TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

orientarea spaţială a moleculelor de apă E. izomeri 36. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. raportul dintre atomii unei molecule E. numărul atomilor dintr-o moleculă D. Noţiunea de structură chimică se referă la: A. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . secundare C. liniare 38. Grupele funcţionale pot fi: A. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. izomeri geometrici E. clasice B. de poziţie D. saturate D. ramificate E. sinteza de compuşi organici C. de structură C. grupe de atomi C. radicali hidrocarbonaţi C. natura atomilor dintr-o moleculă C. aromatice 37. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. randament 35. atomi B. identificarea compuşilor minerali B.D. ciclice C. de funcţiune E. hidrocarburi B. Izomerii pot fi: A. ioni organici E. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41. spaţiali 40. nulare D. primare B. volumul molar E. izomeri optici D. Din punct de vedere al compoziţiei lor. compuşii organici se împart în: A. de catenă B. molecule D. originea atomilor dintr-o moleculă B. nesaturate E.

C=C D. spiralate 47. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. C≡C E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. C–H 49. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. liniare B. Sunt legături heterogene: A. C=N C. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D. poate fi reprezentată prin formule plane C. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. pot fi omogene 7 . legătura π există doar alături de legătura ζ E. sunt adevărate afirmaţiile: A. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D. ciclice D. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. Alegeţi informaţiile corecte: A. Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E. Referitor la formula structurală. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. C–X 48. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. O–O C. O–H D. Moleculele pot avea formule de structură: A. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B. legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. aparţinând fiecare la câte un atom D. C≡C E.42. ramificate C. globulare E. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. C=O B. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. Sunt legături omogene: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E. este exprimată prin numere impare 45. legătura dublă conţine două legături π 43. C–Cl B.

coordinative 51. are catenă saturată D. triple D. are structură liniară B. pot fi compuşi halogenaţi 50. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E. stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. are un atom de carbon nular B. are trei atomi de carbon primari E. tuturor ramurilor chimiei E. fizicii C. are un atom de carbon cuaternar C.B. Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. stabilirea structurii compuşilor organici C. are doi atomi de carbon secundari E. duble C. are structură ramificată C. simple B. pot fi atomi specifici D. chimiei anorganice D. are catenă ramificată D. Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. are un atom de carbon cuaternar 53. mixte E. Obiectul chimiei organice constă în: A. are un atom de carbon primar 52. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . sinteza compuşilor organici B. chimiei organice B. pot fi heterogene C. pot fi grupe de atomi E. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A.

Sunt false afirmaţiile: A. sunt elemente principale. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. ci şi atomi de oxigen. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. hidrogen şi halogeni C. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. alături de carbon şi hidrogen. fosforul D. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. brom. numai atomi de carbon şi oxigen C. halogeni. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 . care sunt elementele principale. gazele rare E. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. de exemplu. neonul şi argonul B. sulful B. compuşi organici 60. clorul C. clor. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. opţional. oxigenul C. fosfor D. atomi de carbon şi hidrogen. elementele care formează compuşii organici E. azotul E. toate elementele din sistemul periodic B. intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. azot. Pot fi elemente organogene: A. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. şi atomi de halogeni D. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. alături de alte elemente. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. Atomii halogenilor (fluor. azot. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. oxigen. sulful D. numai atomi de carbon şi hidrogen B. pot forma. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A.55. atomii metalici 58. Nu pot fi elemente organogene: A. Care afirmaţii sunt corecte? A. sulf. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. iod): A. Elementele organogene sunt: A. care sunt elementele secundare 56. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. numai carbonul şi hidrogenul 59. în molecula compuşilor organici E. niciunul din cele menţionate mai sus 57. pot fi elemente organogene D. sulf.

nu intră în compoziţia compuşilor organici E. în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. 6C este tetravalent C. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. Care sunt afirmaţiile corecte? A. carbonul. În molecula metanului. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. carbonul. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. 5 sau 6 63. are în toţi compuşii săi valenţa 4. formula Lewis C. reprezintă: A.A. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. carbonul. Structura electronică a carbonului. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. fără excepţie B. Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. carbonul. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D. se poate considera că un atom de carbon. formează legaturi covalente D. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. se poate considera că un atom de carbon. are următoarele caracteristici: A. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. sau ai altor elemente B. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A. 6C este hexavalent 64. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. carbonul. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. atomii de carbon nu formează legături covalente E. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. sau ai altor elemente C. CO) E. formula restrânsă B. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. atomul de carbon este monovalent. se scrie folosind simboluri Lewis D. poate avea valenţa 4. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. formula extinsă 68. carbonul. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . formula cu liniuţe (-) de valenţă D. se scrie folosind simboluri Newton E.

Un atom de carbon poate participa: A. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. Perechea de electroni neparticipanţi: A. la formarea de legături multiple B. numai la formarea de legături simple şi duble 74. la formarea de legături duble C.H este de 109˚28’ E. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E. Legătura π: A. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. nu intră în componenţa legăturii duble C. la formarea de legături simple E. nu se mai notează în scrierea formulei compusului E. unghiul dintre două legături C . formează alături de o legătură π. se poate forma între carbon C şi clor Cl E. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. legătura dublă dintre doi atomi 11 . la formarea de legături triple D. 109˚28’ C. este legătura covalentă simplă B.H este de 90˚ 69. Legătura σ: A. 180˚ sau 109˚28’ E. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. unghiul dintre două legături C . se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C. 180˚ B. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. nu este prezentă în compuşii organici D. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71.B. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. nu intră în componenţa legăturii triple D. Legătura de tip σ: A. este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. în funcţie de poziţia fiecărui atom C. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73.

la rând. între atomii de carbon. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. catene aromatice 78. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80.C C. catenele de atomi de carbon pot fi: A. astfel. catene saturate B. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. formează alături de două legături π.C. pentru a nu complica scrierea. ζ. catene principale E. la rând. de o parte şi de alta a catenei liniare. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. dezordonat. legătura simplă conţine o legătură π E. sunt numai legături covalente simple. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. catene secundare C. Catenele aromatice: A. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. sunt numai legături covalente triple. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. pentagon sau hexagon. C≡C E. C . conţin numai legături π D. Într-o catenă. un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. Care afirmaţii sunt adevărate? A. între atomii de carbon. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei. este ea însăşi o legătură triplă 76. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. există: A. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A. atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C. conţin numai legături ζ E. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D. catene nesaturate D. legătura triplă dintre doi atomi D. fără a se putea identifica o formă clară 12 . în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. pentru a nu complica scrierea. catene nesaturate şi catene aromatice B. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. catenele saturate . conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. catenele saturate.

Referitor la metoda analizei elementale cantitative. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C.82. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. 2. se referă la natura. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B. se referă la natura. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 . se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C. nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. Structura chimică: A. stabilirea compoziţiei substanţei E. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. noţiunea de structură chimică se referă la natura. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E.

fenol 14 . glucoza 93. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. aminoacizii D. Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. 1. cetozele 91. acidul trimetilacetic E. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D. acidul salicilic C. fenol C. acizii carboxilici 89. alchenele C. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92. fenolii C. aminele D. amină D. aldehidă B. arenele polinucleare B. poliolii E. cetonă C. α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. alcoolii B. clorobenzenul B. carboxil D. alcool B. acidul piruvic D. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D.C. aldozele E. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. zaharidele E.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. hidroxiacizii 90. esterii C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. amidele D. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. halogen E. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. amidă 94. carboxil E. alcanii B.

se pot forma prin reacţii de adiţie C. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C. din punct de vedere al compoziţiei lor. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. vicinali B. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. heterogene D. saturaţi D. hidrocarbonate B. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B. cloroetenă C. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. halogenul poate fi numai clor sau brom 98. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. natura atomilor de halogen C. se pot forma prin reacţii de substituţie E. cloroetan B. Grupele funcţionale pot fi: A. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D. clorură de vinil 100. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B.95. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. numărul atomilor de halogen D. 1–cloropropenă D. compuşii halogenaţi pot fi: A. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. nesaturaţi E. clorură de alil E. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . se pot forma prin reacţii de oxidare D. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. tetravalente E. omogene C. geminali C. ionice 96. natura catenei 101.

cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C. nulari B. monohidroxilici B. polihidroxilici C. oligozaharidele C. arenele polinucleare E. amidele 16 . acetatul de etil este un ester 108. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. alifatici mononucleari C. secundari D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. diolii geminali sunt compuşi stabili D. aromatici 103. alifatici polinucleari E. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. 1. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. nulari B.102. aromatici polinucleari D. polihidroxilici 106. aromatici mononucleari C. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A. monozaharidele B. compuşii hidroxilici pot fi: A. terţiari E. aminele D. primari C. alcoolii pot fi: A. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH. alifatici B.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. micşti 107. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. primari C. fenoli 105. terţiari E. compuşii hidroxilici pot fi: A. alifatici nesaturaţi D. alifatici saturaţi B. alcooli D. enoli E. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. monohidroxilici E. cuaternari 104. secundari D.

acetamida B. acidul benzoic D. aminele E. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. nitro C. etandiolul 115. clorura de acetil 17 . esterii C. acetaldehida D. acetonitrilul E. dimetileterul 112. acetonitril C. eterii B. acidul acetic C. Sunt compuşi carbonilici: A.109. nitrometan B. clorura de etil 116. butanona E. etanonitril D. amidele D. amino B. acetatul de etil C. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A. nitrilul acidului acetic E. acetona B. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. aril 113. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. nitroetanul D. aminoacizii 110. carbonil D. acidul metansulfonic E. clorura de etanoil B. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. celuloza 111. cianoetan 114. acetona E. anhidrida maleică B. anhidrida ftalică D. fructoza C. glucoza B. etanoatul de metil C. carboxil E. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A.

alcoolul alilic 118. clorura de benzil D. pirogalolul 18 . 2-propanolul C. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. 1-propanolul B. etanolul E. cloroetanul B. clorobenzenul 121. glicolul B. alcoolul benzilic E. clorura de metilen C. glicina C. alcoolul izopropilic C. 1. clorura de vinil 122. cloroprenul B.2-dicloroetanul E. pirocatechina E. 2-butanolul 119.2-etandiolul D. 2-cloropropanul D. etanolul B. Sunt compuşi dihidroxilici: A.2-etandiolul B. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. glicerina E. propenolul 120. fenolul 117. 1. glicerina C. 2. 1. 1-bromopropanul D. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. clorura de etil D.C. 2-bromo-2-metilpropanul C. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. alcoolul terţbutilic D. iodoformul B.2-dicloropropanul 123. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A. 2-cloropropanul E. clorobenzenul E. tetraclorura de carbon C. alcoolul vinilic E. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A. pirocatechina D. glicolul D.

anilina B. aminobenzenul D. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. etandiolul C. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. etilmetilamina B. Sunt amine primare: A.124. sunt compuşi polihidroxilici B. Sunt amine secundare: A. clorura de etildimetilamoniu C. anilina B. dimetilamina D. etanolamina D. 1. este un alcool nesaturat C. este un alcool dihidroxilic B.3-diaminopropan E. Sunt diamine: A. amoniacul 19 .3-diaminobenzen 130. etilamina C. Sunt amine terţiare: A. rezorcina 126. glicerina D. anilina 129. metilamina B. sunt stabili 128. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D. metanolul B. glicerolul D. o-dihidroxibenzenul 125. pirogalolul E. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH. etanolul B. Sunt compuşi trihidroxilici: A. etilamina E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. trimetilamina E. difenilamina 131. glicolul C. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E. dimetilamina C. sunt instabili E.etildimetilamina C. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. 1. Sunt compuşi dihidroxilici: A. α-naftolul E. are doi atomi de carbon terţiari D.

numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. aldehide E. alifatici saturaţi B. materie primă în fabricarea săpunului E. aromatici D. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. acetali D. numărul de grupe carboxil din moleculă C.D. doi atomi de carbon primari C. Utilizările esterilor pot fi: A. trimetilamina E. un atom de carbon primar B. cetone 133. alifatici nesaturaţi C. numărul atomilor de carbon din moleculă B. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. un atom de carbon primar C. natura radicalului hidrocarbonat E. Acizii carboxilici pot fi: A. gazoşi E. aldoze B. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 . gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. semibazici 135. drept combustibili B. un atom de carbon terţiar E. doi atomi de carbon terţiari E. dezinfectanţi în chirurgie 136. un atom de carbon secundar 138. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A. patru atomi de carbon primari 137. în industria alimentară C. un atom de carbon cuaternar D. doi atomi de carbon primari B. Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. doi atomi de carbon cuaternari D. aromatizanţi D. cetoze C. etilfenilmetilamina 132.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenolul este un alcool terţiar B. acidul fumaric 145. anhidrida ftalică B.sau poliamine E. glucoza B. acidul maleic C. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. acidul etansulfonic E. glicina 140. fructoza C. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A. pot fi hidroxicetone 142. β-alanina 141. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. propanalul şi alcoolul alilic 144. etanoatul de metil D. dipalmitostearina 21 . acidul stearic D. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. anisolul este un eter C. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. acidul propionic B. pot fi hidroxialdehide E. α-alanina şi nitroetanul C. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. sunt polioli D. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. acidul salicilic E. în funcţie de numărul grupelor –OH. Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A.A. etandiolul şi acidul acetic E. glicina şi nitroetanul B. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. acetatul de metil şi acidul propanoic D. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. etanoatul de etil D. 2-metilpropanal B. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. enoli şi fenoli 143. tristearina C. nitrilul acidului acetic E. acidul salicilic D. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. sunt compuşi monofuncţionali B. clorura de etanoil C. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C.

acizii carboxilici C. etena C.3-tributanoilglicerolul este un eter D. cetonele E. Au funcţiune trivalentă: A. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. hidroxicetonele D. compuşii monohalogenaţi B. clorura de vinil 152. alcoolul benzilic 151. esterii E. cloroprenul B. acetilura de diargint D.E. aldehida benzoică D. Alegeţi variantele corecte: A. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. compuşii dihalogenaţi vicinali C. ananasul conţine butirat de etil C.2. tripalmitina este un ester E. vinilacetilena C. alcoolii polihidroxilici 149. enolii C. acetilena B. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B. fructoza 146. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. hidroxialdehidele B. 1. alcoolul alilic D. compuşii dihalogenaţi geminali D. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. monozaharidele 150. alcoolii monohidroxilici E. antracenul 153. naftalina E. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. Au funcţiune monovalentă: A. aminoacizii 148. acrilonitrilul E. etina B. alcoolul vinilic E. Conţin un singur nucleu aromatic: A. aldehidele D. fenolul C.

de exemplu legături duble C. de exemplu: -F. amine. acizi carboxilici D. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. compuşii halogenaţi. eterogene. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. -Br. omogene. de exemplu: -F. nu sunt niciodată eterogene 155. pot fi saturate. pot fi omogene sau eterogene C. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B. -COOH 156. Hidrocarburile: A. spre deosebire de hidrocarburi. omogene. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi. nesaturate sau aromatice E. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B. conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. 1.3-propindiina C. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. de exemplu: -OH. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D. nu conţin nici un element organogen 158. 1. pot fi exemplificaţi de: alcooli. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . acizi sulfonici E. nu sunt niciodată omogene E. se împart în trei mari clase: acizi.A. nu sunt niciodată aromatice 157. baze şi săruri B. conţin şi alte elemente organogene. acetilura monosodică 154. -Cl. Derivaţii hidrocarburilor: A. eteri. Compuşii organici: A. vinilacetilena B. Grupele funcţionale pot fi: A. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. 1-buten-3-ina E. -I B. -Br. -I E. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. -Cl. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C. omogene. eterogene. Grupele funcţionale: A. de exemplu legături triple -C≡CD. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159.3-butadiena D.

nu au fost încă descoperiţi 24 . pot fi compuşi carbonilici. -I E. nu conţin niciodată oxigen E. -Br. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. pot fi compuşi hidroxilici. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. -Br. pot fi compuşi halogenaţi. formându-se grupa funcţională. care conţin gruparea carbonil 165. -I D. care conţin atomi de halogen. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. în: A.160. -X: -F. care conţin gruparea funcţională hidroxil. sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. Aminele: A. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. conţin în moleculă şi atomi de azot C. -Cl. pot fi compuşi halogenaţi. nu conţin nici o grupare funcţională B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. -X: -F. se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. care conţin atomi de halogen. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. pot fi amine. care conţin gruparea funcţională amino. nu conţin atomi de azot C. nu conţin în moleculă atomi de azot D. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A. nu conţin atomi de carbon E. nu conţin în moleculă halogeni E. -NH2 164. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. adică un alt atom de hidrogen B. nu conţin niciodată azot 166. azot) C. -OH E. nu conţin atomi de oxigen 162. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. pot fi. -Cl. nu conţin halogeni D. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. oxigen. de exemplu. compuşii carboxilici C.

pot fi. compuşii organici pot fi: A. în vicinali. pot fi. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. geminali C. după natura radicalului de hidrocarbură. în primari. După natura radicalului de hidrocarbură: A. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. compuşii organici pot fi geminali 172. secundari. de exemplu. în alifatici şi aromatici B. terţiari E. zaharide 168. după poziţia grupării funcţionale. CH4) cu heteroatomi C. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A. după tipul de carbon de care este legată grupa. în principali şi secundari 173. aromatici E. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. compuşii organici pot fi aromatici D. cuaternari 171. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. după poziţia grupei funcţionale 170. primari B. de exemplu acizi nucleici E. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. pot fi. după culoare şi după gust B. compuşii organici pot fi alifatici C. pot fi. nu pot fi. de exemplu hidroxiacizi C. secundari D. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. de exemplu. de exemplu aminoacizi B. vicinali B.şi poliD. pot fi. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. după numărul de grupe funcţionale.B. principali C. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. compuşii organici pot fi vicinali E. După poziţia grupei funcţionale. după natura radicalului de hidrocarbură. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A. după numărul de grupe funcţionale C. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. geminali şi întâmplătoare E. terţiari şi cuaternari C. în mono. CH4) cu heteroatomi E. compuşii organici pot fi: A. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. de exemplu proteine D. alifatici D. după natura radicalului de hidrocarbură D. CH4) cu heteroatomi 167.

3-tricloropentan E. 1. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174. α-cloropropenă.3-dicloro-2-pentenă. după natura atomului de halogen B. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178.2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 .5-diiodohexan. 1. 1. compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B. compuşi oxigenaţi. 1. de exemplu: 1. 1.3-dicloropropan D. de exemplu: H2C = O. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E. compuşi cloruraţi. de exemplu: CaF2 .3-tricloropentan E. compuşi halogenaţi geminali. de exemplu: CH3-Cl. de exemplu: 1.2.3-dicloropentan. de exemplu: 1.2-difluoroetenă 180.1. F2 . Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A. 1. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C.4-diiodohexan D.6-diclorohexan B. de exemplu: 1.3-dibromociclopentan C.2. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D. de exemplu: CH3-Br. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A.4-triclorohexan 177. 3. compuşi polihalogenaţi. după numărul atomilor de carbon 176.2-dicloropropan. triclorometan D. de exemplu: CH3-OH. CH3-CH2-CH2-Cl E.2-dicloropropan C. după numărul de atomi de halogen C. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. 1. compuşi oxigenaţi.1-dicloropropan E. CH3-CH2-CH2-OH B. 1. diclorometan. 1. compuşi bromuraţi. nu există compuşi halogenaţi vicinali E. compuşi halogenaţi geminali.2-dicloropropan C.5-tribromopentan. compuşi halogenaţi vicinali.4-diclorohexan B. CH3-CH2-Br C.4-triclorohexan. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C. 1. 1. După natura atomului de halogen din moleculă.B. 3. de exemplu: 2. 1. clorometan. CH3-CH2-CH2-OH 175.3.4-diclorobenzen. compuşi halogenaţi vicinali. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D. compuşii halogenaţi pot fi: A. 1. 2. 1. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. compuşi floruraţi. CH3 ˗ F D. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D.3-dicloropentan 179.2-diclorociclohexan. Se dă următorul compus: 1.3-dibromobutan B.4-diiodohexan.

de exemplu. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. este un compus polihalogenat E. compuşii halogenaţi pot fi: A. După tipul de atom de carbon.3-dimetilpentan D.1. compuşi halogenaţi terţiari. compuşi halogenaţi aromatici. de exemplu: cloroetan D. este un compus halogenat alifatic nesaturat D. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. compuşi halogenaţi secundari. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. în moleculă. compuşii halogenaţi pot fi: A. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E. 1-bromopropan E. toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. sunt saturaţi sau nesaturaţi B. compuşi halogenaţi cuaternari. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. de care este legat atomul de halogen. după poziţia atomilor de halogen în moleculă.3-tricloroetan. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. de exemplu: clorobenzen. compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. este un compus halogenat aromatic C. sunt. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. compuşi halogenaţi primari. 1. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 . compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. de exemplu. cloroetena C. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. de exemplu: cloroetan.1-dicloropropan. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. este un compus halogenat vicinal B.A. 3-bromo-2. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A. -X. Compuşii halogenaţi alifatici: A. după numărul de grupe hidroxil D. Se dau următorii compuşi: 1. C. după numărul de atomi de halogen din moleculă. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182.2. de exemplu: cloroetena E. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen. 1. de exemplu: clorobenzen 183. sunt. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. de exemplu: clorobenzen B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. este un compus halogenat geminal 181. de exemplu: clorobenzen C.1-tricloroetan. sunt. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi. sunt. compuşi halogenaţi terţiari. cloroetena D.

compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. 1-fenil-2-propanol 190. de exemplu: CH3-OH. -NH2 C. Se dau următorii compuşi: 28 . după numărul de radicali de hidrocarbură (R. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. alcoolii pot fi saturaţi. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E. nesaturaţi sau aromatici E. Alcoolii pot fi: A. secundari. CH3-CHOH-CH3 B. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. există monoamine şi poliamine E. de exemplu: CH2=CH-OH. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E.187. 3-hexanol D. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. enoli şi fenoli: A. toţi sunt compuşi hidroxilici B.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH. după numărul de grupe amino din moleculă. alcooli nesaturaţi. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. Aminele se clasifică astfel: A. alcooli aromatici. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. secundare şi terţiare 193. enolii sunt compuşi carbonilici D. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. CH3-CH=CH-CH2-OH D. secundare şi terţiare D. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. aminele pot fi primare. alcooli nesaturaţi. -NO2 B.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. fenolii pot fi saturaţi. alcooli saturaţi. Următoarele afirmaţii sunt false: A. Aminele: A. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. aminele pot fi primare. de exemplu: 3-pentanol. Alcoolii terţiari sunt: A. după numărul de grupe amoniu din moleculă. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. după numărul de grupe amino din moleculă. terţiari sau cuaternari D. de exemplu: alcool benzilic. există monoamine şi poliamine B. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. secundare şi terţiare C. nesaturaţi sau aromatici 189. 3-metil-3-pentanol C. alcooli saturaţi. CH2=CH-CH2-OH C. enoli şi fenoli B. de exemplu: C6H5-CH2-OH. de exemplu: 2-metil-2-propanol. există amine primare. CH3-CH=COH-CH3 E. dintr-un radical alifatic.

OH CH E. 29 . OH C. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194. H3C OH CH3 195. Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A. OH CH3 B. sunt alcooli secundari D. sunt alcooli alifatici saturaţi B. CH2OH D.CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. sunt enoli C. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E.

dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. compuşii se numesc cetone E. principalele clase de compuşi organici. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. CH NH CH3. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. NH CH3. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. principalele clase de compuşi organici. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E. NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. compuşii se numesc aldehide 198. D.CH3 CH3 C. Aldehidele şi cetonele sunt: A. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. CH3 C NH CH3. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. CH3 CH2 NH CH3. CH3 CH3 CH3 D. principalele clase de compuşi organici. compuşii se numesc aldehide C. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşii se numesc cetone D. CH3 CH2 NH2 CH2.

conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 . se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (II) acetonă. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. (I) aldehida izobutirică. (III) acetaldehidă E. după numărul de grupe COOH. (II) etanal. compuşi carbonilici E. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. după numărul atomilor de carbon. CH3CH2CHO D. H C E. (II) dimetil-cetonă.D. (I) aldehida izobutirică. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. (III) acetonă 200. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. E. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. (II) dimetil-cetonă. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. 202. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. (II) acetonă. compuşi carboxilici 199. (III) aldehidă acetică C. CH2=CH C CH=CH2 O C. (III) acetaldehidă B. (I) 2-metilpropanal. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. (III) etanal D. (I) 2-metilpropanol. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. CH3 O H CH CH3 OH 201. (I) aldehida 2-metilpropanoică.

3-tributanoil-glicerol. anhidridele acide 207. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D. (II) tristearină. după natura radicalului de hidrocarbură. anhidride acide. anhidride acide. -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril. Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 . desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. (II) 1. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D.C. cloruri acide. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. clorurile acide. -C≡N 206. esteri.2. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D.3-tributanoil-glicerol 204. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. cloruri acide. Amidele sunt: A. esteri.2. după natura radicalului de hidrocarbură. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. anhidride acide. după numărul de grupe COOH. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino. anhidride acide. amide E. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B. amine 205. de exemplu esterii. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. cloruri acide. conţin în moleculă heteroatomi E. amide D. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida). de exemplu aldehidele şi cetonele E. nitrili. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. nitrili C. -C≡N E. (III) tristearină B. amide B. anhidride acide. -NH2 C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. (III) 1. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. conţin în moleculă grupa –NH2 D. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. cloruri acide. esteri. eteri. cloruri acide. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C.

sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A. etanal. Hidroxiacizii sunt: A. zaharide D. etenă. etanal. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. -OH 211. clorură de etanoil B. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil.A. aminoacizi C. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. monocloroetan. Zaharidele: A. nitrilii 210. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. zaharoza. etan. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E. etanol E. -OH şi carboxil. anhidridă acetică. COOH D. tioetan. cetone 212. -NH2 şi carboxil. poziţia grupei funcţionale D. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. aminele D. acetamidă. numărul de grupe funcţionale C. amidele C. conţin în moleculă heteroatomi B. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214. -OH E. amidonul 213. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. etanal. hidroxoacizi B. cetonele E. etanoat de metil D. anhidridă acetică. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. izobutan. acetilenă. acid acetic 33 . pot fi: monozaharide. -OH C. dimetileter. acetamidă. aldehide E. esterii B. -OH B. COOH B. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. oligozaharide şi polizaharide D. dintre care cele mai folosite sunt: A. natura radicalului de hidrocarbură B. sunt. nitroetan. acid etansulfonic C. de exemplu: glucoza. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii.

izomerizare C. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. etanamina şi nitroetanul sunt amine D. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. dar solubili în solvenţi organici E. dehidrogenare E. alcanii au reactivitate chimică scăzută C. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP. halogenare B. etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. alcanii inferiori sunt inodori D. alcanii gazoşi au miros neplăcut. 3. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B. la temperatură şi presiune normale. de sulf 217. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E.215. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. izoalcanii sunt insolubili în apă. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E. cracare 222. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. ardere D. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. ALCANI 216. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. halogenare directă cu clor şi brom 34 .

izohexanul 224. carbon şi acid clorhidric 229. La clorurarea metanului cu clor. în condiţii normale: A. clorură de metilen C. în funcţie de presiune. clorura de metil C. n-hexanul C. tetraclorură de carbon E. izobutanul E. Sunt în stare gazoasă. n-butan > n-pentan > n-hexan B.1-dicloropropan 35 . propenă E.2-dimetilbutan E. La monoclorurarea propanului cu clor. fluorura de metil B. dehidrogenare E. n-butanul D.B. cloroformul 225. reacţii de dehidrohalogenare 227. bromura de metil D. n-pentan > izopentan > neopentan C. cloroform D. 2-butenă C. n-hexan > izohexan > 2. clorură de metil B. metanul B. Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului. iodura de metilen E. încălzire la 300-4000C 223. poate rezulta: A. hidrogen 228. 1-cloropropan B. 1. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. 1-butenă B. n-hexan > 2. temperatură şi catalizatori. n-propan D. în prezenţa luminii solare. poate rezulta: A. poate rezulta: A. n-butan < n-pentan < n-hexan D. procese de oxidare E. halogenare directă cu iod D. procese de izomerizare D. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. oxidare completă C.2-dimetilbutan > izohexan 226. procese de dehidrogenare B. La descompunerea termică a alcanilor. pot avea loc: A. procese de cracare C.

în prezenţa luminii solare D. combustibili B. metan şi propenă 232. Izomerizarea alcanilor: A. izomerizare D. izobutan 36 . 2. agenţi de alchilare D. este o reacţie ireversibilă E.2-dicloropropan E. are loc cu scindarea legăturii C–C 231. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. adiţie B. propenă şi hidrogen C. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. solvenţi E.C. alcanii au reactivitate chimică mică B. oxidare 234. etan şi etenă E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. cu acid bromhidric concentrat E. cu brom. cu brom. materie primă în industria chimică 235. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D. este catalizată de clorura de aluminiu umedă C. agenţi oxidanţi C. metan şi etenă B. substituţie C. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233.2-dicloropropan 230. 1. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. cu apă de brom. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A. reducere E. este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B. carbon şi hidrogen D. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A. Bromurarea metanului se poate efectua: A. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C. cu brom. 2-cloropropan D. la 5000C B. la întuneric C.

rezultă la oxidarea parţială a metanului. formaldehidă şi apă B. Pot avea loc reacţiile: A. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B. la 600–10000C 238. CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. Despre gazul de sinteză se ştie că: A. rezultă prin arderea incompletă a metanului E. dioxid de carbon şi hidrogen C. este solubil în benzină. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241. la 400–6000C E. La oxidarea metanului. pot rezulta: A. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. acetilenă şi hidrogen 239. în funcţie de condiţiile de reacţie. la 10000C. izopentan C. este un gaz incolor C.2-dimetilbutan E. pe catalizator de nichel D. neopentan D. tetraclorură de carbon 37 . Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. 2. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. monoxid de carbon şi hidrogen E. rezultă la amonoxidarea metanului D.B. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A. acid cianhidric şi apă D. se mai numeşte „gaz grizu” B. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C.2-dimetilpropan 237. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. 2. este insolubil în solvenţi organici E. pe catalizator de platină B. este insolubil în apă D.

gaz de sinteză B. oxidare D. Tetraterţbutilmetanul: A. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. patru izoalcani C. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A. izomerizare B. La clorurarea etanului cu clor. are un singur atom de carbon cuaternar 38 . alcanii sunt compuşi organici polari C. acetilenă 244. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A. reducere 248. amoniac E. substituţie E. un singur derivat triclorurat 246. raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. un n-alcan B. miroase a sulf E. un singur derivat diclorurat D. în prezenţa luminii. doi derivaţi dicloruraţi E. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. benzen D. propenă şi hidrogen E. arene 249. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. nu se oxidează D. doi izomeri geometrici E. se poate dehidrogena B. alchene D. un izomer de funcţiune 245. alcani B. în reacţia de amonoxidare a metanului. În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. un singur derivat monoclorurat B. alchine E. acid cianhidric C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. doi derivaţi monocloruraţi C. cicloalcani C. adiţie C. etan. gazele de cocserie şi gazele naturale B. se găseşte în gazele de sondă.242.5 D. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. trei izoalcani D. pot rezulta: A.

are doisprezece atomi de carbon primari 250. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. hidrogen 253. propenă D. rezultă metanol E. etenă C. prin ardere în oxigen sau aer. conduce la formarea acidului cianhidric E. prin arderea metanului în aer. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. au formula generală CnH2n-2 39 . metan B. pe catalizator de Ni B. la 400-6000C. rezultă metanal 254. are loc la 8000C. pentan D. are loc la 4000C şi 60 atm D. prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D. metanul D. metan B. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. Referitor la amonoxidarea metanului. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. la 4000C şi 60 atm.5 256.2-dimetilpropanul E. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E. are cinci atomi de carbon cuaternari E. izobutanul 251. pe catalizator de Ni. gaze naturale C. gazele de cocserie B. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A. în atmosferă săracă în oxigen. 1-pentenă E. propenă 252. Metanul se găseşte în: A. gazul de sinteză 255. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. etanul C. se formează negru de fum B. Formează un singur compus monoclorurat: A. etenă C. izopropan E. 2. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. are loc la 10000C. propanul B.D. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. pe catalizator de Pt C. minele de cărbuni E. sunt adevărate afirmaţiile: A. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. gaze de sondă D. rezultă gaz de apă D.

doi izomeri cu catenă ramificată D. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D.257. izopropiletan 261. metanal C. conţin patru legături covalente π B. neohexan D. monoxid de carbon D. metanol B. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B. cocs B. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A. doi izomeri optici 259. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. doi izomeri cu catenă liniară C. au molecule plane C. au catene în formă de zig-zag D.2-dimetilbutan E. 3. terţbutiletenă 260. 2. izohexanul D. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. dioxid de carbon C. apă 263. izohexan C. n-hexanul B. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C. trei izomeri cu catenă ramificată E. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. în funcţie de condiţiile de reacţie: A. gaz de sinteză D. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. negru de fum E. conţin numai legături ζ E. acid cianhidric 40 . Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A.3-dimetilbutan B. neopentanul C. un izomer cu catenă liniară B. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. neohexanul E.

glicol E. denumirea alcoolului 265. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B.f. n-octanul are p. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269. izomerul cu catena ramificată are p. lichide C. metanul participă la reacţia de izomerizare E. denumirea propriu-zisă E.f. mai mic decât cel cu catena liniară E. alcanii au formula generală CnH2n B. tetraclorură de carbon 267.3. lungimea legăturii simple C–C este de 1.2. la 300-4000C E.3-tetrametilbutanul C. n-pentanul are p. dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270. vâscoase E. identificarea catenelor laterale C.33Å E. acetonă D. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. Alcanii sunt insolubili în apă. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C. gaze B. solide D.E. mai mare decât neopentanul B. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C.f. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. n-butanul are p. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C.f. şi p. sunt: A. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 .t. fluorurarea alcanilor are loc direct. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. se parcurg următoarele etape: A. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzen C. p. mai mare decât n-heptanul 268. mai mic decât 2. acid acetic 264. identificarea catenei de bază B. acetilenă B. amorfe 266. Alcanii cu mase moleculare mici. omologul imediat superior al metanului este etanul D.f. alcanii superiori sunt inodori B. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D. la temperatură normală. numerotarea catenei de bază D.

conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. compusul A este etan B. compusul D poate fi monoxid de carbon E.271. compuşii I şi III sunt omologi C. Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei izomeri cu catenă ramificată C. un izomer cu catenă ciclică E. compuşii I şi III sunt izomeri D. cloroformul este un anestezic foarte puternic B. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV. are 5 atomi de carbon secundari 273. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul E este apa 275. patru izomeri cu catenă ramificată D. Se dau compuşii: I. hexanul prezintă cinci izomeri C. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. un izomer cu catenă liniară B. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C. doi izomeri cu catenă ciclică 274. are 6 legături C–C D. compuşii I şi II sunt izomeri B. CH3 CH CH3 CH3 . compusul A este metan C. are 17 legături C–H E. compusul C este clorura de metil D.

2. compuşii II şi IV sunt omologi 276. benzina este solubilă în apă C. 4. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A.4-dimetilpentan B. se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C. gazului de sinteză B.2-dimetilpentan D. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. are o mare putere calorică C. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280. aragazul este un amestec de propan şi butan C. lemnul are cea mai mare putere calorică D. acetonei D. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. 2. prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B. izoheptan 278.2-dimetilbutan C. benzina poate determina iritaţii. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. orice alcan se transformă în CO şi H2O B.E. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. Referitor la metan. acetilenei 279. neoheptan E. fructozei E. prin ardere în oxigen sau aer. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. acidului cianhidric C. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D.

variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. antracitul. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. gudroanelor şi gazelor de cocserie D. sunt combustibili lichizi B. sunt combustibili fosili C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. în proporţii egale C. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. cărbunii reprezintă aurul negru 286. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. turba are putere calorică mare 287. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C. cărbunii inferiori au putere calorică mică D. Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B. cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. cărbunii superiori au putere calorică mare C. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. arderea butanului are loc spontan D. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.D. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. antracitul este un cărbune superior E. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. cea mai mică putere calorică o are benzina B. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 . sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. formându-se acizi carboxilici inferiori C.

se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E. are loc pe catalizator de nichel D. la 10000C 295. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la t > 6500C D. conduce la formarea acetilenei B. reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. se formează şase derivaţi monobromuraţi C. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. are loc pe catalizator de platină. se formează cicloalcani B. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la temperatură normală E. se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. Referitor la halogenarea alcanilor. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. iodul reacţionează direct cu etanul. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. are loc la t < 6500C C. la lumină B. conduce la formarea amoniacului B.E. are loc în condiţii diferite. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 . Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. este reversibilă D. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. conduce la formarea gazului de apă 296. se formează izoalcani C. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E.2. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. este o reacţie de adiţie 292. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. clorura de metil este agent frigorific E. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. halogenul are rol de reactant C.5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. în funcţie de structura alcanului. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. conduce la formarea metanolului E. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A.

sunt hidrocarburi aciclice saturate B. bromura de aluminiu umedă B. are doi izomeri de catenă E. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D.(metin) B. primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301. are formula moleculară C2H6 C. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A. uzuale care conţin sufixul an B. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. izooctanul are C. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304.A. este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. silicaţi de aluminiu C. are formula de structură plană C2H6 D. Propanul: A. sunt. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A. heptan D. au formula generală CnHn+2 300.O. zeoliţii E. clorura de aluminiu anhidră D. de exemplu: pentan. n-heptanul are C. = 0 299. are formula moleculară C3H8 E. =CH. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. de exemplu: decan. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. Alcanii: A. are formula de structură plană CH3-CH3 B. eicosan E.(metil). este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. Metanul: A. -CH2. furnizează următorii radicali: CH3. Etanul: A. nu prezintă izomeri de catenă 302. este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. sunt. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D.O. apreciază calitatea benzinei C. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. are trei izomeri de catenă C. Butanul: 46 . tetraclorura de carbon 298. hexan. = 90 E.(metilen). nu prezintă izomeri de catenă E. este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. apreciază cantitatea de benzină din rezervor B. este omologul superior al butanului B. undecan.

are 4 izomeri de catenă B. decanul nu este substanţă chimică D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. este un radical provenit de la metan 47 . (II) este i-butan B. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. ambele au formula moleculară C4H10 C. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. se numeşte radical metil B. (I) este omologul inferior al butanului. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. alcani cu catena ramificată B. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. este o hidrocarbură aciclică nesaturată D. este omologul superior al butanului C. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. hidrocarburi aciclice nesaturate E. Pentanul: A. prezintă trei izomeri de catenă E. se numeşte radical metiliden D. Izoalcanii sunt: A. numai butanul este alcan C. ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. se numeşte radical metilen C. (I) este omologul inferior al pentanului. cei trei alcani nu pot fi omologi D. are formula moleculară C4H10 D. metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. (I) este n-butan . Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. are formula moleculară C5H10 B. iar (II) este omologul superior al acestuia E. etan şi propan sunt adevărate: A. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. butanul este omologul superior al decanului E. este omologul superior al propanului C. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E.A. alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E.

Se dă următoarea serie de alcani: etan. pentan. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. butenă. decan 313. heptan E. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. propan. undecan D. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. etan. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. hexan. propan. hexan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. nonan. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. pentan. etan.faţă de butan D. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311. octan. metan. nonan. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen. hexan. heptan D. pentan. pentan. pentan C. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B. decan. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. butanul este omologul superior al eicosanului D. Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E. butan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on. butan. propan. butan. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. butan. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. butan.E. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. heptan. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. formula moleculară: C4H10 E. butanul este omologul inferior al pentanului E. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. butadienă. i-butan. pentan. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. propan. butanul este omologul inferior al etanului 316. butan. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. metan. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. n-butan. octan. hexan. pentan B. propan E. dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen. heptan B. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. butină 314. metan C. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. formula de structură plană: C4H10 C. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il.

aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. prin cifre arabe. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. etanul este omologul superior al propanului E. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 . se mai numeşte 2-metilbutan B. se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. prin cifre arabe. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322. . astfel: A..317. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. CnH2n. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon.) B. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D.. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C. în ordine alfabetică B. etan şi propan sunt adevărate? A. propan 318. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. metan. uzuale care conţin sufixul an C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B. acesata fiind considerată catena de bază B. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora. sunt false următoarele afirmaţii: A. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. acesata fiind considerată catena de bază C. Izopentanul: A. 3. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. etan. în ordine de la dreapta la stânga E. se mai numeşte 2-metilpentan C. prin cifre arabe. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. în ordine de la stânga la dreapta D. 2.

este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. în locul lui n B. este izomer de catenă cu izopentanul B. are doi izomeri de catenă 328.3-trimetilhexan D. denumirea corectă a compusului este: 2. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. inainte de n 326. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E.2.323.4.54Å 50 .4-dimetilhexan. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.3-trimetilpentan E. 2. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C.2-dimetilpropanul D. de exemplu.54Å D. au o lungime de 8. Neopentanul: A. de exemplu. catena de bază conţine opt atomi de carbon D. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. alcani cu catenă liniară C. 4-etil-2. denumirea corectă a compusului este: 3. ζ C. este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în locul lui n E.4-trimetilpentan 325. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E. alcani cu catenă ramificată B. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C. hidrocarburi aciclice nesaturate 327.2-dimetilpropan E. este izomer de catenă cu 2. 3-etil-2. Legăturile simple σ C-C: A. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. 2-metilbutan. în locul lui n C. Izoalcanii sunt: A. în locul lui n D. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. au o lungime de 1. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B.2. este primul termen din seria alcanilor B.

toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. lungimea legăturii simple C-C este de 1. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 . primii doi termeni sunt solizi 331. hexanul şi octanul sunt lichizi D. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E.54 Å E. sunt prezente numai în alcani 329. neopentanul nu este gaz C. izopentanul este lichid C. inclusiv C17 sunt lichizi E. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330.E. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). butanul este lichid D. sunt adevărate? A. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. nu au o formă bine definită E. decanul este solid E. neopentanul este gaz B. numai metanul şi butanul sunt gaze B. primii patru termeni sunt gaze D. toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. pot fi liniare sau ramificate 332. toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. alcanii superiori sunt lichizi E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). etanul şi neopentanul sunt gaze C. sunt false: A. propanul este solid 333. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii superiori sunt solizi 334. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. alcanii mijlocii. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. primii patru termeni sunt gaze B.

f. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . octan D. (V) cu (II) C. (II) cu (4).1˚C (4)106. butan D. propan. n-hexan. hexan. nonan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. (III) cu (3) D. eicosan C. (II) cu (4). se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. nonan. undecan. etan. propan. propan E. este un amestec de alcani superiori C. (III) cu (3) E. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. neopentan. izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. izoprntan. (V) cu (1). (I) cu (5).3˚C (5)125. (I) cu (1). Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere. n-hexan E. (IV) cu (3). Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. A. valoare p. se dizolvă în apă D. Vaselina: A. (IV) cu (2). le consideraţi corecte? A. decan B. nu se dizolvă în apă E. pluteşte deasupra apei B. butan B. n-pentan. neopentan 337. etan. butan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. Vaselina: A. eicosan. n-pentan. octan. decan. (II) cu (2). propan.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. pentan. metan C. este un amestec de pentan şi hexan B. propan. heptan. heptan 338. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D. (III) cu (3) 339. hexan.4˚C (2)27.335.-formulă. etan.8˚C (3)36. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9. (III) cu (1) B. etan. izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B. (II) cu (4). metan. metan. (I) cu (5). metan. izopentan. octan. undecan. A.

Alcanii superiori: A.C. se dizolvă în apă caldă E. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. nu se dizolvă în apă 343. se dizolvă în apă D. pentru că au culoare brun-roşcat E. pentru că au miros neplăcut D. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. alcanii se dizolvă în apă E. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C. Alcanii inferiori: A. alcanii inferiori sunt inodori B. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. alcanii au molecule nepolare B. cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. sunt inodori B. se dizolvă în benzină E. alcanii solizi plutesc pe apă 342. Mercaptanii: A. alcanii superiori au miros caracteristic C. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. sunt inodori 346. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. are densitate mai mare decât apa D. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. alcanii superiori sunt inodori E. au miros caracteristic C. alcanii inferiori au miros caracteristic D. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B. adăugării la amestecul gazos format din alcani. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. se dizolvă în solvenţi nepolari 341. Alcanii: A. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. sunt solubili în solvenţi nepolari D. alcanii au molecule polare C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. nu se dizolvă în apă E. culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . sunt alcani inferiori fără miros 345. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A.

cracarea. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. de exemplu reacţia de halogenare D. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. de exemplu: substituţia. este izomer de catenă cu izopentanul C. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. Reacţia de substituţie: A. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. izomerizarea. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. poate fi. nu este solubil în apă D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. dehidrogenarea şi oxidarea E. au loc în condiţii diferite. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. are densitatea mai mică decât a apei E. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. a mercaptanilor E. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. este izomer de catenă cu neohexanul B. izomerizarea şi arderea D. substituţia. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. adăugării la amestecul gazos format din alcani. Neopentanul: A. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. este inodor 351. de exemplu: izomerizarea. au loc în aceleaşi condiţii. oxidarea. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. Butanul: A. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. Reacţiile de halogenare: A. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. oxidarea şi arderea B. nu este solubil în apă D. de exemplu: cracarea. are miros caracteristic neplăcut 349. oxidarea şi arderea 353. Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B.D. în funcţie de natura halogenului E. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. indiferent de natura halogenului D. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. are densitatea mai mare decât a apei E. de exemplu: substituţia. dehidrogenarea. de exemplu: dehidrogenarea. cracarea şi izomerizarea C. ζ B. Etanul: A. are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350.

clorură de propil şi clorură de butil 357. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. diclorometan.355. sunt ireversibile C. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. clorură de etil. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. clorură de metilen. triclorometan şi tetraclorometan D. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. la temperaturi relativ joase. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. numai clorură de metil B. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358. Reacţiile de izomerizare: A. tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. (50-100˚C) 360. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D. numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B. numiţi zeoliţi. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. Cifra octanică: A. pentru n-heptan are valoarea zero 55 . au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C.

săruri de zinc D. Izooctanul: A. are formula moleculară C7H14 B.O. se produce numai la temperaturi relativ mari C. are cifta octanică C. Cracarea: A. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367.2. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A.4-trimetilpentan B. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E. este deosebit de rezistent la detonare D.O. se apreciază prin cifra octanică D. Benzinele de calitate superioară: A. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B.O.O. trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366. sunt reversibile E. au loc în mod direct B. se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E. pentru izooctan are valoarea 100 361.= 100 C. are cifta octanică C. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B.= 0 364. halogenuri de aluminiu 362. n-Heptanul: A. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E. are o rezistenţă scăzută la detonare E. au loc în prezenţă de catalizatori C. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. are cifta octanică C. se produce numai la temperaturi joase B. Reacţiile de izomerizare: A. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. are cifta octanică C.= 0 D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. este puternic detonant E. este 2.= 100 C.E. Zeoliţii sunt: A.

este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B. Cracarea şi piroliza: A. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. nu pot avea loc în acelaşi timp E. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. la anumite temperaturi pot avea loc. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. se numeşte cracare B. Piroliza: A. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. se numeşte piroliză C. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B.368. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. în acelaşi timp. metanul nu se descompune termic 372. Descompunerea termică a metanului: A.

formează. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. formarea de CO2 şi H2O 379. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. etenă C. metan B. Metanul: A. când se numeşte oxidare C. Arderea: A. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. sub formă de căldură şi lumină E. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. butan D. se formează ca produs secundar negru de fum 58 . formează. clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. este o oxidare completă B. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. reacţiile (I). alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. transformarea n-alcanilor în izoalcani C. (II). Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. este o oxidare incompletă C. butenă E. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. când se numeşte ardere B. completă. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. în urma pirolizei acetilena C. pentan 375. incompletă.A. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C. Piroliza metanului: A. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. nu se descompune termic 380. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. are ca rezultat formarea acetilenei D. în urma pirolizei negru de fum D. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. are ca rezultat formarea etanului E. se realizează la temperaturi joase 378.

piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. poate fi blândă sau energică E. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E. pentru aragazuri B. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. este un praf ce conţine plumb B. pentru avioane C. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C. Arderea: A. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D. este o oxidare completă B. Negru de fum: A. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. pentru automobile D. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. pentru aparatele magnetice 59 . Arderea: A. se obţine în urma pirolizei metanului D. este produs secundar la izomerizarea metanului C. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. Reacţia de oxidare: A. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B.E. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. sub formă de căldură şi lumină E. sub formă de căldură şi lumină D. indiferent de natura compuşilor organici C. acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. pentru aparatele electrice E. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E.

compuşi carbonilici B. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. se măsoară în kg E. compuşi carbonilici. scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. compuşi hidroxilici. compuşi carbonilici C. se măsoară în kcal/m3 E. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. compuşi carbonilici. se măsoară în kcal D. hidrocarburi D. compuşi carbonilici. fără catalizatori B. la care participă compuşi organici.388. se măsoară în kcal/m3 390. Puterea calorică: A. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. acizi carboxilici. Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. hidrocarburi E. acizi carboxilici. Acizii graşi: A. pot participa numai compuşi organici C. compuşi hidroxilici. se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. pot participa numai compuşi anorganici B. are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. nu poate fi calculată pentru metan 389. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. nu se obţin niciodată prin oxidare D. compuşi hidroxilici. diferă pentru fiecare combustibil C. hidrocarburi. la care participă compuşi organici. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. La reacţiile de oxido-reducere: A. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A. acizi carboxilici. se măsoară în kJ C. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. acizi carboxilici 391. Căldura de ardere: A. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392.

Gazele de sondă conţin: A. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. Gazul de sinteză: A. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. propan 397. în raport molar de 1:2) C. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. hexan B. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. etan E. în raport molar de 1:2 C. metanol. Metanul intră în componenţa: A. gazelor de sondă B. n-butan C. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. este componentul principal din gazele naturale C. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în atmosferă săracă în oxigen. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. În funcţiile de condiţiile de lucru. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 . se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. gazului grizu D. gazelor naturale E. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. gazului de cocserie C. a fost denumit gaz de baltă B. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. metanol. gazelor rare 398. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. Metanul: A.395. metan D. se mai numeşte negru de fum E. este carbon fin divizat 400. prin arderea metanului în aer. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. în raport molar de 1:2) D. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. în raport molar de 1:3) D. Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. în raport molar de 2:1) C. în raport molar de 1:2) B.

Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metanal 407. reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. metanal D. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B. negru de fum C. gaz de sondă 404. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C. Prin arderea metanului în aer. fabricarea hârtiei D. metanol E. gaz de cocserie E. metanol C. prelucrarea cauciucului C. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E.402. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. nu prezintă toxicitate 406. gaz de sinteză B. Acidul cianhidric: A. prepararea acidului clorhidric 405. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. apă D. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. carbon fin divizat B. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. Reacţia de amonoxidare: 62 . reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. fabricarea maselor plastice E.

Alcanii superiori: A. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E. Pt D. nu intră în compoziţia parafinei D. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. în atmosferă săracă în oxigen E. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Benzina: A. ALCHENE 414. 4. are loc la temperaturi ridicate. vaselină sau parafină B. nu pot suferi reacţii de oxidare E. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. Formarea negrului de fum: A. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. de substituţie E. în prezenţa oxizilor de azot 411. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. de oxidare C. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. nu are în compoziţie alcani 413. 100˚C şi este catalizată de nichel D. în prezenţă de catalizator platină. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. numai în absenţa oxigenului CAP. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B. nu intră în compoziţia vaselinei C. Alcanii pot da reacţii chimice: A. este un bun solvent pentru grăsimi C. 1000˚C şi este catalizată de platină C. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. se mai numesc şi olefine 63 . are loc la temperaturi ridicate. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor.A. 1000˚C. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. se realizează prin arderea metanului în aer. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. se mai numesc şi parafine B. de izomerizare D. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. de exemplu. se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C. numai în condiţii energice B. sunt.

polimerizare 64 . între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D. d2sp3 418. de poziţie C. Alchenele pot da reacţii de: A. adiţie la dubla legătură C. de catenă B. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A. sp3 D. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. hidroliză E. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. se mai numesc şi olefine B. substituţie la dubla legătură B. legături ζ B. legături ζ + π C. sunt solubile în solvenţi organici E. Alchenele pot prezenta izomerie: A. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. dsp2 E. tautomerie D. primari C. oxidare D. legături π D. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. sunt insolubile în apă E. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. cuaternari 419. terţiari E. secundari D. legături 2ζ + π 417. moleculele sunt polare B. se mai numesc şi acetilene E. de funcţiune 416. geometrică E. au formula generală CnH2n D. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. au structură plană 415. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. În molecula unei alchene. legături ζ + 2π E. sp B. sp2 C. nulari B.C.

Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. CH2Cl2) C. conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B.422.1-dibromoetan B. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427. 2-butena C. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D. are loc conform regulii lui Markovnikov D. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A. Pt fin divizate C. are loc anti-Markovnikov 424. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B.2-dibromoetan C. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are loc după regula lui Markovnikov E. are loc în cataliză acidă D. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni. are loc în solvenţi nepolari (CCl4. izobutena B. are loc în cataliză bazică C. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B. 2-metil-pentena D. se formează 1. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D.2-propandiol 65 . conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. se formează 2-propanol B. 2-pentena 423. reactiv Bayer E. are loc anti-Markovnikov 428. Prezintă izomerie geometrică: A. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426. Pd. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. este regioselectivă D. apă oxigenată 429. are loc conform regulii lui Markovnikov E. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. 3-metil-2-pentena E. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. se formează un singur derivat monohalogenat B. conduce la formarea cicloalcanilor 425.

C. hidroxid de potasiu 432. două alchene izomere Z. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430. doi izomeri geometrici cis-trans D. acetonă E. proteinelor 66 . clorura de vinil D. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A. două perechi de alchene izomere Z. patru alchene izomere cu catenă liniară C. formaldehidă D. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. brom C. se formează glicerol D. fluor D. 1.3-propandiol E. clorurii de etil C. dioxid de carbon şi apă B. patru izomeri de funcţiune E. 1. doi izomeri de funcţiune 434. acrilonitrilul 435. stirenul E. trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A. 1-propanol B.E B. doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A. acetaldehidă C. etanolului B. etena B. acid piruvic 431.2-propandiol C. clor B. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. E E. acid fluorhidric 436. trei alchene izomere cu catenă ramificată D. acetilena C. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. oxidului de etenă D. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. iod E. un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D. zaharidelor E.

Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A. în prezenţă de carbonat de sodiu. 2-metil-1-pentena 67 . dehidrohalogenarea clorurii de etil. 2-metil-2-hexena C. deshidratarea etanolului la încălzire. 2-metil-3-hexena D. 2-metil-2-butena D. adiţia B. reactiv Fehling E. Prezintă izomerie geometrică: A.3-dimetil-2-butena E. Etena se poate obţine prin: A.1-dibromoetan B. numai acizi carboxilici B. 3-metil-2-hexena E. reactiv Tollens C. ciclobutena 443.437. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu. 2-butena B. oxidarea D. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. 1. 1-butena C. Prezintă izomerie geometrică: A. 1. la cald. reactiv Schweitzer 444. substituţia C.1. polimerizarea 441. apă de brom B. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. acizi carboxilici şi cetone D. reactiv Bayer D. 3-hexena 438.2. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A. Alchenele se pot identifica cu: A. dioxid de carbon şi apă C. rezultă: A. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. cracarea n-butanului E. 1. hidroliza E. dioli E. 2. cu KOH/EtOH D. 1.2-tetrabromoetan 440. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A. în mediu de acid sulfuric 439. acizi carboxilici.2-dibromoetan C. 2-hexena B. bromură de etil E.2-etilenbromhidrină D.

Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. 2.B.5-dimetil-2-hexenă C. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B. alcooli monohidroxilici E. 2. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D.5-dimetil-3-hexenă D. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 . 2-metil-2-pentena C. alcani B. se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. compuşi monohalogenaţi 446. Se pot obţine alchene din: A. în reacţiile de adiţie se rup atât legături π. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D. 2. 2-pentena E. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449. arene D. 3-metil-2-pentena D. Se poate obţine 2. 2-metil-2-pentena E. 2-hexena 448. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. 1-butena B. 2.33Å C. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E. 2. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. alchine C.5-dimetil-1-hexenă B.3-dimetil-2-butena D. 3-metil-2-hexena 445.3-dimetil-2-hexenă 447. 2. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.3-dimetil-1-hexenă E. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A. izobutena C. lungimea unei legături duble este 1. CH3– reprezintă radicalul metilen 450. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C.

CH2Cl2) C. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. hidracizi D. apă E. se poate face direct cu Cl2. în prezenţa catalizatorilor B. are loc la temperatură şi presiune normale. hidrogen B. are loc doar la temperatură şi presiune normale B.t. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine E. halogeni C. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455.Br A. izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. Br2. H C C H CH2Cl Br D. cel mai greu se adiţionează iodul 456. reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. Pt. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C. izomerii „trans” au p. cel mai uşor se adiţionează clorul D. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E. acid formic 454. are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. Pd) 69 . 452. mai ridicate decât izomerii „cis” 453. este o poliadiţie D. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. I H3C B. Alchenele pot adiţiona: A. sunt incolore şi fără miros C.

formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460. are loc în sistem heterogen 457.2-dicloroetan D. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D.39Å 463.4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. Alchenele se pot oxida cu: A. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. compusul X este clorura de metilen C. este o substanţă lichidă 70 . compusul Y este 1. cu brom. reactiv Tollens 458. 2. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se formează un precipitat brun de MnO2 C. reacţia este împiedicată steric 461. are loc decolorarea soluţiei de reactiv B. în solvenţi inerţi. compusul Y este 1.D.3-dibromopropanului B. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. prin oxidarea energică a 2.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A. La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A. are loc conform regulii lui Markovnikov E. se obţine etanol B.2-dibromopropan E. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. se formează acid acetic D. la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C. la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. în CCl4 se formează 1. identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C. compusul X este cloroform B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D.1-dicloroetan E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. lungimea legăturii duble din alchene este 1.2-etandiol E. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B. compusul Y este clorura de etil 462.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C. h . se formează 1. se formează dioxid de carbon şi apă 459. prin combustie. conduce la formarea 1.

5-dimetil-3-hexenei se formează: A. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. alchenele au reactivitate chimică mare B. legătura dublă C=C este formată din două legături π C. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E.4-dimetil-3-hexena B. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A. legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. acetonă C. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. prin adiţia apei se formează 1. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2.33Å B. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 . propanal E. acid propanoic 468. miroase a sulf 464. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467. acid 2-metilpropanoic D. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E.C. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C. propanonă D. acid propanoic B. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E. legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. lungimea legăturii duble C=C este 1. acid acetic B.2-propandiol 465. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. la 5000C D. dioxid de carbon şi apă D. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E. acid izobutiric C. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. 2-metilpropanal E. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. are doi izomeri de poziţie E. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D.

prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2.f. propenă > p.t. p. izobutenă < p. prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A.471. cis-2-butenă < p. etenă B.2-dibromopropan D.t.t. izobutenă C.f.4-diclorobutan B. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E.t.f. p. prin adiţia hidrogenului. etenă > p.f. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E. p. 1-butenă B. izobutenă E. 1-butenă < p. etenă < p. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc în sistem heterogen C. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1. p.t. p. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477. p. cis-2-butenă > p. în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. p. trans-2-butenă C.f.1-dicloroetan E. p. p. se poate efectua atât cu halogeni.f. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E.f.t. se folosesc catalizatori solizi D.t. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C.f. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1. trans-2-butenă 472. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475.f. 1-butenă E. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. prin adiţia clorului la etenă se obţine 1. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. p. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474. cât şi cu hidracizi 476.t. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. 1-butenă 473. propenă < p. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B. propenă < p. alchenele nu dau reacţii de adiţie B. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A.f.3-diclorobutan C.t. trans-2-butenă D.t. cis-2-butenă < p. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. 1-pentenă D. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 .

este o poliadiţie C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.B. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B. compusul X este propena C. C6H14 E. compusul Y este clorura de izopropil E. 3-etil-3-butena 73 . are loc cu ruperea legăturilor ζ D. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. 3-alchene (fără stereoizomeri) C. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A.2-dicloropropanul 483. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D.4-dimetil-2-hexena B. compusul X este propanul B. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. 3. este o reacţie de condensare repetată B. C5H10 484. Referitor la oxidarea alchenelor. compusul Z este 1. C3H6 C. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. C3H8 B. afirmaţiile corecte sunt: A. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. compusul Y este clorura de n-propil D. C4H8 D.

2-etil-1-butena D. alchenele au formula generală CnH2n+2 B. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. CH3 D. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. folosit în stomatologie E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. kelenul este un anestezic slab. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B. pentena este omologul superior al butenei D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. etena 485.C. CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. CH3 CH CH CH3 + Br2 D. propena nu este solubilă în apă D. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. 3-etil-2-hexena E. reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488.

acid butanoic 75 . alchenele sunt folosite drept combustibil D. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D. cu un mol de brom. nCH2 E.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. se oxidează doar în condiţii energice 492. poziţia alilică este vecină dublei legături C. CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. apă şi căldură C. dioxid de carbon şi apă E. butanonă C. atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. prin bromurarea alchenelor inferioare. ard în oxigen sau în aer B. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. aldehidă formică D. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. propanonă B. deoarece alchenele polimerizează.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A.

compusul X este etanul C. compusul X este propan B. în funcţie de agentul oxidant folosit C. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C. în funcţie de structura alchenei 76 . se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. compusul Z este cloroetanul 496. 1. compusul Y este etena E.493. apă şi căldură E. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D. 1-propanol 494. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. dioxid de carbon şi apă D. compusul Z este 3-cloropropena 495. conduc la compuşi diferiţi. compusul Y este alcoolul izopropilic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-propandiol C. 2-propanol B. reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. compusul Y este alcoolul n-propilic D. au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. compusul X este propanul B. compusul X este propena C. compusul Y este etanul D. un precipitat brun E. se formează dioxid de carbon. se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B.

se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. polietenei E. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. rezistă la încălzire D. propenei C. etanolului B. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. pot suferi deformaţii temporare C. sunt substanţe biodegradabile D. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. sub presiune E. sunt compuşi organici naturali B. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. au rezistenţă mecanică bună 501. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. se formează acid carboxilic B. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E.498. se formează aldehide C. polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. etilenglicolului D. Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. trebuie reciclate industrial E. polipropenei 500. poate fi trasă în fire 503. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. au conductivitate mare 502. pot suferi deformaţii permanente B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. Etena poate fi utilizată la obţinerea: A. este mai greu decât pluta 504. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D. are rol de izolant termic şi electric B.

A. C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D. CH3 CH3 E. este inflamabilă D. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este folosită la prepararea unor cosmetice 506. CH C CH3 CH3 CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E. este un foarte bun izolator electric C.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507. se numeşte teflon B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A.3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. CH3 CH2 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 .

dioxid de carbon şi apă este izobutena 510. 3. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este etena E. compusul X este etanolul C. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. metanal C. alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512.3-dimetil-2butena D. 3.4-dimetil-2-pentenei se formează: A.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. trei alchene izomeri de poziţie B. dioxid de carbon şi apă B.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E. 4. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). alchena care prin oxidare energică formează acetonă. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. izopropilmetilcetonă 79 .2. 3-etil-3-butena C. compusul Y este etanul D.4-dimetil-2-hexena B. compusul X este glicolul B. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C.4.4-dimetil-2-pentena 509. cinci alchene izomeri de catenă C. acid etanoic D. patru izomeri geometrici 511. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. 2-etil-1-butena D.4-trimetil-2-pentena E. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3. doi izomeri de funcţiune D. CO2 şi H2O este propena B. doi izomeri geometrici E.

benzen E. propanonă E. ciclobutena B. 2-metil-2-butenă 517. brom 80 . Care dintre următoarele alchene formează. 2-metil-1-pentena 516. izobutena B.E. tetraclorură de carbon D. 2-butena E. 2-metil-1-butenă C. izobutena C. 3. un compus carbonilic? A. propena 519.4-dimetil-2-pentena E.4-dimetil-2-pentena C. Prin oxidarea energică a 2. 2-butena C. 3. 2. etena D. Alchenele pot adiţiona: A. propanal D. propena E. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. izobutanonă 513. 1-butena B. 2-metil-2-pentena D. acid clorhidric C.3-dimetil-2-butena D. ciclobutena 515. Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. ciclopentena 518.4-dimetilciclobutena C. acid sulfuros B. 1-butena B. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A.3-dimetil-2-butenei se formează: A. 2. 1. 2-hexena E. acetonă C. prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat.2-dimetilciclobutena D. acid butanoic B. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 3-metil-1-butenă D. izopentenă E. 2-metil-1-pentenă B. acid propanoic 514.

au aceeaşi formulă de proiecţie E. a sufixului an cu sufixul enă D. etena D. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor. prin înlocuirea în denumirea alcanului. conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524.520. de poziţie şi geometrică C. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. sunt alchene B. Denumirea alchenelor se face astfel: A. au aceeaşi formulă moleculară D. 3-metil-2-pentena 522. ciclobutena D. are formula de structură plană CH2=CH2 B. sunt hidrocarburi aciclice C. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. 2-butena 521. alchenele au izomerie de catenă. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt alchine C. etena este omologul inferior al propenei 81 . Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A. sunt hidrocarburi saturate E. Care dintre următoarele alchene. prin înlocuirea în denumirea alcanului. propena B. a sufixului an cu sufixul ină C. izobutena E. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. are formula moleculară CH2 E. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. sunt hidrocarburi nesaturate D. au formula generală CnH2n+2 B. se precizează poziţia dublei legături E. la 5000C E. se numeşte etenă C. prin oxidare energică. propena B. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. au aceeaşi formulă de structură plană 527. 1-butena E. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. etena este omologul superior al propenei B. formează dioxid de carbon şi apă? A. Care dintre următoarele alchene. se numeşte metenă D. 2. se precizează poziţia dublei legături 526. Alchenele: A. formează acid acetic (CH3COOH)? A.3-dimetil-2-butena C. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523. are formula moleculară C2H4 525. 2-butena C. prin oxidare energică.

nu permite rotaţia liberă în jurul său. a atomilor de carbon participanţi 533. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. participă la formarea legăturilor duble 82 . este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C. La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. formează trei legături ζ şi o legătură π B. formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D. daar în care nu se află dubla legătură B. este prezentă în structura alchenelor C. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. Legătura dublă: A. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A. indiferent de poziţia dublei legături B. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C. propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. este prezentă în structura alchenelor E. trebuie să conţină dubla legătură. se găseşte în structura alchenelor E. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A. se găseşte în structura alcanilor 534. Legătura π: A. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E.33 Å B. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. etena şi propena nu sunt omologi D. daar în care nu se află dubla legătură D. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530.C. are lungimea de 1. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. nu este stabilă D. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. este formată din două legături π E. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D.

Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 . participă la formarea legăturilor simple B. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0. Structura unei alchene: A.B. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. Legătura σ: A. participă la formarea legăturilor duble C. dubla legătură este formată din două legături π E. se pot forma între doi atomi de carbon E. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. au lungimea de 1. este mai puternică decât legătura π D. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E.33Å 538. nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D. se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E.33Å B. se găsesc în structura alchenelor 535. se poate stabili între doi atomi de carbon E. cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B.33Å C.

etena B. sunt izomeri de catenă D. 2-pentena C. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. 2. 1-butena D. Izomerii geometrici: A. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. sunt. formula moleculară C. de exemplu.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. sunt izomeri de poziţie E. sunt izomeri geometrici 540. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B. cis-2-butena şi trans-2-butena D.2. 1-butena şi 2-butena E. izobutena D. 2-pentena E. Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . 3. de exemplu. etena 543. propena E. 3-hexena 542.4-dimetil-3-hexena 541. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A. izobutena E. 1-hexena B. 4-metil-2-pentena B.4-trimetil-3-hexena C. propena C. formula de structură plană B. sunt. 2-butena D. cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. Oxidarea energică a alchenelor: A. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. compusul (1) are coeficientul 5 B. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. cu clor sau brom. compusul (4) are coeficientul 3 D. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D. Arderea alchenelor: A. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. compusul (4) are coeficientul 5 D. duce la formarea acizilor carboxilici B. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. compusul (2) are coeficientul 1 C. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. poate avea loc în aer E. compusul (7) are coeficientul 4 E. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. compusul (8) are coeficientul 10 577. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. compusul (6) are coeficientul 2 576. în funcţie de structura iniţială a alchenei. duce la formarea compuşilor carbonilici C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. cu clor sau brom. se formează un acid carboxilic B. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C.B. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. poate avea loc în oxigen D. compusul (5) are coeficientul 4 E. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579. compusul (2) are coeficientul 8 C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. Astfel: A. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. se formează o cetonă E.

nu sunt biodegradabile E. după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. sunt izolatori chimici şi termici B. au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. sunt biodegradabile D. are formula CH = CH CH3 Cl E. nu sunt poluanţi D. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. Materialele plastice: A. nu prezintă elasticitate E. sunt produse tehnologice de sinteză C. nu pot fi izolatori termici 585. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. Clorura de alil: A. reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. sunt poluanţi B. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A. prezintă rezistenţă mecanică 584. reacţia (I) este o reacţie de ardere C. au conductivitate crescută C. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. prezintă fenomenul de îmbătrânire C.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. au conductivitate ascăzută D. sunt produse tehnologice naturale B. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D.

este un bun izolant termic şi electric E. prezintă conductibilitate electrică 592. poate fi trasă în fire 589.2-dicloretena B. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. poate fi trasă în fire 588. se mai numeşte politetrafluoroetena B. Teflonul: A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590.3-dimetil-1-hexenă C. 2-butenă 593. Polietena: A. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. este cunoscută sub denumirea de PVC D.587. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . are formula (CH2 CH)n C6H5 E. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591.3-dimetil-2-pentenă E. Polipropena: A. se mai numeşte clorură de vinil E. Polistirenul: A. este un foarte bun izolator electric D. 1. Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. 2. 3-etil-1-pentenă D. este inflamabil C. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D. se mai numeşte polietilenă E. are formula (CH2 B. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. Policlorura de vinil: A. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E. 2. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C. este cunoscută sub denumirea de teflon B.

este insolubilă în apă B. de oxidare C.A. Alchinele pot prezenta izomerie: A. o legătură ζC-C C. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. ALCHINE 595. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. arderea incompletă a metanului B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. deshidratarea 1. Pd conduce la formarea etanului 94 . temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. acetilena este parţial solubilă în apă E. la 400-6000C E. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D. de adiţie B. reacţia carburii de calciu cu apa D. Pt. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. două legături πC-C D. Acetilena se poate obţine prin: A. piroliza metanului la t > 12000C C. de catenă B. o legătură ζC-H B. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594. de poziţie C. de substituţie E. molecula acetilenei este nepolară 600. în stare pură miroase a carbid. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). din care se prepară E. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. la comprimare se descompune cu explozie D. alchenele au izomerie de catenă (n≤4).4-butandiolului în mediu acid 598. 5. Alchenele participă la reacţii: A. o legătură πC-H E. de polimerizare D. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. de funcţiune cu cicloalcanii D. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. trei legături πC-C 597. geometrică E. este solubilă în solvenţi organici C. toate alchinele formează acetiluri 599. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E.

la 80-900C D.2. 1.1.2-tetrabromoetan D. sunt adevărate afirmaţiile: A. Reacţionează cu apa: A. fenilacetilenă D. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B. acetilura monosodică C. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E. oxidare E. în funcţie de condiţiile de reacţie. au formula generală CnH2n-2 C. acetilura disodică D.2-tricloroetan D. se poate forma 1.2-tetracloroetan C. apă şi căldură 601.1. ardere D. se poate forma 1. adiţie B. hidroliză 604. poate conduce la: A.1. 1. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. acetilenă B. Reacţia acetilenei cu bromul. În reacţia clorului cu acetilenă: A. acetilura de calciu B. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl. Referitor la alchine.B. 1. 3-hexină 602. 1. acetilura de dicupru 603. substituţie C. 2-pentină E. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A. se poate forma 1. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. Alchinele dau reacţii de: A. principala lor proprietate chimică este adiţia E.2-dibromoetan E. alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D.1-dibromoetenă 605. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C. acetilura de diargint E.2-tribromoetenă C.1. au formula generală CnH2n+2 B. poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A. 1.2-dibromoetenă B. propină C.2.2-dicloroetenă B. la 170-2000C C. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 .

acetofenona D. Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A. 1-butina C. compuşi ionici B. în stare uscată. este un precipitat alb-gălbui C. Acetilena se poate recunoaşte: A. când se formează acetilura de argint E. la încălzire sau lovire. cu hidroxid de diaminoargint (I) E. benzofenona E. prin aprindere D. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609. instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. alcool alilic E. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. 2-propenol 612. se obţine intermediar alcoolul vinilic. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. cu acid bromhidric C. produsul final de reacţie este propanalul 613. 2-pentina 610. instabil C. explodează B. cu HgSO4 / H2SO4 96 . propanonă D. dimetilcetonă C. acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. regenerând acetilena D. stabile la temperatură obişnuită C. acetilena B. hidrolizează uşor cu apa E. preponderent covalente 614. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A. intermediarul format este stabil D. acetonă B. propina E. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. benzilmetilcetona C.D. fenilmetilcetona B. cu hidroxid de diaminocupru (I) B. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. 2-butina D. hidrolizează uşor. produsul final de reacţie este acetaldehida E. alcool fenilvinilic 611.

Din acest motiv.1. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. cu formare de 1. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la 1700C D.2-tetrabromoetan 617. se mai numesc şi olefine B. un izomer cu catenă liniară B. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. conţin una sau mai multe duble legături C. doi izomeri cu catenă liniară C. un izomer cu catenă ramificată D. Alegeţi răspunsul corect: A. doi izomeri geometrici 620. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. acetilena: A. acetonei E. butadienei 619. Acetilena se poate obţine din: 97 . cloroprenului B. acrilonitrilului C. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. prezintă izomerie de constituţie D. formează acetiluri D.2. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618. este insolubilă în apă C. se obţine clorură de vinil E. are caracter slab acid B.615. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. doi izomeri cu catenă ramificată E. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. se obţine clorură de etil C. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. respectă regula lui Markovnikov 622. acetilena are caracter slab bazic E. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621. clorurii de vinil D. Alegeţi răspunsul corect: A. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă. alcoolul vinilic este un enol C. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. puternic exotermă B.

dau reacţii de substituţie cu clorul. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. atomul de H este hibridizat sp3 C. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este hibridizat sp D. pentenă D. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E. planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. atomul de carbon este hibridizat sp2 B. la 5000C. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. la 00C. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A. ciclobutan E. acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. carbură de calciu C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 . legătura triplă are caracter slab acid B. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. benzen 623. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1.9Å D. are p. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. în poziţie alilică D. Referitor la alchine. la 12 atm D. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C.A.204Å C. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena adiţionează bromul în două etape B. fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C.f. mai mare decât propina E. se mai numeşte etină 628. au caracter slab aromatic B. metan B. acetilena este omologul superior al propinei E. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. 1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B.

Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A. 3. compusul Y este alcoolul vinilic C. compusul X este etena B. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. compusul Y este acetaldehida D.E. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. 1-hexina 632. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630. monomer important în industria polimerilor 631. Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. compusul X este etina C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetona E. 2-butina D. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C. Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este propanona 99 . 3-metil-1-pentina B. carbidul este acetilura monosodică B. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetilura diargentică D. compusul X este propina B. compusul W este amoniacul E. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D.3-dimetil-1-butina C. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634. 4-metil-2-butina E.

adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E. în prezenţa HgCl2 drept catalizator. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. compusul X este etina D. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. compusul Z este bromura de etil 638.1-dibromoetan E. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. policlorura de vinil D. Sunt polimeri vinilici: A. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. carbidul este o acetilură ionică D.635.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. 1. o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640.2-dibromoetan D.2-dicloroetenă 637. prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-butina prezintă izomerie geometrică C. poliacrilonitrilul B. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C. compusul Y este etena E. compusul X este etena B. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636. compusul X este etanul C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în urma reacţiei de ardere. bromură de vinil C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilura disodică se formează la 2200C C. 1. 1. alegeţi răspunsurile corecte: A. poate conduce la: A. ca şi etena B. Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen. poliacetatul de vinil 100 . acetilena este insolubilă în apă. acetilura monosodică se formează la 1500C B. flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. bromură de etil B. polistirenul C. apă şi căldură B.

poliizoprenul 642. acetilena B. nouă alchine izomere C. 4-metil-1-hexina C. butanonă C. 3-metil-1-hexina D. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. prin ardere E. cu apă de brom B. etilmetilcetonă E. se obţine un compus dihalogenat geminal B. propina E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. tip Lewis 101 . Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. 1-pentina 647. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. 2-butina D. 2-hidroxi-1-butenă 645. 1-butina C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. aldehidă butirică B. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. prin descompunere în elemente 649. difenilacetilena 646. cu reactiv Tollens D. cu soluţie de diaminocupru (I) C. 4-metil-2-hexina B. trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. şapte alchine izomere B. fenilacetilena E. în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C.E. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. butanal D. Pot forma acetiluri: A.

radicalică 650. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. ciclică E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de proiecţie C. compusul X este etena B. compusul Y este etena D. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. compusul X este etena B. compusul Z este 1-cloroetanul 654. compusul Z este 1-cloroetena E. alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. compusul Y este etanul E. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. compusul Y este propena 102 . se obţine seria omoloagă a alchinelor B. compusul Y este propanul B. iar polul negativ este la atomul de carbon D. compusul X este etina C. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este etena 653. radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul U este etena D. formulă restrânsă de structură plană D. compusul X este acetilena C. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C.B.

1.2-tetracloroetanul 658. compusul W este 1. compusul X este propena C.2-dicloropropanul D. compusul Y este etina E. alegeţi răspunsurile corecte: 103 .C. compusul Y este etena D.2-dicloropropanul 656.1. compusul Y este acidul acetic 657. compusul W este 2-cloropropanul 655.2. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W . Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este clorura de propenil E. compusul W este 1. compusul Y este acetaldehida D. compusul Z este 1.2-dicloropropanul E. compusul Z este clorura de n-propil D. compusul X este propanul B. compusul W este 2.2. compusul Y este propanona E.2-tetracloropropanul B. compusul X este etanul C.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este 2-cloropropena C.HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. compusul Y este 1. compusul X este metanul B. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 .

Se consideră schema de reacţii: 104 . compusul W este alcoolul vinilic E. compusul X este etanul B. compusul Z este etena B. compusul Z este etena D.2-dicloroetanul E.A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) . compusul Y este propena C. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul Z este 1-cloroetanul D. compusul X este metanul 661.H2. compusul X este metanul C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul a este apa E. compusul Z este 2-cloropropanul 659. compusul Y este etanul B. compusul Y este etina D. compusul Y este etena C. Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanul B. compusul Z este 1. compusul W este acetaldehida 660. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662. compusul Z este acetilena E. compusul W este etanolul D. compusul Z este etina C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A.

compusul X este propena B. compusul Z este glicolul 663. compusul X este etena B. compusul Y este alcoolul alilic 666.2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul izopropilic D. compusul Z este etanolul E. compusul X este 2-butina C. compusul Y este etena D. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . compusul Y este 1-butena D. compusul X este propena C. compusul X este propan B. compusul Z este acidul acetic 665. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este clorura de alil 664. compusul Y este 2-butena E. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetilena C. compusul X este propanul C. compusul X este 1-butina B.2-dicloropropan E. Se consideră schema de reacţii: + [O]. compusul Y este alcoolul n-propilic E. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este propena D. compusul Z este clorura de 1.

compusul X poate fi 1-butina B. compusul Z este etanul 106 .Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2. compusul X este propanul C. compusul Y este propena 669. compusul Y’ poate fi n-butanul E. compusul X’ poate fi 2-butina C. compusul Y este etanul E. compusul Y poate fi n-butanul D. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propena B. compusul Y este etanul E. compusul X este etina C. compusul Z este etena D.1-dicloroetanul E.2-dicloroetanul 668. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni. compusul Y este etena D. compusul X este propina B. compusul X este etena B.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena D. compusul W este 1. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanul C. compusul Y este 2-cloropropanul E. compusul Y este 1-cloropropanul D. compusul X este etina C. compusul Y este clorura de alil 667. compusul Z este 2-clorobutanul 670. compusul W este 1. p si t0C + Cl2 / 5000C Z . compusul X este propena B.

se numeşte acetilenă B. este formată din trei legături ζ D. 2-hexină.57Å 678. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A.se numeşte 1-butinil C. cauciucului sintetic B. radicalul HC≡C. Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.se numeşte 2-propinil E. radicalul HC≡C-CH2. melanei D.671. zaharozelor 672. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674. 2-butină. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. arderea acetilenei E. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B. 1-butină. 1-butină B. adiţia apei la acetilenă 673. adiţia hidrogenului la acetilenă B. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. etină. Legătura triplă din structura alchinelor: A. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B. 1-butină 676. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C. are o lungime de 1. radicalul HC≡C. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D. acetilenă. propină. acetilenă. 2-pentină D. alchinele pot fi: A. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E. 3-hexină E. Alegeţi afirmaţiile false: A. 1-pentină. propină. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 . cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D. acetatului de vinil E. În funcţie de poziţia triplei legături. cauciucului natural C. radicalul HC≡C-CH2-CH2. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C. 1-hexină. radicalul HC≡C-CH2.se numeşte propargil 677. alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. propină C. acetilena nu este omologul superior al propinei C.se numeşte etinil D.

este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. etanul. alcanii superiori B. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E. temperaturile de fierbere mai mici C. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. Alchinele pot participa la reacţii : 108 . densităţile mai mari D. nu este solubilă în solvenţi organici E.este de 1. Acetilena: A. hexanul. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680. masele moleculare mai mici E. etena. izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D.204Å D. propena şi butenele D.57Å E. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. sunt gaze următorii compuşi: A. temperaturile de topire mai mari B.204Å 679. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E. Alchinele pot prezenta: A. lungimea legăturii triple -C≡C. temperaturile de topire egale 685. în total 3 izomeri 682. este parţial solubilă în apă C. lungimea legăturii triple -C≡C. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C. lungimea legăturii triple -C≡C.57Å C. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. etena şi acetilena E. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B.este de 1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C. heptanul şi octanul 684. este foarte solubilă în acetonă 683. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C.A. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A.

compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C. potasiu C. platină D. de ardere D. sunt compuşi ionici C. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. este un precipitat alb gălbui E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. sunt stabile la temperatură obişnuită B. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. Acetilura de diargint: A. nichel 687. Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu reacţionează cu apa 689. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. este un precipitat negru B.A. de oxidare 686. de substituţie E. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D. are formula AgHC=CHAg 688. dar şi de funcţiune D. sodiu B. de polimerizare B. Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. de adiţie C. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. paladiu E. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E.

este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C.1. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C.2-dihalogenoetenă D. constă în adiţia apei la acetilenă B. de exemplu: 1. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D. compusul A este azotat de argint B.2-tetrahalogenoetan 696. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C.E. este o reacţie endotermă E. compusul B este amidură de argint C. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E.1-dihalogenoetenă E. de exemplu: 1. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B.2. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . are ca produşi de reacţie C şi HCl B. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. de exemplu: 1. este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C. compusul C este diargint-etena D. HgCl2 drept catalizator 694. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. Reacţia Kucerov: A. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D. constă în oxidarea blândă a acetilenei 693. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. HgCl2 drept catalizator E.

alcadiene cu duble legături conjugate C.E. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. compusul B este Reactivul Tollens 697. CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC. alchenelor C. ALCADIENE. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. alchinelor D. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. Alcadienele: A. alcadiene cu duble legături suprapuse 700. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. După poziţia relativă a celor două duble legături. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP. alcanilor B. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alcadiene cu duble legături cumulate B. potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. 6. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. alchinelor şi alcadienelor 702. Izomerii de funcţiune: A. alcadienelor E. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A. alcadienele pot fi: A. alcadiene cu duble legături izolate D. 698. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. alcadiene cu duble legături disjuncte E. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B.

este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707.3-butadiena B. Propadiena: A. se mai numeşte alenă C. de exemplu alchenele şi alcadienele E. este o alcadienă cu duble legături conjugate E. H2C C CH2 705. H2C CH CH CH2 D.6-Octadiena: A. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A. se mai numeşte acetilenă D.2-octadiena 706. sunt. este o alcadienă cu duble legături conjugate D.C. H2C = CH C CH2 CH3 B. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. se mai numeşte izopren C. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. 1. este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C. sunt. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E. este izomer de funcţiune cu 1-butina C. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E. este izomer de funcţiune cu propina B. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. este o alcadienă cu duble legături conjugate D.4-pentadiena B. este izomer de funcţiune cu 1-butina E. 2-Metil-1. este o alcadienă cu duble legături izolate B.2-Butadiena: A. de exemplu alcadienele şi alchinele 703. este izomer de poziţie cu 1. 2.3-butadiena: A. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. este izomer de poziţie cu 1.

de exemplu: 2. au caracter nesaturat pronunţat B. sunt. produsul final se numeşte 1.4-tetraclorobutan 113 . sunt. compusul A este Cl2 C.4-hexadiena D. de poziţie C. este izomerul trans al poliizoprenului D.2-butadiena sau 1.3-butadiena sau 2. arenelor 710.4-dicloro-2-butena D. se mai numeşte cauciuc natural 712. are formula moleculară (C5H8)n 709. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D. este compus natural macromolecular E. de funcţiune E. Alcadienele cu duble legături conjugate: A.2-hexadiena E.3.4-pentadiena 714. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713. alcadienele nu prezintă izomeri 711. Cauciucul natural: A. Gutaperca: A. Reacţia de polimerizare este specifică: A. este produs de origine vegetală D.708. este produs de origine animală E. geometrică D. alchenelor C. sunt. este forma cis a poliizoprenului B. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. alchinelor D.4-dicloro-1-butena E. alcadienelor E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. de exemplu: 1. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B. compusul B poate fi 1. de exemplu: 1. este forma trans a poliizoprenului C.3-pentadiena şi 1. compusul A este HCl B. Alcadienele au izomerie de: A.2. este izomerul cis al poliizoprenului C. de catenă B. dau reacţii de adiţie C. compusul B poate fi 3. alcanilor B. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B.

Cauciucul vulcanizat: A. cauciucul: A. Ebonita: A. nu este solubil în hidrocarburi B. gutaperca 719. se păstrează la peste 30 ˚C E. „îmbătrâneşte” 720. se numeşte prenandez 718. Elasticitatea cauciucului: A. benzen B. se transformă în gutapercă D. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. Sub acţiunea oxigenului. se realizează la 30-40˚C 721. se numeşte teflon E. apă 717. îşi pierde elasticitatea B. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A. îşi schimbă culoarea E. alcool E. este asemănătoare cu cea a izomerului său. este sfărâmicios 722. alcool E. sulfură de carbon D. benzen B. se păstrează sub 0˚C D. benzină C. se foloseşte ca adeziv B. este plastic E. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. Vulcanizarea cauciucului: A. se foloseşte ca pigment în vopseluri D. sulfură de carbon D. benzină C. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. se mai numeşte teflon 114 . este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. Cauciucul natural brut este solubil în: A. Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A. se foloseşte drept combustibil C. devine sfărâmicios C. acetonă 716.715. rezistă la rupere C. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. se realizează la 130-140˚C E.

are proprietatea de a fi tras în fire C. alcadienele au izomerie de catenă. se mai numeşte gutapercă C. cu obţinerea unui produs macromolecular B. se mai numeşte gutapercă 727. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D.3-butadienei cu acrilonitrilul 728. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri. se obţine prin copolimerizarea 1. se obţine prin copolimerizarea 1. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C. E. Reacţia de copolimerizare: A. este un cauciuc sintetic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B. este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723. în structura lor.K. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. se mai numeşte PVC 729. Poliacrilonitrilul: A. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D. Produsul numit Buna N: A. se mai numeşte PAN B. în structura lor.3-butadienei cu stirenul E. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . se obţine prin copolimerizarea 1. se obţin prin reacţii de substituţie 725. se mai numeşte S. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D.N.3-butadienei cu stirenul C.3-butadienei cu acrilonitrilul B. se obţine prin copolimerizarea 1. de poziţie şi geometrică E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. Copolimerii: A. Produsul numit Buna S: A. este un cauciuc natural B.B. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. este un polimer fără utilizări în industrie E. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. se foloseşte ca izolator electric E. este izomerul trans al poliizoprenului D. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726.

policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi. H2C=CH-CN B. gutaperca C.3-butadienă se obţine: A. 3.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734. 3.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B.3-butadienă 116 .3-hexadienă C.3-pentadienă B.2. acrilonitrilul. în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D. stirenul C6H5-CH=CH2 C. 1. 1. 1.4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C. compusul (I) se numeşte: 1.2-dimetil-1. neopren B. buna N E. compusul (III) se numeşte: 3-etil-1.3. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A. compusul (I) se numeşte: 3-metil-1. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E. buna S D. reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A. teflon 733. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A. În urma adiţiei bromului la 1. Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A.C. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D.

Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cauciucul butadienstirenic E. cauciucul policloroprenic B. cis-poliizoprenul E. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739. produsul de reacţie se numeşte 1. se numeşte Metoda Lebedev C. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B. neoprenul 737. compusul (II) se numeşte: 1.3-dimetil-1.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D. are structura CH3 C CH2 CH3 B. este o materie primă importantă. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. compusul (II) se numeşte: 2. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741. legăturile duble din poliizopren sunt trans C. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740.4-hexadienă 735.D. solubilitate în hidrocarburi (benzen. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A. ebonita C. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A. prin copolimerizarea 1. are structura C6H5–CH=CH2 C. gutaperca B. este o poliadiţie 1-4 B. cauciucul polibutadienic C. cauciucul Buna S D. cauciucul poliizoprenic D. este un monomer vinilic D. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B. prin copolimerizarea 1.3. toluen) 117 .4-trimetil-1. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C.3-butadienă D.4-pentadienă E. produsul de reacţie se numeşte 1. cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A.2-butadienă E.

se mai numeşte prenandez D. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. nu poate fi vulcanizat D. sub acţiunea oxigenului din aer. este elastic E. principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. benzină. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C. prin copolimerizarea 1. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C. polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. sulfură de carbon D.C. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A. sub 00C cristalizează şi devine casant E. reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului.2-butadienei D. încălzirea la 1000C a cauciucului B. rezistenţă la îmbătrânire E. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. la 5000C 744. Referitor la cauciucul natural. alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acesta este supus vulcanizării D. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. este plastic 746. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. este solubil în benzen. se obţine prin reacţii de policondensare E. este insolubil în alcool. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745. formând ebonita 747. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743. acetonă C. stabilitate chimică ridicată D. cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. sunt adevărate afirmaţiile: A. are culoare slab gălbuie B. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. Referitor la cauciucul natural. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf.

este utilizat pentru producţia de încălţăminte. Referitor la utilizările cauciucului sintetic. cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751. Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C. cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E. după vulcanizare. a garniturilor C. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. latexul se extrage din nuca de cocos B. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B.3-butadienei se obţine poliizopren D. fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753.749. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750. a furtunurilor. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. a curelelor de transmisie. se poate obţine prin metoda Lebedev E. este sfărâmicios D. butadiena. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este casant 119 . Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. este lipicios E. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. prin polimerizarea 2-metil-1. nu este plastic E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. articole biomedicale. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. este importantă în industria elastomerilor E. Referitor la cauciucul sintetic. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. prezintă rezistenţă la rupere C. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. ţesături cauciucate. cauciucul butadienic. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B. este elastic. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. poate fi prelucrat şi vulcanizat C. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este insolubil în hidrocarburi D.

alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. cu formula (C5H8) n D. Referitor la gutapercă. cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. copolimerizarea 1. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. prezintă legături duble E. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A.756. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. cu mare rezistenţă mecanică 760. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0. este de origine animală E. ebonita este un produs dur.3-butadienei cu stirenul 758. are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren.3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. ebonita se foloseşte ca izolator electric C. se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. este un produs de origine vegetală B. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. gutaperca este forma cis a poliizoprenului E. care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A.5-5%) D. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D.3-butadienei 762.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757. prin copolimerizerea 1. în medicină şi gospodărie 120 . cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B.3-butadienei cu acrilonitril C. ebonita nu este un material elastic E.5-5%) la 130-140 oC B. este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B. dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%). poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759. sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”. este forma trans a poliizoprenului D. se obţine ebonita B. Din cele prezentate mai jos.

prin polimerizarea 2-cloro-1. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. prin polimerizarea 1. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E. ARENE 767. substituţie C. lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1.2 D. oxidare E. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D. naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B.2 C.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D. polimerizarea 1. cu formula generală C2H2n D.(C5H8)n C.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764. cât şi adiţii 1. 766.763.4. 7.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. prin polimerizarea 1. unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A. cauciucul Buna S se mai numeşte S. prin poliadiţiile 1. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B. cauciucurile sunt hidrocarburi saturate. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768.54Å 769. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C. adiţie B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A.3-butadienei se obţine cauciucul Buna E. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. pot fi mononucleare şi polinucleare B. reducere D.3-butadiena CAP. molecula benzenului este plană D. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.K.N. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1. formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765. hidroliză 121 .

p-metilbenzofenonă D. poate rezulta: A. cumen D. stiren E. vaporii de benzen sunt toxici C. feniletenă C. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A.HCl C Compusul C poate fi: A. alchilarea benzenului se face cu cloruri acide. etilbenzen C. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774. în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. naftalenul B. o-xilen D.770. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. o-metilbenzofenonă B. toluen B. dibenzilcetonă 776. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. toluen 773. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. în prezenţă de AlCl3 anhidră D. m-metilbenzofenonă C. m-xilen E. La clorurarea difenilmetanului la lumină. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B. decalina E. fenantrenul 771. AlCl3 . etilbenzen B. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. difenilul C. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. antracenul D. benzilfenilcetonă E. p-xilen 772. C6H5 CH C6H5 Cl 122 .

–CH = CH2 B. –R C. Cl CH2 C. –CH = O D. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –F 781. –OH 779.B. –I 782. –COOH D. –COOH 123 . –CH3 B. –NO2 780. Cl CH2 Cl Cl D. –C(CH3)3 C. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. C6H5– C. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. toţi produşii enumeraţi 777. –CH2X E. C Cl E. –X B. –SO3H E. –CN E. –COOR D. propena E. –COOR D. –NH2 C. toluenul C. clorobenzenul B. –CN E. cloroetanul D. clorura de benzil 778. –SO3H B. –NO2 B. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A.

acid sulfuric C. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784.CH3–CH2– E. dicromat de potasiu în acid acetic E. este ireversibilă B. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. p-clorotoluen C. p-clorotoluen D. trebuie realizată la temperatură ridicată E. permanganat de potasiu în acid acetic D. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. >C=O D. clorură de benzil D. feniltriclorometan 789. –NH2 783. o-clorotoluen B. m-nitrotoluen C.C. La monoclorurarea toluenului. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786. substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A. m-clorotoluen C. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787. o-nitrotoluen B. la acilare se obţin omologi ai benzenului D. se efectuează cu amestec sulfonitric D. sulfit acid de sodiu 785. amestec sulfonitric B. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A. oleum D. reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. clorură de benziliden E. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C.6-trinitrotoluen 788. 2.4-dinitrotoluen E. sulfit de sodiu E. în funcţie de condiţiile de reacţie. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. în prezenţa unor catalizatori B. 2. poate rezulta: A. oxigen molecular. o-clorotoluen B. p-nitrotoluen D. clorură de benziliden 124 . clorură de benzil E.4.

ciclice saturate B. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A. cetone mixte E. Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A. se oxidează mai greu decât naftalina C. la nucleu B. cu nuclee condensate E. Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 . Prin reacţii Friedel–Crafts la arene. cicloparafine D. prezintă trei nuclee benzenice izolate E. alcool benzilic D. compusul A este 1. compusul C este acidul tereftalic E. compusul C este acidul o-ftalic D.2-dicloroetanul C.2-difeniletanul 792. prezintă trei nuclee benzenice condensate 791.2H2O t0C C . alchilarene B. Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A.790. dioxid de carbon şi apă E. acid benzoic B. compusul B este p-xilenul C. compusul D este anhidrida ftalică 793. prin oxidare formează 9. compusul C este 1-cloro-1.1-difeniletanul D.2-difeniletanul E. compusul B este 1. cu nuclee conjugate 796. cetone aromatice C.H2O D A.2HCl B + Cl2 / h .1-dicloroetanul B. se obţine: A. compusul B este o-xilenul B. KMnO4 / H3O. benzaldehidă 795. Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu.HCl C A. acid fenilacetic C.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . compusul B este 1. de ciclizare C. t0C . pot rezulta: A. Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A . compusul A este 1. are caracter aromatic mai slab decât naftalina B. aldehide aromatice D. de dimerizare 125 . cu nuclee izolate C.HCl + 6[O] .10-antrachinonă D. hidrocarburi alifatice 794.

oxigen molecular. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. difenilcetonă E. de adiţie C. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. se poate realiza doar catalitic D. Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. de substituţie B. tetrahidronaftalină C. de oxidare E. de condensare 797. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. pe catalizator de V2O5. reacţia benzenului cu izopropanol. toluen 800. AlBr3 C. Benzenul se poate oxida cu: A. tetralină B. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. la catena laterală E. în cazul arenelor cu catenă laterală. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E. prin combustie. de eliminare 798. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. oxigen molecular. AlCl3 B. catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. folosite ca solvenţi B. se formează un singur compus monohalogenat 802. la 5000C. cu formare de anhidridă maleică C. se obţine: A. alcool benzilic C. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. hidrogenarea stirenului E. etilbenzen B. la 3500C. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. de polimerizare D. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. decalină D. acetofenonă 803. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. pe catalizator de V2O5. oxigen molecular. fenilmetilcetonă D.D. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. alchilarea benzenului cu propenă. urmată de deshidratare D. cu formare de acid ftalic B. decahidronaftalină E. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3.

hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . poate fi o aldehidă E. Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A.804. hidroliza clorurii de benziliden D. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A. Acetofenona se poate obţine prin: A. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. alchilarea benzenului cu metanol. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. poate fi un alcool aromatic D. patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt adevărate afirmaţiile: A. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811. oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806. naftalina nu se poate oxida E. oxidarea etilbenzenului 808. clorură de acetil C. acetat de etil 805. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. în prezenţă de acid sulfuric E. benzenul are în moleculă 12 atomi C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. adiţia apei la fenilacetilenă C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidarea α-metilstirenului D. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. poate fi o cetonă 807. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. alchilarea benzenului cu propenă B. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. deshidratarea 1-feniletanolului E. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. acid acetic B. acetamidă E. anhidridă acetică D. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C.

arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. este o reacţie de substituţie E. alegeţi răspunsul corect: A. reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B. conduce la formarea acidului benzoic D. AlX3 814. fenantren E. alegeţi răspunsul corect: A. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. nu dau reacţii de polimerizare C. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812. este un bun solvent C. se formează doar mononitrobenzen B. toluen 817. se formează un precipitat brun de MnO2 B.33 Å C. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. naftalină C. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D. lumină) D. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C. nu au aplicaţii practice 816. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3. Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D. se formează MnSO4 C. benzenul nu este cancerigen 815. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. are molecula plană B. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. benzen B. există trei izomeri dimetilbenzen E.D. este o reacţie de adiţie 128 . Referitor la toluen. antracen D. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. conduce la formarea benzochinonei E. alegeţi răspunsurile corecte: A. cât şi catenei laterale E. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric. Referitor la arene.

naftalina nu are caracter aromatic D. alilbenzen B. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcooli D. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . compusul Z este acidul benzoic E. halogenarea B. compusul Y este izopropilbenzenul D.H2 + 4[O]. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. acilarea 820. compusul X este propena C. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B.CO2 . KMnO4 / H2SO4 Z . compusul X este clorura de izopropil B. 2-fenilpropenă C. benzenul are în moleculă 12 atomi D. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E.819. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C. există trei izomeri dimetilbenzen E. halogeni E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alchene 821. compusul Z este fenilmetilcetona 824. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. apă C. Benzenul poate adiţiona: A. oxidarea E. sulfonarea D. stiren 129 . hidrogen B. nitrarea C. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A.

2-dicloroetanul B. α-metilstiren E. lungimea legăturilor C–H este de 1.D. prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . raportul atomic C:H este 1:1 B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. difenilul are două nuclee izolate C. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1. lungimea legăturilor C–C este de 1. prin adiţia hidrogenului la benzen. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D. cumen 825. legăturile C–C sunt echivalente E.54Å C. benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. compusul Y este etilbenzenul E. etenilbenzen E. compusul Y este toluenul D. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. se formează tetralină E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. stiren D. etilbenzen 830. fenilpropenă B. în condiţii energice. compusul X este clorura de etil C. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C. benzenul este cea mai simplă arenă B. Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. cât şi la catena laterală 130 . arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827. Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829. vinilbenzen C. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C.33Å D.

poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C. Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α. iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. produsul final al clorurării naftalinei este 1. halogenare B. în prezenţa AlCl3 E.2. sulfonare D. de acilare D. la naftalină. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833. acetonitrilul 837. nucleul benzenic nu se poate oxida E. există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D. clorura de acetil D. α’. anhidrida acetică E. p. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834. de alchilare C. de oxidare B. alchilare E. acilare 836. β. hidrogenare C. de polimerizare 835. m. acidul acetic C.4-tetracloronaftalină D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. halogenii activează nucleul benzenic C. de halogenare E. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. α-cloronaftalina este neizolabilă C.5-dicloronitrobenzen E. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A. clorura de etil B.D. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. β’ D. o’. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. p’ B.3.

gamexanul este folosit ca insecticid C. antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin hidrogenarea catalitică a benzenului. se formează ciclohexan C. grupa nitro. 2000C). prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. (Ni. t0C . la 3500C E.H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este 2-cloropropanul C. compusul Y este n-propilbenzenul E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propena B. reacţia de nitrare este reversibilă 840. compusul X este toluenul B. compusul Y este naftalina C. Se consideră schema de reacţii: Y . tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O . adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E. V2O5. compusul Y este p-xilenul D. 3500C . compusul Y este izopropilbenzenul D. acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5. nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. este substituent de ordinul I B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. -NO2. la 5000C D. KMnO4 / H3O. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. compusul Z este acidul o-ftalic E. compusul Z este acidul fumaric 842.2H2O Z t0C . hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D. compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4.838.2CO2 .

ca purgativ în medicină B. acidul ftalic C. ca insecticid E. acidul tereftalic E. un izomer disubstituit D. doi izomeri disubstituiţi E. hidrocarburile aromatice pot fi: A. în medicină B. Naftalina se poate utiliza: A. ca dezinfectant D. un izomer monosubstituit B. polinucleare. în industria coloranţilor E. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850. în parfumerie 846. patru izomeri trisubstituiţi 845. compusul X este tetralina C. Toluenul are multiple utilizări: A. în industria alimentară B. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A.B. compusul X este ciclohexanul B. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. în industria medicamentelor C. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. ca solvent 847. mononucleare. în industria explozivilor D. Benzen sau cu catenă laterală 133 . trei izomeri trisubstituiţi E. la fabricarea detergenţilor D. trei izomeri disubstituiţi D. în industria coloranţilor C. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. acidul benzoic B. Benzenul are multiple utilizări: A. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. acidul fumaric 849. compusul Y este decalina E. acidul izoftalic D. Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. în oftalmologie 848. doi izomeri monosubstituiţi C. compusul X este tetrahidronaftalenul D. la fabricarea stirenului E. în parfumerie C. trei izomeri disubstituiţi 844. doi izomeri monosubstituiţi C.

se mai numeşte cumen D. are formula: H3C CH CH3 B. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. dar numai unul de bază D. sunt. poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. poate avea loc în prezenţa HNO3 855. are loc conform ecuaţiei: 134 . de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. Iodurarea benzenului: A. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. este o reacţie de substituţie la catena laterală C. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. conţin un singur ciclu benzenic B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate.2-difeniletan E. este hidrocarbură aromatică mononucleară E. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. este o reacţie de substituţie C. pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. de exemplu: difenil sau 1. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. este o reacţie de adiţie B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. conţin mai multe nuclee benzenice. Benzen sau cu catenă laterală D. sunt. anucleare. polinucleare. Izopropilbenzenul: A. de exemplu: antracen sau fenantren 854. are formula: CH2CH2CH3 C. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E. Reacţia de halogenare a benzenului: A. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate.C. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. mononucleare. de exemplu: naftalen sau fenantren B. de exemplu: difenil sau antracen C. mononucleare sau polinucleare 851.

are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859. este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B. se foloseşte la sulfonarea arenelor C. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D. are poziţiile 2. are formula: C6H5-NH2 858.5. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E.5.8 echivalente în nucleul său D. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E. este o reacţie de adiţie B. are poziţiile 1.7 echivalente în nucleul său E.I AlCl3 + I2 D. se realizează cu acid sulfuric diluat 860.7 echivalente în nucleul său 857. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. are poziţiile 1. Reacţia de sulfonare a arenelor: A. este o reacţie reversibilă B. Nitrobenzenul: A. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A.6. este o reacţie de substituţie C. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. este o reacţie ireversibilă C.3. este o reacţie de substituţie la nucleu 856. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. Oleumul: A. are formula: C6H5-NO2 B. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A.3. se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E.4. este toxic D. are miros de migdale amare E. este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D. Naftalina: A.

identificaţi compuşii necunoscuţi: A. constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. R-COB. B este benzenul E. în funcţie de natura substituentului preexistent B.2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A. A este benzenul 864. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. unor reacţii de substituţie.HCl B C + D . C şi D sunt o. halogenii B. În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi. la întâmplare 866. al doilea substituent este orientat în poziţia meta E. poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E. acid benzensulfonic 862. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. dacă substituentul preexistent este de ordinul II. R-COC. se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. A este naftalina C. grupele alchil C. constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 . grupa amino E. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. la rândul lor. . al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C. grupa hidroxil D.şi p-nitrotoluen B. grupa nitro 867. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863. Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic. B este toluenul D. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865.D. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D. sunt: A. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A.

grupa amino. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. grupa nitril 868. NO2 CH3 137 . grupa carboxil E.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D.A. NO2 sunt adevărate? A. ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B. grupa amino. grupa nitro. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. grupa sulfonică D. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. Cl CH(CH3)2 + Cl . substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. grupa nitro B. -NH2 şi nitro. grupa amino C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. grupa nitro. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A.

grupa sulfonică 872. halogen E. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. 1. Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A.HCl NH2 Cl 871.5.4. tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D. SO3H AlCl3 umeda . hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 .SO3H + CH2 = CH2 E. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. grupa hidroxil D. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E. se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. are formula: 138 . sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C.2.3. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873.6-Hexaclorociclohexanul: A. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. grupa metil B. sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B. grupa nitro C. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E.

este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. Naftalina: A. Benzenul: A. se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E. fără ruperea acestuia E. formează în urma oxidării acid maleic B. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. are formula: O O C. are formula: O O B. are stabilitate termică scăzută E. se oxidează numai la temperatură ridicată. se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. în prezenţă de catalizatori C. se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. Oxidarea antracenului: A. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. Antrachinona: A. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E.

compusul C are formula C6H5OH D.(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. B. compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880. compusul (III) se numeşte: antrachinonă D. compusul B are formula C6H5CCl3 C. compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B. C şi D: A. Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A. compusul A are formula C6H6 B. compusul D are formula 140 . compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E.

radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. compusul A are formula C6H5CH3 881. medicină E. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. obţinerea insecticidelor D. Naftalina are aplicaţii practice în: A. în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. Benzenul are aplicaţii practice în: A. industria coloranţilor C. nu are aplicaţii practice D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. industria medicamentelor B. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B. oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D. industria coloranţilor B. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882. fabricarea detergebţilor E. industria alimentară 885. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D. în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. prepararea insecticidelor C. fabricarea maselor plastice 141 . dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. Clorurarea toluenului: A.CH3 O2N NO2 NO2 E.

hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888.HCl . H h .H 2O B. industria explozivilor 887. cu dicromat de potasiu. industria medicamentelor E. industria coloranţilor D. prepararea alimentelor B. la 0-10˚C. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C.886. hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4.H2O D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. SO3H + H2SO4 . cu dicromat de potasiu.3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E. la 300-500˚C. t0C + CH3COOH . caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. în aer. Cl + Cl2 E. prepararea băuturilor alcoolice C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D. fără agenţi oxidanţi B. 142 FeCl3 . caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. Toluenul nu are aplicaţii practice în: A.

acid maleic B. anhidridă maleică D. m-clorotoluen 894. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A. În urma oxidării benzenului la 500˚C. ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. acid maleic B. formarea antrachinonei D.şi p-clorotoluen B.CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. V2O5 895. se obţine: A. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D. ruperea ciclului aromatic din mijloc B. se obţine: A. acid fumaric C. . se poate obţine: A. o.4-butendioic E. În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. acid ftalic D. anhidridă ftalică E. V2O5. ataşarea unei catene laterale C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. acid trans-1. clorură de benzin E. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. clorură de benziliden D.4-butendioic 891. În urma oxidării naftalinei la 350˚C. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 . Anhidrida ftalică se poate obţine: A. V2O5. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893.HCl 890. antrachinonă 892. clorură de benzil C. acid fumaric C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. acid cis-1. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C.

este o reacţie de substituţie E. Pt. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B. este o reacţie de oxidare blândă 901. are ca rezultat formarea acetofenonei D. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. Pd: A. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C.E. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. are ca rezultat formarea toluenului B.şi p-clor toluenului 144 . în prezenţă de acid sulfuric: A. Reacţia benzenului cu propena. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. are ca rezultat formarea o. Adiţia hidrogenului la benzen: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902. este o reacţie de oxidare 900. este o reacţie de substituţie C. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. ciclohexan C. are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. Reacţia benzenului cu clorometanul. duce la formarea tetralinei în prima etapă C. în prezenţă de catalizatori Ni. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. Adiţia hidrogenului la naftalină. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. duce la formarea decalinei în a doua etapă D. este o reacţie de adiţie B. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. Reacţia dintre benzen şi metanol.

se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. se utilizează în industria coloranţilor 910. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. se utilizează în industria alimentară E. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906. duce la formarea de halogenobenzen 905. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. Se dă reacţia: 145 . amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. este o hidrocarbură nesaturată 908. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. Trinitrotoluenul (TNT): A. este o reacţie de adiţie B. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. se mai numeşte trotil C. reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. au caracter aromatic la fel de puternic D. este lichidă E. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A.903. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. este o hidrocarbură saturată C. este o substanţă puternic explozivă D. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. Halogenarea benzenului: A. este solidă D. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. se mai numeşte teflon B. are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. este o reacţie de substituţie C. Decalina: A. sunt hidrocarburi nesaturate B. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E. Tetralina: A.

se poate face cu oleum D. În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. Sulfonarea benzenului: A. sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. este o reacţie de adiţie B. COMPUŞI HALOGENAŢI 914. Cl. Br. natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D. halogenul poate fi F. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. natura atomului de halogen B. sulfonarea benzenului D. nitrarea benzenului B. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. halogenarea naftalinei 913. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. mai mulţi atomi de halogen C. compuşii halogenaţi pot conţine: A. un singur tip de atomi de halogeni 146 . au trei nuclee benzenice condensate CAP. 8. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. este o reacţie ireversibilă C. sunt izomeri de poziţie E. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916.HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie reversibilă B. se poate face cu amestec sulfonitric E. nitrarea naftalunei C. sulfonarea naftalinei E. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. modelul lor spaţial E. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911. un singur atom de halogen B. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. sunt compuşi anorganici de sinteză C. I E. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A. este o reacţie de substituţie E. numărul atomilor de halogen C.

polihalogenaţi 918. bromobenzen E. nucleu aromatic 917. nulari B. primari C. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 . bromură de izopropil C. atomi de halogen diferiţi E.2-dibromoetan 921. 1. secundari D. alifatici saturaţi B. alifatici nesaturaţi C. cuaternari 920. bromură de terţbutil E. CH2Br C. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen. monohalogenaţi E. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. aromatici D. vicinali. cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. monohalogenaţi E. bromură de ciclopropil D.D. bromură de ciclobutil B.compuşii halogeni pot fi: A. bromură de metil 922. bromură de izopropil D. bromura de izobutil D. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. coplanari 919. bromobenzen E. bromură de etil B. geminali C. bromură de metilen 923. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. bromură de n-propil B. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. bromură de izobutil C. terţiari E.

1.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E.A.3-dibromociclobutan E. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. cloroetena C. 1. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. clorobenzen 929.3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D. clorura de alil D. 1-bromo-2. 1-clororpropena E. halogenul reprezintă substratul D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3-dibromobutan B. alcanul reprezintă reactivul C. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A.1.1. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B.3. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A.2-dimetilpropan C. compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925. bromură de terţbutil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B. clorura de metil B. alcanul reprezintă substratul B. 1. clorura de vinil C. 1. 2. clorura de metin D. clorura de metilen C.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C. compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A. cloroetena 927. α-cloronaftalina E. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E. 1. clorometanul B. clorobenzenul D. 2-bromo-2-metilpropan D. 2. H3C CH3 C Br 924. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 .2-tricloroetan D. clorura de benzil 928. halogenul reprezintă reactivul E.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926. tetraclorura de carbon E.

butanului C. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. se formează clorura de alil B. metanului B. propanului B. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. prin clorurarea propenei cu clor. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorometanul este supliment alimentar D. iodurarea se realizează indirect D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. etanului C. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C. benzenului E. neopentanului D. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. fenolului 933. prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. în cazul clorului şi bromului C. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. propanului D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. naftalinei E. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. la 5000C. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . gamexanul este folosit ca insecticid D. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B. cel mai reactiv halogen este iodul 931. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. clorometanul este agent frigorific B. clorurarea poate avea loc fotochimic E. naftalinei 932. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C.

explozibili 940. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B. cloroetena 942. clorura de vinil D.3-dicloropropanul D. freonii au miros neplăcut de sulf E. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. cloroetena E. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. clorura de terţbutil E.C. clorura de metil B. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938. clorura de vinil D. clorura de benzil C. clorura de secbutil 150 . 1. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. cu reactivitate mărită D. 1-cloro-1-propena 943. compuşii halogenaţi pot fi: A. cu reactivitate scăzută C. inerţi din punct de vedere chimic B. 2-cloropropan C. clorura de alil B. reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. 1-cloronaftalina 941. fenilclorometanul B.2-dicloroetena E. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. hidrolizează numai la cald C. clorura de etil B. C2F4 se mai numeşte freon D. CF2Cl2 reprezintă un freon D. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1-cloro-2-propena D. clorobenzenul E. clorobenzenul C. 1. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. clorura de alil C. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cu reactivitate normală E. freonii sunt substanţe inflamabile 939.

compusul X este toluenul C.3-propantriol E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.2.HCl Z .1-tricloroetanului se formează acid acetic 947. compusul Y este o-clorotoluenul 151 . Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul W este glicerina 949. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi. compusul Z este 1. prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1. CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. compusul W este 1. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. compusul X este clorobenzenul B.2HCl W .2-dicloro-1-hidroxipropan D. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E.945. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C. prin hidroliza 1. prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B. prin hidroliza 1. C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948.HCl Y + H2O / HO .2-etandiol E. compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B. cu halogeni marginali conduc la aldehide D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C. compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E.1. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2-dicloroetanului se formează 1. prin hidroliza 1.2–dicloropropanul B. compusul Y este propanolul C. Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO .HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O .1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D.

2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este benzaldehida E.3. compusul Y este 2. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X .2. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X .4.6-triclorotoluenul 953. compusul Y este clorura de benzil E. prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 . compusul Z este alcoolul benzilic 950. tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E.2HCl . compusul W este acidul acetic 954.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO . compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E. compusul Y este alcoolul benzilic C. compusul Z este etanolul C. compusul Y este 1.H2O Z 951. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C. compusul Y este kelenul B. compusul X este etilbenzenul C. compusul X este clorobenzenul C.4-triclorotoluenul E.3-triclorotoluenul D. compusul Y este 2.HCl . compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni . Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl . compusul X este clorura de benziliden B.3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este benzaldehida D. compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952. compusul X este toluenul B. compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este xilenul D. compusul W este alcoolul etilic D.D. compusul X este 3-cloroetilbenzen B. compusul W este aldehida acetică E. compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B.

clorură de benzil 960. clorură de n-propil B. este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. etenă C. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958. patru compuşi halogenaţi vicinali D. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. benzen E. trei compuşi halogenaţi vicinali C. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorură de fenilen C. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. este un compus dihalogenat geminal C. este un compus monohalogenat B. doi compuşi halogenaţi vicinali B. etan B. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. propenă D.955. clorura de vinil E. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. ciclohexan 956. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. clorura de metil 962. are reactivitate scăzută D. trei compuşi halogenaţi geminali 961. este un compus halogenat aromatic C. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorură de alil E. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. clorura de alil D. clorura de benzil C. clorura de se-butil B. clorură de vinil D. doi compuşi halogenaţi geminali E. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. este un compus halogenat alifatic nesaturat B. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. clorura de izopropil 153 . este un compus halogenat aromatic D. prin hidroliză formează acid benzoic E.

clorurii de benzil E. 9. în funcţie de condiţiile de reacţie. clorura de terţbutil B. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A. la temperatura de 400-5000C C. fotochimic B. 2-butenă C. clorura de vinil E. eter butilic 969. dioxid de carbon. clorura de benzil C. disecbutileter E. feniltriclorometan 964. apă şi căldură E. diterţbutileter D. clorura de benziliden D. La deshidratarea 2-butanolului. au densitatea mai mare decât a apei 967. clorura de sec-butil C. La oxidarea n-propanolului. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A.B. clorurii de vinil D. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. H2SO4 C. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. acid propanoic şi apă D. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. în funcţie de natura agentului oxidant folosit. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. numai prin metode indirecte CAP. propanal B. propanonă C. datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. HCl B. monoxid de carbon şi hidrogen 968. clorurii de sec-butil 965. au caracter slab acid C. clorura de ciclobutil 963. clorura de n-butil D. ALCOOLI 966. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. poate rezulta: A. H3PO4 154 . 1-butenă B. poate rezulta: A. în prezenţa clorurii de aluminiu D. clorometanului B. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. cloroetanului C.

C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4.D. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. reactiv Tollens 972. Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A. trei alcooli primari C. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B. este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. H2S E. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. HNO3 970. Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. terţbutanol 155 . un alcool terţiar 975. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. alcool terţbutilic D. izobutanol C. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. doi alcooli primari B. t0C E. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D. 2-hidroxi-2-metilpropan B. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D. consumat în cantităţi mari este toxic C. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. un alcool secundar D. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. ozon E. doi alcooli secundari E.

H2O W A.HCl A. 500 C + HOH / KOH X .2-dionă D. acid formic E. compusul W este glicerina 980. Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A.HCl Y + Cl2 . apa 156 . compusul X este 1. glicol C. acid butanoic D.2. compusul Z este 1.3-propantriol D. acid propanoic C. propilidentriol 977.3-trihidroxipropan E. compusul X este clorura de alil C. neopentanol 976. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A. glicocol B.2-etandiol D. compusul Y este 1. 1. dioxid de carbon şi apă 979.2-ciclohexandiol C. compusul Y este alcoolul alilic E. compusul W este ciclohexan-1. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A. glicerină C. 1.2-dihidroxietan 978. compusul Z este ciclohexanol B.2-dihidroxipropanul D. compusul Y este ciclohexenă 981. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2. glicerol B. 1. compusul W este acid adipic E. glicină E. Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH .E.2-diclororpropanul B.2. acid acetic B. 1.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 .

Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. alcoolul sec-butilic D. etanolul C. doi moli NaOH B. clorură de acetil C. se formează din alcooli şi fenoli E. clorură de acetil E. este un alcool aromatic 985. alcoolul n-propilic B. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B.B. sunt substanţe ionice C. hidroliza clorurii de terţbutil E. se numesc şi alcoolaţi 986. hidrolizează D. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A. carbonat acid de sodiu D. alcoolul izobutilic E. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. este un alcool nesaturat C. glicerina 982. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. izomerizarea n-butanolului 988. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. scăderea solubilităţii C. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . fenol 987. alcoolul terţbutilic 983. este un alcool vinilic E. alcoolul vinilic E. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. alcoolul n-butilic C. Etanolul formează esteri cu: A. acid azotic 984. alcoolul alilic D. 2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. acid acetic C. acid acetic B. acetat de butil E. anhidridă acetică D.

Prin deshidratarea 1. Alcoolul metilic se poate obţine: A. temperaturi de fierbere scăzute 989. acroleină E.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. alcool vinilic D. într-un alcool. formându-se esteri D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. la majoritatea alcoolilor. glicerina se dizolvă în CCl4 158 . formându-se eteri E. natura catenei hidrocarbonate D. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. la cald. din fracţiuni petroliere E. industrial. starea de agregare B. hidroxipropanonă 992. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. aldehidă nesaturată B. al etanolului este mai mare decât p. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990.f.2. numărul grupelor hidroxil din moleculă E. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E. depinde de condiţiile de lucru astfel: A. al glicerinei D. de 1090 995. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994. prin distilarea uscată a lemnului B. alcoolii elimină apa intramolecular. unghiul dintre legăturile C–H–O este. industrial. legăturile C–O–H sunt polare B. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. etanolul se dizolvă în CCl4 E.E. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. alcoolii elimină apa intermolecular. p. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C. parafina nu se dizolvă în apă B. etanolul se dizolvă în apă C. Eliminarea apei din alcooli. prin fermentaţia glucozei D. parafina se dizolvă în CCl4 D. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. alcoolii inferiori sunt lichizi C. la rece. prin oxidarea glicerinei 991.f. aldehidă acrilică C. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. formând alchene B. formând alchine C. în prezenţă de acid sulfuric. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. densitate C.

în organismul uman 999. este un lichid incolor. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. se mai numeşte spirt alb B. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C. se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. este miscibil cu apa în orice proporţie B. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Etanolul are multiple utilizări: A. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. are putere calorică mare 1001. H2O şi căldură E. are acţiune benefică asupra organismului uman D.f. se mai numeşte alcool de lemn B. combustibil 159 . prin ardere se transformă în CO. glicerina este un diol D. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. se confundă uşor cu etanolul C. nu este o otravă E. are acţiune anestezică E. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. volatil E. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. poate fi folosit drept combustibil B. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. dezinfectant C. are miros dulceag 998. este foarte inflamabil D. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. solvent B. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţine prin adiţia apei la etenă. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. are p. mai mic decât metanul E. se obţine din gaz de sinteză D. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E. se administrează ca antidot al metanolului D. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. alcoolii sunt uşor solubili în apă B.996.

-SH D. poate fi catalizată de acid fosforic E. Referitor la deshidratarea alcoolilor. Alegeţi-le pe cele corecte: A. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. Glicerina are multiple utilizări. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. la fabricarea acidului picric 1008. TNG se descompune prin autooxidare D. este greu solubilă în apă D. lichid în termometre E. oţet 1005. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. conduce la formarea unei noi legături ζ B. lichid în termometre D. spirt medicinal C. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. este un triol B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. -C≡N 1007. -OH E. -NH2 C. bază de unguent 1004. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E. este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011. poate fi catalizată de acid sulfuric D. spirt tehnic E. spirt sanitar D. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . conţin în moleculă grupa –COOH B. în industria cosmetică B. are vâscozitate mare C. este un lichid incolor 1006. la fabricarea trinitrotoluenului E. în industria alimentară C. -NO2 B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009.D. formol B. are gust dulce E. Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. se formează o alchenă C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D.

reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. acetat de metil C. apă E. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. se formează: A. alcoxid de sodiu 1018. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E. 2-metil-1-butenă 1012. acetat de etil B. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol.3-dimetil-2-butenă D. eter etilic C. de substituţie E. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. etilat de etil D. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . hidroxid de sodiu B. au caracter de amfolit acido-bazic B. alcoolat de sodiu C. 2. reacţionează cu metale alcaline C. de adiţie D. acetat de etil B.3-dimetil-1-butenă E. 2-metil-2-butenă B. cu degajare de hidrogen D. hidrură de sodiu D.2-dimetil-2-butenă C. intramoleculare C. alcoolii au caracter acid foarte slab D. Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. reacţionează cu bazele tari 1017. 2. intermoleculare B. se poate forma: A. de reducere 1015. este o reacţie de eliminare E. 2.A. eter dimetilic 1016. metanoat de etil E. reacţionează cu hidroxid de sodiu. etanoat de etil D. etanoat de etil 1014. are loc cu ruperea unor legături π 1013. dietileter E. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

compusul X este glicolul B. prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022.HCl . Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A. În funcţie de agentul oxidant folosit. compusul Y este acidul etanoic E. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z . Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A.2HCl W 162 . compusul Z este propadiena 1024. compusul Y este acetaldehida D. acetonă 1021. compusul Z este propina E. acetaldehidă C. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . acid propanoic B. compusul Y este alcoolul alilic D. compusul Z este dioxidul de carbon 1023. compusul X este clorura de alil C. compusul X este 1. Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X . propanonă C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. etanal B.2-dicloropropanul B. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C. la oxidarea etanolului se poate forma: A. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A. culoarea se schimbă din portocaliu în verde B.HCl .E. compusul X este etanolul C. prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E. acid etanoic D. propanal D. prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric. acid acetic E. dioxid de carbon şi apă 1020. acetonă E. acid acetic.

se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026.3-tricloropropan D. polietilenglicolul este un material solid. se mai numeşte glicocol C. participă la reacţii de deschidere a ciclului D. acetaldehidă E. metilamină B.B. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A. amoniac B.2. dihidroxietileter E. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. diglicol D. sunt substanţe solide. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B. compusul X este etandiolul celosolv 163 . sunt compuşi difuncţionali 1030. propanonă 1028. Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. amine C. compusul W este 1. dietilenglicol 1031. este un hidroxieter E. glicină C. cu consistenţa unei ceri E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenoli E. sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. compusul Y este 3-propenol C.3-trihidroxipropan E. alchene 1027. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. sunt folosite ca solvenţi E. insolubile în apă C.2-dihidroxipropan 1025. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. compusul Z este 1. are o mare reactivitate chimică B. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A. compusul X este glicolul B. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. compusul W este 1. etanol C.2. glicocol B. alcooli D. acid acetic D.

K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D. compusul X poate fi 2-cloropropanul C. compusul Y este propena D. compusul Y este oxidul de etilenă 1032. CH3CH2O D. 2 CH3CH2OH B. 164 . HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. compusul Y este etilenoxidul E. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C.C. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. compusul X poate fi clorura de n-propil B. compusul Z este n-propanolul E. compusul X este etanolul D. CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y . + Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este izopropanolul 1033.

alcool secbutilic D. 2-metil-1-propanol E. sodiu + etanol E. alcool terţbutilic B.2-dimetilpropan D. 2-metil-3-propanol 1037. etanol + etanol C.CH3 CH3 E. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. alcool izobutilic C. Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. 1-hidroxi-2. izopentanol 1038. acid etanoic + etanol B. alcool izobutilic C. 2. 2-butanol 1036. alcool terţbutilic B. oxid de etenă + etanol D. alcool terţbutilic E. Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. alcool secbutilic D. alcool n-butilic E. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A. alcoxid + apă 1039. neopentanol B.2-dimetil-1-propanol C. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 .

2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. C6H5-CH3 D. substanţe cu caracter neutru D. C2H5COOH 1044. NH3 B. este un compus macromolecular D. patru izomeri cu structură ramificată D. este un lichid vâscos B. compusul X este 1-butena B. trans) + X' + HCl Y . Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. C2H5OH E. compusul Z este 2-butanolul E. substanţe cu caracter acid B.C. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . este un hidroxiester E. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. şase izomeri cu structură ramificată 1042. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul Z este 1-butanolul D. trei izomeri cu structură liniară C. etoxilarea etanolului 1040. Cl3C-CHO C. cinci izomeri cu structură ramificată E. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. este inert din punct de vedere chimic E. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. substanţe cu caracter bazic C. are consistenţa unei ceri C. trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este acidul butanoic 1041. compusul X este 2-butena C. el însuşi 1045.HCl X (cis. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis. doi izomeri cu structură liniară B. Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

reacţionează cu bromul. un eter C. terţbutanol E. Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A. este un alcool aromatic polinuclear B.1–butanol B. C2H4 + H2O X Y . izobutanol 1049. ciclobutanol D. patru alcooli secundari E.1046. alcool benzilic D. 2–butanol C. la lumină D. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este etanol B. compusul Y este acetat de etil D. patru alcooli primari C. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A. compusul Y este dietileter E. un alcool terţiar 1048.1–butanol B. prin deshidratare formează toluen 1052.1–tricloro–2-hidroxietan E.1. trei alcooli primari B. diglicol B. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. dietilenglicol 1047. trei alcooli secundari D. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. 1. un ester B. etilenglicol 1050. trinitroglicerină 167 . Dihidroxietileterul se mai numeşte: A. un nitroalcan D. glicol E. compusul Y este eter etilic 1051. oxid de etenă C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanal C. conţine un atom de carbon primar E. etilenglicol D. 2–butanol C.

C3H6 + H2O X Y . glicerolul este un alcool trihidroxilic D. la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. 3–ciclobutenol E. compusul Y este etina E. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. compusul X este 1–propanol B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este izopropanol D. compusul X este etanol B. compusul Y este acid acetic D. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E. 1. molecula de metanol este polară 1055. sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. compusul Y este dietileter 1054. glicolul este un alcool dihidroxilic C. Sunt alcooli nesaturaţi: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. incolor 1053. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X . K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D. compusul X este propanol C. compusul Y este diizopropileter E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . compusul Y este etena 1056. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. glicerina este un alcool dihidroxilic D. ciclohexanol 1058. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un lichid uleios. alcool alilic C. TNG intră în compoziţia dinamitei C.2–etandiol D.E. alcool benzilic B. alcoolul alilic este un alcool saturat B. compusul X este 2–propanol C.

solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B.1059. esteri E. Se poate obţine alcool benzilic prin: A. hidroliza clorurii de benziliden. alcoxizi 1064. H2O/H2SO4 C. eteri D. Se poate obţine 1–propanol prin: A. Cl2/CCl4 B. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. 1–hidroxipropan 1061. adiţia apei la propenă 1065. urmată de reducere B. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. KMnO4/H2SO4 E. hidroliza clorurii de n-propil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. NaOH D. K2Cr2O7/H2SO4 1063. adiţia apei la etenă C. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. adiţia apei la fenilacetilenă. Se poate obţine etanol prin: A. 1–propenol D. alcool alilic C. hidroliza clorurii de benzil C. 1–propanol E. alcoolii pot conduce la: A. În prezenţa acidului sulfuric. alcool n–propilic B. reducerea propanonei D. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062. adiţia apei la etină B. 2–propanol D. alcool vinilic B. în funcţie de condiţile de reacţie. urmată de reducere 169 . alcani B. reducerea propanalului E. hidroliza clorurii de etil D. alcool n–propilic 1060. 2–propen-1–ol E. alchene C. hidroliza propanoatului de propil C. alcoolul 2–propilic C. reducerea aldehidei acetice 1066.

Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. hidroliza grăsimilor B. etanol B. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. V: alcool terţbutilic. V < IV < III C. hidroliza diclorohidrinei glicerinei D. V < IV < III D. 1–butanol C. III > IV > V E. ciclobutanol 1072. II = IV < I D. Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. adiţia apei la acroleină C. I < II < V B. hidroliza benzoatului de benzil 1067. 2–butanol D. III: 2–propanol.D. acid etanoic C. acid butanoic E. IV: alcool sec–butilic. oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E. IV: glicol. V: glicerină. oxidare cu reactie Bayer 1071. acid propanoic D.H2O Compusul X poate fi: A. III < IV < V E. oxidare cu reactiv Tollens D. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . II: etanol. Se consideră următorii alcooli: I: metanol. acid metanoic B. I < II < III < IV < V B. III: alcool izobutilic. Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. izobutanol E. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. hidroliza monoclorobenzenului E. III < I < II C. oxidare cu reactiv Fehling E. V < I < II 1068. apă 170 . V > IV > I 1069. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. Se poate obţine glicerină prin: A. II: 2–butanol. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B.

apă 1075. acid formic B. acid propanoic D. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B. doi alcooli cu structură liniară D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. dioxid de carbon E. un alcool cu structură liniară E. trei alcooli cu structură ciclică C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. Prin oxidarea 2.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. apă 1074. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. doi alcooli cu structură ciclică B.4–dimetil–1-pentanol D. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. dioxid de carbon E. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 . nici un alcool cu structură liniară 1077. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B. acid acetic C. Prin oxidarea 2. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C. acid propanoic D. acid formic B. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E.1073. acid acetic C. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076.2–dimetil–5-pentanol C.3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E.

compusul Y este 1–propanol E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E. compusul Y este 2–propanol 1082. compusul Y este acidul hexanoic D. compusul X este acetona B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. compusul X este hexena B.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D. compusul X este acidul acetic D. compusul Y este acidul stearic E.6–hexandioic 1080. compusul X este propanona C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.1079. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X . compusul Y este acidul 1. compusul X este ciclohexena C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X .

compusul X este alcoolul vinilic B. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este glicerina E. compusul X este glicerina B.3H2O .H2O Ştiind că X este un eter ciclic. compusul Y este trinitroglicerina 1087.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2.2–etandiol E. compusul X este oxidul de etenă C. compusul Y este etanul 1083.3–propantriol C.2. 173 .HCl 1085. compusul Y este etanolul E. Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc. Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. h C6H6 + CH3Cl X . compusul Z este alcool vinilic 1086. Y X . compusul X este etena D. compusul X este diclorhidrina glicerinei D. compusul Z este alcool benzilic E. compusul X este 1.HCl . compusul Y este glicolul 1084. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO . compusul Y este etanolul D. compusul X este etena B. compusul X este etena B.N. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . compusul X este aldehida acetică C. compusul Y este 1. compusul Y este clorura de benzil D. H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.2–etandiolul E.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1. compusul Y este o–clorotoluenul C.A.G. compusul X este etanul C. compusul Y este glicolul D. Tollens Y Z CH3COOH X . compusul X este toluenul B.

conţine patru atomi de carbon primari B. ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E. 174 . nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. conţine doi atomi de carbon terţiar D.CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon primar B. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. conţine trei atomi de carbon primari C. conţine trei atomi de carbon primar C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. conţine doi atomi de carbon terţiar E. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine un atom de carbon terţiar 1088. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. sunt compuşi puternic ionizaţi D. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon secundar E. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon secundari D. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D.

se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. CH3–CH=CH–CH2–OH E. are gust amar B. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cu miros de migdale amare 1096. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. este utilizată drept combustibil E. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E. prin hidroliza clorurii de metil 1095. este un alcool primar B. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E. CH3 CH CH CH2 OH D. din gaz de sinteză C. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. CH3–CH2–CH=CH–OH 1092. CH2 C CH2 OH CH3 C. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. este un lichid gălbui. stimulează producerea unor hormoni diuretici C. are acţiune depresivă B. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093. se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. Metanolul se poate obţine: A. este un constituent al glicolului 1097. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un alcool trihidroxilic C. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. prin adiţia apei la etenă E. este un alcool nesaturat 175 . este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B.CH3 C CH CH3 OH B. prin distilarea uscată a lemnului D.

are acţiune emolientă aspra pielii E. toluenul E. este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. fenolul 1101. propanolul D. fenolul B. alcoolul alilic D. alcoolul benzilic C. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. 2–butanol E. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. propena C. 1–propanol D. glicolul E. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. etanolul are caracter slab acid 1102. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. toţi alcooli se pot oxida energic 1103. este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. se obţine din gazul de sinteză E. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E.D. alcool izobutilic 176 . 2-butanol C. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. este uşor solubilă în apă 1099. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. propina B. 1-butanol B. alcool alilic 1104. etanol C. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D. metanol B. xilenii 1100. sec-butanol D. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A.

hidroliza fenoxidului cu sodiu B. adiţia apei la 1–butenă B.H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă. etanol C.CO2 . Se poate obţine 2–butanol prin: A. hidroliza clorurii de benzil 1109. alcool izobutilic D. reducerea butanonei E. Se poate obţine 1–butanol prin: A. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X .E. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 . reducerea butanalului C. compusul X este 2–propanol B. compusul Y este ciclohexanol D. compusul Y este ciclohexanonă E. metanol B. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. adiţia apei la ciclohexenă E. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. alcool terţbutilic 1105. compusul Z este 2–propanol E. compusul X este propanona C. reducerea butanalului D.H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . compusul X este ciclohexanol B. compusul Z este propenă 1110. Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. alcool secbutilic E. reducerea ciclohexanonei C. adţia apei la 1–butenă B. urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107. compusul Y este 2–propanol D. alcool terţbutilic 1106. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108. hidroliza clorurii de n-butil E. compusul X este ciclohexanonă C. hidroliza clorurii de ciclohexil D. condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică. adiţia apei la 2–butenă C. reducerea butanonei D.

compusul Z este glicol E. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X .H2O CAP.1111.2. 10.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. pirocatechină C. Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 . hidrochinonă D. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A. Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A. 1. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z . compusul este etanol 1112. 1. compusul Y este etanol D.4-benzendiol B. compusul Y este alcool vinilic C.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte.compusul X este clorura de vinil B. compusul X este etanol B. compusul Y este acid etanoic E. A. FENOLI 1113.3-benzentriol B. compusul X este etenă C.4-dihidroxibenzen C. pirocatecol 1114. compusul Y este etanol D. 1. hidrochinonă 178 . pirogalol E.

Fenolii pot da reacţii de: A. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A. reacţionează cu hidroxid de sodiu C. Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. reacţia de esterificare E. reacţia cu metale alcaline B.4. halogenare B. formiat de fenil 1120. alchilarea 179 .2. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. deshidratare 1118. 2-bromofenol B. sub influenţa radicalului aromatic. acid acetic E. o-crezol D.3-trihidroxibenzen E. reacţionează cu sodiu metalic B. o-hidroxitoluen 1116. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. 2-metilfenol B. având caracter acid E. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A.D. 3-bromofenol C. 1. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A.4-dibromofenol E. acetat de etil C. oxidare E. 2. 2. La bromurarea fenolului se poate obţine: A. reacţia cu hidroxid de sodiu C. nitrare D. 4-bromofenol D. reacţia de polimerizare 1121.6-tribromofenol 1119. pirogalol E. sulfonare C. pirogalol 1115. reacţia de deshidratare D. acetat de fenil B. în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. floroglucină C. acid formic D.

o-crezolul B. caracterul bazic 1126. 2. 1 eter 1124. reacţia nu poate avea loc 1123. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. β-naftolul 1127. sulfonarea E. 3 fenoli B. spre deosebire de alcooli. policondensarea 1122. 1 alcool D. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. caracterul acid E. p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. numărul de catene laterale C. 4 fenoli C. cu formare de fenoxizi E. cu degajare de oxigen B. cu degajare de hidrogen C. fenolii. p-crezolul D. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A. m-crezolul C.4-dihidroxitoluen B. nitrarea D. numărul de cicluri aromatice B. reacţionează cu hidroxid de sodiu D. cu eliminare de apă D.B. numărul de grupe hidroxil D. acilarea C. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. 2 alcooli E. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. α-naftolul E.

participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. fenolaţii sunt substante ionice B. Clorurarea fenolului cu clor în exces. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. Sunt fenoli dihidroxilici: A. rezorcina E. m-clorofenol C. hidrochinona 1129. m-crezolul D. o-crezolul B. α-naftolul D. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . reacţionează cu cloruri acide E.4-diclorofenol E. p-clorofenol D. suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133. 2. reacţionează direct cu acizii carboxilici D. fenolul este foarte puţin solubil în apă C. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C. compusul Y este acetatul de metil 181 .6-diclorofenol 1134. compusul X este fenoxidul de sodiu B.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. pirocatechina C. 2. timol 1128.E. compusul X este fenolatul de sodiu C. fenolii au caracter acid E. Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. p-crezolul E. fenolul 1130. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D. timolul C. pirogalolul B. în condiţii catalitice. grupa funcţională hidroxil este polară B. o-clorofenol B. soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. solubile în apă C. poate conduce la: A. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B. Sunt fenoli monohidroxilici: A. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132.

2.5-dinitrofenol C.4-dinitrofenol B. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C. 3. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.D. Fenolul poate reacţiona cu : A. (CH3CO)2O 1136. fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.6-trinitrofenolul E. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E. compusul Y este acetatul de fenil 1135. 2. Na B. fenoxizii au caracter bazic B. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B. Cl2 / FeCl3 C. hidroxibenzenul B. 2. H2O D. sub presiune C. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D. 2-naftolul 1142. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 . prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B. 2. hidrochinona C.5-trinitrofenol 1141. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Br2 / FeBr3 D.4. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto.6-dinitrofenol D. NaOH C.4.şi para-nitrofenol D. clorura de acetil reacţionează cu fenolul. 2. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140. C6H5COOH 1137. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. pirogalolul D. CH3COOH E. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E. CH3COCl B.4. Fenolul poate reacţiona cu: A. compusul Y este fenilmetileterul E. O2 E. Sunt fenoli monohidroxilici: A.6-trinitrofenol E.

acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. rezultând fenolaţi solubili în apă B. ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. FeBr3 D. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B. CCl4 B. FeCl3 C. C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E. nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. AlCl3 1147. Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . KMnO4 E.A. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C.

5-trifenol 184 . I < II > III B. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. m-hidroxitoluen D. 1. Crezolii pot fi: A. 1. I < II < III E. Referitor la variaţia acidităţii lor. sunt solubili în apă E.2. hidroxibenzen B. Referitor la fenoli. m-metilenfenol 1152. o-metilenfenol E. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. refăcând fenolul 1150. Se dau următorii compuşi: I = fenol. IV > III > I 1149. IV = acid acetic. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148. mai puternic decât alcoolii C. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D.3. o-hidroxitoluen C. mai slab decât alcoolii B. Crezolii pot fi: A.CH3 OH D. au caracter acid slab. I > III > IV D. II = acid carbonic. au caracter acid slab. soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E.3-trifenol B. sunt compuşi neionici B. III = acid benzoic. II < IV < III C. reacţionează cu acidul clorhidric.

compusul Z este alcoolul benzilic E. compusul Y este aldehida benzoică D.POCl3 .HCl CH3COCl + C6H5O Na . compusul X este clorura de benzil B. fenol C.3-trihidroxibenzen B.2HCl . 2-butina E. fenol E.4-dihidroxitoluen D. pirogalol C. etanol B. Referitor la fenoli. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. compusul Y este acidul benzoic C. compusul Z este ciclohexiletanol 1158. rezorcină E.m. fenol B.NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.1/2 H2 . pirogalolul este 1.C. alcool benzilic D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3. alcool benzilic 1155. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. compusul X este etanol 185 . Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y . o-crezol C. dar reacţionează cu sodiu: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.2. o. rezorcina este 2. etenă D. hidrochinonă 1157. rezorcina este m-dihidroxibenzen C.2HCl . 2-butanol 1156. p-metilenfenol 1153.5-trihidroxibenzen E. p-hidroxitoluen D. pirogalolul este 1. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154. etină D.p-crezoli D. n-propanol B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A.

Br2 D. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. NaOH B. I<II>III C. NaOH C. H2SO4 B. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C. β-naftol 1165. C6H5OH. pirocatechina D. I<III<II 1160. CH3CH2CH2OH.B. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. HCl E. rezorcina E. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A. I<II D. compusul Z este benzoat de fenil E. HNO3 C.p-crezolii C. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. CH3CH2COOH. Cl2 1162. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 . o. Na B. Se consideră următorii compuşi: I.m. I>II>III B. Na E. CH3COCl 1161. hidrochinona 1164. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. fenol B. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. compusul Y este etanal C. α-naftol E. III. Cl2 1163. HCl D. NaOH E. Cl2 C. III>II E. 2. compusul Y este acid etanoic D. CH3COCl D. Caracterul lor acid variază în ordinea: A.4-dihidroxitoluen C. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acetat de fenil 1159. pirogalol D. fenol B. II.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

N. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. C6H5 E. benzilamină B. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B. sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. aminobenzil D. un amestec de etanolaniline B. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. dietanolamină E. N-2-hidroxietilanilină C. NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilamină E. aminobenzen C. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C.C6H5 C. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. are loc la 10000C 1210. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. anilină 1207. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanolamină D. este o reacţie reversibilă D. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. se efectuează cu amestec sulfonitric B. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209.

două amine terţiare 1218. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A. o amină secundară D. două amine secundare E. amine alifatice în soluţie apoasă E. se poate efectua cu β-naftol 1215. trei amine primare B. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei B. alcooli în mediu neutru D. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. se poate efectua cu fenol E. două amine primare C. la 0-100C. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. trei amine secundare E. în prezenţa unui acid tare C. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. amine aromatice în mediu acid 1214. are loc în mediu neutru B. derivaţi de fenol în mediu bazic C. 5 amine secundare 194 . are loc cu eliberare de azot 1213. două amine secundare D. poate avea loc în mediu alcalin C.C. se formează azoderivaţi E. se efectuează cu acid azotos. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. 13 amine primare B. 14 amine primare C. se formează o sare de benzendiazoniu D. se efectuează cu acid azotic concentrat. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. o amină primară B. patru amine primare C. sinteza metiloranjului are loc în două etape C. o amină terţiară 1217. se obţine un colorant azoic D. fenoli în mediu bazic B. 15 amine primare D. 4 amine secundare E.

3-trinitrobenzen B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 . compusul Z este o-metilbenzilamina E.3-triaminobenzen E. fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D. compusul X este 2.6H2O . trietanolamina E.HCl X + Cl2 / 5000C Y . compusul Z este N. 6H .1219.N-benzilmetilamina 1222. tetraetanolamina 1224. compusul Y orto. anilina B. compusul Z este orto.HCl Y 6e. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E. etilamina 195 .sau para-metilanilina 1220.2.4. compusul Y este clorobenzenul D.HCl metilamina . Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 . fenilmetilamina C. compusul Y este m-nitrotoluenul E.6-trinitrobenzen C. Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y . etilamina B.3. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. compusul Y este 1.3. compusul X este nitrobenzenul B. compusul Y este 1. etanolamina C. compusul X este toluenul C.5-trinitrobenzen D. Se pot diazota următoarele amine: A. compusul X este o-xilenul B.2. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223. compusul X este 1. dietanolamina D. compusul X este acidul benzensulfonic C.HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B. Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.sau para-nitrotoluenul D. compusul X este 1.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.5-triaminobenzen 1221.

Se consideră următoarele amine: I = anilina. V < I < II < III < IV D. V = difenilamina. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A. compusul Y este acidul fenilacetic B. dimetilamina E. V > I B.N-dimetilaminoetanul 1227. p-metilanilina D. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. Nu se pot diazota următoarele amine: A. II = metilamina. acidul sulfanilic 1226. V > NH3 1230. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229. benzilfenilamină D. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E.D. compusul Y este acidul benzoic C. N-benzilanilină B. N. IV = dietilamina. p-benzilanilină 1228. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D.N-dimetilanilina E. Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 .2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. N. anilina C. 2-aminotoluen 196 . I > NH3 E. fenilmetilamina E. V < I C. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. III = etilamina. 2-metilanilina 1225. dietilamina D. o-benzilanilină E. N-feniltoluen C. metilamina B. n-butilamina C. n-propilamina B. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe.

fenil-azo-β-naftil B. acid acetic B. este o amină secundară C. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. este o amină primară B. anilina B. acid ortanilic D. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A. fenildimetilamina D. acid azotic 1234. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A. acid sulfanilic C. 2-aminobenzen 1231. 2-metilanilină E. reacţionează cu acid clorhidric B.B. Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. nu se poate alchila cu oxid de etenă D. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. trietilamina E. acid ortanilic 1235. hidrogen sulfurat C. o-aminotoluen C. acid sulfuric E. se poate sulfona cu acid sulfuros E. fenilmetilamina C. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. heliantină N N N(CH3)2 1236. acid clorhidric D. se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. Referitor la compusul cu structura: 197 . metiloranj E. 2-amino-2-metilbenzen D. se poate diazota E. se poate diazota 1233.

anilină B.N-dimetilanilină E. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin compuşi organici difuncţionali B. oxid de etenă D. trecând în ionii săi C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. β-naftol C. dimetilamină C. se formează o sare 1240. este o reacţie redox 198 . clorură de benzendiazoniu D. acid o-anilinsulfonic E. acid azotos 1238. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. azotit de sodiu B. se formează săruri de diazoniu E.N-dimetilanilină D. acid m-anilinsulfonic C. iodură de tetrametilamoniu 1242. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B. N. se obţin hidroxietilamine 1241. se formează etanolamine C. metilamină B. are loc la 4000C C.HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului. participă atomul de hidrogen din poziţia meta E. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. tetrametilamină E. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. se formează indicatori de pH D. acid p-anilinsulfonic 1239. trimetilamină D. are culoare roşie 1237. se numeşte oranj III B. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D. fierul cedează electroni. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B.

Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine cinci atomi de carbon primar C. conţine un atom de carbon terţiar E. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. sulfat de metil D. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. β-naftol 1245. conţine patru atomi de carbon primar B. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A.D. aminele aromatice nu se pot alchila 1244. alegeţi afirmaţiile corecte: A. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. compuşi halogenaţi C. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D. conţine trei atomi de carbon primar C. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. etilenoxid B. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine un atom de carbon terţiar E. sulfat de etil E. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 .

compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 .B. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E.3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C.

H 2O Fe + HCl Y .H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este N-metilanilina 1254. Se consideră schema de reacţii: 201 . compusul X este aminobenzen D. compusul Z este acid m-aminobenzoic E. III > IV C. I > II > III > IV 1253. I < II < III < IV D.5–dinitrobenzoic D.2H2O Z III IV . compusul Y este N. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.NH CH2CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E. t0C X . I > II B. Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X .H2O . compusul X este anilina B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D.5-diaminobenzoic 1255. compusul Z este acid 3. compusul X este acid benzoic B. compusul X este nitrobemzen C.N-dimetilanilina E. compusul Y este acid 3. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A. I > II < III < IV E. t0C HNO3 / H2SO4. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252.

t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z .HCl 0 + HNO3 / H2SO4.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine şase atomi de carbon terţiari D. Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 .p-dicloronitrobenzen D. compusul T este acid 3–amino–5. conţine un atom de carbon primar B.HCl Z Fe + HCl W . este o amină terţiară 202 . Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl . compusul X este etilfenilcetonă C.NaCl . compusul X este acid benzensulfuric C.NaCl .H2O Fe + HCl X Y . t0C . compusul Y este heliantina 1259.. este o amină mixtă E. conţine doi atomi primari C.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2H2O + NaNO2 + HCl . compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D.C2H5OH X T .naftol W . compusul X este etilbenzen B.2H2O + H2O / H . compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E. Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4. compusul Z este clorură de benzendiazoniu D. compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C.N-dimetilanilina / HO .H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este 3.2HCl . compusul Z este clorobenzen C.2H2O Z + . t C benzen HNO3 / H2SO4. compusul Z este 3.clorobenzoic 1257.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este metiloranj E. compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D.2H2O + Cl2 / FeCl3. compusul X este nitrobenzen B.5-dicloronitrobenzen E. compusul Y este o. compusul X este acid sulfanilic B. compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E. t0C Y .2H2O X + N. compusul W este metiloranj 1258. compusul X este nitrobenzen B.5-dicloroanilină 1256.

HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5–dicloronitrobenzen C.5 este galben-portocaliu D. zece amine primare C.5 dicloro–1. compusul Z este 2.5–dicloro–1. n-propilamina E. acetat de etil E. clorhidrat de anilină 1264. acid benzoic B. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A.4–dicloronitrobenzen B. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A.4-fenilendiamină D. anilina 1263. anhidridă acetică D.1260. propena D. compusul Z este 3. trei amine terţiare 1261. 1. anilina B. opt amine primare B. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. etilamină B. compusul X este 2. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 .2HCl HNO3 / H2SO4. N. t0C X . dietilamină C. şase amine secundare E.H2O Y Fe + HCl . în soluţia apoasă cu pH ≤ 3. clorură de acetil C.4–fenildiamină E. în mediu bazic este galben 203 . N-metilanilina C. propan C. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trietilamina D. amoniacul B. compusul X este 3. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A.4–benzendiamină 1262.6–dicloro–1. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A. în soluţie apoasă la pH ≥ 4. clorura de trimetilamoniu E. trimetilamina E.4–fenilendiamina 1266. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B.N-dimetilanilina D. în soluţie alcalină este verde E. acetat de fenil 1265. compusul Z este 3. opt amine secundare D.1 este roşu C.

o-toluidină 1271. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . este un colorant azoic C. Se consideră următoarele amine: I. soluţie alcoolică 1268. mediu bazic C. I > II > III C. IV < V E. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. N-metilanilină E. cu HCl B.N-dimetilanilină D. dietilamina. se poate sintetiza în două etape D. benzendiamină C. anilina. I < II < III B. conţine două nuclee benzenice 1270. n-propilamina. IV. acid sulfanilic B. este un aminoacid 1269. este un indicator acido-bazic E. are gust dulce D. N. V. III. este indicator de pH B. izopropilamina. de cuplare cu β-naftol 1272. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. I > IV 1273. este un colorant difenilmetanic B. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B.1267. difenilamina. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A. II. Referitor la metiloranj. conţine un singur inel aromatic E. mediu neutru B. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. mediu slab acid (pH ≥ 4.5) E. de alchilare cu iodură de metil D. mediu puternic acid D. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D. este numit şi oranj III C. IV > V D. de diazotare C. de acilare cu clorură de acetil E.

CH3 – NH – CH3 C. oxid de etenă E. în mediu bazic. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. fenol D. o-toluidină B. Sunt amine secundare: A. β–naftol 1275. α-naftilamină D. NH D.A. sunt de culoare galbenă C. clorhidrat de fenilamoniu B. H2N E. β–naftol C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. alanina 1279. fenol B. HCl B. clorură de benzendiazoniu C. dimetilamină 1278. N. sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. N-metilanilină E. CH3NH2 B. H2SO4 C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. în soluţie sunt ionizate E. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. cu: A. Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trietanolamină E. N–dimetilanilină E. acid fenilsulfamic 1277. cu: A. se obţin la temperaturi ridicate D. în mediu acid. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. β–naftol C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. în mediu neutru 205 . NaNO2 + HCl D. sulfat acid de anilină D. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276.

C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . conduce la oranj III C. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. trietanolamina E. prin cuplarea cu β–naftol. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. Referitor la clorura de benzendiazoniu. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. Sunt substanţe ionice: A. aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284. clorura de feniltrimetilamoniu D. sulfat acid de anilină C. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. acidul fenilsulfamic B. este clorhidratul anilinei D. prin cuplare cu β–naftol. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. clorura de fenilamoniu 1283. în mediu acid.O3S B. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. în mediu bazic. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este instabilă la temperaturi ridicate 1282.

N–di(2-hidroxietil)anilina D. alanina B. compusul Y este acid fenilsulfamic C.H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt amine aromatice: A. N–dimetilanilina 1286. compusul Y este N-metilanilina E. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . aminobenzen 207 . etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E. Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288. compusul Z poate fi acidul ortanilic E. compusul Z este N. Sunt amine alifatice: A. 1.2–etandiamină E. compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z . trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C. compusul Y este fenilamina B.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este fenilbenzen C. compusul Z este N. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. metilamina C. compusul X este nitrobenzen B. prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D. N–metilanilina 1290. compusul Y este sulfat acid de anilină B.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A.2 H2O . prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B. compusul X este anilina D.1285. compusul Y este N. anilina D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

ζ 208 . etanolamina 1291.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.3 H2O Z Fe + HCl W . compusul Z este o–cloroanilină E.6 H2O X Fe + HCl . trimetilamina D. conţine douăsprezece legături simple.4 H2O .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2. difenilamina C.3 H2O . Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4.2 H2O Fe + HCl W . compusul Z este m–cloroanilină 1294. compusul Y este acid acetic C.4.2 H2 O Z . conţine opt legături simple.6–triaminobenzoic 1293. compusul Z este 2-nitrobenzoic D.4. etilfenilamina 1292. 1. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B. compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295. compusul Y este m–cloronitrobenzen C.1–naftilamina E. compusul Z este 2.6–trinitrotoluen D. t0C X . N.B. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E. o–toluidina E. t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4. compusul Y este p–cloronitrobenzen D. Se consideră schema de reacţii: . Sunt amine mixte: A. t0C Y .HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4. compusul Z este acid 2. t C KMnO4 / H2SO4.4. compusul W este acid 2. ζ B.N–dimetil–3-aminopentan D. t0C Z .N–dimetilanilină C.6–trinitrobenzoic E. compusul Y este acid benzoic B.6-trinitrotoluen C.4–fenilendiamină B. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A. N. compusul Y este o–cloronitrobenzen B.4.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4.

ζ C. toluen + Cl2/ h . alchilare B. Benzilamina se poate obţine prin: A. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. urmată de reacţia cu NH3 C. Aminele pot da următoarele reacţii: A. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. poate rezulta: A. toluen + Cl2/ AlCl3. etilamină B. benzen cu KCN urmată de reducere E. toluen cu HNO3 / H2SO4. bromură de tetraetilamoniu E. reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. diazotare E. conţine 18 legături simple. La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. urmată de reacţia cu NH3 B. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. cuplare D. urmată de reducere D. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296.C. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. ζ B. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A. conţine un atom de carbon primar 1297. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. conţine 13 legături simple. hidroliză 1299. hidroxid de amoniu 209 . aminele pot ceda protoni D. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. dietilamină C. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. N–dimetilanilină E. diazotarea anilinei B. aminele pot accepta protoni E. sulfonare C. diazotarea acidului sulfanilic C. grupa amino este polarizată C. trietilamină D.

NH3 E. se formează numai acid sulfanilic D. HNO3 210 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3Cl B. H2SO4 D. se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. grupa amino este un substituient de ordinul II C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. o–toluidină C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1302. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. difenilamină 1308. p–toluidină E. CH3Br B. grupa amino este un substituient de ordinul I B. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E. aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C. N. N. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. se formează numai acid ortanilic C. HCl C. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. CH3Br / AlBr3 C. KCN 1307. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A. m-toluidină D. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. este o reacţie ireversibilă 1306. Anilina poate reacţiona cu: A. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. anilină B. este o reacţie reversibilă E. Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E.

Se consideră compuşii următori: I. Se consideră compuşii următori: I. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . II > I D. benzaldol C.D. aldehidă benzoică B. II. NH3 E. formol B. 2-metil-3-butanal C. II. III. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. CH3NH2. II > V E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. III. I < III < IV C. C6H5NHCH3. metanal 1313. 12. formilbenzen 1314. 3-metilbutanonă E. aldehidă formică C. benzencarbaldehidă E. CH3NH2. benzaldehidă D. I < II D. III > IV E. I < II < III < IV C. NH3. IV < III < I B. (CH3)2NH. 2-metilbutanal B. IV. IV. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. C6H5NHC6H5. formaldehidă D. acetal E. CH3COOH 1309. 3-metilbutanal D. NH3. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. β-metilbutanal 1312. COMPUŞI CARBONILICI 1311. I > II > III > IV B. C6H5NH2. (CH3)3N. III < I > IV CAP. V < III 1310.

ciclopentanal B. ciclopentancarbaldehidă C. fenoxicetonă 1320. acetaldehidă E. dimetilacetonă B. fenilmetilcetonă C. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. dialdehidă etanoică 1319. etilmetilcetonă C. propanal 1316. 2-butanonă B. 2-propanonă E. acetonă C. ciclopentanonă D. arilmetilcetonă B. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A. etandiol E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . metiletilacetonă D. carboximetan 1318. 2-butanal 1317. acid glioxilic C. fenilacetil E. etanal C.CH=O A. acetiletan E. carboxiciclopentan 1315. formilciclopentan E. dimetilcetonă D. etandial B. acetofenonă D. metanal B. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. aldehidă acetică D. glioxal D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A.

micşti D. fenoxibenzen E. compuşii carbonilici pot fi: A. gaze B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amorfe E. variaţia punctelor de topire 1325. fenoxifenil 1321. compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. lichide C. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E. saturaţi C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C.C6H5 C C6H5 O A. În funcţie de starea lor de agregare. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. difenilacetonă C. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. miros E. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C. soluţii apoase 1326. numărul grupelor carbonil din moleculă D. benzofenonă D. compuşii carbonilici pot fi: A. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B. monocarbonilici şi policarbonilici B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. solide D. natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. nesaturaţi E. difenilcetonă B. compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. aromatici 1323.

punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. III>V>IV>VI 1332. VI. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. grupa carbonil este nepolară D. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetona este lichidă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E.D. grupa carbonil este polară B. CH2O. CH3CHO. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. CH3COCH3. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. glioxalul este un compus policarbonilic E. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. propandialul este un compus policarbonilic 1327. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D.3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. CH3CH2CH2CHO. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. metanalul este un gaz C. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. I>II>III>IV>V>VI B. I<II<III C. III<V<IV<VI E. propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. V. CH3CH2COCH3. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3CH2CHO. III. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331. în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. III<IV<V<VI D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. IV. II. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B.

nu au aplicaţii practice B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1-butanol. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. I>II>III E. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E. primii termeni sunt solubili în apă B. în concentraţie mare. acetona este insolubilă în apă B. III>II D. I<III 1334. se pot prepara numai prin sinteză C. I>II C. se obţine prin reducerea etanolului C. Referitor la acetaldehidă. Se dau următorii compuşi: I. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. sufocant B. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. în concentraţie mică. înţepător. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 .butanonă. se mai numeşte aldehidă acetică B. sunt materie primă în industria alimentară E. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. acetona este miscibilă cu apa C. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. formaldehida are un miros puternic.butanal. la temperatură obişnuită este un gaz B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1333. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanalul are miros de migdale amare C. III. se utilizează la sinteza novolacului C. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. II. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. I<II<III B. acetaldehida are miros de mere verzi D. se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336.

reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342.4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. H2/Pb2+ B. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B. MeOH/Pt E. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D. are miros de migdale amare D. 1-propanol B. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C.Pt. alcool n-propilic E. este izomer geometric cu benzofenona E. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. alcool izopropilic D. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. se obţine industrial din acid benzoic B. Pd C.1340. izopropanol 216 . LiAlH4 1343. NaBH4 D. prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. Prin reducerea acetonei se obţine: A. 2-propanol C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la benzaldehidă. reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C. H2/Ni.

ζ C. formol B. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. 2-butenal C. un alcool primar E. alcool metilic D. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. alcool butilic D. poate avea loc între două molecule de aldehide B. poate avea loc între două molecule de aldehide B. metanol C. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. poate conduce la un aldol D. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. un alcool secundar 1348. etanol D. 2-propanol C. are loc numai între compuşi identici D. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un alcool primar 1347. alcool etilic E. Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . NaBH4 D. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1346. se formează o nouă legătură chimică simplă. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C. poate avea loc între două molecule de cetone C. Na/EtOH E. Zn/H2SO4 1350. un alcool nesaturat 1349. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate conduce la un cetol E. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. LiAlH4 C. în prezenţa oxizilor de azot B. 2-butanal B. hidrogenul lichid B. 1-propanol B. prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C. metanal E. se elimină o moleculă mică B. are loc numai între compuşi diferiţi E.

acetona 1359. 2-metil-2-butenal D. poate conduce la un hidroxiacid 1354. un aldol D. 2-butenonă B.un hidroxiacid B. Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A. metanalul C. o hidroxialdehidă 1355. 3-hidroxibutanal D. 3-metil-2-butenal 218 . un croton C. etanalul E. acetona 1358. 2–butenal D. o hidroxialdehidă E. aldehidă crotonică şi apă 1356. acetofenona E. un aldol B. poate conduce la o aldehidă nesaturată D. formaldehida B. etanolul D. acetaldehida C.benzilidenacetonă D. 2-butenal E. 4. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. 4-metil-3-pentenonă C. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A. Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A. Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A. poate conduce la o cetonă nesaturată E.C. metanolul B. un croton E.2-benziliden-2-metiletanal E. un croton C.o aldehidă nesaturată 1360. benzaldehida D. 3-buten-2-onă C.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. un aldol B. o cetonă saturată 1357.

dietenilcetonă E.7-heptadien-4-onă B.E. dialilcetonă D. 1. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. dipropenilcetonă E. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A. fenilmetilcetona D. 3-penten-2-onă C. tricloroacetaldehida B. Prin condensarea în mediu acid. la rece. acetaldehida B. un compus macromolecular cu structură filiformă E. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. difenilcetona C. un compus macromolecular cu structură filiformă E. formaldehida C. Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. divinilcetonă D. Prin condensarea în mediu bazic. dintre fenol şi formaldehidă. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. la rece. bachelită C 1363. 3-butenal C. 4-penten-2-onă B. dialilcetonă E. 2. alcooli o-hidroxibenzilici B. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. dipropenilcetonă 1365. alcooli o.hidroxibenzilici B. alcooli p-hidroxibenzilici C.6-heptadien-4-onă C. 1. 2. un compus macromolecular cu structură trididemensională D. 3-metil-1-butenal 1361. benzaldehida 219 . divinilcetonă 1366. 3-butenalul 1367. 3-buten-2-onă B. novolac 1362. 2-butenalul E.4–butandionă 1364.5-heptadien-4-onă D. alcooli p-hidroxibenzilici C. rezultă: A.

este solubil în apă D.D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. se obţine în mediu acid. compusul Z este 2-butenalul E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la rezită. se mai numeşte bachelită C D. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . nu se dizolvă în nici un solvent 1372. este solubil în alcool E. este insolubilă în apă D. este o aldehidă E. este o substanţă termorigidă C. la rece C. Referitor la novolac. Referitor la bachelita C. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. Referitor la novolac. are formula moleculară C3H6O B. la rece B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la rece C. este o substanţă solidă B. se obţine în mediu bazic. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D. este o substanţă amorfă B.este o substanţă solidă C. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. este o substanţă termoplastică D. compusul X este acetaldehida C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se mai numeşte novolac E. este un bun solvent pentru compuşii organici C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. se obţine în mediu bazic. este termoplastic 1369. la rece B. divinilcetona 1368. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. 4-metil-3-pentenona E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nu se topeşte la încălzire E. Referitor la acetonă. se obţine în mediu acid. compusul X este acetona B. se obţine din fenol şi bachelită 1370. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 .

compusul X este 1-propanolul B. benzilacetona B. Compusul X rezultat poate fi: A. 4-metil-3-penten-2-onă B. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. compusul X este acetaldehida C. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. se obţine un compus Z. aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. alegeţi răspunsurile corecte: A. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. fenilacetaldehidă E. compusul Y este acetaldehida D. etanalul este solubil în apă D. compusul Z este propanal E. X şi Y. un hidroxiacid D. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. compusul Y este acetona D. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. difenilcetona 1378. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. benzaldehidă D. dibenzilacetona D. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. acetonă 1377. compusul X este 2-propanolul C.Alegeţi răspunsurile corecte: A. Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. benzilidenacetona C. Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. doi acizi E. 4-metil-3-penten-2-ol C. compusul X este formaldehida B. compusul Z este propenal 1376. benzofenonă B. acetofenonă C. un alcool nesaturat 221 . compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. dibenzilidenacetona E.

doi atomi de carbon terţiari 1384. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. un atom de carbon secundar E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. un atom de carbon cuaternar E. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. doi atomi de carbon cuaternari 1383. doi atomi de carbon secundari D. 2-metil-2-butenal B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. un atom de carbon primar B. 3-hidroxi-2-pentenal D. un atom de carbon primar B. 3-hidroxi-2-metilbutanal C. doi atomi de carbon primar C. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A.1381. patru atomi de carbon primari B. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 . un atom de carbon terţiar E. doi atomi de carbon secundari D. 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C. 3-hidroxipentanal E. trei atomi de carbon primari C. un atom de carbon cuaternar 1382.1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386. 2-hidroxipentanal 1385. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon secundar D. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. 1.

doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon terţiar 1388. compusul Z este glicolul D. patru atomi de carbon primari C. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. cinci atomi de carbon secundari D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este butanal D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. doi atomi de carbon terţiari E. compusul Y este 2-butenal E. trei atomi de carbon primari B. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO . compusul Z este etanol C. compusul Y este 3-butenal 1390. compusul X este metanal B. compusul W este acid etanoic 1389. trei atomi de carbon secundari C. compusul W este etanal E.HCl 2-butenal . doi atomi de carbon cuaternari 1387. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.A. compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 . Se consideră schema de reacţii: R. trei atomi de carbon primari B. trei atomi de carbon terţiari E. compusul X este etena B. compusul X este etanal C. compusul X este butanal B. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X .

compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B. Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul Y este 3-fenil-1-propanol D. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul X este benzilidenacetona B. compusul Y este propanal D. compusul X este propenal B. cinci cetone E. şapte aldehide D. două cetone B. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. şase aldehide C. compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394.C.H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 4-metil-2-pentanol D. patru aldehide E. compusul Y este 2-butenol E. compusul Z este 1-propanol 1392.H2O Y + H2 / Pt Z H .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 3-butenol 1391. trei cetone C. Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO . Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . trei aldehide D. compusul Y este 1-butenol D. Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 . cinci aldehide 1395. compusul X este benzilidenetanal C. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E. compusul Z este 1-propenol E. cinci aldehide B. şase cetone 1396. compusul X este 3-hidroxipropanal C.

ea însăşi 1401. formaldehida B. benzofenonă E. tricloroacetaldehidă D.A. cinci cetone E. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A. acetofenonă C. şase cetone 1397. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. hidroliza 1. Benzaldehida se poate condensa cu: A. prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. nouă aldehide C. O C. acetonă 1400. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. acroleina D. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C. 225 . O O D. hidroliza clorurii de etil D. zece aldehide D. O B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A. acetaldehida E.1-dicloroetanului E. opt aldehide B. Acetaldehida se poate obţine prin: A. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. 2-fenil-2-propenal C. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B. formaldehidă B.

O E. deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B. oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. C6H5COC6H5 R. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403. C6H5 C. Tollens C6H5CHO E. acilarea benzenului cu clorură de acetil C.HCl C6H6 + C6H5COCl D. 226 . Alegeţi reacţiile corecte: A. CH3CHO C. adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . O 1402. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E. + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D.

compusul Y este alcoolul benzilic D. în prezenţă de AlCl3 umedă E. AlCl3 . Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X .HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405. CH3CHCl2 + H2O 1406. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B. + H2O. adiţia apei la propină 1408. compusul Y este aldehida benzoică E. alchilarea benzenului cu propenă. oxidarea 2-metil-2-butenei 1409. 2 CH3 C O CH3 AlCl3 . Nu se poate obţine acetonă prin: A. condensarea a două molecule de etanal B. condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E. C6H6 + CH3COCl C.2-dicloropropanului D. în prezenţa AlCl3 227 .2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A. alchilarea benzenului cu clorură de acetil. adiţia apei la acetilenă C. CH3CH2Cl + H2O E. oxidarea izobutenei D. oxidarea izopropanolului B. Propanona se poate obţine prin: A. hidroliza 2.HCl H D.C6H6 + C6H5COCl E.2 HCl . compusul X este clorura de benzil B. compusul X este clorura de benziliden C. hidroliza 2. Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. compusul Z este alcoolul benzilic 1407.2-dicloropropanului C.

Cl Cl 1412. CH3–CCl3 B. CH2 C CH2 CH3 CH3 C. O 228 . CH3 C E. CH3CH2CHO B. CH3 C CH3 O C. hidroliza clorurii de benziliden 1410.1-dicloro-1-feniletanului D. C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411.B. CH3 C C6H5 O D. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A. C6H5–CHCl2 C. CH2=CH–CH2–CH3 B. CH2=CH2 D. Cl Cl E. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. adiţia apei la fenilacetilenă E. CH3–CCl2–CH3 D. hidroliza 1. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A. CH2=CH–CHO E. oxidarea 2-fenilpropenei C.

compusul Z este etilvinilcetona E. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. doi electroni π B. treisprezece legături simple. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. compusul X este 2-butanol B. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-propanol E.1413. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butanona C. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. 2-butenalului cu Na BH4 C. compusul Y este 2-propanona 1416. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C. Alegeţi reacţiile incorecte: A. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. etilbenzenului cu Ni E. difenilcetonei E. etanalului 1414. acroleinei cu LiAlH4 D. compusul X este 1-propanol B. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. compusul Z este dietilcetona D. compusul X este 2-propanol C. compusul X este propanona D. patru electroni π C. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . acetonei C. zece legături simple. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B. ζ D. propanonei cu Pt B. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. benzaldehidei B. ζ E. acetofenonei D. un atom de carbon cuaternar 1418. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. Se consideră compusul cu structura de mai jos.

2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A. 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C. compusul Z este 1-propenol E.1419. compusul Z este 2-butanol 1423.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanonă B.2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. reactiv Tollens B. compusul X este 2-propanol B. compusul X este propanonă C. K2Cr2O7/H2SO4 D. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. reactiv Fehling C. compusul Y este propanal C. compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422. compusul Y este 2-butanonă D.2-dicloropropan + H2O . ea însăşi 1420.1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. Se consideră schema de reacţii: 230 . KMnO4/NaOH E. compusul Y este propenal D.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanal B. 1. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z . compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO . Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2. compusul Z este 3-buten-2-ol E. compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A.

compusul X este 1-butanol B. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X . compusul Y este 2-metil-2-butena C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1. compusul W este acidul etanoic E. compusul Y este etanal D. compusul W este propanona 1427. compusul Y este 2-butena B. compusul Y este 2-butenă D. compusul X este acetilena C. compusul X este metan B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-butadienă 1426. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X . compusul Y este 1.H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-butadienă E. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acidul etanoic D. compusul Y este 1. compusul X este 2-buten-1-ol C. compusul Z este 2-butenal E.6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C.2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

2-butenal 1432.H3C CH2CH3 H3C O E. formaldehida B. conţine doi atomi de carbon primari B. compusul Y este 2-butanol D. propanonă C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon terţiari E. trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. conţine patru electroni π D. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. 2-butanona 232 . compusul X este 1-butena B. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A. este o cetonă 1429. acetaldehida C. conţine patru atomi de carbon secundari C. Referitor la formula moleculară C4H8O. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. compusul Z este 2-butanonă E. benzaldehidă E. compusul Y este 1-butanol C. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. acetofenonă D. benzaldehida D. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. propanal B.

2-metil-2-butenă C. patru electroni p E.Pd2+ D. patru electroni p E. acetofenona 1433. doi electroni p 1440. LiAlH4 B. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A. şase electroni p 1439. şase electroni π B. diizopropilcetona D. prin reducere formează un alcool primar D. 1. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C. 2. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. 2-pentenă D. În structura benzaldehidei există: A. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. H2SO4 1438. Zn.2-dimetil-1-ciclobutenă C. difenilcetona 1434. Na /EtOH E. doi electroni π C. opt electroni π C.E.4-dimetil-2. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc. 4-metil-1-pentenă E.4-hexadienă D. 3-metil-1-butenă B. şase electroni p D.3-dimetil-2-butenă E. patru electroni π D. dimetilcetona C. 2-metil-2-pentenă B.4-dimetil-3-pentanona E. NaBH4 C. şase electroni π B. 1-butenă 1436. 2. 2. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. dietilcetona B.3-butadienă 1437. 1. În structura acetonei există: A. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A. la propanonă: A.

soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E. 3-metil-2-butanol E. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A. ciclobutanol D. terţbutanol E. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C.5-hexandionă C. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D. 2-propanol D.2-dimetil-1. ciclopropanol 1445.2–dihidroxiciclobutan 1444. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E. compusul Y este 1. prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B. extramoleculară C. compusul Y este 2. crotonică E. etanol B. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y .5-hexadiena B. compusul X este 2. 2-metil-1-propanol C. intramoleculară B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool benzilic 1446. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. formol 1443. eterică 1441.A.5–hexandiol D. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2-ciclobutandiol E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C. alcool sec-butilic B. aldolică D. alcool terţbutilic C. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. compusul Y este 1.

etanalul C. formaldehida E. aldehida crotonică C. 1 cetonă 1448. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetona 1451. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. 4 aldehide D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. 2-metilbutanal 1453. nici o cetonă 1449. 3-metilbutanal E. acetofenona 1450. compusul X este fenilmetilcetona C.aldehide C. benzofenona D. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. diterţbutilcetona B. acetaldehida E. o cetonă D. butanalul D. ciclohexanona B.1447. compusul X este alcoolul benzilic B. două aldehide C. dimetilcetona D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y . difenilcetona E. 3. metanalul B. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. propanona D. compusul X este 1-feniletenol D. 2 cetone E. două cetone E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. o aldehidă B. aldehida benzoică 1452. butanona C. 2 aldehide B. 2-butenalul B. benzaldehida C.

compusul X este formaldehida B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z . compusul Y este etanalul C. compusul Z este 1-butena E. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y . compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D. compusul X este butanal B. compusul X este acetilena B. compusul W este etena E. compusul Z este aldehida propionică E.compusul X este acetilena C. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul Z este acroleina 1457.3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 2-butena Y HO 1455. compusul Y este o. Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 . compusul X este formaldehida C. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O. compusul X este butanona C. Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O.3 H2 .H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A.o-dihidroxidifenilmetan E. compusul Z este etanalul D. compusul Y este 2-butanol D. compusul W este etanul 1456. compusul Y este formaldehida D.E.6000C HO Z . HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul vinilic B. Se consideră schema de reacţii: 236 .

Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y . compusul Z este novolac Z 1460.H2O .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2. compusul X este 4-hidroxi-2.o-dihidroxidifenilmetan D.H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D. compusul Y este 2. compusul Z este 2.4-dimetil-1.3-butandiol B. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C. compusul X este 2-hidroxi-2.p-dihidroxidifenilmetan 1459. compusul x este 2.p-dihidroxidifnilmetan E.4-dimetilpentanol D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2. compusul Y este 2.3-butandiol 237 . compusul Y este 2. compusul Z este p.3-dimetil-2-butenă C. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C.4-pentadienă 1462.4-dimetil-4-penten-2-ol C.CO2 O O .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-dimetil-1-butanol X Y .H2O .HCl .o-dihidroxidifenilmetan E.3-dimetil-1-butanol D.HCl .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y . Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 . compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B.3-dimetil-2.2 H2O . compusul X poate fi 2.3-dimetil-2-butanol E.3-dimetil-2-butenă 1461.2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-dimetil-1-pentenă E.3-dimetil-1-butenă B. compusul Y este 2. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y . compusul X este 2. compusul Z este o. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B. compusul X este 2.H2O . compusul Z este o. compusul Z este p.4-dimetil-1-pentenă B.

acid trimetilacetic D. este o cetonă C.C. compusul Y este 2. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. se numeşte 2-metil-4-butanal D. Referitor la compusul cu structura de mai jos. Sunt corecte afirmaţiile: A. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468.4-butandiol D. este o aldehidă B.3-dimetil-1.2-dimetilpropanoic C. se numeşte 3-metilbutanal E. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. pot fi aldehide şi cetone E. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. compusul X poate fi 2. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A.3-dimetil-1. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A.3-butadienă 1463. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B.3-butadienă E. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B. acid izovalerianic B. 13. compusul Y este 1. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B. punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. grupa carbonil este nepolară D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A. butandiona este un compus dicarbonilic E. se numeşte β-metilbutanal 1464. acid 2. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. acetatul de etil 238 . acid izobutanoic 1467. acid terţbutilic E.

hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472. anhidrida acetică D. metanul B. sodiu metalic 1475. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E. carbonatul de sodiu C. hidroxidul de sodiu E. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. H2SO4) D. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. reacţia cu oxizii metalelor C. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. formiatul de izopropil D. reacţia cu metale B. este ireversibilă B.4-butendiolul 1469. hidroliza dimetilcianhidrinei B. 1. reacţia cu metale alcaline 239 . reacţia de esterificare E. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. 3-hidroxibutanalul C. înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. are loc în mediu bazic C.B.4-butandiolul E. reacţia cu hidroxizi alcalini D. urmată de hidroliză C. esterificarea C. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. se foloseşte unul din reactanţi în exces E. valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. 1. adiţia HCl la acid acrilic. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt adevărate afirmaţiile: A. ionizarea în soluţie apoasă B. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A.

polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A. este o substanţă solidă la t = 16. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. au caracter acid D. acid formic E. are formula generală CH3–COOH B. este foarte uşor solubil în apă E. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. acid acetic D. sunt în stare de agregare lichidă B. acid propanoic E. cu apa formează legături de hidrogen 1482. Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 . acid acetic D. scăzute 1481. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C. este volatil D.50C E. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. se comercializează sub numele de oţet de vin D. este un lichid incolor D. proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. este insolubil în apă 1480. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A.D. sunt acizi tari 1483.f. se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. formol 1478. acid etanoic C. are miros înţepător C. acid metanoic B. oţet 1479. acid etanoic C.t. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. şi p. nu reacţionează cu alcoolii E. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. grupa –COOH este polară D. reacţia cu oxizi bazici E. au formula generală R–COOH B. acid metanoic B. are p. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. nu se poate obţine industrial E.

sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489. Mg B. Cu E. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485. NaOH) 1490. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. se dizolvă în apă E. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. formând var stins 1488. Acidul acetic reacţionează cu: A. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. Fe C. CaCO3 E. Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este o reacţie de echilibru E.A. în soluţie apoasă ionizează 1486. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. Fe B. este o reacţie reversibilă D. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. formând o sare şi hidrogen D. colorează în roşu hârtia de turnesol E. reacţionează cu oxidul de calciu. este o reacţie ireversibilă C. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un acid mai tare decât acidul formic B. CH3COO─ D. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E. este un acid mai tare decât acidul propanoic C. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. H2 1484. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. KOH D. sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. dioxid de carbon şi apă B. HCOOH 1487. H2SO4) B. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. Zn D. CaO C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţionează cu oxizii metalelor. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B.

B. acid capronic D. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. de oţet B. conţin un număr impar de atomi de carbon B. au loc reacţii de copolimerizare C. sunt numai în stare lichidă 1494. acid caprinic 1496. acidul linoleic 242 . pot fi saturaţi C. acid butanoic C. este un acid gras saturat D. se numeşte acid stearic C. acid hexanoic C. este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. pot fi nesaturaţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. se numeşte acid palmitic B. acid capronic D. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D. este un acid gras nesaturat E. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli. acid caprilic E. acidul butiric B. acid propanoic 1495. acidul oleic D. acetatul de etil este un ester D. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. Sunt acizi graşi saturaţi: A. acid propionic B. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. acetatul de etil are un miros înţepător. acid hexandioic B. pot avea numai legături simple C–C E. acidul caprilic C. poliesterii sunt polimeri de condensare E. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid butiric E. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491.

Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul lauric 1499. substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. se numeşte acid oleic D. este un acid gras nesaturat C. pornind de la compuşi naturali B. acidul pentanoic C. prezintă izomerie geometrică 1501. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. acidul heptanoic D. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . acidul capronic C. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. mai mare decât etanolul B. prin oxidarea arenelor polinucleare E. substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. acidul pentanoic 1498. acidul butanoic B. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. acidul linoleic 1500. este un acid gras nesaturat B. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. acidul hexanoic B. are structură plană C. este un acid gras saturat B. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul acetic are p. are trei legături duble C=C E. se numeşte acid linoleic E. prin hidroliza grăsimilor D. substanţa a poate fi Mg B. Acizii graşi se pot obţine: A.E. Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul palmitic E.f. prin eterificarea glicerinei C. acidul oleic E. substanţa b poate fi MgO C. Sunt acizi graşi saturaţi: A. acidul caprilic D. substanţa a poate fi H2 E.

2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. exceptând acidul formic D. Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. acid o-hidroxibenzoic E. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E.C. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B. acid acetilsalicilic B. Ka E. salol 244 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. este un acid aromatic D. acid salicilic C. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. este un acid alifatic E. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. aspirină D. este insolubil în apă C. acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. este un acid mai slab decât acidul benzoic B. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. este o substanţă cristalină B. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este solubil în apă E. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509.

C2H5OH C. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. este un hidroxiacid E. compusul Y este acidul acetic 1517. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. compusul X este 2-propanol C. compusul Y este acetona D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este propanona E. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D. Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. CH3COCl D. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E. compusul X este 1-propanol B. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.1511. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. CO2 E. prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C. (CH3CO)2O 1512. NaOH B. are loc într-o singură etapă B. aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. Se consideră schema de reacţii: 245 . aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. este un compus lichid 1516. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A.

compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E. C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 . compusul X este toluenul D. compusul X etilbenzenul C. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X . KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . compusul X este acidul benzoic B. compusul X este fenolatul de sodiu C. compusul Y acidul fenilacetic E. Se consideră schema de reacţii: + CO2. p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO . compusul Y este acidul benzencarboxilic D. compusul Y benzaldehida 1518. compusul Z este acidul salicilic D. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. compusul W este acidul salicilic E. t. compusul Y acidul benzoic D.C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh. . Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh. CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B. compusul X este toluenul B. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E. compusul X este n-propilbenzen B. compusul X este izopropilbenzen C. compusul Z este fenilmetilcetona E.HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. compusul X este xilenul C.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este clorobenzenul B. C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C. compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 .HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A.HCl Alegeţi răspunsul corect: A.

compusul Y este aspirina 1525. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523. compusul Y este dietileter E. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A. opt esteri 247 . compusul Y este acetat de etil D. compusul Y este propionat de etil 1526. compusul X este acidul acetilsalicilic B. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A.1522. iar acidul cu grupa hidroxil B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. trei acizi monocarboxilici B. compusul W este acidul acetic E. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru acizi monocarboxilici C. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. compusul X este acid propionic C. compusul X este propanal B. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E. Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . compusul Z este etanolul C. compusul W este acetaldehida D. compusul X este aspirina C. compusul K este acetatul de etil 1524. în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool. acidul participă cu protonul grupei –OH. compusul Z este glicolul B. compusul Y este acidul salicilic D. acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D.

acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 . reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. cinci esteri 1528. 10 acizi carboxilici B. compusul X este etena C. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. compusul Z este acetatul de etil 1531. CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. 3 esteri E. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru esteri E. zece esteri 1527. compusul Y este acetaldehida D. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B.D. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. trei acizi carboxilici C. 14 acizi carboxilici D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. KOH) se formează acetaţi alcalini C. doi acizi carboxilici B. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. 12 acizi carboxilici C. compusul X este etanul B. compusul Y este alcoolul etilic E. nouă esteri E. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. patru acizi carboxilici D.

compusul U este benzoatul de etil 1534. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. benzoatul de metil este un eter aromatic C. etilbenzen B. compusul W este acidul benzoic E. IV < II < I D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. I > II < III B.3H2 X + H2. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. compusul Z este toluenul B. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537. Se consideră schema de reacţii: 249 .1533. Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. III = C6H5–COOH. I < II < III C. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. III > II > IV 1539. compusul Z este etilbenzenul C. 2-butenă B. 1. Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH. IV > II > I E. etenă cu reacţiv Bayer E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. 2. II = CH3COOH.2-difeniletenă E. Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B. 1-butenă D. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536. compusul W este acidul fenilacetic D. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B. IV = CH3–CH2–COOH. 2-metil-1-butenă 1535. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C.3-dimetil-2-butenă C. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A.

Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. p Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni. compusul X este acidul acetic B. compusul U este etanul D. compusul U este metanul E. compusul Y este etanol D. compusul Y este metanolul D. K2Cr2O7 / H2SO4 C. compusul Y este n-propanol C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 . t. compusul Y este n-propanol E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este acid acetic B.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. compusul Y este izopropanol 1540.propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. compusul X este acid propanoic C. compusul X este acid propanoic B. compusul Z este acetatul de fenil 1542. compusul Z este benzoatul de metil E. KMnO4 / H2SO4 E. compusul Y este etanolul C. reactiv Bayer 1543. hidroxid de diaminoargint (I) D. hidroxid de cupru (II) B. compusul T este etena 1541. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.

etanol B. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. etenă 1547. numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545. 2–butenă B. etilbenzen E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. numărul atom de carbon secundari este 2 C. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A.COOH NH2 C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. 2–butină C. numărul atom de carbon primari este 4 B. toluen D. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. izopropanol 251 . numărul atom de carbon cuaternar este 1 E.

2–metil–2-pentenei D. 1. clorură de benzen 1549. oxidarea etanului C.C.2–dicloropropan C. hidroliza cloroformului 1554. ciclopentadienei E. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. oxiadrea energică a etanolului B. 1. 2–cloropropan B. terţbutanol D. 2–propanol 1551. Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A. 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D. hidroliza clorurii de benzil B. 1-butenă B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A. hidroliza clorurii de etilidin D. Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A. etenă 1550. Se formează acid benzoic prin: A. alcool izobutilic E.5-dimetil–2-hexenă D. propanonă E. oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E. 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E. 1–pentenei B. izoprenului 252 . Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A.2 . 2-butenă C. 3.1. 8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B.etandiol B. ciclohexenă E. 2. hidroliza triclorofenilmetanului C. etan 1548. oxidarea o-xilenului E.3–propantriol D. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A.2. oxidarea etilbenzenului 1553. alcool etilic C. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C. oxidarea toluenului D. Se formeză acid acetic prin: A. 2–pentenei C.1–tricloropropan D. triclorofenil metan E. 1.

HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2. oxidarea energică a ciclobutadienei C. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO . compusul T este acid etanoic 1559.1. compusul Y este acid acetic 1560. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acid acetic E.1. oxidarea energică a ciclobutenei B. compusul X este etena C.2–etandiolului D. clorurile acide C.2. Se poate forma acid etandioic prin: A. compusul X este propanona C. Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este etanol D. compusul Y este acetaldehida D. nitrilii 1557. aminele E. anhidridele acide D. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556. compusul X este 1.2–hexacloroetanului E. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. compusul X este propena B. compusul W este etanal E. oxidarea energică a 1. esterii B. hidroliza 1.2–etandiol B. compusul Y este acetaldehida D. Se consideră schema de reacţii: Y 253 . compusul X este etan B. compusul X este etanol C.1555. compusul Z este acetat de etil 1558. compusul Y este alcool izopropilic E.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . stearat de sodiu C. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D. este o reacţie de policondensare D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se reface glicerina C. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. Prin hidroliza 1. sulf E. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei. structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. acid linoleic C. caroten B. lecitină D. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B. acid stearic 1600. butandionă C. polifosfaţi C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid stearic E. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. glicerină D. substanţe fluorescente B. glicerină 1601. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B. săpunurile sunt biodegradabile C. palmitat de sodiu B.2. se adaugă: A. amoniac 1596. enzime D.3-tributanoil-glicerolului C. glicerol E.1595. Aditivii din detergenţi pot fi: A. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A.3-trioleil-glicerolului rezultă: A. nu are importanţă practică B. este o reacţie de hidroliză E. palmitatul de potasiu 1598. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. se formează sarea acidului stearic 1602. acid oleic B. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. acid palmitic D.2. stearatul de sodiu E.

Sunt false următoarele afirmaţii: A. –CH2–CH2–O–K D. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B.2. prin ardere în corp.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C.2. 1.2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. grăsimile nu se hidrogenează 1603. margarina este lichidă 261 . acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E. acidul capronic este un acid gras saturat 1604. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D. cu eliberare de energie C. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. –X B. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă. prin oxidare completă. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E. 1. –SO3Na C. –OSO3-Na+ 1608.C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 1. prin hidrogenare. lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609. –NH2 E. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E. Sunt false următoarele afirmaţii: A.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. se rup legăturile duble D. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C.

acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613.1610. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. pentru a fi folosite în alimentaţie. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. obţinute prin presare. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Neniţescu şi D. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B.şi Na+ D. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. săpunurile de potasiu sunt moi E.D. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. se mai numesc detergenţi B. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. este un detergent 1614. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. forma de zig-zag a catenei 1617. tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C. raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. este un săpun solid E. clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. în materiile organice grase. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO. Isăcescu C. este o sare C. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. uleiurile brute. acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. acid palmitic 262 . se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. natura substanţelor din care provin C. sunt agenţi activi de suprafaţă C. gradul de nesaturare a grăsimii D. se rafinează E.

au catenă ramificată D. 1-butanoil-2. sunt monocarboxilici 1620. Sunt trigliceride simple: A. palmitat de sodiu 1618. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid stearic C.3-dipalmitil-glicerol 1622. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B. trioleina D.2. 2 moli acid butanoic B. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A. 1 mol acid palmitic E.3-tributanoilglicerol B. au număr impar de atomi de carbon C. au catenă liniară E. dipalmitostearina E. 2 moli glicerină C. trioleilglicerol 1621. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D. tristearina D. Sunt trigliceride mixte: A. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 . acid butanoic D.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. au număr par de atomi de carbon B. 1. glicerină E. 1 mol acid butanoic D. dioleopalmitina E.2. 1. structura de mai jos corespunde 1. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C. 1 mol acid stearic 1619.3-tristearilglicerol B.B.2.

3–tributanoil-glicerol B. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. conţin catene voluminoase nepolare E. cea mai simplă trigliceridă este 1. Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D. acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B. fac parte din clasa zaharidelor B. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625. nu sunt solubile în apă C. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623. Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. la fierbere E. are loc în mediu bazic C. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. Sunt false următoarele afirmaţii: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. toate grăsimile sunt trigliceride C. reface glicerina E. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 .2. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C.

catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B.D. în trigliceride. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. hidroxiacizii pot fi: A. micşti nesaturaţi D. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. se găsesc în natură 1631. aldoli 1634. natura catenei hidrocabonate B. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 . Hidroxiacizii pot fi: A. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. alifatici E. carboxilici C. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. HIDROXIACIZI 1630. aromatici C. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. aromatici 1633. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. alifatici B. hidroxilici B. acizi fenoli E. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. acizi alcooli D. poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B. 15. modelul spaţiul al moleculelor E. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. aplicaţiile lor practice 1632. în stare naturală. prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D.

m şi p 1636. acid 2. poliaromatici 266 . Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A.2-dihidroxipropanoic B. monohidroxi-policarboxilici D. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D. acid α. acid hidroxietanoic C.OH faţă de grupa . Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A. acid 2. acid hidroxiacetic B. acid 2-hidroxipropanoic B. acid glicolic 1638. acid salicilic 1637. β. acid 2-hidroxibenzoic C. acid o-hidroxiacetic E. acid orto-hidroxipropanoic D. precizarea grupei .3-dihidroxipropanoic C. polihidroxi-policarboxilici E.β-dihidroxipropanoic D. acid 1. acid o-hidroxibenzoic D. grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. acid lactic 1640. hidroxiacizii pot fi: A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A.hidroxi-1-carboxibenzenic E.C. acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. acid gliceric 1639. acid glicerolic E. δ E.COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o. monohidroxi-monocarboxilici B. acid α-hidroxibenzoic B. acid α–hidroxipropanoic E. polihidroxi-monocarboxilici C. acid glioxalic D.

soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B. Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. este foarte solubil în apă D. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. acidul citric conţine două grupe carboxil E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă are caracter bazic B. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. are loc în mediu acid 1648. este o substanţă cristalină B. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1641. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este insolubil în apă C.

în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sinteza fenolului B. t. sinteza acidului acetilsalicilic 1651. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C. sinteza acidului salicilic E. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E. salicilat de sodiu 1650. acid acetic E. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. acetonitril D. Hidroliza aspirinei conduce la: A. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.C. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. acid acetilsalicilic B. în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. acetilat de metil B. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C. salicilat de sodiu D. p + Na + HCl fenol X Y Z . sinteza acidului benzoic C. anhidridă acetică E. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A.NaCl .1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. clorură de acetil C. procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. acid salicilic C. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. în prima etapă a procedeului formează un ester E. are loc în două etape principale B. compusul X este fenoxid de sodiu 268 . a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. apă 1654.

2-dicloroetan B. compusul Y este acid glicolic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y .HCl + H2O / HO W . compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic .HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul S este acid o-hidroxietanoic E. compusul Y este salicilat de sodiu D. compusul Y este 1.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658. compusul Y este 1. compusul W este acid acetic D. Tollens + Cl2 / h Z . compusul X este etanol B. compusul Y este apa E. compusul Z este acid acetic C. compusul Y este acid acetic B.HCl + H2O / HO T . compusul X este acid acetic C. compusul W este acetaldehida D. compusul U este acetaldehida E. compusul Z este acid salicilic E.HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acid acetilsalicilic C. compusul Y este acid salicilic C. HgCl2 X + HCl Y + H2O . compusul X este salicilat de metil B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul S este acid glicolic 1659.1-dicloroetan C. compusul Y este acid acetic 1657. compusul Z este salicilat de sodiu 1656.B. compusul Y este acid lactic D. compusul U este acidul hidroxiacetic 269 .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este aspirina D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h .

un atom de carbon primar 270 . În acidul δ-hidroxihexanoic există: A. compusul Y este etanol C. un atom de carbon primar B. şapte atomi de carbon secundari 1664. trei atomi de carbon secundar E. compusul W este acid monocloroacetic E. compusul Y este acetaldehidă E.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A.1660. În acidul citric există: A. compusul Y este acidul etanoic 1661.HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl + H2O / HO Z . un atom de carbon terţiar 1665. un atom de carbon primar B. doi atomi de carbon primari C. compusul X este etanol B. compusul X este 1-butenă B.HCl W +X . patru atomi de carbon secundari 1663. compusul Y este acid etanoic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . trei atomi de carbon secundar D. un atom de carbon terţiar 1666. doi atomi de carbon primari B. doi atomi de carbon secundari E. un atom de carbon secundar D. În acidul tartric există: A. un atom de carbon primar B. doi atomi de carbon primari C. În acidul gliceric există: A.HCl + H2O / HO Z . doi atomi de carbon primari C. şase atomi de carbon nulari E. doi atomi de carbon secundar D. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A. compusul X este n-butan D. compusul X este 2-butenă C. patru atomi de carbon secundar E. compusul W este acid hidroxiacetic 1662. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h . trei atomi de carbon primari C. un atom de carbon secundar D.

au caracter acid B. clorură de etanoil D. au caracter bazic C. etanoat de etanol 1670.B. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E.2H2O B. hidroliza 1. sunt solubili în apă 1671. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanol B. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C.2-dicloroetanului B. COO Na O Na 271 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la salicilatul de sodiu. doi atomi de carbon secundar E. trei atomi de carbon secundar 1667. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. anhidridă etanoică E. hidroliza acidului monocloroacetic D. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. sunt substanţe ionice E. Acidul glicolic se poate obţine prin: A. Alegeţi reacţiile corecte: A. un atom de carbon secundar D. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. sunt săruri D. COOH OH + 2NaOH . doi atomi de carbon primari C. etanal C. adiţia apei la acetaldehidă C. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. este insolubil în apă D. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E.

O Na p. Alegeţi reacţiile corecte: A.COOH OH + HO C2H5 C. O Na p. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C. t0C + CO2 COO Na 1673. COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. OH COONa D. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 . COOH OH + NaOH B.

compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. şapte legături simple ζ B. patru legături π D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zece legături simple ζ E. Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. cincisprezece legături simple ζ D. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A. zero legături π E. acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. trei izomeri (fără stereoizomeri) D. doisprezece legături simple ζ 1676. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. nouă legături simple ζ C. trei legături π C. două legături π 1675. patru izomeri (fără stereoizomeri) E. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674. o legătură π B. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C.E.

compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D.CH2 COOH OH C. compusul X este salicilat de etil C. laptele conţine acid lactic B. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E. lămâile conţin aspirină 1680. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acid acetilsalicilic E. strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E. compusul X este acetat de fenil B. compusul Y este salicilat de etil D. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. compusul X este acid acetilsalicilic B. compusul Y este aspirina 1681. lămâile conţin acid citric C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 . compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679.

reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are structură fibrilară B. fructozei B. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. are structură amorfă D. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. vâscoză 1684. triacetat de celuloză D. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. cât şi piranozică D. diacetat de celuloză C. intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. are culoare brună E. are p. Din celuloză se poate obţine: A.=1000C C. se topeşte la 1850C B. celofan B. trinitrat de celuloză C.t. TNT D. ZAHARIDE 1682. celulozei 1686. se găseşte în mierea de albine E. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 .CAP. celofan 1689. se dizolvă în reactiv Schweitzer E. monoacetat de celuloză B. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B. Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. acid acetic E. zaharozei E. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. acizilor aldarici D. Glucoza intră în compoziţia: A. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. acidului gluconic C. se caramelizează 1687. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. xantogenat de celuloză E. 16. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. este uşor solubilă în solvenţi organici D. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C.

culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. dextrine B. sorbitol B. formând un eter hexametilic D. mononitrat de celuloză D. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. glicogen C. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. celuloză E. trinitrat de celuloză B. amilopectina are structură ramificată C. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E. lactoză 1695.A. acid gluconic C. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. dinitrat de celuloză C. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. Sunt corecte afirmaţiile: A. maltoză D. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. triazotit de celuloză 1690. glucoză 1694. se esterifică cu sulfat de metil. Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D. manitol D. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. amiloză E. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A. celuloza din plante are rol de suport C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. diazotit de celuloză E. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. este o dizaharidă 276 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are compoziţia C12H22O12 B.

Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. este o pentoză 1701. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. polizaharide 1704. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 . oligozaharide E. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D. Monozaharidele sunt substanţe: A. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. acid şi aldehidă D. nu are caracter reducător D. Este adevărat că: A. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. glucide B. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. alcool şi ester C. alcool şi cetonă E. este cea mai dulce monozaharidă E.E. conţine o grupă cetonică B. cu gust dulce E. lichide C. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. monozaharide C. au formula -(C6H10O5)nD. oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. solide B. zaharidele se clasifică în: A. hidraţi de carbon D. acid şi cetonă 1703. alcool şi aldehidă B. În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B. cu funcţiuni mixte D. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. se sintetizează în ficat E. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. posedă două grupe alcool primar C. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. amorfe 1700.

pot fi polizaharide 1706. stufului D. două molecule de β-D-fructofuranoză D. sub acţiunea luminii D. la temperatură scăzută 1705. trestiei de zahăr E. amorfă. catenă liniară C. catenă ramificată 278 . colodiul D. Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. zahăr invertit E. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. în prezenţa acizilor organici C. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. grâului C. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. paielor 1710. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. o grupă carbonil de tip aldehidă B. este insolubilă în apă caldă D. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A. în prezenţa acizilor minerali tari B. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. două molecule de β-glucopiranoză B. sub acţiunea enzimelor E. unde n=200-1200 1707. bumbacului B. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B. dextrine 1709. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A. celulaza 1711. fără gust dulce 1708. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B.A. pot fi oligozaharide E. fulmicotonul B. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D. Aldohexozele conţin în structură: A. este o pulbere albă. xantogenatul de celuloză C. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. are structură filiformă C. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. celobioza E.

în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E.D. Zaharidele: A. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acizii graşi saturaţi B. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. pot fi aldoze sau cetoze 1717. sunt compuşi naturali B. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. acizii graşi nesaturaţi C. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. zaharidele E. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. proteinele 1714. se mai numesc glucide D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. liniară sau ciclică E. grăsimile D. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. se pot obţine prin arderea alcanilor E.

D-glucopiranoză D. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. un atom de carbon anomeric B. tetrahidroxifuran 1726. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. relaxării muşchilor B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. cu formare de alcool butilic B. Glucoza formează energia necesară: A. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. D-glucofuranoză E.A. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. se poate forma: A. în prezenţa drojdiei de bere E. acetonei C. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C. glucoza are caracter reducător C. cu formare de alcool etilic şi CO2 C. ciclohexan C. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. contractării muşchilor 1724. fructozei E. etanolului B. glucozei D. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C. un atom de carbon asimetric 280 . glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. hexanolului 1722. glucoza se oxidează la acid gluconic D. glucoza se reduce la acid gluconic E. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. glucoza are caracter oxidant B. ciclopentan B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721.

grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. formula Haworth E. formula de structură ciclică de perspectivă D. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A. se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. unde n este gradul de policondensare. ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. poate aparţine celulozei 281 . grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. în mediu acid. se scindează prin hidroliză. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D.E. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. Referitor la dizaharide. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. formula de structură Fischer B. formula moleculară (C6H10O5)n . formula de structură Tollens C. în două molecule de monozaharidă B. ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B. Zaharoza este o dizaharidă care: A. formula Fehling 1728. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731.

în poziţiile 1-6 C.şi para-izomerie E. reacţiile de sulfonare 1736. Celuloza este un polizaharid care: A. reacţiile de condensare E. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. acetaţi de amiloză B. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D.B. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. amidonul este format din două polizaharide B. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. orto. acetaţi de celobioză 1740. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. formula moleculară (C6H10O5)n . reacţiile de reducere D. Sunt false următoarele afirmaţii: A. poate aparţine amidonului C. din loc în loc. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. acetaţi de celuloză E. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. formule plane liniare B. unde n este gradul de policondensare. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. hidrolizează. se pot afirma următoarele: A. nitraţi de amiloză D. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. din punct de vedere al compoziţiei chimice. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. Referitor la amiloză. nitraţi de celuloză C. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. meta-izomerie 282 . amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. reacţiile de esterificare B. Amilopectina este componenta amidonului care: A. formule plane ciclice C. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. reacţiile de oxidare C. formule ciclice de perspectivă D. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734.

glucoza formează D-manitol D. fulmicoton E. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. sorbitol 1745. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B. glucoza formează 1. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. din dioxid de carbon şi apă. în prezenţa luminii 1744. este format din amiloză şi acetonă D. fructoza formează D-manitol E. fructoza formează L-manitol C. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C. acid gluconic B. acid glucaric E. cu amalgam de sodiu şi apă C. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. din diverse materii prime vegetale E. industrial.6-hexitol B. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. din diverse materii prime animale D. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E. cu borohidrură de sodiu.5. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 . industrial. acid aldaric C. Monozaharidele: A. colodiul 1748. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. în mediu acid E. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B.4.2. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. azotat de celuloză cu 10% azot B. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C. fructoza formează D-sorbitol 1746.1741. monoxid de carbon şi apă D. este format din amiloză şi amilopectină E.3. Amidonul: A. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. este o proteină sintetică B. azotat de celuloză cu 20% azot C. în prezenţă de catalizator metalic Fe B. azotat de celuloză cu 25% azot D.

zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. azotaţi de celuloza E. amestecul racemic este optic activ D. în forma liniară carbonilică D. diesteri organici B. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. manitol D. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E. o componentă chirală şi una achirală B. concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C. în forma ciclică piranozică 284 . acid glucaric 1755. acid gluconic C. amestecul racemic este optic inactiv E. în forma liniară piranozică B. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. componente chirale şi una să fie în exces C. triesteri anorganici C. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E. Pentru a fi optic activă. glucitol E. monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. diastereoizomeri optici în echilibru D. amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C. acetaţi de celuloza 1754. Molecula de fructoză poate exista: A. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. în forma ciclică furanozică C. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. componente chirale în concentraţii egale D. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. Anomerii sunt: A.C. acid aldonic B. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. sulfonaţi de celuloză D. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B.

în forma ciclică piranozică B. în forma liniară carbonilică D. în forma liniară piranozică 1757. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. formula plană ciclică C. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. în forma liniară furanozică 1756. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. în forma ciclică carbonilică C. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. prezenţa grupei cetonice B. prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. participă: A. amiloza este partea insolubilă din amidon B. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. grupa carbonil şi grupa alil C. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. amiloza este partea solubilă din amidon C. formula de structură spaţială E. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. formula de perspectivă Haworth 1763. prezenţa grupei aldehidice C. în forma liniară furanozică E. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. grupa carbonil şi grupa metil 1760. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. grupa carboxil şi grupa carbonil B. formula de perspectivă Tollens D. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. formula plană liniară B. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. prezenţa grupei cetonice B.E. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D. Glucoza poate exista: A. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 .

la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. Următoarele afirmaţii sunt false: A. izomeriei sterice D. grupa hidroxil din poziţia 3 C. se stabileşte o legătură de tip ester E. poate exista în formă liniară. în cazul cetozelor. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. se stabileşte o legătură de tip eter 1768. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D.A. grupa hidroxil din poziţia 6 1765. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E. amidonul este format din două polizaharide D. în cazul aldozelor. grupa hidroxil din poziţia 4 D. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 . În cazul cetozelor. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. anomerilor E. izomeriei de funcţiune C. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. izomerilor masici 1766. piranozică şi furanozică B. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764. amidonul este format din două monozaharide C. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. În ceea ce priveşte fructoza. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. sunt adevărate afirmaţiile: A. amidonul nu este o substanţă unitară B. în cazul aldozelor. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. grupa hidroxil din poziţia 2 B. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. grupa hidroxil din poziţia 5 E. atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. izomeriei de poziţie B.

se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B. se foloseşte la argintarea oglinzilor D. participă uşor la reacţii de hidrogenare E. este o dizaharidă 1775. este o cetohexoză 1771. este insolubilă în apă C. În ceea ce priveşte glucoza.3. are caracter reducător 1772. prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E. este 1.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. nu prezintă activitate optică D.4. este o monozaharidă B.5. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A.D. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. intră în compoziţia zaharozei E. participă uşor la reacţii de esterificare 1777. reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E. sunt false următoarele afirmaţii: A. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 . prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. este insolubilă în apă C. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. . Referitor la celuloză. sunt false următoarele afirmaţii: A. se oxidează la acid gluconic 1770. Referitor la fructoză. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B.

fiecare formând acid gluconic 1784. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. diesteri şi triesteri B. în plante C. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. poate forma monoesteri. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. în cazul aldozelor. Referitor la amidon. în aceste formule. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E. următoarele afirmaţii sunt false: A. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. nu este o substanţă unitară B. amiloza este partea insolubilă din amidon D. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. Referitor la monozaharide. în aceste formule. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. nu reacţionează cu iodul E. este format din două polizaharide C. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D.A. constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. se numesc formule Haworth B. glucoza şi fructoza se reduc. în cazul cetozelor. Referitor la amidon. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E. prin hidroliză enzimatică în organism. cu eliminarea unei molecule de apă D. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D.

reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A. celuloza nu reacţionează cu iodul C. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. carbonilică D. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. se obţin numai prin sinteză 1786. glucoza este o zaharidă de policondensare E. unde n este gradul de policondensare D. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. celuloza miroase a mere verzi E. se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. celuloza este o substanţă higroscopică 1791. sunt insolubile în apă B. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . au formula moleculară (C6H10O5)n. zaharoza este o monozaharidă 1788. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D. principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. celuloza este folosită în industria alimentară D. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. glucoza poate exista numai în forma liniară. Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B.

lipide D.2-dihidroxipropanal E. glicerinaldehidă D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 . 2. 1. aldehidă glicerică C. este o dizaharidă 1796. zaharuri 1793.4-trihidroxi-2-butanonă D. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794. este o aldoză B. hidraţi de carbon B. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B. este o cetoză C. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D. în funcţie de configuraţia moleculei. aldehida glicerică este o dizaharidă C. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792. glucoză poate adopta numai structură plană D. conţin carbon.C. Zaharidele se mai numesc: A.3. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A. hidroxialdehida glicolică B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A. se numeşte 1.3-dihidroxipropanal 1795. este o monozaharidă E. glucide C. gliceride E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidrogen şi oxigen E.

formula baie B.5. se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. D-glucitol 1797. D-sorbitol C.A. D-manitol 1800. D-sorbitolul este 1.4. D-sorbitol D. D-manitol E. D-glucoză B. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. D-manitol C. formula plană ciclică E. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. se poate obţine: A. se identifică atomii de carbon asimetrici D. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 . se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. glucoza are opt stereoizomeri E. D-fructoză C.3. amidonul este un dizaharid. un alcool hexahidroxilic 1801. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. formula plană liniară D. se poate obţine: A. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen. un tetrol E.6-hexitol E. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E.2. D-fructoză B. se scrie catena liniară de atomi de carbon B. în prezenţă de catalizatori. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. formula de perspectivă 1798. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în prezenţă de catalizatori. D-glucitol E. formula scaun C. D-glucitol D. D-glucoză B. iar celuloza un polizaharid B. D-glucitol D. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D.

amidonul este insolubil în apă rece E. anomeri 1806. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808.C. se reduce B. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E. se reduce B. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. este un lichid incolor D. este o soluţie apoasă de zaharoză B. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. rezultă după hidroliza zaharozei E. α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. izomeri de catenă C. izomeri de funcţiune B. este insolubilă în apă E. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. se numeşte şi miere artificială 1807. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D. se oxidează C. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. se nitrează 292 . celuloza este solubilă în alcool 1805. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A. este o polizaharidă D. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fermentează enzimatic D. se condensează formând polimeri vinilici E. hidrolizează 1810. are gust dulce D. amidonul este o substanţă unitară. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. stereoizomeri E. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. se topeşte prin încălzire uşoară B. izomeri de poziţie D. hidrolizează enzimatic D. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se oxidează C.

este un monozaharid B. are formula [Cu(NH3)4]OH E. Celuloza poate reacţiona cu: A. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. este un agent oxidant D. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C. amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D. este un anomer α 1818. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un hidroxid D. este un agent reducător E. este un agent oxidant E. acetamida E. clorura de acetil D. este un agent reducător 1813. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. are grupa carbonil de tip aldehidă D.1811. este hidroxid de cupru (II) D. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A. dizolvă celuloza 1812. este hidroxid de cupru (II) C. este hidroxid de diaminoargint (I) B. acid clorhidric diluat E. este o dizaharidă B. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. intră în structura amidonului E. este un monozaharid E. este hidroxid de cupru (II) C. acid acetic B. prin hidroliză formează amilopectină C. este izomer cu reactivul Tollens B. acetat de etil 1815. este un dizaharid C. reactiv Tollens 1816. acid azotos B. are formula [Ag(NH3)2]OH D. anhidrida acetică C. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B. este hidroxid de diaminoargint (I) B. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817.

Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale.D. în formula H(C6H10O5)nOH. structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. n poate varia între 300 şi 3300 D. pot fi preparate în esteri alifatici E. pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. n reprezintă gradul de polimerizare B. în formula H(C6H10O5)nOH. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B. structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. conţin 15% azot D. n reprezintă gradul de policondensare C. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822.

se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825. conţine şase grupe hidroxil D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. intramoleculare D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C. conţine cinci grupe hidroxil 1828. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon primar B. conţine două grupe hidroxil primar B. de tip van der Waals 1826. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. conţine patru atomi de carbon secundari D. Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor. compusul Y este D-sorbitol E.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X poate fi glucoză B. conţine doi atomi de carbon primari C. compusul X este alcool etilic D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. Referitor la structura liniară plană a glucozei. în cazul glucopiranozei. conţine şase atomi de carbon secundari E. intermoleculare E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. în cazul fructofuranozei. dicarbonilice C. în cazul fructofuranozei. conţine trei atomi de carbon secundar 1829. conţine doi atomi de carbon primari C. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. în cazul glucopiranozei. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. monocarbonilice B. compusul Y este D-glucitol 295 . conţine trei grupe hidroxil secundar E. Referitor la structura liniară plană a fructozei. în cazul glucofuranozei. compusul X poate fi fructoză C.1824. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O .

are formula generală (C6H10O5)n 1832. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. se pot obţine în organism din amidon. compusul X este fructoza C. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. este o dizaharidă C. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B. compusul Y poate fi amidon D.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E. compusul X este glucoza B. compusul Y este diacetat de celuloză E. sub acţiunea amilazei 1834. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833. din glucoză. se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. sub acţiunea drojdiei de bere. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. este alcătuit doar din amiloză C. compusul Y poate fi celuloză E. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. este alcatuit doar din amilopectină D. Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. este o monozaharidă B. este un dizaharid format din resturi de glucoză B. este o polizaharidă D. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . compusul Y poate fi fructoză 1831. se poate obţine etanol 296 .1830. compusul X este acid acetic C. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C. compusul Y este monoacetat de celuloză D.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. compusul X este acetaldehidă B.

este o monozaharidă B. produselor zaharoase B. este solubilă în apă E. este utilizat la obţinerea celuloidului C. iaurturilor C. unor materiale textile 1837. Celuloidul este folosit la fabricarea: A. fructozei D. ecrane de protecţie C. violaceu-purpurie 297 . filtre de aer B. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. oglinzilor E. este folosit în industria textilă C. pastilelor de vitamina C C. peliculelor fotografice E. este un azotat de celuloză B. ochelarilor D. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. Industrial. este folosit în industria alimentară D. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. fire D. este folosit în industria explozivilor E. fulmicotonului 1838. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine aproximativ 10% azot 1841. este ester anorganic E. este eter D. este o polizaharidă C. este insolubilă în apă 1842. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. unor instrumente de scris B. rezultând o coloratie albastră intensă E. comprimate de amidon 1839.D. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. este azotat de celuloză B. are structură ramificată C. este partea solubilă din amidon D. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. reprezintă 80-90% din masa amidonului D. hârtie E. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. reacţionează cu iodul la rece. cu iodul dă o coloraţie slabă.

fructozei B. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. sunt polizaharide D.06-0. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C. amidonului E. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. prin hidroliză se formează α-glucoză E. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. conţin legături eterice E. zaharozei C. se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D.1843. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844.11% C. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. sunt polizaharide C. sunt dizaharide C. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A. Glucoza intră în constituţia: A. sunt solubile în apă 1845. prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A. sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. celobiozei 1849. este o substanţă volatilă 298 . pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. sunt polizaharide B. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. sunt monozaharide B. celulozei D. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. sunt monozaharide B.

Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este greu solubilă în apă E. se topeşte la temperatura camerei 1851. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852. este o dizaharidă B. compusul Y poate fi zaharoză C. compusul Z poate fi fructoză 299 . nu hidrolizează E. dau reacţii de policondensare 1854. denumirea ei uzuală este de zahăr D. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. are formula moleculară C12H22O11 B. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C. acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. în proporţii egale. este insipidă 1855. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D. în urină. la o concentraţie în sânge mai mare de 0. se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . este uşor asimilată în organism 1853. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. se topeşte prin încălzire uşoară B. sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. este solubilă în apă D. se numeşte zahăr invertit D. compusul Z poate fi glucoză E. intră în compoziţia multor oligozaharide C. este inodoră C. compusul X este etanol B. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. are miros pătrunzător de oţet E. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. amestecul de zaharoză şi amidon.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin rinichi. este o substanţă solidă B. prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. prin răcire.16%. glucoza începe să treacă. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C. compusul Y poate fi amidon D.

furanozica C. carboxilică D. celuloza 1858. carbonilică D. cele mai importante sunt dizaharidele E. tetrahidrofuran B. celobioza E. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. tetrahidropiran C. aromatică polinucleară 1861. furanozică C. ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C. Sunt oligozaharide: A. Anomerii pot fi: A. piranozică B. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. carbonilică E. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. izomeri de funcţiune 1857. izomeri geometrici C. esterică 1860. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. benzen D. zaharoza D.1856. piranozică B. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. stereoizomeri E. izomeri de catenă B. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. naftalen E. izomeri sterici D.antracen 1862. formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aromatică mononucleară E. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A.

acid aminoacetic 1868. colagenul B. glicină E. acid α-amino-β-metilbutanoic D. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. albumina B. pielii. acid glutaric 1869. amino C. carbonil D. colagenul E. glicocol C. Este adevărat că: A. Dintre proteinele insolubile fac parte: A. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . fibrinogenul 1865. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863.CAP. acid monocloroacetic D. sub vid B. acid 2-amino-3-metilbutanoic B. nitro B. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. hidroxil 1867. 17. hemoglobina D. keratina E. hemoglobina C. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C. oaselor şi tendoanelor E. la 1000C. albuminele D. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. acid glutamic E. Cisteina este: A. carboxil E. glicerol B. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. fibroina 1866. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. Valina este: A. fibrinogenul C.

acid α-aminosuccinic E. glicina B. serina B. lisina C. acidul aspartic D. o dipeptidă mixtă D. se formează: A. acid asparagic B. o dipeptidă simplă B. acid glutamic C. serina C. acid aspartic B. alanina E. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A.5-pentandioic este: A. acid α-amino-β-tiopropanoic D. acid glutamic E. fenilalanina 1876. β-Aminoacizi E. care participă cu grupa amino. Sunt aminoacizi neutri: A. aminoacizi primari B. glicina E. α-Aminoacizi D. aminoacizi secundari C. un acid monoaminodicarboxilic 1872. valina B. acid α-aminosuccinic 1871. alanina E. glicil-alanină C. lisina D. valina 1874. alanil-alanină 302 . lisina C. Acidul 2-amino-1. care participă cu grupa carboxil.C. acid asparagic D. acidul glutamic 1875. γ-Aminoacizi 1873. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870. şi o moleculă de glicină. Acidul aminobutandioic este: A. valină C. alanil-glicină E. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. acid aspartic D. acidul glutamic D.

α–alanil-valina E. proteinele fibroase sunt solubile în apă E. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B.1877. fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. natura aminoacizilor B. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. Sunt corecte afirmaţiile: A. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. sunt solubili în solvenţi organici C. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881. cristalizate B. luminii C. ultrasunetelor 1884. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C. au caracter amfoter 1878. Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. căldurii B. glicil-serina B. presiunii atmosferice E. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. α–alanil-serina C. numărul de resturi de aminoacizi C. prin hidroliză totală. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. Sunt corecte afirmaţiile: A. radiaţiilor D. glicil-valina D. sunt substanţe solide. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. hemoglobina este o scleroproteină 303 . proteinele formează α–hidroxiacizi E. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. valil-serina 1879. de secvenţa aminoacizilor D.

glicina B. din 20 dipeptide alanil-valină. în ordine. proteinele se pot clasifica în: A. proteinele constituie rezervă energetică E. lisina B. acidul asparagic E. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. conţine serina ca acid N-terminal C. alanina D. conţine serina ca acid C-terminal 304 . Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. Aminoacizii se pot identifica cu: A. Referitor la proteine. leucina 1886. lisina C. ninhidrină 1888. serina C. conjugate D. cisteina D. reactiv Schweitzer D. acide B. acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. proteinele se pot clasifica în: A. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. reactiv Fehling B.B. reactiv Tollens C. proteide C. simple 1890. este formată. bazice E. simple C. caseina este o proteină din lapte E. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. neutre 1889. scleroproteine D. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. insolubile B. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. solubile E. sulfat de cupru E. alegeţi răspunsurile corecte: A. albuminele sunt proteine globulare C. În funcţie de compoziţia lor. În funcţie de solubilitatea lor. valina 1887.

tirosina 1894. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . Referitor la aminoacizi. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. valina C. polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. alanina B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se izolează aminoacizii constituenţi E. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D. soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. alanil-glicină D.D. ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. Alegeţi afirmaţile corecte: A. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. se denaturează proteina B. glicil-alanină E. Sunt hidroxiaminoacizi: A. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. se separă proteina din materialul biologic C. serina D. glicil-glicină B. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B. Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. acidul aspartic E. α-alanil-alanină C. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. alanil-glicil-alanil-glicină 1896. aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E.

H2N CH2 D. pH-ul soluţiei rămâne constant B. soluţiile care menţin pH-ul constant. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. toate proteinele sunt solubile în apă B. Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. neutralizare E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902.A. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D. proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. hidroliză B. policondensare D. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D. H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B. se numesc soluţii tampon de pH C. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . condensare C. în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E. în general. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. identificare 1903.

În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. valina este un hidroxiaminoacid B. atât cu acizii cât şi cu bazele D. proteine E. la pH izoelectric. valina este acidul aminobutandioic E.B. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. alanina este un tioaminoacid E. valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. α-alanina B. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. serina D. datorită structurii amfionice E. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. numai cu bazele C. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. săruri D. o peptidă mixtă C. acidul glutamic 1906. glicina E. Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A. numai cu acizii B. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor. aminoacizii neutri. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. cisteina este un tioaminoacid 1909. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. esteri B. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. eteri C. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. serina este un aminoacid hidrofil 1908. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E. o proteină B. o peptidă simplă D. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D. cisteina este un hidroxiaminoacid C. serina este un hidroxiaminoacid D. valina C.

reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. Aminoacizii sunt compuşi: A. se formează dipeptide simple B. acidul aspartic B. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul glutamic D. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E. acidul asparagic 308 . toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. se obţin dipeptide mixte E. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. se obţin proteine C. numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. serina C. se formează oligopeptide D. Referitor la proprietăţile aminoacizilor. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. lisina B. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D.E. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. cisteina E. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. acidul 2-aminobenzoic C. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A. β-alanina 1917. se formează tioaminoacizi 1913. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. valina D.

ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E. alanina 1924. un acid diaminomonocarboxilic E. lisina C. valina E. fenilalanina E. acidul α. acidul glutamic 309 . valina B. lisina C. alanina E. un aminoacid dicarboxilic 1922. acidul 2-amino-1. acidul aspartic C. glicina D.1919. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B. fenilalanina B. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C. acidul glutamic B. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. Peptidele sunt compuşi: A. Lisina este: A. un aminoacid dicarboxilic E.5-pentandioic B. α-alanina 1926. serina D.5-pentandioic 1921. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A.ε–diaminohexanoic D. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A. un hidroxiaminoacid 1920. un aminoacid monocarboxilic D.6-diaminohexanoic C. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D. glicina 1925. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A. acid 2-amino-1. acidul aspartic C. acid 2-amino-propanoic D. Serina este: A. acidul asparagic B. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B.5-pentandioic este: A. Acidul glutamic este: A. Acidul 2-amino-1. acidul 2-amino-1. acidul 2. lisina D.5-pentandioic B. acidul aminobutandioic C.

aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. un aminoacid dicarboxilic E. are loc în prezenţă de catalizatori. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. globulinele sunt solubile în apă 1932. hemoglobina este o proteină de transport B. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. structura proteinei este denaturată ireversibil E. cu reacţia biuretului 1930. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. dacă este completă. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. are loc în mediu neutru B. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929. se verifică. Referitor la clasificarea proteinelor. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. într-o proteină. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. într-o proteină. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C.D. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. într-o proteină. la 100°C D. acidul α-aminosuccinic 1927. albuminele fac parte din proteinele insolubile D. zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are loc în mediu acid C. prin încălzire.

solubilitate 1941. responsabile de imunitatea organismului 1940. prin hidroliză. în mediu acid E.1934. material de construcţie E. enzime D. variaţia temeraturii de topire E. acizi E. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. prin încălzire B. enzime. Proteinele pot fi: A. transportori B. la aminoacizi şi arene C. amidon 1935. fotoreceptori C. aminoacizi B. proteinele se clasifică în: A. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. proteinele simple conduc. proteidele sunt proteine conjugate 311 . prin lovire C. Referitor la proteine. indicele de reflexie C. prin hidroliză. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin denaturare. în mediu 1938. acid fosforic E. grăsimi D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rezervă energetică C. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A. numai la aminoacizi B. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. de revelator fotografic B. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. baze 1939. de apărare şi de protecţie D. în mediu bazic D. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. proteinele conjugate conduc. reglator de temperatură D. biocatalizatori E. sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B. de transport C. numite globuline 1936. compoziţie D. de structură B. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. Structura proteinelor poate cuprinde: A. masa molară B. zaharide C.

enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. sunt hidrolizate de enzimele digestive D.D. hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. conferă organismului rezistenţă mecanică C. insolubile E. acid acetic B. zaharidă C. proteide C. acid fosforic D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. au rol important în fenomenele vitale E. la un amestec de β-aminoacizi E. acid sulfuros E. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. sunt scleroproteine B. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. asigură imunitatea organismului D. lichide 1944. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E. proteinele simple conduc. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. au culoare verde 1943. Proteinele pot fi: A. scleroproteinele sunt lichide D. pot fi albumine E. pot apărea în celule în stare dizolvată B. Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. pot controla creşterea în organism 1945. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. pot fi globuline 1948. nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. au valoare nutritivă E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. metal 312 . sub acţiunea căldurii. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. proteinele insolubile sunt solide E. prin hidroliză. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942. solubile D. simple B. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C.

metaloproteide E. Aminoacizii pot fi: A. Proteinele conjugate pot fi: A. acid 1-aminopropanoic E. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 . α-alanină B. acid α-aminopropanoic 1954. sunt compuşi difuncţionali C. vinilici D.aromatici E. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E. cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. acid 2-carboxiaminic 1955. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C. β-alanină C. nitroproteide C. pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951. lipoproteide 1950. Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A. glucidici 1953. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. β-alanină C. alifatici B. acid 2-aminopropanoic D. glicoproteide B. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. sunt compuşi monofuncţionali B. acid 3-aminopropanoic D.1949. α-alanină B. sunt compuşi cu funcţiuni mixte D. fosfoproteide D. acrilici C. acid β-aminopropanoic E. cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B.

acid asparagic E.6-diaminohexanoic C. valină 1957. acid aspartic C. glicocol D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A. lisină 1959. acid 2. aminoacid mixt D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. ε-diaminohexanoic D. acid glutamic B. fenilalanină E. acid asparagic C. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. acid 2-amino-1. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A. aminoacid aromatic 1956. acid 2.5-butandioic C.6-diaminohexanoic D. valină E.5-hexandioic B. valină NH2 314 . acid 2-amino-1. acid 2-aminobenzoic C. acid glutamic D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A. acid aminobutandioic B. acid aminobutandioic B. valină B. acid glutamic 1960. acid aminobutandioic E. acid α. acid o-aminobenzoic B. aminoacid benzilic E.A. lisină C. acid 2-amino-3-metilbutanoic D.

are formula moleculară C9H11NO2 D. conţine o grupă tio E. conţine două grupe carboxil 1967. cisteină C. fenilalanină C. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E.E. valină 1963. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. este un aminoacid neesenţial B. lisină E. serină D. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C. este un aminoacid neesenţial C. lisină 1962. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid asparagic D. cisteină E. serină D. serotonină E. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. conţine o grupă hidroxil D. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . fenilalanină 1965. serină D. lisină 1961. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. valină 1964. glicină E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. este un aminoacid aromatic 1966. α-alanină B. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. acid glutamic B.

alanil-glicină D. polipeptide D. seril-serină C. polizaharide mixte 1973. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 3 atomi de carbon secundari D. alanil-serină D. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. conţine 1 atom de carbon secundar D. este o reacţie de polimerizare B.B. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. alanil-alanină B. glicil-alanină E. este o reacţie de policondensare C. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. se formează sulfurile aminoacizilor B. apare o coloraţie portocalie E. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. oligopeptide C. alanil-alanină C. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. serina este un aminoacid hidrofob D. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 4 atomi de carbon secundari E. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 1 atom de carbon primar C. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970. se formează combinaţii complexe solubile în apă C. poliaminoacizi B. conţine 2 atomi de carbon primari B. glicil-glicină B. valina este un aminoacid hidrofil 1968. conţine 3 atomi de carbon primari C. conţine 2 atomi de carbon secundari E. alanil-alanil-seril-alanină 1972. seril-alanină E. conţine 2 atomi de carbon primari B. Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . este o reacţie de identificare D. proteine E. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. valina este un aminoacid hidrofob C.

Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. –CH2– NH–. Sunt adevărate afirmaţiile: A.E. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. compusul III reprezintă anionul glicinei E. oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D. H2N–CH2–COO III. este caracteristică polizaharidelor 1976. Referitor la reacţia biuretului. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978. II. compusul I reprezintă anionul glicinei B. eterici 317 . 1979. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. valina E. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. Sunt false următoarele afirmaţii: A. compusul III reprezintă cationul glicinei - . Se consideră următorii compuşi: I. compusul II reprezintă baza glicinei C. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. acidul asparagic B. C-terminali E. compuşi C. ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. liberi B. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. N-terminali D. fenilalanina 1980. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. HOOC–CH2–NH3 +. –CS–NH– E. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. acidul glutamic C. H2N–CH2–COONa. lisina D. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D.

suma dintre cp şi ct 1985. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. Conversia utilă. Cu . produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic. fără pierderi E. se numeşte tirosină B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. RANDAMENT. randamentul şi conversia B. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. Cu  C. se sintetizează în ficat CAP. conţine trei grupe funcţionale identice C.1982. este un aminoacid alifatic D. constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. raportul dintre cp şi ct C. Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice. conversia totală şi raportul acestora D. fără pierderi B. produsul dintre cp şi ct D. conversia utilă. 18. are un atom de carbon asimetric B. se calculează mărimile: A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. prin transformare completă. constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. conţine un atom de carbon primar 1983. conţine doi atomi de carbon secundari E. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. contine un atom de carbon secundari D. CONVERSIE 1984. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. este un aminoacid aromatic E. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 .

conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. Cu  B. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. conversia totală.  %  D. ct A. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului.  %  C. Ct  E. Ct . Cu .  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . Considerând conversia utilă. care relaţii sunt corecte? A. Ct  C. Cu  E. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. Care afirmaţii sunt adevărate? A. şi cantitatea teoretică. randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B. cantitatea practică. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. ct . conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C.D. c. Ct  D. Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D. cp.  %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989. iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R.

când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randament E. constantă de echilibru C. conversie totală D. de cele mai multe ori. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. Cu  E. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. Care afirmaţii sunt adevărate? A. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E. Care afirmaţii sunt adevărate? A. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. conversie parţială 1992. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. Ct  D. rezultatele din activitatea practică au arătat că.E.  %  cu  100 c 1990. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. se utilizează mărimile: A.  %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993. Ct  C. conversie utilă B.  %  B. care relaţii sunt corecte? A.

cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C. η% = η x 100 c E. Sunt adevărate următoarele informaţii: A. conversia utilă. Sunt false următoarele informaţii: A. orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. concentraţie E. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E. de cele mai multe ori. număr de moli 1999. conversie utilă C. conversie totală D. reacţiile chimice nu sunt. cantitative B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. η% = E. η %= u x 100 ct 1997. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B.1994. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D. η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. într-o reacţie chimică. randament procentual B. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. η = ct cp B. η = t cp D. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. η %= x 100 ct c C. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. conversia utilă este influienţată de randament B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. Alegeţi formulele corecte: cp A.

a unui produs de reacţie B. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 . randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E.C. a unui produs de reacţie C. exprimată în moli. Ct reprezintă cantitatea teoretică. Cp reprezintă cantitatea practică. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. exprimată în moli.

Clasificarea compuşilor organici Nr. 50. 41. 126. 23. AD 16. 36. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. BCD 7. 59. 131. 107. 60. ABD 92. BCD 3. 68. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 83. 118. 33. 35. BDE 14. AB 21. 127. CD 90. 132. 123. 39. BC 96. 113. 29. 34. 79. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. 135. CDE 18. 61. 40. 84. 116. 136. ABE 19. 124. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . 72. 86. ABE 89. 108. 111. 78. DE 91. ACD 9. 122. ABD 94. 27. 55. 52. 121.CAPITOLUL 1. 109. 48. 65. BCDE 99. BD 11. ACE 88. 69. 77. 63. 117. 102. 133. Structura compuşilor organici Nr. 28. 31. 64. 80. ABD 97. 70. 114. BDE 8. CDE 17. 25. Răspuns 87. Răspuns 1. 32. 53. AB 95. 101. 46. 30. ABCD 6. 62. 103. DE 10. 43. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. 105. BD 12. 51. 115. 49. 58. 110. 73. ABD 98. 130. ABCE 2. AB 13. 75. 76. BCE 20. ACE 15. 57. 100. 120. 104. 71. 129. 106. 137. 81. 26. 37. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. ABC 4. 74. ABC 5. 67. 119. 134. 24. 82. BCE 93. 42. 54. CD 22. 38. 128. 47. 45. 56. 85.

208. 145. 269. 278. 179. BCE 231. 239. 252. 244. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. ABCD 229. 264. 207. 209. 141. 256. 167. 281. 166. AB 232. 272. 214. BCD 226. 205. 180. 186. 187. 263. 276. 211. 191. 171. 242. 189. 258. 257. BCE 222. 240. 176. 154. 282. 199. 183. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. ABE 220. 147. 237. 181. 243. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. 247. 163. 265. 165. Răspuns 216. 188. 168. 248. 259. 144. ABD 223. 253. 234. 245. 279. 146. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. 260. 235. 139. 204. 159. 195. 150. 152. 162. 213. 151. 267. 169. 160. AD 219. 156. 215. 210. 174. 236. 250. 268. 238. 170. 155. 212. 246. 184. 201. 202. 254. Alcani Nr. 177. ACD 224. 241. 262. 149. 185. ABDE 228. 203. 274. BC 221. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158. 271. BCE 225. ABD 217. 270. 142. 251. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 153. 280. 190. 196. 192. 164. 261. 172. 182. 175. 157. 206. 275. BCD 218. 143. 273. AB 227. 233. 197. 173. AC 230.138. 140. 161. 193. 194. 277. 200. 148. 255.

378. 418. 312. 396. 351. 403. 354. BCE BDE ACD BC 425. 391. AB 417. 343. 362. 344. 420. 309. 363. 424. 293. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 366. 358. 291. 361. 350. 299. 365. 409. 300. 338. 304. 330. 411. 388. 311. 302. Alchene Nr. 305. 355. 371. 339. 413. BE BC ACD ABCD . 307. 321. 336. 392. 404. 326. 397. 292. 357. 320. 328. 395. 347. 374. 288. 393. 345. 332. 383. 303. 359. 319. 376. 390. Răspuns 414. 419. 315. 387. 399. 412. 370. 298. 314. 346. 410.283. 369. 306. 342. ABDE 416. 385. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. 296. 377. 398. 368. 400. 341. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 289. 364. 301. 323. 386. 426. 287. 290. 308. 352. 372. 327. 423. 325. 402. 353. 295. 406. 375. 389. 407. 324. 333. 310. 348. 360. 367. 356. 317. BC BCE CD ADE 421. 297. 401. 384. 322. 286. 405. BC 415. 381. 379. 408. 394. 335. 380. 331. 422. 337. 318. 284. 294. 285. 428. 427. 373. 340. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. 329. 313. 334.

492. 490. 465. 507. 531. 587. 444. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 453. 449. 443. 505. 582. 463. 534. 478. 472. 537. 580. 498. 545. 474. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 458. 468. 544. 483. 574. 523. 551. 473. 510. 562. 480. 486. 438. 440. 583. 518. 435. 445. 536. 437. 532. 526. 577. 559. 481. 581. 553. 489. 448. 524. 508. 494. 466. 586. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 456. 584. 497. 433. 461. 556. 502. 477. 500. 451. 499. 457. 506. 568. 434.429. 513. 460. 495. 561. 525. 446. 530. 484. 538. 566. 430. 493. 555. 432. 560. 496. 554. 541. 514. 570. 519. 515. 476. 512. 482. 573. 479. 436. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 527. 564. 539. 540. 543. 504. 579. 571. 471. 575. 578. 567. 521. 546. 485. 529. 585. 550. 552. 535. 439. 533. 572. 557. 442. 511. 488. 542. 470. 520. 475. 455. 452. 459. 491. 548. 565. 467. 563. 487. 528. 569. 454. 576. 501. 588. 516. 464. 431. 517. 547. 447. 450. 503. 441. 462. 558. 522.

695. BC 620. 636. 643. 629.589. 676. 689. ABD 614. 716. 686. 632. 642. 688. AB 596. 631. 644. 625. ABCE 619. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. 674. CDE 702. BCD 607. 687. 666. 671. 634. 665. 696. 633. Răspuns 698. 706. ABC ACE BD ABCD CD 712. 626. 672. 590. 650. ABC 597. AC 605. 660. BC 699. 685. 652. ABC 612. 683. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. 708. ABD 610. 682. ABD 613. ABC 603. 640. 714. 691. 693. ABDE 606. ABDE ABC BCDE ABC DE . 655. 704. BCD 701. 670. ACE 618. 623. 662. AC 611. 622. 679. 646. 594. 663. 681. 678. 624. 656. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. ABC 617. 713. 661. ABCD 700. 710. 592. 649. 657. 677. 692. 627. AC AE 593. 715. 637. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. AC ABCD CAPITOLUL 5. 697. 680. 630. Alcadiene. 659. Alchine Nr. AD 615. ABDE 609. 635. 639. ABCE 602. ABD 599. 653. ACDE 621. 651. 654. ABCD CDE 591. Răspuns 595. 645. ABCD 604. 694. CDE 616. 638. 658. 669. 664. 628. 673. BC 600. 684. 711. 641. 647. BCDE 608. 690. 705. AE ABD AC ABDE ABC 707. ABE 601. 703. 668. 667. 709. BC 598.

830. 752. ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. 829. 765. 729. 860. 816. ABE 779. 819. 815. 746. 804. 853. 845. 811. 859. 741. 848. 745. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 806. ADE 774. 793. 727. 837. 719. ACD 790. ACDE 784. 861. ABDE 781. BCDE 772. ACE 771. 821. 840. 738. 760. 795. 852. 758. 799. 735. 728. 847. 846. ABD 775. BD 773. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 810. 833. 753. 849. 805. 734. 748. Arene Nr. 722. 724. AD 777. ABD 770. 831. 754. 750. 842. 747. 721. ACE 768. 751. 825. 757. CDE 778. 718. 857. 812. ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. 835. 826. 797. CDE 789. 764. 736. ADE 787. 739. 834. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . 813. 802. ACD 782. AB 780. 800. 791. 855. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 740. 843. 801. 839. 822. AC 776. AD 786. 732. 808. 737. BC 785. 818. 733. 794. 766. 828. 836. 809. 854. 726. 841. 856. 742. 803. 827. 744. 844. 759. ACD 769. 798. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 858. 792. 755. 723.717. 807. 823. Răspuns 767. 824. 817. 796. 720. 725. ABC 783. 763. AC 788. 850. 761. 731. 820. 749. 762. 832. 851.

ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. 897. 881. 895. 954. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. 909. 906. 934.862. 898. 979. 942. 973. 910. BDE AE BCE ABCD BD AC . 962. 894. ACE 926. 974. 988. 903. 889. 870. 976. 982. Răspuns 966. 865. 933. 880. BCD 971. 892. 877. BCE 970. 871. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. 986. Alcooli Nr. 886. 891. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. 963. 913. 965. 985. ABC 918. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. 943. BCD 920. 874. 905. 937. 868. 935. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. 959. 950. 883. 866. 902. 884. ABC 967. 980. 901. Compuşi halogenaţi Nr. 957. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. ACDE 915. 928. 981. 938. 885. 944. 960. 896. 984. 900. 887. 869. 893. 958. 936. 911. 956. 864. 961. 931. 964. BC 922. 946. 952. 899. 940. 951. 912. 908. 932. Răspuns 914. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. 888. CD 917. 953. 972. ACE 924. 945. 879. BC 923. ABC 916. 949. 929. ABCE 927. 867. 930. ABD 969. ABE 921. 875. 882. 873. 975. ACD 968. 987. 863. 939. 948. 978. 878. 907. 947. CDE 925. ABC 919. 872.

1004. 1087. 1099. 1006. 1068. 1075. 1081. 1091. 1062. 1014. DE 1127.989. 1084. 1031. BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. 1001. 1096. 1038. 1107. 1082. ACE 1124. ABD 1117. 1003. 1051. 1105. 1033. 1111. 991. 1090. 1110. AE . 1100. 1000. 1094. 997. 1018. BCDE 1130. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. 1013. Fenoli Nr. 1054. 992. 999. 1095. 1064. 1008. 1109. 1042. 1015. 1019. 1036. 996. 1032. 1070. 1086. 1045. 1050. 998. 1067. 1022. 1059. 1063. 1061. 1102. 1027. 1017. 1010. 1092. 1083. 1011. 1066. 993. 1012. ACDE 1119. 1043. 1098. 1060. 1089. 1023. 1071. 1029. 1034. 1020. 1103. BDE 1129. 995. 1078. CE 1128. 1052. 1002. 1016. 1026. 1104. 1101. AD 1120. 1007. 1030. 1073. 1108. 1093. 1058. 1097. 1065. ACD 1125. 1079. ADE 1115. 1069. 1048. ABD 1131. Răspuns 1113. AD 1121. 1009. 1005. 1028. 1057. 1077. ABC 1114. ABCD 1118. 1056. 1044. 994. 1040. 1112. 1049. 1106. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. 1080. BD 1123. 1076. 1055. ACE 1116. 1024. 1039. 1072. 1047. 1035. AC 1126. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. 1025. 1041. ABCD 1122. 1088. 1046. 1074. 990. 1037.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

AC 1987. ABDE 1993. ACE 1979. DE .1978. DE 1980. ABDE 1994. BCD 2000. BC 1990. ABDE 1983. ABE 1995. DE 1998. AB 1988. Randament. ABE 1989. BD 1985. AD 1992. ABC 1997. Răspuns 1984. AB 1996. CD 1982. ABC 1999. AB 1991. ABD CAPITOLUL 18. AC 1986. Conversie Nr. ACE 1981.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful