TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

molecule D. izomeri geometrici E. ramificate E. aromatice 37. sinteza de compuşi organici C. Izomerii pot fi: A. Din punct de vedere al compoziţiei lor. primare B. saturate D. raportul dintre atomii unei molecule E. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . compuşii organici se împart în: A.D. de funcţiune E. ioni organici E. originea atomilor dintr-o moleculă B. izomeri optici D. clasice B. natura atomilor dintr-o moleculă C. de structură C. volumul molar E. nulare D. Grupele funcţionale pot fi: A. nesaturate E. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41. orientarea spaţială a moleculelor de apă E. izomeri 36. de poziţie D. radicali hidrocarbonaţi C. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. identificarea compuşilor minerali B. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. grupe de atomi C. ciclice C. liniare 38. spaţiali 40. Noţiunea de structură chimică se referă la: A. de catenă B. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. atomi B. secundare C. hidrocarburi B. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. numărul atomilor dintr-o moleculă D. randament 35.

C=N C. C≡C E. Moleculele pot avea formule de structură: A. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. ramificate C. C≡C E. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. Sunt legături omogene: A. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. ciclice D. aparţinând fiecare la câte un atom D.42. legătura π există doar alături de legătura ζ E. pot fi omogene 7 . Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A. C=O B. legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. Referitor la formula structurală. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. C=C D. C–Cl B. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. C–X 48. O–H D. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D. O–O C. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. Alegeţi informaţiile corecte: A. spiralate 47. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. poate fi reprezentată prin formule plane C. C–H 49. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. globulare E. sunt adevărate afirmaţiile: A. este exprimată prin numere impare 45. legătura dublă conţine două legături π 43. Sunt legături heterogene: A. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E. liniare B. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D.

are catenă ramificată D. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . sinteza compuşilor organici B. are un atom de carbon primar 52. simple B. stabilirea structurii compuşilor organici C. mixte E. are un atom de carbon nular B. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. are catenă saturată D. pot fi compuşi halogenaţi 50. duble C. are structură liniară B.B. are doi atomi de carbon secundari E. pot fi atomi specifici D. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. are trei atomi de carbon primari E. Obiectul chimiei organice constă în: A. Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. pot fi grupe de atomi E. are un atom de carbon cuaternar C. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. fizicii C. triple D. pot fi heterogene C. stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. are un atom de carbon cuaternar 53. Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. chimiei anorganice D. coordinative 51. are structură ramificată C. chimiei organice B. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E. tuturor ramurilor chimiei E.

fosforul D. alături de alte elemente. intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. elementele care formează compuşii organici E. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. opţional. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. toate elementele din sistemul periodic B. numai atomi de carbon şi hidrogen B. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. clorul C. în molecula compuşilor organici E. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. care sunt elementele principale. sulful B. azot. brom. ci şi atomi de oxigen. hidrogen şi halogeni C. Elementele organogene sunt: A. atomii metalici 58. Pot fi elemente organogene: A. clor. halogeni. gazele rare E. pot fi elemente organogene D. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. care sunt elementele secundare 56. numai atomi de carbon şi oxigen C. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. atomi de carbon şi hidrogen. neonul şi argonul B. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. Sunt false afirmaţiile: A. şi atomi de halogeni D. Nu pot fi elemente organogene: A. numai carbonul şi hidrogenul 59. sunt elemente principale.55. oxigen. sulf. azotul E. niciunul din cele menţionate mai sus 57. alături de carbon şi hidrogen. Care afirmaţii sunt corecte? A. oxigenul C. sulf. azot. pot forma. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. fosfor D. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. Atomii halogenilor (fluor. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. de exemplu. compuşi organici 60. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 . iod): A. sulful D.

cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. carbonul. Care sunt afirmaţiile corecte? A. reprezintă: A. CO) E. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. nu intră în compoziţia compuşilor organici E. se scrie folosind simboluri Newton E. atomii de carbon nu formează legături covalente E. se poate considera că un atom de carbon. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. poate avea valenţa 4. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . carbonul. se poate considera că un atom de carbon. formula cu liniuţe (-) de valenţă D. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D. carbonul. 5 sau 6 63.A. 6C este hexavalent 64. carbonul. 6C este tetravalent C. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. are în toţi compuşii săi valenţa 4. formula restrânsă B. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C. se scrie folosind simboluri Lewis D. sau ai altor elemente B. Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. În molecula metanului. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. carbonul. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. atomul de carbon este monovalent. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. formula Lewis C. fără excepţie B. carbonul. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. are următoarele caracteristici: A. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. formula extinsă 68. formează legaturi covalente D. în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. sau ai altor elemente C. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. Structura electronică a carbonului. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A.

la formarea de legături multiple B. Legătura π: A. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. Perechea de electroni neparticipanţi: A. 109˚28’ C. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. se poate forma între carbon C şi clor Cl E.H este de 90˚ 69. legătura dublă dintre doi atomi 11 . numai la formarea de legături simple şi duble 74. 180˚ sau 109˚28’ E. nu intră în componenţa legăturii triple D.H este de 109˚28’ E. este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. unghiul dintre două legături C . în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73. la formarea de legături duble C. se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C. la formarea de legături triple D. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. este legătura covalentă simplă B. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. unghiul dintre două legături C . nu se mai notează în scrierea formulei compusului E. nu intră în componenţa legăturii duble C.B. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. formează alături de o legătură π. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. nu este prezentă în compuşii organici D. 180˚ B. la formarea de legături simple E. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E. Legătura de tip σ: A. în funcţie de poziţia fiecărui atom C. Un atom de carbon poate participa: A. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. Legătura σ: A.

un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. la rând. pentagon sau hexagon. catene saturate B. astfel. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B. pentru a nu complica scrierea. între atomii de carbon. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. catene secundare C. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. catenele de atomi de carbon pot fi: A. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D. sunt numai legături covalente triple. la rând. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. catenele saturate . catene principale E. există: A. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. fără a se putea identifica o formă clară 12 . atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. catene aromatice 78. este ea însăşi o legătură triplă 76. legătura simplă conţine o legătură π E. Catenele aromatice: A.C. dezordonat. formează alături de două legături π. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat. conţin numai legături ζ E. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. C≡C E. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. de o parte şi de alta a catenei liniare. catenele saturate. C . legătura triplă dintre doi atomi D. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt numai legături covalente simple. ζ. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. catene nesaturate D. pentru a nu complica scrierea. După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. conţin numai legături π D. între atomii de carbon. catene nesaturate şi catene aromatice B. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80. Într-o catenă. Care afirmaţii sunt adevărate? A.C C.

influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C. 2. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. se referă la natura. stabilirea compoziţiei substanţei E. Structura chimică: A. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 . stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. Sunt adevărate afirmaţiile: A. nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. se referă la natura. noţiunea de structură chimică se referă la natura. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. Referitor la metoda analizei elementale cantitative. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A.82.

fenol 14 . clorobenzenul B. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. alcanii B. fenolii C. carboxil E. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. halogen E. aldozele E. amidele D. alcoolii B. arenele polinucleare B. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88. aminele D. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. acizii carboxilici 89. poliolii E. fenol C. carboxil D. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92. esterii C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. alcool B. acidul salicilic C. amidă 94. aminoacizii D. cetonă C. aldehidă B. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. 1. glucoza 93. hidroxiacizii 90. α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. amină D. acidul trimetilacetic E. zaharidele E.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. cetozele 91. Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. acidul piruvic D. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. alchenele C.C.

nesaturaţi E. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. tetravalente E. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. cloroetan B. clorură de vinil 100. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. ionice 96. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. geminali C. se pot forma prin reacţii de adiţie C. halogenul poate fi numai clor sau brom 98. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B.95. clorură de alil E. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. compuşii halogenaţi pot fi: A. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. saturaţi D. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. se pot forma prin reacţii de substituţie E. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B. Grupele funcţionale pot fi: A. natura catenei 101. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C. heterogene D. cloroetenă C. numărul atomilor de halogen D. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. vicinali B. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . hidrocarbonate B. din punct de vedere al compoziţiei lor. omogene C. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. 1–cloropropenă D. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. se pot forma prin reacţii de oxidare D. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. natura atomilor de halogen C.

terţiari E. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. micşti 107. monohidroxilici B. monohidroxilici E. alifatici nesaturaţi D. aminele D. nulari B. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C. enoli E. oligozaharidele C. alifatici B. secundari D. terţiari E. nulari B. alifatici saturaţi B. fenoli 105.102. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. alifatici polinucleari E. amidele 16 . aromatici 103. diolii geminali sunt compuşi stabili D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. monozaharidele B. arenele polinucleare E. aromatici mononucleari C. secundari D. compuşii halogenaţi pot fi: A. acetatul de etil este un ester 108. alcooli D. compuşii hidroxilici pot fi: A. compuşii hidroxilici pot fi: A. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. aromatici polinucleari D. polihidroxilici C. primari C. primari C. polihidroxilici 106. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. alifatici mononucleari C. compuşii halogenaţi pot fi: A. alcoolii pot fi: A. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH. cuaternari 104. 1.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B.

anhidrida maleică B. acetaldehida D. acetonitril C. aril 113. clorura de etil 116. acetona B. acetona E. Sunt compuşi carbonilici: A. anhidrida ftalică D. nitroetanul D. carbonil D. clorura de acetil 17 . glucoza B. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A. aminoacizii 110. esterii C. clorura de etanoil B. dimetileterul 112. amidele D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. celuloza 111. etanonitril D. acidul acetic C. nitro C. nitrometan B. acetatul de etil C. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. nitrilul acidului acetic E. etanoatul de metil C.109. cianoetan 114. fructoza C. acidul metansulfonic E. acetamida B. aminele E. eterii B. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. acetonitrilul E. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A. butanona E. carboxil E. acidul benzoic D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. amino B. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. etandiolul 115.

pirocatechina E. glicina C. 1-propanolul B. clorura de benzil D. alcoolul alilic 118. clorobenzenul 121. 1. 2-cloropropanul E. cloroprenul B. glicerina C. 2-bromo-2-metilpropanul C. clorobenzenul E.C. 2-butanolul 119. etanolul B.2-etandiolul B. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. 1-bromopropanul D. alcoolul izopropilic C. 2. 1. clorura de vinil 122. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A. propenolul 120. tetraclorura de carbon C. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. 2-cloropropanul D.2-etandiolul D. 1. 2-propanolul C. glicolul D.2-dicloroetanul E. clorura de etil D. glicerina E. iodoformul B. glicolul B. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A. clorura de metilen C. alcoolul terţbutilic D. alcoolul vinilic E.2-dicloropropanul 123. fenolul 117. alcoolul benzilic E. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. etanolul E. pirogalolul 18 . Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. Sunt compuşi dihidroxilici: A. pirocatechina D. cloroetanul B.

etandiolul C. anilina 129. sunt instabili E. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. α-naftolul E. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. este un alcool nesaturat C. anilina B. Sunt diamine: A. etanolamina D.3-diaminobenzen 130. glicolul C. dimetilamina D. o-dihidroxibenzenul 125. Sunt amine secundare: A. Sunt compuşi trihidroxilici: A. etilmetilamina B.3-diaminopropan E. Sunt compuşi dihidroxilici: A. glicerolul D. clorura de etildimetilamoniu C. glicerina D. amoniacul 19 . sunt compuşi polihidroxilici B. aminobenzenul D.124. are doi atomi de carbon terţiari D. dimetilamina C. trimetilamina E. rezorcina 126. 1. difenilamina 131. metanolul B. Sunt amine terţiare: A. Sunt amine primare: A. pirogalolul E. 1. este un alcool dihidroxilic B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanolul B. etilamina E. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. etilamina C. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E. anilina B.etildimetilamina C. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH. sunt stabili 128. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D. metilamina B.

doi atomi de carbon cuaternari D. drept combustibili B. cetoze C. un atom de carbon cuaternar D. natura radicalului hidrocarbonat E. acetali D. aromatici D. cetone 133. aldehide E. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 . aromatizanţi D. numărul atomilor de carbon din moleculă B. semibazici 135. numărul de grupe carboxil din moleculă C. în industria alimentară C. etilfenilmetilamina 132. gazoşi E. alifatici saturaţi B. un atom de carbon terţiar E. Utilizările esterilor pot fi: A. un atom de carbon primar B. gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. materie primă în fabricarea săpunului E. numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. patru atomi de carbon primari 137. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. un atom de carbon secundar 138. Acizii carboxilici pot fi: A.D. alifatici nesaturaţi C. Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. un atom de carbon primar C. aldoze B. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A. doi atomi de carbon primari C. dezinfectanţi în chirurgie 136. doi atomi de carbon terţiari E. doi atomi de carbon primari B. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. trimetilamina E.

acetatul de metil şi acidul propanoic D. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. tristearina C. pot fi hidroxicetone 142. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. nitrilul acidului acetic E. 2-metilpropanal B. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. acidul etansulfonic E.sau poliamine E. glucoza B. pot fi hidroxialdehide E. clorura de etanoil C. β-alanina 141. acidul salicilic E. propanalul şi alcoolul alilic 144. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. sunt compuşi monofuncţionali B. acidul propionic B. acidul fumaric 145. etandiolul şi acidul acetic E. etanoatul de metil D. α-alanina şi nitroetanul C. glicina şi nitroetanul B. etanoatul de etil D. anisolul este un eter C. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. în funcţie de numărul grupelor –OH. dipalmitostearina 21 . fructoza C. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. enoli şi fenoli 143. sunt polioli D. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. anhidrida ftalică B. glicina 140. acidul stearic D. Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul maleic C.A. fenolul este un alcool terţiar B. acidul salicilic D. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A.

aldehidele D. Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. esterii E. acizii carboxilici C. aldehida benzoică D. compuşii dihalogenaţi vicinali C. acetilena B. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B.2. aminoacizii 148. hidroxicetonele D. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. alcoolul alilic D. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . enolii C. compuşii dihalogenaţi geminali D. antracenul 153. tripalmitina este un ester E. alcoolul benzilic 151. compuşii monohalogenaţi B. acrilonitrilul E. etina B. fructoza 146. alcoolul vinilic E. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. vinilacetilena C. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. Conţin un singur nucleu aromatic: A. alcoolii monohidroxilici E. cetonele E. etena C. hidroxialdehidele B.E. Au funcţiune trivalentă: A. Au funcţiune monovalentă: A. ananasul conţine butirat de etil C. monozaharidele 150. fenolul C. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. alcoolii polihidroxilici 149. cloroprenul B. Alegeţi variantele corecte: A.3-tributanoilglicerolul este un eter D. 1. acetilura de diargint D. naftalina E. clorura de vinil 152.

omogene. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159. nu sunt niciodată omogene E. acizi carboxilici D. conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. nu sunt niciodată eterogene 155. de exemplu legături triple -C≡CD. -Cl. de exemplu: -F. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi. eterogene. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. acizi sulfonici E. -Cl. de exemplu legături duble C. Compuşii organici: A. -COOH 156. Grupele funcţionale pot fi: A. Derivaţii hidrocarburilor: A. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. omogene.3-butadiena D. -I E. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . pot fi exemplificaţi de: alcooli. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. baze şi săruri B. eterogene. amine. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. acetilura monosodică 154. -Br. vinilacetilena B. 1. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D. pot fi saturate. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B. pot fi omogene sau eterogene C. -Br. eteri. omogene. nu conţin nici un element organogen 158.3-propindiina C. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. spre deosebire de hidrocarburi.A. 1. -I B. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. 1-buten-3-ina E. se împart în trei mari clase: acizi. nu sunt niciodată aromatice 157. nesaturate sau aromatice E. conţin şi alte elemente organogene. Hidrocarburile: A. de exemplu: -F. Grupele funcţionale: A. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. compuşii halogenaţi. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B. de exemplu: -OH.

-OH E. care conţin atomi de halogen. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. care conţin gruparea carbonil 165. adică un alt atom de hidrogen B. pot fi compuşi hidroxilici. -Cl. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. -NH2 164. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. nu conţin atomi de azot C. -Br. pot fi compuşi carbonilici. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. nu conţin atomi de carbon E. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. -I E. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. de exemplu. nu conţin în moleculă atomi de azot D. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. conţin în moleculă şi atomi de azot C. -X: -F. -Cl. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. pot fi compuşi halogenaţi. care conţin atomi de halogen. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. pot fi compuşi halogenaţi. formându-se grupa funcţională. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. compuşii carboxilici C. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. nu conţin în moleculă halogeni E. nu conţin atomi de oxigen 162. nu au fost încă descoperiţi 24 . sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. nu conţin halogeni D. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. oxigen. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A. în: A.160. pot fi. nu conţin nici o grupare funcţională B. nu conţin niciodată azot 166. nu conţin niciodată oxigen E. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. -Br. Aminele: A. pot fi amine. -I D. care conţin gruparea funcţională hidroxil. -X: -F. care conţin gruparea funcţională amino. azot) C.

de exemplu. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. CH4) cu heteroatomi 167. în vicinali. principali C. CH4) cu heteroatomi E. compuşii organici pot fi alifatici C. geminali şi întâmplătoare E. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan.B. după natura radicalului de hidrocarbură D. de exemplu proteine D. zaharide 168. După poziţia grupei funcţionale. de exemplu.şi poliD. alifatici D. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. după poziţia grupei funcţionale 170. primari B. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. în principali şi secundari 173. după poziţia grupării funcţionale. în mono. de exemplu aminoacizi B. pot fi. nu pot fi. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A. după culoare şi după gust B. după tipul de carbon de care este legată grupa. terţiari şi cuaternari C. compuşii organici pot fi aromatici D. pot fi. după natura radicalului de hidrocarbură. compuşii organici pot fi: A. După natura radicalului de hidrocarbură: A. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. în primari. aromatici E. pot fi. de exemplu hidroxiacizi C. compuşii organici pot fi: A. vicinali B. compuşii organici pot fi vicinali E. cuaternari 171. CH4) cu heteroatomi C. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. geminali C. în alifatici şi aromatici B. terţiari E. după numărul de grupe funcţionale C. pot fi. compuşii organici pot fi geminali 172. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. de exemplu acizi nucleici E. secundari D. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . secundari. Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. pot fi. după numărul de grupe funcţionale. după natura radicalului de hidrocarbură.

compuşi floruraţi.2-dicloropropan C. 1.2. 1. compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B. de exemplu: 2. de exemplu: CH3-OH.2-diclorociclohexan.4-diclorobenzen.3-dicloropropan D.3-dicloropentan. 1.5-tribromopentan.3-dicloro-2-pentenă.2-dicloropropan C. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D.2. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. clorometan. Se dă următorul compus: 1.3-dibromobutan B.3-dicloropentan 179.1-dicloropropan E. de exemplu: CaF2 . de exemplu: 1. de exemplu: CH3-Br.2-difluoroetenă 180. nu există compuşi halogenaţi vicinali E.2. 1. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C. compuşi halogenaţi geminali. 1. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 . triclorometan D. 1. de exemplu: 1. 1. de exemplu: CH3-Cl. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D.4-diiodohexan. CH3-CH2-CH2-OH 175. 3. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178. diclorometan. compuşi oxigenaţi. 1.2-dicloropropan.B. 2. 1.4-diclorohexan B. compuşi polihalogenaţi.1. compuşii halogenaţi pot fi: A.4-triclorohexan. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A.5-diiodohexan. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşi halogenaţi geminali. CH3 ˗ F D. compuşi halogenaţi vicinali.3-tricloropentan E. de exemplu: 1. Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174. 1. F2 .3-dibromociclopentan C. CH3-CH2-CH2-OH B. CH3-CH2-CH2-Cl E. compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C. de exemplu: H2C = O. 1. după numărul de atomi de halogen C.4-diiodohexan D. compuşi oxigenaţi. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. α-cloropropenă. După natura atomului de halogen din moleculă. 1. 1. compuşi halogenaţi vicinali. 3. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E.4-triclorohexan 177.3. după numărul atomilor de carbon 176.3-tricloropentan E. după natura atomului de halogen B. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A.6-diclorohexan B. compuşi bromuraţi. CH3-CH2-Br C. de exemplu: 1. 1. compuşi cloruraţi.

compuşii: 2-bromo-2-metilpropan.3-dimetilpentan D. compuşii halogenaţi pot fi: A. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 . cloroetena D. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. de exemplu. C. de exemplu: cloroetan. compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. Compuşii halogenaţi alifatici: A. după poziţia atomilor de halogen în moleculă. compuşi halogenaţi terţiari.1-tricloroetan. compuşi halogenaţi aromatici. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A. sunt. este un compus halogenat vicinal B. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. este un compus halogenat alifatic nesaturat D. de exemplu: clorobenzen C. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. de exemplu: clorobenzen B. 1. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. de exemplu. sunt saturaţi sau nesaturaţi B. 1-bromopropan E. de exemplu: cloroetena E. compuşi halogenaţi cuaternari. compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. Se dau următorii compuşi: 1. compuşi halogenaţi secundari. de care este legat atomul de halogen. După tipul de atom de carbon.3-tricloroetan. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. cloroetena C. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E.2. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen.A. după numărul de atomi de halogen din moleculă. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. este un compus halogenat geminal 181. compuşi halogenaţi terţiari.1. -X.1-dicloropropan. este un compus polihalogenat E. de exemplu: clorobenzen 183. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. de exemplu: clorobenzen. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. compuşi halogenaţi primari. toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. de exemplu: cloroetan D. sunt. 1. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. compuşii halogenaţi pot fi: A. în moleculă. 3-bromo-2. sunt. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E. este un compus halogenat aromatic C. după numărul de grupe hidroxil D. sunt.

alcooli saturaţi. enolii sunt compuşi carbonilici D. alcooli nesaturaţi. există monoamine şi poliamine E. compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. CH3-CHOH-CH3 B. de exemplu: CH2=CH-OH. există amine primare. CH2=CH-CH2-OH C. 3-metil-3-pentanol C. după numărul de grupe amino din moleculă. alcoolii pot fi saturaţi. toţi sunt compuşi hidroxilici B. secundare şi terţiare D. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. aminele pot fi primare. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. secundare şi terţiare C. de exemplu: C6H5-CH2-OH. Următoarele afirmaţii sunt false: A. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. dintr-un radical alifatic.187. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E. de exemplu: 3-pentanol. enoli şi fenoli: A. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. Alcoolii terţiari sunt: A. 1-fenil-2-propanol 190. enoli şi fenoli B. secundare şi terţiare 193. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. după numărul de grupe amoniu din moleculă. aminele pot fi primare. Alcoolii pot fi: A. CH3-CH=CH-CH2-OH D. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. fenolii pot fi saturaţi. CH3-CH=COH-CH3 E. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. nesaturaţi sau aromatici E. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. terţiari sau cuaternari D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E. alcooli aromatici. după numărul de grupe amino din moleculă. Aminele se clasifică astfel: A. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH. -NO2 B. -NH2 C. Se dau următorii compuşi: 28 . de exemplu: alcool benzilic. 3-hexanol D. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. Aminele: A. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. există monoamine şi poliamine B. alcooli nesaturaţi. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. nesaturaţi sau aromatici 189. de exemplu: CH3-OH. secundari. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. alcooli saturaţi. de exemplu: 2-metil-2-propanol.

OH CH3 B. CH2OH D. sunt enoli C. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. OH C. H3C OH CH3 195. sunt alcooli alifatici saturaţi B. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. sunt alcooli secundari D. 29 . OH CH E.CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A.

compuşii se numesc cetone D. CH3 CH2 NH2 CH2. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. compuşii se numesc aldehide 198. compuşii se numesc aldehide C. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. CH NH CH3. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O.CH3 CH3 C. D. compuşii se numesc cetone E. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. CH3 CH2 NH CH3. principalele clase de compuşi organici. principalele clase de compuşi organici. NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. principalele clase de compuşi organici. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. CH3 C NH CH3. CH3 CH3 CH3 D. NH CH3. Aldehidele şi cetonele sunt: A.

202. după numărul de grupe COOH. (II) acetonă. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (I) aldehida izobutirică. (II) acetonă. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A. CH3 O H CH CH3 OH 201. CH3CH2CHO D. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. (II) dimetil-cetonă.D. E. compuşi carboxilici 199. (I) 2-metilpropanal. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. după numărul atomilor de carbon. compuşi carbonilici E. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (III) acetonă 200. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 . H C E. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. (I) aldehida izobutirică. (I) aldehida 2-metilpropanoică. CH2=CH C CH=CH2 O C. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (III) acetaldehidă B. (III) aldehidă acetică C. (II) etanal. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. (I) 2-metilpropanol. (III) acetaldehidă E. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. (II) dimetil-cetonă. (III) etanal D. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică.

anhidridele acide 207. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida).C. eteri. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. esteri. Amidele sunt: A. cloruri acide. anhidride acide. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. (II) tristearină. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. de exemplu esterii. nitrili C. după numărul de grupe COOH. -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril.3-tributanoil-glicerol. anhidride acide.2. cloruri acide. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. (III) tristearină B. -C≡N E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. anhidride acide. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C. nitrili. amide E. conţin în moleculă heteroatomi E. desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. conţin în moleculă grupa –NH2 D. -NH2 C. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. de exemplu aldehidele şi cetonele E. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt. amide D. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. cloruri acide. anhidride acide.3-tributanoil-glicerol 204. (III) 1. amine 205. esteri. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. amide B. cloruri acide. (II) 1.2. anhidride acide. -C≡N 206. esteri. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 . după natura radicalului de hidrocarbură. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino. clorurile acide. după natura radicalului de hidrocarbură. cloruri acide. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil.

sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. -OH şi carboxil. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214. Hidroxiacizii sunt: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. amidele C. zaharoza. cetone 212. aminoacizi C. etenă. zaharide D. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. tioetan. clorură de etanoil B. nitroetan. de exemplu: glucoza. aldehide E. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A. acetamidă. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. acetamidă. -OH B. amidonul 213. izobutan. conţin în moleculă heteroatomi B. acid etansulfonic C. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii. dimetileter. etan. acid acetic 33 . esterii B. -NH2 şi carboxil. sunt. -OH 211. anhidridă acetică. natura radicalului de hidrocarbură B. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. etanoat de metil D. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. aminele D. nitrilii 210. Zaharidele: A. etanal. cetonele E. poziţia grupei funcţionale D. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. COOH B. oligozaharide şi polizaharide D. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. etanal. etanol E. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. -OH C. COOH D. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A. monocloroetan. hidroxoacizi B. pot fi: monozaharide. anhidridă acetică. numărul de grupe funcţionale C.A. acetilenă. -OH E. Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. etanal. dintre care cele mai folosite sunt: A. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E.

izomerizare C. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. izoalcanii sunt insolubili în apă. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. dar solubili în solvenţi organici E. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. alcanii au reactivitate chimică scăzută C. cracare 222. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B. alcanii gazoşi au miros neplăcut. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D.215. 3. halogenare directă cu clor şi brom 34 . Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. la temperatură şi presiune normale. de sulf 217. dehidrogenare E. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. halogenare B. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. etanamina şi nitroetanul sunt amine D. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. ardere D. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. ALCANI 216. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. alcanii inferiori sunt inodori D. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP.

1-cloropropan B. cloroform D. în prezenţa luminii solare. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. în condiţii normale: A.B. iodura de metilen E. cloroformul 225. La monoclorurarea propanului cu clor.2-dimetilbutan E. hidrogen 228. oxidare completă C. 2-butenă C. n-butanul D. La descompunerea termică a alcanilor. n-butan < n-pentan < n-hexan D. Sunt în stare gazoasă. reacţii de dehidrohalogenare 227. n-hexan > 2. poate rezulta: A. încălzire la 300-4000C 223. pot avea loc: A. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. clorura de metil C. temperatură şi catalizatori. clorură de metil B. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. n-propan D. 1. La clorurarea metanului cu clor. procese de dehidrogenare B.2-dimetilbutan > izohexan 226. procese de izomerizare D. n-pentan > izopentan > neopentan C. metanul B. carbon şi acid clorhidric 229. poate rezulta: A. n-hexanul C. izobutanul E. dehidrogenare E. procese de oxidare E. Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului. 1-butenă B. izohexanul 224. poate rezulta: A. propenă E. tetraclorură de carbon E. n-hexan > izohexan > 2. n-butan > n-pentan > n-hexan B. halogenare directă cu iod D.1-dicloropropan 35 . în funcţie de presiune. fluorura de metil B. bromura de metil D. clorură de metilen C. procese de cracare C.

reducere E. alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D. izomerizare D. alcanii au reactivitate chimică mică B. combustibili B. substituţie C. la 5000C B. solvenţi E. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233. este o reacţie ireversibilă E. în prezenţa luminii solare D. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. Izomerizarea alcanilor: A.C. metan şi propenă 232. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C.2-dicloropropan 230. Bromurarea metanului se poate efectua: A. 2-cloropropan D. cu brom. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. 1. este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B. cu acid bromhidric concentrat E. cu apă de brom. adiţie B. izobutan 36 . are loc cu scindarea legăturii C–C 231. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. etan şi etenă E. agenţi de alchilare D. carbon şi hidrogen D. metan şi etenă B. 2. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. cu brom. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. oxidare 234. materie primă în industria chimică 235. propenă şi hidrogen C. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. la întuneric C. agenţi oxidanţi C. cu brom. este catalizată de clorura de aluminiu umedă C.2-dicloropropan E.

formaldehidă şi apă B. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C.2-dimetilbutan E. este solubil în benzină. la 10000C. este un gaz incolor C. Pot avea loc reacţiile: A. pe catalizator de platină B. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. dioxid de carbon şi hidrogen C. la 400–6000C E. se mai numeşte „gaz grizu” B. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A. este insolubil în apă D.B. pot rezulta: A. rezultă prin arderea incompletă a metanului E. CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. rezultă la oxidarea parţială a metanului. monoxid de carbon şi hidrogen E. acetilenă şi hidrogen 239. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B. la 600–10000C 238. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241. Despre gazul de sinteză se ştie că: A. acid cianhidric şi apă D.2-dimetilpropan 237. pe catalizator de nichel D. tetraclorură de carbon 37 . Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. rezultă la amonoxidarea metanului D. în funcţie de condiţiile de reacţie. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. izopentan C. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. neopentan D. 2. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. este insolubil în solvenţi organici E. La oxidarea metanului. 2.

arene 249. izomerizare B. cicloalcani C. amoniac E. un singur derivat triclorurat 246. La clorurarea etanului cu clor. se găseşte în gazele de sondă. se poate dehidrogena B. miroase a sulf E. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A.5 D. alchene D. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A. are un singur atom de carbon cuaternar 38 . un n-alcan B. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. alcanii sunt compuşi organici polari C. alcani B. doi izomeri geometrici E. substituţie E. patru izoalcani C. În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. un singur derivat diclorurat D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. reducere 248. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţa luminii. în reacţia de amonoxidare a metanului. un singur derivat monoclorurat B. raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. adiţie C. trei izoalcani D. acid cianhidric C. doi derivaţi monocloruraţi C. oxidare D. Tetraterţbutilmetanul: A. gazele de cocserie şi gazele naturale B. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. benzen D. acetilenă 244. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. un izomer de funcţiune 245. alchine E.242. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. propenă şi hidrogen E. gaz de sinteză B. nu se oxidează D. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. pot rezulta: A. etan. doi derivaţi dicloruraţi E.

propanul B. are loc la 10000C. etenă C. izobutanul 251. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. are loc la 4000C şi 60 atm D.5 256. la 4000C şi 60 atm. propenă D. în atmosferă săracă în oxigen. metan B. metan B. Referitor la amonoxidarea metanului. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. pe catalizator de Ni. rezultă gaz de apă D. rezultă metanal 254. pe catalizator de Pt C. are loc la 8000C. au formula generală CnH2n-2 39 . etenă C. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. hidrogen 253. gazul de sinteză 255. 1-pentenă E. rezultă metanol E. pe catalizator de Ni B. prin arderea metanului în aer. gaze de sondă D.2-dimetilpropanul E.D. propenă 252. minele de cărbuni E. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A. metanul D. izopropan E. prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. prin ardere în oxigen sau aer. 2. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. are doisprezece atomi de carbon primari 250. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A. se formează negru de fum B. la 400-6000C. Formează un singur compus monoclorurat: A. are cinci atomi de carbon cuaternari E. Metanul se găseşte în: A. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. pentan D. sunt adevărate afirmaţiile: A. etanul C. gazele de cocserie B. conduce la formarea acidului cianhidric E. gaze naturale C. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A.

3. neohexanul E. negru de fum E. doi izomeri cu catenă ramificată D. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A.3-dimetilbutan B. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. conţin patru legături covalente π B. metanol B. neopentanul C. au catene în formă de zig-zag D. conţin numai legături ζ E. neohexan D. n-hexanul B. au molecule plane C. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. doi izomeri optici 259. apă 263. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262. gaz de sinteză D. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. în funcţie de condiţiile de reacţie: A. metanal C. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B.257. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D. izopropiletan 261. acid cianhidric 40 . 2. cocs B.2-dimetilbutan E. dioxid de carbon C. doi izomeri cu catenă liniară C. Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A. un izomer cu catenă liniară B. terţbutiletenă 260. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E. izohexan C. trei izomeri cu catenă ramificată E. izohexanul D. monoxid de carbon D.

la temperatură normală.E.33Å E. alcanii superiori sunt inodori B. mai mare decât neopentanul B. n-octanul are p. Alcanii sunt insolubili în apă. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C. dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A.3-tetrametilbutanul C. n-butanul are p. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B. benzen C. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. alcanii au formula generală CnH2n B. la 300-4000C E.2. numerotarea catenei de bază D. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269.f.f. sunt: A. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270. n-pentanul are p. metanul participă la reacţia de izomerizare E. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. denumirea propriu-zisă E.f. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D.f. lungimea legăturii simple C–C este de 1. mai mare decât n-heptanul 268. denumirea alcoolului 265. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 . alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C. lichide C. acid acetic 264. identificarea catenelor laterale C. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A.f. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerul cu catena ramificată are p.3. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. acetilenă B. amorfe 266. şi p. fluorurarea alcanilor are loc direct. p. gaze B. tetraclorură de carbon 267. acetonă D. mai mic decât cel cu catena liniară E. glicol E. solide D. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C. se parcurg următoarele etape: A.t. identificarea catenei de bază B. Alcanii cu mase moleculare mici. mai mic decât 2. omologul imediat superior al metanului este etanul D. vâscoase E. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC.

compuşii I şi III sunt omologi C. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. compuşii I şi II sunt izomeri B. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. compusul A este metan C. un izomer cu catenă ciclică E. compuşii I şi III sunt izomeri D. are 17 legături C–H E. compusul A este etan B. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A. Se dau compuşii: I. conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C.271. compusul C este clorura de metil D. trei izomeri cu catenă ramificată C. are 6 legături C–C D. CH3 CH CH3 CH3 . cloroformul este un anestezic foarte puternic B. hexanul prezintă cinci izomeri C. doi izomeri cu catenă ciclică 274. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. compusul D poate fi monoxid de carbon E. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. are 5 atomi de carbon secundari 273. compusul E este apa 275. patru izomeri cu catenă ramificată D. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. un izomer cu catenă liniară B.

are o mare putere calorică C. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282.4-dimetilpentan B.2-dimetilbutan C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetonei D. prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B. neoheptan E. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A. prin ardere în oxigen sau aer. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. acetilenei 279. orice alcan se transformă în CO şi H2O B. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. benzina este solubilă în apă C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. Referitor la metan.2-dimetilpentan D. izoheptan 278. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D. 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280. 2. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. aragazul este un amestec de propan şi butan C. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C. acidului cianhidric C. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. fructozei E. compuşii II şi IV sunt omologi 276. lemnul are cea mai mare putere calorică D. gazului de sinteză B. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281.E. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 4. benzina poate determina iritaţii.

Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. cea mai mică putere calorică o are benzina B. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. sunt combustibili fosili C. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B. huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cărbunii superiori au putere calorică mare C. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. antracitul. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cărbunii reprezintă aurul negru 286. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. cărbunii inferiori au putere calorică mică D. formându-se acizi carboxilici inferiori C. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 . cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. turba are putere calorică mare 287.D. în proporţii egale C. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. sunt combustibili lichizi B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. antracitul este un cărbune superior E. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E. gudroanelor şi gazelor de cocserie D. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. arderea butanului are loc spontan D.

permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 . are loc la t > 6500C D. la lumină B. se formează cicloalcani B. se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294. conduce la formarea gazului de apă 296.E. conduce la formarea amoniacului B.2. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. conduce la formarea metanolului E. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. este reversibilă D. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. este o reacţie de adiţie 292. are loc în condiţii diferite. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. halogenul are rol de reactant C. Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc pe catalizator de platină. iodul reacţionează direct cu etanul. se formează izoalcani C. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A.5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. are loc la temperatură normală E. clorura de metil este agent frigorific E. se formează şase derivaţi monobromuraţi C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la halogenarea alcanilor. în funcţie de structura alcanului. la 10000C 295. are loc la t < 6500C C. are loc pe catalizator de nichel D. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. conduce la formarea acetilenei B.

Butanul: 46 . are doi izomeri de catenă E. furnizează următorii radicali: CH3. de exemplu: pentan. are formula de structură plană CH3-CH3 B. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. Alcanii: A. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C.(metilen). undecan. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. are formula moleculară C3H8 E. are formula de structură plană C2H6 D. primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301.O. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D. Etanul: A. nu prezintă izomeri de catenă 302. apreciază cantitatea de benzină din rezervor B. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. are formula moleculară C2H6 C. apreciază calitatea benzinei C. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. este omologul superior al butanului B. este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. nu prezintă izomeri de catenă E. bromura de aluminiu umedă B.A. de exemplu: decan. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D.(metin) B.O. = 0 299. uzuale care conţin sufixul an B. zeoliţii E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A. are trei izomeri de catenă C. n-heptanul are C. sunt hidrocarburi aciclice saturate B. sunt. =CH. = 90 E. Metanul: A. este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. tetraclorura de carbon 298. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A. -CH2. silicaţi de aluminiu C. clorura de aluminiu anhidră D. Propanul: A. au formula generală CnHn+2 300. eicosan E. hexan. heptan D. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304. sunt. izooctanul are C. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-.(metil).

alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E.A. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. iar (II) este omologul superior al acestuia E. metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. prezintă trei izomeri de catenă E. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. este omologul superior al butanului C. cei trei alcani nu pot fi omologi D. Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. (I) este omologul inferior al butanului. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. numai butanul este alcan C. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. decanul nu este substanţă chimică D. este un radical provenit de la metan 47 . este omologul superior al propanului C. Pentanul: A. are formula moleculară C5H10 B. hidrocarburi aciclice nesaturate E. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. se numeşte radical metilen C. (II) este i-butan B. are 4 izomeri de catenă B. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. (I) este omologul inferior al pentanului. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. se numeşte radical metil B. (I) este n-butan . este o hidrocarbură aciclică nesaturată D. etan şi propan sunt adevărate: A. ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se numeşte radical metiliden D. ambele au formula moleculară C4H10 C. are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. butanul este omologul superior al decanului E. Izoalcanii sunt: A. are formula moleculară C4H10 D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. alcani cu catena ramificată B.

Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. pentan. octan. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. nonan. butanul este omologul superior al eicosanului D. butanul este omologul inferior al etanului 316. butan. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. pentan C. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. hexan. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. decan 313. butan. pentan. pentan B. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il. metan. butadienă. heptan D. propan. hexan. Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E. metan. butenă. pentan. formula de structură plană: C4H10 C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. metan C. undecan D. propan. butan. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. etan. heptan E. formula moleculară: C4H10 E.faţă de butan D. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. butan. butanul este omologul inferior al pentanului E. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. etan. butină 314. decan. pentan. propan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. hexan. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D. hexan. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. heptan B. heptan. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. Se dă următoarea serie de alcani: etan. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen. octan. dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. n-butan. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. pentan. butan. i-butan. propan E. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. nonan. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. propan. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311.E. butan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on.

Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. se mai numeşte 2-metilbutan B. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D. prin cifre arabe. în ordine de la stânga la dreapta D. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. în ordine de la dreapta la stânga E. etanul este omologul superior al propanului E. prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D. se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază.) B. etan şi propan sunt adevărate? A. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. . Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. se mai numeşte 2-metilpentan C. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. propan 318. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. uzuale care conţin sufixul an C. metan. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320. acesata fiind considerată catena de bază B. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322. acesata fiind considerată catena de bază C. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon. astfel: A. Izopentanul: A. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). 2. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. sunt false următoarele afirmaţii: A. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. prin cifre arabe. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. în ordine alfabetică B. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. etan. CnH2n. 3. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice.317. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 . la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora.. prin cifre arabe. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E.. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C. în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. de exemplu.54Å 50 . în locul lui n D.323. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C. în locul lui n B. denumirea corectă a compusului este: 2. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E. 2. este primul termen din seria alcanilor B. este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C. Legăturile simple σ C-C: A.3-trimetilpentan E.4-dimetilhexan. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. este izomer de catenă cu 2. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324.3-trimetilhexan D.54Å D. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E.2-dimetilpropanul D. hidrocarburi aciclice nesaturate 327. ζ C. este izomer de catenă cu izopentanul B. Izoalcanii sunt: A. Neopentanul: A.2. 4-etil-2. este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine opt atomi de carbon D. 2-metilbutan. au o lungime de 8.2. în locul lui n E. de exemplu. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.2-dimetilpropan E. alcani cu catenă liniară C. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B. inainte de n 326. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer.4-trimetilpentan 325. au o lungime de 1.4. are doi izomeri de catenă 328. în locul lui n C. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. denumirea corectă a compusului este: 3. 3-etil-2. alcani cu catenă ramificată B.

În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii mijlocii. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330. sunt adevărate? A. butanul este lichid D. toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A. izopentanul este lichid C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D. au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B. inclusiv C17 sunt lichizi E. alcanii superiori sunt lichizi E. pot fi liniare sau ramificate 332. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). neopentanul nu este gaz C. nu au o formă bine definită E. propanul este solid 333. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. lungimea legăturii simple C-C este de 1. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 . punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. primii doi termeni sunt solizi 331. decanul este solid E. sunt false: A. sunt prezente numai în alcani 329. primii patru termeni sunt gaze D. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. neopentanul este gaz B. primii patru termeni sunt gaze B.E.54 Å E. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. etanul şi neopentanul sunt gaze C. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E. numai metanul şi butanul sunt gaze B. alcanii superiori sunt solizi 334. hexanul şi octanul sunt lichizi D.

octan. Vaselina: A. butan B. etan. eicosan. butan D. n-hexan E. propan. heptan. se dizolvă în apă D. nonan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. metan.4˚C (2)27. (V) cu (II) C. izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. propan. (II) cu (4). le consideraţi corecte? A.-formulă. (V) cu (1). octan D. (I) cu (5).1˚C (4)106. neopentan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D. n-hexan. nonan. (II) cu (2). decan. heptan 338. n-pentan. izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B.3˚C (5)125. (II) cu (4). este un amestec de pentan şi hexan B. etan. propan E. hexan. izopentan. (I) cu (5). butan. pentan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. decan B. (II) cu (4). izoprntan. (IV) cu (3). (III) cu (3) E. nu se dizolvă în apă E. propan. se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. (III) cu (1) B. A. octan. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9.335.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. A. (I) cu (1). pluteşte deasupra apei B. etan. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. etan. hexan. (III) cu (3) 339. (IV) cu (2). (III) cu (3) D. undecan. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . metan C. metan. eicosan C. n-pentan. valoare p. metan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. Vaselina: A. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere.f. neopentan 337.8˚C (3)36. propan. este un amestec de alcani superiori C. undecan.

adăugării la amestecul gazos format din alcani. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. alcanii au molecule nepolare B. alcanii superiori au miros caracteristic C. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A. are densitate mai mare decât apa D. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. Alcanii: A. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. se dizolvă în apă caldă E.C. alcanii inferiori au miros caracteristic D. au miros caracteristic C. Alcanii inferiori: A. se dizolvă în apă D. se dizolvă în solvenţi nepolari 341. culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . nu se dizolvă în apă 343. Mercaptanii: A. sunt inodori B. alcanii superiori sunt inodori E. pentru că au miros neplăcut D. se dizolvă în benzină E. alcanii au molecule polare C. alcanii se dizolvă în apă E. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. nu se dizolvă în apă E. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. sunt inodori 346. cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. sunt solubili în solvenţi nepolari D. pentru că au culoare brun-roşcat E. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. alcanii inferiori sunt inodori B. alcanii solizi plutesc pe apă 342. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B. Alcanii superiori: A. sunt alcani inferiori fără miros 345.

are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. au loc în condiţii diferite. este izomer de catenă cu izopentanul C. nu este solubil în apă D. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. indiferent de natura halogenului D. de exemplu: dehidrogenarea. cracarea. are densitatea mai mare decât a apei E. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. Reacţiile de halogenare: A. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. izomerizarea şi arderea D. oxidarea şi arderea 353. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. are miros caracteristic neplăcut 349. cracarea şi izomerizarea C. de exemplu: izomerizarea. izomerizarea. dehidrogenarea. au loc în aceleaşi condiţii. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. are densitatea mai mică decât a apei E. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. de exemplu: substituţia. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . este izomer de catenă cu neohexanul B. în funcţie de natura halogenului E. adăugării la amestecul gazos format din alcani. nu este solubil în apă D. este inodor 351. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. Neopentanul: A. de exemplu: cracarea. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. substituţia. de exemplu reacţia de halogenare D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. dehidrogenarea şi oxidarea E. oxidarea şi arderea B. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. Butanul: A. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. de exemplu: substituţia. poate fi. a mercaptanilor E. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. Etanul: A. oxidarea. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. Reacţia de substituţie: A.D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. ζ B.

numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). diclorometan. sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B. fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. la temperaturi relativ joase. au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). Cifra octanică: A. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D. clorură de propil şi clorură de butil 357. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. pentru n-heptan are valoarea zero 55 . un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. triclorometan şi tetraclorometan D. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. clorură de etil. Reacţiile de izomerizare: A. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358.355. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. (50-100˚C) 360. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. sunt ireversibile C. numiţi zeoliţi. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. numai clorură de metil B. clorură de metilen. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B.

se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363. este 2. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C.O. au loc în mod direct B. Izooctanul: A. Cracarea: A. săruri de zinc D. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D.O. are formula moleculară C7H14 B. se produce numai la temperaturi relativ mari C. Reacţiile de izomerizare: A. halogenuri de aluminiu 362. are cifta octanică C.= 100 C. are cifta octanică C. are cifta octanică C.E.O. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . au loc în prezenţă de catalizatori C.4-trimetilpentan B. pentru izooctan are valoarea 100 361. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E. are o rezistenţă scăzută la detonare E. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E. se produce numai la temperaturi joase B. sunt reversibile E.2.O. se apreciază prin cifra octanică D. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C. are cifta octanică C. Benzinele de calitate superioară: A. Zeoliţii sunt: A. n-Heptanul: A.= 100 C. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C.= 0 364.= 0 D. este puternic detonant E. este deosebit de rezistent la detonare D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B. trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366.

cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. la anumite temperaturi pot avea loc. ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. se numeşte cracare B. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. Descompunerea termică a metanului: A. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. Cracarea şi piroliza: A. Piroliza: A. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metanul nu se descompune termic 372. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. se numeşte piroliză C. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. în acelaşi timp. nu pot avea loc în acelaşi timp E.368. este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B.

suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. sub formă de căldură şi lumină E. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. în urma pirolizei acetilena C. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. butenă E. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. pentan 375. Piroliza metanului: A. are ca rezultat formarea acetilenei D. metan B. butan D. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. (II). se formează ca produs secundar negru de fum 58 . are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. completă. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. formează. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. reacţiile (I). clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. Metanul: A. când se numeşte oxidare C. are ca rezultat formarea etanului E.A. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. formează. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. incompletă. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. se realizează la temperaturi joase 378. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. formarea de CO2 şi H2O 379. transformarea n-alcanilor în izoalcani C. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E. Arderea: A. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. este o oxidare incompletă C. etenă C. când se numeşte ardere B. în urma pirolizei negru de fum D. alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. nu se descompune termic 380. este o oxidare completă B. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D.

temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. pentru aparatele magnetice 59 . este o oxidare completă B. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. Reacţia de oxidare: A. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. pentru avioane C. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. sub formă de căldură şi lumină D.E. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. Arderea: A. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. Arderea: A. pentru aragazuri B. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. sub formă de căldură şi lumină E. indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D. indiferent de natura compuşilor organici C. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. este produs secundar la izomerizarea metanului C. acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. pentru automobile D. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. este un praf ce conţine plumb B. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. Negru de fum: A. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. poate fi blândă sau energică E. degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. se obţine în urma pirolizei metanului D. piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. pentru aparatele electrice E.

la care participă compuşi organici. pot participa numai compuşi anorganici B. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. compuşi carbonilici. Acizii graşi: A. compuşi hidroxilici. se măsoară în kcal/m3 390. Puterea calorică: A. pot participa numai compuşi organici C. nu se obţin niciodată prin oxidare D. se măsoară în kcal/m3 E. hidrocarburi. La reacţiile de oxido-reducere: A. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. compuşi carbonilici. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. acizi carboxilici. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. acizi carboxilici 391. este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. compuşi carbonilici. se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. fără catalizatori B. hidrocarburi D. diferă pentru fiecare combustibil C. compuşi hidroxilici. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. compuşi hidroxilici. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D.388. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. la care participă compuşi organici. compuşi carbonilici B. scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. hidrocarburi E. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. se măsoară în kg E. acizi carboxilici. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. acizi carboxilici. nu poate fi calculată pentru metan 389. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394. se măsoară în kJ C. se măsoară în kcal D. Căldura de ardere: A. compuşi carbonilici C.

Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. n-butan C. este carbon fin divizat 400. propan 397. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. în raport molar de 1:2) B. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. hexan B. Metanul: A. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. metan D. metanol. Gazul de sinteză: A. în raport molar de 1:2) D. Gazele de sondă conţin: A. gazelor naturale E. Metanul intră în componenţa: A. prin arderea metanului în aer. gazului grizu D. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. în raport molar de 1:3) D. gazelor rare 398. a fost denumit gaz de baltă B. în atmosferă săracă în oxigen. în raport molar de 1:2 C. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. este componentul principal din gazele naturale C. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. gazelor de sondă B. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 .395. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. În funcţiile de condiţiile de lucru. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. etan E. metanol. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. se mai numeşte negru de fum E. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. în raport molar de 2:1) C. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. gazului de cocserie C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. în raport molar de 1:2) C.

gaz de cocserie E. prelucrarea cauciucului C. gaz de sinteză B. prepararea acidului clorhidric 405. Prin arderea metanului în aer. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. negru de fum C. Reacţia de amonoxidare: 62 . în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. apă D.402. metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E. reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B. metanal D. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. Acidul cianhidric: A. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. fabricarea hârtiei D. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. fabricarea maselor plastice E. metanol E. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. carbon fin divizat B. gaz de sondă 404. metanol C. nu prezintă toxicitate 406. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. metanal 407. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D.

se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. în atmosferă săracă în oxigen E. nu are în compoziţie alcani 413. se mai numesc şi olefine 63 . 100˚C şi este catalizată de nichel D. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. 1000˚C. Formarea negrului de fum: A. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. în prezenţă de catalizator platină. se realizează prin arderea metanului în aer. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E.A. 4. vaselină sau parafină B. de izomerizare D. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la temperaturi ridicate. Pt D. ALCHENE 414. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. Alcanii superiori: A. Alcanii pot da reacţii chimice: A. numai în absenţa oxigenului CAP. sunt. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. are loc la temperaturi ridicate. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. Benzina: A. numai în condiţii energice B. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D. în prezenţa oxizilor de azot 411. nu intră în compoziţia parafinei D. 1000˚C şi este catalizată de platină C. este un bun solvent pentru grăsimi C. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. se mai numesc şi parafine B. de substituţie E. de oxidare C. de exemplu. nu pot suferi reacţii de oxidare E. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. nu intră în compoziţia vaselinei C.

densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. dsp2 E. Alchenele pot prezenta izomerie: A. se mai numesc şi olefine B. sp B. sp2 C. sunt solubile în solvenţi organici E. legături ζ + π C. geometrică E. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A. au structură plană 415. substituţie la dubla legătură B. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. primari C. nulari B. Alchenele pot da reacţii de: A. legături ζ + 2π E. sunt insolubile în apă E. hidroliză E. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. se mai numesc şi acetilene E. oxidare D. terţiari E. moleculele sunt polare B. cuaternari 419. secundari D. d2sp3 418. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D.C. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. polimerizare 64 . Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. de poziţie C. În molecula unei alchene. legături ζ B. legături 2ζ + π 417. au formula generală CnH2n D. legături π D. de catenă B. tautomerie D. de funcţiune 416. adiţie la dubla legătură C. sp3 D.

are loc în solvenţi nepolari (CCl4. 2-metil-pentena D. CH2Cl2) C. are loc după regula lui Markovnikov E. Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc anti-Markovnikov 428. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B. 2-pentena 423. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D. izobutena B. apă oxigenată 429. se formează un singur derivat monohalogenat B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. este regioselectivă D. Pd. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B. are loc în cataliză acidă D. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427. are loc conform regulii lui Markovnikov D. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. Pt fin divizate C. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni. conduce la formarea cicloalcanilor 425. 3-metil-2-pentena E. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426.2-dibromoetan C. se formează 1. 2-butena C. are loc conform regulii lui Markovnikov E. are loc în cataliză bazică C. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A. are loc anti-Markovnikov 424. se formează 2-propanol B. conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B.2-propandiol 65 . permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. Prezintă izomerie geometrică: A. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A.1-dibromoetan B. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D.422. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reactiv Bayer E.

acid fluorhidric 436. etena B. doi izomeri de funcţiune 434. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A. formaldehidă D. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. zaharidelor E. un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D.C. 1. etanolului B. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. clorura de vinil D. clor B. două perechi de alchene izomere Z. oxidului de etenă D. dioxid de carbon şi apă B. acrilonitrilul 435. doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. E E. hidroxid de potasiu 432. 1.2-propandiol C. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430. două alchene izomere Z. brom C. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A. stirenul E. acetaldehidă C. acid piruvic 431. doi izomeri geometrici cis-trans D. patru izomeri de funcţiune E. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. trei alchene izomere cu catenă ramificată D. proteinelor 66 . trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. fluor D. se formează glicerol D. 1-propanol B.E B.3-propandiol E. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A. acetilena C. acetonă E. clorurii de etil C. patru alchene izomere cu catenă liniară C. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. iod E. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A.

2. la cald. cracarea n-butanului E. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A. substituţia C.2-etilenbromhidrină D. 2-metil-3-hexena D. adiţia B. acizi carboxilici şi cetone D. reactiv Schweitzer 444. 1. Prezintă izomerie geometrică: A. 1.2-tetrabromoetan 440. 1. Prezintă izomerie geometrică: A.437. bromură de etil E. numai acizi carboxilici B. dehidrohalogenarea clorurii de etil. deshidratarea etanolului la încălzire. reactiv Bayer D. reactiv Tollens C. 3-metil-2-hexena E. acizi carboxilici. dioli E. dioxid de carbon şi apă C. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. 3-hexena 438. oxidarea D. în prezenţă de carbonat de sodiu. rezultă: A. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A. 2-metil-2-butena D. Alchenele se pot identifica cu: A. 1-butena C. apă de brom B.3-dimetil-2-butena E. 2-metil-1-pentena 67 . reactiv Fehling E. în mediu de acid sulfuric 439. ciclobutena 443. Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A.2.1. 2-metil-2-hexena C. polimerizarea 441. hidroliza E. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu.2-dibromoetan C. Etena se poate obţine prin: A.1-dibromoetan B. 1. cu KOH/EtOH D. 2-hexena B. 2-butena B.

5-dimetil-1-hexenă B. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.33Å C. 2-pentena E. izobutena C. în reacţiile de adiţie se rup atât legături π. arene D.5-dimetil-3-hexenă D. alcooli monohidroxilici E. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B. 2-metil-2-pentena C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B. 2.3-dimetil-2-hexenă 447. alchine C. se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. 3-metil-2-pentena D. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B.3-dimetil-2-butena D. lungimea unei legături duble este 1. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A. 2-metil-2-pentena E. CH3– reprezintă radicalul metilen 450. 3-metil-2-hexena 445.B. alcani B. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E.5-dimetil-2-hexenă C. 2.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 2. 2. Se poate obţine 2. 2-hexena 448. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C. Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A. compuşi monohalogenaţi 446. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 .3-dimetil-1-hexenă E. 2. Se pot obţine alchene din: A. 1-butena B. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449. 2.

Alchenele pot adiţiona: A. alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455. reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B.Br A. H C C H CH2Cl Br D. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Pd) 69 . izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. sunt incolore şi fără miros C. are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C. Br2. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. cel mai greu se adiţionează iodul 456. se poate face direct cu Cl2. Pt. CH2Cl2) C. hidracizi D. cel mai uşor se adiţionează clorul D. are loc la temperatură şi presiune normale. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. este o poliadiţie D. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E. se mai numesc şi parafine E.t. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. hidrogen B. acid formic 454. halogeni C. are loc doar la temperatură şi presiune normale B. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. izomerii „trans” au p. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C. apă E. 452. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţa catalizatorilor B. I H3C B. mai ridicate decât izomerii „cis” 453.

identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D. reacţia este împiedicată steric 461. Sunt adevărate afirmaţiile: A.3-dibromopropanului B. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. se formează 1.2-dicloroetan D. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. lungimea legăturii duble din alchene este 1. compusul Y este 1. compusul X este cloroform B.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C. este o substanţă lichidă 70 . orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D. se obţine etanol B. se formează un precipitat brun de MnO2 C. 2. reactiv Tollens 458. se formează acid acetic D. are loc conform regulii lui Markovnikov E. are loc decolorarea soluţiei de reactiv B.D. compusul Y este clorura de etil 462. Alchenele se pot oxida cu: A.39Å 463. în solvenţi inerţi. în CCl4 se formează 1. la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D.2-dibromopropan E. prin oxidarea energică a 2. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460. cu brom.2-etandiol E. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. h .4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. se formează dioxid de carbon şi apă 459. are loc în sistem heterogen 457. compusul Y este 1. la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C.1-dicloroetan E. prin combustie. La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. conduce la formarea 1. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A. compusul X este clorura de metilen C.

alchenele au reactivitate chimică mare B. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. propanonă D. la 5000C D. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B. are doi izomeri de poziţie E. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acid propanoic 468. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. lungimea legăturii duble C=C este 1. acid 2-metilpropanoic D. 2-metilpropanal E. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C. acetonă C. legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D.C. acid acetic B. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. miroase a sulf 464. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. acid izobutiric C. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E.4-dimetil-3-hexena B. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 . alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A.2-propandiol 465. legătura dublă C=C este formată din două legături π C. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467.5-dimetil-3-hexenei se formează: A. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic.33Å B. acid propanoic B. La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A. propanal E. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E. dioxid de carbon şi apă D. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. prin adiţia apei se formează 1. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D.

etenă B. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. p.f.t. cis-2-butenă < p. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. 1-butenă 473. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478.f.t. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.t. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 . propenă > p.f. prin adiţia clorului la etenă se obţine 1. p. p. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474. izobutenă C. etenă > p. etenă < p. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477. are loc în sistem heterogen C. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A.t. p.2-dibromopropan D. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1.f. p. p. se folosesc catalizatori solizi D. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1. alchenele nu dau reacţii de adiţie B. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E.t. trans-2-butenă C. prin adiţia hidrogenului.1-dicloroetan E. propenă < p. p. cis-2-butenă < p.t. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. cis-2-butenă > p. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. p. izobutenă < p. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B.4-diclorobutan B. cât şi cu hidracizi 476.t.f. p. 1-pentenă D.f. trans-2-butenă 472.f. 1-butenă B. propenă < p. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. trans-2-butenă D. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E. p. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E. se poate efectua atât cu halogeni.471.f.t.f.t. în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D.f. izobutenă E. 1-butenă E. 1-butenă < p.3-diclorobutan C.t. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C.

Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. Referitor la oxidarea alchenelor. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este clorura de n-propil D. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. compusul X este propanul B. C4H8 D. 3-alchene (fără stereoizomeri) C. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A. C5H10 484. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. 3. suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C.B. are loc cu ruperea legăturilor ζ D. C6H14 E. afirmaţiile corecte sunt: A. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. este o poliadiţie C. 3-etil-3-butena 73 .4-dimetil-2-hexena B. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. compusul Z este 1. C3H8 B.2-dicloropropanul 483. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este clorura de izopropil E. C3H6 C. compusul X este propena C. are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. este o reacţie de condensare repetată B. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480.

etena 485.C. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. CH3 D. alchenele au formula generală CnH2n+2 B. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. 3-etil-2-hexena E. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . propena nu este solubilă în apă D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. pentena este omologul superior al butenei D. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C. CH3 CH CH CH3 + Br2 D. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. folosit în stomatologie E. reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E. 2-etil-1-butena D. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E. kelenul este un anestezic slab.

poziţia alilică este vecină dublei legături C. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. aldehidă formică D. acid butanoic 75 . prin bromurarea alchenelor inferioare.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A. atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E. apă şi căldură C. ard în oxigen sau în aer B. se oxidează doar în condiţii energice 492. CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. butanonă C. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. deoarece alchenele polimerizează. dioxid de carbon şi apă E. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. propanonă B. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. nCH2 E. cu un mol de brom. alchenele sunt folosite drept combustibil D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.

compusul Z este cloroetanul 496. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. dioxid de carbon şi apă D. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare. compusul X este etanul C. compusul X este propanul B. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C. în funcţie de agentul oxidant folosit C. un precipitat brun E. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. compusul Y este alcoolul n-propilic D. compusul Y este etanul D. conduc la compuşi diferiţi. 2-propanol B. Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul izopropilic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. compusul X este propan B.493. compusul Z este 3-cloropropena 495. compusul Y este etena E. se formează dioxid de carbon. apă şi căldură E. 1-propanol 494.2-propandiol C. compusul X este propena C. în funcţie de structura alchenei 76 . se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B. au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. 1. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D.

etanolului B. pot suferi deformaţii temporare C. pot suferi deformaţii permanente B. sunt compuşi organici naturali B. poate fi trasă în fire 503. polietenei E. se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. au rezistenţă mecanică bună 501.498. Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. etilenglicolului D. are rol de izolant termic şi electric B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E. trebuie reciclate industrial E. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. sub presiune E. se formează acid carboxilic B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. rezistă la încălzire D. se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. propenei C. au conductivitate mare 502. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. polipropenei 500. este mai greu decât pluta 504. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. Etena poate fi utilizată la obţinerea: A. se formează aldehide C. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt substanţe biodegradabile D.

C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D. CH3 CH3 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 . Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. CH C CH3 CH3 CH3 C. se numeşte teflon B. este un foarte bun izolator electric C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B.3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. CH3 CH2 B. este inflamabilă D. este folosită la prepararea unor cosmetice 506.A.

2. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C. alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E. 2-etil-1-butena D. CO2 şi H2O este propena B. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. compusul X este etanolul C.4. metanal C.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E.4-trimetil-2-pentena E.3-dimetil-2butena D. trei alchene izomeri de poziţie B. dioxid de carbon şi apă B. compusul Y este etena E. compusul X este glicolul B. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2.4-dimetil-2-pentenei se formează: A. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alchena care prin oxidare energică formează acetonă. 3. 4.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. dioxid de carbon şi apă este izobutena 510. doi izomeri de funcţiune D. patru izomeri geometrici 511.4-dimetil-2-hexena B. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3. compusul Y este etanul D. 3-etil-3-butena C. acid etanoic D. cinci alchene izomeri de catenă C. doi izomeri geometrici E. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). izopropilmetilcetonă 79 .4-dimetil-2-pentena 509. 3.

2-metil-1-butenă C. etena D. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. ciclobutena B. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 2-metil-1-pentena 516. Alchenele pot adiţiona: A. un compus carbonilic? A. izobutena B. tetraclorură de carbon D. Prin oxidarea energică a 2. acid clorhidric C.4-dimetil-2-pentena E. acid propanoic 514. benzen E. propena E. 1. acid sulfuros B. 2-metil-1-pentenă B. 2. 3. Care dintre următoarele alchene formează. Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. 3-metil-1-butenă D.3-dimetil-2-butena D. izopentenă E. izobutanonă 513. acid butanoic B. propanal D. acetonă C. propanonă E. prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat.4-dimetilciclobutena C.3-dimetil-2-butenei se formează: A. 2-metil-2-pentena D.4-dimetil-2-pentena C. 2. 1-butena B. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A. 2-hexena E. izobutena C. ciclobutena 515. 2-butena E. 2-butena C.E. brom 80 . 2-metil-2-butenă 517. propena 519. ciclopentena 518.2-dimetilciclobutena D. 1-butena B. 3.

conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524. 2.3-dimetil-2-butena C. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. sunt hidrocarburi nesaturate D. Alchenele: A. a sufixului an cu sufixul enă D. au aceeaşi formulă de proiecţie E. la 5000C E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se precizează poziţia dublei legături 526. etena D. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. a sufixului an cu sufixul ină C. Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A. sunt hidrocarburi aciclice C. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. ciclobutena D. alchenele au izomerie de catenă. 2-butena C. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. are formula moleculară C2H4 525. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523. formează dioxid de carbon şi apă? A. Care dintre următoarele alchene. se numeşte etenă C. sunt alchine C. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. se numeşte metenă D. prin oxidare energică. Denumirea alchenelor se face astfel: A. de poziţie şi geometrică C. 2-butena 521. are formula moleculară CH2 E. prin înlocuirea în denumirea alcanului. se precizează poziţia dublei legături E. prin oxidare energică. au aceeaşi formulă de structură plană 527. prin înlocuirea în denumirea alcanului. au formula generală CnH2n+2 B. etena este omologul inferior al propenei 81 . formează acid acetic (CH3COOH)? A. 1-butena E. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. propena B. Care dintre următoarele alchene. izobutena E. are formula de structură plană CH2=CH2 B. sunt hidrocarburi saturate E. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor.520. au aceeaşi formulă moleculară D. etena este omologul superior al propenei B. propena B. sunt alchene B. 3-metil-2-pentena 522.

propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. a atomilor de carbon participanţi 533. nu permite rotaţia liberă în jurul său. nu este stabilă D. indiferent de poziţia dublei legături B. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. daar în care nu se află dubla legătură D. daar în care nu se află dubla legătură B. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A. este prezentă în structura alchenelor C. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. are lungimea de 1. trebuie să conţină dubla legătură. formează trei legături ζ şi o legătură π B. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. Legătura dublă: A. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D.33 Å B. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon. formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. etena şi propena nu sunt omologi D. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. se găseşte în structura alcanilor 534.C. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A. poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. Legătura π: A. se găseşte în structura alchenelor E. participă la formarea legăturilor duble 82 . La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. este prezentă în structura alchenelor E. este formată din două legături π E. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A.

cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C.33Å C. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C. se găsesc în structura alchenelor 535. se pot forma între doi atomi de carbon E. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A. dubla legătură este formată din două legături π E. Structura unei alchene: A. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E. participă la formarea legăturilor simple B. este mai puternică decât legătura π D. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D.33Å B.B. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E. au lungimea de 1. se poate stabili între doi atomi de carbon E. nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B. participă la formarea legăturilor duble C. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon.33Å 538. Legătura σ: A. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 .

cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. 3. sunt izomeri de poziţie E. sunt izomeri geometrici 540. de exemplu. formula de structură plană B.2. etena 543. propena C. 2-pentena C. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. izobutena D. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. 3-hexena 542. 1-butena şi 2-butena E.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. sunt. 1-butena D. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . etena B. de exemplu. 2-butena D. 2. 2-pentena E. propena E. izobutena E. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B. Izomerii geometrici: A. sunt izomeri de catenă D. Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A. formula moleculară C.4-dimetil-3-hexena 541. cis-2-butena şi trans-2-butena D. 4-metil-2-pentena B. sunt. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. 1-hexena B.4-trimetil-3-hexena C.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

compusul (2) are coeficientul 8 C. cu clor sau brom. poate avea loc în aer E. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. cu clor sau brom. duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. Oxidarea energică a alchenelor: A. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. compusul (1) are coeficientul 5 B. se formează un acid carboxilic B. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. compusul (7) are coeficientul 4 E. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. se formează o cetonă E. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. poate avea loc în oxigen D. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D. compusul (8) are coeficientul 10 577. compusul (2) are coeficientul 1 C. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. compusul (5) are coeficientul 4 E. compusul (4) are coeficientul 5 D. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579.B. poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . Arderea alchenelor: A. duce la formarea acizilor carboxilici B. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. compusul (6) are coeficientul 2 576. compusul (4) are coeficientul 3 D. în funcţie de structura iniţială a alchenei. la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. Astfel: A. duce la formarea compuşilor carbonilici C.

nu prezintă elasticitate E. nu sunt biodegradabile E. după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. nu pot fi izolatori termici 585. prezintă fenomenul de îmbătrânire C. după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. reacţia (I) este o reacţie de ardere C. sunt produse tehnologice naturale B. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. are formula CH = CH CH3 Cl E. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. au conductivitate ascăzută D. sunt poluanţi B. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A. nu sunt poluanţi D. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . Materialele plastice: A.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. sunt produse tehnologice de sinteză C. au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. prezintă rezistenţă mecanică 584. Clorura de alil: A. sunt biodegradabile D. au conductivitate crescută C. reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. sunt izolatori chimici şi termici B.

Polietena: A.3-dimetil-1-hexenă C. este un foarte bun izolator electric D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . prezintă conductibilitate electrică 592. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D. poate fi trasă în fire 588. Teflonul: A. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C.2-dicloretena B. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. 1. 2. Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. este un bun izolant termic şi electric E. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C. se mai numeşte polietilenă E. Polistirenul: A. 2. este cunoscută sub denumirea de PVC D.3-dimetil-2-pentenă E. 3-etil-1-pentenă D. are formula (CH2 B. este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. este cunoscută sub denumirea de teflon B. poate fi trasă în fire 589. se mai numeşte politetrafluoroetena B. Policlorura de vinil: A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590. are formula (CH2 CH)n C6H5 E. se mai numeşte clorură de vinil E. 2-butenă 593. Polipropena: A.587. este inflamabil C.

alchenele au izomerie de catenă (n≥4). de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D. o legătură πC-H E. la comprimare se descompune cu explozie D. de catenă B. o legătură ζC-C C. toate alchinele formează acetiluri 599. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. din care se prepară E.4-butandiolului în mediu acid 598. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. de oxidare C. geometrică E. Pt. Alchenele participă la reacţii: A. este solubilă în solvenţi organici C. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. de polimerizare D. de adiţie B. o legătură ζC-H B. Acetilena se poate obţine prin: A. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). arderea incompletă a metanului B. piroliza metanului la t > 12000C C. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. de substituţie E. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia carburii de calciu cu apa D. temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. trei legături πC-C 597. în stare pură miroase a carbid. Pd conduce la formarea etanului 94 . 5. densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. alchenele au izomerie de catenă (n≤4). acetilena este parţial solubilă în apă E. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. de poziţie C.A. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594. două legături πC-C D. molecula acetilenei este nepolară 600. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. Alchinele pot prezenta izomerie: A. de funcţiune cu cicloalcanii D. este insolubilă în apă B. deshidratarea 1. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. la 400-6000C E. ALCHINE 595.

se poate forma 1. acetilura monosodică C.2-dibromoetan E.1. acetilura disodică D.2-tetrabromoetan D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A.2. acetilenă B. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. sunt adevărate afirmaţiile: A. propină C. acetilura de diargint E. 1. 1. poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606.1. se poate forma 1. acetilura de calciu B. adiţie B.2-tricloroetan D. Reacţia acetilenei cu bromul. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E. apă şi căldură 601. fenilacetilenă D.B. au formula generală CnH2n-2 C. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl.2.1. la 170-2000C C. la 80-900C D. 1. oxidare E. principala lor proprietate chimică este adiţia E. acetilura de dicupru 603. 1. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2.2-tetracloroetan C.2-tribromoetenă C. Alchinele dau reacţii de: A. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A. Reacţionează cu apa: A. alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D.1.2-dibromoetenă B. au formula generală CnH2n+2 B. poate conduce la: A. Referitor la alchine. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. în funcţie de condiţiile de reacţie. 1. În reacţia clorului cu acetilenă: A. 3-hexină 602. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B. substituţie C.2-dicloroetenă B. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 . 2-pentină E.1-dibromoetenă 605. ardere D. se poate forma 1. hidroliză 604.

Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A.D. acetonă B. stabile la temperatură obişnuită C. preponderent covalente 614. cu hidroxid de diaminocupru (I) B. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. dimetilcetonă C. 2-propenol 612. regenerând acetilena D. hidrolizează uşor cu apa E. alcool alilic E. instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. este un precipitat alb-gălbui C. 2-pentina 610. cu acid bromhidric C. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609. fenilmetilcetona B. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. cu HgSO4 / H2SO4 96 . hidrolizează uşor. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Acetilena se poate recunoaşte: A. acetofenona D. acetilena B. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. produsul final de reacţie este acetaldehida E. 1-butina C. intermediarul format este stabil D. 2-butina D. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. se obţine intermediar alcoolul vinilic. benzofenona E. instabil C. cu hidroxid de diaminoargint (I) E. benzilmetilcetona C. în stare uscată. compuşi ionici B. acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. propina E. alcool fenilvinilic 611. la încălzire sau lovire. produsul final de reacţie este propanalul 613. explodează B. prin aprindere D. când se formează acetilura de argint E. propanonă D.

formează acetiluri D. doi izomeri cu catenă liniară C. se obţine clorură de vinil E. este insolubilă în apă C. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. clorurii de vinil D. prezintă izomerie de constituţie D.615. acetilena: A. puternic exotermă B. are loc la 1700C D. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. Din acest motiv. acetonei E. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618. Alegeţi răspunsul corect: A. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. se obţine clorură de etil C. se mai numesc şi olefine B. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. butadienei 619. alcoolul vinilic este un enol C. cu formare de 1. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. respectă regula lui Markovnikov 622.2. reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D.2-tetrabromoetan 617. cloroprenului B.1. Acetilena se poate obţine din: 97 . doi izomeri cu catenă ramificată E. un izomer cu catenă liniară B. are caracter slab acid B. doi izomeri geometrici 620. un izomer cu catenă ramificată D. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. Alegeţi răspunsul corect: A. acrilonitrilului C. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. acetilena are caracter slab bazic E. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. conţin una sau mai multe duble legături C. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă.

la 00C. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. se mai numeşte etină 628. Referitor la alchine. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624. pentenă D. benzen 623. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. mai mare decât propina E. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 . în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A. fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. atomul de H este hibridizat sp3 C. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. ciclobutan E. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. carbură de calciu C. în poziţie alilică D. la 5000C. are p. au caracter slab aromatic B. atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. la 12 atm D. dau reacţii de substituţie cu clorul. metan B. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. atomul de carbon este hibridizat sp D. acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C.9Å D.204Å C. acetilena este omologul superior al propinei E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este hibridizat sp2 B.A. acetilena adiţionează bromul în două etape B. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. legătura triplă are caracter slab acid B. 1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C.f. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E.

Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. compusul X este propina B. compusul Y este acetilura diargentică D. 2-butina D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. monomer important în industria polimerilor 631. alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D. Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A. compusul Y este propanona 99 . 4-metil-2-butina E.3-dimetil-1-butina C. 3-metil-1-pentina B. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. compusul X este etena B. compusul Y este alcoolul vinilic C. carbidul este acetilura monosodică B. 1-hexina 632. compusul W este amoniacul E. compusul X este etina C. compusul Y este acetaldehida D.E. 3. compusul Y este acetona E. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634.

flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C. 1. apă şi căldură B. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640. Sunt polimeri vinilici: A.2-dicloroetenă 637. compusul X este etina D. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. policlorura de vinil D. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. în prezenţa HgCl2 drept catalizator. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636. compusul X este etena B. compusul Y este etena E. 1. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639. 1. bromură de vinil C. poate conduce la: A. acetilura monosodică se formează la 1500C B. polistirenul C.1-dibromoetan E. poliacetatul de vinil 100 . Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dibromoetan D. bromură de etil B. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena este insolubilă în apă. o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. compusul Z este bromura de etil 638. ca şi etena B. adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilura disodică se formează la 2200C C. 2-butina prezintă izomerie geometrică C. alegeţi răspunsurile corecte: A. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. poliacrilonitrilul B.635. prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon. carbidul este o acetilură ionică D. compusul X este etanul C. în urma reacţiei de ardere.

nouă alchine izomere C. tip Lewis 101 . Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. 4-metil-2-hexina B. butanonă C. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. Pot forma acetiluri: A.E. şapte alchine izomere B. 1-butina C. cu soluţie de diaminocupru (I) C. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B. 3-metil-1-hexina D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. fenilacetilena E. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. 2-butina D. se obţine un compus dihalogenat geminal B. cu apă de brom B. Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. acetilena B. trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. 4-metil-1-hexina C. 1-pentina 647. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. prin ardere E. aldehidă butirică B. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. 2-hidroxi-1-butenă 645. butanal D. poliizoprenul 642. propina E. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. prin descompunere în elemente 649. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. difenilacetilena 646. cu reactiv Tollens D. etilmetilcetonă E.

radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. ciclică E. iar polul negativ este la atomul de carbon D. formulă restrânsă de structură plană D. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. de proiecţie C. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. compusul Y este etena D. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. compusul U este etena D. compusul Z este 1-cloroetena E. compusul Z este 1-cloroetanul 654. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. compusul X este etena B. compusul Z este etena 653. se obţine seria omoloagă a alchinelor B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. compusul X este etina C. compusul X este acetilena C. compusul Y este propanul B. compusul Y este etanul E. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. radicalică 650. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. compusul Y este propena 102 .B.

compusul W este 1. compusul Z este clorura de propenil E. compusul X este propena C. compusul Y este 1.1.2-dicloropropanul E.2. compusul Y este acetaldehida D. compusul Y este acidul acetic 657. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este 2-cloropropanul 655. compusul X este metanul B.1.2-dicloropropanul D. compusul Y este 2-cloropropena C.C. compusul X este etanul C.2-tetracloropropanul B. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 . compusul Z este clorura de n-propil D. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etina E. compusul Y este propanona E.HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2.2-dicloropropanul 656. compusul X este propanul B. compusul W este 1. compusul Z este 1.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W . alegeţi răspunsurile corecte: 103 . compusul Y este etena D. compusul W este 2.2-tetracloroetanul 658.2.

compusul Z este acetilena E. compusul Y este etina D. compusul X este metanul 661.A. compusul Z este etena B. compusul W este acetaldehida 660. compusul a este apa E. Se consideră schema de reacţii: 104 . compusul W este alcoolul vinilic E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena C. compusul Y este propena C. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul X este etanul B. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662. compusul X este metanul C. compusul Z este 1. compusul Z este etena D. compusul Y este etanul B. compusul X este etanul B. compusul Z este 2-cloropropanul 659.H2. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este etanolul D.2-dicloroetanul E. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) . compusul Z este 1-cloroetanul D. compusul Z este etina C.

compusul Z este etanolul E. compusul Z este glicolul 663. compusul X este propan B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . compusul Z este clorura de alil 664. compusul Y este 1-butena D. compusul Z este clorura de 1. Se consideră schema de reacţii: + [O]. compusul X este propena C. compusul Y este 2-butena E.2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-butina B. compusul X este etena B. compusul Y este propena D.2-dicloropropan E. compusul X este 2-butina C. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetilena C. compusul X este propena B. compusul Y este alcoolul n-propilic E. compusul Y este alcoolul alilic 666. compusul X este propanul C. compusul Y este etena D. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul izopropilic D. compusul Z este acidul acetic 665. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.

compusul X’ poate fi 2-butina C. compusul W este 1. Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-clorobutanul 670. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul E. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etena D. compusul X este etina C. compusul Y poate fi n-butanul D. compusul Y este propena 669.1-dicloroetanul E. compusul Y’ poate fi n-butanul E. compusul Y este 1-cloropropanul D.2-dicloroetanul 668. compusul X este propanul C. compusul Y este 2-cloropropanul E. p si t0C + Cl2 / 5000C Z . compusul X poate fi 1-butina B. compusul Y este clorura de alil 667. compusul X este propanul C. compusul W este 1.Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena D. compusul Y este etanul E. compusul X este propena B. compusul X este propina B. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena D. compusul X este etina C. compusul X este propena B. compusul Z este etanul 106 . Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni. compusul X este etena B.

Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. adiţia apei la acetilenă 673. acetatului de vinil E. alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilenă. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B. este formată din trei legături ζ D. arderea acetilenei E. propină. 1-butină 676. Alegeţi afirmaţiile false: A. 3-hexină E. radicalul HC≡C. radicalul HC≡C-CH2-CH2. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C. adiţia hidrogenului la acetilenă B. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. melanei D. cauciucului sintetic B. cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D. etină. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B. alchinele pot fi: A. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E. 2-hexină. acetilena nu este omologul superior al propinei C. radicalul HC≡C-CH2. 1-pentină. propină C.se numeşte 2-propinil E. Legătura triplă din structura alchinelor: A. 1-butină. propină. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D.671. radicalul HC≡C-CH2.57Å 678. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. zaharozelor 672. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. 1-butină B. are o lungime de 1. acetilenă. radicalul HC≡C. 2-butină. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675. 2-pentină D. În funcţie de poziţia triplei legături.se numeşte propargil 677.se numeşte etinil D.se numeşte acetilenă B. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 .se numeşte 1-butinil C. cauciucului natural C. 1-hexină.

Alchinele pot participa la reacţii : 108 . temperaturile de fierbere mai mici C. temperaturile de topire mai mari B. Acetilena: A. Alchinele pot prezenta: A.este de 1. hexanul. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D. etena. propena şi butenele D. este parţial solubilă în apă C. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. este foarte solubilă în acetonă 683. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680. în total 3 izomeri 682. sunt gaze următorii compuşi: A. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune.204Å 679.57Å E. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. masele moleculare mai mici E. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C.este de 1.204Å D. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C.A. alcanii superiori B. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. lungimea legăturii triple -C≡C. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B.este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. temperaturile de topire egale 685. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B. nu este solubilă în solvenţi organici E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A. densităţile mai mari D. etena şi acetilena E. lungimea legăturii triple -C≡C. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E. etanul. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. lungimea legăturii triple -C≡C. heptanul şi octanul 684.57Å C.

de oxidare 686. nichel 687. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. sunt compuşi ionici C. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. de polimerizare B. Acetilura de diargint: A. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. este un precipitat negru B.A. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. are formula AgHC=CHAg 688. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. nu reacţionează cu apa 689. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . de substituţie E. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E. paladiu E. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de ardere D. Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A. este un precipitat alb gălbui E. dar şi de funcţiune D. de adiţie C. reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D. platină D. sunt stabile la temperatură obişnuită B. compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. potasiu C. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C. sodiu B.

compusul A este azotat de argint B. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . de exemplu: 1. de exemplu: 1. HgCl2 drept catalizator 694. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur.E. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. HgCl2 drept catalizator E. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691. este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B. are ca produşi de reacţie C şi HCl B. este o reacţie endotermă E. constă în oxidarea blândă a acetilenei 693. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. Reacţia Kucerov: A.2. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C.2-dihalogenoetenă D.2-tetrahalogenoetan 696. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. compusul B este amidură de argint C. este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C. compusul C este diargint-etena D. de exemplu: 1.1-dihalogenoetenă E. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E.1. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. constă în adiţia apei la acetilenă B. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D.

pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. alcadiene cu duble legături izolate D. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B. Alcadienele: A. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A. alchinelor D. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. 6. astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alcadiene cu duble legături conjugate C. alchenelor C. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP. alcadiene cu duble legături disjuncte E. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. Izomerii de funcţiune: A. CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC. După poziţia relativă a celor două duble legături. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . alcadiene cu duble legături suprapuse 700. ALCADIENE. compusul B este Reactivul Tollens 697. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. alcadienele pot fi: A. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. alcadiene cu duble legături cumulate B. 698.E. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. alcadienelor E. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. alchinelor şi alcadienelor 702. încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. alcanilor B. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E.

3-butadiena B. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. sunt.3-butadiena: A. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. 1. de exemplu alchenele şi alcadienele E.2-Butadiena: A.4-pentadiena B. 2-Metil-1. este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704.6-Octadiena: A. este izomer de funcţiune cu 1-butina C. H2C CH CH CH2 D. se mai numeşte alenă C. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. 2. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E.C. de exemplu alcadienele şi alchinele 703. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C.2-octadiena 706. este izomer de funcţiune cu propina B. sunt. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E. este o alcadienă cu duble legături izolate B. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . este izomer de funcţiune cu 1-butina E. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A. H2C C CH2 705. este izomer de poziţie cu 1. Propadiena: A. se mai numeşte izopren C. se mai numeşte acetilenă D. dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. H2C = CH C CH2 CH3 B. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături conjugate E.

708. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C.2-butadiena sau 1. sunt. de exemplu: 1. este produs de origine vegetală D. este forma cis a poliizoprenului B. dau reacţii de adiţie C. compusul B poate fi 3.4-hexadiena D. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713. de exemplu: 1. sunt. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B.3-pentadiena şi 1. alcanilor B. de catenă B. de funcţiune E. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. compusul A este HCl B. produsul final se numeşte 1.2-hexadiena E. se mai numeşte cauciuc natural 712. alchenelor C. Alcadienele cu duble legături conjugate: A.4-pentadiena 714. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B. este compus natural macromolecular E.2. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. compusul A este Cl2 C. geometrică D.4-dicloro-2-butena D. de exemplu: 2. Reacţia de polimerizare este specifică: A. este izomerul trans al poliizoprenului D.4-dicloro-1-butena E. Alcadienele au izomerie de: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Cauciucul natural: A. este forma trans a poliizoprenului C. alcadienelor E. are formula moleculară (C5H8)n 709. Gutaperca: A. este produs de origine animală E.3.4-tetraclorobutan 113 . alcadienele nu prezintă izomeri 711. de poziţie C. sunt. alchinelor D. au caracter nesaturat pronunţat B. este izomerul cis al poliizoprenului C.3-butadiena sau 2. compusul B poate fi 1. arenelor 710.

îşi schimbă culoarea E. se numeşte teflon E. Cauciucul vulcanizat: A. îşi pierde elasticitatea B. devine sfărâmicios C. „îmbătrâneşte” 720. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. se realizează la 30-40˚C 721. se păstrează la peste 30 ˚C E. alcool E. se foloseşte ca pigment în vopseluri D. gutaperca 719. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. cauciucul: A. alcool E. nu este solubil în hidrocarburi B. benzen B. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. se numeşte prenandez 718. se foloseşte drept combustibil C. Elasticitatea cauciucului: A. Cauciucul natural brut este solubil în: A. se transformă în gutapercă D. sulfură de carbon D. benzină C. se realizează la 130-140˚C E. se foloseşte ca adeziv B. este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. benzină C. este asemănătoare cu cea a izomerului său. rezistă la rupere C. Ebonita: A.715. se mai numeşte teflon 114 . Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A. este sfărâmicios 722. acetonă 716. Vulcanizarea cauciucului: A. este plastic E. se păstrează sub 0˚C D. sulfură de carbon D. Sub acţiunea oxigenului. apă 717. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. benzen B. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Produsul numit Buna S: A. este izomerul trans al poliizoprenului D. Copolimerii: A.N. în structura lor. se mai numeşte PVC 729. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. Produsul numit Buna N: A.3-butadienei cu stirenul E. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D. se mai numeşte S. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724. este un polimer fără utilizări în industrie E. E. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B. se mai numeşte gutapercă C. se obţine prin copolimerizarea 1. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C. are proprietatea de a fi tras în fire C. alcadienele au izomerie de catenă. este un cauciuc natural B. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. de poziţie şi geometrică E.B. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726. este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723.3-butadienei cu acrilonitrilul 728. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . se mai numeşte gutapercă 727. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. în structura lor. Poliacrilonitrilul: A. se obţine prin copolimerizarea 1.3-butadienei cu acrilonitrilul B.3-butadienei cu stirenul C. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. se obţine prin copolimerizarea 1. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B. se obţine prin copolimerizarea 1. cu obţinerea unui produs macromolecular B. este un cauciuc sintetic C. se obţin prin reacţii de substituţie 725. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D. se foloseşte ca izolator electric E. Reacţia de copolimerizare: A. se mai numeşte PAN B. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E.K.

reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B.2. buna S D. 1. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A. stirenul C6H5-CH=CH2 C. H2C=CH-CN B. în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D.3-hexadienă C.3-butadienă se obţine: A.3-pentadienă B. teflon 733.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C. 1. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D. 1. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730. policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731. buna N E. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. compusul (I) se numeşte: 3-metil-1.2-dimetil-1. gutaperca C. acrilonitrilul. 3. În urma adiţiei bromului la 1.3-butadienă 116 . Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A. neopren B. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A.C. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A.3.4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. compusul (I) se numeşte: 1. compusul (III) se numeşte: 3-etil-1.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734. 3.

prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741. legăturile duble din poliizopren sunt trans C. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736. este o poliadiţie 1-4 B. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B. este o materie primă importantă.3-butadienă D.4-pentadienă E. cauciucul policloroprenic B. cauciucul Buna S D. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A.2-butadienă E. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A. are structura CH3 C CH2 CH3 B.4-trimetil-1. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740. toluen) 117 .4-hexadienă 735. Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A. ebonita C. are structura C6H5–CH=CH2 C. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A. cauciucul butadienstirenic E. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D. produsul de reacţie se numeşte 1. solubilitate în hidrocarburi (benzen.D. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B. compusul (II) se numeşte: 1. produsul de reacţie se numeşte 1. cauciucul poliizoprenic D. cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. neoprenul 737. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739. cis-poliizoprenul E. compusul (II) se numeşte: 2. gutaperca B. prin copolimerizarea 1. prin copolimerizarea 1. este un monomer vinilic D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. cauciucul polibutadienic C.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. se numeşte Metoda Lebedev C.3-dimetil-1.3.

prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. la 5000C 744. polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. alegeţi răspunsurile corecte: A. principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. se mai numeşte prenandez D.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743. acesta este supus vulcanizării D. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. are culoare slab gălbuie B. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745. stabilitate chimică ridicată D. benzină. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. este insolubil în alcool.C. sub 00C cristalizează şi devine casant E. este elastic E. este plastic 746. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la cauciucul natural. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu poate fi vulcanizat D. încălzirea la 1000C a cauciucului B. este solubil în benzen. formând ebonita 747. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A. Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A. acetonă C. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf. sulfură de carbon D. prin copolimerizarea 1. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. rezistenţă la îmbătrânire E. se obţine prin reacţii de policondensare E. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C.2-butadienei D. Referitor la cauciucul natural. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . sub acţiunea oxigenului din aer. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E.

monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. după vulcanizare. cauciucul butadienic. a furtunurilor. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin polimerizarea 2-metil-1. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. ţesături cauciucate. este importantă în industria elastomerilor E. Referitor la utilizările cauciucului sintetic. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. butadiena. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. articole biomedicale. este sfărâmicios D. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753. cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C.749. este elastic. prezintă rezistenţă la rupere C. a garniturilor C. se poate obţine prin metoda Lebedev E. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A. a curelelor de transmisie. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. latexul se extrage din nuca de cocos B. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750. este insolubil în hidrocarburi D. Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este utilizat pentru producţia de încălţăminte. este lipicios E. nu este plastic E. poate fi prelucrat şi vulcanizat C. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751.3-butadienei se obţine poliizopren D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. Referitor la cauciucul sintetic. este casant 119 . cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754.

are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. gutaperca este forma cis a poliizoprenului E. dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%). sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. este de origine animală E.3-butadienei 762. este un produs de origine vegetală B. cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. Referitor la gutapercă.3-butadienei cu acrilonitril C. este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0. cu mare rezistenţă mecanică 760. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C.5-5%) la 130-140 oC B. prezintă legături duble E. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759. cu formula (C5H8) n D. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se obţine ebonita B. poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1. copolimerizarea 1. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. este forma trans a poliizoprenului D. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. Din cele prezentate mai jos. prin copolimerizerea 1. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0. ebonita se foloseşte ca izolator electric C. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B.3-butadienei cu stirenul 758.5-5%) D. ebonita este un produs dur.756. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A. cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B. în medicină şi gospodărie 120 . este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B.3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ebonita nu este un material elastic E. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1.

54Å 769. reducere D.2 D. naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C. 7. prin polimerizarea 2-cloro-1. cauciucul Buna S se mai numeşte S. prin poliadiţiile 1.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D. oxidare E. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. ARENE 767.4. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C.N.2 C. molecula benzenului este plană D. formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1. substituţie C.K.3-butadienei se obţine cauciucul Buna E.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1. unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. prin polimerizarea 1. cu formula generală C2H2n D. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B. cât şi adiţii 1. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E. hidroliză 121 . Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A.3-butadiena CAP. polimerizarea 1. Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţie B.(C5H8)n C. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.763. cauciucurile sunt hidrocarburi saturate. pot fi mononucleare şi polinucleare B. 766. prin polimerizarea 1. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1.

reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. toluen B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. toluen 773. fenantrenul 771. în prezenţă de AlCl3 anhidră D. naftalenul B. poate rezulta: A. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. o-metilbenzofenonă B. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774.HCl C Compusul C poate fi: A. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B. m-xilen E. La clorurarea difenilmetanului la lumină. difenilul C. vaporii de benzen sunt toxici C. etilbenzen B. stiren E. m-metilbenzofenonă C. etilbenzen C. feniletenă C. benzilfenilcetonă E. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. C6H5 CH C6H5 Cl 122 . antracenul D. p-metilbenzofenonă D. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. decalina E. cumen D. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E.770. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. p-xilen 772. o-xilen D. dibenzilcetonă 776. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A. AlCl3 . alchilarea benzenului se face cu cloruri acide.

–COOR D. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –COOH 123 . clorura de benzil 778. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –COOH D. –R C. propena E. C Cl E. C6H5– C. –C(CH3)3 C. –CH3 B. toţi produşii enumeraţi 777. Cl CH2 C. –COOR D. –CN E. cloroetanul D. –CH2X E. –X B. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. –CH = CH2 B. –SO3H E. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –OH 779. –SO3H B. –NO2 B. –I 782. –NO2 780. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A.B. toluenul C. –NH2 C. –CN E. Cl CH2 Cl Cl D. –CH = O D. –F 781. clorobenzenul B.

sulfit acid de sodiu 785. oleum D. >C=O D. –NH2 783. clorură de benzil E. sulfit de sodiu E. 2. amestec sulfonitric B. feniltriclorometan 789. substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B.4-dinitrotoluen E. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A. trebuie realizată la temperatură ridicată E. La monoclorurarea toluenului. poate rezulta: A. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. p-clorotoluen C. p-clorotoluen D. la acilare se obţin omologi ai benzenului D. clorură de benzil D.4. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. este ireversibilă B. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784. 2. m-clorotoluen C. dicromat de potasiu în acid acetic E. o-nitrotoluen B. permanganat de potasiu în acid acetic D. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. se efectuează cu amestec sulfonitric D. în funcţie de condiţiile de reacţie. acid sulfuric C.6-trinitrotoluen 788. clorură de benziliden E. în prezenţa unor catalizatori B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. p-nitrotoluen D. clorură de benziliden 124 . Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A. m-nitrotoluen C. o-clorotoluen B.CH3–CH2– E. reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E. o-clorotoluen B. oxigen molecular.C.

la nucleu B.HCl + 6[O] . ciclice saturate B. Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A . prin oxidare formează 9. prezintă trei nuclee benzenice condensate 791. alcool benzilic D. Prin reacţii Friedel–Crafts la arene.2H2O t0C C .2-difeniletanul 792.2-dicloroetanul C. compusul C este 1-cloro-1. compusul B este o-xilenul B. hidrocarburi alifatice 794. are caracter aromatic mai slab decât naftalina B. dioxid de carbon şi apă E. compusul B este 1. cu nuclee izolate C. compusul C este acidul o-ftalic D. acid benzoic B. prezintă trei nuclee benzenice izolate E. alchilarene B. compusul A este 1.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A.10-antrachinonă D. aldehide aromatice D.2HCl B + Cl2 / h . Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine: A. se oxidează mai greu decât naftalina C. benzaldehidă 795. acid fenilacetic C. cetone aromatice C. de dimerizare 125 . Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 .H2O D A.HCl C A.1-difeniletanul D. cicloparafine D. compusul B este p-xilenul C. compusul C este acidul tereftalic E. compusul A este 1. cu nuclee condensate E. compusul B este 1. Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A.1-dicloroetanul B. compusul D este anhidrida ftalică 793. pot rezulta: A. de ciclizare C. t0C . KMnO4 / H3O.790. cu nuclee conjugate 796. cetone mixte E.2-difeniletanul E.

tetrahidronaftalină C. toluen 800. oxigen molecular. folosite ca solvenţi B. Benzenul se poate oxida cu: A. acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. de eliminare 798. la 5000C. la catena laterală E. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. hidrogenarea stirenului E. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide.D. se poate realiza doar catalitic D. oxigen molecular. de condensare 797. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. la 3500C. în cazul arenelor cu catenă laterală. decalină D. pe catalizator de V2O5. oxigen molecular. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E. de oxidare E. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. fenilmetilcetonă D. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. decahidronaftalină E. de substituţie B. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. urmată de deshidratare D. etilbenzen B. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. tetralină B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetofenonă 803. Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. difenilcetonă E. pe catalizator de V2O5. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. alchilarea benzenului cu propenă. reacţia benzenului cu izopropanol. Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. AlCl3 B. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. alcool benzilic C. AlBr3 C. de adiţie C. cu formare de anhidridă maleică C. prin combustie. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. de polimerizare D. se obţine: A. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . cu formare de acid ftalic B. se formează un singur compus monohalogenat 802.

toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. clorură de acetil C. anhidridă acetică D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B. poate fi o aldehidă E. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. acid acetic B. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. alchilarea benzenului cu propenă B. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A. acetat de etil 805. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. adiţia apei la fenilacetilenă C. sunt adevărate afirmaţiile: A. hidroliza clorurii de benziliden D. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C. Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A. poate fi un alcool aromatic D. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. naftalina nu se poate oxida E. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. Acetofenona se poate obţine prin: A. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811. alchilarea benzenului cu metanol. oxidarea etilbenzenului 808. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806.804. benzenul are în moleculă 12 atomi C. nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetamidă E. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. poate fi o cetonă 807. oxidarea α-metilstirenului D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. în prezenţă de acid sulfuric E. deshidratarea 1-feniletanolului E.

Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. naftalină C. AlX3 814. este o reacţie de adiţie 128 . este un bun solvent C. nu au aplicaţii practice 816. are molecula plană B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. fenantren E. există trei izomeri dimetilbenzen E. se formează doar mononitrobenzen B. Referitor la toluen. alegeţi răspunsul corect: A. conduce la formarea acidului benzoic D. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B. nu dau reacţii de polimerizare C. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. se formează MnSO4 C. este o reacţie de substituţie E. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D.D. benzen B. toluen 817. alegeţi răspunsurile corecte: A. lumină) D. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C. alegeţi răspunsul corect: A.33 Å C. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. cât şi catenei laterale E. Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. benzenul nu este cancerigen 815. conduce la formarea benzochinonei E. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. antracen D. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3. se formează un precipitat brun de MnO2 B. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. Referitor la arene. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură.

hidrogen B. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C.819. compusul X este clorura de izopropil B. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. Benzenul poate adiţiona: A. alchene 821. benzenul are în moleculă 12 atomi D.CO2 . alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B. naftalina nu are caracter aromatic D. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. sulfonarea D. stiren 129 . nitrarea C. alcooli D. compusul Y este izopropilbenzenul D. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. acilarea 820. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A. compusul Z este acidul benzoic E. compusul X este propena C. halogenarea B. KMnO4 / H2SO4 Z . benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-fenilpropenă C. există trei izomeri dimetilbenzen E. oxidarea E. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este fenilmetilcetona 824. alilbenzen B. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2 + 4[O]. apă C. halogeni E.

benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E.54Å C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. benzenul este cea mai simplă arenă B. stiren D. lungimea legăturilor C–H este de 1.2-dicloroetanul B. se formează tetralină E. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C. prin adiţia hidrogenului la benzen. Alegeţi răspunsurile corecte: A. difenilul are două nuclee izolate C. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . etenilbenzen E. vinilbenzen C. cumen 825. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legăturile C–C sunt echivalente E. etilbenzen 830. α-metilstiren E. lungimea legăturilor C–C este de 1. compusul X este clorura de etil C. raportul atomic C:H este 1:1 B. compusul Y este toluenul D. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D.D. prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. în condiţii energice. cât şi la catena laterală 130 . benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. compusul Y este etilbenzenul E.33Å D. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu. fenilpropenă B. compusul X este 1. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B. arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827.

sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. α’. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A. poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C.D. p. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D. anhidrida acetică E. de acilare D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de halogenare E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidrogenare C. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3.3. halogenii activează nucleul benzenic C. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . alchilare E. sulfonare D. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. de oxidare B. nucleul benzenic nu se poate oxida E. produsul final al clorurării naftalinei este 1. în prezenţa AlCl3 E. β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. clorura de etil B. de polimerizare 835. acidul acetic C. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. β. m. de alchilare C. p’ B. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833. β’ D. o’. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B.5-dicloronitrobenzen E. acilare 836. clorura de acetil D. la naftalină. există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. α-cloronaftalina este neizolabilă C.4-tetracloronaftalină D. acetonitrilul 837. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. halogenare B.

acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. este substituent de ordinul I B. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4. hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D. la 5000C D. (Ni. antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841. acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5.2CO2 . compusul X este 2-cloropropanul C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. reacţia de nitrare este reversibilă 840. compusul Y este p-xilenul D. gamexanul este folosit ca insecticid C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843. compusul X este toluenul B. compusul Z este acidul o-ftalic E.2H2O Z t0C .H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. Se consideră schema de reacţii: Y . 3500C . V2O5. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O . t0C . compusul Z este acidul fumaric 842. prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. compusul Y este izopropilbenzenul D. 2000C). Alegeţi afirmaţiile corecte: A. KMnO4 / H3O. la 3500C E. grupa nitro. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin hidrogenarea catalitică a benzenului. compusul Y este n-propilbenzenul E. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propena B. se formează ciclohexan C. compusul Y este naftalina C.838. nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. -NO2. Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B.

acidul benzoic B. trei izomeri disubstituiţi 844. Toluenul are multiple utilizări: A. trei izomeri trisubstituiţi E. în oftalmologie 848. doi izomeri monosubstituiţi C. la fabricarea detergenţilor D. în industria alimentară B. acidul ftalic C. în parfumerie C. ca solvent 847. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. în medicină B. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. compusul X este tetrahidronaftalenul D. compusul X este tetralina C. trei izomeri disubstituiţi D. un izomer disubstituit D. în parfumerie 846. la fabricarea stirenului E. doi izomeri monosubstituiţi C. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. ca purgativ în medicină B. Naftalina se poate utiliza: A. ca insecticid E. patru izomeri trisubstituiţi 845. acidul tereftalic E. acidul izoftalic D. în industria medicamentelor C. hidrocarburile aromatice pot fi: A. acidul fumaric 849. în industria explozivilor D. compusul X este ciclohexanul B. în industria coloranţilor E. un izomer monosubstituit B. ca dezinfectant D. mononucleare. Benzen sau cu catenă laterală 133 . cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. în industria coloranţilor C.B. Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. Benzenul are multiple utilizări: A. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850. polinucleare. compusul Y este decalina E. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. doi izomeri disubstituiţi E.

este o reacţie de substituţie C. polinucleare. Reacţia de halogenare a benzenului: A. de exemplu: antracen sau fenantren 854. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. dar numai unul de bază D. conţin mai multe nuclee benzenice. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. conţin un singur ciclu benzenic B. sunt. are formula: CH2CH2CH3 C. de exemplu: naftalen sau fenantren B. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. Benzen sau cu catenă laterală D. Iodurarea benzenului: A. are formula: H3C CH CH3 B. Izopropilbenzenul: A. este hidrocarbură aromatică mononucleară E. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate.C. este o reacţie de substituţie la catena laterală C. pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E. de exemplu: difenil sau 1. mononucleare. are loc conform ecuaţiei: 134 . mononucleare sau polinucleare 851. se mai numeşte cumen D. de exemplu: difenil sau antracen C. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. poate avea loc în prezenţa HNO3 855.2-difeniletan E. sunt. este o reacţie de adiţie B. anucleare.

se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E. Naftalina: A.4. este o reacţie de substituţie C. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. este o reacţie de substituţie la nucleu 856. are formula: C6H5-NH2 858. se foloseşte la sulfonarea arenelor C. Nitrobenzenul: A.I AlCl3 + I2 D.3. are poziţiile 1. reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E.6. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A. are miros de migdale amare E.7 echivalente în nucleul său 857. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E. Oleumul: A. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. este o reacţie de adiţie B.5. este toxic D. are poziţiile 2. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D. este o reacţie reversibilă B. Reacţia de sulfonare a arenelor: A.8 echivalente în nucleul său D. are poziţiile 1.3.5. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861. are formula: C6H5-NO2 B. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. este o reacţie ireversibilă C. se realizează cu acid sulfuric diluat 860. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D. are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E.7 echivalente în nucleul său E.

în funcţie de natura substituentului preexistent B. se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh. identificaţi compuşii necunoscuţi: A. al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C. unor reacţii de substituţie. grupa hidroxil D. la întâmplare 866. R-COB. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 . la rândul lor. În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865. constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A. acid benzensulfonic 862. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E.D. halogenii B. grupele alchil C. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic. B este toluenul D.HCl B C + D . A este naftalina C. dacă substituentul preexistent este de ordinul II. grupa amino E.2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. B este benzenul E. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. sunt: A. R-COC. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. al doilea substituent este orientat în poziţia meta E. grupa nitro 867. . Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A.şi p-nitrotoluen B. A este benzenul 864. C şi D sunt o. constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D.

grupa amino C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. grupa carboxil E. grupa amino. NO2 CH3 137 . NO2 sunt adevărate? A. grupa nitril 868. CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870. grupa sulfonică D. NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. grupa nitro B.A. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B. Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino. -NH2 şi nitro. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D. Cl CH(CH3)2 + Cl . grupa nitro. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. grupa nitro.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B. grupa amino.

se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C. grupa nitro C. are formula: 138 . grupa sulfonică 872.4.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 . tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D. Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A.2. sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B.6-Hexaclorociclohexanul: A.3. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E. grupa metil B. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C.SO3H + CH2 = CH2 E. SO3H AlCl3 umeda . halogen E. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C. 1.HCl NH2 Cl 871. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E. grupa hidroxil D.5.

are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E. Benzenul: A. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. are stabilitate termică scăzută E. se oxidează numai la temperatură ridicată. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. Oxidarea antracenului: A. are formula: O O C. se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. are formula: O O B. este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876. fără ruperea acestuia E. formează în urma oxidării acid maleic B. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . Naftalina: A. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. în prezenţă de catalizatori C. se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. Antrachinona: A. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc.

C şi D: A.(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul A are formula C6H6 B. compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E. compusul C are formula C6H5OH D. B. compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B. compusul D are formula 140 . compusul (III) se numeşte: antrachinonă D. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. compusul B are formula C6H5CCl3 C. compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880. Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A.

în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. fabricarea detergebţilor E. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C. în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil. industria alimentară 885. Naftalina are aplicaţii practice în: A. prepararea insecticidelor C. Benzenul are aplicaţii practice în: A. oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E. Clorurarea toluenului: A. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. fabricarea maselor plastice 141 . are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D. industria coloranţilor C. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882.CH3 O2N NO2 NO2 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu are aplicaţii practice D. obţinerea insecticidelor D. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. medicină E. compusul A are formula C6H5CH3 881. industria coloranţilor B. industria medicamentelor B. în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B.

cu dicromat de potasiu.3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. Cl + Cl2 E. la 0-10˚C. 142 FeCl3 . în aer. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic. la 300-500˚C. caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. industria medicamentelor E. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E. Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. prepararea alimentelor B. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. Toluenul nu are aplicaţii practice în: A.886.H 2O B. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. industria explozivilor 887. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4. cu dicromat de potasiu. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D. prepararea băuturilor alcoolice C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. SO3H + H2SO4 .H2O D. hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. t0C + CH3COOH .HCl . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. industria coloranţilor D. fără agenţi oxidanţi B. H h . K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C.

se poate obţine: A. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. clorură de benzil C. acid maleic B. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. V2O5. În urma oxidării benzenului la 500˚C. ataşarea unei catene laterale C. anhidridă ftalică E. . În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii.4-butendioic 891. acid ftalic D.4-butendioic E. se obţine: A. ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. acid fumaric C. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 . se obţine: A. În urma oxidării naftalinei la 350˚C. Anhidrida ftalică se poate obţine: A. ruperea ciclului aromatic din mijloc B. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D.şi p-clorotoluen B. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C. V2O5. clorură de benziliden D. acid maleic B. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. acid cis-1. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B. o. antrachinonă 892.CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. clorură de benzin E. m-clorotoluen 894. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid fumaric C. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A. V2O5 895. formarea antrachinonei D. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C.HCl 890. anhidridă maleică D. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. acid trans-1.

oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. Adiţia hidrogenului la naftalină. este o reacţie de oxidare 900. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. are ca rezultat formarea toluenului B. are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. Pt. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. Reacţia benzenului cu clorometanul. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. are ca rezultat formarea o. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. este o reacţie de substituţie C. are ca rezultat formarea acetofenonei D. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. Adiţia hidrogenului la benzen: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B.şi p-clor toluenului 144 . în prezenţă de catalizatori Ni. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. duce la formarea tetralinei în prima etapă C. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C. în prezenţă de acid sulfuric: A. ciclohexan C.E. Reacţia benzenului cu propena. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. este o reacţie de adiţie B. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. Pd: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. este o reacţie de substituţie E. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A. este o reacţie de oxidare blândă 901. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. Reacţia dintre benzen şi metanol. se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D. duce la formarea decalinei în a doua etapă D.

reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E. sunt hidrocarburi nesaturate B.903. duce la formarea de halogenobenzen 905. Halogenarea benzenului: A. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906. Tetralina: A. este lichidă E. se mai numeşte trotil C. este o reacţie de substituţie C. este solidă D. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A. Trinitrotoluenul (TNT): A. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. au caracter aromatic la fel de puternic D. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. este o hidrocarbură saturată C. este o reacţie de adiţie B. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. este o substanţă puternic explozivă D. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. se mai numeşte teflon B. este o hidrocarbură nesaturată 908. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. se utilizează în industria alimentară E. are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. Decalina: A. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. se utilizează în industria coloranţilor 910. Se dă reacţia: 145 .

HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sulfonarea naftalinei E. numărul atomilor de halogen C. nitrarea naftalunei C. au trei nuclee benzenice condensate CAP. mai mulţi atomi de halogen C. I E. este o reacţie de adiţie B. un singur atom de halogen B. Br. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911. nitrarea benzenului B. un singur tip de atomi de halogeni 146 . natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D. Cl. sunt izomeri de poziţie E. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. COMPUŞI HALOGENAŢI 914. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. 8. modelul lor spaţial E. În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o reacţie de substituţie E. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. se poate face cu oleum D. are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912. sunt compuşi anorganici de sinteză C. halogenarea naftalinei 913. halogenul poate fi F.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. natura atomului de halogen B. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. Sulfonarea benzenului: A. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C. sulfonarea benzenului D. compuşii halogenaţi pot conţine: A. este o reacţie ireversibilă C. este o reacţie reversibilă B. se poate face cu amestec sulfonitric E.

compuşii halogenaţi pot fi: A. bromură de metilen 923. primari C. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. bromură de ciclobutil B. cuaternari 920. bromobenzen E.2-dibromoetan 921. atomi de halogen diferiţi E. bromură de etil B. CH2Br C. terţiari E.compuşii halogeni pot fi: A. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 . bromură de izobutil C. aromatici D. bromură de n-propil B. polihalogenaţi 918. bromură de ciclopropil D. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. nucleu aromatic 917. vicinali.D. bromură de izopropil D. coplanari 919. bromură de izopropil C. 1. alifatici nesaturaţi C. bromura de izobutil D. alifatici saturaţi B. cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. monohalogenaţi E. monohalogenaţi E. bromobenzen E. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. nulari B. geminali C. bromură de metil 922. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen. bromură de terţbutil E. secundari D. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă.

1. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A.2-dimetilpropan C. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A. 1. α-cloronaftalina E. 1. 2. halogenul reprezintă substratul D. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A.2-tricloroetan D. bromură de terţbutil B. clorura de metin D. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. 2. 1. 1-bromo-2.3-dibromobutan B. 1. 2-bromo-2-metilpropan D.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B. clorometanul B.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de vinil C.3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D. 1. clorura de metil B. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. cloroetena C. clorura de metilen C. clorura de benzil 928.3-dibromociclobutan E. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 . compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C. 1-clororpropena E. halogenul reprezintă reactivul E. compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925. clorobenzenul D. alcanul reprezintă substratul B. tetraclorura de carbon E. H3C CH3 C Br 924. clorobenzen 929. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B. clorura de alil D. alcanul reprezintă reactivul C. cloroetena 927. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E.3.1.

un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B.A. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. naftalinei 932. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. la 5000C. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. cel mai reactiv halogen este iodul 931. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. gamexanul este folosit ca insecticid D. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. propanului B. clorometanul este supliment alimentar D. naftalinei E. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. clorurarea poate avea loc fotochimic E. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. metanului B. în cazul clorului şi bromului C. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. clorometanul este agent frigorific B. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. butanului C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. fenolului 933. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. se formează clorura de alil B. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. iodurarea se realizează indirect D. etanului C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. propanului D. neopentanului D. prin clorurarea propenei cu clor. benzenului E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

compuşii halogenaţi pot fi: A. clorura de alil B. cu reactivitate mărită D. C2F4 se mai numeşte freon D. clorobenzenul E. 1-cloro-1-propena 943. Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-cloropropan C. freonii au miros neplăcut de sulf E. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. 1. clorura de vinil D. inerţi din punct de vedere chimic B. cloroetena 942. clorura de metil B. 1. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A.C. freonii sunt substanţe inflamabile 939. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cloroetena E. fenilclorometanul B. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. 1-cloro-2-propena D. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. CF2Cl2 reprezintă un freon D.3-dicloropropanul D. explozibili 940. clorobenzenul C. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. clorura de vinil D. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A. cu reactivitate scăzută C. clorura de benzil C. 1-cloronaftalina 941. hidrolizează numai la cald C. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. clorura de secbutil 150 . reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. clorura de alil C. cu reactivitate normală E. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938. clorura de terţbutil E. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B.2-dicloroetena E. clorura de etil B.

prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B. prin hidroliza 1. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2-dicloroetanului se formează 1.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin hidroliza 1. compusul Y este o-clorotoluenul 151 . Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.1. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi.1-tricloroetanului se formează acid acetic 947. compusul W este 1. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X .3-propantriol E.2-dicloro-1-hidroxipropan D. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C.HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O . compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E. prin hidroliza 1. cu halogeni marginali conduc la aldehide D. compusul X este clorobenzenul B. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946. compusul W este glicerina 949. compusul Y este propanolul C. compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C.2HCl W .945. Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO .1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D. compusul X este 1.HCl Y + H2O / HO . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Z .2–dicloropropanul B. compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E. compusul X este toluenul C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948. CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. compusul Z este 1.2-etandiol E. prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C.

tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E.3-triclorotoluenul D. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X .2. compusul Z este benzaldehida E. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C. compusul W este aldehida acetică E.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este benzaldehida D.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A.6-triclorotoluenul 953. compusul Y este 1. compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D.2HCl . compusul Y este 2.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este acidul acetic 954. compusul Y este 2.4-triclorotoluenul E. compusul X este toluenul B. compusul W este alcoolul etilic D.HCl . compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D. compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E. compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B.H2O Z 951. compusul Z este alcoolul benzilic 950. compusul X este clorobenzenul C. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X . compusul Z este etanolul C. compusul X este clorura de benziliden B. compusul Y este kelenul B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO . compusul Y este clorura de benzil E.3. compusul X este etilbenzenul C.3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcoolul benzilic C. Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl .4. compusul X este 3-cloroetilbenzen B. compusul X este xilenul D.HCl . compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni . prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 .

are reactivitate scăzută D. este un compus monohalogenat B. prin hidroliză formează acid benzoic E. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958.955. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. este un compus dihalogenat geminal C. este un compus halogenat aromatic C. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. etan B. clorură de n-propil B. benzen E. este un compus halogenat aromatic D. clorura de metil 962. etenă C. clorura de benzil C. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. clorura de vinil E. clorura de alil D. doi compuşi halogenaţi geminali E. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorură de fenilen C. ciclohexan 956. propenă D. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. trei compuşi halogenaţi geminali 961. clorură de vinil D. trei compuşi halogenaţi vicinali C. este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. clorură de benzil 960. este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. este un compus halogenat alifatic nesaturat B. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de izopropil 153 . patru compuşi halogenaţi vicinali D. doi compuşi halogenaţi vicinali B. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. clorura de se-butil B. Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. clorură de alil E.

disecbutileter E. eter butilic 969. clorura de ciclobutil 963. propanal B. clorura de terţbutil B. La oxidarea n-propanolului. clorura de sec-butil C. clorura de benziliden D. poate rezulta: A. clorurii de vinil D. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. apă şi căldură E. feniltriclorometan 964. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. în funcţie de condiţiile de reacţie. la temperatura de 400-5000C C. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A. poate rezulta: A. în funcţie de natura agentului oxidant folosit. HCl B. au caracter slab acid C. clorometanului B. diterţbutileter D. datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. 1-butenă B. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A. cloroetanului C. în prezenţa clorurii de aluminiu D. clorura de vinil E. dioxid de carbon. au densitatea mai mare decât a apei 967. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. clorurii de sec-butil 965. acid propanoic şi apă D. H2SO4 C. H3PO4 154 . clorurii de benzil E. propanonă C.B. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. La deshidratarea 2-butanolului. clorura de benzil C. 2-butenă C. numai prin metode indirecte CAP. monoxid de carbon şi hidrogen 968. ALCOOLI 966. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. clorura de n-butil D. fotochimic B. 9.

trei alcooli primari C. Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A. Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. 2-hidroxi-2-metilpropan B. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. un alcool terţiar 975. izobutanol C. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. alcool terţbutilic D. ozon E. un alcool secundar D. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4. doi alcooli primari B. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. reactiv Tollens 972. consumat în cantităţi mari este toxic C. H2S E. t0C E. din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. terţbutanol 155 . este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. HNO3 970. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B. prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D.D. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. doi alcooli secundari E. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D.

1. glicină E.E.2. propilidentriol 977.2-ciclohexandiol C. compusul W este glicerina 980. acid propanoic C.2-dihidroxipropanul D. glicol C. glicocol B. 1.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 . compusul Z este 1. Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. compusul Y este ciclohexenă 981. dioxid de carbon şi apă 979. 500 C + HOH / KOH X .3-trihidroxipropan E.2. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A. acid acetic B.HCl Y + Cl2 . acid formic E. glicerol B.H2O W A. 1. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2.2-diclororpropanul B. compusul W este ciclohexan-1.2-dionă D. compusul Y este 1.2-dihidroxietan 978. neopentanol 976. apa 156 . compusul W este acid adipic E. compusul Z este ciclohexanol B. Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH .2-etandiol D. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A. compusul Y este alcoolul alilic E. glicerină C.HCl A. compusul X este 1. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A. acid butanoic D. 1. compusul X este clorura de alil C.3-propantriol D.

este un alcool aromatic 985. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. Etanolul formează esteri cu: A. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B. alcoolul terţbutilic 983. dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. acid azotic 984. este un alcool nesaturat C. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. anhidridă acetică D. scăderea solubilităţii C. hidrolizează D. alcoolul izobutilic E. alcoolul vinilic E. sunt substanţe ionice C. glicerina 982. acetat de butil E. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. hidroliza clorurii de terţbutil E. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. fenol 987. Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. este un alcool vinilic E. se numesc şi alcoolaţi 986. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. se formează din alcooli şi fenoli E.B. izomerizarea n-butanolului 988. alcoolul n-butilic C. acid acetic B. alcoolul alilic D. doi moli NaOH B. etanolul C. Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de acetil C. alcoolul sec-butilic D. 2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. alcoolul n-propilic B. clorură de acetil E. acid acetic C. carbonat acid de sodiu D.

etanolul se dizolvă în apă C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. temperaturi de fierbere scăzute 989.f. depinde de condiţiile de lucru astfel: A. etanolul se dizolvă în CCl4 E. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990. al glicerinei D. alcoolii elimină apa intermolecular. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A.f. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. parafina se dizolvă în CCl4 D. aldehidă nesaturată B. legăturile C–O–H sunt polare B. de 1090 995. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. industrial. formându-se eteri E. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. din fracţiuni petroliere E. la rece. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E. într-un alcool. prin oxidarea glicerinei 991.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. unghiul dintre legăturile C–H–O este. la cald. în prezenţă de acid sulfuric. Alcoolul metilic se poate obţine: A. al etanolului este mai mare decât p. aldehidă acrilică C. formându-se esteri D. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. prin distilarea uscată a lemnului B. prin fermentaţia glucozei D. la majoritatea alcoolilor. natura catenei hidrocarbonate D. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. Prin deshidratarea 1. starea de agregare B. alcoolii inferiori sunt lichizi C. formând alchene B. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. p. alcoolii elimină apa intramolecular.E. industrial. parafina nu se dizolvă în apă B. hidroxipropanonă 992. alcool vinilic D. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. formând alchine C. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C.2. Eliminarea apei din alcooli. acroleină E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. densitate C. numărul grupelor hidroxil din moleculă E. glicerina se dizolvă în CCl4 158 .

se obţine prin adiţia apei la etenă. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. are acţiune benefică asupra organismului uman D. H2O şi căldură E. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. volatil E. glicerina este un diol D. are putere calorică mare 1001. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. este miscibil cu apa în orice proporţie B. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolii sunt uşor solubili în apă B. are p. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. este foarte inflamabil D. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. are miros dulceag 998.f. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C. solvent B. are acţiune anestezică E. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. se mai numeşte spirt alb B. Etanolul are multiple utilizări: A. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. prin ardere se transformă în CO. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. mai mic decât metanul E. se administrează ca antidot al metanolului D. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. dezinfectant C. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. nu este o otravă E. poate fi folosit drept combustibil B. combustibil 159 . se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. se mai numeşte alcool de lemn B. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. în organismul uman 999. se obţine din gaz de sinteză D. se confundă uşor cu etanolul C.996. este un lichid incolor. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A.

Alegeţi-le pe cele corecte: A. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. spirt medicinal C. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011. se formează o alchenă C. -NH2 C. conduce la formarea unei noi legături ζ B. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. la fabricarea acidului picric 1008. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. oţet 1005. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E.D. în industria alimentară C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. Referitor la deshidratarea alcoolilor. alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. la fabricarea trinitrotoluenului E. are gust dulce E. este un lichid incolor 1006. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. -SH D. are vâscozitate mare C. Glicerina are multiple utilizări. conţin în moleculă grupa –COOH B. -C≡N 1007. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. bază de unguent 1004. este un triol B. -OH E. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D. lichid în termometre E. Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. lichid în termometre D. -NO2 B. TNG se descompune prin autooxidare D. spirt sanitar D. trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009. în industria cosmetică B. spirt tehnic E. poate fi catalizată de acid sulfuric D. poate fi catalizată de acid fosforic E. formol B. este greu solubilă în apă D.

A. de substituţie E.2-dimetil-2-butenă C. hidrură de sodiu D. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. hidroxid de sodiu B. au caracter de amfolit acido-bazic B. etilat de etil D. etanoat de etil 1014. metanoat de etil E. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. cu degajare de hidrogen D. acetat de etil B. dietileter E. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol. acetat de etil B. se poate forma: A. alcoolat de sodiu C. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A.3-dimetil-1-butenă E.3-dimetil-2-butenă D. alcoolii au caracter acid foarte slab D. 2. are loc cu ruperea unor legături π 1013. acetat de metil C. apă E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. eter dimetilic 1016. 2. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . 2-metil-2-butenă B. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. este o reacţie de eliminare E. reacţionează cu hidroxid de sodiu. etanoat de etil D. reacţionează cu bazele tari 1017. alcoxid de sodiu 1018. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. 2-metil-1-butenă 1012. eter etilic C. reacţionează cu metale alcaline C. intermoleculare B. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. 2. de adiţie D. de reducere 1015. intramoleculare C. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. se formează: A. Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E.

2-dicloropropanul B. compusul Y este acidul etanoic E.E. prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E. compusul Y este alcoolul alilic D. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A. acetaldehidă C. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019. compusul Z este propina E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este dioxidul de carbon 1023. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C.HCl . prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022. acetonă E. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . etanal B. dioxid de carbon şi apă 1020. compusul X este clorura de alil C. acid acetic. propanonă C. culoarea se schimbă din portocaliu în verde B. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z . acid acetic E. propanal D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1. compusul X este glicolul B. acetonă 1021.HCl . compusul Y este acetaldehida D. Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X . acid etanoic D. compusul Z este propadiena 1024. Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric. În funcţie de agentul oxidant folosit. alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul X este etanolul C.2HCl W 162 . la oxidarea etanolului se poate forma: A. acid propanoic B.

sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026. se mai numeşte glicocol C. amoniac B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicină C. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B. compusul W este 1. alchene 1027.2. acetaldehidă E. Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. este un hidroxieter E. glicocol B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. insolubile în apă C. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A.3-tricloropropan D. compusul Z este 1. amine C. polietilenglicolul este un material solid. compusul X este glicolul B.2. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A. participă la reacţii de deschidere a ciclului D.2-dihidroxipropan 1025. sunt folosite ca solvenţi E. acid acetic D. dietilenglicol 1031. compusul X este etandiolul celosolv 163 .B. are o mare reactivitate chimică B. fenoli E. diglicol D.3-trihidroxipropan E. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. alcooli D. sunt compuşi difuncţionali 1030. propanonă 1028. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A. metilamină B. sunt substanţe solide. cu consistenţa unei ceri E. compusul W este 1. dihidroxietileter E. etanol C. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. compusul Y este 3-propenol C.

compusul X poate fi clorura de n-propil B. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. compusul Z este n-propanolul E. 2 CH3CH2OH B. compusul Y este etilenoxidul E. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D. compusul X este etanolul D. compusul Y este propena D. compusul X poate fi 2-cloropropanul C. CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034. HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C. CH3CH2O D. + Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E.C. compusul Y este oxidul de etilenă 1032. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C. compusul Z este izopropanolul 1033. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y . 164 .

2-metil-3-propanol 1037. Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. 2-butanol 1036. alcool secbutilic D. alcool terţbutilic E. alcool terţbutilic B.2-dimetilpropan D. 2-metil-1-propanol E. 2. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. alcoxid + apă 1039. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A. 1-hidroxi-2.CH3 CH3 E. acid etanoic + etanol B. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A.2-dimetil-1-propanol C. oxid de etenă + etanol D. alcool secbutilic D. izopentanol 1038. etanol + etanol C. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 . Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. sodiu + etanol E. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035. alcool n-butilic E. neopentanol B. alcool terţbutilic B. alcool izobutilic C. alcool izobutilic C.

Cl3C-CHO C. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. trei izomeri cu structură liniară C. compusul W este acidul butanoic 1041. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. etoxilarea etanolului 1040. este un lichid vâscos B. doi izomeri cu structură liniară B. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. compusul X este 2-butena C. 2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. este inert din punct de vedere chimic E. compusul X este 1-butena B. trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl X (cis. NH3 B. C2H5COOH 1044. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . compusul Z este 2-butanolul E. este un hidroxiester E. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. cinci izomeri cu structură ramificată E. C2H5OH E. patru izomeri cu structură ramificată D. compusul Z este 1-butanolul D. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. substanţe cu caracter neutru D. Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. C6H5-CH3 D. şase izomeri cu structură ramificată 1042. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. el însuşi 1045. substanţe cu caracter bazic C. are consistenţa unei ceri C. substanţe cu caracter acid B.C. este un compus macromolecular D. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. trans) + X' + HCl Y .

conţine un atom de carbon primar E. prin deshidratare formează toluen 1052. 2–butanol C. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. etilenglicol D. patru alcooli secundari E. terţbutanol E. alcool benzilic D. la lumină D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. un nitroalcan D. glicol E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. ciclobutanol D. patru alcooli primari C. oxid de etenă C. dietilenglicol 1047. compusul Y este acetat de etil D. izobutanol 1049. trei alcooli primari B.1046. compusul Y este eter etilic 1051.1–butanol B. este un alcool aromatic polinuclear B.1–butanol B. Dihidroxietileterul se mai numeşte: A.1–tricloro–2-hidroxietan E. C2H4 + H2O X Y . trei alcooli secundari D. 2–butanol C. etilenglicol 1050. reacţionează cu bromul. diglicol B. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. compusul X este etanal C. un alcool terţiar 1048. un eter C.1. Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A. compusul X este etanol B. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C. 1. compusul Y este dietileter E. trinitroglicerină 167 . un ester B.

K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D. compusul Y este etina E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Sunt alcooli nesaturaţi: A. sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. compusul Y este dietileter 1054. compusul X este izopropanol D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X . compusul X este 1–propanol B. compusul Y este etena 1056. TNG intră în compoziţia dinamitei C. molecula de metanol este polară 1055. glicolul este un alcool dihidroxilic C. compusul X este etanol B. 3–ciclobutenol E. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. ciclohexanol 1058. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. alcool alilic C.E. C3H6 + H2O X Y . incolor 1053. la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. alcoolul alilic este un alcool saturat B. glicerina este un alcool dihidroxilic D. compusul X este 2–propanol C. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . compusul X este propanol C. 1. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. compusul Y este acid acetic D. alcool benzilic B. compusul Y este diizopropileter E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un lichid uleios.2–etandiol D. glicerolul este un alcool trihidroxilic D. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A.

1059. adiţia apei la etină B. urmată de reducere 169 . alcani B. 1–hidroxipropan 1061. reducerea propanonei D. 1–propenol D. alcoxizi 1064. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în funcţie de condiţile de reacţie. NaOH D. esteri E. reducerea propanalului E. hidroliza clorurii de etil D. eteri D. 1–propanol E. adiţia apei la etenă C. alchene C. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. reducerea aldehidei acetice 1066. Se poate obţine alcool benzilic prin: A. K2Cr2O7/H2SO4 1063. hidroliza clorurii de n-propil B. alcool vinilic B. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. Se poate obţine 1–propanol prin: A. În prezenţa acidului sulfuric. 2–propanol D. H2O/H2SO4 C. alcoolul 2–propilic C. alcool alilic C. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. hidroliza propanoatului de propil C. adiţia apei la propenă 1065. adiţia apei la fenilacetilenă. solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B. alcool n–propilic 1060. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062. KMnO4/H2SO4 E. 2–propen-1–ol E. Se poate obţine etanol prin: A. urmată de reducere B. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. alcoolii pot conduce la: A. alcool n–propilic B. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. hidroliza clorurii de benzil C. Cl2/CCl4 B. hidroliza clorurii de benziliden.

H2O Compusul X poate fi: A. IV: alcool sec–butilic. V: glicerină. acid etanoic C. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. Se consideră următorii alcooli: I: metanol. acid propanoic D. hidroliza grăsimilor B. acid butanoic E. V < IV < III D. I < II < V B.D. III < IV < V E. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. adiţia apei la acroleină C. apă 170 . II = IV < I D. oxidare cu reactiv Tollens D. Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. ciclobutanol 1072. III: 2–propanol. Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. 1–butanol C. oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E. III > IV > V E. IV: glicol. oxidare cu reactiv Fehling E. II: 2–butanol. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . izobutanol E. acid metanoic B. hidroliza monoclorobenzenului E. Se poate obţine glicerină prin: A. etanol B. I < II < III < IV < V B. hidroliza benzoatului de benzil 1067. II: etanol. V < IV < III C. Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. III: alcool izobutilic. V: alcool terţbutilic. hidroliza diclorohidrinei glicerinei D. V < I < II 1068. III < I < II C. oxidare cu reactie Bayer 1071. V > IV > I 1069. 2–butanol D.

1073. acid propanoic D.2–dimetil–5-pentanol C. doi alcooli cu structură ciclică B.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B. apă 1075. apă 1074. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E. dioxid de carbon E. Prin oxidarea 2. acid acetic C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. trei alcooli cu structură ciclică C. un alcool cu structură liniară E. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B.4–dimetil–1-pentanol D.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E. acid propanoic D. acid acetic C. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E. acid formic B. dioxid de carbon E. nici un alcool cu structură liniară 1077. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4.3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. Prin oxidarea 2. acid formic B. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi alcooli cu structură liniară D. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A.

6–hexandioic 1080. compusul X este acetona B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este 1–propanol E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E. compusul X este ciclohexena C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X . compusul X este acidul acetic D. compusul Y este acidul stearic E.1079.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081. compusul Y este 2–propanol 1082. compusul X este propanona C. compusul Y este acidul hexanoic D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este hexena B. compusul Y este acidul 1. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X .

h C6H6 + CH3Cl X . compusul X este alcoolul vinilic B. Tollens Y Z CH3COOH X . compusul Y este glicolul D. compusul Y este etanolul D. compusul X este etanul C. compusul Y este clorura de benzil D. compusul Y este glicerina E. compusul X este oxidul de etenă C. compusul Y este etanul 1083. Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T. compusul Y este 1. compusul X este etena D. compusul X este etena B. Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. compusul Y este glicolul 1084. compusul X este toluenul B.2. compusul Y este o–clorotoluenul C.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B.3–propantriol C.H2O Ştiind că X este un eter ciclic. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. 173 . compusul Y este trinitroglicerina 1087. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2.G. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . compusul X este aldehida acetică C.HCl . compusul Y este 1. compusul Z este alcool vinilic 1086. compusul X este diclorhidrina glicerinei D. Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc. compusul Y este etanolul E. compusul X este glicerina B.N.2–etandiolul E.A.3H2O . H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este alcool benzilic E.2–etandiol E. compusul X este 1. Y X .HCl 1085.

sunt compuşi puternic ionizaţi D. conţine un atom de carbon secundar E. conţine doi atomi de carbon terţiar D. conţine trei atomi de carbon primar C. 174 .CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. conţine doi atomi de carbon terţiar E. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine trei atomi de carbon primari C. conţine doi atomi de carbon secundari D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine patru atomi de carbon primari B. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon terţiar 1088. conţine doi atomi de carbon primar B.

CH3–CH=CH–CH2–OH E. din gaz de sinteză C. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3–CH2–CH=CH–OH 1092. prin distilarea uscată a lemnului D. este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. este utilizată drept combustibil E. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. CH3 CH CH CH2 OH D. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E. reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E. Metanolul se poate obţine: A. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. este un alcool primar B. este un constituent al glicolului 1097. are gust amar B. CH2 C CH2 OH CH3 C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. stimulează producerea unor hormoni diuretici C.CH3 C CH CH3 OH B. prin adiţia apei la etenă E. este un alcool nesaturat 175 . are acţiune depresivă B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. este un alcool trihidroxilic C. este un lichid gălbui. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. cu miros de migdale amare 1096. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin hidroliza clorurii de metil 1095. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093.

este uşor solubilă în apă 1099. xilenii 1100.D. alcoolul benzilic C. alcool alilic 1104. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. etanol C. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. glicolul E. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. propena C. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. se obţine din gazul de sinteză E. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. alcoolul alilic D. 1-butanol B. sec-butanol D. fenolul B. este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. propanolul D. toluenul E. 1–propanol D. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. metanol B. 2–butanol E. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D. toţi alcooli se pot oxida energic 1103. fenolul 1101. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. etanolul are caracter slab acid 1102. propina B. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. are acţiune emolientă aspra pielii E. 2-butanol C. alcool izobutilic 176 . este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E.

compusul Z este propenă 1110.H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcool terţbutilic 1106. hidroliza clorurii de benzil 1109. reducerea butanonei E. alcool izobutilic D. adiţia apei la ciclohexenă E. compusul X este ciclohexanol B. compusul Y este ciclohexanonă E. compusul X este 2–propanol B. etanol C. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. reducerea butanalului C. adiţia apei la 2–butenă C. alcool terţbutilic 1105. condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică. adţia apei la 1–butenă B. Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. compusul Y este ciclohexanol D. hidroliza clorurii de n-butil E. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X . compusul X este ciclohexanonă C. reducerea butanalului D.CO2 . alcool secbutilic E. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108. reducerea ciclohexanonei C. reducerea butanonei D.E. Se poate obţine 2–butanol prin: A. hidroliza clorurii de ciclohexil D. hidroliza fenoxidului cu sodiu B. compusul Y este 2–propanol D. adiţia apei la 1–butenă B.H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se poate obţine 1–butanol prin: A. compusul X este propanona C. metanol B. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 . compusul Z este 2–propanol E. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă.

pirocatecol 1114.compusul X este clorura de vinil B.H2O CAP.4-dihidroxibenzen C. hidrochinonă D. pirogalol E.1111. A. 1.3-benzentriol B. compusul X este etanol B.4-benzendiol B. Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 . compusul X este etenă C. compusul Z este glicol E. compusul Y este etanol D. hidrochinonă 178 .2. compusul Y este alcool vinilic C. 1.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A. 10. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X . Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte. compusul Y este etanol D. compusul Y este acid etanoic E. compusul este etanol 1112. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z . FENOLI 1113. pirocatechină C. 1.

în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. o-hidroxitoluen 1116. 3-bromofenol C.D. acetat de fenil B. floroglucină C. oxidare E.4-dibromofenol E. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. Fenolii pot da reacţii de: A. 2. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A. având caracter acid E. sulfonare C. 2-bromofenol B. alchilarea 179 . halogenare B. formiat de fenil 1120. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117. 2-metilfenol B. La bromurarea fenolului se poate obţine: A. pirogalol E. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. 1. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A. sub influenţa radicalului aromatic. reacţia cu metale alcaline B.3-trihidroxibenzen E. reacţionează cu hidroxid de sodiu C. pirogalol 1115. reacţia de deshidratare D. Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. 2. acid formic D. reacţia de polimerizare 1121. reacţia cu hidroxid de sodiu C. deshidratare 1118. acid acetic E. 4-bromofenol D. nitrare D.6-tribromofenol 1119.4. o-crezol D. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A. reacţia de esterificare E.2. acetat de etil C. reacţionează cu sodiu metalic B.

1 alcool D. cu formare de fenoxizi E. 1 eter 1124. Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. numărul de catene laterale C. spre deosebire de alcooli. fenolii. policondensarea 1122. numărul de cicluri aromatice B. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. cu degajare de oxigen B. p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. reacţia nu poate avea loc 1123.4-dihidroxitoluen B. α-naftolul E. o-crezolul B.B. 2. β-naftolul 1127. cu degajare de hidrogen C. p-crezolul D. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . m-crezolul C. reacţionează cu hidroxid de sodiu D. fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. acilarea C. 4 fenoli C. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. caracterul bazic 1126. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. nitrarea D. Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. sulfonarea E. caracterul acid E. numărul de grupe hidroxil D. cu eliminare de apă D. 2 alcooli E. 3 fenoli B.

Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D. solubile în apă C. α-naftolul D. reacţionează direct cu acizii carboxilici D.4-diclorofenol E. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C. se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132. participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. Sunt fenoli dihidroxilici: A. în condiţii catalitice. compusul X este fenoxidul de sodiu B.E. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. Sunt fenoli monohidroxilici: A.6-diclorofenol 1134. timol 1128. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenolul 1130. fenolii au caracter acid E. m-crezolul D. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. Clorurarea fenolului cu clor în exces. grupa funcţională hidroxil este polară B. fenolul este foarte puţin solubil în apă C. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. pirogalolul B. timolul C. soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. poate conduce la: A. pirocatechina C. p-crezolul E. 2. o-crezolul B. hidrochinona 1129. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . m-clorofenol C. fenolaţii sunt substante ionice B. rezorcina E. reacţionează cu cloruri acide E. compusul Y este acetatul de metil 181 . suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133. o-clorofenol B. compusul X este fenolatul de sodiu C. p-clorofenol D. 2. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B.

fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E. 3. 2. clorura de acetil reacţionează cu fenolul. 2-naftolul 1142.4. sub presiune C. H2O D. CH3COCl B.6-trinitrofenol E. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C.D. prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B. 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. fenoxizii au caracter bazic B. 2. Sunt adevărate afirmaţiile: A.6-dinitrofenol D. 2.5-dinitrofenol C. Na B. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D. Sunt fenoli monohidroxilici: A. pirogalolul D.4.5-trinitrofenol 1141. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138. NaOH C. Fenolul poate reacţiona cu : A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidroxibenzenul B. Cl2 / FeCl3 C. compusul Y este acetatul de fenil 1135.4-dinitrofenol B. C6H5COOH 1137. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D.6-trinitrofenolul E. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 .şi para-nitrofenol D. O2 E. hidrochinona C. 2. Fenolul poate reacţiona cu: A. Br2 / FeBr3 D. compusul Y este fenilmetileterul E. CH3COOH E. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C.4. (CH3CO)2O 1136.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D. FeBr3 D. KMnO4 E. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C. ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D.compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. FeCl3 C. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. rezultând fenolaţi solubili în apă B. bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B.A. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. CCl4 B. AlCl3 1147.

m-hidroxitoluen D. III = acid benzoic. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E. o-metilenfenol E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148. Crezolii pot fi: A. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C. au caracter acid slab. I > III > IV D. I < II < III E. II < IV < III C.CH3 OH D. mai puternic decât alcoolii C. sunt solubili în apă E. reacţionează cu acidul clorhidric. o-hidroxitoluen C. Crezolii pot fi: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. refăcând fenolul 1150. I < II > III B. mai slab decât alcoolii B. 1.3. m-metilenfenol 1152. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. hidroxibenzen B. Referitor la variaţia acidităţii lor. alegeţi afirmaţiile corecte: A.2.3-trifenol B. II = acid carbonic. IV = acid acetic. au caracter acid slab. IV > III > I 1149.5-trifenol 184 . soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. 1. Referitor la fenoli. Se dau următorii compuşi: I = fenol. aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. sunt compuşi neionici B.

p-hidroxitoluen D. 2-butanol 1156. hidrochinonă 1157. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A. fenol B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. o-crezol C. compusul Z este alcoolul benzilic E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2HCl . etenă D. dar reacţionează cu sodiu: A.1/2 H2 . etanol B.2HCl . rezorcina este 2.p-crezoli D.4-dihidroxitoluen D. rezorcină E. compusul Z este ciclohexiletanol 1158.POCl3 . fenol E. compusul Y este acidul benzoic C. 2-butina E.C. compusul X este etanol 185 . Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X . rezorcina este m-dihidroxibenzen C. etină D. p-metilenfenol 1153.m. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154. alcool benzilic 1155. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. compusul X este clorura de benzil B.NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y .HCl CH3COCl + C6H5O Na . n-propanol B. fenol C.3. o.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. pirogalolul este 1. compusul Y este aldehida benzoică D. alcool benzilic D.5-trihidroxibenzen E. Referitor la fenoli.2. pirogalolul este 1. pirogalol C.3-trihidroxibenzen B.

Br2 D. III>II E. compusul Y este etanal C. compusul Z este acetat de fenil 1159. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A.4-dihidroxitoluen C. II. I<III<II 1160. CH3COCl 1161. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A.m. NaOH E. I<II D. NaOH B. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. III. 2. fenol B. I>II>III B. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C. Cl2 1163. Cl2 1162. CH3CH2COOH. H2SO4 B. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. compusul Z este benzoat de fenil E. NaOH C.B. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. Caracterul lor acid variază în ordinea: A. o. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 . hidrochinona 1164.p-crezolii C. C6H5OH. I<II>III C. Na B. Na E. CH3CH2CH2OH. β-naftol 1165. rezorcina E. Cl2 C. compusul Y este acid etanoic D. pirocatechina D. pirogalol D. Se consideră următorii compuşi: I. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. HCl E. HCl D. fenol B. CH3COCl D. α-naftol E. HNO3 C.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. etanolamină D. N. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B. anilină 1207. C6H5 E. N-2-hidroxietilanilină C. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211.C6H5 C. aminobenzil D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzilamină B. aminobenzen C. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. se efectuează cu amestec sulfonitric B. prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C. sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. dietanolamină E. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. fenilamină E. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. este o reacţie reversibilă D. un amestec de etanolaniline B. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. are loc la 10000C 1210.

alcooli în mediu neutru D. o amină secundară D. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. 14 amine primare C. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. se poate efectua cu β-naftol 1215. la 0-100C. la temperatura camerei B. în prezenţa unui acid tare C. se formează azoderivaţi E. trei amine secundare E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. o amină terţiară 1217. patru amine primare C. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. 13 amine primare B. se poate efectua cu fenol E. o amină primară B. amine aromatice în mediu acid 1214. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. sinteza metiloranjului are loc în două etape C. Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc cu eliberare de azot 1213. se efectuează cu acid azotos. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. 15 amine primare D. trei amine primare B. 5 amine secundare 194 . amine alifatice în soluţie apoasă E. poate avea loc în mediu alcalin C. două amine terţiare 1218. fenoli în mediu bazic B. Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine un colorant azoic D. se efectuează cu acid azotic concentrat. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. două amine primare C. două amine secundare D. două amine secundare E. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. se formează o sare de benzendiazoniu D. are loc în mediu neutru B. derivaţi de fenol în mediu bazic C.C. 4 amine secundare E.

3-triaminobenzen E.6H2O . Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 .5-trinitrobenzen D. compusul Z este orto. dietanolamina D. 6H .4. compusul Y este clorobenzenul D. Se pot diazota următoarele amine: A. etilamina B. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 . compusul X este 1.HCl Y 6e. etanolamina C.3-trinitrobenzen B. compusul X este nitrobenzenul B. compusul X este toluenul C.1219.HCl X + Cl2 / 5000C Y . tetraetanolamina 1224. trietanolamina E.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.sau para-nitrotoluenul D. etilamina 195 . fenilmetilamina C. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E.N-benzilmetilamina 1222. compusul X este 2.HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.3.2. Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este N. compusul X este o-xilenul B. sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B.2.3. compusul Y este 1.HCl metilamina . Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y . fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D.6-trinitrobenzen C.sau para-metilanilina 1220.5-triaminobenzen 1221. compusul Y este 1. anilina B. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. compusul Y este m-nitrotoluenul E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este acidul benzensulfonic C. compusul Y orto. compusul Z este o-metilbenzilamina E. compusul X este 1. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223.

N-benzilanilină B. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229. IV = dietilamina. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe. 2-aminotoluen 196 . anilina C. dietilamina D. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E. N. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul sulfanilic 1226. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. V > I B. o-benzilanilină E.N-dimetilanilina E. n-propilamina B. fenilmetilamina E. compusul Y este acidul benzoic C.D. dimetilamina E. Nu se pot diazota următoarele amine: A. II = metilamina. metilamina B. I > NH3 E. V < I C. N. V = difenilamina. compusul Y este acidul fenilacetic B. benzilfenilamină D. V > NH3 1230. p-metilanilina D. III = etilamina. n-butilamina C.N-dimetilaminoetanul 1227. N-feniltoluen C. V < I < II < III < IV D. p-benzilanilină 1228. 2-metilanilina 1225. Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 . Se consideră următoarele amine: I = anilina.2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A.

fenildimetilamina D. 2-metilanilină E. 2-amino-2-metilbenzen D. acid sulfanilic C. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. se poate diazota E. fenilmetilamina C. hidrogen sulfurat C. nu se poate alchila cu oxid de etenă D. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. se poate diazota 1233. fenil-azo-β-naftil B. acid sulfuric E. este o amină primară B. o-aminotoluen C.B. acid clorhidric D. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. acid ortanilic 1235. reacţionează cu acid clorhidric B. trietilamina E. heliantină N N N(CH3)2 1236. este o amină secundară C. anilina B. Referitor la compusul cu structura: 197 . Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. acid azotic 1234. 2-aminobenzen 1231. se poate sulfona cu acid sulfuros E. acid ortanilic D. acid acetic B. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A. se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. metiloranj E. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A.

alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid azotos 1238. se formează indicatori de pH D. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. tetrametilamină E. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B. se formează o sare 1240. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B. iodură de tetrametilamoniu 1242. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. se numeşte oranj III B.N-dimetilanilină E. acid m-anilinsulfonic C. se formează etanolamine C. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A. trimetilamină D. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic. metilamină B. fierul cedează electroni. N. participă atomul de hidrogen din poziţia meta E. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. se formează săruri de diazoniu E. clorură de benzendiazoniu D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilină B. este o reacţie redox 198 .N-dimetilanilină D. azotit de sodiu B. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin compuşi organici difuncţionali B.HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are culoare roşie 1237. β-naftol C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. acid p-anilinsulfonic 1239. are loc la 4000C C. acid o-anilinsulfonic E. oxid de etenă D. se obţin hidroxietilamine 1241. dimetilamină C. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. trecând în ionii săi C.

Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D. sulfat de metil D. conţine trei atomi de carbon primar C. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. conţine cinci atomi de carbon primar C. conţine doi atomi de carbon secundar D. sulfat de etil E. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. β-naftol 1245. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. conţine doi atomi de carbon primar B. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. conţine patru atomi de carbon primar B. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine un atom de carbon terţiar E. compuşi halogenaţi C.D. conţine un atom de carbon terţiar E. etilenoxid B. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. aminele aromatice nu se pot alchila 1244. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 .

conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 .3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2.B. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250.

2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. I < II < III < IV D. compusul X este aminobenzen D. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A. I > II B.H2O . compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252. Se consideră schema de reacţii: 201 . compusul Z este acid m-aminobenzoic E. compusul X este nitrobemzen C. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E. t0C HNO3 / H2SO4. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X . Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4. compusul X este anilina B. I > II < III < IV E. III > IV C.NH CH2CH3 C.5-diaminobenzoic 1255.2H2O Z III IV . compusul X este acid benzoic B. compusul Y este N-metilanilina 1254. t0C X . I > II > III > IV 1253. compusul Y este acid 3.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.5–dinitrobenzoic D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D. compusul Z este acid 3. compusul Y este N. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C.N-dimetilanilina E.H 2O Fe + HCl Y .

compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.. conţine un atom de carbon primar B.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul T este acid 3–amino–5. este o amină terţiară 202 . conţine doi atomi primari C.5-dicloronitrobenzen E. este o amină mixtă E. compusul X este acid benzensulfuric C.HCl Z Fe + HCl W . Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl . Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 .NaCl .5-dicloroanilină 1256. compusul Z este clorobenzen C.H2O Fe + HCl X Y . compusul X este etilbenzen B.2HCl . compusul Y este heliantina 1259. compusul X este acid sulfanilic B.2H2O Z + . compusul Y este metiloranj E. Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4.naftol W .2H2O + NaNO2 + HCl .C2H5OH X T .2H2O + Cl2 / FeCl3. compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C. conţine şase atomi de carbon terţiari D. compusul Z este 3.p-dicloronitrobenzen D. t C benzen HNO3 / H2SO4. t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z . compusul Z este clorură de benzendiazoniu D. compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E.N-dimetilanilina / HO . compusul Y este 3.H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.clorobenzoic 1257. compusul X este etilfenilcetonă C. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A.NaCl .HCl 0 + HNO3 / H2SO4. compusul W este metiloranj 1258. compusul Y este o.2H2O X + N. compusul X este nitrobenzen B. t0C . compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D. t0C Y . compusul X este nitrobenzen B.2H2O + H2O / H .

5–dicloronitrobenzen C. clorura de trimetilamoniu E. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 . în mediu bazic este galben 203 . acid benzoic B.HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este 2. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B. acetat de fenil 1265. compusul Z este 3. compusul Z este 3. compusul X este 3. zece amine primare C. acetat de etil E. 1.1260. anhidridă acetică D. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. opt amine secundare D. amoniacul B. opt amine primare B. anilina B. trei amine terţiare 1261. în soluţie apoasă la pH ≥ 4. trietilamina D. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A.5 dicloro–1. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A.H2O Y Fe + HCl .6–dicloro–1. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. propena D. t0C X . N.4-fenilendiamină D. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5 este galben-portocaliu D. dietilamină C.5–dicloro–1.4–fenilendiamina 1266. propan C.2HCl HNO3 / H2SO4. compusul Z este 2. clorhidrat de anilină 1264. în soluţia apoasă cu pH ≤ 3. N-metilanilina C. şase amine secundare E. clorură de acetil C. n-propilamina E.4–dicloronitrobenzen B. trimetilamina E.4–benzendiamină 1262. anilina 1263. etilamină B.1 este roşu C. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A. în soluţie alcalină este verde E.N-dimetilanilina D.4–fenildiamină E.

N-dimetilanilină D. anilina. IV. mediu puternic acid D. n-propilamina. benzendiamină C. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. este un aminoacid 1269. I > II > III C. izopropilamina. IV > V D. este un indicator acido-bazic E.1267. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A. Referitor la metiloranj. soluţie alcoolică 1268. I > IV 1273. de acilare cu clorură de acetil E. conţine două nuclee benzenice 1270. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. are gust dulce D. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B. este numit şi oranj III C. mediu neutru B. o-toluidină 1271. IV < V E. dietilamina. N-metilanilină E. V. N. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274. Se consideră următoarele amine: I. I < II < III B. mediu slab acid (pH ≥ 4. este un colorant difenilmetanic B. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. de diazotare C. se poate sintetiza în două etape D. este un colorant azoic C. difenilamina. II. cu HCl B. de cuplare cu β-naftol 1272. este indicator de pH B. mediu bazic C. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . III.5) E. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. conţine un singur inel aromatic E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. acid sulfanilic B. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. de alchilare cu iodură de metil D.

în mediu acid. alanina 1279. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. cu: A. sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. CH3NH2 B. N–dimetilanilină E. fenol B. acid fenilsulfamic 1277. HCl B. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. N-metilanilină E. clorhidrat de fenilamoniu B. β–naftol C. în mediu neutru 205 . Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fenol D. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. sulfat acid de anilină D. sunt de culoare galbenă C. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. se obţin la temperaturi ridicate D. NaNO2 + HCl D. NH D. Sunt amine secundare: A.A. CH3 – NH – CH3 C. o-toluidină B. H2N E. oxid de etenă E. clorură de benzendiazoniu C. dimetilamină 1278. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276. β–naftol 1275. trietanolamină E. în mediu bazic. β–naftol C. α-naftilamină D. H2SO4 C. cu: A. N. în soluţie sunt ionizate E.

N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284. Sunt substanţe ionice: A. clorura de fenilamoniu 1283. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. Referitor la clorura de benzendiazoniu. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. în mediu bazic. în mediu acid. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. este clorhidratul anilinei D. clorura de feniltrimetilamoniu D. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. este instabilă la temperaturi ridicate 1282. NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. prin cuplarea cu β–naftol. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. conduce la oranj III C. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. trietanolamina E. sulfat acid de anilină C. acidul fenilsulfamic B. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. prin cuplare cu β–naftol.O3S B. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D.

Sunt amine aromatice: A. Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. N–metilanilina 1290. metilamina C. alanina B. compusul X este nitrobenzen B. 1. compusul Y este acid fenilsulfamic C. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C. compusul X este fenilbenzen C. compusul Z poate fi acidul ortanilic E. compusul Y este N. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . compusul Y este fenilamina B. compusul Y este N-metilanilina E.2 H2O . anilina D. aminobenzen 207 . t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z . N–dimetilanilina 1286. N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E. compusul Z este N.1285.H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. compusul X este anilina D. compusul Z este N. N–di(2-hidroxietil)anilina D. etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2–etandiamină E. compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D. compusul Y este sulfat acid de anilină B. Sunt amine alifatice: A. prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D.

compusul Z este 2. Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4.4. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A. o–toluidina E. t C KMnO4 / H2SO4.B. t0C X . t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4.N–dimetil–3-aminopentan D. etanolamina 1291. compusul Y este acid benzoic B.2 H2 O Z . compusul W este acid 2. compusul Y este acid acetic C. compusul Y este p–cloronitrobenzen D. compusul Y este m–cloronitrobenzen C. conţine opt legături simple. Se consideră schema de reacţii: . Sunt amine mixte: A. Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E.6–triaminobenzoic 1293.6–trinitrotoluen D.HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. t0C Y . trimetilamina D.4. compusul Z este m–cloroanilină 1294. compusul Z este 2-nitrobenzoic D. compusul Y este 2. N. ζ B. N.4–fenilendiamină B.4.4 H2O .4. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B. compusul Z este acid 2.1–naftilamina E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.6 H2O X Fe + HCl .3 H2O Z Fe + HCl W . 1. compusul Y este o–cloronitrobenzen B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2 H2O Fe + HCl W .6–trinitrobenzoic E.3 H2O . compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295. etilfenilamina 1292. compusul Z este o–cloroanilină E. ζ 208 .N–dimetilanilină C. difenilamina C.6-trinitrotoluen C. conţine douăsprezece legături simple. t0C Z .

C. toluen + Cl2/ AlCl3. aminele pot accepta protoni E. toluen + Cl2/ h . ζ C. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. aminele pot ceda protoni D. dietilamină C. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. urmată de reducere D. conţine 13 legături simple. sulfonare C. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. alchilare B. bromură de tetraetilamoniu E. urmată de reacţia cu NH3 B. benzen cu KCN urmată de reducere E. ζ B. conţine un atom de carbon primar 1297. N–dimetilanilină E. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296. poate rezulta: A. reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. toluen cu HNO3 / H2SO4. La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. diazotarea acidului sulfanilic C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. hidroliză 1299. diazotarea anilinei B. cuplare D. Aminele pot da următoarele reacţii: A. grupa amino este polarizată C. trietilamină D. Benzilamina se poate obţine prin: A. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. conţine 18 legături simple. etilamină B. urmată de reacţia cu NH3 C. hidroxid de amoniu 209 . diazotare E. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A.

anilină B. se formează numai acid ortanilic C. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. grupa amino este un substituient de ordinul I B. N. Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. HCl C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. HNO3 210 . aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C.1302. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. o–toluidină C. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E. CH3Cl B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. NH3 E. se formează numai acid sulfanilic D. se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. Anilina poate reacţiona cu: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3Br B. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. grupa amino este un substituient de ordinul II C. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A. CH3Br / AlBr3 C. m-toluidină D. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. p–toluidină E. N. difenilamină 1308. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E. este o reacţie reversibilă E. H2SO4 D. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. este o reacţie ireversibilă 1306. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. KCN 1307.

NH3. I < II D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. II. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . NH3. aldehidă formică C. 3-metilbutanal D. CH3NH2. formol B. I > II > III > IV B. 2-metil-3-butanal C. C6H5NHCH3. COMPUŞI CARBONILICI 1311. V < III 1310. IV. I < II < III < IV C. 2-metilbutanal B. I < III < IV C. benzencarbaldehidă E. benzaldol C. aldehidă benzoică B.D. NH3 E. acetal E. benzaldehidă D. III. III > IV E. C6H5NH2. 12. C6H5NHC6H5. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. III. II. II > V E. CH3NH2. metanal 1313. 3-metilbutanonă E. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. III < I > IV CAP. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. Se consideră compuşii următori: I. IV. (CH3)2NH. β-metilbutanal 1312. formilbenzen 1314. (CH3)3N. CH3COOH 1309. II > I D. formaldehidă D. Se consideră compuşii următori: I. IV < III < I B.

etanal C. etandial B. fenoxicetonă 1320. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . propanal 1316. acetiletan E. etilmetilcetonă C. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A.CH=O A. ciclopentanonă D. fenilacetil E. metiletilacetonă D. acetonă C. arilmetilcetonă B. fenilmetilcetonă C. dimetilcetonă D. 2-butanal 1317. dimetilacetonă B. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. acid glioxilic C. aldehidă acetică D. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. glioxal D. etandiol E. carboxiciclopentan 1315. acetofenonă D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A. ciclopentancarbaldehidă C. 2-propanonă E. 2-butanonă B. metanal B. dialdehidă etanoică 1319. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. ciclopentanal B. acetaldehidă E. carboximetan 1318. formilciclopentan E.

natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C. miros E. compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E. compuşii carbonilici pot fi: A. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E. compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. variaţia punctelor de topire 1325. saturaţi C. difenilcetonă B. micşti D. lichide C.C6H5 C C6H5 O A. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. amorfe E. În funcţie de starea lor de agregare. monocarbonilici şi policarbonilici B. numărul grupelor carbonil din moleculă D. nesaturaţi E. fenoxifenil 1321. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. gaze B. soluţii apoase 1326. fenoxibenzen E. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. benzofenonă D. aromatici 1323. compuşii carbonilici pot fi: A. solide D. difenilacetonă C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. propandialul este un compus policarbonilic 1327. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B. III>V>IV>VI 1332. glioxalul este un compus policarbonilic E. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331. grupa carbonil este nepolară D. CH3CH2CH2CHO.D. CH3CHO. III<V<IV<VI E. grupa carbonil este polară B. propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. CH3COCH3. CH3CH2COCH3. acetona este lichidă D. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. CH3CH2CHO. III<IV<V<VI D. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. I>II>III>IV>V>VI B. IV. V. I<II<III C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. VI. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330. II. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. metanalul este un gaz C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. CH2O. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. III. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E.

se pot prepara numai prin sinteză C. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. se utilizează la sinteza novolacului C. aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. primii termeni sunt solubili în apă B. III>II D. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. I<III 1334. se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. II. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 . Se dau următorii compuşi: I. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C. etanalul are miros de migdale amare C. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. Referitor la acetaldehidă.butanonă.butanal. în concentraţie mică. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E. în concentraţie mare. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetona este insolubilă în apă B. I>II>III E.1333. nu au aplicaţii practice B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetona este miscibilă cu apa C. sunt materie primă în industria alimentară E. I>II C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III. acetaldehida are miros de mere verzi D. la temperatură obişnuită este un gaz B. înţepător. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. sufocant B. formaldehida are un miros puternic. se mai numeşte aldehidă acetică B.1-butanol. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. I<II<III B. se obţine prin reducerea etanolului C. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336.

prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. Prin reducerea acetonei se obţine: A. reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E. NaBH4 D.Pt. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. 1-propanol B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1340. alcool izopropilic D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C.4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. MeOH/Pt E. Referitor la benzaldehidă. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. izopropanol 216 . H2/Pb2+ B. reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine industrial din acid benzoic B. Pd C. 2-propanol C. H2/Ni. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342. alcool n-propilic E. are miros de migdale amare D. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D. LiAlH4 1343. este izomer geometric cu benzofenona E. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A.

2-propanol C. în prezenţa oxizilor de azot B. un alcool secundar 1348. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. are loc numai între compuşi diferiţi E. metanal E. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. un alcool nesaturat 1349. poate avea loc între două molecule de aldehide B. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. formol B. poate conduce la un aldol D.1346. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C. Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1-propanol B. are loc numai între compuşi identici D. metanol C. se elimină o moleculă mică B. LiAlH4 C. alcool metilic D. prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C. ζ C. 2-butanal B. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. se formează o nouă legătură chimică simplă. alcool etilic E. poate conduce la un cetol E. NaBH4 D. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. un alcool primar 1347. un alcool primar E. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. hidrogenul lichid B. Zn/H2SO4 1350. etanol D. poate avea loc între două molecule de aldehide B. 2-butenal C. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . Na/EtOH E. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. poate avea loc între două molecule de cetone C. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool butilic D.

un aldol B. 2–butenal D. o cetonă saturată 1357. 3-metil-2-butenal 218 . acetofenona E. acetona 1358. 3-buten-2-onă C. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A.o aldehidă nesaturată 1360. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A. poate conduce la un hidroxiacid 1354. 2-butenonă B.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. 2-metil-2-butenal D. 4-metil-3-pentenonă C. benzaldehida D. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A. Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A.un hidroxiacid B.C. etanolul D. aldehidă crotonică şi apă 1356. etanalul E. un croton E. acetona 1359. formaldehida B. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A. 2-butenal E. 4.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. o hidroxialdehidă E. o hidroxialdehidă 1355.2-benziliden-2-metiletanal E. acetaldehida C. un aldol B. 3-hidroxibutanal D. Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. un croton C. un croton C.benzilidenacetonă D. Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A. un aldol D. metanalul C. poate conduce la o aldehidă nesaturată D. metanolul B. poate conduce la o cetonă nesaturată E.

un compus macromolecular cu structură filiformă E. 3-butenal C. acetaldehida B.hidroxibenzilici B. divinilcetonă 1366. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. novolac 1362.5-heptadien-4-onă D. 2. dipropenilcetonă 1365. alcooli p-hidroxibenzilici C. 3-metil-1-butenal 1361. bachelită C 1363. formaldehida C. tricloroacetaldehida B. la rece. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. un compus macromolecular cu structură filiformă E. dialilcetonă D. 3-buten-2-onă B. 3-butenalul 1367. un compus macromolecular cu structură trididemensională D. dipropenilcetonă E. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A. fenilmetilcetona D. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A.4–butandionă 1364. dintre fenol şi formaldehidă. rezultă: A. 1. alcooli o. 1.6-heptadien-4-onă C. 2. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. dietenilcetonă E.7-heptadien-4-onă B. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. 3-penten-2-onă C. difenilcetona C. alcooli p-hidroxibenzilici C. benzaldehida 219 . Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. divinilcetonă D. Prin condensarea în mediu bazic. Prin condensarea în mediu acid. la rece. dialilcetonă E.E. 4-penten-2-onă B. 2-butenalul E. alcooli o-hidroxibenzilici B.

se obţine din fenol şi bachelită 1370. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. 4-metil-3-pentenona E. se mai numeşte bachelită C D. Referitor la novolac. compusul Z este 2-butenalul E. este un bun solvent pentru compuşii organici C. se obţine în mediu acid.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. divinilcetona 1368. se mai numeşte novolac E. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. Referitor la novolac. compusul X este acetona B. este insolubilă în apă D. este solubil în alcool E. se obţine în mediu bazic. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . este o substanţă solidă B. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. este o substanţă amorfă B.D. se obţine în mediu bazic. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D. nu se dizolvă în nici un solvent 1372. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la rece C. se obţine în mediu acid. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 . Referitor la bachelita C. nu se topeşte la încălzire E. Referitor la acetonă. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o substanţă termoplastică D. la rece C. este solubil în apă D.este o substanţă solidă C. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. compusul X este acetaldehida C. Referitor la rezită. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o aldehidă E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la rece B. are formula moleculară C3H6O B. la rece B. este o substanţă termorigidă C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. este termoplastic 1369.

compusul X este acetaldehida C. 4-metil-3-penten-2-onă B. compusul Y este acetaldehida D. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. X şi Y. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. benzilidenacetona C. compusul Y este acetona D. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. benzofenonă B. dibenzilacetona D. acetonă 1377. compusul Z este propanal E. compusul X este formaldehida B. fenilacetaldehidă E. un hidroxiacid D. compusul X este 1-propanolul B. compusul X este 2-propanolul C. doi acizi E. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C. Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. un alcool nesaturat 221 . compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. etanalul este solubil în apă D. compusul Z este propenal 1376. benzaldehidă D. benzilacetona B. 4-metil-3-penten-2-ol C. dibenzilidenacetona E. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. alegeţi răspunsurile corecte: A. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. se obţine un compus Z.Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. acetofenonă C. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. Compusul X rezultat poate fi: A. difenilcetona 1378. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4.

doi atomi de carbon primari C. 2-hidroxipentanal 1385. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A. 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 . un atom de carbon cuaternar E. 1. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. doi atomi de carbon terţiari 1384. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. un atom de carbon cuaternar 1382. 3-hidroxi-2-metilbutanal C. 3-hidroxipentanal E. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. patru atomi de carbon primari B. doi atomi de carbon secundari D. trei atomi de carbon primari C. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon secundar D. un atom de carbon primar B. doi atomi de carbon primar C. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. 3-hidroxi-2-pentenal D. 2-metil-2-butenal B. un atom de carbon primar B.1381. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. doi atomi de carbon cuaternari 1383.1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386.

patru atomi de carbon primari C. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y . compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 .A. compusul W este acid etanoic 1389. compusul X este metanal B. cinci atomi de carbon secundari D.HCl 2-butenal . compusul X este etena B. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X . compusul X este butanal B. compusul Y este butanal D. trei atomi de carbon primari B. compusul X este etanal C. compusul W este etanal E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. doi atomi de carbon secundari D. doi atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon primari B. trei atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon secundari C. compusul Y este 3-butenal 1390. compusul Z este etanol C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butenal E. compusul Z este glicolul D. un atom de carbon terţiar 1388. doi atomi de carbon cuaternari 1387. Se consideră schema de reacţii: R.

compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. cinci aldehide 1395. compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394. Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este benzilidenetanal C. compusul X este benzilidenacetona B. trei cetone C. compusul Y este 2-butenol E. Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 . şase cetone 1396. compusul Y este 3-fenil-1-propanol D. compusul Z este 1-propanol 1392. două cetone B. cinci aldehide B. compusul X este 3-hidroxipropanal C. cinci cetone E. patru aldehide E. compusul Y este propanal D. compusul Y este 3-butenol 1391. compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. trei aldehide D. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E. compusul X este propenal B. şase aldehide C.H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO . compusul Z este 4-metil-2-pentanol D.H2O Y + H2 / Pt Z H .C. şapte aldehide D. compusul Y este 1-butenol D. compusul Z este 1-propenol E.

2-fenil-2-propenal C. acetonă 1400. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. nouă aldehide C. benzofenonă E. opt aldehide B. ea însăşi 1401. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetofenonă C. acetaldehida E. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A. hidroliza 1. O B. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E.A. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B. şase cetone 1397.1-dicloroetanului E. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C. cinci cetone E. formaldehidă B. O O D. 225 . Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A. Benzaldehida se poate condensa cu: A. hidroliza clorurii de etil D. tricloroacetaldehidă D. Acetaldehida se poate obţine prin: A. O C. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. zece aldehide D. prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. formaldehida B. acroleina D.

oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403. deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D. Alegeţi reacţiile corecte: A. + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. CH3CHO C. O 1402. C6H5COC6H5 R. 226 . adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E.O E. adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404.HCl C6H6 + C6H5COCl D. C6H5 C. Tollens C6H5CHO E.

2 CH3 C O CH3 AlCl3 .HCl H D. + H2O. Propanona se poate obţine prin: A. alchilarea benzenului cu propenă.2 HCl . alchilarea benzenului cu clorură de acetil. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A. AlCl3 . Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. adiţia apei la propină 1408. condensarea a două molecule de etanal B. în prezenţa AlCl3 227 . condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E.2-dicloropropanului C. oxidarea izobutenei D. în prezenţă de AlCl3 umedă E.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405.2-dicloropropanului D.2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. C6H6 + CH3COCl C. oxidarea 2-metil-2-butenei 1409. adiţia apei la acetilenă C. hidroliza 2. Nu se poate obţine acetonă prin: A. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B. compusul Y este aldehida benzoică E.C6H6 + C6H5COCl E. Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X . hidroliza 2. oxidarea izopropanolului B. CH3CHCl2 + H2O 1406. compusul X este clorura de benziliden C. compusul Z este alcoolul benzilic 1407. compusul X este clorura de benzil B. compusul Y este alcoolul benzilic D. CH3CH2Cl + H2O E.

B. C6H5–CHCl2 C. CH3 C C6H5 O D. hidroliza clorurii de benziliden 1410. Cl Cl 1412. Cl Cl E.1-dicloro-1-feniletanului D. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A. oxidarea 2-fenilpropenei C. CH3–CCl2–CH3 D. CH2=CH–CHO E. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. CH2=CH–CH2–CH3 B. CH3 C E. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A. C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411. CH3 C CH3 O C. O 228 . hidroliza 1. CH3–CCl3 B. adiţia apei la fenilacetilenă E. CH2=CH2 D. CH3CH2CHO B. CH2 C CH2 CH3 CH3 C.

patru electroni π C. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. propanonei cu Pt B. etilbenzenului cu Ni E. zece legături simple. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . acetonei C. compusul X este 2-butanol B. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. difenilcetonei E. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. un atom de carbon cuaternar 1418. compusul Y este 2-propanona 1416. Alegeţi reacţiile incorecte: A. compusul X este 1-propanol B. etanalului 1414. ζ D. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. compusul Z este dietilcetona D. compusul Z este etilvinilcetona E. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B. compusul Y este 2-butanona C. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. treisprezece legături simple. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. ζ E. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-propanol E. acroleinei cu LiAlH4 D. benzaldehidei B. compusul X este propanona D. acetofenonei D. 2-butenalului cu Na BH4 C. Se consideră compusul cu structura de mai jos. doi electroni π B.1413. compusul X este 2-propanol C. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C.

2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A. ea însăşi 1420. K2Cr2O7/H2SO4 D.1419. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2. compusul Y este propanal C. compusul X este 2-propanol B. compusul Z este 2-butanol 1423. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424.2-dicloropropan + H2O . compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C. compusul Y este 2-butanonă D. Se consideră schema de reacţii: 230 . reactiv Tollens B. compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. compusul Z este 1-propenol E. KMnO4/NaOH E.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. 1.1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. compusul Z este 3-buten-2-ol E. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanonă B. compusul X este etanal B.2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO . 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C. compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E. compusul Y este propenal D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z . compusul X este propanonă C. reactiv Fehling C.

compusul W este acidul etanoic E. compusul X este metan B.2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C.6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . compusul X este acetilena C. compusul W este propanona 1427. compusul Y este 1. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425.H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-butadienă E. compusul Y este 1. compusul Y este 2-butenă D. compusul X este 2-buten-1-ol C. compusul Z este acidul etanoic D. compusul Y este etanal D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X .3-butadienă 1426.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-butanol B. compusul Z este 2-butenal E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X . compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butena B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1. compusul Y este 2-metil-2-butena C.

propanonă C. formaldehida B. trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. conţine doi atomi de carbon primari B. este o cetonă 1429. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. propanal B. benzaldehidă E. conţine patru atomi de carbon secundari C. acetaldehida C. conţine patru electroni π D. compusul X este 1-butena B.H3C CH2CH3 H3C O E. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este 1-butanol C. 2-butanona 232 . Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. compusul Y este 2-butanol D. conţine doi atomi de carbon terţiari E. compusul Z este 2-butanonă E. Referitor la formula moleculară C4H8O. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. benzaldehida D. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. 2-butenal 1432. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. acetofenonă D.

3-metil-1-butenă B. 4-metil-1-pentenă E. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 .3-butadienă 1437. În structura acetonei există: A. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. difenilcetona 1434. şase electroni π B. şase electroni π B. dimetilcetona C. 1. 2-pentenă D. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. LiAlH4 B. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A. doi electroni π C. 2. acetofenona 1433. patru electroni p E. şase electroni p D. 1. opt electroni π C. Zn. dietilcetona B. În structura benzaldehidei există: A. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A. 2. 2-metil-2-butenă C. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. diizopropilcetona D.4-dimetil-3-pentanona E. şase electroni p 1439. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. patru electroni p E. la propanonă: A.3-dimetil-2-butenă E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A. patru electroni π D.2-dimetil-1-ciclobutenă C.Pd2+ D. 1-butenă 1436. NaBH4 C.4-hexadienă D.E. doi electroni p 1440.4-dimetil-2. 2-metil-2-pentenă B. prin reducere formează un alcool primar D. H2SO4 1438. Na /EtOH E. 2.

aldolică D.2-ciclobutandiol E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E.2–dihidroxiciclobutan 1444. etanol B.5-hexadiena B. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. eterică 1441. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C. 2-propanol D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este 2. prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. compusul Y este 1. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y . ciclopropanol 1445. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442. compusul X este 2. formol 1443. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B. 3-metil-2-butanol E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ciclobutanol D. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A. intramoleculară B.A. alcool terţbutilic C. alcool benzilic 1446. alcool sec-butilic B. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A. terţbutanol E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A.5–hexandiol D. compusul X este 2.5-hexandionă C. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E.2-dimetil-1. compusul Y este 1. extramoleculară C. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C. soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D. 2-metil-1-propanol C. crotonică E.

butanalul D. acetaldehida E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. nici o cetonă 1449.aldehide C. 4 aldehide D. etanalul C. difenilcetona E. 2-metilbutanal 1453. butanona C. 3. două aldehide C. o aldehidă B.1447. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. 1 cetonă 1448. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. ciclohexanona B. 3-metilbutanal E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. formaldehida E. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul X este alcoolul benzilic B. compusul X este 1-feniletenol D. dimetilcetona D. diterţbutilcetona B. două cetone E. 2-butenalul B. 2 cetone E. aldehida crotonică C. benzaldehida C. compusul X este fenilmetilcetona C. metanalul B. acetona 1451. 2 aldehide B. benzofenona D. propanona D. acetofenona 1450. o cetonă D. aldehida benzoică 1452.

6000C HO Z .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul Y este alcoolul vinilic B. compusul Y este 2-butanol D. compusul X este butanal B.H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-butena Y HO 1455. compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D.o-dihidroxidifenilmetan E. Se consideră schema de reacţii: 236 .3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454.3 H2 . Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y . Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z . compusul Y este etanalul C.compusul X este acetilena C. Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 .E. compusul W este etanul 1456. compusul Z este 1-butena E. compusul Z este acroleina 1457. compusul Y este formaldehida D. compusul Z este etanalul D. compusul W este etena E. compusul Y este o. compusul X este acetilena B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458. compusul X este formaldehida C. compusul X este formaldehida B. compusul X este butanona C. compusul Z este aldehida propionică E.

Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 . compusul X este 2-hidroxi-2. compusul Z este novolac Z 1460.o-dihidroxidifenilmetan D. compusul X poate fi 2.p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .3-dimetil-2. compusul X este 2. compusul X este 2. compusul X este 4-hidroxi-2. compusul x este 2.4-dimetil-4-penten-2-ol C. compusul Y este 2.3-butandiol 237 . compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C.HCl . compusul Z este p.3-dimetil-1-butanol D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y .3-dimetil-2-butenă C.4-pentadienă 1462.3-dimetil-2-butenă 1461. compusul Y este 2. compusul Z este 2.4-dimetil-1.o-dihidroxidifenilmetan E. compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B. compusul Z este p.4-dimetil-1-pentenă E.4-dimetilpentanol D.2 H2O . compusul X este 2.3-butandiol B.p-dihidroxidifnilmetan E.H2O . compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B.3-dimetil-1-butenă B.H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y . compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2. compusul Z este o.3-dimetil-2-butanol E. compusul Y este 2.2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O .CO2 O O .HCl . Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.p-dihidroxidifenilmetan 1459.3-dimetil-1-butanol X Y . compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D.4-dimetil-1-pentenă B. compusul Z este o.H2O .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.

alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C.3-butadienă E. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acetatul de etil 238 . acid izobutanoic 1467. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B. este o aldehidă B. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A. pot fi aldehide şi cetone E. compusul Y este 2. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP. Sunt corecte afirmaţiile: A. acid terţbutilic E. se numeşte β-metilbutanal 1464. butandiona este un compus dicarbonilic E.C. acid izovalerianic B.3-dimetil-1. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. este o cetonă C. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E.4-butandiol D.2-dimetilpropanoic C. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. 13. se numeşte 3-metilbutanal E. grupa carbonil este nepolară D. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465. compusul Y este 1. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A.3-butadienă 1463. se numeşte 2-metil-4-butanal D.3-dimetil-1. acid 2. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C. compusul X poate fi 2. Referitor la compusul cu structura de mai jos. acid trimetilacetic D.

acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. reacţia cu hidroxizi alcalini D. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. formiatul de izopropil D. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. H2SO4) D. metanul B. hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. reacţia cu metale alcaline 239 . 3-hidroxibutanalul C. sodiu metalic 1475.4-butandiolul E. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. 1. reacţia cu oxizii metalelor C. esterificarea C. sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia de esterificare E. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472. valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc în mediu bazic C. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C. hidroliza dimetilcianhidrinei B. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. se foloseşte unul din reactanţi în exces E. 1. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. hidroxidul de sodiu E. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. ionizarea în soluţie apoasă B. reacţia cu metale B. adiţia HCl la acid acrilic. carbonatul de sodiu C. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A.4-butendiolul 1469. urmată de hidroliză C. este ireversibilă B. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. anhidrida acetică D. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E.B. înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473.

şi p. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 . au caracter acid D. este o substanţă solidă la t = 16. este insolubil în apă 1480. acid acetic D. acid acetic D. nu se poate obţine industrial E. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C. oţet 1479. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. acid formic E. acid propanoic E. este foarte uşor solubil în apă E. formol 1478.f. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. cu apa formează legături de hidrogen 1482. reacţia cu oxizi bazici E. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acid etanoic C. este un lichid incolor D. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. au formula generală R–COOH B. acid etanoic C. proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. are p. grupa –COOH este polară D. are formula generală CH3–COOH B. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A. se comercializează sub numele de oţet de vin D. acid metanoic B. acid metanoic B. nu reacţionează cu alcoolii E. polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. scăzute 1481.t.50C E. sunt acizi tari 1483.D. sunt în stare de agregare lichidă B. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477. are miros înţepător C. se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. este volatil D.

este un acid mai tare decât acidul propanoic C. în soluţie apoasă ionizează 1486. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Fe C. sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . NaOH) 1490. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. H2 1484. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Acidul acetic reacţionează cu: A. este o reacţie ireversibilă C. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. KOH D. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B. dioxid de carbon şi apă B. are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. CaO C. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. formând o sare şi hidrogen D. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. CH3COO─ D. formând var stins 1488. se dizolvă în apă E. este o reacţie reversibilă D. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. Zn D. HCOOH 1487. CaCO3 E. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Mg B. colorează în roşu hârtia de turnesol E. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. reacţionează cu oxidul de calciu. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. Fe B. sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. reacţionează cu oxizii metalelor. este o reacţie de echilibru E.A. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este un acid mai tare decât acidul formic B. Cu E. H2SO4) B.

Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. este un acid gras nesaturat E. acid propanoic 1495. acidul oleic D. acid capronic D. este un acid gras saturat D. pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. acid caprilic E. acid hexandioic B. acid butiric E. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. sunt numai în stare lichidă 1494. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se numeşte acid palmitic B. este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. acidul caprilic C.B. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. pot fi saturaţi C. acid butanoic C. acid caprinic 1496. acid capronic D. pot fi nesaturaţi D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. pot avea numai legături simple C–C E. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. au loc reacţii de copolimerizare C. conţin un număr impar de atomi de carbon B. se numeşte acid stearic C. acidul linoleic 242 . Sunt acizi graşi saturaţi: A. acid hexanoic C. acidul butiric B. poliesterii sunt polimeri de condensare E. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acetatul de etil are un miros înţepător. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. de oţet B. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D. acetatul de etil este un ester D. acid propionic B. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli.

este un acid gras nesaturat B. prin hidroliza grăsimilor D. acidul lauric 1499. pornind de la compuşi naturali B. se numeşte acid linoleic E. Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul oleic E. acidul acetic are p. acidul heptanoic D. substanţa a poate fi Mg B. este un acid gras saturat B. Sunt acizi graşi saturaţi: A. mai mare decât etanolul B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul butanoic B. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. acidul linoleic 1500. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. are structură plană C.E. se numeşte acid oleic D. acidul pentanoic 1498. acidul capronic C. este un acid gras nesaturat C. substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. substanţa b poate fi MgO C. prin eterificarea glicerinei C. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. acidul palmitic E. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. substanţa a poate fi H2 E. acidul pentanoic C.f. substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. prin oxidarea arenelor polinucleare E. prezintă izomerie geometrică 1501. acidul caprilic D. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . Acizii graşi se pot obţine: A. acidul hexanoic B. are trei legături duble C=C E.

acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. exceptând acidul formic D. CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. este un acid alifatic E. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. este insolubil în apă C. aspirină D. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. acid salicilic C. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. este o substanţă cristalină B. este un acid mai slab decât acidul benzoic B.C. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. este solubil în apă E. este un acid aromatic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. acid o-hidroxibenzoic E. pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506. Ka E. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid acetilsalicilic B. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B. salol 244 . acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D.

Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. compusul X este 1-propanol B. aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. NaOH B. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. CO2 E. este un hidroxiacid E. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y este acetona D. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. Se consideră schema de reacţii: 245 . prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C. compusul X este 2-propanol C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. CH3COCl D. (CH3CO)2O 1512. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E. compusul Y este propanona E. C2H5OH C.1511. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. compusul Y este acidul acetic 1517. prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. este un compus lichid 1516. aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc într-o singură etapă B. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C.

compusul W este acidul salicilic E.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Z este fenilmetilcetona E. compusul X este n-propilbenzen B. compusul X este clorobenzenul B. compusul X etilbenzenul C. compusul Y benzaldehida 1518. compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 . C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 . compusul Z este acidul salicilic D.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y acidul benzoic D. compusul Y este acidul benzencarboxilic D.HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B.C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh. compusul X este acidul benzoic B. KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . compusul X este fenolatul de sodiu C. compusul X este xilenul C. compusul Y acidul fenilacetic E. compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E. compusul X este toluenul B. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E. CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. t. C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C. compusul X este izopropilbenzen C. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh.HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519. . p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO . compusul X este toluenul D. Se consideră schema de reacţii: + CO2. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X .

1522. compusul Y este acetat de etil D. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este acidul acetilsalicilic B. Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . iar acidul cu grupa hidroxil B. compusul X este propanal B. compusul X este acid propionic C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei acizi monocarboxilici B. compusul W este acidul acetic E. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool. compusul Y este propionat de etil 1526. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. compusul Y este dietileter E. compusul Y este aspirina 1525. patru acizi monocarboxilici C. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul participă cu protonul grupei –OH. opt esteri 247 . acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D. compusul Y este acidul salicilic D. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E. compusul Z este glicolul B. compusul X este aspirina C. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. compusul Z este etanolul C. compusul W este acetaldehida D. compusul K este acetatul de etil 1524.

10 acizi carboxilici B. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. compusul Y este acetaldehida D. doi acizi carboxilici B. trei acizi carboxilici C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acetatul de etil 1531. compusul Y este alcoolul etilic E. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. patru acizi carboxilici D. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. KOH) se formează acetaţi alcalini C. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. 14 acizi carboxilici D. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D.D. zece esteri 1527. compusul X este etanul B. cinci esteri 1528. 12 acizi carboxilici C. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 . acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. patru esteri E. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. compusul X este etena C. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 3 esteri E. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B. nouă esteri E.

propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. I > II < III B. IV = CH3–CH2–COOH. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B.1533. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. compusul Z este etilbenzenul C. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A.3-dimetil-2-butenă C. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536. compusul W este acidul benzoic E. III > II > IV 1539. IV > II > I E. Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH. Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . 1-butenă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. II = CH3COOH. IV < II < I D. etenă cu reacţiv Bayer E. 1. I < II < III C. 2. acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B. compusul W este acidul fenilacetic D. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. 2-butenă B. benzoatul de metil este un eter aromatic C. compusul U este benzoatul de etil 1534. III = C6H5–COOH. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul Z este toluenul B.2-difeniletenă E. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C. Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3H2 X + H2. Se consideră schema de reacţii: 249 . 2-metil-1-butenă 1535. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. etilbenzen B. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A.

compusul X este acid propanoic C. compusul U este metanul E. compusul Y este n-propanol C. compusul X este acidul acetic B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. t. compusul T este etena 1541. hidroxid de diaminoargint (I) D. Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 . compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. compusul Z este acetatul de fenil 1542. K2Cr2O7 / H2SO4 C. compusul Y este etanol D. hidroxid de cupru (II) B. compusul U este etanul D. compusul X este acid acetic B. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este benzoatul de metil E. compusul Y este etanolul C.propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A. reactiv Bayer 1543. KMnO4 / H2SO4 E. compusul Y este izopropanol 1540. p Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este metanolul D. compusul X este acid propanoic B. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. compusul Y este n-propanol E.

izopropanol 251 . compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D. etanol B. toluen D. numărul atom de carbon secundari este 2 C. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A.COOH NH2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. 2–butină C. 2–butenă B. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E. numărul atom de carbon primari este 4 B. etenă 1547. numărul atom de carbon cuaternar este 1 E. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. etilbenzen E.

oxidarea o-xilenului E. terţbutanol D. 1. 1–pentenei B. oxidarea toluenului D. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A.2. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C. 2–pentenei C. oxidarea etilbenzenului 1553. alcool etilic C. 8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B.etandiol B. clorură de benzen 1549. 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D.1–tricloropropan D. izoprenului 252 . Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A. Se formeză acid acetic prin: A. 2–cloropropan B. 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E. Se formează acid benzoic prin: A. 3. oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E. propanonă E. 2–metil–2-pentenei D. triclorofenil metan E. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A. etenă 1550. ciclohexenă E. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. etan 1548.3–propantriol D. 2-butenă C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A. hidroliza clorurii de benzil B. 2–propanol 1551. 2. ciclopentadienei E.2–dicloropropan C. hidroliza cloroformului 1554.C. hidroliza triclorofenilmetanului C.1. 1-butenă B. 1.2 . Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A. oxidarea etanului C. hidroliza clorurii de etilidin D. 1. alcool izobutilic E. oxiadrea energică a etanolului B.5-dimetil–2-hexenă D.

compusul W este etanol D.2–etandiolului D. compusul Y este acid acetic 1560.2. nitrilii 1557.2–hexacloroetanului E.2. compusul Y este acid acetic E.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A.1555. hidroliza 1. compusul X este etan B. compusul X este propena B. compusul Y este acetaldehida D. oxidarea energică a ciclobutenei B. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556. anhidridele acide D. compusul Y este acetaldehida D. Se consideră schema de reacţii: Y 253 . aminele E. Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcool izopropilic E. oxidarea energică a ciclobutadienei C. oxidarea energică a 1.1. compusul X este 1. esterii B.2–etandiol B.1. compusul T este acid etanoic 1559. compusul X este etanol C. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propanona C. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO . compusul W este etanal E. Se poate forma acid etandioic prin: A. compusul X este etena C. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. compusul Z este acetat de etil 1558. clorurile acide C.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

se reface glicerina C. se formează sarea acidului stearic 1602. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. glicerină D.2. lecitină D. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B.3-tributanoil-glicerolului C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu are importanţă practică B. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. este o reacţie de hidroliză E. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei. acid palmitic D. Aditivii din detergenţi pot fi: A. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B. glicerină 1601. sulf E.3-trioleil-glicerolului rezultă: A. structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. substanţe fluorescente B. Prin hidroliza 1. amoniac 1596. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. palmitatul de potasiu 1598. stearat de sodiu C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. butandionă C.1595.2. săpunurile sunt biodegradabile C. glicerol E. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. enzime D. acid stearic E. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D. acid oleic B. se adaugă: A. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid linoleic C. este o reacţie de policondensare D. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A. palmitat de sodiu B. acid stearic 1600. caroten B. poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . stearatul de sodiu E. polifosfaţi C.

lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E. –OSO3-Na+ 1608. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. –NH2 E. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D.2.2. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. prin hidrogenare. prin ardere în corp. prin oxidare completă. 1. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C. –X B. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B. acidul capronic este un acid gras saturat 1604.2. Sunt false următoarele afirmaţii: A. cu eliberare de energie C. 1. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. 1. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. grăsimile nu se hidrogenează 1603. se rup legăturile duble D. –CH2–CH2–O–K D. margarina este lichidă 261 . –SO3Na C. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D.C. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă.

tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. natura substanţelor din care provin C. se rafinează E. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. Isăcescu C. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. Neniţescu şi D. consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. este un detergent 1614. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B. se mai numesc detergenţi B.1610. sunt agenţi activi de suprafaţă C. raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D. este o sare C. obţinute prin presare. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D. uleiurile brute.D.şi Na+ D. acid palmitic 262 . este un săpun solid E. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. pentru a fi folosite în alimentaţie. gradul de nesaturare a grăsimii D. forma de zig-zag a catenei 1617. în materiile organice grase. clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. săpunurile de potasiu sunt moi E. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A. acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613.

1 mol acid palmitic E. 1 mol acid butanoic D. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 . dipalmitostearina E.3-tristearilglicerol B. 1. dioleopalmitina E. 1 mol acid stearic 1619. 1. au număr impar de atomi de carbon C. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B.3-dipalmitil-glicerol 1622. au catenă ramificată D. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A. 1-butanoil-2.3-tributanoilglicerol B. au număr par de atomi de carbon B. structura de mai jos corespunde 1. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C.B. palmitat de sodiu 1618. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D.2. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A.2. 2 moli glicerină C.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. acid butanoic D. acid stearic C. sunt monocarboxilici 1620. trioleilglicerol 1621. au catenă liniară E. trioleina D.2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2 moli acid butanoic B. glicerină E. tristearina D. Sunt trigliceride simple: A. Sunt trigliceride mixte: A.

grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. reface glicerina E. are loc în mediu bazic C. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 . Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A.2. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C. la fierbere E. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. Sunt false următoarele afirmaţii: A. acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B. nu sunt solubile în apă C. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D. structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623. fac parte din clasa zaharidelor B.CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. conţin catene voluminoase nepolare E. toate grăsimile sunt trigliceride C. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B.3–tributanoil-glicerol B. Sunt false următoarele afirmaţii: A. cea mai simplă trigliceridă este 1. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D.

modelul spaţiul al moleculelor E. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 . grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. în trigliceride. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alifatici E.D. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. carboxilici C. aldoli 1634. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. acizi fenoli E. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. hidroxiacizii pot fi: A. catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B. aplicaţiile lor practice 1632. aromatici C. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Hidroxiacizii pot fi: A. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. în stare naturală. aromatici 1633. natura catenei hidrocabonate B. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. micşti nesaturaţi D. hidroxilici B. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. alifatici B. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. se găsesc în natură 1631. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. 15. acizi alcooli D. prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. HIDROXIACIZI 1630. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

acid α. acid gliceric 1639.OH faţă de grupa . În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A. acid α-hidroxibenzoic B. acid 1. poliaromatici 266 . acid hidroxiacetic B.β-dihidroxipropanoic D. acid glicolic 1638. acid 2-hidroxipropanoic B. monohidroxi-policarboxilici D. acid lactic 1640. acid o-hidroxiacetic E.COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o. acid 2. acid o-hidroxibenzoic D. acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. acid glioxalic D. acid salicilic 1637. acid orto-hidroxipropanoic D. m şi p 1636. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D. polihidroxi-monocarboxilici C. acid α–hidroxipropanoic E. polihidroxi-policarboxilici E. grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A. hidroxiacizii pot fi: A. δ E.2-dihidroxipropanoic B.3-dihidroxipropanoic C.C. acid glicerolic E. acid hidroxietanoic C. precizarea grupei . acid 2-hidroxibenzoic C. acid 2.hidroxi-1-carboxibenzenic E. monohidroxi-monocarboxilici B. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A. β.

sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E. Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. este foarte solubil în apă D. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. soluţia apoasă are caracter bazic B.1641. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. acidul citric conţine două grupe carboxil E. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. este o substanţă cristalină B. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. este insolubil în apă C. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C. are loc în mediu acid 1648.

Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. t. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid acetic E. Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C.1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E. salicilat de sodiu D. clorură de acetil C. sinteza fenolului B. Hidroliza aspirinei conduce la: A.C.NaCl . sinteza acidului salicilic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. apă 1654. în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. sinteza acidului acetilsalicilic 1651. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A. compusul X este fenoxid de sodiu 268 . procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. anhidridă acetică E. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B. acid salicilic C. acetilat de metil B. acetonitril D. p + Na + HCl fenol X Y Z . a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. acid acetilsalicilic B. în prima etapă a procedeului formează un ester E. are loc în două etape principale B. prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653. salicilat de sodiu 1650. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. sinteza acidului benzoic C. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E.

compusul S este acid o-hidroxietanoic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h .HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl + H2O / HO T .2-dicloroetan B. compusul S este acid glicolic 1659. compusul Y este salicilat de sodiu D. compusul Y este acid salicilic C.1-dicloroetan C. compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic . compusul Y este apa E.B. compusul Y este acid lactic D. compusul Y este 1.HCl + H2O / HO W . compusul Z este acid acetic C. compusul U este acidul hidroxiacetic 269 . compusul W este acid acetic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A. HgCl2 X + HCl Y + H2O . compusul Y este acid acetic 1657. compusul X este acid acetic C. compusul X este acid acetilsalicilic C. compusul X este aspirina D. compusul Y este acid glicolic E. compusul X este etanol B. Tollens + Cl2 / h Z . Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R. compusul Y este acid acetic B. compusul W este acetaldehida D. compusul X este salicilat de metil B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y .HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este 1. compusul U este acetaldehida E. compusul Z este acid salicilic E.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658. compusul Z este salicilat de sodiu 1656.

În acidul citric există: A. compusul Y este acetaldehidă E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . compusul Y este acidul etanoic 1661. În acidul tartric există: A. compusul Y este acid etanoic D. un atom de carbon secundar D. un atom de carbon primar 270 . compusul W este acid hidroxiacetic 1662. În acidul gliceric există: A. şase atomi de carbon nulari E. În acidul δ-hidroxihexanoic există: A.HCl W +X . doi atomi de carbon primari C. compusul W este acid monocloroacetic E.HCl + H2O / HO Z . compusul X este n-butan D. un atom de carbon primar B. un atom de carbon primar B. trei atomi de carbon secundar E. un atom de carbon terţiar 1665.HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A. un atom de carbon secundar D. compusul Y este etanol C. şapte atomi de carbon secundari 1664.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A. doi atomi de carbon secundari E. patru atomi de carbon secundari 1663. doi atomi de carbon primari C. patru atomi de carbon secundar E.1660. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon primar B.HCl + H2O / HO Z . compusul X este 2-butenă C. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A. doi atomi de carbon primari B. trei atomi de carbon secundar D. compusul X este 1-butenă B. compusul X este etanol B. un atom de carbon terţiar 1666. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h . trei atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundar D.

2H2O B. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668. etanal C. oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E. etanoat de etanol 1670. este insolubil în apă D. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi atomi de carbon primari C. oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B. etanol B. Alegeţi reacţiile corecte: A. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. hidroliza acidului monocloroacetic D. adiţia apei la acetaldehidă C. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. hidroliza 1. COOH OH + 2NaOH . sunt substanţe ionice E. doi atomi de carbon secundar E. un atom de carbon secundar D. sunt săruri D. trei atomi de carbon secundar 1667. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. Acidul glicolic se poate obţine prin: A. au caracter acid B. clorură de etanoil D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.B. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. sunt solubili în apă 1671. anhidridă etanoică E. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. Referitor la salicilatul de sodiu. au caracter bazic C. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. COO Na O Na 271 .2-dicloroetanului B.

OH COONa D. COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. t0C + CO2 COO Na 1673. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 .COOH OH + HO C2H5 C. COOH OH + NaOH B. O Na p. O Na p. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C. Alegeţi reacţiile corecte: A.

cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. o legătură π B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C.E. două legături π 1675. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . patru izomeri (fără stereoizomeri) E. zece legături simple ζ E. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B. Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. patru legături π D. trei izomeri (fără stereoizomeri) D. şapte legături simple ζ B. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. cincisprezece legături simple ζ D. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. trei legături π C. zero legături π E. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E. doisprezece legături simple ζ 1676. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. nouă legături simple ζ C. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A.

compusul Y este aspirina 1681. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E.CH2 COOH OH C. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. compusul X este salicilat de etil C. strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E. compusul X este acetat de fenil B. compusul Y este salicilat de etil D. lămâile conţin acid citric C. lămâile conţin aspirină 1680. Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 . compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D. laptele conţine acid lactic B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679. compusul X este acid acetilsalicilic B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul Y este acid acetilsalicilic E.

celofan 1689. cât şi piranozică D. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. are p. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Din celuloză se poate obţine: A. vâscoză 1684. intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se caramelizează 1687. TNT D. xantogenat de celuloză E. se dizolvă în reactiv Schweitzer E. celofan B. diacetat de celuloză C. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. are structură amorfă D. triacetat de celuloză D. este uşor solubilă în solvenţi organici D.CAP. acidului gluconic C. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. monoacetat de celuloză B. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 . are structură fibrilară B. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. Glucoza intră în compoziţia: A.t. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C. zaharozei E.=1000C C. se găseşte în mierea de albine E. se topeşte la 1850C B. celulozei 1686. 16. ZAHARIDE 1682. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B. trinitrat de celuloză C. are culoare brună E. Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. acid acetic E. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. acizilor aldarici D. fructozei B.

trinitrat de celuloză B.A. sorbitol B. maltoză D. dinitrat de celuloză C. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A. celuloza din plante are rol de suport C. Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. celuloză E. Sunt corecte afirmaţiile: A. glucoză 1694. acid gluconic C. amiloză E. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. lactoză 1695. dextrine B. amilopectina are structură ramificată C. prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. triazotit de celuloză 1690. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D. culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. diazotit de celuloză E. are compoziţia C12H22O12 B. este o dizaharidă 276 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. glicogen C. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. formând un eter hexametilic D. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. se esterifică cu sulfat de metil. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. manitol D. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. mononitrat de celuloză D. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C.

zaharidele se clasifică în: A. amorfe 1700. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 .E. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. este cea mai dulce monozaharidă E. hidraţi de carbon D. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. acid şi aldehidă D. cu funcţiuni mixte D. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. Monozaharidele sunt substanţe: A. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. acid şi cetonă 1703. amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. monozaharide C. solide B. se sintetizează în ficat E. nu are caracter reducător D. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. alcool şi aldehidă B. alcool şi cetonă E. glucide B. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D. posedă două grupe alcool primar C. alcool şi ester C. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. Este adevărat că: A. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. cu gust dulce E. Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. este o pentoză 1701. lichide C. polizaharide 1704. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. conţine o grupă cetonică B. În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. au formula -(C6H10O5)nD. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. oligozaharide E.

Aldohexozele conţin în structură: A. în prezenţa acizilor organici C. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. în prezenţa acizilor minerali tari B. trestiei de zahăr E. grâului C. pot fi polizaharide 1706. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. este o pulbere albă. reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. xantogenatul de celuloză C. amorfă. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. paielor 1710. celobioza E. o grupă carbonil de tip aldehidă B. unde n=200-1200 1707. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D. două molecule de β-glucopiranoză B. sub acţiunea enzimelor E.A. două molecule de β-D-fructofuranoză D. dextrine 1709. bumbacului B. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. fulmicotonul B. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. catenă liniară C. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A. colodiul D. la temperatură scăzută 1705. este insolubilă în apă caldă D. are structură filiformă C. stufului D. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. catenă ramificată 278 . sub acţiunea luminii D. celulaza 1711. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. fără gust dulce 1708. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B. pot fi oligozaharide E. zahăr invertit E.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. liniară sau ciclică E. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. Zaharidele: A. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. sunt compuşi naturali B. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. se mai numesc glucide D. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716.D. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. grăsimile D. prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715. pot fi aldoze sau cetoze 1717. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. acizii graşi saturaţi B. acizii graşi nesaturaţi C. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. zaharidele E. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. proteinele 1714. se pot obţine prin arderea alcanilor E. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană.

Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. acetonei C. se poate forma: A. ciclohexan C. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D. relaxării muşchilor B. Glucoza formează energia necesară: A. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C.A. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. cu formare de alcool etilic şi CO2 C. glucoza are caracter oxidant B. hexanolului 1722. cu formare de alcool butilic B. etanolului B. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. un atom de carbon anomeric B. fructozei E. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. glucozei D. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. glucoza are caracter reducător C. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. D-glucopiranoză D. un atom de carbon asimetric 280 . glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. tetrahidroxifuran 1726. glucoza se oxidează la acid gluconic D. contractării muşchilor 1724. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. D-glucofuranoză E. ciclopentan B. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. în prezenţa drojdiei de bere E. glucoza se reduce la acid gluconic E. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720.

se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. formula de structură ciclică de perspectivă D. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. unde n este gradul de policondensare. Zaharoza este o dizaharidă care: A. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. formula de structură Tollens C. în mediu acid. ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E. se scindează prin hidroliză. ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. Referitor la dizaharide. poate aparţine celulozei 281 . ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D.E. formula Haworth E. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. formula Fehling 1728. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C. în două molecule de monozaharidă B. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. formula de structură Fischer B. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. formula moleculară (C6H10O5)n . ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730.

se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D. reacţiile de esterificare B.B. nitraţi de celuloză C. nitraţi de amiloză D. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. acetaţi de celuloză E. orto. unde n este gradul de policondensare. în poziţiile 1-6 C. Amilopectina este componenta amidonului care: A.şi para-izomerie E. amidonul este format din două polizaharide B. formule ciclice de perspectivă D. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. acetaţi de amiloză B. Referitor la amiloză. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. din punct de vedere al compoziţiei chimice. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734. poate aparţine amidonului C. acetaţi de celobioză 1740. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. formule plane ciclice C. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. Sunt false următoarele afirmaţii: A. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. formule plane liniare B. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. formula moleculară (C6H10O5)n . meta-izomerie 282 . se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. hidrolizează. Celuloza este un polizaharid care: A. reacţiile de reducere D. din loc în loc. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. reacţiile de sulfonare 1736. se pot afirma următoarele: A. reacţiile de oxidare C. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. reacţiile de condensare E. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E.

colodiul 1748. glucoza formează D-manitol D. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A. în prezenţa luminii 1744. azotat de celuloză cu 20% azot C. monoxid de carbon şi apă D. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. este format din amiloză şi amilopectină E. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 . sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. fructoza formează L-manitol C. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. în mediu acid E. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. din diverse materii prime animale D.1741. industrial. Amidonul: A. acid aldaric C. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E. acid glucaric E. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C.2. azotat de celuloză cu 10% azot B.6-hexitol B. cu amalgam de sodiu şi apă C. acid gluconic B.4. sorbitol 1745. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. glucoza formează 1. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A.3. este o proteină sintetică B. în prezenţă de catalizator metalic Fe B. fulmicoton E. azotat de celuloză cu 25% azot D. este format din amiloză şi acetonă D. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C. industrial. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. fructoza formează D-sorbitol 1746. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. Monozaharidele: A. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B. fructoza formează D-manitol E. din dioxid de carbon şi apă.5. din diverse materii prime vegetale E. cu borohidrură de sodiu.

Molecula de fructoză poate exista: A. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. în forma ciclică piranozică 284 . amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. în forma liniară piranozică B. Pentru a fi optic activă. acid aldonic B. amestecul racemic este optic activ D. glucitol E. monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. Anomerii sunt: A. componente chirale în concentraţii egale D. acid glucaric 1755. azotaţi de celuloza E. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. în forma liniară carbonilică D. o componentă chirală şi una achirală B. sulfonaţi de celuloză D. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. triesteri anorganici C. diesteri organici B. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. componente chirale şi una să fie în exces C. acetaţi de celuloza 1754. manitol D. diastereoizomeri optici în echilibru D. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C. în forma ciclică furanozică C. amestecul racemic este optic inactiv E. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E.C. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. acid gluconic C. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B.

prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D.E. grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. formula plană ciclică C. în forma liniară furanozică E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. grupa carboxil şi grupa carbonil B. grupa carbonil şi grupa metil 1760. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. Glucoza poate exista: A. prezenţa grupei cetonice B. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. în forma ciclică carbonilică C. formula de perspectivă Tollens D. în forma liniară furanozică 1756. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 . Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. amiloza este partea solubilă din amidon C. în forma liniară carbonilică D. în forma ciclică piranozică B. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. formula de perspectivă Haworth 1763. amiloza este partea insolubilă din amidon B. participă: A. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759. prezenţa grupei aldehidice C. formula de structură spaţială E. grupa carbonil şi grupa alil C. prezenţa grupei cetonice B. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. în forma liniară piranozică 1757. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. formula plană liniară B. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D.

la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. izomeriei sterice D. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. În ceea ce priveşte fructoza. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. grupa hidroxil din poziţia 4 D. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. în cazul aldozelor. În cazul cetozelor. se stabileşte o legătură de tip ester E. amidonul este format din două monozaharide C. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. Următoarele afirmaţii sunt false: A. în cazul cetozelor. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 . în cazul aldozelor. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. amidonul este format din două polizaharide D. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. amidonul nu este o substanţă unitară B. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. piranozică şi furanozică B. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. poate exista în formă liniară. izomeriei de poziţie B. grupa hidroxil din poziţia 6 1765. grupa hidroxil din poziţia 3 C. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. grupa hidroxil din poziţia 5 E. anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. izomeriei de funcţiune C.A. se stabileşte o legătură de tip eter 1768. grupa hidroxil din poziţia 2 B. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. anomerilor E. izomerilor masici 1766. sunt adevărate afirmaţiile: A.

este o dizaharidă 1775.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A. Referitor la celuloză. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B. este 1. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E. este insolubilă în apă C. are caracter reducător 1772. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B. prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. este o monozaharidă B.4. este o cetohexoză 1771. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D.3. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. participă uşor la reacţii de esterificare 1777. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. participă uşor la reacţii de hidrogenare E. este insolubilă în apă C. În ceea ce priveşte glucoza.D. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. sunt false următoarele afirmaţii: A. intră în compoziţia zaharozei E. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. sunt false următoarele afirmaţii: A. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. Referitor la fructoză. nu prezintă activitate optică D.5. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se oxidează la acid gluconic 1770. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 . . Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se foloseşte la argintarea oglinzilor D. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E.

în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. glucoza şi fructoza se reduc. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D. în aceste formule. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. nu este o substanţă unitară B. în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. în aceste formule. hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. se numesc formule Haworth B. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. în cazul aldozelor. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. prin hidroliză enzimatică în organism. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. este format din două polizaharide C. în cazul cetozelor. nu reacţionează cu iodul E. amiloza este partea insolubilă din amidon D. are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E.A. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. alegeţi afirmaţiile corecte: A. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . Referitor la amidon. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. următoarele afirmaţii sunt false: A. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. fiecare formând acid gluconic 1784. poate forma monoesteri. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C. Referitor la amidon. Referitor la monozaharide. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. diesteri şi triesteri B. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. în plante C. cu eliminarea unei molecule de apă D.

principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B. se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. celuloza miroase a mere verzi E. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A.A. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloza nu reacţionează cu iodul C. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. glucoza este o zaharidă de policondensare E. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. unde n este gradul de policondensare D. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. au formula moleculară (C6H10O5)n. celuloza este folosită în industria alimentară D. sunt insolubile în apă B. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. glucoza poate exista numai în forma liniară. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. carbonilică D. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. se obţin numai prin sinteză 1786. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. zaharoza este o monozaharidă 1788. celuloza este o substanţă higroscopică 1791.

3. aldehida glicerică este o dizaharidă C.3-dihidroxipropanal 1795.4-trihidroxi-2-butanonă D. hidrogen şi oxigen E. se numeşte 1. conţin carbon. glucoză poate adopta numai structură plană D.2-dihidroxipropanal E. glucide C. zaharuri 1793. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792. este o monozaharidă E. aldehidă glicerică C. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. în funcţie de configuraţia moleculei. 1. Zaharidele se mai numesc: A. hidraţi de carbon B. este o dizaharidă 1796. hidroxialdehida glicolică B.C. glicerinaldehidă D. este o cetoză C. gliceride E. lipide D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A. 2. este o aldoză B. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B.

D-fructoză B. glucoza are opt stereoizomeri E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen. se poate obţine: A. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.4. în prezenţă de catalizatori. D-glucitol 1797. D-fructoză C. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 . se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. D-sorbitol D. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. formula de perspectivă 1798.5. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. iar celuloza un polizaharid B. un alcool hexahidroxilic 1801. D-glucitol D. D-glucitol E. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. D-sorbitolul este 1.2.6-hexitol E. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. D-glucitol D. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. amidonul este un dizaharid. în prezenţă de catalizatori. un tetrol E. D-glucoză B. D-glucoză B.A. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. D-sorbitol C. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E. D-manitol 1800. formula baie B. se scrie catena liniară de atomi de carbon B. D-manitol C. D-manitol E. se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. se identifică atomii de carbon asimetrici D. se poate obţine: A. formula plană liniară D. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. formula plană ciclică E. formula scaun C.3. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802.

prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E. amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. amidonul este o substanţă unitară. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. se oxidează C.C. este o polizaharidă D. izomeri de poziţie D. amidonul este insolubil în apă rece E. rezultă după hidroliza zaharozei E. izomeri de catenă C. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fermentează enzimatic D. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un lichid incolor D. este o soluţie apoasă de zaharoză B. are gust dulce D. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. se numeşte şi miere artificială 1807. izomeri de funcţiune B. se reduce B. α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. se topeşte prin încălzire uşoară B. se reduce B. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. hidrolizează 1810. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. celuloza este solubilă în alcool 1805. se oxidează C. se condensează formând polimeri vinilici E. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. anomeri 1806. Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. se nitrează 292 . este insolubilă în apă E. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. hidrolizează enzimatic D. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D. stereoizomeri E. Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A.

este un dizaharid C. acetat de etil 1815. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un monozaharid E. are grupa carbonil de tip aldehidă D. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B. este un anomer α 1818. este hidroxid de cupru (II) C. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C.1811. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D. are formula [Ag(NH3)2]OH D. este un agent oxidant E. dizolvă celuloza 1812. este hidroxid de diaminoargint (I) B. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. este un agent reducător E. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este hidroxid de diaminoargint (I) B. clorura de acetil D. este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. Celuloza poate reacţiona cu: A. acid clorhidric diluat E. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. este un agent reducător 1813. acetamida E. este un agent oxidant D. are formula [Cu(NH3)4]OH E. prin hidroliză formează amilopectină C. intră în structura amidonului E. este un monozaharid B. acid azotos B. este hidroxid de cupru (II) C. anhidrida acetică C. este hidroxid de cupru (II) D. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reactiv Tollens 1816. amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. este izomer cu reactivul Tollens B. este o dizaharidă B. este un hidroxid D. acid acetic B.

Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. n reprezintă gradul de polimerizare B. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. în formula H(C6H10O5)nOH. n reprezintă gradul de policondensare C. conţin 15% azot D. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E. pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . în formula H(C6H10O5)nOH. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. pot fi preparate în esteri alifatici E. celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821.D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. n poate varia între 300 şi 3300 D. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale. azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D.

se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. conţine trei grupe hidroxil secundar E.1824. conţine două grupe hidroxil primar B.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. conţine doi atomi de carbon primari C. conţine patru atomi de carbon secundari D. în cazul glucopiranozei. intramoleculare D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O . conţine un atom de carbon primar B. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. compusul Y este D-glucitol 295 . în cazul glucopiranozei. compusul X poate fi fructoză C. compusul X poate fi glucoză B. compusul Y este D-sorbitol E. conţine trei atomi de carbon secundar 1829. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine cinci grupe hidroxil 1828. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine şase grupe hidroxil D. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. compusul X este alcool etilic D. Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. Referitor la structura liniară plană a fructozei. de tip van der Waals 1826. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. Referitor la structura liniară plană a glucozei. dicarbonilice C. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. conţine doi atomi de carbon primari C. conţine şase atomi de carbon secundari E. în cazul fructofuranozei. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825. în cazul fructofuranozei. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor. în cazul glucofuranozei. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. monocarbonilice B. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. intermoleculare E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul Y poate fi amidon D. compusul Y poate fi celuloză E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este acid acetic C.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C. este alcatuit doar din amilopectină D. din glucoză. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E. se pot obţine în organism din amidon. compusul X este glucoza B. compusul Y este monoacetat de celuloză D. se poate obţine etanol 296 . este alcătuit doar din amiloză C. compusul X este acetaldehidă B. este o monozaharidă B. Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. sub acţiunea amilazei 1834. are formula generală (C6H10O5)n 1832. compusul X este fructoza C. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D.1830. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o dizaharidă C. compusul Y poate fi fructoză 1831. este un dizaharid format din resturi de glucoză B. sub acţiunea drojdiei de bere. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o polizaharidă D. se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. compusul Y este diacetat de celuloză E.

este folosit în industria alimentară D. cu iodul dă o coloraţie slabă. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pastilelor de vitamina C C. este un azotat de celuloză B. conţine aproximativ 10% azot 1841. este folosit în industria textilă C. este utilizat la obţinerea celuloidului C. este partea solubilă din amidon D. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. este eter D. este folosit în industria explozivilor E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. rezultând o coloratie albastră intensă E. oglinzilor E. Industrial. comprimate de amidon 1839. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. este o polizaharidă C. reacţionează cu iodul la rece. ochelarilor D. fulmicotonului 1838. Celuloidul este folosit la fabricarea: A. este solubilă în apă E. are structură ramificată C. hârtie E. produselor zaharoase B.D. iaurturilor C. filtre de aer B. este ester anorganic E. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. este insolubilă în apă 1842. unor instrumente de scris B. fructozei D. peliculelor fotografice E. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. fire D. reprezintă 80-90% din masa amidonului D. violaceu-purpurie 297 . unor materiale textile 1837. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. ecrane de protecţie C. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este azotat de celuloză B. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. este o monozaharidă B.

se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. sunt dizaharide C. prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. sunt polizaharide C. zaharozei C. sunt monozaharide B. celulozei D.06-0. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A. pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846.1843. Glucoza intră în constituţia: A. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt polizaharide D. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. conţin legături eterice E. sunt polizaharide B. Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C. amidonului E. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848.11% C. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. sunt monozaharide B. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. celobiozei 1849. prin hidroliză se formează α-glucoză E. fructozei B. sunt solubile în apă 1845. este o substanţă volatilă 298 . au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B.

acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. compusul X este etanol B. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . la o concentraţie în sânge mai mare de 0. are formula moleculară C12H22O11 B. este solubilă în apă D. prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. compusul Z poate fi fructoză 299 . Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este inodoră C. compusul Y poate fi zaharoză C. se topeşte la temperatura camerei 1851. are miros pătrunzător de oţet E. intră în compoziţia multor oligozaharide C. este insipidă 1855. este greu solubilă în apă E. denumirea ei uzuală este de zahăr D. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C. amestecul de zaharoză şi amidon. nu hidrolizează E. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C. Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D. este uşor asimilată în organism 1853. sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. în proporţii egale. compusul Y poate fi amidon D. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852. se topeşte prin încălzire uşoară B. se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. este o dizaharidă B. dau reacţii de policondensare 1854. glucoza începe să treacă. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E. prin răcire. compusul Z poate fi glucoză E. în urină. este o substanţă solidă B.16%. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. prin rinichi. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. se numeşte zahăr invertit D. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

Sunt oligozaharide: A. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D. celobioza E. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. piranozică B. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A. tetrahidrofuran B. formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C. Anomerii pot fi: A. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. tetrahidropiran C. stereoizomeri E.1856. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. furanozică C. naftalen E.antracen 1862. piranozică B. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A. izomeri sterici D. celuloza 1858. carboxilică D. carbonilică D. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. zaharoza D. aromatică polinucleară 1861. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. izomeri de catenă B. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. izomeri geometrici C. esterică 1860. furanozica C. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. izomeri de funcţiune 1857. carbonilică E. cele mai importante sunt dizaharidele E. benzen D. aromatică mononucleară E.

colagenul B. carboxil E. glicină E. pielii. glicerol B. la 1000C. acid α-amino-β-metilbutanoic D. fibrinogenul 1865. oaselor şi tendoanelor E. Valina este: A. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. hidroxil 1867. sub vid B. Dintre proteinele insolubile fac parte: A. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. 17. Este adevărat că: A. albuminele D. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C. fibrinogenul C. acid monocloroacetic D. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. keratina E. acid aminoacetic 1868. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . acid glutamic E. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. colagenul E. hemoglobina D. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. carbonil D. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. hemoglobina C. glicocol C. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. albumina B. amino C. acid 2-amino-3-metilbutanoic B. fibroina 1866. acid glutaric 1869.CAP. Cisteina este: A. nitro B.

alanil-alanină 302 . un acid monoaminodicarboxilic 1872. lisina D. valina 1874. Acidul aminobutandioic este: A. alanina E. glicina B. lisina C. aminoacizi primari B. acidul glutamic D. valină C. aminoacizi secundari C. glicina E. acid aspartic B. lisina C. Acidul 2-amino-1. o dipeptidă mixtă D. acidul glutamic 1875. acid aspartic D. acid α-aminosuccinic E. acid asparagic B. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. fenilalanina 1876. care participă cu grupa amino. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. şi o moleculă de glicină. acidul aspartic D. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A. serina B. acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870.5-pentandioic este: A. acid α-aminosuccinic 1871. se formează: A. care participă cu grupa carboxil. acid α-amino-β-tiopropanoic D. acid glutamic C. o dipeptidă simplă B. valina B. Sunt aminoacizi neutri: A. serina C.C. alanil-glicină E. glicil-alanină C. α-Aminoacizi D. γ-Aminoacizi 1873. β-Aminoacizi E. acid asparagic D. alanina E. acid glutamic E.

radiaţiilor D. sunt solubili în solvenţi organici C. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. α–alanil-serina C. de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. ultrasunetelor 1884. fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. proteinele formează α–hidroxiacizi E. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. sunt substanţe solide. luminii C. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. α–alanil-valina E. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. au caracter amfoter 1878.1877. glicil-serina B. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. de secvenţa aminoacizilor D. prin hidroliză totală. presiunii atmosferice E. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. natura aminoacizilor B. hemoglobina este o scleroproteină 303 . lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B. Sunt corecte afirmaţiile: A. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. Sunt corecte afirmaţiile: A. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. căldurii B. glicil-valina D. proteinele fibroase sunt solubile în apă E. valil-serina 1879. numărul de resturi de aminoacizi C. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. cristalizate B.

caseina este o proteină din lapte E. În funcţie de compoziţia lor. serina C. ninhidrină 1888. în ordine. simple 1890. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. cisteina D. solubile E. scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. În funcţie de solubilitatea lor. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. din 20 dipeptide alanil-valină. acidul asparagic E. insolubile B. glicina B. proteinele se pot clasifica în: A. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. alanina D.B. Aminoacizii se pot identifica cu: A. reactiv Tollens C. acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. proteinele constituie rezervă energetică E. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. simple C. proteinele se pot clasifica în: A. proteide C. conţine serina ca acid C-terminal 304 . lisina C. lisina B. acide B. albuminele sunt proteine globulare C. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. reactiv Fehling B. reactiv Schweitzer D. este formată. neutre 1889. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. bazice E. conjugate D. alegeţi răspunsurile corecte: A. sulfat de cupru E. valina 1887. leucina 1886. Referitor la proteine. scleroproteine D. conţine serina ca acid N-terminal C.

aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. Sunt hidroxiaminoacizi: A. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. acidul aspartic E. tirosina 1894. se izolează aminoacizii constituenţi E. glicil-glicină B. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. α-alanil-alanină C. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D. se separă proteina din materialul biologic C. alanil-glicină D. alanina B. glicil-alanină E. alanil-glicil-alanil-glicină 1896. Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B.D. Alegeţi afirmaţile corecte: A. serina D. se denaturează proteina B. polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la aminoacizi. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. valina C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

hidroliză B. toate proteinele sunt solubile în apă B. soluţiile care menţin pH-ul constant. în general. pH-ul soluţiei rămâne constant B. H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. H2N CH2 D. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. condensare C. policondensare D. în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E. identificare 1903. neutralizare E. se numesc soluţii tampon de pH C. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D. Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D.

o proteină B. alanina este un tioaminoacid E. numai cu acizii B. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. valina este acidul aminobutandioic E. cisteina este un tioaminoacid 1909. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. esteri B. α-alanina B.B. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor. aminoacizii neutri. aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . atât cu acizii cât şi cu bazele D. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. o peptidă simplă D. acidul glutamic 1906. o peptidă mixtă C. săruri D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. serina D. numai cu bazele C. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. datorită structurii amfionice E. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E. la pH izoelectric. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. valina C. valina este un hidroxiaminoacid B. proteine E. cisteina este un hidroxiaminoacid C. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. glicina E. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A. serina este un hidroxiaminoacid D. eteri C. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D. serina este un aminoacid hidrofil 1908.

valina D. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. serina C. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. acidul aspartic B. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. Referitor la proprietăţile aminoacizilor. se formează oligopeptide D. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E. care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. acidul asparagic 308 . acidul 2-aminobenzoic C. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D. se obţin proteine C. toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. se obţin dipeptide mixte E. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. Aminoacizii sunt compuşi: A. β-alanina 1917. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. se formează tioaminoacizi 1913. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A. acidul glutamic D. cisteina E.E. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. se formează dipeptide simple B. lisina B.

acidul α.5-pentandioic este: A. ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E. acidul aminobutandioic C. un aminoacid monocarboxilic D. acidul 2. un acid diaminomonocarboxilic E. acidul 2-amino-1. acidul glutamic 309 . acid 2-amino-1. acidul asparagic B. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. lisina C. un aminoacid dicarboxilic 1922. alanina 1924. α-alanina 1926. serina D. ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C. valina B. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B. acidul aspartic C.ε–diaminohexanoic D. fenilalanina B.1919.5-pentandioic B. acidul glutamic B. acidul aspartic C. acidul 2-amino-1. Serina este: A.5-pentandioic 1921. Acidul glutamic este: A. valina E. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A. lisina C. acid 2-amino-propanoic D. alanina E. un hidroxiaminoacid 1920. Lisina este: A.6-diaminohexanoic C. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A. Peptidele sunt compuşi: A. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. fenilalanina E. glicina 1925. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. lisina D. glicina D. Acidul 2-amino-1.5-pentandioic B. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D. un aminoacid dicarboxilic E.

În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. cu reacţia biuretului 1930. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. are loc în mediu neutru B. albuminele fac parte din proteinele insolubile D.D. zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. dacă este completă. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. structura proteinei este denaturată ireversibil E. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928. într-o proteină. într-o proteină. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. acidul α-aminosuccinic 1927. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. Referitor la clasificarea proteinelor. are loc în prezenţă de catalizatori. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. are loc în mediu acid C. într-o proteină. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. prin încălzire. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A. globulinele sunt solubile în apă 1932. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C. la 100°C D. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. un aminoacid dicarboxilic E. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. se verifică. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hemoglobina este o proteină de transport B.

grăsimi D. masa molară B.1934. de revelator fotografic B. numai la aminoacizi B. Referitor la proteine. numite globuline 1936. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. prin încălzire B. prin hidroliză. acizi E. prin denaturare. proteinele simple conduc. indicele de reflexie C. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. solubilitate 1941. în mediu 1938. transportori B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la aminoacizi şi arene C. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. de apărare şi de protecţie D. zaharide C. material de construcţie E. în mediu bazic D. de structură B. proteinele se clasifică în: A. prin lovire C. Proteinele pot fi: A. fotoreceptori C. sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B. compoziţie D. variaţia temeraturii de topire E. enzime D. biocatalizatori E. proteinele conjugate conduc. baze 1939. amidon 1935. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. de transport C. în mediu acid E. aminoacizi B. responsabile de imunitatea organismului 1940. rezervă energetică C. enzime. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. acid fosforic E. proteidele sunt proteine conjugate 311 . Structura proteinelor poate cuprinde: A. reglator de temperatură D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. prin hidroliză. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A.

Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. au rol important în fenomenele vitale E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. sunt hidrolizate de enzimele digestive D. proteide C. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942. proteinele insolubile sunt solide E. Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. acid acetic B. la un amestec de β-aminoacizi E. conferă organismului rezistenţă mecanică C. prin hidroliză. pot fi albumine E. proteinele simple conduc. au valoare nutritivă E. insolubile E. acid sulfuros E. metal 312 . hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. Proteinele pot fi: A. sunt scleroproteine B. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A. acid fosforic D. asigură imunitatea organismului D. au culoare verde 1943. simple B. pot apărea în celule în stare dizolvată B. pot fi globuline 1948. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. lichide 1944. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. solubile D. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C.D. sub acţiunea căldurii. pot controla creşterea în organism 1945. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. scleroproteinele sunt lichide D. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. zaharidă C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E.

cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. Aminoacizii pot fi: A. β-alanină C. acid α-aminopropanoic 1954. Proteinele conjugate pot fi: A. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. glucidici 1953. metaloproteide E. sunt compuşi monofuncţionali B. α-alanină B. pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951. cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B. nitroproteide C.aromatici E. acid 2-aminopropanoic D. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. glicoproteide B. acid 1-aminopropanoic E. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E. acrilici C. acid 3-aminopropanoic D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. vinilici D. alifatici B. sunt compuşi difuncţionali C. acid 2-carboxiaminic 1955.1949. fosfoproteide D. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 . β-alanină C. sunt compuşi cu funcţiuni mixte D. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. lipoproteide 1950. α-alanină B. Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid β-aminopropanoic E.

acid 2-amino-1. aminoacid benzilic E. ε-diaminohexanoic D. fenilalanină E. acid 2-amino-3-metilbutanoic D. valină 1957. acid aspartic C. acid aminobutandioic B. lisină C. acid α. lisină 1959.6-diaminohexanoic C. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid 2. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A. acid o-aminobenzoic B. acid aminobutandioic E. acid glutamic B. acid asparagic C.A.6-diaminohexanoic D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A. acid 2-aminobenzoic C. acid glutamic 1960.5-butandioic C.5-hexandioic B. valină NH2 314 . glicocol D. aminoacid mixt D. acid asparagic E. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A. valină E. valină B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid 2-amino-1. acid 2. aminoacid aromatic 1956. acid aminobutandioic B. acid glutamic D.

glicină E.E. serină D. fenilalanină C. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C. este un aminoacid neesenţial B. cisteină E. lisină 1962. are formula moleculară C9H11NO2 D. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B. serotonină E. valină 1964. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. conţine două grupe carboxil 1967. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. cisteină C. conţine o grupă hidroxil D. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . acid glutamic B. conţine o grupă tio E. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. este un aminoacid aromatic 1966. serină D. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. serină D. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. α-alanină B. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. lisină E. acid asparagic D. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. este un aminoacid neesenţial C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fenilalanină 1965. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. lisină 1961. valină 1963.

glicil-glicină B. este o reacţie de policondensare C. oligopeptide C. serina este un aminoacid hidrofob D. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. conţine 2 atomi de carbon primari B. apare o coloraţie portocalie E. conţine 4 atomi de carbon secundari E. este o reacţie de identificare D. alanil-serină D. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A.B. alanil-alanil-seril-alanină 1972. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o reacţie de polimerizare B. se formează combinaţii complexe solubile în apă C. seril-serină C. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. se formează sulfurile aminoacizilor B. conţine 3 atomi de carbon secundari D. conţine 1 atom de carbon secundar D. proteine E. poliaminoacizi B. Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alanil-alanină C. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. glicil-alanină E. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. valina este un aminoacid hidrofil 1968. conţine 2 atomi de carbon primari B. valina este un aminoacid hidrofob C. polipeptide D. alanil-glicină D. conţine 3 atomi de carbon primari C. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . conţine 2 atomi de carbon secundari E. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. polizaharide mixte 1973. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970. alanil-alanină B. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. seril-alanină E. conţine 1 atom de carbon primar C.

prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. Se consideră următorii compuşi: I. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. Sunt false următoarele afirmaţii: A. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. valina E. fenilalanina 1980. eterici 317 . Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. II. acidul glutamic C. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. –CH2– NH–. ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. N-terminali D. compusul III reprezintă cationul glicinei - .E. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. lisina D. compusul I reprezintă anionul glicinei B. C-terminali E. prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. HOOC–CH2–NH3 +. compuşi C. H2N–CH2–COO III. –CS–NH– E. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul III reprezintă anionul glicinei E. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este caracteristică polizaharidelor 1976. acidul asparagic B. liberi B. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. H2N–CH2–COONa. Referitor la reacţia biuretului. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. compusul II reprezintă baza glicinei C. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B. 1979.

are un atom de carbon asimetric B. conversia utilă. se numeşte tirosină B. se sintetizează în ficat CAP. RANDAMENT. Conversia utilă. este un aminoacid alifatic D. constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E. 18. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. randamentul şi conversia B. CONVERSIE 1984. produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. conversia totală şi raportul acestora D. raportul dintre cp şi ct C. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. fără pierderi E. fără pierderi B. produsul dintre cp şi ct D. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 . suma dintre cp şi ct 1985. contine un atom de carbon secundari D. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. conţine doi atomi de carbon secundari E. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. Cu  C. prin transformare completă. este un aminoacid aromatic E. se calculează mărimile: A. conţine un atom de carbon primar 1983. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. conţine trei grupe funcţionale identice C. Cu . Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice.1982.

Considerând conversia utilă. Ct  D. randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D. Cu  E. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. Ct . iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R.  %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989. conversia totală. ct A. Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B.  %  D. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. şi cantitatea teoretică. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E.  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C.  %  C. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. Ct  E. cp.D. ct . Ct  C. Cu  B. care relaţii sunt corecte? A. cantitatea practică. c. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Cu .

randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. Ct  D. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. se utilizează mărimile: A. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Care afirmaţii sunt adevărate? A. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C.  %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . constantă de echilibru C. rezultatele din activitatea practică au arătat că. conversie parţială 1992. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C.E.  %  cu  100 c 1990. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. conversie totală D. de cele mai multe ori. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare.  %  B. conversie utilă B. Cu  E. care relaţii sunt corecte? A. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. randament E. Ct  C. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului.

concentraţie E. η %= u x 100 ct 1997. conversie utilă C. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. conversie totală D. η% = η x 100 c E. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D.1994. conversia utilă este influienţată de randament B. η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. număr de moli 1999. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B. conversia utilă. randament procentual B. η% = E. cantitative B. de cele mai multe ori. η = ct cp B. Alegeţi formulele corecte: cp A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. într-o reacţie chimică. reacţiile chimice nu sunt. η %= x 100 ct c C. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. Sunt adevărate următoarele informaţii: A. randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. Sunt false următoarele informaţii: A. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. η = t cp D. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C.

Cp reprezintă cantitatea practică. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E. exprimată în moli. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. Ct reprezintă cantitatea teoretică. randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. a unui produs de reacţie C. conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R.C. a unui produs de reacţie B. exprimată în moli.

78. 69. 131. 33. 63. 24. 36. ABD 94. 26. BDE 8. 106. 107. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. DE 10. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. 108. 84. 64. 121. 120. BC 96. AD 16. CD 90. 56. 110. 111. 27. ABE 19. 85. 119. 61. ACD 9. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. 127. 32. 57. 75. Clasificarea compuşilor organici Nr. 41.CAPITOLUL 1. CD 22. BDE 14. 68. 113. BD 12. CDE 18. 105. ACE 88. 58. 52. CDE 17. 109. 80. 114. BCD 3. 76. 104. 132. Răspuns 87. 123. 102. ABCE 2. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 134. 30. 116. 60. 45. 70. 50. 79. 82. Răspuns 1. BCE 93. 53. BCD 7. 103. 40. 39. 122. DE 91. 59. 49. 48. AB 21. 86. 73. AB 95. BD 11. 54. 101. 128. 81. 126. 77. 29. ABC 5. ACE 15. 135. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . ABC 4. ABCD 6. 42. 136. Structura compuşilor organici Nr. 38. 137. 117. 133. 28. 83. 46. 51. 31. 129. 43. 47. BCE 20. 23. ABD 92. BCDE 99. 37. ABE 89. 124. 74. 100. AB 13. 115. 55. 35. ABD 98. 67. 130. 65. 25. 118. 34. 71. ABD 97. 72. 62.

151. 184. 272. AB 232. 142. 209. 204. 260. 243. 201. 239. 234. BC 221. 144. 172. 250. BCE 231. 256. 246. 179. 200. 262. AB 227. 205. AD 219. 164. 152. 240. 177. 160. 276. 141. ABD 223. 202. 166. 148. 268. 215. 259. 170. 169. 156. 195. 275. BCD 226. 244. 242. 199. 206. 236. 274. 270. 248. 235. ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. 194. 267. 196. 187. ACD 224. 277. 185. 192. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . ABE 220. 245. 255. 188. 159. ABD 217. 212. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. 280. 203. 271. 167. 213. 168. ABCD 229. BCE 222. 183. 140. 175. 252. 241. 247. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. 171. 150. 143. ABDE 228. 153. 193. 273. 263. 197. 163. 211. 157. 161. 258. 279. 182. BCE 225. 207. 269. 191. 139. Răspuns 216. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158. 257. 155. 162. 154. 173. 147. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. 174. 190. 253. 181. 281. 261. 278. 254. 264. 180. 176. 189. 233. 149. 237. 214.138. BCD 218. Alcani Nr. 165. 146. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 282. 238. 210. 251. 208. 186. 265. AC 230. 145.

343. 334. 393. 359. 290. 293. 426. 291. 350. 413. 306. 364. 294. 381. 378. 288. 331. 410. 387. 355. 308. 377. 342. 344. 285. 404. 423. 361. Alchene Nr. 411. 395. 338. 366. 419. 379. 325. 312. 348. 370. BCE BDE ACD BC 425. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. 295. 309. 304. 408. 333. 339. 397. 292. 323. 303. 358. 389. 380. 390. 418. 329. 422. 335. 298. 314. 371. 347. 353. 399. 286. 321. AB 417. 412. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. 394. 289. 300. 357. 326. 420. 398. 386. 313. 337. BE BC ACD ABCD .283. 319. 324. 372. 369. 354. BC BCE CD ADE 421. 363. 427. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 351. 336. 365. 402. 301. 315. 367. 346. 305. 287. 424. Răspuns 414. 360. 388. 311. 322. 403. 385. 341. 310. 307. 327. 428. 400. 407. 345. 352. BC 415. 392. 302. ABDE 416. 362. 376. 409. 296. 356. 391. 375. 284. 332. 406. 383. 396. 384. 330. 405. 328. 374. 318. 368. 297. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 320. 299. 317. 340. 373. 401.

581. 535. 460. 560. 537. 476. 480. 529. 511. 571. 431. 539. 554. 559. 456. 447. 523. 485. 494. 465. 513. 482. 436. 569. 445. 458. 435. 498. 495. 450. 503. 446. 442. 588. 467. 566. 490. 452. 471. 457. 492. 542. 557. 507. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 577. 561. 563. 536. 444. 497. 505. 448. 522. 486. 438. 455. 532. 553. 547. 579. 562. 434. 449. 510. 578. 430. 555. 499. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 583. 487. 453. 488. 437. 496. 439. 514.429. 440. 545. 475. 550. 552. 543. 548. 474. 572. 493. 585. 470. 432. 441. 506. 491. 459. 556. 527. 516. 483. 478. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 533. 464. 466. 558. 500. 512. 530. 570. 525. 504. 477. 587. 582. 481. 568. 528. 526. 518. 461. 580. 472. 479. 544. 564. 576. 524. 519. 567. 546. 586. 463. 520. 540. 462. 575. 574. 584. 551. 565. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 538. 502. 517. 521. 489. 451. 534. 501. 531. 443. 468. 473. 433. 541. 515. 484. 454. 508. 573.

CDE 702. AD 615. 653. 669. 623. ABE 601. 711. ABDE 606. 674. 640. ABDE 609. 692. BC 600. 629. ABD 613. 662. 649. 690. 682. ABCE 619. Alchine Nr.589. AE ABD AC ABDE ABC 707. 681. 676. 678. 657. 642. AC 605. 594. 655. 645. 687. BC 699. 630. 664. 695. ABC 603. ABC 612. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. 671. ABD 610. 688. 714. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. 651. 633. ABD 599. 693. 706. 694. 667. 650. BCD 607. 628. 716. Răspuns 595. ABCD 604. ABC 617. 636. 592. BC 598. 626. 631. 704. BCDE 608. ABC 597. 710. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. 625. ACE 618. 697. 639. 624. 709. 685. 635. 705. 703. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. 641. 715. 677. 684. 638. AC 611. AB 596. 666. 658. Alcadiene. BC 620. ABCD CDE 591. ABCE 602. 637. BCD 701. AC ABCD CAPITOLUL 5. 665. 590. 660. 643. 654. ACDE 621. 632. 670. ABD 614. ABC ACE BD ABCD CD 712. 708. 672. 656. 652. ABCD 700. 663. 634. AC AE 593. 680. 661. 644. 696. 673. 646. 627. CDE 616. 659. 683. 713. ABDE ABC BCDE ABC DE . 691. 686. 689. 679. 622. Răspuns 698. 647. 668.

853. 750. ACD 769. 837. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . 833. 732. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 793. 762. 797. AC 776. 759. 843. 815. 854. 766. ACE 768. 824. 795. 857. 834. 858. 742. 847. 726. AB 780. 809. 736. 752. 827. 804. 823. 821. 808. 731. 760. 737. 812. 826. ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. CDE 789. 796. 754. 735. 745. 818. 832. 794. ABD 775. 859. ACD 782. ABD 770. 758. 738. 718. 811. 729. ADE 774. 719. 842. 798. ACD 790. Răspuns 767. 799. 805. 851. 728. 822. 721. 849. 860. 836. 855. 740. 845. ADE 787. 764. AD 786. 828. 725. 722. 748. 801. 846. 744. ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. 820. 861. 749. 830. AC 788. 746. 825. 733. 840. 765. 819. 791. 852. ACDE 784. 829. BD 773. 817. 806. 720. 727. 831. BC 785. 800. 792. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 761. 757. 813. 723. ABE 779. 734. ABC 783. 802. 841. 839. CDE 778. Arene Nr. 816. 856. 755. 807. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 763. 844. 803. AD 777. 747. 848. ACE 771. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 753. 739. 751. 741. 850.717. ABDE 781. 835. BCDE 772. 724. 810.

870. 986. ABD 969. ACDE 915. 895. BC 923. 957. 902. 946. 938. 975. 889. 869. 949. 912. 910. 934. 982. 972. 868. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. 911. BC 922. BCE 970. 928. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. 953. 896. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. 898. 963. 960. 973. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. BCD 920. 947. 875. 961. 879. 945. ABC 918. 871. 913. 976. 933. 909. 894. 872. 979. CD 917. 959. Alcooli Nr. 962. 981. 930. 905. 958. 891. ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. ACE 924. 931. 887. ABC 916. 903. 873. 956. 863. 874. 943. 988. 985. 866. 878. 865. 880. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. 883. BCD 971. 877. ABE 921. Compuşi halogenaţi Nr. ABCE 927. 906. 885. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. 950. CDE 925. 944. 900. 929. ACD 968. 932. 942. BDE AE BCE ABCD BD AC . 937. 952. Răspuns 966. 954. 901. 881. 978. 867. 892. 888. 980. 899. 936.862. ACE 926. 987. 907. ABC 919. 940. 893. 984. 939. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. 884. 882. 886. 897. 935. 951. 908. Răspuns 914. 965. ABC 967. 948. 864. 974. 964.

991. 1057. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. 1090. 1072. 1046. 1045. 1038. 1042. 997. AC 1126. 1003. 1011. 1092. 1079. 1062. 996. 1015. 994. Fenoli Nr. 1031. 1001. 1000. 1056. 1043. 1008. 1054. 1026. 1101. 1074. 1084. 1078. AE . ABD 1131. ACD 1125. 1097. 1024. ABD 1117. 1058. 1089. 1108. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. 1082. 1048. 1071. ACE 1116. ABCD 1122. 1105. BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. 1096. 1104. 1059. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. 1047. 1091. 1007. 1016. 1086. 1087. 1025. 1029. AD 1121. 1106. ABCD 1118. 1102. 1017. 1052. 1068. 1081. 1018. 1077. 1039. ACDE 1119. 993. 1080. 1109. 1064. 1094. 1100. 1050. 1063. 999. 1022. 1005. 1020. 1051. 1061. 1006. 992. 990. 1112. ACE 1124. 1035. ABC 1114. 1083. 1041. 1103. 1012. 1111. 1073. 1110. 1099. 1065. 1040. CE 1128. BD 1123. 1030. AD 1120. 1098. 1027. 1088. 1107. 1013. 1032. 1034. 1014.989. 1037. DE 1127. 1060. BDE 1129. 1019. 1055. 1076. 1095. 1009. BCDE 1130. 1069. 1028. 1075. 1010. 1093. ADE 1115. 998. 1023. Răspuns 1113. 995. 1070. 1036. 1004. 1066. 1033. 1044. 1067. 1002. 1049.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

DE 1998. BC 1990. ACE 1981. ABE 1995.1978. ABDE 1983. ACE 1979. AC 1987. Conversie Nr. DE 1980. AD 1992. ABDE 1993. Randament. AB 1991. ABDE 1994. AC 1986. ABC 1997. DE . BCD 2000. ABE 1989. BD 1985. ABD CAPITOLUL 18. CD 1982. ABC 1999. Răspuns 1984. AB 1988. AB 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful