P. 1
Teste grila admitere Chimie 2011

Teste grila admitere Chimie 2011

|Views: 5,712|Likes:
Published by Adelina Gheorghe

More info:

Published by: Adelina Gheorghe on Apr 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/09/2015

pdf

text

original

TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

primare B. ramificate E. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . identificarea compuşilor minerali B. Din punct de vedere al compoziţiei lor. radicali hidrocarbonaţi C. grupe de atomi C. originea atomilor dintr-o moleculă B. randament 35. de catenă B. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41. de funcţiune E. nesaturate E. sinteza de compuşi organici C. numărul atomilor dintr-o moleculă D. nulare D. izomeri geometrici E. orientarea spaţială a moleculelor de apă E. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. raportul dintre atomii unei molecule E. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. secundare C. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. clasice B. Noţiunea de structură chimică se referă la: A. saturate D. Grupele funcţionale pot fi: A. volumul molar E. Izomerii pot fi: A. hidrocarburi B. de structură C. liniare 38. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. compuşii organici se împart în: A. de poziţie D.D. izomeri 36. aromatice 37. spaţiali 40. izomeri optici D. natura atomilor dintr-o moleculă C. ciclice C. molecule D. ioni organici E. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. atomi B.

sunt adevărate afirmaţiile: A. este exprimată prin numere impare 45. O–H D. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B. Moleculele pot avea formule de structură: A. C=C D. Sunt legături omogene: A. spiralate 47. poate fi reprezentată prin formule plane C. ramificate C. legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. Alegeţi informaţiile corecte: A. ciclice D. C=N C. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. Referitor la formula structurală. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. C≡C E. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D. legătura dublă conţine două legături π 43. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A. C=O B. C–H 49.42. aparţinând fiecare la câte un atom D. O–O C. C–X 48. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. globulare E. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. pot fi omogene 7 . Sunt legături heterogene: A. liniare B. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D. C–Cl B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legătura π există doar alături de legătura ζ E. C≡C E. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E.

chimiei organice B. are catenă saturată D. duble C. are un atom de carbon nular B. are un atom de carbon primar 52. Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. are un atom de carbon cuaternar C. are un atom de carbon cuaternar 53. fizicii C. mixte E. Obiectul chimiei organice constă în: A. Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. pot fi heterogene C. sinteza compuşilor organici B. stabilirea structurii compuşilor organici C. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. pot fi atomi specifici D. tuturor ramurilor chimiei E. coordinative 51. are structură liniară B. chimiei anorganice D. pot fi compuşi halogenaţi 50. simple B. are doi atomi de carbon secundari E.B. stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. are trei atomi de carbon primari E. are catenă ramificată D. are structură ramificată C. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . pot fi grupe de atomi E. triple D. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A.

Pot fi elemente organogene: A. atomi de carbon şi hidrogen. halogeni. elementele care formează compuşii organici E. Sunt false afirmaţiile: A. Care afirmaţii sunt corecte? A. pot fi elemente organogene D. sulful D. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. clor. brom. atomii metalici 58. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. Nu pot fi elemente organogene: A. alături de alte elemente. azot. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. în molecula compuşilor organici E. gazele rare E. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. pot forma. numai carbonul şi hidrogenul 59. alături de carbon şi hidrogen.55. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. sulf. şi atomi de halogeni D. numai atomi de carbon şi hidrogen B. niciunul din cele menţionate mai sus 57. opţional. oxigen. sulf. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. Atomii halogenilor (fluor. hidrogen şi halogeni C. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. azot. compuşi organici 60. care sunt elementele secundare 56. Elementele organogene sunt: A. iod): A. toate elementele din sistemul periodic B. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 . de exemplu. numai atomi de carbon şi oxigen C. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. neonul şi argonul B. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. fosforul D. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. sulful B. intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. azotul E. oxigenul C. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. clorul C. ci şi atomi de oxigen. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A. sunt elemente principale. care sunt elementele principale. fosfor D.

6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. se poate considera că un atom de carbon. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . sau ai altor elemente C. fără excepţie B. În molecula metanului. se scrie folosind simboluri Lewis D. în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. poate avea valenţa 4. sau ai altor elemente B. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. se poate considera că un atom de carbon. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. nu intră în compoziţia compuşilor organici E. are în toţi compuşii săi valenţa 4. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. 5 sau 6 63. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. carbonul.A. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D. CO) E. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. se scrie folosind simboluri Newton E. 6C este hexavalent 64. formează legaturi covalente D. reprezintă: A. formula cu liniuţe (-) de valenţă D. atomii de carbon nu formează legături covalente E. Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. carbonul. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. atomul de carbon este monovalent. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. carbonul. formula extinsă 68. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. 6C este tetravalent C. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. Care sunt afirmaţiile corecte? A. formula Lewis C. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. Structura electronică a carbonului. are următoarele caracteristici: A. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. carbonul. carbonul. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. carbonul. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. formula restrânsă B. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C.

nu este prezentă în compuşii organici D. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E. Un atom de carbon poate participa: A. la formarea de legături multiple B. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. la formarea de legături triple D. este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. numai la formarea de legături simple şi duble 74. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. nu intră în componenţa legăturii duble C. 180˚ B. legătura dublă dintre doi atomi 11 . nu se mai notează în scrierea formulei compusului E. este legătura covalentă simplă B. nu intră în componenţa legăturii triple D. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. unghiul dintre două legături C . la formarea de legături simple E. Legătura σ: A. unghiul dintre două legături C .H este de 109˚28’ E.B.H este de 90˚ 69. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C. Legătura de tip σ: A. formează alături de o legătură π. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71. se poate forma între carbon C şi clor Cl E. Perechea de electroni neparticipanţi: A. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. în funcţie de poziţia fiecărui atom C. Legătura π: A. la formarea de legături duble C. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. 109˚28’ C. 180˚ sau 109˚28’ E. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D.

se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. pentru a nu complica scrierea. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. catene nesaturate şi catene aromatice B. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. pentru a nu complica scrierea. C . Într-o catenă. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. legătura triplă dintre doi atomi D. astfel. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. fără a se putea identifica o formă clară 12 . catenele de atomi de carbon pot fi: A. conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. catene secundare C. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. între atomii de carbon. la rând. sunt numai legături covalente simple. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. catenele saturate. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. conţin numai legături π D. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei. După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. sunt numai legături covalente triple. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D.C C. conţin numai legături ζ E. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80. catenele saturate . în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. la rând. de o parte şi de alta a catenei liniare. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C.C. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. între atomii de carbon. dezordonat. există: A. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. Catenele aromatice: A. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D. pentagon sau hexagon. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. catene aromatice 78. catene principale E. catene nesaturate D. catene saturate B. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. C≡C E. legătura simplă conţine o legătură π E. ζ. este ea însăşi o legătură triplă 76. formează alături de două legături π. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B.

hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D.82. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. stabilirea compoziţiei substanţei E. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la metoda analizei elementale cantitative. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C. nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. se referă la natura. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. Structura chimică: A. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A. se referă la natura. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B. noţiunea de structură chimică se referă la natura. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 . 2. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C.

aldehidă B. alchenele C. α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. acidul piruvic D. aminele D. acidul trimetilacetic E. hidroxiacizii 90. amidele D. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92. poliolii E. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88. cetonă C. fenol 14 . 1. Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A.C. fenol C. aminoacizii D. arenele polinucleare B. amină D. alcool B. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. carboxil E. fenolii C. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. alcoolii B.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. clorobenzenul B. aldozele E. cetozele 91. glucoza 93. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D. zaharidele E. amidă 94. acizii carboxilici 89. acidul salicilic C. halogen E. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. esterii C. carboxil D. alcanii B.

vicinali B. numărul atomilor de halogen D. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. hidrocarbonate B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B.95. tetravalente E. Grupele funcţionale pot fi: A. cloroetan B. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. 1–cloropropenă D. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. natura catenei 101. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. se pot forma prin reacţii de oxidare D. se pot forma prin reacţii de adiţie C. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. heterogene D. omogene C. saturaţi D. clorură de vinil 100. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. geminali C. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. cloroetenă C. clorură de alil E. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . compuşii halogenaţi pot fi: A. din punct de vedere al compoziţiei lor. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. ionice 96. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. nesaturaţi E. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. natura atomilor de halogen C. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. se pot forma prin reacţii de substituţie E. halogenul poate fi numai clor sau brom 98. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D.

aromatici polinucleari D. alcooli D. alcoolii pot fi: A. cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. 1. secundari D. aromatici mononucleari C. aminele D. acetatul de etil este un ester 108. cuaternari 104. aromatici 103. alifatici B. alifatici saturaţi B. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH.102. oligozaharidele C. amidele 16 . terţiari E. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. compuşii halogenaţi pot fi: A. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. alifatici nesaturaţi D. monohidroxilici E. compuşii hidroxilici pot fi: A. nulari B. primari C. terţiari E.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B. fenoli 105. compuşii hidroxilici pot fi: A. primari C. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. micşti 107. monohidroxilici B. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A. monozaharidele B. diolii geminali sunt compuşi stabili D. enoli E. alifatici polinucleari E. polihidroxilici 106. polihidroxilici C. secundari D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. nulari B. alifatici mononucleari C. arenele polinucleare E. compuşii halogenaţi pot fi: A.

glucoza B. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A. cianoetan 114. nitrilul acidului acetic E. acetonitril C. butanona E. amino B. eterii B. celuloza 111. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. acidul acetic C. acetaldehida D. etanoatul de metil C. aminoacizii 110. acidul benzoic D. acetona E. clorura de acetil 17 . clorura de etanoil B. anhidrida maleică B. acetatul de etil C. nitroetanul D. acetona B. nitro C. etanonitril D. aril 113. acetamida B. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. etandiolul 115. aminele E. dimetileterul 112. fructoza C. carbonil D. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. anhidrida ftalică D. acetonitrilul E. clorura de etil 116. carboxil E. acidul metansulfonic E. Sunt compuşi carbonilici: A. amidele D. nitrometan B. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. esterii C.109. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A.

cloroetanul B. 2-cloropropanul D. glicina C. pirocatechina D. etanolul B. 1-bromopropanul D. glicerina E.2-etandiolul B. 2-cloropropanul E.2-dicloropropanul 123. 1-propanolul B. cloroprenul B. 2-butanolul 119. fenolul 117. pirocatechina E. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. clorobenzenul E. clorura de etil D. 2-propanolul C. alcoolul benzilic E. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. alcoolul vinilic E. alcoolul terţbutilic D. 1. glicolul B. alcoolul alilic 118. 2-bromo-2-metilpropanul C. propenolul 120. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A. 2. etanolul E. clorura de vinil 122. iodoformul B. clorura de metilen C. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. pirogalolul 18 . 1. clorobenzenul 121. clorura de benzil D.2-etandiolul D. 1. glicolul D. alcoolul izopropilic C. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. tetraclorura de carbon C. glicerina C. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A.C.2-dicloroetanul E. Sunt compuşi dihidroxilici: A.

pirogalolul E. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E.3-diaminopropan E. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH. etanolamina D. dimetilamina D. este un alcool nesaturat C. rezorcina 126. glicerina D. metanolul B. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D. etanolul B. este un alcool dihidroxilic B. amoniacul 19 . Sunt diamine: A. sunt instabili E. etilamina C. sunt compuşi polihidroxilici B.124. aminobenzenul D. etilmetilamina B. Sunt compuşi trihidroxilici: A. 1. Sunt compuşi dihidroxilici: A. difenilamina 131. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. alegeţi afirmaţiile corecte: A. trimetilamina E. Sunt amine secundare: A. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. dimetilamina C. etilamina E. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. 1. metilamina B. glicolul C.3-diaminobenzen 130. Sunt amine terţiare: A. anilina B. etandiolul C. o-dihidroxibenzenul 125. Sunt amine primare: A. clorura de etildimetilamoniu C. glicerolul D. anilina B. sunt stabili 128. α-naftolul E. are doi atomi de carbon terţiari D. anilina 129.etildimetilamina C.

Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. aromatizanţi D. aromatici D. patru atomi de carbon primari 137. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 . aldoze B. numărul atomilor de carbon din moleculă B. materie primă în fabricarea săpunului E. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A. un atom de carbon primar B. semibazici 135. trimetilamina E. numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. acetali D. dezinfectanţi în chirurgie 136. gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. doi atomi de carbon primari C. alifatici saturaţi B. doi atomi de carbon primari B. un atom de carbon secundar 138. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. Utilizările esterilor pot fi: A.D. doi atomi de carbon cuaternari D. doi atomi de carbon terţiari E. în industria alimentară C. cetone 133. cetoze C. alifatici nesaturaţi C. numărul de grupe carboxil din moleculă C. un atom de carbon cuaternar D. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. un atom de carbon terţiar E. gazoşi E. etilfenilmetilamina 132. un atom de carbon primar C. aldehide E. natura radicalului hidrocarbonat E. Acizii carboxilici pot fi: A. drept combustibili B.

etanoatul de etil D. Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A. β-alanina 141. fructoza C. nitrilul acidului acetic E. acidul salicilic D.sau poliamine E. propanalul şi alcoolul alilic 144. acidul salicilic E. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. glicina 140. sunt polioli D. anhidrida ftalică B.A. tristearina C. etandiolul şi acidul acetic E. fenolul este un alcool terţiar B. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. acidul fumaric 145. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. glicina şi nitroetanul B. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. acidul stearic D. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. glucoza B. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. acetatul de metil şi acidul propanoic D. acidul etansulfonic E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. pot fi hidroxialdehide E. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. enoli şi fenoli 143. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. pot fi hidroxicetone 142. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. clorura de etanoil C. anisolul este un eter C. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. 2-metilpropanal B. α-alanina şi nitroetanul C. dipalmitostearina 21 . etanoatul de metil D. acidul propionic B. sunt compuşi monofuncţionali B. acidul maleic C. în funcţie de numărul grupelor –OH.

acetilura de diargint D. aminoacizii 148. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . Au funcţiune trivalentă: A. etena C.2. naftalina E. compuşii dihalogenaţi geminali D. aldehida benzoică D. ananasul conţine butirat de etil C. antracenul 153.3-tributanoilglicerolul este un eter D. etina B. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. alcoolul vinilic E. compuşii monohalogenaţi B. clorura de vinil 152. acizii carboxilici C. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. Alegeţi variantele corecte: A. esterii E. cetonele E. Conţin un singur nucleu aromatic: A. acrilonitrilul E. hidroxialdehidele B. tripalmitina este un ester E. alcoolul alilic D. monozaharidele 150. fenolul C. enolii C. alcoolii monohidroxilici E. hidroxicetonele D. alcoolul benzilic 151. Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. alcoolii polihidroxilici 149. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B. aldehidele D. acetilena B. 1. Au funcţiune monovalentă: A. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. compuşii dihalogenaţi vicinali C. vinilacetilena C. cloroprenul B. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. fructoza 146.E.

acizi carboxilici D. 1. -I E. nu sunt niciodată aromatice 157. spre deosebire de hidrocarburi. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . -Cl.3-butadiena D. eteri. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C. Hidrocarburile: A. 1-buten-3-ina E. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. omogene. nu sunt niciodată omogene E. Grupele funcţionale: A. -I B. nu conţin nici un element organogen 158.A. omogene. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. nesaturate sau aromatice E. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. -COOH 156. de exemplu: -OH. de exemplu: -F. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. omogene. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159. pot fi omogene sau eterogene C. Grupele funcţionale pot fi: A. -Cl. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B. vinilacetilena B. compuşii halogenaţi. eterogene. conţin şi alte elemente organogene. acetilura monosodică 154. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. de exemplu: -F. pot fi exemplificaţi de: alcooli. de exemplu legături duble C. de exemplu legături triple -C≡CD. baze şi săruri B. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. -Br. pot fi saturate. Compuşii organici: A. amine. se împart în trei mari clase: acizi. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. eterogene. -Br.3-propindiina C. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. acizi sulfonici E. Derivaţii hidrocarburilor: A. 1. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. nu sunt niciodată eterogene 155.

nu conţin în moleculă atomi de azot D. care conţin gruparea funcţională amino. oxigen. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. care conţin gruparea funcţională hidroxil. formându-se grupa funcţională. -I D. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. pot fi compuşi hidroxilici. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. nu conţin atomi de carbon E. pot fi compuşi carbonilici. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. pot fi compuşi halogenaţi. nu conţin halogeni D.160. de exemplu. -Br. pot fi amine. pot fi. nu conţin atomi de oxigen 162. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A. care conţin gruparea carbonil 165. -Cl. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. conţin în moleculă şi atomi de azot C. -X: -F. care conţin atomi de halogen. pot fi compuşi halogenaţi. compuşii carboxilici C. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. nu au fost încă descoperiţi 24 . -OH E. nu conţin atomi de azot C. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. nu conţin niciodată azot 166. -I E. în: A. -Br. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. nu conţin în moleculă halogeni E. -NH2 164. se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. nu conţin niciodată oxigen E. -X: -F. nu conţin nici o grupare funcţională B. sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. azot) C. -Cl. Aminele: A. adică un alt atom de hidrogen B. care conţin atomi de halogen.

şi poliD. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan.B. compuşii organici pot fi vicinali E. în alifatici şi aromatici B. după numărul de grupe funcţionale. Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. geminali C. nu pot fi. în mono. CH4) cu heteroatomi C. în vicinali. pot fi. de exemplu hidroxiacizi C. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. după poziţia grupei funcţionale 170. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . CH4) cu heteroatomi 167. terţiari E. pot fi. După natura radicalului de hidrocarbură: A. cuaternari 171. după natura radicalului de hidrocarbură D. principali C. secundari. după poziţia grupării funcţionale. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A. pot fi. pot fi. de exemplu acizi nucleici E. de exemplu proteine D. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. zaharide 168. geminali şi întâmplătoare E. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. terţiari şi cuaternari C. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. CH4) cu heteroatomi E. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A. după culoare şi după gust B. după tipul de carbon de care este legată grupa. vicinali B. după numărul de grupe funcţionale C. în principali şi secundari 173. compuşii organici pot fi geminali 172. după natura radicalului de hidrocarbură. După poziţia grupei funcţionale. compuşii organici pot fi aromatici D. aromatici E. de exemplu. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. secundari D. compuşii organici pot fi alifatici C. compuşii organici pot fi: A. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. pot fi. alifatici D. primari B. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. după natura radicalului de hidrocarbură. de exemplu. de exemplu aminoacizi B. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. în primari. compuşii organici pot fi: A.

α-cloropropenă. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. 1. compuşi oxigenaţi.2-dicloropropan C. CH3-CH2-Br C. Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A. de exemplu: 1.3-dicloropentan 179. după natura atomului de halogen B.3. CH3-CH2-CH2-OH B. compuşi halogenaţi geminali. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E. CH3-CH2-CH2-OH 175. compuşi halogenaţi vicinali.3-tricloropentan E. După natura atomului de halogen din moleculă. de exemplu: 1. de exemplu: 1.4-diiodohexan D.3-dicloropropan D.4-diclorohexan B. de exemplu: 1.2-diclorociclohexan.5-tribromopentan. triclorometan D. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A.3-dicloro-2-pentenă. 1. de exemplu: CH3-Br. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A. CH3 ˗ F D. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D. Se dă următorul compus: 1.4-diiodohexan.2. 1.4-diclorobenzen. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C. clorometan.1-dicloropropan E. 1. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174. de exemplu: CH3-Cl. 1. F2 . de exemplu: CaF2 . compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C.B.3-dibromociclopentan C.3-dibromobutan B. 1. compuşi polihalogenaţi. 1. compuşii halogenaţi pot fi: A. 1. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. compuşi halogenaţi vicinali. CH3-CH2-CH2-Cl E.2-dicloropropan C.3-dicloropentan. diclorometan.1. după numărul de atomi de halogen C.2. compuşi bromuraţi. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D. 1. compuşi halogenaţi geminali. 1.6-diclorohexan B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 . compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B.2. de exemplu: H2C = O. compuşi oxigenaţi.5-diiodohexan.2-dicloropropan. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D. compuşi cloruraţi. nu există compuşi halogenaţi vicinali E. după numărul atomilor de carbon 176. 1. compuşii halogenaţi pot fi: A. 1.3-tricloropentan E. 1. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. 1. compuşi floruraţi. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178. 2.2-difluoroetenă 180. 3. de exemplu: CH3-OH.4-triclorohexan. 3. de exemplu: 2.4-triclorohexan 177.

sunt. cloroetena C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. compuşi halogenaţi primari. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 .A. de exemplu: clorobenzen. compuşi halogenaţi terţiari. sunt. 3-bromo-2.3-tricloroetan. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. de care este legat atomul de halogen. după numărul de grupe hidroxil D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. după poziţia atomilor de halogen în moleculă. 1. de exemplu: clorobenzen C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E. în moleculă.1-dicloropropan. de exemplu: cloroetan. compuşi halogenaţi secundari. -X. compuşii halogenaţi pot fi: A. toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. este un compus halogenat aromatic C. de exemplu: clorobenzen B. 1. compuşi halogenaţi terţiari. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. compuşi halogenaţi aromatici. de exemplu: cloroetan D. sunt. este un compus halogenat alifatic nesaturat D. Se dau următorii compuşi: 1. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi. C. de exemplu. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. de exemplu.1. compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. Compuşii halogenaţi alifatici: A. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D.1-tricloroetan. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. După tipul de atom de carbon. 1-bromopropan E. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. de exemplu: cloroetena E. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A. cloroetena D. după numărul de atomi de halogen din moleculă. compuşi halogenaţi cuaternari. sunt saturaţi sau nesaturaţi B. compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. este un compus halogenat vicinal B. de exemplu: clorobenzen 183. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan.2. sunt. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B. este un compus halogenat geminal 181. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. este un compus polihalogenat E.3-dimetilpentan D.

există monoamine şi poliamine B. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E. aminele pot fi primare. aminele pot fi primare. de exemplu: CH2=CH-OH. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. de exemplu: 2-metil-2-propanol. 1-fenil-2-propanol 190. Aminele: A. Următoarele afirmaţii sunt false: A. CH3-CHOH-CH3 B. fenolii pot fi saturaţi. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. 3-metil-3-pentanol C. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. nesaturaţi sau aromatici E. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. CH3-CH=CH-CH2-OH D. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. CH2=CH-CH2-OH C. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH. dintr-un radical alifatic. de exemplu: CH3-OH. secundari. există monoamine şi poliamine E. CH3-CH=COH-CH3 E. Se dau următorii compuşi: 28 . compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. secundare şi terţiare 193. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E. secundare şi terţiare C. de exemplu: 3-pentanol. alcooli aromatici.187. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli. de exemplu: alcool benzilic. de exemplu: C6H5-CH2-OH. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. secundare şi terţiare D. enoli şi fenoli: A. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. toţi sunt compuşi hidroxilici B. Aminele se clasifică astfel: A. după numărul de grupe amino din moleculă. alcooli nesaturaţi. enolii sunt compuşi carbonilici D. Alcoolii terţiari sunt: A. Alcoolii pot fi: A. alcooli saturaţi. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. alcoolii pot fi saturaţi. enoli şi fenoli B. -NO2 B. 3-hexanol D.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu. alcooli saturaţi.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. după numărul de grupe amino din moleculă. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. nesaturaţi sau aromatici 189. după numărul de grupe amoniu din moleculă. există amine primare. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. terţiari sau cuaternari D. -NH2 C. alcooli nesaturaţi. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino.

sunt enoli C. OH CH3 B. OH CH E. sunt alcooli secundari D. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E. OH C. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194. 29 . sunt alcooli alifatici saturaţi B.CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. H3C OH CH3 195. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A. CH2OH D.

sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. principalele clase de compuşi organici. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. Aldehidele şi cetonele sunt: A. NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. compuşii se numesc aldehide C. CH3 CH2 NH2 CH2. compuşii se numesc aldehide 198. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . CH3 CH2 NH CH3. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. D. CH3 C NH CH3. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. compuşii se numesc cetone D. NH CH3. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. compuşii se numesc cetone E. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. principalele clase de compuşi organici. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. principalele clase de compuşi organici. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. CH3 CH3 CH3 D. CH NH CH3. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X.CH3 CH3 C.

CH3CH2CHO D. (I) aldehida izobutirică. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 .D. (III) aldehidă acetică C. (II) acetonă. (II) etanal. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. (II) dimetil-cetonă. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. (I) 2-metilpropanal. compuşi carboxilici 199. (III) acetonă 200. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A. H C E. după numărul de grupe COOH. CH3 O H CH CH3 OH 201. compuşi carbonilici E. 202. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (I) aldehida izobutirică. (III) etanal D. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. CH2=CH C CH=CH2 O C. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (III) acetaldehidă E. (I) aldehida 2-metilpropanoică. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (II) dimetil-cetonă. (II) acetonă. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. (III) acetaldehidă B. (I) 2-metilpropanol. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. E. după numărul atomilor de carbon.

clorurile acide. Amidele sunt: A. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E.3-tributanoil-glicerol. după natura radicalului de hidrocarbură. anhidride acide. nitrili C. cloruri acide. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 . -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril. (III) 1. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. conţin în moleculă heteroatomi E. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida). derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. (II) tristearină. -NH2 C. cloruri acide.2. după natura radicalului de hidrocarbură. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B.3-tributanoil-glicerol 204. cloruri acide. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino. amine 205. esteri. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. anhidride acide. -C≡N E. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D. cloruri acide. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil.C. cloruri acide. (III) tristearină B. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt. anhidridele acide 207. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. -C≡N 206.2. anhidride acide. după numărul de grupe COOH. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. conţin în moleculă grupa –NH2 D. nitrili. Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. esteri. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D. eteri. amide D. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. esteri. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. amide E. (II) 1. anhidride acide. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. anhidride acide. amide B. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C. de exemplu esterii. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C. de exemplu aldehidele şi cetonele E.

sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. de exemplu: glucoza. sunt. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E. anhidridă acetică. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A. etan. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. amidele C. nitrilii 210. COOH D. natura radicalului de hidrocarbură B. Zaharidele: A. acetamidă. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii. hidroxoacizi B. etanal. tioetan. -OH B. poziţia grupei funcţionale D. aminele D. zaharide D. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. conţin în moleculă heteroatomi B. -OH C. dintre care cele mai folosite sunt: A. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. clorură de etanoil B. anhidridă acetică. acid etansulfonic C. esterii B. aldehide E. izobutan. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. zaharoza. Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. -NH2 şi carboxil. sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. acetamidă. amidonul 213. etanoat de metil D. -OH E. etenă. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. dimetileter. etanol E. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214. monocloroetan. pot fi: monozaharide. numărul de grupe funcţionale C. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A.A. -OH şi carboxil. cetonele E. -OH 211. etanal. aminoacizi C. acetilenă. Hidroxiacizii sunt: A. etanal. COOH B. acid acetic 33 . oligozaharide şi polizaharide D. nitroetan. cetone 212.

etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. alcanii inferiori sunt inodori D. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. de sulf 217. ALCANI 216. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP.215. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. dehidrogenare E. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. halogenare B. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. dar solubili în solvenţi organici E. la temperatură şi presiune normale. Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. ardere D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. cracare 222. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D. izoalcanii sunt insolubili în apă. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E. alcanii au reactivitate chimică scăzută C. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. halogenare directă cu clor şi brom 34 . n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. alcanii gazoşi au miros neplăcut. etanamina şi nitroetanul sunt amine D. izomerizare C. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 3.

Sunt în stare gazoasă. n-hexan > 2. 2-butenă C.2-dimetilbutan E. în condiţii normale: A. dehidrogenare E. în funcţie de presiune. reacţii de dehidrohalogenare 227. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. fluorura de metil B. hidrogen 228.2-dimetilbutan > izohexan 226. 1-cloropropan B. procese de izomerizare D. izohexanul 224. cloroform D. carbon şi acid clorhidric 229. n-hexan > izohexan > 2. n-pentan > izopentan > neopentan C. clorură de metil B. La monoclorurarea propanului cu clor. cloroformul 225. La descompunerea termică a alcanilor. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. bromura de metil D. încălzire la 300-4000C 223. temperatură şi catalizatori. 1. oxidare completă C. metanul B. procese de oxidare E. n-butan < n-pentan < n-hexan D. iodura de metilen E.1-dicloropropan 35 . poate rezulta: A. 1-butenă B. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. clorura de metil C. pot avea loc: A. procese de cracare C. La clorurarea metanului cu clor. halogenare directă cu iod D. clorură de metilen C. în prezenţa luminii solare. Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului. procese de dehidrogenare B. izobutanul E. n-propan D. n-butanul D. n-hexanul C. poate rezulta: A.B. propenă E. tetraclorură de carbon E. poate rezulta: A. n-butan > n-pentan > n-hexan B.

propenă şi hidrogen C. oxidare 234. Izomerizarea alcanilor: A. cu apă de brom. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. 1. metan şi etenă B. cu brom. solvenţi E. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C. agenţi de alchilare D. Bromurarea metanului se poate efectua: A. etan şi etenă E. izomerizare D. 2. metan şi propenă 232. substituţie C. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. 2-cloropropan D. la întuneric C. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233. carbon şi hidrogen D. cu brom. izobutan 36 . alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D. este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B. alcanii au reactivitate chimică mică B. combustibili B. adiţie B. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A.2-dicloropropan E. are loc cu scindarea legăturii C–C 231. la 5000C B. cu acid bromhidric concentrat E. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. reducere E. cu brom. este o reacţie ireversibilă E.C. materie primă în industria chimică 235. agenţi oxidanţi C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţa luminii solare D. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. este catalizată de clorura de aluminiu umedă C.2-dicloropropan 230. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A.

rezultă la amonoxidarea metanului D. pe catalizator de nichel D. la 10000C. este solubil în benzină. la 600–10000C 238. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C. acid cianhidric şi apă D. este insolubil în apă D. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. rezultă la oxidarea parţială a metanului. se mai numeşte „gaz grizu” B. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. monoxid de carbon şi hidrogen E. pe catalizator de platină B. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. dioxid de carbon şi hidrogen C. neopentan D. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. Despre gazul de sinteză se ştie că: A. CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. este insolubil în solvenţi organici E. formaldehidă şi apă B. 2. Pot avea loc reacţiile: A. rezultă prin arderea incompletă a metanului E. La oxidarea metanului. este un gaz incolor C. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B.2-dimetilbutan E. pot rezulta: A.2-dimetilpropan 237. acetilenă şi hidrogen 239. în funcţie de condiţiile de reacţie. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. tetraclorură de carbon 37 . izopentan C. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241.B. la 400–6000C E. 2.

În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. gaz de sinteză B. un singur derivat monoclorurat B. nu se oxidează D. propenă şi hidrogen E. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. etan. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. oxidare D. alchene D. patru izoalcani C. în prezenţa luminii. izomerizare B. trei izoalcani D. adiţie C. acid cianhidric C. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A. substituţie E. miroase a sulf E. raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. gazele de cocserie şi gazele naturale B.242.5 D. doi derivaţi dicloruraţi E. alcani B. acetilenă 244. se găseşte în gazele de sondă. alcanii sunt compuşi organici polari C. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A. doi derivaţi monocloruraţi C. amoniac E. arene 249. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. are un singur atom de carbon cuaternar 38 . reducere 248. un singur derivat triclorurat 246. un n-alcan B. se poate dehidrogena B. în reacţia de amonoxidare a metanului. pot rezulta: A. cicloalcani C. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. La clorurarea etanului cu clor. Sunt adevărate afirmaţiile: A. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. alchine E. un izomer de funcţiune 245. doi izomeri geometrici E. benzen D. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. Tetraterţbutilmetanul: A. un singur derivat diclorurat D. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A.

prin ardere în oxigen sau aer. conduce la formarea acidului cianhidric E. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. 2. în atmosferă săracă în oxigen. are cinci atomi de carbon cuaternari E. sunt adevărate afirmaţiile: A. rezultă metanol E. la 4000C şi 60 atm. gaze naturale C. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. izobutanul 251. etanul C. pentan D. propenă D. au formula generală CnH2n-2 39 . prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D.D. rezultă gaz de apă D. propenă 252. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. Metanul se găseşte în: A. metanul D. gaze de sondă D. are loc la 8000C. la 400-6000C. etenă C.5 256. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A. metan B. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E. pe catalizator de Pt C. Formează un singur compus monoclorurat: A. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. 1-pentenă E. minele de cărbuni E. hidrogen 253. se formează negru de fum B. etenă C.2-dimetilpropanul E. rezultă metanal 254. metan B. prin arderea metanului în aer. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la amonoxidarea metanului. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. are doisprezece atomi de carbon primari 250. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. gazele de cocserie B. are loc la 10000C. izopropan E. are loc la 4000C şi 60 atm D. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. propanul B. pe catalizator de Ni B. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. pe catalizator de Ni. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. gazul de sinteză 255.

neohexan D. izohexan C. doi izomeri cu catenă ramificată D. doi izomeri optici 259. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A. conţin patru legături covalente π B. izohexanul D. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. terţbutiletenă 260. cocs B.2-dimetilbutan E. Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A. acid cianhidric 40 . un izomer cu catenă liniară B. gaz de sinteză D. au molecule plane C. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262. n-hexanul B. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. neopentanul C. izopropiletan 261. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. doi izomeri cu catenă liniară C. în funcţie de condiţiile de reacţie: A. trei izomeri cu catenă ramificată E. monoxid de carbon D. negru de fum E. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. neohexanul E. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E.257. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B. metanol B. dioxid de carbon C. 2. apă 263. conţin numai legături ζ E.3-dimetilbutan B. metanal C. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. au catene în formă de zig-zag D. 3. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C.

denumirea propriu-zisă E. p. dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270. mai mare decât neopentanul B. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D.E. mai mic decât 2. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269. n-pentanul are p. n-octanul are p. glicol E. şi p. omologul imediat superior al metanului este etanul D. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. lichide C. n-butanul are p. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C. alcanii au formula generală CnH2n B.t.3-tetrametilbutanul C. identificarea catenei de bază B.2. mai mic decât cel cu catena liniară E.3. alcanii superiori sunt inodori B. acid acetic 264. Alcanii sunt insolubili în apă. la 300-4000C E. alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. lungimea legăturii simple C–C este de 1. tetraclorură de carbon 267. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. numerotarea catenei de bază D.f.f.f.f. izomerul cu catena ramificată are p. identificarea catenelor laterale C. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC. gaze B. sunt: A. acetilenă B. se parcurg următoarele etape: A. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B. denumirea alcoolului 265. amorfe 266. mai mare decât n-heptanul 268. benzen C. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 . Alcanii cu mase moleculare mici. fluorurarea alcanilor are loc direct.33Å E. vâscoase E. la temperatură normală. solide D.f. acetonă D. metanul participă la reacţia de izomerizare E.

prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. compusul D poate fi monoxid de carbon E. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A.271. patru izomeri cu catenă ramificată D. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C. Se dau compuşii: I. compusul C este clorura de metil D. compuşii I şi II sunt izomeri B. compusul E este apa 275. compuşii I şi III sunt omologi C. cloroformul este un anestezic foarte puternic B. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. un izomer cu catenă liniară B. are 5 atomi de carbon secundari 273. hexanul prezintă cinci izomeri C. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV. conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. CH3 CH CH3 CH3 . are 17 legături C–H E. Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. un izomer cu catenă ciclică E. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A. trei izomeri cu catenă ramificată C. compusul A este etan B. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. compuşii I şi III sunt izomeri D. compusul A este metan C. doi izomeri cu catenă ciclică 274. are 6 legături C–C D.

prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. orice alcan se transformă în CO şi H2O B. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. 2.E. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. Referitor la metan. prin ardere în oxigen sau aer. aragazul este un amestec de propan şi butan C. neoheptan E. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282.2-dimetilpentan D. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . izoheptan 278. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D. lemnul are cea mai mare putere calorică D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzina poate determina iritaţii. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. 4. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A. 2. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. gazului de sinteză B. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilenei 279. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C. se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281. prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C. acidului cianhidric C.2-dimetilbutan C. acetonei D. compuşii II şi IV sunt omologi 276. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. are o mare putere calorică C.4-dimetilpentan B. fructozei E. benzina este solubilă în apă C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D.

cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E. antracitul este un cărbune superior E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. antracitul. sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. cărbunii superiori au putere calorică mare C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cărbunii inferiori au putere calorică mică D. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. arderea butanului are loc spontan D. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C.D. cărbunii reprezintă aurul negru 286. huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. formându-se acizi carboxilici inferiori C. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. sunt combustibili lichizi B. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. sunt combustibili fosili C. turba are putere calorică mare 287. variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. în proporţii egale C. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 . Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B. cea mai mică putere calorică o are benzina B. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. gudroanelor şi gazelor de cocserie D. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E.

reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. Referitor la halogenarea alcanilor. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc la t < 6500C C. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. conduce la formarea acetilenei B. se formează izoalcani C. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E. conduce la formarea gazului de apă 296. derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. are loc la temperatură normală E. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E. Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. la 10000C 295.2. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 . clorura de metil este agent frigorific E. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. are loc pe catalizator de nichel D. are loc la t > 6500C D. se formează şase derivaţi monobromuraţi C.E. conduce la formarea metanolului E. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. are loc în condiţii diferite. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. este reversibilă D. la lumină B. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. în funcţie de structura alcanului. conduce la formarea amoniacului B. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. halogenul are rol de reactant C. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. este o reacţie de adiţie 292. iodul reacţionează direct cu etanul.5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează cicloalcani B. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc pe catalizator de platină.

sunt. are formula moleculară C2H6 C. silicaţi de aluminiu C. clorura de aluminiu anhidră D. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. are trei izomeri de catenă C. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. = 0 299. nu prezintă izomeri de catenă 302. nu prezintă izomeri de catenă E. izooctanul are C. de exemplu: decan.O. au formula generală CnHn+2 300. bromura de aluminiu umedă B. Propanul: A. are formula moleculară C3H8 E. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C. furnizează următorii radicali: CH3. undecan. Metanul: A. Alcanii: A. heptan D. =CH. -CH2. n-heptanul are C. hexan. apreciază calitatea benzinei C. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. = 90 E. de exemplu: pentan.(metin) B. tetraclorura de carbon 298. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304.(metil). este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. uzuale care conţin sufixul an B. este omologul superior al butanului B. are formula de structură plană CH3-CH3 B.O. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A.(metilen). este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D. primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301. Butanul: 46 . apreciază cantitatea de benzină din rezervor B. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. eicosan E. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. zeoliţii E. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. Etanul: A.A. sunt. are doi izomeri de catenă E. sunt hidrocarburi aciclice saturate B. are formula de structură plană C2H6 D.

ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. este o hidrocarbură aciclică nesaturată D. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. Pentanul: A. (I) este n-butan . metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. hidrocarburi aciclice nesaturate E. este omologul superior al butanului C. decanul nu este substanţă chimică D. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. cei trei alcani nu pot fi omologi D. prezintă trei izomeri de catenă E. etan şi propan sunt adevărate: A. se numeşte radical metilen C. alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. (I) este omologul inferior al butanului. are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. Izoalcanii sunt: A. se numeşte radical metiliden D. are 4 izomeri de catenă B. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. se numeşte radical metil B. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A.A. (II) este i-butan B. este omologul superior al propanului C. iar (II) este omologul superior al acestuia E. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. (I) este omologul inferior al pentanului. butanul este omologul superior al decanului E. alcani cu catena ramificată B. este un radical provenit de la metan 47 . Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. are formula moleculară C4H10 D. alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. are formula moleculară C5H10 B. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. ambele au formula moleculară C4H10 C. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. numai butanul este alcan C.

metan C. butadienă. metan. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. propan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. butan. pentan C. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il. formula de structură plană: C4H10 C. hexan. formula moleculară: C4H10 E. hexan. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311. hexan. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. decan 313. pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B.faţă de butan D. etan. decan. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. butan. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. butan. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D. i-butan. Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E. propan E. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. heptan E. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on. Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. butanul este omologul inferior al pentanului E. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen.E. propan. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. butenă. nonan. etan. hexan. metan. dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen. pentan B. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. pentan. butanul este omologul superior al eicosanului D. butan. octan. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. nonan. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D. heptan B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pentan. butină 314. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. heptan. Se dă următoarea serie de alcani: etan. undecan D. pentan. butanul este omologul inferior al etanului 316. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . heptan D. butan. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. pentan. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. octan. n-butan. pentan. propan. Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. butan. propan. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A.

. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora. în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. prin cifre arabe. 3. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 .) B. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. în ordine alfabetică B. 2.. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon. propan 318. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D.317. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). astfel: A. prin cifre arabe. uzuale care conţin sufixul an C. acesata fiind considerată catena de bază B. etan. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. în ordine de la stânga la dreapta D. se mai numeşte 2-metilbutan B. prin cifre arabe.. acesata fiind considerată catena de bază C. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B. se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. se mai numeşte 2-metilpentan C. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. sunt false următoarele afirmaţii: A. CnH2n. Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. etan şi propan sunt adevărate? A. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E. metan. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. Izopentanul: A. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. în ordine de la dreapta la stânga E. etanul este omologul superior al propanului E.

2-dimetilpropan E.4-dimetilhexan. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. alcani cu catenă ramificată B.2-dimetilpropanul D. are doi izomeri de catenă 328.2. în locul lui n B.54Å D. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C. este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Izoalcanii sunt: A. hidrocarburi aciclice nesaturate 327. este primul termen din seria alcanilor B. de exemplu. denumirea corectă a compusului este: 2.54Å 50 .323. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. este izomer de catenă cu 2. 4-etil-2.3-trimetilhexan D. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B. de exemplu. în locul lui n E. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E.4-trimetilpentan 325. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D.2. inainte de n 326. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este izomer de catenă cu izopentanul B. 2-metilbutan. este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple. în locul lui n C. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324. ζ C.4. 3-etil-2. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer.3-trimetilpentan E. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. în locul lui n D. 2. permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine opt atomi de carbon D. alcani cu catenă liniară C. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E. denumirea corectă a compusului este: 3. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. au o lungime de 1. Neopentanul: A. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. Legăturile simple σ C-C: A. au o lungime de 8.

hexanul şi octanul sunt lichizi D. primii doi termeni sunt solizi 331. izopentanul este lichid C. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor. sunt adevărate? A. butanul este lichid D. numai metanul şi butanul sunt gaze B. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. nu au o formă bine definită E. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D. neopentanul este gaz B. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. inclusiv C17 sunt lichizi E. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. alcanii mijlocii. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. alcanii superiori sunt solizi 334. lungimea legăturii simple C-C este de 1. sunt prezente numai în alcani 329. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). propanul este solid 333. etanul şi neopentanul sunt gaze C. toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 . toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. decanul este solid E.54 Å E. alcanii superiori sunt lichizi E. neopentanul nu este gaz C. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B. primii patru termeni sunt gaze D. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. sunt false: A. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A.E. pot fi liniare sau ramificate 332. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E. primii patru termeni sunt gaze B. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A.

propan.335. izoprntan. etan. pluteşte deasupra apei B. (I) cu (5). nonan. (III) cu (1) B.-formulă. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metan. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. butan B. valoare p. n-hexan E. (IV) cu (2). hexan. (I) cu (1). n-hexan. metan. (II) cu (2). (II) cu (4).3˚C (5)125. etan. izopentan. n-pentan. izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. heptan 338. propan. decan. neopentan 337. nu se dizolvă în apă E. n-pentan. (III) cu (3) E. etan. Vaselina: A. propan. este un amestec de alcani superiori C.1˚C (4)106. eicosan. heptan. octan. (III) cu (3) 339. octan D. Vaselina: A. metan C. (II) cu (4). (I) cu (5). (II) cu (4). în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9. propan E. undecan.8˚C (3)36. nonan. izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B. metan. butan D. (V) cu (II) C. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere. undecan. hexan. se dizolvă în apă D. eicosan C. propan. le consideraţi corecte? A. neopentan. (V) cu (1). A. butan. etan. este un amestec de pentan şi hexan B. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D.f. A. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. decan B. (IV) cu (3).4˚C (2)27. octan.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. pentan. (III) cu (3) D.

cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. alcanii au molecule nepolare B. are densitate mai mare decât apa D. se dizolvă în solvenţi nepolari 341. pentru că au culoare brun-roşcat E. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A. Alcanii superiori: A. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. se dizolvă în apă D. Alcanii inferiori: A. culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . sunt alcani inferiori fără miros 345. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. alcanii au molecule polare C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. alcanii inferiori sunt inodori B. alcanii inferiori au miros caracteristic D. se dizolvă în benzină E. adăugării la amestecul gazos format din alcani. se dizolvă în apă caldă E. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. alcanii se dizolvă în apă E. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. sunt inodori B. sunt solubili în solvenţi nepolari D. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. sunt inodori 346. nu se dizolvă în apă 343. alcanii solizi plutesc pe apă 342. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. Mercaptanii: A. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B.C. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. alcanii superiori au miros caracteristic C. Alcanii: A. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. pentru că au miros neplăcut D. alcanii superiori sunt inodori E. nu se dizolvă în apă E. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. au miros caracteristic C. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C.

indiferent de natura halogenului D. oxidarea şi arderea 353. de exemplu: dehidrogenarea. Neopentanul: A. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. au loc în condiţii diferite. poate fi. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. este izomer de catenă cu izopentanul C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. de exemplu reacţia de halogenare D. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. de exemplu: substituţia. oxidarea şi arderea B. este inodor 351. Reacţiile de halogenare: A. ζ B. de exemplu: izomerizarea.D. are densitatea mai mare decât a apei E. are miros caracteristic neplăcut 349. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. cracarea. Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. Etanul: A. are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. are densitatea mai mică decât a apei E. este izomer de catenă cu neohexanul B. dehidrogenarea. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. izomerizarea. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. au loc în aceleaşi condiţii. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . izomerizarea şi arderea D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. de exemplu: substituţia. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. dehidrogenarea şi oxidarea E. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. oxidarea. de exemplu: cracarea. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. adăugării la amestecul gazos format din alcani. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. nu este solubil în apă D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. Butanul: A. nu este solubil în apă D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. a mercaptanilor E. Reacţia de substituţie: A. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. în funcţie de natura halogenului E. substituţia. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. cracarea şi izomerizarea C.

sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B. au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). diclorometan. alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. Reacţiile de izomerizare: A. numai clorură de metil B. Cifra octanică: A.355. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. numiţi zeoliţi. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. clorură de propil şi clorură de butil 357. triclorometan şi tetraclorometan D. fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. clorură de etil. Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. clorură de metilen. la temperaturi relativ joase. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358. (50-100˚C) 360. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. pentru n-heptan are valoarea zero 55 . sunt ireversibile C. În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D.

trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E. sunt reversibile E. se produce numai la temperaturi relativ mari C. are cifta octanică C. halogenuri de aluminiu 362. Benzinele de calitate superioară: A. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C.E.= 0 364.= 0 D.O. este 2.O. are cifta octanică C. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E.4-trimetilpentan B. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. au loc în mod direct B. se produce numai la temperaturi joase B. Reacţiile de izomerizare: A. este deosebit de rezistent la detonare D.O. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B.= 100 C. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A. au loc în prezenţă de catalizatori C. are formula moleculară C7H14 B. Cracarea: A.O. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. este puternic detonant E. se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363. săruri de zinc D. are o rezistenţă scăzută la detonare E. are cifta octanică C. Zeoliţii sunt: A.2. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E.= 100 C. n-Heptanul: A. pentru izooctan are valoarea 100 361. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D. se apreciază prin cifra octanică D. are cifta octanică C. Izooctanul: A. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E.

Cracarea şi piroliza: A. este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. se numeşte cracare B. ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. se numeşte piroliză C. se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D.368. la anumite temperaturi pot avea loc. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. Piroliza: A. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. metanul nu se descompune termic 372. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B. nu pot avea loc în acelaşi timp E. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. în acelaşi timp. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. Descompunerea termică a metanului: A. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C.

metan B. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. sub formă de căldură şi lumină E. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. butan D. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. are ca rezultat formarea etanului E. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. are ca rezultat formarea acetilenei D. butenă E. Metanul: A. pentan 375. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E. Arderea: A. reacţiile (I). în urma pirolizei negru de fum D. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. nu se descompune termic 380. suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. este o oxidare completă B. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D. incompletă. în urma pirolizei acetilena C. (II). are loc la temperaturi sub 1000˚C B. se realizează la temperaturi joase 378. Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. transformarea n-alcanilor în izoalcani C. etenă C.A. formarea de CO2 şi H2O 379. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. formează. este o oxidare incompletă C. Piroliza metanului: A. alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. când se numeşte ardere B. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. completă. se formează ca produs secundar negru de fum 58 . când se numeşte oxidare C. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. formează.

pentru automobile D. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. pentru aparatele electrice E. sub formă de căldură şi lumină D. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. poate fi blândă sau energică E. pentru avioane C. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. este produs secundar la izomerizarea metanului C. temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. pentru aragazuri B. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. indiferent de natura compuşilor organici C. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. sub formă de căldură şi lumină E. Reacţia de oxidare: A. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D. pentru aparatele magnetice 59 . degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. Negru de fum: A. se obţine în urma pirolizei metanului D. Arderea: A.E. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. este un praf ce conţine plumb B. este o oxidare completă B. Arderea: A. acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C.

gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394.388. la care participă compuşi organici. compuşi carbonilici C. La reacţiile de oxido-reducere: A. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. diferă pentru fiecare combustibil C. nu se obţin niciodată prin oxidare D. se măsoară în kg E. compuşi hidroxilici. Acizii graşi: A. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. pot participa numai compuşi organici C. acizi carboxilici. la care participă compuşi organici. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . hidrocarburi D. compuşi carbonilici. scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. se măsoară în kcal D. acizi carboxilici 391. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. Puterea calorică: A. compuşi carbonilici. compuşi carbonilici. compuşi hidroxilici. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392. hidrocarburi E. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A. Căldura de ardere: A. compuşi hidroxilici. are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. nu poate fi calculată pentru metan 389. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. acizi carboxilici. pot participa numai compuşi anorganici B. compuşi carbonilici B. Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori. hidrocarburi. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. se măsoară în kJ C. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. se măsoară în kcal/m3 390. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. acizi carboxilici. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. fără catalizatori B. se măsoară în kcal/m3 E.

gazelor naturale E. gazelor de sondă B. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. este carbon fin divizat 400. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 . Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. etan E. propan 397. în raport molar de 1:3) D. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. este componentul principal din gazele naturale C. gazelor rare 398. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. metanol. prin arderea metanului în aer. În funcţiile de condiţiile de lucru. gazului grizu D. n-butan C. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. hexan B. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. gazului de cocserie C. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. în raport molar de 1:2) B. prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. se mai numeşte negru de fum E. Metanul: A. metanol. nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. a fost denumit gaz de baltă B. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. în raport molar de 1:2 C. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. în atmosferă săracă în oxigen. în raport molar de 1:2) C. Gazul de sinteză: A. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. în raport molar de 1:2) D. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metan D.395. în raport molar de 2:1) C. Metanul intră în componenţa: A. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. Gazele de sondă conţin: A.

gaz de sinteză B. fabricarea hârtiei D. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C. nu prezintă toxicitate 406. metanal 407. Acidul cianhidric: A. negru de fum C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. metanol E. gaz de sondă 404. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. metanal D. fabricarea maselor plastice E. metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D. gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. apă D. gaz de cocserie E. Prin arderea metanului în aer. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metanol C. prepararea acidului clorhidric 405. carbon fin divizat B. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. prelucrarea cauciucului C. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C.402. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. Reacţia de amonoxidare: 62 .

nu are în compoziţie alcani 413. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C. de substituţie E. nu intră în compoziţia parafinei D. de exemplu. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. în atmosferă săracă în oxigen E. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. are loc la temperaturi ridicate. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B. Pt D. vaselină sau parafină B. nu intră în compoziţia vaselinei C. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. de oxidare C. nu pot suferi reacţii de oxidare E. 4. de izomerizare D. numai în absenţa oxigenului CAP. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D.A. 1000˚C şi este catalizată de platină C. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. Alcanii superiori: A. este un bun solvent pentru grăsimi C. se mai numesc şi olefine 63 . în prezenţa oxizilor de azot 411. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. 1000˚C. se mai numesc şi parafine B. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. Benzina: A. se realizează prin arderea metanului în aer. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. numai în condiţii energice B. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. Alcanii pot da reacţii chimice: A. are loc la temperaturi ridicate. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. sunt. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. Formarea negrului de fum: A. 100˚C şi este catalizată de nichel D. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. ALCHENE 414. în prezenţă de catalizator platină. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor.

secundari D. legături 2ζ + π 417. adiţie la dubla legătură C. au formula generală CnH2n D. hidroliză E. sp3 D. substituţie la dubla legătură B. de funcţiune 416. sp B. primari C. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. au structură plană 415. sunt solubile în solvenţi organici E. moleculele sunt polare B. dsp2 E. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A.C. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D. Alchenele pot da reacţii de: A. sunt insolubile în apă E. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. oxidare D. polimerizare 64 . terţiari E. legături π D. de poziţie C. tautomerie D. În molecula unei alchene. nulari B. se mai numesc şi acetilene E. legături ζ + π C. sp2 C. legături ζ B. de catenă B. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. cuaternari 419. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi olefine B. legături ζ + 2π E. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. geometrică E. d2sp3 418. Alchenele pot prezenta izomerie: A.

3-metil-2-pentena E. se formează 1. Prezintă izomerie geometrică: A. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. CH2Cl2) C. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A. Pt fin divizate C.2-dibromoetan C. 2-butena C. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. Pd. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426. are loc conform regulii lui Markovnikov D. este regioselectivă D. se formează 2-propanol B. are loc după regula lui Markovnikov E. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A.1-dibromoetan B. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B. conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are loc în cataliză bazică C. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. izobutena B. conduce la formarea cicloalcanilor 425. are loc în cataliză acidă D.2-propandiol 65 . are loc anti-Markovnikov 424. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.422. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. are loc conform regulii lui Markovnikov E. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni. are loc anti-Markovnikov 428. are loc în solvenţi nepolari (CCl4. se formează un singur derivat monohalogenat B. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A. reactiv Bayer E. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D. 2-metil-pentena D. apă oxigenată 429. 2-pentena 423. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427.

patru alchene izomere cu catenă liniară C. acetaldehidă C.E B. două perechi de alchene izomere Z.C. 1-propanol B. zaharidelor E. hidroxid de potasiu 432. iod E. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430.2-propandiol C. fluor D. acid fluorhidric 436. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A. E E. acetilena C. se formează glicerol D. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. formaldehidă D. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. două alchene izomere Z.3-propandiol E. un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D. stirenul E. etanolului B. clorura de vinil D. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A. clor B. acrilonitrilul 435. trei alchene izomere cu catenă ramificată D. doi izomeri geometrici cis-trans D. oxidului de etenă D. trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. 1. doi izomeri de funcţiune 434. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A. dioxid de carbon şi apă B. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A. acid piruvic 431. brom C. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. clorurii de etil C. acetonă E. 1. proteinelor 66 . patru izomeri de funcţiune E. etena B.

substituţia C. acizi carboxilici şi cetone D. dehidrohalogenarea clorurii de etil. 3-metil-2-hexena E.3-dimetil-2-butena E. bromură de etil E. 2-metil-3-hexena D. în prezenţă de carbonat de sodiu.2-tetrabromoetan 440. reactiv Fehling E. 2-metil-2-butena D. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. adiţia B. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu. polimerizarea 441. 1. reactiv Schweitzer 444. 2. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A.1. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. cu KOH/EtOH D. 1. 3-hexena 438. Alchenele se pot identifica cu: A. 2-hexena B. Prezintă izomerie geometrică: A. hidroliza E.2. 1-butena C. reactiv Bayer D. cracarea n-butanului E. dioli E. 1. 2-metil-2-hexena C. 2-metil-1-pentena 67 .1-dibromoetan B. 2-butena B. la cald. acizi carboxilici. Prezintă izomerie geometrică: A.2-etilenbromhidrină D. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. numai acizi carboxilici B. deshidratarea etanolului la încălzire. 1. rezultă: A. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A.437. dioxid de carbon şi apă C. oxidarea D. în mediu de acid sulfuric 439.2-dibromoetan C. Etena se poate obţine prin: A. apă de brom B. ciclobutena 443. reactiv Tollens C. Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A.

catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D. alchine C. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D. 1-butena B. alcani B. arene D.B. în reacţiile de adiţie se rup atât legături π. CH3– reprezintă radicalul metilen 450. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B. Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A. alcooli monohidroxilici E. 2. 2. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. 3-metil-2-pentena D. 2-hexena 448. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449.3-dimetil-2-hexenă 447. 2.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 2. Se pot obţine alchene din: A.5-dimetil-2-hexenă C.3-dimetil-2-butena D. 2-pentena E. compuşi monohalogenaţi 446. lungimea unei legături duble este 1. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Se poate obţine 2.33Å C. se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B. 2. izobutena C. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C.5-dimetil-3-hexenă D. 2-metil-2-pentena E. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C.5-dimetil-1-hexenă B. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. 3-metil-2-hexena 445. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 .3-dimetil-1-hexenă E. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B. 2. 2-metil-2-pentena C. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E.

în prezenţa catalizatorilor B. reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B. CH2Cl2) C. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C. mai ridicate decât izomerii „cis” 453. apă E. Pt. Pd) 69 .Br A. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. H C C H CH2Cl Br D. acid formic 454. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. hidrogen B. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E. cel mai greu se adiţionează iodul 456. izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. este o poliadiţie D. are loc doar la temperatură şi presiune normale B. 452. Br2. Alchenele pot adiţiona: A. cel mai uşor se adiţionează clorul D. izomerii „trans” au p. I H3C B. se poate face direct cu Cl2. are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C. halogeni C.t. sunt incolore şi fără miros C. hidracizi D. se mai numesc şi parafine E. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la temperatură şi presiune normale.

La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A.D. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. 2.2-etandiol E. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. se obţine etanol B. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate.3-dibromopropanului B. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. se formează 1. are loc decolorarea soluţiei de reactiv B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C. conduce la formarea 1. în CCl4 se formează 1.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A. reacţia este împiedicată steric 461. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B. este o substanţă lichidă 70 . permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. prin oxidarea energică a 2. se formează un precipitat brun de MnO2 C. lungimea legăturii duble din alchene este 1. compusul Y este 1. prin combustie. compusul X este clorura de metilen C. compusul Y este 1.2-dicloroetan D. se formează dioxid de carbon şi apă 459.1-dicloroetan E. h .39Å 463. se formează acid acetic D. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. Alchenele se pot oxida cu: A. formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. are loc conform regulii lui Markovnikov E. orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D.2-dibromopropan E. cu brom. în solvenţi inerţi. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este clorura de etil 462. are loc în sistem heterogen 457. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C. identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C. reactiv Tollens 458. Sunt adevărate afirmaţiile: A.4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. compusul X este cloroform B.

acid propanoic B. legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C. propanonă D. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E. are doi izomeri de poziţie E.C. dioxid de carbon şi apă D. legătura dublă C=C este formată din două legături π C. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. prin adiţia apei se formează 1. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E.4-dimetil-3-hexena B. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic. acid propanoic 468. acid izobutiric C. acid acetic B. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. 2-metilpropanal E. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D. legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2. miroase a sulf 464. acetonă C. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B.2-propandiol 465. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E. lungimea legăturii duble C=C este 1. la 5000C D. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. acid 2-metilpropanoic D. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. propanal E. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 .33Å B. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. alchenele au reactivitate chimică mare B. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2.5-dimetil-3-hexenei se formează: A. La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467.

prin adiţia clorului la etenă se obţine 1. propenă < p. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1.f. p. etenă > p. cis-2-butenă < p.t. cis-2-butenă < p. prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C. p.t. 1-pentenă D. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1. p. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474. p. 1-butenă < p.t.f. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C.f. p. în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477.f. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. izobutenă C.471. alchenele nu dau reacţii de adiţie B. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 . are loc în sistem heterogen C. se poate efectua atât cu halogeni. trans-2-butenă 472.t. propenă < p. etenă B.f.f. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B.t. p. p. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2.t. prin adiţia hidrogenului. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.t. 1-butenă 473.f. trans-2-butenă D. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B. p.f. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E. izobutenă < p.2-dibromopropan D.1-dicloroetan E.3-diclorobutan C. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. 1-butenă E. trans-2-butenă C.f. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E.t.t. p.t. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. cât şi cu hidracizi 476.f. etenă < p. propenă > p. se folosesc catalizatori solizi D. izobutenă E. 1-butenă B. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. p. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C.4-diclorobutan B. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. cis-2-butenă > p.

2-dicloropropanul 483. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. compusul Y este clorura de izopropil E. suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. C3H6 C. este o poliadiţie C. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A. C3H8 B. afirmaţiile corecte sunt: A. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.4-dimetil-2-hexena B.B. este o reacţie de condensare repetată B. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B. compusul Y este clorura de n-propil D. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. compusul Z este 1. are loc cu ruperea legăturilor ζ D. compusul X este propena C. Referitor la oxidarea alchenelor. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. 3. gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C. 3-alchene (fără stereoizomeri) C. C5H10 484. C6H14 E. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. 3-etil-3-butena 73 . compusul X este propanul B. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D. C4H8 D.

alchenele au formula generală CnH2n+2 B. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . 2-etil-1-butena D. CH3 CH CH CH3 + Br2 D. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488.C. propena nu este solubilă în apă D. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E. pentena este omologul superior al butenei D. CH3 D. folosit în stomatologie E. etena 485. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E. reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 3-etil-2-hexena E. kelenul este un anestezic slab. CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B.

poziţia alilică este vecină dublei legături C. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E. aldehidă formică D. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A. cu un mol de brom. ard în oxigen sau în aer B. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. se oxidează doar în condiţii energice 492. CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. acid butanoic 75 . dioxid de carbon şi apă E. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. butanonă C. apă şi căldură C. alchenele sunt folosite drept combustibil D. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. nCH2 E. deoarece alchenele polimerizează. atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. prin bromurarea alchenelor inferioare. propanonă B.

Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. compusul X este propanul B.493. compusul Y este alcoolul n-propilic D. compusul X este etanul C. compusul Z este cloroetanul 496. compusul Y este alcoolul izopropilic E. 1. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. în funcţie de agentul oxidant folosit C. compusul Z este 3-cloropropena 495. compusul Y este etanul D. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C.2-propandiol C. dioxid de carbon şi apă D. se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B. 1-propanol 494. se formează dioxid de carbon. în funcţie de structura alchenei 76 . compusul X este propan B. 2-propanol B. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. apă şi căldură E. se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. compusul Y este etena E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D. compusul X este propena C. un precipitat brun E. conduc la compuşi diferiţi. au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.

Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. este mai greu decât pluta 504. propenei C. poate fi trasă în fire 503. pot suferi deformaţii permanente B. are rol de izolant termic şi electric B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. trebuie reciclate industrial E. Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se formează acid carboxilic B. etanolului B. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. sunt compuşi organici naturali B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. sunt substanţe biodegradabile D.498. au conductivitate mare 502. polipropenei 500. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. au rezistenţă mecanică bună 501. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D. rezistă la încălzire D. se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. etilenglicolului D. cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. polietenei E. are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. pot suferi deformaţii temporare C. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează aldehide C. sub presiune E. Etena poate fi utilizată la obţinerea: A.

C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D. este folosită la prepararea unor cosmetice 506. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E. CH3 CH2 B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este inflamabilă D. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. CH3 CH3 E.A.3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. CH C CH3 CH3 CH3 C. se numeşte teflon B. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. este un foarte bun izolator electric C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 .

2-etil-1-butena D.2.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A.4-dimetil-2-pentena 509. 3-etil-3-butena C. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. alchena care prin oxidare energică formează acetonă. doi izomeri de funcţiune D. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E. compusul Y este etena E. patru izomeri geometrici 511.4-trimetil-2-pentena E.3-dimetil-2butena D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. 3. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). cinci alchene izomeri de catenă C. 3. compusul Y este etanul D. doi izomeri geometrici E. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.4. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3. izopropilmetilcetonă 79 . CO2 şi H2O este propena B. acid etanoic D. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512. compusul X este glicolul B. compusul X este etanolul C.4-dimetil-2-pentenei se formează: A.4-dimetil-2-hexena B. metanal C.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E. dioxid de carbon şi apă este izobutena 510. 4. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. trei alchene izomeri de poziţie B. dioxid de carbon şi apă B. alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2.

Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. 2-butena C. acid sulfuros B. Prin oxidarea energică a 2. 2. ciclobutena B. propanonă E. 2-metil-2-pentena D. 3. 3-metil-1-butenă D. izobutena B. propanal D. brom 80 . Care dintre următoarele alchene formează. propena E. 1-butena B. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A.4-dimetil-2-pentena C. 2-butena E. izobutena C. 2-metil-1-pentenă B. acetonă C. 2-metil-1-pentena 516. 2-metil-1-butenă C. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. tetraclorură de carbon D.E.4-dimetil-2-pentena E.3-dimetil-2-butena D. propena 519. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. Alchenele pot adiţiona: A. 2-metil-2-butenă 517. 2. acid clorhidric C. 1. izobutanonă 513. prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat. 1-butena B. 2-hexena E. acid propanoic 514. ciclopentena 518.3-dimetil-2-butenei se formează: A. un compus carbonilic? A.4-dimetilciclobutena C. benzen E.2-dimetilciclobutena D. acid butanoic B. etena D. 3. izopentenă E. ciclobutena 515.

sunt alchine C. se numeşte metenă D. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. Denumirea alchenelor se face astfel: A. 2-butena 521. se precizează poziţia dublei legături E. a sufixului an cu sufixul ină C.520. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. sunt hidrocarburi aciclice C. prin înlocuirea în denumirea alcanului. Alchenele: A. etena este omologul superior al propenei B. are formula moleculară CH2 E. a sufixului an cu sufixul enă D. sunt alchene B. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. Care dintre următoarele alchene. izobutena E. etena este omologul inferior al propenei 81 . prin înlocuirea în denumirea alcanului. 2-butena C. se precizează poziţia dublei legături 526. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor. 2. au aceeaşi formulă de structură plană 527. alchenele au izomerie de catenă. formează dioxid de carbon şi apă? A. se numeşte etenă C. 3-metil-2-pentena 522. 1-butena E. de poziţie şi geometrică C. la 5000C E. au aceeaşi formulă moleculară D. au aceeaşi formulă de proiecţie E. sunt hidrocarburi nesaturate D.3-dimetil-2-butena C. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. propena B. prin oxidare energică. sunt hidrocarburi saturate E. conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524. prin oxidare energică. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. etena D. are formula de structură plană CH2=CH2 B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. au formula generală CnH2n+2 B. Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A. propena B. are formula moleculară C2H4 525. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. Care dintre următoarele alchene. formează acid acetic (CH3COOH)? A. ciclobutena D.

propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. daar în care nu se află dubla legătură D. indiferent de poziţia dublei legături B. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. se găseşte în structura alchenelor E. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E. participă la formarea legăturilor duble 82 . etena şi propena nu sunt omologi D.C. La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. daar în care nu se află dubla legătură B. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530.33 Å B. este formată din două legături π E. nu permite rotaţia liberă în jurul său. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A. este prezentă în structura alchenelor C. trebuie să conţină dubla legătură. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A. se găseşte în structura alcanilor 534. formează trei legături ζ şi o legătură π B. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. a atomilor de carbon participanţi 533. formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D. poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. Legătura dublă: A. nu este stabilă D. are lungimea de 1. Legătura π: A. este prezentă în structura alchenelor E. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C.

conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. participă la formarea legăturilor simple B. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. dubla legătură este formată din două legături π E. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. au lungimea de 1. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B. se găsesc în structura alchenelor 535. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C. cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 . nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536. este mai puternică decât legătura π D.33Å C. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E.B. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E.33Å 538. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon. se pot forma între doi atomi de carbon E. participă la formarea legăturilor duble C. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. se poate stabili între doi atomi de carbon E. Structura unei alchene: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.33Å B. Legătura σ: A. se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble.

sunt izomeri de catenă D.4-dimetil-3-hexena 541. 2-pentena E. 1-butena D. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C.2. izobutena E. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. 1-hexena B. sunt. etena 543. sunt. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B.4-trimetil-3-hexena C. 1-butena şi 2-butena E. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. 3. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. 2-butena D. etena B. Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A. 3-hexena 542. izobutena D. cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. de exemplu. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A. de exemplu. 4-metil-2-pentena B. Izomerii geometrici: A. 2. propena E. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . cis-2-butena şi trans-2-butena D. formula de structură plană B. sunt izomeri de poziţie E. sunt izomeri geometrici 540. formula moleculară C. propena C. 2-pentena C.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579. compusul (4) are coeficientul 5 D. poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. Arderea alchenelor: A. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . cu clor sau brom. compusul (7) are coeficientul 4 E. se formează o cetonă E. compusul (2) are coeficientul 1 C. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. poate avea loc în aer E. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. poate avea loc în oxigen D. cu clor sau brom. Astfel: A. compusul (2) are coeficientul 8 C. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. compusul (6) are coeficientul 2 576. Oxidarea energică a alchenelor: A. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare. compusul (4) are coeficientul 3 D. duce la formarea acizilor carboxilici B. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. se formează un acid carboxilic B. duce la formarea compuşilor carbonilici C. în funcţie de structura iniţială a alchenei. la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. compusul (5) are coeficientul 4 E.B. compusul (1) are coeficientul 5 B. compusul (8) are coeficientul 10 577.

după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. nu sunt poluanţi D. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. sunt poluanţi B. sunt izolatori chimici şi termici B. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . nu sunt biodegradabile E. sunt produse tehnologice naturale B. au conductivitate ascăzută D. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. au conductivitate crescută C. reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D. sunt produse tehnologice de sinteză C. după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. Clorura de alil: A. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A. nu prezintă elasticitate E.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. sunt biodegradabile D. nu pot fi izolatori termici 585. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. Materialele plastice: A. are formula CH = CH CH3 Cl E. reacţia (I) este o reacţie de ardere C. reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. prezintă rezistenţă mecanică 584. prezintă fenomenul de îmbătrânire C. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582.

este un foarte bun izolator electric D. poate fi trasă în fire 589. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C. Polietena: A. este cunoscută sub denumirea de PVC D.587. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D.2-dicloretena B. are formula (CH2 CH)n C6H5 E. 2. poate fi trasă în fire 588. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E.3-dimetil-1-hexenă C. 2-butenă 593. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D. este un bun izolant termic şi electric E. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. are formula (CH2 B. Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. Polipropena: A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. Polistirenul: A. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C. Policlorura de vinil: A. este inflamabil C. este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. este cunoscută sub denumirea de teflon B. se mai numeşte politetrafluoroetena B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . se mai numeşte clorură de vinil E. 3-etil-1-pentenă D. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590. prezintă conductibilitate electrică 592. 2. se mai numeşte polietilenă E. Teflonul: A. 1.3-dimetil-2-pentenă E.

Acetilena se poate obţine prin: A. arderea incompletă a metanului B. în stare pură miroase a carbid. de substituţie E. Pd conduce la formarea etanului 94 . toate alchinele formează acetiluri 599.4-butandiolului în mediu acid 598. alchenele au izomerie de catenă (n≤4). Alchinele pot prezenta izomerie: A. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. este solubilă în solvenţi organici C. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E. la comprimare se descompune cu explozie D.A. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. de poziţie C. densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. Alchenele participă la reacţii: A. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. molecula acetilenei este nepolară 600. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. de catenă B. de polimerizare D. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. de funcţiune cu cicloalcanii D. din care se prepară E. două legături πC-C D. ALCHINE 595. de oxidare C. o legătură ζC-H B. geometrică E. o legătură ζC-C C. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. piroliza metanului la t > 12000C C. la 400-6000C E. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. de adiţie B. deshidratarea 1. o legătură πC-H E. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D. reacţia carburii de calciu cu apa D. este insolubilă în apă B. trei legături πC-C 597. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. acetilena este parţial solubilă în apă E. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. Pt. 5. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A.

sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2. în funcţie de condiţiile de reacţie. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E.1. au formula generală CnH2n-2 C. se poate forma 1. au formula generală CnH2n+2 B. acetilura monosodică C. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B. se poate forma 1. Reacţia acetilenei cu bromul.2-dibromoetan E. poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. fenilacetilenă D. acetilenă B. oxidare E.2-tribromoetenă C. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A.1. În reacţia clorului cu acetilenă: A. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. ardere D. 1. Reacţionează cu apa: A. Referitor la alchine.2-tetrabromoetan D. acetilura disodică D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A.2-tetracloroetan C. acetilura de calciu B.2-dicloroetenă B. la 80-900C D. poate conduce la: A.2-dibromoetenă B. 1. 2-pentină E. acetilura de dicupru 603. 1. se poate forma 1.1. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. 1. apă şi căldură 601.2.2-tricloroetan D.2. 1. acetilura de diargint E. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 . alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D. propină C. Alchinele dau reacţii de: A.B. principala lor proprietate chimică este adiţia E. adiţie B. 3-hexină 602. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C. la 170-2000C C.1-dibromoetenă 605. substituţie C. hidroliză 604.1.

cu hidroxid de diaminocupru (I) B. 2-propenol 612. produsul final de reacţie este propanalul 613. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. se obţine intermediar alcoolul vinilic. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. produsul final de reacţie este acetaldehida E. 1-butina C. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A. Acetilena se poate recunoaşte: A. stabile la temperatură obişnuită C. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609. acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. acetofenona D. este un precipitat alb-gălbui C. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. hidrolizează uşor. 2-pentina 610. instabil C. când se formează acetilura de argint E. preponderent covalente 614. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. acetilena B. alcool fenilvinilic 611.D. hidrolizează uşor cu apa E. propanonă D. în stare uscată. alcool alilic E. dimetilcetonă C. la încălzire sau lovire. propina E. cu hidroxid de diaminoargint (I) E. regenerând acetilena D. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. benzofenona E. cu acid bromhidric C. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. prin aprindere D. intermediarul format este stabil D. explodează B. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A. compuşi ionici B. 2-butina D. benzilmetilcetona C. fenilmetilcetona B. acetonă B. cu HgSO4 / H2SO4 96 .

butadienei 619. formează acetiluri D. se obţine clorură de vinil E. alcoolul vinilic este un enol C. conţin una sau mai multe duble legături C.2. are caracter slab acid B.615. acetonei E. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. Alegeţi răspunsul corect: A. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. un izomer cu catenă liniară B. clorurii de vinil D. doi izomeri cu catenă ramificată E.2-tetrabromoetan 617. acetilena are caracter slab bazic E. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. se mai numesc şi olefine B. un izomer cu catenă ramificată D. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. se obţine clorură de etil C. este insolubilă în apă C. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. Acetilena se poate obţine din: 97 . doi izomeri geometrici 620.1. cu formare de 1. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. prezintă izomerie de constituţie D. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. Alegeţi răspunsul corect: A. Din acest motiv. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. are loc la 1700C D. respectă regula lui Markovnikov 622. acrilonitrilului C. doi izomeri cu catenă liniară C. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618. puternic exotermă B. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă. cloroprenului B. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă. acetilena: A.

alegeţi afirmaţiile corecte: A. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. are p. la 5000C. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. la 12 atm D. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C. ciclobutan E. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 . acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C. pentenă D. benzen 623. în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. atomul de H este hibridizat sp3 C.f. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. se mai numeşte etină 628.A. Referitor la alchine. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. atomul de carbon este hibridizat sp2 B. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. acetilena este omologul superior al propinei E. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B. au caracter slab aromatic B. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. mai mare decât propina E. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1. legătura triplă are caracter slab acid B.9Å D. acetilena adiţionează bromul în două etape B.204Å C. carbură de calciu C. dau reacţii de substituţie cu clorul. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în poziţie alilică D. la 00C. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. atomul de carbon este hibridizat sp D. planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. metan B. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E.

alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D. compusul Y este propanona 99 . 2-butina D. compusul Y este acetilura diargentică D. Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. compusul X este propina B. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B. compusul X este etina C. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C.3-dimetil-1-butina C.E. monomer important în industria polimerilor 631. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 4-metil-2-butina E. compusul W este amoniacul E. 1-hexina 632. Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. 3-metil-1-pentina B. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634. compusul Y este acetona E. carbidul este acetilura monosodică B. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. 3. compusul Y este acetaldehida D. compusul Y este alcoolul vinilic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

2-butina prezintă izomerie geometrică C. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. poliacetatul de vinil 100 . ca şi etena B. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. poate conduce la: A. apă şi căldură B. compusul X este etanul C. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639. o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. bromură de etil B. alegeţi răspunsurile corecte: A. carbidul este o acetilură ionică D.2-dibromoetan D. 1. acetilura disodică se formează la 2200C C.1-dibromoetan E. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în urma reacţiei de ardere. compusul Z este bromura de etil 638. Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen. prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon.2-dicloroetenă 637. bromură de vinil C. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636. acetilura monosodică se formează la 1500C B. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. poliacrilonitrilul B. Sunt polimeri vinilici: A. policlorura de vinil D. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640.635. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena este insolubilă în apă. compusul X este etena B.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. compusul X este etina D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este etena E. adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E. 1. flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. polistirenul C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B. în prezenţa HgCl2 drept catalizator.

1-pentina 647. Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. tip Lewis 101 . în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. butanal D. trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. poliizoprenul 642. cu reactiv Tollens D. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B. 1-butina C. butanonă C. 4-metil-1-hexina C.E. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. nouă alchine izomere C. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. difenilacetilena 646. alegeţi afirmaţiile corecte: A. aldehidă butirică B. 4-metil-2-hexina B. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. 3-metil-1-hexina D. prin ardere E. 2-butina D. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. acetilena B. Pot forma acetiluri: A. 2-hidroxi-1-butenă 645. se obţine un compus dihalogenat geminal B. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. prin descompunere în elemente 649. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D. cu apă de brom B. etilmetilcetonă E. şapte alchine izomere B. cu soluţie de diaminocupru (I) C. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. fenilacetilena E. propina E.

imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este propanul B. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. compusul X este etina C. radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. radicalică 650. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. ciclică E.B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţine seria omoloagă a alchinelor B. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. compusul Y este etanul E. compusul Z este etena 653. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul U este etena D. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. compusul X este etena B. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. compusul Y este propena 102 . imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. iar polul negativ este la atomul de carbon D. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. compusul X este etena B. compusul Z este 1-cloroetena E. compusul Z este 1-cloroetanul 654. compusul X este acetilena C. formulă restrânsă de structură plană D. compusul Y este etena D. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. de proiecţie C.

Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 . compusul Y este etena D.2-dicloropropanul D. compusul W este 1. compusul X este metanul B. compusul Y este acidul acetic 657.2-dicloropropanul 656. compusul Y este etina E.2-tetracloropropanul B.2.2. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este clorura de n-propil D. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W .2-tetracloroetanul 658. compusul X este propena C. compusul Y este acetaldehida D. compusul Y este 2-cloropropena C. compusul Z este 1. compusul X este propanul B.C. compusul W este 2-cloropropanul 655.2-dicloropropanul E. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este 2.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este 1. compusul W este 1. alegeţi răspunsurile corecte: 103 .HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. compusul Y este propanona E.1. compusul X este etanul C. compusul Z este clorura de propenil E.1.

Se consideră schema de reacţii: 104 .H2. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662. compusul W este acetaldehida 660. compusul Z este 2-cloropropanul 659. compusul Z este 1.A. compusul Z este etena B. compusul X este metanul C. compusul Z este etina C. compusul W este etanolul D. compusul Y este etina D. alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dicloroetanul E. compusul W este alcoolul vinilic E. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul Y este etena C. compusul Y este etanul B. compusul Z este 1-cloroetanul D. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanul B. compusul Z este acetilena E. Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul a este apa E. compusul Z este etena D. compusul X este metanul 661. compusul Y este propena C. compusul X este etanul B. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) .

compusul Z este glicolul 663. compusul X este 2-butina C.2-dicloropropan E. compusul Y este alcoolul izopropilic D. compusul Z este etanolul E. compusul Y este alcoolul alilic 666. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . compusul Z este acidul acetic 665. compusul X este propanul C. compusul X este propan B. compusul Y este alcoolul n-propilic E. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propena C. compusul Y este propena D. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-butina B. compusul X este acetilena C. Se consideră schema de reacţii: + [O]. compusul Z este clorura de alil 664. compusul Y este 2-butena E.2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propena B. compusul Z este clorura de 1. compusul Y este 1-butena D. compusul Y este etena D. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B.

compusul Z este etanul 106 .Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul E. compusul Y este etanul E. compusul X poate fi 1-butina B. compusul Y este clorura de alil 667. compusul X este propena B. compusul X’ poate fi 2-butina C. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni. compusul X este propena B. compusul Y este 1-cloropropanul D. compusul X este etina C. compusul X este etina C. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena D. compusul X este propanul C. compusul W este 1. compusul Y este etena D. compusul Z este 2-clorobutanul 670. compusul X este etena B. compusul W este 1.1-dicloroetanul E. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. p si t0C + Cl2 / 5000C Z . Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2. compusul Y poate fi n-butanul D. compusul Y este 2-cloropropanul E. compusul Z este etena D.2-dicloroetanul 668. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanul C. compusul Y este propena 669. compusul X este propina B. compusul Y’ poate fi n-butanul E.

acetilena nu este omologul superior al propinei C. Alegeţi afirmaţiile false: A.se numeşte acetilenă B. radicalul HC≡C-CH2. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. propină. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 . alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. etină. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C. Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C. 2-butină. radicalul HC≡C. este formată din trei legături ζ D. acetilenă. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C. Legătura triplă din structura alchinelor: A. arderea acetilenei E. radicalul HC≡C-CH2-CH2. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D. 1-butină B. 1-butină 676. adiţia apei la acetilenă 673. acetilenă. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B. zaharozelor 672. 2-hexină. 3-hexină E.57Å 678. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. 2-pentină D. 1-pentină. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674. cauciucului natural C. propină. adiţia hidrogenului la acetilenă B. alchinele pot fi: A. radicalul HC≡C. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E.671. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. propină C. radicalul HC≡C-CH2. cauciucului sintetic B. are o lungime de 1. 1-hexină.se numeşte 1-butinil C.se numeşte 2-propinil E.se numeşte propargil 677. În funcţie de poziţia triplei legături. 1-butină. melanei D. acetatului de vinil E.se numeşte etinil D. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675.

etena. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. temperaturile de fierbere mai mici C. heptanul şi octanul 684. hexanul. în total 3 izomeri 682. nu este solubilă în solvenţi organici E. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E.A. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. temperaturile de topire egale 685.este de 1. etena şi acetilena E. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D. este foarte solubilă în acetonă 683. Acetilena: A. Alchinele pot participa la reacţii : 108 . polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C. este parţial solubilă în apă C. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune.204Å D.este de 1. sunt gaze următorii compuşi: A.204Å 679. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680. propena şi butenele D.este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. etanul. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E. alcanii superiori B. temperaturile de topire mai mari B. lungimea legăturii triple -C≡C. izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A. densităţile mai mari D.57Å E. Alchinele pot prezenta: A. masele moleculare mai mici E. lungimea legăturii triple -C≡C. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C.57Å C. lungimea legăturii triple -C≡C.

de ardere D. potasiu C. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. sodiu B. de substituţie E. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. nichel 687. reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D. Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A. paladiu E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. este un precipitat negru B. de oxidare 686. sunt stabile la temperatură obişnuită B. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E. este un precipitat alb gălbui E. Acetilura de diargint: A. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. de adiţie C. platină D. sunt compuşi ionici C. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C.A. Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. dar şi de funcţiune D. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. de polimerizare B. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. are formula AgHC=CHAg 688. nu reacţionează cu apa 689.

este o reacţie endotermă E. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. are ca produşi de reacţie C şi HCl B. HgCl2 drept catalizator E. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C. este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C.2. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E.2-dihalogenoetenă D. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. compusul B este amidură de argint C. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E.1-dihalogenoetenă E. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D. Reacţia Kucerov: A. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C. constă în oxidarea blândă a acetilenei 693.1. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. compusul C este diargint-etena D. este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B. de exemplu: 1. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . de exemplu: 1.2-tetrahalogenoetan 696.E. de exemplu: 1. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691. compusul A este azotat de argint B. constă în adiţia apei la acetilenă B. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. HgCl2 drept catalizator 694.

alchinelor D. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP. încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. ALCADIENE. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B. compusul B este Reactivul Tollens 697. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alcadiene cu duble legături cumulate B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. alcanilor B. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. alcadienelor E. Alcadienele: A. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alcadiene cu duble legături conjugate C. După poziţia relativă a celor două duble legături. Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. Izomerii de funcţiune: A.E. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. 6. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. alcadiene cu duble legături suprapuse 700. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. alchenelor C. alchinelor şi alcadienelor 702. alcadienele pot fi: A. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. alcadiene cu duble legături disjuncte E. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. 698. alcadiene cu duble legături izolate D. CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC.

2-octadiena 706.2-Butadiena: A. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. este izomer de poziţie cu 1. se mai numeşte acetilenă D. 2-Metil-1. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E.C. se mai numeşte izopren C. este o alcadienă cu duble legături conjugate E. este izomer de funcţiune cu 1-butina C. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D.3-butadiena: A. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. 2. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară.6-Octadiena: A. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E. este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. este izomer de poziţie cu 1. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707. 1. H2C = CH C CH2 CH3 B. sunt. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A. H2C C CH2 705. sunt. este izomer de funcţiune cu propina B.4-pentadiena B. H2C CH CH CH2 D.3-butadiena B. de exemplu alcadienele şi alchinele 703. este o alcadienă cu duble legături izolate B. este izomer de funcţiune cu 1-butina E. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. se mai numeşte alenă C. Propadiena: A. de exemplu alchenele şi alcadienele E.

sunt. este produs de origine animală E.4-dicloro-1-butena E. sunt. Reacţia de polimerizare este specifică: A. produsul final se numeşte 1. alcadienele nu prezintă izomeri 711. Gutaperca: A. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D.3-pentadiena şi 1.708.4-dicloro-2-butena D. de exemplu: 2. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. Cauciucul natural: A. este izomerul cis al poliizoprenului C. este forma trans a poliizoprenului C. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B. arenelor 710. alcanilor B. sunt. de funcţiune E.4-pentadiena 714. compusul B poate fi 3. alcadienelor E. compusul A este Cl2 C.4-hexadiena D.3. compusul A este HCl B.2. are formula moleculară (C5H8)n 709. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C. se mai numeşte cauciuc natural 712. alchinelor D.2-hexadiena E. de poziţie C. au caracter nesaturat pronunţat B. geometrică D. este produs de origine vegetală D. Alcadienele au izomerie de: A.2-butadiena sau 1.3-butadiena sau 2. este forma cis a poliizoprenului B. de exemplu: 1. alchenelor C. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B.4-tetraclorobutan 113 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este izomerul trans al poliizoprenului D. compusul B poate fi 1. dau reacţii de adiţie C. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. de exemplu: 1. de catenă B. este compus natural macromolecular E. Alcadienele cu duble legături conjugate: A.

se păstrează sub 0˚C D. se foloseşte ca adeziv B. se numeşte teflon E. apă 717.715. „îmbătrâneşte” 720. este plastic E. se păstrează la peste 30 ˚C E. Elasticitatea cauciucului: A. se realizează la 130-140˚C E. se foloseşte drept combustibil C. Cauciucul natural brut este solubil în: A. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. cauciucul: A. devine sfărâmicios C. sulfură de carbon D. alcool E. benzină C. este sfărâmicios 722. este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A. se transformă în gutapercă D. Sub acţiunea oxigenului. nu este solubil în hidrocarburi B. Cauciucul vulcanizat: A. benzină C. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. acetonă 716. îşi schimbă culoarea E. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. se numeşte prenandez 718. benzen B. Vulcanizarea cauciucului: A. se realizează la 30-40˚C 721. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. rezistă la rupere C. îşi pierde elasticitatea B. se mai numeşte teflon 114 . se foloseşte ca pigment în vopseluri D. Ebonita: A. este asemănătoare cu cea a izomerului său. benzen B. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. alcool E. gutaperca 719. sulfură de carbon D.

are proprietatea de a fi tras în fire C.B.3-butadienei cu stirenul E. Produsul numit Buna S: A. se obţine prin copolimerizarea 1. se mai numeşte gutapercă C.3-butadienei cu acrilonitrilul B. se obţine prin copolimerizarea 1. se mai numeşte S.N. se obţine prin copolimerizarea 1. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E. este un cauciuc sintetic C. alcadienele au izomerie de catenă. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724.3-butadienei cu acrilonitrilul 728. este un polimer fără utilizări în industrie E. Reacţia de copolimerizare: A.K. se mai numeşte PAN B. în structura lor. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri. Poliacrilonitrilul: A. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. Produsul numit Buna N: A. cu obţinerea unui produs macromolecular B. este izomerul trans al poliizoprenului D.3-butadienei cu stirenul C. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726. se mai numeşte gutapercă 727. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. se mai numeşte PVC 729. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D. se obţine prin copolimerizarea 1. E. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D. se obţin prin reacţii de substituţie 725. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B. în structura lor. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. se foloseşte ca izolator electric E. de poziţie şi geometrică E. este un cauciuc natural B. Copolimerii: A.

compusul (III) se numeşte: 3-etil-1.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734. buna S D.3-pentadienă B. acrilonitrilul. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E.4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A.2-dimetil-1. 3. Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A. policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. În urma adiţiei bromului la 1.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C. 3. 1.3-butadienă se obţine: A. neopren B. H2C=CH-CN B. 1. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C.3-hexadienă C. compusul (I) se numeşte: 3-metil-1. 1. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730. reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D. teflon 733. stirenul C6H5-CH=CH2 C. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732.3-butadienă 116 . în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D.2.C.3.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B. buna N E. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. compusul (I) se numeşte: 1. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731. gutaperca C. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A.

are structura CH3 C CH2 CH3 B. cauciucul policloroprenic B. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739. legăturile duble din poliizopren sunt trans C. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738. prin copolimerizarea 1. cauciucul butadienstirenic E. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B. Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul (II) se numeşte: 1. are structura C6H5–CH=CH2 C.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. cauciucul poliizoprenic D.D.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A. solubilitate în hidrocarburi (benzen. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C. produsul de reacţie se numeşte 1.2-butadienă E.4-pentadienă E. se numeşte Metoda Lebedev C.3-butadienă D. ebonita C. este un monomer vinilic D. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A.3. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A.4-hexadienă 735. este o materie primă importantă. gutaperca B.3-dimetil-1. cauciucul polibutadienic C. toluen) 117 . cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. este o poliadiţie 1-4 B. cauciucul Buna S D. produsul de reacţie se numeşte 1. cis-poliizoprenul E. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736. prin copolimerizarea 1. neoprenul 737. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.4-trimetil-1. compusul (II) se numeşte: 2. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B.

principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. se mai numeşte prenandez D. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. acetonă C. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. încălzirea la 1000C a cauciucului B. este plastic 746. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C. cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A. acesta este supus vulcanizării D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este insolubil în alcool. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. are culoare slab gălbuie B. formând ebonita 747. se obţine prin reacţii de policondensare E. sulfură de carbon D. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. stabilitate chimică ridicată D. benzină. Referitor la cauciucul natural. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. nu poate fi vulcanizat D. sub acţiunea oxigenului din aer.C. este solubil în benzen. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E. polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. prin copolimerizarea 1.2-butadienei D. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. este elastic E. reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743. Referitor la cauciucul natural. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. rezistenţă la îmbătrânire E. la 5000C 744. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . sub 00C cristalizează şi devine casant E.

Referitor la utilizările cauciucului sintetic.749. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B.3-butadienei se obţine poliizopren D. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751. este utilizat pentru producţia de încălţăminte. cauciucul butadienic. este insolubil în hidrocarburi D. cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E. cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. articole biomedicale. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Referitor la cauciucul sintetic. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. după vulcanizare. este lipicios E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. poate fi prelucrat şi vulcanizat C. a curelelor de transmisie. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nu este plastic E. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. se poate obţine prin metoda Lebedev E. prin polimerizarea 2-metil-1. prezintă rezistenţă la rupere C. Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. este casant 119 . fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. a furtunurilor. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. ţesături cauciucate. a garniturilor C. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. este importantă în industria elastomerilor E. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C. latexul se extrage din nuca de cocos B. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B. este elastic. butadiena. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754. Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este sfărâmicios D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.

cu mare rezistenţă mecanică 760. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. este forma trans a poliizoprenului D. ebonita este un produs dur. este un produs de origine vegetală B. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren. dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%). se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”.756. ebonita nu este un material elastic E. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0.3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. Referitor la gutapercă. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.3-butadienei cu stirenul 758.3-butadienei 762.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759. Din cele prezentate mai jos. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761.3-butadienei cu acrilonitril C.5-5%) D. este de origine animală E. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A. ebonita se foloseşte ca izolator electric C. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. prin copolimerizerea 1. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B. cu formula (C5H8) n D. prezintă legături duble E. în medicină şi gospodărie 120 . cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0.5-5%) la 130-140 oC B. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B. copolimerizarea 1. se obţine ebonita B. gutaperca este forma cis a poliizoprenului E.

prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C. pot fi mononucleare şi polinucleare B. polimerizarea 1.2 D. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E.763. prin poliadiţiile 1. prin polimerizarea 2-cloro-1. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. cauciucul Buna S se mai numeşte S.(C5H8)n C.N.3-butadienei se obţine cauciucul Buna E. oxidare E. reducere D. prin polimerizarea 1. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B. Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A.2 C. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1.K. 766. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → . naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D.4. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B. substituţie C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764. cu formula generală C2H2n D. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1. cât şi adiţii 1. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D. 7. ARENE 767. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. molecula benzenului este plană D. hidroliză 121 . unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. prin polimerizarea 1. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E. cauciucurile sunt hidrocarburi saturate.3-butadiena CAP. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1.54Å 769. adiţie B.

în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E. alchilarea benzenului se face cu cloruri acide. m-metilbenzofenonă C. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. antracenul D. toluen B. stiren E. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. AlCl3 . toluen 773.HCl C Compusul C poate fi: A. o-xilen D. La clorurarea difenilmetanului la lumină. m-xilen E. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774. feniletenă C. etilbenzen C. poate rezulta: A. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. p-xilen 772. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. în prezenţă de AlCl3 anhidră D. cumen D. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. etilbenzen B. C6H5 CH C6H5 Cl 122 . o-metilbenzofenonă B. p-metilbenzofenonă D. naftalenul B. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A. decalina E. difenilul C. fenantrenul 771. reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. benzilfenilcetonă E. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B.770. dibenzilcetonă 776. vaporii de benzen sunt toxici C.

–COOH 123 . –COOR D. –SO3H B. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. Cl CH2 C. –CH = CH2 B. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A.B. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –F 781. toţi produşii enumeraţi 777. –NO2 B. –NO2 780. –CH3 B. cloroetanul D. –SO3H E. C Cl E. –X B. –CH = O D. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. C6H5– C. –I 782. –CH2X E. –C(CH3)3 C. clorobenzenul B. –COOH D. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. toluenul C. –CN E. –CN E. propena E. –OH 779. clorura de benzil 778. –COOR D. –R C. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –NH2 C. Cl CH2 Cl Cl D.

p-clorotoluen C.6-trinitrotoluen 788. o-clorotoluen B. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. în funcţie de condiţiile de reacţie. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. sulfit acid de sodiu 785. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786. în prezenţa unor catalizatori B. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. clorură de benzil E. clorură de benziliden 124 . substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B. reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E.C. poate rezulta: A. p-clorotoluen D. dicromat de potasiu în acid acetic E. oleum D. feniltriclorometan 789. este ireversibilă B.CH3–CH2– E. oxigen molecular. 2. sulfit de sodiu E. la acilare se obţin omologi ai benzenului D. –NH2 783. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787. trebuie realizată la temperatură ridicată E. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A.4-dinitrotoluen E. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C. m-nitrotoluen C. acid sulfuric C. 2. m-clorotoluen C. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. o-nitrotoluen B. clorură de benziliden E. Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A. La monoclorurarea toluenului.4. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784. permanganat de potasiu în acid acetic D. clorură de benzil D. se efectuează cu amestec sulfonitric D. >C=O D. amestec sulfonitric B. p-nitrotoluen D. o-clorotoluen B.

compusul B este 1.2-dicloroetanul C.HCl + 6[O] . hidrocarburi alifatice 794.10-antrachinonă D.2-difeniletanul E. t0C .2H2O t0C C . prezintă trei nuclee benzenice condensate 791.2HCl B + Cl2 / h .790. cetone mixte E. Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu. aldehide aromatice D. dioxid de carbon şi apă E. Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A . compusul B este p-xilenul C. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A. compusul A este 1. Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 . cu nuclee izolate C.H2O D A. ciclice saturate B. la nucleu B. Prin reacţii Friedel–Crafts la arene. prezintă trei nuclee benzenice izolate E. Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A. pot rezulta: A. compusul D este anhidrida ftalică 793. cu nuclee condensate E. compusul C este 1-cloro-1. cetone aromatice C. are caracter aromatic mai slab decât naftalina B. benzaldehidă 795. prin oxidare formează 9. de ciclizare C. cicloparafine D. de dimerizare 125 . acid benzoic B. cu nuclee conjugate 796.2-difeniletanul 792.HCl C A.1-dicloroetanul B. se obţine: A. compusul B este o-xilenul B. se oxidează mai greu decât naftalina C. compusul C este acidul o-ftalic D. compusul C este acidul tereftalic E. KMnO4 / H3O. compusul A este 1. compusul B este 1.1-difeniletanul D. acid fenilacetic C.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A. alcool benzilic D. alchilarene B.

de oxidare E. tetrahidronaftalină C. urmată de deshidratare D. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. de condensare 797.D. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. de polimerizare D. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. fenilmetilcetonă D. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3. oxigen molecular. difenilcetonă E. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. se obţine: A. în cazul arenelor cu catenă laterală. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. oxigen molecular. toluen 800. AlCl3 B. reacţia benzenului cu izopropanol. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. alcool benzilic C. se formează un singur compus monohalogenat 802. folosite ca solvenţi B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. la 3500C. Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin combustie. se poate realiza doar catalitic D. de adiţie C. alchilarea benzenului cu propenă. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. la 5000C. oxigen molecular. decalină D. Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. AlBr3 C. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. de eliminare 798. hidrogenarea stirenului E. de substituţie B. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide. tetralină B. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. cu formare de acid ftalic B. acetofenonă 803. pe catalizator de V2O5. decahidronaftalină E. etilbenzen B. cu formare de anhidridă maleică C. la catena laterală E. pe catalizator de V2O5. Benzenul se poate oxida cu: A.

Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. poate fi o cetonă 807. hidroliza clorurii de benziliden D. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. poate fi o aldehidă E. clorură de acetil C. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. oxidarea α-metilstirenului D. adiţia apei la fenilacetilenă C. Acetofenona se poate obţine prin: A. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. deshidratarea 1-feniletanolului E. poate fi un alcool aromatic D. acetamidă E. alchilarea benzenului cu metanol. nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806. benzenul are în moleculă 12 atomi C. sunt adevărate afirmaţiile: A. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. în prezenţă de acid sulfuric E. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C.804. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . acetat de etil 805. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. acid acetic B. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. anhidridă acetică D. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. oxidarea etilbenzenului 808. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C. alchilarea benzenului cu propenă B. naftalina nu se poate oxida E. hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B.

reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură. Referitor la toluen. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. cât şi catenei laterale E. se formează un precipitat brun de MnO2 B. alegeţi răspunsul corect: A. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812. Alegeţi răspunsurile corecte: A. naftalină C. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D. alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric.33 Å C. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. AlX3 814.D. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. se formează MnSO4 C. toluen 817. benzenul nu este cancerigen 815. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. conduce la formarea acidului benzoic D. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. nu au aplicaţii practice 816. Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. există trei izomeri dimetilbenzen E. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. lumină) D. nu dau reacţii de polimerizare C. este o reacţie de adiţie 128 . oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. fenantren E. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. este o reacţie de substituţie E. Referitor la arene. antracen D. are molecula plană B. se formează doar mononitrobenzen B. conduce la formarea benzochinonei E. benzen B. alegeţi răspunsul corect: A. este un bun solvent C. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C.

compusul Z este fenilmetilcetona 824. oxidarea E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. există trei izomeri dimetilbenzen E. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B. naftalina nu are caracter aromatic D.819. acilarea 820. apă C. alchene 821. nitrarea C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. halogeni E.H2 + 4[O]. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. halogenarea B. 2-fenilpropenă C. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B. benzenul are în moleculă 12 atomi D. KMnO4 / H2SO4 Z . compusul Z este acidul benzoic E. alcooli D. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C. sulfonarea D. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. compusul X este propena C. stiren 129 . nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E. alilbenzen B.CO2 .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidrogen B. Benzenul poate adiţiona: A. compusul X este clorura de izopropil B. compusul Y este izopropilbenzenul D.

cumen 825. α-metilstiren E. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E. vinilbenzen C. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D.D. difenilul are două nuclee izolate C. benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829.54Å C.33Å D. Alegeţi răspunsurile corecte: A. etilbenzen 830. se formează tetralină E. stiren D. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C. Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A. Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . raportul atomic C:H este 1:1 B. lungimea legăturilor C–C este de 1. compusul Y este toluenul D. benzenul este cea mai simplă arenă B. compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. prin adiţia hidrogenului la benzen. compusul X este clorura de etil C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. fenilpropenă B. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu. în condiţii energice. arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. cât şi la catena laterală 130 .2-dicloroetanul B. legăturile C–C sunt echivalente E. lungimea legăturilor C–H este de 1. compusul Y este etilbenzenul E. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etenilbenzen E. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C.

3. în prezenţa AlCl3 E. de polimerizare 835. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. α-cloronaftalina este neizolabilă C. iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. β’ D. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. clorura de acetil D. anhidrida acetică E. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α. sulfonare D. produsul final al clorurării naftalinei este 1. de halogenare E. o’. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A.4-tetracloronaftalină D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. p. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834. α’. clorura de etil B. de acilare D. hidrogenare C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetonitrilul 837. alchilare E.D. de alchilare C. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. halogenii activează nucleul benzenic C. nucleul benzenic nu se poate oxida E. există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. de oxidare B.2. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. p’ B. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. β. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3. acilare 836. halogenare B. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833.5-dicloronitrobenzen E. poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C. sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. m. la naftalină. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. acidul acetic C.

compusul X este toluenul B. adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este p-xilenul D. KMnO4 / H3O. este substituent de ordinul I B. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O .2H2O Z t0C . acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. Se consideră schema de reacţii: Y .2CO2 . prin hidrogenarea catalitică a benzenului. (Ni. se formează ciclohexan C. compusul Y este n-propilbenzenul E. nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4. grupa nitro. compusul Y este naftalina C. gamexanul este folosit ca insecticid C. prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. reacţia de nitrare este reversibilă 840. antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839. hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D. compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843. la 5000C D.838. V2O5. -NO2. t0C . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propena B. 3500C . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este 2-cloropropanul C. 2000C). acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. la 3500C E.H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B. compusul Z este acidul o-ftalic E. compusul Y este izopropilbenzenul D. compusul Z este acidul fumaric 842.

mononucleare. în industria medicamentelor C. în industria explozivilor D. hidrocarburile aromatice pot fi: A. Benzenul are multiple utilizări: A. compusul X este tetralina C. compusul Y este decalina E. Toluenul are multiple utilizări: A. ca insecticid E. polinucleare. compusul X este tetrahidronaftalenul D.B. în oftalmologie 848. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. în medicină B. Benzen sau cu catenă laterală 133 . acidul benzoic B. Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. ca dezinfectant D. acidul tereftalic E. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul izoftalic D. un izomer disubstituit D. Naftalina se poate utiliza: A. doi izomeri monosubstituiţi C. la fabricarea stirenului E. trei izomeri disubstituiţi D. trei izomeri trisubstituiţi E. ca purgativ în medicină B. acidul fumaric 849. doi izomeri disubstituiţi E. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. în industria coloranţilor E. patru izomeri trisubstituiţi 845. la fabricarea detergenţilor D. acidul ftalic C. în industria alimentară B. în industria coloranţilor C. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850. ca solvent 847. doi izomeri monosubstituiţi C. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. trei izomeri disubstituiţi 844. în parfumerie C. în parfumerie 846. compusul X este ciclohexanul B. un izomer monosubstituit B.

este o reacţie de substituţie la catena laterală C.2-difeniletan E. se mai numeşte cumen D. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. polinucleare. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. are loc conform ecuaţiei: 134 . este o reacţie de adiţie B. de exemplu: difenil sau antracen C. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. este hidrocarbură aromatică mononucleară E. poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. are formula: H3C CH CH3 B. sunt. are formula: CH2CH2CH3 C. dar numai unul de bază D. mononucleare sau polinucleare 851. Iodurarea benzenului: A. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E.C. conţin mai multe nuclee benzenice. Benzen sau cu catenă laterală D. sunt. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. Izopropilbenzenul: A. de exemplu: antracen sau fenantren 854. de exemplu: naftalen sau fenantren B. de exemplu: difenil sau 1. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. anucleare. conţin un singur ciclu benzenic B. de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. mononucleare. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. este o reacţie de substituţie C. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. poate avea loc în prezenţa HNO3 855. pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. Reacţia de halogenare a benzenului: A.

Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. are formula: C6H5-NH2 858.8 echivalente în nucleul său D. are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859.6. Reacţia de sulfonare a arenelor: A.3.5. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. are poziţiile 1. se realizează cu acid sulfuric diluat 860. Nitrobenzenul: A. are poziţiile 1. are miros de migdale amare E. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. este toxic D. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E.3. se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C.4. este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . Naftalina: A. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A. se foloseşte la sulfonarea arenelor C. este o reacţie de adiţie B. are formula: C6H5-NO2 B. este o reacţie reversibilă B. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861.7 echivalente în nucleul său 857. are poziţiile 2. este o reacţie de substituţie C.I AlCl3 + I2 D.7 echivalente în nucleul său E. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E. este o reacţie ireversibilă C. este o reacţie de substituţie la nucleu 856. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D. Oleumul: A. reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E.5.

În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi. Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 . constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. grupele alchil C. halogenii B. R-COB. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D.HCl B C + D . constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. în funcţie de natura substituentului preexistent B. Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A. A este naftalina C. dacă substituentul preexistent este de ordinul II. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E. grupa amino E. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D.D. acid benzensulfonic 862. B este benzenul E. se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865. are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A.şi p-nitrotoluen B. sunt: A. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. B este toluenul D. grupa nitro 867. unor reacţii de substituţie. al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C.2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. A este benzenul 864. la rândul lor. R-COC. la întâmplare 866. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh. grupa hidroxil D. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863. identificaţi compuşii necunoscuţi: A. al doilea substituent este orientat în poziţia meta E. C şi D sunt o. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. . poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E.

NO2 sunt adevărate? A. Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. grupa sulfonică D. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. NO2 CH3 137 . grupa carboxil E. grupa nitro. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A. grupa nitro B.A. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D. grupa nitro. -NH2 şi nitro. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. grupa amino. grupa nitril 868. grupa amino. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. Cl CH(CH3)2 + Cl . ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870. grupa amino C.

are formula: 138 . sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C.5. SO3H AlCl3 umeda . sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B. grupa metil B.3. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. 1.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 .2. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E.6-Hexaclorociclohexanul: A. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A. hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B.4. se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. grupa hidroxil D. tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873. grupa sulfonică 872.SO3H + CH2 = CH2 E. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E. Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A. halogen E. grupa nitro C.HCl NH2 Cl 871. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C.

se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. are formula: O O C. fără ruperea acestuia E. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876. este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. Benzenul: A. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. se oxidează numai la temperatură ridicată. formează în urma oxidării acid maleic B. se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. Naftalina: A. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. are stabilitate termică scăzută E. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875. are formula: O O B. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. în prezenţă de catalizatori C. Antrachinona: A. Oxidarea antracenului: A.

(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul B are formula C6H5CCl3 C. Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A. C şi D: A. compusul C are formula C6H5OH D. compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B. B. compusul D are formula 140 . compusul A are formula C6H6 B. compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E. compusul (III) se numeşte: antrachinonă D.

în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. medicină E. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. prepararea insecticidelor C. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. obţinerea insecticidelor D. în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. Benzenul are aplicaţii practice în: A. compusul A are formula C6H5CH3 881. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. industria coloranţilor C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D. Naftalina are aplicaţii practice în: A. industria alimentară 885. Clorurarea toluenului: A. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C.CH3 O2N NO2 NO2 E. nu are aplicaţii practice D. are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. fabricarea detergebţilor E. industria medicamentelor B. fabricarea maselor plastice 141 . are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. industria coloranţilor B.

Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. industria medicamentelor E. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu.HCl . Toluenul nu are aplicaţii practice în: A. prepararea băuturilor alcoolice C. industria coloranţilor D.H 2O B. t0C + CH3COOH . caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. cu dicromat de potasiu. H h . industria explozivilor 887. 142 FeCl3 . K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E.886.3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. fără agenţi oxidanţi B. cu dicromat de potasiu. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. prepararea alimentelor B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la 300-500˚C. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D.H2O D. caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. Cl + Cl2 E. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. la 0-10˚C. SO3H + H2SO4 . în aer.

acid ftalic D. acid maleic B. m-clorotoluen 894. clorură de benzil C. se poate obţine: A. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 . ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. clorură de benziliden D.4-butendioic E. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. V2O5 895. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C. ruperea ciclului aromatic din mijloc B.4-butendioic 891. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A. acid cis-1. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893. În urma oxidării benzenului la 500˚C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.şi p-clorotoluen B. ataşarea unei catene laterale C. anhidridă maleică D. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii.CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. clorură de benzin E. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. acid fumaric C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. . În urma oxidării naftalinei la 350˚C. formarea antrachinonei D. se obţine: A.HCl 890. o. V2O5. V2O5. acid fumaric C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D. acid trans-1. Anhidrida ftalică se poate obţine: A. se obţine: A. acid maleic B. antrachinonă 892. anhidridă ftalică E.

se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D.E. în prezenţă de catalizatori Ni. duce la formarea decalinei în a doua etapă D. are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. Pd: A. în prezenţă de acid sulfuric: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. este o reacţie de oxidare blândă 901. duce la formarea tetralinei în prima etapă C.şi p-clor toluenului 144 . ciclohexan C. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. este o reacţie de substituţie C. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. Adiţia hidrogenului la benzen: A. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B. are ca rezultat formarea toluenului B. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. este o reacţie de substituţie E. Adiţia hidrogenului la naftalină. este o reacţie de adiţie B. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. Reacţia benzenului cu propena. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. Reacţia dintre benzen şi metanol. este o reacţie de oxidare 900. Reacţia benzenului cu clorometanul. are ca rezultat formarea acetofenonei D. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. Pt. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. are ca rezultat formarea o. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902.

se mai numeşte trotil C. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. Halogenarea benzenului: A. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B.903. este o hidrocarbură saturată C. duce la formarea de halogenobenzen 905. au caracter aromatic la fel de puternic D. este o substanţă puternic explozivă D. Se dă reacţia: 145 . se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. se utilizează în industria coloranţilor 910. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. Tetralina: A. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. sunt hidrocarburi nesaturate B. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. Decalina: A. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. se mai numeşte teflon B. este o hidrocarbură nesaturată 908. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. se utilizează în industria alimentară E. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. este o reacţie de substituţie C. este o reacţie de adiţie B. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. este solidă D. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E. Trinitrotoluenul (TNT): A. este lichidă E. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B.

COMPUŞI HALOGENAŢI 914. se poate face cu oleum D. halogenarea naftalinei 913. este o reacţie de substituţie E. sulfonarea naftalinei E. Cl. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916. natura atomului de halogen B. un singur atom de halogen B. un singur tip de atomi de halogeni 146 . În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. mai mulţi atomi de halogen C.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt compuşi anorganici de sinteză C. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. halogenul poate fi F. este o reacţie ireversibilă C. sulfonarea benzenului D. modelul lor spaţial E. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. I E. Sulfonarea benzenului: A. numărul atomilor de halogen C. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. au trei nuclee benzenice condensate CAP. se poate face cu amestec sulfonitric E. nitrarea naftalunei C.HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. nitrarea benzenului B. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. sunt izomeri de poziţie E. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. Br. 8. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. este o reacţie reversibilă B. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A. compuşii halogenaţi pot conţine: A. este o reacţie de adiţie B. are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912.

cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. nulari B. bromură de n-propil B. monohalogenaţi E. bromură de etil B. primari C. geminali C.D. cuaternari 920. bromură de ciclobutil B. terţiari E. bromură de izobutil C. compuşii halogenaţi pot fi: A. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. compuşii halogenaţi pot fi: A. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. bromură de metilen 923. bromobenzen E.2-dibromoetan 921. 1. CH2Br C. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen. coplanari 919. nucleu aromatic 917. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă. bromura de izobutil D. alifatici nesaturaţi C. bromură de ciclopropil D. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. vicinali. aromatici D. bromobenzen E. bromură de izopropil C. bromură de terţbutil E. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. atomi de halogen diferiţi E. monohalogenaţi E. secundari D. polihalogenaţi 918. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 .compuşii halogeni pot fi: A. alifatici saturaţi B. bromură de izopropil D. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. bromură de metil 922.

3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D. clorura de vinil C.3. halogenul reprezintă substratul D. H3C CH3 C Br 924. 1. tetraclorura de carbon E. 1-bromo-2. cloroetena 927. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de metilen C.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B. 1. clorura de metin D. clorobenzenul D. 2-bromo-2-metilpropan D.1. clorura de alil D. clorobenzen 929. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A. 1. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B. compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E.3-dibromociclobutan E. alcanul reprezintă reactivul C. cloroetena C. 1.2-dimetilpropan C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. bromură de terţbutil B. clorometanul B. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A. 2. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E. clorura de metil B.1.3-dibromobutan B. compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C.2-tricloroetan D. halogenul reprezintă reactivul E.A. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 . 1.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C. 2. alcanul reprezintă substratul B. 1-clororpropena E. clorura de benzil 928. α-cloronaftalina E.

CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. se formează clorura de alil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cel mai reactiv halogen este iodul 931. iodurarea se realizează indirect D. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. benzenului E. metanului B. propanului B. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorurarea poate avea loc fotochimic E. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . etanului C. propanului D. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. în cazul clorului şi bromului C. naftalinei E. clorometanul este agent frigorific B. prin clorurarea propenei cu clor. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C.A. fenolului 933. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. butanului C. Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. la 5000C. clorometanul este supliment alimentar D. gamexanul este folosit ca insecticid D. neopentanului D. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. naftalinei 932. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E.

clorobenzenul C. reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. cu reactivitate mărită D. clorura de etil B. cu reactivitate normală E. fenilclorometanul B. Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. clorura de benzil C. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C2F4 se mai numeşte freon D. 2-cloropropan C. cloroetena 942. explozibili 940. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. cloroetena E. 1-cloronaftalina 941. clorura de vinil D. 1-cloro-1-propena 943. freonii sunt substanţe inflamabile 939.3-dicloropropanul D. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B. inerţi din punct de vedere chimic B. CF2Cl2 reprezintă un freon D. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. clorura de terţbutil E. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. hidrolizează numai la cald C. 1. clorobenzenul E. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938. clorura de metil B. clorura de alil B. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. 1-cloro-2-propena D. cu reactivitate scăzută C. clorura de secbutil 150 . clorura de vinil D. freonii au miros neplăcut de sulf E. clorura de alil C.2-dicloroetena E. compuşii halogenaţi pot fi: A. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A.C. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. 1.

compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C.1. compusul W este glicerina 949.945. prin hidroliza 1. compusul X este clorobenzenul B. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Z . compusul X este 1.2-dicloro-1-hidroxipropan D. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. compusul Y este o-clorotoluenul 151 .2–dicloropropanul B. compusul Z este 1. compusul Y este propanolul C.1-tricloroetanului se formează acid acetic 947. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E. Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO . cu halogeni marginali conduc la aldehide D. CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X . prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C.HCl Y + H2O / HO .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-propantriol E. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C. prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B. compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi. compusul X este toluenul C. C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2-etandiol E. prin hidroliza 1.2-dicloroetanului se formează 1. prin hidroliza 1.2.HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O . compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B.1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D.2HCl W . compusul W este 1.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este etanolul C. prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 . compusul Z este benzaldehida E.3-triclorotoluenul D. compusul W este acidul acetic 954. compusul X este xilenul D. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X . compusul W este aldehida acetică E. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X . compusul W este alcoolul etilic D. compusul Y este 2. compusul Y este clorura de benzil E. compusul Y este kelenul B.3.6-triclorotoluenul 953.H2O Z 951. compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B. tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E.2HCl .D. compusul Y este 2.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl . compusul X este etilbenzenul C.HCl . compusul Y este benzaldehida D. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO . compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952.4.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E.HCl . compusul Z este alcoolul benzilic 950.4-triclorotoluenul E. compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni . compusul X este toluenul B.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C. compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D. compusul Y este 1. compusul X este clorobenzenul C. compusul X este clorura de benziliden B. compusul X este 3-cloroetilbenzen B. compusul Y este alcoolul benzilic C.2.3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.

955. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. este un compus halogenat alifatic nesaturat B. prin hidroliză formează acid benzoic E. patru compuşi halogenaţi vicinali D. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. clorura de vinil E. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de izopropil 153 . este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. este un compus monohalogenat B. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. clorură de benzil 960. clorură de vinil D. este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. propenă D. benzen E. este un compus halogenat aromatic C. trei compuşi halogenaţi vicinali C. este un compus dihalogenat geminal C. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958. etan B. clorura de benzil C. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etenă C. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. este un compus halogenat aromatic D. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trei compuşi halogenaţi geminali 961. clorura de metil 962. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. are reactivitate scăzută D. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. clorură de fenilen C. clorura de alil D. clorură de n-propil B. ciclohexan 956. clorura de se-butil B. clorură de alil E. doi compuşi halogenaţi geminali E. Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. doi compuşi halogenaţi vicinali B.

clorura de sec-butil C. dioxid de carbon. clorura de terţbutil B. poate rezulta: A. au densitatea mai mare decât a apei 967. numai prin metode indirecte CAP. propanal B. în funcţie de natura agentului oxidant folosit. 1-butenă B. eter butilic 969. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. 2-butenă C. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. ALCOOLI 966. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. au caracter slab acid C. clorurii de vinil D. diterţbutileter D. în prezenţa clorurii de aluminiu D. disecbutileter E. clorura de vinil E. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. HCl B. propanonă C. clorura de benziliden D. La deshidratarea 2-butanolului. H3PO4 154 . datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. cloroetanului C. acid propanoic şi apă D. 9. clorura de n-butil D. poate rezulta: A. apă şi căldură E. feniltriclorometan 964. fotochimic B. H2SO4 C. clorura de benzil C. clorurii de sec-butil 965. clorometanului B. clorura de ciclobutil 963. la temperatura de 400-5000C C. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A.B. clorurii de benzil E. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. La oxidarea n-propanolului. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A. monoxid de carbon şi hidrogen 968. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. în funcţie de condiţiile de reacţie.

din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. H2S E. doi alcooli secundari E. alcool terţbutilic D. reactiv Tollens 972. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B. 2-hidroxi-2-metilpropan B. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. izobutanol C. HNO3 970. un alcool terţiar 975. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. un alcool secundar D. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. doi alcooli primari B. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D. Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. consumat în cantităţi mari este toxic C. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4. ozon E. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. t0C E.D. trei alcooli primari C. terţbutanol 155 . Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A.

compusul Z este 1.2-etandiol D. Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. 1.2-dihidroxipropanul D. glicerol B. compusul Y este ciclohexenă 981. propilidentriol 977.2.3-trihidroxipropan E. neopentanol 976.2-ciclohexandiol C. acid butanoic D. acid acetic B. glicocol B. compusul Y este 1. 1. glicerină C.H2O W A.2-dihidroxietan 978. compusul W este acid adipic E. 1. acid propanoic C. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A. 500 C + HOH / KOH X . compusul W este ciclohexan-1. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 . Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH . compusul Z este ciclohexanol B. compusul X este 1.2-dionă D. compusul W este glicerina 980. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A.2. apa 156 . glicină E. compusul X este clorura de alil C. compusul Y este alcoolul alilic E. 1.3-propantriol D.HCl Y + Cl2 .HCl A.2-diclororpropanul B.E. dioxid de carbon şi apă 979. glicol C. acid formic E.

Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. este un alcool aromatic 985. se numesc şi alcoolaţi 986. acid acetic B. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. este un alcool nesaturat C. sunt substanţe ionice C. glicerina 982. clorură de acetil C. alcoolul izobutilic E. hidrolizează D. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. alcoolul n-propilic B. scăderea solubilităţii C. anhidridă acetică D. alcoolul terţbutilic 983. Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B. alcoolul n-butilic C. alcoolul vinilic E.B. izomerizarea n-butanolului 988. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A. fenol 987. carbonat acid de sodiu D. alcoolul sec-butilic D. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. hidroliza clorurii de terţbutil E. doi moli NaOH B. este un alcool vinilic E. acetat de butil E. se formează din alcooli şi fenoli E. acid azotic 984. clorură de acetil E. alcoolul alilic D. acid acetic C. 2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. Etanolul formează esteri cu: A. etanolul C.

aldehidă acrilică C. natura catenei hidrocarbonate D. formând alchine C. prin fermentaţia glucozei D. Alcoolul metilic se poate obţine: A. aldehidă nesaturată B. legăturile C–O–H sunt polare B. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. de 1090 995. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. starea de agregare B. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E. Eliminarea apei din alcooli.E. prin oxidarea glicerinei 991. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. formându-se esteri D. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. parafina nu se dizolvă în apă B. temperaturi de fierbere scăzute 989. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C. în prezenţă de acid sulfuric. glicerina se dizolvă în CCl4 158 . al glicerinei D. hidroxipropanonă 992. alcool vinilic D. al etanolului este mai mare decât p. numărul grupelor hidroxil din moleculă E. alcoolii inferiori sunt lichizi C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolii elimină apa intramolecular.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. Prin deshidratarea 1.f. unghiul dintre legăturile C–H–O este. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. la majoritatea alcoolilor. etanolul se dizolvă în CCl4 E. din fracţiuni petroliere E. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. etanolul se dizolvă în apă C. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994. formând alchene B. alcoolii elimină apa intermolecular. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. densitate C. parafina se dizolvă în CCl4 D. industrial.f.2. la cald. prin distilarea uscată a lemnului B. formându-se eteri E. p. acroleină E. industrial. la rece. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. într-un alcool. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990. depinde de condiţiile de lucru astfel: A.

se mai numeşte spirt alb B. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. poate fi folosit drept combustibil B. se confundă uşor cu etanolul C. alcoolii sunt uşor solubili în apă B. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. are acţiune anestezică E. este miscibil cu apa în orice proporţie B. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E.f. se mai numeşte alcool de lemn B. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. este foarte inflamabil D. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. mai mic decât metanul E. Etanolul are multiple utilizări: A. se administrează ca antidot al metanolului D. se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. prin ardere se transformă în CO. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. are acţiune benefică asupra organismului uman D. H2O şi căldură E. nu este o otravă E. se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. în organismul uman 999. în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. solvent B. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţine prin adiţia apei la etenă.996. are p. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. este un lichid incolor. volatil E. dezinfectant C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. are miros dulceag 998. combustibil 159 . glicerina este un diol D. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. se obţine din gaz de sinteză D. are putere calorică mare 1001. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C.

are gust dulce E. spirt medicinal C. este greu solubilă în apă D. conţin în moleculă grupa –COOH B. -OH E. Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. Referitor la deshidratarea alcoolilor. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. formol B. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. este un lichid incolor 1006. spirt sanitar D. -NH2 C. la fabricarea acidului picric 1008. poate fi catalizată de acid fosforic E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. lichid în termometre E. se formează o alchenă C. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. în industria alimentară C. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. este un triol B. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. la fabricarea trinitrotoluenului E. trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D.D. conduce la formarea unei noi legături ζ B. -SH D. poate fi catalizată de acid sulfuric D. spirt tehnic E. Alegeţi-le pe cele corecte: A. Glicerina are multiple utilizări. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . -C≡N 1007. bază de unguent 1004. TNG se descompune prin autooxidare D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. lichid în termometre D. are vâscozitate mare C. în industria cosmetică B. -NO2 B. oţet 1005. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E. este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011.

cu degajare de hidrogen D. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol. apă E. hidroxid de sodiu B. etilat de etil D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. acetat de etil B. metanoat de etil E. dietileter E. reacţionează cu metale alcaline C.A. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. de substituţie E. are loc cu ruperea unor legături π 1013.3-dimetil-1-butenă E. au caracter de amfolit acido-bazic B. etanoat de etil D. 2-metil-1-butenă 1012. alcoolat de sodiu C. acetat de metil C.3-dimetil-2-butenă D. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. 2. 2. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A. alcoolii au caracter acid foarte slab D. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţionează cu bazele tari 1017. reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. etanoat de etil 1014. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . de reducere 1015. 2-metil-2-butenă B. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E. de adiţie D. se formează: A. se poate forma: A. eter etilic C. este o reacţie de eliminare E. 2. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. hidrură de sodiu D. intermoleculare B.2-dimetil-2-butenă C. reacţionează cu hidroxid de sodiu. intramoleculare C. alcoxid de sodiu 1018. eter dimetilic 1016. acetat de etil B.

prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E.E. prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022. acid acetic E. Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A.2HCl W 162 .HCl . compusul Y este alcoolul alilic D. la oxidarea etanolului se poate forma: A. propanal D. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C. compusul X este 1. compusul X este clorura de alil C. compusul Z este dioxidul de carbon 1023. acetonă E. culoarea se schimbă din portocaliu în verde B. alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A. acid propanoic B. acetonă 1021. compusul Z este propadiena 1024. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . compusul Y este acidul etanoic E. propanonă C. acid etanoic D. Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X .HCl . acid acetic. acetaldehidă C. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z .2-dicloropropanul B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. etanal B. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019. compusul Y este acetaldehida D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric. În funcţie de agentul oxidant folosit. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este glicolul B. compusul X este etanolul C. compusul Z este propina E. dioxid de carbon şi apă 1020.

se mai numeşte glicocol C. acetaldehidă E. metilamină B. compusul W este 1. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. participă la reacţii de deschidere a ciclului D. propanonă 1028. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A.2. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A.2. se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026. glicocol B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. polietilenglicolul este un material solid. amoniac B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt substanţe solide. alcooli D.3-trihidroxipropan E. compusul X este etandiolul celosolv 163 . fenoli E.3-tricloropropan D. sunt folosite ca solvenţi E. are o mare reactivitate chimică B. compusul X este glicolul B. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. cu consistenţa unei ceri E. glicină C. dihidroxietileter E. diglicol D.B. amine C. dietilenglicol 1031.2-dihidroxipropan 1025. sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. acid acetic D. sunt compuşi difuncţionali 1030. etanol C. este un hidroxieter E. insolubile în apă C. compusul W este 1. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B. alchene 1027. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul Z este 1. compusul Y este 3-propenol C.

compusul Y este etilenoxidul E. compusul Z este izopropanolul 1033. CH3CH2O D. + Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y . Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. 2 CH3CH2OH B. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C. CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034.C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este oxidul de etilenă 1032. compusul Z este n-propanolul E. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C. compusul X poate fi clorura de n-propil B. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. compusul X este etanolul D. compusul Y este propena D. 164 . compusul X poate fi 2-cloropropanul C. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D.

1-hidroxi-2. alcool izobutilic C. izopentanol 1038. alcool terţbutilic B. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A.2-dimetilpropan D. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A. acid etanoic + etanol B. 2-metil-3-propanol 1037. alcool n-butilic E. Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. sodiu + etanol E.CH3 CH3 E. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. alcool terţbutilic E. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. alcool secbutilic D. 2. 2-metil-1-propanol E. alcoxid + apă 1039. alcool secbutilic D. 2-butanol 1036. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035. etanol + etanol C. alcool izobutilic C. neopentanol B. alcool terţbutilic B. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 .2-dimetil-1-propanol C. oxid de etenă + etanol D.

HCl X (cis. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. substanţe cu caracter acid B. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . doi izomeri cu structură liniară B. compusul Z este 1-butanolul D. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. patru izomeri cu structură ramificată D. Cl3C-CHO C. el însuşi 1045. este un lichid vâscos B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C2H5OH E. este un compus macromolecular D. trei izomeri cu structură liniară C. trans) + X' + HCl Y . trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-butena B. compusul Z este 2-butanolul E. etoxilarea etanolului 1040. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. cinci izomeri cu structură ramificată E. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis. compusul X este 2-butena C. C2H5COOH 1044. substanţe cu caracter neutru D. şase izomeri cu structură ramificată 1042. NH3 B. substanţe cu caracter bazic C. C6H5-CH3 D. 2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. are consistenţa unei ceri C. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul W este acidul butanoic 1041.C. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. este inert din punct de vedere chimic E. este un hidroxiester E.

conţine un atom de carbon primar E. etilenglicol D. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. prin deshidratare formează toluen 1052. compusul Y este dietileter E. ciclobutanol D. oxid de etenă C. un ester B. terţbutanol E. trinitroglicerină 167 . 2–butanol C. patru alcooli secundari E. 1. Dihidroxietileterul se mai numeşte: A.1–tricloro–2-hidroxietan E. un eter C.1046. 2–butanol C. diglicol B. un alcool terţiar 1048. reacţionează cu bromul. trei alcooli primari B. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A.1. dietilenglicol 1047. trei alcooli secundari D. este un alcool aromatic polinuclear B. C2H4 + H2O X Y . Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A. la lumină D. alcool benzilic D. izobutanol 1049. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. compusul X este etanol B. etilenglicol 1050.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru alcooli primari C. glicol E.1–butanol B. compusul Y este acetat de etil D.1–butanol B. compusul Y este eter etilic 1051. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C. un nitroalcan D. compusul X este etanal C. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

compusul Y este etena 1056. C3H6 + H2O X Y . compusul X este etanol B. TNG intră în compoziţia dinamitei C. 3–ciclobutenol E. glicerina este un alcool dihidroxilic D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. alcoolul alilic este un alcool saturat B. compusul Y este acid acetic D. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. alcool alilic C. compusul X este propanol C.E. molecula de metanol este polară 1055. glicolul este un alcool dihidroxilic C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. compusul Y este diizopropileter E. Sunt alcooli nesaturaţi: A. glicerolul este un alcool trihidroxilic D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etina E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X . un lichid uleios. compusul X este izopropanol D. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. compusul X este 1–propanol B.2–etandiol D. alcool benzilic B. la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. incolor 1053. compusul X este 2–propanol C. 1. compusul Y este dietileter 1054. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A. K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E. alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. ciclohexanol 1058.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

alcoxizi 1064. hidroliza clorurii de n-propil B. reducerea propanonei D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1–hidroxipropan 1061. adiţia apei la etenă C. reducerea propanalului E. alcani B. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. alcoolul 2–propilic C. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. alcool vinilic B. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. hidroliza clorurii de benzil C. adiţia apei la fenilacetilenă. alcool n–propilic B. Se poate obţine 1–propanol prin: A. în funcţie de condiţile de reacţie. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. Se poate obţine alcool benzilic prin: A. hidroliza clorurii de etil D. În prezenţa acidului sulfuric. 1–propenol D. solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B. Se poate obţine etanol prin: A. 2–propanol D. alcoolii pot conduce la: A. esteri E. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. hidroliza clorurii de benziliden. Cl2/CCl4 B. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. alchene C. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062. 2–propen-1–ol E. 1–propanol E. KMnO4/H2SO4 E. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. adiţia apei la propenă 1065. NaOH D. hidroliza propanoatului de propil C. reducerea aldehidei acetice 1066. urmată de reducere 169 . H2O/H2SO4 C. alcool n–propilic 1060. urmată de reducere B. K2Cr2O7/H2SO4 1063. adiţia apei la etină B.1059. alcool alilic C. eteri D.

hidroliza diclorohidrinei glicerinei D.D. Se poate obţine glicerină prin: A. III: alcool izobutilic. adiţia apei la acroleină C. V > IV > I 1069. Se consideră următorii alcooli: I: metanol. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. oxidare cu reactiv Fehling E. oxidare cu reactiv Tollens D. III < I < II C. acid butanoic E. II = IV < I D. V: alcool terţbutilic. III < IV < V E. ciclobutanol 1072. Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. izobutanol E. IV: glicol. I < II < V B. V < IV < III D. 2–butanol D. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. V: glicerină. apă 170 . Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. III > IV > V E. II: 2–butanol. acid propanoic D. 1–butanol C. hidroliza monoclorobenzenului E. acid etanoic C. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . oxidare cu reactie Bayer 1071. Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. I < II < III < IV < V B. V < I < II 1068. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B. IV: alcool sec–butilic. III: 2–propanol. hidroliza grăsimilor B. acid metanoic B. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E.H2O Compusul X poate fi: A. hidroliza benzoatului de benzil 1067. V < IV < III C. II: etanol. etanol B.

compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nici un alcool cu structură liniară 1077. dioxid de carbon E. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B. apă 1075. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. acid propanoic D.2–dimetil–5-pentanol C. Prin oxidarea 2.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E.4–dimetil–1-pentanol D.3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. dioxid de carbon E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. trei alcooli cu structură ciclică C. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076. acid formic B. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B. acid acetic C. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. Prin oxidarea 2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid acetic C. doi alcooli cu structură liniară D. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. un alcool cu structură liniară E. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 .1073. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C. apă 1074. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E. acid formic B. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. doi alcooli cu structură ciclică B. acid propanoic D.

compusul Y este 2–propanol 1082. compusul X este ciclohexena C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X . Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X . compusul X este acidul acetic D.1079. compusul Y este acidul 1. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. compusul Y este acidul stearic E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . compusul Y este 1–propanol E. compusul X este acetona B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este hexena B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E. compusul X este propanona C.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D. compusul Y este acidul hexanoic D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081.6–hexandioic 1080.

3H2O .3–propantriol C. compusul Y este 1. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este alcool vinilic 1086.2–etandiolul E. compusul X este oxidul de etenă C. 173 . compusul X este etena B.N. compusul Y este trinitroglicerina 1087. Tollens Y Z CH3COOH X . compusul Y este etanolul E. compusul Y este glicolul 1084.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este aldehida acetică C.2.HCl . Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. compusul Y este glicerina E.HCl 1085.2–etandiol E. H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este alcool benzilic E.H2O Ştiind că X este un eter ciclic. compusul X este etena B. compusul Y este etanolul D. compusul Y este etanul 1083. compusul Y este o–clorotoluenul C. compusul X este diclorhidrina glicerinei D. compusul X este alcoolul vinilic B. compusul Y este clorura de benzil D. Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc. compusul X este etanul C.G.A. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluenul B. compusul Y este glicolul D. compusul Y este 1. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO . h C6H6 + CH3Cl X . compusul X este 1. compusul X este glicerina B. Y X . compusul X este etena D.

conţine doi atomi de carbon secundari D. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine trei atomi de carbon primar C. ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. conţine un atom de carbon terţiar 1088. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. sunt compuşi puternic ionizaţi D. conţine un atom de carbon secundar E. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. 174 . conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. conţine trei atomi de carbon primari C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. conţine doi atomi de carbon terţiar E. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine patru atomi de carbon primari B. conţine doi atomi de carbon terţiar D.

reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. CH3–CH=CH–CH2–OH E. se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. este un lichid gălbui. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E. este un alcool trihidroxilic C. are gust amar B. Metanolul se poate obţine: A. prin adiţia apei la etenă E. prin hidroliza clorurii de metil 1095. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. are acţiune depresivă B. prin distilarea uscată a lemnului D. cu miros de migdale amare 1096. CH2 C CH2 OH CH3 C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. este un constituent al glicolului 1097. se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. din gaz de sinteză C. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B. este utilizată drept combustibil E. stimulează producerea unor hormoni diuretici C. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. este un alcool nesaturat 175 . CH3–CH2–CH=CH–OH 1092. este un alcool primar B. CH3 CH CH CH2 OH D.CH3 C CH CH3 OH B.

este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. alcoolul benzilic C. propena C. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. alcool izobutilic 176 . intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. etanolul are caracter slab acid 1102. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. toluenul E. se obţine din gazul de sinteză E. este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. xilenii 1100. 2-butanol C. fenolul 1101. glicolul E. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. are acţiune emolientă aspra pielii E. alcoolul alilic D. propina B. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. propanolul D. este uşor solubilă în apă 1099. etanol C. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. fenolul B. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. sec-butanol D. 1-butanol B. toţi alcooli se pot oxida energic 1103.D. 2–butanol E. 1–propanol D. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool alilic 1104. metanol B.

H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . alcool secbutilic E.H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. adiţia apei la ciclohexenă E. alcool terţbutilic 1105. adiţia apei la 1–butenă B. compusul X este ciclohexanol B. hidroliza clorurii de benzil 1109. compusul X este propanona C. alcool izobutilic D. hidroliza clorurii de n-butil E. Se poate obţine 1–butanol prin: A. compusul X este ciclohexanonă C. compusul Z este propenă 1110. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. etanol C. alcool terţbutilic 1106. urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107. compusul Y este ciclohexanonă E.CO2 . hidroliza clorurii de ciclohexil D. reducerea butanonei D. compusul Y este ciclohexanol D. compusul Z este 2–propanol E. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108. reducerea butanalului C. reducerea ciclohexanonei C. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X .E. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 . Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. hidroliza fenoxidului cu sodiu B. Se poate obţine 2–butanol prin: A. reducerea butanalului D. condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică. adiţia apei la 2–butenă C. adţia apei la 1–butenă B. compusul X este 2–propanol B. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă. reducerea butanonei E. metanol B. compusul Y este 2–propanol D.

hidrochinonă 178 .4-benzendiol B. pirogalol E. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X .4-dihidroxibenzen C. pirocatechină C. compusul este etanol 1112. compusul X este etenă C. compusul Y este acid etanoic E.1111. A.H2O CAP.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. 1. Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A. 10. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z .2. 1. compusul Y este alcool vinilic C. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A.3-benzentriol B. compusul Y este etanol D. compusul X este etanol B. hidrochinonă D.compusul X este clorura de vinil B. FENOLI 1113.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte. compusul Y este etanol D. pirocatecol 1114. compusul Z este glicol E. Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 . 1.

2-metilfenol B. Fenolii pot da reacţii de: A. Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. acetat de etil C. 2. 3-bromofenol C. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A. acid acetic E. 1. formiat de fenil 1120. reacţia de esterificare E. 2-bromofenol B. 2. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. o-crezol D. pirogalol E. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117. floroglucină C. 4-bromofenol D. o-hidroxitoluen 1116.4-dibromofenol E. La bromurarea fenolului se poate obţine: A. reacţionează cu hidroxid de sodiu C. oxidare E. având caracter acid E. reacţionează cu sodiu metalic B.2.4. acetat de fenil B. nitrare D. reacţia cu metale alcaline B. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A. reacţia de polimerizare 1121.D.6-tribromofenol 1119. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A. alchilarea 179 . sulfonare C.3-trihidroxibenzen E. sub influenţa radicalului aromatic. halogenare B. deshidratare 1118. reacţia de deshidratare D. în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. pirogalol 1115. acid formic D. reacţia cu hidroxid de sodiu C.

2. spre deosebire de alcooli. α-naftolul E. acilarea C. Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A. p-crezolul D.B. β-naftolul 1127. 4 fenoli C. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. 1 eter 1124. reacţia nu poate avea loc 1123. fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. nitrarea D. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. m-crezolul C. 1 alcool D. cu eliminare de apă D. 3 fenoli B. caracterul bazic 1126. numărul de catene laterale C. cu degajare de hidrogen C. fenolii. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. cu formare de fenoxizi E. Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. sulfonarea E. policondensarea 1122. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. caracterul acid E. reacţionează cu hidroxid de sodiu D.4-dihidroxitoluen B. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. numărul de grupe hidroxil D. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. o-crezolul B. 2 alcooli E. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. cu degajare de oxigen B. numărul de cicluri aromatice B.

fenolii au caracter acid E. pirogalolul B. Sunt fenoli monohidroxilici: A. compusul Y este acetatul de metil 181 . participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D. participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. m-clorofenol C.E. rezorcina E. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B. m-crezolul D. hidrochinona 1129. grupa funcţională hidroxil este polară B. fenolul 1130. în condiţii catalitice. Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. Clorurarea fenolului cu clor în exces. Sunt fenoli dihidroxilici: A. α-naftolul D. soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. compusul X este fenoxidul de sodiu B. compusul X este fenolatul de sodiu C.4-diclorofenol E.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. timol 1128. 2. poate conduce la: A. se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132. o-crezolul B. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. solubile în apă C. 2. reacţionează direct cu acizii carboxilici D. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. p-crezolul E. reacţionează cu cloruri acide E. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. fenolul este foarte puţin solubil în apă C.6-diclorofenol 1134. fenolaţii sunt substante ionice B. suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133. p-clorofenol D. pirocatechina C. o-clorofenol B. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . timolul C. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C.

C6H5COOH 1137. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 . 2. clorura de acetil reacţionează cu fenolul. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. (CH3CO)2O 1136. O2 E. Fenolul poate reacţiona cu: A. compusul Y este acetatul de fenil 1135.D.5-dinitrofenol C.4. Fenolul poate reacţiona cu : A.şi para-nitrofenol D.4.4-dinitrofenol B. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C. H2O D. hidroxibenzenul B. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E.6-dinitrofenol D. Cl2 / FeCl3 C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenoxizii au caracter bazic B. Na B. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D. CH3COOH E. NaOH C. fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C. CH3COCl B. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D.6-trinitrofenol E. 2.4. prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B. pirogalolul D. sub presiune C. 2. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B. compusul Y este fenilmetileterul E. hidrochinona C. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138. 2-naftolul 1142. 3. 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A.6-trinitrofenolul E. Br2 / FeBr3 D. Sunt fenoli monohidroxilici: A. 2.5-trinitrofenol 1141.

compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. FeBr3 D. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C. ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. CCl4 B. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. FeCl3 C. rezultând fenolaţi solubili în apă B. compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. AlCl3 1147. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. KMnO4 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C.A. nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D.

m-hidroxitoluen D. Referitor la fenoli. Crezolii pot fi: A. hidroxibenzen B. 1. o-metilenfenol E. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C.CH3 OH D.2. sunt compuşi neionici B.5-trifenol 184 . III = acid benzoic. Se dau următorii compuşi: I = fenol. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. o-hidroxitoluen C. mai slab decât alcoolii B. au caracter acid slab. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţionează cu acidul clorhidric. I < II < III E. aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. II < IV < III C. I < II > III B. refăcând fenolul 1150. au caracter acid slab. soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. I > III > IV D. sunt solubili în apă E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. IV = acid acetic. II = acid carbonic. m-metilenfenol 1152. IV > III > I 1149. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E. mai puternic decât alcoolii C. 1.3.3-trifenol B. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D. Crezolii pot fi: A. Referitor la variaţia acidităţii lor. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148.

2-butina E. rezorcina este m-dihidroxibenzen C. o-crezol C.2HCl . n-propanol B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A. pirogalolul este 1. Referitor la fenoli. compusul Z este alcoolul benzilic E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. pirogalol C.POCl3 . etină D. p-metilenfenol 1153.NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. etanol B.C. dar reacţionează cu sodiu: A. rezorcină E. fenol C. etenă D.5-trihidroxibenzen E. alcool benzilic D.p-crezoli D.2. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-butanol 1156. fenol E.3.1/2 H2 . o.HCl CH3COCl + C6H5O Na . compusul X este etanol 185 . alcool benzilic 1155. compusul Y este acidul benzoic C. fenol B. rezorcina este 2. p-hidroxitoluen D. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A.m. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154.3-trihidroxibenzen B. compusul Z este ciclohexiletanol 1158.4-dihidroxitoluen D. compusul X este clorura de benzil B. Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y . pirogalolul este 1. compusul Y este aldehida benzoică D.2HCl . hidrochinonă 1157.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

compusul Z este acetat de fenil 1159. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. Caracterul lor acid variază în ordinea: A. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rezorcina E. NaOH C. CH3CH2CH2OH. III>II E. I<III<II 1160. pirocatechina D. o. C6H5OH. CH3CH2COOH. pirogalol D. NaOH B. Br2 D. H2SO4 B. CH3COCl 1161. Cl2 C. compusul Y este acid etanoic D. I<II>III C. II. fenol B. Cl2 1162. Cl2 1163. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Na E. fenol B. hidrochinona 1164.m. CH3COCl D. α-naftol E. Se consideră următorii compuşi: I. β-naftol 1165. HCl D. I>II>III B. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C.p-crezolii C. III. Na B. 2. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A. compusul Y este etanal C.4-dihidroxitoluen C. I<II D.B. HCl E. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 . compusul Z este benzoat de fenil E. HNO3 C. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. NaOH E.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. dietanolamină E. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. C6H5 E. aminobenzen C. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. aminobenzil D. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A. benzilamină B. are loc la 10000C 1210. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilină 1207. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . etanolamină D. N-2-hidroxietilanilină C. fenilamină E.C6H5 C. etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. un amestec de etanolaniline B. este o reacţie reversibilă D. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209. N. se efectuează cu amestec sulfonitric B. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B.

Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A. poate avea loc în mediu alcalin C. în prezenţa unui acid tare C. două amine secundare E. două amine terţiare 1218. fenoli în mediu bazic B. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. se efectuează cu acid azotos. o amină primară B. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. 13 amine primare B. trei amine secundare E. se formează azoderivaţi E. două amine primare C. 4 amine secundare E. se poate efectua cu β-naftol 1215. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. 15 amine primare D. acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. trei amine primare B. la 0-100C. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. o amină terţiară 1217. patru amine primare C. două amine secundare D. derivaţi de fenol în mediu bazic C.C. are loc cu eliberare de azot 1213. alegeţi afirmaţiile corecte: A. o amină secundară D. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. 14 amine primare C. se formează o sare de benzendiazoniu D. alcooli în mediu neutru D. are loc în mediu neutru B. se efectuează cu acid azotic concentrat. se poate efectua cu fenol E. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. la temperatura camerei B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. amine aromatice în mediu acid 1214. se obţine un colorant azoic D. 5 amine secundare 194 . Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. amine alifatice în soluţie apoasă E. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. sinteza metiloranjului are loc în două etape C.

compusul Y este clorobenzenul D. compusul X este toluenul C.1219.HCl X + Cl2 / 5000C Y . anilina B. etilamina 195 . compusul Y este 1.2.4. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E.N-benzilmetilamina 1222. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223.sau para-nitrotoluenul D.3-triaminobenzen E. Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A. etilamina B. compusul X este nitrobenzenul B. compusul Y orto.2.5-triaminobenzen 1221. fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D. Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. etanolamina C.HCl metilamina . compusul X este acidul benzensulfonic C.6H2O . compusul X este 2. compusul Y este m-nitrotoluenul E.5-trinitrobenzen D.3. 6H . fenilmetilamina C. compusul Y este 1. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y . compusul Z este orto.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-trinitrobenzen B. compusul Z este o-metilbenzilamina E.HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.sau para-metilanilina 1220.HCl Y 6e. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 .6-trinitrobenzen C. sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B. tetraetanolamina 1224. compusul X este 1. Se pot diazota următoarele amine: A. dietanolamina D. trietanolamina E. compusul X este o-xilenul B. compusul Z este N. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. compusul X este 1.

anilina C. compusul Y este acidul fenilacetic B. II = metilamina. dimetilamina E. N. 2-metilanilina 1225.D. N. benzilfenilamină D. dietilamina D. Se consideră următoarele amine: I = anilina. V < I < II < III < IV D. p-benzilanilină 1228. V > I B. HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 .N-dimetilaminoetanul 1227. III = etilamina. compusul Y este acidul benzoic C. N-benzilanilină B. n-propilamina B.N-dimetilanilina E. V > NH3 1230. N-feniltoluen C. acidul sulfanilic 1226. fenilmetilamina E. Nu se pot diazota următoarele amine: A. p-metilanilina D. V < I C. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A. o-benzilanilină E. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. IV = dietilamina. metilamina B. Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. n-butilamina C. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D. I > NH3 E. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229.2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. 2-aminotoluen 196 . V = difenilamina. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe.

reacţionează cu acid clorhidric B. metiloranj E. acid ortanilic D.B. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A. trietilamina E. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. nu se poate alchila cu oxid de etenă D. hidrogen sulfurat C. este o amină primară B. acid clorhidric D. o-aminotoluen C. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. 2-metilanilină E. acid ortanilic 1235. Referitor la compusul cu structura: 197 . acid acetic B. 2-aminobenzen 1231. acid sulfuric E. Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. fenildimetilamina D. acid azotic 1234. este o amină secundară C. 2-amino-2-metilbenzen D. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A. se poate diazota 1233. heliantină N N N(CH3)2 1236. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. se poate diazota E. fenil-azo-β-naftil B. anilina B. acid sulfanilic C. fenilmetilamina C. se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. se poate sulfona cu acid sulfuros E.

HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie redox 198 . se formează indicatori de pH D. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. dimetilamină C. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. alegeţi afirmaţiile corecte: A. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D. se formează o sare 1240. clorură de benzendiazoniu D. acid o-anilinsulfonic E. acid m-anilinsulfonic C. oxid de etenă D. iodură de tetrametilamoniu 1242. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. se numeşte oranj III B. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului.N-dimetilanilină D. se obţin hidroxietilamine 1241. anilină B. acid azotos 1238. N. metilamină B. tetrametilamină E. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. trimetilamină D. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. se formează etanolamine C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic. trecând în ionii săi C. azotit de sodiu B. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A. fierul cedează electroni. β-naftol C. acid p-anilinsulfonic 1239. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. se formează săruri de diazoniu E. are loc la 4000C C. participă atomul de hidrogen din poziţia meta E.N-dimetilanilină E. se obţin compuşi organici difuncţionali B. are culoare roşie 1237.

aminele aromatice nu se pot alchila 1244. conţine doi atomi de carbon primar B. etilenoxid B. conţine un atom de carbon terţiar E. conţine patru atomi de carbon primar B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 . Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. conţine doi atomi de carbon secundar D. sulfat de metil D. β-naftol 1245. compuşi halogenaţi C. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. conţine un atom de carbon terţiar E. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. conţine trei atomi de carbon primar C.D. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine cinci atomi de carbon primar C. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. conţine doi atomi de carbon secundar D. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. sulfat de etil E. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B.

compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 . compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249.3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B.B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2. conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D.

H 2O Fe + HCl Y .H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. I > II B. compusul X este anilina B. I < II < III < IV D. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252. compusul X este acid benzoic B. III > IV C.H2O .N-dimetilanilina E.5–dinitrobenzoic D. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. t0C HNO3 / H2SO4. Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4. compusul Y este acid 3. t0C X .2H2O Z III IV . compusul Y este N.NH CH2CH3 C. compusul Z este acid m-aminobenzoic E. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A. I > II < III < IV E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X . I > II > III > IV 1253. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D. compusul X este aminobenzen D. compusul X este nitrobemzen C. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E. compusul Y este N-metilanilina 1254.5-diaminobenzoic 1255. compusul Z este acid 3. Se consideră schema de reacţii: 201 .

2H2O + Cl2 / FeCl3.C2H5OH X T . compusul W este metiloranj 1258. t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z . compusul X este acid sulfanilic B.p-dicloronitrobenzen D. compusul X este nitrobenzen B.2H2O + H2O / H .H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este etilbenzen B.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon primar B. t0C . compusul Y este o. Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 .NaCl . compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C.H2O Fe + HCl X Y . compusul Y este metiloranj E. t0C Y .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.naftol W . compusul Z este clorobenzen C. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 3. este o amină mixtă E.5-dicloronitrobenzen E. compusul Z este clorură de benzendiazoniu D.2H2O X + N. compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E. compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D.5-dicloroanilină 1256. compusul X este etilfenilcetonă C. conţine doi atomi primari C.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Z Fe + HCl W . compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E. t C benzen HNO3 / H2SO4. este o amină terţiară 202 .clorobenzoic 1257.N-dimetilanilina / HO .2H2O Z + . compusul Y este heliantina 1259. compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D. compusul X este acid benzensulfuric C.NaCl . compusul X este nitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4. Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl .2HCl .HCl 0 + HNO3 / H2SO4. compusul T este acid 3–amino–5.. compusul Y este 3. conţine şase atomi de carbon terţiari D.2H2O + NaNO2 + HCl .

trietilamina D. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A. n-propilamina E. compusul Z este 3. şase amine secundare E. compusul Z este 3. compusul Z este 2.1260.4–dicloronitrobenzen B. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A. anhidridă acetică D. în soluţie apoasă la pH ≥ 4. compusul X este 3. anilina 1263.5–dicloronitrobenzen C.6–dicloro–1. trimetilamina E. 1.4–fenilendiamina 1266.5 este galben-portocaliu D. t0C X . dietilamină C. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A. compusul X este 2. trei amine terţiare 1261. amoniacul B. clorura de trimetilamoniu E.4–benzendiamină 1262.HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1 este roşu C. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zece amine primare C. propena D.5 dicloro–1.2HCl HNO3 / H2SO4. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. clorură de acetil C. N-metilanilina C. în soluţia apoasă cu pH ≤ 3.5–dicloro–1. acid benzoic B.4–fenildiamină E. acetat de fenil 1265. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 . etilamină B. anilina B. în mediu bazic este galben 203 . opt amine secundare D. propan C.4-fenilendiamină D. în soluţie alcalină este verde E. clorhidrat de anilină 1264. acetat de etil E.N-dimetilanilina D.H2O Y Fe + HCl . opt amine primare B. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. N.

anilina. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D. izopropilamina. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. mediu puternic acid D. dietilamina. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. se poate sintetiza în două etape D. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . I > II > III C. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A.5) E. IV. este un indicator acido-bazic E. este indicator de pH B. mediu neutru B. mediu bazic C. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. este un colorant difenilmetanic B. benzendiamină C. de diazotare C. este un colorant azoic C. acid sulfanilic B. conţine două nuclee benzenice 1270. IV < V E. are gust dulce D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. N. o-toluidină 1271. Se consideră următoarele amine: I. soluţie alcoolică 1268. N-metilanilină E.N-dimetilanilină D. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274. n-propilamina. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. V. cu HCl B. I < II < III B. I > IV 1273. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B. II. de acilare cu clorură de acetil E. de cuplare cu β-naftol 1272. este numit şi oranj III C. de alchilare cu iodură de metil D. IV > V D. este un aminoacid 1269.1267. Referitor la metiloranj. mediu slab acid (pH ≥ 4. III. difenilamina. conţine un singur inel aromatic E.

dimetilamină 1278. β–naftol C. NaNO2 + HCl D. Sunt amine secundare: A. cu: A. fenol B. alanina 1279. CH3NH2 B.A. H2N E. clorură de benzendiazoniu C. β–naftol 1275. în mediu neutru 205 . o-toluidină B. N. N-metilanilină E. se obţin la temperaturi ridicate D. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. trietanolamină E. clorhidrat de fenilamoniu B. H2SO4 C. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. în mediu bazic. în soluţie sunt ionizate E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. sulfat acid de anilină D. acid fenilsulfamic 1277. α-naftilamină D. fenol D. în mediu acid. N–dimetilanilină E. sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. cu: A. Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt de culoare galbenă C. CH3 – NH – CH3 C. oxid de etenă E. β–naftol C. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. NH D. HCl B.

prin cuplarea cu β–naftol. N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. clorura de feniltrimetilamoniu D. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. este instabilă la temperaturi ridicate 1282. în mediu acid. Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. în mediu bazic. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. Referitor la clorura de benzendiazoniu. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. clorura de fenilamoniu 1283. acidul fenilsulfamic B. Sunt substanţe ionice: A. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. sulfat acid de anilină C. conduce la oranj III C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. trietanolamina E.O3S B. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB. C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . este clorhidratul anilinei D. aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. prin cuplare cu β–naftol. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D.

H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . N–di(2-hidroxietil)anilina D. t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z . N–dimetilanilina 1286. compusul X este nitrobenzen B. Sunt amine alifatice: A. compusul X este fenilbenzen C. compusul Y este N-metilanilina E. compusul Y este acid fenilsulfamic C. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. compusul X este anilina D. etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E. aminobenzen 207 . Sunt amine aromatice: A. alanina B. compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D. compusul Z este N. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288. N–metilanilina 1290. prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B.2–etandiamină E. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C. metilamina C. compusul Y este fenilamina B. 1. N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E. trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C. compusul Y este sulfat acid de anilină B. compusul Z este N. anilina D. compusul Y este N. compusul Z poate fi acidul ortanilic E.2 H2O .2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1285.

6-trinitrotoluen C. 1.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. t0C X .4. ζ 208 . compusul Y este p–cloronitrobenzen D. t0C Z . compusul Y este acid benzoic B.3 H2O . compusul Z este o–cloroanilină E. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A. Se consideră schema de reacţii: .6–trinitrotoluen D.N–dimetilanilină C.B.2 H2O Fe + HCl W . compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295.1–naftilamina E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4.N–dimetil–3-aminopentan D.4 H2O . o–toluidina E.4.4–fenilendiamină B. compusul Y este o–cloronitrobenzen B. compusul Z este 2-nitrobenzoic D.6–triaminobenzoic 1293. compusul Y este m–cloronitrobenzen C. difenilamina C.2 H2 O Z . compusul Y este 2. ζ B. conţine douăsprezece legături simple. compusul Z este 2. trimetilamina D. Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4. compusul W este acid 2.6–trinitrobenzoic E. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E. conţine opt legături simple. compusul Z este acid 2. N. compusul Y este acid acetic C. t C KMnO4 / H2SO4.6 H2O X Fe + HCl . etilfenilamina 1292.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.4.3 H2O Z Fe + HCl W . N. etanolamina 1291. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B. t0C Y . t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4. compusul Z este m–cloroanilină 1294. Sunt amine mixte: A.4.HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4.

cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. conţine un atom de carbon primar 1297. N–dimetilanilină E. urmată de reacţia cu NH3 B. hidroliză 1299. etilamină B. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. hidroxid de amoniu 209 . raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A. ζ C. aminele pot ceda protoni D. ζ B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. Aminele pot da următoarele reacţii: A. poate rezulta: A. urmată de reacţia cu NH3 C. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296. urmată de reducere D. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. toluen + Cl2/ AlCl3. sulfonare C. Benzilamina se poate obţine prin: A. diazotare E.C. benzen cu KCN urmată de reducere E. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. dietilamină C. diazotarea acidului sulfanilic C. grupa amino este polarizată C. cuplare D. trietilamină D. bromură de tetraetilamoniu E. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. toluen + Cl2/ h . conţine 13 legături simple. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. conţine 18 legături simple. toluen cu HNO3 / H2SO4. diazotarea anilinei B. aminele pot accepta protoni E. alchilare B.

CH3Cl B. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. N. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. HNO3 210 . se formează numai acid sulfanilic D. p–toluidină E. grupa amino este un substituient de ordinul I B. difenilamină 1308. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. Anilina poate reacţiona cu: A. este o reacţie reversibilă E. N. este o reacţie ireversibilă 1306. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1302. aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. CH3Br B. HCl C. H2SO4 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. o–toluidină C. NH3 E. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3Br / AlBr3 C. Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. se formează numai acid ortanilic C. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. anilină B. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E. se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. m-toluidină D. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. KCN 1307. grupa amino este un substituient de ordinul II C. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A.

NH3 E. II. I < II < III < IV C. benzaldehidă D. (CH3)3N. IV < III < I B. C6H5NHCH3. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. III. IV. I > II > III > IV B. 3-metilbutanal D. benzencarbaldehidă E. CH3NH2. I < III < IV C. IV.D. NH3. 12. II. acetal E. C6H5NH2. II > I D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . formilbenzen 1314. Se consideră compuşii următori: I. Se consideră compuşii următori: I. metanal 1313. V < III 1310. CH3NH2. 2-metilbutanal B. III < I > IV CAP. benzaldol C. β-metilbutanal 1312. (CH3)2NH. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. II > V E. CH3COOH 1309. formol B. aldehidă formică C. III. I < II D. 2-metil-3-butanal C. aldehidă benzoică B. 3-metilbutanonă E. COMPUŞI CARBONILICI 1311. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. III > IV E. formaldehidă D. C6H5NHC6H5. NH3.

dialdehidă etanoică 1319. carboxiciclopentan 1315. acid glioxilic C. metanal B. propanal 1316. acetofenonă D. 2-propanonă E. 2-butanal 1317. formilciclopentan E. etandial B. etandiol E. etanal C. etilmetilcetonă C. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. acetaldehidă E. aldehidă acetică D.CH=O A. arilmetilcetonă B. glioxal D. fenilmetilcetonă C. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . dimetilacetonă B. acetiletan E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A. dimetilcetonă D. metiletilacetonă D. ciclopentancarbaldehidă C. ciclopentanal B. carboximetan 1318. fenoxicetonă 1320. acetonă C. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. 2-butanonă B. fenilacetil E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. ciclopentanonă D.

compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C. solide D. compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amorfe E. compuşii carbonilici pot fi: A.C6H5 C C6H5 O A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. numărul grupelor carbonil din moleculă D. nesaturaţi E. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. compuşii carbonilici pot fi: A. monocarbonilici şi policarbonilici B. compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . difenilacetonă C. lichide C. fenoxifenil 1321. fenoxibenzen E. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B. compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. În funcţie de starea lor de agregare. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. variaţia punctelor de topire 1325. micşti D. aromatici 1323. natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. saturaţi C. gaze B. soluţii apoase 1326. difenilcetonă B. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil. miros E. benzofenonă D.

III<IV<V<VI D. acetona este lichidă D. grupa carbonil este nepolară D. III. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. glioxalul este un compus policarbonilic E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330. CH3CHO. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III>V>IV>VI 1332. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. metanalul este un gaz C. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. propandialul este un compus policarbonilic 1327. CH3CH2CHO. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E. VI. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. II. grupa carbonil este polară B. în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. I>II>III>IV>V>VI B. CH3CH2COCH3.3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. III<V<IV<VI E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3COCH3. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331. CH2O. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B. IV. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. CH3CH2CH2CHO.D. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C. I<II<III C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. V.

I>II C. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. în concentraţie mică. Se dau următorii compuşi: I. I>II>III E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III>II D. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. etanalul are miros de migdale amare C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine prin reducerea etanolului C. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. în concentraţie mare.butanonă. acetona este miscibilă cu apa C.1-butanol. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. înţepător. primii termeni sunt solubili în apă B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1333. acetona este insolubilă în apă B. se utilizează la sinteza novolacului C. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. II. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E.butanal. nu au aplicaţii practice B. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. sunt materie primă în industria alimentară E. I<III 1334. la temperatură obişnuită este un gaz B. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. se pot prepara numai prin sinteză C. sufocant B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acetaldehidă. I<II<III B. III. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 . se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. formaldehida are un miros puternic. acetaldehida are miros de mere verzi D. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336. se mai numeşte aldehidă acetică B.

este izomer geometric cu benzofenona E. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. LiAlH4 1343. 1-propanol B. Referitor la benzaldehidă. alcool izopropilic D. MeOH/Pt E. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine industrial din acid benzoic B. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342. NaBH4 D. prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. Pd C. H2/Ni. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E. Prin reducerea acetonei se obţine: A. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. izopropanol 216 .Pt. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C.1340. H2/Pb2+ B. 2-propanol C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. alcool n-propilic E. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C.4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. are miros de migdale amare D. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B.

un alcool nesaturat 1349. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un alcool primar E. alcool etilic E. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C. 2-propanol C. poate avea loc între două molecule de aldehide B. poate avea loc între două molecule de cetone C. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. se formează o nouă legătură chimică simplă. în prezenţa oxizilor de azot B. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool metilic D. Zn/H2SO4 1350. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. un alcool primar 1347. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. are loc numai între compuşi identici D. hidrogenul lichid B. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1346. poate avea loc între două molecule de aldehide B. formol B. 1-propanol B. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. LiAlH4 C. alcool butilic D. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. ζ C. 2-butenal C. poate conduce la un cetol E. un alcool secundar 1348. etanol D. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. NaBH4 D. prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C. are loc numai între compuşi diferiţi E. metanol C. poate conduce la un aldol D. se elimină o moleculă mică B. Na/EtOH E. Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-butanal B. metanal E.

Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. poate conduce la o aldehidă nesaturată D. aldehidă crotonică şi apă 1356. Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A. 3-hidroxibutanal D. etanalul E. 2-butenal E.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. 2-metil-2-butenal D. un aldol D. 3-buten-2-onă C. 4. formaldehida B. acetofenona E. metanolul B. metanalul C. poate conduce la o cetonă nesaturată E. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A.C. un aldol B. 2-butenonă B. un croton C. un croton E. etanolul D. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A.benzilidenacetonă D. acetona 1358. un aldol B. 4-metil-3-pentenonă C. o cetonă saturată 1357. acetona 1359. Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A.un hidroxiacid B. 2–butenal D.o aldehidă nesaturată 1360. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A.2-benziliden-2-metiletanal E. un croton C. o hidroxialdehidă E.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. 3-metil-2-butenal 218 . acetaldehida C. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A. poate conduce la un hidroxiacid 1354. benzaldehida D. o hidroxialdehidă 1355.

Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. acetaldehida B. 2. 3-butenal C. 3-penten-2-onă C. tricloroacetaldehida B. novolac 1362. dialilcetonă D.E. dietenilcetonă E. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. alcooli o.4–butandionă 1364. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A. 4-penten-2-onă B. benzaldehida 219 . Prin condensarea în mediu acid.7-heptadien-4-onă B. 2-butenalul E. un compus macromolecular cu structură filiformă E. fenilmetilcetona D.5-heptadien-4-onă D. 3-buten-2-onă B.6-heptadien-4-onă C. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A. un compus macromolecular cu structură filiformă E. divinilcetonă 1366. la rece. Prin condensarea în mediu bazic. divinilcetonă D. alcooli p-hidroxibenzilici C. 3-metil-1-butenal 1361. dialilcetonă E. dintre fenol şi formaldehidă. 3-butenalul 1367. alcooli o-hidroxibenzilici B. dipropenilcetonă 1365. difenilcetona C. rezultă: A. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. un compus macromolecular cu structură trididemensională D. bachelită C 1363. la rece. 2. 1. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. formaldehida C. 1. alcooli p-hidroxibenzilici C.hidroxibenzilici B. dipropenilcetonă E.

Referitor la novolac. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. este o substanţă solidă B. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 . se obţine în mediu acid. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o substanţă termoplastică D.D. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D. se obţine în mediu bazic. Referitor la rezită. la rece C. este un bun solvent pentru compuşii organici C. compusul X este acetaldehida C. divinilcetona 1368. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. are formula moleculară C3H6O B. Referitor la acetonă. se obţine din fenol şi bachelită 1370. 4-metil-3-pentenona E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. se mai numeşte novolac E. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. este o substanţă amorfă B. compusul Z este 2-butenalul E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la bachelita C.este o substanţă solidă C. Referitor la novolac. nu se dizolvă în nici un solvent 1372. se obţine în mediu bazic. compusul X este acetona B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la rece B. se obţine în mediu acid. nu se topeşte la încălzire E. la rece B. este o aldehidă E. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . la rece C. este insolubilă în apă D. este solubil în apă D. este solubil în alcool E. se mai numeşte bachelită C D. este termoplastic 1369. este o substanţă termorigidă C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

dibenzilidenacetona E. benzilidenacetona C. doi acizi E. etanalul este solubil în apă D. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. se obţine un compus Z. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. un alcool nesaturat 221 . benzaldehidă D. aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. compusul X este 2-propanolul C. Compusul X rezultat poate fi: A. Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. 4-metil-3-penten-2-ol C. compusul X este 1-propanolul B. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. benzilacetona B. fenilacetaldehidă E. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. compusul X este acetaldehida C.Alegeţi răspunsurile corecte: A. 4-metil-3-penten-2-onă B. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este propanal E. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este propenal 1376. un hidroxiacid D. benzofenonă B. acetofenonă C. compusul X este formaldehida B. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C. dibenzilacetona D. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. compusul Y este acetona D. compusul Y este acetaldehida D. acetonă 1377. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. difenilcetona 1378. X şi Y. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4.

1. 2-hidroxipentanal 1385. 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C.1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386. un atom de carbon terţiar E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. 3-hidroxi-2-metilbutanal C. doi atomi de carbon primari C. 3-hidroxipentanal E. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A. un atom de carbon primar B. trei atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon cuaternari 1383.1381. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon primar B. doi atomi de carbon terţiari 1384. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. un atom de carbon secundar E. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari D. doi atomi de carbon primar C. 2-metil-2-butenal B. patru atomi de carbon primari B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 . un atom de carbon secundar D. 3-hidroxi-2-pentenal D. un atom de carbon cuaternar 1382.

compusul X este metanal B. trei atomi de carbon primari B. cinci atomi de carbon secundari D. trei atomi de carbon secundari C. un atom de carbon terţiar 1388.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este glicolul D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanal C.A. compusul X este etena B. compusul X este butanal B. doi atomi de carbon secundari D. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y . Se consideră schema de reacţii: R. compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 .HCl 2-butenal . compusul Y este butanal D. compusul Y este 3-butenal 1390. trei atomi de carbon primari B. doi atomi de carbon terţiari E. doi atomi de carbon cuaternari 1387. compusul Z este etanol C. compusul W este acid etanoic 1389. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X . compusul W este etanal E. trei atomi de carbon terţiari E. patru atomi de carbon primari C. compusul Y este 2-butenal E.

compusul Y este propanal D. compusul Y este 3-fenil-1-propanol D. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. compusul Z este 4-metil-2-pentanol D. cinci aldehide B. compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B.C. trei cetone C. compusul Y este 1-butenol D.H2O Y + H2 / Pt Z H . două cetone B. Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. şase aldehide C. compusul Y este 2-butenol E. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO .H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. şapte aldehide D. compusul X este benzilidenetanal C. compusul X este propenal B. compusul Z este 1-propenol E. trei aldehide D. compusul X este 3-hidroxipropanal C. Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 . cinci cetone E. compusul Y este 3-butenol 1391. compusul X este benzilidenacetona B. cinci aldehide 1395. compusul Z este 1-propanol 1392.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394. Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A. şase cetone 1396. patru aldehide E. compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E.

prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. 2-fenil-2-propenal C. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B. benzofenonă E. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A. ea însăşi 1401. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. acetonă 1400. 225 . Benzaldehida se poate condensa cu: A. formaldehida B. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E.1-dicloroetanului E. tricloroacetaldehidă D. hidroliza 1. acetaldehida E. zece aldehide D. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C.A. nouă aldehide C. cinci cetone E. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. hidroliza clorurii de etil D. O B. acetofenonă C. acroleina D. şase cetone 1397. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. O C. Acetaldehida se poate obţine prin: A. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. opt aldehide B. O O D. formaldehidă B. Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A.

adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A. C6H5 C. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D. C6H5COC6H5 R. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403.HCl C6H6 + C6H5COCl D. Tollens C6H5CHO E. CH3CHO C. deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B. Alegeţi reacţiile corecte: A. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B.O E. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. 226 . O 1402. oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D.

hidroliza 2. 2 CH3 C O CH3 AlCl3 . + H2O. compusul X este clorura de benziliden C. compusul Z este alcoolul benzilic 1407. compusul Y este alcoolul benzilic D. oxidarea izobutenei D. adiţia apei la acetilenă C. alchilarea benzenului cu propenă. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B. Nu se poate obţine acetonă prin: A. în prezenţă de AlCl3 umedă E. Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. Propanona se poate obţine prin: A. condensarea a două molecule de etanal B.2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X . oxidarea 2-metil-2-butenei 1409. compusul X este clorura de benzil B. CH3CH2Cl + H2O E. compusul Y este aldehida benzoică E. adiţia apei la propină 1408. condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E. hidroliza 2.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405. în prezenţa AlCl3 227 .2 HCl . oxidarea izopropanolului B.2-dicloropropanului C. CH3CHCl2 + H2O 1406.HCl H D.C6H6 + C6H5COCl E. C6H6 + CH3COCl C.2-dicloropropanului D. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A. AlCl3 . alchilarea benzenului cu clorură de acetil.

oxidarea 2-fenilpropenei C. CH2=CH–CH2–CH3 B. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A.1-dicloro-1-feniletanului D. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. CH2=CH2 D. hidroliza clorurii de benziliden 1410. CH3CH2CHO B. C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411. Cl Cl E. CH3–CCl2–CH3 D. CH3 C E. Cl Cl 1412. C6H5–CHCl2 C. CH2=CH–CHO E. CH3–CCl3 B. CH3 C C6H5 O D.B. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A. hidroliza 1. CH3 C CH3 O C. O 228 . adiţia apei la fenilacetilenă E. CH2 C CH2 CH3 CH3 C.

Alegeţi reacţiile incorecte: A. ζ E. treisprezece legături simple. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butanona C. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. doi electroni π B. etanalului 1414. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. acroleinei cu LiAlH4 D. etilbenzenului cu Ni E. benzaldehidei B. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. compusul X este 2-propanol C. compusul X este 2-butanol B. propanonei cu Pt B. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. compusul Y este 2-propanona 1416. difenilcetonei E. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. un atom de carbon cuaternar 1418. compusul X este propanona D.1413. acetonei C. compusul Z este etilvinilcetona E. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. Se consideră compusul cu structura de mai jos. zece legături simple. compusul Y este 2-propanol E. 2-butenalului cu Na BH4 C. acetofenonei D. compusul Z este dietilcetona D. ζ D. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . patru electroni π C. compusul X este 1-propanol B.

2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: 230 .1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. ea însăşi 1420.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A.2-dicloropropan + H2O . compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424. compusul Y este 2-butanonă D. reactiv Tollens B. compusul Z este 1-propenol E.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2-propanol B. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422. compusul X este propanonă C. compusul Y este propenal D. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO . compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. compusul X este etanal B. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B. KMnO4/NaOH E. compusul X este propanonă B. K2Cr2O7/H2SO4 D. 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2.1419. reactiv Fehling C. 2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A. compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z . compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. compusul Y este propanal C. compusul Z este 3-buten-2-ol E. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. compusul Z este 2-butanol 1423. 1.

Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X .H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-butadienă 1426.6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . compusul Z este 2-butenal E.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X . compusul Y este 2-metil-2-butena C. compusul Z este acidul etanoic D. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C. compusul Y este 2-butenă D. compusul W este acidul etanoic E. compusul Y este 1. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6. compusul X este acetilena C. compusul X este 1-butanol B. compusul Y este 1. compusul Y este etanal D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este 2-butena B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este propanona 1427. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1.2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D. compusul X este metan B. compusul X este 2-buten-1-ol C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B.2-butadienă E.

compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. acetaldehida C. este o cetonă 1429. Referitor la formula moleculară C4H8O. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. compusul X este 1-butena B. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. benzaldehidă E. 2-butanona 232 . compusul Y este 1-butanol C. trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. formaldehida B. benzaldehida D.H3C CH2CH3 H3C O E. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butanol D. conţine doi atomi de carbon terţiari E. compusul Z este 2-butanonă E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. conţine patru electroni π D. acetofenonă D. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A. propanonă C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. propanal B. conţine patru atomi de carbon secundari C. 2-butenal 1432. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. conţine doi atomi de carbon primari B.

2-pentenă D. la propanonă: A. 2-metil-2-pentenă B. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. În structura benzaldehidei există: A.4-hexadienă D. şase electroni p D. şase electroni π B. 1. 1-butenă 1436.3-dimetil-2-butenă E. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A.4-dimetil-2. şase electroni π B. opt electroni π C.4-dimetil-3-pentanona E. şase electroni p 1439. diizopropilcetona D. 4-metil-1-pentenă E. dietilcetona B. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. Na /EtOH E. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc. În structura acetonei există: A. Zn. LiAlH4 B. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. doi electroni π C. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 . patru electroni p E. H2SO4 1438. 2-metil-2-butenă C. doi electroni p 1440. 1. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A. NaBH4 C. difenilcetona 1434. patru electroni π D.2-dimetil-1-ciclobutenă C. 2. 3-metil-1-butenă B.E. patru electroni p E.3-butadienă 1437. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. acetofenona 1433. prin reducere formează un alcool primar D. dimetilcetona C. 2.Pd2+ D. 2.

compusul Y este 1. 2-metil-1-propanol C. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. formol 1443. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C. aldolică D. alcool benzilic 1446. crotonică E. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D.2-dimetil-1. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E. alcool sec-butilic B. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A.5-hexadiena B. etanol B.5–hexandiol D. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C. 3-metil-2-butanol E. intramoleculară B. compusul X este 2. eterică 1441. ciclobutanol D.A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. extramoleculară C. 2-propanol D. compusul Y este 1. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442.5-hexandionă C. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. alcool terţbutilic C. terţbutanol E. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y . ciclopropanol 1445. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. compusul X este 2.2–dihidroxiciclobutan 1444. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B. compusul Y este 2. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E. soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A.2-ciclobutandiol E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

benzaldehida C. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y . acetona 1451. acetofenona 1450. dimetilcetona D. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. nici o cetonă 1449. două aldehide C. două cetone E. compusul X este fenilmetilcetona C. butanona C. acetaldehida E. ciclohexanona B. 2 cetone E. etanalul C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul X este alcoolul benzilic B. 2-butenalul B. aldehida benzoică 1452. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. 2 aldehide B. o aldehidă B.aldehide C. difenilcetona E. aldehida crotonică C. 3.1447. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. formaldehida E. 1 cetonă 1448. o cetonă D. 4 aldehide D. 3-metilbutanal E. 2-metilbutanal 1453. benzofenona D. diterţbutilcetona B. propanona D. metanalul B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul X este 1-feniletenol D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. butanalul D.

3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este acetilena B. compusul Z este aldehida propionică E. Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 . compusul Z este 2-butena Y HO 1455. compusul X este butanona C. compusul X este formaldehida C. compusul Y este o. compusul Z este acroleina 1457. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z .compusul X este acetilena C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O. Se consideră schema de reacţii: 236 . compusul X este formaldehida B. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y .3 H2 . compusul Y este 2-butanol D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458.o-dihidroxidifenilmetan E. compusul Y este alcoolul vinilic B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul Z este etanalul D. compusul W este etena E.E. compusul W este etanul 1456. Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O.H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454. compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D. compusul Y este formaldehida D.6000C HO Z . compusul Y este etanalul C. compusul Z este 1-butena E. compusul X este butanal B. HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y .

compusul Z este novolac Z 1460. compusul X este 4-hidroxi-2.2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-dimetil-1-butenă B. compusul Z este p.H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este o.3-dimetil-2.4-dimetil-1-pentenă B. compusul X este 2. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C.o-dihidroxidifenilmetan D.HCl . compusul Y este 2. compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B. compusul x este 2. compusul Z este 2.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .H2O .3-dimetil-2-butenă C. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 .H2O .3-dimetil-1-butanol D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-dimetil-1-pentenă E. compusul X este 2-hidroxi-2.p-dihidroxidifenilmetan 1459.H2O .4-dimetil-1. compusul Y este 2.3-dimetil-2-butanol E. compusul Z este p.p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .3-dimetil-1-butanol X Y . compusul Y este 2.HCl .3-butandiol B. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B.4-dimetil-4-penten-2-ol C.4-dimetilpentanol D.p-dihidroxidifnilmetan E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y . compusul X este 2.4-pentadienă 1462.2 H2O . compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D. compusul Y este 2.CO2 O O .3-butandiol 237 . compusul X poate fi 2. compusul Z este o.3-dimetil-2-butenă 1461.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2. compusul X este 2.o-dihidroxidifenilmetan E.

C. Sunt corecte afirmaţiile: A.4-butandiol D. acid terţbutilic E. este o cetonă C. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A.3-dimetil-1. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B. 13.2-dimetilpropanoic C. acid trimetilacetic D. compusul Y este 1. acetatul de etil 238 . compusul X poate fi 2. compusul Y este 2.3-butadienă E. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP. acid izobutanoic 1467. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. butandiona este un compus dicarbonilic E. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. pot fi aldehide şi cetone E. grupa carbonil este nepolară D.3-dimetil-1. Referitor la compusul cu structura de mai jos. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. se numeşte 2-metil-4-butanal D. se numeşte β-metilbutanal 1464.3-butadienă 1463. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C. se numeşte 3-metilbutanal E. punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465. acid izovalerianic B. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A. acid 2. este o aldehidă B.

reacţia cu metale alcaline 239 . înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. hidroliza dimetilcianhidrinei B. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. reacţia cu metale B. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. urmată de hidroliză C. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. adiţia HCl la acid acrilic. H2SO4) D. sodiu metalic 1475. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E. acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. sunt adevărate afirmaţiile: A. esterificarea C. are loc în mediu bazic C. reacţia cu oxizii metalelor C. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A.B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E. reacţia cu hidroxizi alcalini D. 1. carbonatul de sodiu C. este ireversibilă B. anhidrida acetică D. formiatul de izopropil D. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. se foloseşte unul din reactanţi în exces E. hidroxidul de sodiu E. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. 3-hidroxibutanalul C. reacţia de esterificare E. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472. metanul B. 1. ionizarea în soluţie apoasă B.4-butandiolul E. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C.4-butendiolul 1469. valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A.

este o substanţă solidă la t = 16. formol 1478. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A. este volatil D. acid acetic D.D. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C. acid etanoic C. nu se poate obţine industrial E. oţet 1479. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. acid propanoic E. este foarte uşor solubil în apă E. este un lichid incolor D. acid metanoic B. acid metanoic B. este insolubil în apă 1480.50C E. reacţia cu oxizi bazici E. cu apa formează legături de hidrogen 1482. şi p. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. are miros înţepător C. are p. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. acid acetic D. sunt acizi tari 1483. acid formic E. nu reacţionează cu alcoolii E. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A.f. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. grupa –COOH este polară D. are formula generală CH3–COOH B. au caracter acid D. au formula generală R–COOH B.t. acid etanoic C. Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 . proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. sunt în stare de agregare lichidă B. se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477. scăzute 1481. polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. se comercializează sub numele de oţet de vin D.

Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. Fe B. Cu E. este o reacţie ireversibilă C. formând o sare şi hidrogen D. se dizolvă în apă E. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este o reacţie reversibilă D. Mg B. reacţionează cu oxizii metalelor. Zn D. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. Fe C. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. HCOOH 1487. sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489. este o reacţie de echilibru E.A. H2SO4) B. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. în soluţie apoasă ionizează 1486. NaOH) 1490. colorează în roşu hârtia de turnesol E. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. Acidul acetic reacţionează cu: A. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E. KOH D. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. CaO C. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485. formând var stins 1488. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un acid mai tare decât acidul formic B. H2 1484. CaCO3 E. dioxid de carbon şi apă B. reacţionează cu oxidul de calciu. este un acid mai tare decât acidul propanoic C. CH3COO─ D. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A.

acid capronic D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. acid butiric E. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. acid propanoic 1495. acid hexanoic C. pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. acid capronic D. acid butanoic C. este un acid gras saturat D. acidul oleic D. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C. este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. poliesterii sunt polimeri de condensare E. pot avea numai legături simple C–C E. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. pot fi nesaturaţi D. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. conţin un număr impar de atomi de carbon B. sunt numai în stare lichidă 1494. au loc reacţii de copolimerizare C. Sunt acizi graşi saturaţi: A. acidul linoleic 242 . acid hexandioic B. acid propionic B. de oţet B. pot fi saturaţi C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se numeşte acid palmitic B. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli. acid caprilic E. este un acid gras nesaturat E. se numeşte acid stearic C. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491. acidul butiric B. acidul caprilic C. acid caprinic 1496.B. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acetatul de etil are un miros înţepător. acetatul de etil este un ester D.

substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. se numeşte acid oleic D. substanţa a poate fi H2 E. este un acid gras saturat B. se numeşte acid linoleic E. prin hidroliza grăsimilor D. prezintă izomerie geometrică 1501. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. acidul lauric 1499. prin oxidarea arenelor polinucleare E. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. Acizii graşi se pot obţine: A. acidul caprilic D. este un acid gras nesaturat C. acidul hexanoic B. substanţa b poate fi MgO C. acidul pentanoic 1498. acidul heptanoic D. acidul oleic E. mai mare decât etanolul B. acidul linoleic 1500. este un acid gras nesaturat B. substanţa a poate fi Mg B. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. prin eterificarea glicerinei C. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . Sunt acizi graşi saturaţi: A.E. acidul capronic C. acidul palmitic E. pornind de la compuşi naturali B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul acetic are p. acidul pentanoic C.f. are trei legături duble C=C E. substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. acidul butanoic B. are structură plană C.

Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. acid o-hidroxibenzoic E. este insolubil în apă C. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. este un acid aromatic D. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. acid salicilic C. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. este o substanţă cristalină B. exceptând acidul formic D. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. este solubil în apă E. pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E. este un acid alifatic E. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506. acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid acetilsalicilic B.C. 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. Ka E. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. este un acid mai slab decât acidul benzoic B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509. salol 244 . sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. aspirină D. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B.

CH3COCl D. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D. compusul Y este acetona D. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. compusul X este 1-propanol B. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. compusul X este 2-propanol C. C2H5OH C. NaOH B. aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. Se consideră schema de reacţii: 245 . aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. are loc într-o singură etapă B.1511. (CH3CO)2O 1512. este un compus lichid 1516. compusul Y este propanona E. aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A. prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C. CO2 E. Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. este un hidroxiacid E. compusul Y este acidul acetic 1517.

2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. compusul X este clorobenzenul B. compusul X este toluenul D. t. .HCl Alegeţi răspunsul corect: A. C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 .C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh. compusul Y benzaldehida 1518. compusul Y este acidul benzencarboxilic D. compusul X etilbenzenul C. compusul Z este fenilmetilcetona E. Se consideră schema de reacţii: + CO2.HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519. CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. compusul Y acidul fenilacetic E. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B. compusul X este toluenul B. compusul X este xilenul C. compusul X este acidul benzoic B. compusul Y acidul benzoic D. compusul W este acidul salicilic E. p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO .NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este fenolatul de sodiu C.HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E. compusul X este izopropilbenzen C. compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 . Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X . compusul X este n-propilbenzen B. compusul Z este acidul salicilic D. C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C.

compusul W este acidul acetic E. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. acidul participă cu protonul grupei –OH. compusul Y este acetat de etil D. patru acizi monocarboxilici C. compusul Y este propionat de etil 1526. în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este aspirina 1525. compusul X este aspirina C. acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523. compusul X este propanal B.1522. opt esteri 247 . compusul Y este dietileter E. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etanolul C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acid propionic C. Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . compusul Z este glicolul B. compusul X este acidul acetilsalicilic B. compusul K este acetatul de etil 1524. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. iar acidul cu grupa hidroxil B. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E. compusul W este acetaldehida D. trei acizi monocarboxilici B. compusul Y este acidul salicilic D.

CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. doi acizi carboxilici B. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. compusul Z este acetatul de etil 1531. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. zece esteri 1527. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E.D. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. KOH) se formează acetaţi alcalini C. nouă esteri E. compusul X este etena C. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B. trei acizi carboxilici C. compusul Y este alcoolul etilic E. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 . compusul X este etanul B. acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. patru acizi carboxilici D. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. cinci esteri 1528. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A. 12 acizi carboxilici C. 3 esteri E. reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. 14 acizi carboxilici D. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. patru esteri E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 10 acizi carboxilici B. compusul Y este acetaldehida D. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

2-difeniletenă E. 1-butenă D. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537. compusul W este acidul fenilacetic D. IV > II > I E. compusul U este benzoatul de etil 1534. benzoatul de metil este un eter aromatic C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1. III > II > IV 1539. etilbenzen B.3-dimetil-2-butenă C. IV = CH3–CH2–COOH. Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este acidul benzoic E. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B. compusul Z este toluenul B. IV < II < I D. 2. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536. Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH. Se consideră schema de reacţii: 249 . Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. III = C6H5–COOH. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. II = CH3COOH. 2-butenă B. I < II < III C.1533. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. etenă cu reacţiv Bayer E. propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. compusul Z este etilbenzenul C. I > II < III B.3H2 X + H2. 2-metil-1-butenă 1535.

compusul T este etena 1541. compusul Z este benzoatul de metil E. compusul Y este etanolul C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. KMnO4 / H2SO4 E. compusul U este etanul D. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni. compusul X este acid propanoic C. compusul Y este n-propanol E. p Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acidul acetic B. compusul Y este etanol D. compusul X este acid acetic B. compusul Y este izopropanol 1540. compusul X este acid propanoic B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 . hidroxid de cupru (II) B. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A. K2Cr2O7 / H2SO4 C. Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. compusul Y este metanolul D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul U este metanul E.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. t. compusul Y este n-propanol C. reactiv Bayer 1543. hidroxid de diaminoargint (I) D. compusul Z este acetatul de fenil 1542. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.

COOH NH2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. numărul atom de carbon secundari este 2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. etilbenzen E. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. toluen D. etenă 1547. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. 2–butină C. numărul atom de carbon cuaternar este 1 E. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E. izopropanol 251 . compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. numărul atom de carbon primari este 4 B. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. 2–butenă B. etanol B. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D.

2–pentenei C. 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E. 1–pentenei B. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A. Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A. 1. Se formează acid benzoic prin: A. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A.1–tricloropropan D.2–dicloropropan C. alcool etilic C. 1. hidroliza cloroformului 1554. Se formeză acid acetic prin: A. 2–propanol 1551. propanonă E. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C. triclorofenil metan E. hidroliza clorurii de etilidin D.2. alcool izobutilic E. 2-butenă C.1. terţbutanol D. hidroliza clorurii de benzil B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A. 1. oxidarea o-xilenului E. etenă 1550. oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E. Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A.etandiol B.C. 8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B.3–propantriol D. 2–metil–2-pentenei D. 2.5-dimetil–2-hexenă D. ciclopentadienei E. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. etan 1548. oxidarea etilbenzenului 1553. clorură de benzen 1549. oxidarea toluenului D. 1-butenă B. ciclohexenă E. 2–cloropropan B. hidroliza triclorofenilmetanului C. 3. oxidarea etanului C. 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D. izoprenului 252 . oxiadrea energică a etanolului B.2 .

clorurile acide C. compusul Y este acid acetic E. oxidarea energică a 1. aminele E. compusul X este 1. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556.2.1. compusul X este propena B.2.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este etanol D. oxidarea energică a ciclobutenei B. compusul Y este acetaldehida D. compusul Y este acetaldehida D. compusul X este etan B. anhidridele acide D.1. compusul Y este acid acetic 1560.2–etandiol B. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO . compusul X este etena C. Se consideră schema de reacţii: Y 253 . Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. oxidarea energică a ciclobutadienei C. compusul Y este alcool izopropilic E. compusul T este acid etanoic 1559. Se poate forma acid etandioic prin: A. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A.2–etandiolului D. compusul W este etanal E. esterii B. compusul X este propanona C. compusul X este etanol C.1555. hidroliza 1. compusul Z este acetat de etil 1558.2–hexacloroetanului E. nitrilii 1557.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. Aditivii din detergenţi pot fi: A. se formează sarea acidului stearic 1602.1595. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se reface glicerina C. lecitină D. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. stearatul de sodiu E. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei. glicerină D. Prin hidroliza 1. este o reacţie de hidroliză E.3-trioleil-glicerolului rezultă: A. glicerol E. săpunurile sunt biodegradabile C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. substanţe fluorescente B. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D.2. poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . este o reacţie de policondensare D. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A. nu are importanţă practică B. sulf E. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B. amoniac 1596. acid palmitic D. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. stearat de sodiu C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid stearic E.3-tributanoil-glicerolului C. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. enzime D.2. acid oleic B. polifosfaţi C. caroten B. acid stearic 1600. glicerină 1601. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. palmitat de sodiu B. butandionă C. acid linoleic C. palmitatul de potasiu 1598. se adaugă: A. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B.

1. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. –X B. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D. acidul capronic este un acid gras saturat 1604. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D. 1. Sunt false următoarele afirmaţii: A. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. prin hidrogenare. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. –NH2 E. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. margarina este lichidă 261 . Sunt false următoarele afirmaţii: A. lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E.2. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A.2.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E.C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 1. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D. prin ardere în corp. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606. –OSO3-Na+ 1608. –CH2–CH2–O–K D. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. se rup legăturile duble D. grăsimile nu se hidrogenează 1603. cu eliberare de energie C.2. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E. –SO3Na C. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C. prin oxidare completă.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B.

consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613. sunt agenţi activi de suprafaţă C. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO. Isăcescu C. este un săpun solid E. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. pentru a fi folosite în alimentaţie. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. săpunurile de potasiu sunt moi E. natura substanţelor din care provin C. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. forma de zig-zag a catenei 1617. este o sare C. acid palmitic 262 . raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C.1610. gradul de nesaturare a grăsimii D. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. în materiile organice grase.D. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. obţinute prin presare. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. se rafinează E. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B.şi Na+ D. acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. se mai numesc detergenţi B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. Neniţescu şi D. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. este un detergent 1614. acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. uleiurile brute. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

dioleopalmitina E. dipalmitostearina E. 1 mol acid palmitic E. 1 mol acid butanoic D. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A. palmitat de sodiu 1618. Sunt trigliceride mixte: A.B. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A. glicerină E. tristearina D.2. au număr par de atomi de carbon B. 1 mol acid stearic 1619.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3-tributanoilglicerol B. 1-butanoil-2. structura de mai jos corespunde 1. acid stearic C.3-tristearilglicerol B. acid butanoic D. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 . au număr impar de atomi de carbon C. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D.2. Sunt trigliceride simple: A. 2 moli acid butanoic B. au catenă liniară E. sunt monocarboxilici 1620.2. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C. 2 moli glicerină C.3-dipalmitil-glicerol 1622. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. trioleilglicerol 1621. au catenă ramificată D. 1. trioleina D. 1. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B.

CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D. Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. la fierbere E. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. toate grăsimile sunt trigliceride C. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E. Sunt false următoarele afirmaţii: A. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B. fac parte din clasa zaharidelor B. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. are loc în mediu bazic C. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D.3–tributanoil-glicerol B. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 . conţin catene voluminoase nepolare E. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. cea mai simplă trigliceridă este 1. reface glicerina E. structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623.2. nu sunt solubile în apă C. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B. acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627.

acizi fenoli E. carboxilici C. în stare naturală. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629. hidroxiacizii pot fi: A. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.D. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se găsesc în natură 1631. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. natura catenei hidrocabonate B. aromatici 1633. catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B. aromatici C. aplicaţiile lor practice 1632. HIDROXIACIZI 1630. micşti nesaturaţi D. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 . poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. alifatici B. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. aldoli 1634. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. în trigliceride. 15. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. hidroxilici B. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. acizi alcooli D. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. modelul spaţiul al moleculelor E. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. Hidroxiacizii pot fi: A. alifatici E. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B.

acid 1. acid hidroxiacetic B. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D. acid orto-hidroxipropanoic D.2-dihidroxipropanoic B. acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. polihidroxi-policarboxilici E.3-dihidroxipropanoic C. poliaromatici 266 .OH faţă de grupa . acid glioxalic D. acid gliceric 1639. acid salicilic 1637.COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o. acid lactic 1640. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A. precizarea grupei . În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. monohidroxi-policarboxilici D. acid 2-hidroxibenzoic C. δ E. hidroxiacizii pot fi: A. acid hidroxietanoic C. acid glicolic 1638. acid α. acid 2. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A. acid o-hidroxiacetic E. acid o-hidroxibenzoic D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A. polihidroxi-monocarboxilici C. monohidroxi-monocarboxilici B. acid 2-hidroxipropanoic B.β-dihidroxipropanoic D.hidroxi-1-carboxibenzenic E. acid glicerolic E. acid α-hidroxibenzoic B. grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. acid 2.C. acid α–hidroxipropanoic E. m şi p 1636. β.

Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul citric conţine două grupe carboxil E. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. este insolubil în apă C. este o substanţă cristalină B. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are loc în mediu acid 1648. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E. soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. este foarte solubil în apă D. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. soluţia apoasă are caracter bazic B. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C.1641.

1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C. acetonitril D. t. sinteza acidului salicilic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. apă 1654. procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. are loc în două etape principale B. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. sinteza acidului benzoic C. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. salicilat de sodiu 1650. p + Na + HCl fenol X Y Z . Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Hidroliza aspirinei conduce la: A. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. în prima etapă a procedeului formează un ester E. sinteza acidului acetilsalicilic 1651. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. acid acetic E. compusul X este fenoxid de sodiu 268 . sinteza fenolului B. Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652.NaCl . acetilat de metil B. prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. clorură de acetil C. în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. acid salicilic C. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E. salicilat de sodiu D. anhidridă acetică E. acid acetilsalicilic B. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653.C. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B.

compusul S este acid glicolic 1659.HCl + H2O / HO W . Tollens + Cl2 / h Z . compusul Z este acid acetic C.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanol B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R. compusul Y este apa E. compusul Y este 1. compusul X este aspirina D. compusul Y este acid salicilic C. compusul Z este acid salicilic E.1-dicloroetan C. compusul U este acidul hidroxiacetic 269 . compusul Z este salicilat de sodiu 1656.2-dicloroetan B.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658. compusul Y este acid acetic 1657.HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A.B. compusul X este salicilat de metil B. compusul Y este salicilat de sodiu D. compusul W este acetaldehida D. compusul U este acetaldehida E.HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y . HgCl2 X + HCl Y + H2O . compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic . Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C. compusul Y este acid acetic B. compusul X este acid acetilsalicilic C. compusul Y este 1. compusul S este acid o-hidroxietanoic E. compusul X este acid acetic C. compusul Y este acid glicolic E. compusul Y este acid lactic D.HCl + H2O / HO T . compusul W este acid acetic D.

şapte atomi de carbon secundari 1664. un atom de carbon primar B. un atom de carbon primar B. compusul X este 1-butenă B. patru atomi de carbon secundari 1663. un atom de carbon secundar D. un atom de carbon primar B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . compusul Y este acetaldehidă E.HCl + H2O / HO Z . doi atomi de carbon secundari E. doi atomi de carbon primari B. compusul X este etanol B. compusul X este 2-butenă C. compusul W este acid hidroxiacetic 1662. În acidul δ-hidroxihexanoic există: A. un atom de carbon primar 270 . trei atomi de carbon secundar E. compusul Y este acid etanoic D. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A. un atom de carbon terţiar 1665. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon terţiar 1666. În acidul gliceric există: A.HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon secundar D. trei atomi de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari C.1660. În acidul citric există: A. compusul Y este etanol C. şase atomi de carbon nulari E.HCl + H2O / HO Z . compusul Y este acidul etanoic 1661. patru atomi de carbon secundar E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h . În acidul tartric există: A. compusul X este n-butan D. compusul W este acid monocloroacetic E.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A. doi atomi de carbon secundar D. trei atomi de carbon primari C.HCl W +X .

oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B. este insolubil în apă D. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. au caracter bazic C.2H2O B. doi atomi de carbon secundar E. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672. oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. au caracter acid B. sunt solubili în apă 1671. COOH OH + 2NaOH . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt substanţe ionice E. Referitor la salicilatul de sodiu. un atom de carbon secundar D. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. hidroliza acidului monocloroacetic D. adiţia apei la acetaldehidă C. Alegeţi reacţiile corecte: A. sunt săruri D. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. etanol B. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E. COO Na O Na 271 . hidroliza 1. etanal C. etanoat de etanol 1670. anhidridă etanoică E. doi atomi de carbon primari C.B.2-dicloroetanului B. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. clorură de etanoil D. trei atomi de carbon secundar 1667. Acidul glicolic se poate obţine prin: A.

COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. t0C + CO2 COO Na 1673. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E. Alegeţi reacţiile corecte: A. O Na p. OH COONa D.COOH OH + HO C2H5 C. O Na p. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 . COOH OH + NaOH B.

acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. zece legături simple ζ E. nouă legături simple ζ C. doisprezece legături simple ζ 1676. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. o legătură π B. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C. Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. zero legături π E. trei legături π C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. două legături π 1675. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A. COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674. patru izomeri (fără stereoizomeri) E. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C. cincisprezece legături simple ζ D. şapte legături simple ζ B. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E.E. patru legături π D. trei izomeri (fără stereoizomeri) D.

strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E.CH2 COOH OH C. lămâile conţin aspirină 1680. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul Y este salicilat de etil D. compusul Y este acid acetilsalicilic E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679. Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetat de fenil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. laptele conţine acid lactic B. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este salicilat de etil C. lămâile conţin acid citric C. compusul Y este aspirina 1681. compusul X este acid acetilsalicilic B. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 .

intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. celofan 1689. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. are p. Din celuloză se poate obţine: A. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. se dizolvă în reactiv Schweitzer E. se topeşte la 1850C B. reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. este uşor solubilă în solvenţi organici D. ZAHARIDE 1682. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C. 16. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. are culoare brună E. triacetat de celuloză D. monoacetat de celuloză B. trinitrat de celuloză C. vâscoză 1684. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. acid acetic E. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. diacetat de celuloză C. are structură amorfă D.t. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. Glucoza intră în compoziţia: A. Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 .CAP. zaharozei E. are structură fibrilară B. se caramelizează 1687.=1000C C. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. acizilor aldarici D. celofan B. cât şi piranozică D. fructozei B. xantogenat de celuloză E. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. TNT D. celulozei 1686. acidului gluconic C. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B. se găseşte în mierea de albine E.

zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. mononitrat de celuloză D. acid gluconic C. se esterifică cu sulfat de metil. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. are compoziţia C12H22O12 B. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. amilopectina are structură ramificată C. celuloza din plante are rol de suport C. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. manitol D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.A. amiloză E. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D. maltoză D. este o dizaharidă 276 . Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. formând un eter hexametilic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. glucoză 1694. sorbitol B. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. lactoză 1695. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloză E. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. dinitrat de celuloză C. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E. Sunt corecte afirmaţiile: A. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C. glicogen C. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. diazotit de celuloză E. dextrine B. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. triazotit de celuloză 1690. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. trinitrat de celuloză B.

E. glucide B. alcool şi cetonă E. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. acid şi cetonă 1703. solide B. alcool şi ester C. amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. Monozaharidele sunt substanţe: A. se sintetizează în ficat E. au formula -(C6H10O5)nD. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. hidraţi de carbon D. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. cu gust dulce E. polizaharide 1704. În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. acid şi aldehidă D. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 . posedă două grupe alcool primar C. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. Este adevărat că: A. este o pentoză 1701. nu are caracter reducător D. alcool şi aldehidă B. zaharidele se clasifică în: A. lichide C. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. este cea mai dulce monozaharidă E. monozaharide C. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. conţine o grupă cetonică B. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. amorfe 1700. oligozaharide E. cu funcţiuni mixte D. Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B.

prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. este insolubilă în apă caldă D. catenă liniară C. catenă ramificată 278 . Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. la temperatură scăzută 1705. Aldohexozele conţin în structură: A. fulmicotonul B. sub acţiunea enzimelor E. fără gust dulce 1708. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. trestiei de zahăr E. în prezenţa acizilor minerali tari B. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. amorfă. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. celobioza E. două molecule de β-D-fructofuranoză D. unde n=200-1200 1707. celulaza 1711. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. xantogenatul de celuloză C. colodiul D. are structură filiformă C. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A. sub acţiunea luminii D. două molecule de β-glucopiranoză B. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. o grupă carbonil de tip aldehidă B. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B. paielor 1710. bumbacului B. stufului D. pot fi oligozaharide E. grâului C. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A.A. dextrine 1709. reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. este o pulbere albă. pot fi polizaharide 1706. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. zahăr invertit E. în prezenţa acizilor organici C. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D.

prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. se mai numesc glucide D. proteinele 1714. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. acizii graşi nesaturaţi C. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. sunt compuşi naturali B. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. pot fi aldoze sau cetoze 1717. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715.D. grăsimile D. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. liniară sau ciclică E. acizii graşi saturaţi B. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. se pot obţine prin arderea alcanilor E. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . zaharidele E. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Zaharidele: A. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716.

cu formare de alcool etilic şi CO2 C. D-glucofuranoză E. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. acetonei C. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. contractării muşchilor 1724. glucozei D. hexanolului 1722. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. un atom de carbon anomeric B. glucoza se reduce la acid gluconic E. ciclohexan C. fructozei E. în prezenţa drojdiei de bere E. cu formare de alcool butilic B. glucoza are caracter oxidant B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D. etanolului B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720. un atom de carbon asimetric 280 . tetrahidroxifuran 1726. glucoza se oxidează la acid gluconic D. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A. ciclopentan B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E.A. glucoza are caracter reducător C. D-glucopiranoză D. se poate forma: A. relaxării muşchilor B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. Glucoza formează energia necesară: A. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723.

ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B.E. Referitor la dizaharide. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. formula moleculară (C6H10O5)n . eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D. ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. formula de structură Fischer B. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731. ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. formula de structură ciclică de perspectivă D. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. poate aparţine celulozei 281 . în două molecule de monozaharidă B. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. se scindează prin hidroliză. formula Fehling 1728. formula Haworth E. unde n este gradul de policondensare. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C. în mediu acid. formula de structură Tollens C. Zaharoza este o dizaharidă care: A. se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A.

se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. reacţiile de oxidare C. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. amidonul este format din două polizaharide B. reacţiile de sulfonare 1736. acetaţi de amiloză B. Sunt false următoarele afirmaţii: A. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. se pot afirma următoarele: A. orto. nitraţi de amiloză D. formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. meta-izomerie 282 . nitraţi de celuloză C. din loc în loc. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. din punct de vedere al compoziţiei chimice. formula moleculară (C6H10O5)n . amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. hidrolizează. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. Referitor la amiloză. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734. Celuloza este un polizaharid care: A. Amilopectina este componenta amidonului care: A. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. acetaţi de celuloză E. acetaţi de celobioză 1740. reacţiile de esterificare B. poate aparţine amidonului C. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D. reacţiile de reducere D.B. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E. formule ciclice de perspectivă D. formule plane ciclice C. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. unde n este gradul de policondensare. reacţiile de condensare E.şi para-izomerie E. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. formule plane liniare B. Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. în poziţiile 1-6 C.

în prezenţă de catalizator metalic Fe B. acid gluconic B. industrial. glucoza formează D-manitol D. azotat de celuloză cu 10% azot B. monoxid de carbon şi apă D. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. azotat de celuloză cu 25% azot D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. acid glucaric E. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 . cu borohidrură de sodiu. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. acid aldaric C. din dioxid de carbon şi apă. în prezenţa luminii 1744. din diverse materii prime animale D. industrial.4. colodiul 1748. fructoza formează D-manitol E. din diverse materii prime vegetale E. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B.6-hexitol B. fructoza formează L-manitol C. glucoza formează 1. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. fructoza formează D-sorbitol 1746. este format din amiloză şi amilopectină E. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. sorbitol 1745. este format din amiloză şi acetonă D. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. azotat de celuloză cu 20% azot C. în mediu acid E.2.3. cu amalgam de sodiu şi apă C.5. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C.1741. Amidonul: A. sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B. fulmicoton E. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. Monozaharidele: A. este o proteină sintetică B. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A.

monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. diastereoizomeri optici în echilibru D. amestecul racemic este optic inactiv E. triesteri anorganici C. componente chirale în concentraţii egale D. în forma liniară carbonilică D. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. în forma ciclică furanozică C. acetaţi de celuloza 1754. amestecul racemic este optic activ D. acid aldonic B. glucitol E. componente chirale şi una să fie în exces C. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. sulfonaţi de celuloză D. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. o componentă chirală şi una achirală B. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. în forma liniară piranozică B. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E.C. acid glucaric 1755. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. diesteri organici B. azotaţi de celuloza E. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. manitol D. în forma ciclică piranozică 284 . monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. Pentru a fi optic activă. Anomerii sunt: A. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. acid gluconic C. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. Molecula de fructoză poate exista: A. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750.

în forma liniară furanozică E. Glucoza poate exista: A. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. prezenţa grupei cetonice B. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în forma ciclică piranozică B. formula plană ciclică C. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 . în forma liniară piranozică 1757. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A. în forma liniară carbonilică D. grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. amiloza este partea insolubilă din amidon B. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. în forma liniară furanozică 1756. grupa carboxil şi grupa carbonil B. în forma ciclică carbonilică C. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. formula de perspectivă Tollens D. grupa carbonil şi grupa alil C. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. formula de perspectivă Haworth 1763. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. prezenţa grupei aldehidice C. prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D. grupa carbonil şi grupa metil 1760. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759. prezenţa grupei cetonice B. amiloza este partea solubilă din amidon C. participă: A. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. formula de structură spaţială E.E. formula plană liniară B.

grupa hidroxil din poziţia 3 C. grupa hidroxil din poziţia 4 D. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. amidonul nu este o substanţă unitară B. amidonul este format din două monozaharide C. poate exista în formă liniară. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 . sunt adevărate afirmaţiile: A. anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. grupa hidroxil din poziţia 2 B. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. grupa hidroxil din poziţia 6 1765. izomeriei de funcţiune C. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. se stabileşte o legătură de tip eter 1768. izomeriei sterice D. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764.A. izomeriei de poziţie B. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. izomerilor masici 1766. Următoarele afirmaţii sunt false: A. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. în cazul cetozelor. grupa hidroxil din poziţia 5 E. în cazul aldozelor. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. amidonul este format din două polizaharide D. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. se stabileşte o legătură de tip ester E. în cazul aldozelor. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. anomerilor E. În cazul cetozelor. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. piranozică şi furanozică B. În ceea ce priveşte fructoza. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E.

prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B. sunt false următoarele afirmaţii: A. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E. este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. nu prezintă activitate optică D.5. este insolubilă în apă C. intră în compoziţia zaharozei E. prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D. sunt false următoarele afirmaţii: A. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. participă uşor la reacţii de esterificare 1777. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. este insolubilă în apă C. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. este 1. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D. este o dizaharidă 1775.3. . reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 .4.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. are caracter reducător 1772.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. Referitor la fructoză. este o monozaharidă B. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B. Referitor la celuloză. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A. participă uşor la reacţii de hidrogenare E. se foloseşte la argintarea oglinzilor D. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. În ceea ce priveşte glucoza.D. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B. este o cetohexoză 1771. se oxidează la acid gluconic 1770.

Referitor la amidon. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. se numesc formule Haworth B. are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. poate forma monoesteri.A. constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. în plante C. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. fiecare formând acid gluconic 1784. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. Referitor la monozaharide. amiloza este partea insolubilă din amidon D. prin hidroliză enzimatică în organism. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. în cazul aldozelor. este format din două polizaharide C. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. glucoza şi fructoza se reduc. în aceste formule. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C. următoarele afirmaţii sunt false: A. Referitor la amidon. în cazul cetozelor. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . alegeţi afirmaţiile corecte: A. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. nu este o substanţă unitară B. diesteri şi triesteri B. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. în aceste formule. în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E. cu eliminarea unei molecule de apă D. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. nu reacţionează cu iodul E.

zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. celuloza este folosită în industria alimentară D. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. au formula moleculară (C6H10O5)n. celuloza nu reacţionează cu iodul C. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. se obţin numai prin sinteză 1786.A. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. sunt insolubile în apă B. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. celuloza este o substanţă higroscopică 1791. carbonilică D. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B. celuloza miroase a mere verzi E. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C. glucoza este o zaharidă de policondensare E. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E. reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. zaharoza este o monozaharidă 1788. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. unde n este gradul de policondensare D. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. glucoza poate exista numai în forma liniară. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790.

conţin carbon. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A. 2. aldehida glicerică este o dizaharidă C. este o cetoză C. este o aldoză B. gliceride E. hidroxialdehida glicolică B. se numeşte 1. glucide C. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792.2-dihidroxipropanal E. lipide D. este o monozaharidă E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 . aldehidă glicerică C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A.4-trihidroxi-2-butanonă D. este o dizaharidă 1796. Zaharidele se mai numesc: A. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D.C. hidrogen şi oxigen E. hidraţi de carbon B.3. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B. glicerinaldehidă D. zaharuri 1793. în funcţie de configuraţia moleculei. 1. glucoză poate adopta numai structură plană D.3-dihidroxipropanal 1795.

A. D-glucitol D. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E. se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. D-fructoză B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. D-sorbitol D. formula scaun C. D-sorbitolul este 1. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802.5. D-manitol C. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen. D-sorbitol C. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. un alcool hexahidroxilic 1801. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. formula plană ciclică E. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A.4. formula plană liniară D. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. D-glucitol 1797.6-hexitol E. se scrie catena liniară de atomi de carbon B. se poate obţine: A. se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. glucoza are opt stereoizomeri E. formula de perspectivă 1798. D-manitol 1800. D-glucitol D. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. D-glucoză B. D-fructoză C. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 . D-glucitol E. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. amidonul este un dizaharid. formula baie B. în prezenţă de catalizatori. în prezenţă de catalizatori. D-manitol E.2. se poate obţine: A. un tetrol E.3. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. iar celuloza un polizaharid B. se identifică atomii de carbon asimetrici D. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. D-glucoză B. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A. amidonul este insolubil în apă rece E. se oxidează C. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. izomeri de catenă C. fermentează enzimatic D. rezultă după hidroliza zaharozei E. stereoizomeri E. se condensează formând polimeri vinilici E. prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808. se oxidează C. anomeri 1806. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. este un lichid incolor D. amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. se numeşte şi miere artificială 1807. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. este o polizaharidă D. hidrolizează 1810. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E. se reduce B. este o soluţie apoasă de zaharoză B. se topeşte prin încălzire uşoară B. α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. izomeri de funcţiune B. celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. amidonul este o substanţă unitară. se nitrează 292 . Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A.C. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. izomeri de poziţie D. are gust dulce D. se reduce B. este insolubilă în apă E. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. hidrolizează enzimatic D. celuloza este solubilă în alcool 1805. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

este un hidroxid D. acetat de etil 1815. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D. este un agent oxidant E. este hidroxid de cupru (II) C. este hidroxid de cupru (II) C. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un anomer α 1818. este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. este hidroxid de diaminoargint (I) B. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B. are grupa carbonil de tip aldehidă D. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817. acid clorhidric diluat E. amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. prin hidroliză formează amilopectină C. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C. Celuloza poate reacţiona cu: A. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este izomer cu reactivul Tollens B. anhidrida acetică C. intră în structura amidonului E. este o dizaharidă B. acetamida E. este hidroxid de diaminoargint (I) B. este hidroxid de cupru (II) D. acid azotos B. este un monozaharid B. dizolvă celuloza 1812. este un agent oxidant D. este un dizaharid C. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are formula [Cu(NH3)4]OH E. este un agent reducător E. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. are formula [Ag(NH3)2]OH D. acid acetic B. clorura de acetil D. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1811. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . reactiv Tollens 1816. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. este un monozaharid E. este un agent reducător 1813.

celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B.D. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. n reprezintă gradul de polimerizare B. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C. în formula H(C6H10O5)nOH. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. n poate varia între 300 şi 3300 D. Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. conţin 15% azot D. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. n reprezintă gradul de policondensare C. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D. pot fi preparate în esteri alifatici E. în formula H(C6H10O5)nOH.

dicarbonilice C. conţine trei atomi de carbon secundar 1829. conţine doi atomi de carbon primari C. Referitor la structura liniară plană a fructozei.1824. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C. în cazul glucofuranozei. compusul X poate fi fructoză C. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. conţine doi atomi de carbon primari C. compusul X este alcool etilic D. conţine cinci grupe hidroxil 1828. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O . monocarbonilice B. compusul Y este D-glucitol 295 . compusul Y este D-sorbitol E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. intramoleculare D. intermoleculare E. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. conţine şase grupe hidroxil D. de tip van der Waals 1826. conţine trei grupe hidroxil secundar E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. în cazul fructofuranozei. Referitor la structura liniară plană a glucozei.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine patru atomi de carbon secundari D. compusul X poate fi glucoză B. conţine un atom de carbon primar B. conţine şase atomi de carbon secundari E. în cazul fructofuranozei. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. în cazul glucopiranozei. în cazul glucopiranozei. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. conţine două grupe hidroxil primar B. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor.

compusul Y este monoacetat de celuloză D. Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul Y este diacetat de celuloză E. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . se poate obţine etanol 296 . este o polizaharidă D. compusul X este acid acetic C. este alcătuit doar din amiloză C. Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B. sub acţiunea drojdiei de bere. compusul Y poate fi amidon D. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. compusul X este acetaldehidă B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se pot obţine în organism din amidon.1830. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. compusul Y poate fi celuloză E. compusul X este glucoza B. compusul Y poate fi fructoză 1831. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o dizaharidă C. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C. are formula generală (C6H10O5)n 1832. este o monozaharidă B. sub acţiunea amilazei 1834. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. compusul X este fructoza C. este un dizaharid format din resturi de glucoză B.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. din glucoză. se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833. este alcatuit doar din amilopectină D.

fructozei D. rezultând o coloratie albastră intensă E. este eter D. este utilizat la obţinerea celuloidului C. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. ochelarilor D. violaceu-purpurie 297 . reprezintă 80-90% din masa amidonului D. reacţionează cu iodul la rece. Industrial. peliculelor fotografice E. cu iodul dă o coloraţie slabă. este folosit în industria alimentară D. ecrane de protecţie C. produselor zaharoase B. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. comprimate de amidon 1839. fire D. este un azotat de celuloză B. este insolubilă în apă 1842. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are structură ramificată C. hârtie E. este ester anorganic E. este o monozaharidă B. oglinzilor E. este folosit în industria textilă C. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A. iaurturilor C. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. este o polizaharidă C. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este azotat de celuloză B. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. fulmicotonului 1838.D. este solubilă în apă E. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. unor materiale textile 1837. filtre de aer B. unor instrumente de scris B. este folosit în industria explozivilor E. Celuloidul este folosit la fabricarea: A. este partea solubilă din amidon D. conţine aproximativ 10% azot 1841. pastilelor de vitamina C C.

sunt polizaharide C. sunt polizaharide B. sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. Glucoza intră în constituţia: A. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846. pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. amidonului E. sunt dizaharide C. celobiozei 1849. prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. celulozei D.1843. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844. prin hidroliză se formează α-glucoză E. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B.11% C. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. sunt polizaharide D. Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. sunt solubile în apă 1845. zaharozei C. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus. pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. conţin legături eterice E.06-0. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o substanţă volatilă 298 . sunt monozaharide B. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt monozaharide B. fructozei B.

prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. este uşor asimilată în organism 1853. se topeşte prin încălzire uşoară B. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. se numeşte zahăr invertit D. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852. amestecul de zaharoză şi amidon. este o dizaharidă B. dau reacţii de policondensare 1854. este inodoră C. denumirea ei uzuală este de zahăr D. acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. este solubilă în apă D. este o substanţă solidă B. compusul Y poate fi amidon D. în urină. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. are formula moleculară C12H22O11 B. compusul Y poate fi zaharoză C. prin rinichi. glucoza începe să treacă. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. este insipidă 1855. compusul Z poate fi fructoză 299 . compusul Z poate fi glucoză E. se topeşte la temperatura camerei 1851. intră în compoziţia multor oligozaharide C. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. în proporţii egale. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C.D. se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. la o concentraţie în sânge mai mare de 0. compusul X este etanol B. Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . nu hidrolizează E. este greu solubilă în apă E. sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are miros pătrunzător de oţet E. prin răcire. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C.16%. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E.

1856. esterică 1860. furanozică C. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. naftalen E. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. izomeri de catenă B. furanozica C.antracen 1862. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. izomeri geometrici C. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. Sunt oligozaharide: A. carbonilică E. aromatică mononucleară E. ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C. benzen D. izomeri sterici D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aromatică polinucleară 1861. celobioza E. Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. piranozică B. zaharoza D. cele mai importante sunt dizaharidele E. Anomerii pot fi: A. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. piranozică B. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. carboxilică D. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A. formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . celuloza 1858. stereoizomeri E. carbonilică D. tetrahidropiran C. izomeri de funcţiune 1857. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D. tetrahidrofuran B.

Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. acid α-amino-β-metilbutanoic D. oaselor şi tendoanelor E. fibrinogenul C. Este adevărat că: A.CAP. keratina E. fibrinogenul 1865. acid monocloroacetic D. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. sub vid B. acid 2-amino-3-metilbutanoic B. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. glicerol B. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C. acid aminoacetic 1868. nitro B. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . acid glutamic E. colagenul E. fibroina 1866. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. Cisteina este: A. hemoglobina C. glicină E. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. hemoglobina D. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. colagenul B. la 1000C. carboxil E. Valina este: A. albuminele D. Dintre proteinele insolubile fac parte: A. albumina B. amino C. hidroxil 1867. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. glicocol C. carbonil D. 17. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863. pielii. acid glutaric 1869.

valina 1874. Acidul 2-amino-1. aminoacizi secundari C. lisina D. alanil-alanină 302 . o dipeptidă mixtă D. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. acid glutamic C. acid aspartic B. acidul glutamic D. fenilalanina 1876. acid α-aminosuccinic E. alanina E. Acidul aminobutandioic este: A. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A.C. Sunt aminoacizi neutri: A. valina B. acid α-amino-β-tiopropanoic D. glicina B. serina C. care participă cu grupa carboxil. alanil-glicină E. un acid monoaminodicarboxilic 1872. acidul glutamic 1875. se formează: A. γ-Aminoacizi 1873. acid asparagic D. acid glutamic E. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. acid asparagic B. glicina E. valină C. alanina E. acidul aspartic D. lisina C. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870.5-pentandioic este: A. β-Aminoacizi E. α-Aminoacizi D. o dipeptidă simplă B. serina B. acid aspartic D. lisina C. aminoacizi primari B. şi o moleculă de glicină. glicil-alanină C. care participă cu grupa amino. acid α-aminosuccinic 1871.

fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. valil-serina 1879. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. Sunt corecte afirmaţiile: A. α–alanil-valina E. sunt substanţe solide. presiunii atmosferice E. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A. prin hidroliză totală. α–alanil-serina C. luminii C. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. glicil-serina B. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B. ultrasunetelor 1884. de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. de secvenţa aminoacizilor D. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. căldurii B. numărul de resturi de aminoacizi C. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. radiaţiilor D. proteinele formează α–hidroxiacizi E. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881.1877. proteinele fibroase sunt solubile în apă E. natura aminoacizilor B. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. glicil-valina D. Sunt corecte afirmaţiile: A. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. sunt solubili în solvenţi organici C. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. hemoglobina este o scleroproteină 303 . au caracter amfoter 1878. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. cristalizate B. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C.

proteinele constituie rezervă energetică E. alanina D. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. Aminoacizii se pot identifica cu: A. sulfat de cupru E. conjugate D. lisina C. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. în ordine. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. acide B. reactiv Tollens C. proteinele se pot clasifica în: A. alegeţi răspunsurile corecte: A. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. este formată. glicina B. În funcţie de solubilitatea lor. ninhidrină 1888. cisteina D. reactiv Fehling B. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. proteide C. În funcţie de compoziţia lor. serina C. simple 1890. reactiv Schweitzer D. din 20 dipeptide alanil-valină. Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. scleroproteine D. Referitor la proteine. albuminele sunt proteine globulare C. acidul asparagic E. leucina 1886. conţine serina ca acid N-terminal C. neutre 1889. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891.B. conţine serina ca acid C-terminal 304 . scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. bazice E. insolubile B. solubile E. lisina B. valina 1887. proteinele se pot clasifica în: A. caseina este o proteină din lapte E. simple C.

glicil-alanină E. prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B. alanil-glicil-alanil-glicină 1896. polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. α-alanil-alanină C. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D. tirosina 1894. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. se izolează aminoacizii constituenţi E. acidul aspartic E. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. Referitor la aminoacizi. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. serina D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se denaturează proteina B. Sunt hidroxiaminoacizi: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A.D. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. valina C. se separă proteina din materialul biologic C. codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E. alanina B. alanil-glicină D. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. glicil-glicină B. Alegeţi afirmaţile corecte: A. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

hidroliză B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B.A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. în general. soluţiile care menţin pH-ul constant. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902. identificare 1903. condensare C. toate proteinele sunt solubile în apă B. policondensare D. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. H2N CH2 D. pH-ul soluţiei rămâne constant B. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. se numesc soluţii tampon de pH C. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D. neutralizare E. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D.

Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D. valina este un hidroxiaminoacid B. o proteină B. proteine E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul glutamic 1906. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. serina este un hidroxiaminoacid D. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. eteri C. glicina E. atât cu acizii cât şi cu bazele D. În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. la pH izoelectric. numai cu bazele C. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E. alanina este un tioaminoacid E. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A.B. valina este acidul aminobutandioic E. valina C. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. aminoacizii neutri. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. săruri D. esteri B. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. cisteina este un hidroxiaminoacid C. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor. α-alanina B. numai cu acizii B. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. serina este un aminoacid hidrofil 1908. datorită structurii amfionice E. serina D. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. o peptidă mixtă C. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. o peptidă simplă D. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. cisteina este un tioaminoacid 1909. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C.

numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. valina D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul glutamic D. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A. se obţin proteine C. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. se obţin dipeptide mixte E. cisteina E. Aminoacizii sunt compuşi: A. acidul asparagic 308 . reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. acidul 2-aminobenzoic C. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. β-alanina 1917. acidul aspartic B. Referitor la proprietăţile aminoacizilor. toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. serina C. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. se formează oligopeptide D. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. se formează dipeptide simple B. se formează tioaminoacizi 1913. lisina B.E. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A.

ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E.5-pentandioic B. glicina 1925. alanina 1924. Acidul glutamic este: A.ε–diaminohexanoic D. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A. fenilalanina B. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. acidul 2.5-pentandioic este: A. Lisina este: A. valina E. ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C. acidul aspartic C. serina D. fenilalanina E. acidul 2-amino-1. acidul asparagic B. acidul glutamic 309 . lisina C. Serina este: A. Peptidele sunt compuşi: A. lisina D.5-pentandioic 1921. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A. valina B. glicina D. un aminoacid monocarboxilic D. acidul glutamic B. lisina C. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B. alanina E. un aminoacid dicarboxilic 1922. Acidul 2-amino-1. acid 2-amino-1.1919. un hidroxiaminoacid 1920. acidul aspartic C. acidul 2-amino-1. un acid diaminomonocarboxilic E. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A. acid 2-amino-propanoic D. acidul α.5-pentandioic B. α-alanina 1926. acidul aminobutandioic C. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. un aminoacid dicarboxilic E.6-diaminohexanoic C.

Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C. dacă este completă. are loc în mediu acid C. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. într-o proteină. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. la 100°C D. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. un aminoacid dicarboxilic E. are loc în prezenţă de catalizatori. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. prin încălzire. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.D. are loc în mediu neutru B. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. într-o proteină. albuminele fac parte din proteinele insolubile D. structura proteinei este denaturată ireversibil E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. globulinele sunt solubile în apă 1932. acidul α-aminosuccinic 1927. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. Referitor la clasificarea proteinelor. cu reacţia biuretului 1930. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. într-o proteină. hemoglobina este o proteină de transport B. se verifică. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928.

în mediu 1938. prin hidroliză. prin lovire C. fotoreceptori C. în mediu bazic D. rezervă energetică C. masa molară B. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. de transport C. material de construcţie E. în mediu acid E. de apărare şi de protecţie D. proteinele simple conduc. solubilitate 1941. Referitor la proteine. zaharide C. de revelator fotografic B. acid fosforic E. indicele de reflexie C. prin încălzire B. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. Proteinele pot fi: A. de structură B. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. la aminoacizi şi arene C. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. proteinele se clasifică în: A. sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B. aminoacizi B. responsabile de imunitatea organismului 1940. numite globuline 1936. baze 1939. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. proteidele sunt proteine conjugate 311 . grăsimi D. Structura proteinelor poate cuprinde: A. compoziţie D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numai la aminoacizi B. reglator de temperatură D. variaţia temeraturii de topire E. transportori B. acizi E.1934. amidon 1935. enzime D. prin hidroliză. prin denaturare. enzime. proteinele conjugate conduc. biocatalizatori E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

la un amestec de β-aminoacizi E. Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. au culoare verde 1943. insolubile E. zaharidă C. sunt scleroproteine B. metal 312 . Proteinele pot fi: A. lichide 1944. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E. sunt hidrolizate de enzimele digestive D. au rol important în fenomenele vitale E. proteinele insolubile sunt solide E. pot fi albumine E. hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. pot controla creşterea în organism 1945. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A.D. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. au valoare nutritivă E. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. acid sulfuros E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C. solubile D. proteide C. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. pot fi globuline 1948. acid acetic B. conferă organismului rezistenţă mecanică C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. simple B. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. acid fosforic D. prin hidroliză. proteinele simple conduc. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. asigură imunitatea organismului D. sub acţiunea căldurii. pot apărea în celule în stare dizolvată B. scleroproteinele sunt lichide D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

metaloproteide E. acid α-aminopropanoic 1954. acid 3-aminopropanoic D. Aminoacizii pot fi: A. vinilici D. acid 2-carboxiaminic 1955. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. glucidici 1953. alifatici B. fosfoproteide D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. acid 2-aminopropanoic D. α-alanină B. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. acid β-aminopropanoic E. nitroproteide C. sunt compuşi monofuncţionali B.aromatici E. pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951.1949. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 . sunt compuşi cu funcţiuni mixte D. sunt compuşi difuncţionali C. β-alanină C. cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. Proteinele conjugate pot fi: A. acrilici C. lipoproteide 1950. acid 1-aminopropanoic E. α-alanină B. β-alanină C. cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. glicoproteide B. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C. Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A.

acid 2. ε-diaminohexanoic D. acid 2-amino-1. acid aspartic C. acid 2-amino-3-metilbutanoic D. acid glutamic D.A. fenilalanină E. lisină 1959. valină 1957.6-diaminohexanoic C. valină NH2 314 . valină E. acid asparagic C. aminoacid mixt D. aminoacid aromatic 1956. acid 2-aminobenzoic C. acid α. acid asparagic E. acid 2. acid glutamic B. aminoacid benzilic E. glicocol D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A. acid o-aminobenzoic B. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. valină B.5-butandioic C. acid aminobutandioic E. acid glutamic 1960. lisină C. acid 2-amino-1. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid aminobutandioic B.5-hexandioic B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid aminobutandioic B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A.6-diaminohexanoic D.

conţine o grupă tio E. serotonină E. serină D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. cisteină E. serină D. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. lisină E. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E. este un aminoacid neesenţial B.E. este un aminoacid aromatic 1966. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . lisină 1961. fenilalanină 1965. valină 1963. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. are formula moleculară C9H11NO2 D. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. este un aminoacid neesenţial C. conţine două grupe carboxil 1967. glicină E. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. valină 1964. serină D. acid glutamic B. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. fenilalanină C. cisteină C. acid asparagic D. lisină 1962. conţine o grupă hidroxil D. α-alanină B. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B.

valina este un aminoacid hidrofob C. seril-serină C. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine 3 atomi de carbon primari C. conţine 3 atomi de carbon secundari D. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. polipeptide D. conţine 4 atomi de carbon secundari E. conţine 2 atomi de carbon secundari E. glicil-glicină B. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. alanil-alanină C. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A. oligopeptide C. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. glicil-alanină E.B. conţine 2 atomi de carbon primari B. serina este un aminoacid hidrofob D. se formează sulfurile aminoacizilor B. conţine 2 atomi de carbon primari B. este o reacţie de identificare D. proteine E. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o reacţie de policondensare C. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. alanil-glicină D. Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o reacţie de polimerizare B. valina este un aminoacid hidrofil 1968. alanil-alanină B. alanil-alanil-seril-alanină 1972. polizaharide mixte 1973. apare o coloraţie portocalie E. alanil-serină D. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. conţine 1 atom de carbon secundar D. poliaminoacizi B. conţine 1 atom de carbon primar C. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. seril-alanină E. se formează combinaţii complexe solubile în apă C.

ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. –CS–NH– E. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. Referitor la reacţia biuretului. acidul glutamic C. prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. H2N–CH2–COONa. compusul III reprezintă anionul glicinei E. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. Se consideră următorii compuşi: I. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşi C. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. fenilalanina 1980. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B.E. este caracteristică polizaharidelor 1976. –CH2– NH–. prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D. compusul III reprezintă cationul glicinei - . imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. liberi B. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978. HOOC–CH2–NH3 +. N-terminali D. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. lisina D. acidul asparagic B. 1979. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. II. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. H2N–CH2–COO III. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. C-terminali E. eterici 317 . compusul I reprezintă anionul glicinei B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. valina E. compusul II reprezintă baza glicinei C.

se numeşte tirosină B. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. randamentul şi conversia B. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice. conversia totală şi raportul acestora D. se calculează mărimile: A. Cu .1982. este un aminoacid alifatic D. constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E. CONVERSIE 1984. constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. conversia utilă. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic. produsul dintre cp şi ct D. conţine un atom de carbon primar 1983. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. raportul dintre cp şi ct C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. prin transformare completă. se sintetizează în ficat CAP. Cu  C. suma dintre cp şi ct 1985. este un aminoacid aromatic E. fără pierderi E. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. RANDAMENT. 18. conţine trei grupe funcţionale identice C. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 . fără pierderi B. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. conţine doi atomi de carbon secundari E. Conversia utilă. are un atom de carbon asimetric B. contine un atom de carbon secundari D.

 %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989. randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B.  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . c. Cu  E.  %  D. Cu  B. Ct  E.  %  C. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E. Ct . şi cantitatea teoretică. cp. care relaţii sunt corecte? A.D. ct A. Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Cu . ct . randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D. Ct  C. cantitatea practică. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. Considerând conversia utilă. iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C. conversia totală. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. Ct  D.

Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. constantă de echilibru C. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. conversie parţială 1992. conversie utilă B. rezultatele din activitatea practică au arătat că. Ct  C. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. de cele mai multe ori. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. se utilizează mărimile: A. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993. randament E. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. Cu  E. Care afirmaţii sunt adevărate? A. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R.  %  B.  %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . conversie totală D. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E.  %  cu  100 c 1990. Ct  D.E. care relaţii sunt corecte? A. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C.

în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. Alegeţi formulele corecte: cp A. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. η% = η x 100 c E. Sunt adevărate următoarele informaţii: A. η = t cp D. Sunt false următoarele informaţii: A. de cele mai multe ori. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. η = ct cp B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. η% = E. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. într-o reacţie chimică. cantitative B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. conversie totală D. randament procentual B. η %= u x 100 ct 1997. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E. conversia utilă. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B.1994. randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D. concentraţie E. conversie utilă C. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. număr de moli 1999. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. conversia utilă este influienţată de randament B. reacţiile chimice nu sunt. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. η %= x 100 ct c C.

η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E. a unui produs de reacţie C. Cp reprezintă cantitatea practică. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. exprimată în moli. Ct reprezintă cantitatea teoretică. exprimată în moli. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 . randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. a unui produs de reacţie B.C. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R.

103. 65. BD 11. 119. 84. 51. 102. 45. Răspuns 1. ABCD 6. Răspuns 87. 74. 124. BDE 14. BC 96. 30. 63. BCE 20. 104. 77. BD 12. 136. AD 16. ABD 92.CAPITOLUL 1. 122. 73. Structura compuşilor organici Nr. ABD 98. 86. 60. BCE 93. 53. 36. ABCE 2. ACE 15. ABE 19. 24. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . 27. 42. Clasificarea compuşilor organici Nr. 69. 59. 114. 100. 37. 56. AB 13. 64. 55. 132. BCD 7. BCDE 99. 70. CD 90. 116. 47. 101. 123. 48. DE 91. 133. 83. AB 95. CDE 18. 118. ABD 94. 80. 115. 79. 29. CD 22. 41. 108. 38. 137. 71. 135. 49. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. ABC 4. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. 52. 82. 50. 61. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. ABE 89. 25. 58. 85. 127. 78. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. 57. 121. 67. 28. 34. BCD 3. 39. 26. 126. 106. BDE 8. 23. 131. DE 10. 46. 40. 33. AB 21. 68. ABC 5. 75. 76. 129. 130. ACD 9. 110. 107. 111. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 134. 62. 128. 43. 81. 105. 54. 35. 31. 109. 117. CDE 17. 113. 120. ACE 88. ABD 97. 72. 32.

278. 260. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. 183. 141. BCE 231. 279. 247. AD 219. 262. 245. 243. 169. 155. 199. 176. 274. 173. 270. 156. 152. 151. 240. 213. 160. 259. 146. ABCD 229. 250. 164.138. 269. BC 221. 252. 195. 170. 172. 186. ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. 154. 257. ABE 220. 263. 180. 187. AC 230. 145. 214. Răspuns 216. 206. 281. 241. BCD 226. 248. 143. 272. 261. 153. 140. ABD 217. 185. 202. 215. ABD 223. 144. 166. 203. 181. BCE 222. 246. 159. BCD 218. 163. 204. 196. 236. 174. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. 161. Alcani Nr. 165. 188. 191. 258. 194. 254. 197. 235. 175. 179. 168. 142. 201. 190. 271. 239. 238. 193. 211. 275. 276. AB 227. 149. 280. 237. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158. BCE 225. 200. 207. 171. 148. 282. 244. 212. 205. 264. 233. 147. 150. 251. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 242. 162. 256. 273. 192. ACD 224. AB 232. 182. 255. 210. 253. 234. 267. 139. 208. 157. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . ABDE 228. 209. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. 268. 167. 184. 177. 265. 189. 277.

ABDE 416. BC 415. 322. 294. 367. 340.283. 325. 392. 354. 341. 333. 385. 309. 308. 315. 305. 297. 284. 293. 368. 405. 399. 402. 357. 411. 324. 384. 350. 407. 347. 287. 303. 409. 366. 381. 369. 336. 410. 291. 344. 412. 426. 304. 331. 427. 311. 387. 380. 370. 358. 393. 375. 404. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. Răspuns 414. 383. 418. 391. 394. 395. 300. 317. 365. 371. 298. 403. 321. 306. Alchene Nr. 332. AB 417. 286. 314. 352. 296. 353. 288. 334. 295. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 335. 330. 379. 323. 356. 310. 290. 313. 285. 359. 346. 422. 299. 319. 312. 389. 320. 424. 378. 373. 390. 348. 364. 363. 419. 328. 372. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. BE BC ACD ABCD . 377. 302. 428. 360. 408. 361. 362. 326. 406. 401. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 376. 343. 307. 292. 388. 374. 396. 327. 351. BC BCE CD ADE 421. 301. 339. 337. BCE BDE ACD BC 425. 413. 318. 420. 329. 355. 423. 345. 400. 338. 398. 386. 342. 397. 289.

544. 480. 587. 470. 586. 515. 576. 482. 440. 555. 533. 572. 468. 516.429. 529. 553. 463. 558. 557. 561. 510. 502. 565. 564. 556. 568. 559. 472. 537. 567. 573. 478. 584. 473. 547. 445. 444. 506. 497. 476. 526. 508. 538. 527. 531. 579. 505. 474. 432. 437. 457. 451. 520. 485. 523. 507. 467. 514. 552. 583. 498. 438. 456. 524. 475. 539. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 532. 493. 494. 569. 488. 500. 433. 551. 483. 459. 570. 541. 512. 465. 439. 525. 487. 528. 454. 588. 563. 450. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 518. 479. 453. 477. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 534. 575. 464. 441. 566. 535. 499. 489. 431. 447. 492. 501. 496. 490. 542. 548. 452. 543. 460. 446. 582. 546. 581. 495. 519. 461. 574. 511. 486. 449. 530. 521. 545. 442. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 455. 522. 484. 430. 577. 491. 448. 436. 550. 536. 435. 503. 560. 481. 434. 540. 443. 585. 562. 466. 504. 578. 513. 458. 471. 517. 571. 580. 554. 462.

681. 669. 635. AC 605. 650. 697. 694. 673. 594. 666. 703. ACE 618. BCD 607. 658. 628. 672. 710. 633. 636. ABDE ABC BCDE ABC DE . 691. 647. 677. 652. 640. 713. CDE 616. 642. ABD 599. BCDE 608. 705. 715. 686. 631. 684. Alcadiene. AD 615. 663. BC 620. 629. ACDE 621. 695. 709. 679.589. 682. ABC 597. ABDE 609. 668. 651. 676. 644. 665. 630. 655. 688. 643. ABCD CDE 591. 687. BC 699. AC 611. 641. 590. 683. 624. CDE 702. 592. ABE 601. 680. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. 661. 657. 656. 714. 623. 625. Alchine Nr. 659. 653. BCD 701. 696. BC 598. BC 600. ABD 613. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. 662. 664. ABC 617. AB 596. 626. 674. 660. ABDE 606. 638. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. ABD 614. 685. 692. 716. 622. ABC ACE BD ABCD CD 712. ABCD 604. ABCE 602. ABC 612. 646. 693. 689. 690. 671. 649. Răspuns 698. ABCD 700. 670. 654. 645. 637. AC AE 593. 632. ABCE 619. 627. 634. AC ABCD CAPITOLUL 5. 706. AE ABD AC ABDE ABC 707. ABD 610. 639. 704. 708. 667. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. 711. Răspuns 595. ABC 603. 678.

734. 729. 807. 726. 791. 749. 759. 808.717. 764. BCDE 772. 816. 812. 836. 727. 733. 854. 830. CDE 789. 721. 853. ABD 770. 732. 719. 852. 845. 801. 741. 806. 760. AC 788. Răspuns 767. 843. ABDE 781. 740. 744. 821. 754. ACD 790. 848. 762. 803. 745. 835. 800. 810. 833. 844. ABE 779. 761. 758. 752. 792. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 763. 849. ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. ADE 774. ACDE 784. AB 780. 805. 738. 748. 804. 841. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 858. 859. 809. 850. ACE 768. ABC 783. 825. 818. 855. 742. 798. 728. Arene Nr. 820. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . 751. 834. 725. 860. 839. 846. 735. 723. ABD 775. 824. 851. 817. 837. 724. 827. 795. 753. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 823. 757. AD 786. BD 773. 799. 826. ADE 787. 794. AC 776. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 766. CDE 778. 861. 828. 831. 736. 737. 796. 755. AD 777. 840. ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. 813. 819. 797. ACE 771. 829. 746. 739. 811. 747. 750. 822. 856. 802. ACD 782. 720. 765. 731. 842. 815. 847. 718. 722. 857. 832. BC 785. 793. ACD 769.

939. 952. BC 923. 875. 961. 928. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. 908. 893. 965. 936. 898. 899. 883. ABC 918. 934. 909. 910. 901. 943. 933. 872. 865. 864. Răspuns 966. ACD 968. 942. ABE 921. 882. ACDE 915. 867. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. 976. BCD 920. 987. 947. 902. Alcooli Nr. 913. 885. 907. 932. 948. 963. ABD 969. 978. 869. 981. ACE 926. 905. 964. 954. 958. 866. 951. 863. 887. ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. Compuşi halogenaţi Nr. 891. 957. 946. ABCE 927. 937. 938. 956. 884. 894. 873. 974. 982. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. 935. ACE 924. 959. 889. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. BDE AE BCE ABCD BD AC . 911. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. 892. BC 922. 973. 960. 903. 888. 896. Răspuns 914. 980. 871. CD 917. 877. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. 880. 962. 868. 949.862. 985. BCE 970. ABC 919. 878. 988. 972. 940. 879. CDE 925. 986. 984. 870. 906. 979. 944. 945. 912. 897. 950. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. 895. 929. ABC 916. 881. 975. 886. 931. ABC 967. 874. BCD 971. 953. 930. 900.

1020. 1038. 1067. ADE 1115. ABC 1114. ABD 1117. 1023. 1002. 1016. 1032. 1112. 992. 1051. 1063. 1083. 1041. 1093. 1045. 990. 1027. 1095.989. 1059. 1034. 1094. 1064. 1062. ABCD 1122. 1106. 1014. 1058. 1100. ACD 1125. 1042. 1092. 1052. 1107. 1049. 1089. 1056. 1108. BCDE 1130. 1022. 1039. 1019. CE 1128. BDE 1129. 1024. 1003. 1065. 1031. 1005. AD 1121. 1109. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. 1091. 1040. 1013. 1072. 995. 1001. 1043. 1104. 1076. 1068. Fenoli Nr. 1087. 1081. BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. 1028. 1077. 1008. 1029. 1105. 1061. 998. 1066. 991. 1036. 994. 1098. 1080. 1101. 1050. 1060. AC 1126. ACDE 1119. 1037. 1099. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. AE . 1007. 1084. DE 1127. 996. 999. 1073. 1088. 1004. 1035. 1044. 1078. 1010. 1011. 1103. 1111. 1015. 1074. 1055. 1000. 1009. 1030. 1071. Răspuns 1113. 1006. 993. ABCD 1118. 1033. 1082. 1097. 1017. ACE 1116. 1012. 997. ACE 1124. 1090. 1047. 1069. 1096. 1018. 1075. BD 1123. 1086. 1057. 1054. 1102. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. 1046. 1079. 1070. 1026. AD 1120. 1025. ABD 1131. 1110. 1048.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

ABDE 1994. ABDE 1993. ABDE 1983. AC 1987. BCD 2000. DE 1980. BC 1990. BD 1985. Răspuns 1984. Randament. ABE 1995. AB 1988. ABC 1999. ABC 1997. ABD CAPITOLUL 18. CD 1982. DE 1998. Conversie Nr. AD 1992. ACE 1981. DE . AB 1996. AC 1986. ACE 1979. ABE 1989. AB 1991.1978.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->