TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 – SPECIALIZAREA FARMACIE

TEMATICA

CAP. 1. Structura compuşilor organici CAP. 2. Clasificarea compuşilor organici CAP. 3. Alcani CAP. 4. Alchene CAP. 5. Alchine CAP. 6. Alcadiene. Cauciucul natural şi sintetic CAP. 7. Arene CAP. 8. Compuşi halogenaţi CAP. 9. Alcooli CAP. 10. Fenoli CAP. 11. Amine CAP. 12. Compuşi carbonilici CAP. 13. Acizi carboxilici CAP. 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi CAP. 15. Hidroxiacizi CAP. 16. Zaharide CAP. 17. Aminoacizi. Proteine CAP. 18. Randament. Conversie utilă, conversie totală. TOTAL

AUTORI DE CARTE CHIMIE CHIMIE C1 Manual pentru clasa a 10 a Manual pentru clasa a XI-a Luminiţa Vlădescu Luminiţa Vlădescu Corneliu Tărăbăşanu-Mihăilă Irinel Adriana Badea Luminiţa Irinel Doicin Luminiţa Irinel Doicin ED. ART, 2009 ED. ART, 2006 Pagini per capitol 10 15 23 21 12 8 17 6 17 7 16 18 12 7 6 21 14 2 232

%

Nr.Teste

4,31 6,47 9,91 9,05 5,17 3,45 7,33 2,59 7.33 3,02 6,90 7,76 5,17 3,02 2,59 9,05 6,03 0,86 100

86 129 198 181 103 69 147 52 147 60 138 155 104 60 52 181 121 17 2000

CAP. 1. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI
1. Cele patru elemente organogene de bază sunt: A. carbon B. hidrogen C. oxigen D. sulf E. azot 2. Compoziţia cantitativă a unui compus organic se poate exprima prin: A. analiză elementală calitativă B. raport masic C. raport atomic D. procente de masă E. procente de volum 3. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen care se pot substitui în molecula unei hidrocarburi, grupele funcţionale se clasifică în: A. monovalente B. divalente C. trivalente D. pentavalente E. hexavalente 4. Sunt adevărate afirmaţiile: A. atomul de carbon este tetravalent B. atomul de oxigen este divalent C. atomul de hidrogen este monovalent D. atomul de azot este pentavalent E. atomul de halogen este tetravalent 5. Atomul de carbon dintr-o catenă poate fi: A. primar B. secundar C. terţiar D. cuaternar E. aciclic 6. Legăturile covalente din structura compuşilor organici pot fi: A. nulare B. simple C. duble D. triple E. cuaternare 7. În compusul cu structura: CH3

CH3

CH2

CH C CH3 CH3 CH3

există: A. patru atomi de carbon primari 1

B. cinci atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon secundar E. un atom de carbon cuaternar 8. În compusul cu structura HC≡C–CH3 există: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon secundar C. un atom de carbon terţiar D. un atom de carbon cuaternar E. doi atomi de carbon secundari 9. Legăturile triple se pot forma între: A. carbon şi oxigen B. carbon şi sulf C. carbon şi halogen D. carbon şi carbon E. carbon şi azot 10. Sunt corecte afirmaţiile: A. atomii din compuşii organici se unesc în special prin legături ionice B. fiecare atom de carbon se leagă de alţi atomi prin patru legături covalente C. atomul de carbon poate realiza în compuşii organici numai legături simple D. atomul de azot se uneşte de ceilalţi atomi prin trei legături covalente E. un atom de oxigen se poate lega de trei sau patru atomi de carbon 11. În structura acetonitrilului există: A. patru legături ζ B. cinci legături ζ C. o legătură π D. două legături π E. trei legături π 12. Izomerii sunt compuşi care au: A. aceeaşi compoziţie B. aceeaşi formulă moleculară C. aceeaşi structură D. aceleaşi proprietăţi fizice E. aceleaşi proprietăţi chimice 13. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în moleculele tuturor compuşilor organici se află carbon şi hidrogen B. prin prelucrarea compoziţiei procentuale masice a unei substanţe se obţine formula brută C. legăturile duble şi triple sunt formate numai din legături π D. izomerii sunt compuşi cu formule moleculare identice E. izomerii sunt substanţe cu formule structurale diferite 14. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sinteza ureei a fost prima sinteză organică B. elementele care intră în compoziţia compuşilor organici se numesc elemente organometalice C. orice compus organic conţine obligatoriu în moleculă carbon D. clorul poate participa la o legătură π E. izomerii de constituţie au proprietăţi fizice şi chimice diferite 2

15. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile carbon-carbon din catenele hidrocarburilor sunt covalente nepolare B. în metan, unghiurile dintre covalenţe sunt de 1800 C. în etan se găsesc şase legături ζ D. în acetilenă se găsesc numai atomi de carbon terţiari E. compusul cu formula CH2O are 4 legături ζ 16. Hidrocarburile pot fi: A. cu funcţiuni simple B. cu funcţiuni mixte C. saturate D. nesaturate E. aromatice 17. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. acţiunea substanţelor asupra organismului B. prepararea unor baze de unguent cu aplicaţie dermatologică C. izolarea şi purificarea compuşilor organici naturali sau de sinteză D. stabilirea structurii compuşilor organici prin metode fizico-chimice E. caracterizarea fizico-chimică a compuşilor organici 18. Alegeţi răspunsul corect: A. substanţele binare formate din carbon şi hidrogen se numesc hidrocarburi B. totalitatea elementelor chimice care intră în compoziţia substanţelor organice se numesc elemente organogene C. sunt elemente organogene doar carbonul, hidrogenul şi halogenii D. chimia organică este chimia hidrocarburilor E. grupa funcţională reprezintă un atom sau grupă de atomi care conferă moleculelor proprietăţi fizice şi chimice 19. Alegeţi răspunsul corect: A. primul compus organic sintetizat în laborator este cianatul de amoniu B. primul compus organic sintetizat în laborator este ureea C. chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora D. atomul de carbon are 2 electroni pe ultimul strat E. prin acţiunea clorurii de amoniu asupra cianatului de argint se formează cianat de amoniu şi clorură de argint 20. Alegeţi răspunsul corect: A. atomul de carbon are 4 electroni pe ultimul strat B. atomul de carbon poate forma 4 legături covalente cu atomii altor elemente organogene C. legăturile covalente din compuşii organici pot fi numai simple şi duble D. legăturile covalente simple (ζ), se formează prin cedarea sau acceptarea unui singur electron E. legăturile covalente duble conţin două legături π 21. Alegeţi răspunsul corect: A. legăturile covalente triple conţin trei legături ζ B. legăturile covalente triple conţin două legături ζ şi o legătură π C. legăturile covalente triple conţin o legătură ζ şi două legături π D. în moleculele unor compuşi organici apar şi legături covalent-coordinative E. în compuşii organici nu apar legături ionice 3

22. Catenele nesaturate pot fi: A. liniare B. ramificate C. mononucleare D. ciclice E. polinucleare 23. În compuşii organici: A. atomul de carbon este tetravalent B. azotul este de regulă trivalent C. oxigenul este divalent D. sulful este trivalent E. hidrogenul este monovalent 24. Compusul cu structura: CH3 CH3

H3C

C

C

CH3

CH3 CH3
conţine: A. 4 atomi de carbon primari B. 6 atomi de carbon primari C. 6 atomi de carbon nulari D. 2 atomi de carbon secundari E. 2 atomi de carbon cuaternari 25. Compusul cu structura: F

CH3

C Cl

CH2 Cl

conţine: A. un atom de carbon secundar B. un atom de carbon primar C. doi atomi de carbon primari D. un atom de carbon terţiar E. un atom de carbon nular 26. Hidrocarbura de mai jos: CH3

HC C C CH C CH3

CH CH CH2 CH3

CH3 CH2

prezintă: A. trei atomi de carbon primari B. patru atomi de carbon primari C. doi atomi de carbon secundari D. patru atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon cuaternari 27. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. unei formule moleculare îi pot corespunde mai multe formule structurale 4

B. puritatea analitică a unei substanţe se constată din invariabilitatea constantelor fizice C. structura chimică a unui compus nu influenţează proprietăţile sale generale D. legăturile covalente formează între ele unghiuri ale căror valori sunt constante pentru o substanţă chimică dată E. izomerii sunt compuşi care au aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice 28. Sunt adevărate afirmaţiile: A. legăturile covalente simple din molecula metanului sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat B. atomul de carbon îşi formează octetul prin cedarea a patru electroni C. atomul de carbon îşi formează octetul prin acceptarea a opt electroni D. atomul de carbon îşi formează octetul prin punerea în comun a patru electroni E. atomii de carbon au capacitatea de a se lega unii cu alţii formând catene 29. Într-o catenă, atomii de carbon se pot aşeza: A. la rând, în linie, formând catene liniare B. de o singură parte a catenei liniare, formând catene helicoidale C. de o parte şi de alta a catenei liniare, formând catene ramificate D. într-o formă geometrică rotundă, formând catene ramificate E. într-o formă geometrică închisă, formând catene ciclice 30. Atomul de carbon se poate lega covalent: A. de un singur atom de carbon B. de doi atomi de carbon C. de trei atomi de carbon D. de patru atomi de carbon E. de patru heteroatomi, fiind cuaternar 31. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent de alţi 4 atomi diferiţi B. atomul de carbon este cuaternar atunci când se leagă covalent numai de alţi 4 atomi de carbon C. atomul de carbon este cuaternar atunci când este legat cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon D. atomul de carbon este nular atunci când nu formează covalenţe cu alţi atomi de carbon E. atomul de carbon este secundar când are doar doi electroni pe ultimul strat 32. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa funcţională carbonil este caracteristică acizilor organici B. grupa funcţională –NO2 este caracteristică aminelor C. grupa funcţională –COOH este caracteristică acizilor carboxilici D. grupa funcţională –X este caracteristică aminoacizilor E. grupa funcţională –NH2 este caracteristică aminelor 33. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomerii au aceeaşi formulă moleculară B. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi diferiţi C. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi diferiţi D. legăturile multiple omogene se stabilesc între atomi identici E. legăturile multiple heterogene se stabilesc între atomi identici 34. Structura unui compus organic se stabileşte cu: A. formula brută B. formula moleculară C. formula structurală 5

izomeri optici D. derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor 6 . orientarea spaţială a moleculelor de apă E. volumul molar E. ioni organici E. nesaturate E. de funcţiune E. ciclice C. raportul dintre atomii unei molecule E. natura atomilor dintr-o moleculă C. saturate D. Grupele funcţionale pot fi: A. compuşii organici se împart în: A. Noţiunea de structură chimică se referă la: A. randament 35. secundare C. grupe de atomi C. clasice B. primare B. izomeri geometrici E. Din punct de vedere al compoziţiei lor. sinteza de compuşi organici C. molecule D. elucidarea mecanismelor de reacţie la care participă compuşii organici 39. Catenele hidrocarbonate pot fi: A. nulare D. Izomerii pot fi: A. ramificate E. Catenele hidrocarbonate pot fi: A.D. izomeri 36. de catenă B. Obiectul de studiu al chimiei organice îl reprezintă: A. felul în care se leagă atomii dintr-o moleculă 41. identificarea compuşilor minerali B. hidrocarburi B. aromatice 37. de structură C. studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. liniare 38. numărul atomilor dintr-o moleculă D. spaţiali 40. originea atomilor dintr-o moleculă B. radicali hidrocarbonaţi C. atomi B. de poziţie D.

liniare B. poate fi reprezentată prin formule Lewis 46. Sunt legături heterogene: A. arată natura atomilor care se găsesc într-o moleculă organică C. Alegeţi informaţiile corecte: A. Sunt legături omogene: A. ramificate C. poate fi reprezentată prin săgeţi frânte D. C–H 49. poate fi reprezentată prin formule spaţiale E. poate fi reprezentată prin formule plane C. C≡C E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. legătura dublă conţine două legături π 43. metoda arderii este aplicată pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic C. ciclice D. legătura π se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli. O–O C. Referitor la formula structurală. concentraţia procentuală a oxigenului din molecula unui compus organic se calculează ca diferenţă până la o sută E. C=N C. prin arderea unui substanţe organice se formează carbon şi hidrogen D.42. precizează compoziţia procentuală a elementelor dintr-o moleculă organică B. spiralate 47. Moleculele pot avea formule de structură: A. arată concentraţia de carbon şi hidrogen dintr-o moleculă organică D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la formula brută: A. C=O B. globulare E. precizează modul de legare a atomilor în moleculă B. C≡C E. pot fi omogene 7 . sunt adevărate afirmaţiile: A. C–Cl B. C=C D. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală cantitativă 44. este exprimată prin numere impare 45. arată raportul în care se găsesc atomii într-o moleculă E. C–X 48. aparţinând fiecare la câte un atom D. structura compuşilor organici poate fi determinată doar prin analiza elementală calitativă B. legătura ζ se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali perpendiculari ai aceluiaşi atom C. O–H D. legătura covalentă se formează prin schimb de electroni între atomi B. Referitor la grupele funcţionale sunt adevărate afirmaţiile: A. legătura π există doar alături de legătura ζ E.

stabilirea proprietăţilor fizice şi chimice ale compuşilor organici D. are un atom de carbon cuaternar C. sinteza compuşilor organici B. stabilirea structurii compuşilor organici C. chimiei organice B. chimiei hidrocarburilor 8 CH3 . are un atom de carbon cuaternar 53. are un atom de carbon primar 52. simple B. coordinative 51. are structură liniară B. pot fi compuşi halogenaţi 50. Referitor la compusul cu structura: CH3 HC C CH H3C CH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. are catenă saturată D. pot fi atomi specifici D. Elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici constituie obiectul: A. are doi atomi de carbon secundari E. are trei atomi de carbon primari E. pot fi grupe de atomi E. Referitor la compusul cu structura: CH3 CH2 CH3 CH3 CH2 CH C CH2 CH3 sunt adevărate afirmaţiile: A. are un atom de carbon nular B. chimiei anorganice D. are structură ramificată C. mixte E. fizicii C. pot fi heterogene C. Obiectul chimiei organice constă în: A. sinteza compuşilor organici şi anorganici 54. triple D. tuturor ramurilor chimiei E. elucidarea mecanismelor prin care se produc reacţiile chimice la care participă compuşii organici E. Atomul de azot poate forma legături covalente: A. are catenă ramificată D.B. duble C.

atomi de carbon şi hidrogen. elementele organogene sunt cele care formează compuşi anorganici E. clorul C.55. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. care sunt elementele secundare 56. pot forma. nu intră niciodată în compoziţia compuşilor organici B. alături de alte elemente. sulful D. fosfor şi în unele cazuri atomi şi ioni metalici C. compuşi organici 60. pot fi elemente organogene D. Pot fi elemente organogene: A. halogeni. clor. de exemplu. azotul E. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de azot 62. Elementele organogene sunt: A. compuşii organici pot avea în molecula lor nu numai atomi de carbon şi hidrogen. în molecula compuşilor organici E. gazele rare E. oxigen. în unele cazuri atomi şi ioni metalici E. Compuşii organici pot avea în molecula lor: A. care sunt elementele principale. compuşii organici nu pot avea în molecula lor atomi de sulf sau fosfor D. numai atomi de carbon şi oxigen C. Sunt false afirmaţiile: A. neonul şi argonul B. atomii de carbon şi hidrogen din molecula compuşilor organici sunt elementele principale 61. sulf. fosfor D. azot. numai carbonul şi hidrogenul 59. brom. ci şi atomi de oxigen. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon şi hidrogen B. oxigenul C. şi atomi de halogeni D. intră numai în compoziţia compuşilor anorganici C. Care afirmaţii sunt corecte? A. sunt elemente principale. opţional. hidrogen şi halogeni C. atomii metalici 58. toate elementele din sistemul periodic B. compuşii organici pot avea în molecula lor numai atomi de carbon. numai atomi de carbon şi hidrogen B. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici C. niciunul din cele menţionate mai sus 57. sulf. Nu pot fi elemente organogene: A. alături de carbon şi hidrogen. fosforul D. toate elementele care se regăsesc în compuşii organici sunt numite elemente organogene D. iod): A. azot. sulful B. Atomii halogenilor (fluor. elementele care formează compuşii organici E. compuşii organici nu pot avea în molecula lor ioni metalici E. Atomul de carbon are următoarele proprietăţi: 9 .

în compoziţia oricărui compus organic există cel puţin un atom de carbon C. CO) E. formula cu liniuţe (-) de valenţă D. formula restrânsă B. se poate considera că un atom de carbon. fiecare punct simbolizează câte un neutron 65. Scrierea moleculei de etan astfel: CH3-CH3. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 66. carbonul. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. fiecare punct simbolizează un electron de valenţă B. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de dublet. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet.A. carbonul. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 3s2 E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt identice 10 . formula Lewis C. formează legaturi covalente D. structura electronică a carbonului se scrie folosind simboluri Kekulé D. se scrie folosind simboluri Newton E. fără excepţie B. carbonul. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p2 B. 5 sau 6 63. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente D. formează perechi de electroni prin punerea în comun a electronilor de valenţă C. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. se poate considera că un atom de carbon. atomii de carbon nu formează legături covalente E. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. are următoarele caracteristici: A. sau ai altor elemente C. numai cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon 67. atomul de carbon este monovalent. mai poate fi scrisă şi astfel: H3C-CH3 E. fiecare punct simbolizează o pereche de electroni C. pentru a-şi stabili configuraţia stabilă de octet. carbonul. adică are în toţi compuşii săi valenţa 1 (excepţie monoxidul de carbon. poate avea valenţa 4. 6C are următoarea configuraţie electronică 1s2 2s2 2p6 D. În molecula metanului. Structura electronică a carbonului. nu intră în compoziţia compuşilor organici E. Care afirmaţii referitoare la carbon sunt false? A. au capacitatea de a se lega unii cu alţii. carbonul. se poate considera că un atom de carbon pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. C pune în comun cei 4 electroni de valenţă ai săi. asemeni zalelor unui lanţ şi de a forma catene B. reprezintă: A. Care sunt afirmaţiile corecte? A. se scrie folosind simboluri Lewis D. sau ai altor elemente B. 6C este hexavalent 64. formula extinsă 68. are în toţi compuşii săi valenţa 4. Care afirmaţii referitoare la atomii de carbon sunt corecte? A. cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon. carbonul. 6C este tetravalent C.

nu intră în componenţa legăturii duble C. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli 75. Legătura σ: A. nu se formează prin întrepătrunderea parţială a doi orbitali p paraleli B. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin puncte 73. Unghiul dintre două legături C–H are valoarea de: A. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D. Un atom de carbon poate participa: A. Perechea de electroni neparticipanţi: A. se poate forma între carbon C şi clor Cl E.B. este perechea de electroni pe care o mai are un atom de carbon după ce şi-a stabilit octetul D. formează alături de o legătură ζ legătura dublă dintre doi atomi E. nu este prezentă niciodată la un atom de carbon B. se formează prin întrepătrunderea totală a doi orbitali coaxiali fiecare aparţinând unui atom B. are un rol foarte important în formarea legăturilor de tip ζ C. este formula matematică pentru calcularea unghiurilor dintre legături C. la formarea de legături simple E. unghiul dintre două legături C . numai la formarea de legături simple şi duble 74. în funcţie de poziţia fiecărui atom C. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin steluţe D. Legătura π: A. se notează în mod obligatoriu în scrierea formulei compusului 72. este legătura covalentă simplă B. la formarea de legături multiple B. la formarea de legături triple D.H este de 90˚ 69.H este de 109˚28’ E. la formarea de legături duble C. formează alături de o legătură π. nu este prezentă în compuşii organici D. nu intră în componenţa legăturii triple D. nu s-a stabilit încă valoarea exactă 70. legăturile covalente simple dintre un atom de carbon şi 4 atomi de hidrogen sunt diferite. este un mod de scriere a moleculelor compuşilor organici B. nu se poate forma între carbon C şi hidrogen H 71. 109˚28’ C. 180˚ sau 109˚28’ E. în formulele Lewis electronii de valenţă sunt simbolizaţi prin liniuţe E. nu se mai notează în scrierea formulei compusului E. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la formula Lewis: A. aceeaşi valoare cu cea a unghiului dintre valenţele a doi atomi de carbon legaţi prin legătură simplă D. 180˚ B. Legătura de tip σ: A. legătura dublă dintre doi atomi 11 . unghiul dintre două legături C . se poate forma între atomul de carbon şi alţi atomi sau grupe de atomi care pot pune în comun un electron C.

între atomii de carbon. conţin numai legături ζ E. catenele saturate. se formează prin suprapunerea parţială a doi orbitali p paraleli E. conţin numai legături π D. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu patru covalenţe de alţi atomi de carbon 81. catene secundare C. sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 2 atomi C. conţin atât legături ζ cât şi electroni π corespunzători legăturilor duble 79. C≡C E. în linie (care este o linie în zig-zag pe hârtie. legătura triplă dintre doi atomi D. pentru a nu complica scrierea. catene principale E. sunt numai legături covalente triple.C C. Catenele aromatice: A. între atomii de carbon. catenele de atomi de carbon pot fi: A. formarea unei legături covalente între doi atomi poate fi privită ca o întrepătrundere a unor orbitali ai acestora B. astfel. legătura triplă dintre doi atomi conţine două legături ζ şi o legătură π D. există: A. legătura dublă dintre doi atomi conţine o legătură ζ şi o legătură π C. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. într-o formă geometrică închisă: de exemplu pătrat.C. catenele nesaturate sunt cele în care există cel puţin o legătură π între doi atomi de carbon D. C . la rând. pentru a nu complica scrierea. catenele saturate . sunt catenele de atomi de carbon care formează (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi B. catene saturate B. este ea însăşi o legătură triplă 76. După modul în care se leagă atomii de carbon între ei. un atom de carbon poate participa şi la formarea de legături multiple 77. atomi de carbon primari care sunt legaţi covalent de un singur atom de carbon B. sunt numai legături covalente simple. în realitate fiind vorba de o linie dreaptă) B. atomii de carbon pot fi clasificaţi după numărul legăturilor prin care se leagă de alţi atomi de carbon. în realitate fiind vorba de o linie în zig-zag) C. se formează catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac) D. Într-o catenă. la rând. catenele nesaturate sunt cele în care nu există nicio legătură π între doi atomi de carbon 80. formează alături de două legături π. atomi de carbon terţiari care sunt legaţi cu trei covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon D. legătura simplă conţine o legătură π E. ζ. catene aromatice 78. după modul în care se leagă atomii de carbon între ei. catene nesaturate şi catene aromatice B. în linie (care este dreaptă doar pe hârtie. Care afirmaţii sunt adevărate? A. catene nesaturate D. fără a se putea identifica o formă clară 12 . de o parte şi de alta a catenei liniare. atomi de carbon secundari care sunt legaţi cu două covalenţe de un alt sau de alţi atomi de carbon C. se formează catene ciclice care pot avea şi ele ramificaţii E. dezordonat. catenele hidrocarbonate pot fi: catene saturate. atomi de carbon cuaternari care sunt legaţi cu cinci covalenţe de alţi atomi de carbon E. pentagon sau hexagon. Într-o catenă atomii de carbon se pot aşeza: A.

stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată care sunt atomii) şi respectiv cantitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) la care sunt supuşi compuşii chimici puri D. noţiunea de structură chimică nu se referă la natura. metoda analizei elementale cantitative este identică cu metoda analizei elementare calitative CAP. noţiunea de structură chimică se referă la natura. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă E. se referă la natura. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice D. influenţează proprietăţile chimice ale unui compus organic D. Pentru analiza elementală calitativă a substanţei: A. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă nu se poate face în urma unor analize calitative şi respectiv cantitative C. stabilirea naturii şi numărului de atomi dintr-o moleculă se face în urma unor analize calitative (arată numărul de atomi din fiecare tip) şi respectiv cantitative (arată care sunt atomii) la care sunt supuşi compuşii chimici puri B. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Structura chimică: A.82. prin metoda analizei elementale cantitative se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice B. CLASIFICAREA COMPUŞILOR ORGANICI 87. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintro moleculă E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic nu depind de structura sa B. se realizează analiza gazelor rezultate din ardere prin efectuarea unor reacţii specifice C. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atomi de carbon şi hidrogen B. se folosesc metode prin care se poate stabili concentraţia procentuală a fiecărui element din molecula unui compus organic D. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura sa 84. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgând următoarele etape: A. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care conţin doar o singură grupă funcţională 13 . numărul şi felul în care sunt legaţi electronii într-un atom 83. Sunt adevărate afirmaţiile: A. nu se poate aplica metoda arderii descoperită de Lavoisier E. Referitor la metoda analizei elementale cantitative. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili compoziţia în procente de masă a substanţei organice C. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii dintr-o moleculă C. stabilirea compoziţiei substanţei E. 2. se aplică metoda arderii descoperită de Lavoisier B. influenţează proprietăţile fizice ale unui compus organic C. prin metoda analizei elementale cantitative nu se poate stabili natura atomilor din molecula unei substanţe organice E. proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic depind de structura compusului vecin D. nu este necesară stabilirea compoziţiei substanţei 85. se aplică metoda arderii descoperită de Lewis 86. nu influenţează proprietăţile fizice şi chimice ale unui compus organic B. se referă la natura.

aldehidă B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. anilina este un compus organic cu funcţiuni mixte: grupa fenil şi grupa amino E. etanolul este un compus organic cu funcţiune simplă 88. esterii C. acidul salicilic C. fenol C. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. aminoacizii D.C. hidroxiacizii 90. poliolii E. alchenele C. acidul izobutanoic este un compus organic cu funcţiuni simple C. glucoza 93. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. halogen E. acidul trimetilacetic E. Sunt monovalente următoarele grupe funcţionale: A. zaharidele E. carboxil D. aminele D. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai multe grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţiuni mixte D.2-dibromobutanul este un compus organic cu funcţiuni simple B. Sunt compuşi organici cu funcţiuni simple: A. fenolii C. acidul piruvic D. arenele polinucleare B. o-hidroxitoluenul este un compus organic cu funcţiune mixtă D. amidele D. alcoolii B. aldozele E. alcanii B. cetozele 91. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte: A. acizii carboxilici 89. clorobenzenul B. Sunt divalente următoarele grupe funcţionale: A. alcool B. acidul lactic este un compus organic cu funcţiune simplă 92. amidă 94. fenol 14 . α-alanina este un compus organic cu funcţiune mixtă E. carboxil E. 1. amină D. cetonă C.

din punct de vedere al compoziţiei lor. identificarea grupelor funcţionale într-un compus organic permite stabilirea proprietăţilor chimice ale acestuia E. grupa funcţională simplă reprezintă un singur atom care conferă moleculei proprietăţi fizice şi chimice specifice D. clasificarea compuşilor organici se face în funcţie de grupele funcţionale pe care le conţin în moleculă B. se pot forma prin reacţii de substituţie E. gradul de nesaturare al atomului de carbon E. compuşii halogenaţi pot fi: A. Compusul cu structura CH2=CH–Cl se numeşte: A. compuşii organici se împart în hidrocarburi şi derivaţi funcţionali ai acestora C. cloroetenă C. hidrocarbonate B. Grupele funcţionale pot fi: A. se precizează numărul de atomi de halogen din moleculă E. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen în moleculă B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de alil E.95. omogene C. se pot forma prin reacţii de oxidare D. clorură de vinil 100. cloroetan B. numărul atomilor de halogen D. Referitor la compuşii halogenaţi sunt adevărate afirmaţiile: A. Modelele spaţiale deschise ale unor derivaţi halogenaţi diferă prin: A. nesaturaţi E. se precizează numele halogenului din fiecare poziţie 99. tetravalente E. în compuşii nesaturaţi se începe numerotoarea de la atomul de carbon care conţine halogenul B. se pot forma prin reacţii de adiţie C. Pentru a stabili denumirea unui compus halogenat se pot parcurge următoarele etape: A. se precizează prin cifre poziţia atomului de carbon de care se leagă halogenul C. natura catenei 101. ionice 96. tipul atomului de carbon de care se leagă halogenul B. 1–cloropropenă D. grupa halogen reprezintă o grupă funcţională omogenă 97. heterogene D. se indică numărul de atomi de carbon din moleculă D. vicinali B. geminali C. polihalogenaţi în care atomul de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 15 . halogenul poate fi numai clor sau brom 98. În funcţie de poziţia atomilor de halogen din moleculă. saturaţi D. natura atomilor de halogen C.

secundari D. acizii carboxilici au C=O ca grupă funcţională E. compuşii hidroxilici pot fi: A. acetatul de etil este un ester 108. Sunt compuşi cu grupă funcţională mixtă: A. amidele 16 . 1. nulari B. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. polihidroxilici C. arenele polinucleare E. alcooli D. cuaternari 104. alifatici polinucleari E. În funcţie de numărul de grupe –OH din moleculă. aromatici 103. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă grupa –OH. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomii de halogen. nulari B. În funcţie de tipul atomului de carbon de care se leagă grupa –OH în moleculă. aromatici mononucleari C. monohidroxilici B. alifatici mononucleari C. cel mai simplu alcool dihidroxilic este etandiolul C. alifatici saturaţi B. aromatici polinucleari D. monozaharidele B. polihidroxilici 106. primari C.2-dicloroetanul este un compus cu funcţiune divalentă B. enoli E. terţiari E. compuşii hidroxilici pot fi: A. diolii geminali sunt compuşi stabili D. aminele D. micşti 107. monohidroxilici E. oligozaharidele C. secundari D. primari C.102. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolii pot fi: A. compuşii halogenaţi pot fi: A. alifatici B. fenoli 105. alifatici nesaturaţi D. compuşii halogenaţi pot fi: A. terţiari E.

109. acidul metansulfonic E. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. clorura de etil 116. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă grupa funcţională: A. Sunt compuşi carbonilici: A. amino B. carboxil E. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. aminele E. nitrilul acidului acetic E. etanonitril D. clorura de etanoil B. aminoacizii 110. butanona E. acetonitrilul E. nitro C. dimetileterul 112. acetonitril C. amidele D. celuloza 111. acetona E. aril 113. cianoetan 114. acetaldehida D. etanoatul de metil C. eterii B. acetona B. carbonil D. anhidrida maleică B. acetatul de etil C. anhidrida ftalică D. etandiolul 115. clorura de acetil 17 . nitrometan B. nitroetanul D. acidul benzoic D. Compusul cu structura CH3–C≡N se numeşte: A. esterii C. acetamida B. fructoza C. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. acidul acetic C. Sunt compuşi cu funcţiune monovalentă: A. glucoza B. Sunt compuşi cu funcţiune trivalentă: A.

2-butanolul 119. cloroprenul B. fenolul 117. glicina C. iodoformul B. 2-cloropropanul E.2-dicloropropanul 123. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. alcoolul alilic 118. 2-propanolul C. Sunt compuşi halogenaţi primari: A. 2-cloropropanul D. clorobenzenul 121. 1. 2-bromo-2-metilpropanul C. alcoolul benzilic E. glicolul D.2-etandiolul D. alcoolul izopropilic C. 1-bromopropanul D. Sunt alcooli monohidroxilici primari: A. clorura de metilen C. alcoolul vinilic E. Sunt alcooli dihidroxilici primari: A. alcoolul terţbutilic D. glicerina C.2-etandiolul B. clorobenzenul E. 1. etanolul B. tetraclorura de carbon C. Sunt alcooli monohidroxilici secundari: A. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. glicerina E. Sunt compuşi dihidroxilici: A. propenolul 120. 1. glicolul B. cloroetanul B. 2. etanolul E. clorura de etil D. pirocatechina D. clorura de vinil 122. pirocatechina E. clorura de benzil D. 1-propanolul B.2-dicloroetanul E. pirogalolul 18 .C.

clorura de etildimetilamoniu C. etanolamina D. este un alcool nesaturat C.etildimetilamina C. sunt compuşi polihidroxilici B. anilina B. rezorcina 126. Referitor la compusul cu structura CH3–CH=CH–CH2–OH. sunt stabili 128. Sunt amine terţiare: A. etanolul B. pirogalolul E. grupa –OH este legată de un atom de carbon secundar 127. anilina B. etandiolul C. etilamina C. metilamina B. o-dihidroxibenzenul 125. glicerina D. dimetilamina C. are doi atomi de carbon terţiari D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. grupa –OH este legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic D. glicolul C. etilmetilamina B.3-diaminopropan E.124. 1. grupa –OH este legată de un atom de carbon primar E. este un alcool dihidroxilic B. glicerolul D.3-diaminobenzen 130. trimetilamina E. anilina 129. Sunt amine primare: A. aminobenzenul D. Sunt diamine: A. Sunt compuşi trihidroxilici: A. amoniacul 19 . etilamina E. Referitor la enoli sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt instabili E. difenilamina 131. Sunt amine secundare: A. grupa –OH este legată de un atom de carbon implicat într-o legătură dublă C. 1. α-naftolul E. metanolul B. dimetilamina D. Sunt compuşi dihidroxilici: A.

natura radicalului hidrocarbonat E. aromatici D. un atom de carbon terţiar E. Acizii carboxilici se pot clasifica în funcţie de: A. în industria alimentară C. trimetilamina E. Compuşii carbonilici se pot clasifica în: A. un atom de carbon primar C. patru atomi de carbon primari 137. numărul atomilor de carbon din moleculă B. Referitor la hidroxiacizi sunt adevărate afirmaţiile: 20 .D. gazoşi E. aromatizanţi D. doi atomi de carbon terţiari E. gradul de nesaturare al atomilor de carbon din grupa carboxil 134. un atom de carbon primar B. cetoze C. aldehide E. doi atomi de carbon primari B. acetali D. etilfenilmetilamina 132. alifatici saturaţi B. doi atomi de carbon cuaternari D. Acizii carboxilici pot fi: A. Utilizările esterilor pot fi: A. un atom de carbon secundar 138. semibazici 135. materie primă în fabricarea săpunului E. În compusul cu structura: O CH3 C C C OH există: A. dezinfectanţi în chirurgie 136. aldoze B. numărul de grupe carbonil care intră în structura grupei carboxil D. cetone 133. numărul de grupe carboxil din moleculă C. doi atomi de carbon primari C. În compusul cu structura: O CH2 CH C H există: A. drept combustibili B. un atom de carbon cuaternar D. alifatici nesaturaţi C.

anisolul este un eter C. Sunt dicarboxilici următorii acizi: A. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. numerotarea atomilor de carbon începe de la grupa –OH 139. glicina 140. acidul salicilic D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –OH D. compuşii hidroxilici se clasifică în alcooli. 2-metilpropanal B. clorura de etanoil C. Dintre compuşii enumeraţi mai jos precizaţi care sunt esteri: A. nitrilul acidului acetic E. dipalmitostearina 21 . propanalul şi alcoolul alilic 144. conţin în moleculă una sau mai multe grupe –COOH E. acidul etansulfonic E. acidul stearic D.sau poliamine E.A. β-alanina 141. enoli şi fenoli 143. etanoatul de etil D. Sunt în relaţie de izomerie următorii compuşi: A. sunt compuşi cu funcţiune simplă B. în toţi compuşii organici apar obligatoriu atomi de hidrogen D. etanoatul de metil D. α-alanina şi nitroetanul C. Sunt compuşi cu funcţiune mixtă: A. fenolul este un alcool terţiar B. acidul salicilic E. sunt polioli D. în funcţie de numărul grupelor –OH. în funcţie de numărul grupelor –NH2 aminele pot fi mono. glucoza B. fructoza C. Referitor la zaharide sunt adevărate afirmaţiile: A. acetatul de metil şi acidul propanoic D. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. pot fi hidroxialdehide E. acidul maleic C. tristearina C. acidul propionic B. glicina şi nitroetanul B. sunt compuşi monofuncţionali B. etandiolul şi acidul acetic E. anhidrida ftalică B. sunt compuşi cu funcţiune mixtă C. acidul fumaric 145. pot fi hidroxicetone 142.

hidroxialdehidele B. vinilacetilena C. acetilena B. esterii se formează prin eliminarea intramoleculară a apei dintr-un alcool polihidroxilic B. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de hidrogen de la un atom de carbon au fost înlocuiţi cu heteroatomi 147. cetonele E.3-tributanoilglicerolul este un eter D. Sunt compuşi cu funcţiune divalentă: A. alcoolul alilic D. alcoolul benzilic 151. naftalina E. acizii carboxilici C. alcoolul vinilic E. derivaţii trihalogenaţi vicinali B. fenolul C. aminoacizii 148. 1. compuşii dihalogenaţi vicinali C. aldehida benzoică D. Conţin un singur nucleu aromatic: A. compuşii dihalogenaţi geminali D.E. antracenul 153. cloroprenul B. hidroxicetonele D. alcoolii polihidroxilici 149. Au funcţiune monovalentă: A. fructoza 146. alcoolii monohidroxilici E.2. aldehidele D. Conţin legături duble –C=C– şi legături triple –C≡C– următorii compuşi: 22 . compuşii monohalogenaţi B. Conţin legătura triplă –C≡C– următorii compuşi: A. tripalmitina este un ester E. esterii E. acrilonitrilul E. Au funcţiune trivalentă: A. Alegeţi variantele corecte: A. etina B. Conţin o singură legătură –C=C– următorii compuşi: A. etena C. enolii C. monozaharidele 150. ananasul conţine butirat de etil C. acetilura de diargint D. clorura de vinil 152.

se împart în trei mari clase: acizi. eterogene. Derivaţii hidrocarburilor: A. pot fi saturate. -Br. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi derivaţi ai acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) C. omogene. Compuşii organici: A. -Cl. nesaturate sau aromatice E. acizi carboxilici D. de exemplu legături triple -C≡CD. acetilura monosodică 154. nu conţin nici un element organogen 158. nu sunt niciodată aromatice 157. Hidrocarburile: A. îi conferă acesteia proprietăţi fizice şi chimice specifice B. compuşii carbonilici se mai numesc acizi carboxilici 159. compuşii halogenaţi. amine. pot fi exemplificaţi de: alcooli. pot fi un criteriu de clasificare a compuşilor organici D. 1. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. spre deosebire de hidrocarburi. pot fi clasificaţi în funcţie de natura grupei funcţionale E. nu sunt niciodată eterogene 155. baze şi săruri B. de exemplu: -OH. Grupele funcţionale pot fi: A. -COOH 156. aminele sau alcoolii sunt hidrocarburi B.3-propindiina C. -Br. -I E. nu sunt niciodată omogene E. eteri. acizii sulfonici şi acizii carboxilici sunt derivaţi ai hidrocarburilor D. de exemplu: -F. conţin şi alte elemente organogene. sunt atomi sau grupuri de atomi care prin prezenţa lor în moleculă. de exemplu legături duble C. acizii carboxilici sunt compuşi anorganici de tip hidrocarbură E. conţin numai atomi de carbon şi molecule de apă D. constituie o clasă importantă de compuşi organici B. -I B. 1. omogene. pot fi omogene sau eterogene C. Grupele funcţionale: A.A. eterogene. acizi sulfonici E. nu conţin atomi de carbon şi hidrogen 23 . conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C.3-butadiena D. pot fi exemplificaţi de: compuşi halogenaţi. derivaţii hidrocarburilor conţin numai atomi de carbon şi hidrogen C. -Cl. 1-buten-3-ina E. vinilacetilena B. omogene. de exemplu: -F. pe lângă atomi de carbon şi hidrogen C. se împart în două mari clase: hidrocarburi (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen) şi derivaţi ai acestora (conţin şi alte elemente organogene) D.

se formează atunci când doi atomi de hidrogen şi un atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. oxigen. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom. -X: -F. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la atomi de carbon diferiţi sunt înlocuiţi cu heteroatomi D. se formează atunci când doi atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. -I E. care conţin atomi de halogen. care conţin gruparea carbonil 165. pot fi amine. nu conţin halogeni D. se formează atunci când doi atomi de carbon de la acelaşi atom de hidrogen sunt înlocuiţi cu heteroatomi C. pot fi compuşi hidroxilici. compuşi cu grupe funcţionale pentavalente E. -OH E. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale trivalente: A. Aminele: A. compuşii carboxilici C. care conţin gruparea funcţională hidroxil. se formează astfel: un atom de hidrogen de la un atom de carbon este înlocuit cu un heteroatom (halogen. nu conţin în moleculă halogeni E. sunt derivaţi ai hidrocarburilor B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica. -Cl. nu conţin atomi de oxigen 162. -Br. conţin în moleculă şi atomi de azot C. în: A. nu conţin niciodată oxigen E. care conţin gruparea funcţională amino. -I D. nu au fost încă descoperiţi 24 . azot) C. pot fi compuşi carbonilici. -X: -F. Hidrocarburile sunt compuşi organici care: A. -Br. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale divalente: A. -NH2 164. de exemplu. pot fi compuşi halogenaţi. compuşi cu grupe funcţionale mixte 163. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. pot fi compuşi halogenaţi. care conţin atomi de halogen. pot fi. nu conţin niciodată azot 166. adică un alt atom de hidrogen B. -Cl. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. compuşi cu grupe funcţionale trivalente D. nu conţin atomi de carbon E. se formează atunci când trei atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon sunt înlocuiţi cu heteroatomi B. constituie o clasă importantă de hidrocarburi 161. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale tetravalente: A. nu conţin în moleculă atomi de azot D. nu conţin atomi de azot C. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale monovalente: A. în funcţie de numărul de atomi de hidrogen de la acelaşi atom de carbon care sunt înlocuiţi cu heteroatomi. nu conţin nici o grupare funcţională B.160. formându-se grupa funcţională.

şi poliD. compuşii organici pot fi: A. după poziţia grupei funcţionale 170. Compuşii organici se pot clasifica astfel: A. cuaternari 171. de exemplu aminoacizi B. compuşii organici pot fi aromatici D. după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. după natura radicalului de hidrocarbură D. în mono. secundari D. primari B. pot fi. După poziţia grupei funcţionale. în vicinali. după poziţia grupării funcţionale. CH4) cu heteroatomi C. de exemplu hidroxiacizi C. vicinali B. După natura radicalului de hidrocarbură: A. După tipul de atom de carbon de care este legată grupa. de exemplu. geminali C. geminali şi întâmplătoare E. nu pot fi. terţiari şi cuaternari C. pot fi. CH4) cu heteroatomi 167. compuşii organici pot fi vicinali E. după natura radicalului de hidrocarbură. de exemplu proteine D. secundari. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 25 . în primari. tetraclorura de carbon CCl4 sau tetraiodura de carbon CI4 D. după tipul de carbon de care este legată grupa. compuşii organici pot fi: A. după natura radicalului de hidrocarbură. nu se poate face o clasificare a compuşilor organici B. compuşii organici pot fi geminali 172. se obţin prin înlocuirea a 3 atomi de hidrogen şi a atomului de carbon (în metan. aromatici E. în principali şi secundari 173. CH4) cu heteroatomi E. pot fi. pot fi. se obţin prin înlocuirea celor 4 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan. după culoare şi după gust B. principali C. de exemplu. după numărul de grupe funcţionale C. zaharide 168. se obţin prin înlocuirea a 2 atomi de hidrogen legaţi de atomul de carbon (în metan.B. alifatici D. Există mai multe criterii de clasificare a compuşilor organici: A. cu grupa funcţională poziţionată întâmplător 169. terţiari E. după numărul de grupe funcţionale. de exemplu acizi nucleici E. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea compuşilor organici derivaţi ai hidrocarburilor sunt false: A. pot fi. compuşii organici pot fi alifatici C. în alifatici şi aromatici B. Compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor cu grupe funcţionale mixte: A.

4-diiodohexan.2.5-diiodohexan. compuşi halogenaţi geminali. compuşi oxigenaţi.3-tricloropentan E. de exemplu: 1. 1. de exemplu: 2. 1. Compuşii halogenaţi se pot clasifica după mai multe criterii: A. compuşi polihalogenaţi. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen D.3-dicloropentan. compuşii halogenaţi pot fi: A. CH3-CH2-Br C.2. compuşi cloruraţi.4-triclorohexan 177.4-diclorobenzen. de exemplu: 1. compuşi bromuraţi.4-triclorohexan. diclorometan. 1. 1. după numărul de atomi de halogen C.3-dicloropentan 179. 1. compuşi halogenaţi vicinali. de exemplu: CH3-Br. 1.3-dibromobutan B. 1.2-diclorociclohexan.3-dibromociclopentan C. de exemplu: 1. 1. După natura atomului de halogen din moleculă.1. de exemplu: CH3-OH. de exemplu: CH3-Cl. 1. α-cloropropenă. Se dă următorul compus: 1. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa E. de exemplu: CaF2 . compuşi floruraţi. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor nu se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură 174. Următorii compuşi sunt compuşi halogenaţi vicinali: A. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după poziţia grupei funcţionale D. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. nu există compuşi halogenaţi vicinali E. clorometan. după numărul atomilor de carbon 176. 3.2-dicloropropan C. după natura atomului de halogen B. 1. compuşii halogenaţi vicinali sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare C.2-dicloropropan C. 1.6-diclorohexan B. compuşi oxigenaţi.2-difluoroetenă 180. compuşii organici derivaţi ai hidrocarburilor se pot clasifica după numărul de grupe funcţionale C.2.5-tribromopentan. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: 26 . 2. triclorometan D. După poziţia atomilor de halogen în moleculă. de exemplu: 1. 1. compuşii halogenaţi pot fi: A.4-diiodohexan D. compuşi halogenaţi geminali. compuşi halogenaţi vicinali. CH3-CH2-CH2-Cl E. CH3 ˗ F D. după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de oxigen E.1-dicloropropan E. Care din seriile următoare de compuşi nu conţin nici un compus halogenat vicinal sau geminal? A.3-tricloropentan E. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin mai mulţi atomi de halogen legaţi la acelaşi atom de carbon 178. CH3-CH2-CH2-OH 175. 1.3-dicloro-2-pentenă.2-dicloropropan. compuşii halogenaţi geminali sunt compuşii care conţin atomi de halogen legaţi la atomii de carbon vecini D. 1. CH3-CH2-CH2-OH B.4-diclorohexan B.B. 3. F2 . de exemplu: H2C = O.3.3-dicloropropan D. compuşii polihalogenaţi sunt compuşii în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare B.

după natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomii de halogen.A. compuşi halogenaţi aromatici. Compuşii halogenaţi alifatici: A. în care atomul de halogen este legat în acelaşi timp de un atom de carbon primar şi de unul secundar 182. compuşi halogenaţi terţiari. compuşi halogenaţi secundari. Care din următoarele afirmaţii referitoare la aceştia sunt adevărate? A. sunt.2. după tipul de atom de oxigen de care este legată gruparea hidroxil 27 . compuşi organici care conţin trei atomi de halogen B. cloroetena D. este un compus halogenat alifatic nesaturat D. Compuşii hidroxilici pot fi clasificaţi după mai multe criterii: A. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar D. -X. 1.1. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon secundar C. de exemplu: clorobenzen B. toţi sunt compuşi polihalogenaţi D. compuşii halogenaţi pot fi: A. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. de care este legat atomul de halogen. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură aromatică 186. cloroetena C. compuşi halogenaţi primari. de exemplu: cloroetan. de exemplu. compuşii halogenaţi pot fi: A. este un compus polihalogenat E.3-dimetilpentan D.1-dicloropropan.3-tricloroetan. după poziţia atomilor de halogen în moleculă. după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată gruparea hidroxil C. compuşi halogenaţi alifatici saturaţi. este un compus halogenat vicinal B. toţi sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi 184. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. Compuşii halogenaţi terţiari sunt: A. după numărul de atomi de halogen din moleculă. de exemplu: cloroetan D. toţi sunt compuşi halogenaţi geminali B. de exemplu: clorobenzen. sunt. doi sunt compuşi halogenaţi geminali şi unul este compus halogenat vicinal C. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon primar B. C. sunt saturaţi sau nesaturaţi B. în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon cuaternar E. de exemplu. în moleculă. După tipul de atom de carbon. după tipul de atom de carbon de care este legată gruparea hidroxil E. este un compus halogenat geminal 181. după numărul de grupe hidroxil D. sunt. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de al treilea atom de carbon din moleculă 185. sunt. După natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen. compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi.1-tricloroetan. compuşii: 2-bromo-2-metilpropan. compuşi halogenaţi terţiari. 1. compuşi halogenaţi cuaternari. de exemplu: clorobenzen 183. compuşi organici în care atomul de halogen este legat de un atom de carbon terţiar C. sunt compuşii în care atomul sau atomii de halogen se leagă de un radical de hidrocarbură alifatică E. 3-bromo-2. toţi sunt compuşi polihalogenaţi E. compuşi halogenaţi aromatici saturaţi. 1-bromopropan E. de exemplu: clorobenzen C. Se dau următorii compuşi: 1. este un compus halogenat aromatic C. de exemplu: cloroetena E. după natura radicalului de hidrocarbură cu care reacţionează gruparea hidroxil B.

nesaturaţi sau aromatici E. există monoamine şi poliamine B. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. CH3-CHOH-CH3 B. 1-fenil-2-propanol 190. Aminele: A. enoli şi fenoli B. -NH2 C. compuşii hidroxilici se pot clasifica după tipul de atom de carbon de care este legată grupa –OH în moleculă în primari. secundare şi terţiare 193. Alcoolii pot fi: A. după numărul de grupe amino din moleculă. care participă numai la formarea de legături simple R-OH E. aminele pot fi primare. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon terţiar B. de exemplu: 2-metil-2-propanol. există amine primare. nesaturaţi sau aromatici 189. de exemplu: alcool benzilic. după numărul de grupe amoniu din moleculă. alcoolii pot fi saturaţi. după numărul de grupe amino din moleculă. alcoolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată de un atom de carbon. CH3-CH=CH-CH2-OH D. compuşii hidroxilici în care grupa –OH se leagă de un atom de carbon primar şi de un atom de carbon secundar 191. alcooli nesaturaţi. CH2=CH-CH2-OH C. secundare şi terţiare D. după numărul de radicali de hidrocarbură (R. Următoarele afirmaţii sunt false: A. de exemplu: CH2=CH-OH. CH3-CH=COH-CH3 E. terţiari sau cuaternari D.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amoniu. –OH din moleculă în compuşi monohidroxilici şi compuşi polihidroxilici C. există monoamine şi poliamine E. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. enolii sunt compuşi carbonilici D.sau Ar-) legaţi de atomul de azot din grupa amino. numai alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici C. alcooli nesaturaţi. pot fi terţiare (conţin trei radicali legaţi de azot) 192. -NO2 B. pot fi secundare (conţin doi radicali legaţi de azot) E. compuşii hidroxilici se pot clasifica după numărul de grupe hidroxil. de exemplu: 3-pentanol.187. pot fi primare (conţin un singur radical legat de azot) D. enoli şi fenoli: A. 3-hexanol D. fenolii sunt compuşii hidroxilici în care grupa –OH este legată direct de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic 188. 3-metil-3-pentanol C. secundari. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională amino. toţi sunt compuşi hidroxilici B. secundare şi terţiare C. de exemplu: CH3-OH. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli. aminele pot fi primare. Alcoolii terţiari sunt: A. alcooli aromatici. alcooli saturaţi. Se dau următorii compuşi: 28 . alcooli saturaţi. compuşii hidroxilici se pot clasifica după natura radicalului de hidrocarbură de care este legată grupa –OH în alcooli. dintr-un radical alifatic. Aminele se clasifică astfel: A. de exemplu: C6H5-CH2-OH. fenolii pot fi saturaţi. compuşii hidroxilici care conţin trei grupe –OH E. de exemplu: CH2=CH-CH2-OH.

CH3 CH CH3 CH2 CH2 OH OH OH I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. OH CH E. OH C. sunt alcooli alifatici saturaţi B. CH2OH D. compusul (I) este alcool primar şi compusul (II) este alcool secundar E. sunt enoli C. Alegeţi seriile care conţin numai amine secundare: A. H3C OH CH3 195. sunt alcooli secundari D. Care din următorii compuşi sunt fenoli? A. 29 . OH CH3 B. NH2 CH3 CH CH CH3 NH2 NH2 NH2 CH3 CH CH2 NH2 NH2 B. compusul (I) este alcool secundar şi compusul (II) este alcool primar 194.

N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente simple B. compuşii se numesc cetone D. principalele clase de compuşi organici. CH2 CH3 NH CH3 CH3 CH2 CH2 NH CH2 NH CH3 NO2 CH3 CH CH2 NO2 CH2 NO2 Ca(NO2)2 NO2 196. compuşi cu grupe funcţionale divalente C. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură.CH3 CH3 C. Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte: A. compuşi cu grupe funcţionale monovalente B. CH NH CH3. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. compuşii se numesc aldehide 198. compuşi cu grupe funcţionale trivalente 30 . compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NO2 E. compuşii se numesc cetone E. CH3 CH2 NH CH3. CH3 CH3 CH3 D. CH3 C NH CH3. Care din afirmaţiile următoare referitoare la compuşii carbonilici sunt adevărate? A. dacă grupa carbonil este legată de doi radicali de hidrocarbură. compuşii se numesc aldehide C. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2. principalele clase de compuşi organici. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O. sunt compuşi organici care conţin în moleculele lor grupa funcţională carbonil B. CH3 CH2 NH2 CH2. compuşii hidroxilici care conţin grupa funcţională hidroxil –OH şi aminele care conţin grupa funcţională amino –NH2 197. principalele clase de compuşi organici. Aldehidele şi cetonele sunt: A. N) care este legat de atomul de carbon din moleculă numai prin legături covalente duble C. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni dialente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. NH2 CH2 NH2 CH CH2 NH2 CH3 E. D. derivaţi ai hidrocarburilor cu funcţiuni monovalente sunt: compuşii halogenaţi R-X care conţin grupa funcţională halogen –X. NH CH3. dacă grupa carbonil este legată de un atom de hidrogen şi de un radical de hidrocarbură. un compus cu funcţiune monovalentă conţine în grupa funcţională un atom de carbon sau un heteroatom (de exemplu: O.

substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. (II) etanal. Care din compuşii carbonilici de mai jos sunt cetone? A. (III) acetonă 200. (II) dimetil-cetonă. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic D. (I) 2-metilpropanol. substituenţii se denumesc în ordine alfabetică. CH2=CH C CH=CH2 O C. CH3 CH2 C CH2 CH2 CH3 O B. conform IUPAC prin adăugarea prefixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil.D. (II) dimetil-cetonă. (I) aldehida izobutirică. Compuşii carboxilici pot fi clasificaţi astfel: A. compuşi carbonilici E. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mare C. catena se numerotează astfel încât grupării carbonil să-i corespundă un număr cât mai mic B. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor patru radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. Se dă următoarea serie de compuşi: CH3 CH CH=O CH3 C CH3 CH3 CH=O CH3 O (I) (II) (III) Denumirile lor corecte sunt: A. (II) acetonă. după numărul atomilor de carbon. (II) acetonă. se adaugă cuvântul cetonă la numele celor doi radicali de hidrocarbură legaţi de gruparea carbonil. 202. (I) 2-metilpropanal. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici B. (III) aldehidă acetică C. compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici 31 . CH3 O H CH CH3 OH 201. (III) acetaldehidă E. (III) etanal D. compuşi carboxilici 199. H C E. după numărul de grupe COOH. E. CH3CH2CHO D. (I) aldehida izobutirică. conform IUPAC prin adăugarea sufixului onă la numele alcanului corespunzător catenei celei mai lungi care conţine grupa carbonil. (III) acetaldehidă B. (I) aldehida 2-metilpropanoică. Denumirea cetonelor se poate face astfel: A.

compuşi carboxilici alifatici şi compuşi carboxilici aromatici E. compuşi cu grupe funcţionale divalente sunt. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil. compuşi obţinuţi prin înlocuirea grupei hidroxil.2. esteri. -OH din grupa funcţională carboxil cu grupa nitril. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. -NH2 C. amide D. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici în care grupa carboxil. esteri. toţi trei sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici D. CH3-CH2-CO-NH2 (propionamida) D. de exemplu esterii. (II) 1. cloruri acide. anhidridele acide 207. de exemplu aldehidele şi cetonele E. Se dau următoarele formule de structură: CH2 O CO (CH2)2 CH3 O CH3 C CH O CO (CH2)2 CH3 OCH2CH3 CH2 O CO (CH2)2 CH3 CH2 CH2 O CO O CO (CH2)16 (CH2)16 (CH2)16 CH3 CH3 CH3 CH O CO (I) (II) (III) Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. clorurile acide. un compus cu funcţiune trivalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi D. sunt compuşi cu grupe funcţionale monovalente C. amine 205.3-tributanoil-glicerol 204. cloruri acide. după numărul de grupe COOH. toţi trei sunt compuşi carboxilici C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. cloruri acide. derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici B. -COOH a fost înlocuită cu grupa nitril.C. Alegeţi seriile ce conţin numai derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. -C≡N 206. de exemplu: CH3-CO-NH2 (acetamida). (III) 1.3-tributanoil-glicerol. conţin în moleculă grupa –NH2 D. -OH din grupa funcţională carboxil cu radicalul amino. anhidride acide. după natura radicalului de hidrocarbură. desemnează aceeaşi clasă de substanţe B. esteri. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente 208. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici 203. toţi trei sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente E. nitrili C. amide B. cloruri acide. Aminele şi amidele au în comun următoarele caracteristici: A. Clorurile acide şi anhidridele acide au în comun următoarele caracteristici: 32 .2. nitrili. compuşi monocarboxilici şi compuşi policarboxilici D. -C≡N E. Amidele sunt: A. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care trei atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi C. amide E. (II) tristearină. (III) tristearină B. eteri. anhidride acide. un compus cu funcţiune divalentă conţine o grupă funcţională în care doi atomi de H de la un atom de C au fost înlocuiţi cu heteroatomi B. anhidride acide. anhidride acide. cloruri acide. conţin în moleculă heteroatomi E. anhidride acide. compuşi cu grupe funcţionale trivalente sunt. compuşii au următoarele denumiri: (I) etanoat de etil. după natura radicalului de hidrocarbură.

oligozaharide şi polizaharide D. Hidroxiacizii sunt: A. tipul de atom de carbon de care este legată grupa funcţională E. poziţia grupei funcţionale D. aminoacizi C. tioetan. etanal. -OH E. -OH B. nitrilii 210. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale hidroxil. sunt compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. aldehide E. zaharide D. Alegeţi seriile care conţin numai compuşi organici cu grupe funcţionale eterogene: A. numărul atomilor de hidrogen din moleculă 214. cetonele E. natura radicalului de hidrocarbură B. sunt. anhidridă acetică. etenă. anhidridă acetică. cetone 212. acetilenă. aminele D. etanol E. COOH B. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă grupe funcţionale amino. numărul de grupe funcţionale C. -NH2 şi carboxil. pot fi: monozaharide. esterii B. dimetileter. amidonul 213. etan. etanal. acetamidă. clorură de etanoil B. acid acetic 33 . izobutan. dintre care cele mai folosite sunt: A. Zaharidele: A. compuşi cu grupe funcţionale mixte C. acetamidă. acid etansulfonic C. Următoarele clase de comuşi sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte: A. de exemplu: glucoza.A. Nu sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici următoarele clase de compuşi: A. hidroxoacizi B. conţin în moleculă heteroatomi B. monocloroetan. -OH C. nitroetan. amidele C. zaharoza. -OH 211. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă numai grupe funcţionale hidroxil. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de halogen E. Substanţele din fiecare clasă de compuşi organici pot fi clasificate după diferite criterii. conţin obligatoriu în moleculă cel puţin un atom de clor 209. etanoat de metil D. -OH şi carboxil. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. sunt compuşi cu grupe funcţionale mixte E. compuşi cu funcţiuni mixte care conţin în moleculă o grupă funcţională carbonil (aldehidă sau cetonă) şi mai multe grupe hidroxil. etanal. COOH D. sunt compuşi cu grupe funcţionale trivalente D.

215. alcanii au reactivitate chimică scăzută C. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii şi izoalcanii diferă între ei prin poziţia atomilor de carbon din catenă E. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. dar solubili în solvenţi organici E. izomerizare C. cracare 222. acidul acetic şi acidul formic sunt compuşi carboxilici CAP. izoalcanii sunt insolubili în apă. legăturile C–C din structura alcanilor sunt slab polare 221. n-alcanii sunt solubili în apă şi în solvenţi organici D. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai compuşilor hidroxilici E. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n-alcanii C. izomerii de catenă au structuri chimice identice C. ardere D. ALCANI 216. etanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici B. 3. Legăturile C–H din alcani se scindează prin: A. în hidrocarburile saturate există doar legături covalente simple C–C B. etanamina şi nitroetanul sunt amine D. moleculele hidrocarburilor saturate sunt molecule nepolare C. dehidrogenare E. de sulf 217. alcanii şi izoalcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au aceleaşi temperaturi de fierbere D. Legăturile C–C din alcani se desfac prin reacţii de: A. alcanii lichizi sunt buni solvenţi pentru grăsimi D. izopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul E. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. termenii medii din seria alcanilor sunt lichizi E. n-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă 220. halogenare B. n-alcanii şi izoalcanii au densitate mai mare decât a apei E. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. ramificarea catenei alcanilor scade tăria interacţiunilor intermoleculare C. neopentanul este izomer de poziţie cu n-pentanul D. alcanii solizi plutesc deasupra apei B. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii gazoşi au miros neplăcut. halogenare directă cu clor şi brom 34 . ramificarea catenei alcanilor determină creşterea punctelor de fierbere 219. alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de funcţiune 218. la temperatură şi presiune normale. Despre alcani sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. n-alcanii şi izoalcanii sunt izomeri de catenă B. acetamida şi dimetileterul sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici C. alcanii inferiori sunt inodori D. legăturile covalente C–C din structura alcanilor sunt polare B.

1-dicloropropan 35 . cloroform D. n-butan < n-pentan < n-hexan D. n-pentan > izopentan > neopentan C. izohexanul 224. poate rezulta: A. izobutanul E. tetraclorură de carbon E. Prin încălzirea la peste 6000C a n-butanului.B. iodura de metilen E. poate rezulta: A. oxidare completă C. procese de dehidrogenare B. reacţii de dehidrohalogenare 227. 1-butenă B. n-hexan > 2. propenă E. La clorurarea metanului cu clor. 2-butenă C. n-hexan > izohexan > 2. carbon şi acid clorhidric 229.2-dimetilbutan E. încălzire la 300-4000C 223. bromura de metil D. La monoclorurarea propanului cu clor. n-hexanul C. Alegeţi ordinea corectă a temperaturilor de fierbere pentru următoarele hidrocarburi saturate: A. temperatură şi catalizatori. la întuneric şi temperaturi de 300-4000C. în funcţie de presiune. procese de cracare C. procese de oxidare E. 1. Sunt în stare gazoasă. în prezenţa luminii solare. poate rezulta: A.2-dimetilbutan > izohexan 226. n-butanul D. cloroformul 225. pot avea loc: A. procese de izomerizare D. La descompunerea termică a alcanilor. fluorura de metil B. dehidrogenare E. clorură de metilen C. 1-cloropropan B. hidrogen 228. clorura de metil C. în condiţii normale: A. n-butan > n-pentan > n-hexan B. Prin halogenarea directă a metanului poate rezulta: A. halogenare directă cu iod D. metanul B. clorură de metil B. n-propan D.

este catalizată de clorura de aluminiu umedă C. în prezenţa luminii solare D. cu apă de brom. alcanii au reactivitate chimică mică B. Bromurarea metanului se poate efectua: A. carbon şi hidrogen D. cu brom. agenţi oxidanţi C. este o reacţie ireversibilă E. izomerizare D. este catalizată de clorura de aluminiu anhidră B. Compusul cu structura: CH3 H3C C CH3 CH3 se numeşte: A. Sunt adevărate afirmaţiile: A. la întuneric C. solvenţi E. reducere E. Alcanii pot fi utilizaţi drept: A. cu acid bromhidric concentrat E. pe catalizator de bromură de aluminiu umedă 236. combustibili B. metan şi propenă 232. cu brom. propenă şi hidrogen C.2-dicloropropan 230. 1. materie primă în industria chimică 235. adiţie B. agenţi de alchilare D. cu brom. 2. alcanii sunt folosiţi şi drept combustibili C. etan şi etenă E. arderea alcanilor este însoţită de degajarea unei cantităţi mari de căldură 233. oxidare 234. La descompunerea termică a propanului la peste 4000C pot rezulta: A. la 5000C B. Hidrocarburile saturate pot da reacţii de: A. are loc la temperaturi cuprinse între 50-1000C D. Izomerizarea alcanilor: A. substituţie C.2-dicloropropan E. izobutan 36 . metan şi etenă B. are loc cu scindarea legăturii C–C 231. 2-cloropropan D. alcanii inferiori formează cu oxigenul sau cu aerul amestecuri detonante E. alcanii inferiori ard progresiv şi cu viteze controlate D.C.

2-dimetilbutan E. reprezintă un amestec de CO şi H2 în raport molar 1:2 C. rezultă la cracarea în arc electric a metanului 241. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. 2. în prezenţa catalizatorilor de oxizi de azot C. se mai numeşte „gaz grizu” B. CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q 240. în funcţie de condiţiile de reacţie. este un gaz incolor C. CH4 + H2O 800 0C CO + 3H2 E. este insolubil în solvenţi organici E. 2. pe catalizator de nichel D. Despre gazul de sinteză se ştie că: A.B. la 600–10000C 238. 2CH4 C2H2 + 3H2O Ni D. acid cianhidric şi apă D. Pot avea loc reacţiile: A. La oxidarea metanului. monoxid de carbon şi hidrogen E.2-dimetilpropan 237. pot rezulta: A. la 400–6000C E. la 10000C. neopentan D. pe catalizator de platină B. formaldehidă şi apă B. acetilenă şi hidrogen 239. CH4 + NH3 + 3/2O2 15000C Pt 10000C HCN + 3H2O C. tetraclorură de carbon 37 . rezultă prin arderea incompletă a metanului E. CH4 + O2 oxizi de azot 650-10000C CH2O + H2O B. izopentan C. este insolubil în apă D. rezultă la oxidarea parţială a metanului. rezultă la amonoxidarea metanului D. Oxidarea metanului la aldehidă formică se poate efectua: A. dioxid de carbon şi hidrogen C. este solubil în benzină. cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat B.

pot rezulta: A. Prin chimizarea metanului se poate obţine: A. reducere 248. cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele B. substituţie E. miroase a sulf E. se mai numeşte şi „gaz de baltă” 243. oxidare D. arene 249. La clorurarea etanului cu clor. În petrol se găsesc următoarele clase de hidrocarburi: A. un singur derivat triclorurat 246. are un singur atom de carbon cuaternar 38 . acetilenă 244. la monoclorurarea fotochimică formează un singur compus C. doi derivaţi dicloruraţi E. alcani B. gazele de cocserie şi gazele naturale B. un singur derivat monoclorurat B.5 D. adiţie C. un n-alcan B.242. Formulei moleculare C6H14 îi corespund: A. etan. în prezenţa luminii. benzen D. alchine E. acid cianhidric C. alcanii sunt compuşi organici polari C. propenă şi hidrogen E. metilciclopentanul este izomer cu ciclohexanul 247. n-Butanul poate participa la reacţii de: A. nu se oxidează D. se găseşte în gazele de sondă. Sunt adevărate afirmaţiile: A. cicloalcani C. alchene D. izomerizare B. se poate dehidrogena B. amoniac E. doi izomeri geometrici E. un singur derivat diclorurat D. raportul molar dintre metan şi oxigen este 1:1. Despre metan sunt adevărate afirmaţiile: A. trei izoalcani D. în reacţia de amonoxidare a metanului. prin descompunerea termica a butanului rezultă numai metan. gaz de sinteză B. cu aerul formează un amestec exploziv numit „gaz grizu” C. patru izoalcani C. doi derivaţi monocloruraţi C. Tetraterţbutilmetanul: A. un izomer de funcţiune 245.

Referitor la amonoxidarea metanului. gazul de sinteză rezultat la oxidarea incompletă a metanului reprezintă un amestec de cărbune şi hidrogen în raport molar de 1:2 C. metanul D. prin arderea substanţelor organice se absoarbe o cantitate mare de energie D. La descompunerea termică a propanului poate rezulta: A. etanul C. pe catalizator de Ni B. propanul B. au formula generală CnH2n-2 39 . la 4000C şi 60 atm. Referitor la metan sunt adevărate afirmaţiile: A.2-dimetilpropanul E. 2. propenă 252. gaze de sondă D.D. Metanul se găseşte în: A. pe catalizator de Pt C. izopropan E. în atmosferă săracă în oxigen. prin ardere în oxigen sau aer. arderea substanţelor organice este un proces exoterm C. sunt adevărate afirmaţiile: A. metan B. minele de cărbuni E. are loc la 8000C. rezultă metanol E. are doisprezece atomi de carbon primari 250. gaze naturale C. la 400-6000C. pe catalizator de Ni. rezultă metanal 254. conduce la formarea acidului cianhidric E. hidrogen 253. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen.5 256. etenă C. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen. are cinci atomi de carbon cuaternari E. se formează negru de fum B. propenă D. gazul de sinteză 255. etenă C. orice alcan se transformă în CO2 şi H2O E. are loc la 10000C. are loc la 4000C şi 60 atm D. se realizează cu amoniac şi oxigen în raport molar 1:1. gazele de cocserie B. prin oxidarea incompletă a metanului la 8000C. pentan D. izobutanul 251. prin oxidarea alcanilor creşte conţinutul în oxigen al moleculelor acestora B. în prezenţa catalizatorilor oxizi de azot. Formează un singur compus monoclorurat: A. prin arderea metanului în aer. 1-pentenă E. metan B. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. La descompunerea termică a n-hexanului pot rezulta următorii compuşi: A. rezultă gaz de apă D.

neohexan D. un izomer cu catenă liniară B. conţin patru legături covalente π B. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH3 se numeşte: A. radicalii tetravalenţi au terminaţia „etin” 258. n-hexanul B. radicalii trivalenţi au terminaţia „ilidin” D. doi izomeri cu catenă liniară C. monoxid de carbon D. metanol B. metanal C. neohexanul E. doi izomeri optici 259. gaz de sinteză D. valenţele atomilor de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat 262. radicalii monovalenţi au terminaţia „il” B.257. Referitor la alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. izopropiletan 261. Prin oxidarea incompletă a metanului se poate obţine: A. cocs B.3-dimetilbutan B. neopentanul C. dioxid de carbon C. Sunt izomeri ai compusului cu formula moleculară C6H14: A. în funcţie de condiţiile de reacţie: A.2-dimetilbutan E. trei izomeri cu catenă ramificată E. apă 263. au catene în formă de zig-zag D. izohexanul D. Metanul conduce la diferiţi produşi de oxidare. 2. Referitor la nomenclatura alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. 3. doi izomeri cu catenă ramificată D. radicalii tetravalenţi au terminaţia „diil” E. izohexan C. terţbutiletenă 260. au molecule plane C. conţin numai legături ζ E. acid cianhidric 40 . negru de fum E. radicalii divalenţi au terminaţia „iliden” C. Alcanul cu formula moleculară C5H12 prezintă: A.

dar uşor solubili în solvenţi organici ca: A.f. compuşii organici cu sulf adăugaţi pentru a depista scurgerile de gaz din butelii se numesc mercaptani C. n-octanul are p. prin cracarea butanului se poate obţine etan 41 . identificarea catenelor laterale C. alcanii superiori sunt inodori B. metanul participă la reacţia de izomerizare E. iodurarea alcanilor are loc prin procedee indirecte 270. şi p. numerotarea catenei de bază D. bromurarea directă se efectuează cu apă de brom C.3.f. Alcanii cu mase moleculare mici. n-butanul are p. alcanul cu formula moleculară C4H10 are doi izomeri de catenă C. alcanii au formula generală CnH2n B. lichide C. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. gaze B. fluorurarea alcanilor are loc direct. omologul imediat superior al metanului este etanul D.f. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. glicol E. acetonă D.33Å E. la temperatură normală. alcanii lichizi stau la suprafaţa apei deoarece au densitatea mai mică decât a apei D. Referitor la alcani alegeţi afirmaţiile corecte: A. mai mic decât cel cu catena liniară E.3-tetrametilbutanul C. mai mare decât neopentanul B. mai mic decât 2. tetraclorură de carbon 267. benzen C. mai mare decât n-heptanul 268. se parcurg următoarele etape: A. Referitor la halogenarea alcanilor sunt adevărate afirmaţiile: A. acid acetic 264. izomerul cu catena ramificată are p. n-pentanul are p. alcanii pot reacţiona direct cu clorul şi bromul B. identificarea catenei de bază B. denumirea alcoolului 265. denumirea propriu-zisă E. Pentru a denumi un alcan cu catenă ramificată după regulile IUPAC. p.t. Alcanii sunt insolubili în apă.2. sunt: A.E. clorurarea fotochimică a metanului conduce la un amestec de derivaţi cloruraţi D. solide D. ale alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D.f. la 300-4000C E. lungimea legăturii simple C–C este de 1. unghiul dintre două valenţe ale atomilor de carbon este de 1800 269. amorfe 266. acetilenă B. vâscoase E.f.

un izomer cu catenă ciclică E. compusul D poate fi monoxid de carbon E. Referitor la alcani alegeţi informaţiile corecte: A. compuşii I şi III sunt izomeri D. cloroformul este un anestezic foarte puternic B. trei izomeri cu catenă ramificată C. compusul A este metan C. CH3 CH C CH3 CH3 CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. un izomer cu catenă liniară B. una din căile de chimizare a metanului este reacţia de amonoxidare E. Se consideră schema de reacţii: t0C C3H8 A (alcan) + B (alchena) + 2Cl2/ h C + 2HCl A D+E+Q Alegeţi răspunsurile corecte: A. conţine 16 atomi (carbon şi hidrogen) în moleculă C. compuşii I şi III sunt omologi C. compuşii II şi III sunt izomeri 42 IV. are 5 atomi de carbon secundari 273. are 17 legături C–H E. alcanul cu catenă liniară şi care conţine 20 de atomi de carbon în moleculă se numeşte undecan 272. CH3 CH CH3 CH3 . are 6 legături C–C D. patru izomeri cu catenă ramificată D. prin arderea etanului se formează monoxid de carbon şi apă D. CH3 CH2 + O2 CH CH2 CH2 CH3 CH3 II. compuşii I şi II sunt izomeri B. Alcanul cu formula moleculară C6H14 prezintă: A. Referitor la n-heptan sunt adevărate afirmaţiile: A.271. compusul A este etan B. Se dau compuşii: I. hexanul prezintă cinci izomeri C. conţine 7 atomi de carbon în moleculă B. CH3 CH CH2 CH3 CH3 CH3 III. compusul E este apa 275. doi izomeri cu catenă ciclică 274. compusul C este clorura de metil D.

în reacţiile de oxido-reducere are loc modificarea numărului de oxidare B. gazului de sinteză B. 2. Metanul este folosit ca materie primă la obţinerea: A. prin diclorurare fotochimică se pot forma trei compuşi E. în reacţiile de reducere numărul de oxidare al elementului chimic scade 43 . Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 CH2 CH3 se numeşte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la izobutan: A. prin monoclorurare fotochimică se formează doi compuşi C. 4. benzina poate determina iritaţii. prin oxidare incompletă formează dioxid de carbon şi apă B. acetonei D. benzina este un bun solvent pentru grăsimi 280.4-dimetilpentan B. benzina este solubilă în apă C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. izoheptan 278. are o mare putere calorică C. orice alcan se transformă în CO şi H2O B.2-dimetilpentan D. acetilenei 279. aragazul este un amestec de propan şi butan C. prin ardere în oxigen sau aer. fructozei E. 2. este indicată curăţirea vopselei de pe mâini direct cu benzină D. prin diclorurare fotochimică se formează un singur compus 277. compuşii II şi IV sunt omologi 276. prin diclorurare fotochimică se pot forma doi compuşi D. vaselina este folosită ca substanţă auxiliară la fabricarea unor creme B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. inflamaţii sau arsuri chimice la nivelul membranelor celulare E. Referitor la metan. alegeţi afirmaţiile corecte: A.E. căldura de ardere reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă D. căldura de ardere se măsoară în kwatti E. în reacţiile de oxidare numărul de oxidare al moleculei scade C.2-dimetilbutan C. prin monoclorurare fotochimică se formează un singur compus B. se formează în natură prin acţiunea anaerobă a unor bacterii asupra unor resturi animale şi vegetale 281. toţi combustibilii au aceeaşi putere calorică 282. prin oxidarea metanului în prezenţa unor catalizatori se formează acid acetic E. acidului cianhidric C. neoheptan E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. lemnul are cea mai mare putere calorică D.

cifra octanică reprezintă un parametru important pentru stabilirea calităţii benzinei B. cei doi derivaţi monocloruraţi ai propanului sunt izomeri de poziţie B. puterea calorică a unui combustibil reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil lichid sau solid. arderea butanului are loc spontan D. puterea calorică a metanului reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea unui m3 de metan E. oxidul de plumb este un compus cu toxicitate mare E. cărbunii reprezintă aurul negru 286. la monohalogenarea n-butanului se obţine un singur compus D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. huila şi lignitul reprezintă cărbuni superiori 289. Referitor la cărbuni alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin reacţiile de reducere creşte conţinutul în oxigen al unei molecule E. Parisul a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant B.D. sunt combustibili fosili C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. antracitul este un cărbune superior E. arderea este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor organice 285. gudroanelor şi gazelor de cocserie D. formându-se acizi carboxilici inferiori C. gazele eliminate prin arderea benzinelor aditivate cu tetraetilplumb conţin dioxid de plumb C. în proporţii egale C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. cărbunii superiori au procent mic de carbon E. compuşii carbonilici au un număr de oxidare mai mare decât acizii carboxilici D. cărbunii superiori au putere calorică mare C. legăturile C–H din molecula de butan nu sunt la fel de uşor de scindat 44 . variaţia conţinutului de oxigen sau de hidrogen în compuşii organici reprezintă un criteriu de sistematizare a reacţiilor de oxido-reducere 284. cărbunii inferiori au procent mare de carbon 288. sunt combustibili lichizi B. procentul de carbon reprezintă un criteriu de clasificare a cărbunilor E. chimizarea petrolului se poate face prin procedee fizice şi chimice C. prin reacţiile de oxidare creşte numărul de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon 283. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt materii prime pentru obţinerea ţiţeiului D. în condiţii normale de temperatură şi presiune parafina se oxidează. benzina fără plumb se poate aditiva cu eteri D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compuşii hidroxilici au un grad de oxidare mai mare decât al hidrocarburilor E. cea mai mică putere calorică o are benzina B. prin chimizarea cărbunilor se formează huilă B. cărbunii reprezintă materie primă pentru obţinerea cocsului. antracitul. la halogenarea n-butanului se obţine un amestec de doi izomeri de pozitie. Referitor la cărbuni sunt adevărate afirmaţiile: A. sau a unui volum de 1m3 de combustibil gazos C. turba are putere calorică mare 287. cărbunii inferiori au putere calorică mică D.

are loc pe catalizator de platină. la lumină B. permite obţinerea benzinelor de calitate superioară 297. se formează 16 derivaţi dibromuraţi 293. iodul reacţionează direct cu etanul. conduce la fabricarea acidului cianhidric C. la 10000C 295. halogenul are rol de reactant C. se formează în cea mai mare proporţie compusul cu halogenul legat de atomul de carbon cel mai substituit C. Referitor la piroliza metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. se formează şapte derivaţi monobromuraţi B. se obţin numai compuşi polihalogenaţi E. are loc la t < 6500C C.2. are loc la temperatură normală E. se obţin numai compuşi monohalogenaţi D. Pot fi catalizatori utilizaţi la izomerizarea alcanilor următorii compuşi: 45 .5-trimetilhexanului alegeţi afirmaţiile corecte: A. conduce la formarea gazului de apă 296. Referitor la reacţia de halogenare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. are loc în condiţii diferite. se formează şase derivaţi monobromuraţi C. Referitor la halogenarea alcanilor. prin diclorurarea neopentanului se obţin doi derivaţi dicloruraţi D. se formează cicloalcani B. conduce la formarea acetilenei B. are loc pe catalizator de nichel D. reactivitatea substratului creşte în ordinea H–Cpr < H–Csec < H–Cterţ B. este o reacţie de adiţie 292. în funcţie de reactivitatea substratului şi a reactantului 291. prin diclorurarea neopentanului se obţin trei derivaţi dicloruraţi 294.E. se formează izoalcani C. în funcţie de structura alcanului. prin reacţia dintre un alcan şi halogeni pot rezulta derivaţi micşti D. are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune E. conduce la formarea amoniacului B. prin diclorurarea neopentanului se obţine un singur derivat diclorurat E. Referitor la bromurarea fotochimică a 2. se formează 13 derivaţi dibromuraţi E. conduce la formarea metanolului E. substrat poate fi orice substanţă organică (hidrocarbură sau derivat de hidrocarbură) B. se formează cinci derivaţi monobromuraţi D. clorura de metil este agent frigorific E. Referitor la reacţia de izomerizare a alcanilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. alegeţi afirmaţiile corecte: A. tetraclorometanul este folosit în umplerea stingătoarelor de incendii 290. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la halogenarea alcanilor: A. Referitor la amonoxidarea metanului sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc la t > 6500C D. derivaţii fluoruraţi se obţin prin metode indirecte C. este reversibilă D.

undecan. = 90 E. este un parametru care caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. zeoliţii E. tetraclorura de carbon 298. sunt. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. uzuale care conţin sufixul an B. apreciază calitatea benzinei C. Următoarele afirmaţii referitoare la denumirea alcanilor nu sunt adevărate: A. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. are trei izomeri de catenă C. are formula moleculară C3H8 E. este al treilea termen din seria omoloagă a alcanilor D. fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-.(metilen). Alcanii: A. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. izooctanul are C. este primul termen din seria omoloagă a alcanilor C. Propanul: A. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) D. n-heptanul are C. Metanul: A. bromura de aluminiu umedă B. Etanul: A. =CH. la denumirea compuşilor organici se aplică regulile stabilite de Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) E. sunt. primul termen din seria omoloagă a alcanilor este metanul 301. -CH2. eicosan E. heptan D. este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului 303. are doi izomeri de catenă E.A. are formula de structură plană C2H6 D.(metin) B. sunt hidrocarburi aciclice saturate B. de exemplu: decan. silicaţi de aluminiu C. au formula generală CnHn+2 300. clorura de aluminiu anhidră D. = 0 299. nu prezintă izomeri de catenă 302. primii şase termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice.(metil). hexan. are formula de structură plană CH3-CH3 B. este omologul superior al butanului B. are formula structurală plană CH3-(CH2)2-CH3 304. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă C. de exemplu: pentan. apreciază cantitatea de benzină din rezervor B.O. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cifra octanică: A. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. are formula moleculară C2H6 C. furnizează următorii radicali: CH3. Butanul: 46 . nu prezintă izomeri de catenă E.O.

cei trei alcani nu pot fi omologi D. prezintă trei izomeri de catenă E. alcani care nu au formula moleculară bine stabilită D.A. ambele substanţe prezintă izomeri de catenă 308. butanul este omologul superior al decanului E. (I) este n-butan . Se dau următoarele formule: CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3 CH3 I II Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) 307. se numeşte radical metilen C. este omologul superior al propanului C. se numeşte radical metil B. etan şi propan sunt adevărate: A. metanul diferă de propan printr-o grupă –CH2-. este omologul superior al butanului C. ambele au formula moleculară C4H10 C. are 4 izomeri de catenă B. se numeşte radical metiliden D. Izoalcanii sunt: A. sunt primii trei termeni din seria omoloagă a alcanilor B. Următoarele afirmaţii referitoare la metan. are mai puţini izomeri de catenă decât butanul 306. decanul nu este substanţă chimică D. etanul este omologul superior al metanului şi omologul inferior al propanului C. alcanii care conţin mai mult de zece atomi de carbon în moleculă 310. (I) şi (II) sunt doi dintre cei patru izomeri de catenă ai butanului D. alcani cu catena ramificată B. ambele substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate B. hidrocarburi aciclice nesaturate E. poate avea catenă liniară sau ramificată 305. numai butanul este alcan C. Următoarele afirmaţii referitoare la butan şi decan sunt adevărate: A. iar (II) este omologul superior al acestuia 309. are formula moleculară C4H10 D. iar (II) este omologul superior al acestuia E. este o hidrocarbură aciclică nesaturată D. izomeri de catenă ai normal alcanilor C. Care afirmaţii referitoare la radicalul –CH2– sunt adevărate? A. (I) este omologul inferior al pentanului. (I) este omologul inferior al butanului. Pentanul: A. este un radical provenit de la metan 47 . (II) este i-butan B. denumirea lor s-a realizat prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. denumirea sa se realizează prin adăugarea sufixului an la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă E. are formula moleculară C5H10 B.

octan. hexan.faţă de butan D. Alegeţi seriile în care fiecare alcan precede omologul său superior: A. decan. Aceşti radicali monovalenţi se mai numesc radicali alchil C. butanul este omologul superior al eicosanului D. nonan. hexan. propan. dacă s-au îndepărtat doi atomi de hidrogen. metan. heptan B. Se dă următoarea serie de alcani: etan. etan. cele două substanţe sunt izomeri de catenă C. butenă. butan. propan. butanul este omologul inferior al etanului 316. Denumirea radicalilor proveniţi de la alcani se face astfel: A. pentan. Aceşti radicali tetravalenţi se mai numesc radicali alchilidon sau alchilon 312. dacă s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen. pentan B. i-butan. nonan. butan. cele două substanţe prezintă izomeri de catenă B. Butanul şi eicosanul au în comun următoarele caracteristici: A. metan C. n-butan. formula de proiecţie: H H H H de cu cu cu cu H C C C C H H H H H D. butanul este omologul inferior al pentanului E. etan. butan. pentan. formula moleculară: C4H10 E. iar eicosanul este hidrocarbură aciclică nesaturată E. etanul prezintă o diferenţă de omologie de două grupe –CH2. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidon sau on. decan 313. cele două substanţe sunt hidrocarburi aciclice saturate 48 . Aceşti radicali trivalenţi se mai numesc radicali alchilidin sau alchin E.E. propan. heptan. formula de structură plană: CH3-(CH2)2-CH3 315. Alegeţi seriile în care fiecare alcan este urmat de omologul său inferior: A. formula moleculară: CH3-CH2-CH2-CH3 B. propan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul il. butină 314. dacă s-au îndepărtat patru atomi de hidrogen. butadienă. hexan. propan E. pentan. se înlocuieşte sufixul an din numele alcanului cu sufixul care corespunde numărului de atomi hidrogen îndepărtaţi de la atomil de carbon B. pentan. hexan. butan. formula de structură plană: C4H10 C. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul ilidin sau in. butan. se înlocuieşte sufixul an din denumirea alcanului sufixul iliden sau ilen. pentanul este omologul inferior al hexanului şi omologul superior al butanului C. Aceşti radicali divalenţi se mai numesc radicali alchiliden sau alchilen D. octan. pentanul este omologul inferior al butanului şi omologul superior al hexanului B. metan. pentan C. butanul este hidrocarbură aciclică saturată. heptan E. dacă s-a îndepărtat un atom de hidrogen. undecan D. butan. heptan D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine prin îndepărtarea a trei atomi de hidrogen de la alcanul corespunzător 311. Alegeţi formulele corecte care corespund denumirii butan: A. pentan.

2. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine alfabetică E. la cuvântul grecesc care exprimă numărul de atomi de carbon din moleculă D. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor E. acesata fiind considerată catena de bază B. Izopentanul: A. acesata fiind considerată catena de bază C. se mai numeşte 2-metilpentan C. conţine două grupe metil la al doilea atom de carbon din catena de bază E. în moleculele lor se găsesc legături simple de tip C-C şi legături duble de tip C=C D. La numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor). prefixele care indică multiplicitatea ramificaţiilor (radicalilor) pe catena de bază modifică ordinea alfabetică a acestora D. prin cifre arabe. se indică prin cifre arabe poziţia acestora 321. Referitor la denumirea alcanilor cu catenă ramificată. în ordine de la dreapta la stânga E. CnH2n. etanul este omologul superior al propanului E. Denumirea alcanilor cu catenă ramificată se face respectând următoarele reguli: A. etan şi propan sunt adevărate? A. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor au denumiri specifice. se stabileşte catena de bază ca fiind cea mai lungă catenă de atomi de carbon B. .) B. începând cu cel de-al doilea termen din seria omoloagă a alcanilor. metan.. se stabileşte cea mai scurtă catenă de atomi de carbon. se mai numeşte 2-metilbutan B. se stabileşte cea mai lungă catenă de atomi de carbon. Următoarele afirmaţii referitoare la seria omoloagă a alcanilor nu sunt formulate corect: A. în care i se atribuie lui n valori întregi şi succesive (n=1. 3. se numerotează atomii de hidrogen din catena de bază.317. se stabileşte catena de bază ca fiind catena care conţine maxim trei atomi de carbon C. etanul este omologul inferior al tuturor alcanilor 319. numită diferenţă de omologie (raţie de omolog) E. denumirea se realizează prin adăugarea sufixului an. Care din următoarele afirmaţii referitoare la metan. seria omoloagă a alcanilor se obţine pornind de la formula generală a acestora. propan 318. primii patru termeni din seria omoloagă a alcanilor sunt: alcan. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor 322.. prin cifre arabe. uzuale care conţin sufixul an C. la numele alcanului corespunzător catenei de bază se adaugă denumirile ramificaţiilor (radicalilor) în ordine de la stânga la dreapta 320. etan. în ordine de la stânga la dreapta D. conţine o grupă metil la al doilea atom de carbon din catena de bază D. prin cifre arabe. sunt singurii alcani care nu prezintă izomeri de catenă B. se numerotează atomii de carbon din catena de bază. aceste cifre reprezentând indicii de poziţii ale ramificaţiilor D. se indică prin cifre romane poziţia acestora C. astfel: A. prefixul izo poate fi înlocuit cu prefixul neo 49 . fiecare substanţă din seria omoloagă a alcanilor diferă de cea precedentă sau de următoarea printr-o grupare –CH2-. sunt false următoarele afirmaţii: A. în ordine alfabetică B. sunt primii termeni din seria omoloagă a alcanilor C.

4-dimetilhexan. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. catena de bază conţine opt atomi de carbon D.323. unghiul dintre două valenţe este de 109˚28’ E.4. Legăturile simple σ C-C: A. Izoalcanii sunt: A. în locul lui n C.2. alcani cu catenă ramificată B. au o lungime de 8. este izomer de catenă cu 2-metilbutanul C.2-dimetilpropanul D. este primul termen din seria alcanilor B. în locul lui n D. denumirea corectă a compusului este: 2. în locul lui n B.54Å 50 . este format dintr-un singur atom de carbon şi patru atomi de hidrogen legaţi prin legături covalente simple. în locul lui n E.3-trimetilhexan D. catena de bază conţine patru atomi de carbon B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidrocarburi aciclice nesaturate 327. de exemplu. este izomer de catenă cu izopentanul B.2-dimetilpropan E. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. are doi izomeri de catenă 328. 2. au o lungime de 1. Următoarele afirmaţii referitoare la metan sunt adevărate: A. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor C. 2-metilbutan. Neopentanul: A. Se dă următoarea formulă de structură plană: CH3 H3C C CH CH3 CH3 CH3 CH2 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.4-trimetilpentan 325. 4-etil-2. de exemplu. 3-etil-2. alcanii cu o grupă metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul izo adăugat la numele n-alcanului izomer. alcani cu catenă liniară C. este izomer de catenă cu 2. alcanii cu două grupe metil la atomul al doilea de carbon al catenei de bază se denumesc folosind prefixul neo adăugat la numele n-alcanului izomer. valenţele atomului de carbon sunt orientate în spaţiu după vârfurile unui tetraedru regulat D.54Å D. inainte de n 326. nu permit rotaţia atomilor de carbon în jurul lor B. nu are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul 324. ζ C. catena de bază conţine cinci atomi de carbon C. denumirea corectă a compusului este: 3.2.3-trimetilpentan E. are aceeaşi formulă moleculară ca şi izopentanul E.

pot fi liniare sau ramificate 332. hexanul şi octanul sunt lichizi D. punctele de topire ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă E. alcanii superiori sunt lichizi E. primii patru termeni sunt gaze B. au structură în formă de linie dreaptă sau de zig-zag în funcţie de numărul legăturilor ζ din moleculă D. Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă: A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. au structură în formă de zig-zag datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon C. etanul şi neopentanul sunt gaze C. sunt prezente numai în alcani 329. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu scăderea punctelor de topire ale acestora 51 . au structură în formă de linie dreaptă datorită orientării tetraedrice a valenţelor atomilor de carbon B.54 Å E. neopentanul este gaz B. punctele de fierbere ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă B. punctele de fierbere ale normal alcanilor scad odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă C. Următoarele afirmaţii referitoare la legăturile σ din structura alcanilor. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). toţi alcanii conţin legături duble ζ şi π între doi atomi de carbon şi legături simple ζ între atomii de carbon şi hidrogen D. alcanii superiori sunt solizi 334. Care din următoarele afirmaţii referitoare la starea de agregare a alcanilor în condiţii standard (25˚C şi 1 atm). sunt adevărate? A. inclusiv C17 sunt lichizi E. punctele de topire ale normal alcanilor cresc odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din moleculă D. lungimea legăturii simple C-C nu poate fi măsurată 330. toţi alcanii conţin numai legături simple ζ atât între doi atomi de carbon cât şi între atomii de carbon şi hidrogen B. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. neopentanul nu este gaz C. propanul este solid 333. numai metanul şi butanul sunt gaze B. primii patru termeni sunt gaze D. alcanii mijlocii. izopentanul este lichid C. decanul este solid E. butanul este lichid D. sunt false: A. toţi alcanii conţin legături simple ζ între doi atomi de carbon şi legături duble ζ şi π între atomii de carbon şi hidrogen C. În condiţii standard (25˚C şi 1 atm). nu au o formă bine definită E. alcanii prezintă următoarele stări de agregare: A. lungimea legăturii simple C-C este de 1. primii doi termeni sunt solizi 331.E.

izoalcanii au puncte de fierbere mai mari decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon 336. octan. decan. undecan. butan. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut C. (III) cu (3) E. (I) cu (5).1˚C (4)106. Se dau valorile punctelor de fierbere (enumerate aleator) (Seria A) corespunzătoare alcanilor ale căror formule sunt prezentate mai jos (Seria B): Seria A (1) 9. (III) cu (1) B. propan. pluteşte deasupra apei B.3˚C (5)125. butan B. are densitate mai mică decât apa 52 (V) . (V) cu (1). (III) cu (3) 339. metan. etan. undecan.7˚C şi Seria B CH3CH3 H3C (CH2)6 CH3 H3C C C CH3 CH3CH3 CH3 H3C C CH3 CH3 H3C (CH2)3 CH3 H3C CH CH2 CH3 CH3 (I) (II) (III) (IV) Care din asocierile de mai jos. izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât normal-alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon B. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere cel mai mare E. metan. izopentan. (I) cu (5).335. se dizolvă în tetraclorură de carbon 340. valoare p.8˚C (3)36. Vaselina: A. etan. Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea scăderii punctului lor de topire. (II) cu (4). octan D. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon izomerul cu catena cel mai puţin ramificată are punctul de fierbere cel mai scăzut D. (IV) cu (2). heptan. le consideraţi corecte? A. n-pentan. metan. octan. (I) cu (1). hexan. neopentan 337. n-hexan. nonan. butan D. propan. pentan. hexan. neopentan. decan B. nonan. (V) cu (II) C. n-pentan. este un amestec de pentan şi hexan B.f. eicosan. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. etan. A. (II) cu (4). se dizolvă în apă D. propan. nu se dizolvă în apă E. heptan 338. (II) cu (2). (II) cu (4). Alegeţi seriile în care alcanii sunt aşezaţi în ordinea creşterii punctului lor de fierbere. A.4˚C (2)27. etan. eicosan C. propan. Vaselina: A. este un amestec de alcani superiori C. n-hexan E. (III) cu (3) D. metan C. izoprntan. propan E. (IV) cu (3).-formulă.

alcanii se dizolvă în apă E. nu se dizolvă în apă 343. au puncte de fierbere şi de topire mai mari decât alcanii superiori C. alcanii superiori au miros caracteristic C. Alcanii superiori: A. Alcanii inferiori: A. mirosului caracteristic al amestecului gazos format din alcani B. alcanii inferiori sunt inodori B. alcanii se dizolvă în solvenţi nepolari D. cei lichizi stau la suprafaţa apei deoarece densitatea lor este mai mică decât a apei E. sunt compuşi organici care conţin în moleculă sulf C. alcanii superiori sunt inodori E. alcanii au molecule polare C. sunt alcani inferiori fără miros 345. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. a unor compuşi organici ce conţin în moleculă sulf C. ajută la depistarea rapidă a scurgerilor de gaze în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. au miros caracteristic C. se dizolvă în benzină E. adăugării la amestecul gazos format din alcani. alcanii inferiori au miros caracteristic D. sunt alcani cu miros caracteristic neplăcut B. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi nepolari B. butanul are miros neplăcut şi poate fi depistat uşor în cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare 344. cei solizi plutesc pe apă deoarece densitatea lor este mai mare decât a apei 347. Depistarea scurgerilor de gaz din conducte sau din butelii se realizează datorită: A. alcanii solizi plutesc pe apă 342. alcanii au molecule nepolare B. au molecule nepolare şi se dizolvă în solvenţi polari D. au molecule polare şi se dizolvă în solvenţi polari C. sunt inodori 346. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solubilitatea alcanilor sunt adevărate? A. pentru că au miros neplăcut D. sunt solubili în solvenţi nepolari D. Mercaptanii: A. se dizolvă în apă D. se dizolvă în apă caldă E. sunt inodori B.C. culorii lor caracteristice galben-verzui 53 . Care din următoarele afirmaţii referitoare la mirosul alcanilor sunt false? A. Alcanii: A. pentru că au culoare brun-roşcat E. are densitate mai mare decât apa D. nu se dizolvă în apă E. au puncte de fierbere şi de topire mai mici decât alcanii superiori B. se dizolvă în solvenţi nepolari 341.

dehidrogenarea şi oxidarea E. constau în înlocuirea atomilor de halogen din molecula unui alcan cu atomi de hidrogen B. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. ζ B.D. are miros caracteristic neplăcut 349. izomerizarea şi arderea D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz B. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C B. substituţia. oxidarea şi arderea 353. nu este solubil în apă D. Reacţia de substituţie: A. este caracteristică substanţelor organice care conţin în moleculă legături simple. oxidarea. Reacţiile chimice la care participă alcanii pot fi: A. dehidrogenarea. are densitatea mai mică decât a apei E. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este lichid E. constau în înlocuirea atomilor de hidrogen din molecula unui alcan cu atomi de halogen C. nu poate avea loc prin scindarea legăturilor C-H E. au loc în aceleaşi condiţii. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. de exemplu: substituţia. Etanul: A. culorii lor caracteristice brun-roşcat 348. de exemplu: izomerizarea. adăugării la amestecul gazos format din alcani. este caracteristică numai substanţelor anorganice 354. are punctul de fierbere mai mic decât izopentanul 350. izomerizarea. constă în înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi C. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. a mercaptanilor E. cracarea şi izomerizarea C. Reacţiile la care participă alcanii sunt: A. are densitatea mai mare decât a apei E. de exemplu: cracarea. Neopentanul: A. oxidarea şi arderea B. cracarea. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H 352. au ca produşi de reacţie derivaţii halogenaţi 54 . indiferent de natura halogenului D. de exemplu reacţia de halogenare D. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-H E. de exemplu: substituţia. în funcţie de natura halogenului E. au loc în condiţii diferite. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-H. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C. are punctul de fierbere mai mare decât neopentanul C. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C C. de exemplu: dehidrogenarea. reacţie care are loc cu scindarea legăturii C-C D. nu este solubil în apă D. este izomer de catenă cu neohexanul B. are punctul de fierbere mai mic decât octanul C. este inodor 351. poate fi. Reacţiile de halogenare: A. Butanul: A. este izomer de catenă cu izopentanul C. reacţii care au loc cu scindarea legăturii C-C.

clorură de etil. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. sunt reacţiile în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen sunt înlocuiţi cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi B. clorură de metilen. clorură de propil şi clorură de butil 357. (50-100˚C) 360. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorură de metil. În urma clorurării fotochimice a metanului se poate obţine: A. tetraclorura de carbon este un solvent organic nepolar E. cloroformul se mai numeşte clorură de metin 358. ajută la aprecierea calităţii benzinei C. Reacţiile de izomerizare: A. numai cloroform şi tetraclorură de carbon C. sunt reacţiile prin care n-alcanii se transformă în izoalcani şi invers E. alcanii nu reacţionează direct cu nici un halogen 356. ajută la aprecierea calităţii motorinei B. alcanii reacţionează direct cu clorul la lumină sau prin încălzire C. nici una dintre reacţii nu are loc direct indiferent de condiţiile de reacţie 359. Cifra octanică: A. pentru n-heptan are valoarea zero 55 . reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de halogenare C. un amestec de derivaţi cloruraţi: clorometan. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de substituţie B. triclorometan şi tetraclorometan D. este un parametru prin care se caracterizează rezistenţa la detonaţie a benzinelor D. Se dau reacţiile: (I) CH4 + Cl2 h H3CCl + HCl (II) CH4 + Br2 h H3CBr + HBr Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. alcanii reacţionează direct cu bromul la lumină sau prin încălzire D. la temperaturi ceva mai ridicate (250-300˚C) D. au loc în prezenţă de catalizatori: cloriră de aluminiu sau bromură de aluminiu (umede). alcanii reacţionează indirect cu fluorul B. fluorurarea şi iodurarea metanului are loc în mod direct C. reacţia (I) nu are loc direct iar reacţia (II) are loc direct E. numai clorură de metil B.355. alcanii reacţionează indirect cu iodul E. cloroformul se obţine prin reacţia de clorurare fotochimică a metanului D. au loc în prezenţă de catalizatori: silicaţi de aluminiu (naturali sau sintetici). diclorometan. Care din următoarele afirmaţii referitoare la reacţia de halogenare a alcanilor sunt corecte? A. numiţi zeoliţi. clorură de metin şi tetraclorură de carbon E. sunt ireversibile C. clorurarea fotochimică a metanului conduce la formarea unui singur compus şi anume clorura de metil B. reacţia (I) are loc direct iar reacţia (II) nu are loc direct D. la temperaturi relativ joase.

Izooctanul: A. are formula moleculară C7H14 B. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. are cifta octanică C. se produce numai la temperaturi joase B. trebuie sa aibă cifră octanică cât mai scăzută 366. catalizatori pentru reacţiile de izomerizare ale alcanilor C. are cifta octanică C. este deosebit de rezistent la detonare D. au loc numai la temperaturi joase (5-10˚C) D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) este gaz 365. silicaţi naturali sau sintetici de aluminiu B.= 100 C.2. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. este 2. se produce numai la temperaturi relativ mari C. are o rezistenţă scăzută la detonare E. halogenuri de aluminiu 362. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare D.O.4-trimetilpentan B.= 100 C. este puternic detonant E. constă în transformarea n-alcanilor în izoalcani 367. Reacţiile de izomerizare: A. Zeoliţii sunt: A. sunt reversibile E.O. se apreciază prin cifra octanică D.O.E. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. pentru izooctan are valoarea 100 361. constă numai în ruperea de legături C-H 56 . au loc în prezenţă de catalizatori C. se obţin prin reacţii de oxidare ale alcanilor C. n-Heptanul: A. are ca rezultat formarea unui amestec de alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mare de atomi de carbon E. are cifta octanică C. compuşi obţinuţi în urma reacţiilor de izomerizare ale alcanilor E. pot fi catalizatori în reacţiile de izomerizare E. au loc în mod direct B. are cifta octanică C. se aplică pentru obţinerea benzinelor de calitate superioară 363. Reacţia de descompunere termică a alcanilor: A. se obţin prin reacţii de izomerizare ale alcanilor B. constă în ruperea de legături C-C şi formarea unui amestec de alcani şi alchene superioare E.O.= 0 D. săruri de zinc D.= 0 364. Cracarea: A. Benzinele de calitate superioară: A.

368. cu cât dimensiunile lor sunt mai mari B. este reacţia de substituţie a alcanilor inferiori 369. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. se numeşte piroliză C. Piroliza: A. metanul nu se descompune termic 372. au loc numai la temperaturi relativ mari 370. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte cracare D. alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scăzite decât alcanii inferiori E. este reacţia de substituţie a alcanilor superiori E. diferenţa dintre cracare şi piroliză constă în temperatura de lucru 371. cu cât dimensiunile lor sunt mai mici C. constă în reacţii de dehidrogenare pe lângă reacţiile de cracare D. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C C. ambele au loc la temperaturi de peste 650˚C C. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de peste 650˚C se numeşte piroliză E. reacţii de cracare şi reacţii de dehidrogenare 373. este reacţia de descompunere termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C B. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte cracare B. se numeşte cracare B. Cracarea şi piroliza: A. Descompunerea termică a metanului: A. temperaturile de descompunere termică a alcanilor nu depind de dimensiunile acestora D. sunt reacţii de descompunere termică a alcanilor B. în acelaşi timp. Se dau următoarele reacţii: (I) 6000C CH3CH2CH2CH3 (II) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3CH3 + CH2=CH2 CH4 + CH2=CH CH CH3 (III) CH3CH2CH2CH3 6000C CH2=CH CH2 CH3 + H2 (IV) CH3CH2CH2CH3 6000C CH3 CH=CH CH3 + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: 57 . se poate realiza la temperaturi sub 900˚C D. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. moleculele alcanilor se descompun termic la temperaturi cu atât mai joase. se poate realiza la temperaturi de peste 900˚C E. la anumite temperaturi pot avea loc. descompunerea termică a alcanilor la temperaturi de până la 650˚C se numeşte piroliză C. au ca produşi de reacţie alcani şi alchene care conţin în molecule un număr mai mic de atomi de carbon D. nu pot avea loc în acelaşi timp E.

nu se descompune termic 380. transformarea n-alcanilor în izoalcani C. are ca rezultat formarea etanului E. formarea de CO2 şi H2O 379. este o oxidare completă B. are loc numai în prezenţa zeoliţilor C. când se numeşte oxidare C. completă. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. pentan 375. formează. metan B. modificarea numărului de oxidare al carbonului B. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de cracare C. la temperaturi de peste 1200˚C se formează acetilena C. În urma descompunerii termice a propanului se obţine: A. Arderea alcanilor în oxigen sau aer determină: A. clasificată în funcţie de produşii de reacţie rezultaţi D. este stabil la temperaturi mai mari de 1200˚C E. se realizează la temperaturi joase 378. este o oxidare incompletă C. se formează ca produs secundar negru de fum 58 . formează. reacţiile (I) şi (II) sunt reacţii de cracare B. când se numeşte ardere B. clasificată în funcţie de numărul atomilor de hidrogen de la primul atom de carbon E. reacţiile (I). butan D. se formează ca produs secundar carbonul elemental D. sub formă de căldură şi lumină E. Piroliza metanului: A. Care din urmăroarele afirmaţii referitoare la piroliza metanului sunt false? A. etenă C. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de căldură D. în urma pirolizei negru de fum D. are ca rezultat formarea acetilenei D. toate reacţiile sunt reacţii de descompunere termică 374. Metanul: A. clasificată în funcţie de numărul heteroatomilor 377. degajarea unei mari cantităţi de energie sub formă de lumină E. (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare D. are loc la temperaturi de peste 1200˚C 376. Oxidarea compuşilor organici poate fi: A. în urma pirolizei acetilena C. butenă E. reacţiile (III) şi (IV) sunt reacţii de dehidrogenare E. are loc la temperaturi sub 1000˚C B. Arderea: A. suferă reacţia de piroliză la temperaturi mai mari de 1200˚C B. se desfăşoară cu degajarea unei mari cantităţi de energie. (II). alcanilor are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O D. incompletă.A.

Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili: A. Arderea: A. temperatura trebuie menţinută la 1200˚C 381. pentru substanţele organice este însoţită de degajarea unei mari cantităţi de energie. pentru aparatele magnetice 59 . este produs secundar la izomerizarea metanului C. sunt singurele substanţe organice care degajă căldură la ardere B. pentru aparatele electrice E. sub formă de căldură şi lumină D. în condiţii standard (25˚C şi 1 atm) sunt solide E. pentru avioane C. în urma arderii lor nu se degajă CO2 387. astfel se pot pune în mişcare vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă D. Unii alcani sunt utilizaţi drept combustibili pentru că: A. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor anorganice B. se prezintă sub formă de praf foarte fin format din carbon elemental E. Negru de fum: A. acetilena formată în urma pirolizei metanului la peste 1200˚C este instabilă D. se obţine numai la temperaturi foarte joase 382. se obţine în urma pirolizei metanului D. Arderea: A. poate fi completă (oxidare) sau incompletă (ardere) C. pentru aragazuri B. Reacţia de oxidare: A. la piroliza metanului se degajă hidrogen 383. se mai numeşte oxidare incompletă sau parţială 385. se clasifică în funcţie de produşii de oxidare care rezultă din reacţie 384. indiferent de natura compuşilor organici) sau incompletă (când rezultă compuşi organici care conţin oxigen) D.E. pentru automobile D. piroliza metanului are loc la temperaturi sub 100˚C pentru a se forma acetilena C. este un praf ce conţine plumb B. indiferent de natura compuşilor organici C. este reacţia în urma căreia se degajă oxigen E. poate fi completă (ardere) sau incompletă (oxidare) B. pentru a împiedica descompunerea acetilenei formate. degajă o cantitate mare de căldură la arderea în aer C. este un proces de transformare oxidativă caracteristic tuturor substanţelor chimice D. poate fi blândă sau energică E. este o oxidare completă B. negru de fum este produs de reacţie principal la piroliza metanului B. negru de fum nu se formează la piroliza metanului E. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O. poate fi completă (când rezultă CO2 şi H2O. produce degajarea unei mari cantităţi de energie. este un proces de transformare oxidativă caracteristic numai substanţelor organice C. presupune înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi 386. sub formă de căldură şi lumină E.

Gradul de oxidare al compuşilor organici scade în ordinea: A. hidrocarburi E. se măsoară în kg E. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi B. compuşi carbonilici B.388. fără catalizatori B. la care participă compuşi organici. La reacţiile de oxido-reducere: A. se măsoară în kcal/m3 E. acizii graşi sunt folosiţi la fabricarea săpunurilor E. la care participă compuşi organici. creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 392. compuşi hidroxilici. pot participa numai compuşi organici C. nu poate fi calculată pentru metan 389. sau a unui volum de 1 m3 de combustibil gazos D. Acizii graşi: A. nu se obţin niciodată prin oxidare D. se pot obţine prin oxidarea alcanilor superiori. reprezintă căldura degajată la arderea unui mol de substanţă B. hidrocarburi D. compuşi carbonilici. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al acizilor carboxilici 394. se folosesc la fabricarea săpunurilor E. Puterea calorică: A. pot participa numai compuşi anorganici B. acizi carboxilici 391. creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule B. compuşi hidroxilici. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. compuşi carbonilici. sunt acizi carboxilici inferiori (cu număr mic de atomi de carbon) 60 . scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei D. scăderea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. se măsoară în kJ C. se măsoară în kcal/m3 390. Căldura de ardere: A. diferă pentru fiecare combustibil C. acizi carboxilici. acizi carboxilici. are loc creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon E. hidrocarburi. compuşi hidroxilici. are loc modificarea numărului de oxidare al unor elemente din compuşii care reacţionează D. compuşi carbonilici C. este cantitatea de căldură degajată la arderea completă a unei mase de 1 kg de combustibil solid sau lichid. gradul de oxidare al compuşilor carbonilici este mai mare decât gradul de oxidare al hidrocarburilor C. acizi carboxilici. sunt acizi carboxilici superiori (cu număr mare de atomi de carbon) C. are loc creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei 393. compuşi carbonilici. se măsoară în kcal D. este aceeaşi pentru toţi combustibilii B. oxidarea incompletă se mai numeşte ardere D. creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de carbon C. Reacţiile de oxidare cuprind reacţii care conduc la: A.

Gazele de sondă conţin: A.395. gazelor de sondă B. în atmosferă săracă în oxigen. în raport molar de 1:2 se numeşte negru de fum 61 . gazelor naturale E. gazelor rare 398. în raport molar de 1:2) B. metanol. Un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen: A. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de apă B. în raport molar de 1:3) D. este un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot se formează metanol (alcool metilic) 401. prin oxidarea metanului se poate obţine: A. în raport molar de 2:1) C. În funcţiile de condiţiile de lucru. se mai numeşte negru de fum E. prin încălzirea la 40˚C sub o presiune de 0 atm 399. metanul trecut împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C suferă o reacţie de oxidare incompletă formând gaz de apă (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. metan D. Metanul: A. se foloseşte la fabricarea acidului cianhidric HCN 396. se obţine prin arderea incompletă a metanului D. în raport molar de 1:2 C. în raport molar de 1:2 se numeşte gaz de sinteză E. se formează carbon fin divizat numit negru de fum şi apă B. prin arderea metanului în aer. este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului B. metanol. a fost denumit gaz de baltă B. propan 397. etan E. prin încălzirea la 400˚C sub o presiune de 60 atm E. în concentraţie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv numit gaz grizu D. este componentul principal din gazele naturale C. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. nu poate fi folosit drept combustibil pentru că este gaz E. gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi oxigen. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de sinteză D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. gazului grizu D. prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen se obţine metanalul (aldehida formică) E. n-butan C. în raport molar de 1:2) D. prin arderea incompletă a metanului se obţine gazul de sinteză (un amestec de monoxid de carbon şi hidrogen. este carbon fin divizat 400. gazului de cocserie C. hexan B. Metanul intră în componenţa: A. Gazul de sinteză: A. în raport molar de 1:3 se numeşte gaz de apă C. în raport molar de 1:2) C.

prelucrarea cauciucului C. nu prezintă toxicitate 406. fabricarea cernelurilor şi vopselurilor B. gazul de sinteză este folosit în sinteza alcanilor superiori şi a metanolului E. apă D. metanolul este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) B. metanol C. Acidul cianhidric: A. gaz de sondă 404. Se dau următoarele reacţii: (I) CO + 3H2 CH4 + H2O (II) CH4 + 1/2O2 (III) CH4 + O2 CH3OH CH2O + H2O Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. reacţia (II) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C C. carbon fin divizat B. Metanul are numeroase aplicaţii practice: A. negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile D. se obţine prin reacţia de amonoxidare a metanului (la 1000˚C în prezenţă de platină drept catalizator) D. se obţine prin încălzire la 400˚C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şi oxigen B. Reacţia de amonoxidare: 62 . reacţia (III) are loc în prezenţa unui catalizator de platină la 1000˚C E. gaz de cocserie E. fabricarea hârtiei D. Prin arderea metanului în aer. în atmosferă săracă în oxigen se formează: A. fabricarea maselor plastice E.402. se obţine prin încălzire la 400-600˚C în prezenţa oxizilor de azot C. reacţia (I) are loc în prezenţa unui catalizator de nichel la circa 800˚C B. metanal D. acidul cianhidric este utilizat în special în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) 408. prepararea acidului clorhidric 405. reacţia (II) are loc la 400˚C şi 60 atm D. metanol E. este folosit în industria polimerilor (pentru obţinerea fibrelor sintetice) E. reacţia (III) are loc în prezenţa oxizilor de azot la 400-600˚C 403. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. acidul cianhidric este folosit la fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile C. negru de fum C. În urma oxidării metanului se poate obţine: A. gaz de sinteză B. metanal 407.

de exemplu. Pt D. nu intră în compoziţia vaselinei C. 1000˚C şi este catalizată de platină C. în atmosferă săracă în oxigen E. este un bun solvent pentru grăsimi C. se mai numesc şi olefine 63 . Alcanii superiori: A. nu are în compoziţie alcani 413. este o etapă în fabricarea vopselelor şi a anvelopelor de automobile 410. se realizează prin arderea metanului în aer. în prezenţă de catalizator platină. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric HCN B. de oxidare C. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. de izomerizare D. 1000˚C. nu este un bun solvent pentru grăsimi B. nu pot suferi reacţii de oxidare E. nu poate avea loc prin reacţia de oxidare B. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. metanolul nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm B. vaselină sau parafină B. 100˚C şi este catalizată de nichel D. dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor determinând efecte fiziologice grave D. numai în condiţii energice B. sunt. are loc la temperaturi ridicate. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Formarea negrului de fum: A. Alcanii pot da reacţii chimice: A. gazul de apă nu se obţine prin arderea incompletă a metanului aşa cum se obţine gazul de sinteză E. Benzina: A. nu intră în compoziţia parafinei D. se realizează prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac D. ALCHENE 414. numai în absenţa oxigenului CAP.A. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac 409. se realizează prin trecerea metanului împreună cu vapori de apă peste un catalizator de nichel la circa 800˚C C. acidul cianhidric nu se poate obţine prin reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac la temperaturi ridicate. în prezenţa oxizilor de azot 411. se mai numesc şi parafine B. negrul de fum nu se obţine din metan prin încălzire la 400-600˚C. este reacţia de oxidare a acidului cianhidric în prezenţă de amoniac E. nu dizolvă grasimile de la nivelul membranelor celulelor şi deci nu are efecte neplăcute E. de substituţie E. are loc la temperaturi ridicate. se folosesc ca substanţe auxiliare la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice dacă au un grad mare de puritate 412. în contact direct cu pielea sau prin inhalarea vaporilor. aldehida formică nu se poate obţine prin încălzirea amestecului de metan şi oxigen la 400˚C sub o presiune de 60 atm C. 4.

adiţie la dubla legătură C. sunt insolubile în apă E. se mai numesc şi olefine B. secundari D. oxidare D. temperaturile de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare D. se mai numesc şi acetilene E. legături 2ζ + π 417. primari C. moleculele sunt polare B. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât densitatea alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon 421. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. În molecula unei alchene. între moleculele alchenelor şi moleculele de apă se formează legături de hidrogen D. Alchenele pot prezenta izomerie: A. În molecula izobutenei se întâlnesc atomi de carbon: A. sp B. cuaternari 419. sunt solubile în solvenţi organici E. tautomerie D. de poziţie C. legături ζ B. de catenă B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A.C. atomii de carbon pot avea hibridizare: A. de funcţiune 416. substituţie la dubla legătură B. sp3 D. au formula generală CnH2n D. densitatea alchenelor lichide este mai mare decât a apei 420. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători C. Alchenele pot da reacţii de: A. geometrică E. hidroliză E. terţiari E. dsp2 E. sp2 C. Atomii de carbon din molecula unei alchene sunt legaţi prin: A. au structură plană 415. legături ζ + π C. izoalchenele au temperaturi de fierbere şi de topire mai mari decât n-alchenele C. legături π D. legături ζ + 2π E. polimerizare 64 . nulari B. d2sp3 418.

Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: A. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi geminali E. se formează un singur derivat monohalogenat B. conduce la formarea 1-cloro-1-metilpropanului C. 2-butena C. are loc anti-Markovnikov 424. are loc la temperatură şi presiune normale sau ridicate D. Despre adiţia hidrogenului la alchene se poate afirma că: A. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric B. are loc în cataliză bazică C. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. Pd.1-dibromoetan B. CH2Cl2) C. Prezintă izomerie geometrică: A. are loc în cataliză acidă D. este regioselectivă D.2-propandiol 65 . are loc conform regulii lui Markovnikov D. conduce la formarea unor derivaţi dihalogenaţi vicinali 426. are loc în solvenţi nepolari (CCl4. conduce la formarea cicloalcanilor 425. are loc anti-Markovnikov 428. se desfăşoară conform regulii lui Markovnikov E. apă oxigenată 429. adiţia halogenilor la alchene este catalizată de baze anorganice tari 427. etena decolorează o soluţie brun-roşcată de brom în tetraclorură de carbon D. La oxidarea propenei cu reactiv Bayer: A. conduce la formarea 2-cloro-2-metilpropanului B. Despre adiţia bromului şi clorului la alchene sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. adiţia bromului (în solvenţi inerţi) la etenă conduce la l. La oxidarea alchenelor se pot folosi ca agenţi de oxidare: A. se formează 1. are loc în prezenta catalizatorilor de Ni. Despre adiţia acidului clorhidric la izobutenă sunt adevărate afirmaţiile: A.2-dibromoetan C.422. adiţia clorului la propenă decurge conform regulii lui Markovnikov E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. 2-pentena 423. Pt fin divizate C. are loc conform regulii lui Markovnikov E. are loc în prezenţa catalizatorului de platină depusă pe săruri de plumb B. se formează 2-propanol B. 3-metil-2-pentena E. are loc după regula lui Markovnikov E. reactiv Bayer E. soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu D. izobutena B. 2-metil-pentena D. conduce la formarea unui alcool monohidroxilic B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric C.

1. trei izomeri de poziţie cu catenă liniară C. două perechi de alchene izomere Z. stirenul E. Alchenele cu formula moleculară C5H10 prezintă: A. acetilena C. fluor D. oxidului de etenă D. acid piruvic 431. dioxid de carbon şi apă B. Pot avea rol de monomeri în polimerizarea vinilică: A. acetaldehidă C. două alchene izomere Z. trei alchene izomere cu catenă ramificată D.2-propandiol C. doi izomeri de funcţiune (fără stereoizomeri) 433. proteinelor 66 .3-propandiol E. zaharidelor E. 1-propanol B. etanolului B. patru izomeri de funcţiune E. doi izomeri de poziţie cu catenă liniară B. acetonă E. doi izomeri de funcţiune 434. formaldehidă D. se scindează numai legătura π din dubla legătură E. se formează glicerol D. se scindează atât legătura π cât şi ζ din dubla legătură 430. E E. un precipitat de culoare brună de dioxid de mangan D.E B. iod E. etena B. acid fluorhidric 436. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. 1. patru alchene izomere cu catenă liniară C. clorurii de etil C. doi izomeri geometrici cis-trans D. acrilonitrilul 435. clor B. La oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează: A. hidroxid de potasiu 432. Alchenele reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. Halogenarea alchenelor în poziţie alilică se poate efectua cu: A. clorura de vinil D.C. brom C. Prin oxidarea izobutenei cu permanganat de potasiu în mediu acid se formează: A.

dehidrohalogenarea clorurii de etil. în prezenţă de carbonat de sodiu. polimerizarea 441. Etena se poate obţine prin: A. substituţia C. 2-metil-1-pentena 67 . 2. 2-metil-2-hexena C. reactiv Bayer D. acizi carboxilici. Care dintre următorii compuşi formează prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat un compus carbonilic? A. reactiv Tollens C. 1-butena C. 1. 1. 3-hexena 438. deshidratarea etanolului în mediu puternic bazic (NaOH) C. numai acizi carboxilici B. 1.1. bromură de etil E.3-dimetil-2-butena E. ciclobutena 443. Prin oxidarea alchenelor cu permanganat de potasiu.2. dioli E. dioxid de carbon şi apă C. reactiv Schweitzer 444. Alchenele se pot identifica cu: A. adiţia B. acizi carboxilici şi cetone D. 1. hidroliza E. rezultă: A. cracarea n-butanului E. în mediu de acid sulfuric 439.437. 2-metil-2-butena D. Reacţiile specifice alchenelor sunt: A. În reacţia etenei cu apa de brom se poate forma: A. la cald.2-tetrabromoetan 440.1-dibromoetan B. 2-hexena B. Prezintă izomerie geometrică: A. dehidrogenarea etanului la t > 6500C B. un precipitat brun de dioxid de mangan 442. oxidarea D. deshidratarea etanolului la încălzire.2-dibromoetan C.2-etilenbromhidrină D. 2-metil-3-hexena D. apă de brom B. Prezintă izomerie geometrică: A. 3-metil-2-hexena E. reactiv Fehling E. 2-butena B. cu KOH/EtOH D.

3-metil-2-pentena D.B. lungimea unei legături duble este 1.5-dimetil-1-hexenă B. CH2=CH– reprezintă radicalul vinil B.33Å C. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic D. se denumeşte radicalul hidrocarbonat E. Se poate obţine 2. izobutena C. alchine C. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul propenil D.5-dimetil-2-hexenă C.3-dimetil-2-hexenă 447. 2-metil-2-pentena C. 2.5-dimetilhexan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A. unghiul dintre legăturile ζ ale atomilor de carbon sunt de 1200 451. 2-hexena 448. CH3– reprezintă radicalul metilen 450. arene D. 2. 2. compuşi monohalogenaţi 446. în reacţiile de adiţie se rup atât legături π.3-dimetil-2-butena D. 2. se numerotează catenele laterale astfel încât să primească numărul cel mai mare 449.3-dimetil-1-hexenă E. Sunt izomeri Z următorii compuşi: 68 . Sunt adevărate afirmaţiile: A. alcani B. identificarea catenei de bază şi a catenelor laterale B. în reacţiile de adiţie are loc scindarea legăturii π D. 2. legătura π a legăturii duble se află în acelaşi plan cu planul legăturii ζ B. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. 1-butena B. Denumirea alchenelor cu catenă ramificată se face după următoarele reguli: A. 2-pentena E. CH2=CH–CH2– reprezintă radicalul alil C. cât şi legături ζ dintre atomii de carbon care participă la formarea legăturii duble E. Se pot obţine alchene din: A. 2-metil-2-pentena E.5-dimetil-3-hexenă D. 3-metil-2-hexena 445. alcooli monohidroxilici E. CH2=CH– reprezintă radicalul etenil E. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură C. 2. Care dintre următoarele alchene poate forma doar doi izomeri monohalogenaţi prin substituţie alilică? A.

are loc cu scindarea legăturii π şi mărirea catenei C. are loc la temperatură şi presiune normale. are loc în prezenţa unor catalizatori metalici fin divizaţi (Ni. mai ridicate decât izomerii „cis” 453. izomerii „cis” au temperaturi de fierbere mai ridicate decât izomerii „trans” B. Alchenele pot adiţiona: A. se mai numesc şi parafine E. H C C H CH2Cl Br D. H C C C C Cl F CH2Cl Cl Cl C. hidrogen B. se poate face direct cu Cl2. are loc doar la temperatură şi presiune normale B. alchenele cu dublă legătură marginală polimerizează mai greu 455. are loc la 80-1800C şi 200 atm C. cel mai uşor se adiţionează clorul D. I2 dizolvaţi în solvenţi nepolari (CCl4. acid formic 454.t.Br A. izomerii „trans” au p. CH2Cl2) C. Pd) 69 . Pt. reacţia poate avea loc la temperatură ridicată B. Referitor la halogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. 452. în prezenţa catalizatorilor B. hidracizi D. I H3C B. sunt incolore şi fără miros C. este o poliadiţie D. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. etena şi propena sunt monomeri în procesul de obţinere a maselor plastice E. H Cl C C H Cl C C CH3 CH2CH3 CH3 E. Br2. Referitor la hidrogenarea alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. apă E. se obţin derivaţi dihalogenaţi geminali E. cel mai greu se adiţionează iodul 456. temperaturile de fierbere şi de topire sunt mai mari decât ale alcanilor corespunzători D. halogeni C.

2-dicloroetan D. h . la ardere se rup numai legăturile π din moleculă E. compusul X este cloroform B. compusul Y este 1. oxigen molecular din aer în prezenţa unor solvenţi inerţi B.4-dimetil-3-hexena prezintă izomerie Z-E E. în CCl4 se formează 1.3-dibromopropanului B. compusul Y este 1. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric E. conduce la formarea 1. compusul Y este clorura de etil 462. adiţionează un mol de brom la dubla legătură B. poziţia dublei legături din alchene se identifică prin oxidare degradativă D. se formează un precipitat brun de MnO2 C.1-dicloroetan E. lungimea legăturii duble din alchene este 1. permanganat de potasiu în mediu neutru sau slab bazic C. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Alchenele se pot oxida cu: A. reacţiile de ardere sunt puternic endoterme 460. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric D.2-dibromopropan E. se formează 1. are loc în sistem heterogen 457. are loc conform regulii lui Markovnikov E. formula moleculară C6H12 corespunde unei hexene B. prin oxidarea catalitică a etenei cu metale fin divizate. compusul X este clorura de metilen C. la 500-6000C se formează 3-cloropropenă C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.2HCl + Cl2 Y X C2H4 A. La oxidarea etenei cu reactiv Bayer: A. prin combustie. orice alchenă formează dioxid de carbon şi apă D. este o substanţă lichidă 70 . are loc decolorarea soluţiei de reactiv B. reacţia este împiedicată steric 461. se obţine etanol B. în solvenţi inerţi. atomii de hidrogen din poziţie alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen D. se formează dioxid de carbon şi apă 459. reactiv Tollens 458.D. 2. Se dă schema de reacţii: C3H6 + H2 Ni C3H8 t0C CH4 + 2Cl2. Referitor la bromurarea propenei sunt adevărate afirmaţiile: A. cu brom. prin oxidarea energică a 2. se formează acid acetic D.39Å 463. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. identificarea legăturii duble din alchene se face cu apă de clor C.3-dimetil-2-butenei se formează acetonă C.2-etandiol E.

acid propanoic 468. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. este unul din produşii de descompunere termică a butanului D. nu se poate polimeriza deoarece are număr impar de atomi de carbon E. Referitor la propenă sunt adevărate afirmaţiile: A. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura ζ E. prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se formează acid acetic. prin adiţia acidului bromhidric la 400-600oC se formează 1-bromopropan B.2-propandiol 465. acetonă C. alchenele au reactivitate chimică mare B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. atomul de carbon implicat într-o dublă legătură formează trei legături ζ coplanare E.C. acetonă şi acid 2-metilbutanoic 467. acid propanoic B.4-dimetil-3-hexena B. dioxid de carbon şi apă D.33Å B. legătura π este mai slabă decât legătura ζ C. legătura dublă C=C este formată din două legături ζ B. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A. izomeria geometrică este determinată de planul legăturii ζ a dublei legături 466. prin adiţia apei se formează alcool izopropilic C. legătura dublă C=C este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. izomeria de poziţie a alchenelor este determinată de poziţia dublei legături E. izomerii de poziţie au aceeaşi formulă moleculară D. acid izobutiric C. propanal E. unghiul între legăturile covalente ζ coplanare este de 109028’ D. 3-hexena are doi izomeri geometrici (cis şi trans) 71 . legătura π se găseşte într-un plan paralel cu planul legăturii ζ 469. alchena care la oxidare cu soluţie de K2Cr2O7 în H2SO4 formează butanonă şi acid izobutiric este 2. acid 2-metilpropanoic D. Prin oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a 2. la trecerea propenei printr-o soluţie bazică de KMnO4 se obţine 2-propanol C. 2-metilpropanal E. propanonă D. legătura dublă C=C este formată din două legături π C. prin adiţia apei se formează 1. lungimea legăturii duble C=C este 1. la 5000C D. clorura de alil se obţine prin clorurarea propenei cu clor. Referitor la alchene alegeţi răspunsurile corecte: A. are doi izomeri de poziţie E. acid acetic B. butena prezintă 4 izomeri de catenă C. La oxidarea 2-metil-2-pentenei cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se formează: A. în reacţiile de adiţie la alchene se scindează legătura π 470. alchenele cu dublă legătură marginală nu prezintă izomerie geometrică E.5-dimetil-3-hexenei se formează: A. miroase a sulf 464.

se folosesc catalizatori solizi D. 1-butenă < p. prin adiţia HI la 2-butenă se formează 3-iodobutenă D. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali saturaţi B.f.t. izobutenă < p. prin adiţia clorului la etenă se obţine 1. p. p. prin adiţia hidrogenului. etenă B. trans-2-butenă C. alchenele nesaturate se pot transforma în arene 475. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 1. p.f.f.t. prin hidrogenarea alchenelor se obţin alcani cu un număr mai mare de atomi de carbon B. 1-butenă 473. este o reacţie comună atât alchenelor cât şi alcanilor E. p.f. 1-pentenă D. p. prin adiţia bromului la etenă se formează bromură de etil 477. propenă > p. cis-2-butenă < p. Referitor la reacţia de hidrogenare a alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. are loc în sistem heterogen C. prin adiţia bromului la propenă se obţine 1. Referitor la adiţia hidracizilor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A.t.t.f. izobutenă E.4-diclorobutan B. Referitor la variaţia punctelor de topire a alchenelor alegeţi variantele corecte: A.f. etenă < p. cât şi cu hidracizi 476. sunt reacţii specifice legăturii duble de tip alchenic 474. propenă < p.1-dicloroetan E. p. trans-2-butenă 472. 1-butenă E. etenă > p. p. are loc cu scindarea legăturii π a legăturii duble C=C E. prin adiţia HBr la 1-butenă se formează 2-bromobutan 478. se obţin compuşi dihalogenaţi geminali nesaturaţi C.t. 2-alchene (fără stereoizomeri) 72 . prin adiţia HCl la izopentenă se formează 2-cloro-2-metilbutan C.t.t. se obţin compuşi tetrahalogenaţi vicinali saturaţi E. 1-butenă B. se scindează atât legătura ζ cât şi legătura π din legătura C=C C. în urma reacţiei de adiţie se obţine o moleculă în care valenţele fiecărui atom de carbon sunt orientate după vârfurile unui tetraedru regulat D.f. Referitor la reacţiile de adiţie ale alchenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin compuşi dihalogenaţi vicinali nesaturaţi D. Formulei moleculare C4H8 îi corespund: A. cel mai uşor se adiţionează acidul iodhidric B. Referitor la reacţia de halogenare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.t. trans-2-butenă D.f.471. p.3-diclorobutan C. p. se poate efectua atât cu halogeni. alchenele nu dau reacţii de adiţie B. cis-2-butenă > p.f. p.2-dibromopropan D. prin adiţia HCl la izobutenă se formează 1-cloro-2-metilpropan E. Referitor la variaţia punctelor de fierbere a alchenelor alegeţi variantele corecte: A. cis-2-butenă < p.f. propenă < p.t. Referitor la alchene alegeţi afirmaţiile corecte: A.t. prin adiţia clorului la 2-butenă se obţine 2. izobutenă C.

4-dimetil-2-hexena B. C5H10 484. oxidarea blândă a alchenelor se face cu reactiv Bayer 482. oxidarea blândă a alchenelor se face cu apă de brom E. Referitor la oxidarea alchenelor. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 CH4 + X + HCl Y X + Cl2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în prezenţă de H2SO4 D. 2-cicloalcani (fără stereoizomeri) E. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de polimerizare a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A.2-dicloropropanul 483. compusul X este propena C. 3-etil-3-butena 73 . C4H8 D. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii B. compusul Y este clorura de izopropil E. gradul de polimerizare reprezintă o valoare medie C. monomerii vinilici participă şi la reacţii de coplimerizare 481. are loc cu ruperea legăturilor ζ D. compusul Z este 1. 3-cicloalcani (fără stereoizomeri) 479. 4-alchene (fără stereoizomeri) D. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică: A. C6H14 E. compusul X este propanul B. se formează noi legături ζ carbon-carbon 480. C3H8 B. afirmaţiile corecte sunt: A. este o reacţie de condensare repetată B. C3H6 C. prin polimerizarea etenei se obţine polietilena E. gradul de polimerizare reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul B. compusul Y este clorura de n-propil D. suma algebrică a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este mai mare decât zero C. Corespund unei alchene următoarele formule moleculare: A. macromoleculele de polimer sunt alcătuite din unităţi diferite D.B. 3-alchene (fără stereoizomeri) C. are loc cu ruperea legăturii π din fiecare monomer E. este o poliadiţie C. 3.

kelenul este un anestezic slab. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. CH3 D. CH2 CH2 + HCl CH2 CH2 Cl Cl CCl4 CH2 Br CH2 CH2 CH2 Br CH2 OH C. folosit în stomatologie E. C CH2 + [O] CH3 KMnO4 / H2SO4 CH3 C CH3 + CH2O O 74 . reacţia comună alchenelor şi alcanilor este adiţia C. H2SO4 CH2 CH CH3 + H2O CH3 CH2 B. 5000C CH2 CH CH3 + Cl2 B. CH3 CH CH CH3 + [O] CH2 CH CH2 Cl + HCl KMnO4 / H2SO 4 2 CH3COOH C. 2-pentena nu prezintă izomerie geometrică 486. la oxidarea alchenelor cu soluţie bazică de KMnO4 se rup legături π B.C. etena 485. CH3 CH CH CH3 + Br2 D. 3-etil-2-hexena E. CH2 CH CH2 CH3 + HI CH3 CH CH2 I CH3 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. n-hexena prezintă 3 izomeri de poziţie C. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare E. propena nu este solubilă în apă D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alchenele au formula generală CnH2n+2 B. CH2 CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q 488. 2-etil-1-butena D. alchena care prin oxidare energică formează numai acid acetic este propena 487. pentena este omologul superior al butenei D.

CH C6H5 polistiren n CF2 CF2 kelen 490. clorura de alil este folosită la obţinerea industrială a glicerinei E. poziţia alilică este vecină dublei legături C.2-dicloro-4-metil-2-pentena CH3 B. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. CH2 CH CH3 + Cl2 CCl4 Cl CH3 C CH3 Cl 489. apă şi căldură C. aldehidă formică D. CH3 CH CH CH CH3 + HCl 1. propanonă B. La oxidarea energică a 2-metil-1-butenei se pot forma următorii compuşi: A. prin bromurarea alchenelor inferioare. cu un mol de brom. butanonă C. prin arderea alchenelor se formează dioxid de carbon. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. în poziţia alilică se formează un compus dibromurat geminal D. nCH2 E. dioxid de carbon şi apă E. dau reacţii de substituţie la dubla legătură B. alchenele sunt folosite drept combustibil D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alchene: A. deoarece alchenele polimerizează. n CH2 CH2 (CH2 CH)n Cl D. acid butanoic 75 . atomii de hidrogen din poziţia alilică sunt mai reactivi decât ceilalţi atomi de hidrogen din catena unei alchene 491. KMnO4 / H2SO4 CH3 C C CH3 + 2 [O] CH3 CH3 acetona C. ard în oxigen sau în aer B. se oxidează doar în condiţii energice 492.CH2 CH2 + [O] + HOH KMnO4 / HO CH3CH2OH E. trebuie evitată prezenţa lor în benzină E.

2-propandiol C. compusul Y este alcoolul n-propilic D. prin oxidare cu permanganat de potasiu în soluţie slab alcalină se formează dioli vicinali E. 2-propanol B. compusul Y este etena E. compusul Z este cloroetanul 496. au loc sub acţiunea agenţilor oxidanţi B. dioxid de carbon şi apă D. se poate face cu permanganat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică C. Referitor la reacţiile de oxidare ale alchenelor alegeţi răspunsurile corecte: A. 1. compusul X este etanul C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 Z + HCl Z Y + HCl Alegeţi variantele de răspuns corecte: A. compusul Z este 3-cloropropena 495. compusul X este propan B. conduc la compuşi diferiţi. se poate face cu dicromat de potasiu în soluţie apoasă neutră sau slab bazică B. 1-propanol 494. compusul X este propena C. se formează amestecuri de diferiţi produşi de oxidare. un precipitat brun E. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţa H2SO4 D. reactivul Bayer reprezintă o soluţie apoasă neutră sau slab bazică de dicromat de potasiu 497. apă şi căldură E. Prin oxidarea blândă a propenei se formează: A. compusul X este propanul B.493. în funcţie de agentul oxidant folosit C. Referitor la oxidarea energică a alchenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. în funcţie de structura alchenei 76 . compusul Y este etanul D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: t > 6500C C3H8 X + H2 + HOH Y X + Cl2 / h Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. se formează dioxid de carbon. compusul Y este alcoolul izopropilic E. prin oxidare blândă se formează acizi carboxilici D.

cele termorigide se prelucrează doar prin încălzire E. etilenglicolului D. cele mai utilizate tipuri de polietenă sunt cele de presiune ridicată şi de presiune joasă E. polistirenul expandat este obţinut prin tratarea perlelor de polistiren cu izobutan. are rol de izolant termic şi electric B. Referitor la polietenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. este mai greu decât pluta 504. etanolului B. când atomul de carbon implicat în legătura dublă conţine hidrogen. se foloseşte la confecţionarea tâmplăriei termopan C. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează un cetoacid E. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este marginal se formează CO2 499. când atomul de carbon implicat în legătura dublă nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. polietenei E. gradul de polimerizare variază între 18 000 şi 80 0000 B. sunt substanţe biodegradabile D. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. pot suferi deformaţii permanente B. rezistă la încălzire D. trebuie reciclate industrial E. poate fi trasă în fire 503. se formează aldehide C. Referitor la politetrafluoroetenă sunt adevărate afirmaţiile: 77 . cele termoplaste se înmoaie la încălzire şi se întăresc la răcire D. Referitor la masele plastice alegeţi afirmaţiile corecte: A. când atomul de carbon implicat în legătura dublă este la capătul catenei. au rezistenţă mecanică bună 501. propenei C. se utilizează la obţinerea polistirenului expandat C. este folosit ca material izolator termic şi fonic D. pot suferi deformaţii temporare C. se descompune sub acţiunea diverşilor agenţi chimici B. polipropenei 500. este utilizată la obţinerea de tuburi şi ţevi 505. Referitor la policlorura de vinil sunt adevărate afirmaţiile: A. nu rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. sunt compuşi organici naturali B. sub presiune E.498. rezistenţa la agenţii chimici creşte cu creşterea presiunii de polimerizare D. se formează acid carboxilic B. Referitor la oxidarea energică a alchenelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Etena poate fi utilizată la obţinerea: A. are formula moleculară (CH2 CH)n CH3 C. Referitor la polistiren sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt compuşi macromoleculari de sinteză C. au conductivitate mare 502.

A. CH3 CH3 E.2-dimetil-3-pentenă CH3 CH3 C CH3 CH CH CH3 B. este un foarte bun izolator electric C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-dimetil-1-butenă CH3 CH2 CH C CH3 CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-2-butenă 78 . compusul cu structura de mai jos se numeşte 3. CH3 CH2 B. compusul cu structura de mai jos se numşte 2. C CH CH3 CH2CH3 CH3 CH C CH2 CH3 CH3 CH2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metil-1-butenă CH3 CH C CH2 CH3 CH2 CH3 D. se numeşte teflon B. C C CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 C CH3 CH3 CH CH C CH3 CH3 507. este inflamabilă D. este folosită la prepararea unor cosmetice 506. este inertă la acţiunea agenţilor chimici E. CH C CH3 CH3 CH3 C. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A.

4-dimetil-2-hexena B.2. alchena care prin oxidare cu KMnO4 / H2SO4 formează acid acetic (CH3COOH). doi izomeri de funcţiune D. 3. doi izomeri geometrici E. dioxid de carbon şi apă este izobutena 510. Prin oxidarea cu K2Cr2O7 / H2SO4 a 3.4-dimetil-2-pentenei se formează: A.CH3 C CH CH3 CH2 CH3 E. alchena care prin oxidare energică formează doar acid acetic (CH3COOH) este 1-butenă E. compusul Y este etena E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alchena care prin oxidare energică formează doar acetonă (CH3–CO–CH3) este 2.3-trietil-3-pentenă CH3 CH3 C C CH CH3 CH3 CH3 508. alchena care prin oxidare energică formează acetonă. izopropilmetilcetonă 79 . compusul X este glicolul B. dioxid de carbon şi apă B. 4. compusul X este etanolul C. CO2 şi H2O este propena B. metanal C.3-dimetil-2butena D. Prezintă izomerie geometrică următoarele alchene: A.4-dimetil-2-pentena 509. Se dă schema de reacţii: H2SO4 X Y + H2O Y + HCl Alegeţi variantele corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. compusul Y este etanul D. cinci alchene izomeri de catenă C. compusul Z este kelenul Z CH3 CH2 Cl 512. trei alchene izomeri de poziţie B. 3-etil-3-butena C. acid etanoic D. Compusul cu formula moleculară C4H8 prezintă: A. alchena care prin oxidare energică formează acetonă (CH3–CO–CH3) şi acid propanoic (CH3CH2COOH) este 3-metil-2-pentena C. patru izomeri geometrici 511.4-trimetil-2-pentena E.4. 2-etil-1-butena D. 3.

prin oxidare cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat. Care dintre următoarele alchene formează. izopentenă E. 2-metil-2-butenă 517. propanal D. un compus carbonilic? A.3-dimetil-2-butena D. 3. brom 80 . propena E. propena 519. 1-butena B. Prin oxidarea energică a 2. benzen E. propanonă E. 2. 1. Se poate obţine izopentan prin hidrogenarea următoarelor alchene: A.E. ciclobutena 515.4-dimetil-2-pentena C. 3-metil-1-butenă D. ciclobutena B.3-dimetil-2-butenei se formează: A. tetraclorură de carbon D. ciclopentena 518. 3.4-dimetil-2-pentena E. 2-butena C. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică cu un mol de halogen? A. 1-butena B. izobutanonă 513. acid propanoic 514. etena D.4-dimetilciclobutena C. 2-butena E. izobutena C. Alchenele pot adiţiona: A. acid sulfuros B. 2-metil-1-pentena 516. 2-hexena E. acid butanoic B. 2. 2-metil-2-pentena D. 2-metil-1-butenă C. 2-metil-1-pentenă B.2-dimetilciclobutena D. Care dintre următoarele alchene formează doar un compus monohalogenat prin substituţia alilică a unui mol de halogen? A. acid clorhidric C. acetonă C. Care dintre următoarele alchene formează prin oxidare energică acizi carboxilici? A. izobutena B.

de poziţie şi geometrică C. Despre etenă şi propenă sunt corecte următoarele afirmaţii: A.3-dimetil-2-butena C. au aceeaşi formulă de structură plană 527. izobutena E. au aceeaşi formulă de proiecţie E. 3-metil-2-pentena 522. etena se clorurează în poziţie alilică cu clor. sunt alchene B. au formula generală CnH2n+2 B. propena este izomer de funcţiune cu ciclobutanul D. propena B. Care dintre următoarele alchene. sunt hidrocarburi nesaturate D. formează dioxid de carbon şi apă? A. se precizează poziţia dublei legături E. 1-Butena şi 2-butena au următoarele caracteristici în comun: A. prin înlocuirea în denumirea alcanului. sunt hidrocarburi saturate E. propena B. a sufixului an cu sufixul enă D. formează acid acetic (CH3COOH)? A. Care dintre următoarele alchene. se numeşte etenă C. sunt alchine C. începând cu al cincilea termen al seriei omoloage. începând cu al treilea termen al seriei omoloage. prin oxidare energică. Denumirea alchenelor se face astfel: A. prin oxidarea blândă a propenei cu reactiv Bayer se formează glicol 523. prin înlocuirea în denumirea alcanului. se precizează poziţia dublei legături 526. etena este omologul superior al propenei B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. ciclobutena D. are formula de structură plană CH2=CH2 B. 2-butena C. 2. prin oxidare energică. sunt hidrocarburi aciclice C. are formula moleculară C2H4 525. etena D. a sufixului an cu sufixul ină C. prin adăugarea prefixului enă la denumirea alcanului corespunzător B. Primul termen din seria omoloagă a alchenelor: A. se numeşte metenă D. 1-butena E.520. Alchenele: A. etena este omologul inferior al propenei 81 . conţin în molecula lor o dublă legătură între doi atomi de carbon 524. are formula moleculară CH2 E. alchenele au izomerie de catenă. la 5000C E. etena se poate obţine prin deshidratarea alcoolului etilic B. au aceeaşi formulă moleculară D. 2-butena 521.

33 Å B. poate participa la formarea unei legături duble între doi atomi de carbon B. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de hidrogen din dubla legătură să primească numărul cel mai mic E. Legătura dublă între doi atomi de carbon: A. Catena de bază a alchenelor cu catenă ramificată: A. Atomul de carbon implicat într-o dublă legătură: A.C. poate fi oricare catenă cu minim 2 atomi de carbon E. este prezentă în structura alchenelor C. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. formează o legătură π situată într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ D. formează trei legături ζ coplanare cu unghiuri de 120˚ între ele C. catena de bază nu trebuie să conţină dubla legătură 529. formează trei legături ζ şi o legătură π B. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon şi care nu conţine dubla legătură C. chiar dacă există o altă catenă cu mai mulţi atomi de carbon. nu mai formează legături cu heteroatomi 532. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic C. La denumirea alchenelor cu catenă ramificată sunt valabile următoarele reguli: A. propena are cu doi atomi de hidrogen mai mult faţă de etenă E. nu este stabilă D. propena are cu un atom de carbon mai mult faţă de etenă 528. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. Legătura dublă: A. indiferent de poziţia dublei legături B. este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π D. daar în care nu se află dubla legătură B. a atomilor de carbon participanţi 533. se găseşte în structura alchenelor E. formează o legătură π cu un atom de hidrogen E. etena şi propena nu sunt omologi D. catena de bază se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mare D. se numerotează astfel încât un atom de carbon din dubla legătură să primească numărul cel mai mic 530. este prezentă în structura alchenelor E. este formată dintr-o legătură π şi o legătură ζ 531. este catena cu cei mai mulţi atomi de carbon. are lungimea de 1. trebuie să conţină dubla legătură. nu permite rotaţia liberă în jurul său. daar în care nu se află dubla legătură D. participă la formarea legăturilor duble 82 . se găseşte în structura alcanilor 534. Legătura π şi legătura σ au următoarele caracteristici în comun: A. este prezentă în structura alcanilor şi alchenelor B. este formată din două legături π E. se găseşte într-un plan perpendicular pe planul legăturii ζ la formarea unei legături duble D. catena de bază trebuie să conţină dubla legătură. Legătura π: A. poate participa la formarea unei legături duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen C.

au lungimea de 1. dubla legătură nu permite rotaţia liberă a atomilor de carbon în jurul său D. se poate stabili între doi atomi de carbon E.B. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între un atom de carbon şi un atom de hidrogen D. Legătura σ: A. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 0. cei doi compuşi au aceeaşi formulă moleculară B. nu se poate stabili între un atom de carbon şi un atom de hidrogen 536. dubla legătură este mai stabilă decât legătura simplă 537. este mai puternică decât legătura π D.33Å C. dubla legătură este formată din două legături π E. Structura unei alchene: A. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 120Å C. participă la formarea legăturilor simple B. conţine o legătură dublă între doi atomi de carbon cu lungimea de 1. cei doi compuşi sunt izomeri de poziţie E. Se dau următorii compuşi: (I) CH3 CH3 (II) C CH=C CH2 CH3 CH3 CH3 83 .33Å 538. participă la formarea legăturilor duble C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dubla legătură a alchenelor sunt adevărate? A.33Å B. se pot forma între doi atomi de carbon E. catena de bază a compusului (I) conţine 5 atomi de carbon. Se dau următoarele formule de structură plană: (I) CH3 CH CH=CH CH3 CH3 (II) CH3 CH2 CH=CH CH2 CH3 Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se deosebeşte de cea a alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon prin existenţa unei legături covalente duble între doi atomi de carbon E. dubla legătură este formată dintr-o legătură ζ şi o legătură π C. iar catena de bază a compusului (II) conţine 6 atomi de carbon 539. ceea ce permite rotaţia liberă în juril acesteia D. dubla legătură se găseşte întotdeauna în catenă de bază B. se găsesc în structura alchenelor 535. se găsesc în acelaşi plan la formarea unei legături duble. cei doi compuşi sunt izomeri de catenă D. compusul (II) este omologul superior al compusului (I) C.

cis-3-hexena are formula: H H C C H3C H2C CH2CH3 B. Izomerii geometrici: A. izobutena E. izobutena D. 2. sunt. formula moleculară C. 2-pentena E. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de catenă: A. 3. cis-2-butena şi trans-2-butena D.H3C C C H3C H2C CH2CH3 CH2CH3 Aceştia au în comun următoarele caracteristici: A. apar datorită orientării perpendiculare a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble B. sunt izomeri de poziţie E. de exemplu. se se întâlnesc la alchenele cu mai puţin de 4 atomi de carbon 544. etena B. 3-hexena 542. 4-metil-2-pentena B. formula de structură plană B. cis-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C H C. sunt.4-trimetil-3-hexena C. de exemplu. 2-pentena C. 1-butena D. 1-butena şi 2-butena E. etena 543. trans-3-hexena are formula: H3C H2C 84 . Următoarele afirmaţii referitoare la izomerii geometrici ai 3-hexenei sunt false: A. sunt izomeri geometrici 540. propena E. 1-hexena B.2. apar datorită orientării paralele a planului legăturii π pe planul în care este situată legătura ζ care împiedică rotaţia liberă în jurul legăturii duble C. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie de poziţie: A. 2-butena D.4-dimetil-3-hexena 541. propena C. sunt izomeri de catenă D. Precizaţi care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică: A.

H C H3C H2C C

H CH2CH3

D. trans-3-hexena are formula: H CH2CH3 C C
H E. 3-hexena nu prezintă izomerie geometrică H3C H2C

545. Se dau următoarele formule de structură: (I) CH2=CH CH2CH2CH3 (II)
H C H3C C H CH2CH3

(III)

CH2=C CH2CH3 CH3
(IV)

CH3
(V)
H3C

C=CH CH3 CH3
CH2CH3 C=C

H H Care afirmaţii sunt corecte? A. (II) şi (V) sunt izomeri de poziţie B. (III) şi (IV) sunt izomeri de carenă C. (I) şi (III) sunt izomeri de catenă D. (III) şi (IV) sunt izomeri de poziţie E. (II) şi (V) sunt izomeri geometrici

546. Alchenele prezintă: A. izomerie de culoare B. izomerie de catenă C. izomerie de poziţie D. izomerie geometrică E. izomerie algebrică 547. Izomerii de poziţie: A. sunt substanţele care au aceeaşi formulă moleculară dar se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale B. sunt, de exemplu, 1-hexena şi 3-hexena C. sunt substanţele care au formulă moleculară diferită dar se aseamănă prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. sunt, de exemplu, cis-3-hexena şi trans-3-hexena E. apar la alchenele cu cel puţin 4 atomi de carbon în moleculă 85

548. Care din afirmaţiile referitoare la starea de agregare a alchenelor sunt false: A. primii termeni C2-C4 sunt gaze B. cele 4 butene izomere sunt lichide C. termenii C5-C18 sunt lichide D. alchenele superioare sunt gaze E. toate alchenele sunt solide 549. Temperaturile de fierbere şi de topire a alchenelor: A. cresc cu creşterea masei molare B. sunt mai scăzute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. sunt mai crescute decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon D. sunt egale cu cele ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon E. au întotdeauna valori peste 100˚C 550. Care din următoarele afirmaţii referitoare la punctele de fierbere şi de topire a alchenelor sunt adevărate? A. etena are punctul de fierbere mai mare decât 1-pentena B. propena are punctul de topire mai mic decât izobutena C. 1-butena are punctul de fierbere mai mare decât etena D. cis-2-butena are punctul de fierbere mai mare decât trans-2-butena E. izobutena are punctul de topire mai mare decât etena 551. Odată cu creşterea masei moleculare a alchenelor: A. cresc temperaturile sau punctele de fierbere B. cresc temperaturile sau punctele de topire C. starea de agregare evoluează în sensul: gaz, lichid, solid D. scad temperaturile sau punctele de fierbere E. scad temperaturile sau punctele de topire 552. Alchenele sunt solubile în : A. apă B. cloroform C. benzen D. alcani E. orice solvent 553. Care din următoarele afirmaţii referitoare la proprietăţile fizice ale alchenelor sunt adevărate? A. proprietăţile fizice ale alchenelor sunt asemănătoare cu cele ale alcanilor B. temperaturile sau punctele de fierbere şi de topire cresc cu creşterea masei moleculare a alchenei C. alchenele sunt insolubile în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici (cloroform, benzen, alcani) D. alchenele au densităţile mai mari decât ale alcanilor corespunzători E. punctul de fierbere şi densitatea sunt mai mici la izomerul cis decât la trans 554. Alchenele participă la reacţii: A. cu scindarea legăturii π B. cu ruperea totală a dublei legături C. mai uşor decât alcanii D. numai la temperaturi foarte înalte E. de substituţie sau de ardere ca şi alcanii 555. Reacţiile la care participă alchenele, specifice dublei legături, sunt: 86

A. reacţia de adiţie B. reacţia de oxidare C. reacţia de polimerizare D. reacţia de substituţie E. reacţia de ardere 556. Reacţia de adiţie a hidrogenului la alchene: A. are ca produşi de reacţie alchinele corespunzătoare B. are ca produşi de reacţie alcanii corespunzători C. are loc la temperaturi cuprinse între 80-180˚C şi presiuni de până la 20 atm D. are loc în prezenţă de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd E. se mai numeşte reacţie de hidrogenare 557. Adiţia halogenilor la legătura dublă a alchenelor: A. are loc numai în solvenţi apoşi B. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi geminali C. are ca produşi de reacţie compuşi dihalogenaţi vicinali D. se numeşte reacţie de halogenare E. este motivul pentru care alchenele se mai numesc olefine (prin halogenare acestea se transformă în compuşi saturaţi cu aspect uleios) 558. Adiţia hidracizilor la alchenele nesimetrice: A. are ca produşi de reacţie derivaţi monohalogenaţi saturaţi B. are ca produşi de reacţie derivaţi dihalogenaţi saturaţi C. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen D. se realizează conform regulii Markovnikov: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen E. se realizează conform regulii lui Newton 559. Se dă următoarea ecuaţie chimică: CH3 CH=C CH3 + HCl

CH3
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. produsul de reacţie este 2-clor-2-metil-butan B. produsul de reacţie este 2-clor-3-metil-butan C. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Markovnikov D. produsul de reacţie se stabileşte conform regulii lui Lewis E. este o reacţie de substituţie 560. Regula lui Markovnikov: A. se enunţă astfel: atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen B. se aplică la adiţia apei la alchene C. se aplică la adiţia hidracizilor la alchene D. stabileşte catalizatorii reacţiei de adiţie

87

E. se enunţă astfel: atomul de halogen din molecula hidracidului se fixează la atomul de carbon (participant la dubla legătură), care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen, iar hidrogenul la atomul de carbon al dublei legături care are un număr mai mic de atomi de hidrogen 561. Adiţia apei la alchene: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric diluat B. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat C. conduce la obţinerea de alcooli D. conduce la obţinerea de alcani E. conduce la obţinerea de derivaţi halogenaţi 562. Adiţia apei la alchenele nesimetrice: A. are loc în prezenţa acidului sulfuric concentrat B. are loc conform regulii lui Markovnikov C. are loc cu formarea de alcooli primari D. este o reacţie specifică dublei legături E. are loc numai în prezenţa oxizilor de azot 563. Polimerizarea alchenelor: A. este procesul în care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) B. este procesul în care maxim trei molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leagă între ele , formând o macromoleculî (polimer) C. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de zeci, sute sau mii de ori D. are ca rezultat formarea de macromolecule compuse din unităţi identice care se repetă de maxim tri ori E. are loc cu ruperea legăturii ζ 564. Gradul de polimerizare: A. reprezintă numărul de atomi de carbon care formează polimerul B. reprezintă numărul de molecule polimer de care formează monomerul C. este o valoare exactă ca şi masa moleculară a polimerului D. este o valoare medie ca şi masa moleculară a polimerului E. reprezintă numărul de molecule de monomer care formează polimerul 565. Polietena: A. se obţine prin reacţia de polimerizare a etenei B. se mai numeşte polietilenă C. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este gradul de polimerizare D. are formula –(-CH2-CH2-)-n, unde n este masa moleculară a polimerului E. se mai numeşte polipropilenă 566. Clorura de vinil: A. se obţine prin polimerizarea etenei urmată de clorurare B. se obţine prin polimerizarea cloroetenei C. se mai numeşte policloroetenă D. se obţine conform reacţiei: (CH2 CH)n n CH2=CH

Cl E. se obţine conform reacţiei:

Cl

88

n CH2=CH2 + nCl2

(CH2

CH)n Cl

567. Care din următoarele afirmaţii referitoare la oxidarea alchenelor sunt false? A. alchenele nu se oxidează mai uşor decât alcanii B. reacţiile de oxidare a alchenelor decurg în mod diferit şi conduc la compuşi diferiţi, în funcţie de agentul oxidant folosit şi de condiţiile de lucru C. alchenele se oxidează mai uşor decât alcanii D. reacţia de oxidare a alchenelor cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numită oxidare energică E. oxidarea alchenelor este o reacţie specifică legăturii duble 568. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I)

KMnO4 / HO ; H2O CH2=CH2
(II)

CH2 OH

CH2 OH

n CH2=CH Cl
(III)

(CH2

CH)n Cl

Ni; t0C, p CH2 = CH CH3 + H2 CH3CH2CH3
Alegeţi afirmaţiile corecte: A. reacţia (II) este reacţie de adiţie a halogenilor B. reacţia (I) este reacţie de adiţie a apei C. reacţia (III) este reacţie de adiţie a hidrogenului D. reacţia (I) este reacţie de oxidare blândă E. reacţia (II) este reacţie de polimerizare 569. Care din următoarele reacţii sunt adiţii? A. CH2=CH2 + Br2 CH2 CH2

Br
B.

Br

H2SO4 CH2 = CH CH3 + H2O
C.

CH3

CH CH3 OH

n CH2 = CH CH3
D.

(CH2

CH)n CH3

3 CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O
E.

3 CH2 OH

CH2 + 2MnO2 + 2KOH OH

CH2=CH2 + 3O2

2CO2 + 2H2O
89

570. Oxidarea blândă a alchenelor: A. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Nessler) B. se realizează cu soluţie apoasă neutră sau slab bazică de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) C. duce la ruperea legăturii π şi formarea de dioli D. duce la ruperea completă a dublei legături cu formarea de alcooli E. duce la ruperea legăturii ζ şi formarea de dioli 571. Se dă următoarea ecuaţie chimică:
CH3 CH = CH CH2 CH3 KMnO4; HO; H2O CH3 CH CH CH2 OH OH CH3

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o reacţie de oxidare energică B. este o reacţie de oxidare blândă C. produsul de reacţie se numeşte 2,3-pentandiol D. produsul de reacţie se numeşte 3,4-pentandiol E. produsul de reacţie este un diol vicinal 572. Diolii vicinali: A. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la doi atomi de carbon vecini B. se pot obţine prin oxidarea blândă a alchenelor C. sunt compuşi care conţin două grupări hidroxil, -OH la acelaşi atom de carbon D. sunt de exemplu: 1,2-etandiolul şi 2,3-butandiolul E. sunt de exemplu: glicolul şi 2,3-pentandiolul 573. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de carbon din compuşii organici se aplică următoarele reguli: A. pentru fiecare legătură C-H, i se atribuie carbonului N.O.= -1 B. pentru fiecare legătură C-C, i se atribuie carbonului N.O.= 0 C. pentru fiecare legătură C-N, i se atribuie carbonului N.O.= +1 D. pentru fiecare legătură C-Cl, i se atribuie carbonului N.O.= +1 E. pentru fiecare legătură C-heteroatom, i se atribuie carbonului N.O.= -1 574. Stabiliţi N.O. pentru fiecare atom de carbon din următorul compus: CH3

CH3

CH2

C Cl

CH3

A. (1) are N.O.= -3 B. (2) are N.O.= -1 C. (3) are N.O.= -2 D. (4) are N.O.= +3 E. (5) are N.O.= -3 575. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4)

(5)

(6)

CH2 = CH CH2

CH3 + KMnO4 + H2O

CH2 OH

CH CH2 OH

CH3 + MnO2 + KOH

A. compusul (1) are coeficientul 3 90

Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru următoarea reacţie redox: (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) O = C CH3 + MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O CH2 = C CH3 + KMnO4 + H2SO4 CH3 CH3 A. când atomul de carbon implicat în dubla legătură nu conţine hidrogen se formează o cetonă D. Astfel: A. se poate face cu KMnO4 în prezenţă de H2SO4 C. Arderea alchenelor: A. poate avea ca produşi de reacţie compuşi carbonilici sau compuşi carboxilici 578. compusul (1) are coeficientul 5 B. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H3BO4 B. când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la CO2 şi H2O C. are loc cu ruperea legăturii duble C=C E. duce la formarea compuşilor carbonilici C. se formează un acid carboxilic B. La oxidarea energică a alchenelor are loc ruperea legăturii duble C=C şi formarea de diverşi produşi de oxidare. duce la oxidare completă cu formare de CO2 şi H2O 580. compusul (5) are coeficientul 4 E. compusul (7) are coeficientul 4 E. cu clor sau brom. Atomii de hidrogen din poziţia alilică: A. compusul (2) are coeficientul 1 C. deci are doi atomi de hidrogen (=CH2) radicalul se oxidează până la C şi H2O 579. compusul (4) are coeficientul 3 D. la temperaturi ridicate (500-600˚C) 581. poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. Se dau următoarele ecuaţii chimice: (I) CH2=CH2 + 3O2 2CO2 + 2H2O + Q (II) 91 . când atomul de carbon implicat în dubla legătură este la capătul catenei. compusul (8) are coeficientul 10 577. Oxidarea energică a alchenelor: A. cu clor sau brom. se formează o cetonă E. poate avea loc în aer E. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. compusul (4) are coeficientul 5 D.B. la temperaturi ridicate (500-600˚C) E. nu poate fi substituit prin tratarea unor alchene inferioare. sunt mai reactivi decât atomii de hidrogen de la ceilalţi atomi de carbon din catena unei alchene D. în funcţie de structura iniţială a alchenei. poate avea loc în oxigen D. compusul (2) are coeficientul 8 C. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul implicat în dubla legătură C. duce la formarea acizilor carboxilici B. când atomul de carbon implicat în dubla legătură conţine hidrogen. se poate face cu K2Cr2O7 în prezenţă de H2SO4 D. sunt atomii de hidrogen legaţi de carbonul din poziţia vecină dublei legături B. compusul (6) are coeficientul 2 576.

Clorura de alil: A.5000C CH2 = CH CH3 + Cl2 (III) n CH2=CH2 (CH2 CH2 = CH CH2 + HCl Cl CH2)n Care afirmaţii sunt false? A. sunt produse tehnologice naturale B. au conductivitate crescută C. sunt izolatori chimici şi termici B. nu prezintă elasticitate E. după comportarea la deformare sunt termoplaste şi termorigide B. după numărul secvenţelor care se repetă sunt monomeri şi polimeri 92 . reacţia (II) este o reacţie de adiţie E. reacţia (III) este o reacţie de polimerizare 582. are formula CH = CH CH3 Cl E. după comportarea la încălzire sunt plastomeri şi elastomeri C. după comportarea la deformare sunt plastomeri şi elastomeri D. sunt biodegradabile D. după comportarea la încălzire sunt termoplaste şi termorigide E. nu pot fi izolatori termici 585. este folosită pentru obţinerea industrială a glicerinei 583. rezistă la acţiunea agenţilor chimici E. sunt poluanţi B. nu sunt poluanţi D. se mai numeşte 2-cloro-1-propenă C. prezintă fenomenul de îmbătrânire C. se mai numeşte 3-cloro-1-propenă B. au o largă utilizare atât în industrie cât şi în viaţa de zi cu zi 586. Materialele plastice: A. are formula CH2 = CH CH2 Cl D. reacţia (I) este o reacţie de oxidare completă B. au conductivitate ascăzută D. reacţia (I) este o reacţie de oxidare blândă D. reacţia (I) este o reacţie de ardere C. nu sunt biodegradabile E. sunt produse tehnologice de sinteză C. prezintă rezistenţă mecanică 584. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje: A. Există mai multe criterii de clasificare a maselor plastice: A. Materialele plastice prezintă următoarele dezavantaje: A.

Teflonul: A. se mai numeşte politetrafluoroetena B. este un foarte bun izolator electric D. se foloseşte la fabricarea linoleumului 591. Polistirenul: A. 2. 2-butenă 593. are proprietăţi şi utilizări total diferite de polietenă D.3-dimetil-1-hexenă C. are formula (CH2 B. Polipropena: A. are formula (CH2 CH)n C6H5 E. poate fi trasă în fire 588. prezintă conductibilitate electrică 592. este cunoscută sub denumirea de teflon B. se utilizează la izolarea conductorilor şi a cablurilor electrice C. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte slabe 590. poate fi trasă în fire 589.587. este cunoscută sub denumirea de polietilenă C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? 93 . Care din următoarele alchene prezintă izomerie geometrică? A. se foloseşte la obţinerea polistirenului expandat C. are gradul de polimerizare între limite foarte mari (18000-800000) B. se mai numeşte polietilenă E.3-dimetil-2-pentenă E. este inflamabil C. se mai numeşte clorură de vinil E. 2. este cunoscută sub denumirea de PVC D. are proprietăţi şi utilizări asemănătoare cu polietena E. Polietena: A. este un poliomer cu proprietăţi dielectrice foarte bune B. se utilizează la producerea ambalajelor pentru produse alimentare şi farmaceutice D. este un bun izolant termic şi electric E. 3-etil-1-pentenă D.2-dicloretena B. Policlorura de vinil: A. 1. este stabil la acţiunea diverşilor agenţi chimici D. are formula CH)n C6H5 (CH2 CH)n CH3 C.

de substituţie E. sunt inerte din punct de vedere chimic CAP. alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n˃ 2) B. de polimerizare D. 5. adiţia hidrogenului în prezenţa unor catalizatori de Ni. de poziţie (n≤3) şi geometrică (n≥4) 594. geometrică E. dehidrogenarea etanului în prezenţa unor catalizatori de Pt sau Cr2O3/Al2O3. Fiecare atom de carbon din acetilenă formează: A. de funcţiune cu arenele mononucleare 596. densităţile alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor corespunzătoare D. Acetilena se poate obţine prin: A. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≥4) D. din care se prepară E. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). alchenele sunt hidrocarburi nesaturate care au formula moleculară CnH2n (n<2) C. Pt. ALCHINE 595. la 400-6000C E. o legătură ζC-H B.A. reacţia carburii de calciu cu apa D. Alchinele pot prezenta izomerie: A. este solubilă în solvenţi organici C. temperaturile de fierbere ale alchinelor sunt mai mari decât ale alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon B. de catenă B. de poziţie (n≥3) şi geometrică (n≤4) E. este insolubilă în apă B. alchenele au izomerie de catenă (n≥4). Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. o legătură ζC-C C. deshidratarea 1. trei legături πC-C 597. o legătură πC-H E. Pd conduce la formarea etanului 94 . molecula acetilenei este nepolară 600. la comprimare se descompune cu explozie D. alchenele au izomerie de catenă (n≤4). toate alchinele formează acetiluri 599. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. acetilena este parţial solubilă în apă E. piroliza metanului la t > 12000C C. de adiţie B. arderea incompletă a metanului B. în stare pură miroase a carbid. de poziţie C. două legături πC-C D.4-butandiolului în mediu acid 598. de funcţiune cu cicloalcanii D. Alchenele participă la reacţii: A. de oxidare C. densităţile alchinelor sunt mai mari decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A.

acetilura de calciu B. prin hidrogenarea unei alchine pe catalizator de nichel se obţine un alcan 95 . poate avea loc în fază gazoasă sau în solvent inert 606.2-tetrabromoetan D. la 170-2000C C.1-dibromoetenă 605. ardere D. 3-hexină 602.2-tribromoetenă C. hidroliză 604. principala lor proprietate chimică este adiţia E. fenilacetilenă D. la 80-900C D. substituţie C. se poate forma 1. adiţia apei în prezenţa sulfatului de mercur şi a acidului sulfuric conduce la formarea alcoolului vinilic E.1. se poate forma carbon şi acid clorhidric E. acetilura de diargint E. în propină toate legăturile C–H sunt la fel de polare şi toţi atomii de hidrogen au aceeaşi reactivitate 607. arderea acetilenei conduce la dioxid de carbon. În reacţia clorului cu acetilenă: A. 2-pentină E. propină C. în funcţie de condiţiile de reacţie. 1.2-dibromoetenă B. se poate forma 1. acetilura de dicupru 603. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la alchine: A.2. poate conduce la: A. sunt hidrocarburi care conţin în moleculă o legătură dublă B. Referitor la alchine.2-dicloroetenă B.2-tricloroetan D. Alchinele dau reacţii de: A.2-dibromoetan E. 1. 1. se poate forma 1. au formula generală CnH2n+2 B.1. oxidare E. apă şi căldură 601. Reacţia acetilenei cu bromul. sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţie B.2. Se formează un singur compus organic prin adiţia apei la: A. acetilura disodică D. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa Cu2Cl2/NH4Cl.1. 1. Reacţionează cu apa: A. 1. alchinele cu aceeaşi formulă moleculară pot fi între ele izomeri de catenă sau de poziţie D. sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele C. adiţia acidului clorhidric are loc în prezenţa HgCl2.2-tetracloroetan C. acetilenă B. au formula generală CnH2n-2 C. acetilura monosodică C.1.B.

instabile şi explodează la temperatură şi presiune normale D. 1-butina C. Despre adiţia apei la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. când se formează acetilura de argint E. stabile la temperatură obişnuită C. preponderent covalente 614. regenerând acetilena D. explodează B. are loc în soluţie de acid sulfuric şi sulfat de mercur B. acetilena se poate recunoaşte prin barbotare printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint. la încălzire sau lovire. benzilmetilcetona C. Prin adiţia apei la propină rezultă: A. cu hidroxid de diaminoargint (I) E.D. dimetilcetonă C. Alchinele care pot forma acetiluri sunt: A. hidrolizează uşor. prin aprindere D. acetilena B. fenilmetilcetona B. cu hidroxid de diaminocupru (I) B. 2-propenol 612. alcool fenilvinilic 611. în stare uscată. acetonă B. produsul final de reacţie este propanalul 613. se obţine intermediar alcoolul vinilic. reacţia prin care se obţine poate fi folosită la identificarea acetilenei 609. 2-pentina 610. instabil C. Din reacţia fenilacetilenei cu apa se obţine: A. propina E. produsul final de reacţie este acetaldehida E. intermediarul format este stabil D. Acetilena se poate recunoaşte: A. se obţine din acetilenă şi hidroxid diaminoargentic E. este un precipitat alb-gălbui C. cu HgSO4 / H2SO4 96 . alcool alilic E. benzofenona E. numai alchinele cu legătură triplă marginală dau acetiluri metalice 608. hidrolizează uşor cu apa E. propanonă D. acetofenona D. 2-butina D. compuşi ionici B. Acetilurile metalelor din grupele I şi II ale sistemului periodic sunt: A. cu acid bromhidric C. Care dintre următoarele afirmaţii legate de acetilura de argint sunt adevărate? A.

formează acetiluri D. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de Ni conduce la etan D. se mai numesc şi olefine B. cedează protonii în reacţiile cu metale alcalino-pământoase 621.2. un izomer cu catenă ramificată D. un izomer cu catenă liniară B. butadienei 619. are loc la 1700C D. reacţiile de substituţie sunt caracteristice alchinelor cu triplă legătură marginală 618. Acetilena reprezintă materie primă pentru obţinerea: A. se obţine clorură de vinil E. clorurii de vinil D.1. are caracter slab acid B. puternic exotermă B.615. pot participa la reacţii de substituţie la atomul de hidrogen legat de atomul de carbon al unei triple legături marginale 616. Alegeţi răspunsul corect: A. cloroprenului B. Alegeţi răspunsul corect: A. acetonei E. adiţia hidracizilor la acetilenă are loc în solvent inert (CCl4) C. reacţia în fază gazoasă a clorului cu acetilena este violentă.2-tetrabromoetan 617. Din acest motiv. cu formare de 1. Despre adiţia unui mol de acid clorhidric la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. alcoolul vinilic şi etanalul sunt tautomeri B. acetilena adiţionează bromul într-o singură etapă. pot prezenta izomerie de funcţiune cu alcadienele E. hidrogenarea acetilenei pe catalizator de paladiu (depus pe suport solid) şi otrăvit cu săruri de plumb conduce la etan E. acetilena: A. Legătura carbon–hidrogen din molecula acetilenei este slab polară. Acetilena se poate obţine din: 97 . alcoolul vinilic este un enol C. are loc în prezenţa clorurii de mercur (II) B. acrilonitrilului C. Alchinele cu formula moleculară C5H8 prezintă: A. acetilena are caracter slab bazic E. este insolubilă în apă C. doi izomeri cu catenă liniară C. conţin una sau mai multe duble legături C. se obţine clorură de etil C. doi izomeri cu catenă ramificată E. cedează uşor protonii în reacţiile cu metale alcaline E. respectă regula lui Markovnikov 622. doi izomeri geometrici 620. flacăra oxiacetilenică se utilizează pentru sudura şi tăierea metalelor D. Referitor la alchine sunt adevărate afirmaţiile: A. prezintă izomerie de constituţie D.

1-pentina şi 2-pentina sunt izomeri de poziţie B. 2-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri geometrici D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. atomul de carbon este hibridizat sp2 B. benzen 623. are p. Referitor la alchine alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1 volum de apă dizolvă 17 volume de acetilenă C. legătura ζ dintre atomii de carbon se formează prin întrepătrunderea a doi orbitali de tip sp B. 2-butina este omologul superior al 1-butinei 627. 1 volum acetonă poate dizolva 300 volume de acetilenă. distanţa dintre atomul de carbon şi atomul de hidrogen este 1. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. atomii de carbon şi de hidrogen sunt coliniari E. acetilena este omologul superior al propinei E. prin interacţia orbitalilor p ai atomilor de carbon se formează două legături π C. se mai numeşte etină 628. planul legăturii π este paralel cu planul legăturii ζ 624.f.9Å D. metan B. pentenă D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena decolorează soluţia de brom în tetraclorură de carbon C. mai mare decât propina E. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilena adiţionează bromul în două etape B. distanţa dintre atomii de carbon implicaţi în legătura triplă este de 1. au caracter nesaturat mai pronunţat decât alchenele C. în poziţie alilică D. atomul de H este hibridizat sp3 C. acetilena este cea mai importantă dintre alchine 629. au caracter slab aromatic B. fiecare dintre orbitalii sp ai carbonului este ocupat cu câte doi electroni 625. Referitor la acetilenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. toate dau reacţii de substituţie cu complecşi ai unor metale tranziţionale E. dau reacţii de substituţie cu clorul. Referitor la alchine. în funcţie de poziţia triplei legături pot fi ramificate B. la 5000C. 1-pentina şi 3-metil-1-butina sunt izomeri de catenă C. adiţia hidracizilor la acetilenă decurge în două etape D. ciclobutan E. acetilena se mai numeşte şi etilenă 626. adiţia apei la acetilenă conduce la formarea etanalului într-o singură etapă 98 . atomul de carbon prezintă doi orbitali sp E. legătura triplă are caracter slab acid B. planurile în care se găsesc cele două legături π sunt paralele între ele E. prin interacţia orbitalilor de tip s ai atomilor de carbon se formează legături ζ cu atomii de hidrogen D. atomul de carbon este hibridizat sp D. carbură de calciu C. Referitor la acetilenă sunt adevărate afirmaţiile: A. la 12 atm D.204Å C. la 00C.A.

E. 3-metil-1-pentina B. carbidul este acetilura monosodică B. formarea precipitatului alb-gălbui de acetilură de diargint reprezintă o metodă de identificare a acetilenei E. Se consideră schema de reacţii: Pd/Pb2+ X + H2 CH2 CH CH3 X + H2O H2SO4 HgSO4 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. arderea acetilenei este o reacţie endotermă 630. compusul X este etena B. monomer important în industria polimerilor 631.3-dimetil-1-butina C. 4-metil-2-butina E. acetilura de cupru reacţionează cu apa cu refacerea acetilenei D. substituţia este o reacţie caracteristică atât alchinelor cu triplă legătură marginală cât şi alcanilor E. compusul X este propina B. reactivul Tollens se prepară pornind de la azotit de argint şi hidroxid de sodiu C. propina există în stare gazoasă în condiţii normale de presiune şi temperatură C. compusul Y este alcoolul vinilic C. compusul X este etina C. compusul Y este acetona E. prin adiţia apei la propină se obţine propanol B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă 634. compusul Y este propanona 99 . compusul Y este acetilura diargentică D. Precizaţi care dintre alchinele de mai jos pot forma acetiluri: A. compusul W este amoniacul E. 1-hexina 632. prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă se obţine clorura de vinil. 3. Se consideră schema de reacţii: 15000C X + 3H2 (1) 2CH4 (2) X + 2[Ag(NH3)2]OH (3) Y + 2HCl X + 2U Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul U este acetilura monoargentică Y + 4Z + 2W 633. alchinele sunt hidrocarburi saturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C D. 2-butina D. compusul Y este acetaldehida D.

prin arderea acetilenei se obţine monoxid de carbon. bromură de vinil C. compusul X este etena B. poliacetatul de vinil 100 .2-dicloroetenă 637. acetilena se obţine prin hidroliza pietrei de var 636.1-dibromoetan E. acetilurile metalelor tranziţionale sunt puternic explozive C. acetilura monosodică se formează la 1500C B. prin adiţia apei la etină se obţine etanal E. bromură de etil B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri 639. policlorura de vinil D. poate conduce la: A. în prezenţa HgCl2 drept catalizator. Se consideră schema de reacţii: + Br2 Pd/Pb2+ X + H2 Y Z Ştiind că X are doi atomi de carbon şi doi atomi de hidrogen.635. Sunt polimeri vinilici: A. flacăra acetilenică obţinută prin arderea acetilenei atinge temperaturi de maxim 10000C D. adiţia apei la acetilenă se mai numeşte reacţia Kucerov E. acetilura disodică se formează la 2200C C. ca şi etena B. compusul X este etanul C. compusul Y este etena E. în urma reacţiei de ardere. alegeţi răspunsurile corecte: A.1-butina reacţionează cu sodiu metalic D. o parte din acetilenă se descompune în particule fine de cărbune şi hidrogen C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilura de dicupru este un precipitat alb-gălbui E. poliacrilonitrilul B. acetilena este insolubilă în apă. acetilura de diargint este un precipitat roşu-cărămiziu 641. 2-butina prezintă izomerie geometrică C. în urma reacţiei dintre acetilenă şi reactivul Tollens se formează oglinda de argint E. 1. compusul X este etina D. formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru şi de argint se foloseşte ca metodă analitică de identificare a acetilenei D. carbidul este o acetilură ionică D. polistirenul C. Adiţia acidului bromhidric la acetilenă. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 1. în urma reacţiei dintre acetilenă şi hidroxid de cupru amoniacal se formează un precipitat alb-gălbui 640. compusul Z este bromura de etil 638. 1.2-dibromoetan D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt stabile faţă de apă B. apă şi căldură B.

trei alchine izomere care conţin un singur atom de carbon terţiar 644. 2-hidroxi-1-butenă 645. butanonă C. cu apă de brom B. fenilacetilena E. etilmetilcetonă E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. Formulele de structură pentru acetilenă pot fi: A. aldehidă butirică B. Referitor la adiţia acidului bromhidric la acetilenă. nouă alchine izomere C. 1-butina C.E. se obţine intermediar un compus halogenat nesaturat 643. patru alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon cuaternari D. se obţine un compus dihalogenat geminal B. Acetilena se poate recunoaşte astfel: A. halogenarea alchinelor are loc numai cu halogeni D. se obţine un compus dihalogenat vicinal C. hidrogenarea etinei pe catalizator de Ni conduce la etan 648. acetilena B. 4-metil-2-hexina B. Compusul cu formula moleculară C6H10 prezintă: A. produsul final rezultat are un atom de carbon primar D. butanal D. şapte alchine izomere B. Prin adiţia apei la 1-butină se obţine: A. prin ardere E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 4-metil-1-hexina C. 2-butina D. 1-pentina 647. 3-metil-1-hexina D. propina E. cu reactiv Tollens D. prin descompunere în elemente 649. Alchinele care prin adiţia apei conduc la la o cetonă sunt: A. Pot forma acetiluri: A. produsul final rezultat are doi atomi de carbon primari E. tip Lewis 101 . cu soluţie de diaminocupru (I) C. poliizoprenul 642. hidrogenarea alchinelor conduce numai la alcani E. difenilacetilena 646. trei alchine izomere care conţin câte doi atomi de carbon terţiari E. în două molecule de 2-butină se găsesc 8 electroni π C. adiţia apei la alchine conduce la alcooli B.

formulă restrânsă de structură plană D. iar polul negativ este la atomul de carbon D. în molecula de acetilenă polul pozitiv este la atomul de hidrogen. compusul Y este propena 102 . compusul Y este etanul E. compusul Z este 1-cloroetanul 654. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte 2-propinil 651. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este etena B. radicalul HC≡C– se numeşte propargil E. de proiecţie C.B. radicalul HC≡C– se numeşte vinil 652. compusul Y este propanul B. ciclică E. compusul X este etena B. Se consideră schema de reacţii: + H2 C2H3Cl X + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. radicalul HC≡C–CH2– se numeşte propargil E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul U este etena D. denumirea radicalilor monovalenţi proveniţi de la alchine se face prin înlocuirea sufixului ină cu il D. compusul Z este 1-cloroetena E. radicalică 650. compusul X este acetilena C. compusul Z este etena 653. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C Ni X + 2H2 Y Z + H2 Ştiind că X are 2 atomi de carbon. poziţia triplei legături din structura alchinelor se precizează începând cu cel de-al patrulea termen al seriei omoloage C. alegeţi răspunsurile corecte: A. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model spaţial B. compusul X este etina C. prin înlocuirea lui n din formula CnH2n-2 cu valori întregi şi succesive începând cu 2. Se consideră schema de reacţii: + Cl2/5000C HC C CH3 + H2 Pd/Pb2+ Y + HCl Z + HCl W HCl + Z U Alegeţi răspunsurile corecte: A. imaginea moleculei de acetilenă poate fi reprezentată prin model compact C. se obţine seria omoloagă a alchinelor B. compusul Y este etena D.

2-tetracloropropanul B. compusul Z este clorura de n-propil D.2.HCl Z Y + HCl Ştiind că atât X cât şi Y conţin câte doi atomi de carbon în moleculă. compusul Y este acetaldehida D. compusul Z este 1. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) h X + Cl2 .1.2-tetracloroetanul 658.2-dicloropropanul E.3H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este etena D.2-dicloropropanul D. compusul X este propena C. compusul W este 1. compusul W este 2. compusul X este etanul C. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C 2X Z + 2Cl2 / CCl4 Y + CO2 + H2O W . compusul W este 2-cloropropanul 655.2. compusul Z este clorura de propenil E. t C 0 Z W Y + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + H2/Ni HC C CH3 + HCl HgCl2. compusul Y este etina E.2-dicloropropanul 656. compusul X este propanul B. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 Pd/Pb2+ HC C CH3 + H2 X Alegeţi afirmaţiile corecte: A.C.1. compusul Y este acidul acetic 657. compusul Y este 1. compusul Y este propanona E. compusul X este metanul B. compusul W este 1. compusul Y este 2-cloropropena C. alegeţi răspunsurile corecte: 103 .

compusul W este alcoolul vinilic E. compusul X este metanul 661. compusul Z este etina C. compusul X este etanul B. t0C H2SO4 / HgSO4 W Z + H2O Ştiind că alcanul X şi alchena Y au acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă. compusul X este metanul C. compusul Z este 1. Se consideră schema de reacţii: 15000C 2X Y + 3H2 Y + 5/2 O2 t0C 2c + H2 Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul B. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C4H10 X (alcan) + Y (alchena) . compusul Z este 1-cloroetanul D. compusul X este etanul B. compusul Z este acetilena E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul W este etanolul D. compusul a este apa E.2-dicloroetanul E. Se consideră schema de reacţii: 104 .H2. compusul W este acetaldehida 660. compusul Z este etena B. compusul Y este etina D. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) 15000C Z + 3H2 2X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etena C. compusul Z este etena D. compusul c este dioxidul de carbon 2a + b + Q 662.A. compusul Z este 2-cloropropanul 659. compusul Y este propena C.

compusul Y este etena D. compusul X este propena C. compusul Y este propena D. KMnO4 / H2SO4 Pd / Pb2+ X (C4H6) + H2 Y 2Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propanul C.2CH4 15000C X + 3H2 Pd / Pb2+ Y X + H2 KMnO4 / Na2CO3 Z Y + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propan B. compusul X este acetilena C. compusul X este 1-butina B. compusul Y este alcoolul n-propilic E. compusul Z este clorura de alil 664.2-dicloropropan E. compusul X este etena B. compusul Y este alcoolul izopropilic D. compusul Y este alcoolul alilic 666. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl Y C3H4 + H2 X 105 . Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + H2O / H2SO4 C3H4 + H2 Y X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: Ni X Y C3H4 + H2 + H2 / Ni + Cl2 / 5000C Pd / Pb2+ X Z + HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butena E. compusul Z este glicolul 663. compusul X este propena B. compusul Z este acidul acetic 665. compusul Z este clorura de 1. compusul Y este 1-butena D. compusul X este 2-butina C. Se consideră schema de reacţii: + [O]. compusul Z este etanolul E.

compusul Z este etanul 106 . compusul Z este 2-clorobutanul 670. Pd / Pb2+ Y Y' + HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este 1. compusul X este etena B. compusul Y’ poate fi n-butanul E.2-dicloroetanul 668. compusul Y este propena 669. compusul X este propanul C. Se consideră schema de reacţii: Z + Cl2 CCl4 X (C4H6) X' (C4H6) + H2. compusul Y este etena D. compusul Y este etanul E.HCl kelen Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este 1. compusul Y este 1-cloropropanul D. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C Ni C3H4 + 2H2 Y (alcan) + Z (alchena) X W Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este etanul E. compusul X este propina B. compusul X este propena B. compusul X este etina C. compusul X este etina C. p si t0C + Cl2 / 5000C Z . compusul X este propanul C. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ + HCl X + H2 kelen Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X poate fi 1-butina B. Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ X + H2 Y + H2 / Ni.1-dicloroetanul E.Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etena D. compusul Y poate fi n-butanul D. compusul X este propena B. compusul Y este etena D. compusul Y este 2-cloropropanul E. compusul X’ poate fi 2-butina C. compusul Y este clorura de alil 667.

etină. 1-butină. acetilena nu este omologul superior al propinei C.se numeşte propargil 677. cauciucului sintetic B. 1-butină B.se numeşte 1-butinil C. cu tripla legătură în exteriorul catenei (alchină externă) D. Alegeţi afirmaţiile false: A. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină marginală) B. acetilena nu este primul termen din seria alchinelor 675. 3-hexină E. Alegeţi reacţiile care au loc în prezenţă de catalizatori: A. radicalul HC≡C.se numeşte 2-propinil E. radicalul HC≡C-CH2-CH2. propină C. alchinele pot fi: A. Alegeţi seriile omoloage de alchine aşezate în ordinea creşterii numărului de atomi de carbon: A. 1-butină 676. melanei D. 2-pentină D. adiţia apei la acetilenă 673. este formată dintr-o legătură ζ şi două legături π B. radicalul HC≡C-CH2. alchinele nu au formula generală CnH2n-2 D. zaharozelor 672. 2-hexină. acetatului de vinil E. 1-pentină.671. radicalul HC≡C. 2-butină. acetilenă. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu permite rotaţia liberă în jurul său a atomilor de carbon implicaţi în legătură E. reacţia acetilenei cu sodiu metalic C. adiţia hidrogenului la acetilenă B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lungimea legăturilor din structura alchinelor sunt adevărate? 107 . 1-hexină. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină internă) C.57Å 678. Legătura triplă din structura alchinelor: A. arderea acetilenei E. alchinele nu sunt hidrocarburi aciclice nesaturate B.se numeşte etinil D. În funcţie de poziţia triplei legături.se numeşte acetilenă B. adiţia acidului clorhidric la acetilenă D. Acetilena reprezintă materie primă la fabricarea: A. este formată dintr-o legătură π şi două legături ζ C. radicalul HC≡C-CH2. acetilenă. propină. cauciucului natural C. este formată din trei legături ζ D. are o lungime de 1. propină. cu tripla legătură la capătul catenei (alchină internă) E. alchinele nu prezintă izomerie geometrică E. cu tripla legătură în interiorul catenei (alchină marginală) 674.

densităţile mai mari D. este foarte solubilă în acetonă 683. un izomer de poziţie şi doi izomeri de catenă E.este de 1.204Å D.57Å C.A. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1. Acetilena: A. polul negativ al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat 680. doi izomeri de poziţie şi doi izomeri geometrici C. temperaturile de fierbere mai mici C. izomerie de catenă dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă E. în condiţii normare de temperatură şi presiune este gaz D. heptanul şi octanul 684.57Å E. Alchinele faţă de alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon au: A. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături ζ C. etena. temperaturile de topire egale 685. lungimea legăturii triple -C≡C. izomerie de poziţie dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă C. În condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. lungimea legăturii triple -C≡C. are temperatura de fierbere mai mică decât 2-butina B. Alchinele pot prezenta: A. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de carbon triplu legat E. temperaturile de topire mai mari B. etena şi acetilena E. propena şi butenele D. izomerie de poziţie dacă au cel puţin 4 atomi de carbon în molculă D. izomerie de catenă dacă au cel mult 4 atomi de carbon în molculă 681. etanul. lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H este de 1.este egală cu lungimea legăturii dintre atomul de carbon participant la tripla legătură şi hidrogen ≡C-H B.este de 1. alchinele cu maxim 4 atomi de carbon C. Alchinele pot participa la reacţii : 108 . doi izomeri de poziţie şi doi izomeri de catenă B. legătura triplă din alchinele marginale este polară datorită prezenţei celor două legături π B. Câţi izomeri prezintă formula C5H8? A. hexanul.204Å 679. este parţial solubilă în apă C. doi izomeri de poziţie şi un izomer de catenă D. alcanii superiori B. sunt gaze următorii compuşi: A. nu este solubilă în solvenţi organici E. masele moleculare mai mici E. polul pozitiv al triplei legături din alchinele marginale se află la atomul de H D. izomerie geometrică dacă au cel mult 2 atomi de carbon în molculă B. în total 3 izomeri 682. lungimea legăturii triple -C≡C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la polaritatea triplei legături din structura alchinelor sunt adevărate? A.

Se dau următoarele formule de structură: (I) HC C CH CH3 CH3 (II) H3C C C CH3 (III) HC C CH2 CH2 (IV) CH3 CH3 H3C C C CH2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. potasiu C. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A. paladiu E. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie C. acetilena este insolubilă în apă şi are caracter slab bazic 109 . sunt compuşi ionici C. platină D. compusul (II) şi compusul (III) sunt izomeri de poziţie D. reacţionează energic cu apa cu formare de alcani E. compusul (I) şi compusul (III) sunt izomeri de catenă B. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n+2 B. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Tollens C. compusul (IV) este omologul superior al compusului (II) 690. Pentru hidrogenarea totală a acetilenei până la etan se poate folosi drept catalizator: A.A. se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi Reactivul Fehling D. nu reacţionează cu apa 689. de adiţie C. are formula AgHC=CHAg 688. Acetilura de diargint: A. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase: A. alchinele pot prezenta izomerie de constituţie: de catenă şi de poziţie. este un precipitat negru B. compusul (II) este omologul superior al compusului (IV) E. alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care conţin o legătură covalentă triplă C≡C şi au formula moleculară CnH2n-2 C. dar şi de funcţiune D. de polimerizare B. de ardere D. de oxidare 686. este un precipitat alb gălbui E. sunt stabile la temperatură obişnuită B. de substituţie E. reacţionează energic cu apa cu formare de alchine D. sodiu B. nichel 687.

1. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan vicinal C.2-tetrahalogenoetan 696. este materie primă pentru prepararea acrilonitrilului E. are ca produşi de reacţie C şi HCl B. are loc în prezenţă de sulfat de mercur HgSO4 şi acid sulfuric H2SO4 C. de exemplu: 1. are ca produs final de reacţie acetaldehida D. HgCl2 drept catalizator 694. Acetilena are numeroase aplicaţii practice: A. de exemplu: 1. alchinele au proprietăţi fizice asemănătoare alcanilor şi alchenelor cu acelaşi număr de atomi de carbon 691. compuşi halogenaţi vicinali nesaturaţi B.2-dihalogenoetenă D. compuşi halogenaţi geminali nesaturaţi C. compusul C este diargint-etena D. este o reacţie blândă dar puternic exotermă D. de exemplu: 1. este materie primă pentru prepararea clorurii de vinil C.2.E. compusul A este azotat de argint B. are loc la 170-200˚C în prezenţa clorurii de mercur. constă în adiţia apei la acetilenă B. Reacţia (în fază gazoasă) a clorului cu acetilena: A. compusul C este un precipitat alb gălbui 110 . constă în oxidarea blândă a acetilenei 693. Adiţia hidracizilor la acetilenă: A. are ca produs intermediar de reacţie alcoolul vinilic E. este materie primă pentru prepararea clorurii de sodiu 692. este materie primă pentru prepararea aldehidei acetice B. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial trihalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal D. compusul B este amidură de argint C. În urma adiţiei halogenilor la alchine se pot (poate) obţine: A. este o reacţie violentă şi puternic exotermă C. reacţia decurge în două etape: se formează iniţial monohalogenoetenă şi în final dihalogenoetan geminal B. Se dă următoarea schemă de reacţii: 2 A + 2NaOH Ag2O + 4NH3 + H2O HC CH + 2B Ag2O + H2O + 2NaNO3 2B C + 4NH3 + 2H2O Care afirmaţii sunt corecte? A. HgCl2 drept catalizator E. este o reacţie endotermă E. Reacţia Kucerov: A. are ca produşi de reacţie CO2 şi H2O 695. are loc la 8-10˚C în prezenţa clorurii de mercur. este materie primă pentru prepararea cloroprenului D.1-dihalogenoetenă E.

CAUCIUCUL NATURAL ŞI CAUCIUCUL SINTETIC. 6. Se dau următoarele formule de structură: H2C = CH CH2 CH = CH2 H2C = CH C CH2 CH3 HC C CH2 CH2 CH3 H3C C C CH2 CH3 I II III IV Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt izomeri de funcţiune cu alchinele D. alcanilor B. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de natriu. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie B. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se folosesc drept catalizatori oxizii de azot E. dar în care atomii sunt legaţi în mod diferit. compusul (II) şi compusul (III) nu pot fi izomeri pentru că fac parte din clase diferite de compuşi 701. alcadiene cu duble legături cumulate B. pentru hidrogenarea parţială cu obţinere de etenă se foloseşte drept catalizator paladiu otrăvit cu săruri de plumb D. alcadienele pot fi: A. alcadiene cu duble legături disjuncte E.E. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. 698. potasiu sau calciu şi exces de hidrogen B. compusul B este Reactivul Tollens 697. alcadiene cu duble legături suprapuse 700. După poziţia relativă a celor două duble legături. alcadiene cu duble legături conjugate C. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară. Alcadienele: A. alchinelor D. ALCADIENE. alchinelor şi alcadienelor 702. astfel încât fac parte din clase de substanţe diferite B. platină sau paladiu şi exces de hidrogen C. Formula generală CnH2n-2 aparţine: A. Izomerii de funcţiune: A. dar care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon în catene (liniar sau ramificat) 111 . încep seria omoloagă cu n=3 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) 699. alcadienelor E. alcadiene cu duble legături izolate D. pentru hidrogenarea totală până la etan se folosesc catalizatori de nichel. compusul (I) şi compusul (IV) sunt izomeri de funcţiune C. sunt hidrocarburi aciclice nesaturate C. au aceeaşi formulă generală cu alchenele B. compusul (III) şi compusul (IV) sunt izomeri de poziţie E. compusul (I) şi compusul (II) sunt izomeri de catenă D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la adiţia hidrogenului la acetilenă sunt adevărate? A. alchenelor C. încep seria omoloagă cu n=2 (n este numărul atomilor de carbon din moleculă) E. hidrogenarea parţială are loc cu randamente foarte mari CAP.

este al treilea termen din seria omoloagă a alcadienelor 704. se mai numeşte alenă C.6-Octadiena: A. sunt. de exemplu alcadienele şi alchinele 703. este izomer de poziţie cu 1. se mai numeşte acetilenă D. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. este o alcadienă cu duble legături disjuncte C. este o alcadienă cu duble legături izolate B. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături conjugate E. sunt. este izomer de funcţiune cu 1-octina E. este o alcadienă cu duble legături conjugate D. H2C = CH C CH2 CH3 B. dar care se deosebesc prin poziţia unei unităţi structurale sau a unei grupe funcţionale D. 1. este izomer de poziţie cu 1. este o alcadienă cu duble legături cumulate D. este primul termen din seria omoloagă a alcadienelor E. H2C C CH2 705. CH3 H2C CH CH CH CH CH2 CH2CH3 E. se mai numeşte izopren C. Care din următorii compuşi sunt alcadiene cu duble legături conjugate? A. 2. H3C CH C C CH2 CH3 CH3 C. sunt compuşii cu aceeaşi formulă moleculară.C.4-pentadiena B.3-butadiena: A. este izomer de funcţiune cu 1-butina E. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 707. Propadiena: A. H2C CH CH CH2 D.2-Butadiena: A. este izomer de funcţiune cu propina B. 2-Metil-1.3-butadiena B.2-octadiena 706. este o alcadienă cu duble legături disjuncte 112 . de exemplu alchenele şi alcadienele E. este izomer de funcţiune cu 1-butina C.

este produs de origine vegetală D. Gutaperca: A. de exemplu: 1. alchenelor C.708. compusul A este Cl2 C. arenelor 710. alcanilor B. are aceleaşi aplicaţii practice ca şi cauciucul natural D. este compus natural macromolecular E.4-dicloro-2-butena D. alcadienelor E.4-tetraclorobutan 113 . Cauciucul natural: A. este forma trans a poliizoprenului C. gutaperca este izomerul trans al poiizoprenului C. dau reacţii de adiţie C. compusul B poate fi 3. de funcţiune E. de catenă B.2. se mai numeşte cauciuc natural 712.4-dicloro-1-butena E. gutaperca este un compus sfărâmicios şi lipsit de elasticitate B. sunt. are formula moleculară (C5H8)n 709. are aceleaşi utilizări ca şi cauciucul natural B.3-pentadiena şi 1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. de exemplu: 2. sunt. Reacţia de polimerizare este specifică: A. sunt. este izomerul cis al poliizoprenului C.2-butadiena sau 1.3-butadiena sau 2.2-hexadiena E.4-hexadiena D. este produs de origine animală E. de poziţie C. este izomerul trans al poliizoprenului D.4-pentadiena 714.3. Alcadienele au izomerie de: A. de exemplu: 1. alcadienele nu prezintă izomeri 711. alchinelor D. geometrică D. compusul A este HCl B. cauciucul natural prezintă elasticitate crescută E. Identificaţi compuşii necunoscuţi din următoarea schemă de reacţii: H2C CH CH CH2 + A B B + A CH2 Cl CH CH CH2 Cl Cl Cl A. compusul B poate fi 1. este forma cis a poliizoprenului B. Alcadienele cu duble legături conjugate: A. au caracter nesaturat pronunţat B. produsul final se numeşte 1. cauciucul natural este izomerul cis al poiizoprenului 713.

se numeşte prenandez 718. benzen B. alcool E. Elasticitatea cauciucului: A. Sub acţiunea oxigenului. se păstrează sub 0˚C D. Ebonita: A. îşi pierde elasticitatea B. este asemănătoare cu cea a izomerului său. se păstrează între 0 şi 30 ˚C C. Cauciucul vulcanizat: A. se realizează la 30-40˚C 721. apă 717. „îmbătrâneşte” 720. benzină C. Cauciucul natural brut nu este solubil în: A. sulfură de carbon D. se transformă în gutapercă D. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de azot B. este sfărâmicios 722. se păstrează la peste 30 ˚C E. constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de sulf D. acetonă 716. se foloseşte ca pigment în vopseluri D. Vulcanizarea cauciucului: A. gutaperca 719. este proprietatea de a suferi alungiri mari la aplicarea unei forţe slabe şi de a reveni la dimensiunile iniţiale când acţiunea forţei încetează B. se foloseşte drept combustibil C. Soluţia obţinută prin dizolvarea cauciucului natural în benzină: A.715. constă în formarea de punţi C-S-S-C între moleculele de poliizopren C. se numeşte teflon E. limitrele de temperatură ale elasticităţii sunt între -70 şi +140˚C D. benzen B. benzină C. cauciucul: A. se realizează la 130-140˚C E. sulfură de carbon D. se foloseşte ca adeziv B. îşi schimbă culoarea E. devine sfărâmicios C. alcool E. este plastic E. rezistă la rupere C. nu este solubil în hidrocarburi B. Cauciucul natural brut este solubil în: A. se mai numeşte teflon 114 .

se foloseşte ca izolator electric E. se mai numeşte PVC 729. alcadienele participă la reacţii de copolimerizare 726. au proprietăţi identice cu ale polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte B. se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.K. se foloseşte la fabricarea anvelopelor pentru automobole D. se mai numeşte PAN B. se obţine prin vulcanizarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf (25-40%) D. este un polimer fără utilizări în industrie E. polistirenul are proprietatea de a fi tras în fire şi se foloseşte la fabricarea fibrelor sintetice 115 . se mai numeşte gutapercă 727. este un cauciuc natural B.N. Produsul numit Buna N: A. de poziţie şi geometrică E. se obţine prin copolimerizarea 1. denumirea alcadienelor se face prin înlocuirea literei finale n cu sufixul dienă în numele alcanului corespunzător B. este izomerul trans al poliizoprenului D. stă la baza obţinerii diverselor tipuri de cauciuc sintetic 724.3-butadienei cu acrilonitrilul B. se obţine prin copolimerizarea 1. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde n reprezintă gradul de polimerizare C. resturile de polimeri pot fi repartizate simetric D.3-butadienei cu stirenul C. este reacţia de polimerizare concomitentă a două tipuri diferite de monomeri. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. se mai numeşte gutapercă C. se mai numeşte S. se obţine prin copolimerizarea 1. alcadienele sunt hidrocarburi saturate care conţin două legături covalente duble C=C D. au proprietăţi diferite faţă de amestecul polimerilor obţinuţi din cei doi monomeri în parte C. E. Produsul numit Buna S: A. alcadienele au izomerie de catenă. în structura lor. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde x reprezintă gradul de polimerizare D. cu obţinerea unui produs macromolecular B. în structura lor. este un cauciuc sintetic C. Poliacrilonitrilul: A. resturile de polimeri pot fi repartizate în mod întâmplător E. alcadienele au formula generală CnH2n-2 ca şi alchenele C.3-butadienei cu acrilonitrilul 728.B. are proprietatea de a fi tras în fire C. Copolimerii: A. este un produs dur cu mare rezistenţă mecanică 723. are reacţia generală: -[-(-A-)-x-(-B-)-y-]-n unde y reprezintă gradul de polimerizare E. se obţin prin reacţii de substituţie 725.3-butadienei cu stirenul E. se obţine prin copolimerizarea 1. monomerii vinilici pot participa la reacţii de copolimerizare cu obţinerea copolimerilor folosiţi la fabricarea cauciucului natural B. Reacţia de copolimerizare: A.

H2C=CH-CN B. gutaperca C. poliacetatul de vinil se foloseşte la prepararea de lacuri şi adezivi E. vinilbenzenul C6H5-CH=CH2 D. clorura de vinil CH3-CH=CH-Cl E. compusul (I) se numeşte: 3-metil-1. Să se denumească conform IUPAC următorii compuşi: (I) H2C CH C CH CH3 CH3 (II) H2C C CH CH CH CH3 CH3CH3 (III) H2C CH C CH CH2 CH2 CH3 CH3 A. compusul (III) se numeşte: 3-etil-1. 1. buna N E.2-dimetil-1. reacţia (1) are loc în prezenţă de paladiu otrăvit cu săruri de plumb B. 3.3-butadienă 116 .4-dibromo-1-butena în proporţie de 90% E.3-pentadienă B.4-dibromo-1-butena în proporţie de 10% C. acrilonitrilul. reacţia (2) este o reacţie de adiţie C. reacţia (1) este o reacţie de adiţie 732.4-tetrabromobutan dacă se foloseşte exces de brom D. 3.3.4-dibromo-2-butena în proporţie de 10% 734.3-butadienă se obţine: A.C. compusul (I) se numeşte: 1. reacţia (4) este o reacţie de polimerizare E. policlorura de vinil (PVC) este folosită la obţinerea de tuburi. Care din următorii compuşi sunt monomeri vinilici: A.2. stirenul C6H5-CH=CH2 C. poliacetatul de vinil se foloseşte la apretarea produselor textile 730. în urma reacţiei (3) se obţine Cl2 ca produs secundar D. Care din următoarele produse sunt cauciucuri sintetice? A. În urma adiţiei bromului la 1. neopren B.4-dibromo-2-butena în proporţie de 90% B. Se dă următoarea schemă: Acetilena (1) Etena (2) (3) Dicloroetan Clorura de vinil (4) Policlorura de vinil Alegeţi afirnaţiile adevărate: A. 1. ţevi şi folii (linoleum) cu sau fără suport textil D. buna S D. 1.3-hexadienă C. teflon 733. acetatul de vinil H2C=CH-OCOCH3 731.

2-butadienă E.3. Referitor la polimerizarea izoprenului sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia are loc în prezenţa ZnO la 400˚C B. cauciucul poliizoprenic D.3-butadienei cu CH2=CH–C6H5 se obţine cauciucul Buna S E. cauciucul polibutadienic C.D. prin copolimerizarea 1.4-trimetil-1. produsul de reacţie se numeşte 1. prin copolimerizarea 1. toluen) 117 . Referitor la stiren sunt adevărate afirmaţiile: A. se numeşte Metoda Lebedev C. cauciucul Buna S D. este materie primă în procesul de obţinere a cauciucului butadienstirenic 738. dublele legături din macromolecula poliizoprenului sunt doar „cis” 739. cauciucul butadienstirenic E. ebonita C. legăturile duble din poliizopren sunt trans C.4-hexadienă 735. cauciucul butadienstirenic este cel mai potrivit pentru fabricarea de anvelope E. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine Teflon 741. Se dă reacţia: 2 CH3CH2OH H2C CH CH CH2 + 2H2O + H2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A. solubilitate în hidrocarburi (benzen. gutaperca B. compusul (II) se numeşte: 2. cis-poliizoprenul E. folosită la obţinerea cauciucului butadien-α-metilstirenic E. produsul de reacţie este o alcadienă conjugată 736. este o materie primă importantă. neoprenul 737.3-dimetil-1. cauciucul policloroprenic B. are structura CH3 C CH2 CH3 B. cauciucul butadien-α-metilstirenic 740. rezistenţă mecanică la rupere şi abraziune B. gutaperca este izomerul trans al cauciucului natural D. este un monomer vinilic D.3-butadienă D. compusul (II) se numeşte: 1. Prin vulcanizare cauciucul dobândeşte următoarele proprietăţi: A. Care dintre următorii compuşi macromoleculari sunt produşi de polimerizare? A. Sunt compuşi macromoleculari naturali: A. conduce la formarea unor macromolecule filiforme C.4-pentadienă E.3-butadienei cu CH2=CH–CN se obţine cauciucul Buna N D. legăturile duble din cauciucul natural sunt cis B. produsul de reacţie se numeşte 1. este o poliadiţie 1-4 B. are structura C6H5–CH=CH2 C.

reacţia de copolimerizare este deosebit de importantă în industria elastomerilor E. încălzirea cauciucului cu hidrogen sulfurat. Referitor la cauciucul natural. prin copolimerizarea 1.2-butadienei D. amestecarea cauciucului cu mici cantităţi de sulf C. este insolubil în alcool. alegeţi răspunsurile corecte: A. peste temperatura de 300C se înmoaie şi devine lipicios C. este solubil în benzen. formând ebonita 747. se mai numeşte prenandez D. are culoare slab gălbuie B. cauciucul prezintă fenomenul de rigidizare 743.3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine cauciucul Buna N C. sub 00C cristalizează şi devine casant E. în prezenţa unor catalizatori pe bază de sulf 118 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la cauciucul natural. la 5000C 744. Referitor la cauciucul sintetic sunt adevărate afirmaţiile: A. vulcanizarea cauciucului are loc la rece. principala proprietate a cauciucului este elasticitatea B. sub acţiunea oxigenului devine sfărâmicios şi inutilizabil B. prezentând fenomenul de „îmbătrânire” C. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. benzină.C. are proprietăţi diferite de ale cauciucului natural C. nu poate fi vulcanizat D. cauciucul este sensibil la acţiunea oxigenului din aer. polibutadiena se obţine prin polimerizarea 1. Alegeţi răspunsurile corecte: A. pentru a împiedica îmbătrânirea cauciucului. încălzirea la 1000C a cauciucului B. acesta este supus vulcanizării D. Sunt adevărate afirmaţiile prezentate mai jos: A. ecuaţia generală a reacţiei de copolimerizare este nxAA + nxBB → –[(A)x–(B)x]n– E. elasticitate la un conţinut de 30% sulf 742. copolimerii au aceleaşi proprietăţi cu ale monomerilor din care provin D. cauciucul butadien-acrilonitrilic este insolubil în alcani B. amestecarea cauciucului cu cantităţi mari de sulf D. cauciucul Buna N are formula structurală –[(CH2–CH=CH–CH2)x–(CH2–CH)y ]n– B. rezistenţă la îmbătrânire E. este plastic 746. stabilitate chimică ridicată D. Procesul de vulcanizare a cauciucului constă în: A. este elastic E. sunt adevărate afirmaţiile: A. este utilizat la fabricarea anvelopelor B. sub acţiunea oxigenului din aer. raportul molar dintre doi monomeri din structura unui copolimer este x/y 745. se vulcanizează cu cantităţi mici de sulf. acesta este supus încălzirii la presiuni ridicate E. sulfură de carbon D. se obţine prin reacţii de polimerizare sau copolimerizare 748. încălzirea la 130-1400C a cauciucului E. acetonă C. se obţine prin reacţii de policondensare E. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se pot forma macromolecule filiforme C.

cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat B. a curelelor de transmisie. latexul se extrage din nuca de cocos B. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. nu este plastic E.3-butadienei se obţine poliizopren D. se poate obţine prin metoda Lebedev E. Referitor la cauciucul vulcanizat sunt adevărate afirmaţiile: A. este utilizat la fabricarea benzilor transportoare. fabricarea adezivilor şi a protecţiilor anticorozive 755. cauciucul butadienic. ţesături cauciucate. prin polimerizarea butadienei se obţine ebonita E. articole biomedicale. butadiena. Referitor la reacţia de copolimerizare sunt adevărate afirmaţiile: A. prin polimerizarea izoprenului se obţine polistirenul expandat 750. reprezintă reacţia de combinare a două sau mai multe tipuri diferite de structuri polimerice D. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. poate fi prelucrat şi vulcanizat C. este importantă pentru obţinerea diverselor tipuri de cauciuc sintetic C. Referitor la tipurile de cauciuc sintetic. este utilizat ca materie primă în producţia de alimente şi medicamente de sinteză E. se obţine prin reacţii de polimerizare sau de copolimerizare B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. cauciucul policloroprenic vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune C. este casant 119 .749. cauciucul poliizoprenic are proprietăţi mult deosebite de ale cauciucului natural C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prezintă rezistenţă la rupere C. Referitor la utilizările cauciucului sintetic. este sfărâmicios D. cu limite de temperatură ale elasticităţii cuprinse între -70 0C şi +140 0C B. cauciucul Buna N are rezistenţă mecanică şi chimică bună şi este insolubil în alcani 751. cauciucul natural este elastic şi nu poate fi vulcanizat C. formează materiale asemănătoare cu cele obţinute din cauciucul natural B. monomer imporatnt în industria cauciucului sintetic. după vulcanizare. este insolubil în hidrocarburi D. reprezintă polimerizarea concomitentă a două tipuri diferite de monomeri cu obţinerea unui produs macromolecular B. reprezintă reacţia de substituţie a unor resturi polimerice cu alte structuri 753. este importantă în industria elastomerilor E. este lipicios E. este elastic. este utilizat în industria autovehiculelor şi cea aeronautică D. cauciucul Neopren vulcanizat are proprietăţi mecanice foarte bune si rezistenţă mare la oxidare D. reacţia de copolimerizare conduce la obţinerea elastomerilor D. prin polimerizarea 2-metil-1. este utilizat pentru producţia de încălţăminte. a garniturilor C. prenadezul este un adeziv obţinut prin dizolvarea cauciucului natural în benzină 754. se îmbibă foarte mult în solvenţi 752. cauciucul Buna S se mai numeşte Neopren E. Referitor la cauciucul sintetic. cel mai mare utilizator este industria de anvelope B. a furtunurilor.

3-butadienei 762. se utilizează sub formă de folii hidroizolatoare. sub acţiunea luminii ultraviolete cauciucul vulcanizat “îmbătrâneşte”. Referitor la structura poliizoprenului alegeţi afirmaţiile corecte: A.5-5%) la 130-140 oC B. ebonita este un produs dur. copolimerii au proprietăţi diferite de ale polimerilor obţinuti din cei doi monomeri în parte B. Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte: A. Referitor la vulcanizarea cauciucului sunt adevărate afirmaţiile: A. este un produs de origine vegetală B. este de origine animală E. este un derivat organic de compuşi policarboxilici complecşi 761. este o hidrocarbură macromoleculară numită poliizopren.756. cauciucul vulcanizat devine casant sub 0 oC E. monomerii vinilici nu participă la reacţii de copolimerizare D. cu formula (C5H8) n D. ebonita se obţine prin vulcanizarea cauciucului sintetic cu cantităţi mici de sulf (0. dubla legătură din unităţile structurale ale poliizoprenului determină existenţa a două varietăţi structurale din punct de vedere geometric: forma cis şi forma trans D. cauciucul Buna S se obţine prin polimerizarea stirenului B. poliizoprenul se obţine prin reacţia de polimerizare a 2-metil-1.3-butadienei cu acrilonitril C. Din cele prezentate mai jos. dacă în timpul procesului de vulcanizare a cauciucului natural se folosesc cantităţi mari de sulf (2540%). care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? A. cauciucul Neopren se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. în medicină şi gospodărie 120 . gutaperca este forma cis a poliizoprenului E.3-butadienei cu stirenul 758. constă în încălzirea cauciucului cu cantităţi mici de sulf (0. devine sfărâmicios şi inutilizabil 759. se obţine ebonita B. Referitor la gutapercă. cauciucul natural este forma trans a poliizoprenului C. cu mare rezistenţă mecanică 760. deşi este sfărâmicioasă şi lipsită de elasticitate are multe aplicaţii practice B. determină formarea punţilor C-S-S-C între macromoleculele de poliizopren D. se găseşte sub formă de dispersie coloidală în sucul lăptos (latex) al unor plante tropicale dintre care cea mai importantă este Hevea brasiliensis C. este un compus macromolecular natural ce se găseşte în coaja şi frunzele plantei Palaquium C. cauciucul Buna N se obţine prin reacţia de copolimerizare a 1. copolimerizarea 1. cauciucul Buna se obţine prin polimerizarea butadienei E. ebonita nu este un material elastic E.3-butadienă cu acrilonitril se obţine cauciuc Buna N 757. prin copolimerizerea 1. este o macromoleculă ce posedă o legătură dublă în fiecare unitate structurală ce se repetă de n ori B. cauciucul poliizoprenic se obţine prin polimerizarea izoprenului D. este forma trans a poliizoprenului D.5-5%) D. copolimerii au proprietăţi identice cu ale monomerilor componenţi C. are loc într-un interval de temperatură de 0-30 oC C. Referitor la cauciucul natural alegeţi răspunsurile corecte: A. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. ebonita se foloseşte ca izolator electric C.3-butadienei cu monomeri vinilici este folosită în industria cauciucului sintetic E. prezintă legături duble E. Referitor la procesul de copolimerizare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.

3-butadienei se obţine cauciucul Buna E.(C5H8)n C. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat printr-o legătură π de atomul de carbon vecin C. 7. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. cauciucul sintetic polibutadienic (Buna) a fost obţinut pentru prima dată la scară industrială de Lebedev E. cu formula generală C2H2n D. pot fi mononucleare şi polinucleare B. Hidrocarburile aromatice pot da reacţii de: A. atomii de carbon din nulceul benzenic sunt hibridizaţi sp E. butadiena este un monomer important în industria cauciucului sintetic E. prin polimerizarea alcadienelor cu duble legături conjugate se formează macromolecule circulare B.K. naftalina este cel mai simplu compus din clasa arene C. ARENE 767. formula moleculară a cauciucului Buna este (C5H4)n 765. prin polimerizarea acrilonitrilului se obţine cauciucul Buna S C. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false? A.2 C. cauciucul sintetic poate fi prelucrat şi vulcanizat în mod asemănător cauciucului natural C. cloroprenul reprezintă 1-cloro-1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-butadiena CAP.3-butadienei se obţine cauciucul poliizoprenic D. prin polimerizarea 2-cloro-1.3-butadienei are loc preponderent prin adiţii 1. molecula benzenului este plană D. arenele mononucleare au formula generală CnH2n-6 D.763.2 se pot obţine polimeri cu catenă ramificată D. prin polimerizarea 1. fiecare atom de carbon din nucleul benzenic este legat prin trei legături ζ B. primul cauciuc sintetic s-a obţinut prin polimerizarea cloroprenului B. unghiurile dintre legăturile covalente ale atomilor de carbon au valoarea de 1200 E. lungimea legăturilor carbon-carbon are valoarea 1. adiţie B. reducere D. 766.4. cât şi adiţii 1. prin polimerizarea stirenului se obţine cauciucul Buna N B.3-butadienei se obţine cauciucul Neopren 764. polimerizarea izoprenului este reprezentată de ecuaţia chimică nC5H8 → . cauciucul Buna S se mai numeşte S. în reacţia de polimerizare pot avea loc atât adiţii 1. substituţie C. benzenul a fost sintetizat prima dată prin decarboxilarea acidului benzoic 768. polimerizarea 1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidare E. prin poliadiţiile 1. prin polimerizarea 1.N. hidroliză 121 . cauciucurile sunt hidrocarburi saturate. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A.54Å 769. cauciucul sintetic se obţine prin reacţii de polimerizare sau coplimerizare B. cauciucul sintetic se poate obţine prin reacţii de policondensare E.2 D.

o-xilen D. etilbenzen B. toluen 773. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul B. antracenul D. acidul ftalic se poate obţine din o-xilen. C6H5 CH C6H5 Cl 122 . benzilfenilcetonă E. naftalenul B. AlCl3 . La clorurarea difenilmetanului la lumină. poate rezulta: A. adiţia fotochimică a clorului la benzen conduce la obţinerea hexaclorociclohexanului E. m-xilen E. difenilul C. o-metilbenzofenonă B. vaporii de benzen sunt toxici C. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală C6H5–CH=CH2 se numeşte: A. toluen B. Referitor la hidrocarburile aromatice sunt adevărate afirmaţiile: A. p-xilen 772. etilbenzen C. Hidrocarburile aromatice izomere cu formula moleculară C8H10 pot fi: A. prin oxidare cu reactiv Bayer 775. dibenzilcetonă 776. caracterul aromatic al arenelor polinucleare condensate depinde de numărul ciclurilor 774. stiren E. alchilarea benzenului se face cu cloruri acide.770. decalina E. cumen D. Se dă schema de reacţii: C7H8 + 3[O] KMnO4 _ H2O A + PCl5 _ POCl 3 _ HCl B + C7H8. în benzen toţi atomii de carbon se află în stare de hibridizare sp2 E. p-metilbenzofenonă D. Au nuclee condensate următoarele hidrocarburi aromatice: A. Legat de arene sunt adevărate afirmaţiile: A. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa unui catalizator tip acid Lewis (FeCl3) D. naftalina se hidrogenează mai uşor decât benzenul B.HCl C Compusul C poate fi: A. fenantrenul 771. reacţiile de adiţie decurg mai uşor la benzen decât la naftalină C. feniletenă C. m-metilbenzofenonă C. în prezenţă de AlCl3 anhidră D.

–COOR D. –COOH 123 . –R C. toţi produşii enumeraţi 777. –NO2 B. –OH 779. Cl CH2 Cl Cl D. clorura de benzil 778. –CN E. Cl CH2 C. cloroetanul D. –F 781. –CN E. –COOR D. –NH2 C. toluenul C. –CH3 B. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. –C(CH3)3 C. –CH = CH2 B. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. –CH2X E. –NO2 780. –SO3H E. –COOH D. C6H5– C. C Cl E. Pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare: A. –SO3H B. propena E. –CH = O D. –I 782. Sunt substituenţi de ordinul I pe nucleul benzenic: A. Sunt substituenţi de ordinul II pe nucleul benzenic: A. clorobenzenul B.B. –X B.

clorură de benzil D. sulfit de sodiu E. dicromat de potasiu în acid acetic E. poate rezulta: A. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se poate forma: A. conduce la formarea unui compus cu miros de migdale amare 784. se efectuează cu acid sulfuric concentrat C.4-dinitrotoluen E. m-clorotoluen C. clorură de benzil E. prin acilare se obţin cetone aromatice sau mixte 787. La monoclorurarea toluenului. substituenţii de ordinul I dezactivează nucleul benzenic C. permanganat de potasiu în acid acetic D. Oxidarea hidrocarburilor aromatice la nucleu se poate face cu: A.6-trinitrotoluen 788. o-clorotoluen B. este ireversibilă B. dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric 786.CH3–CH2– E. p-clorotoluen C. clorură de benziliden 124 . se efectuează cu amestec sulfonitric D. în funcţie de condiţiile de reacţie. p-clorotoluen D. 2. feniltriclorometan 789. >C=O D.4. Sulfonarea benzenului poate avea loc cu: A. oleum D. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. clorură de benziliden E. o-clorotoluen B. la acilare se obţin omologi ai benzenului D. permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric C. Produşii de mononitrare ai toluenului sunt: A. reacţia de acilare se efectuează cu catalizator de AlCl3 E. m-nitrotoluen C.C. substituenţii de ordinul I grefaţi pe nucleul benzenic orientează noua substituţie în poziţiile orto şi para B. 2. în prezenţa unor catalizatori B. trebuie realizată la temperatură ridicată E. sulfit acid de sodiu 785. oxigen molecular. amestec sulfonitric B. acid sulfuric C. Referitor la arene sunt adevărate afirmaţiile: A. –NH2 783. o-nitrotoluen B. p-nitrotoluen D.

cu nuclee conjugate 796. prin oxidare formează 9. dioxid de carbon şi apă E. prezintă trei nuclee benzenice condensate 791. compusul C este acidul o-ftalic D. Prin reacţii Friedel–Crafts la arene. alcool benzilic D. Se dă schema de reacţii: C2H4 + Cl2 CCl4 + 2C6H6 / AlCl3 A . se oxidează mai greu decât naftalina C. aldehide aromatice D. de ciclizare C.10-antrachinonă D. Despre antracen sunt adevărate afirmaţiile: A.1-dicloroetanul B. cetone aromatice C.2-difeniletanul 792. compusul B este o-xilenul B. cu nuclee izolate C.H2O D A. alchilarene B. prezintă trei nuclee benzenice izolate E. compusul A este 1. de dimerizare 125 . compusul C este 1-cloro-1.1-difeniletanul D.790.HCl A + CH3Cl / AlCl3 B . Se dă schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl / AlCl3 . hidrocarburi alifatice 794.HCl + 6[O] . compusul B este 1.2H2O t0C C .2-dicloroetanul C.2HCl B + Cl2 / h . cu nuclee condensate E. compusul D este anhidrida ftalică 793. acid fenilacetic C. KMnO4 / H3O.HCl C A.2-difeniletanul E. cicloparafine D. se obţine: A. acid benzoic B. compusul B este p-xilenul C. benzaldehidă 795. t0C . Hidrocarburile aromatice polinucleare pot fi clasificate în: A. Hidrocarburile aromatice pot da două tipuri de reacţii: A. compusul A este 1. compusul C este acidul tereftalic E. la nucleu B. ciclice saturate B. are caracter aromatic mai slab decât naftalina B. cetone mixte E. compusul B este 1. Prin oxidarea etilbenzenului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu. pot rezulta: A.

Referitor la halogenarea arenelor sunt adevărate afirmaţiile: A. în prezenţa catalizatorului de AlCl3 anhidră. se poate realiza atât catalitic cât şi fotochimic E. agenţii oxidanţi atacă atomii de carbon din poziţia benzilică E. catalizatorii folosiţi la clorurare sunt FeCl3. cu soluţie acidă de permanganat de potasiu 799. urmată de deshidratare D. tetrahidronaftalină C. difenilcetonă E. Se poate obţine izopropilbenzen prin: A. Prin acilarea benzenului cu clorură de acetil. pe catalizator de V2O5. AlCl3 B. acetofenonă 803. când rezultă dioxid de carbon şi apă D. de polimerizare D. fenilmetilcetonă D. reacţia benzenului cu izopropanol. cu dicromat de potasiu şi acid acetic E. prin combustie. acilarea benzenului cu clorură de acetil C. de condensare 797. în prezenţa AlCl3 umedă şi a acizilor tari B. Alegeţi răspunsurile corecte: A. tetralină B. Prin hidrogenarea naftalinei se poate obţine: A. la 3500C. tetralina şi decalina sunt substanţe lichide.D. oxigen molecular. în prezenţa AlCl3 anhidră 126 . catalizatorii folosiţi la bromurare sunt FeBr3. cu formare de acid ftalic B. cu formare de anhidridă maleică C. etilbenzen B. se formează un singur compus monohalogenat 802. alchilarea benzenului cu propenă. de eliminare 798. de substituţie B. AlBr3 C. toluen 800. decahidronaftalină E. oxigen molecular. antracenul se oxidează în poziţiile 1 şi 3 C. se obţine: A. de adiţie C. acizii arilsulfonici se folosesc în industria cosmetică 801. la 5000C. se poate realiza doar catalitic D. în cazul arenelor cu catenă laterală. alcool benzilic C. alchilarea benzenului cu 2-cloropropan. folosite ca solvenţi B. pe catalizator de V2O5. Hidrocarburile aromatice pot da următoarele reacţii la nucleu: A. la catena laterală E. decalină D. oxigen molecular. antrachinona este un produs de bază în industria coloranţilor D. hidrogenarea stirenului E. Benzenul se poate oxida cu: A. de oxidare E.

alchilarea benzenului cu propenă B. benzenul are în moleculă 12 atomi C. oxidarea antracenului cu K2Cr2O7/CH3COOH C. acid acetic B. doi izomeri reacţionează cu reactivul Tollens B. Acetofenona se poate obţine prin: A. toluenul este o hidrocarbură aromatică binucleară B. oxidarea 1-feniletanolului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 806. C9H12 poate fi o hidrocarbură aromatică mononucleară B. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric D. este influenţat de numărul nucleelor aromatice B. există doi izomeri dimetilbenzen 127 . patru izomeri pot reacţiona cu reactivul Tollens C. oxidarea α-metilstirenului D. acetamidă E. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie E. hidrocarburile aromatice mononucleare cu catenă laterală se numesc fenilalcani B. poate fi un alcool aromatic D. imprimă preferinţa pentru reacţiile de substituţie în locul celor de adiţie şi oxidare 809. oxidarea etilbenzenului 808. acetat de etil 805. naftalina conţine în moleculă 10 atomi de carbon 810. Referitor la caracterul aromatic sunt adevărate afirmaţiile: A. naftalina nu se poate oxida E. în prezenţă de acid sulfuric E. nu depinde de numărul nucleelor aromatice D. Referitor la compusul aromatic cu formula moleculară C8H8O. anhidridă acetică D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. poate fi o aldehidă E. adiţia apei la fenilacetilenă C. alchilarea benzenului cu metanol. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie D. clorură de acetil C. poate fi o cetonă 807. Se obţin compuşi carbonilici prin: A. naftalina este o hidrocarbură aromatică polinucleară C. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie 811.804. este mai puţin pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen E. este mai pronunţat la arenele polinucleare decât la benzen C. deshidratarea 1-feniletanolului E. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul C. acilarea benzenului cu clorură de acetil B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Acetofenona se poate obţine prin acilarea benzenului cu: A. hidroliza clorurii de benziliden D. sunt adevărate afirmaţiile: A.

este un bun solvent C. Referitor la toluen. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice B.33 Å C. există trei izomeri monocloruraţi ai benzenului 812. nu au aplicaţii practice 816. fenantren E. are molecula plană B. toluenul este mai puţin toxic decât benzenul E. lumină) D. reacţiile de adiţie la nucleul benzenic decurg în condiţii energice (temperatură. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat la acid benzoic C. toluen 817. se formează doar mononitrobenzen B. alegeţi răspunsul corect: A. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. Referitor la nitrarea benzenului sunt adevărate afirmaţiile: A. alegeţi răspunsul corect: A. nu se oxidează cu KMnO4 în soluţie neutră D. există trei izomeri dimetilbenzen E. nu dau reacţii de polimerizare C. lungimea legăturii carbon–carbon din nucleul benzenic este 1. Referitor la oxidarea toluenului cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric. halogenarea la nucleu are loc în prezenţă de FeX3. cu exces de amestec sulfonitric se obţine trinitrobenzen C. la acilarea benzenului se obţin omologi ai acestuia E. Referitor la arene.D. cât şi catenei laterale E. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează benzaldehidă E. arenele cu catenă laterală participă atât la reacţii chimice specifice nucleului aromatic. Alegeţi răspunsurile corecte: A. prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic 813. alegeţi răspunsurile corecte: A. este o reacţie de adiţie 128 . se formează MnSO4 C. AlX3 814. se realizează cu acid sulfuric concentrat şi acid azotic concentrat D. Se formează anhidride prin oxidarea următoarelor hidrocarburi aromatice: A. este o reacţie de substituţie E. Alegeţi răspunsurile corecte: A. la bromurarea catalitică formează un amestec de izomeri meta şi para D. se formează un precipitat brun de MnO2 B. antracen D. naftalină C. conduce la formarea acidului benzoic D. benzen B. caracterul aromatic al arenelor se reflectă în preferinţa acestora pentru reacţiile de substituţie B. conduce la formarea benzochinonei E. reacţia nu are loc în aceste condiţii 818. benzenul nu este cancerigen 815. benzenul poate fi oxidat în organism şi eliminat D.

apă C. alchene 821. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidarea E. alchilarea benzenului este o reacţie de substituţie B. Hidrocarbura aromatică cu formula structurală: H3C C CH2 se numeşte: A. benzenul are în moleculă 12 atomi D. benzenul se poate oxida cu KMnO4 / H2SO4 C. compusul Z este acidul benzoic E. sulfonarea D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Benzenul poate adiţiona: A. hidrogen B. hidrogenarea arenelor are loc în condiţii energice 823. naftalina nu are caracter aromatic D. nitrarea benzenului se realizează cu amestec sulfonitric E. halogenarea B.CO2 . acilarea 820. halogeni E. KMnO4 / H2SO4 Z . compusul Z este fenilmetilcetona 824. 2-fenilpropenă C. stiren 129 . nitrarea C. toluenul este o hidrocarbură aromatică mononucleară C. compusul X este propena C. compusul Y este izopropilbenzenul D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. alilbenzen B. benzenul nu poate participa la reacţii de substituţie 822.819. Se dă schema de reacţii: H3C C CH2 + X AlCl3 umeda Y . compusul X este clorura de izopropil B. toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie B. Reacţiile de substituţie la nucleul aromatic sunt: A. există trei izomeri dimetilbenzen E. alcooli D.H2 + 4[O].

cât şi la catena laterală 130 . compusul Z este acidul benzoic + 6 [O]. radicalul fenil se obţine formal prin eliminarea unui atom de hidrogen din fenantren E. etilbenzen 830. reacţiile de substituţie la arene pot avea loc atât la nucleu.2-dicloroetanul B. raportul atomic C:H este 1:1 B.HCl Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. cumen 825. prin adiţia hidrogenului la benzen. compusul X este 1. benzenul se comportă ca o hidrocarbură având caracter saturat 828. Se dă schema de reacţii: + C6H6 / AlCl3 anhidra C2H4 + HCl X . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la benzen: A. compusul Y este etilbenzenul E. arenele se mai numesc hidrocarburi aromatice datorită mirosului de migdale amare 827. benzenul este cea mai simplă arenă B. compusul X este clorura de etil C. Referitor la benzen alegeţi afirmaţiile corecte: A. α-metilstiren E. arenele conţin unul sau mai multe cicluri benzenice D. legăturile C–C sunt echivalente E. cei şase atomi de hidrogen sunt echivalenţi C. fenantrenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară cu structură liniară B. compusul Y este toluenul D. Arena cu structura de mai jos: CH CH2 se numeşte: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. vinilbenzen C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.54Å C. toluenul a fost izolat din balsamul de Tolu C. benzenul este instabil din punct de vedere chimic şi astfel participă uşor la reacţii de polimerizare 829. KMnO4 / H2SO4 Z + a + 2b 826. fenilpropenă B. etenilbenzen E. lungimea legăturilor C–C este de 1. prezenţa celor trei duble legături este dovedită prin reacţia de adiţie a hidrogenului D. lungimea legăturilor C–H este de 1.D. în condiţii energice. difenilul are două nuclee izolate C. distanţele dintre doi atomi de carbon vecini au fost stabilite prin metoda razelor X B. stiren D. se formează tetralină E.33Å D.

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. orientarea celui de-al doilea substituent pe nucleul benzenic este independentă de natura primului substituent D. β-cloronaftalina se obţine direct din naftalină şi clor. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. halogenare B. acidul acetic C. acetonitrilul 837.4-tetracloronaftalină D. poziţia α este mai reactivă decât poziţia β C. sulfonare D. de acilare D. α’. alchilare E. sulfonarea arenelor este o reacţie reversibilă C. sulfonarea naftalinei la 1600C conduce la acid β-naftalinsulfonic 834. α-cloronaftalina este neizolabilă C. clorurarea benzenului este catalizată de acidul azotic B.5-dicloronitrobenzen E. AlCl3 are rol de catalizator în reacţiile de: A. produsul final al clorurării naftalinei este 1. sulfonarea naftalinei la 800C este împiedicată steric E. β’ D. sulfonarea benzenului cu acid sulfuros conduce la acid benzensulfonic D. β-nitronaftalina se obţine prin metode indirecte B. prin diclorurarea catalitică a nitrobenzenului se obţine 3.2. de oxidare B. hidrogenare C.3.D. nitrarea arenelor la catena laterală se realizează cu amestec sulfonitric E. halogenii activează nucleul benzenic C. nitrobenzenul se mai numeşte esenţă de Mirban 832. β. la nitrarea toluenului se obţine un amestec de o-nitrotoluen şi p-nitrotoluen B. prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine trotil 131 . anhidrida acetică E. de polimerizare 835. o’. prin monoclorurarea fotochimică a toluenului se obţine clorura de benzin 833. de halogenare E. p. clorura de acetil D. la naftalină. nucleul benzenic nu se poate oxida E. Referitor la halogenarea arenelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. acilare 836. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. p’ B. Pot fi agenţi de acilare ai arenelor: A. iodurarea benzenului are loc în prezenţa HNO3 cu rol de catalizator 831. există cinci derivaţi disubstituiţi diferiţi ai benzenului: o. de alchilare C. Reacţiile Friedel-Crafts sunt: A. în prezenţa AlCl3 E. clorura de etil B. m. naftalina poate avea patru derivaţi monosubstituiţi: α.

Arena cu formula moleculară C8H10 prezintă: A. trotilul este o substanţă puternic explozivă D. hidrogenarea naftalinei are loc în două etape D. compusul Y este izopropilbenzenul D. Se consideră schema de reacţii: Y . (Ni. compusul Y este p-xilenul D. la 3500C E.2CO2 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul tereftalic se obţine la oxidarea naftalinei cu V2O5. V2O5.838. t0C acid benzoic + 2CO2 + 3H2O . prin hidrogenarea catalitică a benzenului. naftalina participă mai greu decât benzenul la reacţiile de adiţie deoarece are două nuclee aromatice 839. compusul Y este n-propilbenzenul E. TNT în amestec cu NH4NO3 este utilizat ca explozibil C. Se consideră schema de reacţii: X (C8H10) KMnO4 / H2SO4. t0C . compusul Y este naftalina C. la 5000C D.2H2O Z t0C . compusul Y este α-metilstirenul C6H6 + X 843.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. adiţia hidrogenului la naftalină are loc în prezenţă de Pd depus pe săruri de Pb2+ E. nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces conduce la trinitrobenzen E. compusul X este toluenul B. gamexanul este folosit ca insecticid C. compusul X este 2-cloropropanul C. antracenul se oxidează mai uşor decât naftalina 841. compusul X este propena B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este acidul fumaric 842.H2O W Y (C10H8) + 9/2 O2. acidul fumaric se obţine prin oxidarea benzenului cu V2O5. 2000C). 3500C . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine HCH B. tetralina şi decalina sunt utilizate drept carburanţi B. un izomer monosubstituit 132 AlCl3 anh. KMnO4 / H3O. compusul Z este acidul o-ftalic E. reacţia de nitrare este reversibilă 840. -NO2. se formează ciclohexan C. grupa nitro. este substituent de ordinul I B.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.

Arena cu formula moleculară C9H12 prezintă: A. compusul X este tetralina C. trei izomeri trisubstituiţi E. la fabricarea detergenţilor D. compusul X este ciclohexanul B. acidul izoftalic D. După numărul de nuclee benzenice din moleculă. în industria medicamentelor C. compusul Y este decalina E. acidul ftalic C. Toluenul are multiple utilizări: A. mononucleare. în oftalmologie 848. Acizii carboxilici corespunzători oxidării xilenilor sunt: A. un izomer disubstituit D. doi izomeri monosubstituiţi C. în industria coloranţilor E. Benzenul are multiple utilizări: A. în medicină B. ca purgativ în medicină B. compusul X este tetrahidronaftalenul D. la fabricarea stirenului E. acidul benzoic B. acidul fumaric 849. acidul tereftalic E. ca insecticid E. compusul Y este decahidronaftalenul Y 850. în industria coloranţilor C. în parfumerie C. patru izomeri trisubstituiţi 845. Naftalina se poate utiliza: A. doi izomeri monosubstituiţi C. în industria explozivilor D. polinucleare. doi izomeri disubstituiţi E. Ni Ni C10H8 + 2H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: + 3H2. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate B. trei izomeri disubstituiţi 844. Benzen sau cu catenă laterală 133 . trei izomeri disubstituiţi D. ca solvent 847. ca dezinfectant D. în parfumerie 846.B. un izomer monosubstituit B. în industria alimentară B. hidrocarburile aromatice pot fi: A.

se mai numeşte cumen D. Iodurarea benzenului: A. mononucleare sau polinucleare 851. poate avea loc în prezenţa HNO3 855. are formula: H3C CH CH3 B. Hidrocarburile aromatice mononucleare: A. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. conţin un singur ciclu benzenic B.2-difeniletan E. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. cu nuclee izolate sau cu nuclee condensate E. este o reacţie de adiţie B. Reacţia de halogenare a benzenului: A. este o reacţie de substituţie la catena laterală C. are loc conform ecuaţiei: 134 . anucleare. are formula: CH2CH2CH3 C. conţin mai multe nuclee benzenice. poate avea loc în prezenţa FeBr3 E. este o reacţie de substituţie C. Hidrocarburile aromatice polinucleare: A. Izopropilbenzenul: A. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. mononucleare. dar numai unul de bază D. de exemplu: benzen sau etilbenzen E. de exemplu: difenil sau 1. de exemplu: antracen sau fenantren 854. pot fi fără catenă laterală sau cu catenă laterală C. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice condensate. de exemplu: difenil sau antracen C. sunt. Benzen sau cu catenă laterală D. de exemplu: naftalen sau fenantren B. poate avea loc în prezenţa FeCl3 D. de exemplu: orto-xilen sau meta-xilen D. are loc conform ecuaţiei: I + I2 HNO3 I + H2 B. de exemplu: benzen sau difenilmetan 852. este hidrocarbură aromatică mononucleară E.C. se mai numeşte 2-fenil-propan 853. sunt. pot conţine două sau mai multe nuclee benzenice izolate. polinucleare.

are miros de migdale amare E. Reacţia de sulfonare a arenelor: A. este H2SO4 concentrat care conţine uleiuri vegetale 861.4. are formula: C6H5-NH2 858. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C 135 . este H2SO4 concentrat care conţine SO3 B.7 echivalente în nucleul său 857. are ca produs de reacţie β-nitronaftalina E.3. are ca produs de reacţie un amestec de α şi β-nitronaftalina D.7 echivalente în nucleul său E.5. este o reacţie de substituţie la nucleu 856. Naftalina: A. are loc conform ecuaţiei: + HI I + I2 HNO3 + HI E. Nitrobenzenul: A. se foloseşte la sulfonarea arenelor C. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A.8 echivalente în nucleul său D.6. are poziţiile 1.5. este o reacţie reversibilă B. Nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric: A. are poziţiile 1. este o reacţie de adiţie B. se obţine prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric C. Oleumul: A. acid-β naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C C. se realizează cu acid sulfuric diluat 860. are ca produşi de reacţie sulfaţi de benzen D. are formula: C6H5-NO2 B. poate avea patru derivaţi monosubstituiţi C. are ca produşi de reacţie acizi arilsulfonici E. este o reacţie ireversibilă C.3. poate avea doi derivaţi monosubstituiţi B. acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. este o reacţie de substituţie C. are poziţiile 2. este toxic D. are ca produs de reacţie α-nitronaftalina 859.I AlCl3 + I2 D. reacţionează cu benzenul şi se formează acid benzensulfonic D. reacţionează cu benzenul şi se formează acid-α naftalinsulfonic E.

dacă substituentul preexistent este de ordinul II. sunt: A. constă în substituirea unui atom de hidrogen legat de un atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. Reacţia de acilare Friedel-Crafts: A. grupa amino E. sunt: 136 B + 2HNO3 H2SO4 . are ca produşi de reacţie arene cu catenă laterală D. al doilea substituent este orientat în poziţiile orto şi para C. grupele alchil C. grupa nitro 867. la întâmplare 866. Substituenţi de ordinul II pe nucleul aromatic. grupa hidroxil D. se poate face cu cloruri acide în prezenţă de AlCl3 drept catalizator D. Reacţia de alchilare Friedel-Crafts: A. acid benzensulfonic 862.şi p-nitrotoluen B. B este toluenul D. B este benzenul E. poziţia în care intră al doilea substituent se stabileşte astfel: A.D. în funcţie de natura substituentului preexistent B. R-COB. identificaţi compuşii necunoscuţi: A. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă E. la rândul lor. constă în substituţia hidrogenului de la atomi de carbon din nuclee aromatice cu un radical alchil C. În cazul în care derivaţii monosubstituiţi ai benzenului sunt supuşi. A este naftalina C. al doilea substituent este orientat în poziţia meta E. . Substituenţi de ordinul I pe nucleul aromatic.2H2O Ştiind că A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică. al doilea substituent este orientat în poziţia meta D. nu poate avea loc în prezenţă de AlCl3 anhidră sau umedă 863. R-COC. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 B A + CH3OH _ HO 2 A + CH3Cl AlCl3 anh.HCl B C + D . acid-α naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C E. constă în substituirea unui atom de carbon din nucleul aromatic cu o grupare acil. C şi D sunt o. halogenii B. A este benzenul 864. unor reacţii de substituţie. dacă substituentul preexistent este de ordinul I. se poate face cu anhidride ale acizilor carboxilici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator E. constă în adiţia la unul sau mai mulţi atomi de carbon din nuclee aromatice a unui radical alchil B. se poate face cu acizi sulfonici în prezenţă de AlCl3 drept catalizator 865.

grupa nitro. grupa nitro B. grupa carboxil E. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto D. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para C. grupa nitril 868. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie orto B. grupa nitro. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie meta 869. Alegeţi ecuaţiile reacţiilor chimice scrise corect: A. grupa amino. NO2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţia meta D. Care din următoarele afirmaţii sunt false? A. grupa amino C.2HCl CH(CH3)2 NO2 H2SO4 + CH3OH _ H2O D. NO2 sunt adevărate? A. grupa amino. Cl CH(CH3)2 + Cl . NO2 Cl AlCl3 2 + 2 CH3 CH CH3 Cl C. substituenţii de ordinul I de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para C. -NH2 şi nitro. substituenţii de ordinul II de pe nucleul aromatic nu orientează cel de-al doilea substituent în poziţie para E. CH3 CH3 H2SO4 HNO3 _ + H2O B. grupa sulfonică D. Care din următoarele afirmaţii referitoare le grupele amino. -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţa meta E. NO2 CH3 137 . -NH2 orientează al doilea substituent de pe nucleul aromatic în poziţiile orto şi para B.A. ambele grupe sunt substituenţi de ordinul I 870.

are formula: 138 . Se dă următoarea ecuaţie: a H2SO4 + 2HNO3 a NO2 + a + 2H2O NO2 a poate fi: A. are formula: Cl Cl H Cl Cl H H Cl Cl H C.6-Hexaclorociclohexanul: A. decalina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni E. tetralina se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni 874. sunt lichide utilizate ca şi carburanţi C.2. halogen E.3.SO3H + CH2 = CH2 E. hidrocarburile aromatice participă la reacţii de adiţie numai în condiţii energice B.HCl CH2CH3 NH2 + Cl2 FeCl3 . grupa hidroxil D. SO3H AlCl3 umeda . se poate obţine prin clorurarea fotochimică a benzenului B. adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă 873. caracterul aromatic creşte cu creşterea numărului de cicluri condensate D. naftalina participă mai greu la reacţii de adiţie decât benzenul adiţia hidrogenului la naftalină are loc numai într-o singură etapă E.HCl NH2 Cl 871. grupa metil B. grupa nitro C. sunt lichide utilizate ca dizolvanţi B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tetralină şi decalină sunt adevărate? A.5. benzenul adiţionează hidrogen numai în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C C. 1. grupa sulfonică 872.4. tetralina se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţă de Ni D. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte? A.

în prezenţă de catalizatori C. are caracter aromatic mai slab decât benzenul E. în urma oxidării se rupe ciclul aromatic D. Care sunt denumirile corecte ale următoarelor hidrocarburi aromatice? 139 . are formula: O O C. formează în urma oxidării acid maleic B. se realizează mult mai uşor decât oxidarea benzenului C. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca insecticid 875. nu poate fi oxidat indiferent de condiţiile de lucru 876. este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi B. are formula: O O B. se foloseşte în industria coloranţilor sintetici E. are caracter aromatic mai puternic decât benzenul 877. Antrachinona: A. se realizează mult mai uşor decât oxidarea naftalinei B. se oxidează la temperaturi mai înalte decât benzenul D. se realizează la atomii de carbon din ciclul din mijloc. se oxidează numai la temperatură ridicată. fără ruperea acestuia E. Oxidarea antracenului: A. are ca produs de reacţie: antrachinona 878. are stabilitate termică scăzută E. are loc cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D.H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl Cl H D. Benzenul: A. Naftalina: A. se foloseşte la fabricarea anvelopelor 879. se oxidează la temperaturi mai mici decât benzenul C. are un izomer numit gamexan care se foloseşte ca în industria alimentară E. se obţine în urma oxidării antracenului cu agenţi oxidanţi ca K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH D.

compusul (III) se numeşte: antrachinonă D. Se dă următoarea schemă de reacţie: h B + 3HCl A + 3Cl2 B + 3H2O C + 3HCl A + 3HNO3 D + 3H2O Identificaţi substanţele A. compusul (V) se numeşte: clorură de benzil 880.(I) CH3 O2N NO2 NO2 (II) COOCH2CH3 NH2 (III) (IV) O C O C O (V) CHCl2 A. compusul (II) se numeşte: p-aminobenzoat de etil C. compusul C are formula C6H5OH D. B. compusul (IV) se numeşte: anhidridă ftalică E. compusul B are formula C6H5CCl3 C. C şi D: A. compusul A are formula C6H6 B. compusul D are formula 140 . compusul (I) se numeşte: trinitrotoluen B.

în prezenţa luminii duce la formarea de acid benzoic C. are loc la catena laterală în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 882. clorură de benziliden şi clorură de benzin D. fabricarea maselor plastice 141 .CH3 O2N NO2 NO2 E. fabricarea detergebţilor E. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai greu cu cât sunt mai multe nuclee condensate D. industria coloranţilor B. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. industria coloranţilor C. prepararea insecticidelor C. radicalii alchil din catena laterală (numai dacă are maxim 2 atomi de carbon) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic E. are loc pe nucleul aromatic cu atât mai uşor cu cât sunt mai multe nuclee condensate C. Oxidarea hidrocarburilor aromatice: A. are loc la catena laterală în prezenţa luminii B. Naftalina are aplicaţii practice în: A. dacă în poziţia benzilică a catenei laterale nu există hidrogen. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici alifatici 883. oxidarea cu agenţi oxidanţi nu poate avea loc B. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic C. oxidarea cu agenţi oxidanţi are loc cu formare de acizi carboxilici D. poate avea loc la catena laterală în prezenţa agenţilor oxidanţi sau a oxigenului molecular (şi catalizatori) B. Clorurarea toluenului: A. industria alimentară 885. nu are aplicaţii practice D. în prezenţa catalizatorilor FeCl3 sau AlCl3 duce la formarea de m-clortoluen E. radicalii alchil din catena laterală (indiferent de lungimea acesteia) a unei hidrocarburi aromatice sunt oxidaţi la acizi în care gruparea carboxil –COOH nu este legată direct de atomi de carbon care fac parte din nucleul aromatic 884. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. medicină E. Benzenul are aplicaţii practice în: A. obţinerea insecticidelor D. în condiţii energice cu KMnO4 în mediu de H2SO4 duce la formarea de acizi carboxilici aromatici E. compusul A are formula C6H5CH3 881. industria medicamentelor B. în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de clorură de benzil.

V2O5 cu ruperea nucleului benzenic D. fără agenţi oxidanţi B. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. cu dicromat de potasiu. Oxidarea arenelor poate avea loc: A. industria explozivilor 887. COOH CH2CH2CH3 KMnO4 / H2SO4. caracterul aromatic scade odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate E. Toluenul nu are aplicaţii practice în: A.3HCl Cl H Cl H Cl H Cl H Cl H Cl + 3Cl2 C. cât şi la reacţii care au loc la catena laterală D. cu dicromat de potasiu. industria coloranţilor D. 142 FeCl3 . Cl + Cl2 E. la 300-500˚C. industria medicamentelor E. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH fără ruperea nucleului benzenic E.HCl . H h . hidrocarburile aromatice se împart în hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare C. caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee benzenice condensate B. Care din următoarele reacţii sunt substituţii? A. t0C + CH3COOH . la 0-10˚C. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă atât la reacţii chimice caracteristice nucleului aromatic. prepararea alimentelor B.H 2O B. SO3H + H2SO4 . V2O5 cu ruperea nucleului benzenic 889. hidrocarburile aromatice care au catenă laterală participă numai la reacţii care au loc la catena laterală 888. prepararea băuturilor alcoolice C.886. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu.H2O D. în aer. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH cu ruperea nucleului benzenic C.

anhidridă ftalică E. Anhidrida ftalică se poate obţine: A. ruperea celor două cicluri aromatice marginale E. din acidul ftalic datorită apropierii celor două grupe carboxilice D. V2O5. ruperea ciclului aromatic din mijloc B. vaporii de toluen sunt mult mai puţin toxici decât cei de benzen 143 .CH3 + CH3Cl AlCl3 anh. formarea antrachinonei D. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. În urma oxidării antracenului cu K2Cr2O7 în prezenţă de CH3-COOH are loc: A. acid fumaric C. o. se obţine: A. acid cis-1. vaporii de benzen sunt mult mai puţin toxici decât cei de toluen B. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină C. .şi p-clorotoluen B. antrachinonă 892. anhidridă maleică D. ataşarea unei catene laterale C. În urma clorurării toluenului în prezenţa luminii. m-clorotoluen 894. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. acid fumaric C. în prezenţa pentaoxidului de vanadiu. formarea unui compus folosit în industria coloranţilor sintetici 893.HCl 890. benzenul care a intrat în organism nu poate fi oxidat în prezenţa unei enzime din ficat şi este capabil să producă mutaţii în ADN D. V2O5. În urma oxidării naftalinei la 350˚C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul izoftalic obţinut la oxidarea m-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură C. clorură de benzil C. V2O5 895.4-butendioic E. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea benzenului la 500˚C. se poate obţine: A.4-butendioic 891. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid maleic B. clorură de benzin E. acid maleic B. În urma oxidării benzenului la 500˚C. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul ftalic obţinut la oxidarea o-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură B. prin eliminarea unei molecule de apă din acidul tereftalic obţinut la oxidarea p-xilenului cu KMnO4 în mediu de H2SO4 la temperatură E. clorură de benziliden D. acid ftalic D. se obţine: A. acid trans-1.

este o reacţie de oxidare blândă 901. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai slab decât naftalina E. se realizează mai greu decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina D. este o reacţie de substituţie C. În urma nitrării toluenului cu amestec sulfonitric se poate obţine: A. are ca rezultat formarea clorurii de benzen C. în prezenţă de catalizatori Ni. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts B. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. Pt.E. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul II E. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts C. are ca rezultat formarea 2-fenilpropanului C. Pd: A. Reacţia dintre benzen şi metanol. în prezenţă de AlCl3 umedă: A. are ca rezultat formarea fenolului (hidroxibenzenului) E. duce la formarea dodecalinei în a treia etapă E. are ca rezultat formarea acetofenonei D. este o reacţie de substituţie E. are loc în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C B. are loc în două etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) 897. are ca rezultat formarea 1-fenilpropanului B. p-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I D. are ca rezultat formarea toluenului (metilbenzenului) D. duce la formarea hidrocarburii ciclice saturate. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts 902. duce la formarea tetralinei în prima etapă C. Reacţia benzenului cu clorometanul. Reacţia benzenului cu propena. duce la formarea decalinei în a doua etapă D. are loc în patru etape (ciclurile benzenice se hidrogenează pe rând) B. este o reacţie de oxidare 900. se realizează mai uşor decât adiţia hidrogenului la naftalină pentru că benzenul are caracter aromatic mai puternic decât naftalina 898. este o reacţie de adiţie B. are ca rezultat formarea izopropilbenzenului D. are ca rezultat formarea o. m-nitrotoluen pentru că grupa nitro –NO2 este substituent de ordinul II 899. Adiţia hidrogenului la naftalină. ciclohexan C. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în anumite procese metabolice 896. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts E. are ca rezultat formarea toluenului B. m-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I C. în prezenţă de acid sulfuric: A. o-nitrotoluen pentru că grupa metil –CH3 este substituent de ordinul I B. Reacţia benzenului cu clorură de acetil în prezenţă de catalizator AlCl3: A.şi p-clor toluenului 144 . Adiţia hidrogenului la benzen: A.

acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C B. se mai numeşte trotil C. se utilizează ca dizolvant şi carburant D. este o hidrocarbură nesaturată 908. reacţia benzenului cu propena în prezenţă de AlCl3 umedă D. reacţia benzenului cu metanolul în prezenţă de acid sulfuric B. FeBr3 sau AlCl3 pentru Cl2 şi Br2 D. se poate obţine prin oxidarea energică a toluenului E. se utilizează în industria alimentară E. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C C. Trinitrotoluenul (TNT): A. este o substanţă puternic explozivă D. duce la formarea de halogenobenzen 905. nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric C. Prin sulfonarea naftalinei se poate obţine: A. are loc în prezenţă de catalizatori: FeCl3. se oxidează la temperatură în prezenţă de pentaoxid de vanadiu. V2O5 cu ruperea unui ciclu aromatic E. se utilizează în industria coloranţilor 910. este solidă D. acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 80˚C E.903. Halogenarea benzenului: A. se poate obţine prin nitrarea toluenului cu amestec sulfonitric 907. se poate obţine prin hidrogenarea tetralinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B. amestec de acid α-naftalinsulfonic şi acid β-naftalinsulfonic dacă se lucrează la temperatura camerei 904. este o hidrocarbură saturată C. clorurarea nitrobenzenului în prezenţă de FeCl3 906. se obţine în prima etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel 909. Se dă reacţia: 145 . are loc în prezenţă de HNO3 pentru I2 E. sunt hidrocarburi nesaturate B. Decalina: A. Benzenul şi naftalina au următoarele aspecte în comun: A. în condiţii obişnuite de temperatură şi presiune. este o reacţie de adiţie B. reacţia benzenului cu hidrogenul în prezenţa catalizatorilor de nichel la 200˚C E. se mai numeşte teflon B. adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de nichel până la formarea de hidrocarburi saturate C. este lichidă E. acid α-naftalinsulfonic dacă se lucrează la 160˚C D. Tetralina: A. este o reacţie de substituţie C. au caracter aromatic la fel de puternic D. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel C. Care din următoarele reacţii sunt reacţii de alchilare Friedel-Crafts? A. se obţine în a doua etapă de hidrogenare a naftalinei în prezenţa catalizatorilor de nichel B.

nitrarea benzenului B. conţin o grupă funcţională monovalentă 915. natura atomului de halogen B. este o reacţie de alchilare Friedel-Crafts D.COCH3 + CH3COCl AlCl3 . un singur tip de atomi de halogeni 146 . sunt compuşi anorganici de sinteză C. sunt hidrocarburi aromatice polinucleare B. au caracter aromatic mai slab decât benzenul C. halogenarea naftalinei 913. sulfonarea naftalinei E. Naftalenul şi antracenul au următoarele aspecte în comun: A. mai mulţi atomi de halogen C. compuşii halogenaţi pot conţine: A. nitrarea naftalunei C. au trei nuclee benzenice condensate CAP. Care din următoarele reacţii sunt ireversibile? A. sulfonarea benzenului D. Referitor la compuşii halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă halogenul D. se poate face cu amestec sulfonitric E. are ca rezultat formarea acidului benzensulfonic 912. Br. I E. Sulfonarea benzenului: A. conţin unul sau mai mulţi atomi de halogen D. se poate face cu oleum D. gradul de saturare al atomilor de carbon din moleculă 916. au caracter aromatic mai puternic decât benzenul D. Cl. este o reacţie ireversibilă C. sunt izomeri de poziţie E. COMPUŞI HALOGENAŢI 914. este o reacţie de adiţie B. În funcţie de natura atomului de halogen din moleculă. numărul atomilor de halogen C. modelul lor spaţial E. este o reacţie reversibilă B. Compuşii halogenaţi se pot clasifica în funcţie de: A. un singur atom de halogen B. este o reacţie de substituţie E. este o reacţie de acilare Friedel-Crafts C. au numeroase aplicaţii în sinteza organică B. 8.HCl Alegeţi afirmaţiile corecte: A. halogenul poate fi F. produsul de reacţie se numeşte aldehidă fenilacetică 911.

bromură de terţbutil E. aromatici D. cu halogeni legat la atomul de carbon vecini B. geminali C. bromură de ciclobutil B. polihalogenaţi 918. bromură de izopropil D. nucleu aromatic 917. În funcţie de natura radicalului hidrocarbonat de care se leagă atomul sau atomii de halogen.compuşii halogeni pot fi: A. vicinali. bromură de izobutil C. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon terţiari: 147 . Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomi de carbon primari: A. nulari B. monohalogenaţi E.D. bromura de izobutil D. monohalogenaţi E. bromură de ciclopropil D. bromură de metilen 923. bromură de etil B. primari C. În funcţie de poziţia atomilor de halogen în moleculă. coplanari 919.2-dibromoetan 921. terţiari E. cuaternari 920. În funcţie de tipul atomului de carbon de care este legat atomul de halogen. compuşii halogenaţi pot fi: A. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de atomul de carbon primari: A. Precizaţi compuşii halogenaţi în care halogenul este legat de unul sau mai mulţi atomi de carbon secundari: A. bromură de izopropil C. bromură de n-propil B. bromobenzen E. polihalogen în care atomul de halogen ocupă poziţia întâmplătoare D. secundari D. alifatici nesaturaţi C. bromobenzen E. bromură de metil 922. 1. alifatici saturaţi B. compuşii halogenaţi pot fi: A. atomi de halogen diferiţi E. CH2Br C.

clorura de vinil C. 2. clorobenzenul D. halogenul reprezintă reactivul E. bromură de terţbutil B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. halogenul reprezintă substratul D. 2. clorura de metilen C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Cl2CH-CH2Cl se numeşte 1. clorura de metin D. clorura de benzil 928.3-dibromobutan este un compus halogenat vicinal D. compusul CH3-CHBr-CH3 se numeşte 1-bromoetan C. compusul CH3-CH=CH-Cl se numeşte 1-cloropropenă E.1-tricloroetan este un compus halogenat geminal B. alcanul reprezintă substratul B. 1-bromo-2.3.2-dimetilpropan C. Sunt compuşi halogenaţi alifatici saturaţi: A. Sunt compuşi halogenaţi alifatici nesaturaţi: A. 2-bromo-2-metilpropan D.1.1. cloroetena 927. se obţin numai produşi monohalogenaţi 930. clorometanul B. alcanul reprezintă reactivul C. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: A. tetraclorura de carbon E. 1. 1. α-cloronaftalina E.3-dibromociclobutan E.4-dibromobutan este un compus halogenat vicinal E. compusul CH2=CH-Cl se numeşte cloroetenă 925. clorura de alil D. compusul F-CH2–F se numeşte difluoroetan B. Sunt compuşi halogenaţi alifatici aromatici: A.2-tricloroetan D.3-dibromobutan este un compus halogenat în care atomii de halogen ocupă poziţii întâmplătoare 926.6-triclorohexan este un compus halogenat vicinal C. H3C CH3 C Br 924.3-dibromobutan B. 1. 1-clororpropena E. 1. clorura de metil B.A. 1. Referitor la halogenarea alcanilor alegeţi afirmaţiile adevărate: 148 . cloroetena C. clorobenzen 929.

neopentanului D. etanului C. derivaţii fluoruraţi ai alcanilor nu se obţin prin reacţii de substituţie cu F2 sau I2 C. prin clorurarea butanului se formează preponderant 1-clorobutan E. propanului D. toate legăturile C-H din molecula de butan se scindează la fel de uşor 934. CH2=CHCl este folosit la oţinerea clorurii de vinil B. în cazul clorului şi bromului C. la 5000C. diclorometanul are acţiune narcotică slabă C. uşurinţa de a substitui un atom de hidrogen legat de carbon cu un atom de halogen creşte în ordinea H-C primar < H-C secundar < H-C terţiar D. un atom de hidrogen este cel mai greu de substituit când este legat de un atom de carbon primar C. clorurarea poate avea loc fotochimic E. Se obţin doi compuşi monohalogenaţi la monohalogenarea: A. proporţia de compuşi halogenaţi dintr-un amestec de izomeri creşte în ordinea: primar< secundar<terţiar E. C2H5Cl este utilizat ca narcotic B. naftalinei 932. poate avea loc prin încălzire la 300-4000C. metanului B. un atom de hidrogen este cel mai uşor de substituit când este legt de un atom de carbon secundar B. clorometanul este supliment alimentar D. clorometanul este agent frigorific B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la monobromurarea fotochimică a butanului se formează în proporţie mai mare 1-bromobutan 935. alcanii reacţionează direct cu fluorul la lumină B. fenolului 933. prin monoclorurarea propanului se formează doi izomeri de poziţie D. butanului C. prin polimerizarea F2C=CF2 se obţine teflon C. cloroformul este folosit ca dizolvant pentru grăsimi 936. iodurarea se realizează indirect D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C6H5Cl este folosit ca agent de alchilare 937. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin clorurarea propenei cu clor. se formează clorura de alil B. cloroetanul este folosit ca dizolvant pentru lacul de unghii E. benzenului E.A. prin polimerizarea clorobenzenului se obţine benzina 149 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. propanului B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se obţine un singur compus monohalogenat la monoclorurarea: A. triclorometanul a fost utilizat ca anestezic E. naftalinei E. cel mai reactiv halogen este iodul 931. gamexanul este folosit ca insecticid D.

Referitor la compuşii halogenaţi cu reactivitate normală alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 1. explozibili 940. 1-cloro-2-propena D. clorura de benzil C. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută: A. clorura de terţbutil E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2-dicloroetena E. 1-cloro-1-propena 943. cloroetena 942. teflonul este un compus macromolecular deosebit de rezistent la acţiunea substanţelor chimice C. clorura de secbutil 150 . clorura de alil C. halogenul este legat de un atom de carbon aromatic B. clorura de alil B. 2-cloropropan C. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate normală: A. clorura de vinil D. inerţi din punct de vedere chimic B. clorura de etil B. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită: A.3-dicloropropanul D. cu reactivitate mărită D. clorura de vinil D. Pot da reacţie de hidroliză în condiţii normale: A. clorobenzenul C. 1-cloronaftalina 941. hidrolizează numai la cald C. freonii au miros neplăcut de sulf E. halogenul este legat de un atom de carbon saturat D. diclorodifluorometanul se mai numeşte frigen 938. clorobenzenul E. izomerul γ al hexaclorociclohexanului este folosit ca insecticid B. compuşii halogenaţi pot fi: A. tetraclormetanul este materie primă în procesul de sintză a teflonului E. hidrolizează doar la t0 şi p ridicate 944. fenilclorometanul B. freonii sunt substanţe inflamabile 939. 1. cu reactivitate normală E.C. reacţia de hidroliză are loc în mediu bazic E. cloroetena E. clorura de metil B. cu reactivitate scăzută C. CF2Cl2 reprezintă un freon D. Din punct de vedere al reactivităţii chimice. C2F4 se mai numeşte freon D.

prin hidroliza 1.945.1. compuşii trihalogenaţi geminali conduc la acizi carboxilici E. HO CH3CHCl2 + H2O HO CH2 B. prin hidroliza clorobenzenului se formează fenol C. compusul W este 1.2-etandiol E. prin hidroliza 1.2HCl W .HCl Z . CH3CCl3 + 3H2O CH3C(OH)3 + 3HCl HO D. prin hidroliza clorurii de metil se formează metanol B.2-dicloro-1-hidroxipropan D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reacţia de hidroliză a compuşilor halogenaţi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + CH3Cl + Cl2 / h X .1-dicloroetanului se formează acetaldehidă D. compusul W este glicerina 949.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl + Cl2 / CCl4 Y Z + 2H2O .2–dicloropropanul B. prin hidroliza 1.3-propantriol E. compusul Y este propanolul C. compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi conduc la alcooli B. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A.1-tricloroetanului se formează acid acetic 947. compusul Z este 1. Se consideră reacţiile chimice de mai jos: 400-8000C C3H6 + Cl2 X + H2O / HO . C6H5CH2Cl + H2O HO C6H5CH2OH + HCl 948.2.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Cl CH2 CH2 Cl + 2H2O CH3CHO + 2HCl E. compuşii dihalogenaţi vicinali conduc la compuşi carbonilici C.HCl Y + H2O / HO . compusul X este toluenul C. HO CH3CHCl2 + H2O CH3CHO + 2HCl HO CH2 OH + 2HCl C. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi cu halogenii situaţi în interiorul catenei conduc la cetone 946.2-dicloroetanului se formează 1. compusul X este 1. compusul X este clorobenzenul B. cu halogeni marginali conduc la aldehide D. compuşii dihalogenaţi geminali alifatici saturaţi. compusul Y este o-clorotoluenul 151 .

compusul W este alcoolul etilic D. Se consideră schema de reacţii: + 3Cl2 / FeCl3 AlCl3 X Y benzen + CH3Cl .3HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.4. compusul W este acidul acetic 954. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / FeCl3 AlCl3 benzen + C2H5Cl Y + Y' X . compusul X este clorura de benziliden B. Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O / HO toluen X . compusul Y este kelenul B. compusul X este etilbenzenul C. compusul Z este etanolul C. compusul X este 3-cloroetilbenzen B.2HCl . Se consideră schema de reacţii: Pd / Pb2+ C2H2 + H2 X + HCl Y + H2O / HO . compusul Y este clorura de benzil E. tetraclorura de carbon nu poate reacţiona cu bromul în condiţii fotochimice E. compusul Z este alcoolul benzilic 950. compusul X este toluenul B.H2O Z 951. compusul Y este benzaldehida D. compusul Y poate fi 4-cloroetilbenzenul 952. compusului cu formula moleculară C2H3Cl3 îi corespund 2 izomeri D.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1.3-triclorotoluenul D. compusul Z este benzaldehida E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2.6-triclorotoluenul 953.HCl . compusul X este clorobenzenul C. compusul W este aldehida acetică E. compusul Y poate fi 2-cloroetilbenzenul E. compusului cu formula moleculară C7H7Cl îi corespund 6 izomeri C. compusul X este xilenul D. compusului cu formula moleculară C7H6Cl2 îi corespund 10 izomeri aromatici B. compusul Z este alcoolul benzilic Y + H2 / Ni .2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl . compusul Y este 2. compusul Y este 2. compusul Y este alcoolul benzilic C. prin monoclorurarea catalitică a toluenului se formează clorura de benzil 152 .D.3.4-triclorotoluenul E.HCl Z K2Cr2O7 / H2SO4 W Alegeţi răspunsurile corecte: A.

trei compuşi halogenaţi vicinali C. Referitor la 1-cloropropan alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un compus dihalogenat geminal C. clorură de vinil D. propenă D. prin hidroliză în condiţii normale formează hidroxibenzen E. clorura de vinil E. este un compus halogenat aromatic D. clorură de fenilen C. clorura de se-butil B. este izomer de poziţie cu 2-cloropropanul B. trei compuşi halogenaţi geminali 961. clorura de alil D. Compusul cu formula moleculară C4H8Cl2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. patru compuşi halogenaţi vicinali D. clorură de alil E. prin hidroliză formează benzaldehidă 959. clorură de n-propil B. este un compus halogenat alifatic nesaturat B. etenă C. poate avea rol de agent de alchilare Friedel-Crafts E. clorura de izopropil 153 . doi compuşi halogenaţi geminali E. este un compus halogenat cu reactivitate mărită C. se formează printr-o reacţie de clorurare fotochimică D. clorură de benzil 960. Sunt compuşi halogenaţi primari: A.955. Sunt compuşi halogenaţi secundari: A. clorura de benzil C. este un compus monohalogenat B. prin hidroliză formează acid benzoic E. Referitor la clorura de benziliden alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de metil 962. are rol de agent de alchilare Friedel-Crafts 958. Precizaţi care dintre următorii compuşi reacţionează cu clorul atât prin reacţii de substituţie cât şi de adiţie: A. Alegeţi denumirile corecte corespunzătoare unor compuşi halogenaţi: A. este un compus halogenat aromatic C. etan B. Referitor la clorobenzen alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi compuşi halogenaţi vicinali B. prin hidroliză formează alcool n-propilic 957. are reactivitate scăzută D. ciclohexan 956. benzen E.

clorometanului B. La oxidarea n-propanolului. clorurii de benzil E. apă şi căldură E. H2SO4 C. clorura de n-butil D. numai prin metode indirecte CAP. Referitor la alcooli sunt adevărate afirmaţiile: A. clorura de benziliden D. 9. ALCOOLI 966. Alcoolii pot forma esteri anorganici cu următorii acizi minerali: A. monoxid de carbon şi hidrogen 968. au temperaturi de fierbere mari datorită legăturilor de hidrogen intermoleculare D. au densitatea mai mare decât a apei 967. propanonă C. datorită caracterului acid reacţionează cu NaOH formând alcoxizi E. La deshidratarea 2-butanolului. clorura de sec-butil C. în prezenţa hidroxidului de potasiu E. în prezenţa clorurii de aluminiu D. clorura de ciclobutil 963. clorurii de vinil D. clorurii de sec-butil 965. feniltriclorometan 964. Se formează alchene prin dehidrohalogenarea: A. dioxid de carbon. fotochimic B. sunt mai reactivi decât hidrocarburile corespunzătoare B. Clorurarea alcanilor poate avea loc: A. la temperatura de 400-5000C C. Sunt compuşi halogenaţi terţiari: A. H3PO4 154 . clorura de vinil E.B. în funcţie de condiţiile de reacţie. clorura de terţbutil B. clorura de benzil C. 1-butenă B. disecbutileter E. cloroetanului C. propanal B. poate rezulta: A. HCl B. 2-butenă C. în funcţie de natura agentului oxidant folosit. au caracter slab acid C. diterţbutileter D. eter butilic 969. clorura de 2-cloro-2-metilbutan E. poate rezulta: A. acid propanoic şi apă D.

prin fermentare oxidativă sub acţiunea unei enzime D. se poate utiliza ca medicament în boli de inimă D. Compusul cu structura: CH3 CH3 C OH CH3 se numeşte: A. t0C E.D. prin îmbibarea sa cu kieselgur se obţine o dinamită mai stabilă E. prin combustie conduce la dioxid de carbon şi apă E. Despre trinitratul de glicerină sunt adevărate afirmaţiile: A. H2S E. CH3OH + CH3OH → CH3OCOCH3 + H2O C. C2H5OH + HO–SO3H → C2H5–OSO3H + H2O H2SO4. ozon E. prezenţa etanolului în organism poate fi detectată cu ajutorul unei fiole care conţine K2Cr2O7 973. Formulei moleculare C4H10O îi corespund: A. trei alcooli primari C. se poate obţine printr-un proces de fermentaţie alcoolică B. din punct de vedere fiziologic are acţiune antidepresivă D. are formula moleculară C3H5(NO2)3 971. alcool terţbutilic D. soluţie acidă de dicromat de potasiu B. doi alcooli secundari E. este eterul rezultat prin reacţia dintre glicerină şi acidul azotic B. Indicaţi care din reacţiile de mai jos sunt corecte: A. consumat în cantităţi mari este toxic C. Despre alcoolul etilic sunt adevărate afirmaţiile: A. soluţie acidă de permanganat de potasiu C. explodează la încălzire bruscă sau la şocuri mecanice C. 4000C CH4 + 1/2 O2 CH3OH 60 atm B. CH3OH + NaOH → CH3–O-Na+ + H2O D. izobutanol C. Oxidarea etanolului se poate efectua cu: A. 2-hidroxi-2-metilpropan B. HNO3 970. doi alcooli primari B. terţbutanol 155 . reactiv Tollens 972. C2H5OH + CH3COOH C2H5OCOCH3 + H2O 974. un alcool terţiar 975. un alcool secundar D.

compusul W este acid adipic E.H2O W A. glicină E.2-ciclohexandiol C. 500 C + HOH / KOH X . Se dă schema de reacţii: Z + 2HOH / KOH . 1.HCl Y + Cl2 . Pot forma legături de hidrogen intermoleculare: A. Compusul cu structura: CH2 CH CH2 OH OH OH se numeşte: A.2-diclororpropanul B. Compusul cu structura: CH2 CH2 OH OH se numeşte: A. neopentanol 976.2.3-propantriol D. La oxidarea 3-pentanolului cu soluţie acidă de permanganat de potasiu se poate forma: A. 1. compusul W este ciclohexan-1. 1. acid formic E.2-dihidroxipropanul D. compusul Z este 1. compusul Y este ciclohexenă 981. compusul Y este 1. glicol C.HCl A. propilidentriol 977. acid acetic B.3-trihidroxipropan E. 1. compusul Y este alcoolul alilic E. compusul W este glicerina 980. acid propanoic C. apa 156 . glicocol B. glicerol B. compusul X este 1.2-dionă D. dioxid de carbon şi apă 979.2. glicerină C.2-dihidroxietan 978.2HCl W C6H5OH + 3H2 Ni X H2SO4 / 2000C _HO 2 Y KMnO4 / H2O Z KMnO4 / H2SO4 . compusul Z este ciclohexanol B. compusul X este clorura de alil C. Se dă următoarea schemă de reacţie: CH3 CH=CH2 0 + Cl2.2-etandiol D.E. acid butanoic D.

2-Metil-2-propanolul se poate prepara prin: A. reducerea butanonei cu Ni fin divizat D. este un alcool aromatic 985. sunt substanţe ionice C. se obţine prin hidroliza clorurii de benzil B. fenol 987. adiţia apei la izobutenă în prezenţa H2SO4 C. hidroliza alcalină a clorurii de izobutil B. alcoolul alilic D. izomerizarea n-butanolului 988. acetat de butil E. creşterea solubilităţii cu creşterea numărului de grupe hidroxil D. Etanolul formează esteri cu: A. acid acetic B. dizolvarea alcoolilor inferiori în apă B. anhidridă acetică D. hidrolizează D. acid azotic 984. alcoolul n-butilic C. glicerina 982. Despre alcoolul benzilic sunt adevărate afirmaţiile: A. acid acetic C. alcoolul sec-butilic D. dizolvarea alcoolilor superiori în apă 157 . Despre alcoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A. scăderea solubilităţii C. alcoolul terţbutilic 983. clorură de acetil C. etanolul C. alcoolul vinilic E. se formează din alcooli şi hidroxizi alcalini B. Care dintre următorii alcooli se poate oxida cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric? A.B. doi moli NaOH B. carbonat acid de sodiu D. alcoolul izobutilic E. se obţine prin hidroliza clorobenzenului D. se formează din alcooli şi fenoli E. este un alcool nesaturat C. alcoolul n-propilic B. este un alcool vinilic E. clorură de acetil E. hidroliza clorurii de terţbutil E. Alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu: A. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculele de alcool şi moleculele de apă determină: A. se numesc şi alcoolaţi 986.

Alcoolul metilic se poate obţine: A. în prezenţa unei cantităţi mici de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. glicerina se dizolvă în CCl4 158 . temperaturi de fierbere scăzute 989. în stare gazoasă alcoolii formează asocieri moleculare de tip (R–OH)n 994. natura catenei hidrocarbonate D. de 1090 995. parafina se dizolvă în CCl4 D. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. alcoolii elimină apa intermolecular. la rece. prin oxidarea glicerinei 991. formându-se esteri D. aldehidă acrilică C. etanolul se dizolvă în apă C.E. într-un alcool. prin oxidarea metanului la 60 atm şi 4000C C. depinde de condiţiile de lucru astfel: A. p. industrial. unghiul dintre legăturile C–H–O este. starea de agregare B. prin distilarea uscată a lemnului B. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A. formând alchine C. între moleculele de alcool se formează legături de hidrogen D. Eliminarea apei din alcooli. alcoolii elimină apa intramolecular. formându-se eteri E. între atomul de hidrogen al grupei hidroxil al unui alcool şi atomul de oxigen al grupei hidroxil de la alt alcool se exercită forţe de tip van der Waals C. prin fermentaţia glucozei D. legăturile C–O–H sunt polare B. densitate C. alcool vinilic D.f. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. tipul atomului de carbon de care este legată grupa hidroxil 993. etanolul se dizolvă în CCl4 E. al etanolului este mai mare decât p. din fracţiuni petroliere E. alcoolii inferiori sunt lichizi C. la majoritatea alcoolilor. parafina nu se dizolvă în apă B. acroleină E. aldehidă nesaturată B. industrial. în prezenţă de acid sulfuric. formând alchene B. densitatea de sarcină pozitivă se află la oxigenul şi hidrogenul grupei hidroxil E.f. hidroxipropanonă 992. în prezenţa unei cantităţi mari de acid sulfuric se elimină apa intermolecular. Alcoolii se pot clasifica în funcţie de: A. al glicerinei D. la cald. în molecula de alcool electronegativitatea atomilor componenţi creşte în ordinea O>C>H E. Prin deshidratarea 1.2. glicerina are vâscozitate mare datorită asocierilor moleculare B. deshidratarea internă are loc cel mai uşor la alcoolii terţiari 990.3-propantriolului în prezenţă de acid sulfuric se poate obţine: A. numărul grupelor hidroxil din moleculă E.

Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile corecte: A.996. are acţiune benefică asupra organismului uman D. glicolul are vâscozitate mai mare decât glicerina 997. se mai numeşte alcool de lemn B. se mai numeşte spirt alb B. doza letală de metanol pentru om este de 1g/kgcorp C. se administrează ca antidot al metanolului D. alcoolii sunt uşor solubili în apă B. H2O şi căldură E. poate fi folosit drept combustibil B. prin ardere formează produşi de reacţie care poluează atmosfera 1000. în organismul uman 999. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. coeziunea dintre molecule este mai mare în glicerină decât în etanol E. este un lichid incolor. Etanolul are multiple utilizări: A. se confundă foarte uşor cu glicerina datorită mirosului D. transformarea metanolului în organism are loc sub acţiunea unei enzime D. mai mic decât metanul E. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. dezinfectant C. combustibil 159 . în prezenţa catalizatorului H2SO4 1002. are miros dulceag 998. nu este o otravă E. se confundă uşor cu etanolul C. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. toxicitatea metanolului se datorează transformării lui în compuşi toxici. poate fi consumat timp îndelungat deoarece nu dă dependenţă 1003. în organism este transformat în formaldehidă şi acid formic B. se obţine industrial prin două metode bazate pe chimizarea metanului C. prin metabolizare în ficat se transformă în acetonă C. se obţine prin adiţia apei la etenă. glicerina este un diol D. este foarte inflamabil D. prin ardere se transformă în CO. se obţine prin fermentaţia alcoolică a zaharidelor C. se poate obţine prin chimizarea metanului la 1000C şi presiune E. este miscibil cu apa în orice proporţie B. are acţiune anestezică E.f. alcoolii lichizi aderă la pereţii vasului formând un menisc C. are putere calorică mare 1001. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. solvent B. Referitor la alcoolul metilic sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Referitor la metanol alegeţi afirmaţiile corecte: A. are p. datorită toxicităţii sale ridicate nu este folosit ca materie primă în industrie C. soluţia acidă de dicromat de potasiu îşi schimbă culoarea în prezenţa etanolului B. volatil E. se obţine din gaz de sinteză D.

Alegeţi-le pe cele corecte: A.D. spirt tehnic E. poate fi catalizată de acid fosforic E. are vâscozitate mare C. la fabricarea acidului picric 1008. glicerina intră în compoziţia unor produse cosmetice care catifelează pielea B. este greu solubilă în apă D. Prin deshidratarea 2-metil-2-butanolului se poate obţine: 160 . formol B. spirt sanitar D. la fabricarea trinitrotoluenului E. -SH D. etanolul este comercializat sub numele de spirt medicinal sau sanitar E. metanolul este foarte inflamabil şi arde cu o flacără albastru-deschis C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. glicerina conţine în molecule trei grupe –OH geminale D. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile corecte: A. Etanolul este utilizat cu diferite denumiri: A. bază de unguent 1004. conduce la formarea unei noi legături ζ B. între moleculele de alcool se stabilesc legături covalente C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. oţet 1005. este un triol B. -C≡N 1007. prin descompunerea TNG se obţin numai compuşi gazoşi E. spirt medicinal C. -NH2 C. Glicerina poate forma legături de hidrogen cu grupele: A. trinitratul de glicerină se obţine prin reacţia dintre glicerină şi acid azotos 1010. -NO2 B. este un lichid incolor 1006. în industria cosmetică B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. are gust dulce E. TNG se descompune prin autooxidare D. conţin în moleculă grupa –COOH B. trinitratul de glicerină intră în compoziţia dinamitei 1009. este o metodă generală de obţinere a alchinelor 1011. lichid în termometre E. Glicerina are multiple utilizări. se formează o alchenă C. -OH E. în industria alimentară C. lichid în termometre D. Referitor la deshidratarea alcoolilor. poate fi catalizată de acid sulfuric D.

de reducere 1015. metanoat de etil E. alcoolii au caracter acid foarte slab D. etanoat de etil D. are loc cu ruperea unor legături π 1013. au caracter de amfolit acido-bazic B. acetat de etil B. cu degajare de hidrogen D. 2-metil-2-butenă B. are loc mai uşor în ordinea: alcool primar < alcool secundar < alcool terţiar B. eter dimetilic 1016.3-dimetil-2-butenă D. Prin eliminarea unei molecule de apă între două molecule de etanol. Prin reacţia dintre alcool etilic şi acid acetic în prezenţa unui catalizator acid. 2. reacţia inversă reacţiei de deshidratare a alcoolilor este adiţia apei la alchine D. eter etilic C. hidroxid de sodiu B. acetat de etil B. hidrură de sodiu D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la alcooli: A. 2. alcoolat de sodiu C.A. Reacţiile de eliminare a apei din alcooli pot fi: A. schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici E.3-dimetil-1-butenă E. se poate forma: A. Prin reacţia dintre un alcool şi sodiu se formează: A. 2. apă E. intermoleculare B. etilat de etil D. produsul majoritar al reacţiei este alchena cea mai substituită C. reacţia metalelor alcaline cu alcoolii este mai violentă decât cu apa B. este o reacţie de eliminare E. reacţionează cu metale alcaline C. reacţionează cu hidroxid de sodiu. acetat de metil C.2-dimetil-2-butenă C. Referitor la deshidratarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. de adiţie D. etanoat de etil 1014. alcoolii inferiori sunt solubili în apă 161 . intramoleculare C. alcoxid de sodiu 1018. reacţionează cu bazele tari 1017. 2-metil-1-butenă 1012. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se formează: A. alcoxizii alcalini sunt substanţe ionice C. dietileter E. de substituţie E.

Se consideră schema de reacţii: H2O 5000C C3H6 + Cl2 X . acetonă 1021. compusul Y este acetaldehida D.2-dicloropropanul B. prin oxidarea blândă a alcoolilor secundari se formează acizi carboxilici 1022. etanal B. prin oxidarea energică a alcoolilor terţiari se obţine un amestec de acizi carboxilici cu număr mai mic de atomi de carbon E.HCl . acetonă E. compusul Z este dioxidul de carbon 1023. acid acetic. compusul Z este propadiena 1024. acid propanoic B. dioxid de carbon şi apă 1020.E. Referitor la oxidarea alcoolilor alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Y este acidul etanoic E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. propanal D. Se consideră schema de reacţii: 0 H2O 500 C C3H6 + Cl2 X . culoarea se schimbă din portocaliu în verde B. ionii alcoxid sunt baze mai slabe decât ionul hidroxid 1019. compusul Y este alcoolul alilic D. Prin oxidarea izopropanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric se formează: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. agentul oxidant K2Cr2O7 / H2SO4 acţionează mai energic decât KMnO4 / H2SO4 C. acid etanoic D. propanonă C.HCl . acetaldehidă C. la oxidarea etanolului se poate forma: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 2[O] / KMnO4 + H2SO4 C2H4 + H2O X Y + Z (compus anorganic) Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanolul C. compusul X este clorura de alil C. În funcţie de agentul oxidant folosit.2HCl W 162 . compusul X este 1. alcoolii terţiari sunt stabili la acţiunea K2Cr2O7 / H2SO4 D. compusul X este glicolul B. compusul Y este 2-propanol H2SO4 Y _ Z H2O Y + Cl2 / CCl4 + 2HOH Z . prin oxidarea etanolului cu dicromat de potasiu în soluţie de acid sulfuric. compusul Z este propina E. acid acetic E.

metilamină B. alchene 1027.B. acetaldehidă E. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 +Y C2H4 + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. dietilenglicol 1031.2. etanol C. sunt compuşi difuncţionali 1030. insolubile în apă C. cu consistenţa unei ceri E. alcooli D. Prin reacţia de etoxilare a etandiolului se poate obţine: A. compusul Y este 3-propenol C. se foloseşte la alchilarea alcoolilor 1026. fenoli E. polietilenglicolul este un material solid. dihidroxietileter E. sunt miscibile atât cu alcoolii cât şi cu eterii D. compusul W este 1. prin etoxilarea etanolului se formează celosolv C. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. propanonă 1028. glicocol B. are o mare reactivitate chimică B.3-tricloropropan D. sunt substanţe solide. amoniac B. prin etoxilarea glicolului se formează un dihidroxieter D. participă la reacţii de deschidere a ciclului D. eterii se obţin prin eliminarea intramoleculară a apei din alcooli 1029. amine C.3-trihidroxipropan E.2. se obţin prin etoxilarea alcoolilor inferiori B. sunt folosite ca solvenţi E. glicină C. compusul W este 1. Referitor la hidroxieteri sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul X este etandiolul celosolv 163 . acid acetic D. compusul X este glicolul B. compusul Z este 1. se mai numeşte glicocol C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un hidroxieter E. Referitor la oxidul de etenă alegeţi afirmaţiile corecte: A. diglicol D. prin etoxilarea alcoolilor se formează halohidrine B.2-dihidroxipropan 1025.

compusul X este etanolul D. 2 CH3CH2OH B. + Na + H2O KMnO4 / H2SO4 CH3CH2OH + Na + HO CH3 E. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. CH3CH2O + CH3CH2OH2 CH3CH2OH C. compusul Z este n-propanolul E. compusul X poate fi 2-cloropropanul C. compusul Y este etilenoxidul E. HO CH2CH2 OH + H2C O CH2 HO CH2CH2 O CH2CH3 C. Sunt posibile următoarele reacţii chimice: A. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH=O K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3COOH D. compusul Y este propena D. compusul Z este izopropanolul 1033. CH3CH2O D. compusul X poate fi clorura de n-propil B. compusul Y este oxidul de etilenă 1032. CH3CH2OH + H2C HO CH2CH2 CH2 Z K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 O O CH2CH3 O B. 164 .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. CH CH3 OH CH3CH2OH + H2O CH3CH2OH KMnO 4 / H2SO 4 CH3COOH 1034. Se consideră schema de reacţii: + H2O / H2SO4 X Y .C.

CH3 CH3 E. sodiu + etanol E.2-dimetil-1-propanol C. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 OH CH3 se numeşte: A. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH2 CH3 OH se numeşte: A. oxid de etenă + etanol D. 2-butanol 1036. alcool terţbutilic B. alcoxid + apă 1039. alcool terţbutilic E. alcool terţbutilic B. Se formează acizi carboxilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. alcool n-butilic E. acid etanoic + etanol B. Compusul cu structura: CH3 CH CH2 CH3 OH se numeşte: A. izopentanol 1038. 2-metil-1-propanol E. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3 C CH3 + CO2 + H2O O C CH3 OH H2C O CH2 + HOH CH2 OH CH2 OH 1035. 1-hidroxi-2. neopentanol B. alcool izobutilic C. propanol cu KMnO4 / H2SO4 165 . Se formează eteri prin următoarele reacţii: A. etanol + etanol C. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. 2.2-dimetilpropan D. alcool secbutilic D. alcool izobutilic C. alcool secbutilic D. 2-metil-3-propanol 1037.

este inert din punct de vedere chimic E. trans) + HOH / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Z W Alegeţi răspunsurile corecte: A.C. substanţe cu caracter neutru D. Cl3C-CHO C. este un lichid vâscos B. are consistenţa unei ceri C. este un compus macromolecular D. compusul X este 1-butena B. patru izomeri cu structură ramificată D. doi izomeri cu structură liniară B. 2-propanol cu KMnO4 / H2SO4 E. C2H5COOH 1044.HCl X (cis. compusul Z este 2-butanolul E. izopropanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. trans) + X' + HCl Y . este un hidroxiester E. compusul W este acidul butanoic 1041. Se formează compuşi carbonilici prin oxidarea următorilor alcooli: A. C2H5OH E. trei izomeri cu structură liniară C. n-butanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 B. NH3 B. terţbutanol cu KMnO4 / H2SO4 1043. Referitor la polietilenglicol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. şase izomeri cu structură ramificată 1042. Alcoolul cu formula moleculară C5H12O prezintă: A. n-butanol cu KMnO4 / H2SO4 C. cinci izomeri cu structură ramificată E. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. el însuşi 1045. C6H5-CH3 D. compusul X este 2-butena C. substanţe cu caracter bazic C. substanţe cu caracter acid B. compusul Z este 1-butanolul D. masa molară poate ajunge până la 150 000 166 . etoxilarea etanolului 1040. Se consideră schema de reacţii: t > 6500C C4H10 X (alchena) + H2 X (cis. alcool terţbutilic cu KMnO4 / H2SO4 E. Oxidul de etenă poate reacţiona cu: A. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D.

alcool benzilic D. un nitroalcan D.1–tricloro–2-hidroxietan E. oxid de etenă C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. un alcool terţiar 1048. 2–butanol C. la lumină D. prin deshidratare formează toluen 1052.1–butanol B. Dihidroxietileterul se mai numeşte: A. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp2 C. conţine un atom de carbon primar E. Precizaţi care sunt alcolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă nu formează o alchenă: A. Prin reacţia glicerinei cu HNO3 poate rezulta: A. patru alcooli primari C. reacţionează cu bromul. un eter C. compusul X este etanal C. patru alcooli secundari E. etilenglicol D. Precizaţi care sunt alcoolii monohidroxilici care prin eliminare intramoleculară de apă formează o alchenă ce prezintă izomerie geometrică: A.1–butanol B. compusul Y este eter etilic 1051. 1. un ester B. izobutanol 1049. Referitor la alcoolul benzilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. C2H4 + H2O X Y .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. ciclobutanol D. compusul Y este dietileter E. compusul X este etanol B.1.1046. este un alcool aromatic polinuclear B. trei alcooli secundari D. diglicol B. glicol E. etilenglicol 1050. 2–butanol C. compusul Y este acetat de etil D. trinitroglicerină 167 . dietilenglicol 1047. trei alcooli primari B. Formulei moleculare C5H12O îi corespund: A. terţbutanol E.

TNG intră în compoziţia dinamitei C. alcool benzilic B. compusul Y este acid acetic D. K2Cr2O7/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli D. alcoolul metilic se mai numeşte alcool de lemn E. glicerolul este un alcool trihidroxilic D. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + X / H2SO4 conc. compusul X este 1–propanol B. 3–ciclobutenol E. compusul Y este diizopropileter E. compusul Y este etina E. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt alcooli nesaturaţi: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. alcoolul benzilic este un alcool aromatic E.E. KMnO4/H2SO4 este un agent oxidant energic pentru alcooli C. C3H6 + H2O X Y . la autooxidarea TNG rezultă numai gaze B. alcoolul alilic este un alcool saturat B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. sunt compuşi hidroxilici în care grupa funcţională este legată de un nucleu aromatic B. compusul X este propanol C. 1. alcool alilic C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Ni Y aldehida acetica + H2 X .2–etandiol D. glicolul este un alcool dihidroxilic C. Referitor la alcooli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul X este etanol B. hidroxieterii rezultaţi prin etoxilarea alcoolilor inferiori sunt folosiţi ca solvenţi pentru diferiţi compuşi organici 1057. incolor 1053. un lichid uleios. alcoolii primari se oxidează uşor cu agenţi oxidanţi E. compusul X este izopropanol D. molecula de metanol este polară 1055. glicerina este un alcool dihidroxilic D. compusul Y este etena 1056. compusul X este 2–propanol C. ciclohexanol 1058. Precizaţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolul izobutilic este un alcool secundar 168 . compusul Y este dietileter 1054.

solubilitatea în apă a alcoolilor scade cu mărirea radicalului hidrocarbonat B. adiţia apei la etină B. alcoolii pot conduce la: A. alcoolul 2–propilic C. alcoxizi 1064. Se poate obţine alcool benzilic prin: A. reducerea etinei cu catalizator de nichel E. Cl2/CCl4 B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcoolii au formula generală Ar–OH 1062.1059. reducerea aldehidei acetice 1066. alcani B. 1–propanol E. K2Cr2O7/H2SO4 1063. 2–propanol D. reducerea propanalului E. în funcţie de condiţile de reacţie. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–OH se poate numi: A. adiţia apei la propenă 1065. adiţia apei la fenilacetilenă. hidroliza clorurii de benziliden. alcool n–propilic B. Se poate obţine 1–propanol prin: A. adiţia apei la etenă C. H2O/H2SO4 C. urmată de reducere B. alcool alilic C. esteri E. În prezenţa acidului sulfuric. urmată de reducere 169 . reducerea propanonei D. Alcoolul alilic poate reacţiona cu: A. KMnO4/H2SO4 E. alcoolaţii sunt compuşi puternic ionizaţi D. în alcooli grupa funcţională hidroxil poate fi legată de un atom de carbon hibridizat sp2 E. alcool n–propilic 1060. 2–propen-1–ol E. 1–propenol D. Se poate obţine etanol prin: A. hidroliza clorurii de n-propil B. alchene C. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen C. NaOH D. alcool vinilic B. hidroliza clorurii de benzil C. 1–hidroxipropan 1061. eteri D. Compusul cu structura CH2=CH–CH2–OH se poate numi: A. hidroliza clorurii de etil D. hidroliza propanoatului de propil C.

Se poate obţine glicerină prin: A. oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 C. oxidare cu reactie Bayer 1071. I < II < III < IV < V B. izobutanol E. oxidarea alcoolului alilic cu reactiv Bayer 1070. acid metanoic B. III > IV > V E. II: etanol. IV: glicol. Se consideră următorii alcooli: I: 1–butanol. V < I < II 1068. V > IV > I 1069. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. V < IV < III C. Se consideră schema de mai jos: + H2O X Y X . 1–butanol C. acid etanoic C. etanol B. Alegeţi variaţia corectă a punctelor lor de fierbere: A. oxidare cu reactiv Fehling E.D.H2O Compusul X poate fi: A. oxidare cu reactiv Tollens D. IV: alcool sec–butilic. II: 2–butanol. acid butanoic E. adiţia apei la acroleină C. V < IV < III D. oxidarea blândă a alcoolului alilic cu KMnO4/H2SO4 E. hidroliza monoclorobenzenului E. Se consideră următorii alcooli: I: metanol. hidroliza diclorohidrinei glicerinei D. II = IV < I D. Prin oxidarea 3–pentanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se poate obţine: A. V: alcool terţbutilic. V: glicerină. III: 2–propanol. III < IV < V E. III: alcool izobutilic. III < I < II C. oxidare cu KMnO4/H2SO4 B. Alcoolul alilic nu se poate transforma în acroleină prin: A. apă 170 . 2–butanol D. acid propanoic D. hidroliza benzoatului de benzil 1067. ciclobutanol 1072. hidroliza grăsimilor B. I < II < V B.

3–butandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–3–pentanol CH2 CH3 CH3 CH2 C CH2 CH3 OH B. acid acetic C. 1–butanolul şi etil–propil–eterul sunt izomeri de funcţiune C. compusul cu structura (C2H5)2C(CH3)CH2OH se numeşte 2–etil–2–metil–1–butanol B. compusul cu structura [(CH3)2CH]2CHOH se numeşte 2. nici un alcool cu structură liniară 1077. trei alcooli cu structură ciclică C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte ciclohexanol OH D. compusul cu structura (CH3)3C(CH2)3OH se numeşte 4. dioxid de carbon E. acid acetic C. 1–butanolul şi 2–butanolul sunt izomeri de poziţie B. 1–butanolul şi 1–butanalul sunt izomeri de funcţiune E. acid propanoic D. Prin oxidarea 2. apă 1075. Compusul cu formula moleculară C4H6O prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcooli: A. compusul cu structura CH3–CH=CH–OH se numeşte alcool alilic 171 . acid formic B. apă 1074. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. acid formic B.4–dimetil–1-pentanol D.4–dimetil–3-pentanol CH3 CH CH CH CH3 CH3 OH CH3 C. un alcool cu structură liniară E. doi alcooli cu structură ciclică B. acid propanoic D. compusul cu structura (CH3CH2CH2)2CHOH se numeşte 4–heptanol 1078. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3–pentandiolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat se obţine: A.1073. 1–butanolul şi ciclobutanolul sunt izomeri de funcţiune D. compusul cu structura CH3CH2CH2CH(CH3)CH2CH2OH se numeşte 4–metil–1–hexanol E. doi alcooli cu structură liniară D. compusul cu structura C6H5–CH(OH)–C6H5 se numeşte difenilmetanol E. Prin oxidarea 2.2–dimetil–5-pentanol C. dioxid de carbon E. alcoolul benzilic şi o–crezolul sunt izomeri de poziţie 1076.

compusul X este ciclohexena C. compusul Y este 2–propanol 1082. compusul Y este acidul hexanoic D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2–pentanol CH3 CH3CH2CH2 C CH3 OH B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2–metil–2. compusul X este acidul acetic D.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 + H2 / Ni Y glicol X . Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 2-propanol X Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: 172 + H2 / Ni Y . Se consideră următoarea schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 H2SO4 Y ciclohexanol X . compusul Y este 1–propanol E. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4–metil–3–pentanol CH3CH2 CH CH CH3 OH CH3 1081. compusul X este hexena B. compusul Y este acidul stearic E. compusul X este acetona B. compusul Y este acidul 1.1079. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3–etil–4–butanol CH3CH2 CH CH2OH CH2CH3 C.3–pentandiol CH3 CH3 C CH CH2 CH3 OH OH D. compusul X este propanona C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1–bromo–2–etil–2–butanol CH2CH3 CH2 C CH2CH3 Br OH E.6–hexandioic 1080.

Se consideră schema de reacţii: + H2O H2SO4 R. compusul X este 1. Y X .3–propantriol C.H2O Ştiind că X este un eter ciclic.2–etandiol E. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + Cl2.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1. compusul X este etena D. compusul Y este etanul 1083. compusul X este alcoolul vinilic B.2. compusul Y este 1. compusul X este aldehida acetică C. compusul X este etena B. compusul X este oxidul de etenă C. Se consideră schema de reacţii: + 2H2O + 3HNO3 / H2SO4 conc. compusul Y este trinitroglicerina 1087. Se consideră alcoolul cu structura de mai jos: T.N. compusul Y este clorura de benzil D. compusul X este diclorhidrina glicerinei D.G. H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este alcool vinilic 1086. compusul Z este o–crezol Y + H2O Z . compusul Y este o–clorotoluenul C. compusul Z este alcool benzilic E. compusul Y este glicolul 1084. Tollens Y Z CH3COOH X . compusul Y este etanolul D. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X KMnO4 / HO . compusul Y este glicerina E. 173 . alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl . compusul X este etanul C. h C6H6 + CH3Cl X . compusul X este toluenul B.A.2–etandiolul E. compusul Y este etanolul E.2HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etena B.3H2O . compusul Y este glicolul D. compusul X este glicerina B.HCl 1085.

ionii alcoxid sunt baze mai tari decât ionul hidroxil E. se pot obţine prin reacţia dintre fenoli şi sodiu 1091. conţine doi atomi de carbon secundari D. sunt compuşi puternic ionizaţi D. conţine trei atomi de carbon primar C. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi sodiu B. conţine doi atomi de carbon cuaternari 1089. 174 . Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos au structură stabilă: A. conţine doi atomi de carbon terţiar D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la alcoxizi: A. se pot obţine prin reacţia dintre alcooli şi hidroxizi alcalini C.CH3 CH2 OH C CH2 OH OH Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon terţiar 1088. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine doi atomi de carbon terţiar E. Se consideră compusul cu structura de mai jos: CH3 CH2OH H3C CH3 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine patru atomi de carbon primari B. conţine un atom de carbon secundar E. conţine şase atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. nu conţine nici un atom de carbon hibridizat sp 1090. conţine trei atomi de carbon primari C.

CH3–CH2–CH=CH–OH 1092.CH3 C CH CH3 OH B. din gaz de sinteză C. se foloseşte la fabricarea metanolului 1094. se pune pe frunzele de tutun pentru a împiedica încreţirea lor C. provoacă dilatarea vaselor de sânge D. acţioneză ca lubrifiant între moleculele de polimeri D. CH2 C CH2 OH CH3 C. este utilizată drept combustibil E. este un constiutuent valoros al vinurilor de calitate C. Referitor la etanol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un alcool nesaturat 175 . este component de bază la prepararea băuturilor alcoolice alături de metanol B. intră în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern D. prin distilarea uscată a lemnului D. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. are gust amar B. Metanolul se poate obţine: A. stimulează producerea unor hormoni diuretici C. reprezintă materie primă în sinteza de medicamente E. cu miros de migdale amare 1096. prin hidroliza clorurii de metil 1095. prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 4000C şi 60 atm B. este un constituent al glicolului 1097. hidrocarbura folosită pentru obţinerea industrială a etanolului este acetilena C. este un lichid gălbui. prin adiţia apei la etenă E. este o substanţă solidă care se sfarmă la 00C E. este un alcool primar B. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reprezintă materie primă în sinteza unor compuşi organici D. CH3 CH CH CH2 OH D. are acţiune depresivă B. CH3–CH=CH–CH2–OH E. se adaugă în compoziţia bomboanelor pentru a împiedica procesul de cristalizare a zahărului B. prin metabolizare în ficat se transformă în acetaldehidă E. Referitor la acţiunea fiziologică a etanolului în organismul uman alegeţi afirmaţiile adevărate: A. consumul excesiv de alcool este benefic asupra sănătăţii 1093. este un alcool trihidroxilic C.

glicolul E. alcool izobutilic 176 . xilenii 1100. propina B. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la aldehide C. alcoolul benzilic C. fenolul B. alcoolii şi fenolii sunt compuşi hidroxilici D. toluenul E. intră în compoziţia pastelor de dinţi (împiedică uscarea acestora) D. 2–butanol E. se încorporează în unele materiale plastice pentru a le păstra palsticitatea 1098. prin oxidare blândă patru alcooli conduc la cetone E. Precizaţi care dintre alcoolii cu formula moleculară C4H10O nu se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. Precizaţi alcoolii care se pot obţine prin adiţia apei la o alchenă: A. sec-butanol D. este materie primă pentru fabricarea unor răşini sintetice B. propena C. este matrie primă pentru fabricarea novolacului C. în alcoolii primari grupa hidroxil este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 B. toţi alcooli se pot oxida energic 1103. prin oxidarea cu permanganatul de potasiu şi acid sulfuric a unui alcool secundar se formează o cetonă E. etanol C.D. este uşor solubilă în apă 1099. are acţiune emolientă aspra pielii E. Referitor la glicerină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la cetone D. 2-butanol C. metanol B. Pot reacţiona cu sodiu metalic: A. Referitor la alcoolii cu formula moleculară C5H12O (fără stereoizomeri) sunt adevărate afirmaţiile: A. propanolul D. prin oxidare blândă trei alcooli conduc la aldehide B. etanolul are caracter slab acid 1102. în alcoolii aromatici grupa hidroxil poate fi legată de inelul aromatic C. 1–propanol D. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. alcool alilic 1104. Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. 1-butanol B. alcoolul alilic D. fenolul 1101. se obţine din gazul de sinteză E.

hidroliza clorurii de benzil 1109. compusul X este propanona C.E. reducerea butanonei E. reducerea butanalului C. hidroliza clorurii de n-butil E. Se consideră schema de reacţii: X + H2 Ni Y H2SO4 . Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H ciclohexena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A.H2O K2Cr2O7 / H2SO4 Z . compusul X este 2–propanol B. reducerea butanonei D. adiţia apei la 1–butenă B. Se poate obţine 2–butanol prin: A. Se poate obţine ciclohexanol prin: A. compusul Z este propenă 1110.CO2 . condensarea crotonică a două molecule de aldehidă acetică. compusul Y este ciclohexanonă E. compusul Z este 2–propanol E. Alegeţi alcoolii care pot suferi reacţii de deshidratare: A. reducerea ciclohexanonei C. adiţia apei la ciclohexenă E.H2O CH3COOH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2–propanol D. urmată de reducerea cu nichel a produsului format 1107. alcool terţbutilic 1105. alcool terţbutilic 1106. Se poate obţine 1–butanol prin: A. metanol B. reducerea butanalului D. compusul X este ciclohexanol B. adiţia apei la 2–butenă C. condensarea crotonică a două molecule de acetaldehidă. alcool secbutilic E. etanol C. compusul Y este ciclohexan 177 + H2 / Ni Y X . hidroliza clorurii de ciclohexil D. alcool izobutilic D. adţia apei la 1–butenă B. compusul X este ciclohexanonă C. compusul Y este ciclohexanol D. hidroliza fenoxidului cu sodiu B. urmată de reducerea cu borohidrură de sodiu 1108.

FENOLI 1113. Se consideră schema de reacţii: H2C X + H2O Y + H2 / Ni + Z O CH2 HO CH2 CH2 O CH2 CH3 .compusul X este clorura de vinil B. compusul Y este alcool vinilic C.H2O CAP. pirocatecol 1114. pirocatechină C.2. compusul Z este etanoat de metil + H2O KMnO4 / H2SO4 Y +X/H Z . 1. 1. Compusul cu structura: OH HO OH se numeşte: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: etoxid de sodiu X . compusul Z este glicol E. hidrochinonă 178 .4-benzendiol B. compusul Y este acid etanoic E. compusul Y este etanol D.4-dihidroxibenzen C. pirogalol E. compusul Y este etanol D. compusul este etanol 1112. A. compusul X este etenă C.NaOH Alegeţi răspunsurile corecte. hidrochinonă D. 1. Compusul cu structura: OH OH se numeşte: A. 10.3-benzentriol B. compusul X este etanol B.1111.

formiat de fenil 1120. reacţia de polimerizare 1121. pirogalol 1115. floroglucină C. acid formic D. reacţia cu hidroxid de sodiu C. 2. acid acetic E. Fenolii pot da reacţii de: A. deshidratare 1118.4-dibromofenol E. halogenare B. Compusul cu structura: OH CH3 se numeşte: A. Despre fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia de deshidratare D. grupa hidroxil capătă proprietăţi slab bazice D. alchilarea 179 . având caracter acid E. nitrare D. 4-bromofenol D. acetat de etil C. reacţionează cu hidroxid de sodiu C. 1. Reacţiile comune fenolului şi benzenului sunt: A. 2. o-crezol D. pirogalol E. oxidare E. acetat de fenil B. La bromurarea fenolului se poate obţine: A. reacţionează cu sodiu metalic B. 2-metilfenol B. Reacţiile comune alcoolilor şi fenolilor sunt: A. au caracter acid mai slab decât alcoolii 1117.4. sub influenţa radicalului aromatic. în mediu bazic fenolii cedează protonul grupei hidroxil. reacţia de esterificare E. sulfonare C. reacţia cu metale alcaline B.6-tribromofenol 1119. o-hidroxitoluen 1116. 2-bromofenol B.2. 3-bromofenol C.D. În urma reacţiei dintre fenol şi anhidridă acetică se poate obţine: A.3-trihidroxibenzen E.

Compusului cu formula moleculară C7H8O îi corespund izomerii: A. 1 eter 1124. cu formare de fenoxizi E. α-naftolul E. reacţia nu poate avea loc 1123. Sunt fenoli cu două nuclee aromatice: A. caracterul acid E. policondensarea 1122. p-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic B. acidul acetic reacţionează cu fenoxidul de sodiu E. spre deosebire de alcooli. sulfonarea E. reacţionează cu hidroxid de sodiu D. 2. Sunt adevărate afirmaţiile: A. Reacţia fenolilor cu metale alcaline decurge: A. cu degajare de hidrogen C. cu degajare de oxigen B. Clasificarea fenolilor se poate face după următoarele criterii: A. numărul de cicluri aromatice B. Compusul cu structura de mai jos: CH3 OH H3C CH CH3 se numeşte: A. 1 alcool D. fenolii. numărul de grupe hidroxil D.B. numărul de catene laterale C. p-crezolul D. m-crezolul C. o-crezolul B. 4 fenoli C. nitrarea D. fenolul poate fi utilizat ca revelator fotografic 1125. 3 fenoli B.4-dihidroxitoluen B. 2 alcooli E. cu eliminare de apă D. caracterul bazic 1126. fenolul este un lichid puţin solubil în apă C. 2-hidroxi-5-metilizopropilbenzen C. 3-metil-5-izopropilfenol 180 . β-naftolul 1127. 3-hidroxi-4-izopropiltoluen D. acilarea C.

timol 1128. α-naftolul D. o-crezolul B. fenoxizii alcalini sunt substante covalente. fenolul 1130. 2. p-crezolul E.NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. m-crezolul D. pirogalolul B. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A.4-diclorofenol E. se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini 1132. Referitor la fenoli sunt adevărate afirmaţiile: A.6-diclorofenol 1134. rezorcina E. fenolii au caracter acid E. Sunt fenoli monohidroxilici: A. pirocatechina C. soluţia apoasă de fenol are caracter bazic D. Clorurarea fenolului cu clor în exces. compusul Y este acetatul de metil 181 . Sunt fenoli dihidroxilici: A. participă la reacţii chimice numai prin grupa hidroxil D. reacţionează cu cloruri acide E. sunt acizi mai slabi decât acizii carboxilici C. reacţionează direct cu acizii carboxilici D. fenolii sunt acizi mai tari decât acidul carbonic 1131. Se consideră succesiunea de reacţii: + NaOH CH3COCl C6H5OH Y X _H O . m-clorofenol C. fenolul este foarte puţin solubil în apă C. reacţiile acido-bazice la care participă fenolii şi fenolaţii stau la baza separării fenolului din amestecuri cu alte substanţe organice B. participă la reacţii chimice numai pe nucleul aromatic E. fenolaţii sunt substante ionice B. în condiţii catalitice. solubile în apă C. o-clorofenol B. hidrochinona 1129. compusul X este fenolatul de sodiu C.E. poate conduce la: A. compusul X este fenoxidul de sodiu B. timolul C. grupa funcţională hidroxil este polară B. 2. p-clorofenol D. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile corecte: A. suferă reacţii de oxidare la fel ca şi alcoolii 1133.

CH3COCl B.şi para-nitrofenol D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 2. hidrochinona C. fenolul are trei izomeri monocloruraţi C. 2. reacţia cu hidroxidul de sodiu diferenţiază alcoolii de fenoli D. H2O D. Alegeţi afirmaţiile corecte: 182 . (CH3CO)2O 1136. 2.6-dinitrofenol D. O2 E.D.4-dinitrofenol B.6-trinitrofenol E. 2. Fenolul poate reacţiona cu: A. Sunt fenoli monohidroxilici: A. 2. pirogalolul D. fenolul poate suferi reacţii de deshidratare la temperatura camerei 1140. Prin nitrarea fenolului cu exces de reactiv se poate obţine: A. pirogalolul este un fenol dihidroxilic B. C6H5COOH 1137. fenoxizii au caracter bazic B. fenolii monohidroxilici derivaţi de la toluen se numesc crezoli E. Cl2 / FeCl3 C.5-trinitrofenol 1141. hidroxibenzenul B. reacţia de oxidare este comună atât alcoolilor cât şi fenolilor E. compusul Y este acetatul de fenil 1135. CH3COOH E. Sunt adevărate afirmaţiile: A. în reacţia dintre fenol şi hidroxid de sodiu se degajă hidrogen C.6-trinitrofenolul E. prin reacţia dintre fenolat de sodiu şi clorura de acetil se obţine benzoat de fenil D. fenolii au caracter acid mai puternic decât apa şi alcoolii E. prin nitrarea fenolului se poate obţine un amestec de orto.4.4. compusul Y este fenilmetileterul E. NaOH C.4. clorura de acetil reacţionează cu fenolul.5-dinitrofenol C. acidul clorhidric scoate fenolul din fenoxid de sodiu 1139. nitrarea fenolului este o reacţie de substituţie 1138. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 3. 2-naftolul 1142. prezenţa grupei hidroxil în molecula fenolului activează nucleul benzenic B. Br2 / FeBr3 D. sub presiune C. Na B. Fenolul poate reacţiona cu : A.

compusul cu structura de mai jos se numeşte β-naftol 183 . C6H5OH + CH3COOH C6H5OCOCH3 + HCl E.A. nucleul aromatic din molecula fenolului are caracter hidrofob B. acidul carbonic este un acid mai tare decât ionul hidroniu 1143. fenolii dau toate reacţiile caracteristice alcoolilo E. fenolii pot participa la reacţii de esterificare C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. fenolul are caracter acid mai slab decât acidul carbonic B. fenoxizii alcalini sunt insolubili în apă D. C6H5–O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 1145. prin bromurarea fenolului cu brom se poate obţine un amestec de orto-bromofenol şi parabromofenol 1146. grupa hidroxil din molecula fenolului orientează ceilalţi substituenţi numai în poziţia meta 1144. acidul acetic este un acid mai tare decât fenolul E. C6H5OH + C6H5OH → C6H5OCOC6H5 + H2O FeCl3 D. ionul hidroniu este un acid mai slab decât fenolul D. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH C. KMnO4 E. C6H5OH + NaOH C6H5–O-Na+ + H2O C. halogenarea fenolului cu clor are loc la 5000C şi 40 atm D. bromurarea fenolului cu brom poate avea loc în prezenţa unui catalizator de FeBr3 E. Catalizatorii utilizaţi la halogenarea fenolului pot fi: A.compusul cu structura de mai jos se numeşte m-crezol CH3 OH B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul benzoic are caracter acid tare decât fenolul C. CCl4 B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Precizaţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. AlCl3 1147. rezultând fenolaţi solubili în apă B. C6H5OH + Na → C6H5–O-Na+ + 1/2H2 ↑ B. fenolii se dizolvă în soluţii apoase de hidroxizi alcalini. fenolii au caracter acid mai puternic decât alcoolii C. FeBr3 D. FeCl3 C.

sunt compuşi neionici B. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirogalol OH HO OH E. Referitor la fenoli.5-trifenol 184 .2. 1. reacţionează cu acidul clorhidric. aciditatea mai mare a afenolilor faţă de alcooli poate fi demonstrată prin reacţia cu hidroxid de sodiu D. Crezolii pot fi: A. mai slab decât alcoolii B. II < IV < III C. 1. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. refăcând fenolul 1150. soluţia apoasă de fenol are pH > 7 1151. o-metilenfenol E. Referitor la fenoxizi sunt adevărate afirmaţiile: A.3. II = acid carbonic. compusul cu structura de mai jos se numeşte pirocatechină OH OH 1148.3-trifenol B. Crezolii pot fi: A. I > III > IV D. IV > III > I 1149. Referitor la variaţia acidităţii lor. III = acid benzoic. au caracter acid slab. alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt solubili în apă E. au caracter acid slab. hidroxibenzen B.CH3 OH D. fenoxidul de sodiu poate fi descompus de acid clorhidric E. m-hidroxitoluen D. mai puternic decât alcoolii C. m-metilenfenol 1152. IV = acid acetic. o-hidroxitoluen C. se formează din reacţia fenolului cu sodiu C. se formează din reacţia fenolului cu hidroxid de sodiu D. Se dau următorii compuşi: I = fenol. I < II < III E. I < II > III B.

o-crezol C. rezorcina este m-dihidroxibenzen C. o. 2-butina E.m.3. hidrochinonă 1157. p-metilenfenol 1153.p-crezoli D. pirogalolul este 1.1/2 H2 . Se consideră schema de reacţii: + 2Cl2 / h + H2O + Na + H2 / Ni toluen Z Y X . rezorcina este 2. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu sodiu metalic: A. rezorcină E.2.C. compusul Z este alcoolul benzilic E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: W C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 + PCl5 Y .NaCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este clorura de benzil B. etină D. alcool benzilic 1155. n-propanol B. etenă D.3-trihidroxibenzen B. compusul X este etanol 185 .2HCl . compusul Y este acidul benzoic C. 2-butanol 1156. compusul Z este ciclohexiletanol 1158.HCl CH3COCl + C6H5O Na . Precizaţi care dintre compuşii de mai jos reacţionează atât cu sodiu metalic cât şi cu hidroxid de sodiu: A. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu reacţioneză cu hidroxid de sodiu. dar reacţionează cu sodiu: A. alcool benzilic D. compusul Y este aldehida benzoică D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. p-hidroxitoluen D. Referitor la fenoli.POCl3 .2HCl . fenol E. fenol B. pirogalol C. pirocatechina este o-dihidroxibenzen 1154.5-trihidroxibenzen E.4-dihidroxitoluen D. fenol C. etanol B. pirogalolul este 1.

numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 4 C. II. Cl2 1163. CH3COCl 1161. NaOH C.4-dihidroxitoluen C. I>II>III B. HNO3 C. Fenolul poate reacţiona la grupa hidroxil cu: A. Br2 D. III>II E. Caracterul lor acid variază în ordinea: A. compusul Y este etanal C. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin o singură grupă hidroxil: A. compusul Y este acid etanoic D. β-naftol 1165. compusul Z este acetat de fenil 1159. Na B. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. Fenolul poate reacţiona la nucleu cu: A. NaOH B. Precizaţi care dintre fenolii de mai jos conţin două grupe hidroxil: A.B. CH3COCl D. 2. Cl2 C. HCl E. pirogalol D. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp3 este 3 B. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fenol B. rezorcina E. compusul Z este benzoat de fenil E. hidrochinona 1164. o. NaOH E. I<II>III C. Cl2 1162. H2SO4 B. CH3CH2COOH. CH3CH2CH2OH.p-crezolii C. C6H5OH. HCl D. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 6 D. pirocatechina D. III. I<II D. α-naftol E. Na E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp2 este 7 186 .m. I<III<II 1160. fenol B. Se consideră următorii compuşi: I.

E. numărul atomilor de carbon hibridizaţi sp este 1 1166. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

A. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 0 B. număr atom de carbon hibridizaţi sp3 este 1 C. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 8 D. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 10 E. număr atom de carbon hibridizaţi sp2 este 12 1167. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: OH

OH

C C COOH A. numărul atomilor de carbon secundari este 6 B. numărul atomilor de carbon terţiari este 6 C. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3
1168. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon primari este 4 B. numărul atomilor de carbon primari este 3 C. numărul atomilor de carbon secundari este 2 D. numărul atomilor de carbon terţiari este 4 E. numărul atomilor de carbon terţiari este 5 1169. Referitor la timol alegeţi afirmaţiile adevărate: A. numărul atomilor de carbon secundari este 4 B. numărul atomilor de carbon secundari este 0 C. numărul atomilor de carbon cuaternari este 1 D. numărul atomilor de carbon cuaternari este 2 E. numărul atomilor de carbon cuaternari este 3 1170. Referitor la fenol şi pirocatechină, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 1/1 pentru fenol B. 3/2 pentru fenol C. 2/3 pentru fenol D. 3/4 pentru pirocatechină E. 4/3 pentru pirocatechină 1171. Referitor la timol şi pirogalol, raportul dintre electronii p şi electronii π din fiecare moleculă este: A. 2/3 pentru timol B. 3/4 pentru timol 187

C. 2/1 pentru pirogalol D. 2/3 pentru pirogalol E. 3/2 pentru pirogalol 1172. Referitor la fenoli alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polaritatea grupei hidroxil se datorează diferenţei de electronegativitate dintre atomul de oxigen şi atomul de hidrogen B. fenolii pot ceda hidrogenul ca proton unor substanţe capabile să îl accepte C. fenolul este o substanţă corozivă care atacă pielea şi mucoasele D. fenolii au caracter acid mult mai puternic decât acizii carboxilici E. caracterul acid al fenolilor este evidenţiat de reacţia de clorurare fotochimică

CAP. 11. AMINE
1173. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. reprezintă capacitatea aminelor de a ceda protoni B. reprezintă capacitatea aminelor de a accepta protoni C. aminele aromatice sunt baze slabe D. aminele aromatice sunt baze tari E. aminele alifatice sunt baze mai tari decât amoniacul 1174. Despre bazicitatea aminelor sunt adevărate afirmaţiile: A. din seria aminelor, cel mai pronunţat caracter bazic îl au aminele secundare alifatice B. aminele alifatice sunt baze mai slabe decât amoniacul C. aminele aromatice sunt baze mai slabe decât amoniacul D. aminele secundare alifatice sunt baze mai tari decât cele primare alifatice E. aminele terţiare au caracterul bazic cel mai puternic 1175. Metilamina se poate obţine prin: A. reducerea nitrometanului B. reducerea acetamidei C. reducerea acetonitrilului D. alchilarea amoniacului E. reacţia dintre metan şi amoniac 1176. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu este folosită la sinteza coloranţilor azoici B. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperatura camerei C. reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu are loc la temperaturi cuprinse între 0-50C D. în reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu se conservă grupa azo (-N = N-) E. N,N-dietilanilina se utilizează la obţinerea metiloranjului 1177. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fenilmetilamina este o amină secundară B. formulei moleculare C3H9N îi corespund patru amine C. formulei moleculare C3H9N îi corespund cinci amine D. compuşii rezultaţi din reacţia aminelor cu acidul clorhidric sunt ionici E. aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice 1178. Afirmaţiile corecte referitoare la anilină sunt: A. este o amină aromatică B. este mai bazică decât izopropilamina C. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţia meta 188

D. orientează al doilea substituent pe nucleul benzenic în poziţiile orto şi para E. se foloseşte în industria coloranţilor 1179. Se dă schema de reacţii: + NH3 + HBr +a Y C3H6 X - HBr - HCl A. compusul X este 1-bromoetan B. compusul Y este izopropilamina C. compusul a este clorura de metil D. compusul W este trietilamina E. compusul W este dimetilizopropilamina

Z

+a - HCl

W (C5H13N)

1180. Reacţia de cuplare stă la baza fabricării următorilor coloranţi sintetici de tip azoic: A. oranj III B. heliantină C. metiloranj D. vitamina H E. indigo 1181. Aminele sunt materie primă în diferite ramuri ale industriei: A. textilă B. cosmetică C. alimentară D. la fabricarea fenoplastelor E. la sinteza unor coloranţi azoici 1182. Reacţia de cuplare are loc la tratarea soluţiei apoase de sare de diazoniu cu: A. alcooli B. fenoli C. amine aromatice D. amine alifatice E. amide aromatice 1183. Nu se pot diazota: A. aminele primare alifatice B. aminele primare aromatice C. aminele secundare aromatice D. aminele terţiare aromatice E. aminele secundare alifatice 1184. Metiloranjul este: A. nitrozamină B. indicator acido-bazic C. amină acilată D. colorant azoic E. copolimer 1185. La alchilarea anilinei cu CH3Cl se poate obţine: A. o-metilanilină B. N-metilanilină C. m-metilanilină D. clorură de trimetilfenilamoniu 189

E. p-metilanilină 1186. Toate aminele izomere cu formula moleculară C3H9N: A. reacţionează cu acid clorhidric B. conţin atomi de azot cu aceeaşi hibridizare C. au caracter bazic D. reacţionează cu aceeaşi cantitate de iodură de metil E. participă la reacţii de cuplare 1187. Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului alegeţi afirmaţiile corecte: A. agentul reducător este acidul clorhidric B. agentul reducător este fierul în prezenţă de acid clorhidric C. este o reacţie cu schimb de electroni D. se consumă toată cantitatea de acid clorhidric intrată în reacţie E. are loc la temperatură şi presiune ridicate 1188. Aminele se pot clasifica în: A. alifatice B. aromatice C. mixte D. mononucleare E. polinucleare 1189. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. sunt compuşi care derivă de la amoniac B. atomul de azot din structura aminelor prezintă două perechi de electroni neparticipanţi C. grupa amino este nepolară D. aminele pot accepta protoni E. toate aminele se dizolvă în soluţii apoase de acizi tari 1190. Compusul cu structura CH3–CH2–NH2 se numeşte: A. metilamină B. etilamină C. etanamină D. aminoetil E. propilamină 1191. Compusul cu structura: CH3 CH CH3

NH2
se numeşte: A. 2-aminopropan B. 2-propilamină C. izopropilamină D. n-propilamină E. dimetilaminoetan 1192. Compusul cu structura: CH3 CH2 CH CH2

CH3

N H3C CH3
190

se numeşte: A. dimetilsecpentilamină B. N,N-dimetil-3-aminopentan C. izopentildimetilamină D. dimetil-3-pentilamină E. N,N,N-dimetilizopentilamină 1193. Compusul cu structura: CH2 CH2

NH2

NH2

se numeşte: A. 1,2-diaminoetil B. 1,2-etandiamină C. 1,2-etilendiamină D. 1-amino-2-aminoetan E. etilenglicolamină 1194. Compusul cu structura:

H2N
se numeşte: A. 1,4-fenilamină B. o,o’-fenilendiamină C. p,p’-fenilendiamină D. 1,4-fenilendiamină E. 1,4-benzendiamină

NH2

1195. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la amine: A. aminele inferioare sunt solubile în apă B. aminele pot accepta protoni C. soluţia apoasă a unei amine are caracter slab acid D. aminele sunt baze slabe, ca şi amoniacul E. soluţia apoasă de dimetilamină se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1196. Aminele pot fi: A. nulare B. primare C. secundare D. terţiare E. cuaternare 1197. Sunt amine primare: A. n-propilamina B. 2-propilamina C. 1,2-etandiamină D. dimetilamina E. N-metilanilina 1198. Sunt amine secundare: A. 1,4-fenilendiamina B. N-metilanilina 191

C. N,N-dimetilanilina D. fenilmetilamina E. trimetilamina 1199. Sunt amine terţiare: A. N,N-dimetilaminoetanul B. 1,4-benzendiamina C. N,N-dimetilanilina D. trietilamina E. hidroxidul de trimetilamoniu 1200. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. anilina are caracter bazic mai puternic decât amoniacul B. amoniacul este cea mai bazică amină C. trimetilamina este mai bazică decât dietilamina D. aminele terţiare alifatice au caracter bazic mai slab decât cele secundare E. anilina este o bază mai slabă decât amoniacul 1201. Alegeţi ecuaţiile chimice corecte: A. NH3 + HCl → NH4Cl B. (CH3)3N + HCl → (CH3)3N+Cl─ C. CH3–Br + NH3 → CH3–NH2 + HBr D. R–X + NH3 → NH4XR E. R–NH2 + R–X → R2NH + HX 1202. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se poate efectua cu derivaţi halogenaţi B. se poate face cu amoniac C. se formează numai amine secundare D. se formează numai săruri cuaternare de amoniu E. alchilarea aminelor primare cu halogenuri de alchil conduce la obţinerea aminelor secundare, terţiare şi a sărurilor cuaternare de amoniu 1203. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. aminele pot reacţiona cu baze tari B. aminele alifatice eliberează amoniacul în reacţiile cu acizii minerali C. aminele reacţionează cu soluţii apoase de acizi, formând săruri D. aminele pot reacţiona cu soluţii apoase de HCl, H2SO4, CH3COOH E. aminele alifatice formează săruri de alchilamoniu 1204. Referitor la amine alegeţi răspunsurile corecte: A. sărurile de alchilamoniu conţin numai legături covalente B. aminele aromatice reacţionează cu acid clorhidric C. sărurile de alchilamoniu sunt substanţe ionice D. sărurile de arilamoniu sunt solubile în apă şi în solvenţi polari E. aminele terţiare nu pot participa la reacţii de alchilare 1205. Precizaţi reacţiile chimice corecte: A. Fe + HCl C6H5 C N C6H5 NH2 + CO2 B. 192

Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Compusul cu structura C6H5–NH2 se numeşte: A. prin alchilarea aminelor cu oxid de etenă se obţin hidroxiletilamine C. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile corecte: A. N-2-hidroxietilanilină C. reacţia dintre anilină şi acid sulfuric este o reacţie de echilibru 1211. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul fenilsulfamic este o substanţă ionică E. sulfatul acid de anilină încălzit la 1000C se transformă în acid fenilsulfamic B. sărurile trietanolaminei cu acizii graşi sunt săpunuri neutre E. se efectuează cu amestec sulfonitric B. prin alchilarea amoniacului cu oxid de etenă rezultă hidroxid de amoniu şi etan 1208. etanolamină D.C6H5 C. la temperatură obişnuită este o reacţie de neutralizare E. Referitor la sulfonarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. NH2 + CH3Cl + C6H5 NH4Cl + CH4 CH2 NH2 + 2 NH3 H2C O CH2 H2N CH2 H2O 1206. se realizează cu acid sulfuric concentrat C. are loc la 10000C 1210. acidul fenilsulfamic provenit sin sulfatul de anilină participă la o reacţie de transpoziţie D. aminobenzil D. prin încălzirea acidului fenilsulfamic la 180-2000C se obţine un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic C. Prin alchilarea anilinei cu oxid de etenă se poate forma: A. acidul fenilsulfamic participă la reacţia de transpoziţie cu atomii de hidrogen din poziţia meta faţă de grupa amino substituită B. fenilamină E. CH3 NO2 + 6H + 6e CH2 N(CH3)2 Fe + HCl C6H5 [CH3 NH2 + 2 H2O CH2 N(CH3)3] Cl + CH3Cl D. C6H5 E. N. dietanolamină E. prin transpoziţia acidului sulfamic la 1800C se formează numai acid sulfanilic 193 . etanolaminele se utilizează în industria medicamentelor şi a cosmeticelor D. anilină 1207. în urma reacţiilor dintre oxid de etenă şi amine se obţin halohidrine B. este o reacţie reversibilă D. un amestec de etanolaniline B. aminobenzen C. benzilamină B.N-di(2-hidroxietil)anilină 1209.

are loc cu eliberare de azot 1213. în reacţiile de diazotare se formează o legătură –N=N– E. se formează o sare de benzendiazoniu D. se efectuează cu acid azotos. se formează azoderivaţi E. acidul sulfanilic este utilizat la fabricarea unor sulfamide 1212. se obţine un colorant azoic D. se efectuează cu acid azotic concentrat. se poate efectua cu β-naftol 1215. o amină primară B. la temperatura camerei B. Referitor la diazotarea anilinei sunt adevărate afirmaţiile: A. Compusului cu formula moleculară C3H9N îi corespund (fără stereoizomeri): A. o amină secundară D. fenoli în mediu bazic B.C. Compusului cu formula moleculară C4H11N îi corespund ca izomeri (fără stereoizomeri): A. amine alifatice în soluţie apoasă E. se poate efectua cu fenol E. reacţiile dintre sărurile de diazoniu şi fenoli se numesc reacţii de diazotare D. poate avea loc în mediu alcalin C. 4 amine secundare E. două amine secundare D. două amine primare C. Sărurile de diazoniu pot da reacţii de cuplare cu: A. la 0-100C. în prezenţa unui acid tare C. derivaţi de fenol în mediu bazic C. are loc în mediu neutru B. două amine secundare E. două amine terţiare 1218. o amină terţiară 1217. amine aromatice în mediu acid 1214. trei amine primare B. sinteza metiloranjului are loc în două etape C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Compusul cu formula moleculară C8H11N poate avea ca izomeri (fără stereoizomeri): A. trei amine secundare E. prin reacţia dintre anilină şi acid clorhidric la 0-100C se formează clorură de benzendiazoiniu 1216. 14 amine primare C. alcooli în mediu neutru D. Referitor la reacţia de cuplare a sărurilor de diazoniu. 5 amine secundare 194 . acidul p-anilinsulfonic se mai numeşte acid sulfanilic E. acidul o-anilinsulfonic se mai numeşte acid ortanilic D. 15 amine primare D. prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol în mediu bazic se obţine un colorant azoic de culoare roşie B. 13 amine primare B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. patru amine primare C.

5-triaminobenzen 1221. Se pot diazota următoarele amine: A. compusul Z este orto. sarea rezultată la reacţia dintre o amină şi acid clorhidric se numeşte clorură B.sau para-metilanilina 1220. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + HNO3/H2SO4 _ H2O X + CH3Cl / AlCl3 .HCl metilamina . compusul Y este clorobenzenul D. compusul X este acidul benzensulfonic C. 6H . Fe / HCl _ H2O Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 2.3.2. compusul Y este 1. compusul X este 1. Se consideră schema de reacţii: C6H6 + CH3Cl AlCl3 .3-trinitrobenzen B. compusul Y orto.6H2O . compusul X este nitrobenzenul B. etilamina B.sau para-nitrotoluenul D. sulfonarea anilinei cu acid sulfuric decurge într-o singură etapă E. compusul X este toluenul C. heliantina este utilizată ca indicator de pH 1223.HCl X + Cl2 / 5000C Y . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul Z este N. alchilarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi stă la baza obţinerii aminelor primare C. etilamina 195 .6-trinitrobenzen C.3H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 Fe + HCl X C6H6 + 3 HNO3 Y .N-benzilmetilamina 1222. anilina B.5-trinitrobenzen D.3-triaminobenzen E. compusul Y este 1.4. compusul Z este o-metilbenzilamina E. etanolamina C. dietanolamina D. compusul X este o-xilenul B.HCl Y 6e. compusul X este 1. compusul Y este m-nitrotoluenul E. trietanolamina E. fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenului D.2. tetraetanolamina 1224.1219. Prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se poate obţine: A.HCl Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. fenilmetilamina C.3.

Aminele care conţin în moleculă patru atomi de carbon sunt: A. III = etilamina. I > NH3 E. La alchilarea anilinei cu clorură de benzil se poate obţine: A. compusul W este acidul p-nitrobenzoic E. N-feniltoluen C. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 / H2SO4 AlCl3 umeda HNO3 / H2SO4 Fe. V = difenilamina. anilina C. IV = dietilamina. N. benzilfenilamină D. n-butilamina C.D. dimetilamina E. Se consideră următoarele amine: I = anilina. V < I C. V > I B. N. Din punct de vedere al variaţiei bazicităţii sunt adevărate afirmaţiile: A. metilamina B. compusul W este acidul m-aminobenzoic 1229.N-dimetilaminoetanul 1227. 2-metilanilina 1225. compusul Y este acidul benzoic C. compusul Y este acidul fenilacetic B. HCl C6H6 + C2H4 X Y W Z _ _HO CO2 . n-propilamina B. II = metilamina. 2-aminotoluen 196 . dietilamina D. Compusul cu structura: NH2 CH3 se numeşte: A. fenilmetilamina E. p-metilanilina D. o-benzilanilină E.N-dimetilanilina E. V < I < II < III < IV D. V > NH3 1230.2H2O 2 _ 2H O 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Nu se pot diazota următoarele amine: A. acidul sulfanilic 1226. compusul W este acidul o-nitrobenzoic D. N-benzilanilină B. p-benzilanilină 1228.

heliantină N N N(CH3)2 1236. Referitor la compusul cu structura: 197 . fenilmetilamina C. Aminele aromatice pot forma săruri cu următorii acizi: A. hidrogen sulfurat C. se poate diazota 1233. metiloranj E.B. nu se poate alchila cu oxid de etenă D. Referitor la compusul cu structura: CH2 CH CH3 NH2 sunt adevărate afirmaţiile: A. Se pot alchila cu oxid de etenă următoarele amine: A. acid ortanilic D. acid sulfanilic C. 2-metilanilină E. trietilamina E. se poate sulfona cu acid sulfuros E. se poate diazota E. fenildimetilamina D. se poate alchila cu compuşi halogenaţi 1232. 2-aminobenzen 1231. acid ortanilic 1235. acid sulfuric E. reacţionează cu acid clorhidric B. Compusul cu structura: HO3S se numeşte: A. acid azotic 1234. este o amină primară B. acid acetic B. o-aminotoluen C. se numeşte 1-fenil-2-aminopropan D. acid clorhidric D. este o amină secundară C. anilina B. 2-amino-2-metilbenzen D. fenil-azo-β-naftil B. are caracter bazic mai puternic decât amoniacul C. Referitor la etilamină sunt adevărate afirmaţiile: A.

Referitor la obţinerea anilinei prin reducerea nitrobenzenului. Prin transpoziţia acidului fenilsulfamic se poate obţine: A.N-dimetilanilină D. se numeşte oranj III B. trecând în ionii săi C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla cu: A. se formează etanolamine C. se numeşte fenil-azo-β-naftil E. acid p-anilinsulfonic 1239. fierul cedează electroni. acid azotos 1238. azotit de sodiu B. este o reacţie redox 198 .N-dimetilanilină E. Referitor la alchilarea amoniacului cu oxid de etenă sunt adevărate afirmaţiile: A. tetrametilamină E. se formează o sare 1240. are loc la 4000C C. participă atomii de hidrogen din poziţiile orto şi para D. se formează indicatori de pH D. se obţin hidroxietilamine 1241. Prin alchilarea amoniacului cu iodură de metil se poate obţine: A. metilamină B. acid m-anilinsulfonic C. alegeţi afirmaţiile corecte: A. β-naftol C. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu β-naftol C. are culoare roşie 1237. participă atomul de hidrogen din poziţia meta E. are loc la 180-2000C cu formarea acidului sulfanilic B. acidul clorhidric în soluţie apoasă cedează protoni B. clorură de benzendiazoniu D. iodură de tetrametilamoniu 1242. se obţine prin cuplarea clorurii de benzendiazoniu cu N. oxid de etenă D. anilină B. trimetilamină D. se obţin compuşi organici difuncţionali B. dimetilamină C.HO N N Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acid o-anilinsulfonic E. se formează săruri de diazoniu E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. N. Referitor la transpoziţia suferită de acidul fenilsulfamic.

conţine cinci atomi de carbon hibridizaţi sp3 199 . Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 1248. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine trei atomi de carbon hibridizaţi sp3 B. se pot obţine săruri cuaternare de amoniu E. conţine un atom de carbon terţiar E. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C N CH2 CH=CH2 CH3 A. conţine trei atomi de carbon primar C. sulfat de etil E. Alchilarea aminelor se poate realiza cu: A. conţine cinci atomi de carbon primar C. etilenoxid B. conţine doi atomi de carbon primar B. conţine un atom de carbon hibridizaţi sp2 D.D. compuşi halogenaţi C. Referitor la reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi. β-naftol 1245. conţine un atom de carbon cuaternar 1247. reactivitatea aminelor creşte treptat de la amina terţiară la amina primară B. conţine patru atomi de carbon primar B. conţine patru atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. se desfăşoară la temperatură şi presiune ridicate 1243. cele mai reactive halogenuri sunt iodurile C. conţine un atom de carbon terţiar E. aminele aromatice nu se pot alchila 1244. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C C CH CH CH2 CH3 CH3 N(CH3)2 A. cele mai puţin reactive halogenuri sunt bromurile D. acidul clorhidric nereacţionat este eliminat din mediul de reacţie E. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. sulfat de metil D. alegeţi afirmaţiile corecte: A. conţine doi atomi de carbon secundar D. conţine doi atomi de carbon terţiar 1246.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-2. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-metil-1-aminociclohexan NH CH3 D.3–dimetilpropan CH3 CH CH NH2 CH3 CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilbenzenamină NH CH2CH3 B. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-N-fenilamină 200 . conţine un atom de carbon hibridizaţi sp3 1249.B. compusul cu structura de mai jos se numeşte fenilamină NH2 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzen-N-metilamină NH CH3 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-benzil-N-metilamină CH2 NH CH3 E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine şapte atomi de carbon hibridizaţi sp3 C. conţine opt atomi de carbon hibridizaţi sp2 E. conţine doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-izopropilamină CH3 CH CH3 NH2 1251. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-amino-4-metilhexan H3C CH2 CH CH CH3 NH2 CH3 C.N-dimetilaminociclopentan N(CH3)2 D. compusul cu structura de mai jos se numeşte N. compusul cu structura de mai jos se numeşte terţbutilamină (CH3)3C NH2 1250. compusul cu structura CH3CH2CH2CH2 NH2se numeşte n-butilamină B.

2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5-diaminobenzoic 1255. compusul cu structura de mai jos se numeşte N-etil-1-aminopropan CH3CH2 NH CH2CH2CH3 1252. Se consideră schema de reacţii: toluen KMnO4 / H2SO4. III > IV C. I < II < III < IV D. compusul cu structura de mai jos se numeşte dimetilanilină N(CH3)2 E. I > II < III < IV E. t0C HNO3 / H2SO4. compusul X este acid benzoic B. compusul Y este N. I > II > III > IV 1253.N-dimetilanilina E. compusul Y este acid m-nitrobenzoic C.5–dinitrobenzoic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: Fe + HCl + 2CH3I C6H5NO2 Y X . compusul Y este N-metilanilina 1254. compusul Z este acid 3.H2O . compusul X este aminobenzen D. compusul X este nitrobemzen C. compusul X este anilina B.H 2O Fe + HCl Y . I > II B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1-amino-1-fenil-2-metilpropan CH NH2 CH(CH3)2 D. Se consideră schema de reacţii: 201 . t0C X .H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este acid m-aminobenzoic E.NH CH2CH3 C. Se consideră aminele de mai jos: O NH NH2 O2N NH2 NH O I II Variaţia corectă a bazicitaăţii lor este: A.2H2O Z III IV . compusul Y este acid 3.

HCl 0 + HNO3 / H2SO4.clorobenzoic 1257. compusul Z este clorură de benzendiazoniu D. t0C . t0C Y .5-dicloronitrobenzen E.. conţine un atom de carbon primar B. compusul Z este 3. compusul X este sarea de diazoniu a acidului sulfanilic C. compusul Z este clorobenzen C.H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.2H2O + H2O / H . t0C + 2Cl2 X Y Fe + HCl Z .C2H5OH X T . este o amină terţiară 202 . compusul Y este o. compusul Y este heliantina 1259.5-dicloroanilină 1256.HCl Y Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o amină mixtă E.2H2O Z + . compusul X este acid benzensulfuric C.H2O Fe + HCl X Y . compusul Y este 1-fenilazo–β–naftol D. compusul Y este metiloranj E.2HCl . compusul W este acid 3-amino–5-clorobenzoic D.HCl Z Fe + HCl W . compusul X este acid sulfanilic B. compusul X este etilbenzen B. t C benzen HNO3 / H2SO4.2H2O Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se consideră schema de reacţii: benzen HNO3 / H2SO4.naftol W . conţine doi atomi primari C. compusul X este nitrobenzen B. compusul W este metiloranj 1258.p-dicloronitrobenzen D. compusul W este 1-fenilazo–β–naftol E.2H2O + NaNO2 + HCl . compusul X este etilfenilcetonă C. compusul T este acid 3–amino–5.N-dimetilanilina / HO . compusul X este nitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: benzen + C2H5COCl / AlCl3 . Se consideră schema de reacţii: HO3S NH2 + NaNO2 + HCl . conţine şase atomi de carbon terţiari D. compusul Y este 3.2H2O X + N.NaCl . compusul W este 3–nitro–5-cloro–etilcetonă E. Referitor la amina cu structura C6H5–NH–CH3 alegeţi afirmaţiile adevărate: A.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.2H2O + Cl2 / FeCl3.NaCl .

1. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. N-metilanilina C. trei amine terţiare 1261. în soluţie alcalină este verde E. clorura de trimetilamoniu E.6–dicloro–1. propan C.5–dicloronitrobenzen C. clorură de acetil C.5–dicloro–1. opt amine secundare D.5 dicloro–1. Pot reacţiona cu acidul clorhidric: A. Precizaţi care dintre aminele de mai jos se pot acila: A.H2O Y Fe + HCl . acid benzoic B. şase amine secundare E. compusul Z este 3. anhidridă acetică D. anilina B. Compusului cu formula moleculară C5H13N îi corespund (fără stereoizomeri) A. anilina 1263. trimetilamina E. trietilamina D. în soluţie alcoolică îşi schimbă culoarea odată cu variaţia pH-ului acesteia B. t0C X . în mediu bazic este galben 203 . acetat de etil E.4-fenilendiamină D.2HCl HNO3 / H2SO4. dietilamină C.HCl Z Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. opt amine primare B. compusul X este 3.1260.4–benzendiamină 1262. zece amine primare C. în soluţia apoasă cu pH ≤ 3. n-propilamina E. clorhidrat de anilină 1264. Pot fi agenţi de acilare a aminelor aromatici: A. compusul X este 2.4–fenilendiamina 1266. Referitor la metiloranj alegeţi afirmaţiile adevărate: A.5 este galben-portocaliu D. N.N-dimetilanilina D.1 este roşu C. în soluţie apoasă la pH ≥ 4.4–fenildiamină E.4–dicloronitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: nitrobenzen + 2Cl2 / FeCl3 . compusul Z este 3. propena D. acetat de fenil 1265. compusul Z este 2. etilamină B. amoniacul B.

are gust dulce D. izopropilamina. I < II < III B.5) E. mediu neutru B. dietilamina. de diazotare C. de acilare cu clorură de acetil E. Metiloranjul se găseşte sub formă de azoderivat de culoare galbenă în: A. reacţia acidului izobutiric cu amoniac 1274.N-dimetilanilină D. este indicator de pH B. IV. difenilamina. Alegeţi aminele care pot forma săruri de diazoniu cu azotit de sodiu şi acid clorhidric în exces: A. o-toluidină 1271. este un indicator acido-bazic E. Se poate obţine 1-amino–2-metilpropan prin: A. alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. reacţia dintre 1–cloro–2-metilpropan şi amoniac C. mediu puternic acid D. reducerea nitrilului acidului 2–metilpropanoic în prezenţa unor catalizatori metalici E. V. anilina. N-metilanilină E. mediu slab acid (pH ≥ 4. N. de alchilare cu iodură de metil D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la variaţia caracterului lor bazic: A. IV < V E. acid sulfanilic B. alchilarea amoniacului cu clorură de izobutil B. n-propilamina. este un colorant azoic C. benzendiamină C. Referitor la oranj III sunt adevărate afirmaţiile: A. IV > V D. de cuplare cu β-naftol 1272. Se consideră următoarele amine: I. este un colorant difenilmetanic B. conţine două nuclee benzenice 1270. Aminele alifatice nu reacţionează cu: 204 . Referitor la metiloranj. Reacţiile comune anilinei şi N-metilanilinei sunt: A.1267. adiţia acidului clorhidric la izobutenă D. I > II > III C. este un aminoacid 1269. soluţie alcoolică 1268. este numit şi oranj III C. mediu bazic C. III. cu HCl B. se poate sintetiza în două etape D. conţine un singur inel aromatic E. II. I > IV 1273.

Precizaţi care dintre compuşii de mai jos are caracter ionic: A. N. α-naftilamină D. cu: A. o-toluidină B. În funcţie de caracterul acido-bazic al soluţiei. acid fenilsulfamic 1277. CH3 – NH – CH3 C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. în soluţie sunt ionizate E. N-metilanilină E. oxid de etenă E. sunt de culoare galbenă C. fenol D. β–naftol C. Clorura de benzendiazoniu se poate cupla. sulfat acid de anilină D. CH3NH2 B. NH D. H2N E. clorură de benzendiazoniu C. NH2 CH3 CH CH3 NH2 1276. alanina 1279. Sunt amine secundare: A. fenol B. sunt solubile în soluţiile apoase în care se prepară B. clorhidrat de fenilamoniu B. N–dimetilanilină E. dimetilamină 1278. se obţin la temperaturi scăzute (0-50C) 1280. cu: A. în mediu bazic. trietanolamină E. NaNO2 + HCl D. în mediu neutru 205 . Referitor la sărurile de diazoniu alegeţi afirmaţiile adevărate: A.A. β–naftol 1275. se obţin la temperaturi ridicate D. metilorajul poate adopta următoarele structuri: A. HCl B. în mediu acid. β–naftol C. H2SO4 C.

aminobenzenul este primul compus din seria aminelor aromatice 1284. Referitor la amine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. variaţia reactivităţii halogenurilor de alchil în reacţiile de alchilare a aminelor este iodură < bromură < clorură D. C6H5–NH2 + H2SO4 → C6H5–NH3] HSO4 206 . este clorhidratul anilinei D. conduce la 1-fenilazo–β–naftol B. Fe + HCl C6H5NO2 C6H5NH2 + Fe(OH)2 + HCl E. în mediu bazic. C6H5–NH2 + HCl → C6H5NH4+ClB. se obţine prin diazotarea anilinei cu azotit de sodiu în prezenţa acidului clorhidric E. în mediu neutu N N H N(CH3)2 HO3S E. clorura de fenilamoniu 1283. prin cuplare cu β–naftol. în mediu bazic N N H N(CH3)2 HO3S N N H N(CH3)2 1281. sulfat acid de anilină C. în mediu bazic N=N N(CH3)2 O3S C. trietanolamina E. anilina prezintă toate proprietăţile chimice caracteristice ale aminelor şi nucleului benzenic B. acidul fenilsulfamic B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin cuplarea cu β–naftol.O3S B. Sunt substanţe ionice: A. este instabilă la temperaturi ridicate 1282. în mediu acid N=N N(CH3)2 HO3S D. în mediu acid. clorura de feniltrimetilamoniu D. N(CH3)3 + H2O (CH3)3NH + HO D. Referitor la clorura de benzendiazoniu. sulfatul de metil poate avea rol de agent de alchilare a aminelor E. NH3 + CH3 – Br → CH3–NH2 + HBr C. prin alchilarea anilinei cu derivaţi halogenaţi se obţin alchilfenilamine C. conduce la oranj III C.

compusul Y este N-metilanilina E. compusul Y este acid fenilsulfamic C.H2O Alegeţi răspunsurile adevărate: A. prin alchilarea amoniacului cu etilenoxid se obţin hidroxietilamine D. compusul Z este acid fenilsulfamic 1288. anilina D. Se consideră schema de reacţii: C6H5NH2 + H2SO4 0 Y X 1000C . 1. compusul Y este N. alanina B. compusul X este anilina D. t0C X Fe + HCl Y 2 O CH2 Z .1285. în reacţia de obţinere a anilinei prin reducerea nitrobenzenului cu fier în prezenţă de acid clorhidric se consumă toată camtitatea de acid clorhidric introdusă în reacţie 1289. aminobenzen 207 . compusul X este fenilbenzen C. compusul Z’ poate fi acidul sulfanilic 1287. Sunt amine alifatice: A. compusul Z poate fi acid fenilsulfamic D. Se consideră schema de reacţii: H2C C6H6 HNO3 / H2SO4. compusul X este nitrobenzen B. Se consideră schema de reacţii: + 2 CH3I Fe + HCl X C6H5NO 2 . compusul Z este N. compusul Z este N–2–hidroxietilanilina C. prin reacţia dintre trietanolamină şi acid butiric se obţine o sare B.2 H2O . N–di(2-hidroxietil)diaminobenzen E. metilamina C. trietanolamina formează cu acizii graşi săpunuri neutre C.2–etandiamină E. compusul Y este sulfat acid de anilină B. compusul Z poate fi acidul ortanilic E. N–metilanilina 1290. etanolaminele au o largă utilizare în industria alimentară E.H2O Y 100 C 2Y Z + Z' Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este N. N–di(2-hidroxietil)anilina D. compusul Y este fenilamina B. N–dimetilanilina 1286.2HI Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Sunt amine aromatice: A.

N–dimetil–3-aminopentan D.4. t C KMnO4 / H2SO4.2 H2 O Z .1–naftilamina E. t0C Y .3 H2O . etilfenilamina 1292.N–dimetilanilină C. Sunt amine mixte: A.4–fenilendiamină B. Se consideră schema de reacţii: + C3H7Cl / AlCl3 C6H6 KMnO4 / H2SO4. compusul Z este acid 2. compusul Z este 2. ζ 208 . compusul Y este 2. compusul Z este acid 3-nitrobenzoic E.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.6-trinitrotoluen C.4 H2O . compusul Y este acid acetic C.6–triaminobenzoic 1293.4.4. compusul Y este acid benzoic B. Se consideră schema de reacţii: . trimetilamina D. conţine douăsprezece legături simple. N. etanolamina 1291. compusul Z este m–cloroanilină 1294.4.6–trinitrobenzoic E. N.3 H2O Z Fe + HCl W . Se consideră schema de reacţii: C6H6 HNO3 / H2SO4. o–toluidina E.6–trinitrotoluen D. compusul Y este m–cloronitrobenzen C.2 H2O Fe + HCl W .B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. t0C X _ CH COOH 3 Y + HNO3 / H2SO4. 1. compusul W este acid 3-aminobenzoic 1295. t0C Z . compusul Z este 2-nitrobenzoic D. Referitor la amina cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H2N NH2 A. ζ B. compusul W este acid 2. t0C X .HCl + Cl2 / FeCl3 Y C6H6 + CH3Cl / AlCl3 0 + 3 HNO3 / H2SO4. compusul Y este acid 2–fenilpropanoic B. compusul Y este o–cloronitrobenzen B. conţine opt legături simple. compusul Y este p–cloronitrobenzen D.6 H2O X Fe + HCl .HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este o–cloroanilină E. difenilamina C.

diazotarea anilinei B. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 4/3 E. conţine 13 legături simple. alchilare B. aminele pot ceda protoni D. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu N. reducerea sării de diazoniu obţinută în prima etapă 1300. urmată de reacţia cu NH3 C. poate rezulta: A. atomul de azot din structura grupei funcţionale amino posedă o pereche de electroni p neparticipanţi B. cuplarea sării de diazoniu obţinută în prima etapă cu β–naftol D.C. ζ C. diazotare E. aminele pot accepta protoni E. aminele superioare sunt foarte solubile în apă 1298. Aminele pot da următoarele reacţii: A. urmată de reducere D. raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 2/3 D. toluen cu HNO3 / H2SO4. urmată de reacţia cu NH3 B. reducerea benzonitrilului cu H2 / Ni 1301. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 7/1 E. conţine trei atomi de carbon terţiari 1296. N–dimetilanilină E. toluen + Cl2/ AlCl3. conţine un atom de carbon primar 1297. Benzilamina se poate obţine prin: A. raportul dintre electroni p neparticipanţi şi electronii π este 6/5 D. sulfonare C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: COOH NH2 A. hidroliză 1299. benzen cu KCN urmată de reducere E. toluen + Cl2/ h . La tratarea bromurii de etil cu amoniac în exces. cuplare D. Metiloranjul se sintetizează în următoarele etape: A. diazotarea acidului sulfanilic C. dietilamină C. Referitor la amine alegeţi afirmatiile adevărate: A. trietilamină D. conţine 18 legături simple. etilamină B. ζ B. grupa amino este polarizată C. bromură de tetraetilamoniu E. hidroxid de amoniu 209 .

Anilina poate reacţiona cu: A. Trimetilamina poate reacţiona cu: A. Zinin este un savant rus care a contribuit la studiul derivaţilor anilinei 1304. grupa amino este un substituient de ordinul I B. etanolamina este un compus cu grupă funcţională simplă D. aminele reacţionează cu apa printr-o reacţie de schimb de protoni C. HCl C. NH3 E. CH3Br B. este o reacţie ireversibilă 1306. p–toluidină E. dizolvarea amoniacului în apă este o reacţie de echilibru B. CH3Cl B. este o reacţie reversibilă E. o–toluidină C. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care se pot obţine pornind de la toluen: A. difenilamină 1308. Kb [(CH3)3NH][HO ] = [(CH3)3N] 1303. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul ortanilic se mai numeşte acid sulfanilic E. H2SO4 D. m-toluidină D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. anilină B. soluţia aposă a unei amine are o concentraţie de ioni hidroxid mai mică decât cea provenită numai din ionizarea apei E.1302. soluţia apoasă de amină are caracter neutru D. se formează un amestec de acid ortanilic şi acid sulfanilic B. KCN 1307. CH3Br / AlBr3 C. clorura de fenilamoniu este o sare de diazoniu 1305. N. reacţia de alchilare a aminelor cu derivaţi halogenaţi a fost descrisă şi explicată de chimistul german A W Hofmann C. N. se formează numai acid sulfanilic D. Referitor la reacţia de transpoziţie a acidului fenilsulfamic. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorura de benzeniazoniu este un precipitat de culoare albă D. se formează numai acid ortanilic C. acidul azotos folosit la diazotarea aminelor este instabil E. HNO3 210 . Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nitrobenzenul se obţine prin reducerea anilinei cu fier şi acid clorhidric B. grupa amino este un substituient de ordinul II C.

II. III. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH CH2 CH=O CH3 A. (CH3)3N. IV < III < I B. COMPUŞI CARBONILICI 1311. CH3COOH 1309. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. Compusul cu structura CH2=O se mai numeşte: A. benzaldol C. C6H5NHCH3. (CH3)2NH. I < II D. 3-metilbutanal D. 2-metilbutanal B. IV. Se consideră compuşii următori: I. V < III 1310. CH3NH2. I < II < III < IV C. benzaldehidă D. I < III < IV C. aldehidă benzoică B. III. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH=O A. C6H5NHC6H5. III < I > IV CAP. I > II > III > IV B. acetal E. 3-metilbutanonă E. NH3. 12. II > I D. NH3 E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 211 . NH3. formol B. IV. Se consideră compuşii următori: I. benzencarbaldehidă E. II. C6H5NH2. III > IV E.D. 2-metil-3-butanal C. aldehidă formică C. metanal 1313. β-metilbutanal 1312. Alegeţi variaţia corectă a caracterului lor bazic: A. formilbenzen 1314. formaldehidă D. II > V E. CH3NH2.

Compusul cu structura de mai jos se poate numi: 212 . etandiol E. acetonă C. arilmetilcetonă B. etilmetilcetonă C. acid glioxilic C. dimetilacetonă B. ciclopentanal B. glioxal D. 2-butanal 1317. formilciclopentan E. carboxiciclopentan 1315. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH2 C CH3 O A. dialdehidă etanoică 1319.CH=O A. acetofenonă D. aldehidă acetică D. propanal 1316. 2-propanonă E. Compusul cu structura O=HC–CH=O se poate numi: A. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: C6H5 C CH3 O A. Compusul cu structura CH3–CH=O se poate numi: A. metiletilacetonă D. fenoxicetonă 1320. carboximetan 1318. etanal C. metanal B. 2-butanonă B. acetiletan E. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 C CH3 O A. fenilmetilcetonă C. fenilacetil E. etandial B. acetaldehidă E. ciclopentancarbaldehidă C. dimetilcetonă D. ciclopentanonă D.

compusul cu structura O=HC–CH2–CH=O se numeşte glioxal E. benzofenonă D. saturaţi C. difenilacetonă C. compuşii carbonilici micşti conţin un radical alifatic şi un radical aromatic 213 . amorfe E. compusul cu structura de mai jos se numeşte divinilcetonă CH2=CH C CH=CH2 O C. compusul cu structura CH2=CH–CH=O se numeşte propenal B.C6H5 C C6H5 O A. monocarbonilici şi policarbonilici B. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanonă D. compuşii carbonilici pot fi: A. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali aromatici C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nesaturaţi E. difenilcetonă B. numărul grupelor carbonil din moleculă D. compusul cu formula structurală C2H4O poate fi aldehidă acetică B. variaţia punctelor de topire 1325. compuşii carbonilici pot fi: A. compuşii carbonilici micşti conţin doi radicali alifatici B. numărul radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil C. aromatici 1323. În funcţie de natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil. fenoxibenzen E. fenoxifenil 1321. solide D. compusul cu structura C6H5–CH2–CH=O se numeşte benzaldehidă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu formula structurală C7H6O poate fi aldehida benzoică 1324. lichide C. soluţii apoase 1326. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. gaze B. compusul cu formula structurală CH2O poate fi metanonă C. compusul cu structura de mai jos se numeşte butandionă CH3 C C CH3 O O 1322. Compuşii carbonilici se pot clasifica în funcţie de: A. miros E. micşti D. În funcţie de starea lor de agregare. natura radicalilor hidrocarbonaţi legaţi de grupa carbonil B. compusul cu formula structurală C4H8O poate fi butanal E.

propanalul are punctul de fierbere mai mare decât propanona D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt determinate de interacţiunile dipol-dipol dintre molecule E. II. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se dau următorii compuşi carbonilici: I. I>II>III>IV>V>VI B. propandialul este un compus policarbonilic 1327. metanalul are punctul de fierbere mai mare decât aldehida formică B. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2. în moleculele cetonelor radicalii hidrocarbonaţi sunt legaţi de atomul de carbon al grupei carbonil 1329. CH3CH2CH2CHO. toate aldehidele sunt în stare gazoasă B. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH2–CH=O se numeşte butandial C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. VI. punctul de fierbere al aldehidei formice are valoare negativă 214 . glioxalul este un compus policarbonilic E. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D. III<V<IV<VI E. butanalul are punctul de fierbere mai mic decât butanona E. IV. CH3CHO. etanalul are punctul de fierbere mai mare decât metanalul C. I<II<III C. compusul cu sructura de mai jos se numeşte 2-metilpentanal D. III<IV<V<VI D. punctele de fierbere ale aldehidelor şi cetonelor cu acelaşi număr de carbon au valori identice 1331. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită interacţii dipol-dipol C. Punctele lor de fierbere variaza în ordinea: A. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III. metanalul este un gaz C. CH3COCH3. CH3CH2CHO. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mari decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară C. între moleculele compuşilor carbonilici se exercită forţe van der Waals E. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât punctele de fierbere ale hidrocarburilor cu aceeaşi masă moleculară 1330.3-pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O B. compusul cu sructura O=HC–CH2–CH=O se numeşte propandial 1328. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici cresc odată cu creşterea masei lor molare E. grupa carbonil este nepolară D. acetona este lichidă D. CH2O. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici variază invers proprţional cu masa lor molară D. punctele de fierbere ale compuşilor carbonilici sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atom de carbon B. III>V>IV>VI 1332. compusul cu sructura O=HC–CH=O se numeşte acetaldehidă E. CH3CH2COCH3. grupa carbonil este polară B. V.

I>II>III E. acetofenona este nemiscibilă cu apa D. I>II C. I<III 1334. se utilizează la fabricarea bachelitei 1339. aldehida benzoică are miros de migdale amare E. se obţine industrial prin oxidarea acidului acetic 215 . se pot prepara numai prin sinteză C. nu au aplicaţii practice B. acetona este miscibilă cu apa C. compuşii carbonilici cu mai mult de 6 atomi de carbon în moleculă au solubilitatea în apă apropoape nulă 1336.1333. I<II<III B.1-butanol. etanalul are miros de migdale amare C. la temperatură obişnuită este un gaz B. acetona formează un strat de lichid uleios la suprafaţa apei E. soluţia apoasă de concentraţie 40% se numeşte formol D. se utilizează la fabricarea industrială a etanolului E. în concentraţie mare are miros de mere verzi D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. III>II D. solubilitatea în apă creşte odată cu creşterea numărului de atomi de carbon din radicalii hidrocarbonaţi 1335. III.butanal. aldehida acetică are un miros neplăcut 1337. se pot utiliza la obţinerea unor produse cosmetice D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. formaldehida are un miros puternic. înţepător. termenii inferiori sunt mai puţin solubili în apă decât termenii superiori D. II. se utilizează la sinteza novolacului C. Referitor la acetaldehidă. termenii cu catene hidrocarbonate cu număr mare de atomi de carbon sunt insolubili în apă E. Referitor la formaldehidă alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acetaldehida are miros de mere verzi D. solubilitatea în apă a termenilor inferiori se datorează legăturii de hidrogen care se stabileşte între atomul de oxigen al grupei carbonil şi atomul de hidrogen din moleculele apei C. acetona este insolubilă în apă B. Se dau următorii compuşi: I. se utilizează la fabricarea unor coloranţi 1338. primii termeni sunt solubili în apă B. în concentraţie mică. Referitor la variaţia punctelor lor de fierbere alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine prin reducerea etanolului C. se mai numeşte aldehidă acetică B.butanonă. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sufocant B. se utilizează la conservarea pieselor anatomice E. sunt materie primă în industria alimentară E. în concentraţie mare. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

H2/Ni. compusul cu structura de mai jos se numeşte difenilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O C. prin reducerea acetofenonei se obţine alcool benzilic E.4 pentandionă CH3 C CH2 C CH3 O O D. reducerea aldehidelor conduce la alcooli primari B. prin reducerea acetaldehidei se obţine etanol C. este utilizată în industria produselor cosmetice 1341. prin reducerea acetonei se obţine izopropanol D.1340. compusul cu structura O=HC–CH=CH–CH=O se numeşte 2-butendial E. reprezintă materie primă în industria coloranţilor C. alcool izopropilic D. 2-propanol C. reducerea cetonelor conduce la alcooli primari D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin reducerea aldehidei benzoice se obţine alcool benzilic 1345. Referitor la benzaldehidă. Referitor la reducerea compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. NaBH4 D. reducerea cetonelor conduce la alcooli secundari E. MeOH/Pt E. compusul cu structura de mai jos se numeşte etilmetilcetonă CH3 CH C CH3 CH3 O 1342. Pd C. prin reducerea aldehidei formice se obţine etanol B. alcool n-propilic E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Reducerea compuşilor carbonilici poate avea loc cu: A. H2/Pb2+ B. izopropanol 216 . reducerea aldehidelor conduce la alcooli secundari C. compusul cu structura de mai jos se numeşte dibenzilcetonă C6H5 CH2 C CH2 C6H5 O B.Pt. se obţine industrial din acid benzoic B. 1-propanol B. are miros de migdale amare D. LiAlH4 1343. este izomer geometric cu benzofenona E. reducerea cetonelor conduce la alcooli terţiari 1344. Prin reducerea acetonei se obţine: A.

un alcool primar E. se obţine prin oxidarea metanului la 400-6000C. un alcool secundar 1348. poate avea loc între două molecule de cetone 217 . prin reducere cu sodiu metalic conduce la metanol C. în prezenţa oxizilor de azot B. metanal E. are loc numai între compuşi identici D. Referitor la reducerea 2-butenalului cu NaBH4 se obţine: A. se elimină o moleculă mică B. hidrogenul lichid B. 2-propanol C. Na/EtOH E. ζ C. conduce la un compus cu funcţiune simplă 1353. alcool metilic D. poate conduce la un aldol D. poate avea loc între două molecule de aldehide B. poate avea loc între compuşi identici sau diferiţi 1352. Agenţii reducători utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici sunt: A. Referitor la aldehida formică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la condensarea crotonică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-butenal C. etanol D. Referitor la condesarea aldolică alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la reacţia de condensare a compuşilor carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. un alcool primar 1347. metanol C. LiAlH4 C.1346. 2-butanal B. un alcool nesaturat 1349. poate avea loc între două molecule de cetone C. alcool butilic D. prin oxidare cu acid sulfuric conduce la dioxid de carbon şi apă D. Zn/H2SO4 1350. NaBH4 D. are loc numai între compuşi diferiţi E. poate avea loc între două molecule de aldehide B. poate conduce la un cetol E. se formează o nouă legătură chimică simplă. Prin reducerea aldehidei formice se obţine: A. alcool etilic E. are rol de componentă carbonilică în reacţiile de condensare 1351. formol B. prin condensare cu fenol conduce la polifenol E. Prin reducerea acetaldehidei se obţine: A. 1-propanol B.

o aldehidă nesaturată 1360. 2-butenal E. 2–butenal D. acetona 1359. acetona 1358. benzaldehida D. Pot fi componente metilenice în reacţiile de condensare: A. etanalul E. acetofenona E. metanolul B. o cetonă saturată 1357. un aldol B. Pot fi componente carbonilice în reacţiile de condensare: A. metanalul C. o hidroxialdehidă 1355. 4. un aldol D. 3-buten-2-onă C. Prin condensarea crotonică a două molecule de etanal se poate obţine: A. Prin condensarea unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de acetaldehidă se poate obţine: A. aldehidă crotonică şi apă 1356. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de acetonă poate rezulta: A. poate conduce la un hidroxiacid 1354.C. Prin condensarea aldolică a două molecule de etanal se poate obţine: A.un hidroxiacid B. o hidroxialdehidă E. 3-hidroxibutanal D. poate conduce la o aldehidă nesaturată D.3-fenil-3-hidroxi-2-metilpropanal C. 2-metil-2-butenal D.hidroxi-4-metil-2-pentanonă B. acetaldehida C. un croton E. poate conduce la o cetonă nesaturată E. un croton C. 3-metil-2-butenal 218 . Prin condensarea a două molecule de acetonă se poate obţine: A. formaldehida B. 4-metil-3-pentenonă C. un aldol B. 2-butenonă B.benzilidenacetonă D. etanolul D. un croton C.2-benziliden-2-metiletanal E.

Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de formaldehidă se poate obţine: A. 4-penten-2-onă B. dintre fenol şi formaldehidă rezultă: A. alcooli p-hidroxibenzilici C. 2-butenalul E. la rece.5-heptadien-4-onă D. acetaldehida B. un compus macromolecular cu structură filiformă E. 2.4–butandionă 1364. Prin condensarea în mediu acid. 3-penten-2-onă C.7-heptadien-4-onă B. 3-butenalul 1367. 2. Nu poate avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică: A. un compus macromolecular cu structură trididemensională D. Compusul carbonilic cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH CH2 C CH2 CH CH2 O A. Poate avea rol de componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică: A.hidroxibenzilici B. formaldehida C. rezultă: A. novolac 1362. dipropenilcetonă E. alcooli o. la rece. dietenilcetonă E. Prin condensarea crotonică a unei molecule de acetonă cu două molecule de acetaldehidă se poate obţine: A. 3-buten-2-onă B. difenilcetona C. tricloroacetaldehida B. dialilcetonă D.6-heptadien-4-onă C. divinilcetonă 1366. dintre fenol şi formaldehidă. alcooli p-hidroxibenzilici C. benzaldehida 219 . alcooli o-hidroxibenzilici B. dialilcetonă E. fenilmetilcetona D. un compus macromolecular cu structură filiformă E. dipropenilcetonă 1365.E. Prin condensarea în mediu bazic. 3-butenal C. 1. 3-metil-1-butenal 1361. bachelită C 1363. un compus macromolecular cu structură tridimensională D. divinilcetonă D. 1.

este o substanţă solidă C. compusul Y este 2-hidroxibutanalul D. se obţine în mediu bazic. se obţine din fenol şi bachelită 1370. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca vopsea anticorozivă D. este o substanţă termoplastică D. este o substanţă solidă B. Se consideră schema de reacţii: C3H6 + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y + CH2O / HO Z CH3COOH + HOOC COOH 220 . este o aldehidă E. compusul Z este 2-metil-2-butenalul 1374. se obţine din fenol şi formaldehidă 1371. Referitor la novolac. la rece C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nu se dizolvă în nici un solvent 1372. nu se topeşte la încălzire E. Se consideră următoare schemă de reacţii: KMnO4 / H2SO4 HO H 2X Y Z . este o substanţă amorfă B. se obţine în mediu acid. la rece C. compusul X este acetaldehida C. 4-metil-3-pentenona E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine în mediu acid. se foloseşte la obţinerea plexiglasului 1373. Referitor la novolac. la rece B. se mai numeşte bachelită C D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este solubil în alcool E. Referitor la rezită. se obţine în mediu bazic. are formula moleculară C3H6O B. Referitor la bachelita C. este o substanţă termorigidă C.D. la rece B. se mai numeşte novolac E. este insolubilă în apă D. soluţia alcoolică de novolac se foloseşte ca lac electroizolant E. divinilcetona 1368. compusul X este acetona B. este solubil în apă D. compusul Z este 2-butenalul E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acetonă. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un bun solvent pentru compuşii organici C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. este termoplastic 1369.

Ştiind că prin reacţia compusului Z cu reactiv Tollens se obţine acid propenoic. compusul Z este 4-hidroxi-2-butanona E. compusul Z este propenal 1376. X şi Y. compusul X este 2-propanolul C. soluţia apoasă de metanal de concentraţie 40 % se numeşte formol 1380. benzaldehidă D. fenilacetaldehidă E. compusul Z este propanal E. benzilidenacetona C. compusul X este formaldehida B. compusul X este 1-propanolul B. doi acizi E. dibenzilacetona D. compusul Y este acetaldehida D. etanalul este solubil în apă D. nu poate avea loc o reacţie de condensare între două molecule de benzaldehidă E. între moleculele de aldehide se stabilesc legături dipol-dipol B. acetofenonă C.Alegeţi răspunsurile corecte: A. novolacul se obţine prin polimerizarea fenolului cu aldehida formică C. Alegeţi compusul carbonilic care nu poate fi obţinut printr-o reacţie de acilare: A. compusul Y este acetona D. metanalul se poate condensa aldolic cu aldehida benzoică E. Prin reacţia de condensare crotonică a benzaldehidei cu acetona în raport molar 2:1 se obţine: A. 4-metil-3-penten-2-ol C. între moleculele de aldehide se stabilesc legături de hidrogen C. Produsul condensării crotonice a doi moli de acetonă se reduce cu NaBH4. benzofenonă B. benzilacetona B. un hidroxiacid D. compusul cu formula moleculară C5H10O este o aldehidă nesaturată B. dibenzilidenacetona E. compusul Z este 1-hidroxi-3-butanona 1375. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. difenilcetona 1378. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 4-metil-3-penten-2-onă B. acetonă 1377. un alcool nesaturat 221 . aldehidele saturate conţin în molecula lor electroni π 1379. Compusul X rezultat poate fi: A. Prin condensarea crotonică a două aldehide saturate omoloage. alegeţi răspunsurile corecte: A. etanalul se poate obţine prin oxidarea etanolului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric concentrat D. se obţine un compus Z. compusul X este acetaldehida C.

1-fenilhidroxi-2-metilbutanonă 1386. un atom de carbon secundar E.1381. 3-hidroxipentanal E. 1-fenil-1-hidroxi-3-pentanonă B. doi atomi de carbon cuaternari 1383. doi atomi de carbon secundari D. un atom de carbon cuaternar 1382. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon terţiar E. 2-hidroxipentanal 1385. un atom de carbon secundar D. 3-hidroxi-2-pentenal D. 1. 1-fenil-1-hidroxi-2-metil-3-butanonă D. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH C CHO CH3 A. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: H3C CH2CH3 H3C O 222 . 5-fenil-5-hidroxi-3-pentanonă C. doi atomi de carbon terţiari 1384. doi atomi de carbon secundari D. Prin condensarea aldolică a unei molecule de acetaldehidă cu o moleculă de propanal poate rezulta: A. doi atomi de carbon primar C. trei atomi de carbon primari C. 2-metil-2-butenal B. În compusul cu structura CH3–CH=CH–CHO se găsesc: A. 4-fenil-4-hidroxi-3-metil-2-butanonă E. un atom de carbon cuaternar E. Prin condensarea aldolică a unei molecule de benzaldehidă cu o moleculă de butanonă se poate forma: A. un atom de carbon primar B. un atom de carbon primar B. patru atomi de carbon primari B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH3 C CH2 C CH3 Cl O A. 3-hidroxi-2-metilbutanal C.

compusul Y este 3-butenal 1390. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: CH3 CH2 CH CH C CH3 CH3 H O A. doi atomi de carbon terţiari E. compusul Z este etanol C. compusul Z este glicolul D. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2O + HCl W Z Y X . compusul X este etanal C.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. trei atomi de carbon primari B. compusul X este metanal B. Tollens NaOH acid 2-butenoic 2X Y . trei atomi de carbon primari B.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.A.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul W este acid etanoic 1389. trei atomi de carbon terţiari E. trei atomi de carbon secundari C.HCl 2-butenal . Se consideră schema de reacţii: R. patru atomi de carbon primari C. cinci atomi de carbon secundari D. un atom de carbon terţiar 1388. compusul X este etena B. doi atomi de carbon cuaternari 1387. compusul X este 2-butenal 2W NaOH Y 223 . compusul W este etanal E. compusul X este butanal B. compusul Y este 2-butenal E. doi atomi de carbon secundari D. compusul Y este butanal D. Se consideră schema de reacţii: NaBH4 NaOH X 2 CH3CHO .

compusul Y este 3-fenil-1-propanol D.H2O Y + H2 / Pt Z H . şase cetone 1396. compusul Z este 4-metil-2-pentanol D. compusul Y este propanal D. compusul Y este 2-butenol E. compusul Z este 1-propenol E. compusul Z este 4-metil-3-penten-2-ol 1393. compusul Y este 2-metil-2-pentenonă B. compusul Y este 3-fenil-2-propenol X NaBH4 Y 1394. cinci aldehide 1395. compusul X este 3-hidroxipropanal C. compusul X este benzilidenacetona B. compusul Y este 3-fenil-1-propenol E. compusul Y este 3-butenol 1391. cinci cetone E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: H C6H5CHO + CH3CHO .C. Se consideră schema de reacţii: NaOH CH2O + CH3CHO X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este propenal B. compusul Z este 2-metil-4-pentenol E. compusul Z este 1-propanol 1392. trei cetone C. patru aldehide E. compusul Y este 5-metil-3-penten-2-onă C. compusul Y este 1-butenol D. şase aldehide C. Compusului cu formula moleculară C6H12O îi corespund (fără stereoizomeri): A. Compusului cu formula moleculară C5H8O îi corespund (fără stereoizomeri): 224 .H2O Y LiAlH4 Z O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este benzilidenetanal C. Compusului cu formula moleculară C5H10O îi corespund (fără stereoizomeri): A. cinci aldehide B. două cetone B. Se consideră schema de reacţii: NaOH 2 CH3 C CH3 X H . trei aldehide D. şapte aldehide D.

şase cetone 1397. zece aldehide D. prin condensarea crotonică dintre aldehida formică şi aldehida acetică se obţine acroleină 1399. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4 şi H2SO4 1398. nouă aldehide C. acetofenonă C. opt aldehide B. cinci cetone E. 225 . tricloroacetaldehidă D.1-dicloroetanului E. O C. hidroliza clorurii de etil D. acroleina D. acroleina (propenalul) se obţine prin deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric D. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. 2-fenil-2-propenal C. prin oxidarea toluenului cu dicromat de potasiu se obţine benzaldehidă E. acetaldehida E. Acetaldehida se poate obţine prin: A. prin adiţia apei la vinilacetilenă în mediu de Hg2SO4 /H2SO4 se obţine metilvinilcetonă B. benzofenonă E. Benzaldehida se poate condensa cu: A. O B. formaldehida B. ea însăşi 1401. acetonă 1400. O O D. formaldehidă B. oxidarea etanolului cu K2Cr2O7/H2SO4 C. hidroliza 1. oxidarea etenei cu permanganat de potasiu în mediu bazic B.A. prin adiţia acidului bromhidric la aldehida crotonică se obţine 2-bromobutanal C. Benzaldehida nu se poate condensa crotonic cu: A. Prin condensarea crotonică a ciclopentanonei cu ea însăşi poate rezulta: A.

adiţia apei la vinilacetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 1404. C6H5COC6H5 R. K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH CH3CHO C6H5COOH 1403. NaBH4 CH3COOH AlCl3 . CH3CHO C. K 2Cr2O 7 / H2SO 4 CH3 CH=CH2 + [O] B. acilarea benzenului cu clorură de acetil C.HCl C6H6 + C6H5COCl D. CHX2 + H2O H CH3CHO + CH3CHO D. 226 . deshidratarea glicerinei cu acid sulfuric B. Alegeţi reacţiile corecte: A. O 1402. + Cl2 / CCl4 C6H5 CH CH CHO C6H5 CH CH CHO Cl Cl B. Se pot forma aldehide prin următoarele reacţii: A.O E. C6H5 C. adiţia apei la acetilenă în prezenţa HgSO4/H2SO4 E. oxidarea n-propanolului cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric D. Tollens C6H5CHO E. Pot rezulta aldehide prin următoarele reacţii: A.

adiţia apei la acetilenă C. Pot rezulta cetone prin următoarele reacţii: A. hidroliza 2.2 HCl . compusul Y este aldehida benzoică E. hidroliza 2. compusul X este clorura de benziliden C. în prezenţă de AlCl3 umedă E.2-dicloropropanului C. alchilarea benzenului cu clorură de acetil. Se poate obţine fenilmetilcetonă prin: A. AlCl3 . Se consideră schema de reacţie: + 2Cl2 / h + H2 / Ni + H2O Y Z C6H5CH3 X . adiţia apei la propină 1408. + H2O. condensarea a două molecule de etanal B. alchilarea benzenului cu propenă. CH3CHCl2 + H2O 1406.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 CH3CH2OH 1405. CH3CH2Cl + H2O E. compusul X este clorura de benzil B. condensarea aldehidei formice cu aldehida acetică E. 2 CH3 C O CH3 AlCl3 . oxidarea izopropanolului B.C6H6 + C6H5COCl E. C6H6 + CH3COCl C. compusul Y este alcoolul benzilic D. oxidarea 2-metil-2-butenei 1409.2-dicloropropanului D.HCl H D. în prezenţa AlCl3 227 . Propanona se poate obţine prin: A. Nu se poate obţine acetonă prin: A. oxidarea izobutenei D.2 HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este alcoolul benzilic 1407. HgSO4 / H2SO4 H2C=CH C CH B.

Cl Cl 1412. O 228 . CH2=CH–CH2–CH3 B. CH3–CCl3 B. adiţia apei la fenilacetilenă E. hidroliza 1. CH3 C CH3 O C. C6H5–CHCl2 C. CH2=CH–CHO E. Cl Cl E. hidroliza clorurii de benziliden 1410.B. CH3–CCl2–CH3 D. oxidarea 2-fenilpropenei C. CH3CH2CHO B. C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 1411. CH3 C E.1-dicloro-1-feniletanului D. Se poate obţine o cetonă prin oxidarea următoarelor alchene: A. CH2=CH2 D. Se pot obţine alcooli secundari prin reducerea: A. CH3 C C6H5 O D. CH2 C CH2 CH3 CH3 C. Se pot obţine cetone prin hidroliza următorilor compuşi: A.

compusul Y este 2-butanona C. un atom de carbon cuaternar 1418. compusul Z este dietilcetona D. acetonei C. etanalului 1414. compusul Y este 2-propanol E. compusul X este 2-propanol C. compusul Z’ este 3-metil-3-buten-2-onă 1417. Se consideră compusul cu structura de mai jos. treisprezece legături simple. 2-benziliden-2-metiletanalului cu LiAlH4 1415. compusul X este 2-butanol B. doi electroni π B. propanonei cu Pt B. compusul X este 1-propanol B. 2-butenalului cu Na BH4 C. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 + CH2O H2O / H2SO4 X Y CH3 CH=CH CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. ζ E. Alegeţi reacţiile incorecte: A.1413. CH2O + CH2O → HO–CH2–CH2–OH E. CH2O + C6H5OH → C6H5–CH2–C6H5 + H2O D. zece legături simple. compusul Y este 2-propanona 1416. în care se găsesc: O X Z + Z' CH2 C C CH3 CH3 A. compusul X este propanona D. ζ D. C6H5CH2Cl + H2O → C6H5CHO + HCl 229 . benzaldehidei B. CH3CHO + 3Cl2 h CCl3–CHO + 3HCl C. acetofenonei D. difenilcetonei E. acroleinei cu LiAlH4 D. patru electroni π C. etilbenzenului cu Ni E. Se pot obţine alcooli primari prin reducerea: A. Se consideră următoarea schemă de reacţie: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 + H2 / Pt X Y C3H6 + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etilvinilcetona E. Se pot obţine alcooli nesaturaţi prin reducerea: A. C6H5CHO + 2[Ag(NH3)2]OH → C6H5COOH + 2Ag + 4NH3 + H2O  B.

1. compusul Y este 2-butanonă D. compusul Z este 2-propen-1-ol 1422. ea însăşi 1420. KMnO4/NaOH E. Ciclohexanona poate reacţiona cu: A. 2-metil-2-buten-1-ol prin oxidare E. Se consideră schema de reacţii: + CH2O / H + H2O C2H4Cl2 X _HO . compusul Z este 2-metil-3-hidroxipentan D. 4-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare D. compusul X este etanal B. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 izobutena X + CO2 + H2O H 2X Y Z .2-dicloropropan + H2O . compusul Z este 3-buten-2-ol E.2HCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. K2Cr2O7/H2SO4 D. 2-Metil-2-butenalul se poate obţine pornind de la: A.1-dicloro-2-metil-2-butenă prin hidroliză 1421. compusul X este propanonă B. compusul Y este propanal C. 2-metil-2-buten-1-ol prin deshidratare B. compusul Z este 4-metil-2-pentanol + H2 / Ni 1424. Se consideră schema de reacţii: 230 . Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y Z 2. compusul X este propanonă C.1419. reactiv Fehling C. reactiv Tollens B. compusul Y este 4-metil-3-penten-2-onă C. 2-hidroxi-2-metilbutanal prin deshidratare C.H 2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.2HCl X + CH2O / H _HO 2 Y + H2 / Ni Z Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 1-propenol E. compusul Z este 4-metil -2-pentanonă E. compusul Z este 2-butanol 1423. compusul Y este propenal D. compusul X este 2-propanol B.

2-dihidroxi-4-pentanonă CH3 C CH2 CH CH2 O OH OH D. compusul Z este 2-butenal E. compusul Y este 2-butenă D.H2O Ni W + H2 2-propanol Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acetilena C. compusul Y este 1. compusul Y este 2-metil-2-butena C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 3-etil-6. compusul X este 1-butanol B. compusul cu structura de mai jos se numeşte 4-etil-5-metil-3-hexanonă CH3 CH3CH2 C CH CH CH3 O CH2CH3 B.CaC2 + 2H2O X + H 2O X + Ca(OH)2 Y HgSO4 / H2SO4 NaOH Z 2Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-etil-3-metilbutanal CH3CH2 CH CHO CH(CH3)2 C. compusul cu structura de mai jos se numeşte 1. compusul Z este 3-hidroxibutanal 1425. compusul Y este 2-butena B. compusul W este acidul etanoic E.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 1. compusul X este 2-buten-1-ol C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni izopropilmetilcetona Z + W Y X .6-dimetil-2-ciclohepten-1-onă 231 . Se consideră schema de reacţii: NaBH4 Y 2-butenal X . compusul X este metan B. compusul Y este etanal D.3-butadienă 1426.2-butadienă E. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este acidul etanoic D. compusul W este propanona 1427.

Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. acetofenonă D. benzaldehidă E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. doi compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH B. conţine doi atomi de carbon terţiari E. compusul Z este acidul izobutiric Pd / Pb 2+ + H2O / H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 Y Z 1431. benzaldehida D. compusul cu structura de mai jos se numeşte 2-benzoilciclobutanonă CH2C6H5 O 1428. compusul Y este 2-butanol D. formaldehida B. trei compuşi carbonilici reacţionează cu [Ag(NH3)2]OH C. 2-butanona 232 . conţine patru atomi de carbon secundari C. compusul Y este 1-butanol C. acetaldehida C. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: A. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică D. toţi compuşii carbonilici pot avea rol de componentă carbonilică în reacţia de condensare crotonică 1430. 2-butenal 1432. este o cetonă 1429. compusul X este 1-butena B. trei compuşi carbonilici pot avea rol de componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. propanonă C. conţine patru electroni π D. Se consideră schema de reacţii: 1-butina + H2 X Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este 2-butanonă E. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CHO CH2CH3 A. conţine doi atomi de carbon primari B.H3C CH2CH3 H3C O E. propanal B. Referitor la formula moleculară C4H8O.

2-dimetil-1-ciclobutenă C. 2. prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4. Se pot obţine prin reacţia Kucerov: A. se poate oxida cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric 1435. 2-metil-2-butenă C. 4-metil-1-pentenă E. şase electroni p D. În structura benzaldehidei există: A. H2SO4 1438.3-butadienă 1437. acetofenona 1433. dimetilcetona C. difenilcetona 1434. şase electroni π B. patru electroni p E.E. patru electroni p E.Pd2+ D. LiAlH4 B. doi electroni p 1440. Condensarea compuşilor carbonilici între ei poate fi: 233 . şase electroni p 1439. opt electroni π C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos conduc. 2-pentenă D. 2. poate reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH C. prin reducere formează un alcool primar D. 1. Na /EtOH E. şase electroni π B. Zn. la propanonă: A.4-dimetil-2. 3-metil-1-butenă B. diizopropilcetona D. patru electroni π D. Referitor la 2-butanonă alegeţi afirmaţiile corecte: A. În structura acetonei există: A. poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare crotonică E. Agenţii reducătoi utilizaţi la reducerea compuşilor carbonilici pot fi: A.3-dimetil-2-butenă E. 2. se pot obţine prin reacţia Kucerov B. NaBH4 C.4-hexadienă D.4-dimetil-3-pentanona E. Precizaţi prin oxidarea căror alchene cu K2Cr2O7/H2SO4 se poate obţine acetonă: A. doi electroni π C. dietilcetona B. 1. 1-butenă 1436. 2-metil-2-pentenă B.

terţbutanol E. 3-metil-2-butanol E. 2-propanol D.A. eterică 1441. compuşii carbonilici cu număr mic de carbon dau recţii de condensare cu molecule de compuşi aromatici B. compusul Y este 2. hidroxialdehidele saturate se numesc cetoli E. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni 1442. compusul X este 2. alcool sec-butilic B. Referitor la compuşii carbonilici alegeţi afirmaţiile adevărate: A. alcool benzilic 1446. prin condensarea aldolică dintre metanal şi etanal se formează propenal D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. etanalul este materie primă utilizată la fabricarea industrială a acidului acetic D. prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a metilvinilcetonei se formează acid cetopropionic B. prin oxidarea ciclohexanonei cu reactiv Fehling se formează acid benzoic C.2-ciclobutandiol E. compusul Y este 1. ciclobutanol D. aldehida benzoică este utilizată ca materie primă la fabricarea benzenului E. formol 1443.2-dimetil-1.2–dihidroxiciclobutan 1444. aldolică D. formulei C8H8O îi corespunde un număr de cinci izomeri cu inel aromatic E. hidroxialdehidele nesaturate se numesc crotoni D. Se pot obţine aldehide prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a următorilor alcooli: A. ciclopropanol 1445. etanol B. reacţia de condensare a metanalului cu fenolul (în cataliză acidă) are importanţă practică deosebită C. alcool terţbutilic C. compusul X este 2. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 + H2 / Ni X H3C CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. soluţia apoasă 40% de acetonă se numeşte. compusul Y este 1.5-hexandionă C. intramoleculară B. crotonică E. propanona şi propanalul diferă prin natura grupei funcţionale 234 Y . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. hidroxialdehidele saturate se numesc aldoli B. hidroxialdehidele saturate se numesc crotoni C. 2-metil-1-propanol C.5–hexandiol D. extramoleculară C.5-hexadiena B. Se pot obţine cetone prin oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 sau a următorilor alcooli: A.

2-butenalul B. 2 aldehide B. o aldehidă B. două aldehide C. 3-metilbutanal E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. aldehida benzoică 1452. o cetonă D. ciclohexanona B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni fenilacetilena + H2O X Alegeţi răspunsurile corecte: A. 3. compusul X este 1-feniletenol D. Câţi compuşi carbonilici cu formula moleculară C4H8O (fără stereoizomeri) pot reacţiona cu [Ag(NH3)2]OH? A. 2-metilbutanal 1453. 2 cetone E. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A.1447. acetona 1451. Compusului cu formula moleculară C8H8O îi corespunde un număr de izomeri cu nucleu aromatic: A. acetofenona 1450. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos se poate condensa cu el însuşi: A. butanalul D. aldehida crotonică C. compusul Y este 1-feniletanol 235 Y .aldehide C. benzofenona D. formaldehida E. butanona C. metanalul B. nici o cetonă 1449. compusul X este fenilmetilcetona C. 1 cetonă 1448. diterţbutilcetona B. benzaldehida C. propanona D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos nu se poate condensa cu el însuşi: A. dimetilcetona D. acetaldehida E. două cetone E. 4 aldehide D. etanalul C. difenilcetona E. compusul X este alcoolul benzilic B.

Se consideră schema de reacţii: 15000C + H2O. compusul X este butanona C.3 H2 . compusul Y este alcoolul vinilic B. compusul Z este aldehida propionică E. compusul Z este acroleina 1457.H2O W H Y + Y' 2 X + 2 C6H5OH Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este 2-butanol D.o-dihidroxidifenilmetan E. compusul Y poate fi alcool p-hidrobenzilic 1458. compusul Z este 2-butena Y HO 1455. Se consideră următoarea schemă de reacţii: HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni C4H6 + H2O X Z .compusul X este acetilena C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: 15000C + H2O. compusul X este butanal B. compusul Z este 1-butena E. compusul W este etena E. Se consideră schema de reacţii: 236 . Se consideră schema de reacţii: oxizi de azot X + H2O CH4 + O2 400 . compusul X este formaldehida B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A.E.H2O Ştiind despre compusul cu formula moleculară C4H6 că poate reacţiona cu sodiu metalic. compusul Y este o. compusul X este acetilena B. compusul Y poate fi alcool o-hidroxibenzilic D. HgSO4 / H2SO4 + H2 / Ni 2 CH4 X Y . compusul Y este formaldehida D. compusul X este formaldehida C. compusul W este etanul 1456.H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este etanalul D. compusul Y este etanalul C.6000C HO Z . HgSO4 / H2SO4 + CH2O 2 CH4 X Z Y .3 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este fenilmetilcarbinol 1454.

HCl .3-butandiol 237 . Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 X Y .3-dimetil-2-butenă C.H2 O Z KMnO4 / H2SO4 2 CH3 C CH3 O CH3 C O COOH + CH3 C O CH3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se consideră următoarea schemă de reacţii: H2SO4 H2SO4 + H2O / H 2.4-dimetil-1.4-pentadienă 1462. compusul X poate fi 2.3-dimetil-1-butenă B. compusul Y este 2.3-butandiol B.2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-dimetil-4-penten-2-ol C. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic D.o-dihidroxidifenilmetan D. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic B.p-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .4-dimetil-1-pentenă E. compusul X este 2-cloro-4-hidroxitoluen B.3-dimetil-2-butanol E. Se consideră schema de reacţii: Z o-crezol + Cl2 / h + H2O / HO X + C6H5OH / H Y .p-dihidroxidifenilmetan 1459.3-dimetil-2-butenă 1461.3-dimetil-1-butanol X Y .H2O .H2O . compusul Z este p.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este alcool o-hidroxibenzilic C. compusul Z este o. compusul Z este 2.HCl .H2O .p-dihidroxidifnilmetan E. compusul Y este 2. compusul x este 2.CO2 O O . compusul X este 2.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este novolac Z 1460.3-dimetil-1-butanol D. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2O X Y CH3 C C CH3 .H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A.4-dimetil-1-pentenă B. compusul Y este alcool p-hidroxibenzilic C. compusul Y este 2. compusul X este 2-hidroxi-2.3-dimetil-2. compusul Z este p. compusul X este 4-hidroxi-2. compusul Z este o.2 H2O . compusul Y este 2. compusul X este 2. compusul X este 2.4-dimetilpentanol D.o-dihidroxidifenilmetan E.

punctele lor de fierbere cresc odată cu creşterea masei molare 1465.2-dimetilpropanoic C. sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente C. se numeşte β-metilbutanal 1464. acid terţbutilic E. este o cetonă C. este o aldehidă B. acid izovalerianic B. Compusul cu structura: CH3 CH3 C CH3 COOH se numeşte: A. compusul Y este 1. Referitor la compusul cu structura de mai jos. acetatul de etil 238 . se numeşte 3-metilbutanal E. glioxalul este un compus monocarbonilic CAP.3-dimetil-1. compusul X poate fi 2. pot fi aldehide şi cetone E. 13. acid 2. compusul Y este 2. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A. Sunt corecte afirmaţiile: A. grupa carbonil este nepolară D.3-butadienă E. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic C. Acidul butiric poate fi izomer de funcţiune cu: A. sunt compuşi organici cu funcţiuni monovalente B. acizii graşi conţin un număr par de atomi de carbon 1468. COMPUŞI CARBOXILICI 1466. acid trimetilacetic D.3-butadienă 1463. punctele de fierbere sunt mai mici decât ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon C. alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CHO CH3 A. acid izobutanoic 1467. se numeşte 2-metil-4-butanal D.C. acidul benzoic se poate obţine prin oxidarea etilbenzenului cu KMnO4/H2SO4 E. butandiona este un compus dicarbonilic E. acidul oleic poate adiţiona hidrogen formând acid palmitic D. punctele de fierbere au valori apropiate pentru aldehidele şi cetonele cu acelaşi număr de atomi de carbon B. sunt compuşi organici cu funcţiuni trivalente D. Referitor la compuşii carbonilici sunt adevărate afirmaţiile: A.3-dimetil-1. acidul acetic schimbă culoarea indicatorului roşu de metil B.4-butandiol D.

carbonatul de sodiu C. Proprietăţile comune acizilor carboxilici şi acizlior minerali sunt: A. se îndepărtează din vasul de reacţie produsul cel mai volatil 1471. adiţia HCl la acid acrilic. acizii mai tari pun în libertate acizii mai slabi din sărurile lor C. sodiu metalic 1475. Acidul 2-hidroxipropionic se poate obţine prin: A. acidul butanoic se găseşte în untul făcut din laptele de vacă C. înroşirea soluţiei de fenolftaleină 1473. metanul B. formiatul de izopropil D. hidroliza α-cloropropionatului de metil 1474. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. Sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul lauric este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. Reacţionează cu ambele grupe funcţionale ale acidului p-hidroxibenzoic: A. H2SO4) D. 3-hidroxibutanalul C. reacţia de esterificare E. hidroliza acidă a α-hidroxipropionatului de metil D. acidul linoleic formează esteri care se găsesc în uleiul de soia E.4-butandiolul E. are loc în mediu bazic C. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic 1472. urmată de hidroliză C. reacţia cu metale alcaline 239 . sunt adevărate afirmaţiile: A. reacţia cu hidroxizi alcalini D. 1. acizii sunt substanţe care în soluţie apoasă ionizează şi pun în libertate protoni B. esterificarea C.4-butendiolul 1469. acizii graşi saturaţi se găsesc preponderent în grăsimile de origine animală B. cunoaşterea valorii constantei de aciditate permite aprecierea tăriei acidului E. valoarea constantei de aciditate variază invers proporţional cu tăria acidului D. pentru a realiza desfăşurarea reacţiei în sensul formării esterului. ionizarea în soluţie apoasă B. reacţia cu oxizii metalelor C. este ireversibilă B. Sunt adevărate afirmaţiile: A.B. 1. hidroxidul de sodiu E. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor 1470. Referitor la reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool. reacţia cu metale B. oxidarea cu K2Cr2O7/H2SO4 a 3-hidroxi-1-butenei E. hidroliza dimetilcianhidrinei B. anhidrida acetică D. Caracterul acid al acizilor carboxilici se pune în evidenţă prin: A. se foloseşte unul din reactanţi în exces E.

t.D. reacţia cu cu hidroxizi alcalini 1476. şi p.50C E. acid propanoic E. nu se poate obţine industrial E. acid formic E. Acidul acetic poate reacţiona cu: 240 . se obţine prin fermentaţia alcoolică a glucozei B. Referitor la acizii carboxilici alegeţi afirmaţiile corecte: A. polarizarea grupei carboxil determină cedarea hidrogenului ca proton în unele reacţii chimice E. reacţia cu oxizi bazici E. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. este volatil D. se formează din etanol sub acţiunea alcooloxidazei C. cu apa formează legături de hidrogen 1482. este foarte uşor solubil în apă E. au formula generală R–COOH B. este insolubil în apă 1480. se comercializează sub numele de oţet de vin D. acid acetic D. Compusul cu structura CH3–COOH se numeşte: A. are miros înţepător C. scăzute 1481. sunt derivaţi funcţionali ai hidrocarburilor care conţin una sau mai multe grupe –CHO C. grupa –COOH este polară D. acid metanoic B. Referitor la acidul etanoic sunt adevărate afirmaţiile: A. proprietăţile chimice ale acizilor carboxilici sunt determinate numai de prezenţa grupei carboxil 1477. au caracter acid D. are p. Referitor la acizii carboxilici sunt adevărate afirmaţiile: A. proprietăţile lor chimice sunt determinate de prezenţa grupei carboxil şi a radicalului hidrocarbonat C. acid etanoic C. sunt în stare de agregare lichidă B. oţet 1479. acid acetic D. acid etanoic C. sub formă anhidră se mai numeşte acid acetic glacial C.f. Compusul cu structura H–COOH se numeşte: A. se obţine prin fermentaţia acetică a etanolului B. sunt acizi tari 1483. nu reacţionează cu alcoolii E. este o substanţă solidă la t = 16. este un lichid incolor D. are formula generală CH3–COOH B. acid metanoic B. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. formol 1478.

sărurile sale cu metale se numesc alcoxizi C. are caracter acid mai puternic decât apa carbogazoasă B. poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. Fe B. se dizolvă în apă E. este un acid mai slab decât acidul clorhidric C. H2 1484. prin reacţia cu carbonatul de calciu formează acetat de calciu. HCOOH 1487. este o reacţie de echilibru E. Mg B. Referitor la acidul acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. NaOH) 1490. CaO C. H2SO4) B. Fe C. este un acid mai tare decât acidul sulfuric D. dă reacţii de neutralizare cu hidroxizii alcalini E. este un acid mai tare decât acidul clorhidric D. reacţia de esterificare în care se elimină o moleculă de apă între o moleculă de acid şi una de alcool este o reacţie de condensare 241 . reacţionează cu oxidul de calciu. în prezenţa fenolftaleină ca indicator de pH C. Zn D. Acidul acetic reacţionează cu: A. reacţionează cu oxizii metalelor. reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov-Volta B. CaCO3 E. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. nu colorează hârtia indicatoare de pH 1485. CH3COO─ D. Cu E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. sărurile acidului acetic se numesc acetaţi 1489. are loc în prezenţa unui acid tare (HCl. formând o sare şi hidrogen D. este o reacţie reversibilă D. Referitor la reacţia de esterificare a acidului acetic sunt adevărate afirmaţiile: A. colorează în roşu hârtia de turnesol E.A. este un acid mai tare decât acidul propanoic C. formând var stins 1488. este un acid mai tare decât acidul formic B. Referitor la acidul acetic alegeţi afirmaţiile corecte: A. caracterul acid al acidului acetic se manifestă numai în reacţiile cu metale E. dioxid de carbon şi apă B. KOH D. este o reacţie ireversibilă C. în soluţia apoasă de acid acetic există numai ioni acetat. are loc în mediu puternic alcalin (KOH. în soluţie apoasă ionizează 1486.

acidul butiric B. acetatul de etil are un miros înţepător. este un acid gras saturat D. Sunt acizi graşi saturaţi: A. este un acid gras nesaturat E. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)14–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. acizii graşi saturaţi conţin legături ζ C–C C. când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi carboxilici şi de dioli. acidul oleic D. acid butanoic C. se numeşte acid stearic C. poliesterii sunt polimeri de condensare E. este constituent principal al grăsimii din corpul animalelor 1497. acid caprinic 1496. sunt numai în stare lichidă 1494. acetatul de etil este un ester D. acidul linoleic 242 . pot avea cel puţin o legătură dublă C=C 1493. prin reacţia dintre acid acetic şi etanol se formează metanoat de etil şi apă 1492. pot fi nesaturaţi D. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid capronic D. esterii se găsesc în natură sub formă de grăsimi şi uleiuri C. se găsesc în principal sub formă de esteri cu glicerina E. acid hexandioic B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. se numeşte acid palmitic B. acidul caprilic C. acid propanoic 1495. au loc reacţii de copolimerizare C. în reacţiile de condensare se formează două molecule mari 1491. esterii nu pot exista în compuşii naturali deoarece sunt instabili E. grăsimile şi uleiurile sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi D. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. conţin un număr impar de atomi de carbon B. Compusul cu structura CH3–CH2–CH2–CH2–CH2–COOH se numeşte: A. acid capronic D. Referitor la acizii graşi sunt adevărate afirmaţiile: A. acid butiric E.B. pot avea numai legături simple C–C E. acid caprilic E. sunt acizi carboxilici cu catenă liniară şi număr par de atomi de carbon (n ≥4) B. acizii graşi nesaturaţi conţin cel puţin o legătură dublă C=C în moleculă D. acid propionic B. acid hexanoic C. de oţet B. pot fi saturaţi C.

mai mare decât etanolul B. substanţa a poate fi Mg B. acidul lauric 1499. acidul palmitic E. acidul heptanoic D. Sunt acizi graşi nesaturaţi: A. substanţa b poate fi MgO C. Acizii graşi se pot obţine: A.f. acidul hexanoic B. se numeşte acid linoleic E.E. are trei legături duble C=C E. compusul cu formula CH3–(CH2)11–COOH este un acid gras 243 . Se consideră schema de reacţii: +a +b +c Alegeţi răspunsurile corecte: A. Referitor la acidul oleic alegeţi afirmaţiile corecte: A. substanţa b poate fi R–MX CH3COOH (CH3COO)2Mg 1504. acidul acetic are p. Sunt acizi graşi saturaţi: A. Alegeţi răspunsurile corecte: A. are 18 atomi de carbon în moleculă 1502. se numeşte acid oleic D. acidul pentanoic C. sub forma „cis” este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao D. este un acid gras nesaturat B. are structură plană C. acidul butanoic B. acidul capronic C. acidul pentanoic 1498. acidul caprilic D. Referitor la compusul cu structura CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)7–COOH alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin oxidarea arenelor polinucleare E. prin eterificarea glicerinei C. este un acid gras saturat B. substanţa a poate fi H2 E. prezintă izomerie geometrică 1501. prin hidroliza grăsimilor D. substanţa c poate fi Mg(OH)2 D. este un acid gras nesaturat C. prin oxidarea catalitică a parafinei 1503. pornind de la compuşi naturali B. acidul linoleic 1500. acidul oleic E.

CH3–COOH + Na → CH3–COONa + 1/2H2↑ E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.C. Precizează care dintre reacţiile chimice de mai jos sunt posibile: A. acidul metanoic este mai slab decât acidul etanoic B. acidul benzoic este mai slab decât acidul formic C. acidul propanoic este mai tare decât acidul etanoic 1508. acizii carboxilici inferiori se dizolvă în apă datorită formării legăturilor de hidrogen B. este insolubil în apă C. Ka E. CH3–COOH + Ag → CH3–COOAg + 1/2H2↑ C. pH-ul unei soluţii apoase de acid acetic este mai mare de 7 E. anioni carboxilat şi ioni hidroniu C. este o substanţă cristalină B. este un acid alifatic E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. tăria acizilor carboxilici scade odată cu creşterea catenei 1507. acid acetilsalicilic B. 2CH3–COOH + CuO → (CH3–COO)2Cu + H2O B. acid o-hidroxibenzoic E. acidul acetic nu reacţionează cu Cu 1505. este un acid mai puternic decât acidul m-hidroxibenzoic C. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi 1510. Compusul cu structura: COOH OH se numeşte: A. în soluţia apoasă a unui acid carboxilic există în stare hidratată molecule de acid. acizii aromatici sunt acizii mai slabi decât cei alifatici. soluţia apoasă de acid salicilic este acidă D. radicalul hidrocarbonat este partea hidrofobă a acidului D. 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3–COO)2Ca + H2O + CO2 1506. colorează în roşu soluţia apoasă în care s-a adăugat fenolftaleină 1509. acidul etanoic este mai tare decât acidul propionic D. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la acidul salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. echilibrul chimic stabilit în urma reacţiei dintre un acid carboxilic şi apă se caracterizează prin constanta de aciditate. exceptând acidul formic D. acid salicilic C. acidul formic este mai tare decât acidul benzoic E. este un acid aromatic D. aspirină D. este solubil în apă E. este un acid mai slab decât acidul benzoic B. CH3–COOH + KOH → CH3–COOK + H2O D. salol 244 .

hidroliza aspirinei în organism are loc sub acţiunea unei enzime C. Se consideră schema de reacţii: H2SO4 KMnO4 / H2SO4 C3H6 + H2O X _ CO 2 Y _ HO 2 Alegeţi răspunsul corect: A. acidul salicilic este folosit drept conservant în industria alimentară C. acidul salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. compusul X este 2-propanol C. (CH3CO)2O 1512. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul acetic se identifică cu FeCl3 D. salicilaţii de sodiu şi potasiu sunt substanţe ionice B. aspirina se obţine industrial pornind de la benzen D. în reacţia cu anhidride acide se esterifică grupa carboxil D. aspirina se obţine industrial în două etape principale 1513. CH3COCl D. este un compus lichid 1516. CO2 E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. NaOH B. compusul X este 1-propanol B. compusul Y este acetona D. C2H5OH C. prin hidroliza acidului acetilsalicilic rezultă acidul salicilic şi acid acetic B. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc într-o singură etapă B. acidul salicilic formează cu FeCl3 o combinaţie complexă de culoare roşu-violet E. prima etapă are loc în condiţii normale de temperatură şi presiune 1514. compusul Y este acidul acetic 1517. în reacţia cu alcooli se esterifică grupa carboxil B. compusul Y este propanona E. a doua etapă este catalizată de H2SO4 concentrat E. aspirina dă reacţie de culoare cu FeCl3 1515. a doua etapă constă în esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică D. este un hidroxiacid E. în reacţia cu cloruri acide ale acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil C. Se consideră schema de reacţii: 245 .1511. Acidul salicilic poate reacţiona cu: A. prima etapă este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt C.

NaCl 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este acidul salicilic D. Se consideră schema de reacţii: + CO2. compusul Y este acidul benzencarboxilic D. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 anh.HCl X KMnO4 / H2SO4 _ CO 2 _ HO 2 Y Alegeţi răspunsul corect: A. compusul W este acidul salicilic E. compusul Y acidul benzoic D. C6H5–COOH + Na → C6H5–COONa + ½ H2 B. compusul Y acidul fenilacetic E. compusul X etilbenzenul C. p + NaOH + HCl C6H5OH X Y _HO . compusul Y este acidul 2-fenilacetic Y + CH3COCl / AlCl3 . 2CH3–COOH + CaCO3 → (CH3COO)2Ca + CO2 + H2O E. compusul X este izopropilbenzen C. . C6H5–COOH + C6H5–COOH → C6H5–COOC6H5 + H2O C.HCl Z KMnO4 / H2SO4 _ 2 CO 2 _ 3H O 2 Y 1521. compusul X este toluenul D. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. compusul X este n-propilbenzen B.C6H6 + C2H5Cl AlCl3 anh. KMnO4 / H2SO4 C6H6 + CH3Cl X _ HO . compusul Z este acid m-acetilbenzoic 1520. compusul Y este acidul 3-fenilpropionic E.HCl Alegeţi răspunsul corect: A. compusul Y benzaldehida 1518. CH3–COOH + C2H5–OH → CH3COOCH3 + H2O D. t. compusul X este xilenul C. compusul X este acidul benzoic B. C6H5O-Na+ + CH3COCl → C6H5OCOCH3 + NaCl 246 . compusul X este toluenul B.HCl 2 Alegeţi răspunsul corect: A. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 C6H6 + 2-cloropropan X . compusul Z este fenilmetilcetona E. compusul X este fenolatul de sodiu C. compusul X este clorobenzenul B. compusul W este aspirina + (CH3CO)2O W Z _ CH3COOH 1519.

opt esteri 247 . compusul X este propanal B. compusul W este acetaldehida D. acidul participă cu protonul grupei –OH. în reacţia de esterificare dintre un acid carboxilic şi un alcool.HCl X + H2O Y + acid acetic Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Z este glicolul B. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Se consideră schema de reacţii: t < 6500C C3H8 X (alcan) + Y (alchena) Y + H2O H2SO4 Z KMnO4 / H2SO4 _HO 2 +Z W _ H2O K Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o-hidroxibenzoic E. compusul X este aspirina C. compusul Y este aspirina 1525. patru acizi monocarboxilici C. trei acizi monocarboxilici B.1522. compusul K este acetatul de etil 1524. Se consideră schema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 1-butena + 5[O] _ CO 2 _HO 2 X H X + etanol Y _HO 2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. iar acidul cu grupa hidroxil B. compusul W este acidul acetic E. compusul Y este acidul salicilic D. compusul Y este acetat de etil D. compusul Y este dietileter E. Se consideră schema de reacţii: H acid salicilic +CH3COCl . compusul Y este propionat de etil 1526. compusul Z este etanolul C. Compusul cu formula moleculară C5H10O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. acizii graşi intră în compoziţia săpunurilor C. acidul linoleic este constituentul principal al grăsimii din untul de cacao E. acidul lauric poate fi extras din laptele din nuca de cocos D. compusul X este acid propionic C. compusul X este acidul acetilsalicilic B. acidul oleic are în moleculă o legătură dublă C=C 1523.

compusul Z este acetatul de etil 1531. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y este alcoolul etilic E. CH3COOH + NH3 → CH3COO-NH4+ C. C6H5COOH + NaOH → C6H5COO-Na+ + H2O 1530. 2C6H5COOH + Cu → (C6H5COO)2Cu + H2 D. acetatul de aluminiu este o substanţă cunoscută în medicină sub numele de „apă de Burow” B. CH3COOH + C6H5O-K+ → C6H5COO-K+ + C6H5OH E. Compusul cu formula moleculară C9H10O2 prezintă ca izomeri cu structură aromatică (fără stereoizomeri): A. KOH) se formează acetaţi alcalini C. reacţia dintre acid acetic şi hidroxid de potasiu este o reacţie de neutralizare B. Compusul cu formula moleculară C4H8O2 prezintă ca izomeri (fără stereoizomeri): A. compusul Y este acetaldehida D. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie diluată de amoniac E. compusul X este etena C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. H HCOOCH2CH2CH3 + H2O CH3CH2CH2OH HCOOH + B. acidul cu formula CH3–(CH2)15–COOH este un acid gras C. 14 acizi carboxilici D. reacţiile de neutralizare ale acizilor stau la baza metodelor de determinre cantitativă prin titrimetrie D. în prezenţa fenolftaleinei ca indicator E. acidul acetic poate fi determinat cantitativ prin titrare cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută. patru acizi carboxilici D. 10 acizi carboxilici B. sarea de sodiu a acidului acetic se numeşte oţet 248 .D. patru esteri E. zece esteri 1527. 4 esteri derivaţi de la acizi aromatici 1529. prin reacţia dintre acidul acetic şi hidroxizi alcalini (NaOH. 3 esteri E. 12 acizi carboxilici C. compusul X este etanul B. cinci esteri 1528. doi acizi carboxilici B. metodele de determinare cantitativă prin volumetrie se bazează pe reacţii acido-bazice 1532. trei acizi carboxilici C. nouă esteri E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + H2O / H Y + acid etanoic Z _ H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. reacţia inversă esterificării este reacţia de hidroliză D. Precizaţi reacţiile posibile din cele de mai jos: A.

3H2 X + H2. acetilenă cu KMnO4 / H2SO4 C. Se consideră schema de reacţii: 2CH4 15000C . acidul benzoic se obţine prin oxidarea energică a benzenului B. I < II < III C. benzoatul de metil este un eter aromatic C. etilbenzen B. compusul W este acidul fenilacetic D. Se consideră schema de reacţii: 249 . 1-butenă D. compusul U este benzoatul de etil 1534. acidul oleic este izomer de poziţie cu acidul linoleic D. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor primari E. compusul Z este etilbenzenul C. propanol cu KMnO4 / H2SO4 E.1533. IV = CH3–CH2–COOH. 2-metil-1-butenă 1535. III = C6H5–COOH. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la variaţia caracterului acid: A. izopropilbenzen cu KMnO4 / H2SO4 B. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea energică a următoarelor alchene: A. se formează acizi carboxilici prin oxidarea energică (KMnO4 / H2SO4) a alcoolilor secundari 1538. IV < II < I D. alcool terţbutilic cu reactiv Bayer D. etenă cu reacţiv Bayer E. 2-butenă B. 2. I > II < III B. cicobutenă cu KMnO4 / H2SO4 1537.3-dimetil-2-butenă C. II = CH3COOH. etanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 D. 2-propanol cu K2Cr2O7 / H2SO4 1536. IV > II > I E. compusul W este acidul benzoic E. III > II > IV 1539. 1. Pd / Pb2+ Y C6H6 / AlCl3 umeda KMnO4 / H2SO4 + C2H5OH Z W _ U _ CO H2O 2 _ 2H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. compusul Z este toluenul B. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Se obţin acizi carboxilici prin oxidarea următorilor compuşi: A. stiren cu KMnO4 / H2SO4 C. Se dau următorii acizi carboxilici: I = H–COOH.2-difeniletenă E.

compusul Y este etanol D. compusul Y este etanolul C. K2Cr2O7 / H2SO4 C. compusul T este etena 1541.propanoatul de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) + 2[O]. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidroxid de cupru (II) B. KMnO4 / H2SO4 X + H2O Y Alegeţi răspunsurile corecte: A. hidroxid de diaminoargint (I) D. KMnO4 / H2SO4 E. compusul U este etanul D. Agenţii de oxidare utilizaţi la oxidarea alcoolilor sunt: A. compusul U este metanul E. t. compusul Y este metanolul D. compusul Y este izopropanol 1540. compusul Y este n-propanol E.2-dimetilbutanoic CH3 CH3 C CH2 CH3 COOH B. compusul Y este n-propanol C. compusul Z este benzoatul de metil E. compusul Z este acetatul de fenil 1542. compusul X este acid acetic B. p Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este acid propanoic C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid m-aminobenzoic 250 . reactiv Bayer 1543. Se consideră schema de reacţii: acetat de n-propil + H2O X (acid) + Y (alcool) W t < 6500C U (alcan) + T (alchena) + H2SO4 Y _HO 2 Z + H2 / Ni. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2. compusul X este acid propanoic B. compusul X este acidul acetic B. Se consideră schema de reacţii: X (acid) + Y (alcool) acetat de metil + H2O H Y + C6H5COOH Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.

Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH3 CH CH2 CH3 CH COOH CH3 A. raportul dintre electronii p şi electronii π este 7/2 1546. se numeşte acid 4–cloro–2-etil-3–metil–4-pentenoic C. numărul atom de carbon primari este 4 B. numărul atom de carbon cuaternar este 2 1545. numărul atom de carbon secundari este 2 C.COOH NH2 C. etilbenzen E. se numeşte acid 2–etil–3-metil–4-cloro–pentenoic B. 2–butină C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 acizi carboxilici: A. toluen D. raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/7 D. etenă 1547. 2–butenă B. izopropanol 251 . raportul dintre electronii p şi electronii π este 2/1 E. numărul atom de carbon terţiari este 6 D. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează prin oxidare cu KMnO4/H2SO4 un acid carboxilic: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 2-aminoizoftalic COOH NH2 COOH 1544. numărul atom de carbon cuaternar este 1 E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid propandioic HOOC CH2 CH2 COOH D. etanol B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid oleic CH3 (CH2)7 CH=CH (CH2)7 COOH E. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2 C CH CH COOH Cl CH3 CH2CH3 A.

ciclohexenă E. 2-butenă C. oxidarea o-xilenului E. propanonă E. clorură de benzen 1549. 2–propanol 1551. 2 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici 1552. alcool izobutilic E.2 . 3 perechi de acizi carboxilici izomeri geometrici D. Precizaţi care dintre alcoolii de mai jos formează prin oxidare energică un acid carboxilic: A. Se formeză acid acetic prin: A. oxidarea etilbenzenului 1553. hidroliza cloroformului 1554. 3 acizi carboxilici izomeri geometrici E. 1. 10 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) C. 8 acizi carboxilici izomeri (fără stereoizomeri) B. 2. 1. oxidarea acetaldehidei cu reactiv Tollens E. 2–cloropropan B. oxidarea etanului C. Precizaţi care dintre compuşii de mai jos formează un acid carboxilic prin hidroliză alcalină: A. 3.1–tricloropropan D. terţbutanol D.1. 1-butenă B.2. oxiadrea energică a etanolului B. etenă 1550. Se formează acid benzoic prin: A. hidroliza clorurii de benzil B. hidroliza triclorofenilmetanului C. 2–pentenei C. ciclopentadienei E. alcool etilic C.2–dicloropropan C. etan 1548.3–propantriol D. izoprenului 252 . 1.5-dimetil–2-hexenă D.etandiol B. 1–pentenei B. triclorofenil metan E. Formulei moleculare C5H8O2 îi corespund: A. Se poate forma acid propanoic prin oxidarea energică a: A. oxidarea toluenului D. 2–metil–2-pentenei D. hidroliza clorurii de etilidin D.C. Precizaţi care dintre alchenele de mai jos formează acid acetic prin oxidare energică: A.

compusul X este propena B. oxidarea energică a ciclobutadienei C.2–etandiol B. compusul Y este acid acetic E. clorurile acide C. oxidarea energică a 1. compusul X este propanona C. hidroliza 1. Se consideră schema de reacţii: C2H2 + H2 Pd / Pb2+ X + HCl Y + H2O / HO .2–hexacloroetanului E. aminele E.1. nitrilii 1557. Se consideră shema de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 H2SO4 2-propanol _ CO _H O X 2 2 _HO 2 Alegeţi afirmaţiile corecte: A.1555. Sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: A. esterii B. Se consideră schema de reacţii: Y 253 . anhidridele acide D.2. compusul W este etanol D. compusul Y este acid acetic 1560.1. compusul X este 1. compusul X este etan B. compusul Z este acetat de etil 1558. compusul X este etanol C. Se poate forma acid etandioic prin: A. compusul X este etena C. compusul W este etanal E. compusul Y este acetaldehida D.2.2–etandiolului D.HCl K2Cr2O7 / H2SO4 Z W [Ag(NH3)2]OH T Alegeţi afirmaţiile corecte: A. oxidarea dietanalului cu reactiv Tollens 1556. compusul T este acid etanoic 1559. compusul Y este alcool izopropilic E. compusul Y este acetaldehida D. oxidarea energică a ciclobutenei B. Se consideră schema de reacţii: C2H4 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 +X Y _ _H O H2O 2 Z Alegeţi răspunsurile corecte: A.

propena

K2Cr2O7 / H2SO4 _ CO 2 _HO
2

X

Y + CO2 + H2O 2 X + CaCO3 Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este 1,2–propandiol B. compusul X este 2–propanol C. compusul X este acid etanoic D. compusul Y este acetat de calciu E. compusul Y este metanoat de calciu
1561. Se consideră schema de reacţii: AlCl3 + 3Cl2 / h X C6H6 + CH3Cl - 3HCl - HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este toluen B. compusul Y este clorura de benzoil C. compusul Y este clorura de benzin D. compusul Z este acidul benzoic E. compusul Z este aldehida benzoică 1562. Se consideră schema de reacţii:

Y

+ 2H2O - 3HCl

Z

+ 3Cl2 / h - 3HCl toluen + Cl2 / h - HCl

X

+ 2H2O - 3HCl + H2O - HCl

Y

X'

Y'

H Z + H2O Y + Y' Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este aldehida benzoică B. compusul Y este acid benzoic C. compusul Y’ este acid benzoic D. compusul Y’ este alcool benzilic E. compusul Z este benzoat de benzil
1563. Se consideră schema de reacţii:
CH3 2 + 2Br2/FeBr3 X + X' - 2HBr _ H O + [O]/KMnO 2 4 Y HNO3 / H2SO4 Z _HO
2

254

Ştiind că X este izomerul para şi X’ este izomerul orto, alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y este acidul o–bromobenzoic B. compusul Y este acidul p–bromobenzoic C. compusul Z este acidul 4–bromo–2–nitrobenzoic D. compusul Z este acidul 2–bromo–4–nitrobenzoic E. compusul Z este acidul 4–bromo–3–nitrobenzoic 1564. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: H3C COOH H3C A. număr atom de carbon primari este 3 B. număr atom de carbon primari este 4 C. număr atom de carbon secundar este 2 D. număr de atom de carbon terţiar este 1 E. număr atom de carbon cuaternar este 1 1565. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–cloro–2–etil–3–metil–4-pentenoic CH2 C CH CH COOH

Cl CH3 CH2CH3
B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–etenil–4–pentenoic CH2 CH CH CH2 COOH

CH=CH2
C. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–formilbenzensulfonic

O=HC

SO3H

D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 4–fenilbutanoic C6H5 C CH2 CH2 COOH
O E. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3–metil–3–secbutilbutanoic COOH

H3C CH CH CH2 CH3

CH CH3 CH3

1566. Alegeţi afirmaţiile neadevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid 3,3–dimetilhexanoic CH3

CH3

CH2

CH2

CH2

C CH2 CH3

COOH

B. acizii capronic, caprilic şi caprinic conţin un număr impar de atom de carbon C. acidul palmitic şi acidul stearic sunt constituienţi principali ai grăsimii din corpurile animalelor D. esterii acidului oleic şi acidului linoleic intră în constituţia unor uleiuri vegetale E. acizii graşi se pot obţine prin oxidarea catalitică a parafinei 1567. Alegeţi afirmaţiile adevărate: 255

A. compusul CH3COOC2H5 se numeşte acetat de etil B. compusul C6H5COOCH3 se numeşte benzoat de metil C. acidul oleic şi acidul linoleic conţin un număr par de legături duble C=C D. acizii graşi saturaţi au formula moleculară CH3(CH2)nCOOH E. reacţia de esterificare dintre un acid şi un alcool este o reacţie de polimerizare 1568. Alegeţi reacţiile incorecte: A.

O CH3
B.
2 CH3COOH + CaCO3

H + HO CH2CH3 CH3 C

O OCH2CH3

C OH

+ H2O

(CH3COO)2Ca + CO2 + H2O

C.
HO C6H5COOH + CH3CH2OH C6H5OCH2CH3 + H2O

D.

2 CH3COOH + KOH
E.

CH3COOCH3 + KH

2 CH3COOH + CaO

(CH3COO)2Ca + H2O

1569. Sunt neadevărate următoarele afirmaţii: A. reacţia de esterificare dintre un acid organic şi un alcool este o reacţie de echilibru B. culoarea indicatorilor acido-bazici oferă informaţii calitative despre structura acizilor C. caracterul de acid al acidului acetic se manifestă în reacţiile chimice cu sărurile D. în reacţia de esterificare cu un alcool, acidul cedează protonul grupei carboxil E. alcooloxidaza este o enzimă care catalizează oxidarea etanolului la acid acetic

CAP. 14. GRĂSIMI. SĂPUNURI ŞI DETERGENŢI.
1570. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. fac parte din clasa lipidelor B. din punct de vedere chimic sunt esteri naturali ai acizilor dicarboxilici cu diferiţi alcooli C. sunt triesteri ai glicerinei cu acizii graşi D. sunt trigliceride E. sunt foarte solubile în apă 1571. Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. au punct de topire fix B. la încălzire se topesc C. au densitate mai mică decât a apei D. cu apa formează emulsii E. sunt solubile în solvenţi organici nepolari 1572. Acizii care apar frecvent în compoziţia grăsimilor sunt: A. acidul acetic B. acidul butiric C. acidul palmitic D. acidul stearic E. acidul propanoic 256

1573. Referitor la hidrogenarea grăsimilor sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidrogenare, grăsimile lichide devin solide B. are loc în condiţii normale de presiune şi temperatură C. are loc în prezenţa unui catalizator metalic (Ni) D. prin hidrogenare se formează legături de hidrogen E. hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale prin barbotare de hidrogen conduce la obţinerea margarinei 1574. Sunt adevărate afirmaţiile: A. sicativarea grăsimilor constă în oxidarea şi polimerizarea grăsimilor nesaturate B. prin sicativare, grăsimile nesaturate se transformă într-o peliculă solidă, rezistentă C. reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor se numeşte saponificare D. prin hidroliza grăsimilor se formează întotdeauna glicol E. tristearina este esterul triplu al glicerinei cu acidul stearic 1575. Sunt adevărate afirmaţiile: A. trigliceridele simple se formează prin reacţia glicerinei cu un singur tip de acid gras B. trigliceridele mixte se formează prin reacţia glicerinei cu doi sau trei acizi diferiţi C. la temperatură normală, grăsimile se găsesc numai în stare solidă D. grăsimile lichide se mai numesc uleiuri E. tristearina este o grăsime mixtă 1576. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. pot forma legături de hidrogen B. sunt lipide C. plutesc pe apă D. uleiurile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi graşi care conţin în compoziţia lor resturi de acizi graşi nesaturaţi E. grăsimile nesaturate există în stare solidă la temperatura ambiantă 1577. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. acidul oleic este un acid saturat cu catenă flexibilă B. polinesaturarea grăsimilor determină o rigiditate mult mai mare a moleculei C. uleiurile polinesaturate sunt uleiuri sicative D. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant aflat în suspensie într-un mediu sicativ E. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt solizi 1578. Referitor la grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: A. prin hidroliza bazică a unei grăsimi se reface glicerina B. reacţia de hidroliză bazică a grăsimilor se numeşte saponificare C. grăsimile reprezintă rezerva de combustibil a organismelor vii D. sărurile de sodiu şi de potasiu ale acizilor graşi sunt uleiuri E. săpunurile şi detergenţii sunt agenţi activi de suprafaţă 1579. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: A. sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu ale acizilor graşi B. cele două componente specifice săpunurilor sunt radicalul hidrocarbonat şi o grupă funcţională C. radicalul hidrocarbonat şi grupa funcţională care alcătuiesc săpunul sunt solubile în apă D. radicalul hidrocarbonat este hidrofil E. grupa funcţională este hidrofilă 1580. Referitor la săpunuri sunt adevărate afirmaţiile: 257

A. anionii R–COO- au caracter dublu, polar şi nepolar B. anionii R–COO- au caracter polar C. radicalul hidrocarbonat poate pătrunde în picăturile mici de grăsime, izolându-le D. grupa funcţională –COO- rămâne la suprafaţa picăturilor de grăsime E. moleculele cu caracter polar se mai numesc surfactanţi 1581. Referitor la detergenţi sunt adevărate afirmaţiile: A. se obţin prin saponificarea grăsimilor B. sunt agenţi activi de suprafaţă C. sunt surfactanţi de sinteză D. pot fi polari şi nepolari E. modul lor de acţiune este identic cu al săpunurilor 1582. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se clasifică în: A. anionici B. neionici C. polari D. nepolari E. micşti 1583. În funcţie de natura resturilor de acizi graşi pe care îi conţin în moleculă, triesterii glicerinei pot fi: A. digliceride simple B. trigliceride simple C. digliceride mixte D. trigliceride mixte E. monogliceride 1584. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. la temperatura camerei, grăsimile se găsesc atât în stare lichidă, cât şi în stare solidă B. grăsimile solide se numesc săpunuri C. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de diferenţele dintre acizii graşi de la care provin D. acidul stearic poate avea catena lungă, în zig-zag E. acidul stearic este un acid dicarboxilic saturat 1585. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este un săpun lichid B. stearatul de potasiu este un săpun moale C. palmitatul de sodiu este un săpun moale D. palmitatul de potasiu este un săpun tare E. săpunurile medicinale conţin substanţe antiseptice 1586. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu este o bază B. grupa –COO-Na+ din structura stearatului de sodiu este solubilă în apă C. acizii graşi se găsesc în cantităţi foarte mici (sub 1%) în petrol D. săpunurile se obţin prin hidroliza grăsimilor animale sau vegetale cu baze tari E. este indicată folosirea apei dure la spălarea cu săpun 1587. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la detergenţi: A. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofile B. moleculele de detergent conţin două grupe hidrofobe 258

C. moleculele de detergent conţin o grupă hidrofilă şi una hidrofobă, voluminoasă D. partea hidrofobă poate fi reprezentată de catene alifatice E. partea hidrofilă poate fi reprezentată de grupe funcţionale ionice sau neionice 1588. În funcţie de natura grupelor hidrofile, detergenţii se pot clasifica în: A. alifatici B. aromatici C. anionici D. cationici E. neionici 1589. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofobe B. clasificarea detergenţilor se face după natura grupelor hidrofile C. p-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este un detergent anionic D. detergenţii anionici sunt săruri cuaternare de amoniu ale unor alchil-amine E. detergenţii anionici sunt polieteri care conţin un număr mare de grupe etoxi 1590. Referitor la săpunuri şi detergenţi sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. moleculele lor sunt alcătuite din două părţi componente B. aparţin aceleiaşi clase de compuşi organici C. conţin o catenă lungă ce are la ambele extremităţi câte o grupă funcţională solubilă în apă D. aparţin unor clase diferite de compuşi organici E. conţin un radical hidrocarbonat care are la una din extremităţi o grupă funcţională solubilă în apă 1591. Detergenţii au următoarele caracteristici: A. conţin în structura lor numai grupe hidrofile B. conţin în structura lor numai grupe hidrofobe C. sunt agenţi activi de suprafaţă D. partea hidrofobă este constituită din catene alifatice şi aromatice E. detergenţii neionici conţin un număr mare de grupe etoxi 1592. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul stearic poate lua o formă compactă B. grăsimile saturate sunt solide la temperatura camerei C. grăsimile conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen D. lipidele sunt solubile în apă E. lipidele se dizolvă în hidrocarburi şi în alcooli 1593. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. acidul oleic are o moleculă lungă mai flexibilă decât molecula de acid stearic B. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat C. esterii acidului linoleic cu glicerina sunt lichizi D. radicalii liberi au efect benefic asupra organismului uman E. vopselele în ulei sunt alcătuite dintr-un colorant (de tip pigment) aflat în suspensie în apă 1594. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. grăsimile nesaturate sunt fluide B. grasimile saturate sunt solide C. sărurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi sunt săpunuri D. grăsimile au densitate mai mare decât a apei E. grăsimile reacţionează cu soluţii apoase de amoniac 259

Prin hidroliza 1. acid palmitic D.2. Prin saponificarea dipalmito-stearinei cu NaOH se poate forma: A. enzime D. Pentru îmbunătăţirea calităţii margarinei. se formează sarea acidului stearic 1602. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.3-tributanoil-glicerolului C.3-trioleil-glicerolului rezultă: A. se reface glicerina C. nu are importanţă practică B. acid oleic B. detergenţii cationici au molecule liniare 1599. glicerină D. sulf E. caroten B. palmitatul de potasiu 1598.1595. butandionă C. acid stearic 1600. glicerol E. Referitor la hidrogenarea grăsimilor. formula moleculară C18H34O2 poate corespunde acidului linoleic B. poate avea loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe 260 . stearat de sodiu C. amoniac 1596. grăsimile plantelor se găsesc preponderent în frunzele lor 1597. acid linoleic C. palmitat de sodiu B. este o reacţie de policondensare D. lecitină D. este o reacţie de hidroliză E. trigliceridele mixte se formează în urma reacţiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi graşi diferiţi D. acid stearic E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. poate avea loc cu soluţii apoase de NaOH sau KOH B.2. se adaugă: A. structura compactă a trigliceridelor explică de ce grăsimile saturate sunt solide la temperatură şi presiune normale E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. stearatul de sodiu E. săpunurile sunt biodegradabile C. Aditivii din detergenţi pot fi: A. formula moleculară C15H26O6 poate corespunde 1. glicerină 1601. Referitor la saponificarea tristearinei alegeţi afirmaţiile corecte: A. detergenţii biodegradabili au putere de spălare mai slabă decât detergenţii nebiodegradabili D. detergenţii neionici au avantajul că formează spumă în maşina de spălat E. substanţe fluorescente B. polifosfaţi C. detergenţii obişnuiţi nu sunt biodegradabili B.

prin oxidare completă.3-trilinoleil-glicerol este o grăsime lichidă D. Alegeţi grupele funcţionale care pot fi conţinute de detergenţii anionici: A. 1-butanoil-2-stearil-3-palmitil-glicerol este o grăsime solidă 1606. prin hidroliza alcalină a grăsimilor se eliberează glicerină D. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi trei legături duble C=C se numeşte acid linoleic E.2. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. –NH2 E. prin hidroliza acidă a grăsimilor se formează săpunuri E. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol este o grăsime lichidă E. margarina este lichidă 261 . detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –O–CH2–CH2–OH E. butandiona din margarină îi dă acesteia mirosul de unt C. –CH2–CH2–O–K D. prin hidrogenare. cu eliberare de energie C. acidul gras nesaturat cu n=18 atomi de carbon şi o legătură dublă C=C se numeşte acid stearic D. grăsimile eliberează apă şi oxigen B. 1. vitamina E din margarină are rol de antioxidant E. acidul stearic este un acid gras polinesaturat B. acidul gras saturat cu n=8 atomi de carbon se numeşte acid caprilic 1607. acidul oleic este un acid gras mononesaturat C. vitaminele A şi D din margarină determină creşterea valorii nutritive a acesteia D.2.2. Sunt false următoarele afirmaţii: A. tristearina este un detergent activ de suprafaţă D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. acidul gras saturat cu n=10 atomi de carbon se numeşte acid capronic B. se rup legăturile duble D. acidul palmitic este un acid gras polinesaturat D. grăsimile se transformă în dioxid de carbon şi apă. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.C. –SO3Na C. colorantul caroten din margarină dă culoarea roşie a acesteia B. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. –X B. grăsimile se transformă în glicerină şi apă 1605. acidul butanoic este primul acid din seria acizilor graşi E. acidul capronic este un acid gras saturat 1604. tristearatul de sodiu este un săpun medicinal C. lecitina din margarină asigură coeziunea componenţilor amestecului 1609. clasificarea detergenţilor se poate face după natura grupelor hidrofile B. 1. prin ardere în corp. acidul gras saturat cu n=6 atomi de carbon se numeşte acid lauric C.3-tributanoil-glicerolul este o grăsime lichidă B. –OSO3-Na+ 1608. 1.3-tributanoil-glicerol este o grăsime solidă C. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile nu se hidrogenează 1603. are loc în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni E.

clasificarea detergenţilor în ionici şi neionici este determinată de partea hidrofilă a catenei 1612. săpunurile de potasiu sunt moi E. săpunurile se obţin printr-o reacţie de cuplare a grăsimilor cu azotit de sodiu C. toţi detergenţii obişnuiţi sunt biodegradabili D. este o sare C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.D. consumul de săpun pe cap de locuitor este un indicator folosit pentru aprecierea gradului de civilizaţie al populaţiei B. raportul dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din compoziţia grăsimii E. Referitor la săpunuri alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Isăcescu C. se rafinează E. uleiurile brute. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. saponificarea grăsimilor conduce la formarea sărurilor de Al sau Ba B. Neniţescu şi D. săpunurile formează cu ionii de Ca2+ şi Mg2+ precipitate insolubile în apă B. este un săpun solid E. grupa -COONa este solubilă în apă şi ionizează în soluţie în R-COO.şi Na+ D. saponificarea grăsimilor are loc la temperaturi scăzute C. moleculele săpunurilor sunt alcătuite din două părţi hidrofobe E. pentru a fi folosite în alimentaţie. structura unor acizi naftenici din petrolul românesc a fost stabilită în 1938 de către C. acid palmitic 262 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. masa molară a acizilor graşi din compoziţia grăsimii B. se pot obţine prin hidroliza bazică a unor grăsimi animale 1615. acizii graşi se găsesc sub formă de esteri cu glicerina D. conţine 16 atomi de carbon în moleculă B. Referitor la stearatul de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în materiile organice grase. acizii graşi se pot obţine şi prin prelucrarea cu hidroxid de sodiu a unor fracţiuni petroliere B. este un detergent 1614. Consistenţa unei grăsimi este determinată de: A. rolul esenţial al grăsimilor este acela de rezervă de combustibil pentru organism 1611. gradul de nesaturare a grăsimii D. sunt surfactanţi de sinteză obţinuţi din detergenţi D. moleculele detergenţilor sunt alcătuite din două grupe hidrofile D. forma de zig-zag a catenei 1617. diferenţele dintre grăsimi şi uleiuri sunt determinate de acizii graşi de la care provin E. acizii naftenici au fost descoperiţi de Markovnikov 1613. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Prin hidroliza dipalmitostearinei rezultă: A. în petrol se găsesc cantităţi foarte mici (sub 1 %) de acizi graşi C. tripalmitina este o trigliceridă mixtă 1616. săpunurile sunt săruri ale acizilor anorganici tari E. natura substanţelor din care provin C. obţinute prin presare. sunt agenţi activi de suprafaţă C. se mai numesc detergenţi B.1610. moleculele săpunurilor şi detergenţilor sunt alcătuite din două părţi componente D.

1 mol acid palmitic E. Referitor la acizii graşi din constituţia trigliceridelor naturale sunt adevărate afirmaţiile: A. structura de mai jos corespunde distearo-oleinei 263 . dipalmitostearina E. acid stearic C. 1. au catenă ramificată D.3-tributanoilglicerol B.2.B. 1 mol acid butanoic D. trioleina D. tristearina D.3-tributanoil-glicerolului CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH OCO(CH2)2 CH2 OCO(CH2)2 CH3 CH3 C. palmitat de sodiu 1618. au catenă liniară E. stuctura de mai jos corespunde trioleinei CH2 OCO(CH2)7 CH=CH (CH2)7 CH3 CH3 CH3 CH OCO(CH2)7 CH2 OCO(CH2)7 CH=CH CH=CH (CH2)7 (CH2)7 B. au număr impar de atomi de carbon C.2.3-tristearilglicerol B. 1-butanoil-2. 1.2. 2 moli acid butanoic B. 1-palmitil-2-stearil-3-oleil-glicerol C. Prin hidroliza 1-butanoil-2-palmitil-3-stearil-glicerinei rezultă: A. 1 mol acid stearic 1619. 2 moli glicerină C. structura de mai jos corespunde glicerinei CH2 OCOCH3 CH OCOCH3 CH2 OCOCH3 D. Sunt trigliceride simple: A. Sunt trigliceride mixte: A. acid butanoic D. 1-palmitil-2-stearil-3-butanoil-glicerol C. sunt monocarboxilici 1620. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.3-dipalmitil-glicerol 1622. trioleilglicerol 1621. glicerină E. au număr par de atomi de carbon B. dioleopalmitina E. structura de mai jos corespunde 1.

Referitor la grăsimi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt solubile în solvenţi anorganici nepolari D. acizii graşi care intră în constituţia grăsimilor au un număr de atomi de carbon mai mic de patru 1627. fac parte din clasa zaharidelor B. substanţele fluorescente din constituţia săpunurilor favorizează dezvoltarea microorganismelor şi a vegetaţiei acvatice 1628. grăsimile plantelor (uleiuri) se găsesc preponderent în seminţele şi fructele acestora B. untul de cacao conţine trioleilglicerol C. colesterolul este un compus indispensabil pentru buna funcţionare a organismului 1624. cea mai simplă trigliceridă este 1. untul de cacao se obţine din uleiul extras din boabe de cacao B.2. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile animale sunt folosite la fabricarea săpunurilor prin acţiunea sodei caustice asupra lor. grăsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micşti ai glicerinei cu acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi B.CH2 CH2 OCO(CH2)7 OCO(CH2)16 CH=CH CH3 CH3 (CH2)7 CH3 CH OCO(CH2)16 E. saponificarea este o metodă fizică de determinare a structurii grăsimilor D. toate grăsimile sunt trigliceride C. reprezintă reacţia de hidroliză acidă a grăsimilor B. nu sunt solubile în apă C. are loc în mediu bazic C. rolul esenţial al grăsimilor este de susţinere şi rezistenţă a tulpinilor lemnoase C. reface glicerina E. Referitor la grăsimi alegeţi informaţiile corecte: A. Referitor la reacţia de de saponificare a grăsimilor alegeţi informaţiile corecte: A. se refac acizii constituienţi ai grăsimii 1626. conduce la formarea unor săruri de sodiu sau de potasiu ale acizilor graşi din compoziţia grăsimii D. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. colesterolul depus pereţii vaselor de sânge poate determina apariţia unor boli cardio-vasculare E. structura de mai jos corespunde tristearinei CH2 OCO(CH2)16 CH3 CH OCO(CH2)16 CH2 OCO(CH2)14 CH3 CH3 1623. detergenţii biodegradabili pot fi distruşi de bacterii îm condiţii aerobe C. între părţile hidrofobe ale catenelor din detergenţi se formează legături de hidrogen D. polifosfaţii din constituţia detergenţilor conferă ţesăturilor strălucire E.3–tributanoil-glicerol B. din seminţele de floarea soarelui şi soia se pot sintetiza grăsimi animale D. detergenţii neionici sunt mai eficienţi la îndepărtarea murdăriei la temperatură scăzută 264 . la fierbere E. conţin catene voluminoase nepolare E. Sunt false următoarele afirmaţii: A. grăsimile animale au culoare galben-portocalie 1625.

acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical aromatic C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. natura catenei hidrocabonate B. carboxilici C. catenele de acid gras se înfăşoară şi se întrepătrund unele în altele B. Hidroxiacizii pot fi: A. grăsimile saturate conţin obligatoriu acid stearic C. numărul grupelor funcţionale din moleculă D. prezintă proprietăţi caracteristice grupei carboxil D. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile corecte: A. poziţia grupelor hidroxil şi carbonil una faţă de alta C. HIDROXIACIZI 1630. detergenţii neionici nu pot fi utilizaţi în maşina de spălat deoarece formează spumă în cantitate mare 1629. are priopritate grupa carboxil faţă de grupa hidroxil B. Referitor la nomenclatura hidroxiacizilor. grăsimile nesaturate conţin obligatoriu acid stearic D. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte C. hidroxilici B. modelul spaţiul al moleculelor E.D. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic 1635. aplicaţiile lor practice 1632. alifatici E. acizi fenolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon care face parte dintr-un ciclu aromatic E. 15. Referitor la hidroxiacizi alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se găsesc în natură 1631. aromatici 1633. grăsimile nesaturate sunt uleiuri volatile E. Hidroxiacizii se pot clasifica în funcţie de: A. acizi alcooli D. aromatici C. În funcţie de natura catenei de hidrocarbură din moleculă. Nu sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. hidroxiacizii pot fi: A. are prioritate grupa hidroxil faţă de grupa carboxil 265 . micşti nesaturaţi D. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon din catena laterală a unui compus aromatic D. prezintă proprietăţi caracteistice grupei hidroxil E. acidul linoleic este un acid gras polinesaturat CAP. în stare naturală. acizi fenoli E. în trigliceride. alifatici B. aldoli 1634. sunt compuşi organici cu funcţiuni simple B. acizi alcoolii conţin grupa -OH legată de un atom de carbon dintr-un radical alifatic B. detergenţii neionici au drept grupă de cap a moleculei grupa –COOE.

acid 1-hidroxi-1-carboxietanoic C. acid 1. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2 CH COOH OH OH A. acid glioxalic D. δ E.COOH pe nucleul aromatic se poate face cu literele o.OH faţă de grupa . acid o-hidroxibenzoic D. acid 2. m şi p 1636. polihidroxi-policarboxilici E.hidroxi-1-carboxibenzenic E. poliaromatici 266 . acid 2-hidroxipropanoic B. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH3 CH COOH OH A. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 COOH OH A.3-dihidroxipropanoic C. β. acid α–hidroxipropanoic E. hidroxiacizii pot fi: A.β-dihidroxipropanoic D. acid 2.2-dihidroxipropanoic B. acid lactic 1640. acid hidroxietanoic C. acid gliceric 1639.C. acid α-hidroxibenzoic B. acid o-hidroxiacetic E. polihidroxi-monocarboxilici C. monohidroxi-policarboxilici D. acid 2-hidroxibenzoic C. acid α. acid salicilic 1637. monohidroxi-monocarboxilici B. acid glicerolic E. În funcţie de numărul grupelor funcţionale din moleculă. grupele hidroxil de pe nucleul aromatic se pot nota cu α. precizarea grupei . acid orto-hidroxipropanoic D. acid glicolic 1638. atomii de carbon din catenă se pot nota cu litere din alfabetul grecesc D. acid hidroxiacetic B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH OH A.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine o concentraţie de ioni hidroniu mai mică decât cea provenită doar din ionizarea apei 1646. prin reacţia dintre acid acetilsalicilic şi etanol se formează salicilat de etil 267 . soluţia apoasă are caracter bazic B. în reacţia cu cloruri acide se formează un compus cu funcţiune mixtă (carboxil şi ester) E. acidul lactic este un hidroxiacid aromatic B. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa carboxil E. este foarte solubil în apă D. solubilitatea sa în apă se datorează legăturilor de hidrogen care se formează între grupele carboxil şi grupele hidroxil ale acidului şi moleculele de apă B. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter acid E. acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic nesaturat B. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxieter B. Referitor la esterificarea acidului salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. poate participa la reacţii de esterificare doar cu grupa hidroxil D. acidul salicilic conţine o singură grupă hidroxil 1642. acidul tartric conţine două grupe hidroxil E. acidul glicolic este un hidroxiacid aromatic C. este insolubil în apă C. în reacţie cu alcooli rezultă un hidroxiester C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. soluţia sa apoasă rămâne incoloră în prezenţa indicatorului fenolftaleină 1645. acidul citric conţine două grupe carboxil E. în reacţie cu cloruri acide se formează un carboxieter D. soluţia apoasă de acid salicilic are pH > 7 E. sărurile acidului salicilic se numesc salicilaţi C. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reacţionează cu soluţia apoasă de hidroxid de sodiu B. acidul tartric conţine trei grupe carboxil 1643. acidul citric conţine o singură grupă hidroxil D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.1641. este o substanţă cristalină B. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la acidul salicilic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul tartric conţine două grupe carboxil D. este un acid slab mai tare decât acidul m-hidroxibenzoic D. poate participa la reacţii de esterificare cu ambele grupe funcţionale 1647. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului roşu de metil C. are loc în mediu acid 1648. acidul lactic este un hidroxiacid monohidroxi-monocarboxilic C. acidul o-hidroxibenzoic reprezintă materie primă la fabricarea aspirinei B. soluţia apoasă de acid salicilic are caracter neutru 1644. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului fenolftaleină D. este un acid slab mai tare decât acidul benzoic C. soluţia sa apoasă se colorează în roşu în prezenţa indicatorului metiloranj E.

acetonitril D. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. apă 1654.NaCl . anhidridă acetică E. procedeul Kolbe–Schmitt se bazează pe o reacţie de carboxilare între ionii fenolat şi dioxid de carbon B. acidul acetilsalicilic nu dă reacţie de culoare cu reactivul FeCl3 D. acidul acetilsalicilic este utilizat la neutralizarea sucului gastric E.1/2 H2 Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. clorură de acetil C. Se consideră următoarea schemă de reacţii: + CO2. t. acetilat de metil B. prima etapă se bazează pe procedeul Kolbe-Schmitt C. esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică are loc în prezenţă de acid sulfuric E. Referitor la fabricarea industrială a aspirinei. sinteza acidului salicilic E. procedeul Kolbe-Schmitt se desfăşoară în condiţii normale de temperatură şi presiune C. salicilat de sodiu D. Esterificarea acidului salicilic se poate realiza cu: A. în prima etapă a procedeului formează un ester E. acidul salicilic se poate identifica cu reactivul FeCl3 B. acidul salicilic colorează în albastru-violet o soluţie de FeCl3 C. esterificarea acidului salicilic pentru obţinerea aspirinei se poate face şi cu salicilat de metil 1653. acid acetilsalicilic B.C. sinteza acidului o-hidroxibenzoic D. Fabricarea industrială a aspirinei cuprinde următoarele etape: A. prima etapă constă într-o reacţie de oxidare a ionului fenolat D. p + Na + HCl fenol X Y Z . în reacţia acidului salicilic cu clorura de acetil se esterifică grupa hidroxil 1649. sinteza fenolului B. sinteza acidului acetilsalicilic 1651. compusul X este fenoxid de sodiu 268 . alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în prima etapă a procedeului se formează acidul salicilic 1652. acid salicilic C. salicilat de sodiu 1650. aspirina colorează în roşu–violet soluţia de FeCl3 E. acid acetic E. Hidroliza aspirinei conduce la: A. are loc în două etape principale B. a doua etapă a procesului este o reacţie de esterificare D. prin reacţia dintre acid salicilic şi clorură de etanoil se obţine aspirină D. acidul salicilic este acidul p-hidroxibenzoic 1655. sinteza acidului benzoic C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.

compusul Y este acid glicolic E.HCl Y + CH3COCl Z+X 1658. compusul U este acidul hidroxiacetic 269 . Se consideră următoarea schemă de reacţii: etena + H2O H2SO4 K2Cr2O7 / H2SO4 X Y R. Se consideră următoarea schemă de reacţii: X + Y . compusul Y este 1. Tollens + Cl2 / h Z . compusul Y este acid acetic 1657. compusul Y este acid acetic B. compusul Z este acid acetic C. compusul X este etanol B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + HCl / t0C. compusul W este acid acetic D. compusul X este salicilat de metil B.HCl + H2O / HO T .HCl + H2O / HO W .2-dicloroetan B. compusul Y este 1. compusul U este acetaldehida E. compusul X este aspirina D.HCl S Alegeţi răspunsurile corecte: A. HgCl2 X + HCl Y + H2O . compusul Z este acid acetilacetic X + Cl2 / h + H2O / HO acid monocloroacetic . compusul W este acetaldehida D. compusul Y este salicilat de sodiu D. compusul Y este acid salicilic C. compusul Z este acid salicilic E. compusul Y este apa E.2HCl Z [Ag(NH3)]OH W + Cl2 / h .1-dicloroetan C.HCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl U Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z este salicilat de sodiu 1656. compusul X este acid acetic C. compusul Y este acid lactic D. Se consideră următoarea schemă de reacţii: O C H3C O acid o-hidroxibenzoic + H3C C O Alegeţi răspunsurile corecte: A.B. compusul S este acid glicolic 1659. compusul X este acid acetilsalicilic C. compusul S este acid o-hidroxietanoic E.

HCl acid glicolic Alegeţi răspunsurile corecte: A.HCl + H2O / HO Z . compusul W este acid hidroxiacetic 1662. compusul Y este acidul etanoic 1661. un atom de carbon primar B. Se consideră următoarea schemă de reacţii: K2Cr2O7 / H2SO4 X 2Y + Cl2 / h . compusul W este acid monocloroacetic E. Se consideră următoarea schemă de reacţii: C2H2 + H2O / H X KMnO4 / H2SO4 Y + Cl2 / h . un atom de carbon terţiar 1665. doi atomi de carbon primari C. compusul X este n-butan D. trei atomi de carbon primari C. un atom de carbon primar B. compusul Y este acid etanoic D. trei atomi de carbon secundar D. compusul Y este acetaldehidă E. doi atomi de carbon secundari E. patru atomi de carbon secundari 1663. un atom de carbon terţiar 1666. În acidul α-hidroxifenilacetic există: A.1660. În acidul gliceric există: A. compusul X este 2-butenă C. un atom de carbon primar B. şase atomi de carbon nulari E.HCl + H2O / HO Z . şapte atomi de carbon secundari 1664. un atom de carbon secundar D. În acidul citric există: A. doi atomi de carbon primari C. patru atomi de carbon secundar E.H2O T Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul X este etanol B. trei atomi de carbon secundar E. În acidul δ-hidroxihexanoic există: A. compusul Y este etanol C. compusul X este 1-butenă B. În acidul tartric există: A. un atom de carbon secundar D. doi atomi de carbon primari C.HCl W +X . doi atomi de carbon primari B. un atom de carbon primar 270 . doi atomi de carbon secundar D.

COOH OH + 2NaOH . oxidarea o-hidroxitoluenului cu KMnO4 / H2SO4 B. oxidarea 2-cloroetanului cu reactiv Tollens E. doi atomi de carbon secundar E. Acidul salicilic se poate obţine prin: A. hidroliza 1. Referitor la salicilaţii de sodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt solubili în apă 1671. tratarea salicilatului de sodiu cu acid azotic D. Acidul glicolic se poate obţine prin: A. Referitor la salicilatul de sodiu. oxidarea 2-cloroacetaldehidei cu reactiv Fehling 1668. carboxilarea fenolatului de sodiu cu dioxid de carbon 1669. trei atomi de carbon secundar 1667. Alegeţi reacţiile corecte: A. sunt substanţe ionice E. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi sodiu B. Esterificarea acidului salicilic se poate efectua cu: A. etanal C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are rol de dizolvant pentru lacuri şi vopsele 1672.2-dicloroetanului B. se foloseşte drept conservant în industria alimentară E. COO Na O Na 271 .B. etanoat de etanol 1670. tratarea salicilatului de sodiu cu acid clorhidric E. clorură de etanoil D. anhidridă etanoică E. au caracter acid B. sunt săruri D. doi atomi de carbon primari C. un atom de carbon secundar D. se formează prin reacţia dintre acid salicilic şi hidroxid de sodiu C. adiţia apei la acetaldehidă C. hidroliza acidului monocloroacetic D. oxidarea 2-hidroximetilbenzenului cu reactiv Tollens C. etanol B. au caracter bazic C.2H2O B. este insolubil în apă D.

COOH OH + CH3COCl H COOC2H5 H OH + H2O COOC2H5 OH + HCl D. O Na + HCl OH + HCl COOH + NaCl OH COOH + NaCl 272 . O Na p. COOH OH + NaOH B. Alegeţi reacţiile corecte: A. t0C + CO2 OH COO Na O Na + 2H2O COONa C.COOH OH + HO C2H5 C. O Na p. t0C + CO2 COO Na 1673. COOH OH + CH3COCl H COOH OCOCH3 + HCl E. OH COONa D.

patru legături π D. zero legături π E. zece legături simple ζ E. doi izomeri geometrici cu catenă liniară B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid lactic COOH OH B. o legătură π B. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: COOH OH A. COOH OCOCH3 + H2O COOH OH + CH3COOH 1674. acidul lactic conţine o grupă carboxil şi o grupă hidroxil B. cincisprezece legături simple ζ D. patru izomeri geometrici cu catenă liniară C. acidul salicilic conţine două grupe hidroxil şi o grupă carboxil C. acidul tartric conţine două grupe carboxil şi două grupe hidroxil 1678. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul salicilic conţine un nucleu benzenic D. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid glicolic 273 . Compusul cu formula moleculară C4H6O3 prezintă: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. trei izomeri (fără stereoizomeri) D. şapte legături simple ζ B. acidul citric conţine trei grupe carboxil şi două grupe hidroxil E. două legături π 1675. trei legături π C. cinci izomeri (fără stereoizomeri) 1677. nouă legături simple ζ C. patru izomeri (fără stereoizomeri) E.E. În compusul cu structura de mai jos se găsesc: HOOC CH CH COOH OH OH A. doisprezece legături simple ζ 1676.

lămâile conţin aspirină 1680. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilsalicilic D. compusul X este etil-1-fenil-1-hidroxiacetat C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid tartric HOOC CH CH COOH OH OH E. compusul Y este acid acetilsalicilic E. strugurii zdrobiţi conţin acid tartaric E. compusul X este acid acetilsalicilic B. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid salicilic CH COOH OH D. compusul X este acetat de fenil B. lămâile conţin acid citric C. compusul Y este salicilat de etil D. compusul Y este acid 1-acetat-1-fenilacetic 274 . laptele conţine acid lactic B. Se consideră schema de reacţii: X + H2O H Y + H2O H + C2H5OH C6H5 CH COOH OH + CH3COCl H Y + H2O X + H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul cu structura de mai jos se numeşte acid citric HOOC CH2 CH CH2 COOH COOH 1679. compusul Y este aspirina 1681. Se consideră schema de reacţie: H + C2H5OH acid o-hidroxibenzoic + CH3COCl Alegeţi răspunsurile corecte: A.CH2 COOH OH C. compusul Y este acid 1-acetil-1-fenilacetic E. florile de muşeţel conţin acid acetilsalicilic D. compusul X este salicilat de etil C.

Referitor la zaharoză sunt adevărate afirmaţiile: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. 16. acid acetic E.t. D-glucoza poate adopta atât structură furanozică. este uşor solubilă în solvenţi organici D. se dizolvă în reactiv Schweitzer E.CAP. procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă până la valoarea de echilibru se numeşte mutarotaţie C. vâscoză 1684. glucoza este cea mai răspândită monozaharidă B. are structură fibrilară B. acizilor aldarici D. amestecul rezultat la hidroliza (în mediu acid) a zaharozei se mai numeşte miere artificială C. zaharozei E. acidului gluconic C. ZAHARIDE 1682. TNT D. intră în constituţia scheletului ţesuturilor lemnoase 1683. la încălzire se carbonizează fără a se topi D. se topeşte la 1850C B. are p. celulozei 1686. Prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se poate forma: A. Din celuloză se poate obţine: A.=1000C C. cât şi piranozică D. diacetat de celuloză C. Referitor la celuloză alegeţi afirmaţiile corecte: A. triacetat de celuloză D. se caramelizează 1687. fructozei B. Glucoza intră în compoziţia: A. celofan 1689. reactivul Schweitzer este hidroxid de cupru (II) B. are culoare brună E. se foloseşte industrial la fabricarea gluconatului de calciu 1685. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se găseşte în mierea de albine E. acetaţii de celuloză se pot obţine prin eterificarea celulozei cu clorură de acetil 1688. trinitrat de celuloză C. acetaţii de celuloză sunt folosiţi la fabricarea mătăsii artificiale E. monoacetat de celuloză B. xantogenat de celuloză E. este solubilă în majoritatea solvenţilor organici C. are structură amorfă D. celofan B. Prin tratarea celulozei cu amestec nitrant se poate obţine: 275 .

formează prin hidroliză α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. amidonul din organismul animal reprezintă o importantă sursă de energie D. prin reducerea glucozei cu reactiv Fehling se formează hidroxid de cupru (II) 1692. are compoziţia C12H22O12 B. celuloza se foloseşte la fabricarea pastilelor de vitamina C 1691. culoarea albastră a soluţiei de amidon cu iod şi iodură de potasiu dispare la încălzire E. În legătură cu zaharoza sunt adevărate afirmaţiile: A. amiloza reacţionează cu iodul la rece şi dă o coloraţie albastră intensă B. manitolul şi sorbitolul sunt produşi de reducere ai fructozei B. amidonul din plante are rol de rezervă energetică B. amilopectina are structură ramificată C. se esterifică cu sulfat de metil. diazotit de celuloză E. acid gluconic C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o dizaharidă 276 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. amidonul este un amestec de două polizaharide: amiloza şi amilopectina D. mononitrat de celuloză D. amiloză E. dinitrat de celuloză C. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se formează un precipitat roşu de oxid cupric (CuO) C. macromoleculele amilozei sunt ramificate şi sunt alcătuite din resturi de β-glucoză 1696. nitrarea celulozei se efectuează cu acid azotic diluat D. glucoză 1694. glicogen C. trinitrat de celuloză B. colodiul este o soluţie de acetat de celuloză D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nitrarea celulozei se efectuează cu oleum E. Sunt corecte afirmaţiile: A. celuloza din plante are rol de suport C. Prin reducerea fructozei poate rezulta: A. lactoză 1695. zaharidele se mai numesc şi hidraţi de carbon sau glucide 1693. folosit în procesul de obţinere a celofanului B. prin hidroliza acidă a zaharozei rezultă α-glucoză şi β-fructoză C. prin hidroliza zaharozei se obţine un amestec echimolecular de glucoză şi celuloză E. manitol D. dextrine B. triazotit de celuloză 1690. xantogenatul de celuloză este un compus intermediar. zaharoza este folosită aproape exclusiv în alimentaţie E. maltoză D.A. celuloză E. Prin hidroliza amidonului se pot obţine: A. sorbitol B. formând un eter hexametilic D.

Monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care au în moleculă următoarele grupe funcţionale: A.E. cu funcţiuni mixte D. prin reducerea catalitică a D-glucozei se obţine sorbitol E. fructoza se poate oxida cu reactiv Tollens sau cu reactiv Fehling D. lichide C. posedă două grupe alcool primar C. Reacţia de hidroliză a oligozaharidelor şi a polizaharidelor are loc în următoarele condiţii: 277 . oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling sau cu reactiv Tollnes E. oligozaharide E. Monozaharidele sunt substanţe: A. alcool şi aldehidă B. amestecul de glucoză şi fructoză rezultat după hidroliza zaharozei se numeşte zahăr invertit 1697. hidraţi de carbon D. Despre fructoză sunt adevărate afirmaţiile: A. celuloza tratată cu acid acetic şi anhidridă acetică formează acetaţi de celuloză 1702. este cea mai dulce monozaharidă E. acid şi cetonă 1703. sunt alcătuite din resturi de α-glucoză B. amorfe 1700. Alegeţi caracteristicile comune pentru amiloză şi amilopectină: A. au formula -(C6H10O5)nD. glucide B. În funcţie de comportarea lor în reacţia de hidroliză. conţine o grupă cetonică B. polizaharide 1704. este o pentoză 1701. resturile de α-glucoză din structura lor sunt legate numai în poziţiile 1-4 şi 1-6 C. zaharoza se numeşte zahăr invertit C. monozaharide C. se sintetizează în ficat E. formează scheletul ţesuturilor lemnoase ale plantelor superioare 1698. solide B. fructoza prezintă două grupe alcool primar în moleculă C. zaharidele se clasifică în: A. aldehida glicerică prezintă 2 enantiomeri B. acid şi aldehidă D. glicerinaldehida este o aldotetroză 1699. nu are caracter reducător D. cu gust dulce E. zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul lor dulce B. Sunt corecte următoarele afirmaţii: A. glucoza cristalizată din acid acetic este anomerul α al glucozei D. alcool şi ester C. alcool şi cetonă E. Este adevărat că: A.

catenă ramificată 278 . reprezintă circa 80% din compoziţia amidonului B. amorfă. Afirmaţiile corecte despre amidon sunt: A. are structură filiformă C. Celuloza se obţine prin prelucrarea: A. celulaza 1711. este o pulbere albă. în prezenţa acizilor minerali tari B. zahăr invertit E. xantogenatul de celuloză C.A. În categoria nitraţilor de celuloză intră: A. stufului D. pot fi oligozaharide E. bumbacului B. fulmicotonul B. are formula moleculară -(C6H10O5)n-. două molecule de β-glucopiranoză B. nu prezintă proprietăţi reducătoare faţă de reactivul Tollens sau faţă de soluţia Fehling B. se încadrează în formula -(C6H10O5)nD. este formată din resturi de α-D-glucopiranoză unite între ele în poziţiile 1-4 E. colodiul D. o grupă carbonil de tip aldehidă B. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează B. trestiei de zahăr E. este polizaharida de rezervă din regnul animal E. dextrine 1709. α-D-glucopiranoză şi β-D-fructofuranoză C. la temperatură scăzută 1705. celobioza E. prin hidroliză totală în mediu acid formează numai α-glucoză D. Afirmaţiile corecte despre amiloză sunt: A. este insolubilă în apă caldă D. fără gust dulce 1708. în prezenţa acizilor organici C. pot fi polizaharide 1706. sub acţiunea luminii D. Aldohexozele conţin în structură: A. sunt compuşi care hidrolizează şi prin produşii obţinuţi arată că ei conţin în moleculă mai multe unităţi structurale de monozaharidă C. Prin hidroliza acidă sau enzimatică a zaharozei se formează: A. grâului C. unde n=200-1200 1707. prin hidroliză acidă sau enzimatică formează un amestec echimolecular de α-glucoză şi β-fructoză C. două molecule de β-D-fructofuranoză D. paielor 1710. catenă liniară C. Referitor la zaharidele de policondensare sunt corecte următoarele afirmaţii: A. sub acţiunea enzimelor E.

sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carbonil C. molecula de gluzoză conţine 4 atomi de carbon asimetrici 1718. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Zaharidele: A. monozaharidele sunt compuşi polihidroxicarboxilici care hidrolizează D. prezintă unele proprietăţi chimice ale grupelor carbonil şi hidroxil B. liniară sau ciclică E. polizaharidele sunt zaharide complexe de policondensare 1716. glucidele se clasifică în monozaharide şi lipide B. soluţia apoasă de glucoză prezintă activitate optică D. acizii graşi nesaturaţi C. Următoarele afirmaţii sunt eronate: 279 . Alegeţi afirmaţiile corecte: A. monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi hidrolizate C. se pot obţine prin arderea alcanilor E. Următoarele afirmaţii despre zaharide sunt eronate: A. oligozaharidele sunt glucide care hidrolizează D. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt stereoizomeri dextrogiri D. zaharidele E. sunt compuşi organici ce se pot reprezenta printr-o structură plană. 3 grupe –OH secundar şi 2 grupe –OH primar 1712. în molecula de fructoză există o grupă hidroxil primar şi 4 grupe hidroxil secundar C. sunt compuşi organici ce pot avea configuraţia moleculei din seria A sau B D. se mai numesc glucide D. 4 grupe –OH secundar şi o grupă –OH primar E. pot fi aldoze sau cetoze 1717. se pot obţine prin hidrogenarea hidroxiacizilor aromatici 1715. soluţia apoasă de fructoză prezintă activitate optică E. sunt compuşi naturali B. monozaharidele sunt polihidroxialdehide care hidrolizează B. sunt compuşi organici ce conţin în moleculă o grupă carboxil B. acizii graşi saturaţi B. Dintre compuşii organici cu acţiune biologică fac parte: A. oligozaharidele sunt zaharide de policondensare E. în molecula de glucoză există o grupă hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar B. grăsimile D. azotaţii de celuloză sunt esteri organici 1713. monozaharidele sunt polihidroxicetone care hidrolizează C. acetaţii de celuloză sunt eteri organici E. sintetizate în plante în urma procesului de fotosinteză C. pot roti planul luminii polarizate spre dreapta şi sunt antipozi optici levogiri E. fac parte dintr-o serie D sau L 1719. Despre monozaharide se pot afirma următoarele: A. Formulele Fischer de proiecţie arată că monozaharidele: A. proteinele 1714. prezintă izomerie optică deoarece conţin atomi de C asimetrici C.D.

Glucoza formează energia necesară: A. relaxării muşchilor B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 20 stereoizomeri C. ciclohexan C. un atom de carbon anomeric B. glucoza se oxidează la acid gluconic D. în prezenţa unui catalizator pe bază de Ni D. Anomerii sunt monozaharide ce conţin: A. fructozei E. glucoza reduce ionii de Ag+ şi Cu2+ 1723. menţinerii în funcţiune a sistemului digestiv C. În urma reacţiilor de ciclizare intramoleculara a monozaharidelor. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 10 stereoizomeri 1720. glucozei D. un atom de carbon asimetric 280 . tetrahidroxifuran 1726.A. menţinerii în funcţiune a sistemului respirator D. glucoza are caracter reducător C. se poate forma: A. Sorbitolul este un alcool hexahidroxilic ce se obţine în urma reacţiei de reducere a: A. D-glucopiranoză D. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pd C. etanolului B. cu formare de alcool propilic şi CO2 D. în urma unor reacţii de hidroliză 1725. în prezenţa unui catalizator pe bază de Pt E. în prezenţa drojdiei de bere E. în prezenţa unui catalizator pe bază de Fe B. cu formare de alcool etilic şi CO2 C. contractării muşchilor 1724. menţinerii temperaturii constante a corpului omenesc E. glucoza se reduce la acid gluconic E. glucoza are caracter oxidant B. acetonei C. cu formare de alcool pentahidroxilic 1721. Glucoza şi fructoza se pot reduce cu hidrogen molecular: A. D-glucofuranoză E. cu formare de alcool butilic B. hexanolului 1722. un atom de carbon legat de un atom de oxigen C. O proprietate chimică a glucozei este aceea că fermentează: A. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. fructoza având 3 atomi de C asimetrici are 8 stereoizomeri E. ciclopentan B. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 12 stereoizomeri D. glucoza având 4 atomi de C asimetrici are 18 stereoizomeri B. un atom de carbon legat de 2 atomi de oxigen D.

ciclul furazonic este orientat paralel cu planul hârtiei B. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil furanozic C. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil este mult mai reactivă decât celelalte grupe –OH 1732. tratată cu H2SO4 concentrat se carbonizează D. formula de structură Fischer B. se obţine în urma condensării dintre o grupă –OH glicozidică şi una –OH de tip alcool 1729. sunt eronate următoarele afirmaţii: A. formula de structură Tollens C. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură esterică C. formula Fehling 1728. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale monozaharidelor duce la obţinerea D-furanozei 1731. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil piranozic B. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide diferite C. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic şi o grupă de tip alcool ale β-Dglucozei monozaharidelor conduce la obţinerea celobiozei E. eliminarea unei molecule de apă între o grupă hidroxil glicozidic a unei monozaharide şi o grupă de tip alcool a celeilalte monozaharide conduce la o legătură eterică D. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil alcoolic E. Zaharoza este o dizaharidă care: A. ciclul furazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei C. unde n este gradul de policondensare. Conform formulelor de proiecţie de perspectivă ale monozaharidelor: A. în urma hidrolizei formează zahărul invertit C. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la formarea unei legături esterice D. formula de structură ciclică de perspectivă D. se pot obţine prin condensarea intermoleculară a 2 molecule de monozaharide identice B. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. grupa –OH care se formează la atomul de C al grupei carbonil se numeşte hidroxil glicozidic D. în mediu acid. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-fructozei E. ciclul pirazonic este orientat paralel cu planul hârtiei D. În formulele ciclice ale monozaharidelor: A. formula moleculară (C6H10O5)n . se obţine în urma condensării dintre o moleculă de D-glucoză şi L-glucoză E. un atom de carbon situat în partea cea mai de sus a catenei monozaharidei 1727. Reprezentarea structurii ciclice a monozaharidelor se bazează pe: A. ciclul glicozidic se află în direcţie opusă carbonului anomeric 1730. poate aparţine celulozei 281 . Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Referitor la dizaharide.E. se scindează prin hidroliză. formula Haworth E. eliminarea moleculei de apă între 2 grupe hidroxil glicozidice ale monozaharidelor conduce la o legătură eterică dicarbonilică B. eliminarea moleculei de apă între moleculele de monozaharide duce la obţinerea D-furanozei 1733. în două molecule de monozaharidă B. ciclul pirazonic este orientat perpendicular pe planul hârtiei E.

se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-L-glucopiranozei B. amidonul hidrolizează în mediu bazic cu formare de glucoză E. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-4 E. acetaţi de celuloză E. reacţiile de oxidare C. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei numai în poziţiile 1-6 B. se poate hidroliza la α-D-glucopiranoză 1737. reacţiile de esterificare B. se pot afirma următoarele: A. amiloza este un polizaharid din structura chimică a amidonului C. reacţiile de reducere D. Proprietăţile chimice ale zaharidelor sunt date de: A. formula moleculară C6H10O7 aparţine acidului aldonic 1734. meta-izomerie 282 . Celuloza este un polizaharid care: A. reacţiile de sulfonare 1736. nitraţi de amiloză D. Monozaharidele se pot reprezenta structural prin: A. Amilopectina este componenta amidonului care: A.şi para-izomerie E. se poate forma prin policondensarea α-D-fructofuranozei C. din punct de vedere al compoziţiei chimice. nitraţi de celuloză C.B. formule ciclice de perspectivă D. acetaţi de celobioză 1740. dă cu iodul o coloraţie violaceu-purpurie 1738. amilopectina este un polizaharid din structura chimică a amidonului 1735. orto. amidonul hidrolizează în mediu acid cu formare de α-fructofuranoză D. hidrolizează. se poate forma prin policondensarea α-D-glucopiranozei E. acetaţi de amiloză B. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a β-D-glucopiranozei D. din loc în loc. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-4 a α-L-glucopiranozei C. cu formare de β-D-glucopiranoză 1739. se poate forma prin policondensarea β-D-fructofuranozei B. Prin esterificarea celulozei se pot forma: A. unde n este gradul de policondensare. în poziţiile 1-6 C. formula moleculară (C6H10O5)n . formula moleculară C6H10O7 aparţine glucozei D. se obţine prin policondensarea α-glucopiranozei în poziţiile 1-4 şi. Referitor la amiloză. se poate obţine în urma policondensării celobiozei D. amidonul este format din două polizaharide B. formule plane ciclice C. poate aparţine amidonului C. reacţiile de condensare E. Sunt false următoarele afirmaţii: A. se obţine în urma policondensării în poziţiile 1-6 a β-D-glucopiranozei E. formula moleculară C6H12O7 aparţine acidului gluconic E. formule plane liniare B. se obţine prin policondensarea β-fructofuranozei în poziţiile 1-6 D.

fructoza formează D-sorbitol 1746. industrial. este format din amiloză şi amilopectină E. fructoza formează L-manitol C. în mediu acid E.6-hexitol B. acid glucaric E. În urma esterificării celulozei cu acid azotic se poate obţine: A. în prezenţă de catalizator metalic Ni D. În urma reducerii cu H2 în prezenţă de catalizatori: A. Monozaharidele: A. sorbitol 1745.3. azotat de celuloză cu 25% azot D. din dioxid de carbon şi apă. este format din amiloză şi acetonă D. este format dintr-o parte solubilă şi o parte insolubilă 1743. Reducerea monozaharidelor se poate realiza: A. sunt polihidroxicetone care hidrolizează D. Amidonul: A. fructoza formează D-manitol E. acid gluconic B. în prezenţă de catalizator amalgam de potasiu 1747. fulmicoton E. glucoza formează 1. sunt polihidroxialdehide care hidrolizează C. în prezenţa luminii 1744. fructoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucofuranoză 283 . cu amalgam de sodiu şi apă C. din diverse materii prime vegetale E.1741. este o polizaharidă de rezervă în regnul vegetal C. este o proteină sintetică B. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care nu hidrolizează E.4. Prin oxidarea glucozei cu diferiţi agenţi oxidanţi se poate obţine: A. prin fotosinteză în celulele roşii ale plantelor C.5.2. prin fotosinteză în celulele verzi ale plantelor B. acid aldaric C. sunt compuşi polihidroxicarbonilici care hidrolizează B. cu borohidrură de sodiu. în prezenţă de catalizator metalic Fe B. industrial. din diverse materii prime animale D. glucoza formează D-manitol D. azotat de celuloză cu 10% azot B. Amidonul se poate sintetiza astfel: A. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de glucopiranoză B. colodiul 1748. sunt polihidroxicetone care nu hidrolizează 1742. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. monoxid de carbon şi apă D. azotat de celuloză cu 20% azot C.

triesteri anorganici C. glucoză şi hidroxid de cupru (II) D. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C asimetric situat în partea de jos a catenei C. zaharoză şi hidroxid de diaminoargint B. În urma reacţiei de esterificare a celulozei se obţin: A. amiloza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de glucopiranoză cu fructofuranoză E. în forma liniară piranozică B. acid glucaric 1755. Acidul gluconic se obţine în urma reacţiei dintre: A. amestecul racemic conţine doi enantiomeri în concentraţii egale B. Molecula de fructoză poate exista: A. monozaharide ce conţin un atom de C anomeric 1753. manitol D. diastereoizomeri optici în echilibru D. în forma liniară carbonilică D. Anomerii sunt: A. concentraţii inegale ale enantiomerilor 1750. soluţia unui amestec de două monozaharide trebuie să conţină: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. monozaharide cu configuraţie ciclică diferită la atomul de C care a făcut parte din grupa carboxil B. Pentru a fi optic activă. glucoză şi hidroxid de aluminiu E. azotaţi de celuloza E. zaharoză şi hidroxid de cupru 1752. componente chirale în concentraţii egale D. o componentă chirală şi una achirală B. diesteri organici B. amestecul racemic este amestecul cu valoarea rotaţiei specifice de 10° 1751. acid gluconic C. concentraţii egale ale componentelor soluţiei E. celobioza este dizaharidul obţinut prin condensarea a 2 molecule de β-D-glucopiranoză D. componente chirale şi una să fie în exces C. În urma reacţiei de reducere a fructozei poate rezulta: A. glucitol E. zaharoza este dizaharidul obţinut prin condensarea moleculelor de α-D-glucopiranoză cu β-Dfructofuranoză 1749. diastereoizomeri optici în amestec racemic E. amestecul racemic este optic activ D. amestecul racemic este optic inactiv E. amestecul racemic conţine conţine doi enantiomeri în volume egale C. sulfonaţi de celuloză D. glucoză şi hidroxid de diaminoargint (I) C. acetaţi de celuloza 1754. acid aldonic B.C. în forma ciclică piranozică 284 . în forma ciclică furanozică C.

prezenţa a trei grupe de hidroxil secundar E. oxidarea fructozei cu reactiv Tollens conduce la obţinerea Ag D. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se formează oglinda de argint E. amiloza formează prin hidroliză avansată β-glucopiranoză E. formula de perspectivă Tollens D. prezenţa grupei cetonice B. în forma liniară furanozică 1756. amiloza formează prin hidroliză avansată α-glucopiranoză D. în forma liniară furanozică E. formula de structură spaţială E. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. prezenţa a 4 grupe hidroxil secundar D. în forma liniară piranozică 1757. formula plană liniară B. Formulele plane liniare evidenţiază pentru fructoză: A. amiloza este partea solubilă din amidon C. grupa carboxil şi grupa carbonil B.E. Afirmaţiile următoare sunt adevărate: A. amiloza formează prin hidroliză avansată zaharoza 1758. participă: A. prezenţa a două grupe hidroxil primar C. grupa carbonil şi grupa alil C. La reacţiile intramoleculare de ciclizare care au loc în moleculele de monozaharide. grupa cetonică şi grupa hidroxil E. prezenţa grupei aldehidice C. amiloza este partea insolubilă din amidon B. grupa carbonil şi grupa metil 1760. în forma liniară carbonilică D. Afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: 285 . grupa aldehidică şi grupa hidroxil D. prin oxidarea glucozei cu reactiv Fehling se obţine oxid de cupru (I) C. formula plană ciclică C. în forma ciclică carbonilică C. prezenţa grupei cetonice B. Formulele plane liniare pentru glucoză evidenţiază: A. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în forma ciclică piranozică B. prezenţa a patru grupe hidroxil secundar 1761. Glucoza poate exista: A. oxidarea glucozei cu reactiv Fehling conduce la obţinerea Ag B. prezenţa a 2 grupe hidroxil secundar 1762. prezenţa unei grupe de hidroxil primar D. prezenţa a 3 grupe hidroxil secundar E. prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine acid gluconic 1759. formula de perspectivă Haworth 1763.

se stabileşte o legătură de tip eter 1768. se stabileşte o legătură de tip ester E. în cazul aldozelor. amidonul este format din două polizaharide D. amidonul este format din două monozaharide C. izomeriei de poziţie B. anomerilor E. grupa hidroxil din poziţia 6 1765. grupa hidroxil din poziţia 5 E. amidonul nu este o substanţă unitară B. atomul de carbon anomeric din cadrul catenei monozaharidelor este legat de doi atomi de oxigen B. În cazul cetozelor. la reacţia de ciclizare intramoleculară participă: A. anomerii sunt izomeri de poziţie în echilibru 1769. în cazul aldozelor. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 4 sau 5 B. piranozică şi furanozică B. conţine 2 grupe hidroxil primar şi 3 grupe hidroxil secundar 286 .A. Următoarele afirmaţii sunt false: A. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 din glucoză se obţine un ciclu furanozic E. izomerilor masici 1766. grupa hidroxil din poziţia 3 C. Afirmaţiile ce urmează nu sunt adevărate: A. grupa hidroxil din poziţia 4 D. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 3 D. azotatul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte fulmicoton 1767. izomeriei sterice D. clorhidratul de celuloză cu un conţinut de 12-13% azot se numeşte colodiu B. la reacţia de ciclizare intramoleculară grupa hidroxil poate fi legată de atomul de carbon cu numărul 1 sau 2 C. are 3 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 8 stereoizomeri C. izomeriei de funcţiune C. Afirmaţiile ce urmează sunt adevărate: A. nitratul de celuloză cu un conţinut de ~ 10% azot se numeşte colodiu E. sunt adevărate afirmaţiile: A. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. prefixele α şi β precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric D. anomerii sunt diastereoizomeri optici în echilibru E. prefixele L şi D precizează configuraţia moleculelor de monozaharide în raport cu atomul de carbon anomeric C. când la reacţia de ciclizare participă grupa hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 5 se obţine un ciclu piranozic 1764. în urma reacţiei de ciclizare intramoleculară a monozaharidelor. poate exista în formă liniară. în cazul cetozelor. nitratul de celuloză cu un conţinut mai mic de 10% se foloseşte la obţinerea nitrolacului D. grupa hidroxil din poziţia 2 B. Reprezentarea formulelor structurii ciclice de perspectivă a monozaharidelor evidenţiază existenţa: A. azotatul de celuloză cu un conţinut de 10% azot se numeşte colofoniu C. În ceea ce priveşte fructoza.

participă uşor la reacţii de hidrogenare E. este 1. Glucoza prezintă următoarele proprietăţi: A. nu prezintă activitate optică D. se foloseşte la argintarea oglinzilor D.β-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre dreapta C. prin oxidare cu acid azotic formează acid glucaric B. prin reducere nu apare un nou atom de carbon asimetric D. se obţine în urma hidrolizei acide a celulozei B. are 5 atomi de carbon asimetrici şi 10 stereoizomeri E. α-D-glucoza conţine grupa OH legată de carbonul anomeric orientată spre stânga B.5. Referitor la celuloză. prin reducere cu hidrogen molecular apare un nou atom de carbon asimetric 1774. reduce ionii de Ag+ din reactivul Schwitzer C. este o dizaharidă 1775. . reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens la Ag metalic E. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. intră în compoziţia zaharozei E.D.4. reduce ionii de Zn (II) din reactivul Fehling la oxid de zinc D.3. Referitor la fructoză. este o monozaharidă B. participă uşor la reacţii de esterificare 1777. prezintă fenomenul de mutarotaţie în soluţia apoasă de D-glucoză D. În ceea ce priveşte glucoza. are caracter reducător 1772. este o cetohexoză 1771. Zaharoza prezintă următoarele proprietăţi: A. Cu privire la celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii: 287 . este insolubilă în apă C. sunt false următoarele afirmaţii: A. sunt false următoarele afirmaţii: A.6–pentahidroxi-2-hexanonă C. poate exista în două forme: cis şi trans 1773. prin hidroliză acidă trece în zahăr invertit D. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-glucopiranoză D. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului glucaric E. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice cis şi trans B. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de β-fructofuranoză C. prin oxidare cu acid azotic conduce la obţinerea acidului gluconic 1776. se găseşte sub forma D-glucoză cu cele 2 forme ciclice α şi β C. este insolubilă în apă C. Referitor la glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. prin oxidare cu oxidanţi energici conduce la obţinerea acidului gluconic E. în urma hidrolizei acide trece în miere artificială E. se oxidează la acid gluconic 1770. se poate obţine teoretic prin policondensarea a n molecule de α-glucopiranoză B. alegeţi afirmaţiile corecte: A. este o monozaharidă prezentă în lichidul cefalorahidian din corpul uman B. conţine 4 atomi de carbon asimetrici şi un număr de 12 stereoizomeri E.

are formula moleculară simplificată (C6H12O6)n E. se numesc formule Haworth B. cel mai îndepărtat de grupa carbonil B. poate forma monoesteri. ciclul piranozic este reprezentat printr-un pentagon C. au rol de suport sau rezervă energetică în plante B. amiloza este partea insolubilă din amidon D. amidonul trece în maltoză şi dextrine 1781. au fost adoptate pentru a elimina dezavantajul formulelor de structură ciclice plane 1783. este format din două polizaharide C. amilopectina este polizaharidul majoritar din masa amidonului E. în aceste formule. se foloseşte ca materie primă la obţinerea mătăsii artificiale B. atomii de carbon asimetrici se întâlnesc numai la monozaharidele din seria L E. dizaharidele se obţin prin condensare intramoleculară. are formula moleculară simplificată (C6H10O5)n 1778. este hidrolizat enzimatic în prezenţa α-amilazei D. produşii de reacţie obţinuţi prin esterificarea celulozei se utilizează în industria alimentară B. hidroliza enzimatică conduce la obţinerea berii şi a alcoolului etilic E. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon de la marginea catenei. ciclul piranozic şi cel furanozic sunt orientate perpendicular pe planul hârtiei E. se obţine din dioxid de carbon şi apă ca materii prime D. Referitor la monozaharide. atomii de carbon anomerici sunt atomi de carbon legaţi de doi atomi de oxigen 1782. numerotarea atomilor de carbon în catenă se face începând cu atomul de carbon din grupa carbonil C. afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. hidroliza acidă a amidonului conduce la obţinerea celobiozei 1780. în plante C. prin hidroliză enzimatică în organism.A. nu reacţionează cu iodul E. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. următoarele afirmaţii sunt false: A. cu eliminarea unei molecule de apă D. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: 288 . constituie o importantă sursă de energie în organismele animale C. în moleculele de monozaharide au loc reacţii intramoleculare de ciclizare E. Despre zaharide sunt false următoarele afirmaţii: A. se obţine prin sinteză în prezenţa clorofilei. în cazul aldozelor. diesteri şi triesteri B. esterii anorganici se utilizează ca explozibili D. Referitor la amidon. Referitor la formulele de structură spaţiale ale monozaharidelor. apartenenţa monozaharidelor la una din seriile D sau L se face în funcţie de poziţia grupei hidroxil legată de atomul de carbon cel mai îndepărtat de grupa carbonil D. ciclul furanozic este reprezentat printr-un hexagon D. fiecare formând acid gluconic 1784. Referitor la amidon. glucoza şi fructoza se reduc. se foloseşte ca materie primă pentru obţinerea hârtiei 1779. în cazul cetozelor. nu este o substanţă unitară B. esterii organici se utilizează la fabricarea oglinzii de argint C. în aceste formule. următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în urma hidrolizei acide a amidonului se obţine glucoza C. alegeţi afirmaţiile corecte: A.

principalele reacţii caracteristice ale celulozei sunt date de prezenţa grupei carbonil B.A. celuloza este folosită în industria alimentară D. participă la reacţii de esterificare sau de hidroliză acidă E. unde n este gradul de policondensare D. glucoza poate exista numai în forma liniară. sunt formate din resturi ale unui izomer spaţial al fructozei C. Următoarele afirmaţii privind zaharidele sunt false: A. se obţin numai prin sinteză 1786. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 5 atomi E. amidonul este folosit la obţinerea cuproxamului E. glucoza reduce ionii de Ag+ din reactivul Tollens şi se oxidează la acizi aldonici 1785. α-glucoza şi β-glucoza sunt forme ciclice având cicluri de câte 6 atomi de carbon fiecare E. intră în structura pereţilor celulelor tuturor organismelor vii 289 . carbonilică D. reacţiile intramoleculare de ciclizare pot conduce la heterocicluri cu 6 atomi D. glucoza este folosită la obţinerea alcoolului etilic 1787. au formula moleculară (C6H10O5)n. celuloza nu reacţionează cu iodul C. zaharidele complexe sunt compuşi care hidrolizează punând în libertate monozaharide B. celuloza miroase a mere verzi E. glucoza şi fructoza se oxidează la alcooli hexahidroxilici C. mătasea artificială se obţine din materia primă formată prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweitzer D. α-glucoza şi β-glucoza sunt diastereoizomeri 1789. celuloza fermentează în prezenţa drojdiei de bere obţinându-se alcoolul etilic C. Următoarele afirmaţii privind polizaharidele sunt adevărate: A. Referitor la zaharide următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Polizaharidele au următoarele proprietăţi: A. glucoza este o zaharidă de policondensare E. zaharidele de policondensare conţin în moleculă polihidroxialdehide sau polihidroxicetone D. amidonul reacţionează cu iodul şi formează compuşi de culoare verde D. α-glucoza şi β-glucoza sunt izomeri de catenă C. glucoza reduce Cu (II) din hidroxidul de cupru existent în reactivul Fehling la Cu (I) B. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte care nu hidrolizează C. se clasifică în polizaharide simple şi polizaharide conjugate B. celuloza este o substanţă higroscopică 1791. Referitor la polizaharide afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. reacţiile intramoleculare de ciclizare din cadrul moleculei de glucoză conduc la apariţia unui atom de carbon asimetric B. principala utilizare a celulozei este drept materie primă la obţinerea mătăsii naturale 1790. glucoza şi fructoza se reduc la acizi aldonici B. reprezintă o clasă de compuşi naturali cu largă răspândire în natură B. sunt insolubile în apă B. celuloza se dizolvă în soluţia de hidroxid tetraaminocupric (II) C. zaharoza este o monozaharidă 1788. xantogenatul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu hidroxid de calciu şi sulfură de carbon E. Referitor la întrebuinţările zaharidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.

Compusul cu structura de mai jos se poate numi: CH2OH H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH 290 .2-dihidroxipropanal E. glicerinaldehidă D.3. aldehidă glicerică C. hidrogen şi oxigen E. raportul dintre atomii de oxigen şi hidrogen este 2:1 1792. hidroxialdehida glicolică B.4-trihidroxi-2-butanonă D. Compusul cu structura de mai jos se poate numi: O C H H C OH CH2 OH A. gliceride E. monozaharidele pot face parte din seria D sau din seria L E. 1. lipide D. este o dizaharidă 1796. hidraţi de carbon B. sunt sintetizate de organismul uman prin fotosinteză D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. majoritatea zaharidelor care există în natură sunt D-zaharide 1794. glucide C. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH C O H C OH CH2OH A. se numeşte 1. aldehida glicerică este o dizaharidă C. monozaharidele sunt compuşi organici cu funcţiuni mixtă care conţin în moleculă o grupă carbonil şi mai multe grupe hidroxil B. este o aldoză B.3-dihidroxipropanal 1795. Zaharidele se mai numesc: A. este o cetoză C. este o monozaharidă E. glucoză poate adopta numai structură plană D. 2. în funcţie de configuraţia moleculei. zaharuri 1793. conţin carbon.C.

soluţiile apoase de glucoză şi fructoză sunt optic inactive 1802. D-fructoză C. formula plană liniară D. se denumeşte heterociclul format prin reacţia dintre grupa carbonil şi una din grupele hidroxil 1799. amidonul este un dizaharid.6-hexitol E. formula baie B. D-glucitol 1797. D-glucitol D.2. D-glucoză B. formula plană ciclică E. în prezenţă de catalizatori. fructoza are patru perechi de enantiomeri D. la oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se depune argint metalic B. Reprezentarea formulei de structură plană liniară (Fisher) a unei monozaharide cuprinde următoarele etape: A. în prezenţă de catalizatori. prin reducerea fructozei se obţin doi stereoizomeri ai hexitolului C. prin reducerea fructozei apare un nou atom de carbon asimetric B. D-sorbitolul este 1. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. D-manitolul conţine patru grupe hidroxil D. D-glucoză B. se precizează tipul grupei carbonil şi se leagă la un atom de carbon C. un alcool hexahidroxilic 1801. la fiecare atom de carbon necarbonilic se leagă o grupă hidroxil orientată la dreapta sau la stânga catenei liniare de atomi de carbon E.3. iar celuloza un polizaharid B. glucoza are patru atomi de carbon asimetrici 1803. se scrie catena liniară de atomi de carbon B. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Principalele moduri de reprezentare a structurii unei monozaharide sunt: A. un tetrol E. D-manitol E. Prin reducerea D-glucozei cu hidrogen. D-glucitol D. se poate obţine: A. reactivul Tollens este hidroxidul de diaminoargint (I) C. D-manitol 1800. Refritor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se identifică atomii de carbon asimetrici D. se poate obţine: A.5. D-manitol C. Prin reducerea D-fructozei cu hidrogen.A. formula scaun C. amidonul şi celuloza sunt polizaharide 291 . formula de perspectivă 1798. glucoza are opt stereoizomeri E. D-fructoză B. D-glucitol E. D-sorbitol C. D-sorbitol D.4.

α-glucoza şi β-glucoză diferă prin poziţia în spaţiu a unei grupe hidroxil C. amidonul din cartof dă cu iodul o coloraţie albastră C. este o polizaharidă D. se reduce B. izomeri de catenă C. hidrolizează enzimatic D. rezultă după hidroliza zaharozei E. are gust dulce D. se carbonizează cu acid sulfuric concentrat C. este o monozaharidă cu 6 atomi de carbon în moleculă B. este o soluţie apoasă de glucoză şi fructoză C. este un lichid incolor D. izomeri de poziţie D. se oxidează C. fiind alcătuit dintr-o singură polizaharidă 1804. amidonul conţine unităţi de α-glucoză D. α-Glucoza şi β-glucoza sunt: A. celuloza este solubilă în alcool 1805. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celuloza conţine unităţi de β-glucoză E. izomeri de funcţiune B. amidonul este alcătuit din unităţi de α-aminoacizi B. se numeşte şi miere artificială 1807. anomeri 1806. se condensează formând polimeri vinilici E. Referitor la zahărul invertit alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se nitrează 292 . Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este o soluţie apoasă de zaharoză B. amidonul este insolubil în apă rece E. prin hidroliză alcalină formează două molecule de fructoză 1808. se poate condensa cu glucoza formând zaharoza E. este insolubilă în apă E. fermentează enzimatic D. Glucoza are următoarele proprietăţi chimice: A. hidrolizează 1810. Referitor la zaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.C. Fructoza are următoarele proprietăţi chimice: A. prin hidroliză alcalină formează două molecule de glucoză E. se oxidează C. stereoizomeri E. este greu solubilă în solvenţi organici 1809. se reduce B. celuloza din măr nu reacţionează cu iodul D. se topeşte prin încălzire uşoară B. amidonul este o substanţă unitară.

acetat de etil 1815. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la glucoză: A. este un dizaharid C. este un monozaharid B. Referitor la reactivul Schweitzer alegeţi afirmaţiile adevărate: A. hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon D. este o dizaharidă B. Celuloza poate reacţiona cu: A. Referitor la reactivul Tollens alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid acetic B. reactiv Tollens 1816. este un agent oxidant E. este hidroxid de cupru (II) C. acid clorhidric diluat E. amestec nitrant (acid azotic concentrat şi acid sulfuric concentrat) C. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile incorecte: A. se obţine prin oxidarea fructozei cu reactiv Fehling C. prin hidroliză formează amilopectină C. Referitor la reactivul Fehling alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un agent reducător E. este hidroxid de cupru (II) D. acetamida E. este hidroxid de diaminoargint (I) B. se obţine printr-o condensare intramoleculară a amidonului 293 . este hidroxid de diaminoargint (I) B. Referitor la acidul gluconic alegeţi afirmaţiile adevărate: A. anhidrida acetică C. prin reducere cu reactiv Tollens conduce la acid gluconic 1817. este un amestec echimolecular din reactivii Fehling I şi Fehling II 1814. este un hidroxid D. are formula [Cu(NH3)4]OH E. este hidroxid de cupru (II) C. este un monozaharid E. acid azotos B. Celuloza poate forma eteri organici cu: A. dizolvă celuloza 1812. are formula [Ag(NH3)2]OH D. are grupa carbonil de tip aldehidă D. clorura de acetil D. este un agent oxidant D. este un agent reducător 1813. este hidroxid de tetraaminocupru (II) C. intră în structura amidonului E. se obţine prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens B.1811. este un anomer α 1818. este izomer cu reactivul Tollens B.

conţin 15% azot D. n poate varia între 300 şi 3300 D. constă în tratarea celulozei cu hidroxid de sodiu şi sulfură de carbon B. Referitor la soluţiile de azotat de celuloză cu conţinut scăzut de azot sunt adevărate afirmaţiile: A. celuloza este un intermediar important în sinteza amidonului B. formula moleculară a celulozei se poate scrie simplificat şi OH C6H7O2 OH OH n E. în formula (C6H10O5)n corespunzătoare celulozei. structura IV corespunde α-D-fructofuranozei 1821. n reprezintă gradul de polimerizare B. n reprezintă gradul de policondensare C. Se consideră următoarele structuri chimice: CH2OH H H OH OH H OH O H OH H CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H H H OH OH H OH CH2OH O H H OH CH2OH CH2OH O H OH OH H OH H structura I structura II structura III structura IV A. rezultă prin stabilirea unei legături eterice dicarbonilice între α-D-glucopiranoză şi β-Dfructofuranoză 1819. celuloza este o rezervă importantă de hrană în organismul uman 1823. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt folosite la obţinerea nitroemailurilor C. structura II corespunde β-D-fructofuranozei C. celuloza prezintă 6 grupe hidroxil libere care pot participa la reacţii de esterificare 1822. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. pot fi preparate în hidrocarburi aromatice mononucleare 294 . structura I corespunde α-D-glucopiranozei E. colodiul este utilizat la obţinerea celuloidului E. rezultă prin stabilirea unei legături eterice monocarbonilice între două molecule de glucoză E. sunt folosite la obţinerea nitrolacurilor B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în formula H(C6H10O5)nOH. acetaţii de celuloză sunt esteri organici C. se formează intermediar acetaţi de celuloză C. pot fi preparate în esteri alifatici E. xantogenatul de celuloză este folosit şi la obţinerea celofanului 1820. structura III corespunde β-D-glucopiranozei D. azotaţii de celuloză sunt esteri anorganici D. Referitor la procedeul viscoză de fabricare a mătăsii artificiale. structura I corespunde β-D-glucopiranozei B.D. în formula H(C6H10O5)nOH. se formează intermediar xantogenat de celuloză D. constă în tratarea celulozei cu acid acetic E.

intermoleculare E. Legăturile eterice din structura dizaharidelor pot fi: A. în formulele Haworth carbonul anomeric nu poate fi identificat B. conţine doi atomi de carbon primari C. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 1 B. compusul X poate fi fructoză C. conţine şase atomi de carbon secundari E. compusul X poate fi glucoză B. în cazul fructofuranozei. conţine doi atomi de carbon primari C.6O2 Alegeţi răspunsurile corecte: A. intramoleculare D. conţine două grupe hidroxil primar B. compusul X este alcool etilic D.1824. conţine cinci grupe hidroxil 1828. celobioza conţine legătură eterică dicarbonilică 1827. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 2 E. în cazul glucofuranozei. conţine şase grupe hidroxil D. în cazul glucopiranozei. dicarbonilice C. conţine trei atomi de carbon secundar 1829. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. celobioza conţine legătură eterică monocarbonilică E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. zaharoza conţine legătură eterică monocarbonilică C. compusul Y este D-glucitol 295 . în cazul glucopiranozei. conţine trei grupe hidroxil secundar E. în cazul fructofuranozei. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 6 la grupa carbonil din poziţia 1 D. compusul Y este D-sorbitol E. monocarbonilice B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. conţine un atom de carbon primar B. Se consideră schema de reacţii: h + H2/Ni X Y 6 CO2 + 6 H2O . de tip van der Waals 1826. Referitor la structura liniară plană a glucozei. zaharoza conţine legătură eterică dicarbonilică D. Referitor la structura liniară plană a fructozei. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la hidroxilul glicozidic din forma ciclică a monozaharidelor. conţine patru atomi de carbon secundari D. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 1825. se formează prin adiţia grupei hidroxil din poziţia 5 la grupa carbonil din poziţia 2 C.

sub acţiunea amilazei 1834. este o dizaharidă C. compusul Y este diacetat de celuloză E. este alcatuit doar din amilopectină D. compusul Y poate fi fructoză 1831. se obţine în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului 1835. compusul X este glucoza B. Se consideră schema de reacţii: h X 6 CO2 + 6 H2O . se poate obţine etanol 296 . compusul X este fructoza C.1830. se obţin în organism prin hidroliza enzimatică a amidonului C. compusul Y este triacetat de celuloză C6H10O5 1833. Se consideră schema de reacţii: KMnO4 + H2SO4 X + H 2O C2H5OH Y + 3n H2O + 3X n Alegeţi răspunsurile corecte: A. din glucoză. compusul X este acid acetic C. compusul Y este monoacetat de celuloză D. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mare decât a amidonului D. sub acţiunea drojdiei de bere. se pot obţine în organism din amidon. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se obţine prin hidroliza alcalină a amidonului E. este o polizaharidă D. Referitor la maltoză nu sunt adevărate afirmaţiile: A. este o substanţă unitară formată din amiloză şi amilopectină E. sunt polizaharide cu masă moleculară mai mică decât a amidonului E. se obţin în plante prin hidroliza acidă a celulozei B. compusul Y poate fi amidon D. compusul X este acetaldehidă B.6O2 nX Y n + n H2O Alegeţi răspunsurile corecte: A. compusul Y poate fi celuloză E. este alcătuit doar din amiloză C. Referitor la amidon sunt adevărate afirmaţiile: A.în organism se obţine alcool etilic prin hidroliză acidă B. Referitor la dextrine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. este un dizaharid format din resturi de glucoză B. are formula generală (C6H10O5)n 1832. este o monozaharidă B. hidroliza enzimatică a amidonului poate sta la baza metodei de obţinere a etanolului C.

este partea solubilă din amidon D. cu iodul dă o coloraţie slabă. este folosit în industria explozivilor E. produselor zaharoase B. hârtie E. Afirmaţiile corecte despre amilopectină sunt: A. este azotat de celuloză B. este folosit în industria textilă C. este solubilă în apă E. iaurturilor C. filtre de aer B. este folosit în industria alimentară D. reprezintă 10-20% din masa amidonului B. Referitor la colodiu alegeţi afirmaţiile adevărate: A. fire D. la condensarea intermoleculară pot participa doar molecule identice de monozaharidă 1836. este o monozaharidă B. comprimate de amidon 1839. este insolubilă în apă 1842. glucoza se întrebuinţează la obţinerea: A. Industrial. este eter D. oglinzilor E. ecrane de protecţie C. este o polizaharidă C. pastilelor de vitamina C C. Din celuloză se pot fabrica următoarele obiecte: A. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la amilopectină: A. este ester anorganic E. reprezintă 80-90% din masa amidonului D.D. fructozei D. este folosit la fabricarea pulberii fără fum 1840. rezultând o coloratie albastră intensă E. fulmicotonului 1838. este un azotat de celuloză B. unor materiale textile 1837. unor instrumente de scris B. reacţionează cu iodul la rece. ochelarilor D. Referitor la fulmicoton alegeţi afirmaţiile adevărate: A. violaceu-purpurie 297 . Celuloidul este folosit la fabricarea: A. este utilizat la obţinerea celuloidului C. în moleculele de monozaharide au loc reacţii de ciclizare prin care se formează heterocicluri cu 5 sau 6 atomi E. peliculelor fotografice E. are structură ramificată C. conţine aproximativ 10% azot 1841.

sunt dizaharide C. grupa alcool primar este reprezentată printr-o legătură trasată în sus.11% C. Glucoza intră în constituţia: A. prin hidroliză formează β-D-glucopiranoză E. fructozei B. este folosită în medicină deoarece este un compus uşor asimilabil în organism B. sunt solubile în apă 1845. conţin legături eterice E. Referitor la structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: CH2OH OH O H OH CH2OH H OH H A. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului C. sunt monozaharide B. sunt formate din molecule de α-D-glucopiranoză unite prin legături glicozidice D. carbonul anomeric este situat în colţul din stânga al ciclului B. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. Referitor la glucoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la formulele Haworth ale furanozei alegeţi afirmaţiile adevărate: A. sunt polizaharide B. pot reprezenta numai α-D-fructofuranoză E. sunt polizaharide C. Celuloza şi amidonul au în comun următoarele caracteristici: A. celobiozei 1849. prin hidroliză se formează α-glucoză E. reprezintă formula Haworth a β-D-fructofuranozei E. reprezintă formula Haworth a α-D-fructofuranozei D. prin hidroliză conduc la α-D-glucopiranoză 1846. de la atomul de carbon din colţul din stânga al ciclului C.06-0. Amiloza şi amilopectina au următoarele caracteristici comune: A. concentraţia glucozei în sânge trebuie menţinută între 0. amidonului E. zaharozei C. sunt polizaharide D. este o substanţă volatilă 298 . prin hidroliză formează α-D-glucopiranoză D. Zaharoza şi celobioza au următoarele proprietăţi comune: A. pot reprezenta numai β-D-fructofuranoză 1847. reprezintă α-D-glucopiranoza 1848. atomul de carbon anomeric este situat în colţul din dreapta al ciclului B. celulozei D. în organismele animale reprezintă o importantă sursă de energie 1844. se pot prezenta cei doi anomeri furanozici (α-D-fructofuranoză şi β-D-fructofuranoză) D. sunt monozaharide B.1843.

nu hidrolizează E. denumirea ei uzuală este de zahăr D. se numeşte zahăr invertit D. Referitor la monozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Y poate fi amidon D. se topeşte prin încălzire uşoară B. are formula moleculară C12H22O11 B. este solubilă în marea majoritate a solvenţilor organici E. prin răcire. prin rinichi.D. sunt compuşi polihidroximonocarbonilici D. este o dizaharidă B. intră în compoziţia multor oligozaharide C. este o substanţă solidă B. zaharoza topită se transformă într-o masă amorfă C.16%. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acidul sulfuric concentrat scoate apa din structura polihidroxilică a zaharozei D. amestecul de zaharoză şi amidon. prin tratarea zaharozei cu acid clorhidric concentrat se formează un cărbune poros E. compusul Y poate fi zaharoză C. în urină. în proporţii egale. este greu solubilă în apă E. prin hidroliză formează două molecule de celobioză E. are miros pătrunzător de oţet E. este insipidă 1855. este solubilă în apă D. producând unul dintre simptomele diabetului zaharat 1850. sunt compuşi polihidroxipolicarbonilici C. glucoza începe să treacă. Se consideră schema de reacţii: C2H4 Y n + H2O/H2SO4 + n H 2O X nZ drojdie de bere . se găseşte în tulpina trestiei de zahăr într-o concentraţie de 14-20% C. se topeşte la temperatura camerei 1851. este inodoră C. Referitor la celuloză alegeţi informaţiile corecte: A. prin hidroliză formează amiloză şi amilopectină 1852.2n CO2 2nX Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. compusul Z poate fi glucoză E. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile care nu sunt adevărate: A. compusul X este etanol B. compusul Z poate fi fructoză 299 . sunt compuşi monohidroxicarbonilici B. Referitor la zaharoză alegeţi afirmaţiile adevărate: A. la o concentraţie în sânge mai mare de 0. este uşor asimilată în organism 1853. dau reacţii de policondensare 1854.

izomeri geometrici C. cei mai importanţi reprezentanţi sunt celuloza şi amidonul 1859. ciclul furanozic conţine 4 atomi de carbon D. Referitor la oligozaharide alegeţi afirmaţiile adevărate: A.antracen 1862. tetrahidrofuran B. aromatică polinucleară 1861. aromatică mononucleară E. tetrahidropiran C. Fructoza poate adopta următoarele forme structurale: A. ciclul piranozic conţine 5 atomi de carbon B. compuşii cu numărul de unităţi n≥10 B. Anomerii pot fi: A. formele structurale piranozice şi furanozice sunt întâlnite la monozaharide 300 . Sunt oligozaharide: A. izomeri de funcţiune 1857. ciclul furanozic conţine 5 atomi de carbon E. Formele ciclice ale monozaharidelor se bazează pe structuri heterociclice de tip: A. piranozică B. cele mai importante sunt dizaharidele E. zaharoza D.1856. carboxilică D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. izomeri sterici D. compuşii cu numărul de unităţi 2≤n<10 C. carbonilică E. au formula moleculară –(C6H10O5)n– C. izomeri de catenă B. piranozică B. furanozica C. Glucoza poate adopta următoarele forme structurale: A. ciclul piranozic conţine 6 atomi de carbon C. celobioza E. benzen D. furanozică C. esterică 1860. conţin o singură grupă carbonil şi una carboxil D. sunt zaharide complexe care conţin în molecule mai multe unităţi structurale de monozaharide B. naftalen E. stereoizomeri E. celuloza 1858. carbonilică D.

colagenul E. la 1000C. hemoglobina D. proteinele se identifică prin reacţia biuretului D. acid α-amino-β-metilbutanoic D. colagenul B. acid glutamic E.CAP. AMINOACIZI ŞI PROTEINE 1863. acid 2-amino-3-tiopropanoic 301 . fibrinogenul 1865. albuminele D. glicină E. Aminoacizii sunt compuşi care conţin în moleculă următoarele grupe funcţionale: A. oaselor şi tendoanelor E. Este adevărat că: A. hemoglobina C. acid 2-nitro-3-metilbutanoic C. acid aminoacetic 1868. Dintre proteinele insolubile fac parte: A. unităţile de bază din care se formează proteinele sunt aminele C. acid 2-amino-3-metilbutanoic B. albumina B. Aminoacidul cu structura CH2 COOH NH2 se numeşte: A. pielii. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. carbonil D. keratina E. keratina este o proteină care reprezintă componenta principală a cartilajelor. carboxil E. nitro B. Următoarele proteine fac parte din categoria proteinelor solubile: A. glicocol C. în urma reacţiei de condensare dintre moleculele de aminoacizi (identice sau diferite) se formează amidon 1864. Cisteina este: A. fibroina 1866. fibrinogenul C. 17. acid glutaric 1869. hidroliza proteinelor poate avea loc în mediu de HCl 6N. Valina este: A. hidroxil 1867. glicerol B. amino C. acid monocloroacetic D. sub vid B.

acid α-hidroxi-β-aminopropanoic 1870. α-Aminoacizi D. glicina B. Acidul aminobutandioic este: A. acid asparagic B. Care dintre aminoacizii de mai jos au caracter acid? A. serina B.5-pentandioic este: A. un acid monoaminodicarboxilic 1872. lisina D. Dintre aminoacizii esenţiali amintim: A. acid α-aminosuccinic E. care participă cu grupa amino. lisina C. acid asparagic D. valina 1874. o dipeptidă mixtă D. În urma reacţiei de condensare dintre o moleculă de α–alanină. care participă cu grupa carboxil. acidul glutamic 1875. fenilalanina 1876. şi o moleculă de glicină. γ-Aminoacizi 1873. Sunt aminoacizi neutri: A. glicina E. acid α-amino-β-tiopropanoic D. aminoacizi primari B. acid α-aminosuccinic 1871. acid α-amino-β-hidroxipropanoic E. acid aspartic B. acidul glutamic D.C. acidul aspartic D. aminoacizi secundari C. lisina C. alanina E. alanil-glicină E. Acidul 2-amino-1. valină C. acid glutamic C. o dipeptidă simplă B. se formează: A. Aminoacizii alifatici se pot clasifica după poziţia grupei amino faţă de grupa carboxil în: A. acid glutamic E. alanil-alanină 302 . valina B. glicil-alanină C. β-Aminoacizi E. serina C. acid aspartic D. alanina E.

glicil-valina D. au puncte de topire ridicate (peste 250°C) D. Care dipeptide nu pot apărea la hidroliza glicil–α–alanil–valil–serinei ? A. fibrinogenul se găseşte în plasma sanguină. Denaturarea proteinelor se face prin acţiunea: A. sunt substanţe solide. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la aminoacizi sunt adevărate? A. lipoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi B. grupa carbonil din aminoacizi se poate acila şi poate forma săruri cu acizi minerali D. natura aminoacizilor B. sunt compuşi organici cu grupe funcţionale mixte E. distrugerea structurii proteinelor se numeşte denaturare 1880. prin hidroliză totală. de secvenţa aminoacizilor D. proteinele se identifică prin reacţia biuretului 1881. de reacţia de hidroliză a proteinelor în mediu acid E. proteinele formează α–hidroxiacizi E. glicoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă D. sunt solubili în solvenţi organici C. luminii C. glicil-serina B. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice B. scleroproteinele nu sunt hidrolizate de enzimele digestive B. au caracter amfoter 1878. α–alanil-serina C. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare atât cu acizii cât şi cu bazele E. de interacţiile intramoleculare dintre diferitele grupe funcţionale sau radicali de hidrocarburi care fac parte din macromolecula proteică 1883. căldurii B. valil-serina 1879.1877. α–alanil-valina E. presiunii atmosferice E. fiind responsabil de coagularea sângelui 1882. radiaţiilor D. Sunt corecte afirmaţiile: A. Care dintre următoarele afirmaţii privind proteinele sunt corecte? A. hemoglobina este o scleroproteină 303 . proteinele fibroase sunt solubile în apă E. cristalizate B. proteinele solubile se numesc scleroproteine C. glicil-α-alanina şi α–alanilglicina reprezintă acelaşi compus D. Marea diversitate a proteinelor şi specificitatea lor depind de: A. Sunt corecte afirmaţiile: A. prin denaturare eliberează α–aminoacizi C. numărul de resturi de aminoacizi C. globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi C. ultrasunetelor 1884.

reactiv Fehling B. serina C. conţine serina ca acid C-terminal 304 . acidul 2-amino-3-hidroxipropanoic E. glicina B. din 20 dipeptide alanil-valină. simple 1890. leucina 1886. ninhidrină 1888.B. mioglobina este o proteină de rezervă 1885. alegeţi răspunsurile corecte: A. Aminoacizii se pot identifica cu: A. Din categoria hidroxiaminoacizilor fac parte: A. acidul asparagic E. neutre 1889. insolubile B. albuminele sunt proteine globulare C. proteinele constituie rezervă energetică E. În funcţie de solubilitatea lor. proteide C. simple C. în ordine. caseina este o proteină din lapte E. 25 tripeptide cistenil-glutamil-serină şi 12 tetrapeptide lisinil-valinil-alanil-glicină B. proteinele sunt compuşi macromoleculari obţinuţi prin sinteză industrială B. reactiv Tollens C. în moleculele proteinelor resturile de β-aminoacizi sunt legate prin legături eterice 1891. valina 1887. acide B. sulfat de cupru E. În funcţie de compoziţia lor. scleroproteine D. scleroproteinele nu pot fi hidrolizate enzimatic D. conjugate D. Referitor la proteine. proteinele se pot clasifica în: A. rodopsina este o proteină care participă la transmiterea impulsurilor nervoase spre celulele vii D. cisteina D. proteinele se pot clasifica în: A. reactiv Schweitzer D. Din categoria aminoacizilor monoamino-monocarboxilici fac parte: A. Referitor la proteina Ser–(Ala–Val)20–(Cis–Glu–Ser)25–(Lis–Val–Ala–Gli)12–Glu alegeţi afirmaţiile corecte: A. solubile E. structura proteinelor se alterează prin denaturare C. conţine serina ca acid N-terminal C. este formată. lisina B. alanina D. lisina C. bazice E.

Prin condensarea unei molecule de glicină cu o moleculă de α-alanină se poate obţine: A. codul genetic dictează succesiunea aminoacizilor în structura proteinelor E. α-alanil-alanină C. conţine acidul glutamic ca acid N-terminal E. legătura chimică formată prin condensarea a două molecule de aminoacid este de tip amidic B. glicil-alanină E.D. α-aminoacizii formează cu hidroxidul de cupru (II) compuşi de culoare albastră D. catena proteinelor este formată din maxim 50-100 aminoacizi 1898. Sunt hidroxiaminoacizi: A. proteinele sunt compuşi polipeptidici care conţin până la 10 000 de resturi de aminoacizi D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Referitor la aminoacizi. polipeptidele conţin maxim 50 de resturi de aminoacizi C. aminoacizii participă la reacţii de condensare intermoleculară numai prin grupa –COOH 1899. aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni divalente E. serina D. tirosina prezintă trei grupe funcţionale diferite 1895. la sinteza unei pentapeptide se formează cinci legături amidice B. se cunosc 20 de aminoacizi esenţiali E. se identifică fiecare aminoacid izolat 1893. valina C. se denaturează proteina B. β-aminoacizii formează cu ionii de Cu (I) combinaţii complexe solubile în apă C. glicil-glicină B. oligozaharidele conţin până la 10 aminoacizi în moleculă B. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide mixte D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. soluţiile de aminoacizi au caracter acid E. conţine acid glutamic ca acid C-terminal 1892. prin condensarea a două molecule de aminoacizi diferiţi se pot forma două peptide simple C. se separă proteina din materialul biologic C. se hidrolizează proteina pentru a obţine aminoacizii constituenţi D. la sinteza unei tetrapeptide se formează trei legături amidice C. alanil-glicină D. Alegeţi afirmaţiile incorecte: 305 . ninhidrina este un reactiv anorganic 1897. se izolează aminoacizii constituenţi E. Pentru determinarea structurii primare a unei proteine se parcurg următoarele etape: A. alanil-glicil-alanil-glicină 1896. acidul aspartic E. alegeţi afirmaţiile corecte: A. prin condensarea a două molecule identice de aminoacid se formează o peptidă simplă B. alanina B. Alegeţi afirmaţile corecte: A. tirosina 1894. alanil-glicina este o dipeptidă mixtă D.

H2N CH COOH + HOH R H3N CH COOH + HO R B. condensare C. proteinele simple includ în structura lor o grupă proteică şi o grupă prostetică D. se numesc soluţii tampon de pH C. termenii superiori din seria aminoacizilor alifatici au gust dulce D. proteinele sunt compuşi responsabili de apariţia imunităţii şi de controlul creşterii în organismul uman 1901. termenii inferiori din seria aminoacizilor alifatici au gust amar E. H2N CH2 COOH + NaOH H2N CH2 COONa + H2O E. toate proteinele sunt solubile în apă B. keratina este o proteină care se găseşte în sânge C. soluţiile care menţin pH-ul constant. policondensare D. Aminoacizii participă la următoarele reacţii chimice: A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A.A. neutralizare E. pH-ul soluţiei rămâne constant B. în general. coagularea proteinelor prin încălzire explică de ce organismele animale nu au o temperatură ridicată B. dacă la o soluţie de aminoacid se adaugă o cantitate mică de acid sau bază. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. β-alanina este acidul 2-amino-3-fenilpropanoic 306 . H2N CH COOH + HOH R H2N CH COO + H3O R COOH + HCl Cl H3N CH2 COOH C. Alegeţi reacţiile chimice corecte: A. H2N CH COOH + HCl CH3 H2N CH COO CH3 + HOCl 1904. identificare 1903. H2N CH2 D. aminoacizii esenţiali sunt β-aminoacizi 1902. aminoacizi sunt solubili în apă şi insolubili în solvenţi organici 1900. în structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. enzimele sunt proteine care catalizează procesele chimice majore din organism E. chiar dacă li se adaugă mici cantităţi de acizi sau baze. în structura proteinelor există 10 aminoacizi neesenţiali D. hidroliză B. în structura proteinelor sunt incluşi numai 20 de aminoacizi E.

anioni sau cationi ai aminoacizilor 1911. Referitor la proprietăţile acido-bazice ale aminoacizilor. săruri D. datorită grupei funcţionale amino care are caracter acid 1910. numai cu acizii B. aminoacizii au caracter acido-bazic amfoter B. Referitor la natura grupelor funcţionale ale aminoacizilor. β-alanina este acidul α-amino-β-fenilpropanoic D.B. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil E. proteine E. acidul glutamic 1906. compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite 307 . cisteina este un hidroxiaminoacid C. numai cu bazele C. serina este un hidroxiaminoacid D. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. eteri C. Prezintă izomerie optică următorii α-aminoacizi: A. aminoacizii bazici conţin drept catenă laterală un radical alchil B. aminoacizii bazici conţin în catena laterală grupa funcţională carboxil C. glicina E. În urma condensării a două molecule de aminoacid identice se formează: A. aminoacizii participă la reacţii de neutralizare intramoleculare C. valina este acidul aminobutandioic E. În urma reacţiilor de neutralizare ale aminoacizilor se pot obţine: A. Aminoacizii pot participa la reacţiile de neutralizare: A. alanina este un tioaminoacid E. Următoarele afirmaţii referitoare la aminoacizi sunt false: A. aminoacizii care conţin drept catenă laterală un radical alchil sunt consideraţi hidrofili D. esteri B. β-alanina este acidul 3-aminopropanoic C. valina este un hidroxiaminoacid B. conţin drept catenă laterală un radical alchil 1907. valina C. valina este acidul 2-amino-3-metilbutanoic 1905. aminoacizii care conţin în catena laterală grupe funcţionale hidroxil sunt consideraţi hidrofobi E. datorită structurii amfionice E. o peptidă simplă D. aminoacizii acizi conţin în catena laterală grupa funcţională amino D. cisteina este un tioaminoacid 1909. atât cu acizii cât şi cu bazele D. serina este un aminoacid hidrofil 1908. la pH izoelectric. precizaţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate: A. α-alanina B. aminoacizii neutri. serina D. o proteină B. o peptidă mixtă C.

numai de aminoacizii esenţiali organismului uman B. β-alanina 1917. toţi aminoacizii conţin numai grupe amino secundare B. acidul glutamic D. Din cadrul aminoacizilor care conţin şi alte grupe funcţionale în afară de grupele amino şi carboxil fac parte: A. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu piranozic C. Următoarele afirmaţii privitoare la aminoacizi sunt false: A.E. care formează în urma reacţiei de condensare compuşi cu 2 grupe funcţionale diferite C. soluţiile de aminoacizi nu pot fi folosite ca soluţii tampon de pH E. Din cadrul aminoacizilor dicarboxilici fac parte: A. care se pot clasifica în compuşi esenţiali şi neesenţiali organismului uman 1914. lisina B. de aminoacizii esenţiali şi neesenţiali D. care formează proteine în urma reacţiei de policondensare E. aminoacizii formează cu ninhidrina compuşi de culoare verde 1915. serina C. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea unui ciclu furanozic B. Aminoacizii sunt compuşi: A. se formează tioaminoacizi 1913. acidul asparagic 308 . se formează oligopeptide D. se formează dipeptide simple B. valina D. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează o nouă legătură esterică E. acidul aspartic B. numai de aminoacizii neesenţiali organismului uman C. se obţin proteine C. de cei 20 aminoacizi incluşi în structura proteinelor din organismele vii 1918. În urma reacţiilor de policondensare ale aminoacizilor: A. acidul 2-aminobenzoic C. care formează în urma reacţiei de neutralizare peptide simple B. compuşi cu 3 grupe funcţionale diferite 1912. cisteina E. care formează în urma reacţiei de condensare săruri sub formă de cationi şi anioni D. numai de hidroxiaminoacizi şi tioaminoacizi E. reacţia de neutralizare intramoleculară conduce la formarea de amfioni D. Necesarul zilnic de aminoacizi este dat: A. Referitor la proprietăţile aminoacizilor. în urma reacţiilor de condensare intermoleculară se formează peptide 1916. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic E. sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. în compoziţia proteinelor intră β-aminoacizi C. în compoziţia proteinelor intră α-aminoacizi D. se obţin dipeptide mixte E.

5-pentandioic este: A. fenilalanina E. acidul 2-amino-1.5-pentandioic 1921. α-alanina 1926. acidul glutamic B.6-diaminohexanoic C.5-pentandioic B. Din cadrul clasei de aminoacizi hidrofobi fac parte: A. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic E. acidul 2. acidul 2-amino-1. acid 2-amino-3-metilbutanoic C. valina B. un aminoacid dicarboxilic 1922. acidul α. acidul aminobutandioic C. fenilalanina B. acidul glutamic 309 . Peptidele sunt compuşi: A. un aminoacid dicarboxilic E. acid 2-amino-1. acidul aspartic C. Sunt aminoacizi monocarboxilici: A.5-pentandioic B. un hidroxiaminoacid 1920. lisina D. glicina 1925. serina D. ce conţin în moleculă grupa funcţională amino C. valina E. ce conţin în moleculă grupa funcţională amidă D.1919. lisina C. ce formează cu ninhidrina compuşi de culoare albastră-violet 1923. lisina C. acidul 2-amino-3-fenilpropanoic B. Acidul 2-amino-1. alanina 1924. acidul asparagic B. obţinuţi prin condensarea a cel puţin două molecule de aminoacizi B. un acid diaminomonocarboxilic E. ce conţin în moleculă grupa funcţională carboxil E. alanina E. glicina D. Sunt aminoacizi alifatici cu catenă liniară: A. un aminoacid monocarboxilic D. Acidul glutamic este: A. Serina este: A. acidul aspartic C. Lisina este: A. acid 2-amino-propanoic D.ε–diaminohexanoic D.

aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino E. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea carboxil 310 . zaharidele constituie grupa prostetică a glicoproteidelor B. albuminele fac parte din proteinele insolubile D. aminoacidul C-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga 1928. albuminele sunt proteine solubile în apă 1929.D. Referitor la clasificarea proteinelor. În structura primară a macromoleculei unei proteine: A. are loc în mediu neutru B. structura proteinei este denaturată ireversibil E. Referitor la hidroliza proteinelor alegeţi afirmaţiile corecte: A. se verifică. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino C. cu reacţia biuretului 1930. are loc în prezenţă de catalizatori. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. proteinele provenite din virusuri se numesc anticorpi E. În cadrul structurii primare a macromoleculei unei proteine: A. glicoproteidele au grupa prostetică alcătuită din grăsimi D. într-o proteină. aminoacidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin gruparea amino E. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa amino 1931. hemoglobina este o proteină de transport B. proteinele solubile se mai numesc şi scleroproteine C. glucidele constituie grupa prostetică a lipoproteidelor C. globulinele sunt solubile în apă 1932. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. are loc în mediu acid C. proteinele provenite din virusuri se numesc antigeni 1933. grăsimile constituie grupa prostetică a lipoproteidelor D. într-o proteină. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. acidul α-aminosuccinic 1927. dacă este completă. aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil B. acidul C-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil D. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna ultimul din dreapta B. ordinea în care aminoacizii se succed într-o proteină se numeşte secvenţă D. proteinele conjugate se mai numesc şi proteide B. proteinele conjugate au o parte proteică şi una prostetică E. insulina este o proteină de rezervă cu rol nutritiv important E. acidul N-terminal participă la formarea legăturii amidice prin grupa carboxil C. la 100°C D. se realizează cu scopul identificării aminoacizilor componenţi E. Următoarele afirmaţii referitoare la proteine nu sunt adevărate: A. aminoacidul N-terminal se scrie întotdeauna primul din stânga C. un aminoacid dicarboxilic E. proteinele conjugate se mai numesc şi scleroproteine C. într-o proteină. prin încălzire. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A.

reglator de temperatură D. de revelator fotografic B. variaţia temeraturii de topire E.1934. solubilitate 1941. au un rol nesemnificativ în organismele vii 1937. enzime. prin hidroliză. la aminoacizi şi arene C. prin denaturare. acizi E. proteinele simple conduc. responsabile de imunitatea organismului 1940. În funcţie de rolul pe care îl au în organismul uman. zaharide C. indicele de reflexie C. în mediu acid E. baze 1939. amidon 1935. proteinele se clasifică în: A. prin lovire C. Rolul unor proteine în organismele vii poate fi: A. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. acid fosforic E. fotoreceptori C. sunt compuşi macromoleculari rezultaţi prin policondensarea α B. biocatalizatori E. aminoacizi B. numai la aminoacizi B. de transport C. Structura proteinelor poate cuprinde: A. proteina îşi pierde funcţia fiziologică E. în mediu 1938. de apărare şi de protecţie D. Denaturarea proteinelor poate avea loc: A. grăsimi D. Clasificarea proteinelor se poate face în funcţie de: A. masa molară B. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. în mediu bazic D. compoziţie D. Proteinele pot fi: A. numite globuline 1936. rezervă energetică C. enzime D. transportori B. proteinele conjugate conduc. proteidele sunt proteine conjugate 311 . Referitor la proteine. prin încălzire B. gradul de policondensare a aminoacizilor din structura proteinelor este maxim 100 C. prin hidroliză. denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic D. de structură B. material de construcţie E.

au valoare nutritivă E. pot apărea în celule în stare dizolvată B. oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni 1947. protoplasma celulelor este o soluţie coloidală de proteine C. pot fi globuline 1948. pot controla creşterea în organism 1945. hemoglobina din sânge transportă oxigenul din piele în ficat prin sistemul limfatic B. metal 312 . sunt scleroproteine B. rodopsina este o proteină cu rol de fotoreceptor C. scleroproteinele sunt lichide D. asigură imunitatea organismului D. zaharidă C. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. proteinele cu rol de biocatalizator catalizează degradarea enzimelor E. simple B. vaccinurile conferă imunitate organismului faţă de bacterii aerobe 1946. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Proteinele pot fi: A. acid acetic B. organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine D. acid fosforic D. Referitor la proteine alegeţi afirmaţiile adevărate: A. lichide 1944. proteinele simple conduc. proteinele se găsesc în natură numai în plantele verzi B. pot apărea în celule sub formă de geluri hidratate C. proteide C. acid sulfuros E. au rol important în fenomenele vitale E. Grupa prostetică a proteidelor poate fi: A. pot fi albumine E. au culoare verde 1943. keratina intră în constituţia părului şi unghiilor B. enzimele sunt proteine cu rol de catalizator al reacţiilor chimice prin care se digeră hrana în corpurile vii C. Referitor la proteinele insolubile alegeţi informaţiile corecte: A. Referitor la proteinele solubile alegeţi informaţiile corecte: A. nu au nici un fel de funcţie fiziologică în organism D. sub acţiunea căldurii. prin hidroliză. solubile D. insolubile E. proteinele din albuşul de ou se denaturează ireversibil 1942. la un amestec de β-aminoacizi E. proteinele insolubile sunt solide E.D. sunt hidrolizate de enzimele digestive D. conferă organismului rezistenţă mecanică C.

acrilici C. Aminoacizii pot fi: A. sunt compuşi cu funcţiuni mixte D. α-alanină B. Referitor la formula generală a aminoacizilor H2N–R–COOH sunt adevărate afirmaţiile: A. metaloproteide E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 COOH NH2 A. alifatici B. Referitor la aminoacizi sunt adevărate afirmaţiile: A. cu –R– s-au notat numai substituenţii existenţi pe catena hidrocarbonată C. acid 2-carboxiaminic 1955. sunt compuşi monofuncţionali B. sunt compuşi difuncţionali C. cu –R– s-a notat numai catena hidrocarbonată B. acid 2-aminopropanoic D. acid β-aminopropanoic E. acid 3-aminopropanoic D. glucidici 1953. acid α-aminopropanoic 1954. Proteinele conjugate pot fi: A. glicoproteide B. β-alanină C. fosfoproteide D.aromatici E. lipoproteide 1950. pot conţine în moleculă doar grupe amino şi grupe carbonil 1951. β-alanină C. H2N– poate reprezenta grupe amino primare E. acid 1-aminopropanoic E. cu –R– se notează catena hidrocarbonată şi substituenţii existenţi pe aceasta D. pot conţine în moleculă atât grupe amino cât şi grupe carbonil E. –COOH reprezintă grupa carboxil 1952. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: H3C CH COOH NH2 A. nitroproteide C.1949. α-alanină B. vinilici D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: COOH NH2 313 .

valină E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH3 CH CH COOH CH3 NH2 A.5-hexandioic B. fenilalanină E. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH2 CH COOH NH2 A.5-butandioic C. acid 2-amino-1. aminoacid aromatic 1956. ε-diaminohexanoic D. glicocol D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH2 CH2 CH2 CH COOH NH2 A. acid α-amino-β-fenilpropanoic 1958. acid glutamic 1960. acid glutamic B.A. aminoacid mixt D. acid α. valină B. valină NH2 314 . Compusul cu structura de mai jos se numeşte: HOOC CH2 CH COOH NH2 A. acid asparagic E.6-diaminohexanoic D. acid glutamic D. acid asparagic C. acid 2. aminoacid benzilic E.6-diaminohexanoic C. acid 2-amino-1. acid 2-amino-3-metilbutanoic D. lisină 1959. acid 2. acid aminobutandioic B. acid 2-aminobenzoic C. acid aspartic C. valină 1957. lisină C. acid aminobutandioic B. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: C6H5 CH2 CH COOH NH2 A. acid o-aminobenzoic B. acid aminobutandioic E.

Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH OH NH2 A. acid 3-hidroxi-1-aminopropanoic C. acid glutamic B. glicină E. conţine două grupe carboxil 1967. cisteină E. serină D. este un aminoacid aromatic 1966. lisină 1962. fenilalanină 1965.E. serotonină E. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. are formula moleculară C9H11NO2 D. Compusul cu structura de mai jos se numeşte: CH2 CH COOH SH NH2 A. lisină E. alanina este un aminoacid hidrofob 315 . lisină 1961. acid 2-amino-3-hidroxipropanoic B. cisteină C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Referitor la fenilalanină sunt adevărate afirmaţiile: A. conţine o grupă tio E. este un aminoacid neesenţial C. Referitor la cisteină sunt adevărate afirmaţiile: A. valină 1963. este un aminoacid neesenţial B. α-alanină B. fenilalanină C. acid 1-amino-2-tiopropanoic B. este un aminoacid foarte puţin solubil în apă B. acid asparagic D. valină 1964. Sunt aminoacizi neesenţiali: A. acid 2-amino-3-tiopropanoic C. serină D. serină D. conţine o grupă hidroxil D. este un aminoacid diaminomonocarboxilic E. trebuie introdusă in organism prin hrană deoarece organismul uman nu poate sintetiza nuclee benzenice C.

raportul dintre electronii p neparticipanţi şi electronii π este 7:1 1970.B. alanil-glicină D. se formează sulfurile aminoacizilor B. alanil-serină D. oligopeptide C. glicil-glicină B. are loc intensificarea culorii slab albastre a sulfatului de cupru D. Prin policondensarea peptidelor se pot obţine: A. poliaminoacizi B. conţine 4 atomi de carbon secundari E. Referitor la cisteină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. polizaharide mixte 1973. polipeptide D. conţine 1 atom de carbon primar C. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. se formează combinaţii complexe solubile în apă C. conţine 3 atomi de carbon primari C. glicil-alanină E. în cazul α-aminoacizilor se formează compuşi de culoare albastru-violet 316 . apare o coloraţie portocalie E. lisina este un aminoacid cu caracter bazic E. conţine 1 atom de carbon terţiar 1969. Referitor la reacţia de identificare a aminoacizilor cu sulfat de cupru 5%. seril-serină C. conţine 2 atomi de carbon secundari E. alanil-alanină B. valina este un aminoacid hidrofob C. alanil-alanil-seril-alanină 1972. este o reacţie de identificare D. glicil-alanil-alanil-alanină 1971. conţine 3 atomi de carbon secundari D. Referitor la reacţia aminoacizilor cu ninhidrina alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi serină se poate obţine: A. conţine 2 atomi de carbon primari B. Referitor la lisină alegeţi afirmaţiile adevărate: A. serina este un aminoacid hidrofob D. Prin condensarea a câte două molecule de α-alanină şi glicină se poate obţine: A. valina este un aminoacid hidrofil 1968. proteine E. în cazul o-aminoacizilor aromatici apare o coloraţie albastră-verde 1974. conţine 2 atomi de carbon primari B. seril-alanină E. conţine 1 atom de carbon secundar D. alanil-alanină C. este o reacţie de policondensare C. este o reacţie de polimerizare B.

lisina D. compuşi C. N-terminali D. compusul III reprezintă anionul glicinei E. H2N–CH2–COONa. Pot da reacţii de neutralizare intramoleculară următorii compuşi: A. compusul II reprezintă baza glicinei C. fenilalanina 1980. Referitor la reacţia biuretului. este o reacţie de identificare a aminoacizilor esenţiali B. valina E. oligopeptidele conţin cel puţin 10 000 aminoacizi D. –CS–NH– E. codul genetic dictează modul de asamblare a aminoacizilor în structura proteinei B. Sunt adevărate afirmaţiile: A. compusul I reprezintă anionul glicinei B. prin reacţia glicinei cu acid clorhidric se obtine o sare E. legătura chimică stabilită între două resturi de aminoacizi dintr-un compus rezultat prin condensare este tip amidic D.E. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. peptidele sunt compuşi cu funcţiuni mixte 1981. este utilizată la verificarea hidrolizei complete a proteinei C. C-terminali E. alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin condensarea aminoacizilor se formează poliesteri E. II. aminoacizii nu reacţionează cu ninhidrina 1975. H2N–CH2–COO III. compusul II reprezintă sarea de sodiu a glicinei D. miozina este un catalizator al reacţiei de policondensare proteică E. prin condensarea a două moleculă de valină se obţine acid asparagic C. acidul asparagic B. imunoglobulinele au rol de transport al oxigenului şi dioxidului de carbon în sânge D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. prin condensarea a două molecule de glicină se obţine glicil-glicină B. ionii de Cu2+ formează combinaţii complexe cu moleculele care conţin grupe –CO–NH–. Sunt false următoarele afirmaţii: A. prin reacţia glicinei cu hidroxid de sodiu se obtine o sare 1978. unitatea de măsură pentru masa molară a proteinelor se numeşte Dalton B. insulina asigură transportul zahărului în sânge 1977. 1979. compusul III reprezintă cationul glicinei - . acidul glutamic C. Se consideră următorii compuşi: I. HOOC–CH2–NH3 +. este caracteristică polizaharidelor 1976. –CH2– NH–. liberi B. proteinele au catena formată dintr-un număr de aminoacizi cuprins între 50 şi 10 000 C. se formează combinaţii complexe de culoare roşu-violet D. coagularea proteinelor este un proces ireversibil prin care se pierd proprietăţile iniţiale C. Radicalii de aminoacizi pot fi: A. eterici 317 .

conversia utilă. produsul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic.1982. are un atom de carbon asimetric B. se sintetizează în ficat CAP. suma dintre cp şi ct 1985. Cu  C. contine un atom de carbon secundari D. prin transformare completă. RANDAMENT. fără pierderi B. este exprimată prin relaţiile: cantitatea de reactiv transformata in produs util A. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. masele moleculare şi coeficienţii stoechiometrici C. fără pierderi E. conversia totală şi raportul acestora D. se numeşte tirosină B. conţine trei grupe funcţionale identice C. randamentul şi conversia B. conţine un atom de carbon primar 1983. conţine doi atomi de carbon secundari E. raportul dintre cp şi ct C. este un aminoacid aromatic E. 18. Referitor la compusul cu structura de mai jos alegeţi afirmaţiile adevărate: HO CH2 CH COOH NH2 A. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cu  100 c 318 . produsul dintre cp şi ct D. prezintă cinci atomi de carbon terţiari C. se calculează mărimile: A. Cu . constantele de aciditate şi numărul de moli 1986. Randamentul unei reacţii chimice reprezintă: A. CONVERSIE 1984. Conversia utilă. Cu  cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie  100 cantitatea totala de reactiv transformata in reactie B. Pentru a caracteriza din punct de vedere cantitativ modul de desfăşurare a unei reacţii chimice. raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic prin transformare completă. este un aminoacid alifatic D. constantele de echilibru şi produsul de solubilitate E.

D. conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie 1988. Considerând conversia utilă.  %  C. Ct  D.  %  n1  100 n1  n2  n3 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n2  n3  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 1989.  %  D. care relaţii sunt corecte? A. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie E. c. Cu  E. randamentul unui proces chimic este dat de raportul dintre conversia totală şi conversia utilă D.  %  Cu  100 Ct ct  100 cp 319 . conversia totală reprezintă raportul dintre cantitatea totală de reactiv transformată şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie C. ct A. cp. Ct . randamentul unui proces chimic poate fi exprimat prin relaţiile: Ct  100 Cu cp %   100 B. cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie. conversia totală. şi cantitatea teoretică. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Ct  C. Cu . în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului. conversia utilă reprezintă raportul dintre cantitatea de reactiv transformată în produs util şi cantitatea totală de reactiv introdusă în reacţie B. Cu  B. Cu  ct  100 c cantitatea totala de reactiv care a reactionat  100 cantitatea totala de reactiv int rodusa in reactie 1987. cantitatea practică. iar in reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. Ct  E. ct . Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului.

 %  n1  100 n1  n2 n1  n2  100 n1  n2  n3 n1  n3  100 n1  n2  n3 n1  100 n1  n2  n3 Cu  100 Ct 320 . conversie utilă B.E. randamentul se poate calcula cu ajutorul conversiei atunci când transformarea materiei prime este integrală D. Pentru a caracteriza procesul de transformare a unui reactiv în produs util. randamentul se calculează cu relaţia:  %  Cu  100 Ct E. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare.  %  B. de cele mai multe ori. conversie parţială 1992. Dacă se consideră un proces chimic în care au loc următoarele reacţii: I RP II R  S III R  R ştiind că: în reacţia 1 se consumă n1 moli de reactiv R pentru formarea produsului util P al procesului. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Ct  D. în reacţia 2 se consumă n2 moli de reactiv R pentru formarea produsului secundar S al procesului.  %  cu  100 c 1990. când pe lângă produsul principal se mai formează şi alte produse secundare. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută practic şi cantitatea de produs obţinută teoretic C. randamentul procentual se calculează cu relaţia η % = η x 100 C. Ct  C. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia totală şi conversia utilă E. rezultatele din activitatea practică au arătat că. care relaţii sunt corecte? A. se utilizează mărimile: A. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre cantitatea de produs obţinută teoretic şi cantitatea de produs obţinută practic D. Cu  E. conversie totală D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. randamentul unui proces chimic reprezintă raportul dintre conversia utilă şi conversia teoretică B. iar în reacţie se regăsesc n3 moli de reactiv R. reacţiile chimice nu sunt cantitative B. randament E. constantă de echilibru C. randamentul unui proces chimic nu se calculează pe baza conversiei 1991. randamentul se cp  100 calculează cu relaţia:  %  ct 1993.

Alegeţi formulele corecte: cp A.1994. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă concentraţia produsului util B. concentraţie E. orice produs chimic se obţine practic cu un randament C. η %= u x 100 ct 1997. randament procentual B. într-o reacţie chimică. cantitatea de produs obţinută practic este mai mare decât cantitatea de produs obţinută teoretic C. η = ct cp B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă conversia utilă D. de cele mai multe ori. conversia utilă. conversie utilă C. conversia totală şi randamentul sunt mărimi care caracterizează transformarea calitativă a unui reactiv D. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul B. Mărimile care caracterizează din punct de vedere cantitativ un proces de transformare chimică sunt: A. conversie totală D. reacţiile chimice nu sunt. Nu sunt false următoarele afirmaţii: A. η %= x 100 ct c C. η = t cp D. Sunt false următoarele informaţii: A. în formula de calcul a randamentului Ct reprezintă cantitatea de produs care s-ar putea obţine teoretic 1998. randamentul unui proces chimic se exprimă procentual 1995. conversia utilă este influienţată de randament B. în formula de calcul a randamentului Cu reprezintă cantitatea de produs util C. randamentul procentual al unui proces chimic este un raport molar D. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. număr de moli 1999. în formula de calcul a randamentului Cp reprezintă cantitatea de produs obţinută practic E. cantitative B. η% = η x 100 c E. η = ct x 100 cp ct x 100 cu 1996. cantitatea de produs de reacţie obţinută practic nu este egală cu valoarea teoretică determinată prin calcul 321 . η% = E. randamentul unui proces chimic este dimensionat E. Sunt adevărate următoarele informaţii: A.

conversia utilă şi conversia totală au ca unitate de măsură molul 2000. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A.C. exprimată în moli. Cp reprezintă cantitatea practică. randamentul η al unui proces chimic reprezintă raportul dintre Cu şi Ct E. a unui produs de reacţie B. η reprezintă raportul molar dintre Cp şi Ct D. randamentul procentual al unui proces global se notează cu η % E. exprimată în moli. randamentul unei reacţii chimice se notează cu litera grecească η D. a unui produs de reacţie C. produsul util cu P şi alţi produşi secundaru cu S 322 . Ct reprezintă cantitatea teoretică. într-o reacţie chimică reactivul se notează cu R.

126. 78. Structura compuşilor organici Nr. 84. 62. 49. 135. ABD 98. 32. BDE 8. 67. 122. 30. 102. 40. 101. AB 95. 29. 115. BCE 93. 127. 108. 28. ABD 92. ACD 9. 69. 54. 41. 82. 48. 110. 120. 130. 137. 86. 105. 25. 133. 71. BD 12. 104. 119. CD 90. 50. 121. 114. 33. 64. ABCE 2. 51. 128.CAPITOLUL 1. 39. BE ABCE ABE ACE ABCD CDE DE ABCD BE AB BC CD AB 112. ABC AD ACD BC ABD CD BCD ABCD DE ABC CD ACE AE ABC ABCE BCD BCD ACD CD AB AD CAPITOLUL 2. 134. 109. 35. 83. 26. 55. CDE 18. 117. BC 96. BCD 7. ACE 88. 116. 43. 47. BD ABDE ABC CD ACE ABCD ABCE BC BCE ABCD AE CD ABCD AD BCD CE ABCD BC BC AB AC BCDE 66. DE 10. 124. 75. 85. Răspuns 87. 118. ABCD 6. 131. BDE 14. ABC 5. 123. 72. 59. 103. 23. 24. 56. 136. 53. 68. 27. 132. 46. 79. ABE 89. 76. 52. BCE 20. 80. DE 91. 100. 111. BD 11. 113. 38. CDE 17. BCD 3. ABC 4. 63. 74. Răspuns 1. 81. Clasificarea compuşilor organici Nr. 60. ABE 19. AD 16. ABD 94. ABD ABCE BE AC BCDE ABD ADE ACE ABCD CD CE ACD BC ABD CDE BDE BCE ACDE BCE AE CD BD 44. 42. AB 21. BCDE 99. 45. CD 22. 65. 36. 106. ACE 15. 107. AB 13. 73. 77. 129. 61. 70. 37. 31. AD BCD AD ABCD CDE AE BE AC AD DE BD AC BE 125. ABD 97. 58. CD BCD BD ABE DE AE DE DE BD ABC BCD AC ADE . 34. 57.

277. BC 221. 271. 203. 192. 240. 152. 196. 199. ABCD AB BD ABC CDE BDE BC AB BCD ADE CE ACE AB BCDE AC AE ABE BD BDE ABC 198. 175. ABDE BCE ADE AC CE BD ACD BDE BD BCE ABE ABE AB AD ACE ACD ABE 249. AB 227. 185. ABD 223. 264. 193. 257. 235. 273. 179. BCD 218. 256. 172. AD 219. AC 230. 258. ABDE ABCD ABD BCE ABCE BCDE AE AB BC ABCD ABE BCDE ACDE BC AC DE BD ABC BDE BCD 178. 167. 251. Răspuns 216. ABD 217. AB 232. 241. 201. BCD 226. 206. 265. 239. 210. 213. 260. 151. 244. 254. 184. 139. 202. 262. 164. 146. 214. 282. 209. 182. 165. 183. 190. 150. 255. 141. 259. 149. 142. 171. 272. 207. 147. 197. 200. 267. 238. 162. BDE BCD ABDE ABCE ACDE ABCD BDE ABD ABC AC CD ACD CDE CDE ABCD ABCD AB 266. 250. BCE 222. 195. 248. 187. 208. 169. 166. ABE 220. 143. 281. BE ACD BC ACE BCE ABD AE AC BE CE BD CD ABE ADE BE BC ACE . 189. ABDE 228. 278. BCE 231. 253. BCE 225. 236. 155. 140. 148. 156. 186. 269. 215. 279. 163. 177. 161. 145. BCD CE ABE BDE BD ACE BE BCD BDE BDE ABDE CDE BCD ABC BC AD ABC BCDE ABD CD 158. 243. 276. 176. 157. 246. 245. 205. BD ABC AB AD DE ACD ABC ABC BDE CD ABC CD AB ABC BCDE ABCD BC AE CAPITOLUL 3. ABCD 229. 270. 242. 180. 154. 237. 211. 261.138. 212. 252. 170. 274. Alcani Nr. 204. 160. 268. 275. 168. 194. 280. 181. ACD 224. 188. 153. 191. 247. 174. 234. 144. 159. 173. 263. 233.

310. 369. 324. 337. 353. 284. 347. 301. 323. 404. 355. 364. 388. 389. 413. 348. 311. 302. 360. 342. 325. 346. 424. 338. 406. 408. 312. BCE ACE ABDE CD ABC BDE ABCD CD AB AB CDE BCDE AB BDE ABC CD AC BC AC BC ACE ADE BD BC ADE AB CE ABC ACD CDE ABC AE CD 382. 296. 395. 287. 359. 428. 299. 307. 377. 350. BE BC ACD ABCD . 384. 298. 379. 289. BC BCE CD ADE 421. 394. 420. 398. 397. 375. 422. 326. 308. 340. 327. 412. 391. 399. 345. 294. 367. 314. 373. CE ACE ABC CD BC ABC BCD ABC CD ABC CD ABD BD ABCE BCDE ABCD AD ABC ABC BD ACE ABC AB CD ABC CDE ABE DE AC AE BC ABCD CAPITOLUL 4. 297. 374. 300. 319. 295. 344. 286. 363. 362. 309. 317. AE ACE AB BCD AE BCE AC ABD BD AB ACD ABCD BC BCE ABC BE AB CDE AC AB AD DE AB BDE ABDE ACE AE CDE BC ADE BCD BD ABCD 349. 330. 341. 303. 292. 385. 361. 387. 376. 380. 333. 372. 357. 306. 409. 418. 305. ABDE 416. 356. 402. 400. 293. 318. 407. 343. 410. 390. 290. 354. 396. 401. Răspuns 414. 315. 368. 313. ADE BDE ACD BD BC BCDE ADE ABE BCD CE ABC BE AC BCE ABE BCE ACD AB ABE ABDE CD BCE BD AB AE AB AB BCD ABCD CDE BD CDE BCD 316. 334. 328. 332. 339. 392. 304. 370. BCE BDE ACD BC 425. 405. 423. 285. AB 417. 427. 321. 383. 335. 419.283. 371. 336. 381. 358. 331. 352. 393. 288. 291. 322. 378. 365. 329. 403. Alchene Nr. 366. 411. BC 415. 320. 386. 351. 426.

499. 462. 522. 446. 576. 537. 581. 451. 541. 524. 545. 525. 528. 483. 441. 481. 561. 535. 533. 505. 464. 532. ABE ACDE CDE BCD CE BCD AE BC ABE BD BDE ABDE ACE BDE BCE AD BCD ACD DE AB BD BDE ABD BD BD BDE BDE ABD CE ACE ACD BDE ABC ACD BC ABE ABD BDE BC ADE 509. 442. 502. AB BCDE ABC BCD ABCD ABCE ABC BCDE CDE AC AC AB BC ABD AC DE ABC BCD AD CDE ABC BC BCE ABDE ABCD ACE ACE ABC BCDE ABC CDE ACD CD ACE ADE ABC BDE CD ABCD BDE . 564. 478. 575. 583. 518. 487. 543.429. 542. 559. 552. 577. 501. 567. 450. 560. 484. 443. 491. 506. 476. 555. 557. 473. 580. 512. 565. 496. 514. 430. 544. 466. 510. 503. 447. 586. 485. 520. 479. 530. 571. 568. 452. 546. 465. 444. 434. 489. 433. 431. 563. 539. 558. 574. 471. 587. 582. 492. 579. 454. 457. 572. 519. 439. 556. ACE CD BDE CD BD AB ABD BCDE ABCE ABE BE AE ACD AB BCE ABE CD AC BDE AB CE BC ABC ABDE ACD ADE ABCD ABC DE ACE BC ABCE CDE ABC ACE BCE CDE BCD ABE BDE 549. 475. 562. 432. 550. 504. 436. 494. 531. 516. 529. 573. 480. 467. 513. 482. 493. 534. 511. 517. 445. 455. 551. 488. 470. 508. 437. 453. 461. 500. 585. 495. 456. 438. 570. 526. 588. 553. 538. 449. 448. 523. 540. 497. 486. 458. 527. 472. 440. 468. 566. 547. 554. 460. 474. 498. 477. 507. 435. 459. 578. 521. 584. 490. 463. 515. 548. BD AD BCE AC ACE ACDE AB ABC ACDE ACDE BC ACE DE CD AC CDE ABDE ABC DE ABCD ABCD BCE DE ABE ABCD BCD ABCE BCE BCD ABD BC BCD BC ACD AC BC ACD BC BCE CD 469. 536. 569.

629. 703. 665. 657. 655. ABCE 602. ABC 597. 697. 695. AD 615. 680. ACD AB BD CD AB AB ACE BE ABC DE ABE BC BD ADE CD BD CD BDE ABC BC ABCD ADE ACE BD BCD BCDE BE 648. AC 605. 658. ABCD CDE 591. ABE 601. 636. 681. 646. 670. 641. 644. AC AE 593. ABD 613. ABCD 700. AB 596. 666. 622. ABD 599. BC 600. 682. 627. ABDE 606. 645. BCD 607. 638. 676. ABC 612. 664. ABC ACE BD ABCD CD 712. 647. Răspuns 595. Alcadiene. 688. 706. 594. 694. 659. CDE 702. 667. 679. 633. 674. 689. 673. 625. 672. 704. 677. 711. 671. 661. 631. BC 598. 653. AE ABD AC ABDE ABC 707. ABDE ABC BCDE ABC DE . AC ABCD CAPITOLUL 5. ABD 610. ABC 603. ACE 618. AC 611. 668. 639. 592. ABC ABC ADE ABC BDE BCE BDE BE BE ACE AC BE BDE BC BCE ACE BDE AC AD BCE BC ABE BCE ACD ACE AB ACE 675. 693. 590. 692. 651. 663. 660. 709. AE BCDE AD DE ACE CD CE ABCE BCD ACD BCDE CDE BD ABC ABE BCE ABCD ABCD AE AB ACE ADE BC CAPITOLUL 6. 669. 708. 683.589. BC 699. 686. ABDE 609. Alchine Nr. CDE 616. 691. 624. 696. 710. 635. 678. 716. ACDE 621. 656. 684. 642. Răspuns 698. 652. BCDE 608. 714. 687. BC 620. 650. 632. 705. Caucicul natural şi cauciucul sintetic Nr. 643. 628. 713. 630. ABC 617. ABCD 604. 715. 654. 637. 634. 623. ABCE 619. 640. 685. 649. 662. BCD 701. ABD 614. 626. 690.

766. 809. 841. 763. Răspuns 767. 747. 827. 760. 800. 828. ABDE 781. 810. BC 785. 751. AC 788. AD 777. 813. 718. 745. 824. 799. 831. 754. 803. 852. 752. 758. 750. 849. ADE BCD AC ABDE ABC ACE BCDE DE ABD BD BC CAPITOLUL 7. 755. 822. 837. 859. 833. 842. ACD 769. 796. AB 780. AD 786. 764. BD BE ABCD ABD AE ABD BCD ACE ABCD ABD ACE ABCE AB 756. 856. 724. 737. 761. 846. 793. 739. BCDE 772. 801. 748. ACD 790. 848. 753. ACE 768. ACE BDE ACE ABD AD BD AD AD BC ABCD ACD ABD CE AE BC BC BDE ABC ADE BCE ABE ABD BE ACE 814. 845. 834. 795. 821. 836. 742. 792. 860. ADE 787. CDE 789. ACD 782. 829. 825. 830. CDE 778. 732. ADE 774. 817. 850. ACDE 784. 847. 812.717. 734. 738. ABC 783. 762. 733. AC 776. 816. 727. 729. 804. 823. 798. 746. 818. 757. 740. 731. 797. 722. 835. 726. 851. 861. 811. 815. BC ABCD ABE BD BC AE BCD ABCD BCDE BCD BCD BCDE CD ABD ACDE ADE BCDE DE ACD ABCD BE AD ABC AC . ABCE ABDE ACD ABC ABE ABCE AD BCE ABD ABC ACE ACD ABCE 743. ABD BCD AB BC BCD ABCE AD BCD ADE BCE BD BDE ABC ABCE AD BCD BCE BE BC ABE BC ADE CD ADE 838. 725. 807. ABE 779. ABD 770. 854. 736. 735. 819. 853. 744. Arene Nr. ABD 775. 749. 839. 723. 844. ACE 771. 728. BD 773. 802. 832. 794. 857. 805. 741. 719. 855. 720. 826. 765. 806. AE AB ABE BCD ABC CDE ABE BCD BC AD BCD ABC CDE 730. 843. 808. 791. 721. 820. 840. 858. 759.

938. 868. BC 922. 961. BC 923. 986. 895. 892. 974. 880. BCE 970. Alcooli Nr. 863. 893. 864. 887. BDE AE BCE ABCD BD AC . 896. CDE BCD AD BCD ABD ABDE ABC BCD ABDE BC AE ABC BCD AB 941. ACE 926. CD 917. 872. 987. 912. CDE 925. 931. 979. 973. 897. ABC 967. 870. 946. 878. BCDE AC BCE AB CDE ABDE BD ACE ABE AB CAPITOLUL 8. 947. 882. 930. 900. 939. 879. 950. 929. 934. 908. 894. 913. 943. 949.862. 867. 985. 936. 975. 962. 972. BD ACDE BCD ABD BDE AC ABD AB ABCD ABDE AB BCD DE CDE 890. ACE 924. CD ADE BC BCE ACDE AD BC ADE AD BE AB CAPITOLUL 9. BCE AB BDE BDE ABCE ABCD 983. 960. BCD 920. 877. 958. BCD 971. 907. 980. ACD 968. 881. Răspuns 966. ABC ABDE ADE ACE ACD ABCD 977. 889. 903. 957. 933. 984. 911. 945. 965. 873. 988. 937. 976. 951. 883. 910. 902. 953. 866. 948. 928. ABD 969. 935. 891. 906. 944. 982. 909. ABE 921. ABCE 927. 875. 940. Răspuns 914. ABC 918. 898. ACD CD CE BCD AC BCDE BCE ABC AC BCD BC BCDE AC AB 904. BCE AB BCD ABE ACE ACDE BE CDE BDE ACE BDE AE ABD ACD 955. 959. Compuşi halogenaţi Nr. 884. 901. 905. ACDE 915. BCD ACE BCD ABC ABCD ACDE ABE AC BCD ACD AB ABC ACE ABC 876. 952. 954. 956. 888. ABC 916. 899. 942. 932. ABC 919. 865. 978. 963. 869. 886. 981. 964. 885. 871. 874.

1020. 1098. 993. DE 1127. 1049. 1013. AD 1121. 1027. 1051.989. 1086. 1106. 1023. 1038. 990. 1056. 1042. BDE 1129. 1066. 995. 996. 1055. 1033. 1034. 1030. ABD 1131. 1083. BCDE 1130. Fenoli Nr. 1005. 1054. 1110. 1088. 1019. 1003. 998. 1032. 1059. 1075. ABCD 1122. 1009. 1079. 1039. 1002. 1041. 1080. 1060. 1095. ABD 1117. 1069. 1111. 1101. ACE 1124. CE 1128. 1112. 1025. 1076. 1006. 1007. ACD BD BCE BD ACE ABCD ABC BCD ACDE CDE CDE ABCE ACE ABE CE BD ABC BC BD BD BD AC ADE AB BCE AE BCE BC CD ADE BCD BDE 1053. ACE 1116. 1047. 1109. 1078. 999. 1031. 994. 1074. 997. 1004. ADE AB ABD CDE AC AB ABC ABD ABDE ABDE AC CE ABE ACD ABCD BCD ABDE BCD ABC DE ABCD BCD AE ABD AE ABD BD AB BE BCE BD ABCD 1021. ACD 1125. 1062. ABC 1114. 1046. 1097. 1022. 1072. 1091. 1081. 1104. 1063. 1064. 1016. 1017. 1105. Răspuns 1113. 1108. 1024. ABCD 1118. BCD ABDE AE BDE BD BCD BD ADE ABC ABDE BCD ABDE BCE BCE ABD BCD ACE ABE ACE BCE BCE BE AB BD ABE ACD BE ACD ABE BD ADE ACD 1085. 1067. 1084. 1103. 1008. BD 1123. 1057. AC 1126. 1018. 1089. 1087. 1045. 1040. 1096. 1048. 1026. 1043. 1082. 1093. 1068. AE . BCD CD BE ACDE BDE ACD CD ABCD CD ABCE ADE ABC BDE ACE BCD BD ABD BCE BCD AD BDE BDE ABD BCD BCE AD ACE ADE CAPITOLUL 10. 1014. 1000. 1058. 1015. 992. AD 1120. 1028. 1077. 1029. 1107. ACDE 1119. 1070. 1050. 1099. 1073. 1065. 991. 1090. 1035. 1102. 1001. ADE 1115. 1044. 1052. 1071. 1061. 1010. 1100. 1092. 1012. 1037. 1094. 1011. 1036.

1132. 1133. 1134. 1135. 1136. 1137. 1138. 1139. 1140. 1141. 1142.

ABD DE ABE ABCE ABCD BCDE ADE ACD ACD ADE ABD

1143. 1144. 1145. 1146. 1147. 1148. 1149. 1150. 1151. 1152. 1153.

ABD ABE CDE BCE AE BD BCDE BCD BC CD ABE

1154. 1155. 1156. 1157. 1158. 1159. 1160. 1161. 1162. 1163. 1164.

CD ABD AC CD ACE CD BCE ABE ABC CDE ADE

1165. BC 1166. AD 1167. CE 1168. BE 1169. BD 1170. CE 1171. AC 1172. ABC

CAPITOLUL 11. Amine Nr. Răspuns 1173. BCE 1174. ACD 1175. AD 1176. ACD 1177. ABD 1178. ADE 1179. BCE 1180. ABC 1181. ABE 1182. BC 1183. ACDE 1184. BD 1185. BD 1186. ABC 1187. BC 1188. ABC 1189. ADE 1190. BC 1191. ABC 1192. BD 1193. BC 1194. DE 1195. ABDE 1196. BCD 1197. AB 1198. 1199. 1200. 1201. 1202. 1203. 1204. 1205. 1206. 1207. 1208. 1209. 1210. 1211. 1212. 1213. 1214. 1215. 1216. 1217. 1218. 1219. 1220. 1221. 1222. 1223. BD ACD DE ACE AE CDE BCD BC BDE BCD ABE BD AC BCDE BC ABE BCDE AB BCE BD BE AD CE BE ABCE BCD 1224. 1225. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1241. 1242. 1243. 1244. 1245. 1246. 1247. 1248. 1249. AE AD BCE AC BE BC ABD ACE AB CD ABE DE BDE BD DE AC ABE ABCE ABC BD ABCD BD ACDE ABD BCD ACDE 1250. 1251. 1252. 1253. 1254. 1255. 1256. 1257. 1258. 1259. 1260. 1261. 1262. 1263. 1264. 1265. 1266. 1267. 1268. 1269. 1270. 1271. 1272. 1273. 1274. 1275. ACD BCE ABE ACD CE ADE BE ACD BDE ACD ADE BDE ACDE ABC ABC ABE BCE ABD BCD CD BE ACD ACE ABD BCE BC

1276. 1277. 1278. 1279. 1280. 1281. 1282. 1283. 1284.

ABC AD AB ADE ABC ADE BCE ABDE BCE

1285. 1286. 1287. 1288. 1289. 1290. 1291. 1292. 1293.

BCE BDE ACD ABC BD ABD BE BDE BE

1294. 1295. 1296. 1297. 1298. 1299. 1300. 1301. 1302.

BDE BCE ACE ABD ABD BD AE ABCD ABE

1303. 1304. 1305. 1306. 1307. 1308. 1309. 1310.

BE ACD AE ABC BCD ABCE ACD CD

CAPITOLUL 12. Compuşi carbonilici Nr. Răspuns 1311. CE 1312. BCE 1313. ACDE 1314. BD 1315. BCD 1316. AB 1317. BCD 1318. AC 1319. BC 1320. AC 1321. ABE 1322. BCDE 1323. ACDE 1324. AC 1325. ABC 1326. CDE 1327. BCE 1328. ABE 1329. BCD 1330. ABD 1331. BD 1332. BDE 1333. BCE 1334. ABD 1335. BCE 1336. ACDE 1337. CE 1338. 1339. 1340. 1341. 1342. 1343. 1344. 1345. 1346. 1347. 1348. 1349. 1350. 1351. 1352. 1353. 1354. 1355. 1356. 1357. 1358. 1359. 1360. 1361. 1362. 1363. 1364. 1365. ACDE AD BCE ACD BCE AD BE BCE BCE CD BDE BCD ABE ABE ABCD ABCD ACE BCE ABCD BDE BDE BDE BD ABDE ABCE ACD BC BCD 1366. 1367. 1368. 1369. 1370. 1371. 1372. 1373. 1374. 1375. 1376. 1377. 1378. 1379. 1380. 1381. 1382. 1383. 1384. 1385. 1386. 1387. 1388. 1389. 1390. 1391. 1392. 1393. CE BCE BDE ACD BCE ABDE ABE BD BCD ACE CDE BD CDE ACE BE BC BE BE BD AD ACDE BD ABD BD BD BE BE BE 1394. 1395. 1396. 1397. 1398. 1399. 1400. 1401. 1402. 1403. 1404. 1405. 1406. 1407. 1408. 1409. 1410. 1411. 1412. 1413. 1414. 1415. 1416. 1417. 1418. 1419. 1420. 1421. BD CE BE BDE ACE BE ABCE AD ACE ACD BCE ABC BDE ABCE ABD ABCD BDE CD BCE AE BCE BE ABDE BDE CDE ABE BDE ACE

1422. 1423. 1424. 1425. 1426. 1427. 1428. 1429. 1430. 1431. 1432. 1433.

BE ABE BCE BD BCE ABD ABD ADE ACD ADE BDE AB

1434. 1435. 1436. 1437. 1438. 1439. 1440. 1441. 1442. 1443. 1444. 1445.

AD AD BC ABD BD BD CD ACDE ABC BC AB ACD

1446. 1447. 1448. 1449. 1450. 1451. 1452. 1453. 1454. 1455. 1456. 1457.

AD CE BE BCE DE ABC ABE BDE BCE BCD BE BCE

1458. 1459. 1460. 1461. 1462. 1463. 1464. 1465.

CE BC ADE BE BCE ADE BDE ABD

CAPITOLULUL 13. Compuşi carboxilici Nr. Răspuns 1466. BC 1467. ADE 1468. ABCE 1469. ABDE 1470. CDE 1471. ABDE 1472. ABC 1473. CE 1474. DE 1475. ACDE 1476. AC 1477. AD 1478. BCE 1479. BCD 1480. ABCD 1481. ABCE 1482. BCD 1483. AB 1484. ABD 1485. BDE 1486. ABCD 1487. AD 1488. ABE 1489. ACD 1490. 1491. 1492. 1493. 1494. 1495. 1496. 1497. 1498. 1499. 1500. 1501. 1502. 1503. 1504. 1505. 1506. 1507. 1508. 1509. 1510. 1511. 1512. 1513. 1514. ACD BC BCDE ABCD BD BC ACE AB ABDE DE BCE ACE ACE ABC ACE CDE ABDE BCD ACD BCE BD ABCE ABE BCD ABD 1515. 1516. 1517. 1518. 1519. 1520. 1521. 1522. 1523. 1524. 1525. 1526. 1527. 1528. 1529. 1530. 1531. 1532. 1533. 1534. 1535. 1536. 1537. 1538. 1539. ABD BE BC BCE CE BC ADE BCE BDE ABCD BE BD AD CE ABE BDE ABCE ACD BDE ACD ABD AE DE ACE BD 1540. 1541. 1542. 1543. 1544. 1545. 1546. 1547. 1548. 1549. 1550. 1551. 1552. 1553. 1554. 1555. 1556. 1557. 1558. 1559. 1560. 1561. 1562. 1563. 1564. BDE ACD BD BD ACE BE ACD ABC CDE BC BE BC BCE ACD BC BCDE ABCE BD BDE AE CD ACD BDE BE ACD

1565. 1566.

DE AB

1567. ABD 1568. CD

1569. BCD

CAPITOLUL 14. Grăsimi. Săpunuri şi detergenţi Nr. Răspuns 1570. ACD 1571. BCDE 1572. BCD 1573. ACE 1574. ABE 1575. ABD 1576. BCD 1577. BCD 1578. ABCE 1579. ABE 1580. ACD 1581. BCE 1582. AB 1583. BD 1584. ACD 1585. 1586. 1587. 1588. 1589. 1590. 1591. 1592. 1593. 1594. 1595. 1596. 1597. 1598. 1599. 1600. BE BCD CDE CDE BC ADE CDE ABE BC ABC ABC BCD ABC ABE ACD ABE 1601. 1602. 1603. 1604. 1605. 1606. 1607. 1608. 1609. 1610. 1611. 1612. 1613. 1614. 1615. 1616. ABDE CD BDE ADE AD DE BE DE BCD CDE ACE ABE BCD BDE ABD CD 1617. 1618. 1619. 1620. 1621. 1622. 1623. 1624. 1625. 1626. 1627. 1628. 1629. ABD CDE ADE ACE BDE ABD BDE ABD BCD BCE CDE ABC BCD

CAPITOLUL 15. Hidroxiacizi Nr. Răspuns 1630. BCDE 1631. ABC 1632. DE 1633. ABCD 1634. ACD 1635. ACE 1636. BCE 1637. ABE 1638. BCE 1639. DE 1640. ABCD 1641. CDE 1642. BCE 1643. 1644. 1645. 1646. 1647. 1648. 1649. 1650. 1651. 1652. 1653. 1654. 1655. 1656. ACD ABDE BC ABE BDE ACE BD CDE ABE ACD BD AC ACD BCE 1657. 1658. 1659. 1660. 1661. 1662. 1663. 1664. 1665. 1666. 1667. 1668. 1669. 1670. BDE BDE BE BE ACE BD AC BCE BD BC CDE AD ACD CDE 1671. 1672. 1673. 1674. 1675. 1676. 1677. 1678. 1679. 1680. 1681. BD ABD BCE CE AE AC ACE BDE ABD BDE BD

CAPITOLUL 16. Zaharide Nr. Răspuns 1682. ACDE 1683. ABE 1684. ADE 1685. DE 1686. ABE 1687. BCD 1688. ABC 1689. ABC 1690. AB 1691. ABD 1692. ACE 1693. ACE 1694. AC 1695. ABD 1696. BDE 1697. AC 1698. AD 1699. ACD 1700. ABCD 1701. BDE 1702. AD 1703. BDE 1704. AD 1705. BCDE 1706. BDE 1707. ACE 1708. BD 1709. ACE 1710. AC 1711. ABD 1712. BC 1713. CDE 1714. ABC 1715. ABC 1716. BDE 1717. CDE 1718. ABCE 1719. 1720. 1721. 1722. 1723. 1724. 1725. 1726. 1727. 1728. 1729. 1730. 1731. 1732. 1733. 1734. 1735. 1736. 1737. 1738. 1739. 1740. 1741. 1742. 1743. 1744. 1745. 1746. 1747. 1748. 1749. 1750. 1751. 1752. 1753. 1754. 1755. 1756. ABCE BCD CD AD BCDE BD CD AC CD ABC BD BDE CE CDE ABD CD ABCD DE BE CE BD ABC DE BDE ADE ABD ADE BCD ADE CE ABE AD BC CE ABDE CD BCD AC 1757. 1758. 1759. 1760. 1761. 1762. 1763. 1764. 1765. 1766. 1767. 1768. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1776. 1777. 1778. 1779. 1780. 1781. 1782. 1783. 1784. 1785. 1786. 1787. 1788. 1789. 1790. 1791. 1792. 1793. 1794. ADE BDE CD CE AD ABDE BCD DE CD AB BD ACD ABC BCDE CE ACD BE CDE BCD ABD ACE DE BCD AC ABCD ADE CE CDE ACD AE ABC BC BC BE ABD ABE ADE BCE 1795. 1796. 1797. 1798. 1799. 1800. 1801. 1802. 1803. 1804. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810. 1811. 1812. 1813. 1814. 1815. 1816. 1817. 1818. 1819. 1820. 1821. 1822. 1823. 1824. 1825. 1826. 1827. 1828. 1829. 1830. 1831. 1832. BCD CE CDE ABCD BCE CDE ABC ABD BCD BCD DE BDE ABC ABE ABC AD BDE ACD BCE ABC BC ABE AC ACD ACE BCDE BCD BCD ABDE ABD ABD CD BCE ABD ADE ACD DE BE

1833. 1834. 1835. 1836. 1837. 1838. 1839. 1840.

BDE ACD BCD ABDE ACD ABCD ADE ABDE

1841. 1842. 1843. 1844. 1845. 1846. 1847. 1848.

BCE ACD ABE BCD BD ABC BD BCDE

1849. 1850. 1851. 1852. 1853. 1854. 1855. 1856.

ABE ABC BDE ABE CDE ABE ACD BCD

1857. 1858. 1859. 1860. 1861. 1862.

BCD ABD ABD ABC AB ACE

CAPITOLUL 17. Aminoacizi şi proteine Nr. Răspuns 1863. AC 1864. AD 1865. ABC 1866. BD 1867. BDE 1868. AC 1869. BC 1870. ACE 1871. BE 1872. CDE 1873. ADE 1874. CE 1875. ACE 1876. CD 1877. ACDE 1878. ABC 1879. ACE 1880. AE 1881. ABDE 1882. ABCE 1883. ACE 1884. BCD 1885. BD 1886. ACE 1887. DE 1888. BC 1889. ACD 1890. BCD 1891. 1892. 1893. 1894. 1895. 1896. 1897. 1898. 1899. 1900. 1901. 1902. 1903. 1904. 1905. 1906. 1907. 1908. 1909. 1910. 1911. 1912. 1913. 1914. 1915. 1916. 1917. 1918. 1919. ABE BCDE CE BCE CD AC ACD BC CD DE ABCD BCDE CD BE ABCE ABC CD CE CD CE CE BC DE ABDE CE BD CE ACE DE 1920. 1921. 1922. 1923. 1924. 1925. 1926. 1927. 1928. 1929. 1930. 1931. 1932. 1933. 1934. 1935. 1936. 1937. 1938. 1939. 1940. 1941. 1942. 1943. 1944. 1945. 1946. 1947. 1948. DE BCD ABCD BCE CDE ADE CD BD BC BCDE CDE AD ACE BCE ABCD ABCD ACD ABC ABC BDE CE ACE BCD ABCD BCE ABD ABE ABDE BCE 1949. 1950. 1951. 1952. 1953. 1954. 1955. 1956. 1957. 1958. 1959. 1960. 1961. 1962. 1963. 1964. 1965. 1966. 1967. 1968. 1969. 1970. 1971. 1972. 1973. 1974. 1975. 1976. 1977. ACDE BCD CDE AD ACE BCD ABE CE DE ABD BE BCE AC BD ABC ACD BCE ABD ABD BC ACE ABCE ABCD BCD BCE CD BCD CDE ABDE

1978. DE 1980. AC 1986. CD 1982. ABDE 1994. ABC 1999. ACE 1979. DE 1998. ABD CAPITOLUL 18. BD 1985. AC 1987. ABDE 1993. ABDE 1983. ABC 1997. DE . Randament. Conversie Nr. ABE 1995. ACE 1981. AD 1992. AB 1988. Răspuns 1984. BC 1990. AB 1991. ABE 1989. AB 1996. BCD 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful