Turnator

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PROFESIONAL ŞI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108 . 01
ŞI
PHARE TVET RO 0108 . 03
CURRICULUM ŞCOLAR
pentru
ŞCOALA DE ARTE SI MESERII
NIVELUL 2 - CLASA a XI-a
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea: Turnător
Aria curriculară TEHNOLOGII –

Cultura de specialitate şi instruire practică
BUCUREŞTI, 2005
1
Autori:
Lupu Gheorghe Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

Construcţii de Maşini Reşiţa
Dan Eugenia Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

„Constantin Brâncoveanu” Brăila
Dinu Daniela Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Tehnologic

Ludmila „Dimitrie Filipescu” Buzău
Docui Teodora Profesor-inginer Grad didactic II, Grupul Şcolar „Anghel

Saligny” Tulcea
Salai Maria Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

Construcţii de Maşini Reşiţa
Consultanţi:
Referenţi:
Asistenţă U I P Phare TVET RO 0108.03
Dr. ing. Dorin Roşu
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Mecanică
Calificarea: Turnător
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore
Modulul 1: Total ore/an 116

Elaborarea semifabricatelor din care: instruire practică 58

Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald din care : instruire practică 29

Asamblări demontabile şi nedemontabile din care: instruire practică 29

Elaborarea si turnarea materialelor metalice din care: instruire practică 58
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire practică 240 ore

Executarea manuala a formelor de turnare din care: laborator tehnologic 30
instruire practică 90
Executarea mecanizata a formelor de turnare din care: laborator tehnologic 30
instruire practică 90
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Prepararea amestecului de formare din care: laborator tehnologic 58
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore
TOTAL 733 ore/an
3
I.NOTA DE PREZENTARE .
1. Domeniul de pregatire si calificari :

Noul sistem al calificarilor profesionale (S.N.C.P.) este elaborat de M.E.C.T. in
parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati , pentru a oferi un anumit tip de servicii.
Angajatorii se vor implica in acest fel si mai mult in parteneriatele scoala-agent economic,ajutind
la cresterea calitatii procesului de formare,influentind ceea ce se invata si creind conditia pentru ca
invatamintul sa raspunda schimbarilor tehnologice.
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, prin calificările profesionale obţinute,
vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului. Calificările sunt menite a
dezvolta o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare
continuă. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de
competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul S.P.P.-urilor. Tinerilor trebuie să li
se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.
Din acest considerent, programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie extinsă
de abilităţi transferabile: comunicare şi numeraţie, utilizarea calculatorului şi prelucrarea
informaţiei, dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei, lucrul în echipă, pregătirea
pentru integrarea la locul de muncă şi satisfacerea cerinţelor clienţilor. Acestea sunt abilităţi de
care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca
persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi
adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie.
Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi
deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un
nivel superior.
Sistemul naţional al calificărilor profesionale pentru domeniul mecanic, nivel 2 va furniza
elevilor atât formare teoretică, cât şi practică în domeniul producţiei de bunuri materiale, si a
serviciilor de profil.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune
desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
Pregătirea viitorilor absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii în domeniul mecanic trebuie să
ţină pasul cu cerinţele actuale, încercând şi o orientare către activitatea informaţională,
asigurându-se iniţierea în utilizarea tehnologiilor de cel mai înalt nivel. Elevii vor dobândi abilităţi
şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii absolvenţi ar putea
alege să îşi găsească un loc de muncă.
Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programului de la nivelul 2, elevul va fi solicitat în
multe activităţi practice care îi vor stimula şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire
semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.
2. Agregarea unităţilor de competenţă în module.
Pentru domeniul MECANICA,in calificarea “Turnator”in clasa a XI-a vor fi dobindite

urmatoarele competente individuale prevazute in S.P.P.:
4
S.P.P. C.D.L Verifica
Unitati de Competente. M M M M M M M re.
competente. 1 2 3 4 5 6 7
Comunicare si Citeste si utilizeaza documente scrise x x
numeratie. in limbaj de specialitate.
5
Prelucreaza si interpreteaza grafic x x
rezultatele obtinute pe o sarcina data.
Asigurarea Aplica normele de calitate in x x
calitatii. domeniul de activitate.
Utilizeaza metode standardizate de x x
asigurare a calitatii.
Igiena si Aplica legislatia si reglementarile x x
securitatea privind securitatea si sanatatea la
muncii. locul de munca , prevenirea si
stingerea incendiilor.
Ia masuri pentru reducerea factorilor x x
de risc de la locul de munca.
Lucrul in Identifica sarcinile si resursele x x
echipa. necesare pentru atingerea
obiectivelor.
Isi asuma rolurile care ii revin in x x
echipa.
Colaboreaza cu membrii echipei x x

pentru indeplinirea sarcinilor.
Elaborarea Analizeaza proprietatile materialelor x x
semifabricate- metalice.
lor. Identifica procesele de elaborare a x x
materialelor metalice.
Recunoaste tipurile de semifabricate x x
Documentatia Realizeaza desenele de executie la x x
tehnica pentru asamblarile mecanice.
prelucrari la Interpreteaza fisa tehnologica. x x
cald. Interpreteaza planul de operatii. x x
Asamblari Analizeaza tipurile de solicitari x x
demontabile si mecanice.
nedemontabile. Alege tipul de asamblare si organele x x
de masini adecvate sistemelor
tehnice.
Identifica mecanismele din sistemele x x
tehnice mecanice.
Documentat Interpreteaza datele pentru x x
ia specifica executarea practica a formelor de
turnatoriei. turnare.
Stabileste corespondente intre x x
documentatia specifica si obiectul
activitatii din turnatorie.
Efectueaza reprezentari grafice x x
specifice din turnatorie.
Aplica datele din documentatie x x

pentru executia practica a operatiilor
de formare si turnare.
Prepararea Pregateste componentele amestecului x x
amestecului de de formare.
formare. Prepara amestecul de formare dupa x x
6
reteta.
Foloseste masinile si utilajele la x x
realizarea amestecului de formare.
Executarea Executa manual formele de turnare. x x
formelor de Executa mecanizat formele de x x
turnare. turnare.
Foloseste masinile si utilajele la x x
realizarea formelor de turnare.
Turnarea Elaboreaza materialele metalice in x x
materialelor stare lichida.
metalice Toarna materialele metalice lichide x x
lichide in in forma de turnare.
formele de Foloseste cuptoarele de topire si x x
turnare. utilajul de turnare.
3. Descrierea rutei curriculare.

Şcoala de arte şi meserii este organizată ca parte a învăţământului obligatoriu care din
punct de vedere educaţional se finalizează cu certificat de absolvire.
Planul de învăţământ asigură prin ariile curriculare proiectate, dobândirea cunoştinţelor şi
abilităţilor specifice acestui nivel educaţional.
Pentru asigurarea mobilităţii ocupaţionale, curriculumul pentru cultura de specialitate şi
instruire practică este astfel structurat încât să asigure o parte comună a formării pentru mai multe
calificări, precum şi consolidarea pregătirii prin curriculum modularizat.
Astfel, modulele prevăzute în clasa a XI-a permit absolvenţilor de nivel 2, calificarea
“Turnator” să continue pregătirea la nivel 3, având posibilitatea să opteze pentru calificărea de
tehnician. Modulele sunt parte integranta a trunchiului comun. Ele se parcurg in timpul unui an
scolar,evaluarea competentelor realizindu-se conform programei. In cadrul C.D.L.-ului,la nivelul
scolii se va elabora programa pentru cultura de specialitate(4ore pe sapt.) care va mentiona
continuturile prin care elevii vor dobindi competentele tehnice in concordanta cu cerintele
agentilor economici locali,dar si competentele cheie corespunzatoare unitatilor de competente din
S.P.P.
Modulul 1 – Elaborarea semifabricatelor

Total ore / an : 116 ore
Din care: - teorie : 58 ore
- instruire practica : 58 ore
I. Nota introductivă
Parcurgerea modulului „Elaborarea semifabricatelor” de către elevii din clasa a XI-a – anul de
completare a Şcolii de Arte şi Meserii, va asigura dobândirea de către aceştia a acelor competenţe
care sa le permită integrarea intr-un loc de muncă sau continuarea studiilor la nivel III.
Competenţele, ansambluri de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare, adecvat
însuşite, permit în final executarea sarcinilor în cadrul calificării. Profesorul are libertatea de a
7
dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând diverse metode şi mijloace de
învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie; se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată
a acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile
locale de formare profesională pe piaţa muncii.
Modul de citire şi de utilizare a programei
Programa şcolara se elaborează pe baza competenţelor de pregătire profesională descrise

în Standardele de Pregătire Profesională.
Aceasta stă la baza Sistemului Naţional de Pregătire Profesională.
Disciplinele sunt concepute pe module. Fiecare modul este independent şi se parcurge pe
tot parcursul unui an şcolar
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
competenţele individuale agregate în modul):
Comunicare şi numeraţie
• Asigurarea calităţii
Elaborarea semifabricatelor
III. Tabel de corelare a competentelor si conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice

individuale
Comunicare şi numeraţie Citeşte şi utilizează Documentaţii tehnuice simple
documente scrise în conţinând date şi reprezentări
limbaj de specialitate structurale privind proprietăţile
Elaborarea materialelor feroase şi neferoase
semifabricatelor Analizează proprietăţile Proprietatile materialelor feroase
materialelor metalice (oteluri si fonte)
Proprietăţile materialelor neferoase
(cupru si aliajele sale, aluminiu si
aliajele sale, aliaje pe baza de staniu-
plumb)
Simbolizare (materiale feroase si
neferoase)
8
Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate Instrucţiuni de lucru şi norme interne
în domeniul de activitate privind instalaţiile de elaborare a
materialelor metalice
Monitorizarea fluxului tehnologic
conform caietului de sarcini
Elaborarea Identifică procesele de Instalatii de elaborare a materialelor
semifabricatelor elaborare a materialelor metalice(constructie, functionare)
metalice Materii prime si materiale utilizate la
elaborarea materialelor metalice
( minereu, cocs, fondanti)
Fluxul tehnologic de elaborare a
Asigurarea calităţii Utilizează metode Evaluează calitatea semifabricatelor
standardizate de asigurare din punct de vedere geometric,
a calităţii dimensional şi al modului de elaborare
Noţiunea de semifabricat (adaos de
Elaborarea Recunoaşterea tipurilor de prelucrare, adaos tehnologic)
semifabricatelor semifabricate Metode de elaborare
Tipuri de semifabricate
Alegerea semifabricatelor in
funcţie de domeniul de utilizare
IV.Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Parcurgerea conţinuturilor modulului „Elaborarea semifabricatelor” şi adecvarea

strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale şi tehnice
specifice, aferente nivelului II de calificare şi asigură absolvenţilor Şcolii de Arte şi Meserii
abilităţile necesare practicării în bune condiţii a meseriei, a dezvoltării în continuare a
capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau urmarea cursurilor liceului în vederea
dobândirii calificării de tehnician.. După parcurgerea acestui modul, orice elev, indiferent de
gradul de adaptabilitate pe care îl poate avea, trebuie să atingă indicatorii de performanţă impuşi
de competenţele dobândite:
 să identifice proprietatile materialelor metalice
 sa identifice utilajele si instalatiile din sectorul de elaborare
 sa recunoasca materiile prime si materialele auxiliare utilizate la elaborarea
 sa urmereasca fluxul tehnologic de elaborare a materialelor metalice
 sa identifice produsele obtinute prin laminare la cald
Se recomanda ca orele de practica din cadrul modulului sa se desfasoare la agentul
economic.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev .
În acest sens cadrul didactic, trebuie să ţina cont de următoarele aspecte şi modalităţi de
lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport , discuţie sau grafic);
9
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de
studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-
le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar
ca metode de evaluare recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
• Metoda exerciţiilor practice
• Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- Fişe de observaţie şi fişe de lucru
- Fişe de autoevaluare
- Mini-proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
- Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
V.Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore,( 2ore/săpt. teorie şi 2 oră/săpt.
instruire practică) parcurse în cele 29 de săptămâni în care sunt programate activităţi
teoretice şi practice.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
• cerinţele specifice ale calificării
• dificultatea temelor
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie bivalenta, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
10
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
• efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice
• deplasarea la sediul agentului economic si urmărirea fluxului tehnologic
• recunoaşterea elementelor instalaţiilor si utilajelor din sectoarele de elaborare a
semifabricatelor
• realizarea unor mini-proiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea

independentă, cercetarea documentelor, studiul de caz), metode expozitive (explicaţia,
descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor
specifice calificării.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse:
Docu mentaţii tehnuice simple conţinând date şi reprezentări structurale privind

proprietăţile materialelor feroase şi neferoase
Proprietatile materialelor feroase (oteluri si fonte):
- fizice
- chimice
- mecanice
- tehnologice
Proprietăţile materialelor neferoase ( cupru si aliajele sale, aluminiu si aliajele sale, aliaje pe
baza de staniu-plumb):
- fizice
- chimice
- mecanice
- tehnologice
Simbolizare (feroase si neferoase):
Instrucţiuni de lucru şi norme interne privind instalaţiile de elaborare a materialelor metalice
Monitorizarea fluxului tehnologic conform caietului de sarcini
Instalatii de elaborare a materialelor metalice:
- furnal
- cuptoare de elaborare
- bai de electroliza
(constructie, functionare)
Materii prime si materiale utilizate la elaborarea materialelor metalice
( minereu, cocs, fondanţi)
Fluxul tehnologic de elaborare a materialelor metalice
Evaluează calitatea semifabricatelor din punct de vedere geometric, dimensional şi al modului
de elaborare
Noţiunea de semifabricat (adaos de prelucrare, adaos tehnologic)
Metode de elaborare ( definire, turnare, forjare, laminare, trefilare)
Tipuri de semifabricate:
- turnate
- obţinute prin deformare plastică, forjate, laminate, trefilate
Alegerea semifabricatelor in funcţie de domeniul de utilizare
11
Modulul 2 - Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald
I. Nota de prezentare
Parcurgerea conţinuturilor modulului « Documentaţia tehnică pentru prelucrări la
cald » prin adecvarea strategiilor didactice va urmări dobândirea de către elevi a competenţelor
de citire şi interpretare a desenelor şi documentelor tehnologice şi folosirea acestora în scopul
definitivării calificării profesionale şi dezvoltării capacităţii de comunicare, folosind un limbaj
specializat, specific domeniului de calificare.
12
Comunicare şi numeraţie
Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
13
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
compete individuale
nţă
Realizează desenele de
Documentaţia • Reprezentarea organelor de asamblare şi a
tehnică pentru execuţie la asamblările asamblărilor folosite la prelucrări la cald:
prelucrări la -Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini:
mecanice
cald nituri, arbori, axe, osii, pivoţi, fusuri, roţi dinţate,
pene, arcuri, elemente elastice
-Reprezentarea şi cotarea asamblărilor mecanice:
Prelucrează şi
asamblări nituite, sudate, filetate, prin caneluri, cu
interpretează grafic elemente elastice, cu pene
Comunicare şi • Desene speciale:
rezultatele obţinute pe o
numeraţie - Desene pentru executarea unor piese turnate,
sarcină dată desene de construcţii metalice, desene de operaţii,
desene de instalaţii industriale
• Citirea şi interpretarea desenelor tehnice
Interpretează fişa specifice prelucrărilor la cald:
tehnologică -Citirea desenelor de execuţie a unor piese
turnate, forjate , sudate; citirea desenelor de
construcţii metalice; interpretarea notării
Interpretează planul de tratamentului termic la piese cu suprafeţe tratate
operatii termic; interpretarea fişei tehnologice pentru
operaţiile de prelucrare la cald
14
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Modulul « Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald» are în cadrul

curriculum-ului clasei a XI-a SAM, pentru toate cele patru calificări de nivel II, desprinse
din calificarea: « Lucrător în prelucrări la cald » din domeniul Mecanică, o poziţie
distinctă, se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar ( cu
excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent
de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului « Documentaţiate tehnică pentru prelucrări la
cald» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate în acest scop are drept scop formarea
competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specifice aferente nivelului II şi
corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării
capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel III, sau a
integrării pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
• modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
• fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
• modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte,
în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi
adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei
permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi
din experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile
noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de
lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
⇒ fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la
niveluri diferite;
⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
⇒ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
15
⇒ utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor
de studiu:
 Diferenţierea răspunsului, prin:
⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice
pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-
le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri,
iar ca metode de evaluare recomandăm :
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
• Metoda exerciţiilor practice
• Lucrul cu modele
• Fişe de observaţie şi fişe de lucru
• Chestionarul
• Fişe de autoevaluare
• Mini-proiectul prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
V. Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 87 ore, defalcate după cum urmează:
• 58 ore de teorie (2 ore / săptămână)
• 29 ore de instruire practică ( 1 oră / săptămână).
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de:
• dificultatea temelor
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe
elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice
şi mai puţin pe cele teoretice.
16
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare -predare să se utilizeze cu
precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
• efectuarea unor lucrări practice şi de laborator
• realizarea unor mini-proiecte din domeniul calificării
• citirea şi interpretarea desenelor simple, a unor schiţe şi desene la scară.
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea
independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la
dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor
referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea
elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare
care pot fi utilizate.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse :
Reprezentarea organelor de asamblare şi a asamblărilor folosite la prelucrări la cald
• Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini:
-nituri, arbori, axe, osii, pivoţi, fusuri, roţi dinţate, pene, arcuri, elemente elastice
• Reprezentarea şi cotarea asamblărilor mecanice:
-reprezentarea asamblărilor nituite
-reprezentarea asamblărilor sudate
-reprezentarea asamblărilor filetate
-reprezentarea penelor şi a asamblărilor prin pene
-reprezentarea asamblărilor cu elemente elastice
-reprezentarea asamblărilor prin caneluri
Desene speciale.
• Desenul tehnologic pentru executarea unor piese turnate
• Întocmirea desenelor de execuţie pentru elementele garniturilor de model
• Desene de construcţii metalice:
- reprezentarea şi notarea pe desene a profilurilor laminate
- executarea desenelor de construcţii metalice
• Desene de operaţii:
-desenul de semifabricat
-desenul de operaţii pentru prelucrări la cald
• Desenul de instalaţii industriale
• Reprezentarea instalaţiilor electrice de utilizare
Citirea şi interpretarea desenelor tehnice

• Citirea desenelor de execuţie a unor piese turnate
• Interpretarea indicaţiilor privind executarea îmbinărilor sudate
• Citirea desenelor de construcţii metalice
• Citirea şi interpretarea desenelor de execuţie a unor piese forjate
• Interpretarea notării tratamentului termic la piese cu suprafeţe tratate termic
• Interpretarea fişei tehnologice pentru operaţiile de prelucrare la cald
17
Modulul 3 – Asamblări demontabile şi nedemontabile
I. Notă de prezentare:
Modulul „Asamblări demontabile şi nedemontabile” se studiază pe parcursul anului
şcolar, două ore pe săptămână (din care o oră de instruire practică).
Unităţile de competenţă au fost selectate din standardele de pregătire profesională ale
calificărilor din domeniul Mecanică şi omogenizate astfel ca să constituie un modul unitar,
utilizabil la următoarele calificări:
- sudor
- turnător
- forjor-tratamentist
- modelier
Competenţele, ansambluri de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare, adecvat
însuşite, permit în final executarea sarcinilor în cadrul calificării. Profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând diverse metode şi mijloace de
învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie; se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată
a acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile
locale de formare profesională pe piaţa muncii.
Se va pune accentul pe noţiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care să ofere posibilitatea
cunoaşterii laturii practice a asamblărilor demontabile şi nedemontabile– identificare, descriere,
particularităţi constructive şi tehnologice.
Asamblări demontabile şi nedemontabile
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
18
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
compet individuale
enţă
Principiile calculului de rezistenţă;
Forţe, tensiuni, deformaţii, rezistenţă admisibilă, coeficient
Analizeaza tipurile de de siguranţă, relaţia dintre tensiuni şi deformaţii;
solicitări mecanice Solicitări la care sunt supuse elementele asamblărilor
mecanice: întinderea-compresiunea, forfecarea,
încovoierea, răsucirea.
Asamblări nedemontabile:
• Asamblări nituite;
Asamblări • Asamblări sudate;
Alege tipul de
demontabile şi Asamblări demontabile
asamblare si organele
nedemontabile
de maşini adecvate • Asamblări filetate;
sistemelor tehnice • Asamblări cu pene şi caneluri;
• Asamblarea lagărelor;
• Asamblări cu arcuri.
Identifică
mecanismele din Mecanisme pentru transmiterea mişcării de rotaţie;
sistemele tehnice Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie.
mecanice
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii

trebuiesc puşi în situaţia de învăţare autonomă, prin rezolvarea unor sarcini simple de
lucru (pe baza unor fişe operaţionale), studiu de caz, simulare computerizată, experiment.
Se recomandă desfăşurarea orelor în cabinete şi laboratoare specializate, axate în
principal pe activităţi concrete, aplicative.
Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de
pregătire profesională corespunzătoare calificării, respectând condiţiile de aplicabilitate
ale criteriilor de performanţă, aşa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenţa
între evaluarea şcolară şi evaluarea la angajare.
Probe scrise: de preferinţă teste cu itemi obiectivi.
Probe orale: pe baza fişelor operaţionale cu itemi şi a materialelor didactice.
Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.
Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil; nu se recomandă practicarea
itemilor subiectivi sau semiobiectivi.
V. Sugestii metodologice:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 ore, defalcate după cum
urmează:
• 29 ore de teorie (1 ore / săptămână)
• 29 ore de instruire practică ( 1 oră / săptămână).
La stabilirea obiectivelor fiecărei lecţii se va ţine cont de competenţele specifice
19
urmărite.
Alegerea materialelor didactice se va face în strânsă corelaţie cu specificul
metodelor didactice utilizate. Materialele didactice pot determina, la rândul lor, alegerea
metodelor de învăţământ.
Evaluarea realizării competenţelor se recomandă să accentueze activităţile
concrete, profesionale; practicarea autoevaluării, atât pentru elev prin verificarea fişelor
operaţionale, cât şi pentru profesor prin analiza dinamicii rezultatelor şcolare, este de
preferat.
Orientativ conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică astfel:
Noţiuni introductive de rezistenţă:
• Forţe
• Tensiuni
• Deformaţii
• Rezistenţă admisibilă
• Coeficienţi de siguranţă
• Relaţia dintre tensiuni şi deformaţii
Solicitări la care sunt supuse elementele asamblărilor mecanice
• Întinderea
• Compresiunea
• Forfecarea
• Încovoierea
• Răsucirea
Asamblări nedemontabile:
• Asamblări nituite: clasificare, materiale de execuţie, tehnologia de
execuţie, SDV-uri şi utilaje folosite, NTSM specifice
• Asamblări sudate: tipuri de îmbinări sudate, forme şi dimensiuni de
rosturi, tehnologia de asamblare prin sudare, SDV-uri şi utilaje folosite,
NTSM specifice
Asamblări demontabile:
• Asamblări filetate: elementele asamblării, caracteristicile filetelor,
şuruburi şi piuliţe, materiale de execuţie, măsuri împotriva
autodeşurubării, tehnologia de asamblare, NTSM specifice
• Asamblări cu pene şi caneluri: prezentarea tipurilor de pene şi caneluri,
domenii de utilizare, materiale de execuţie, tehnologia de asamblare,
SDV-uri şi utilaje folosite, NTSM specifice
• Asamblarea lagărelor: definirea şi clasificarea lagărelor, domenii de
utilizare, materiale de execuţie a lagărelor cu alunecare şi cu rostogolire
• Asamblări cu arcuri: clasificare şi domeniile de utilizare, materiale de
execuţie a arcurilor, notarea conform STAS, tehnologia asamblării, SDV-
uri şi dispozitive folosite, NTSM specifice
Mecanisme pentru transmiterea mişcării de rotaţie:
- rol, tipuri, condiţii impuse, principiul de funcţionare, construcţie, materiale
• transmisii prin cablu
• transmisii prin roţi dinţate
• transmisii prin roţi de fricţiune
20
• transmisii cu curele
Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie:
• mecanism de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie
continuă: şurub-piuliţă
• mecanism de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie
alternativă: bielă-manivelă
• mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de
rotaţie intermitentă: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta
Recomandări pentru activitatea teoretică
Particularităţile definitorii ale elevilor din nivelul 2 determină randamente diferite

(conform nevoilor, implicării active, timpului de procesare). Ca atare toate activităţile
şcolare trebuiesc centrate pe elev, ca participant activ implicat în procesul de informare şi
formare. Se impun:
• Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor
 fixarea unor sarcini deschise
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi
 prezentarea temelor în mai multe moduri
• Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite
 utilizarea verificării mixte
Modulul 4- Elaborarea si turnarea materialelor metalice.

I.Notă de prezentare.
Modulul „Elaborarea si turnarea materialelor metalice” se studiază pe
parcursul anului şcolar, 2 ore pe săptămână teorie si 2 ore pe saptamana instruire practică.
Unităţile de competenţă au fost selectate din standardele de pregătire
profesională ale calificărilor din domeniul Mecanică şi omogenizate astfel ca să
constituie un modul unitar, utilizabil la calificărea: turnator.
Competenţele, cunoştinţele şi deprinderile dobândite prin învăţare, adecvat
însuşite, permit în final executarea sarcinilor în cadrul calificării. Profesorul are libertatea
de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând diverse metode şi
mijloace de învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.
Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie; se recomandă abordarea flexibilă şi
diferenţiată a acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele
disponibile şi nevoile locale de formare profesională pe piaţa muncii.
21
Se va pune accentul pe noţiuni cu caracter tehnico-aplicativ, care să ofere
posibilitatea cunoaşterii particularitatilor practice a elaborarii si turnarii materialelor
metalice.
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

-Documentatia specifica turnatoriei.
-Turnarea materialelor metalice lichide in formele de turnare.
III .Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.
Unitati de Competente. Continuturi.

competente
.
Documentat Stabileste -Citirea datelor din fişa tehnologică ;
ia specifica corespondente intre
turnatoriei. documentatia
specifica si -Particularităţi tehnologice înscrise în documentaţia
obiectul activitatii tehnică planul de operaţii, fişa tehnologică şi
din turnatorie. desenul de execuţie ;
Aplica datele din
documentatie
pentru executia
practica a
operatiilor de
formare si turnare.
Elaboreaza -Organizarea atelierelor de elaborare;

Turnarea materialele -Resurse materiale: deseuri metalice, calcar,
materialelor metalice in stare dolomite, cocs, gaz metan, energie electrica ;
metalice lichida. -Cuptoare de elaborare ;
lichide in -Reducerea cheltuielilor;
formele de -Asigurarea calitatii la elaborare ;
turnare. -Masuri de protectie a mediului inconjurator ;
-Masuri de protectia muncii de P.S.I.
Toarna materialele -Materiale metalice turnate: fonte si oteluri, cupru,

metalice lichide in alame si bronzuri, aluminiu si aliaje pe baza de
forma de turnare. aluminiu, alte metale si aliaje ;
-Utilajul de turnare : oale mici de mana, oale mari
transportate mecanizat ;
-Turnarea lichidului in cavitatea formelor de
turnare : curgerea lichidului, racirea si solidificarea
materialului metalic ;
-Dezbaterea formelor de turnare : scoaterea pieselor
din formele de turnare, curatirea pieselor turnate,
22
evacuarea nisipului, selectarea pieselor bune si
retopirea rebuturilor ;
-Reducerea cheltuielilor ;
-Asigurarea calitatii la turnarea materialelor
metalice;
-Masuri de protectie a mediului inconjurator ;
Foloseste -Cuptoare : cubiloul, cuptorul electric cu inductie,

cuptoarele de cuptorul electric cu arc, cuptorul electric cu
topire si utilajul de rezistenta;
turnare. -Utilajul de turnare : oale mici de mana, oale mari
transportate mecanizat ;
-Asigurarea calitatii la turnarea materialelor
metalice;
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul «Elaborare si turnarea materialelor metalice » are în cadrul curriculum-ului
clasei a XI-a S.A.M. o poziţie distinctă.
Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate
are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specifice
aferente nivelului 2 şi corespunzătoare calificări.
• modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra
disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;
• fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
• modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe
altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea
acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia
imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
-Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
-Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
-Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite;
-Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
23
-Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi” ;
-Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de
lucru:
-gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
-fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
-fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
-prezentarea temelor în mai multe moduri (raport , discuţie sau grafic).
-abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
-formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.
 Diferenţierea răspunsului, prin:
-utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de
metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă
deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi
comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi
stabilirea împreună a paşilor următori).
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din
S.P.P. – uri.
Ca metode de evaluare recomandăm :
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care
permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină
dat;.
• Investigaţia;
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica
programul propriu de învăţar;.
• Metoda exerciţiilor practice;
• Lucrul cu modele.
• Fişe de observaţie şi fişe de lucru ;
• Chestionarul;
• Fişe de autoevaluare;
• Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea
24
reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un
proiect;
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o
modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
V. Sugestii metodologice.
1.Explicarea corelatiilor dintre competente si continuturi.

urmează: 58 ore de curs si 58 ore de instruire practica.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme in funcţie de:
• dificultatea temelor ;
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit ;
• complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în S.P.P.-uri,
activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi pe activităţile
practice de formare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor
vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - formare să se
utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
• efectuarea unor lucrări practice şi de laborator;
• realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării.
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea )
poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării.
Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine
prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt
alte exemple de activităţi de învăţare - formare care pot fi utilizate.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse ;

Tema 1- Elaborarea materialelor metalice.
-Organizarea atelierelor de elaborare a materialelor metalice ;
-Citirea datelor din fişa tehnologică ;
-Particularităţi tehnologice înscrise în documentaţia tehnică planul de operaţii, fişa
tehnologică şi desenul de execuţie ;
-Resurse materiale: deseuri metalice, calcar, dolomite, cocs, gaz metan, energie electrica ;
25
-Cuptoare pentru elaborarea ; cubiloul, cuptorul electric cu inductie, cuptorul electric cu
arc, cuptorul electric cu rezistenta;
-Asigurarea calitatii la elaborare ;
Tema 2- Turnarea materialelor metalice in forma de turnare;

-Organizarea atelierelor de turnare a materialelor metalice ;
-Citirea datelor din fişa tehnologică ;
-Particularităţi tehnologice înscrise în documentaţia tehnică planul de operaţii, fişa
tehnologică şi desenul de execuţie ;
-Materiale metalice turnate: fonte si oteluri, cupru, alame si bronzuri, aluminiu si aliaje pe
baza de aluminiu, alte metale si aliaje ;
-Utilajul de turnare : oale mici de mana, oale mari transportate mecanizat ;
-Turnarea lichidului in cavitatea formelor de turnare : curgerea lichidului, racirea si
solidificarea materialului metalic ;
-Dezbaterea formelor de turnare : scoaterea pieselor din formele de turnare, curatirea
pieselor turnate, evacuarea nisipului, selectarea pieselor bune si retopirea rebuturilor ;
-Asigurarea calitatii la turnarea materialelor metalice;
2.Sugestii cu privire la procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare .

Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrate pe elev:
• teme , proiecte integrate;
• dezbatere , masă rotundă ,video , multimedia;
• lecţii vizită;
• atelier de lucru , simulare , joc de rol , studiu de caz , expunere orală ,
demonstraţia.
3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)
, a competenţelor prevăzute in S.P.P.si curiculum scolar , la orele afectate
modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
• observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare);
• tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării;
• proba practică;
• investigaţia;
• proiectul;
• portofoliul;
26
• autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opiniile, îşi susţin şi motivează
propunerile).
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora
şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.
Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: fidelitate,
coerenţă ,instrumente motivante si realiste , eficienţă.
STAGII DE PREGATIRE PRACTICA.

EXECUTAREA FORMELOR DE TURNARE. 240 ore/ an.
Modulul 5. Executarea manuala a formelor de turnare.

Din care: -laborator tehnologic : - 30 ore
- instruire practica : - 90 ore
Modulul 6. Executarea mecanizata a formelor de turnare.

Din care: -laborator tehnologic : - 30 ore
- instruire practica : - 90 ore
I. Notă de prezentare:
« Stagiile de pregătire practica » oferă elevilor cunoştinţe şi abilităţi practice
privind tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi pregătirea pentru integrarea la locul de
muncă.
Catedra tehnică din fiecare unitate şcolară, de comun acord cu reprezentanţii
agenţilor economici parteneri, va stabili teme complementare şi conţinuturi necesare
dobândirii si altor competenţe cheie şi tehnice.
diferenţiată a acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, de resursele
disponibile şi de nevoile locale de formare profesională pe piaţa muncii.
posibilitatea cunoaşterii particularitatilor practice de a executa manual si mecanizat
formele de turnare si de a turna materialele metalice lichide in formele de turnare .
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modulul 5 si modulul 6 din

Stagii de pregatire practica:
- Igiena si securitatea muncii ;
27
- Lucrul in echipa ;
- Documentatia specifica turnatoriei ;
- Executarea formelor de turnare.
III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.

competente.
Igiena si securitatea Aplica legislatia si Existenta mijloacelor de protectie la locul
muncii. reglementarile de munca;
privind securitatea
si sanatatea la locul Drepturi si responsabilitati la locul de
de munca , munca;
prevenirea si
stingerea Identificarea factorilor de risc;
incendiilor.
Raportarea prezenţei factorilor de risc;
Ia masuri pentru
reducerea factorilor Inlaturarea factorilor de risc.
de risc de la locul
de munca.
Lucrul in echipa. Identifica sarcinile -Colaborarea cu membrii echipei pentru

si resursele îndeplinirea sarcinilor profesionale si
necesare pentru sociale;
atingerea -Recunoaşterea competenţei membrilor
obiectivelor. echipei;
Isi asuma rolurile - Corelarea propriilor sarcini cu ale
care ii revin in echipei;
echipa. -Adoptarea unor măsuri de eficientizare a
Colaboreaza cu lucrului in echipă;
membrii echipei -Competenţe: pregătire profesională,
pentru indeplinirea poziţia faţă de grup, atitudini, grad de
sarcinilor. motivare, interese;
-Corelare de sarcini: explicaţii de sarcini,
încadrare în timp, respectarea unui plan
comun, asigurarea echilibrului de sarcini
în echipă, negocierea sarcinilor;
-Măsuri: verificări ale calităţii sarcinilor,
corecţii şi adaptări ale planului comun,
recunoaşterea meritelor.
28
Interpreteaza datele -Citirea datelor din fişa tehnologică ;
pentru executarea -Recomandări tehnologice privind desenul
practica a formelor formelor de turnare, materiale, ordinea
de turnare. operaţiilor, maşinile de prelucrat, garnitură
de model ;
-Reprezentări specifice:
identificarea proiecţiilor, secţiunilor şi
Documentatia Efectueaza prescripţiilor, cote ale unor raze de
specifica turnatoriei. reprezentari grafice racordare, găuri înfundate, lungimi de
specifice din canale, înclinări constructive, conicităţi;
turnatorie. -Desene de execuţie şi schiţe, reprezentări
la scară, vederi şi secţiuni a unor piese
simple şi complexe turnate: bucşe, ax cu
came, roţi de transmisie, capace.
-Organizarea atelierului ;
- Scule si dispozitive ;
-Executarea manuala a formelor si a
Executa manual miezurilor ;
formele de turnare. -Asigurarea calitatii la formarea manuala ;
Executarea formelor -Reducerea cheltuielilor ;
de turnare. -Masuri de protectie a mediului ;
-Organizarea atelierului;
-Executarea mecanizata a formelor de
Executa mecanizat turnare;
formele de turnare. -Masini pentru formarea mecanizata;
-Asigurarea calitatii la formarea
mecanizata;
-Masuri de protectie a mediului ;
Foloseste masinile -Organizarea atelierului;

si utilajele la -Masini pentru formare : prin presare, prin
realizarea vibro- presare, prin scuturare, prin
formelor de scuturare-presare, prin suflare-presare,
turnare. prin aruncare centrifuga ;
-Uscatoare cu gaze, cu energie electrica ;
29
IV.Conditii de aplicare didactica si de evaluare.
Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să le ofere elevilor

posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de
calificare, fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un
caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:
• gradarea sarcinilor de la uşor la dificil;
• fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în
ritmuri şi la niveluri diferite;
• fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în
funcţie de abilităţi;
diferenţierea deprinderilor elevilor, prin:
• formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
• utilizarea verificării de către un coleg şi a verificării prin
îndrumător.
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode
specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe
integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea
de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent
de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de laude
chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Instruirea practica se va desfasura la agentul economic, care dispune de baza
materiala complexa necesara pregatirii in meseria de turnator.
Accesul la baza materiala se va face in baza unei conventii incheiate intre scoala
si agentul economic, conventie care va cuprinde :
-obligatiile si responsabilitatile ambilor parteneri ;
-nominalizarea locurilor de practica ;
-graficul de repartizare si rotire a elevilor pe locurile de practica nominalizate ;
-cerinte suplimentare ale agentului economic, fata de programa de pregatire ;
-conditiile si criteriile de evaluare a pregatirii pe parcursul instuirii practice si la
absolvirea scolii.
La instruirea practica, se va selecta pe fluxul tehnologic,locurile de munca
reprezentative,cu lucrari si operatii de complexitate medie,fara grad de periculozitate.
Elevii trebuie sa participe la procesul de productie dobandind astfel competentele
necesare profesarii meseriei de turnator.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor
probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate,
iar ca metode de evaluare recomandăm :
30
• observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite
evaluarea conceptelor, capacităţilor şi a atitudinilor faţă de o sarcină
dată;
• investigaţia;
• autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
programul propriu de învăţare;
• metoda exerciţiilor practice.
• fişe de observaţie;
• fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de
completare;
• fişe de lucru;
• interviul;
• tema de lucru;
• chestionarul;
• fişe de autoevaluare;
• miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipametelor,
acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un
raport;
• portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator,
ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU
NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ.
Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de

masă şi integraţi individual ( nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în
vedere următoarele condiţii:
• Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de
masă;
• Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la
învăţământul de masă ;
• Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi
diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute ;
• Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de
către profesorul consilier al şcolii, dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă ;
• Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină ( modul de specialitate) ;
• Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio
-profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale ;
• Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ
cu nivelul elevilor fără deficienţe;
• Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu
instruirea practică, în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de
pregătire profesională;
31
• Pentru elevii deficienţi vizuali, surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de
învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare;
• În perioada şcolarizării, elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele
specifice de predare-învăţare, pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze
social şi profesional;
Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt
necesare următoarele acţiuni:
• consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au
experienţă în pregătirea acestor elevi;
• prevederea unei perioade suplimentare de instruire ( un semestru) pentru atingerea
competenţelor descrise în standarde ;
• înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarelor tehnologice a condiţiilor
suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,
echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă ;
• folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea
cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive;
• întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării, atât in cadrul
activităţilor la clasă şi ateliere, căt şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi
capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.;
• evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului
psihic al elevilor.
Formarea competenţelor profesionale , integrarea şcolară şi profesională pot fi realizate
prin :
• programe individualizate ( centrate pe elev);
• programe pe grupe de nivel;
• programe interactive;
• programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la
instruirea practică ;
Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:
• se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho
intelectuale ale elevilor;
• se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu
deficienţe uşoare şi medii;
• calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul
deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi
profesionalizare.
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 240 de ore (8 sapt. x 30 ore/ sapt.)
din care 60 ore laborator tehnologic si practica de proiect.
32
grupului instruit.
activităţile practice de formare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev cum ar fi :
Recomandăm în continuare ordinea conţinuturile ce urmează a fi parcurse :

M.5. Tema 1-Executarea manuala a formelor de turnare.
-Organizarea atelierului de formare manuala ;
-Drepturi si responsabilitati la locul de munca;
-Inlaturarea factorilor de risc ;
-Colaborarea cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor ;
-Competenţe: pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare,
interese;
-Interpreteaza datele pentru executarea practica a formelor de turnare ;
-Scule si dispozitive pentru formare si miezuire: batatoare pentru indesare, troile, lanete,
crosete, esuri, netezitoare, placi de model, rame de firmare , modele si sabloane, miezuri
si cutii de miez ;
-Executarea manuala a formelor prin presare: cu model, cu sabloane, cu model schelet;
-Executarea manuala amiezurilor in cutii de miez;
-Uscarea formelor si a miezurilor ;
-Asamblarea si consolidarea formelor de turnare ;
-Asigurarea calitatii la formarea manuala ;
-Masuri de protectia mediului ;
M.6. Tema 2-Executarea mecanizata a formelor de turnare.
-Organizarea atelierului de formare mecanizata;
-Drepturi si responsabilitati la locul de munca;
- Inlaturarea factorilor de risc;
-Colaborarea cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor;
-Competenţe: pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare,
interese;
- Interpreteaza datele pentru executarea practica a formelor de turnare;
-Executarea mecanizata a formelor de turnare;
-Masini pentru formarea mecanizata: prin presare, prin scuturare, prin scuturare presare,
prin vibro presare, prin aruncare centrifuga, prin suflare presare;
-Uscarea formelor si a miezurilor ;
-Asamblarea si consolidarea formelor de turnare ;
33
-Asigurarea calitatii la formarea mecanizata ;
-Masuri de protectia mediului;
2.Sugestii cu privire la procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare.

• teme / proiecte integrate;
• demonstraţia.

competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor a competenţelor prevăzute in S.P.P.si
curiculum scolar , la orele afectate modulului se recomandă :
• investigaţia;
• proiectul;
• portofoliul;
propunerile).
Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare sunt:
• fidelitate , coerenţă , instrumente motivante si realiste , eficienţă.
CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA.
Modulul 7. Prepararea amestecului de formare.

Din care: - teorie: 58 ore.
- laborator tehnologic: 58 ore.
I.Notă de prezentare.
34
Unităţile de competenţă au fost selectate din standardele de pregătire
profesională ale calificărilor din domeniul Mecanică şi omogenizate astfel ca să
constituie un modul unitar, utilizabil la calificărea: turnator.
diferenţiată a acestora, în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele
disponibile şi nevoile locale de formare profesională pe piaţa muncii.
posibilitatea cunoaşterii particularitatilor practice a formarii.
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

(din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul)
-Prepararea amestecului de formare.
III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.

competente.
Prepararea Pregateste -Organizarea depozitelor, magaziilor si a locurilor

amestecului componentele de munca ;
de formare. amestecului de -Nisipul de turnatorie, lianti,adaosuri pentru
formare. forme,materiale de protectie;
-Asigurarea calitatii la pregatirea materialelor;
Prepara amestecul -Organizarea atelierului si a locurilor de munca ;

de formare dupa -Malaxarea componentelor dupa reteta ;
reteta. -Asigurarea calitatii la prepararea amestecului de
formare ;
Foloseste masinile -Organizarea atelierului si a locurilor de munca ;

si utilajele la -Separatorul magnetic,site pentru cernere,
35
realizarea amestecatoare;
amestecului de -Asigurarea calitatii la prepararea amestecului de
formare. formare ;
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Modulul «Prepararea amestecului de formare » are în cadrul curriculum-ului

clasei a XI-a S.A.M. o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de 116 ore, 58 ore de
teorie si 58 ore de laborator tehnologic intr-un an scolar.
Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate
are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specifice
aferente nivelului 2 şi corespunzătoare calificări.
• modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra
disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;
• fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi
informale;
• modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe
altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea
acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia
imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de

următoarele principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde
nevoilor lor;
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze
diferite şi din experienţe diferite;
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la
procesul de învăţare ;
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona”
informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
36
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi
modalităţi de lucru:
⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe
de lucru;
⇒ fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în
ritmuri şi la niveluri diferite;
⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în
funcţie de abilităţi;
⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport , discuţie sau
grafic).
⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau
prin contact direct);
⇒ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc.
 Diferenţierea răspunsului prin, utilizarea autoevaluării şi solicitarea
elevilor de a-şi impune obiective.
acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de
metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă
deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi
comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi
stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza
unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate din S.P.P. – uri.
Ca metode de evaluare recomandăm :
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care
permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină
dată;
• Investigaţia;
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
programul propriu de învăţare;
• Metoda exerciţiilor practice;
• Lucrul cu modele.
• Fişe de observaţie şi fişe de lucru ;
• Chestionarul;
• Fişe de autoevaluare;
• Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea
37
reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un
proiect;
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o
modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
urmează: 58 ore de curs si 58 ore de laborator tehnologic.
grupului instruit.
activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ,
interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi pe activităţile
practice de formare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor
vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - formare să se
utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,
observarea independentă ), metode expozitive ( explicaţia, descrierea, exemplificarea )
poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării.
Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine
prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt
alte exemple de activităţi de învăţare - formare care pot fi utilizate.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse :
Tema 1 - Materiale de formare
-Organizarea depozitelor, magaziilor si a locurilor de munca ;
-Pregatirea materialelor de formare;
-Nisipul de turnaturie : cuartos, cromit, zircon ;
-Lianti pentru forme si miezuri : argila, bentonita, dextrina, rasina furanica ;
-Adaosuri pentru forme : carbunoase, celulozice ;
-Materiale pentru protectia formei : praf de izolatie si separatie, talc, licopodiu, de
protectie refractara, vopsele, pudre, paste de etansare ;
-Asigurarea calitatii materialelor de formare;
38
Tema 2- Prepararea amestecului de formare

-Organizarea atelierului si a locurilor de munca ;
-Pregatirea componentelor amestecului de formare : separarea magnetica , sfaramarea
bulgarilor, cernerea;
-Amestecarea componentelor dupa reteta: amestecatoarecu role si racleti, amestecatoare
cu role si palete, amestecatoare cu melc, amestecatoare cu palete;
-Asigurarea calitatii la prepararea amestecului de formare;
2.Sugestii cu privire la procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare .

• teme , proiecte integrate;
• dezbatere , masă rotundă , video , multimedia;
• atelier de lucru , simulare , joc de rol , studiu de caz , expunere orală ,
demonstraţia.
competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) ,
a competenţelor prevăzute in S.P.P.si curiculum scolar , la orele afectate modulului se
recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
• tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării;
• investigaţia;
• proiectul;
• portofoliul;
propunerile).
Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare:
fidelitate , coerenţă , instrumente motivante si realiste , eficienţă .
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între

şcoală şi comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de
colaborare cu agenţii economici );
39
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor economice desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se
elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în
care elevii se pregătesc si are la baza Standardele de Pregatire Profesionala.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică,
asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
• dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
NOTA: Programa de C.D.L. se realizeaza de catre scoala impreuna cu agentul economic

in functie de particularitatile zonei respective.
40

Limbă

Turnator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turnator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Aria curriculară TEHNOLOGII –

Lupu Gheorghe Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

Dan Eugenia Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

Dinu Daniela Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Tehnologic

Docui Teodora Profesor-inginer Grad didactic II, Grupul Şcolar „Anghel

Salai Maria Profesor-inginer Grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial

Dr. ing. Dorin Roşu

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul 1: Total ore/an 116

Modulul 2: Total ore/an 87

Modulul 3: Total ore/an 58

Modulul 4: Total ore/an 116

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul 7: Total ore/an 116

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an

1. Domeniul de pregatire si calificari :

2. Agregarea unităţilor de competenţă în module.

Pentru domeniul MECANICA,in calificarea “Turnator”in clasa a XI-a vor fi dobindite

Colaboreaza cu membrii echipei x x

Aplica datele din documentatie x x

3. Descrierea rutei curriculare.

Modulul 1 – Elaborarea semifabricatelor

Modul de citire şi de utilizare a programei

Programa şcolara se elaborează pe baza competenţelor de pregătire profesională descrise

III. Tabel de corelare a competentelor si conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice

IV.Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Parcurgerea conţinuturilor modulului „Elaborarea semifabricatelor” şi adecvarea

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse:

Docu mentaţii tehnuice simple conţinând date şi reprezentări structurale privind

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Modulul « Documentaţia tehnică pentru prelucrări la cald» are în cadrul

Citirea şi interpretarea desenelor tehnice

Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii

Particularităţile definitorii ale elevilor din nivelul 2 determină randamente diferite

Modulul 4- Elaborarea si turnarea materialelor metalice.

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

III .Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.

Unitati de Competente. Continuturi.

Elaboreaza -Organizarea atelierelor de elaborare;

Toarna materialele -Materiale metalice turnate: fonte si oteluri, cupru,

Foloseste -Cuptoare : cubiloul, cuptorul electric cu inductie,

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

1.Explicarea corelatiilor dintre competente si continuturi.

Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse ;

Tema 2- Turnarea materialelor metalice in forma de turnare;

2.Sugestii cu privire la procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare .

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA.

Modulul 5. Executarea manuala a formelor de turnare.

Modulul 6. Executarea mecanizata a formelor de turnare.

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modulul 5 si modulul 6 din

III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.

Lucrul in echipa. Identifica sarcinile -Colaborarea cu membrii echipei pentru

Foloseste masinile -Organizarea atelierului;