hexadienă D. 1-butenă 1436. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. dietilcetona B. patru electroni p E. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. LiAlH4 B. doi electroni π C. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A. Zn. H2SO4 1438.3-butadienă 1437. 1. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A. NaBH4 C. 2. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. 4-metil-1-pentenă E. 2-metil-2-butenă C.4-dimetil-2. În structura benzaldehidei există: A. 1. patru electroni p E. diizopropilcetona D. 2. dimetilcetona C. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 . Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. 3-metil-1-butenă B.

2-propanol D.2–dihidroxiciclobutan 1444. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dimetil-1. ciclopropanol 1445. alcool benzilic 1446. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A. prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B.5–hexandiol D. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C. alcool terţbutilic C. 3-metil-2-butanol E. soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B. compusul X este 2. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E. crotonică E. terţbutanol E. compusul Y este 1. etanol B. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y .A. eterică 1441. compusul X este 2.5-hexandionă C. compusul Y este 2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. intramoleculară B. 2-metil-1-propanol C. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. formol 1443. compusul Y este 1.5-hexadiena B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A.2-ciclobutandiol E. alcool sec-butilic B. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E. aldolică D. ciclobutanol D. extramoleculară C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C.

1447. compusul X este fenilmetilcetona C. diterţbutilcetona B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. formaldehida E. compusul X este 1-feniletenol D. o aldehidă B. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. 3-metilbutanal E. 2 aldehide B. aldehida benzoică 1452. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. o cetonă D. 4 aldehide D.aldehide C. butanona C. butanalul D. metanalul B. propanona D. două aldehide C. 1 cetonă 1448. aldehida crotonică C. compusul X este alcoolul benzilic B. 2 cetone E. două cetone E. acetaldehida E. benzaldehida C. benzofenona D. ciclohexanona B. dimetilcetona D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. 2-butenalul B. difenilcetona E. 3. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. 2-metilbutanal 1453. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. acetona 1451. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y . etanalul C. acetofenona 1450. nici o cetonă 1449.

E. compusul X este formaldehida B. compusul W este etanul 1456.6000C HO Z . compusul Y este formaldehida D. compusul Y este 2-butanol D. compusul Z este 1-butena E. compusul X este butanona C. Se consideră schema de reacţii: 236 .H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454. compusul X este acetilena B. compusul Y este o. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z . compusul Z este acroleina 1457. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y . Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.o-dihidroxidifenilmetan E. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458. compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O.3 H2 . compusul Y este alcoolul vinilic B. compusul Z este etanalul D. compusul Y este etanalul C. compusul X este butanal B.compusul X este acetilena C.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul X este formaldehida C. compusul Z este 2-butena Y HO 1455. HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y . compusul W este etena E.3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este aldehida propionică E.

compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C. compusul Z este novolac Z 1460. compusul X este 2. compusul Y este 2. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D.3-dimetil-2.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2.3-dimetil-2-butenă 1461. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2. Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y . compusul X este 2.3-butandiol B.4-dimetilpentanol D.2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-dimetil-1-butenă B. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 .p-dihidroxidifnilmetan E.3-dimetil-2-butanol E. compusul X este 4-hidroxi-2. compusul Z este o.3-dimetil-2-butenă C.o-dihidroxidifenilmetan D.H2O . Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y . compusul Y este 2.3-dimetil-1-butanol X Y . compusul Z este o. compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B.p-dihidroxidifenilmetan 1459. compusul X poate fi 2.3-butandiol 237 .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2-hidroxi-2.4-dimetil-1. compusul Z este p.H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-pentadienă 1462.3-dimetil-1-butanol D. compusul x este 2.4-dimetil-1-pentenă B.CO2 O O . compusul X este 2.H2O . compusul Y este 2.H2O .4-dimetil-4-penten-2-ol C. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C.o-dihidroxidifenilmetan E.HCl .HCl .p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .4-dimetil-1-pentenă E. compusul Z este p.2 H2O . Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2.

3-butadienă E. este o aldehidă B. butandiona este un compus dicarbonilic E. acetatul de etil 238 . compusul Y este 1.4-butandiol D.3-butadienă 1463. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B. acid izovalerianic B. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. se numeşte 3-metilbutanal E. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. acid 2. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. acid izobutanoic 1467. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C.3-dimetil-1. compusul Y este 2.2-dimetilpropanoic C.C. Sunt corecte afirmaţiile: A. se numeşte β-metilbutanal 1464. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP.3-dimetil-1. pot fi aldehide şi cetone E. acid terţbutilic E. se numeşte 2-metil-4-butanal D. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E. alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A. Referitor la compusul cu structura de mai jos. grupa carbonil este nepolară D. compusul X poate fi 2. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B. acid trimetilacetic D. punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468. 13. este o cetonă C. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C.

valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D. reacţia cu metale B.4-butendiolul 1469. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. adiţia HCl la acid acrilic. hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. formiatul de izopropil D. anhidrida acetică D. reacţia de esterificare E. hidroliza dimetilcianhidrinei B. reacţia cu metale alcaline 239 . 3-hidroxibutanalul C.4-butandiolul E. ionizarea în soluţie apoasă B. urmată de hidroliză C. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. H2SO4) D.B. reacţia cu oxizii metalelor C. se foloseşte unul din reactanţi în exces E. sunt adevărate afirmaţiile: A. înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473. 1. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. 1. Sunt adevărate afirmaţiile: A. acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. sodiu metalic 1475. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. carbonatul de sodiu C. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E. metanul B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. reacţia cu hidroxizi alcalini D. este ireversibilă B. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. are loc în mediu bazic C. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C. hidroxidul de sodiu E. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. esterificarea C. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472.

Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 . acid formic E. sunt acizi tari 1483. polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. este volatil D. acid acetic D. acid metanoic B. se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt în stare de agregare lichidă B. se comercializează sub numele de oţet de vin D. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A. scăzute 1481. acid metanoic B. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C. oţet 1479. este foarte uşor solubil în apă E. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. are p.f. acid acetic D. formol 1478. are formula generală CH3–COOH B. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. reacţia cu oxizi bazici E. proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. şi p. au formula generală R–COOH B. grupa –COOH este polară D. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A.50C E.t. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este insolubil în apă 1480.D. acid etanoic C. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un lichid incolor D. au caracter acid D. acid propanoic E. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477. nu se poate obţine industrial E. are miros înţepător C. cu apa formează legături de hidrogen 1482. nu reacţionează cu alcoolii E. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acid etanoic C. este o substanţă solidă la t = 16.

reacţionează cu oxizii metalelor. formând o sare şi hidrogen D. este o reacţie ireversibilă C. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Zn D. Acidul acetic reacţionează cu: A. Fe B. NaOH) 1490. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. HCOOH 1487. are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. este un acid mai tare decât acidul propanoic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie reversibilă D. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. în soluţie apoasă ionizează 1486. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. CaCO3 E. se dizolvă în apă E. dioxid de carbon şi apă B. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. H2 1484. Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . Cu E. formând var stins 1488. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485.A. H2SO4) B. CH3COO─ D. este un acid mai tare decât acidul formic B. este o reacţie de echilibru E. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. CaO C. KOH D. Fe C. reacţionează cu oxidul de calciu. colorează în roşu hârtia de turnesol E. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. Mg B. sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489.

este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D.B. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C. este un acid gras saturat D. acid propanoic 1495. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. acid caprinic 1496. sunt numai în stare lichidă 1494. este un acid gras nesaturat E. acid capronic D. acetatul de etil are un miros înţepător. pot fi nesaturaţi D. acid propionic B. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt acizi graşi saturaţi: A. acidul caprilic C. se numeşte acid stearic C. poliesterii sunt polimeri de condensare E. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. acid butanoic C. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. au loc reacţii de copolimerizare C. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. acid caprilic E. acidul oleic D. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. acidul linoleic 242 . Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. acid hexandioic B. pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid capronic D. de oţet B. conţin un număr impar de atomi de carbon B. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot avea numai legături simple C–C E. acid butiric E. acid hexanoic C. acetatul de etil este un ester D. acidul butiric B. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli. pot fi saturaţi C. se numeşte acid palmitic B. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491.

mai mare decât etanolul B. acidul caprilic D. se numeşte acid linoleic E. acidul heptanoic D. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un acid gras saturat B. substanţa b poate fi MgO C. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. substanţa a poate fi H2 E. prin oxidarea arenelor polinucleare E. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . acidul hexanoic B. acidul capronic C. acidul linoleic 1500. prin eterificarea glicerinei C. substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. este un acid gras nesaturat B. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. se numeşte acid oleic D.E. este un acid gras nesaturat C. Sunt acizi graşi saturaţi: A. prezintă izomerie geometrică 1501. Alegeţi răspunsurile corecte: A. substanţa a poate fi Mg B. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. acidul pentanoic 1498. are structură plană C. acidul palmitic E. Acizii graşi se pot obţine: A. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. pornind de la compuşi naturali B. Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul pentanoic C. acidul oleic E. acidul lauric 1499. acidul acetic are p. are trei legături duble C=C E. acidul butanoic B.f. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. prin hidroliza grăsimilor D.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. aspirină D. este insolubil în apă C. este o substanţă cristalină B. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. este solubil în apă E. exceptând acidul formic D. acid acetilsalicilic B. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B.C. Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. este un acid mai slab decât acidul benzoic B. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. salol 244 . 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un acid aromatic D. acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. acid salicilic C. acid o-hidroxibenzoic E. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. Ka E. pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. este un acid alifatic E. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506.

prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. compusul Y este acidul acetic 1517. (CH3CO)2O 1512. are loc într-o singură etapă B. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. este un compus lichid 1516. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. CO2 E. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. NaOH B. este un hidroxiacid E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetona D.1511. compusul Y este propanona E. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. compusul X este 2-propanol C. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. C2H5OH C. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E. Se consideră schema de reacţii: 245 . Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. CH3COCl D. hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este 1-propanol B.

compusul Z este fenilmetilcetona E. compusul X este fenolatul de sodiu C. compusul X este toluenul B. compusul Z este acidul salicilic D.HCl Alegeţi răspunsul corect: A. C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C.HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. t.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E. compusul X este clorobenzenul B. C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 .HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. compusul X este toluenul D. p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO . compusul X etilbenzenul C. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. compusul X este acidul benzoic B. compusul Y benzaldehida 1518. compusul Y este acidul benzencarboxilic D. compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. compusul X este xilenul C. compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 . compusul Y acidul fenilacetic E. KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. Se consideră schema de reacţii: + CO2. compusul X este n-propilbenzen B. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X . compusul W este acidul salicilic E. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B.C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh. . compusul X este izopropilbenzen C. compusul Y acidul benzoic D. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519.

compusul W este acetaldehida D. trei acizi monocarboxilici B. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este acidul acetic E. compusul Y este acidul salicilic D. compusul Z este etanolul C. compusul Y este aspirina 1525. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A.1522. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. opt esteri 247 . în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool. compusul X este acidul acetilsalicilic B. compusul Z este glicolul B. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este aspirina C. acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523. compusul X este propanal B. Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . iar acidul cu grupa hidroxil B. compusul Y este propionat de etil 1526. acidul participă cu protonul grupei –OH. compusul X este acid propionic C. compusul Y este dietileter E. patru acizi monocarboxilici C. compusul Y este acetat de etil D. compusul K este acetatul de etil 1524.

D. doi acizi carboxilici B. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. 12 acizi carboxilici C. 14 acizi carboxilici D. zece esteri 1527. compusul Z este acetatul de etil 1531. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E. prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. cinci esteri 1528. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 . KOH) se formează acetaţi alcalini C. patru acizi carboxilici D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este etanul B. trei acizi carboxilici C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 10 acizi carboxilici B. CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B. compusul Y este acetaldehida D. nouă esteri E. reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. 3 esteri E. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. patru esteri E. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. compusul Y este alcoolul etilic E. compusul X este etena C.

2. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. I < II < III C.3H2 X + H2. IV = CH3–CH2–COOH. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D.2-difeniletenă E. compusul Z este etilbenzenul C. compusul U este benzoatul de etil 1534.3-dimetil-2-butenă C. acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B. 2-metil-1-butenă 1535. Se consideră schema de reacţii: 249 . se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. compusul W este acidul fenilacetic D. II = CH3COOH. Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul W este acidul benzoic E.1533. propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. compusul Z este toluenul B. IV > II > I E. benzoatul de metil este un eter aromatic C. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. etenă cu reacţiv Bayer E. 2-butenă B. III > II > IV 1539. Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. IV < II < I D. 1. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A. etilbenzen B. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. I > II < III B. Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536. 1-butenă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III = C6H5–COOH. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B.

compusul X este acid propanoic C. p Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. compusul Y este etanolul C. compusul X este acidul acetic B. compusul Y este n-propanol C. hidroxid de diaminoargint (I) D. compusul U este etanul D. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A. compusul Y este metanolul D. t. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este n-propanol E. compusul X este acid acetic B. compusul Y este izopropanol 1540. compusul Z este acetatul de fenil 1542. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul T este etena 1541. compusul X este acid propanoic B. hidroxid de cupru (II) B. compusul U este metanul E. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 .propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. KMnO4 / H2SO4 E. compusul Y este etanol D. Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. K2Cr2O7 / H2SO4 C. reactiv Bayer 1543. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. compusul Z este benzoatul de metil E.

COOH NH2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E. numărul atom de carbon secundari este 2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. izopropanol 251 . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. etilbenzen E. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. etanol B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. numărul atom de carbon cuaternar este 1 E. 2–butenă B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. 2–butină C. numărul atom de carbon primari este 4 B. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. etenă 1547. toluen D. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D. numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545.

8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B. hidroliza cloroformului 1554. ciclohexenă E. alcool etilic C. 1. 2-butenă C. 1–pentenei B. 3. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. 2–cloropropan B. etenă 1550. ciclopentadienei E. triclorofenil metan E. 1-butenă B.C. hidroliza clorurii de etilidin D.1–tricloropropan D.5-dimetil–2-hexenă D. oxiadrea energică a etanolului B. 2. 2–propanol 1551.2. Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A. hidroliza clorurii de benzil B. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A. 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D. propanonă E.3–propantriol D. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A. oxidarea o-xilenului E. clorură de benzen 1549. izoprenului 252 . 1. hidroliza triclorofenilmetanului C. terţbutanol D. Se formeză acid acetic prin: A. oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E.2–dicloropropan C. Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A. 2–pentenei C. oxidarea toluenului D. oxidarea etilbenzenului 1553. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A.1.etandiol B. 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E. alcool izobutilic E. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C.2 . oxidarea etanului C. etan 1548. 1. Se formează acid benzoic prin: A. 2–metil–2-pentenei D.

Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul T este acid etanoic 1559. anhidridele acide D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acid acetic 1560. oxidarea energică a ciclobutadienei C. Se consideră schema de reacţii: Y 253 .2. compusul X este 1. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556.2–hexacloroetanului E.1555. compusul X este etena C. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetaldehida D. oxidarea energică a 1.2–etandiol B.2.1. compusul Y este alcool izopropilic E. compusul Z este acetat de etil 1558. nitrilii 1557. clorurile acide C. compusul X este propanona C. compusul Y este acetaldehida D.2–etandiolului D. compusul X este etan B. esterii B. hidroliza 1. Se poate forma acid etandioic prin: A. compusul W este etanal E. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO .1. aminele E. oxidarea energică a ciclobutenei B. compusul X este propena B. compusul W este etanol D. compusul X este etanol C. compusul Y este acid acetic E.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

acid palmitic D. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei.1595. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D. acid stearic 1600. glicerină D. este o reacţie de hidroliză E. poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. lecitină D. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B.3-trioleil-glicerolului rezultă: A. substanţe fluorescente B. acid linoleic C. butandionă C. acid oleic B. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. stearatul de sodiu E. se adaugă: A. glicerină 1601. Prin hidroliza 1.2. săpunurile sunt biodegradabile C. se formează sarea acidului stearic 1602. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. este o reacţie de policondensare D.3-tributanoil-glicerolului C. acid stearic E. se reface glicerina C. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. enzime D. structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. palmitat de sodiu B. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B. nu are importanţă practică B.2. polifosfaţi C. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A. caroten B. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B. Aditivii din detergenţi pot fi: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. amoniac 1596. glicerol E. palmitatul de potasiu 1598. stearat de sodiu C. sulf E.

C. se rup legăturile duble D.2. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin ardere în corp. acidul capronic este un acid gras saturat 1604. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D. Sunt false următoarele afirmaţii: A. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A. prin hidrogenare. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. cu eliberare de energie C. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. –NH2 E. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. 1. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B. prin oxidare completă. –X B. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D.2. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A. –CH2–CH2–O–K D. margarina este lichidă 261 .2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C. grăsimile nu se hidrogenează 1603. –SO3Na C. –OSO3-Na+ 1608. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E. 1. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E. 1.

acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. acid palmitic 262 . raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pentru a fi folosite în alimentaţie. obţinute prin presare. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. Neniţescu şi D. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. gradul de nesaturare a grăsimii D. este un detergent 1614. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO. se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. este un săpun solid E. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt agenţi activi de suprafaţă C. consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B.D. saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. se rafinează E. în materiile organice grase. acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613. forma de zig-zag a catenei 1617. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. săpunurile de potasiu sunt moi E. este o sare C. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. natura substanţelor din care provin C. Isăcescu C. se mai numesc detergenţi B. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C.1610. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A.şi Na+ D. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. uleiurile brute. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

1. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A. 2 moli glicerină C. 1 mol acid stearic 1619. au număr impar de atomi de carbon C. Sunt trigliceride simple: A. 1. structura de mai jos corespunde 1. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C. trioleilglicerol 1621. 1 mol acid palmitic E. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A.2.3-tributanoilglicerol B. tristearina D. acid stearic C. trioleina D. acid butanoic D. 2 moli acid butanoic B.3-dipalmitil-glicerol 1622.2. dipalmitostearina E. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B.B. sunt monocarboxilici 1620. 1 mol acid butanoic D. au catenă ramificată D. Sunt trigliceride mixte: A. dioleopalmitina E. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. 1-butanoil-2. au număr par de atomi de carbon B.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 . palmitat de sodiu 1618. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. au catenă liniară E. glicerină E.2.3-tristearilglicerol B.

structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. conţin catene voluminoase nepolare E. Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fac parte din clasa zaharidelor B. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A. are loc în mediu bazic C. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D. toate grăsimile sunt trigliceride C. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. Sunt false următoarele afirmaţii: A. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. Sunt false următoarele afirmaţii: A. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B. reface glicerina E. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D. acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B.CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. cea mai simplă trigliceridă este 1. nu sunt solubile în apă C. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E.2. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 . reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B. grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. la fierbere E.3–tributanoil-glicerol B.

prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D. acizi alcooli D. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 .D. poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE. HIDROXIACIZI 1630. aplicaţiile lor practice 1632. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B. aromatici C. 15. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. natura catenei hidrocabonate B. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. se găsesc în natură 1631. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. Hidroxiacizii pot fi: A. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. alifatici E. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. în trigliceride. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. aldoli 1634. catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. carboxilici C. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. hidroxilici B. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în stare naturală. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidroxiacizii pot fi: A. modelul spaţiul al moleculelor E. micşti nesaturaţi D. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. alifatici B. aromatici 1633. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. acizi fenoli E.

δ E. monohidroxi-monocarboxilici B.3-dihidroxipropanoic C. acid gliceric 1639. acid o-hidroxiacetic E. acid glicolic 1638. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A. acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. polihidroxi-monocarboxilici C. acid lactic 1640. hidroxiacizii pot fi: A. acid salicilic 1637. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A. acid α–hidroxipropanoic E. acid 2. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D.C. acid orto-hidroxipropanoic D. acid glicerolic E. În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. monohidroxi-policarboxilici D. β. acid o-hidroxibenzoic D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A. acid 2-hidroxipropanoic B. acid α-hidroxibenzoic B. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A.hidroxi-1-carboxibenzenic E. m şi p 1636. acid 2-hidroxibenzoic C. precizarea grupei . grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. acid 1.2-dihidroxipropanoic B. poliaromatici 266 . polihidroxi-policarboxilici E. acid hidroxiacetic B.β-dihidroxipropanoic D. acid hidroxietanoic C.OH faţă de grupa .COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o. acid glioxalic D. acid α. acid 2.

acidul citric conţine două grupe carboxil E. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. este foarte solubil în apă D. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. este o substanţă cristalină B. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. are loc în mediu acid 1648. soluţia apoasă are caracter bazic B. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B.1641. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E. este insolubil în apă C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E.

alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. salicilat de sodiu D. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B. sinteza fenolului B. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. acetonitril D. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A. în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C. Hidroliza aspirinei conduce la: A. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid salicilic C.NaCl .1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. anhidridă acetică E. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E. are loc în două etape principale B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. acid acetilsalicilic B. în prima etapă a procedeului formează un ester E.C. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E. sinteza acidului acetilsalicilic 1651. sinteza acidului benzoic C. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C. acid acetic E. compusul X este fenoxid de sodiu 268 . Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. p + Na + HCl fenol X Y Z . procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653. acetilat de metil B. clorură de acetil C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. t. în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. salicilat de sodiu 1650. a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. apă 1654. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. sinteza acidului salicilic E.

Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R. compusul Y este 1. compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic . compusul Y este acid salicilic C.HCl + H2O / HO T . HgCl2 X + HCl Y + H2O . compusul U este acidul hidroxiacetic 269 . compusul U este acetaldehida E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanol B.HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este acid acetic C.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h . compusul Y este apa E. compusul Y este acid acetic 1657. compusul Y este salicilat de sodiu D. compusul Y este acid lactic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1. compusul X este acid acetilsalicilic C.1-dicloroetan C. compusul W este acetaldehida D. compusul X este aspirina D. compusul Z este acid salicilic E. compusul Y este acid acetic B. compusul Y este acid glicolic E. Tollens + Cl2 / h Z . Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C. compusul Z este acid acetic C. compusul S este acid o-hidroxietanoic E. compusul S este acid glicolic 1659. compusul X este salicilat de metil B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y .HCl + H2O / HO W .B. compusul W este acid acetic D.2-dicloroetan B. compusul Z este salicilat de sodiu 1656.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658.

În acidul tartric există: A. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A. un atom de carbon terţiar 1666. compusul Y este acid etanoic D. trei atomi de carbon secundar E. doi atomi de carbon secundari E. patru atomi de carbon secundari 1663. compusul Y este etanol C. compusul W este acid hidroxiacetic 1662. compusul Y este acidul etanoic 1661. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h . compusul W este acid monocloroacetic E. În acidul δ-hidroxihexanoic există: A. un atom de carbon secundar D. un atom de carbon primar B.HCl W +X .HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A.1660. În acidul citric există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon terţiar 1665. doi atomi de carbon primari C. În acidul gliceric există: A. un atom de carbon primar B. compusul X este 2-butenă C. compusul X este n-butan D. compusul Y este acetaldehidă E. un atom de carbon primar 270 . doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon secundar D. patru atomi de carbon secundar E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . şapte atomi de carbon secundari 1664. trei atomi de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari B. trei atomi de carbon primari C. şase atomi de carbon nulari E.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanol B.HCl + H2O / HO Z .HCl + H2O / HO Z . compusul X este 1-butenă B.

se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. Acidul glicolic se poate obţine prin: A. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668.2-dicloroetanului B. anhidridă etanoică E. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E. etanoat de etanol 1670. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt săruri D. clorură de etanoil D. au caracter bazic C. etanol B. Alegeţi reacţiile corecte: A. etanal C. oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E.2H2O B. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. este insolubil în apă D. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. au caracter acid B. trei atomi de carbon secundar 1667. Referitor la salicilatul de sodiu. sunt substanţe ionice E. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. doi atomi de carbon secundar E. adiţia apei la acetaldehidă C. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. COO Na O Na 271 . hidroliza 1. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un atom de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari C.B. hidroliza acidului monocloroacetic D. COOH OH + 2NaOH . sunt solubili în apă 1671. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C. oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B.

COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. COOH OH + NaOH B. O Na p. OH COONa D. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E.COOH OH + HO C2H5 C. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C. Alegeţi reacţiile corecte: A. t0C + CO2 COO Na 1673. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 . O Na p.

În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E. zece legături simple ζ E. o legătură π B. cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. trei legături π C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A. cincisprezece legături simple ζ D. Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674. zero legături π E. trei izomeri (fără stereoizomeri) D. patru legături π D.E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. patru izomeri (fără stereoizomeri) E. acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. doisprezece legături simple ζ 1676. două legături π 1675. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B. nouă legături simple ζ C. şapte legături simple ζ B.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. compusul Y este aspirina 1681. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D.CH2 COOH OH C. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 . lămâile conţin aspirină 1680. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul Y este salicilat de etil D. laptele conţine acid lactic B. compusul X este salicilat de etil C. lămâile conţin acid citric C. compusul X este acetat de fenil B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679. compusul Y este acid acetilsalicilic E. strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E. Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acid acetilsalicilic B.

acid acetic E. se topeşte la 1850C B. monoacetat de celuloză B. fructozei B. cât şi piranozică D. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Din celuloză se poate obţine: A. are structură fibrilară B. este uşor solubilă în solvenţi organici D. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. are structură amorfă D. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C. reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. zaharozei E. celofan B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. triacetat de celuloză D. are culoare brună E. intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. se găseşte în mierea de albine E. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. are p. celofan 1689.=1000C C. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. se caramelizează 1687. ZAHARIDE 1682. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B. trinitrat de celuloză C. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 . se dizolvă în reactiv Schweitzer E. TNT D. diacetat de celuloză C. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. vâscoză 1684.CAP. acidului gluconic C.t. xantogenat de celuloză E. celulozei 1686. Glucoza intră în compoziţia: A. acizilor aldarici D. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. 16. Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A.

prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D.A. zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A. celuloza din plante are rol de suport C. are compoziţia C12H22O12 B. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. glucoză 1694. sorbitol B. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C. este o dizaharidă 276 . celuloză E. Sunt corecte afirmaţiile: A. mononitrat de celuloză D. trinitrat de celuloză B. amiloză E. culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. manitol D. triazotit de celuloză 1690. glicogen C. dextrine B. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. formând un eter hexametilic D. dinitrat de celuloză C. lactoză 1695. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. maltoză D. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. se esterifică cu sulfat de metil. amilopectina are structură ramificată C. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. diazotit de celuloză E. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid gluconic C. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E.

amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. monozaharide C. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. glucide B. hidraţi de carbon D. lichide C.E. cu funcţiuni mixte D. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B. acid şi aldehidă D. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. polizaharide 1704. este cea mai dulce monozaharidă E. posedă două grupe alcool primar C. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 . conţine o grupă cetonică B. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. este o pentoză 1701. oligozaharide E. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. Monozaharidele sunt substanţe: A. Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. solide B. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. amorfe 1700. oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. zaharidele se clasifică în: A. cu gust dulce E. Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. alcool şi ester C. alcool şi aldehidă B. acid şi cetonă 1703. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. Este adevărat că: A. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. au formula -(C6H10O5)nD. nu are caracter reducător D. se sintetizează în ficat E. alcool şi cetonă E. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D.

paielor 1710. xantogenatul de celuloză C. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D. pot fi oligozaharide E. două molecule de β-glucopiranoză B. în prezenţa acizilor organici C. trestiei de zahăr E. este insolubilă în apă caldă D. catenă liniară C. are structură filiformă C. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. colodiul D. celulaza 1711. celobioza E. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. la temperatură scăzută 1705. o grupă carbonil de tip aldehidă B. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. bumbacului B. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B. Aldohexozele conţin în structură: A. dextrine 1709. reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. este o pulbere albă. zahăr invertit E. stufului D. sub acţiunea enzimelor E. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. amorfă. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A. două molecule de β-D-fructofuranoză D. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. grâului C. fulmicotonul B. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A.A. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. unde n=200-1200 1707. în prezenţa acizilor minerali tari B. sub acţiunea luminii D. pot fi polizaharide 1706. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. catenă ramificată 278 . fără gust dulce 1708.

monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715. pot fi aldoze sau cetoze 1717. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716. se pot obţine prin arderea alcanilor E. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. zaharidele E. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. acizii graşi nesaturaţi C. liniară sau ciclică E. proteinele 1714. grăsimile D. Zaharidele: A. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E. se mai numesc glucide D. sunt compuşi naturali B. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. acizii graşi saturaţi B. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D.D. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C.

se poate forma: A. glucoza are caracter reducător C. D-glucofuranoză E. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. tetrahidroxifuran 1726. cu formare de alcool butilic B. în prezenţa drojdiei de bere E. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. hexanolului 1722.A. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. cu formare de alcool etilic şi CO2 C. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E. glucoza se oxidează la acid gluconic D. un atom de carbon asimetric 280 . contractării muşchilor 1724. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720. ciclohexan C. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. Glucoza formează energia necesară: A. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. relaxării muşchilor B. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. etanolului B. un atom de carbon anomeric B. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. fructozei E. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D. acetonei C. D-glucopiranoză D. glucoza se reduce la acid gluconic E. glucozei D. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. glucoza are caracter oxidant B. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. ciclopentan B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A.

în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. formula Haworth E. formula de structură Fischer B. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. Zaharoza este o dizaharidă care: A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B.E. în mediu acid. ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. poate aparţine celulozei 281 . în două molecule de monozaharidă B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. formula de structură Tollens C. se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. formula Fehling 1728. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A. formula moleculară (C6H10O5)n . unde n este gradul de policondensare. ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. formula de structură ciclică de perspectivă D. Referitor la dizaharide. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. se scindează prin hidroliză. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A.

se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. acetaţi de celobioză 1740. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. poate aparţine amidonului C. acetaţi de amiloză B. din loc în loc. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. amidonul este format din două polizaharide B. meta-izomerie 282 . se pot afirma următoarele: A. nitraţi de amiloză D.B. amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E. unde n este gradul de policondensare. reacţiile de sulfonare 1736. Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. în poziţiile 1-6 C. formule plane liniare B. se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. formule plane ciclice C. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D.şi para-izomerie E. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D. hidrolizează. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734. reacţiile de esterificare B. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. Amilopectina este componenta amidonului care: A. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. formula moleculară (C6H10O5)n . reacţiile de reducere D. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. Sunt false următoarele afirmaţii: A. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. acetaţi de celuloză E. nitraţi de celuloză C. formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. Celuloza este un polizaharid care: A. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. reacţiile de oxidare C. formule ciclice de perspectivă D. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. din punct de vedere al compoziţiei chimice. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. Referitor la amiloză. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. reacţiile de condensare E. orto.

sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. monoxid de carbon şi apă D. cu amalgam de sodiu şi apă C. glucoza formează 1. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C. glucoza formează D-manitol D.1741. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. fructoza formează L-manitol C. azotat de celuloză cu 20% azot C. este o proteină sintetică B. sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B. sorbitol 1745. fructoza formează D-manitol E. cu borohidrură de sodiu. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 .4. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. colodiul 1748. din diverse materii prime animale D. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A. azotat de celuloză cu 25% azot D. din dioxid de carbon şi apă.6-hexitol B. fulmicoton E. industrial. este format din amiloză şi acetonă D. în mediu acid E. în prezenţa luminii 1744. acid gluconic B. Monozaharidele: A. industrial. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A.5. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. din diverse materii prime vegetale E. fructoza formează D-sorbitol 1746. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. în prezenţă de catalizator metalic Fe B. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B. acid aldaric C.2. acid glucaric E. azotat de celuloză cu 10% azot B. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. Amidonul: A. este format din amiloză şi amilopectină E.3.

Pentru a fi optic activă. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. o componentă chirală şi una achirală B. amestecul racemic este optic activ D. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. în forma liniară carbonilică D. monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C.C. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. în forma ciclică furanozică C. amestecul racemic este optic inactiv E. Molecula de fructoză poate exista: A. diastereoizomeri optici în echilibru D. acid gluconic C. manitol D. acid glucaric 1755. acid aldonic B. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. triesteri anorganici C. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. sulfonaţi de celuloză D. în forma ciclică piranozică 284 . concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750. amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C. în forma liniară piranozică B. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. Anomerii sunt: A. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. glucitol E. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. azotaţi de celuloza E. diesteri organici B. componente chirale în concentraţii egale D. componente chirale şi una să fie în exces C. acetaţi de celuloza 1754. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C.

oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. în forma ciclică carbonilică C. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. în forma ciclică piranozică B. formula de perspectivă Haworth 1763. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. în forma liniară furanozică 1756. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. participă: A. Glucoza poate exista: A. prezenţa grupei cetonice B. prezenţa grupei cetonice B. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 .E. amiloza este partea insolubilă din amidon B. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. formula de perspectivă Tollens D. în forma liniară piranozică 1757. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. în forma liniară carbonilică D. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. prezenţa grupei aldehidice C. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D. grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în forma liniară furanozică E. formula de structură spaţială E. grupa carbonil şi grupa metil 1760. formula plană ciclică C. grupa carbonil şi grupa alil C. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. formula plană liniară B. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759. amiloza este partea solubilă din amidon C. grupa carboxil şi grupa carbonil B.

atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. Următoarele afirmaţii sunt false: A. grupa hidroxil din poziţia 4 D. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764. izomerilor masici 1766. anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. piranozică şi furanozică B. amidonul nu este o substanţă unitară B. În ceea ce priveşte fructoza. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. În cazul cetozelor. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. amidonul este format din două polizaharide D. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E. în cazul aldozelor.A. grupa hidroxil din poziţia 2 B. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. poate exista în formă liniară. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. în cazul aldozelor. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. în cazul cetozelor. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. se stabileşte o legătură de tip ester E. sunt adevărate afirmaţiile: A. izomeriei sterice D. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. anomerilor E. se stabileşte o legătură de tip eter 1768. izomeriei de funcţiune C. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. grupa hidroxil din poziţia 5 E. grupa hidroxil din poziţia 6 1765. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. amidonul este format din două monozaharide C. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 . grupa hidroxil din poziţia 3 C. izomeriei de poziţie B.

D. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. Referitor la celuloză. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E.5. are caracter reducător 1772.4. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. nu prezintă activitate optică D. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. se oxidează la acid gluconic 1770. se foloseşte la argintarea oglinzilor D. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 . este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt false următoarele afirmaţii: A. Referitor la fructoză. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. intră în compoziţia zaharozei E. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este 1. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. . sunt false următoarele afirmaţii: A. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B. este o monozaharidă B. participă uşor la reacţii de hidrogenare E. prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. este o dizaharidă 1775. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. În ceea ce priveşte glucoza. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D.3. prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. este insolubilă în apă C. este o cetohexoză 1771. este insolubilă în apă C. participă uşor la reacţii de esterificare 1777.

constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. în aceste formule. diesteri şi triesteri B. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. în cazul cetozelor. Referitor la monozaharide. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. nu reacţionează cu iodul E. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. prin hidroliză enzimatică în organism. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. poate forma monoesteri. fiecare formând acid gluconic 1784. în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. cu eliminarea unei molecule de apă D. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. se numesc formule Haworth B. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. Referitor la amidon. Referitor la amidon. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în plante C. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. este format din două polizaharide C. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. nu este o substanţă unitară B. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E.A. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. glucoza şi fructoza se reduc. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. amiloza este partea insolubilă din amidon D. are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . alegeţi afirmaţiile corecte: A. în cazul aldozelor. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. în aceste formule. următoarele afirmaţii sunt false: A. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C.

celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D. zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. sunt insolubile în apă B. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. unde n este gradul de policondensare D. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. celuloza este folosită în industria alimentară D. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. glucoza poate exista numai în forma liniară. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. celuloza nu reacţionează cu iodul C. principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B. amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. se obţin numai prin sinteză 1786. glucoza este o zaharidă de policondensare E. zaharoza este o monozaharidă 1788. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. carbonilică D. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. au formula moleculară (C6H10O5)n. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E.A. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. celuloza miroase a mere verzi E. celuloza este o substanţă higroscopică 1791.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B. glucoză poate adopta numai structură plană D. zaharuri 1793. în funcţie de configuraţia moleculei. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D.2-dihidroxipropanal E. conţin carbon. este o monozaharidă E. glucide C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A. 1. aldehidă glicerică C. este o aldoză B. 2. glicerinaldehidă D.3. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. gliceride E. lipide D.C.4-trihidroxi-2-butanonă D. Zaharidele se mai numesc: A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 . se numeşte 1. aldehida glicerică este o dizaharidă C. hidroxialdehida glicolică B. este o dizaharidă 1796. este o cetoză C. hidrogen şi oxigen E.3-dihidroxipropanal 1795. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A. hidraţi de carbon B. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794.

se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. D-sorbitol D. D-glucitol D. se poate obţine: A. glucoza are opt stereoizomeri E.6-hexitol E. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. D-sorbitol C. se poate obţine: A. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen. amidonul este un dizaharid. D-glucoză B.2. D-manitol C. un alcool hexahidroxilic 1801. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. formula plană liniară D. D-manitol 1800. se scrie catena liniară de atomi de carbon B.4. D-glucitol D. formula plană ciclică E. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. formula de perspectivă 1798. iar celuloza un polizaharid B. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. D-sorbitolul este 1. D-glucoză B. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A.5. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. D-fructoză C. D-glucitol 1797. în prezenţă de catalizatori. se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. D-manitol E. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. D-glucitol E. D-fructoză B. formula scaun C. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802.3. în prezenţă de catalizatori. formula baie B. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 .A. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A. se identifică atomii de carbon asimetrici D. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. un tetrol E. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidonul este insolubil în apă rece E. este o soluţie apoasă de zaharoză B. este o polizaharidă D.C. se condensează formând polimeri vinilici E. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. amidonul este o substanţă unitară. hidrolizează enzimatic D. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. hidrolizează 1810. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A. se oxidează C. este insolubilă în apă E. se reduce B. se oxidează C. izomeri de funcţiune B. izomeri de catenă C. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. celuloza este solubilă în alcool 1805. izomeri de poziţie D. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. rezultă după hidroliza zaharozei E. se topeşte prin încălzire uşoară B. α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fermentează enzimatic D. celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. se reduce B. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. se nitrează 292 . stereoizomeri E. are gust dulce D. este un lichid incolor D. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se numeşte şi miere artificială 1807. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. anomeri 1806. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D.

dizolvă celuloza 1812. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. anhidrida acetică C. este hidroxid de cupru (II) C. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o dizaharidă B. are formula [Cu(NH3)4]OH E. este un anomer α 1818. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. este un agent reducător 1813. acid azotos B. are formula [Ag(NH3)2]OH D. intră în structura amidonului E. este un dizaharid C. este un agent reducător E. este izomer cu reactivul Tollens B. este un monozaharid B. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. acetamida E. este un agent oxidant D. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D.1811. este un agent oxidant E. are grupa carbonil de tip aldehidă D. este un monozaharid E. este un hidroxid D. acid clorhidric diluat E. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. acid acetic B. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C. este hidroxid de cupru (II) D. prin hidroliză formează amilopectină C. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. reactiv Tollens 1816. acetat de etil 1815. clorura de acetil D. este hidroxid de cupru (II) C. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817. este hidroxid de diaminoargint (I) B. Celuloza poate reacţiona cu: A. este hidroxid de diaminoargint (I) B. este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814.

structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale. structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E. n reprezintă gradul de polimerizare B. Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. în formula H(C6H10O5)nOH. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B.D. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821. conţin 15% azot D. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. pot fi preparate în esteri alifatici E. colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822. în formula H(C6H10O5)nOH. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. n reprezintă gradul de policondensare C. n poate varia între 300 şi 3300 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

conţine trei atomi de carbon secundar 1829.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. dicarbonilice C. intramoleculare D. conţine două grupe hidroxil primar B. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. compusul X este alcool etilic D. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor. Referitor la structura liniară plană a glucozei. compusul Y este D-glucitol 295 . compusul Y este D-sorbitol E. în cazul glucopiranozei. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. Referitor la structura liniară plană a fructozei. conţine un atom de carbon primar B. în cazul glucofuranozei. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine trei grupe hidroxil secundar E. Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C. compusul X poate fi fructoză C. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. conţine doi atomi de carbon primari C. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. în cazul fructofuranozei. conţine cinci grupe hidroxil 1828. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O . intermoleculare E. de tip van der Waals 1826. conţine şase atomi de carbon secundari E. în cazul glucopiranozei. în cazul fructofuranozei. conţine şase grupe hidroxil D. conţine doi atomi de carbon primari C.1824. compusul X poate fi glucoză B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825. conţine patru atomi de carbon secundari D. monocarbonilice B.

Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este alcătuit doar din amiloză C. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o monozaharidă B. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C. compusul X este fructoza C. compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E. este alcatuit doar din amilopectină D. are formula generală (C6H10O5)n 1832. este o polizaharidă D. se pot obţine în organism din amidon. se poate obţine etanol 296 . Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. compusul Y poate fi amidon D. sub acţiunea amilazei 1834. este un dizaharid format din resturi de glucoză B. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D. compusul X este acid acetic C. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. din glucoză. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este monoacetat de celuloză D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este acetaldehidă B. compusul X este glucoza B. compusul Y poate fi celuloză E. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. compusul Y este diacetat de celuloză E.1830. sub acţiunea drojdiei de bere. compusul Y poate fi fructoză 1831. este o dizaharidă C.

ecrane de protecţie C. reacţionează cu iodul la rece. rezultând o coloratie albastră intensă E. produselor zaharoase B. este folosit în industria explozivilor E. este insolubilă în apă 1842. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. ochelarilor D. fulmicotonului 1838. este folosit în industria alimentară D. conţine aproximativ 10% azot 1841. este un azotat de celuloză B. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A. este partea solubilă din amidon D. Celuloidul este folosit la fabricarea: A. este azotat de celuloză B. peliculelor fotografice E. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cu iodul dă o coloraţie slabă. este eter D. pastilelor de vitamina C C. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. este utilizat la obţinerea celuloidului C. iaurturilor C. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. hârtie E. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. reprezintă 80-90% din masa amidonului D. este solubilă în apă E. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. are structură ramificată C. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. unor instrumente de scris B. violaceu-purpurie 297 . este ester anorganic E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. comprimate de amidon 1839. este o monozaharidă B. fructozei D. unor materiale textile 1837. oglinzilor E.D. este o polizaharidă C. filtre de aer B. Industrial. fire D. este folosit în industria textilă C.

grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus. celobiozei 1849. sunt polizaharide C. sunt solubile în apă 1845. sunt monozaharide B. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. sunt monozaharide B.11% C. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C.1843. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. este o substanţă volatilă 298 . pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848.06-0. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. fructozei B. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B. conţin legături eterice E. celulozei D. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846. zaharozei C. sunt polizaharide B. sunt polizaharide D. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. amidonului E. Glucoza intră în constituţia: A. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt dizaharide C. sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. prin hidroliză se formează α-glucoză E.

se topeşte prin încălzire uşoară B. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. este greu solubilă în apă E.D. este inodoră C. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. în urină. la o concentraţie în sânge mai mare de 0. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. amestecul de zaharoză şi amidon. este o dizaharidă B. compusul Z poate fi glucoză E.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E.16%. se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. compusul Z poate fi fructoză 299 . glucoza începe să treacă. în proporţii egale. se numeşte zahăr invertit D. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852. este uşor asimilată în organism 1853. intră în compoziţia multor oligozaharide C. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C. denumirea ei uzuală este de zahăr D. sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. prin rinichi. are miros pătrunzător de oţet E. este solubilă în apă D. compusul Y poate fi zaharoză C. compusul X este etanol B. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. dau reacţii de policondensare 1854. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are formula moleculară C12H22O11 B. nu hidrolizează E. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. compusul Y poate fi amidon D. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . prin răcire. Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se topeşte la temperatura camerei 1851. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C. prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. este o substanţă solidă B. este insipidă 1855.

formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . naftalen E. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. piranozică B. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. izomeri de funcţiune 1857. furanozică C. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. cele mai importante sunt dizaharidele E. zaharoza D. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A. celobioza E. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. Anomerii pot fi: A. izomeri sterici D. celuloza 1858. carbonilică E. tetrahidrofuran B. izomeri geometrici C. carboxilică D. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt oligozaharide: A. benzen D.1856. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D.antracen 1862. izomeri de catenă B. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. aromatică mononucleară E. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A. furanozica C. aromatică polinucleară 1861. esterică 1860. stereoizomeri E. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. piranozică B. tetrahidropiran C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. carbonilică D. ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C.

pielii. hemoglobina D. hidroxil 1867. colagenul E. acid monocloroacetic D. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. Este adevărat că: A.CAP. carboxil E. nitro B. Dintre proteinele insolubile fac parte: A. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . acid 2-amino-3-metilbutanoic B. sub vid B. amino C. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. carbonil D. Valina este: A. glicină E. acid α-amino-β-metilbutanoic D. colagenul B. glicocol C. acid glutamic E. fibroina 1866. 17. Cisteina este: A. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. acid glutaric 1869. oaselor şi tendoanelor E. la 1000C. glicerol B. albuminele D. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. keratina E. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863. albumina B. fibrinogenul C. acid aminoacetic 1868. hemoglobina C. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. fibrinogenul 1865. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C.

β-Aminoacizi E. acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870. valina B. care participă cu grupa carboxil. se formează: A. acidul glutamic D. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. care participă cu grupa amino.C. Sunt aminoacizi neutri: A. o dipeptidă simplă B. α-Aminoacizi D. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A. glicil-alanină C. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. acid asparagic B. acid α-amino-β-tiopropanoic D. aminoacizi secundari C. alanil-glicină E. acid α-aminosuccinic 1871. acid α-aminosuccinic E. valina 1874. acidul glutamic 1875. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. serina C. serina B. Acidul aminobutandioic este: A. acid glutamic C. un acid monoaminodicarboxilic 1872. lisina C. aminoacizi primari B. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. acid asparagic D. Acidul 2-amino-1. glicina E. γ-Aminoacizi 1873. lisina D. acidul aspartic D. glicina B. o dipeptidă mixtă D. alanina E.5-pentandioic este: A. fenilalanina 1876. valină C. lisina C. acid glutamic E. alanina E. şi o moleculă de glicină. acid aspartic D. alanil-alanină 302 . acid aspartic B.

de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. presiunii atmosferice E. numărul de resturi de aminoacizi C. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. prin hidroliză totală. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B. sunt substanţe solide. glicil-valina D. ultrasunetelor 1884. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. valil-serina 1879. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. glicil-serina B. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. α–alanil-serina C. radiaţiilor D. sunt solubili în solvenţi organici C. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. Sunt corecte afirmaţiile: A. α–alanil-valina E. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. au caracter amfoter 1878. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A. cristalizate B. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. hemoglobina este o scleroproteină 303 . luminii C. fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. Sunt corecte afirmaţiile: A. Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A. proteinele fibroase sunt solubile în apă E. căldurii B. natura aminoacizilor B. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. proteinele formează α–hidroxiacizi E. de secvenţa aminoacizilor D.1877.

glicina B. bazice E. lisina B. din 20 dipeptide alanil-valină. scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. În funcţie de solubilitatea lor. Aminoacizii se pot identifica cu: A. ninhidrină 1888. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. acide B. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. proteide C. serina C. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. reactiv Fehling B. acidul asparagic E. proteinele constituie rezervă energetică E. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891. în ordine. sulfat de cupru E. lisina C. neutre 1889. Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. alanina D. Referitor la proteine. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. este formată. insolubile B.B. alegeţi răspunsurile corecte: A. conţine serina ca acid N-terminal C. solubile E. leucina 1886. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. proteinele se pot clasifica în: A. reactiv Tollens C. conţine serina ca acid C-terminal 304 . albuminele sunt proteine globulare C. proteinele se pot clasifica în: A. caseina este o proteină din lapte E. conjugate D. simple 1890. valina 1887. cisteina D. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. scleroproteine D. În funcţie de compoziţia lor. acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. simple C. reactiv Schweitzer D.

prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B. alanina B. glicil-alanină E. alanil-glicil-alanil-glicină 1896. se denaturează proteina B. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. α-alanil-alanină C. valina C. Referitor la aminoacizi. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. serina D. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. se izolează aminoacizii constituenţi E. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. alanil-glicină D.D. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. glicil-glicină B. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. se separă proteina din materialul biologic C. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D. tirosina 1894. α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. Sunt hidroxiaminoacizi: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul aspartic E. aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. Alegeţi afirmaţile corecte: A.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. se numesc soluţii tampon de pH C. în general. H2N CH2 D. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902. soluţiile care menţin pH-ul constant. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. toate proteinele sunt solubile în apă B. neutralizare E. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. identificare 1903. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E. proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. pH-ul soluţiei rămâne constant B. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B. hidroliză B. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. policondensare D. condensare C. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D. H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904.

aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E.B. numai cu acizii B. la pH izoelectric. atât cu acizii cât şi cu bazele D. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. α-alanina B. esteri B. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. o proteină B. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. o peptidă mixtă C. cisteina este un tioaminoacid 1909. alanina este un tioaminoacid E. serina este un aminoacid hidrofil 1908. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A. eteri C. o peptidă simplă D. săruri D. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C. serina D. glicina E. În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. aminoacizii neutri. cisteina este un hidroxiaminoacid C. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. acidul glutamic 1906. serina este un hidroxiaminoacid D. valina este acidul aminobutandioic E. proteine E. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. valina C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. numai cu bazele C. valina este un hidroxiaminoacid B. datorită structurii amfionice E. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor.

care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. acidul aspartic B. serina C. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. se formează tioaminoacizi 1913. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. se formează oligopeptide D. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E.E. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. se obţin proteine C. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. se formează dipeptide simple B. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D. acidul 2-aminobenzoic C. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. Aminoacizii sunt compuşi: A. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. lisina B. acidul glutamic D. toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. se obţin dipeptide mixte E. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. β-alanina 1917. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. valina D. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. cisteina E. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A. acidul asparagic 308 . Referitor la proprietăţile aminoacizilor.

ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C.6-diaminohexanoic C. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D. Peptidele sunt compuşi: A. acidul aminobutandioic C. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. acidul 2-amino-1. lisina C. un acid diaminomonocarboxilic E.1919. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. acidul aspartic C. acid 2-amino-propanoic D. acidul glutamic 309 . fenilalanina E. lisina C. un aminoacid dicarboxilic 1922. acidul 2.5-pentandioic B. serina D. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. acidul asparagic B. ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E. fenilalanina B. un aminoacid dicarboxilic E. alanina E. valina E. acidul glutamic B. acid 2-amino-1. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B. α-alanina 1926. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B.5-pentandioic 1921. Serina este: A. lisina D.5-pentandioic este: A. acidul α. glicina D. alanina 1924. Acidul glutamic este: A. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A.5-pentandioic B. acidul aspartic C. valina B.ε–diaminohexanoic D. acidul 2-amino-1. Acidul 2-amino-1. un hidroxiaminoacid 1920. Lisina este: A. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A. glicina 1925. un aminoacid monocarboxilic D.

proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929. structura proteinei este denaturată ireversibil E. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E. Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A. are loc în prezenţă de catalizatori. acidul α-aminosuccinic 1927. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. se verifică. într-o proteină. într-o proteină. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. are loc în mediu acid C. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. globulinele sunt solubile în apă 1932. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . albuminele fac parte din proteinele insolubile D. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. Referitor la clasificarea proteinelor. hemoglobina este o proteină de transport B. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. cu reacţia biuretului 1930. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. un aminoacid dicarboxilic E. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. la 100°C D. dacă este completă. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. are loc în mediu neutru B. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A.D. într-o proteină. prin încălzire. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.

aminoacizi B. proteidele sunt proteine conjugate 311 . sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. prin încălzire B. zaharide C. indicele de reflexie C. în mediu 1938. prin denaturare. Proteinele pot fi: A. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. în mediu acid E. de structură B. biocatalizatori E. proteinele se clasifică în: A. la aminoacizi şi arene C. prin lovire C. Structura proteinelor poate cuprinde: A. enzime D. masa molară B. grăsimi D. baze 1939. reglator de temperatură D. prin hidroliză. proteinele simple conduc. prin hidroliză. Referitor la proteine. fotoreceptori C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. solubilitate 1941. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. acid fosforic E. în mediu bazic D. amidon 1935. numite globuline 1936. variaţia temeraturii de topire E. enzime. material de construcţie E. de transport C. proteinele conjugate conduc. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1934. de revelator fotografic B. numai la aminoacizi B. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. de apărare şi de protecţie D. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. compoziţie D. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. acizi E. transportori B. rezervă energetică C. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. responsabile de imunitatea organismului 1940.

Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. zaharidă C. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. solubile D. Proteinele pot fi: A. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. sunt scleroproteine B. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C. pot fi albumine E. insolubile E. proteinele simple conduc. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. acid sulfuros E. simple B. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. acid fosforic D. prin hidroliză. metal 312 . pot apărea în celule în stare dizolvată B. proteide C. pot controla creşterea în organism 1945. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942. la un amestec de β-aminoacizi E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. acid acetic B. au rol important în fenomenele vitale E. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A. sub acţiunea căldurii. au valoare nutritivă E. sunt hidrolizate de enzimele digestive D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. au culoare verde 1943. asigură imunitatea organismului D. scleroproteinele sunt lichide D. conferă organismului rezistenţă mecanică C. pot fi globuline 1948. proteinele insolubile sunt solide E. nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. lichide 1944.D.

Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E. acid 2-aminopropanoic D. vinilici D. sunt compuşi cu funcţiuni mixte D. acid α-aminopropanoic 1954. glucidici 1953. Proteinele conjugate pot fi: A. acrilici C. β-alanină C. β-alanină C. pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. metaloproteide E. alifatici B. cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. Aminoacizii pot fi: A. α-alanină B. cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B. acid 2-carboxiaminic 1955. lipoproteide 1950. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 . nitroproteide C. α-alanină B.aromatici E. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A.1949. sunt compuşi difuncţionali C. sunt compuşi monofuncţionali B. fosfoproteide D. acid β-aminopropanoic E. glicoproteide B. acid 1-aminopropanoic E. acid 3-aminopropanoic D. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C.

6-diaminohexanoic C.A. acid 2. acid asparagic C. acid asparagic E. valină E. acid 2-amino-3-metilbutanoic D. aminoacid mixt D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A. valină 1957. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid aspartic C. lisină C. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A.5-hexandioic B. lisină 1959. fenilalanină E. aminoacid aromatic 1956. acid glutamic 1960. valină B. ε-diaminohexanoic D. acid 2-aminobenzoic C.6-diaminohexanoic D. acid 2-amino-1. acid 2-amino-1. acid aminobutandioic B. acid aminobutandioic E. acid glutamic D. valină NH2 314 . acid α. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. acid o-aminobenzoic B. glicocol D. acid aminobutandioic B.5-butandioic C. aminoacid benzilic E. acid glutamic B. acid 2.

conţine o grupă hidroxil D. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. este un aminoacid neesenţial C. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E. serină D. fenilalanină 1965. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C. cisteină E. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . este un aminoacid neesenţial B. lisină 1961. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. este un aminoacid aromatic 1966. α-alanină B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. serină D. acid asparagic D. glicină E. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. are formula moleculară C9H11NO2 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. serină D. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. valină 1963. lisină 1962. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. cisteină C. valină 1964.E. acid glutamic B. conţine două grupe carboxil 1967. lisină E. conţine o grupă tio E. serotonină E. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. fenilalanină C.

conţine 4 atomi de carbon secundari E. seril-alanină E. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. conţine 2 atomi de carbon primari B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 2 atomi de carbon secundari E. seril-serină C. valina este un aminoacid hidrofob C. se formează sulfurile aminoacizilor B. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . se formează combinaţii complexe solubile în apă C. conţine 2 atomi de carbon primari B. conţine 1 atom de carbon primar C. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. alanil-alanină B. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970. valina este un aminoacid hidrofil 1968. poliaminoacizi B. serina este un aminoacid hidrofob D. alanil-alanină C. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. proteine E. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. glicil-glicină B. alanil-glicină D. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. conţine 3 atomi de carbon secundari D. oligopeptide C. conţine 3 atomi de carbon primari C. polipeptide D. glicil-alanină E. este o reacţie de identificare D. este o reacţie de polimerizare B. polizaharide mixte 1973. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 1 atom de carbon secundar D. este o reacţie de policondensare C. alanil-serină D. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. apare o coloraţie portocalie E.B. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alanil-alanil-seril-alanină 1972.

H2N–CH2–COO III. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978.E. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. eterici 317 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. lisina D. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. compusul III reprezintă anionul glicinei E. Se consideră următorii compuşi: I. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. II. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. este caracteristică polizaharidelor 1976. C-terminali E. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. H2N–CH2–COONa. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. Sunt false următoarele afirmaţii: A. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B. compusul I reprezintă anionul glicinei B. liberi B. acidul glutamic C. valina E. 1979. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. compusul III reprezintă cationul glicinei - . N-terminali D. fenilalanina 1980. imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. compusul II reprezintă baza glicinei C. acidul asparagic B. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. HOOC–CH2–NH3 +. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. –CH2– NH–. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. Referitor la reacţia biuretului. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. compuşi C. –CS–NH– E. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D.

constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E. contine un atom de carbon secundari D. Conversia utilă. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 . Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. conţine un atom de carbon primar 1983. fără pierderi E. fără pierderi B. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. conţine doi atomi de carbon secundari E. conversia utilă. conversia totală şi raportul acestora D. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. CONVERSIE 1984. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. suma dintre cp şi ct 1985. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. produsul dintre cp şi ct D. 18. este un aminoacid aromatic E. constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. are un atom de carbon asimetric B. produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic. este un aminoacid alifatic D. Cu  C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. se sintetizează în ficat CAP. se calculează mărimile: A. RANDAMENT. Cu .1982. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. randamentul şi conversia B. se numeşte tirosină B. Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice. raportul dintre cp şi ct C. conţine trei grupe funcţionale identice C. prin transformare completă.

care relaţii sunt corecte? A. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului.  %  C.  %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989. cp. Ct  C. ct A. Care afirmaţii sunt adevărate? A.D. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. cantitatea practică. Considerând conversia utilă. c. randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B. Ct  D. şi cantitatea teoretică. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. ct . Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. conversia totală. Ct  E.  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C. Cu  E. Cu . Ct . în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului.  %  D. Cu  B.

randament E. rezultatele din activitatea practică au arătat că. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C.  %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. Care afirmaţii sunt adevărate? A. constantă de echilibru C. Care afirmaţii sunt adevărate? A. conversie utilă B. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. conversie parţială 1992. Cu  E. se utilizează mărimile: A. conversie totală D. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E. de cele mai multe ori. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. Ct  D. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993. Ct  C.  %  cu  100 c 1990. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare.E.  %  B. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. care relaţii sunt corecte? A.

η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . de cele mai multe ori. η %= u x 100 ct 1997. cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. conversie utilă C. randament procentual B. η %= x 100 ct c C. Sunt adevărate următoarele informaţii: A. număr de moli 1999. η = ct cp B. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. η% = E. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E.1994. Alegeţi formulele corecte: cp A. η = t cp D. reacţiile chimice nu sunt. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B. Sunt false următoarele informaţii: A. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. conversia utilă este influienţată de randament B. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. η% = η x 100 c E. conversia utilă. cantitative B. conversie totală D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. într-o reacţie chimică. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B. concentraţie E.

Ct reprezintă cantitatea teoretică. exprimată în moli. Cp reprezintă cantitatea practică. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. a unui produs de reacţie C. exprimată în moli. a unui produs de reacţie B.C. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R. conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E. η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 .

29. CDE 18. 78. 130. BCD 7. CD 90. 54. 53. 133. 121. BD 11. 131. 32. AB 13. 43. 24. 137. 136. 81. 127. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . BCE 93. 76. 65. BDE 8. AB 95. 47. 27. 120. 113. 104. 106. 77. 57. 107. 40. Clasificarea compuşilor organici Nr. 67.CAPITOLUL 1. ABE 89. 39. AB 21. 114. 74. BCD 3. ABCE 2. 30. 105. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 72. 51. 68. ABC 5. ABD 94. 80. 111. 82. 61. 71. 63. 33. 128. 64. BCDE 99. 85. 46. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. 37. 115. 123. 118. ABD 98. 26. 79. 124. 58. 49. 48. 42. CDE 17. 102. Răspuns 87. 116. 135. 28. ABD 92. 110. 108. ACE 88. 100. 69. 31. 134. ACE 15. BDE 14. 109. 60. 38. Răspuns 1. 41. 122. ACD 9. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. 52. Structura compuşilor organici Nr. ABE 19. DE 10. 84. DE 91. ABCD 6. 132. 25. CD 22. 45. 70. 101. 36. ABC 4. 23. 83. BD 12. 50. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. 59. 117. 35. 62. BCE 20. 129. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. 55. 34. 56. 119. 126. BC 96. 103. 73. ABD 97. 75. 86. AD 16.

252. ABE 220. 233. 162. ACD 224. 142. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. 175. 174. 154. AB 227. 195. 254. 247. 207. 152. ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. 234. 172. 188. ABCD 229. 139. 159. 197. 243. 176. 196. 250. 163. 212. 267. 271. 280. 194. 248. 181. 205. 189. 264. 193. 141. BCE 231. 153. 147. 177. 214. 235. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. 169. 236. 251. 201. 190. 277. 170. 204. 192. 215. 182. ABD 223. 265. 148. 202. 165. 210. 274. 203. 273. 241. 272. 240. 209. 258. 187. 261. 281. 206. 257. 185. 213. Alcani Nr. Răspuns 216. 253. 262. BC 221. 160. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. BCD 226. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . AD 219. 167. 143. 171. 242. 191. BCD 218. 237. 208. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158.138. ABD 217. 183. 173. 155. 256. 255. 259. BCE 225. 164. 156. 168. 166. 150. 146. 263. 246. 179. 239. 269. 199. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 184. 144. AB 232. 260. 140. 211. 268. AC 230. BCE 222. ABDE 228. 180. 238. 186. 244. 200. 145. 157. 149. 276. 151. 270. 275. 282. 278. 245. 279. 161.

354. 298. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. 345. 293. 369. 399. 402. 294. 302. 342. 314. 386. 368.283. 357. 286. Răspuns 414. 341. 400. 370. 288. 413. 374. 392. 362. 290. 388. 418. 363. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. 372. 367. 348. 385. 358. 351. BC 415. 312. BC BCE CD ADE 421. 424. 428. 329. 321. 284. 381. BCE BDE ACD BC 425. 366. 355. 377. BE BC ACD ABCD . 361. 393. 426. 315. 339. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 422. 395. 412. 408. 390. 300. 398. 406. 427. 328. 317. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 411. 383. 359. 353. 313. 285. 394. 323. 289. 338. Alchene Nr. 301. 350. 389. 387. 375. 403. 306. 292. 346. 401. 409. 322. 335. 305. 343. 296. 326. 310. 365. 291. 410. 318. 340. 334. 347. 376. 333. 356. 360. 371. 391. 319. 303. 336. 419. 380. 311. 379. 423. 330. 397. 337. 309. 420. 344. 325. 352. 297. 320. 396. 308. 364. 384. 324. 332. 299. AB 417. 373. 304. ABDE 416. 404. 405. 295. 378. 407. 331. 287. 307. 327.

572. 519. 514. 512. 508. 585. 569. 486. 582. 511. 502. 575. 546. 488. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 520. 487. 485. 460. 524. 545. 462. 587. 581. 461. 523. 476. 466. 430. 532. 473. 471. 515. 470. 458. 450. 574. 489. 484. 529. 588. 453. 544. 491. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 525. 521. 439. 499. 584. 540. 536. 474. 518. 570. 490. 440. 522. 537. 561. 559. 533. 530. 477. 465. 579. 446. 501. 527. 443. 431. 492. 442. 553. 435. 580. 478. 445. 563. 554. 493. 444. 568. 482. 480. 433. 517. 496. 541. 457. 503. 513. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 562. 538. 506. 573. 531. 441. 494. 479. 535. 464. 495. 586. 534. 434. 571. 451. 510. 498. 567. 454. 565. 452. 557. 560. 576. 449. 583. 481. 468. 577. 500. 504. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 548. 456. 472. 556. 555. 550. 543. 505. 528. 542. 539. 558. 564. 459. 438. 547. 507. 552. 467. 455. 551. 447. 497. 437. 463. 436. 475. 483. 516. 432. 448. 526.429. 566. 578.

660. AC 611. 639. 659. 676. 623. 684. 667. ABD 610. ACE 618. BC 620. 629. 713. 665. ABC 612. 695. 668. ABC 603. 592. AE ABD AC ABDE ABC 707. 714. 636. 691. ABD 614. 674. 661. 693. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. 679. 664. 654. 670. 643. BCDE 608. 626. Răspuns 698. 655. 715. Alcadiene. 711. ABDE ABC BCDE ABC DE . 682. 650. 647. 635. 645. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. 634. 705. 687. 631. Răspuns 595. 656. ABC 597. AD 615. 663. ABCE 602. 642. 683. 652. BC 598. 638. 708. 622. 666. 690. CDE 616. 680. 703. 669. 624. 625. 696. 681. AC 605. 685. ABCE 619. 706. 673. 677. 671. ABD 613. 590. AC AE 593. 678. ABD 599. ABC 617. 594. 692. 688. AB 596. ABCD CDE 591. 710. 628. 641. 627. 640. 686. 651. BC 600. BCD 607. 644. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. 646. 672. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. 658. 657. 694. ABCD 700. 689. 649. 662. ABE 601. ABDE 606. 697. 704.589. 632. ABCD 604. BC 699. ACDE 621. ABC ACE BD ABCD CD 712. BCD 701. 633. Alchine Nr. ABDE 609. 637. CDE 702. 709. 653. 630. 716. AC ABCD CAPITOLUL 5.

855. 846. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. ACE 771. BCDE 772. 835. 722. ABE 779. 744. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 765. 725. 833. 801. 829. 760. 745. 852. 821. 764. 719. ADE 787. 830. 732. 727. 738. 828. 825. 761. 750. AC 776. 810. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 851. 816. 799. 836. CDE 789. 753. 740. 734. AC 788. 758. 735. 752. 793. 741. 854. 755. ABC 783. 815. 721. 796. 802. 853. ABD 770. 748. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 720. 803. ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. 856. 858. BD 773. ABDE 781. 795. ACE 768. 794. ACDE 784. 766. 737. 820. 808. 839. 845. AD 777. 849. 759. 843. 840. 812. BC 785. 800. 739. 754. 824. 751. CDE 778. 847. 844. 791. ACD 790. 804. 733. 827. 763. 762. 806. 726. 859. 819. 841. Răspuns 767. 842. 809. 848. 822. 831. 817. 807. 747. 749. AD 786. 724. 805. 742. 728. ABD 775. 736. 860. 826. 798. ACD 782. 729. ACD 769. 792. 818. 757. 834. 797. 718. 813. AB 780. 850.717. 731. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 837. 811. 746. Arene Nr. 861. 723. 832. 823. 857. ADE 774.

872. 867. ABCE 927. 943. 944. ABD 969. 875. 864. 986. Răspuns 966. 935. 899. ACE 926. ACE 924. 953. 933. 903. 952. 954. 886. 894. 887. 900. 883. 957. ACD 968. 878. 913. 870. 942. 938. 975. 881. 932. 980. 965. 879. 988. 908. 987. 947. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. 963. 907. 974. ACDE 915. 940. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. CDE 925. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. 930. BCD 920. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. Compuşi halogenaţi Nr.862. 874. 958. 884. 895. ABC 967. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. 911. BCE 970. 898. ABE 921. ABC 919. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. 936. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. 946. 873. 931. 869. ABC 918. BCD 971. 910. ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. BC 922. CD 917. 896. 978. 902. 863. 984. 909. 937. 972. 961. 962. 865. Răspuns 914. BC 923. 982. 960. 959. 906. 871. 889. 929. 877. 888. 981. 934. Alcooli Nr. 901. 905. 928. BDE AE BCE ABCD BD AC . 976. 949. 880. 866. 956. 892. 951. 945. 897. 868. 882. ABC 916. 912. 985. 893. 950. 939. 885. 948. 979. 973. 964. 891.

1027. 1025. 991. 1045. 1049. 1112. 1076. 1018. 1004. 997. 1008. 1016. 1092. 1104. 1107. 1059. 1010. 1075. 990. 1111. 1070. 1087. 1024. 1061. Fenoli Nr. 1079. 999. 1031. 998. 1086. 1002. 1035. 1036. 1050. 1022. 1066.989. 1057. Răspuns 1113. DE 1127. AD 1120. 1047. ABC 1114. 1088. 1020. 1074. ADE 1115. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. 1023. 1046. 1039. 1082. 993. 996. BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. 995. 1052. 1001. 1067. 1063. BCDE 1130. 1003. 1065. 1097. ABCD 1122. 1101. ACD 1125. 1096. 1060. 1012. BDE 1129. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. CE 1128. 1043. 1094. 1017. 1005. 1068. 1072. 1071. 1078. 1093. ACE 1116. ABD 1117. 1011. 1051. 1038. 1014. 1054. 1055. 1033. 1091. AE . 1009. 1090. 1007. AD 1121. 1102. BD 1123. 1015. 1042. ACE 1124. ABD 1131. ABCD 1118. 1019. 1089. 1006. 1108. 1095. 1069. 1105. 1037. 1109. 1099. 1083. 1062. 1028. 1056. 1073. 1030. 1080. 1048. 994. AC 1126. 992. 1044. 1026. 1000. 1040. 1064. 1058. 1032. 1029. 1041. 1077. 1084. 1013. 1106. 1100. 1110. 1034. 1098. ACDE 1119. 1103. 1081.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

ABDE 1993. ACE 1981. BC 1990. AB 1991. ABC 1999. AC 1987. Conversie Nr. Răspuns 1984. ABDE 1983. CD 1982. ABE 1989. AB 1988. DE . DE 1998. Randament. ABC 1997. ACE 1979. AC 1986. ABD CAPITOLUL 18. DE 1980. AD 1992. BCD 2000. ABE 1995. ABDE 1994.1978. BD 1985. AB 1996.