Sunteți pe pagina 1din 6

UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPA

Nr. Denumirea Altitudinea Modul de formare Alcatuire Tipuri de relief Alte caracteristici
Crt. unitatii de relief maxima geologica
1 Munţii Alpi Vf. Mont Cutarea si Sisturi cristaline - relieful glaciar cu prezenţa -Are lungimea de 1200 km
Blanc 4807m incretirea scoartei si roci gheţarilor actuali, - este format din culmi paralele
in orogeneza sedimentare - iar în partea de est relieful desfăşurate pe direcţia generală
alpina carstic dezvoltat pe calcare şi vest-est între Marea Ligurică şi
dolomite. Câmpia Panonică
- masivitatea
2 Munţii Carpaţi Masivul Tatra Cutarea si şisturi cristaline, -releif glaciar la peste 2000m – situaţi între bazinul Vienei şi
(vârful incretirea scoartei roci vulcanice şi -relief vulcanic Valea Timokului, au un traseu
Gherlakowka, in orogeneza fliş -relief petrografic-carstic, sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât
2655 m) alpina specific etc. Alpii, au multe depresiuni şi culoare
Eruptii vulcanice de vale. Etc.
in neogen
3 Munţii Pirinei 3404 m în Cutarea si Sisturile cristaline -relief glaciar la peste 2000m, --se desfăşoară între Golful Biscaya
vârful Pico incretirea scoartei domina + roci de tip pirenean -cu creste şi Marea Mediterană, au lungime de
d’Aneto in orogeneza sedimentare glaciare, fara vai glaciare 400 km şi altitudini ce depăşesc
alpina 3000 m.
-masivitatea remarcabilă în partea
centrală.
4 Munţii Apenini vârful Gran Cutarea si Sisturile cristaline – la nord de Roma apar şi -un lanţ montan ce se desfăşoară
Saso, 2912 m incretirea scoartei domina + roci vulcani stinşi cu cratere şi sub formă de culmi paralele în
in orogeneza vulcanice lacuri vulcanice: Bolsena, lungul Peninsulei Italice.
alpina Trasimeno -culmi orientate N-S
Eruptii vulcanice -relief glaciar -alunecari de teren , versanti abrupti
-fragmentati de vai, culoare,
depresiuni
5 Munţii Caucaz vârful Elbrus, Cutarea si alcătuiţi din -gheţari actuali şi prezintă un – se desfăşoară pe direcţie vest-est
5642 m incretirea scoartei granite, roci relief glaciar pleistocen şi între Marea Neagră şi Marea
in orogeneza vulcanice, calcare actual. Caspică
alpina şi conglomerate -relief vulcanic,carstic -fragmentati de pasuri si trecatori la
inaltime
6 Munţii Alpii 2522m Cutarea si Domina calcarele -relieful carstic – se desfăşoară pe direcţia nord-vest
Dinarici Vf. Durmitor incretirea scoartei sud-est sub forma unor şiruri
in orogeneza paralele de culmi ale căror cute
alpina revărsate spre Marea Adriatică au
dus la formarea ţărmului dalmatic
7 Munţii Balcani 2376 m în Cutarea si Domina rocile -relief petrografic – se desfăşoară pe direcţia generală
(Stara Planina) vârful Botev. incretirea scoartei cristaline vest-est sub forma a două culmi
in orogeneza paralele despărţite de Valea
alpina Tundjei.

8 Munţii 2911 m în Cutarea si Domina rocile -relief carstic, ruiniform – situaţi în sudul Peninsulei
Pindului vârful Olimp. incretirea scoartei cristaline Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-
in orogeneza sud
alpina

9 Munţii 2469 m Orogeneza Sisturi cristaline - are gheţari montani actuali. - orientaţi pe direcţia generală
Scandinaviei caledonica si vechi, puternic -Formele de relief cele mai nord-est sud-vest,
alpina metamorfozate, frecvente sunt platourile - după topirea gheţarului de calotă,
gnaise şi granite. înalte, hornurile, circurile şi au fost antrenaţi în mişcări de
văile glaciare. înălţare pe verticală. Spre ţărmul
atlantic se termină abrupt şi prezintă
numeroase fiorduri.
- se pot deosebi trei sectoare: un
sector sudic al fjellurilor, având
extensiunea maximă în lăţime şi
altitudinile cele mai ridicate, cu
podişuri de 1500-2000 m, peste care
se ridică vârfuri piramidale; un
sector central mai jos de 800-1000
m şi un sector nordic care se
prezintă sub forma unei creste
accidentate şi înguste
10 -Munţii 1182m; s-au format pe Sisturi cristaline Relief carstic - sunt situaţi în Marea
Caledonieni structuri si roci Britanie
-Munţii Vf Ben-Newis caledonice şi sedimentare - puternic erodati si faliati
Grampian, 1343 m; hercinice faliate şi
- Munţii Scoţiei înălţimi de modelate de
de Sud 600-800 m; agenţii externi.
-Munţii cu altitudini
Cambrieni de 400-700 m;
-Muntii Penini 893m,vf.Cross
Fell
11 Munţii Ural 1894 m Cutarea si Domina rocile Relieful se desfăşoară sub – este cel mai lung lanţ de munţi din
(vârful incretirea scoartei cristaline formă de culmi paralele şi Europa (peste 2000 km) situat la
Narodnaia). in orogeneza cuprinde trei sectoare: limita dintre Europa şi Asia. Sunt
hercinica sectorul nordic cu piscuri, orientaţi pe direcţia generală nord-
morene şi văi glaciare; sud, au altitudinea medie de peste
sectorul central cu relief 600 m şi au înfăţişare de deal,
carstic şi vulcanic şi sectorul
sudic cu aspect deluros, o
peneplenă intens fragmentată
de văi.

12 Masivul 1886 m în orogeneza Domina rocile -prezintă forme variate de -situati in vestul Frantei
Central Francez vârful Mt. hercinică cristaline relief: relief vulcanic, carstic,
Doré tectonic, cu grabene.

13 Meseta 3478 m orogeneza Domina rocile -relief glaciar -regiune formată din podişuri cu
Spaniolă Vf. Cerro de hercinică cristaline -culmi numite sierra altitudini de 600-1000 m,
Mulhacen +sedimentare -relief ruiniform renumitele mesetas, platouri vălurite
şi cordiliere (Munţii Cantabrici,
Cordiliera Iberică, Sierra Morena şi
Cordiliera Betică),
14 Munţii Vosgi şi 1429m formaţi în rocile cristaline -relief petrografic - au fost separaţi de grabenul
Munţii Pădurea 1424m orogeneza gresii Rinului. Au altitudini medii de circa
Neagră hercinică, 1400 m şi sunt puternic erodaţi de
agenţii externi;

15 Masivul Şistos 1142m orogeneza rocile cristaline În craterele vechi ale - orientat pe direcţia est-vest, are
Renan hercinică, vulcanilor din regiunea Eiffel altitudini cuprinse între 600 şi 800
se păstrează lacuri de crater m.
numite maar.

16 Podişul 1602m orogeneza rocile cristaline -prezintă relief tectonic bine -încadrat între Colinele Ceho-
Boemiei hercinică dezvoltat. Morave, Munţii Metaliferi şi Munţii
Sudeţi, are altitudini reduse
- Partea de nord-vest are altitudini
mai mari, 500-900 m, jumătatea
sudică 700-800 m, iar partea nord-
estică este o depresiune de eroziune
cu altitudinea de 200 m;

17 Podişul 1324m Orogeneza Roci sedimentare -relief glaciar - situat în partea de nord a Finlandei
Finlandei caledonica - relief uşor ondulat - altitudini medii de 300-400 m,
deasupra căruia se ridică masive
izolate mai înalte. Partea de sud,
Podişul Lacurilor, are altitudinea
cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi este
alcătuit din culmi deluroase alungite
ce corespund sectoarelor de
acumulare glaciară, între care se
interpun lacurile glaciare.
- peisajul dominant este cel al
pădurilor de conifere şi al
turbăriilor, în partea de nord şi
peisajul lacustru şi păduri de
conifere în sud
18 Câmpia Nord- min.-28m Cp. de subsidenta Roci sedimentare - aliniamente de morene - situată între unităţile hercinice şi
Europeană. max.300m glaciare şi sandre. Marea Baltică şi Marea Nordului,
- relief fluvio-glaciar este intens modelată de gheţarii
-relief eolian cuaternari
- Altitudinile sunt cuprinse între 0-
300 m
-in sectorul vestic, unde sunt
poldere
( Olanda), câmpia este sub nivelul
mării,uscatul fiind menţinut prin
îndiguiri
- Câmpia este acoperită la suprafaţă
de formaţiuni cuaternare glaciare,
fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi
eoliene.
-Este o câmpie vălurită, acoperită cu
loess, fragmentată de numeroase
râuri.
19 - Câmpia 300m s-a format prin Sedimentare frecvenţa loessului şi a – este cea mai mare câmpie
Română colmatarea depozitelor loessoide pe toată din România, se dezvoltă pe
succesivă a unui întinderea câmpiei fapt care a stânga Dunării, de la
bazin lacustru, în dus la apariţia crovurilor. Drobeta-Turnu Severin până
timpul la Galaţi. Câmpia aparţine
cuaternarului vastei arii depresionare
timpuriu şi dintre Platforma Moesică şi
mediu. orogenul carpatic
-cp. fluvio-
lacustra

20 - Câmpia -s-a format prin Sedimentare -relief fluvial -situată pe cursul mijlociu al
Panonică. colmatarea Mării Dunării, în Bazinul Panonic
Panonice -Are un fundament faliat şi căzut în
-cp. fluvio- trepte, cu compartimente mai joase
lacustra (sub 150 m), şi mai înalte (între 150
şi 300 m) dominate de masive
cristaline şi munţi insulari (Bakony
704 m, Vertes 480 m,). Câmpia
prezintă mai multe diviziuni:
Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de
Mijloc (a Cumaniei), Câmpia
Bratislavei etc.
-Este traversată de Dunăre şi câţiva
afluenţi mai importanţi ai acesteia:
Tisa, Drava, Sava şi Morava.

21 Câmpia a apărut prin Sedimentare -relief fluvio-marin - situată în nordul Italiei, între
Padului colmatarea unui Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini
fost golf marin cu la sud, Marea Adriatică şi Munţii
depozite aduse de Dinarici la est.
râuri din Munţii
Alpi şi Apenini.
22 Câmpia Europei 28 m în Formata pe Sedimentare -nordul acestei câmpii relieful -este cea mai întinsă câmpie din
de Est (Câmpia Câmpia structura veche de este dominat de formele Europa, are o suprafaţă de 4 mil.
Rusă. ) Caspică, 343 podis rezultate din procesul de km2 şi este a doua câmpie din lume
m în Podişul acumulare glaciară care se ca suprafaţă după Câmpia
Valdai şi 463 întrepătrund cu cele fluvio- Amazonului.
m în Colinele glaciare. -Ocupă aproape întreaga jumătate
Timan. estică a Europei, de la Carpaţii
Păduroşi, în vest, până la Munţii
Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi
Marea Caspică, în sud şi până la
Oceanul Arctic în nord.
- Câmpia apare ca o asociere de
câmpii joase, coline şi podişuri
vechi
- Din punct de vedere tectonic se
suprapune peste Placa Est
Europeană, având un fundament
precambrian larg boltit şi modelat
de calota glaciară în jumătatea
nordică. O caracteristică a acestei
câmpii este şi faptul că marile fluvii
au dispunere nord-sud: Nipru, Don,
Volga etc.
23 - Câmpia este o câmpie de Sedimentare În partea de sud a câmpiei, în -Această câmpie este parazitată de
Precaspică şelf formată, pe sectorul dintre fluviile Volga cea mai mare deltă din Europa
de o parte, prin şi Ural, apar şi forme de relief (Delta Volgăi
colmatarea cu eolian (dune de nisip).
sedimente marine
şi retragerea
apelor ca urmare
a coborârii
nivelului cu -28
m sub nivelul
Oceanului
Planetar, iar pe de
altă parte, cu
aportul
aluviunilor aduse
de apele
curgătoare care se
varsă în Marea
Caspică (Volga,
Ural etc.).

Evaluare