TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

aromatice 37. nesaturate E. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41. ciclice C. ramificate E. Izomerii pot fi: A. izomeri optici D. compuşii organici se împart în: A. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. de structură C. nulare D. Noţiunea de structură chimică se referă la: A.D. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. spaţiali 40. orientarea spaţială a moleculelor de apă E. saturate D. sinteza de compuşi organici C. randament 35. raportul dintre atomii unei molecule E. grupe de atomi C. natura atomilor dintr-o moleculă C. ioni organici E. clasice B. de catenă B. hidrocarburi B. de poziţie D. Din punct de vedere al compoziţiei lor. molecule D. atomi B. izomeri 36. volumul molar E. originea atomilor dintr-o moleculă B. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . primare B. Grupele funcţionale pot fi: A. numărul atomilor dintr-o moleculă D. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. identificarea compuşilor minerali B. radicali hidrocarbonaţi C. secundare C. de funcţiune E. liniare 38. izomeri geometrici E.

structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. pot fi omogene 7 . Referitor la formula structurală. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D. ciclice D. spiralate 47. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E. poate fi reprezentată prin formule plane C. O–O C. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. este exprimată prin numere impare 45. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. C–H 49. Sunt legături omogene: A. liniare B. globulare E. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E.42. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. sunt adevărate afirmaţiile: A. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. C=N C. C–X 48. Sunt legături heterogene: A. Alegeţi informaţiile corecte: A. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B. C≡C E. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. legătura π există doar alături de legătura ζ E. aparţinând fiecare la câte un atom D. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. legătura dublă conţine două legături π 43. ramificate C. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. C=O B. O–H D. C=C D. C–Cl B. C≡C E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Moleculele pot avea formule de structură: A. Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A.

Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. are un atom de carbon cuaternar 53. mixte E. pot fi grupe de atomi E. are structură liniară B. coordinative 51. tuturor ramurilor chimiei E. are catenă ramificată D. pot fi heterogene C. are structură ramificată C. simple B. are un atom de carbon primar 52.B. chimiei organice B. triple D. are trei atomi de carbon primari E. stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. fizicii C. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. duble C. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E. chimiei anorganice D. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. are doi atomi de carbon secundari E. pot fi atomi specifici D. Obiectul chimiei organice constă în: A. are un atom de carbon nular B. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. stabilirea structurii compuşilor organici C. are un atom de carbon cuaternar C. sinteza compuşilor organici B. are catenă saturată D. pot fi compuşi halogenaţi 50. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A.

hidrogen şi halogeni C. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 . intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. care sunt elementele principale. azotul E. azot. Pot fi elemente organogene: A. sulf. neonul şi argonul B. Care afirmaţii sunt corecte? A. alături de carbon şi hidrogen. Nu pot fi elemente organogene: A. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. numai atomi de carbon şi hidrogen B. gazele rare E. alături de alte elemente. care sunt elementele secundare 56. ci şi atomi de oxigen. fosforul D. fosfor D. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. Elementele organogene sunt: A. pot fi elemente organogene D. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. Atomii halogenilor (fluor. clorul C. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. şi atomi de halogeni D. în molecula compuşilor organici E. sulf. brom. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. halogeni. oxigen. niciunul din cele menţionate mai sus 57. de exemplu. atomii metalici 58. atomi de carbon şi hidrogen. iod): A. sulful D. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. toate elementele din sistemul periodic B. compuşi organici 60. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. sunt elemente principale. elementele care formează compuşii organici E. numai atomi de carbon şi oxigen C. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. Sunt false afirmaţiile: A. sulful B. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. numai carbonul şi hidrogenul 59. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. clor. oxigenul C. pot forma.55. opţional. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. azot.

Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A. 6C este tetravalent C. carbonul. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. carbonul. poate avea valenţa 4. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. se poate considera că un atom de carbon. reprezintă: A. are următoarele caracteristici: A. 5 sau 6 63. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. formula extinsă 68. se scrie folosind simboluri Lewis D. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. nu intră în compoziţia compuşilor organici E. Care sunt afirmaţiile corecte? A. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. fără excepţie B. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. atomii de carbon nu formează legături covalente E.A. CO) E. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. formula Lewis C. Structura electronică a carbonului. sau ai altor elemente C. se poate considera că un atom de carbon. are în toţi compuşii săi valenţa 4. formează legaturi covalente D. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. carbonul. atomul de carbon este monovalent. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. carbonul. formula restrânsă B. în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. sau ai altor elemente B. formula cu liniuţe (-) de valenţă D. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. carbonul. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. se scrie folosind simboluri Newton E. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. 6C este hexavalent 64. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. În molecula metanului. carbonul. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D.

nu este prezentă în compuşii organici D. nu intră în componenţa legăturii duble C. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. în funcţie de poziţia fiecărui atom C. unghiul dintre două legături C . este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. nu intră în componenţa legăturii triple D. nu se mai notează în scrierea formulei compusului E. la formarea de legături triple D. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. unghiul dintre două legături C . formează alături de o legătură π. Legătura π: A. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. 180˚ sau 109˚28’ E. legătura dublă dintre doi atomi 11 . la formarea de legături simple E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. este legătura covalentă simplă B.B. se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C. se poate forma între carbon C şi clor Cl E. numai la formarea de legături simple şi duble 74. 180˚ B.H este de 90˚ 69. Legătura σ: A. Un atom de carbon poate participa: A. la formarea de legături duble C. 109˚28’ C. la formarea de legături multiple B.H este de 109˚28’ E. Legătura de tip σ: A. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. Perechea de electroni neparticipanţi: A. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D.

se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. catenele saturate . sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. Catenele aromatice: A. un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. sunt numai legături covalente triple. catenele saturate. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. formează alături de două legături π. legătura simplă conţine o legătură π E. conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. Într-o catenă. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. catene nesaturate şi catene aromatice B. există: A. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A. conţin numai legături ζ E. între atomii de carbon. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D. C . de o parte şi de alta a catenei liniare. După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. pentru a nu complica scrierea. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. sunt numai legături covalente simple. fără a se putea identifica o formă clară 12 . la rând. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. C≡C E. pentru a nu complica scrierea. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. catene saturate B. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D.C. pentagon sau hexagon. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. la rând. astfel. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B. catene principale E. catene secundare C. conţin numai legături π D. catene aromatice 78.C C. legătura triplă dintre doi atomi D. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C. catene nesaturate D. ζ. între atomii de carbon. Care afirmaţii sunt adevărate? A. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80. catenele de atomi de carbon pot fi: A. dezordonat. este ea însăşi o legătură triplă 76. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei.

stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. 2. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. Referitor la metoda analizei elementale cantitative. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C. nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. stabilirea compoziţiei substanţei E. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se referă la natura. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. noţiunea de structură chimică se referă la natura. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 .82. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. se referă la natura. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. Structura chimică: A. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B.

Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. acidul salicilic C. zaharidele E. fenol 14 . amină D. poliolii E. carboxil E. acizii carboxilici 89. fenolii C. cetozele 91. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. aminoacizii D. alcanii B.C. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88. Sunt adevărate afirmaţiile: A. amidele D. amidă 94. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. arenele polinucleare B. aldozele E. 1. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. fenol C. acidul trimetilacetic E. carboxil D. Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. clorobenzenul B. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. aldehidă B. glucoza 93. alcool B. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D. alchenele C. hidroxiacizii 90. α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. halogen E. aminele D. esterii C. alcoolii B. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D. acidul piruvic D. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. cetonă C.

natura catenei 101.95. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B. halogenul poate fi numai clor sau brom 98. 1–cloropropenă D. heterogene D. din punct de vedere al compoziţiei lor. cloroetan B. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. se pot forma prin reacţii de substituţie E. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. ionice 96. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. natura atomilor de halogen C. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. tetravalente E. cloroetenă C. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. geminali C. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. clorură de vinil 100. se pot forma prin reacţii de oxidare D. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. saturaţi D. compuşii halogenaţi pot fi: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de alil E. omogene C. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. vicinali B. se pot forma prin reacţii de adiţie C. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. hidrocarbonate B. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . Grupele funcţionale pot fi: A. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. numărul atomilor de halogen D. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. nesaturaţi E.

alifatici nesaturaţi D. oligozaharidele C. cuaternari 104. polihidroxilici C. alifatici polinucleari E. polihidroxilici 106. aminele D. compuşii hidroxilici pot fi: A. aromatici polinucleari D. monohidroxilici E. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. compuşii hidroxilici pot fi: A. alcoolii pot fi: A. enoli E. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. compuşii halogenaţi pot fi: A. amidele 16 . arenele polinucleare E. cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C.102. monozaharidele B. alifatici B. terţiari E. aromatici mononucleari C. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. micşti 107. fenoli 105. nulari B. nulari B. secundari D. diolii geminali sunt compuşi stabili D. alcooli D. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. 1. primari C. alifatici mononucleari C. secundari D. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH. terţiari E. acetatul de etil este un ester 108. primari C. aromatici 103. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alifatici saturaţi B.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B. monohidroxilici B. compuşii halogenaţi pot fi: A.

eterii B. nitrometan B. aril 113. etandiolul 115. acetona B. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. carbonil D. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A. acetamida B. acetaldehida D. amidele D. butanona E. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. clorura de etanoil B. nitroetanul D. etanoatul de metil C. etanonitril D. acetonitril C. aminele E. acetonitrilul E. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. anhidrida maleică B. esterii C. acidul metansulfonic E. acetatul de etil C. aminoacizii 110. celuloza 111. glucoza B. anhidrida ftalică D. clorura de etil 116. clorura de acetil 17 . carboxil E. nitrilul acidului acetic E. fructoza C. Sunt compuşi carbonilici: A. cianoetan 114. acidul benzoic D. nitro C. dimetileterul 112. acidul acetic C. acetona E. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A. amino B.109.

clorura de metilen C. cloroetanul B. fenolul 117. 1. glicolul B. clorura de benzil D. etanolul E.C. clorura de vinil 122. 2-butanolul 119. propenolul 120. alcoolul vinilic E. 2. pirogalolul 18 . 1. clorobenzenul E. glicerina E.2-etandiolul B.2-dicloroetanul E.2-dicloropropanul 123. alcoolul izopropilic C.2-etandiolul D. clorura de etil D. pirocatechina D. iodoformul B. tetraclorura de carbon C. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A. clorobenzenul 121. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. 2-bromo-2-metilpropanul C. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A. glicina C. 1. etanolul B. Sunt compuşi dihidroxilici: A. pirocatechina E. 2-cloropropanul D. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. alcoolul terţbutilic D. alcoolul alilic 118. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. 2-propanolul C. 1-propanolul B. cloroprenul B. alcoolul benzilic E. glicerina C. 2-cloropropanul E. glicolul D. 1-bromopropanul D.

clorura de etildimetilamoniu C. glicolul C. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. sunt compuşi polihidroxilici B. aminobenzenul D. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D.3-diaminobenzen 130. glicerolul D. Sunt amine terţiare: A. difenilamina 131. Sunt compuşi trihidroxilici: A. α-naftolul E. este un alcool nesaturat C. Sunt amine secundare: A. 1. glicerina D. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. etanolul B. sunt instabili E. dimetilamina C. amoniacul 19 .124.etildimetilamina C. etilamina E. 1. Sunt diamine: A. etilamina C. trimetilamina E. anilina B. sunt stabili 128. etilmetilamina B. pirogalolul E. Sunt compuşi dihidroxilici: A. dimetilamina D. anilina B. Sunt amine primare: A. o-dihidroxibenzenul 125. metanolul B. anilina 129. etandiolul C. metilamina B. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. are doi atomi de carbon terţiari D. rezorcina 126. este un alcool dihidroxilic B. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. etanolamina D. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH.3-diaminopropan E.

doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon primar C. aldehide E. doi atomi de carbon cuaternari D. aromatici D. numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. un atom de carbon terţiar E. drept combustibili B. Acizii carboxilici pot fi: A. numărul de grupe carboxil din moleculă C. materie primă în fabricarea săpunului E.D. un atom de carbon cuaternar D. dezinfectanţi în chirurgie 136. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. Utilizările esterilor pot fi: A. patru atomi de carbon primari 137. doi atomi de carbon terţiari E. un atom de carbon secundar 138. etilfenilmetilamina 132. în industria alimentară C. aromatizanţi D. aldoze B. alifatici nesaturaţi C. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 . cetone 133. natura radicalului hidrocarbonat E. doi atomi de carbon primari B. numărul atomilor de carbon din moleculă B. trimetilamina E. alifatici saturaţi B. un atom de carbon primar B. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. acetali D. cetoze C. gazoşi E. semibazici 135. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A.

etanoatul de metil D.A. propanalul şi alcoolul alilic 144. enoli şi fenoli 143. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. acidul fumaric 145. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. tristearina C. pot fi hidroxialdehide E. etandiolul şi acidul acetic E. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. etanoatul de etil D. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. acidul stearic D. 2-metilpropanal B. α-alanina şi nitroetanul C. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. acidul etansulfonic E. clorura de etanoil C. glucoza B. sunt compuşi monofuncţionali B. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A. nitrilul acidului acetic E. acidul salicilic D. glicina 140. în funcţie de numărul grupelor –OH. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicina şi nitroetanul B. fenolul este un alcool terţiar B. fructoza C. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. acetatul de metil şi acidul propanoic D. acidul maleic C. sunt polioli D. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. acidul salicilic E. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. β-alanina 141. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. dipalmitostearina 21 . anhidrida ftalică B. anisolul este un eter C. Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. pot fi hidroxicetone 142.sau poliamine E. acidul propionic B.

alcoolul alilic D. enolii C. alcoolii monohidroxilici E. clorura de vinil 152. cloroprenul B. naftalina E. antracenul 153. aldehidele D. hidroxialdehidele B. acizii carboxilici C. esterii E. etena C. fructoza 146. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . monozaharidele 150. ananasul conţine butirat de etil C. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. compuşii dihalogenaţi geminali D. alcoolul vinilic E. vinilacetilena C. acrilonitrilul E.2. hidroxicetonele D. cetonele E. aldehida benzoică D. alcoolii polihidroxilici 149. etina B. Au funcţiune monovalentă: A. alcoolul benzilic 151. Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. Conţin un singur nucleu aromatic: A. compuşii monohalogenaţi B. acetilura de diargint D. Alegeţi variantele corecte: A. Au funcţiune trivalentă: A. tripalmitina este un ester E. compuşii dihalogenaţi vicinali C.3-tributanoilglicerolul este un eter D. aminoacizii 148. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. acetilena B. fenolul C. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B. 1.E.

conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. omogene. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. 1. -Cl. omogene. de exemplu: -OH. de exemplu: -F. Hidrocarburile: A. -I E. compuşii halogenaţi. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. pot fi saturate. de exemplu legături triple -C≡CD. de exemplu: -F. amine. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. nesaturate sau aromatice E. Derivaţii hidrocarburilor: A. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi.3-butadiena D. 1-buten-3-ina E. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D. baze şi săruri B. pot fi exemplificaţi de: alcooli. -Br. se împart în trei mari clase: acizi. spre deosebire de hidrocarburi. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. eterogene. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . Grupele funcţionale: A. conţin şi alte elemente organogene.3-propindiina C. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159. -Br. nu conţin nici un element organogen 158. -COOH 156. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. acetilura monosodică 154. nu sunt niciodată omogene E. vinilacetilena B. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. eterogene. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C.A. nu sunt niciodată aromatice 157. -I B. 1. nu sunt niciodată eterogene 155. -Cl. Grupele funcţionale pot fi: A. eteri. acizi carboxilici D. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. omogene. Compuşii organici: A. pot fi omogene sau eterogene C. de exemplu legături duble C. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B. acizi sulfonici E.

Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. pot fi compuşi halogenaţi. de exemplu. -Br. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. care conţin gruparea carbonil 165. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. -OH E. nu conţin atomi de azot C. -Br. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. formându-se grupa funcţională. nu conţin nici o grupare funcţională B. nu au fost încă descoperiţi 24 . conţin în moleculă şi atomi de azot C. nu conţin halogeni D. oxigen. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. pot fi compuşi carbonilici. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. -X: -F. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. pot fi. care conţin atomi de halogen. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. -Cl. -Cl. -I D. pot fi compuşi halogenaţi. compuşii carboxilici C. nu conţin niciodată azot 166. nu conţin atomi de carbon E.160. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. -NH2 164. azot) C. nu conţin niciodată oxigen E. care conţin gruparea funcţională amino. nu conţin în moleculă atomi de azot D. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. în: A. adică un alt atom de hidrogen B. care conţin atomi de halogen. care conţin gruparea funcţională hidroxil. pot fi compuşi hidroxilici. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. -I E. -X: -F. sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. pot fi amine. nu conţin în moleculă halogeni E. nu conţin atomi de oxigen 162. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. Aminele: A. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A.

terţiari şi cuaternari C. în alifatici şi aromatici B. de exemplu aminoacizi B. nu pot fi. Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. în mono. aromatici E. după natura radicalului de hidrocarbură. de exemplu. după numărul de grupe funcţionale C. geminali C. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. compuşii organici pot fi geminali 172. După poziţia grupei funcţionale. compuşii organici pot fi alifatici C. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. CH4) cu heteroatomi E. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. terţiari E. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. de exemplu acizi nucleici E. pot fi. de exemplu. în principali şi secundari 173. pot fi. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . vicinali B. de exemplu hidroxiacizi C. pot fi. compuşii organici pot fi: A. în vicinali. zaharide 168. după poziţia grupării funcţionale. pot fi. după natura radicalului de hidrocarbură D. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A. geminali şi întâmplătoare E. principali C. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. primari B. CH4) cu heteroatomi C. cuaternari 171.şi poliD. compuşii organici pot fi: A. în primari. secundari D. după tipul de carbon de care este legată grupa. după natura radicalului de hidrocarbură. compuşii organici pot fi aromatici D. secundari. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. alifatici D. după culoare şi după gust B. după poziţia grupei funcţionale 170. după numărul de grupe funcţionale. compuşii organici pot fi vicinali E. pot fi. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A.B. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. de exemplu proteine D. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. CH4) cu heteroatomi 167. După natura radicalului de hidrocarbură: A.

după numărul atomilor de carbon 176. Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A. de exemplu: 1. compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C. După natura atomului de halogen din moleculă.5-tribromopentan. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178. CH3-CH2-CH2-Cl E. clorometan. compuşi halogenaţi geminali.3-tricloropentan E. F2 . de exemplu: CH3-OH. 1.4-diclorohexan B. 1. 1. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 . compuşi polihalogenaţi.2-difluoroetenă 180.2. nu există compuşi halogenaţi vicinali E. 1.3-dibromociclopentan C. de exemplu: 1. 1.2-dicloropropan. 3.3-tricloropentan E. 1.1-dicloropropan E. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D.4-triclorohexan. compuşi oxigenaţi. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A.2. de exemplu: 1.4-diiodohexan. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D. 1.3-dicloropentan. 1. diclorometan. 1. de exemplu: H2C = O.2-diclorociclohexan. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D.4-triclorohexan 177.3-dicloropropan D.2-dicloropropan C.2-dicloropropan C. triclorometan D. după numărul de atomi de halogen C. compuşi oxigenaţi.3.3-dicloro-2-pentenă. 1. compuşi floruraţi. de exemplu: 1.1. compuşi halogenaţi vicinali.3-dicloropentan 179. după natura atomului de halogen B. compuşi cloruraţi. CH3-CH2-Br C. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174. compuşii halogenaţi pot fi: A. 1. de exemplu: CH3-Cl. de exemplu: CH3-Br. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C. Se dă următorul compus: 1.6-diclorohexan B.4-diclorobenzen. α-cloropropenă.2. 3. compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B. CH3 ˗ F D. 1. CH3-CH2-CH2-OH B.3-dibromobutan B. compuşi halogenaţi geminali.5-diiodohexan. de exemplu: CaF2 . de exemplu: 2. compuşii halogenaţi pot fi: A. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A. 1.B. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. compuşi bromuraţi. 1. CH3-CH2-CH2-OH 175. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. compuşi halogenaţi vicinali. 2. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E.4-diiodohexan D.

compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. de exemplu. cloroetena D. Compuşii halogenaţi alifatici: A. de exemplu: cloroetan.3-dimetilpentan D. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi. după numărul de grupe hidroxil D. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 . compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B. sunt saturaţi sau nesaturaţi B. -X. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. compuşi halogenaţi terţiari. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. este un compus halogenat geminal 181. 1. sunt. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. compuşi halogenaţi cuaternari. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. După tipul de atom de carbon. după poziţia atomilor de halogen în moleculă. de exemplu: clorobenzen B. C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen. sunt. 1. de exemplu. de exemplu: clorobenzen. de exemplu: clorobenzen C. compuşii halogenaţi pot fi: A. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. compuşi halogenaţi primari. este un compus halogenat aromatic C. sunt. compuşi halogenaţi secundari.A.2. este un compus halogenat vicinal B. de exemplu: cloroetan D. compuşii halogenaţi pot fi: A. de exemplu: cloroetena E. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. cloroetena C.1-dicloropropan.3-tricloroetan. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. este un compus polihalogenat E.1-tricloroetan. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. este un compus halogenat alifatic nesaturat D. de exemplu: clorobenzen 183. compuşi halogenaţi aromatici. după numărul de atomi de halogen din moleculă. sunt. 1-bromopropan E. Se dau următorii compuşi: 1. de care este legat atomul de halogen. compuşi halogenaţi terţiari. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E.1. toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. în moleculă. compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. 3-bromo-2.

dintr-un radical alifatic. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. toţi sunt compuşi hidroxilici B. nesaturaţi sau aromatici E. 1-fenil-2-propanol 190. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. după numărul de radicali de hidrocarbură (R.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu. alcooli saturaţi. nesaturaţi sau aromatici 189. alcooli saturaţi. Alcoolii terţiari sunt: A. există monoamine şi poliamine B. 3-hexanol D. alcooli nesaturaţi. aminele pot fi primare. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. după numărul de grupe amoniu din moleculă. 3-metil-3-pentanol C. Alcoolii pot fi: A. CH3-CH=COH-CH3 E. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. enoli şi fenoli B. enoli şi fenoli: A. după numărul de grupe amino din moleculă. fenolii pot fi saturaţi. secundare şi terţiare D. de exemplu: alcool benzilic. alcooli aromatici. Aminele se clasifică astfel: A.187. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. CH3-CHOH-CH3 B. alcoolii pot fi saturaţi. există monoamine şi poliamine E. secundare şi terţiare C. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli. aminele pot fi primare. secundari. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH. -NH2 C. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. -NO2 B. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. CH2=CH-CH2-OH C.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. alcooli nesaturaţi. de exemplu: C6H5-CH2-OH. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E. Se dau următorii compuşi: 28 . CH3-CH=CH-CH2-OH D. secundare şi terţiare 193. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. există amine primare. Aminele: A. de exemplu: CH3-OH. după numărul de grupe amino din moleculă. de exemplu: 3-pentanol. terţiari sau cuaternari D. enolii sunt compuşi carbonilici D. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. de exemplu: CH2=CH-OH. Următoarele afirmaţii sunt false: A. de exemplu: 2-metil-2-propanol.

OH CH3 B. sunt enoli C. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. OH C. sunt alcooli alifatici saturaţi B. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E.CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. CH2OH D. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. sunt alcooli secundari D. OH CH E. 29 . Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A. H3C OH CH3 195.

compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. CH3 CH2 NH2 CH2. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. CH3 CH3 CH3 D. principalele clase de compuşi organici. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. CH NH CH3. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. principalele clase de compuşi organici. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. D. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. Aldehidele şi cetonele sunt: A. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. NH CH3. compuşii se numesc aldehide 198. CH3 C NH CH3. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. CH3 CH2 NH CH3. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. compuşii se numesc aldehide C. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. compuşii se numesc cetone E. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. principalele clase de compuşi organici.CH3 CH3 C. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. compuşii se numesc cetone D. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E.

H C E. 202. după numărul atomilor de carbon. (II) etanal. (I) aldehida 2-metilpropanoică. (III) acetonă 200. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (II) acetonă. compuşi carboxilici 199. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 . E. CH2=CH C CH=CH2 O C. (I) 2-metilpropanol. (I) aldehida izobutirică. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (II) acetonă. după numărul de grupe COOH. (III) acetaldehidă E. (I) aldehida izobutirică. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A. compuşi carbonilici E. CH3CH2CHO D. (I) 2-metilpropanal. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. (III) aldehidă acetică C. (III) acetaldehidă B. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. (III) etanal D. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. CH3 O H CH CH3 OH 201.D. (II) dimetil-cetonă. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. (II) dimetil-cetonă.

compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. după natura radicalului de hidrocarbură. (II) tristearină. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E. (III) 1. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. cloruri acide. -NH2 C. cloruri acide. nitrili. (III) tristearină B. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida). anhidridele acide 207. conţin în moleculă heteroatomi E. cloruri acide. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B. cloruri acide. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. -C≡N 206. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. de exemplu aldehidele şi cetonele E. (II) 1. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil.C. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. esteri. -C≡N E. anhidride acide. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt.2. esteri. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 . anhidride acide. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. după natura radicalului de hidrocarbură. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino.3-tributanoil-glicerol. Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. amide D. anhidride acide. esteri. de exemplu esterii. conţin în moleculă grupa –NH2 D. -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril. după numărul de grupe COOH. amine 205. cloruri acide. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil. desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. Amidele sunt: A. nitrili C. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C.3-tributanoil-glicerol 204. amide E.2. anhidride acide. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D. amide B. clorurile acide. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. eteri. anhidride acide.

Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. amidele C. oligozaharide şi polizaharide D. acid etansulfonic C. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214. tioetan. COOH B. -NH2 şi carboxil. etanoat de metil D.A. de exemplu: glucoza. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. nitroetan. COOH D. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. etanol E. aldehide E. -OH E. cetonele E. amidonul 213. sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. izobutan. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. Zaharidele: A. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. -OH 211. acetilenă. aminele D. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A. esterii B. clorură de etanoil B. -OH B. etanal. dintre care cele mai folosite sunt: A. numărul de grupe funcţionale C. natura radicalului de hidrocarbură B. Hidroxiacizii sunt: A. acetamidă. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. pot fi: monozaharide. acetamidă. etanal. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. acid acetic 33 . conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E. aminoacizi C. cetone 212. -OH şi carboxil. anhidridă acetică. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. conţin în moleculă heteroatomi B. -OH C. monocloroetan. anhidridă acetică. nitrilii 210. hidroxoacizi B. zaharoza. zaharide D. etan. etenă. etanal. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. dimetileter. sunt. poziţia grupei funcţionale D. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A.

Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 3. n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. alcanii gazoşi au miros neplăcut. de sulf 217. ALCANI 216. ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. dehidrogenare E. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. dar solubili în solvenţi organici E. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. cracare 222. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. alcanii inferiori sunt inodori D. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. ardere D. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D.215. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. la temperatură şi presiune normale. etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. alcanii au reactivitate chimică scăzută C. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. halogenare B. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. etanamina şi nitroetanul sunt amine D. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. izoalcanii sunt insolubili în apă. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP. Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. halogenare directă cu clor şi brom 34 . acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. izomerizare C. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.

în condiţii normale: A. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. cloroformul 225. 1-butenă B. în prezenţa luminii solare. dehidrogenare E. Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului. izobutanul E. bromura de metil D. 1. reacţii de dehidrohalogenare 227. La clorurarea metanului cu clor.1-dicloropropan 35 . procese de dehidrogenare B. în funcţie de presiune. iodura de metilen E. 2-butenă C. n-hexanul C. carbon şi acid clorhidric 229. n-pentan > izopentan > neopentan C. metanul B. Sunt în stare gazoasă. cloroform D. fluorura de metil B. procese de oxidare E. încălzire la 300-4000C 223. izohexanul 224.2-dimetilbutan E.B. oxidare completă C. n-hexan > 2. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. temperatură şi catalizatori. La descompunerea termică a alcanilor. poate rezulta: A. halogenare directă cu iod D. pot avea loc: A. 1-cloropropan B. La monoclorurarea propanului cu clor. n-propan D. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. n-butan > n-pentan > n-hexan B. procese de izomerizare D. n-butan < n-pentan < n-hexan D. clorură de metil B. poate rezulta: A. hidrogen 228. poate rezulta: A. clorura de metil C. tetraclorură de carbon E. procese de cracare C. n-hexan > izohexan > 2. propenă E. clorură de metilen C.2-dimetilbutan > izohexan 226. n-butanul D.

este catalizată de clorura de aluminiu umedă C. izomerizare D. carbon şi hidrogen D. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A.2-dicloropropan E.C. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. cu brom. combustibili B. alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. substituţie C. etan şi etenă E. cu brom. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. la întuneric C. în prezenţa luminii solare D. Sunt adevărate afirmaţiile: A. metan şi etenă B. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A. cu apă de brom. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B. propenă şi hidrogen C. solvenţi E. 2.2-dicloropropan 230. agenţi oxidanţi C. la 5000C B. 1. adiţie B. Izomerizarea alcanilor: A. are loc cu scindarea legăturii C–C 231. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. cu acid bromhidric concentrat E. izobutan 36 . Bromurarea metanului se poate efectua: A. alcanii au reactivitate chimică mică B. materie primă în industria chimică 235. reducere E. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233. cu brom. 2-cloropropan D. agenţi de alchilare D. oxidare 234. este o reacţie ireversibilă E. metan şi propenă 232.

CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. Pot avea loc reacţiile: A. Despre gazul de sinteză se ştie că: A. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. rezultă prin arderea incompletă a metanului E. la 10000C. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C. tetraclorură de carbon 37 . la 400–6000C E. în funcţie de condiţiile de reacţie. rezultă la amonoxidarea metanului D. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241. se mai numeşte „gaz grizu” B. la 600–10000C 238. dioxid de carbon şi hidrogen C. monoxid de carbon şi hidrogen E. formaldehidă şi apă B. acid cianhidric şi apă D. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B. este insolubil în solvenţi organici E.B. 2. este un gaz incolor C. rezultă la oxidarea parţială a metanului.2-dimetilpropan 237. pe catalizator de platină B. La oxidarea metanului. neopentan D. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A. pe catalizator de nichel D. pot rezulta: A. este solubil în benzină. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. izopentan C. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. acetilenă şi hidrogen 239. este insolubil în apă D. 2.2-dimetilbutan E.

în prezenţa luminii. La clorurarea etanului cu clor. gaz de sinteză B. doi derivaţi monocloruraţi C. cicloalcani C. acetilenă 244. etan. patru izoalcani C. În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. arene 249. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. oxidare D. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. benzen D. alcanii sunt compuşi organici polari C. Tetraterţbutilmetanul: A. alchine E. se găseşte în gazele de sondă. amoniac E. un n-alcan B.5 D. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. nu se oxidează D. izomerizare B. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. un izomer de funcţiune 245. raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. gazele de cocserie şi gazele naturale B. substituţie E. reducere 248. trei izoalcani D. un singur derivat diclorurat D. se poate dehidrogena B. un singur derivat monoclorurat B. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. miroase a sulf E. doi izomeri geometrici E. doi derivaţi dicloruraţi E. adiţie C. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A. alcani B. are un singur atom de carbon cuaternar 38 . alchene D. în reacţia de amonoxidare a metanului. propenă şi hidrogen E.242. pot rezulta: A. un singur derivat triclorurat 246. acid cianhidric C. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A.

conduce la formarea acidului cianhidric E. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. în atmosferă săracă în oxigen. la 4000C şi 60 atm. are cinci atomi de carbon cuaternari E. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A. propenă 252. pe catalizator de Pt C. propanul B. la 400-6000C. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. rezultă metanol E. etenă C. gaze de sondă D. metan B. pe catalizator de Ni. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. prin ardere în oxigen sau aer. are loc la 10000C. etanul C. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. pentan D. Formează un singur compus monoclorurat: A. izobutanul 251. hidrogen 253.D. metan B.5 256. propenă D. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E.2-dimetilpropanul E. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. are loc la 8000C. etenă C. Referitor la amonoxidarea metanului. gazele de cocserie B. prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D. Metanul se găseşte în: A. metanul D. izopropan E. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. rezultă gaz de apă D. minele de cărbuni E. prin arderea metanului în aer. 1-pentenă E. se formează negru de fum B. are loc la 4000C şi 60 atm D. gaze naturale C. gazul de sinteză 255. au formula generală CnH2n-2 39 . pe catalizator de Ni B. are doisprezece atomi de carbon primari 250. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt adevărate afirmaţiile: A. rezultă metanal 254. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. 2. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A.

neohexanul E. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E. trei izomeri cu catenă ramificată E.3-dimetilbutan B. doi izomeri optici 259. monoxid de carbon D. terţbutiletenă 260. în funcţie de condiţiile de reacţie: A. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. izohexan C. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. acid cianhidric 40 . Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A. neohexan D. izopropiletan 261. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D. doi izomeri cu catenă liniară C. neopentanul C. 3. apă 263. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C. n-hexanul B. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262. cocs B. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. izohexanul D. 2. metanol B. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. un izomer cu catenă liniară B. conţin numai legături ζ E. dioxid de carbon C. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. gaz de sinteză D. conţin patru legături covalente π B. doi izomeri cu catenă ramificată D. metanal C. negru de fum E. au catene în formă de zig-zag D.2-dimetilbutan E.257. au molecule plane C. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B.

acetonă D. n-pentanul are p. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. solide D. tetraclorură de carbon 267.t. izomerul cu catena ramificată are p. mai mare decât n-heptanul 268. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D. alcanii superiori sunt inodori B. acid acetic 264. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. vâscoase E. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C. gaze B. mai mic decât cel cu catena liniară E. Alcanii sunt insolubili în apă. numerotarea catenei de bază D.f. amorfe 266.3.3-tetrametilbutanul C. la temperatură normală.f. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269. dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A. identificarea catenelor laterale C. denumirea propriu-zisă E. acetilenă B. la 300-4000C E. lichide C.33Å E. n-octanul are p. sunt: A. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 . p.f. şi p. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270.E. Alcanii cu mase moleculare mici. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC. glicol E. identificarea catenei de bază B. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B. n-butanul are p. metanul participă la reacţia de izomerizare E. mai mare decât neopentanul B. fluorurarea alcanilor are loc direct. lungimea legăturii simple C–C este de 1. alcanii au formula generală CnH2n B.f. mai mic decât 2. alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C.2. benzen C. omologul imediat superior al metanului este etanul D. denumirea alcoolului 265. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A.f. se parcurg următoarele etape: A.

conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A. are 5 atomi de carbon secundari 273. CH3 CH CH3 CH3 . Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. compusul E este apa 275. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. doi izomeri cu catenă ciclică 274. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. are 6 legături C–C D. compusul A este metan C. cloroformul este un anestezic foarte puternic B. compuşii I şi III sunt omologi C. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C. compuşii I şi II sunt izomeri B. prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. un izomer cu catenă liniară B. patru izomeri cu catenă ramificată D. hexanul prezintă cinci izomeri C. trei izomeri cu catenă ramificată C. compuşii I şi III sunt izomeri D. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. un izomer cu catenă ciclică E. compusul C este clorura de metil D. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. are 17 legături C–H E.271. compusul A este etan B. compusul D poate fi monoxid de carbon E. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. Se dau compuşii: I. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV.

prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B. are o mare putere calorică C. compuşii II şi IV sunt omologi 276. acetilenei 279.2-dimetilpentan D. izoheptan 278. benzina este solubilă în apă C. 4. prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. gazului de sinteză B. orice alcan se transformă în CO şi H2O B. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C. aragazul este un amestec de propan şi butan C. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. neoheptan E. 2. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. prin ardere în oxigen sau aer.E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A. fructozei E.4-dimetilpentan B. benzina poate determina iritaţii. acetonei D. 2. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . Referitor la metan. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280. în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C.2-dimetilbutan C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. lemnul are cea mai mare putere calorică D. acidului cianhidric C.

benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. antracitul. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. turba are putere calorică mare 287. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. sunt combustibili fosili C. antracitul este un cărbune superior E. în proporţii egale C. cărbunii superiori au putere calorică mare C. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. cărbunii inferiori au putere calorică mică D. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. formându-se acizi carboxilici inferiori C. sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. gudroanelor şi gazelor de cocserie D. sunt combustibili lichizi B. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. arderea butanului are loc spontan D.D. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E. cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. cărbunii reprezintă aurul negru 286. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. cea mai mică putere calorică o are benzina B. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 .

se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. are loc la t < 6500C C. are loc la t > 6500C D. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. conduce la formarea amoniacului B. Referitor la halogenarea alcanilor. la 10000C 295. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A.5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează cicloalcani B. are loc la temperatură normală E. conduce la formarea acetilenei B. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. la lumină B. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A.2. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. în funcţie de structura alcanului. derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. este reversibilă D. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. are loc în condiţii diferite. se formează izoalcani C.E. halogenul are rol de reactant C. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. este o reacţie de adiţie 292. conduce la formarea gazului de apă 296. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. clorura de metil este agent frigorific E. are loc pe catalizator de platină. se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 . iodul reacţionează direct cu etanul. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E. are loc pe catalizator de nichel D. se formează şase derivaţi monobromuraţi C. conduce la formarea metanolului E.

Butanul: 46 . este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D.A. uzuale care conţin sufixul an B. silicaţi de aluminiu C. apreciază calitatea benzinei C. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. are doi izomeri de catenă E. hexan. are formula moleculară C3H8 E. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. sunt. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A.(metin) B. furnizează următorii radicali: CH3. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304. are formula de structură plană C2H6 D. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C. izooctanul are C. de exemplu: decan. eicosan E. bromura de aluminiu umedă B. = 0 299. apreciază cantitatea de benzină din rezervor B.O. = 90 E. sunt hidrocarburi aciclice saturate B. n-heptanul are C. este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A.(metilen). nu prezintă izomeri de catenă E. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. clorura de aluminiu anhidră D. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D. tetraclorura de carbon 298. Etanul: A. sunt. are formula de structură plană CH3-CH3 B. Metanul: A. heptan D. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. undecan.O. are formula moleculară C2H6 C. -CH2. este omologul superior al butanului B. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. de exemplu: pentan. au formula generală CnHn+2 300. Propanul: A. are trei izomeri de catenă C. primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301. nu prezintă izomeri de catenă 302. Alcanii: A.(metil). =CH. zeoliţii E.

are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. se numeşte radical metiliden D. Pentanul: A. se numeşte radical metilen C. este un radical provenit de la metan 47 . hidrocarburi aciclice nesaturate E. are formula moleculară C4H10 D.A. este o hidrocarbură aciclică nesaturată D. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. este omologul superior al butanului C. Izoalcanii sunt: A. alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D. metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. etan şi propan sunt adevărate: A. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. are formula moleculară C5H10 B. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. ambele au formula moleculară C4H10 C. (I) este n-butan . numai butanul este alcan C. alcani cu catena ramificată B. are 4 izomeri de catenă B. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. (I) este omologul inferior al pentanului. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. (I) este omologul inferior al butanului. butanul este omologul superior al decanului E. (II) este i-butan B. se numeşte radical metil B. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. este omologul superior al propanului C. iar (II) este omologul superior al acestuia E. Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prezintă trei izomeri de catenă E. Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. decanul nu este substanţă chimică D. cei trei alcani nu pot fi omologi D.

butanul este omologul inferior al pentanului E. butadienă. propan. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen. pentan B. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. heptan E. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. nonan. octan. metan. pentan. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. formula moleculară: C4H10 E. etan. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D. Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. formula de structură plană: C4H10 C. butină 314. butan. i-butan. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on. hexan. butan. propan. heptan B. hexan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il. pentan. hexan. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311. propan E. octan. decan 313. pentan C. butanul este omologul superior al eicosanului D. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. propan. Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E. butan. hexan. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. pentan. pentan. pentan.E. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. butan. metan C. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. butan. undecan D. butenă. butan. Se dă următoarea serie de alcani: etan. dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen.faţă de butan D. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. butanul este omologul inferior al etanului 316. Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. decan. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. propan. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . metan. heptan. nonan. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. etan. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D. n-butan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. heptan D.

aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322. se mai numeşte 2-metilbutan B. propan 318. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora. prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D. Izopentanul: A. se mai numeşte 2-metilpentan C. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. . prin cifre arabe. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. acesata fiind considerată catena de bază B. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. sunt false următoarele afirmaţii: A. 2. CnH2n. prin cifre arabe. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. etan şi propan sunt adevărate? A.. prin cifre arabe. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B.317. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. astfel: A. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. acesata fiind considerată catena de bază C. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. metan. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon. 3. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E.. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. în ordine de la stânga la dreapta D. în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. în ordine de la dreapta la stânga E. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 . primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază. uzuale care conţin sufixul an C. în ordine alfabetică B. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. etan. etanul este omologul superior al propanului E.) B. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D.

permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C.54Å 50 . Legăturile simple σ C-C: A. este izomer de catenă cu izopentanul B. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324. este primul termen din seria alcanilor B. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. 2. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple.4-dimetilhexan. are doi izomeri de catenă 328.2-dimetilpropanul D. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. au o lungime de 1.54Å D.4-trimetilpentan 325. catena de bază conţine opt atomi de carbon D. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C.2. ζ C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. au o lungime de 8.4. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E.3-trimetilhexan D. inainte de n 326.2. Neopentanul: A. hidrocarburi aciclice nesaturate 327. Izoalcanii sunt: A. 3-etil-2. este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B. în locul lui n D. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. de exemplu. alcani cu catenă ramificată B.2-dimetilpropan E. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E. de exemplu. în locul lui n C. în locul lui n B. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este izomer de catenă cu 2. denumirea corectă a compusului este: 3. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. 4-etil-2. denumirea corectă a compusului este: 2. alcani cu catenă liniară C.3-trimetilpentan E. 2-metilbutan. în locul lui n E.323.

În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii mijlocii. hexanul şi octanul sunt lichizi D. sunt adevărate? A. etanul şi neopentanul sunt gaze C. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). decanul este solid E. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. primii patru termeni sunt gaze D. primii doi termeni sunt solizi 331. inclusiv C17 sunt lichizi E. au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. neopentanul nu este gaz C. toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. lungimea legăturii simple C-C este de 1. sunt prezente numai în alcani 329. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E. pot fi liniare sau ramificate 332. alcanii superiori sunt solizi 334.E. toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. alcanii superiori sunt lichizi E.54 Å E. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor. nu au o formă bine definită E. sunt false: A. toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330. butanul este lichid D. neopentanul este gaz B. numai metanul şi butanul sunt gaze B. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. izopentanul este lichid C. propanul este solid 333. primii patru termeni sunt gaze B. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 .

nu se dizolvă în apă E. valoare p. le consideraţi corecte? A.8˚C (3)36. etan.3˚C (5)125. etan. undecan. metan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. metan. (II) cu (4). propan. Vaselina: A. decan.1˚C (4)106. neopentan 337. undecan. A. propan. (III) cu (1) B. n-hexan. Vaselina: A. (IV) cu (3). A. nonan. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . n-pentan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. se dizolvă în apă D.4˚C (2)27. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D. (V) cu (1). neopentan. metan. (II) cu (4). propan.f. eicosan C. izoprntan.335. decan B. (III) cu (3) 339. butan D. (I) cu (5). (IV) cu (2).-formulă. izopentan. (II) cu (4). (I) cu (1). heptan. butan.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. hexan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9. metan C. (I) cu (5). izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B. pentan. heptan 338. etan. (III) cu (3) E. n-pentan. este un amestec de pentan şi hexan B. izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. butan B. (V) cu (II) C. este un amestec de alcani superiori C. se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. pluteşte deasupra apei B. (II) cu (2). nonan. etan. n-hexan E. octan. hexan. (III) cu (3) D. propan. propan E. eicosan. octan D. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. octan.

culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. alcanii superiori sunt inodori E. are densitate mai mare decât apa D. adăugării la amestecul gazos format din alcani. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C. se dizolvă în apă D. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. nu se dizolvă în apă E.C. nu se dizolvă în apă 343. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. alcanii superiori au miros caracteristic C. sunt alcani inferiori fără miros 345. alcanii au molecule polare C. Alcanii inferiori: A. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. sunt inodori B. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. alcanii se dizolvă în apă E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. pentru că au miros neplăcut D. Mercaptanii: A. alcanii au molecule nepolare B. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. sunt solubili în solvenţi nepolari D. Alcanii superiori: A. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. se dizolvă în solvenţi nepolari 341. alcanii solizi plutesc pe apă 342. sunt inodori 346. alcanii inferiori au miros caracteristic D. se dizolvă în benzină E. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. pentru că au culoare brun-roşcat E. au miros caracteristic C. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. Alcanii: A. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. se dizolvă în apă caldă E. alcanii inferiori sunt inodori B. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare.

reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. de exemplu: cracarea. Butanul: A. are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350. a mercaptanilor E. oxidarea şi arderea 353. ζ B. este izomer de catenă cu izopentanul C. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. oxidarea. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. nu este solubil în apă D. de exemplu reacţia de halogenare D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. Reacţia de substituţie: A. dehidrogenarea şi oxidarea E. poate fi. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. oxidarea şi arderea B. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. are miros caracteristic neplăcut 349. cracarea. de exemplu: substituţia. Neopentanul: A. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. are densitatea mai mică decât a apei E. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. cracarea şi izomerizarea C. este izomer de catenă cu neohexanul B. de exemplu: izomerizarea. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. adăugării la amestecul gazos format din alcani. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. în funcţie de natura halogenului E. Reacţiile de halogenare: A. au loc în condiţii diferite. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. izomerizarea şi arderea D. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. de exemplu: substituţia. izomerizarea. Etanul: A. are densitatea mai mare decât a apei E. au loc în aceleaşi condiţii. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. dehidrogenarea. de exemplu: dehidrogenarea.D. este inodor 351. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. substituţia. indiferent de natura halogenului D. nu este solubil în apă D.

au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. la temperaturi relativ joase. Cifra octanică: A. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. (50-100˚C) 360. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). Reacţiile de izomerizare: A. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. clorură de propil şi clorură de butil 357. diclorometan. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. numiţi zeoliţi. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. clorură de etil. numai clorură de metil B. numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. triclorometan şi tetraclorometan D.355. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. clorură de metilen. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. pentru n-heptan are valoarea zero 55 . sunt ireversibile C. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B.

are cifta octanică C.O. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A. este puternic detonant E. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. se produce numai la temperaturi relativ mari C. este deosebit de rezistent la detonare D. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B. se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363.O. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C.= 0 D. n-Heptanul: A. are cifta octanică C. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367.O. Reacţiile de izomerizare: A. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E.E. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C.= 100 C.= 0 364. se produce numai la temperaturi joase B. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . Benzinele de calitate superioară: A. are cifta octanică C. Izooctanul: A. au loc în prezenţă de catalizatori C. halogenuri de aluminiu 362. are cifta octanică C.4-trimetilpentan B. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D. are formula moleculară C7H14 B. se apreciază prin cifra octanică D. sunt reversibile E.O. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. este 2.= 100 C. au loc în mod direct B. pentru izooctan are valoarea 100 361. Zeoliţii sunt: A.2. Cracarea: A. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E. are o rezistenţă scăzută la detonare E. trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366. săruri de zinc D.

se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. metanul nu se descompune termic 372. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. nu pot avea loc în acelaşi timp E. Piroliza: A. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. Descompunerea termică a metanului: A. se numeşte cracare B. diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. în acelaşi timp. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. la anumite temperaturi pot avea loc.368. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. se numeşte piroliză C. Cracarea şi piroliza: A. ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D. este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C.

formează. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. metan B. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E. sub formă de căldură şi lumină E. Piroliza metanului: A. incompletă. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. nu se descompune termic 380. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. are ca rezultat formarea etanului E. transformarea n-alcanilor în izoalcani C. are ca rezultat formarea acetilenei D. completă. este o oxidare incompletă C. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. butan D. (II). alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. se formează ca produs secundar negru de fum 58 . are loc la temperaturi sub 1000˚C B.A. Arderea: A. Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. în urma pirolizei negru de fum D. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D. când se numeşte ardere B. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. reacţiile (I). Metanul: A. formează. formarea de CO2 şi H2O 379. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. etenă C. când se numeşte oxidare C. pentan 375. în urma pirolizei acetilena C. este o oxidare completă B. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. se realizează la temperaturi joase 378. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. butenă E.

temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. pentru avioane C. pentru automobile D. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. indiferent de natura compuşilor organici C. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D.E. pentru aparatele magnetice 59 . acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. poate fi blândă sau energică E. sub formă de căldură şi lumină E. se obţine în urma pirolizei metanului D. Arderea: A. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. pentru aparatele electrice E. este produs secundar la izomerizarea metanului C. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E. este o oxidare completă B. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. este un praf ce conţine plumb B. pentru aragazuri B. degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. Arderea: A. indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E. Negru de fum: A. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. Reacţia de oxidare: A. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. sub formă de căldură şi lumină D. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A.

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. nu se obţin niciodată prin oxidare D. Căldura de ardere: A. compuşi hidroxilici. Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. acizi carboxilici. compuşi carbonilici C. Acizii graşi: A. compuşi carbonilici B. se măsoară în kg E.388. acizi carboxilici 391. nu poate fi calculată pentru metan 389. se măsoară în kJ C. hidrocarburi D. La reacţiile de oxido-reducere: A. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. acizi carboxilici. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. acizi carboxilici. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A. scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. hidrocarburi. compuşi hidroxilici. se măsoară în kcal/m3 390. se măsoară în kcal D. pot participa numai compuşi anorganici B. se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D. este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. Puterea calorică: A. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. compuşi carbonilici. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. diferă pentru fiecare combustibil C. se măsoară în kcal/m3 E. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. la care participă compuşi organici. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. compuşi hidroxilici. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . compuşi carbonilici. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. fără catalizatori B. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. compuşi carbonilici. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. la care participă compuşi organici. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. pot participa numai compuşi organici C. hidrocarburi E.

în raport molar de 1:2) C. nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. în raport molar de 1:3) D. se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 2:1) C. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. gazelor rare 398. gazului de cocserie C. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. în raport molar de 1:2 C. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. metan D. În funcţiile de condiţiile de lucru. etan E. Metanul: A. gazelor de sondă B. metanol. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. se mai numeşte negru de fum E. Gazul de sinteză: A. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. în raport molar de 1:2) D. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 . este componentul principal din gazele naturale C. în raport molar de 1:2) B. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. propan 397. Metanul intră în componenţa: A. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. gazului grizu D. Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. hexan B. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. este carbon fin divizat 400. prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. Gazele de sondă conţin: A.395. n-butan C. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. metanol. în atmosferă săracă în oxigen. a fost denumit gaz de baltă B. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. gazelor naturale E. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. prin arderea metanului în aer.

reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. metanal D. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D. nu prezintă toxicitate 406. Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. Reacţia de amonoxidare: 62 . metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. gaz de sondă 404. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C. carbon fin divizat B. reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. apă D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B.402. Acidul cianhidric: A. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. metanal 407. Prin arderea metanului în aer. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E. prelucrarea cauciucului C. metanol C. fabricarea hârtiei D. reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. gaz de sinteză B. fabricarea maselor plastice E. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. gaz de cocserie E. metanol E. prepararea acidului clorhidric 405. negru de fum C. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C.

se mai numesc şi parafine B. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. Alcanii superiori: A. în prezenţa oxizilor de azot 411. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. în prezenţă de catalizator platină. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. ALCHENE 414. numai în condiţii energice B. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. vaselină sau parafină B. se realizează prin arderea metanului în aer. nu intră în compoziţia parafinei D. nu are în compoziţie alcani 413. Benzina: A. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. 100˚C şi este catalizată de nichel D. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D. de substituţie E. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. de izomerizare D. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. Alcanii pot da reacţii chimice: A. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. Pt D. numai în absenţa oxigenului CAP. de oxidare C. Formarea negrului de fum: A. 1000˚C. nu pot suferi reacţii de oxidare E. sunt. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. este un bun solvent pentru grăsimi C. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E. se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C. se mai numesc şi olefine 63 . nu intră în compoziţia vaselinei C. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. 4. 1000˚C şi este catalizată de platină C. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. în atmosferă săracă în oxigen E. are loc la temperaturi ridicate. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.A. are loc la temperaturi ridicate. de exemplu.

C. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. d2sp3 418. de poziţie C. sp B. de catenă B. hidroliză E. de funcţiune 416. În molecula unei alchene. legături ζ + π C. legături π D. secundari D. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. primari C. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A. cuaternari 419. sunt solubile în solvenţi organici E. oxidare D. adiţie la dubla legătură C. Alchenele pot da reacţii de: A. geometrică E. legături 2ζ + π 417. nulari B. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Alchenele pot prezenta izomerie: A. au structură plană 415. tautomerie D. substituţie la dubla legătură B. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. se mai numesc şi olefine B. polimerizare 64 . au formula generală CnH2n D. dsp2 E. se mai numesc şi acetilene E. legături ζ + 2π E. sp3 D. moleculele sunt polare B. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D. terţiari E. sunt insolubile în apă E. sp2 C. legături ζ B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.

se formează 2-propanol B. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. se formează 1. este regioselectivă D. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. are loc în cataliză bazică C. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. reactiv Bayer E. Pt fin divizate C. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. are loc în cataliză acidă D. Prezintă izomerie geometrică: A. are loc conform regulii lui Markovnikov D. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. are loc conform regulii lui Markovnikov E.422. izobutena B. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A. 2-butena C. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426. are loc anti-Markovnikov 424. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A. se formează un singur derivat monohalogenat B.1-dibromoetan B. apă oxigenată 429. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D. 2-pentena 423. Pd. conduce la formarea cicloalcanilor 425. are loc în solvenţi nepolari (CCl4.2-propandiol 65 . conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D. Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc după regula lui Markovnikov E. 3-metil-2-pentena E. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B.2-dibromoetan C. 2-metil-pentena D. CH2Cl2) C. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. are loc anti-Markovnikov 428. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni.

doi izomeri geometrici cis-trans D. proteinelor 66 .C. formaldehidă D. acid fluorhidric 436. patru alchene izomere cu catenă liniară C. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. E E. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. hidroxid de potasiu 432. 1. acetaldehidă C.3-propandiol E. stirenul E. clorura de vinil D. oxidului de etenă D. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430. acetilena C. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A. iod E. etanolului B. acetonă E. brom C.E B. acid piruvic 431. fluor D. patru izomeri de funcţiune E. trei alchene izomere cu catenă ramificată D. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. clor B. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. zaharidelor E. se formează glicerol D. două alchene izomere Z.2-propandiol C. acrilonitrilul 435. un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D. dioxid de carbon şi apă B. 1-propanol B. clorurii de etil C. două perechi de alchene izomere Z. doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A. etena B. doi izomeri de funcţiune 434. 1. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A.

ciclobutena 443. bromură de etil E.2-etilenbromhidrină D. 2-metil-2-hexena C.1.1-dibromoetan B. adiţia B. 2-metil-2-butena D. substituţia C. oxidarea D. Etena se poate obţine prin: A. dioli E. reactiv Schweitzer 444. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. rezultă: A. 3-metil-2-hexena E. 3-hexena 438. în mediu de acid sulfuric 439.2-dibromoetan C. cracarea n-butanului E. deshidratarea etanolului la încălzire. 1-butena C. reactiv Fehling E. reactiv Bayer D. numai acizi carboxilici B. la cald. 2-hexena B. 1. 2-butena B. 1. reactiv Tollens C.437. acizi carboxilici. 2. dioxid de carbon şi apă C. 1. hidroliza E.2.2-tetrabromoetan 440. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A. 2-metil-3-hexena D. acizi carboxilici şi cetone D. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. cu KOH/EtOH D. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A. Alchenele se pot identifica cu: A.3-dimetil-2-butena E. dehidrohalogenarea clorurii de etil. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu. Prezintă izomerie geometrică: A. Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A. 2-metil-1-pentena 67 . 1. apă de brom B. polimerizarea 441. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. Prezintă izomerie geometrică: A. în prezenţă de carbonat de sodiu.

în reacţiile de adiţie se rup atât legături π. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A. 2. 2-pentena E. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. 2-metil-2-pentena C. 1-butena B. 2. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D. 3-metil-2-hexena 445. Se pot obţine alchene din: A. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B. Se poate obţine 2. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 . se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. lungimea unei legături duble este 1. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B.3-dimetil-2-hexenă 447. 2.5-dimetil-3-hexenă D. izobutena C. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. 2-hexena 448.5-dimetil-1-hexenă B. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449. 2. compuşi monohalogenaţi 446.3-dimetil-2-butena D. alcooli monohidroxilici E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C. 3-metil-2-pentena D.5-dimetil-2-hexenă C. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B.33Å C. 2. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D.3-dimetil-1-hexenă E. Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A. 2. 2-metil-2-pentena E. alchine C. CH3– reprezintă radicalul metilen 450.B. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C. arene D. alcani B.

hidracizi D. cel mai greu se adiţionează iodul 456. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E.Br A. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C. 452. I H3C B. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. CH2Cl2) C. hidrogen B. cel mai uşor se adiţionează clorul D. Pt. reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B. izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. se poate face direct cu Cl2. izomerii „trans” au p. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. Br2. în prezenţa catalizatorilor B. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. are loc doar la temperatură şi presiune normale B. este o poliadiţie D. are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. Alchenele pot adiţiona: A. Pd) 69 . alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455.t. acid formic 454. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. sunt incolore şi fără miros C. mai ridicate decât izomerii „cis” 453. are loc la temperatură şi presiune normale. H C C H CH2Cl Br D. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. halogeni C. se mai numesc şi parafine E. apă E. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C.

în CCl4 se formează 1. orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460.D. prin oxidarea energică a 2. are loc conform regulii lui Markovnikov E. h .2-dicloroetan D. se formează un precipitat brun de MnO2 C. reactiv Tollens 458. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. compusul X este cloroform B. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B. se obţine etanol B. se formează dioxid de carbon şi apă 459. are loc decolorarea soluţiei de reactiv B. se formează 1.39Å 463. în solvenţi inerţi.1-dicloroetan E. se formează acid acetic D. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul Y este 1. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E. compusul X este clorura de metilen C. lungimea legăturii duble din alchene este 1.2-dibromopropan E.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A. formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. are loc în sistem heterogen 457. compusul Y este clorura de etil 462.3-dibromopropanului B. identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C.2-etandiol E. 2. la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. reacţia este împiedicată steric 461. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. conduce la formarea 1. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. compusul Y este 1. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate. Alchenele se pot oxida cu: A. este o substanţă lichidă 70 . la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C.4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. cu brom. prin combustie.

legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. acid 2-metilpropanoic D. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E. acid izobutiric C. la 5000C D. acid propanoic 468. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. dioxid de carbon şi apă D. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467.2-propandiol 465. alchenele au reactivitate chimică mare B. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2.C.5-dimetil-3-hexenei se formează: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. lungimea legăturii duble C=C este 1. legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. acid propanoic B. propanal E. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic. are doi izomeri de poziţie E. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. prin adiţia apei se formează 1. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 . La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C.4-dimetil-3-hexena B. propanonă D. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. 2-metilpropanal E. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. legătura dublă C=C este formată din două legături π C.33Å B. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E. acid acetic B. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. miroase a sulf 464. acetonă C. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B.

trans-2-butenă 472. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. p.f. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. trans-2-butenă D. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E. 1-butenă < p.t.f. cis-2-butenă > p. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2.4-diclorobutan B.f.f. izobutenă C. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. trans-2-butenă C. 1-butenă E. 1-pentenă D. izobutenă E.t.t. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475.f. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C. p. etenă < p. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. prin adiţia clorului la etenă se obţine 1. p. p. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E.t.f. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A.471.f.f.2-dibromopropan D. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E. are loc în sistem heterogen C. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A. se folosesc catalizatori solizi D. p. prin adiţia hidrogenului. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 . 1-butenă 473. p.1-dicloroetan E.t. cis-2-butenă < p. izobutenă < p. etenă > p. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. cis-2-butenă < p.3-diclorobutan C. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477. p. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B. propenă > p. alchenele nu dau reacţii de adiţie B. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1. în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B.t. prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C. p. etenă B.t.f. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. cât şi cu hidracizi 476. propenă < p. p. p.t. se poate efectua atât cu halogeni. 1-butenă B.f. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474. propenă < p. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1.t.t. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478.

suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. C5H10 484. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A. este o poliadiţie C. compusul Z este 1. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B.4-dimetil-2-hexena B. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. Referitor la oxidarea alchenelor. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. 3-alchene (fără stereoizomeri) C.B. compusul X este propena C. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. C3H6 C. compusul X este propanul B. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. 3. C4H8 D. are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D. 3-etil-3-butena 73 . are loc cu ruperea legăturilor ζ D. C3H8 B. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A.2-dicloropropanul 483. gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C. C6H14 E. compusul Y este clorura de n-propil D. este o reacţie de condensare repetată B. afirmaţiile corecte sunt: A. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este clorura de izopropil E. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B.

Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-etil-1-butena D. alchenele au formula generală CnH2n+2 B. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C. reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. CH3 D. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . pentena este omologul superior al butenei D. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E. CH3 CH CH CH3 + Br2 D. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. folosit în stomatologie E.C. etena 485. propena nu este solubilă în apă D. CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. 3-etil-2-hexena E. kelenul este un anestezic slab. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E.

cu un mol de brom. poziţia alilică este vecină dublei legături C. nCH2 E.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E. propanonă B. prin bromurarea alchenelor inferioare. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E. CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. se oxidează doar în condiţii energice 492. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. butanonă C. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A. alchenele sunt folosite drept combustibil D. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E. atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. ard în oxigen sau în aer B. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. acid butanoic 75 . aldehidă formică D. deoarece alchenele polimerizează. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. dioxid de carbon şi apă E. apă şi căldură C.

2-propanol B. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C.2-propandiol C. reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. conduc la compuşi diferiţi. 1-propanol 494. compusul Y este etena E. au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. în funcţie de structura alchenei 76 . Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. compusul Z este 3-cloropropena 495. se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B. un precipitat brun E. compusul X este propanul B. compusul Y este alcoolul n-propilic D. compusul Z este cloroetanul 496. apă şi căldură E. 1. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. compusul X este propena C. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este etanul D. compusul X este propan B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare. compusul X este etanul C. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. în funcţie de agentul oxidant folosit C. compusul Y este alcoolul izopropilic E. dioxid de carbon şi apă D.493. se formează dioxid de carbon.

când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. au conductivitate mare 502. sub presiune E. etilenglicolului D. etanolului B. polietenei E. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. rezistă la încălzire D.498. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. pot suferi deformaţii temporare C. este mai greu decât pluta 504. poate fi trasă în fire 503. sunt compuşi organici naturali B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. au rezistenţă mecanică bună 501. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. are rol de izolant termic şi electric B. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. propenei C. Etena poate fi utilizată la obţinerea: A. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. se formează aldehide C. trebuie reciclate industrial E. se formează acid carboxilic B. sunt substanţe biodegradabile D. cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. pot suferi deformaţii permanente B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. polipropenei 500. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D.

3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 . este inflamabilă D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. este un foarte bun izolator electric C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH3 CH3 E. este folosită la prepararea unor cosmetice 506.A. CH3 CH2 B. C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B. CH C CH3 CH3 CH3 C. se numeşte teflon B. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E.

alchena care prin oxidare energică formează acetonă. compusul X este etanolul C.4-trimetil-2-pentena E. metanal C.2. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. dioxid de carbon şi apă este izobutena 510. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. 2-etil-1-butena D.4-dimetil-2-hexena B. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C.4-dimetil-2-pentena 509.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E. 4. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. dioxid de carbon şi apă B. acid etanoic D. trei alchene izomeri de poziţie B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. izopropilmetilcetonă 79 . alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2. CO2 şi H2O este propena B. patru izomeri geometrici 511. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512. 3. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A. cinci alchene izomeri de catenă C. compusul Y este etena E. compusul Y este etanul D. compusul X este glicolul B.3-dimetil-2butena D.4. 3-etil-3-butena C. 3. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3. doi izomeri de funcţiune D.4-dimetil-2-pentenei se formează: A. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). doi izomeri geometrici E.

3-dimetil-2-butena D. Prin oxidarea energică a 2. 2. acid propanoic 514.4-dimetilciclobutena C.E. brom 80 . Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A. propena E. prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat. propanal D. 1-butena B. 2-butena E. izobutena B.4-dimetil-2-pentena E. 3-metil-1-butenă D. 3. ciclobutena B. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. 1. propanonă E. 2-metil-2-pentena D. 2. Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. 2-metil-1-pentena 516. 2-metil-2-butenă 517.4-dimetil-2-pentena C. acid sulfuros B. izobutena C. acetonă C.2-dimetilciclobutena D. un compus carbonilic? A. 2-metil-1-pentenă B. izobutanonă 513. 2-butena C. tetraclorură de carbon D.3-dimetil-2-butenei se formează: A. ciclobutena 515. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. etena D. 2-metil-1-butenă C. propena 519. 2-hexena E. Alchenele pot adiţiona: A. Care dintre următoarele alchene formează. acid butanoic B. 3. benzen E. 1-butena B. acid clorhidric C. izopentenă E. ciclopentena 518.

2.3-dimetil-2-butena C. sunt alchine C. propena B. 1-butena E. etena este omologul inferior al propenei 81 . Denumirea alchenelor se face astfel: A. Alchenele: A. 3-metil-2-pentena 522. se precizează poziţia dublei legături 526. conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524. Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A. a sufixului an cu sufixul ină C. se numeşte metenă D. prin înlocuirea în denumirea alcanului. are formula moleculară C2H4 525. prin înlocuirea în denumirea alcanului. propena B.520. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. au aceeaşi formulă de proiecţie E. se precizează poziţia dublei legături E. Care dintre următoarele alchene. ciclobutena D. formează acid acetic (CH3COOH)? A. sunt alchene B. se numeşte etenă C. prin oxidare energică. a sufixului an cu sufixul enă D. sunt hidrocarburi saturate E. Care dintre următoarele alchene. prin oxidare energică. au aceeaşi formulă de structură plană 527. 2-butena 521. etena D. sunt hidrocarburi nesaturate D. formează dioxid de carbon şi apă? A. are formula de structură plană CH2=CH2 B. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. au aceeaşi formulă moleculară D. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. izobutena E. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. au formula generală CnH2n+2 B. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor. sunt hidrocarburi aciclice C. de poziţie şi geometrică C. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. etena este omologul superior al propenei B. 2-butena C. la 5000C E. alchenele au izomerie de catenă. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. are formula moleculară CH2 E. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523.

a atomilor de carbon participanţi 533. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E.33 Å B. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. trebuie să conţină dubla legătură. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. se găseşte în structura alcanilor 534. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. Legătura π: A.C. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. nu permite rotaţia liberă în jurul său. daar în care nu se află dubla legătură D. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon. nu este stabilă D. La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. are lungimea de 1. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A. este prezentă în structura alchenelor E. propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. este prezentă în structura alchenelor C. indiferent de poziţia dublei legături B. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C. etena şi propena nu sunt omologi D. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C. se găseşte în structura alchenelor E. formează trei legături ζ şi o legătură π B. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. este formată din două legături π E. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E. participă la formarea legăturilor duble 82 . formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. Legătura dublă: A. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. daar în care nu se află dubla legătură B. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon.

se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536. dubla legătură este formată din două legături π E. se pot forma între doi atomi de carbon E. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E. este mai puternică decât legătura π D.33Å B. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. participă la formarea legăturilor simple B. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon. Structura unei alchene: A. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C. Legătura σ: A. se poate stabili între doi atomi de carbon E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A. se găsesc în structura alchenelor 535.B. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. participă la formarea legăturilor duble C.33Å C. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0.33Å 538. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B. au lungimea de 1. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 . conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E. cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D.

3. 4-metil-2-pentena B. etena B. Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. sunt. 2. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . de exemplu. cis-2-butena şi trans-2-butena D. propena E. sunt izomeri geometrici 540. 1-butena şi 2-butena E. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. formula de structură plană B. propena C. 2-pentena E. sunt izomeri de catenă D. sunt. de exemplu.4-trimetil-3-hexena C. formula moleculară C. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C. etena 543. 1-hexena B. 2-butena D. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A.4-dimetil-3-hexena 541. 1-butena D. Izomerii geometrici: A. izobutena D. sunt izomeri de poziţie E.2. 3-hexena 542. cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. izobutena E. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A. 2-pentena C.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. poate avea loc în aer E. cu clor sau brom. compusul (6) are coeficientul 2 576. compusul (7) are coeficientul 4 E. cu clor sau brom. Astfel: A. compusul (8) are coeficientul 10 577. se formează o cetonă E.B. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare. compusul (5) are coeficientul 4 E. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. compusul (2) are coeficientul 1 C. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. compusul (1) are coeficientul 5 B. duce la formarea acizilor carboxilici B. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. Arderea alchenelor: A. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. compusul (4) are coeficientul 5 D. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. se formează un acid carboxilic B. Oxidarea energică a alchenelor: A. poate avea loc în oxigen D. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. duce la formarea compuşilor carbonilici C. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. compusul (2) are coeficientul 8 C. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. compusul (4) are coeficientul 3 D. în funcţie de structura iniţială a alchenei. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D.

nu sunt poluanţi D. sunt poluanţi B. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. are formula CH = CH CH3 Cl E. au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. sunt produse tehnologice de sinteză C. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. prezintă rezistenţă mecanică 584. Clorura de alil: A. Materialele plastice: A. nu pot fi izolatori termici 585. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D. prezintă fenomenul de îmbătrânire C. au conductivitate crescută C.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. nu sunt biodegradabile E. au conductivitate ascăzută D. sunt biodegradabile D. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. nu prezintă elasticitate E. sunt izolatori chimici şi termici B. reacţia (I) este o reacţie de ardere C. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A. după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. sunt produse tehnologice naturale B. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E.

are formula (CH2 B. se mai numeşte politetrafluoroetena B. Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D. Polistirenul: A. 2-butenă 593.587. Polietena: A. Policlorura de vinil: A. 2.3-dimetil-1-hexenă C. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. are formula (CH2 CH)n C6H5 E. Teflonul: A.3-dimetil-2-pentenă E. este inflamabil C. 1.2-dicloretena B. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. 3-etil-1-pentenă D. este un bun izolant termic şi electric E. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. 2. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C. prezintă conductibilitate electrică 592. poate fi trasă în fire 588. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C. poate fi trasă în fire 589. este cunoscută sub denumirea de teflon B. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. Polipropena: A. este un foarte bun izolator electric D. se mai numeşte clorură de vinil E. se mai numeşte polietilenă E. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591. este cunoscută sub denumirea de PVC D. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D.

o legătură πC-H E. de poziţie C. Acetilena se poate obţine prin: A. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. este solubilă în solvenţi organici C. la 400-6000C E. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A.A. la comprimare se descompune cu explozie D. trei legături πC-C 597. în stare pură miroase a carbid. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D. de substituţie E. piroliza metanului la t > 12000C C. de adiţie B. Pt. deshidratarea 1. acetilena este parţial solubilă în apă E. Pd conduce la formarea etanului 94 . este insolubilă în apă B. reacţia carburii de calciu cu apa D. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. molecula acetilenei este nepolară 600. toate alchinele formează acetiluri 599.4-butandiolului în mediu acid 598. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. o legătură ζC-H B. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. o legătură ζC-C C. de catenă B. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. din care se prepară E. arderea incompletă a metanului B. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. Alchinele pot prezenta izomerie: A. două legături πC-C D. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E. de oxidare C. de funcţiune cu cicloalcanii D. de polimerizare D. geometrică E. ALCHINE 595. Alchenele participă la reacţii: A. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. alchenele au izomerie de catenă (n≤4). 5. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C.

ardere D. acetilura monosodică C. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2. 1.2-tetrabromoetan D. 1.2-tetracloroetan C. alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D. au formula generală CnH2n-2 C. Reacţionează cu apa: A. poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl.1-dibromoetenă 605. În reacţia clorului cu acetilenă: A. hidroliză 604.2-dicloroetenă B.1. 1. 1.2-tricloroetan D. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E. fenilacetilenă D. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. la 80-900C D. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. acetilura disodică D. la 170-2000C C. Alchinele dau reacţii de: A.2-dibromoetan E. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C.1.2-tribromoetenă C. acetilura de dicupru 603. în funcţie de condiţiile de reacţie. 3-hexină 602. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A. se poate forma 1.B.2-dibromoetenă B. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 . se poate forma 1. acetilura de diargint E. acetilenă B.2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A. sunt adevărate afirmaţiile: A. propină C. Reacţia acetilenei cu bromul. 1. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. adiţie B.1. 2-pentină E.1.2. Referitor la alchine. substituţie C. poate conduce la: A. acetilura de calciu B. apă şi căldură 601. se poate forma 1. principala lor proprietate chimică este adiţia E. au formula generală CnH2n+2 B. oxidare E.

D. benzofenona E. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine intermediar alcoolul vinilic. compuşi ionici B. stabile la temperatură obişnuită C. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. 1-butina C. este un precipitat alb-gălbui C. hidrolizează uşor. propanonă D. explodează B. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. propina E. regenerând acetilena D. 2-pentina 610. acetofenona D. produsul final de reacţie este propanalul 613. cu HgSO4 / H2SO4 96 . acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. la încălzire sau lovire. Acetilena se poate recunoaşte: A. hidrolizează uşor cu apa E. 2-butina D. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609. Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. dimetilcetonă C. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A. alcool alilic E. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. alcool fenilvinilic 611. prin aprindere D. instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. cu acid bromhidric C. intermediarul format este stabil D. instabil C. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. când se formează acetilura de argint E. acetilena B. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. benzilmetilcetona C. în stare uscată. acetonă B. preponderent covalente 614. produsul final de reacţie este acetaldehida E. cu hidroxid de diaminocupru (I) B. fenilmetilcetona B. 2-propenol 612. cu hidroxid de diaminoargint (I) E.

acetonei E. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D. doi izomeri cu catenă liniară C. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. se obţine clorură de etil C. doi izomeri geometrici 620.2-tetrabromoetan 617. puternic exotermă B. alcoolul vinilic este un enol C. prezintă izomerie de constituţie D. respectă regula lui Markovnikov 622. butadienei 619. este insolubilă în apă C. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. un izomer cu catenă liniară B. reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă. un izomer cu catenă ramificată D. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. Alegeţi răspunsul corect: A. formează acetiluri D. clorurii de vinil D. conţin una sau mai multe duble legături C.615. are loc la 1700C D. cloroprenului B. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. cu formare de 1. se mai numesc şi olefine B. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. are caracter slab acid B.1. Din acest motiv. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. Alegeţi răspunsul corect: A. acrilonitrilului C. doi izomeri cu catenă ramificată E. Acetilena se poate obţine din: 97 . acetilena: A. se obţine clorură de vinil E. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618.2. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. acetilena are caracter slab bazic E.

Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. carbură de calciu C. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D.9Å D. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 .A. în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este hibridizat sp2 B. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. metan B. legătura triplă are caracter slab acid B. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. la 5000C. se mai numeşte etină 628. dau reacţii de substituţie cu clorul.204Å C. acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. pentenă D. în poziţie alilică D. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624. mai mare decât propina E. au caracter slab aromatic B. benzen 623. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. atomul de carbon este hibridizat sp D. ciclobutan E. fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. acetilena este omologul superior al propinei E. planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. acetilena adiţionează bromul în două etape B. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de H este hibridizat sp3 C. la 00C. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1. Referitor la alchine.f. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. la 12 atm D. are p. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D. compusul Y este acetaldehida D. monomer important în industria polimerilor 631. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. compusul Y este alcoolul vinilic C. compusul W este amoniacul E.3-dimetil-1-butina C. carbidul este acetilura monosodică B. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A.E. Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. 1-hexina 632. 3. Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C. compusul Y este acetona E. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este etina C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetilura diargentică D. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. compusul X este etena B. compusul Y este propanona 99 . 3-metil-1-pentina B. 2-butina D. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630. compusul X este propina B. 4-metil-2-butina E.

2-dicloroetenă 637. bromură de etil B. adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E. compusul X este etanul C. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. acetilura disodică se formează la 2200C C. compusul Z este bromura de etil 638. prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. acetilena este insolubilă în apă. compusul X este etina D. poliacetatul de vinil 100 . o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C.2-dibromoetan D. flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. Sunt polimeri vinilici: A. ca şi etena B. poate conduce la: A. compusul Y este etena E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. carbidul este o acetilură ionică D. polistirenul C. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B.635. poliacrilonitrilul B. Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. 1. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. policlorura de vinil D. bromură de vinil C. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. compusul X este etena B. 1. alegeţi răspunsurile corecte: A. 1.1-dibromoetan E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2-butina prezintă izomerie geometrică C. în urma reacţiei de ardere. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636. acetilura monosodică se formează la 1500C B. prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. în prezenţa HgCl2 drept catalizator. apă şi căldură B.

prin ardere E. 2-butina D. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D.E. Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. prin descompunere în elemente 649. 1-pentina 647. poliizoprenul 642. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 4-metil-1-hexina C. 2-hidroxi-1-butenă 645. 4-metil-2-hexina B. tip Lewis 101 . aldehidă butirică B. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. Pot forma acetiluri: A. Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. fenilacetilena E. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. etilmetilcetonă E. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B. acetilena B. butanonă C. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C. 3-metil-1-hexina D. cu apă de brom B. cu soluţie de diaminocupru (I) C. butanal D. trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. propina E. se obţine un compus dihalogenat geminal B. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. difenilacetilena 646. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. nouă alchine izomere C. şapte alchine izomere B. cu reactiv Tollens D. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. 1-butina C.

compusul Z este 1-cloroetena E. compusul U este etena D. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este etena 653. compusul X este etena B. compusul Y este etena D. compusul X este etena B. compusul X este etina C. compusul Y este etanul E.B. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. ciclică E. compusul Y este propanul B. formulă restrânsă de structură plană D. se obţine seria omoloagă a alchinelor B. de proiecţie C. radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C. radicalică 650. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. compusul Y este propena 102 . compusul X este acetilena C. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 1-cloroetanul 654. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. iar polul negativ este la atomul de carbon D.

compusul Z este clorura de propenil E. compusul Z este clorura de n-propil D. compusul X este etanul C. compusul W este 1. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W .2-dicloropropanul D.2.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dicloropropanul E. compusul W este 2-cloropropanul 655. compusul Y este 2-cloropropena C. compusul Y este propanona E.C. compusul Y este 1. compusul Y este etina E. compusul W este 2. compusul X este propena C.2-dicloropropanul 656. compusul W este 1.2-tetracloropropanul B. compusul Y este acidul acetic 657.HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. compusul X este propanul B.1.2. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2. compusul Y este acetaldehida D. compusul Z este 1. compusul Y este etena D. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 . compusul X este metanul B. alegeţi răspunsurile corecte: 103 .2-tetracloroetanul 658. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A.1.

compusul X este etanul B. compusul Z este etena B. compusul Z este etina C. compusul Y este etena C.2-dicloroetanul E. compusul Z este 2-cloropropanul 659. compusul X este etanul B. compusul Z este 1. compusul Z este etena D. compusul Y este etanul B. compusul Y este propena C. compusul W este acetaldehida 660. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) . Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 1-cloroetanul D.H2. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul W este alcoolul vinilic E. compusul X este metanul 661. compusul a este apa E. compusul W este etanolul D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este metanul C.A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este acetilena E. compusul Y este etina D. Se consideră schema de reacţii: 104 .

compusul Y este 2-butena E. compusul X este 2-butina C. compusul X este propanul C. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . compusul Y este propena D. compusul Z este etanolul E. Se consideră schema de reacţii: + [O].2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena D. compusul Z este clorura de alil 664. compusul X este acetilena C. compusul Y este 1-butena D. compusul Z este glicolul 663. compusul Z este clorura de 1. compusul X este 1-butina B. compusul Y este alcoolul izopropilic D.2-dicloropropan E. compusul X este propena C. compusul X este propena B. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propan B. compusul Y este alcoolul alilic 666. compusul Y este alcoolul n-propilic E. compusul Z este acidul acetic 665. compusul X este etena B.

Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni. compusul Y este etanul E. Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2. compusul Y este clorura de alil 667. p si t0C + Cl2 / 5000C Z .2-dicloroetanul 668. compusul X este propanul C. compusul Y este etena D. compusul Y este etena D. compusul X este etena B.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanul C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul E. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etena D. compusul Y este 1-cloropropanul D. compusul Y poate fi n-butanul D. compusul Y’ poate fi n-butanul E.1-dicloroetanul E. compusul X poate fi 1-butina B. compusul Z este etanul 106 . compusul X este propina B. compusul X’ poate fi 2-butina C. compusul X este propena B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-clorobutanul 670. compusul Y este 2-cloropropanul E. compusul Y este propena 669.Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propena B. compusul X este etina C. compusul W este 1. compusul X este etina C. compusul W este 1.

acetilena nu este omologul superior al propinei C. 1-butină 676. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C. propină. Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. melanei D. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674. cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D.671. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C. radicalul HC≡C-CH2. 2-butină. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A. Alegeţi afirmaţiile false: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Legătura triplă din structura alchinelor: A. alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. propină C. radicalul HC≡C. 1-butină B. acetilenă. 1-butină. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C.se numeşte propargil 677. adiţia apei la acetilenă 673. cauciucului natural C. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B.se numeşte etinil D.se numeşte 2-propinil E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 . alchinele pot fi: A. acetatului de vinil E. 2-pentină D. este formată din trei legături ζ D. propină. 1-pentină. are o lungime de 1.se numeşte acetilenă B.57Å 678. arderea acetilenei E. radicalul HC≡C-CH2-CH2. 1-hexină. 2-hexină. zaharozelor 672. 3-hexină E. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D. radicalul HC≡C. acetilenă. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. etină.se numeşte 1-butinil C. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675. În funcţie de poziţia triplei legături. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. adiţia hidrogenului la acetilenă B. radicalul HC≡C-CH2. cauciucului sintetic B.

este foarte solubilă în acetonă 683.este de 1. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E. Alchinele pot prezenta: A. temperaturile de topire egale 685. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. lungimea legăturii triple -C≡C. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C.57Å E. temperaturile de topire mai mari B. masele moleculare mai mici E. nu este solubilă în solvenţi organici E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A. etena şi acetilena E. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E. etena. lungimea legăturii triple -C≡C. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. densităţile mai mari D. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680.57Å C. alcanii superiori B.204Å D. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A. lungimea legăturii triple -C≡C. hexanul. heptanul şi octanul 684. este parţial solubilă în apă C. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B.204Å 679. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. etanul. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D.este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B.este de 1. Alchinele pot participa la reacţii : 108 . izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D. sunt gaze următorii compuşi: A. Acetilena: A.A. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. propena şi butenele D. în total 3 izomeri 682. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C. temperaturile de fierbere mai mici C.

Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. este un precipitat negru B. compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. nichel 687. sodiu B. de polimerizare B. este un precipitat alb gălbui E. paladiu E. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. are formula AgHC=CHAg 688. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. Acetilura de diargint: A. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A. de ardere D. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . dar şi de funcţiune D. Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. de substituţie E. potasiu C. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E. sunt stabile la temperatură obişnuită B. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. de adiţie C. sunt compuşi ionici C. de oxidare 686. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C.A. platină D. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. nu reacţionează cu apa 689. reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D.

compusul B este amidură de argint C. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. HgCl2 drept catalizator 694. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E. HgCl2 drept catalizator E. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. de exemplu: 1. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C. este o reacţie endotermă E. constă în adiţia apei la acetilenă B.2-tetrahalogenoetan 696. constă în oxidarea blândă a acetilenei 693. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C. are ca produşi de reacţie C şi HCl B. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. compusul A este azotat de argint B.1-dihalogenoetenă E.2. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur. de exemplu: 1. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. Reacţia Kucerov: A. alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691.1. de exemplu: 1.2-dihalogenoetenă D. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C.E. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B. compusul C este diargint-etena D.

Izomerii de funcţiune: A. alcadiene cu duble legături izolate D. alchinelor şi alcadienelor 702. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. ALCADIENE. CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. alcadiene cu duble legături conjugate C. alcadienele pot fi: A. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. alchinelor D. alcanilor B. încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. 6. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E. alcadiene cu duble legături suprapuse 700. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A.E. 698. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. alcadienelor E. alcadiene cu duble legături disjuncte E. compusul B este Reactivul Tollens 697. alcadiene cu duble legături cumulate B. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. alchenelor C. Alcadienele: A. După poziţia relativă a celor două duble legături. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A.

2-Butadiena: A. este izomer de poziţie cu 1. este izomer de poziţie cu 1. de exemplu alchenele şi alcadienele E. este o alcadienă cu duble legături izolate B.3-butadiena: A.C. 1. se mai numeşte acetilenă D. dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. este izomer de funcţiune cu propina B. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E. sunt. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C. este izomer de funcţiune cu 1-butina C. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A. H2C = CH C CH2 CH3 B. este izomer de funcţiune cu 1-butina E. de exemplu alcadienele şi alchinele 703. H2C CH CH CH2 D. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704.4-pentadiena B. este o alcadienă cu duble legături conjugate D.2-octadiena 706. 2. sunt. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. H2C C CH2 705.3-butadiena B. 2-Metil-1.6-Octadiena: A. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. Propadiena: A. este o alcadienă cu duble legături conjugate E. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707. se mai numeşte izopren C. se mai numeşte alenă C. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C.

4-hexadiena D. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713. arenelor 710. are formula moleculară (C5H8)n 709.4-dicloro-1-butena E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.4-pentadiena 714.4-dicloro-2-butena D. Alcadienele cu duble legături conjugate: A. alchinelor D. Alcadienele au izomerie de: A. Gutaperca: A. produsul final se numeşte 1. este compus natural macromolecular E. sunt. este produs de origine animală E. sunt. Cauciucul natural: A.3-butadiena sau 2. este produs de origine vegetală D. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B.2. dau reacţii de adiţie C. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. este izomerul trans al poliizoprenului D. de funcţiune E. sunt. compusul B poate fi 3. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D.2-hexadiena E.2-butadiena sau 1.708. este forma trans a poliizoprenului C.4-tetraclorobutan 113 . de exemplu: 2. de catenă B. geometrică D. au caracter nesaturat pronunţat B. se mai numeşte cauciuc natural 712. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B. este izomerul cis al poliizoprenului C. de poziţie C. compusul A este HCl B. Reacţia de polimerizare este specifică: A.3. de exemplu: 1. este forma cis a poliizoprenului B. alcadienele nu prezintă izomeri 711. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. alchenelor C. compusul A este Cl2 C.3-pentadiena şi 1. compusul B poate fi 1. alcanilor B. de exemplu: 1. alcadienelor E.

acetonă 716. se foloseşte drept combustibil C. Ebonita: A. sulfură de carbon D. Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A. alcool E. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. se păstrează la peste 30 ˚C E. benzină C. îşi pierde elasticitatea B. este plastic E. alcool E. benzină C. devine sfărâmicios C. apă 717. Cauciucul vulcanizat: A. se păstrează sub 0˚C D. „îmbătrâneşte” 720. se numeşte teflon E.715. este asemănătoare cu cea a izomerului său. rezistă la rupere C. se numeşte prenandez 718. benzen B. Sub acţiunea oxigenului. se mai numeşte teflon 114 . se realizează la 130-140˚C E. se transformă în gutapercă D. Elasticitatea cauciucului: A. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. sulfură de carbon D. se realizează la 30-40˚C 721. cauciucul: A. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. Vulcanizarea cauciucului: A. nu este solubil în hidrocarburi B. gutaperca 719. Cauciucul natural brut este solubil în: A. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. se foloseşte ca pigment în vopseluri D. îşi schimbă culoarea E. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. se foloseşte ca adeziv B. este sfărâmicios 722. benzen B.

se obţine prin copolimerizarea 1.B. alcadienele au izomerie de catenă. este un cauciuc natural B. cu obţinerea unui produs macromolecular B.3-butadienei cu acrilonitrilul B. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D. Produsul numit Buna S: A. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B.K. este un polimer fără utilizări în industrie E. se mai numeşte PVC 729. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . se obţine prin copolimerizarea 1. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. se mai numeşte gutapercă 727. este un cauciuc sintetic C. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D.3-butadienei cu stirenul C. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726. se obţine prin copolimerizarea 1. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. în structura lor. este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723. se obţin prin reacţii de substituţie 725. Copolimerii: A. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B.3-butadienei cu stirenul E. se mai numeşte S. se obţine prin copolimerizarea 1. Reacţia de copolimerizare: A. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. Poliacrilonitrilul: A. de poziţie şi geometrică E. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E. are proprietatea de a fi tras în fire C. este izomerul trans al poliizoprenului D. E.N. Produsul numit Buna N: A.3-butadienei cu acrilonitrilul 728. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D. se foloseşte ca izolator electric E. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. în structura lor. se mai numeşte gutapercă C. se mai numeşte PAN B. stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

H2C=CH-CN B.C. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C. buna S D. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D.2.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. acrilonitrilul. 3.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732.2-dimetil-1. neopren B. 3. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731.3-hexadienă C. În urma adiţiei bromului la 1. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. compusul (I) se numeşte: 1. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A. reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B. 1. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D. Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A. buna N E. gutaperca C. în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. teflon 733.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B. compusul (I) se numeşte: 3-metil-1.3-pentadienă B. policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi.3-butadienă se obţine: A. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A. 1.4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E. 1. stirenul C6H5-CH=CH2 C. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A. compusul (III) se numeşte: 3-etil-1.3.3-butadienă 116 .

cauciucul butadienstirenic E. solubilitate în hidrocarburi (benzen. cis-poliizoprenul E. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. cauciucul policloroprenic B. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736. compusul (II) se numeşte: 2. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o poliadiţie 1-4 B. cauciucul Buna S D.3-butadienă D. este o materie primă importantă.3. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C. prin copolimerizarea 1. Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A. neoprenul 737. toluen) 117 . cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. se numeşte Metoda Lebedev C.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741.4-trimetil-1.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A. prin copolimerizarea 1. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B.4-pentadienă E.D. legăturile duble din poliizopren sunt trans C. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739.3-dimetil-1. produsul de reacţie se numeşte 1. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B.2-butadienă E. are structura CH3 C CH2 CH3 B. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A. produsul de reacţie se numeşte 1. cauciucul poliizoprenic D. este un monomer vinilic D. cauciucul polibutadienic C. are structura C6H5–CH=CH2 C. ebonita C. gutaperca B. compusul (II) se numeşte: 1.4-hexadienă 735.

se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf.2-butadienei D. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. se obţine prin reacţii de policondensare E. sub acţiunea oxigenului din aer. Referitor la cauciucul natural. prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C. principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E. polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. prin copolimerizarea 1. sub 00C cristalizează şi devine casant E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. rezistenţă la îmbătrânire E. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. este plastic 746. Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la cauciucul natural. este insolubil în alcool. acesta este supus vulcanizării D. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. alegeţi răspunsurile corecte: A. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743. benzină. nu poate fi vulcanizat D. sulfură de carbon D. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C. încălzirea la 1000C a cauciucului B. este elastic E. la 5000C 744. este solubil în benzen. acetonă C. sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. stabilitate chimică ridicată D. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. are culoare slab gălbuie B. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. formând ebonita 747. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C. se mai numeşte prenandez D.C. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A.

poate fi prelucrat şi vulcanizat C. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B. butadiena. este elastic. după vulcanizare. este utilizat pentru producţia de încălţăminte. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. prezintă rezistenţă la rupere C. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la cauciucul sintetic. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. este lipicios E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754. latexul se extrage din nuca de cocos B. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. este importantă în industria elastomerilor E. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C. a curelelor de transmisie. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. se poate obţine prin metoda Lebedev E. este sfărâmicios D. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. articole biomedicale. este casant 119 . cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E. Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A.3-butadienei se obţine poliizopren D. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. cauciucul butadienic. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B. nu este plastic E. este insolubil în hidrocarburi D. a garniturilor C. prin polimerizarea 2-metil-1. a furtunurilor. fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. ţesături cauciucate.749. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751. Referitor la utilizările cauciucului sintetic. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750.

dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%). ebonita este un produs dur.3-butadienei cu stirenul 758. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3-butadienei 762. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. ebonita se foloseşte ca izolator electric C. este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren.3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. copolimerizarea 1. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1. este un produs de origine vegetală B. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. Referitor la gutapercă. cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B. cu formula (C5H8) n D.5-5%) D. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0. gutaperca este forma cis a poliizoprenului E. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. prin copolimerizerea 1. Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. prezintă legături duble E. este de origine animală E. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761.756. are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A. care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. cu mare rezistenţă mecanică 760. Din cele prezentate mai jos. este forma trans a poliizoprenului D. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. în medicină şi gospodărie 120 .5-5%) la 130-140 oC B. ebonita nu este un material elastic E. sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”.3-butadienei cu acrilonitril C. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. se obţine ebonita B. cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757.

Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A. reducere D. prin polimerizarea 1. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.K. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-butadiena CAP. adiţie B. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. 766.54Å 769. ARENE 767. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E. prin polimerizarea 2-cloro-1.N.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C. cu formula generală C2H2n D. oxidare E. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D. unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. substituţie C. cauciucul Buna S se mai numeşte S. cauciucurile sunt hidrocarburi saturate. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E.3-butadienei se obţine cauciucul Buna E.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D. molecula benzenului este plană D. naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C.4.(C5H8)n C.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → .763. prin poliadiţiile 1. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. prin polimerizarea 1. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A.2 D. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. polimerizarea 1. hidroliză 121 . lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1.2 C. cât şi adiţii 1. 7. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. pot fi mononucleare şi polinucleare B. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B. formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765.

etilbenzen C. dibenzilcetonă 776. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E. C6H5 CH C6H5 Cl 122 . m-metilbenzofenonă C. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. o-metilbenzofenonă B. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. toluen 773. fenantrenul 771. toluen B. difenilul C. poate rezulta: A. alchilarea benzenului se face cu cloruri acide. o-xilen D. La clorurarea difenilmetanului la lumină. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. p-metilbenzofenonă D. decalina E. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. antracenul D. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B. naftalenul B. cumen D. benzilfenilcetonă E. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774. etilbenzen B. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. stiren E. feniletenă C.HCl C Compusul C poate fi: A. p-xilen 772. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A.770. AlCl3 . naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B. în prezenţă de AlCl3 anhidră D. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. m-xilen E. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. vaporii de benzen sunt toxici C.

–COOR D. Cl CH2 C. –NO2 B. toluenul C. –F 781. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. –CH = CH2 B. –CH3 B. –CN E. propena E. –OH 779. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –CH2X E. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. cloroetanul D. –CN E. C6H5– C. –C(CH3)3 C. –R C. –SO3H B. –COOR D. clorura de benzil 778. –COOH 123 . Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A.B. –COOH D. –NO2 780. –I 782. toţi produşii enumeraţi 777. Cl CH2 Cl Cl D. –X B. –SO3H E. –NH2 C. C Cl E. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –CH = O D. clorobenzenul B.

sulfit acid de sodiu 785. clorură de benzil E. o-clorotoluen B.4. m-clorotoluen C. reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E. p-clorotoluen C. oxigen molecular.4-dinitrotoluen E. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786. în prezenţa unor catalizatori B. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C.C. 2. sulfit de sodiu E. clorură de benzil D. p-clorotoluen D. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784. permanganat de potasiu în acid acetic D. trebuie realizată la temperatură ridicată E.CH3–CH2– E. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787. oleum D. se efectuează cu amestec sulfonitric D. în funcţie de condiţiile de reacţie. feniltriclorometan 789. La monoclorurarea toluenului. m-nitrotoluen C. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B. clorură de benziliden E.6-trinitrotoluen 788. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. p-nitrotoluen D. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de benziliden 124 . poate rezulta: A. >C=O D. –NH2 783. Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. amestec sulfonitric B. la acilare se obţin omologi ai benzenului D. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A. o-nitrotoluen B. acid sulfuric C. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C. o-clorotoluen B. dicromat de potasiu în acid acetic E. 2. este ireversibilă B.

Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A .H2O D A.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . cetone aromatice C. dioxid de carbon şi apă E. are caracter aromatic mai slab decât naftalina B.1-difeniletanul D. de ciclizare C. compusul C este acidul tereftalic E. alchilarene B. cu nuclee izolate C. compusul A este 1.2-difeniletanul 792. cetone mixte E. compusul D este anhidrida ftalică 793.1-dicloroetanul B. Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A. de dimerizare 125 . compusul C este acidul o-ftalic D. aldehide aromatice D. Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 . se obţine: A. se oxidează mai greu decât naftalina C.2-difeniletanul E. Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu. cu nuclee condensate E.10-antrachinonă D. ciclice saturate B. prin oxidare formează 9. Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A. compusul B este 1. benzaldehidă 795.790. la nucleu B.2H2O t0C C . compusul C este 1-cloro-1.2HCl B + Cl2 / h . Prin reacţii Friedel–Crafts la arene. cicloparafine D. alcool benzilic D. acid fenilacetic C. compusul B este 1. KMnO4 / H3O. compusul B este p-xilenul C. prezintă trei nuclee benzenice izolate E.HCl C A. t0C . prezintă trei nuclee benzenice condensate 791.HCl + 6[O] .2-dicloroetanul C. compusul B este o-xilenul B. hidrocarburi alifatice 794. compusul A este 1. cu nuclee conjugate 796. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A. pot rezulta: A. acid benzoic B.

Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. la catena laterală E. difenilcetonă E. reacţia benzenului cu izopropanol. se formează un singur compus monohalogenat 802. toluen 800. pe catalizator de V2O5. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3. la 3500C. se poate realiza doar catalitic D. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide. acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. de oxidare E. Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. decahidronaftalină E. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. pe catalizator de V2O5. tetrahidronaftalină C. AlCl3 B.D. hidrogenarea stirenului E. cu formare de acid ftalic B. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. folosite ca solvenţi B. oxigen molecular. alcool benzilic C. etilbenzen B. AlBr3 C. oxigen molecular. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. urmată de deshidratare D. de adiţie C. în cazul arenelor cu catenă laterală. de substituţie B. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. Benzenul se poate oxida cu: A. catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. la 5000C. de eliminare 798. oxigen molecular. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. fenilmetilcetonă D. alchilarea benzenului cu propenă. de condensare 797. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . de polimerizare D. Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetofenonă 803. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. prin combustie. cu formare de anhidridă maleică C. se obţine: A. decalină D. tetralină B. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E.

doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. alchilarea benzenului cu metanol. nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806. oxidarea α-metilstirenului D. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. poate fi un alcool aromatic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzenul are în moleculă 12 atomi C. patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C. oxidarea etilbenzenului 808. anhidridă acetică D. acetamidă E. în prezenţă de acid sulfuric E. poate fi o aldehidă E. acid acetic B. Acetofenona se poate obţine prin: A. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. hidroliza clorurii de benziliden D. deshidratarea 1-feniletanolului E. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A.804. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. alchilarea benzenului cu propenă B. poate fi o cetonă 807. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. clorură de acetil C. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . sunt adevărate afirmaţiile: A. acetat de etil 805. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. adiţia apei la fenilacetilenă C. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. naftalina nu se poate oxida E.

reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură. Referitor la arene. arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. conduce la formarea acidului benzoic D. nu au aplicaţii practice 816. antracen D. toluen 817. se formează MnSO4 C. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. lumină) D. alegeţi răspunsul corect: A. benzenul nu este cancerigen 815. cât şi catenei laterale E. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric. se formează doar mononitrobenzen B.33 Å C. se formează un precipitat brun de MnO2 B. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. alegeţi răspunsurile corecte: A. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. are molecula plană B. Referitor la toluen. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. AlX3 814. există trei izomeri dimetilbenzen E. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. este un bun solvent C. conduce la formarea benzochinonei E. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. Alegeţi răspunsurile corecte: A. benzen B. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D. fenantren E. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D. Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o reacţie de adiţie 128 . alegeţi răspunsul corect: A. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. este o reacţie de substituţie E. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. nu dau reacţii de polimerizare C. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B. naftalină C. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812.D.

halogeni E. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C. acilarea 820. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. există trei izomeri dimetilbenzen E. 2-fenilpropenă C. naftalina nu are caracter aromatic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B. sulfonarea D. compusul Z este acidul benzoic E. alchene 821. compusul X este clorura de izopropil B. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E.CO2 . Benzenul poate adiţiona: A. nitrarea C. compusul Y este izopropilbenzenul D. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A. compusul Z este fenilmetilcetona 824. apă C.819. stiren 129 . alcooli D. KMnO4 / H2SO4 Z . alilbenzen B. benzenul are în moleculă 12 atomi D. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. halogenarea B. oxidarea E. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . compusul X este propena C. hidrogen B. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B.H2 + 4[O].H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.

compusul X este clorura de etil C. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. fenilpropenă B. compusul X este 1. Alegeţi răspunsurile corecte: A. cât şi la catena laterală 130 . cumen 825. benzenul este cea mai simplă arenă B. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D. legăturile C–C sunt echivalente E. stiren D. arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827.2-dicloroetanul B. raportul atomic C:H este 1:1 B. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. vinilbenzen C. benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. lungimea legăturilor C–H este de 1. compusul Y este etilbenzenul E. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E. prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. etilbenzen 830. lungimea legăturilor C–C este de 1. compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. α-metilstiren E. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu. difenilul are două nuclee izolate C. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C. în condiţii energice. se formează tetralină E.D.54Å C.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este toluenul D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etenilbenzen E. prin adiţia hidrogenului la benzen. benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829. Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A.33Å D.

2.5-dicloronitrobenzen E. β’ D. în prezenţa AlCl3 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de oxidare B. anhidrida acetică E. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α. p. există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. α’. produsul final al clorurării naftalinei este 1. iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. sulfonare D. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B. o’. alchilare E. de halogenare E. la naftalină. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.4-tetracloronaftalină D. clorura de etil B. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. halogenii activează nucleul benzenic C. sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . nucleul benzenic nu se poate oxida E. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3.3. Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. acilare 836. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833. p’ B. de polimerizare 835. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. α-cloronaftalina este neizolabilă C. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834.D. de acilare D. acetonitrilul 837. clorura de acetil D. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. hidrogenare C. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. β. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C. acidul acetic C. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. de alchilare C. halogenare B. m.

la 3500C E. Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. compusul Y este n-propilbenzenul E. 3500C . grupa nitro. tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B. nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839.2H2O Z t0C .838. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează ciclohexan C. compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843. t0C . antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841. prin hidrogenarea catalitică a benzenului. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. KMnO4 / H3O. compusul X este toluenul B. compusul Z este acidul fumaric 842.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este substituent de ordinul I B. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O .2CO2 . compusul X este 2-cloropropanul C. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5. (Ni. acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. -NO2.H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. compusul Y este naftalina C. compusul Y este izopropilbenzenul D. reacţia de nitrare este reversibilă 840. gamexanul este folosit ca insecticid C. adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E. 2000C). V2O5. Se consideră schema de reacţii: Y .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. la 5000C D. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este acidul o-ftalic E. compusul Y este p-xilenul D. prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. compusul X este propena B.

patru izomeri trisubstituiţi 845. la fabricarea detergenţilor D. compusul X este tetrahidronaftalenul D. acidul izoftalic D. Benzenul are multiple utilizări: A. acidul benzoic B. mononucleare. polinucleare. trei izomeri trisubstituiţi E. Naftalina se poate utiliza: A. în industria alimentară B. un izomer disubstituit D. în parfumerie 846. ca solvent 847. în parfumerie C. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. doi izomeri monosubstituiţi C. ca purgativ în medicină B. trei izomeri disubstituiţi 844. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. în oftalmologie 848. trei izomeri disubstituiţi D. ca insecticid E. în industria medicamentelor C. compusul Y este decalina E. compusul X este ciclohexanul B. doi izomeri disubstituiţi E. Toluenul are multiple utilizări: A. acidul fumaric 849. hidrocarburile aromatice pot fi: A. în industria coloranţilor E. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. Benzen sau cu catenă laterală 133 . cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. în industria explozivilor D. Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. în medicină B. în industria coloranţilor C. acidul tereftalic E. compusul X este tetralina C. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. la fabricarea stirenului E. doi izomeri monosubstituiţi C. ca dezinfectant D. acidul ftalic C. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850.B. un izomer monosubstituit B.

Izopropilbenzenul: A. Reacţia de halogenare a benzenului: A. conţin mai multe nuclee benzenice. se mai numeşte cumen D. de exemplu: antracen sau fenantren 854. sunt. este hidrocarbură aromatică mononucleară E. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. de exemplu: difenil sau antracen C. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. are formula: CH2CH2CH3 C. este o reacţie de substituţie la catena laterală C. sunt. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. polinucleare. de exemplu: naftalen sau fenantren B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. mononucleare. mononucleare sau polinucleare 851. anucleare. de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. are loc conform ecuaţiei: 134 . poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. conţin un singur ciclu benzenic B. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. dar numai unul de bază D.2-difeniletan E. are formula: H3C CH CH3 B. este o reacţie de adiţie B. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. Benzen sau cu catenă laterală D. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. poate avea loc în prezenţa HNO3 855. de exemplu: difenil sau 1. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate.C. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. Iodurarea benzenului: A. este o reacţie de substituţie C. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C.

este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. are poziţiile 2.5. este o reacţie reversibilă B. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . are formula: C6H5-NO2 B.3. se foloseşte la sulfonarea arenelor C.5. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D. este o reacţie ireversibilă C. Reacţia de sulfonare a arenelor: A. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. Oleumul: A.I AlCl3 + I2 D.8 echivalente în nucleul său D. reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E. se realizează cu acid sulfuric diluat 860. Nitrobenzenul: A. are miros de migdale amare E.3. este o reacţie de substituţie la nucleu 856.4. este o reacţie de substituţie C. Naftalina: A. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E. este toxic D. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E. are poziţiile 1. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A.6. se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C. este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861. are poziţiile 1.7 echivalente în nucleul său 857. are formula: C6H5-NH2 858. este o reacţie de adiţie B.7 echivalente în nucleul său E. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D.

se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. halogenii B. Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 . unor reacţii de substituţie. acid benzensulfonic 862. . se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D.D. Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A. sunt: A. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D.şi p-nitrotoluen B. C şi D sunt o. identificaţi compuşii necunoscuţi: A. grupa hidroxil D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. R-COC. constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. grupa amino E. dacă substituentul preexistent este de ordinul II. B este toluenul D. grupele alchil C. În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi. B este benzenul E. A este naftalina C. la întâmplare 866. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E. R-COB. al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. în funcţie de natura substituentului preexistent B.HCl B C + D . al doilea substituent este orientat în poziţia meta E.2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. grupa nitro 867. la rândul lor. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. A este benzenul 864. are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863.

grupa nitro. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. grupa amino. ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870. grupa nitril 868.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D. grupa amino C. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. grupa amino. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A. -NH2 şi nitro. grupa nitro. grupa carboxil E. CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. grupa sulfonică D. NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. NO2 CH3 137 . Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino.A. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B. NO2 sunt adevărate? A. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B. Cl CH(CH3)2 + Cl . grupa nitro B.

sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B.SO3H + CH2 = CH2 E. sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C.4. halogen E. tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D.HCl NH2 Cl 871. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. grupa metil B. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C. grupa nitro C. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873.3. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A.5.2.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 . SO3H AlCl3 umeda . se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E. 1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A. grupa hidroxil D. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A.6-Hexaclorociclohexanul: A. grupa sulfonică 872. hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B. are formula: 138 .

se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . în prezenţă de catalizatori C. are stabilitate termică scăzută E. este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876. se oxidează numai la temperatură ridicată. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E. Oxidarea antracenului: A. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D. Benzenul: A. formează în urma oxidării acid maleic B. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. fără ruperea acestuia E. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B. Naftalina: A. Antrachinona: A. are formula: O O B. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. are formula: O O C.

compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880. compusul (III) se numeşte: antrachinonă D. compusul D are formula 140 . Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A. compusul C are formula C6H5OH D. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E. compusul A are formula C6H6 B. B.(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B. compusul B are formula C6H5CCl3 C. C şi D: A.

are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. obţinerea insecticidelor D. fabricarea maselor plastice 141 . oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E.CH3 O2N NO2 NO2 E. industria coloranţilor B. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. prepararea insecticidelor C. în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B. fabricarea detergebţilor E. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882. în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. Clorurarea toluenului: A. industria alimentară 885. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Naftalina are aplicaţii practice în: A. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. medicină E. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil. industria medicamentelor B. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. industria coloranţilor C. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. compusul A are formula C6H5CH3 881. nu are aplicaţii practice D. Benzenul are aplicaţii practice în: A.

industria medicamentelor E. la 300-500˚C. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D. cu dicromat de potasiu. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. t0C + CH3COOH . SO3H + H2SO4 . H h . în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. Cl + Cl2 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prepararea băuturilor alcoolice C.H2O D. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4.HCl . în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. Toluenul nu are aplicaţii practice în: A.886. caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. 142 FeCl3 . caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B.3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C. în aer. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic.H 2O B. Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. fără agenţi oxidanţi B. V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. industria explozivilor 887. cu dicromat de potasiu. industria coloranţilor D. prepararea alimentelor B. la 0-10˚C. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888.

acid fumaric C. se poate obţine: A. anhidridă maleică D. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. ataşarea unei catene laterale C. V2O5. antrachinonă 892.CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. anhidridă ftalică E. În urma oxidării naftalinei la 350˚C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B.HCl 890. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. acid ftalic D. acid maleic B. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 . clorură de benzil C. În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii. se obţine: A. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. Anhidrida ftalică se poate obţine: A. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893.4-butendioic 891. În urma oxidării benzenului la 500˚C. ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. acid trans-1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A.şi p-clorotoluen B. acid cis-1. m-clorotoluen 894. . ruperea ciclului aromatic din mijloc B. clorură de benziliden D. V2O5 895. clorură de benzin E. acid fumaric C.4-butendioic E. formarea antrachinonei D. o. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C. acid maleic B. V2O5. se obţine: A.

în prezenţă de AlCl3 umedă: A. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. ciclohexan C. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C. este o reacţie de substituţie C. Pt. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. în prezenţă de catalizatori Ni. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. este o reacţie de oxidare blândă 901. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. Adiţia hidrogenului la benzen: A. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. duce la formarea tetralinei în prima etapă C. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. în prezenţă de acid sulfuric: A. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. duce la formarea decalinei în a doua etapă D. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. Adiţia hidrogenului la naftalină. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. Pd: A.E. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. este o reacţie de adiţie B. Reacţia benzenului cu propena. Reacţia dintre benzen şi metanol.şi p-clor toluenului 144 . are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. Reacţia benzenului cu clorometanul. este o reacţie de substituţie E. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. este o reacţie de oxidare 900. are ca rezultat formarea toluenului B. are ca rezultat formarea o. are ca rezultat formarea acetofenonei D.

Halogenarea benzenului: A. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. se mai numeşte trotil C. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. Se dă reacţia: 145 . sunt hidrocarburi nesaturate B. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. este o reacţie de adiţie B. este o hidrocarbură nesaturată 908. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E. este lichidă E. este o substanţă puternic explozivă D. Decalina: A. este o hidrocarbură saturată C. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. se utilizează în industria coloranţilor 910. reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E.903. Trinitrotoluenul (TNT): A. au caracter aromatic la fel de puternic D. Tetralina: A. amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. este solidă D. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. duce la formarea de halogenobenzen 905. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. se mai numeşte teflon B. se utilizează în industria alimentară E. este o reacţie de substituţie C. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906.

8. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. este o reacţie de substituţie E. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. Br. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. sunt izomeri de poziţie E. sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. modelul lor spaţial E. În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. sunt compuşi anorganici de sinteză C. compuşii halogenaţi pot conţine: A. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C. un singur atom de halogen B. este o reacţie ireversibilă C. este o reacţie reversibilă B.HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. COMPUŞI HALOGENAŢI 914. natura atomului de halogen B. au trei nuclee benzenice condensate CAP. se poate face cu oleum D. nitrarea benzenului B. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. numărul atomilor de halogen C. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. mai mulţi atomi de halogen C. este o reacţie de adiţie B. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916. are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A. un singur tip de atomi de halogeni 146 . se poate face cu amestec sulfonitric E. halogenul poate fi F. sulfonarea naftalinei E. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. halogenarea naftalinei 913. nitrarea naftalunei C. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. sulfonarea benzenului D. Sulfonarea benzenului: A. natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . I E. Cl.

compuşii halogenaţi pot fi: A. terţiari E. bromura de izobutil D. bromură de n-propil B. cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. vicinali. nulari B. secundari D.2-dibromoetan 921. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. coplanari 919.compuşii halogeni pot fi: A. CH2Br C. alifatici nesaturaţi C. cuaternari 920. bromură de izopropil C. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. nucleu aromatic 917. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. bromură de izopropil D. 1. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen. aromatici D. atomi de halogen diferiţi E. monohalogenaţi E. geminali C. bromură de ciclobutil B. bromură de metilen 923. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. bromură de metil 922. bromură de izobutil C. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 . monohalogenaţi E. compuşii halogenaţi pot fi: A. polihalogenaţi 918. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă. bromură de etil B. bromobenzen E. bromobenzen E. primari C. bromură de ciclopropil D.D. bromură de terţbutil E. alifatici saturaţi B.

compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C. tetraclorura de carbon E. H3C CH3 C Br 924. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925. cloroetena 927. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B.3. 1. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cloroetena C. 1. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A.1.1. clorobenzen 929. 1-clororpropena E. clorura de metil B. halogenul reprezintă substratul D. alcanul reprezintă reactivul C. 1-bromo-2.3-dibromociclobutan E. 1.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C. 2-bromo-2-metilpropan D. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E. halogenul reprezintă reactivul E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de alil D. clorura de benzil 928.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926. bromură de terţbutil B.A.2-tricloroetan D. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A. α-cloronaftalina E. clorometanul B.3-dibromobutan B. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B. clorobenzenul D. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E. 2. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 . clorura de metin D. 2.2-dimetilpropan C. 1. alcanul reprezintă substratul B. clorura de metilen C. clorura de vinil C. 1.3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D.

Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . se formează clorura de alil B. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. propanului D.A. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. butanului C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. prin clorurarea propenei cu clor. clorometanul este agent frigorific B. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. clorurarea poate avea loc fotochimic E. iodurarea se realizează indirect D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. în cazul clorului şi bromului C. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. metanului B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C. neopentanului D. benzenului E. cel mai reactiv halogen este iodul 931. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C. un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B. clorometanul este supliment alimentar D. naftalinei 932. propanului B. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. naftalinei E. gamexanul este folosit ca insecticid D. fenolului 933. etanului C. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. la 5000C. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B.

reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. 1. clorura de secbutil 150 . clorobenzenul C. clorura de alil B. clorura de metil B. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. compuşii halogenaţi pot fi: A. clorura de vinil D. 1-cloro-2-propena D. clorura de benzil C. 1-cloro-1-propena 943.C. freonii au miros neplăcut de sulf E. clorura de terţbutil E. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. inerţi din punct de vedere chimic B. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. freonii sunt substanţe inflamabile 939. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A. clorura de etil B. cu reactivitate normală E. 1. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A. C2F4 se mai numeşte freon D. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. CF2Cl2 reprezintă un freon D. cloroetena 942. cu reactivitate scăzută C. 1-cloronaftalina 941. hidrolizează numai la cald C. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. 2-cloropropan C. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938. clorobenzenul E. Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de vinil D. cu reactivitate mărită D. fenilclorometanul B. explozibili 940. clorura de alil C.3-dicloropropanul D.2-dicloroetena E. cloroetena E.

2-dicloro-1-hidroxipropan D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.1. compusul W este glicerina 949.2–dicloropropanul B. compusul W este 1. prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B.2-dicloroetanului se formează 1. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946.2HCl W . compusul X este 1. prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C. CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. prin hidroliza 1. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.HCl Y + H2O / HO . prin hidroliza 1. C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948. cu halogeni marginali conduc la aldehide D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. compusul Y este propanolul C. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2-etandiol E. compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO .HCl Z . compusul X este clorobenzenul B. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X . prin hidroliza 1. compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C. compusul X este toluenul C. compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B.2. compusul Z este 1. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi.1-tricloroetanului se formează acid acetic 947. compusul Y este o-clorotoluenul 151 .1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D.945.HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O .3-propantriol E.

6-triclorotoluenul 953.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2HCl .3-triclorotoluenul D. compusul Z este etanolul C. compusul Z este alcoolul benzilic 950. compusul X este etilbenzenul C. compusul Y este kelenul B.H2O Z 951.HCl .4-triclorotoluenul E. compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B. compusul X este 3-cloroetilbenzen B. compusul X este toluenul B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO .4. compusul Y este 1.3. compusul Y este alcoolul benzilic C. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X . compusul X este clorura de benziliden B. Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl . compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E. compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni . Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X . compusul Z este benzaldehida E. compusul W este aldehida acetică E. compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C.2. compusul W este acidul acetic 954. compusul Y este 2.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este clorura de benzil E. tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E.3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este clorobenzenul C. compusul Y este benzaldehida D. compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D. compusul X este xilenul D. prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 . compusul W este alcoolul etilic D.D. compusul Y este 2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl .

este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. este un compus monohalogenat B. clorură de fenilen C. este un compus halogenat alifatic nesaturat B. clorură de benzil 960. clorura de izopropil 153 .955. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. trei compuşi halogenaţi vicinali C. Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. prin hidroliză formează acid benzoic E. etan B. clorură de vinil D. propenă D. clorura de benzil C. clorura de se-butil B. doi compuşi halogenaţi vicinali B. are reactivitate scăzută D. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. doi compuşi halogenaţi geminali E. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958. este un compus dihalogenat geminal C. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. benzen E. patru compuşi halogenaţi vicinali D. clorură de alil E. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. clorura de metil 962. trei compuşi halogenaţi geminali 961. este un compus halogenat aromatic D. clorura de alil D. clorura de vinil E. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. etenă C. este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. ciclohexan 956. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. clorură de n-propil B. este un compus halogenat aromatic C.

La oxidarea n-propanolului. în prezenţa clorurii de aluminiu D. monoxid de carbon şi hidrogen 968. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. poate rezulta: A. numai prin metode indirecte CAP. clorura de benzil C. în funcţie de condiţiile de reacţie. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. propanal B. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. 2-butenă C. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A. cloroetanului C. eter butilic 969. fotochimic B. clorura de benziliden D. H3PO4 154 . clorurii de sec-butil 965. clorura de vinil E. diterţbutileter D. clorurii de benzil E. apă şi căldură E. dioxid de carbon. la temperatura de 400-5000C C. clorurii de vinil D. disecbutileter E. datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. 9. HCl B. 1-butenă B. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. în funcţie de natura agentului oxidant folosit. propanonă C. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A.B. au caracter slab acid C. clorometanului B. acid propanoic şi apă D. clorura de terţbutil B. feniltriclorometan 964. clorura de n-butil D. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. H2SO4 C. clorura de ciclobutil 963. ALCOOLI 966. clorura de sec-butil C. La deshidratarea 2-butanolului. poate rezulta: A. au densitatea mai mare decât a apei 967.

doi alcooli secundari E. 2-hidroxi-2-metilpropan B. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A. HNO3 970. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. H2S E. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. reactiv Tollens 972. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. un alcool secundar D. un alcool terţiar 975. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. ozon E. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. t0C E. este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. alcool terţbutilic D. din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. izobutanol C. consumat în cantităţi mari este toxic C. trei alcooli primari C.D. doi alcooli primari B. terţbutanol 155 . Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D.

neopentanol 976. 500 C + HOH / KOH X . acid acetic B. compusul Z este 1.2. dioxid de carbon şi apă 979. apa 156 .HCl Y + Cl2 . compusul Y este alcoolul alilic E. glicerină C. compusul X este clorura de alil C. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2.3-propantriol D.HCl A.2-dihidroxietan 978.2. compusul Y este ciclohexenă 981.2-dihidroxipropanul D.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 . acid butanoic D.3-trihidroxipropan E. glicol C. glicocol B. Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. compusul W este glicerina 980. Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH . glicină E. 1. 1. compusul Z este ciclohexanol B. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A. acid propanoic C. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A. glicerol B. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A.2-diclororpropanul B.2-ciclohexandiol C.2-dionă D. propilidentriol 977.2-etandiol D. compusul Y este 1.H2O W A. compusul W este acid adipic E. 1.E. 1. acid formic E. compusul W este ciclohexan-1. compusul X este 1.

scăderea solubilităţii C. 2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. acid azotic 984. se numesc şi alcoolaţi 986. alcoolul n-butilic C. alcoolul izobutilic E. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. acid acetic B. Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. glicerina 982. Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B. acid acetic C. Etanolul formează esteri cu: A. alcoolul sec-butilic D. etanolul C.B. alcoolul vinilic E. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . sunt substanţe ionice C. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. alcoolul n-propilic B. este un alcool vinilic E. hidrolizează D. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. anhidridă acetică D. carbonat acid de sodiu D. alcoolul alilic D. clorură de acetil E. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. este un alcool nesaturat C. hidroliza clorurii de terţbutil E. se formează din alcooli şi fenoli E. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. clorură de acetil C. alcoolul terţbutilic 983. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. doi moli NaOH B. este un alcool aromatic 985. acetat de butil E. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. fenol 987. Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A. izomerizarea n-butanolului 988.

în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. la majoritatea alcoolilor. de 1090 995. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E. Eliminarea apei din alcooli. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. formându-se eteri E. al etanolului este mai mare decât p.f. natura catenei hidrocarbonate D. acroleină E. formând alchene B. la cald. aldehidă nesaturată B. alcoolii elimină apa intramolecular. formându-se esteri D.f. prin oxidarea glicerinei 991. din fracţiuni petroliere E. alcool vinilic D. parafina se dizolvă în CCl4 D. al glicerinei D. numărul grupelor hidroxil din moleculă E. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. prin distilarea uscată a lemnului B. p. glicerina se dizolvă în CCl4 158 . industrial. densitate C. alcoolii inferiori sunt lichizi C. aldehidă acrilică C.2. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. într-un alcool. la rece. parafina nu se dizolvă în apă B. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. depinde de condiţiile de lucru astfel: A. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. în prezenţă de acid sulfuric. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. temperaturi de fierbere scăzute 989. legăturile C–O–H sunt polare B. industrial. prin fermentaţia glucozei D. formând alchine C. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. Alcoolul metilic se poate obţine: A. etanolul se dizolvă în CCl4 E.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C.E. starea de agregare B. unghiul dintre legăturile C–H–O este. alcoolii elimină apa intermolecular. Prin deshidratarea 1. hidroxipropanonă 992. etanolul se dizolvă în apă C. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994.

se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C.996. combustibil 159 . Etanolul are multiple utilizări: A. are p. se obţine din gaz de sinteză D. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. glicerina este un diol D. dezinfectant C. solvent B. se mai numeşte alcool de lemn B. mai mic decât metanul E. are miros dulceag 998. este foarte inflamabil D. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C. se mai numeşte spirt alb B. alcoolii sunt uşor solubili în apă B.f. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E. se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este un lichid incolor. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. poate fi folosit drept combustibil B. are putere calorică mare 1001. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin ardere se transformă în CO. se confundă uşor cu etanolul C. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. se obţine prin adiţia apei la etenă. este miscibil cu apa în orice proporţie B. nu este o otravă E. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. are acţiune anestezică E. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. volatil E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. în organismul uman 999. are acţiune benefică asupra organismului uman D. se administrează ca antidot al metanolului D. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. H2O şi căldură E. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A.

trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009. conduce la formarea unei noi legături ζ B. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. este un lichid incolor 1006. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. -OH E. lichid în termometre D. bază de unguent 1004. Alegeţi-le pe cele corecte: A. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011. alegeţi afirmaţiile corecte: A. spirt tehnic E. în industria alimentară C. Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. -NO2 B.D. are vâscozitate mare C. formol B. -C≡N 1007. poate fi catalizată de acid sulfuric D. este un triol B. oţet 1005. TNG se descompune prin autooxidare D. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. spirt medicinal C. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. poate fi catalizată de acid fosforic E. Referitor la deshidratarea alcoolilor. este greu solubilă în apă D. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. spirt sanitar D. în industria cosmetică B. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E. lichid în termometre E. -SH D. se formează o alchenă C. are gust dulce E. la fabricarea trinitrotoluenului E. -NH2 C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. conţin în moleculă grupa –COOH B. la fabricarea acidului picric 1008. Glicerina are multiple utilizări.

alcoolat de sodiu C. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. etanoat de etil D. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E. intramoleculare C. Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de eliminare E. reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. 2. reacţionează cu bazele tari 1017. metanoat de etil E.3-dimetil-1-butenă E. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . de substituţie E. alcoolii au caracter acid foarte slab D.2-dimetil-2-butenă C. reacţionează cu metale alcaline C. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. de reducere 1015. dietileter E. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. au caracter de amfolit acido-bazic B.A. reacţionează cu hidroxid de sodiu. apă E. acetat de etil B. 2-metil-1-butenă 1012. intermoleculare B. se formează: A. 2. hidrură de sodiu D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. etanoat de etil 1014. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. 2-metil-2-butenă B. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol. are loc cu ruperea unor legături π 1013.3-dimetil-2-butenă D. alcoxid de sodiu 1018. acetat de metil C. cu degajare de hidrogen D. eter dimetilic 1016. 2. acetat de etil B. se poate forma: A. eter etilic C. hidroxid de sodiu B. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. de adiţie D. etilat de etil D.

compusul X este glicolul B. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A. dioxid de carbon şi apă 1020.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric. compusul Z este propina E. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. propanonă C.E. compusul X este etanolul C. culoarea se schimbă din portocaliu în verde B. În funcţie de agentul oxidant folosit. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A. propanal D. compusul Z este dioxidul de carbon 1023. la oxidarea etanolului se poate forma: A. prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022. compusul Y este acetaldehida D. Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X . acid etanoic D. compusul Z este propadiena 1024.2HCl W 162 . compusul X este 1. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C. compusul Y este alcoolul alilic D.2-dicloropropanul B. acetaldehidă C. acetonă 1021. compusul Y este acidul etanoic E. acid acetic. etanal B. prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E. compusul X este clorura de alil C. acid acetic E.HCl .HCl . acetonă E. acid propanoic B.

amoniac B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. compusul X este etandiolul celosolv 163 . compusul W este 1. acid acetic D.2-dihidroxipropan 1025. alchene 1027. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. compusul W este 1. glicină C. metilamină B.B. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A. dietilenglicol 1031. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. sunt folosite ca solvenţi E. sunt substanţe solide. glicocol B.2. etanol C. alcooli D. polietilenglicolul este un material solid.3-trihidroxipropan E. insolubile în apă C. are o mare reactivitate chimică B. se mai numeşte glicocol C. amine C. sunt compuşi difuncţionali 1030.2. propanonă 1028. compusul Z este 1. sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. compusul Y este 3-propenol C. se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. participă la reacţii de deschidere a ciclului D. dihidroxietileter E. cu consistenţa unei ceri E. diglicol D. compusul X este glicolul B.3-tricloropropan D. acetaldehidă E. Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. fenoli E. este un hidroxieter E. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A.

+ Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E. CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034. compusul X poate fi clorura de n-propil B. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C.C. HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanolul D. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y . compusul Y este oxidul de etilenă 1032. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D. compusul Y este propena D. compusul Z este n-propanolul E. 2 CH3CH2OH B. 164 . compusul Z este izopropanolul 1033. compusul X poate fi 2-cloropropanul C. compusul Y este etilenoxidul E. CH3CH2O D. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A.

oxid de etenă + etanol D. 2.2-dimetil-1-propanol C.CH3 CH3 E. Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 . sodiu + etanol E. alcool n-butilic E. etanol + etanol C. alcool terţbutilic E. izopentanol 1038. 2-butanol 1036. 2-metil-1-propanol E.2-dimetilpropan D. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. alcool secbutilic D. 1-hidroxi-2. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A. alcool izobutilic C. alcoxid + apă 1039. alcool secbutilic D. acid etanoic + etanol B. Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A. alcool terţbutilic B. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. 2-metil-3-propanol 1037. alcool terţbutilic B. neopentanol B. alcool izobutilic C. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035.

este un hidroxiester E. C6H5-CH3 D. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. patru izomeri cu structură ramificată D. substanţe cu caracter acid B. este un lichid vâscos B. C2H5OH E. trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A. este inert din punct de vedere chimic E. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. este un compus macromolecular D. are consistenţa unei ceri C. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul Z este 1-butanolul D. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul X este 2-butena C. compusul Z este 2-butanolul E. cinci izomeri cu structură ramificată E. substanţe cu caracter bazic C. trei izomeri cu structură liniară C. şase izomeri cu structură ramificată 1042. trans) + X' + HCl Y .HCl X (cis. compusul W este acidul butanoic 1041. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . Cl3C-CHO C. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. el însuşi 1045. 2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. NH3 B. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. compusul X este 1-butena B. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis. Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etoxilarea etanolului 1040. C2H5COOH 1044. doi izomeri cu structură liniară B. substanţe cu caracter neutru D.C.

H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru alcooli primari C. prin deshidratare formează toluen 1052. compusul X este etanal C. 1. un nitroalcan D.1–tricloro–2-hidroxietan E. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. conţine un atom de carbon primar E. patru alcooli secundari E.1. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. diglicol B. compusul Y este acetat de etil D. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C.1046. 2–butanol C. dietilenglicol 1047. ciclobutanol D. un ester B. trinitroglicerină 167 . alcool benzilic D. terţbutanol E. este un alcool aromatic polinuclear B. la lumină D. glicol E. Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A. etilenglicol 1050. izobutanol 1049. trei alcooli secundari D. 2–butanol C. etilenglicol D.1–butanol B. oxid de etenă C. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A. compusul Y este dietileter E. C2H4 + H2O X Y . trei alcooli primari B. reacţionează cu bromul.1–butanol B. compusul X este etanol B. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un eter C. compusul Y este eter etilic 1051. un alcool terţiar 1048. Dihidroxietileterul se mai numeşte: A.

Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul alilic este un alcool saturat B.2–etandiol D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. glicolul este un alcool dihidroxilic C. compusul X este propanol C. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. compusul X este izopropanol D. compusul Y este acid acetic D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A.E. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E. 3–ciclobutenol E. compusul X este etanol B. alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. compusul Y este dietileter 1054. Sunt alcooli nesaturaţi: A. TNG intră în compoziţia dinamitei C. C3H6 + H2O X Y . compusul Y este diizopropileter E. glicerina este un alcool dihidroxilic D. ciclohexanol 1058. alcool alilic C. compusul Y este etena 1056. alcool benzilic B. sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X . la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. un lichid uleios. compusul X este 2–propanol C. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. compusul X este 1–propanol B. compusul Y este etina E. molecula de metanol este polară 1055. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . incolor 1053. glicerolul este un alcool trihidroxilic D. K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. 1.

Se poate obţine alcool benzilic prin: A. alcool n–propilic B. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. urmată de reducere 169 . KMnO4/H2SO4 E. hidroliza clorurii de n-propil B. în funcţie de condiţile de reacţie. adiţia apei la etenă C. reducerea propanonei D. eteri D.1059. adiţia apei la fenilacetilenă. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. alcoxizi 1064. alcoolii pot conduce la: A. alcool n–propilic 1060. hidroliza clorurii de benziliden. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. reducerea propanalului E. alcani B. hidroliza clorurii de etil D. 2–propanol D. alchene C. alcool vinilic B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1–propenol D. hidroliza propanoatului de propil C. În prezenţa acidului sulfuric. K2Cr2O7/H2SO4 1063. reducerea aldehidei acetice 1066. alcoolul 2–propilic C. Cl2/CCl4 B. alcool alilic C. Se poate obţine etanol prin: A. NaOH D. hidroliza clorurii de benzil C. Se poate obţine 1–propanol prin: A. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062. urmată de reducere B. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. 2–propen-1–ol E. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. H2O/H2SO4 C. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. adiţia apei la etină B. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. esteri E. 1–propanol E. solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B. adiţia apei la propenă 1065. 1–hidroxipropan 1061.

Se consideră următorii alcooli: I: metanol. I < II < V B. III > IV > V E. I < II < III < IV < V B. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. hidroliza monoclorobenzenului E. hidroliza grăsimilor B. II = IV < I D.H2O Compusul X poate fi: A. II: 2–butanol. 1–butanol C. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. II: etanol. acid metanoic B. Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. acid etanoic C. izobutanol E. Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. adiţia apei la acroleină C. V: alcool terţbutilic. oxidare cu reactie Bayer 1071. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. ciclobutanol 1072. III: alcool izobutilic. III < IV < V E. V < I < II 1068. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B. hidroliza diclorohidrinei glicerinei D. apă 170 . Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. oxidare cu reactiv Tollens D. oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E. acid butanoic E. IV: glicol. III: 2–propanol. oxidare cu reactiv Fehling E. V < IV < III D. Se poate obţine glicerină prin: A.D. V: glicerină. III < I < II C. V < IV < III C. hidroliza benzoatului de benzil 1067. IV: alcool sec–butilic. etanol B. 2–butanol D. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. acid propanoic D. V > IV > I 1069.

Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. acid acetic C. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E. acid propanoic D. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. acid acetic C. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B. Prin oxidarea 2. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. dioxid de carbon E.3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2–dimetil–5-pentanol C. Prin oxidarea 2. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D. nici un alcool cu structură liniară 1077. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. doi alcooli cu structură liniară D. un alcool cu structură liniară E. doi alcooli cu structură ciclică B. dioxid de carbon E. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C. acid formic B.4–dimetil–1-pentanol D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. acid propanoic D. apă 1074. apă 1075.1073. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 . acid formic B. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B. trei alcooli cu structură ciclică C. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076.

1079. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X .6–hexandioic 1080.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081. compusul Y este acidul 1. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2. compusul Y este acidul stearic E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E. compusul X este propanona C. compusul Y este 1–propanol E. compusul Y este acidul hexanoic D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D. compusul X este acetona B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C. compusul Y este 2–propanol 1082. compusul X este hexena B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X . compusul X este ciclohexena C. compusul X este acidul acetic D.

compusul Z este alcool vinilic 1086. compusul Y este etanolul E. Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. h C6H6 + CH3Cl X . alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este trinitroglicerina 1087. compusul Y este glicolul 1084.HCl 1085.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A.3–propantriol C. compusul X este alcoolul vinilic B. compusul X este glicerina B.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este glicerina E. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . compusul Z este alcool benzilic E. compusul X este etena D. Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T.A. 173 . Y X . Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO .2–etandiol E. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2.G. compusul Y este glicolul D. compusul X este 1. compusul Y este clorura de benzil D.2–etandiolul E.HCl . Tollens Y Z CH3COOH X . compusul X este etanul C. compusul X este oxidul de etenă C. compusul Y este o–clorotoluenul C. compusul Y este 1. compusul X este toluenul B.N. compusul Y este 1. compusul X este etena B. compusul Y este etanul 1083.3H2O .2.H2O Ştiind că X este un eter ciclic. compusul Y este etanolul D. compusul X este diclorhidrina glicerinei D. compusul X este etena B. compusul X este aldehida acetică C. Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc.

CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine trei atomi de carbon primari C. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. 174 . conţine doi atomi de carbon terţiar D. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon terţiar 1088. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C. conţine doi atomi de carbon secundari D. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. conţine patru atomi de carbon primari B. conţine un atom de carbon secundar E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. sunt compuşi puternic ionizaţi D. conţine doi atomi de carbon terţiar E. conţine trei atomi de carbon primar C. ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E.

se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. prin hidroliza clorurii de metil 1095.CH3 C CH CH3 OH B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un lichid gălbui. prin distilarea uscată a lemnului D. este utilizată drept combustibil E. stimulează producerea unor hormoni diuretici C. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. din gaz de sinteză C. este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B. prin adiţia apei la etenă E. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. este un alcool primar B. CH2 C CH2 OH CH3 C. CH3–CH=CH–CH2–OH E. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093. CH3–CH2–CH=CH–OH 1092. este un constituent al glicolului 1097. are gust amar B. CH3 CH CH CH2 OH D. cu miros de migdale amare 1096. Metanolul se poate obţine: A. se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un alcool trihidroxilic C. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. este un alcool nesaturat 175 . prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. are acţiune depresivă B. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E.

prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. alcoolul alilic D. propena C. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. sec-butanol D. toţi alcooli se pot oxida energic 1103. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. alcool izobutilic 176 . fenolul 1101. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. este uşor solubilă în apă 1099. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. 1–propanol D. glicolul E. 2–butanol E. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul benzilic C. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. fenolul B. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. propina B. etanol C. se obţine din gazul de sinteză E. 2-butanol C. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. xilenii 1100. are acţiune emolientă aspra pielii E.D. propanolul D. toluenul E. 1-butanol B. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. metanol B. alcool alilic 1104. etanolul are caracter slab acid 1102. intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D.

hidroliza fenoxidului cu sodiu B. adţia apei la 1–butenă B.H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . reducerea butanonei E. compusul Y este 2–propanol D. Se poate obţine 2–butanol prin: A. hidroliza clorurii de n-butil E. compusul Z este propenă 1110. adiţia apei la 1–butenă B. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108. reducerea butanalului C. compusul X este 2–propanol B. Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X . adiţia apei la 2–butenă C. alcool secbutilic E. Se poate obţine 1–butanol prin: A. compusul X este ciclohexanonă C. reducerea ciclohexanonei C. hidroliza clorurii de benzil 1109. alcool terţbutilic 1105. compusul Y este ciclohexanol D.CO2 . metanol B. adiţia apei la ciclohexenă E. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă. reducerea butanalului D. alcool terţbutilic 1106. compusul Z este 2–propanol E. compusul X este ciclohexanol B. etanol C. urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107. alcool izobutilic D. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 .H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidroliza clorurii de ciclohexil D.E. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. reducerea butanonei D. compusul X este propanona C. compusul Y este ciclohexanonă E. condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică.

4-benzendiol B. hidrochinonă 178 . Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A.4-dihidroxibenzen C.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte. hidrochinonă D. 10. compusul Y este etanol D. pirogalol E. pirocatechină C.2. A. pirocatecol 1114. compusul X este etanol B.3-benzentriol B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z .1111. compusul X este etenă C. compusul Y este etanol D. 1. compusul Z este glicol E.H2O CAP. 1. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X . Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 . FENOLI 1113.compusul X este clorura de vinil B. compusul Y este alcool vinilic C. 1. compusul Y este acid etanoic E. compusul este etanol 1112. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A.

În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A. La bromurarea fenolului se poate obţine: A. sub influenţa radicalului aromatic. reacţia de polimerizare 1121. o-hidroxitoluen 1116. acetat de etil C. 4-bromofenol D.4. acid formic D. având caracter acid E. 2. sulfonare C. 3-bromofenol C.3-trihidroxibenzen E. reacţia de esterificare E. halogenare B. 2-metilfenol B. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A. formiat de fenil 1120. floroglucină C.D. Fenolii pot da reacţii de: A. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117. deshidratare 1118. acetat de fenil B. oxidare E. pirogalol E. reacţia cu metale alcaline B. reacţia de deshidratare D. reacţionează cu sodiu metalic B. 1. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. pirogalol 1115.4-dibromofenol E. reacţia cu hidroxid de sodiu C. 2-bromofenol B. 2. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A.2. o-crezol D. reacţionează cu hidroxid de sodiu C.6-tribromofenol 1119. acid acetic E. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A. alchilarea 179 . Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. nitrare D.

Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. 1 eter 1124. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. 4 fenoli C. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. cu eliminare de apă D.4-dihidroxitoluen B. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. acilarea C. caracterul acid E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţionează cu hidroxid de sodiu D. β-naftolul 1127. α-naftolul E. p-crezolul D. nitrarea D. numărul de cicluri aromatice B. cu degajare de oxigen B. numărul de grupe hidroxil D. cu degajare de hidrogen C. 2 alcooli E. caracterul bazic 1126. fenolii. o-crezolul B. reacţia nu poate avea loc 1123.B. numărul de catene laterale C. 2. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. 3 fenoli B. m-crezolul C. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. sulfonarea E. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. cu formare de fenoxizi E. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . spre deosebire de alcooli. fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. 1 alcool D. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. policondensarea 1122. Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A.

în condiţii catalitice. compusul X este fenoxidul de sodiu B. Clorurarea fenolului cu clor în exces. reacţionează cu cloruri acide E. hidrochinona 1129. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C. o-clorofenol B. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. α-naftolul D. timol 1128. participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D.E. fenolul este foarte puţin solubil în apă C. 2. fenolii au caracter acid E. compusul Y este acetatul de metil 181 . se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este fenolatul de sodiu C. m-clorofenol C. timolul C. suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133.4-diclorofenol E. fenolaţii sunt substante ionice B. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. 2. rezorcina E. pirogalolul B. Sunt fenoli monohidroxilici: A. poate conduce la: A. fenolul 1130. reacţionează direct cu acizii carboxilici D. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A.6-diclorofenol 1134. grupa funcţională hidroxil este polară B. Sunt fenoli dihidroxilici: A. pirocatechina C. participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. m-crezolul D. solubile în apă C. p-crezolul E. o-crezolul B.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. p-clorofenol D.

C6H5COOH 1137. 2-naftolul 1142. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D. clorura de acetil reacţionează cu fenolul.4-dinitrofenol B. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A.D. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E.4. Sunt fenoli monohidroxilici: A. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B. fenoxizii au caracter bazic B. Na B.6-trinitrofenolul E. NaOH C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. H2O D.4. Br2 / FeBr3 D. 2. Fenolul poate reacţiona cu: A. Cl2 / FeCl3 C. pirogalolul D. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E. (CH3CO)2O 1136. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 . Fenolul poate reacţiona cu : A. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140. prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B.5-trinitrofenol 1141. 2. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetatul de fenil 1135.6-trinitrofenol E. compusul Y este fenilmetileterul E.5-dinitrofenol C. 2. sub presiune C. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. 2. hidrochinona C. O2 E.4. CH3COCl B. CH3COOH E. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto. 2. hidroxibenzenul B. 3. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C.şi para-nitrofenol D. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138.6-dinitrofenol D. fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E.

ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D. FeCl3 C. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E. FeBr3 D. nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. KMnO4 E. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . rezultând fenolaţi solubili în apă B. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D.compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D. CCl4 B. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.A. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B. AlCl3 1147. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A.

aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt solubili în apă E. sunt compuşi neionici B. Referitor la variaţia acidităţii lor. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C.3. au caracter acid slab. II = acid carbonic.3-trifenol B.2. hidroxibenzen B.CH3 OH D. I < II < III E. II < IV < III C. Crezolii pot fi: A. Crezolii pot fi: A. IV = acid acetic. IV > III > I 1149. o-metilenfenol E. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148. mai puternic decât alcoolii C. Referitor la fenoli. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E. Se dau următorii compuşi: I = fenol. refăcând fenolul 1150. mai slab decât alcoolii B. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D. o-hidroxitoluen C.5-trifenol 184 . compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. III = acid benzoic. I < II > III B. I > III > IV D. au caracter acid slab. reacţionează cu acidul clorhidric. 1. soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1. m-hidroxitoluen D. m-metilenfenol 1152. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A.

fenol C. rezorcină E. pirogalolul este 1. compusul Z este alcoolul benzilic E.NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. etină D. o.2HCl . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A. compusul Y este acidul benzoic C. fenol E.3. n-propanol B.HCl CH3COCl + C6H5O Na . etanol B. etenă D. dar reacţionează cu sodiu: A. Referitor la fenoli.2HCl .POCl3 .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. o-crezol C. hidrochinonă 1157.2. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154. compusul Y este aldehida benzoică D. rezorcina este 2.m.1/2 H2 .p-crezoli D.4-dihidroxitoluen D. 2-butina E. pirogalol C. compusul X este etanol 185 . 2-butanol 1156. alcool benzilic D. alcool benzilic 1155. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. pirogalolul este 1. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este ciclohexiletanol 1158. rezorcina este m-dihidroxibenzen C. p-hidroxitoluen D. compusul X este clorura de benzil B. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X .C. fenol B. Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y .5-trihidroxibenzen E.3-trihidroxibenzen B. p-metilenfenol 1153.

pirogalol D. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. CH3COCl 1161. NaOH B.B. HNO3 C. 2. compusul Z este acetat de fenil 1159. compusul Y este acid etanoic D. CH3CH2CH2OH. Na E. fenol B. III>II E. Cl2 1162. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Br2 D. II. NaOH E.m. α-naftol E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 . CH3COCl D. I<II D.p-crezolii C. NaOH C. compusul Z este benzoat de fenil E. H2SO4 B.4-dihidroxitoluen C. Na B. C6H5OH. Cl2 C. fenol B. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. Se consideră următorii compuşi: I. rezorcina E. III. CH3CH2COOH. I<II>III C. compusul Y este etanal C. I>II>III B. hidrochinona 1164. Caracterul lor acid variază în ordinea: A. β-naftol 1165. HCl D. HCl E. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. pirocatechina D. I<III<II 1160. o. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Cl2 1163. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. anilină 1207. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. fenilamină E. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. etanolamină D. N-2-hidroxietilanilină C. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. N. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc la 10000C 1210. aminobenzen C. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. aminobenzil D. un amestec de etanolaniline B. etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. se efectuează cu amestec sulfonitric B. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209. NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211. dietanolamină E.C6H5 C. benzilamină B. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. C6H5 E. este o reacţie reversibilă D.

se poate efectua cu fenol E. poate avea loc în mediu alcalin C. se formează azoderivaţi E. două amine primare C. sinteza metiloranjului are loc în două etape C. 4 amine secundare E. are loc cu eliberare de azot 1213. o amină terţiară 1217. alcooli în mediu neutru D. se obţine un colorant azoic D. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. în prezenţa unui acid tare C. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează o sare de benzendiazoniu D. se efectuează cu acid azotic concentrat. două amine secundare D. se efectuează cu acid azotos. trei amine secundare E. o amină secundară D. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. se poate efectua cu β-naftol 1215. 15 amine primare D. 5 amine secundare 194 . amine aromatice în mediu acid 1214. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. la 0-100C. trei amine primare B. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A.C. 13 amine primare B. Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc în mediu neutru B. 14 amine primare C. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. patru amine primare C. două amine terţiare 1218. amine alifatice în soluţie apoasă E. derivaţi de fenol în mediu bazic C. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. o amină primară B. două amine secundare E. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. la temperatura camerei B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenoli în mediu bazic B.

sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B. compusul Y este 1. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 .N-benzilmetilamina 1222. compusul X este nitrobenzenul B.3. trietanolamina E.3-trinitrobenzen B. 6H . compusul X este 1. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223.HCl Y 6e. compusul Y orto. compusul Z este o-metilbenzilamina E. compusul X este toluenul C. anilina B.1219.sau para-metilanilina 1220. fenilmetilamina C. Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A.HCl metilamina .3-triaminobenzen E.HCl X + Cl2 / 5000C Y .3. Se pot diazota următoarele amine: A. Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2. fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y . compusul X este o-xilenul B. etilamina B. compusul Z este orto.HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.5-trinitrobenzen D. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 .6H2O . dietanolamina D.2.2.6-trinitrobenzen C. compusul Y este clorobenzenul D. compusul Y este m-nitrotoluenul E. compusul X este acidul benzensulfonic C.5-triaminobenzen 1221. compusul Z este N. etilamina 195 . tetraetanolamina 1224.sau para-nitrotoluenul D.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4. compusul X este 1. etanolamina C.

V < I < II < III < IV D. benzilfenilamină D. n-butilamina C. dimetilamina E. compusul Y este acidul fenilacetic B. I > NH3 E. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D. acidul sulfanilic 1226. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E. N. o-benzilanilină E.2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. p-benzilanilină 1228. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229.N-dimetilaminoetanul 1227. N. compusul Y este acidul benzoic C. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A. N-feniltoluen C. IV = dietilamina. V = difenilamina. Se consideră următoarele amine: I = anilina. V > I B.N-dimetilanilina E. dietilamina D. III = etilamina. V > NH3 1230. anilina C. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe. N-benzilanilină B. Nu se pot diazota următoarele amine: A. n-propilamina B. 2-metilanilina 1225.D. p-metilanilina D. metilamina B. V < I C. 2-aminotoluen 196 . HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 . Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. fenilmetilamina E. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. II = metilamina.

se poate diazota 1233. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. anilina B. metiloranj E. acid sulfanilic C. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. 2-aminobenzen 1231. acid sulfuric E. acid acetic B. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. hidrogen sulfurat C. este o amină secundară C. acid ortanilic D. reacţionează cu acid clorhidric B. se poate sulfona cu acid sulfuros E. fenilmetilamina C. fenildimetilamina D. Referitor la compusul cu structura: 197 . 2-metilanilină E. acid clorhidric D. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. acid ortanilic 1235. trietilamina E. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A. fenil-azo-β-naftil B. o-aminotoluen C. nu se poate alchila cu oxid de etenă D.B. 2-amino-2-metilbenzen D. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A. heliantină N N N(CH3)2 1236. acid azotic 1234. se poate diazota E. este o amină primară B.

clorură de benzendiazoniu D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid m-anilinsulfonic C. se obţin compuşi organici difuncţionali B. acid p-anilinsulfonic 1239. are culoare roşie 1237. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. trimetilamină D. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. metilamină B.N-dimetilanilină E. anilină B. este o reacţie redox 198 . se formează indicatori de pH D. iodură de tetrametilamoniu 1242. tetrametilamină E. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D. oxid de etenă D. acid o-anilinsulfonic E. N. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A. se formează etanolamine C. acid azotos 1238. fierul cedează electroni. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B.HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează o sare 1240. trecând în ionii săi C. dimetilamină C. azotit de sodiu B. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. se obţin hidroxietilamine 1241. β-naftol C. se numeşte oranj III B. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. are loc la 4000C C. participă atomul de hidrogen din poziţia meta E.N-dimetilanilină D. se formează săruri de diazoniu E.

conţine un atom de carbon terţiar E. sulfat de metil D. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. etilenoxid B. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. β-naftol 1245. sulfat de etil E. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 . conţine trei atomi de carbon primar C. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine un atom de carbon terţiar E. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. conţine cinci atomi de carbon primar C. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A.D. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246. conţine patru atomi de carbon primar B. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. conţine doi atomi de carbon secundar D. compuşi halogenaţi C. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. aminele aromatice nu se pot alchila 1244.

conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249.B. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 . compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C.3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D.

I > II > III > IV 1253. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252. compusul Y este N-metilanilina 1254. Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4.5-diaminobenzoic 1255.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. t0C X .2H2O Z III IV .NH CH2CH3 C. I < II < III < IV D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X . compusul X este aminobenzen D.H2O . compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D. compusul Z este acid m-aminobenzoic E. I > II < III < IV E. compusul X este acid benzoic B. III > IV C. compusul Z este acid 3. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E. Se consideră schema de reacţii: 201 . compusul Y este acid 3.5–dinitrobenzoic D. I > II B. compusul X este anilina B. t0C HNO3 / H2SO4. compusul Y este N.H 2O Fe + HCl Y . compusul X este nitrobemzen C. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A.N-dimetilanilina E. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C.

compusul Y este heliantina 1259. t C benzen HNO3 / H2SO4.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2H2O X + N.HCl 0 + HNO3 / H2SO4.C2H5OH X T . compusul X este etilbenzen B. t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z .NaCl . compusul X este nitrobenzen B. conţine şase atomi de carbon terţiari D.H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5-dicloronitrobenzen E.2HCl . compusul Z este clorobenzen C. compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E. compusul Y este metiloranj E.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o amină mixtă E. compusul X este acid benzensulfuric C. compusul Y este 3. compusul X este acid sulfanilic B. t0C .. compusul X este nitrobenzen B.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2H2O + NaNO2 + HCl . compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C. Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 .2H2O Z + .2H2O + H2O / H .5-dicloroanilină 1256. t0C Y . Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4. compusul Y este o. compusul Z este 3.NaCl . Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl .naftol W .2H2O + Cl2 / FeCl3. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A.N-dimetilanilina / HO .H2O Fe + HCl X Y . compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E. compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D. este o amină terţiară 202 . compusul Z este clorură de benzendiazoniu D. compusul W este metiloranj 1258. conţine doi atomi primari C.clorobenzoic 1257.HCl Z Fe + HCl W . compusul X este etilfenilcetonă C. conţine un atom de carbon primar B. compusul T este acid 3–amino–5. compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D.p-dicloronitrobenzen D.

anhidridă acetică D. N. dietilamină C.4–benzendiamină 1262.2HCl HNO3 / H2SO4. şase amine secundare E.H2O Y Fe + HCl . N-metilanilina C.4-fenilendiamină D. compusul Z este 3. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. trei amine terţiare 1261.5–dicloronitrobenzen C.4–fenildiamină E. acid benzoic B.4–fenilendiamina 1266.1260. etilamină B. zece amine primare C. propan C. t0C X . opt amine primare B.4–dicloronitrobenzen B.N-dimetilanilina D. clorură de acetil C.5 este galben-portocaliu D. în soluţie apoasă la pH ≥ 4. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este 2.HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în mediu bazic este galben 203 . amoniacul B.5–dicloro–1. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A. în soluţie alcalină este verde E. clorhidrat de anilină 1264. acetat de etil E. compusul X este 2. trimetilamina E. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A.6–dicloro–1. propena D. compusul X este 3. anilina 1263.5 dicloro–1.1 este roşu C. clorura de trimetilamoniu E. opt amine secundare D. acetat de fenil 1265. n-propilamina E. 1. anilina B. în soluţia apoasă cu pH ≤ 3. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B. trietilamina D. compusul Z este 3. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 .

N-dimetilanilină D. I > II > III C. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. mediu bazic C. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. II. anilina. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. I > IV 1273. n-propilamina. benzendiamină C. o-toluidină 1271. difenilamina. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. N-metilanilină E. se poate sintetiza în două etape D. de alchilare cu iodură de metil D. de acilare cu clorură de acetil E. este un aminoacid 1269. este indicator de pH B. este un colorant difenilmetanic B. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274.1267. Se consideră următoarele amine: I. este numit şi oranj III C. IV. de cuplare cu β-naftol 1272. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . de diazotare C. conţine două nuclee benzenice 1270. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B. mediu neutru B. mediu puternic acid D. conţine un singur inel aromatic E. soluţie alcoolică 1268. acid sulfanilic B. Referitor la metiloranj. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. izopropilamina. dietilamina. N. IV > V D. este un colorant azoic C. III. mediu slab acid (pH ≥ 4. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A. cu HCl B. IV < V E. V. este un indicator acido-bazic E.5) E. are gust dulce D. I < II < III B.

alanina 1279. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. HCl B. NaNO2 + HCl D. trietanolamină E. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. o-toluidină B. β–naftol C. CH3 – NH – CH3 C. dimetilamină 1278. H2SO4 C. cu: A. în mediu neutru 205 . clorură de benzendiazoniu C. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276. β–naftol C. N–dimetilanilină E. sunt de culoare galbenă C. fenol D. β–naftol 1275. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. sulfat acid de anilină D. acid fenilsulfamic 1277. fenol B. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. NH D. cu: A. N-metilanilină E. în soluţie sunt ionizate E. H2N E. sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. oxid de etenă E. se obţin la temperaturi ridicate D. N.A. în mediu bazic. α-naftilamină D. în mediu acid. clorhidrat de fenilamoniu B. CH3NH2 B. Sunt amine secundare: A.

NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. în mediu acid. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. este clorhidratul anilinei D. trietanolamina E. prin cuplarea cu β–naftol. este instabilă la temperaturi ridicate 1282. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. în mediu bazic. C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284.O3S B. clorura de fenilamoniu 1283. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. clorura de feniltrimetilamoniu D. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. Referitor la clorura de benzendiazoniu. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. acidul fenilsulfamic B. prin cuplare cu β–naftol. conduce la oranj III C. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D. N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. Sunt substanţe ionice: A. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sulfat acid de anilină C. Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB.

2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este acid fenilsulfamic C. compusul Z poate fi acidul ortanilic E. aminobenzen 207 . compusul Z este N. compusul X este nitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z . Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D.H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288.1285.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A. N–di(2-hidroxietil)anilina D. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C. Sunt amine aromatice: A.2 H2O . metilamina C. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. compusul X este anilina D. trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C. N–metilanilina 1290. N–dimetilanilina 1286. compusul Y este sulfat acid de anilină B. prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E.2–etandiamină E. compusul Z este N. prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D. 1. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . compusul Y este N. anilina D. etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E. Sunt amine alifatice: A. compusul Y este fenilamina B. alanina B. compusul X este fenilbenzen C. compusul Y este N-metilanilina E.

compusul Y este acid acetic C. conţine opt legături simple. t C KMnO4 / H2SO4.2 H2 O Z . t0C Z .N–dimetilanilină C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.N–dimetil–3-aminopentan D. compusul Y este o–cloronitrobenzen B. t0C X . compusul Z este acid 2.4. conţine douăsprezece legături simple. compusul W este acid 2.4. etilfenilamina 1292. compusul Y este m–cloronitrobenzen C. ζ B. difenilamina C.6–trinitrobenzoic E.4–fenilendiamină B. t0C Y . o–toluidina E.6-trinitrotoluen C.3 H2O . trimetilamina D.6 H2O X Fe + HCl .6–trinitrotoluen D.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.4. Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4. compusul Z este o–cloroanilină E. compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295. compusul Z este 2.1–naftilamina E.4. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A.3 H2O Z Fe + HCl W . N. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B.6–triaminobenzoic 1293.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.B. compusul Y este acid benzoic B. compusul Y este 2. t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4.2 H2O Fe + HCl W . 1. Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4. compusul Z este 2-nitrobenzoic D.HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4. Sunt amine mixte: A. compusul Y este p–cloronitrobenzen D.4 H2O . etanolamina 1291. ζ 208 . compusul Z este m–cloroanilină 1294. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E. N. Se consideră schema de reacţii: .

cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D. aminele pot ceda protoni D. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. toluen cu HNO3 / H2SO4. hidroxid de amoniu 209 . bromură de tetraetilamoniu E. urmată de reacţia cu NH3 C. toluen + Cl2/ h . reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. conţine 13 legături simple. sulfonare C. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. grupa amino este polarizată C. urmată de reacţia cu NH3 B. cuplare D. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. aminele pot accepta protoni E. benzen cu KCN urmată de reducere E. poate rezulta: A. diazotarea acidului sulfanilic C. toluen + Cl2/ AlCl3. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. ζ C. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. urmată de reducere D. N–dimetilanilină E. Benzilamina se poate obţine prin: A. hidroliză 1299. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. Aminele pot da următoarele reacţii: A. diazotarea anilinei B. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A.C. conţine un atom de carbon primar 1297. trietilamină D. dietilamină C. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296. diazotare E. alchilare B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. conţine 18 legături simple. etilamină B. ζ B.

Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. difenilamină 1308. p–toluidină E. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. este o reacţie ireversibilă 1306. CH3Cl B. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. N. HCl C. H2SO4 D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. m-toluidină D. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A. se formează numai acid sulfanilic D. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. se formează numai acid ortanilic C.1302. Anilina poate reacţiona cu: A. o–toluidină C. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. N. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C. NH3 E. CH3Br B. KCN 1307. grupa amino este un substituient de ordinul I B. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. CH3Br / AlBr3 C. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. anilină B. HNO3 210 . grupa amino este un substituient de ordinul II C. este o reacţie reversibilă E. Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E.

IV. CH3NH2. III. C6H5NHCH3. formol B. I < II < III < IV C. 3-metilbutanal D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. formilbenzen 1314. C6H5NH2. II. (CH3)2NH. III > IV E. IV < III < I B. NH3 E. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. II > I D. CH3NH2. aldehidă formică C.D. benzaldol C. acetal E. III. II. COMPUŞI CARBONILICI 1311. III < I > IV CAP. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. CH3COOH 1309. 2-metil-3-butanal C. aldehidă benzoică B. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. IV. I < II D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . 3-metilbutanonă E. benzaldehidă D. β-metilbutanal 1312. Se consideră compuşii următori: I. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. (CH3)3N. I > II > III > IV B. formaldehidă D. Se consideră compuşii următori: I. 12. I < III < IV C. II > V E. NH3. C6H5NHC6H5. benzencarbaldehidă E. V < III 1310. metanal 1313. NH3. 2-metilbutanal B.

formilciclopentan E. dimetilcetonă D. carboximetan 1318. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A. acetaldehidă E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A. ciclopentancarbaldehidă C. ciclopentanal B. fenoxicetonă 1320. dimetilacetonă B. etandiol E. fenilmetilcetonă C. glioxal D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. metanal B. ciclopentanonă D. arilmetilcetonă B. 2-propanonă E. acetonă C. propanal 1316. etandial B. etilmetilcetonă C.CH=O A. etanal C. 2-butanonă B. acetofenonă D. acid glioxilic C. acetiletan E. 2-butanal 1317. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . metiletilacetonă D. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. dialdehidă etanoică 1319. aldehidă acetică D. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. fenilacetil E. carboxiciclopentan 1315.

compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E. fenoxifenil 1321. aromatici 1323. compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C. solide D. micşti D. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. nesaturaţi E. compuşii carbonilici pot fi: A. gaze B. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C. natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. difenilcetonă B. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. În funcţie de starea lor de agregare. compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. benzofenonă D. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B. compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E.C6H5 C C6H5 O A. variaţia punctelor de topire 1325. saturaţi C. amorfe E. miros E. soluţii apoase 1326. fenoxibenzen E. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. monocarbonilici şi policarbonilici B. compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. difenilacetonă C. numărul grupelor carbonil din moleculă D. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. compuşii carbonilici pot fi: A. lichide C. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil.

IV. acetona este lichidă D. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. II. CH3CH2CHO. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. CH3CHO. în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. CH2O. grupa carbonil este nepolară D. III. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. VI. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. glioxalul este un compus policarbonilic E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. V. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. III<V<IV<VI E. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330. III<IV<V<VI D. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. metanalul este un gaz C. III>V>IV>VI 1332. CH3COCH3. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C.D. I>II>III>IV>V>VI B. CH3CH2COCH3. I<II<III C. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. propandialul este un compus policarbonilic 1327. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2.3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E. propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. CH3CH2CH2CHO. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D. grupa carbonil este polară B. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B.

aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. la temperatură obişnuită este un gaz B. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. nu au aplicaţii practice B.butanal. etanalul are miros de migdale amare C.1333.butanonă. acetaldehida are miros de mere verzi D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. sufocant B. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. II. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. înţepător. formaldehida are un miros puternic. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 . în concentraţie mare. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336. sunt materie primă în industria alimentară E. se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III. se mai numeşte aldehidă acetică B. se utilizează la sinteza novolacului C. I<II<III B. se obţine prin reducerea etanolului C. primii termeni sunt solubili în apă B. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetona este insolubilă în apă B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se dau următorii compuşi: I. III>II D. Referitor la acetaldehidă. I>II>III E. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. în concentraţie mică. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. I>II C.1-butanol. I<III 1334. acetona este miscibilă cu apa C. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. se pot prepara numai prin sinteză C. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C.

reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C. este izomer geometric cu benzofenona E. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342.Pt. 1-propanol B. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E.1340. reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. Pd C. alcool izopropilic D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. izopropanol 216 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Prin reducerea acetonei se obţine: A. H2/Pb2+ B. alcool n-propilic E. NaBH4 D.4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. 2-propanol C. MeOH/Pt E. H2/Ni. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E. are miros de migdale amare D. Referitor la benzaldehidă. se obţine industrial din acid benzoic B. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B. LiAlH4 1343.

2-propanol C. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. NaBH4 D. poate avea loc între două molecule de aldehide B. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C.1346. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-butanal B. 2-butenal C. un alcool nesaturat 1349. poate avea loc între două molecule de cetone C. Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. metanol C. metanal E. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . alcool butilic D. Zn/H2SO4 1350. Na/EtOH E. etanol D. LiAlH4 C. în prezenţa oxizilor de azot B. alcool metilic D. alcool etilic E. un alcool secundar 1348. formol B. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. un alcool primar 1347. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. hidrogenul lichid B. un alcool primar E. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. poate avea loc între două molecule de aldehide B. poate conduce la un cetol E. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. se elimină o moleculă mică B. ζ C. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. se formează o nouă legătură chimică simplă. poate conduce la un aldol D. are loc numai între compuşi identici D. are loc numai între compuşi diferiţi E. 1-propanol B. prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C.

benzilidenacetonă D. metanalul C. un aldol B. 2-butenonă B. etanalul E.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. formaldehida B. Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A. un croton C. un croton C. benzaldehida D. aldehidă crotonică şi apă 1356.o aldehidă nesaturată 1360. 4. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A. Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. 3-buten-2-onă C. poate conduce la o cetonă nesaturată E.un hidroxiacid B. acetona 1359. poate conduce la o aldehidă nesaturată D. metanolul B.C. un aldol B. poate conduce la un hidroxiacid 1354. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A. un aldol D. acetona 1358. 2-metil-2-butenal D. acetofenona E. Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A. 3-hidroxibutanal D. 3-metil-2-butenal 218 . 2–butenal D. un croton E. acetaldehida C. o hidroxialdehidă E.2-benziliden-2-metiletanal E. etanolul D. o hidroxialdehidă 1355. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A. 4-metil-3-pentenonă C. 2-butenal E.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. o cetonă saturată 1357. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A.

3-penten-2-onă C. Prin condensarea în mediu bazic. un compus macromolecular cu structură filiformă E. dintre fenol şi formaldehidă. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. un compus macromolecular cu structură filiformă E. dialilcetonă D.hidroxibenzilici B. tricloroacetaldehida B. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. rezultă: A. divinilcetonă 1366. 1. 3-butenalul 1367. 3-butenal C. 2.4–butandionă 1364. dietenilcetonă E.7-heptadien-4-onă B. dipropenilcetonă 1365. bachelită C 1363. acetaldehida B. novolac 1362.6-heptadien-4-onă C. 3-buten-2-onă B. Prin condensarea în mediu acid. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. dialilcetonă E. 2-butenalul E. alcooli p-hidroxibenzilici C. fenilmetilcetona D. dipropenilcetonă E. alcooli o-hidroxibenzilici B. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A.5-heptadien-4-onă D. formaldehida C. difenilcetona C. 4-penten-2-onă B. 2. benzaldehida 219 . alcooli p-hidroxibenzilici C. un compus macromolecular cu structură trididemensională D.E. 1. divinilcetonă D. la rece. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A. la rece. alcooli o. 3-metil-1-butenal 1361.

alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 4-metil-3-pentenona E. este o aldehidă E. se mai numeşte bachelită C D. Referitor la novolac. este un bun solvent pentru compuşii organici C. Referitor la novolac. este solubil în alcool E. este o substanţă termoplastică D. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. este termoplastic 1369. Referitor la bachelita C. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. compusul X este acetaldehida C. se obţine din fenol şi bachelită 1370. Referitor la acetonă. este insolubilă în apă D. este o substanţă termorigidă C. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. nu se dizolvă în nici un solvent 1372. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . Referitor la rezită. nu se topeşte la încălzire E. la rece B. compusul Z este 2-butenalul E. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 . la rece C. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. se obţine în mediu acid. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D. se obţine în mediu acid. este o substanţă amorfă B. divinilcetona 1368. are formula moleculară C3H6O B.este o substanţă solidă C. se mai numeşte novolac E. compusul X este acetona B. la rece B. este o substanţă solidă B. se obţine în mediu bazic. la rece C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. se obţine în mediu bazic. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este solubil în apă D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D.

Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. X şi Y. 4-metil-3-penten-2-ol C. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. etanalul este solubil în apă D. un alcool nesaturat 221 . compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B.Alegeţi răspunsurile corecte: A. benzaldehidă D. acetonă 1377. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. compusul X este 2-propanolul C. benzofenonă B. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. fenilacetaldehidă E. un hidroxiacid D. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 4-metil-3-penten-2-onă B. compusul X este acetaldehida C. compusul Z este propanal E. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. dibenzilacetona D. benzilidenacetona C. dibenzilidenacetona E. compusul Y este acetaldehida D. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. difenilcetona 1378. Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. compusul X este 1-propanolul B. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. doi acizi E. se obţine un compus Z. benzilacetona B. compusul Y este acetona D. aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. Compusul X rezultat poate fi: A. acetofenonă C. alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4. compusul X este formaldehida B. compusul Z este propenal 1376.

doi atomi de carbon primari C. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. 3-hidroxi-2-pentenal D. un atom de carbon terţiar E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. un atom de carbon secundar D. doi atomi de carbon secundari D. trei atomi de carbon primari C. 2-hidroxipentanal 1385. un atom de carbon primar B.1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386. doi atomi de carbon secundari D. 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. doi atomi de carbon primar C. 3-hidroxi-2-metilbutanal C. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. un atom de carbon secundar E. 3-hidroxipentanal E. un atom de carbon cuaternar 1382. doi atomi de carbon terţiari 1384. doi atomi de carbon cuaternari 1383. un atom de carbon cuaternar E. 2-metil-2-butenal B. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. un atom de carbon primar B. patru atomi de carbon primari B. 1.1381. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 .

cinci atomi de carbon secundari D. compusul X este etanal C. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO . compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 . patru atomi de carbon primari C. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y . În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. trei atomi de carbon primari B. doi atomi de carbon cuaternari 1387. doi atomi de carbon secundari D. trei atomi de carbon primari B.A. compusul Y este butanal D. compusul W este etanal E. compusul Z este etanol C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei atomi de carbon secundari C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. un atom de carbon terţiar 1388.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este glicolul D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X .HCl 2-butenal . doi atomi de carbon terţiari E. compusul W este acid etanoic 1389. Se consideră schema de reacţii: R. compusul X este etena B. compusul X este butanal B. compusul Y este 2-butenal E. compusul Y este 3-butenal 1390. trei atomi de carbon terţiari E. compusul X este metanal B.

cinci aldehide B. Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul Y este 3-butenol 1391. cinci cetone E. Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A. patru aldehide E. compusul Y este propanal D. compusul X este benzilidenetanal C. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. compusul X este benzilidenacetona B. compusul X este 3-hidroxipropanal C. compusul Y este 1-butenol D. compusul Y este 3-fenil-1-propanol D. compusul Y este 2-butenol E. trei cetone C. compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394. compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B.H2O Y + H2 / Pt Z H .C. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. compusul Z este 1-propanol 1392.H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO . Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 . compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. compusul Z este 1-propenol E. compusul Z este 4-metil-2-pentanol D. trei aldehide D. două cetone B. compusul X este propenal B. şapte aldehide D. şase cetone 1396. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E. cinci aldehide 1395.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. şase aldehide C.

Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A. şase cetone 1397. prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. tricloroacetaldehidă D. benzofenonă E.1-dicloroetanului E. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. O B. O C. O O D. formaldehida B. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B. Acetaldehida se poate obţine prin: A. Benzaldehida se poate condensa cu: A. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. zece aldehide D. acetonă 1400. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E. nouă aldehide C. hidroliza clorurii de etil D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. acroleina D. 2-fenil-2-propenal C. ea însăşi 1401. 225 .A. formaldehidă B. opt aldehide B. hidroliza 1. acetaldehida E. cinci cetone E. acetofenonă C.

C6H5 C. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A.O E. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B. O 1402. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . acilarea benzenului cu clorură de acetil C. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403. oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D. Tollens C6H5CHO E. CH3CHO C. C6H5COC6H5 R. deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B.HCl C6H6 + C6H5COCl D. Alegeţi reacţiile corecte: A. + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. 226 . adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E. adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404.

2 CH3 C O CH3 AlCl3 .HCl H D.2-dicloropropanului D. hidroliza 2. oxidarea 2-metil-2-butenei 1409. C6H6 + CH3COCl C. în prezenţa AlCl3 227 . Propanona se poate obţine prin: A. în prezenţă de AlCl3 umedă E. + H2O. hidroliza 2. Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. compusul X este clorura de benziliden C. adiţia apei la acetilenă C.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405. Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X . compusul X este clorura de benzil B. compusul Y este aldehida benzoică E. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A.2-dicloropropanului C. oxidarea izobutenei D. condensarea a două molecule de etanal B.C6H6 + C6H5COCl E. alchilarea benzenului cu clorură de acetil.2 HCl . alchilarea benzenului cu propenă. CH3CHCl2 + H2O 1406.2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B. Nu se poate obţine acetonă prin: A. compusul Z este alcoolul benzilic 1407. CH3CH2Cl + H2O E. condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E. compusul Y este alcoolul benzilic D. AlCl3 . adiţia apei la propină 1408. oxidarea izopropanolului B.

CH3CH2CHO B. CH2=CH–CH2–CH3 B. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. CH3 C C6H5 O D. C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411. CH2=CH2 D. hidroliza 1. Cl Cl E. CH3 C E. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A. CH2=CH–CHO E. hidroliza clorurii de benziliden 1410. oxidarea 2-fenilpropenei C. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A. Cl Cl 1412. CH3–CCl3 B.B. CH3 C CH3 O C.1-dicloro-1-feniletanului D. O 228 . C6H5–CHCl2 C. adiţia apei la fenilacetilenă E. CH3–CCl2–CH3 D. CH2 C CH2 CH3 CH3 C.

ζ E. ζ D. etanalului 1414. doi electroni π B. difenilcetonei E. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. compusul X este 1-propanol B. 2-butenalului cu Na BH4 C. propanonei cu Pt B. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. etilbenzenului cu Ni E. compusul Z este dietilcetona D. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. treisprezece legături simple. compusul Y este 2-propanol E. acroleinei cu LiAlH4 D. zece legături simple. un atom de carbon cuaternar 1418. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A.1413. patru electroni π C. Se consideră compusul cu structura de mai jos. benzaldehidei B. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. acetonei C. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . compusul Z este etilvinilcetona E. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B. compusul X este propanona D. compusul Y este 2-propanona 1416. compusul X este 2-propanol C. acetofenonei D. compusul Y este 2-butanona C. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. compusul X este 2-butanol B. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C.2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. 1. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A. compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424. ea însăşi 1420.1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. compusul Z este 3-buten-2-ol E. compusul X este propanonă C. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. compusul Y este propanal C. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO .2-dicloropropan + H2O . reactiv Fehling C. KMnO4/NaOH E. compusul X este 2-propanol B. compusul Y este 2-butanonă D. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422. Se consideră schema de reacţii: 230 . K2Cr2O7/H2SO4 D. compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C. compusul Z este 1-propenol E. compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B. compusul X este etanal B. reactiv Tollens B. compusul X este propanonă B. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2. compusul Z este 2-butanol 1423. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. 2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este propenal D.1419. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z .

compusul W este acidul etanoic E. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X . compusul Y este 2-metil-2-butena C. compusul Y este 2-butenă D. compusul W este propanona 1427.H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanal D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1. compusul Y este 1.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-butadienă 1426. compusul Z este 2-butenal E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X . compusul X este 2-buten-1-ol C. compusul Y este 2-butena B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B. compusul X este acetilena C. compusul Z este acidul etanoic D.6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . compusul X este 1-butanol B.2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D. compusul Y este 1. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425. compusul X este metan B.2-butadienă E.

compusul Y este 1-butanol C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.H3C CH2CH3 H3C O E. benzaldehidă E. formaldehida B. conţine patru atomi de carbon secundari C. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. propanonă C. 2-butanona 232 . propanal B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. acetofenonă D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. 2-butenal 1432. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. acetaldehida C. este o cetonă 1429. Referitor la formula moleculară C4H8O. conţine doi atomi de carbon terţiari E. conţine doi atomi de carbon primari B. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. conţine patru electroni π D. compusul Y este 2-butanol D. benzaldehida D. compusul Z este 2-butanonă E. compusul X este 1-butena B. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A.

În structura acetonei există: A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc. Na /EtOH E. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. patru electroni π D. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 . 1. Zn. NaBH4 C. şase electroni p D.2-dimetil-1-ciclobutenă C. patru electroni p E. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A.4-dimetil-3-pentanona E. 1. diizopropilcetona D. difenilcetona 1434. doi electroni π C. 1-butenă 1436. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. prin reducere formează un alcool primar D. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C. patru electroni p E.Pd2+ D. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A. 3-metil-1-butenă B. 2-metil-2-butenă C. 2-metil-2-pentenă B. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. LiAlH4 B. doi electroni p 1440. şase electroni π B. 2.E.3-butadienă 1437. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. la propanonă: A. 2-pentenă D. 2.4-dimetil-2. 4-metil-1-pentenă E. acetofenona 1433. şase electroni p 1439. şase electroni π B. dimetilcetona C. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-dimetil-2-butenă E. opt electroni π C. dietilcetona B. În structura benzaldehidei există: A. H2SO4 1438. 2.4-hexadienă D.

aldolică D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5–hexandiol D. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C.A. crotonică E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.5-hexadiena B. alcool terţbutilic C. compusul Y este 1. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ciclopropanol 1445. terţbutanol E. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C.2-dimetil-1. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. compusul X este 2. extramoleculară C. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B.5-hexandionă C. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E. ciclobutanol D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442.2–dihidroxiciclobutan 1444. 2-metil-1-propanol C. soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. compusul Y este 2. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y . prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B. alcool benzilic 1446. eterică 1441. compusul Y este 1. etanol B. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. intramoleculară B. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. compusul X este 2. formol 1443. 2-propanol D.2-ciclobutandiol E. alcool sec-butilic B. 3-metil-2-butanol E. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A.

Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. compusul X este fenilmetilcetona C. butanona C. 2 aldehide B. 1 cetonă 1448. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. 2 cetone E. propanona D. două cetone E. 3. aldehida benzoică 1452. acetofenona 1450. difenilcetona E. acetaldehida E. metanalul B. 3-metilbutanal E. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y . aldehida crotonică C. benzaldehida C. ciclohexanona B. nici o cetonă 1449. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. o cetonă D.aldehide C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. etanalul C. două aldehide C. diterţbutilcetona B. dimetilcetona D. benzofenona D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. formaldehida E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. 4 aldehide D. compusul X este alcoolul benzilic B. acetona 1451. o aldehidă B. butanalul D. 2-metilbutanal 1453. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1-feniletenol D. 2-butenalul B.1447.

compusul Y este o. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul W este etanul 1456. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z . compusul Y este 2-butanol D. Se consideră schema de reacţii: 236 . Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 .3 H2 . compusul X este butanal B.compusul X este acetilena C. compusul X este formaldehida B. compusul Z este 2-butena Y HO 1455. compusul Z este 1-butena E. compusul X este formaldehida C.H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este etena E. compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanalul C. compusul Z este acroleina 1457. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y . Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O. compusul Y este alcoolul vinilic B.o-dihidroxidifenilmetan E.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454.E. compusul X este butanona C. HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y .3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este aldehida propionică E. compusul Z este etanalul D. compusul X este acetilena B.6000C HO Z . compusul Y este formaldehida D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O.

compusul Y este 2. compusul X este 2. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2. Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .CO2 O O .HCl .3-dimetil-2.3-dimetil-1-butanol D. compusul Z este o. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C.p-dihidroxidifenilmetan 1459.p-dihidroxidifnilmetan E. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C.4-dimetilpentanol D.3-dimetil-2-butenă 1461.3-dimetil-1-butenă B.H2O .o-dihidroxidifenilmetan D. compusul X este 2. compusul X este 2-hidroxi-2.HCl .3-dimetil-1-butanol X Y . compusul Y este 2.2 H2O .3-butandiol 237 . compusul Z este o.p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y . compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B.3-dimetil-2-butanol E. compusul Z este novolac Z 1460.H2O .4-dimetil-1-pentenă E. compusul Z este p.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-dimetil-1-pentenă B. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 .3-butandiol B. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D. compusul Y este 2. compusul Z este 2. compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B. compusul Y este 2.o-dihidroxidifenilmetan E.H2O .2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este p. compusul X poate fi 2.4-dimetil-4-penten-2-ol C. compusul x este 2. compusul X este 4-hidroxi-2. compusul X este 2.4-dimetil-1.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-pentadienă 1462. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y .H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A.3-dimetil-2-butenă C.

se numeşte 3-metilbutanal E. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP. acid izobutanoic 1467.3-dimetil-1. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B.3-butadienă E. compusul Y este 2. butandiona este un compus dicarbonilic E.C. Sunt corecte afirmaţiile: A.3-butadienă 1463. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E.2-dimetilpropanoic C. pot fi aldehide şi cetone E. Referitor la compusul cu structura de mai jos. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. grupa carbonil este nepolară D.4-butandiol D. compusul X poate fi 2. acid trimetilacetic D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468. 13. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A. compusul Y este 1. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465. se numeşte 2-metil-4-butanal D. se numeşte β-metilbutanal 1464. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B. este o aldehidă B. este o cetonă C. acid izovalerianic B. acetatul de etil 238 . acid terţbutilic E. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C. acid 2.3-dimetil-1.

urmată de hidroliză C. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. 1. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. este ireversibilă B. carbonatul de sodiu C.4-butandiolul E. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A. reacţia cu oxizii metalelor C. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. 3-hidroxibutanalul C. înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473. ionizarea în soluţie apoasă B. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. 1. H2SO4) D.4-butendiolul 1469. are loc în mediu bazic C. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. esterificarea C. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D.B. formiatul de izopropil D. reacţia cu metale B. acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. reacţia cu hidroxizi alcalini D. reacţia de esterificare E. sunt adevărate afirmaţiile: A. hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. anhidrida acetică D. se foloseşte unul din reactanţi în exces E. adiţia HCl la acid acrilic. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. hidroxidul de sodiu E. metanul B. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia cu metale alcaline 239 . hidroliza dimetilcianhidrinei B. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. sodiu metalic 1475.

Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 .f. acid formic E. grupa –COOH este polară D. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. scăzute 1481. acid etanoic C. acid metanoic B. nu se poate obţine industrial E. se comercializează sub numele de oţet de vin D. acid acetic D. sunt în stare de agregare lichidă B. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A. şi p. nu reacţionează cu alcoolii E. este insolubil în apă 1480. oţet 1479. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. cu apa formează legături de hidrogen 1482. acid metanoic B. proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. acid etanoic C. au caracter acid D. este volatil D.D. formol 1478. are formula generală CH3–COOH B. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A. este foarte uşor solubil în apă E. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A.50C E. acid propanoic E. este un lichid incolor D. acid acetic D. sunt acizi tari 1483. are p. este o substanţă solidă la t = 16. reacţia cu oxizi bazici E. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. au formula generală R–COOH B. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. are miros înţepător C. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C.t. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477.

HCOOH 1487. colorează în roşu hârtia de turnesol E. formând var stins 1488. Mg B. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. Cu E. H2 1484. este o reacţie ireversibilă C. se dizolvă în apă E. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. este o reacţie reversibilă D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485. în soluţie apoasă ionizează 1486. KOH D. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . H2SO4) B. Acidul acetic reacţionează cu: A. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B. reacţionează cu oxidul de calciu. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. NaOH) 1490. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. dioxid de carbon şi apă B. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. este un acid mai tare decât acidul formic B. este o reacţie de echilibru E. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. CH3COO─ D. formând o sare şi hidrogen D. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. este un acid mai tare decât acidul propanoic C. Zn D. Fe C. CaCO3 E. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. CaO C. Fe B. reacţionează cu oxizii metalelor.A. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E.

acidul butiric B. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt numai în stare lichidă 1494. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491. acid capronic D. se numeşte acid stearic C. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli. acid caprinic 1496. se numeşte acid palmitic B. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. de oţet B. acetatul de etil are un miros înţepător. acid butanoic C. este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. este un acid gras saturat D. acidul oleic D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. pot avea numai legături simple C–C E. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. conţin un număr impar de atomi de carbon B. acid hexanoic C. Sunt acizi graşi saturaţi: A. pot fi saturaţi C. acetatul de etil este un ester D. pot fi nesaturaţi D. acid hexandioic B. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. poliesterii sunt polimeri de condensare E. acid propionic B. acid butiric E. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. acid caprilic E. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C.B. acid capronic D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. acidul caprilic C. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. au loc reacţii de copolimerizare C. acid propanoic 1495. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. acidul linoleic 242 . este un acid gras nesaturat E.

substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. acidul pentanoic C. este un acid gras saturat B. acidul butanoic B. substanţa a poate fi Mg B. substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. acidul linoleic 1500. Sunt acizi graşi saturaţi: A. acidul capronic C. acidul oleic E. Alegeţi răspunsurile corecte: A. se numeşte acid oleic D. prezintă izomerie geometrică 1501. prin eterificarea glicerinei C. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . este un acid gras nesaturat B. prin oxidarea arenelor polinucleare E.f. acidul caprilic D. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. pornind de la compuşi naturali B. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. Acizii graşi se pot obţine: A. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin hidroliza grăsimilor D. este un acid gras nesaturat C. substanţa b poate fi MgO C. acidul pentanoic 1498. are trei legături duble C=C E. substanţa a poate fi H2 E. acidul heptanoic D. acidul lauric 1499. acidul acetic are p. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. mai mare decât etanolul B. acidul hexanoic B. are structură plană C.E. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul palmitic E. se numeşte acid linoleic E. Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D.

pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. acid salicilic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o substanţă cristalină B. acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. acid acetilsalicilic B. aspirină D. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B. acid o-hidroxibenzoic E. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. este un acid alifatic E. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. Ka E. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509.C. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. este un acid mai slab decât acidul benzoic B. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. este un acid aromatic D. este solubil în apă E. Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506. exceptând acidul formic D. este insolubil în apă C. salol 244 .

CH3COCl D. (CH3CO)2O 1512. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C. prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. C2H5OH C. prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C. aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. este un compus lichid 1516. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acetona D. compusul X este 1-propanol B. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. CO2 E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y este acidul acetic 1517. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc într-o singură etapă B. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D.1511. este un hidroxiacid E. Se consideră schema de reacţii: 245 . aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. NaOH B. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. compusul X este 2-propanol C. compusul Y este propanona E. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E.

compusul Y este acidul benzencarboxilic D.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. compusul X este clorobenzenul B.HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A. compusul X este toluenul D. compusul X este toluenul B. compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 . compusul X este fenolatul de sodiu C. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X . compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E. compusul W este acidul salicilic E. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B. compusul Y benzaldehida 1518. . compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. compusul X este izopropilbenzen C. KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . Se consideră schema de reacţii: + CO2. p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO . compusul Z este acidul salicilic D.C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh.HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. compusul Y acidul benzoic D. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. t. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh. C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C. CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 .HCl Alegeţi răspunsul corect: A. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519. compusul X este n-propilbenzen B. compusul Y acidul fenilacetic E. compusul X este xilenul C. compusul Z este fenilmetilcetona E. compusul X etilbenzenul C. compusul X este acidul benzoic B.

compusul X este aspirina C. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523. compusul Z este glicolul B. compusul K este acetatul de etil 1524.1522. compusul Y este acetat de etil D. acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D. compusul X este acidul acetilsalicilic B. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. acidul participă cu protonul grupei –OH. iar acidul cu grupa hidroxil B. compusul Y este propionat de etil 1526. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul salicilic D. compusul Z este etanolul C. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanal B.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. opt esteri 247 . Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. compusul Y este aspirina 1525. compusul W este acetaldehida D. în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool. compusul Y este dietileter E. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E. trei acizi monocarboxilici B. patru acizi monocarboxilici C. compusul X este acid propionic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este acidul acetic E.

compusul Y este alcoolul etilic E. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B. KOH) se formează acetaţi alcalini C. nouă esteri E. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. zece esteri 1527. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. cinci esteri 1528. 10 acizi carboxilici B.D. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acetaldehida D. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. trei acizi carboxilici C. patru acizi carboxilici D. compusul X este etanul B. 12 acizi carboxilici C. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. patru esteri E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 . prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. 3 esteri E. acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. 14 acizi carboxilici D. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E. compusul Z este acetatul de etil 1531. doi acizi carboxilici B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D. compusul X este etena C. reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A.

Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH. benzoatul de metil este un eter aromatic C. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul Z este toluenul B. 2. I < II < III C. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D. I > II < III B. compusul U este benzoatul de etil 1534. Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537.1533. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. compusul W este acidul fenilacetic D. III > II > IV 1539. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. compusul Z este etilbenzenul C. 2-butenă B. 2-metil-1-butenă 1535. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etenă cu reacţiv Bayer E. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C. 1.2-difeniletenă E. compusul W este acidul benzoic E. III = C6H5–COOH.3-dimetil-2-butenă C. II = CH3COOH. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536.3H2 X + H2. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. IV > II > I E. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B. etilbenzen B. propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. Se consideră schema de reacţii: 249 . IV < II < I D. IV = CH3–CH2–COOH. 1-butenă D. acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B.

hidroxid de cupru (II) B. t. reactiv Bayer 1543. hidroxid de diaminoargint (I) D. compusul X este acidul acetic B. compusul Y este etanolul C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A.propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. KMnO4 / H2SO4 E. compusul U este metanul E. K2Cr2O7 / H2SO4 C. compusul Y este n-propanol C.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acid propanoic C. compusul T este etena 1541. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul U este etanul D. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni. p Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este izopropanol 1540. compusul X este acid acetic B. compusul Y este metanolul D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 . compusul Z este benzoatul de metil E. compusul Z este acetatul de fenil 1542. compusul X este acid propanoic B. compusul Y este n-propanol E. compusul Y este etanol D.

numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. numărul atom de carbon secundari este 2 C. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. etenă 1547. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. numărul atom de carbon cuaternar este 1 E. numărul atom de carbon primari este 4 B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A.COOH NH2 C. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. etilbenzen E. etanol B. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. izopropanol 251 . compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. 2–butină C. toluen D. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. 2–butenă B. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E.

C. etan 1548. 1-butenă B. Se formeză acid acetic prin: A. terţbutanol D.1. Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A. 1. Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A.2–dicloropropan C. 2–propanol 1551. oxidarea o-xilenului E. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A. hidroliza clorurii de benzil B.etandiol B. 1.2 . 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E.2.3–propantriol D. 2–cloropropan B. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. alcool izobutilic E. 1. 2. 2–metil–2-pentenei D. 3. oxidarea toluenului D. 1–pentenei B. propanonă E. izoprenului 252 . oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E. ciclopentadienei E. oxidarea etanului C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A. 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D.1–tricloropropan D. oxiadrea energică a etanolului B. hidroliza clorurii de etilidin D. 2-butenă C. Se formează acid benzoic prin: A. ciclohexenă E. hidroliza triclorofenilmetanului C. triclorofenil metan E. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A. 2–pentenei C.5-dimetil–2-hexenă D. hidroliza cloroformului 1554. etenă 1550. clorură de benzen 1549. oxidarea etilbenzenului 1553. alcool etilic C. 8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B.

2–etandiolului D.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este propanona C. compusul Z este acetat de etil 1558.1555. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO . compusul Y este acid acetic E. compusul Y este acetaldehida D. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. compusul X este 1.1. anhidridele acide D. compusul Y este alcool izopropilic E. hidroliza 1. compusul W este etanol D.2–etandiol B. clorurile acide C. oxidarea energică a ciclobutadienei C. compusul X este etanol C. compusul Y este acid acetic 1560. oxidarea energică a 1. compusul T este acid etanoic 1559. esterii B.2–hexacloroetanului E. compusul X este etan B.2. compusul W este etanal E. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este etena C. oxidarea energică a ciclobutenei B.2. nitrilii 1557. compusul Y este acetaldehida D. Se consideră schema de reacţii: Y 253 . compusul X este propena B. aminele E. Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556. Se poate forma acid etandioic prin: A.1.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

3-trioleil-glicerolului rezultă: A.1595. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. se adaugă: A. săpunurile sunt biodegradabile C. enzime D. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B. polifosfaţi C. lecitină D. palmitatul de potasiu 1598. amoniac 1596. poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . acid oleic B. alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-tributanoil-glicerolului C. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. nu are importanţă practică B. acid palmitic D. stearatul de sodiu E. substanţe fluorescente B. glicerină 1601. stearat de sodiu C.2.2. palmitat de sodiu B. acid linoleic C. glicerină D. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A. Prin hidroliza 1. glicerol E. caroten B. este o reacţie de hidroliză E. acid stearic 1600. Aditivii din detergenţi pot fi: A. sulf E. se formează sarea acidului stearic 1602. este o reacţie de policondensare D. se reface glicerina C. butandionă C. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D. acid stearic E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.

–X B. prin ardere în corp. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. –CH2–CH2–O–K D. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E. prin hidrogenare.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D. acidul capronic este un acid gras saturat 1604. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. grăsimile nu se hidrogenează 1603. 1. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. –NH2 E. prin oxidare completă.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. Sunt false următoarele afirmaţii: A. Sunt false următoarele afirmaţii: A.2. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 1. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D. –OSO3-Na+ 1608. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D.C. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. –SO3Na C. margarina este lichidă 261 . acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E. se rup legăturile duble D. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C.2. cu eliberare de energie C. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E.2. 1. lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609.

saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. uleiurile brute. acid palmitic 262 . acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Neniţescu şi D. este un săpun solid E. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.şi Na+ D.D. raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. pentru a fi folosite în alimentaţie. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C. în materiile organice grase. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. obţinute prin presare. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. forma de zig-zag a catenei 1617. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613. consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. Isăcescu C. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. săpunurile de potasiu sunt moi E. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. este un detergent 1614. este o sare C. natura substanţelor din care provin C. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D.1610. se rafinează E. sunt agenţi activi de suprafaţă C. clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. gradul de nesaturare a grăsimii D. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. se mai numesc detergenţi B. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO.

au număr impar de atomi de carbon C.2. sunt monocarboxilici 1620. 2 moli acid butanoic B. 1.B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A. 1 mol acid palmitic E. glicerină E. au număr par de atomi de carbon B.3-tributanoilglicerol B. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 .3-dipalmitil-glicerol 1622. 1.2.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. Sunt trigliceride mixte: A. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C.2. acid stearic C. au catenă liniară E. 1 mol acid stearic 1619.3-tristearilglicerol B. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B. acid butanoic D. 2 moli glicerină C. dioleopalmitina E. 1 mol acid butanoic D. dipalmitostearina E. 1-butanoil-2. tristearina D. trioleilglicerol 1621. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. Sunt trigliceride simple: A. palmitat de sodiu 1618. trioleina D. au catenă ramificată D. structura de mai jos corespunde 1. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D.

reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. cea mai simplă trigliceridă este 1. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 . acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627.2. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B. Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B. structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623. nu sunt solubile în apă C. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. Sunt false următoarele afirmaţii: A. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. Sunt false următoarele afirmaţii: A. la fierbere E. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. are loc în mediu bazic C.CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. reface glicerina E. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D. Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A. toate grăsimile sunt trigliceride C. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. fac parte din clasa zaharidelor B.3–tributanoil-glicerol B. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. conţin catene voluminoase nepolare E.

prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D. HIDROXIACIZI 1630. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. micşti nesaturaţi D. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. alifatici E. alifatici B. hidroxiacizii pot fi: A. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 . aromatici 1633. acizi alcooli D. modelul spaţiul al moleculelor E.D. natura catenei hidrocabonate B. carboxilici C. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B. acizi fenoli E. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. în trigliceride. poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. 15. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. Hidroxiacizii pot fi: A. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. se găsesc în natură 1631. aldoli 1634. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. aplicaţiile lor practice 1632. în stare naturală. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. hidroxilici B. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. aromatici C. grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629.

poliaromatici 266 . acid gliceric 1639. acid lactic 1640. m şi p 1636. acid hidroxiacetic B.OH faţă de grupa . β. acid 2. hidroxiacizii pot fi: A. acid orto-hidroxipropanoic D. grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. acid hidroxietanoic C. acid glicerolic E. acid o-hidroxibenzoic D. acid 2. acid glicolic 1638. acid α–hidroxipropanoic E. acid 2-hidroxibenzoic C. acid glioxalic D.COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o. δ E. monohidroxi-monocarboxilici B. acid 2-hidroxipropanoic B.3-dihidroxipropanoic C.2-dihidroxipropanoic B. acid α. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D. acid α-hidroxibenzoic B. acid 1. acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. polihidroxi-monocarboxilici C. monohidroxi-policarboxilici D. acid salicilic 1637. polihidroxi-policarboxilici E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A.C. În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A. acid o-hidroxiacetic E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A. precizarea grupei .hidroxi-1-carboxibenzenic E.β-dihidroxipropanoic D.

solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. este foarte solubil în apă D. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. soluţia apoasă are caracter bazic B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o substanţă cristalină B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. are loc în mediu acid 1648. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E.1641. acidul citric conţine două grupe carboxil E. este insolubil în apă C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B.

în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. t. Hidroliza aspirinei conduce la: A. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C. acid acetilsalicilic B. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. salicilat de sodiu D. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A. anhidridă acetică E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C.C. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. acid salicilic C. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E. acetonitril D. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E. Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652. sinteza acidului benzoic C. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. în prima etapă a procedeului formează un ester E. clorură de acetil C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. sinteza fenolului B. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. p + Na + HCl fenol X Y Z . compusul X este fenoxid de sodiu 268 . acetilat de metil B. sinteza acidului salicilic E. apă 1654. are loc în două etape principale B. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. salicilat de sodiu 1650.1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653. sinteza acidului acetilsalicilic 1651.NaCl . prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. acid acetic E.

1-dicloroetan C. compusul X este salicilat de metil B. compusul S este acid o-hidroxietanoic E. compusul Z este acid acetic C. compusul Y este acid lactic D.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h . compusul Y este acid salicilic C. compusul X este etanol B. compusul W este acetaldehida D. compusul S este acid glicolic 1659. compusul Y este acid acetic 1657. Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R. compusul Y este salicilat de sodiu D. Tollens + Cl2 / h Z . compusul X este acid acetilsalicilic C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658. compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic . Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C. HgCl2 X + HCl Y + H2O .2-dicloroetan B.HCl + H2O / HO W . compusul U este acetaldehida E. compusul Y este apa E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y . compusul U este acidul hidroxiacetic 269 . compusul Z este salicilat de sodiu 1656. compusul Y este acid glicolic E. compusul Z este acid salicilic E.HCl + H2O / HO T . compusul W este acid acetic D. compusul Y este 1. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este aspirina D. compusul X este acid acetic C.HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A.B.HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este acid acetic B.

compusul Y este acid etanoic D. un atom de carbon primar 270 . un atom de carbon terţiar 1666. şapte atomi de carbon secundari 1664. patru atomi de carbon secundar E. compusul X este n-butan D. compusul X este 1-butenă B. În acidul citric există: A. compusul Y este etanol C. În acidul δ-hidroxihexanoic există: A. doi atomi de carbon primari B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h .1660. compusul W este acid hidroxiacetic 1662. compusul W este acid monocloroacetic E. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar D. un atom de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon primar B. compusul X este 2-butenă C. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A. trei atomi de carbon primari C. compusul Y este acetaldehidă E. un atom de carbon primar B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . În acidul tartric există: A. trei atomi de carbon secundar E. doi atomi de carbon primari C. compusul X este etanol B. un atom de carbon terţiar 1665. doi atomi de carbon primari C.HCl + H2O / HO Z . doi atomi de carbon secundar D.HCl W +X . doi atomi de carbon secundari E. şase atomi de carbon nulari E.HCl + H2O / HO Z . patru atomi de carbon secundari 1663. compusul Y este acidul etanoic 1661.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei atomi de carbon secundar D. În acidul gliceric există: A.HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A.

oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668. hidroliza 1. clorură de etanoil D. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. au caracter bazic C. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. trei atomi de carbon secundar 1667. COOH OH + 2NaOH . sunt substanţe ionice E. etanoat de etanol 1670. Alegeţi reacţiile corecte: A. Referitor la salicilatul de sodiu. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. au caracter acid B. doi atomi de carbon secundar E. un atom de carbon secundar D. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672.B. oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi atomi de carbon primari C. etanal C. Acidul glicolic se poate obţine prin: A. este insolubil în apă D.2-dicloroetanului B. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. anhidridă etanoică E. sunt săruri D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt solubili în apă 1671.2H2O B. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E. adiţia apei la acetaldehidă C. hidroliza acidului monocloroacetic D. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. COO Na O Na 271 . etanol B.

COOH OH + NaOH B. O Na p. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E. COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. OH COONa D.COOH OH + HO C2H5 C. Alegeţi reacţiile corecte: A. O Na p. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 . t0C + CO2 COO Na 1673. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C.

trei izomeri (fără stereoizomeri) D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C. COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674.E. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A. doisprezece legături simple ζ 1676. o legătură π B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . două legături π 1675. cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. cincisprezece legături simple ζ D. trei legături π C. nouă legături simple ζ C. acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. patru legături π D. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C. zece legături simple ζ E. şapte legături simple ζ B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. zero legături π E. patru izomeri (fără stereoizomeri) E. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B.

lămâile conţin acid citric C. lămâile conţin aspirină 1680. strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul Y este aspirina 1681. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D. compusul X este acetat de fenil B. compusul X este salicilat de etil C. laptele conţine acid lactic B. compusul Y este salicilat de etil D. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. compusul X este acid acetilsalicilic B. compusul Y este acid acetilsalicilic E.CH2 COOH OH C. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 . Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

are structură fibrilară B. acidului gluconic C. triacetat de celuloză D. este uşor solubilă în solvenţi organici D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. celofan 1689. diacetat de celuloză C. intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. celulozei 1686.=1000C C. are culoare brună E. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. se dizolvă în reactiv Schweitzer E. se găseşte în mierea de albine E.CAP. acid acetic E. 16. Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B.t. se caramelizează 1687. are structură amorfă D. reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. ZAHARIDE 1682. Glucoza intră în compoziţia: A. cât şi piranozică D. zaharozei E. TNT D. fructozei B. vâscoză 1684. acizilor aldarici D. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. Din celuloză se poate obţine: A. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. xantogenat de celuloză E. monoacetat de celuloză B. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. are p. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 . trinitrat de celuloză C. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. se topeşte la 1850C B. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celofan B.

culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. maltoză D. amilopectina are structură ramificată C. triazotit de celuloză 1690. celuloza din plante are rol de suport C. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. acid gluconic C. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. glicogen C. zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D. mononitrat de celuloză D. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. sorbitol B. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. amiloză E. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. celuloză E. glucoză 1694. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. Sunt corecte afirmaţiile: A. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C. dextrine B. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E. este o dizaharidă 276 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. diazotit de celuloză E. formând un eter hexametilic D. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar.A. trinitrat de celuloză B. dinitrat de celuloză C. manitol D. se esterifică cu sulfat de metil. lactoză 1695. are compoziţia C12H22O12 B. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A.

Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. este cea mai dulce monozaharidă E. Monozaharidele sunt substanţe: A. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. alcool şi ester C. polizaharide 1704. cu gust dulce E. cu funcţiuni mixte D. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. lichide C.E. oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. au formula -(C6H10O5)nD. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 . În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. alcool şi cetonă E. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. oligozaharide E. este o pentoză 1701. nu are caracter reducător D. zaharidele se clasifică în: A. hidraţi de carbon D. se sintetizează în ficat E. acid şi aldehidă D. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. amorfe 1700. Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. Este adevărat că: A. conţine o grupă cetonică B. solide B. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. alcool şi aldehidă B. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D. posedă două grupe alcool primar C. glucide B. acid şi cetonă 1703. monozaharide C.

o grupă carbonil de tip aldehidă B. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D. Aldohexozele conţin în structură: A. două molecule de β-glucopiranoză B. sub acţiunea luminii D. catenă liniară C. fără gust dulce 1708. două molecule de β-D-fructofuranoză D. reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. este o pulbere albă. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. amorfă. la temperatură scăzută 1705. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. colodiul D. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A. unde n=200-1200 1707. bumbacului B. fulmicotonul B. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. este insolubilă în apă caldă D. zahăr invertit E. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B. celulaza 1711. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. catenă ramificată 278 . pot fi oligozaharide E. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A. Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. xantogenatul de celuloză C. paielor 1710. grâului C. stufului D. sub acţiunea enzimelor E. celobioza E. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B.A. în prezenţa acizilor organici C. dextrine 1709. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. trestiei de zahăr E. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. pot fi polizaharide 1706. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. are structură filiformă C. în prezenţa acizilor minerali tari B.

sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. se pot obţine prin arderea alcanilor E.D. grăsimile D. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. zaharidele E. acizii graşi nesaturaţi C. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. proteinele 1714. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. sunt compuşi naturali B. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. pot fi aldoze sau cetoze 1717. Zaharidele: A. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. se mai numesc glucide D. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E. în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. liniară sau ciclică E. acizii graşi saturaţi B.

contractării muşchilor 1724. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. D-glucopiranoză D. în prezenţa drojdiei de bere E. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. cu formare de alcool butilic B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. glucoza se reduce la acid gluconic E. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. un atom de carbon asimetric 280 . glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. ciclopentan B. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720. glucoza se oxidează la acid gluconic D. un atom de carbon anomeric B. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C.A. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. Glucoza formează energia necesară: A. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A. D-glucofuranoză E. se poate forma: A. relaxării muşchilor B. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. cu formare de alcool etilic şi CO2 C. hexanolului 1722. glucoza are caracter oxidant B. glucozei D. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. glucoza are caracter reducător C. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. acetonei C. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. etanolului B. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D. ciclohexan C. Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C. fructozei E. tetrahidroxifuran 1726.

ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. Referitor la dizaharide. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. unde n este gradul de policondensare. ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D. poate aparţine celulozei 281 . se scindează prin hidroliză. formula Fehling 1728. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. formula de structură Tollens C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. formula de structură ciclică de perspectivă D. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. formula Haworth E.E. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. Zaharoza este o dizaharidă care: A. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. formula moleculară (C6H10O5)n . eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731. formula de structură Fischer B. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A. în două molecule de monozaharidă B. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. în mediu acid. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C.

se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. poate aparţine amidonului C.B. orto. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734. se pot afirma următoarele: A. în poziţiile 1-6 C. formule plane ciclice C. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. formule plane liniare B. formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. reacţiile de esterificare B. din loc în loc. reacţiile de reducere D. nitraţi de celuloză C. hidrolizează. formula moleculară (C6H10O5)n .şi para-izomerie E. se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. Referitor la amiloză. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. Amilopectina este componenta amidonului care: A. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. meta-izomerie 282 . Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. reacţiile de sulfonare 1736. amidonul este format din două polizaharide B. formule ciclice de perspectivă D. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. acetaţi de celuloză E. Sunt false următoarele afirmaţii: A. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. Celuloza este un polizaharid care: A. acetaţi de celobioză 1740. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. din punct de vedere al compoziţiei chimice. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. reacţiile de condensare E. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. acetaţi de amiloză B. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. nitraţi de amiloză D. amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E. reacţiile de oxidare C. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D. unde n este gradul de policondensare.

glucoza formează D-manitol D. fructoza formează L-manitol C. sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 . azotat de celuloză cu 25% azot D. industrial. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. acid aldaric C. cu borohidrură de sodiu.2. Monozaharidele: A. este o proteină sintetică B. monoxid de carbon şi apă D. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. acid gluconic B. glucoza formează 1. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A. cu amalgam de sodiu şi apă C. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. în mediu acid E. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. sorbitol 1745. industrial. este format din amiloză şi amilopectină E. azotat de celuloză cu 20% azot C.1741. Amidonul: A. colodiul 1748. acid glucaric E. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. este format din amiloză şi acetonă D. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C. azotat de celuloză cu 10% azot B. în prezenţă de catalizator metalic Fe B.5. din dioxid de carbon şi apă.6-hexitol B. din diverse materii prime vegetale E. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A. din diverse materii prime animale D.3. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E. în prezenţa luminii 1744. fulmicoton E. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. fructoza formează D-manitol E. fructoza formează D-sorbitol 1746.4.

în forma ciclică piranozică 284 . zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. diesteri organici B. manitol D. azotaţi de celuloza E. acid aldonic B. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. Pentru a fi optic activă. acid glucaric 1755. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. în forma ciclică furanozică C. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. acetaţi de celuloza 1754. amestecul racemic este optic inactiv E. amestecul racemic este optic activ D. amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C.C. Molecula de fructoză poate exista: A. sulfonaţi de celuloză D. triesteri anorganici C. componente chirale şi una să fie în exces C. monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. în forma liniară carbonilică D. în forma liniară piranozică B. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E. concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750. Anomerii sunt: A. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. componente chirale în concentraţii egale D. diastereoizomeri optici în echilibru D. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C. acid gluconic C. glucitol E. o componentă chirală şi una achirală B.

în forma ciclică carbonilică C. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D. prezenţa grupei cetonice B. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759.E. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. grupa carbonil şi grupa alil C. prezenţa grupei cetonice B. Glucoza poate exista: A. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 . în forma liniară furanozică 1756. formula de structură spaţială E. grupa carboxil şi grupa carbonil B. amiloza este partea solubilă din amidon C. formula plană ciclică C. formula de perspectivă Tollens D. prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. în forma liniară furanozică E. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. amiloza este partea insolubilă din amidon B. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. în forma liniară carbonilică D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. în forma ciclică piranozică B. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. formula de perspectivă Haworth 1763. grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. formula plană liniară B. participă: A. prezenţa grupei aldehidice C. grupa carbonil şi grupa metil 1760. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. în forma liniară piranozică 1757. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A.

în cazul aldozelor. izomeriei sterice D. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. amidonul nu este o substanţă unitară B. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. sunt adevărate afirmaţiile: A. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764. anomerilor E. grupa hidroxil din poziţia 4 D. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. amidonul este format din două polizaharide D. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. în cazul cetozelor. se stabileşte o legătură de tip eter 1768. grupa hidroxil din poziţia 6 1765.A. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. piranozică şi furanozică B. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 . anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. amidonul este format din două monozaharide C. atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. în cazul aldozelor. În cazul cetozelor. grupa hidroxil din poziţia 5 E. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D. grupa hidroxil din poziţia 2 B. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. poate exista în formă liniară. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. Următoarele afirmaţii sunt false: A. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. izomerilor masici 1766. se stabileşte o legătură de tip ester E. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. grupa hidroxil din poziţia 3 C. izomeriei de funcţiune C. În ceea ce priveşte fructoza. izomeriei de poziţie B.

se oxidează la acid gluconic 1770. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. are caracter reducător 1772. participă uşor la reacţii de esterificare 1777. sunt false următoarele afirmaţii: A. reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E. Referitor la celuloză.3.D. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 . este 1. este o monozaharidă B. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B. În ceea ce priveşte glucoza. prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. . prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D. nu prezintă activitate optică D. este insolubilă în apă C.4.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. este insolubilă în apă C. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B. sunt false următoarele afirmaţii: A. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B.5. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. intră în compoziţia zaharozei E. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. este o cetohexoză 1771. participă uşor la reacţii de hidrogenare E. se foloseşte la argintarea oglinzilor D. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. Referitor la fructoză. este o dizaharidă 1775. este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E.

A. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. poate forma monoesteri. fiecare formând acid gluconic 1784. se numesc formule Haworth B. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. este format din două polizaharide C. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. cu eliminarea unei molecule de apă D. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. Referitor la amidon. nu este o substanţă unitară B. în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. Referitor la monozaharide. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. următoarele afirmaţii sunt false: A. în aceste formule. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. Referitor la amidon. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. diesteri şi triesteri B. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. prin hidroliză enzimatică în organism. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. nu reacţionează cu iodul E. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. în cazul aldozelor. în plante C. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în aceste formule. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C. glucoza şi fructoza se reduc. în cazul cetozelor. amiloza este partea insolubilă din amidon D.

reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. zaharoza este o monozaharidă 1788. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. celuloza miroase a mere verzi E. celuloza este folosită în industria alimentară D. carbonilică D. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. glucoza este o zaharidă de policondensare E. se obţin numai prin sinteză 1786. glucoza poate exista numai în forma liniară. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. unde n este gradul de policondensare D. celuloza nu reacţionează cu iodul C. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790. principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. au formula moleculară (C6H10O5)n. Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. celuloza este o substanţă higroscopică 1791. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. sunt insolubile în apă B. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D.A. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C.

hidraţi de carbon B.2-dihidroxipropanal E.C. glicerinaldehidă D. hidrogen şi oxigen E. 2. este o dizaharidă 1796. Zaharidele se mai numesc: A. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. hidroxialdehida glicolică B. zaharuri 1793.3-dihidroxipropanal 1795. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D. gliceride E. este o cetoză C. în funcţie de configuraţia moleculei. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A. se numeşte 1. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 . Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A.4-trihidroxi-2-butanonă D. aldehida glicerică este o dizaharidă C. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792.3. aldehidă glicerică C. este o aldoză B. 1. este o monozaharidă E. lipide D. glucide C. glucoză poate adopta numai structură plană D. conţin carbon.

un tetrol E. D-sorbitolul este 1. glucoza are opt stereoizomeri E. soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802. D-glucoză B. se poate obţine: A. se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. D-glucitol E. se scrie catena liniară de atomi de carbon B. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. D-sorbitol C. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen. D-manitol E. un alcool hexahidroxilic 1801. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. formula baie B. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. formula plană liniară D. formula de perspectivă 1798.6-hexitol E. D-glucitol 1797.4. D-fructoză B. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A. D-glucoză B.5. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. formula plană ciclică E. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. D-sorbitol D. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. se poate obţine: A. D-manitol 1800. se identifică atomii de carbon asimetrici D. formula scaun C. amidonul este un dizaharid.2. D-glucitol D. în prezenţă de catalizatori. D-manitol C. în prezenţă de catalizatori. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 . iar celuloza un polizaharid B.A. D-fructoză C. D-glucitol D. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A.

amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se nitrează 292 . celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. izomeri de poziţie D. stereoizomeri E. este insolubilă în apă E. se reduce B. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. izomeri de catenă C. se numeşte şi miere artificială 1807. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se topeşte prin încălzire uşoară B. se oxidează C. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E.C. hidrolizează 1810. este un lichid incolor D. se condensează formând polimeri vinilici E. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. izomeri de funcţiune B. se oxidează C. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D. are gust dulce D. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808. anomeri 1806. Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A. este o polizaharidă D. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. amidonul este o substanţă unitară. celuloza este solubilă în alcool 1805. hidrolizează enzimatic D. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. amidonul este insolubil în apă rece E. se reduce B. fermentează enzimatic D. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. rezultă după hidroliza zaharozei E. este o soluţie apoasă de zaharoză B.

amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B. anhidrida acetică C. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. este hidroxid de diaminoargint (I) B. intră în structura amidonului E. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de acetil D. acetat de etil 1815. este un dizaharid C. este un hidroxid D. este un anomer α 1818. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. acetamida E. este hidroxid de cupru (II) D. este un agent reducător E.1811. Celuloza poate reacţiona cu: A. este un monozaharid B. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817. acid acetic B. este izomer cu reactivul Tollens B. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un agent oxidant D. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are formula [Ag(NH3)2]OH D. este un agent reducător 1813. reactiv Tollens 1816. este hidroxid de cupru (II) C. este o dizaharidă B. prin hidroliză formează amilopectină C. este hidroxid de diaminoargint (I) B. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . este un monozaharid E. are grupa carbonil de tip aldehidă D. acid azotos B. acid clorhidric diluat E. dizolvă celuloza 1812. este un agent oxidant E. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814. este hidroxid de cupru (II) C. are formula [Cu(NH3)4]OH E.

pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . în formula H(C6H10O5)nOH. azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. n reprezintă gradul de policondensare C. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. n reprezintă gradul de polimerizare B.D. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pot fi preparate în esteri alifatici E. conţin 15% azot D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. în formula H(C6H10O5)nOH. n poate varia între 300 şi 3300 D. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C.

se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. Referitor la structura liniară plană a glucozei. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. conţine patru atomi de carbon secundari D. în cazul glucopiranozei. de tip van der Waals 1826. conţine cinci grupe hidroxil 1828. intramoleculare D. conţine trei grupe hidroxil secundar E. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. intermoleculare E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în cazul fructofuranozei. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. compusul Y este D-sorbitol E. conţine doi atomi de carbon primari C. dicarbonilice C. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor. conţine şase grupe hidroxil D. compusul Y este D-glucitol 295 . Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C. Referitor la structura liniară plană a fructozei. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O . în cazul fructofuranozei. compusul X poate fi glucoză B. conţine un atom de carbon primar B. compusul X poate fi fructoză C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este alcool etilic D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. conţine două grupe hidroxil primar B. conţine doi atomi de carbon primari C. în cazul glucopiranozei. conţine şase atomi de carbon secundari E. în cazul glucofuranozei.1824. conţine trei atomi de carbon secundar 1829. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. monocarbonilice B.

se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. compusul Y este monoacetat de celuloză D. sub acţiunea amilazei 1834. este un dizaharid format din resturi de glucoză B. Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C. compusul Y poate fi celuloză E. Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B. compusul Y poate fi fructoză 1831. compusul X este acid acetic C. are formula generală (C6H10O5)n 1832. este alcatuit doar din amilopectină D. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. se pot obţine în organism din amidon. este alcătuit doar din amiloză C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y poate fi amidon D. compusul X este fructoza C.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este diacetat de celuloză E. compusul X este glucoza B. compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este o dizaharidă C. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . din glucoză. sub acţiunea drojdiei de bere. compusul X este acetaldehidă B. este o monozaharidă B.1830. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. se poate obţine etanol 296 . este o polizaharidă D.

rezultând o coloratie albastră intensă E. pastilelor de vitamina C C. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. este un azotat de celuloză B. hârtie E.D. este folosit în industria textilă C. comprimate de amidon 1839. este azotat de celuloză B. fructozei D. reacţionează cu iodul la rece. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. fulmicotonului 1838. reprezintă 80-90% din masa amidonului D. este partea solubilă din amidon D. conţine aproximativ 10% azot 1841. Industrial. este o monozaharidă B. ochelarilor D. este folosit în industria alimentară D. are structură ramificată C. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. este o polizaharidă C. este folosit în industria explozivilor E. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. peliculelor fotografice E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. Celuloidul este folosit la fabricarea: A. este eter D. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. unor materiale textile 1837. cu iodul dă o coloraţie slabă. produselor zaharoase B. ecrane de protecţie C. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fire D. este ester anorganic E. filtre de aer B. oglinzilor E. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. este solubilă în apă E. unor instrumente de scris B. violaceu-purpurie 297 . este utilizat la obţinerea celuloidului C. iaurturilor C. este insolubilă în apă 1842. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A.

sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. zaharozei C. se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. sunt polizaharide C. grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A.1843. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţin legături eterice E. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C. amidonului E. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846. sunt solubile în apă 1845. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844. prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. prin hidroliză se formează α-glucoză E. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celulozei D. sunt monozaharide B. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. fructozei B. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. este o substanţă volatilă 298 . Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A.06-0. sunt monozaharide B. pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. Glucoza intră în constituţia: A. celobiozei 1849. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. sunt polizaharide D. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. sunt polizaharide B.11% C. sunt dizaharide C.

are miros pătrunzător de oţet E. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în urină. este uşor asimilată în organism 1853. denumirea ei uzuală este de zahăr D. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C. intră în compoziţia multor oligozaharide C. dau reacţii de policondensare 1854. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. compusul Z poate fi glucoză E. este greu solubilă în apă E. glucoza începe să treacă. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. în proporţii egale. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. se numeşte zahăr invertit D. este o substanţă solidă B.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852. la o concentraţie în sânge mai mare de 0. prin răcire. compusul Y poate fi zaharoză C. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C. acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin rinichi. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. se topeşte la temperatura camerei 1851. este solubilă în apă D. este inodoră C. se topeşte prin încălzire uşoară B. nu hidrolizează E. este o dizaharidă B. are formula moleculară C12H22O11 B. sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. compusul Z poate fi fructoză 299 . amestecul de zaharoză şi amidon. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . compusul Y poate fi amidon D.D. compusul X este etanol B.16%. se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E. este insipidă 1855.

carbonilică D. stereoizomeri E. carbonilică E. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D. Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. izomeri sterici D. piranozică B.1856. aromatică mononucleară E. izomeri de funcţiune 1857. furanozică C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. furanozica C. ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C. cele mai importante sunt dizaharidele E. carboxilică D. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A.antracen 1862. aromatică polinucleară 1861. Anomerii pot fi: A. piranozică B. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . zaharoza D. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. izomeri de catenă B. naftalen E. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. Sunt oligozaharide: A. izomeri geometrici C. celuloza 1858. benzen D. tetrahidropiran C. esterică 1860. celobioza E. tetrahidrofuran B.

nitro B. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C. Dintre proteinele insolubile fac parte: A.CAP. glicină E. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . acid aminoacetic 1868. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. colagenul E. albumina B. fibrinogenul 1865. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. hemoglobina D. glicerol B. colagenul B. oaselor şi tendoanelor E. hemoglobina C. Este adevărat că: A. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. acid monocloroacetic D. fibrinogenul C. acid α-amino-β-metilbutanoic D. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. acid 2-amino-3-metilbutanoic B. acid glutaric 1869. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. 17. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863. Valina este: A. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. albuminele D. pielii. sub vid B. keratina E. Cisteina este: A. hidroxil 1867. carbonil D. carboxil E. fibroina 1866. la 1000C. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. amino C. glicocol C. acid glutamic E.

α-Aminoacizi D.5-pentandioic este: A. acidul glutamic 1875. acidul aspartic D. serina B. β-Aminoacizi E. acid α-aminosuccinic E. acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870. acid asparagic B. lisina D. acid glutamic E. acid aspartic D. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A. alanil-alanină 302 . lisina C. acid asparagic D.C. Acidul 2-amino-1. lisina C. acid glutamic C. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. glicina E. γ-Aminoacizi 1873. Sunt aminoacizi neutri: A. care participă cu grupa carboxil. serina C. fenilalanina 1876. acid α-aminosuccinic 1871. acid α-amino-β-tiopropanoic D. alanina E. valină C. valina B. alanina E. acidul glutamic D. valina 1874. care participă cu grupa amino. glicina B. o dipeptidă simplă B. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. aminoacizi secundari C. aminoacizi primari B. glicil-alanină C. o dipeptidă mixtă D. şi o moleculă de glicină. alanil-glicină E. se formează: A. un acid monoaminodicarboxilic 1872. Acidul aminobutandioic este: A. acid aspartic B.

Sunt corecte afirmaţiile: A. de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. de secvenţa aminoacizilor D. valil-serina 1879. sunt substanţe solide. natura aminoacizilor B. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881. numărul de resturi de aminoacizi C. glicil-serina B. luminii C. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. α–alanil-valina E. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. au caracter amfoter 1878. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. sunt solubili în solvenţi organici C. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. prin hidroliză totală. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. cristalizate B. fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. ultrasunetelor 1884. α–alanil-serina C. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. proteinele fibroase sunt solubile în apă E. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. radiaţiilor D. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. presiunii atmosferice E. lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. proteinele formează α–hidroxiacizi E. glicil-valina D. hemoglobina este o scleroproteină 303 . Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A.1877. Sunt corecte afirmaţiile: A. căldurii B. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A.

ninhidrină 1888. reactiv Schweitzer D. scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. acide B. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. lisina B. acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. alanina D. bazice E. proteide C. acidul asparagic E. Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. serina C. insolubile B. din 20 dipeptide alanil-valină. conţine serina ca acid N-terminal C. valina 1887. leucina 1886. simple 1890. proteinele se pot clasifica în: A. reactiv Fehling B. este formată. reactiv Tollens C. glicina B. conjugate D. lisina C. alegeţi răspunsurile corecte: A.B. Aminoacizii se pot identifica cu: A. proteinele constituie rezervă energetică E. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. caseina este o proteină din lapte E. solubile E. Referitor la proteine. scleroproteine D. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. În funcţie de compoziţia lor. cisteina D. sulfat de cupru E. simple C. proteinele se pot clasifica în: A. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. În funcţie de solubilitatea lor. în ordine. conţine serina ca acid C-terminal 304 . neutre 1889. albuminele sunt proteine globulare C. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891.

soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. acidul aspartic E. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. α-alanil-alanină C. polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. alanina B. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. glicil-alanină E. se separă proteina din materialul biologic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. serina D. glicil-glicină B. Sunt hidroxiaminoacizi: A. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E. valina C. se izolează aminoacizii constituenţi E. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . Alegeţi afirmaţile corecte: A. Referitor la aminoacizi. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alanil-glicină D. se denaturează proteina B.D. prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. tirosina 1894. alanil-glicil-alanil-glicină 1896.

H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E.A. policondensare D. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. neutralizare E. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B. identificare 1903. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. pH-ul soluţiei rămâne constant B. în general. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. se numesc soluţii tampon de pH C. soluţiile care menţin pH-ul constant. H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902. condensare C. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. H2N CH2 D. hidroliză B. toate proteinele sunt solubile în apă B.

numai cu bazele C. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. glicina E. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. datorită structurii amfionice E. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A. o peptidă simplă D. la pH izoelectric. Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. valina C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. α-alanina B. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. cisteina este un tioaminoacid 1909. anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. săruri D. o proteină B. serina este un aminoacid hidrofil 1908. alanina este un tioaminoacid E. eteri C. valina este acidul aminobutandioic E. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. serina D. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. serina este un hidroxiaminoacid D. o peptidă mixtă C. În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. acidul glutamic 1906. aminoacizii neutri. esteri B. proteine E. aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. cisteina este un hidroxiaminoacid C.B. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. valina este un hidroxiaminoacid B. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor. numai cu acizii B. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D. atât cu acizii cât şi cu bazele D.

valina D. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul 2-aminobenzoic C. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. se obţin proteine C. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. acidul asparagic 308 . acidul glutamic D. numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. lisina B.E. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. se obţin dipeptide mixte E. se formează dipeptide simple B. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. β-alanina 1917. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. cisteina E. toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. Aminoacizii sunt compuşi: A. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. serina C. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. se formează tioaminoacizi 1913. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D. care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. acidul aspartic B. se formează oligopeptide D. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. Referitor la proprietăţile aminoacizilor.

serina D. fenilalanina E. alanina E. un hidroxiaminoacid 1920. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. acid 2-amino-propanoic D. ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E. alanina 1924.ε–diaminohexanoic D.1919. un aminoacid dicarboxilic 1922. ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C. glicina D. Acidul glutamic este: A. acidul 2-amino-1. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B. glicina 1925. valina E. lisina C. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. Serina este: A.6-diaminohexanoic C. fenilalanina B. Peptidele sunt compuşi: A.5-pentandioic 1921. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A. α-alanina 1926. lisina D. acidul α. acid 2-amino-1. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B. acidul aspartic C. Acidul 2-amino-1.5-pentandioic B. Lisina este: A. acidul aminobutandioic C.5-pentandioic este: A. acidul glutamic B. un aminoacid dicarboxilic E. un acid diaminomonocarboxilic E. lisina C. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. acidul aspartic C. acidul 2. valina B. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A.5-pentandioic B. un aminoacid monocarboxilic D. acidul glutamic 309 . acidul asparagic B. acidul 2-amino-1.

aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. structura proteinei este denaturată ireversibil E. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cu reacţia biuretului 1930. are loc în mediu neutru B. se verifică. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E.D. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. într-o proteină. zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. globulinele sunt solubile în apă 1932. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. dacă este completă. într-o proteină. hemoglobina este o proteină de transport B. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. are loc în mediu acid C. într-o proteină. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. are loc în prezenţă de catalizatori. acidul α-aminosuccinic 1927. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. prin încălzire. albuminele fac parte din proteinele insolubile D. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. la 100°C D. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . Referitor la clasificarea proteinelor. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. un aminoacid dicarboxilic E. Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A.

Structura proteinelor poate cuprinde: A. proteinele simple conduc. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. indicele de reflexie C. zaharide C. în mediu acid E. de apărare şi de protecţie D. variaţia temeraturii de topire E. masa molară B. prin încălzire B. fotoreceptori C. transportori B. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. Referitor la proteine. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A. prin hidroliză. în mediu 1938. prin lovire C. de transport C. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. proteinele se clasifică în: A. rezervă energetică C. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. amidon 1935. material de construcţie E. compoziţie D. prin denaturare. baze 1939. de structură B. în mediu bazic D. acizi E. Proteinele pot fi: A. de revelator fotografic B. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. proteidele sunt proteine conjugate 311 . proteinele conjugate conduc. sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B.1934. reglator de temperatură D. numite globuline 1936. solubilitate 1941. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la aminoacizi şi arene C. biocatalizatori E. acid fosforic E. responsabile de imunitatea organismului 1940. grăsimi D. numai la aminoacizi B. prin hidroliză. aminoacizi B. enzime D. enzime.

insolubile E. prin hidroliză. zaharidă C. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E. sunt hidrolizate de enzimele digestive D. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. au rol important în fenomenele vitale E. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Proteinele pot fi: A. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. proteide C. hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. acid acetic B. solubile D. proteinele insolubile sunt solide E. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. scleroproteinele sunt lichide D. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. simple B. enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. sub acţiunea căldurii. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. asigură imunitatea organismului D. pot fi globuline 1948. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. pot apărea în celule în stare dizolvată B. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. au valoare nutritivă E. la un amestec de β-aminoacizi E. acid fosforic D.D. sunt scleroproteine B. Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. acid sulfuros E. conferă organismului rezistenţă mecanică C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. lichide 1944. pot controla creşterea în organism 1945. proteinele simple conduc. pot fi albumine E. metal 312 . nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. au culoare verde 1943. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942.

cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B. nitroproteide C. fosfoproteide D. acrilici C. acid 2-carboxiaminic 1955. Proteinele conjugate pot fi: A. sunt compuşi cu funcţiuni mixte D.1949. β-alanină C. acid 3-aminopropanoic D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 . pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951. acid β-aminopropanoic E. sunt compuşi difuncţionali C. glucidici 1953. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. alifatici B. α-alanină B. β-alanină C. vinilici D. cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid 2-aminopropanoic D. glicoproteide B. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E.aromatici E. α-alanină B. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. metaloproteide E. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. sunt compuşi monofuncţionali B. acid α-aminopropanoic 1954. Aminoacizii pot fi: A. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C. lipoproteide 1950. acid 1-aminopropanoic E.

6-diaminohexanoic D. acid 2. lisină C. acid α. fenilalanină E. acid aminobutandioic B. acid 2. acid 2-aminobenzoic C. acid aminobutandioic E. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. valină NH2 314 . valină E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A.5-hexandioic B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A. acid aspartic C.A. glicocol D. ε-diaminohexanoic D. lisină 1959. acid aminobutandioic B. acid asparagic C. acid glutamic 1960. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A. acid asparagic E. valină B. acid o-aminobenzoic B. acid glutamic D. acid glutamic B.6-diaminohexanoic C. acid 2-amino-3-metilbutanoic D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A.5-butandioic C. aminoacid mixt D. acid 2-amino-1. acid 2-amino-1. valină 1957. aminoacid aromatic 1956. aminoacid benzilic E.

este un aminoacid aromatic 1966. conţine o grupă tio E. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. cisteină C. acid asparagic D. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. acid glutamic B. fenilalanină C. serină D.E. lisină 1961. conţine două grupe carboxil 1967. serină D. lisină 1962. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. valină 1964. valină 1963. cisteină E. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . are formula moleculară C9H11NO2 D. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. fenilalanină 1965. conţine o grupă hidroxil D. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E. este un aminoacid neesenţial B. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un aminoacid neesenţial C. α-alanină B. serotonină E. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B. lisină E. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. glicină E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. serină D.

Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. oligopeptide C. alanil-alanină C. seril-serină C. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970. conţine 1 atom de carbon secundar D. polizaharide mixte 1973. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. conţine 2 atomi de carbon secundari E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. seril-alanină E. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. conţine 1 atom de carbon primar C. conţine 3 atomi de carbon secundari D. alanil-serină D. alanil-alanil-seril-alanină 1972. valina este un aminoacid hidrofob C. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. conţine 2 atomi de carbon primari B. este o reacţie de polimerizare B. apare o coloraţie portocalie E.B. valina este un aminoacid hidrofil 1968. glicil-alanină E. conţine 4 atomi de carbon secundari E. alanil-alanină B. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. glicil-glicină B. se formează combinaţii complexe solubile în apă C. poliaminoacizi B. este o reacţie de policondensare C. conţine 2 atomi de carbon primari B. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. proteine E. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o reacţie de identificare D. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . polipeptide D. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. se formează sulfurile aminoacizilor B. serina este un aminoacid hidrofob D. alanil-glicină D. conţine 3 atomi de carbon primari C.

oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D. prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. valina E. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. 1979. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978. Sunt false următoarele afirmaţii: A. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. compusul I reprezintă anionul glicinei B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. –CH2– NH–. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. fenilalanina 1980. eterici 317 . –CS–NH– E. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. lisina D.E. HOOC–CH2–NH3 +. compusul III reprezintă anionul glicinei E. este caracteristică polizaharidelor 1976. acidul glutamic C. compusul II reprezintă baza glicinei C. compuşi C. ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. C-terminali E. H2N–CH2–COO III. Sunt adevărate afirmaţiile: A. II. Se consideră următorii compuşi: I. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. compusul III reprezintă cationul glicinei - . prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. Referitor la reacţia biuretului. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. N-terminali D. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B. acidul asparagic B. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. liberi B. H2N–CH2–COONa.

este un aminoacid aromatic E. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. Cu  C. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 . conversia utilă. are un atom de carbon asimetric B. contine un atom de carbon secundari D. Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. fără pierderi B. conţine un atom de carbon primar 1983. produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. fără pierderi E. prin transformare completă. Conversia utilă. constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E. Cu . conversia totală şi raportul acestora D. randamentul şi conversia B. RANDAMENT. constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. este un aminoacid alifatic D. se sintetizează în ficat CAP. se calculează mărimile: A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. 18. suma dintre cp şi ct 1985. raportul dintre cp şi ct C. produsul dintre cp şi ct D. se numeşte tirosină B.1982. CONVERSIE 1984. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. conţine doi atomi de carbon secundari E. conţine trei grupe funcţionale identice C.

conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E.  %  C. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C. randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B. randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. Care afirmaţii sunt adevărate? A. ct A. care relaţii sunt corecte? A. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. cp. Cu  B.D. şi cantitatea teoretică.  %  D. cantitatea practică. ct . iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. Cu .  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. conversia totală. Considerând conversia utilă. Ct . Cu  E. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului.  %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989. c. Ct  C. Ct  D. Ct  E.

Ct  D. de cele mai multe ori. conversie utilă B. Ct  C. Cu  E. conversie parţială 1992. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C.  %  B.  %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . randament E.E. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C. constantă de echilibru C. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. conversie totală D. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. care relaţii sunt corecte? A. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. se utilizează mărimile: A. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului.  %  cu  100 c 1990. Care afirmaţii sunt adevărate? A. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. rezultatele din activitatea practică au arătat că.

în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. reacţiile chimice nu sunt. conversia utilă. randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. într-o reacţie chimică. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . Sunt adevărate următoarele informaţii: A. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. η = ct cp B. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B. număr de moli 1999. η = t cp D. η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. Alegeţi formulele corecte: cp A. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. η% = E. η %= x 100 ct c C. conversie totală D. conversie utilă C. de cele mai multe ori. orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. cantitative B. η %= u x 100 ct 1997. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. Sunt false următoarele informaţii: A. η% = η x 100 c E. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C. conversia utilă este influienţată de randament B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B.1994. concentraţie E. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. randament procentual B.

C. exprimată în moli. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 . conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. Ct reprezintă cantitatea teoretică. Cp reprezintă cantitatea practică. a unui produs de reacţie C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. a unui produs de reacţie B. randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. exprimată în moli.

30.CAPITOLUL 1. 67. 103. ABD 98. 46. 137. ABC 4. ABCD 6. 109. ACD 9. BCD 3. BD 11. ABD 97. 76. 84. 134. 81. 115. 111. 78. 83. AB 95. 129. 43. ACE 88. Clasificarea compuşilor organici Nr. 128. 48. 59. 79. DE 10. 102. 113. 133. BCDE 99. 56. 24. 108. ABE 89. 33. 39. 53. 107. 85. 31. 86. 119. 23. 104. 117. 77. 32. 34. 100. BD 12. CDE 17. BCD 7. 74. 61. 38. 80. 116. Structura compuşilor organici Nr. 101. 121. 42. 68. 51. ABD 94. 27. 130. CDE 18. 126. 62. AB 21. AB 13. 25. ABC 5. 82. 64. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. 41. CD 22. 124. BCE 20. 49. 110. BCE 93. 106. 52. 69. ABCE 2. 135. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. 60. 57. BC 96. 63. 65. 50. ACE 15. 127. 40. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 75. 29. 47. 45. 131. 120. 73. 58. Răspuns 87. 72. 71. 28. 136. CD 90. 123. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . ABD 92. 36. 35. 122. BDE 8. 54. BDE 14. 114. 132. 37. Răspuns 1. AD 16. 70. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. 26. 105. 55. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. 118. ABE 19. DE 91.

257. 273. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158. 152. 207. 237. 162. 256. 149. 194. 181. 214. 258. 197. 165. 264. ABD 217. 233. ABE 220. 155. 195. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . 168. 248. 173. 261. ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. 270. 167. 189. 142. 215. AC 230. 180. 236. BCD 226. 176. 253. BCE 225. 163. 201. 174. 279. 153. 205. 251. BC 221. 184. 277. 190. AB 227. 275. 147. 159. 177. 187. 242. 276. 148. Alcani Nr. AB 232. ABDE 228. 265. 211. BCD 218. 281. 267. 141. 172. 170. 179. 263. 260. 143. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. 282. 259. 139. 246. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 271. 240. 269. 140. 238. 166. 145. 278. BCE 231. 262. 151. 209. ABD 223. 250. 144. 212.138. 208. 234. 244. 206. 146. 203. 175. 186. 235. 193. 150. 245. 169. 210. 202. 247. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. 160. 268. 183. 200. 254. 192. 157. 252. 182. 243. 239. 272. Răspuns 216. 191. BCE 222. 185. AD 219. 255. ACD 224. 280. 204. 164. 188. 199. 156. ABCD 229. 274. 154. 161. 213. 196. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. 171. 241.

333. 325. 380. 334. 398. 406. 413. 350. 303. 391. 318. 305. 307. 388. 376. 395. 328. 397. 365. 346. 312. 337. 358. 309. 423. 315. 422. 370. 364. 324. 368. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 386. 371. 311. 304. 313. 404. 381. 389. 293. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 327. 384. 295. 342. 321. 352. 331. 355. 426. 335. 360. 285. 427. 314. 289. 377. 408. 357. 348. 332. 306. 301. 405. 310. 366. 403. 402. 339. 394. BC 415. 347. 378. 363. 374. 320. 340. 387. 399. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. 343. BCE BDE ACD BC 425. 294. 284. 396. ABDE 416. 367. 317. BE BC ACD ABCD . 330. 369. 428. 385. Alchene Nr. 286. 383. 288. 351. BC BCE CD ADE 421. 341. 292. 419. 373. 401. 361. Răspuns 414. 372. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. 326. 409. 291. 411. 407. 392. 319. AB 417. 302. 345. 375. 356. 410. 353. 379. 420. 418. 359. 329. 338. 362. 290. 336. 424. 344. 393. 299. 354. 323. 300. 390. 298. 412. 308.283. 297. 400. 322. 296. 287.

529. 462. 466. 555. 481. 522. 517. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 459. 536. 431. 482. 438. 452. 572. 584. 460. 484. 530. 573. 448. 570. 455. 439. 480. 518. 579. 515. 578. 433. 551. 450. 478. 562. 548. 559. 560. 476. 513. 545. 444. 571. 535. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 463. 451. 472. 520. 502. 432. 568. 464. 552. 567. 473. 542. 434. 581. 488. 583. 540. 491. 546. 506. 537. 445. 461. 557. 504. 524. 494. 558. 453. 526. 475. 563. 538. 498. 547. 528. 440. 550. 531. 468. 512. 483. 574. 582. 441. 489. 556. 539. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 544. 554. 442. 492. 457. 507. 575. 467. 493. 435. 454. 533. 525. 508. 510. 532. 534. 500. 471. 576. 501. 458.429. 456. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 527. 486. 564. 499. 436. 521. 516. 437. 449. 566. 586. 577. 497. 541. 477. 496. 514. 479. 495. 587. 569. 474. 523. 470. 503. 511. 487. 465. 565. 490. 585. 430. 561. 588. 543. 446. 443. 505. 580. 553. 519. 485. 447.

ABD 599. 697. 692. ABCE 619. Alcadiene. ABC 597. ABDE ABC BCDE ABC DE . 640. ABCD 700. Alchine Nr. Răspuns 595. 653. AC ABCD CAPITOLUL 5. 624. 704. 647. 646. ABE 601. 655. 630. ACE 618. ABCD 604. 690. 645. 641. BC 598. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. 656. 626. ABD 613. 668.589. 632. Răspuns 698. 652. 669. 682. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. 658. 654. CDE 616. 667. 686. 635. AC AE 593. 671. ABC ACE BD ABCD CD 712. 678. 627. BCD 701. 688. 706. 660. 684. 705. AE ABD AC ABDE ABC 707. 628. 636. 662. 715. 709. 650. BCD 607. AB 596. 622. ABC 612. ACDE 621. 634. 694. 642. 594. 703. 644. 664. 696. 689. ABC 603. 631. ABD 614. ABC 617. ABD 610. 713. 663. 592. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. 674. 659. BC 600. 637. AC 605. 680. 676. BCDE 608. 673. 695. 693. 638. 623. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. BC 699. 681. ABCE 602. 683. 666. 625. BC 620. 672. 679. 649. 711. AC 611. 661. 708. 691. 710. 639. 685. 670. 643. ABDE 609. ABDE 606. 665. 716. 677. 651. 633. 714. AD 615. ABCD CDE 591. 590. 657. CDE 702. 687. 629.

ABDE 781. 755. 742. 793. 815. 832. 845. 732. 841. 736. 723. 731. ACDE 784. 795. 847. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 839. 851. 804. 729. 821. 739. 721. 761. 852. ADE 787. 757. 806. 752. 810. 719. 848. 724. 855. 808. 738. 718. AD 786. 833. 733. 816. 802. 744. 728. ACD 790. AC 788. 798. 846. 726. 831. 819. 763. 825. AD 777. 850. BC 785. 830. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . 799. 749. ACE 768. 758. 842. 791. ABE 779. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 725.717. ABD 770. 753. 817. AC 776. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 840. 748. 766. 792. 822. CDE 789. 734. 823. 760. ACE 771. ABD 775. 859. 829. 727. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 835. ADE 774. 803. 824. 820. 828. 746. 740. ACD 769. 853. AB 780. 805. 809. 720. 794. 812. 818. ACD 782. 801. 857. 836. 807. 800. 759. 811. 813. 764. 826. Răspuns 767. 754. 834. 747. 737. 735. 762. 722. BCDE 772. 856. 858. 741. ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. 861. BD 773. 849. 751. 844. 827. 860. 843. 797. Arene Nr. CDE 778. 796. 837. ABC 783. 750. 765. 854. ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. 745.

BCD 971. 956. 981. 940. 961. 895. 947. ABC 919. ABC 918. 960. 964. ABD 969. 891. 931. 987. BCD 920. 865. 896. 867. 935. 905. ACE 926. 913. 873. 978. 863. 934. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. Răspuns 914. 959. 984. 962. 936. 985. 965. BC 923. 949. 898. 910. 909. 986. 950. 886. 975. ABCE 927. ACD 968. 900. 884. 870. 932. 908. 929. 881. 894. 938. 979. 982. 948. ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. 928. CDE 925. 869. 953. 882. 866. 874. CD 917. 872. 912. 963. Compuşi halogenaţi Nr. 911. 878. BCE 970. Răspuns 966. 887. 952. 942. 903. 901. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. 974. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. ABC 916. 930. 906. ABE 921. 871. 958. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. 933. 944. 879. 907. 889. 893. 980. 946. 888. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. 885. ABC 967. Alcooli Nr. 957. 880. BC 922. BDE AE BCE ABCD BD AC . 899. 883. 951. 868. 943. ACE 924. 902. 897. 973. 988.862. 939. 945. ACDE 915. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. 976. 875. 937. 877. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. 972. 864. 892. 954.

1043. 1056. 1075. 1026. BD 1123. 999. 1102. 1074. BDE 1129. 1047. 1065. 1023. 1018. 1106. 1048. DE 1127. 1009. 1061. 1062. 1050. 1107. 1097. 1069. 1055. 1087. 1060. 1029. 995. 1017. 1016. ADE 1115. 1081. AC 1126. ABC 1114. 1105. 1099. 1036. 1072. 1080. 1103. 1070. 1071. 1108. 1044. 1008. AE . 1032. 1004. 1082. 1093. ACE 1116. 991. 1014. 992. CE 1128. BCDE 1130. 1096. 1090. 1010. ABD 1131. 1101. 1100. 1084. 1022. 1041. 998. 1039. 1079. BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. 1086. 1094. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. 997. 1037. 1045. ABCD 1122. 1031. ABD 1117. 1078. 1109. AD 1120. 1033. 1104. 1005. 1111. ABCD 1118. 1073. 1051. 1001. 1025. 1077. 1002. 1035. 1089. 1067. 1011. 1034. 1030. 996. 1012. 1076. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. 1057. 1040. 1027. 1054. 1042. 1063. 1003. ACE 1124. 1088. 1038. 1068. 1095. Răspuns 1113. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. 1066. 1049. 1092. 1024.989. 1000. ACDE 1119. 1098. 1046. 1091. 1020. Fenoli Nr. 1015. 1028. 1058. 990. AD 1121. 1052. 994. 1013. 1083. 1019. 1110. ACD 1125. 1006. 1007. 993. 1112. 1064. 1059.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

ABDE 1993. DE 1998.1978. BD 1985. AB 1991. ABD CAPITOLUL 18. AC 1986. Conversie Nr. ABE 1989. CD 1982. DE . ACE 1979. ACE 1981. ABDE 1983. Randament. ABE 1995. AD 1992. ABDE 1994. ABC 1999. Răspuns 1984. ABC 1997. BC 1990. BCD 2000. AB 1996. AB 1988. AC 1987. DE 1980.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful