Generalităţi

1. Structura utilajului tehnologic;

2. Clasificarea utilajului tehnologic din panificaţie;
3. Indicii de bază ai utilajului tehnologic;
4. Liniile tehnologice.

Pagina 1
1. Structura utilajului tehnoologic

Noţiuni introductive
Utilajul tehnologic se divizează în două mari categorii:
maşini şi aparate.

Maşina este o instalaţie Aparatul este o instalaţie

tehnică în care are loc tehnică în care pe lângă
acţionarea mecanică asupra acţionările mecanice
produsului pentru ai posibile, produsul este supus
schimba unele proprietăţi şi unor prelucrări termice
fizico-mecanice. sau biochimice.

Pagina 2
1. Structura utilajului tehnoologic

Noţiuni introductive
În dependenţă de caracterul procesului de lucru tot
utilajul din industrie se divizează în următoarele clase:
energetic, de transport şi tehnologic

Utilajul energetic este Utilajul de transport Utilajul tehnologic este

destinat pentru
transferarea energiei
dintr-o formă în alta. El
se divizează în maşini-
motoare şi maşini-
transformatoare.
Pagina 3
transferă energia destinat pentru prelucra-
motorului în energia rea materiei prime sau a
deplasării masei: semifabricatelor cu scopul
conveierele, elevatoa- de-ai schimba dimensiu-
rele, ascensoarele, nile, forma, starea, propri-
troliurile, macaralele. etăţile fizico-mecanice,
biochimice etc.
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Indiferent de tip sau varianta constructivă a sa, în utilaj
regăsesc elemente sau părţi componente comune cu
funcţiuni distincte bine precizate, ele sunt:

 Sursa de energie;
 Transmisia;
 Mecanismul de acţionare;
 Instalaţia de comandă şi control;
 Structura portantă;
 Instalaţia de siguranţă.
Pagina 4
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Sursa de energie
reprezintă maşina sau ansamblul de maşini
motoare şi generatoare, inclusiv instalaţiile lor
anexă, care furnizează energia necesară
acţionării echipamentului de lucru al utilajului.
În funcţie de surse de energie se disting:
— motoare diesel;
— motoare electrice;
— motoare hidraulice;
— motoare pneumatice.

Pagina 5
1. Structura utilajului tehnoologic
Componenţa structurală
Transmisia
În cazul utilizării în calitate se
sursă de energie a motoarelor
diesel sau electrice
transmisia reprezintă ansamblul
de organe şi mecanisme simple
care transformă mişcarea moto-
rului şi o transmite organelor de
lucru ale mecanismului de acţio-
nare (arbori, cuplaje, angrenaje,
cablu, lanţ sau curea).
Pagina 6
În cazul acţionării combinate:
diesel-electrică, diesel-
hidraulică şi electro-hidraulică
transmisia energiei de la maşina
generatoare (generatorul electric,
sau pompa hidraulică) la motoarele
secundare (electrice sau hidraulice)
se face pe cale electrică, respectiv
hidraulică, iar de la motoarele
secundare la organele de lucru, prin
transmisie mecanică
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Mecanismul de acţionare
este destinat pentru asigurarea nemijlocită a
operaţiei sau procesului tehnologic şi determină
clasa utilajului.
Rezolvarea constructivă a mecanismului de
acţionare este dependentă de structura ciclului de
lucru al maşinii, tipul şi proprietăţile produsului
supus prelucrării, de operaţia tehnologică pe care
o îndeplineşte.

Pagina 7
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Mecanismul de acţionare
La rândul său mecanismul de acţionare este
compus din camera de lucru, organele de lucru,
diferite mecanisme adăugătoare (mecanismul de
încărcare, de descărcare) şi mecanisme destinate
intensificării procesului tehnologic

Pagina 8
1. Structura utilajului tehnoologic
Componenţa structurală
Mecanismul de acţionare
Camera de lucru este
destinată pentru menţinerea
produsului în poziţia comodă
acţionării şi pentru crearea
mediului necesar procesului
tehnologic.
Pagina 9
Organele de lucru ale
mecanismului de acţionare acţio-
nează nemijlocit asupra produsului
în corespundere cu procesul tehno-
logic dat. Sunt cunoscute organe
de lucru principale (cutii, palete,
site etc.) şi adăugătoare (ghidaje,
cleşte de prindere, suprafeţe de
sprijin etc.).
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Instalaţia de comandă şi control

Reprezintă ansamblul de dispozitive şi echipamente

cu ajutorul cărora se realizează punerea în funcţiune,
reglarea, dirijarea, controlul, oprirea unui anumit
mecanism sau a întregii maşini.
Instalaţiile de comandă pot fi: - mecanice;
- hidraulice;
- electrice;
- pneumatice;
- combinate.

Pagina 10
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Structura portantă

serveşte ca suport pentru organele mecanismelor

şi celorlalte sisteme ale utilajului, le fereşte de
şocurile şi sarcinile dinamice care apar în timpul
funcţionării şi păstrează poziţia reciprocă a
acestor organe.

Pagina 11
1. Structura utilajului tehnoologic

Componenţa structurală
Instalaţia de siguranţă

Reprezintă ansamblul de apărare şi

dispozitive, dintre care unele cu acţionare
automată, cu ajutorul cărora se asigură
funcţionarea utilajului în condiţii de securitate.

Pagina 12
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În scopul clasificării utilajului din panificaţie

există posibilitatea adoptării unor criterii diverse,
cum sunt:

 destinaţia funcţională,
 ciclul de lucru,
 gradul de automatizare, etc.

Pagina 13
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de destinaţia funcţională

1. Utilajul pentru transportarea, păstrarea şi
pregătirea făinii şi a produselor adăugătoare:

 instalaţiile de transport;
 cântarele pentru evidenţa fluxului de făină;
 maşinile de amestecat făină pentru amestecarea
făinurilor de diferite calităţi;
 sitele, pentru separarea impurităţilor din făină:
 instalaţiile pentru amestecarea apei reci cu cea caldă:
 instalaţiile pentru pregătirea soluţiei de sare şi a drojdiei.

Pagina 14
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de destinaţia funcţională

2. Utilajul pentru pregătirea aluatului şi dozarea
componentelor lui :

 aparatajul de dozare, care măsoară porţiuni

bine determinate ale componentelor aluatului;
 malaxoarele destinate pentru frământarea aluatului;
 instalaţiile de fermentare;
 transportoarele care transmit aluatul la operaţiile
următoare.

Pagina 15
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de destinaţia funcţională

3. Utilajul pentru separarea, modelarea şi dospire
a aluatului:

 maşinile de divizat aluat;

 maşinile de modelat;
 aparatele de dospit.

4. Cuptoarele şi uscătoriile în care are loc

prelucrarea termică a aluatului:

Pagina 16
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de destinaţia funcţională

5. Utilajul depozitelor de pâine:

 maşinile de ambalat producţia ;

 diferite cântare şi utilaj adăugător .

6. Utilajul destinat pregătirii asortimentului

special de produse de panificaţie: agregate
automate pentru pregătirea pesmeţilor,
covrigilor, etc.
Pagina 17
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de structura ciclului utilajului

Ciclul maşinii (Tm)

este durata de timp, în care are loc operaţia sau

procesul tehnologic de prelucrare a produsului în
maşina dată de la starea iniţială până a sa la cea
finală.
Se deosebesc două tipuri ale ciclului maşinii:
- ciclul tehnologic (Tt)
- ciclul de lucru (Tl).

Pagina 18
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de structura ciclului utilajului

Ciclul tehnologic (Tt)

este perioada de timp, în decursul căreia

producţia ce se prelucrează se află în interiorul
utilajului.
De exemplu, pentru cuptorul de copt pâine
cu lungimea vetrei L = 20 m şi viteza
transportorului  = 0,5 m/min, ciclul tehnologic
se determină din formula:
L 20
Tt    40 min (1)
 0,5
Pagina 19
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de structura ciclului utilajului

Ciclul de lucru (Tl)

este perioada de timp, la care utilajul realizează

un produs finit.
Dacă, de exemplu, productivitatea maşinii de
divizat aluat (P) este de 120 unităţi/min, atunci
ciclul de lucru este egal cu:
1 1
Tt    0,0083 min (2)
P 120

Pagina 20
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de structura ciclului utilajului

Se clasifică în:

utilaje cu acţiune discontinue. utilaje cu acţiune continue.

Caracteristic pentru clasa aceasta de
maşini este coincidenţa valorii ciclului
tehnologic cu cea a ciclului de lucru a
maşinii. În aceste maşini prelucrarea
porţiei următoare de producţie este
posibilă numai după ce a fost scoasă
din maşină cea precedentă.
Pagina 21
În aceste maşini proprietăţile
producţiei în orice punct al camerei
de lucru se păstrează constante.
Aceasta dă posibilitate de a alimenta
camera cu materie primă înainte de
a se termina procesul de prelucrare a
porţiei precedente.
2. Clasificarea utilajului
tehnologic din panificaţie

În funcţie de gradul de automatizare

Se clasifică în:

• utilaje mecanizate
toate operaţiile se îndeplinesc manual, mecanismele utilajului
numai uşurează această muncă;
• utilaje semiautomate
toate operaţiile de bază au loc automat, manual se îndeplinesc
numai operaţiile adăugătoare cum sunt: încărcarea, descărcarea,
reglarea etc.
• utilajele automate
toate operaţiile de bază şi adăugătoare se îndeplinesc automat,
operatorul numai urmăreşte procesul de funcţionare.
Pagina 22
2. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic

Numărul şi chiar natura parametrilor diferă

funcţie de tipul şi complexitatea maşinii.
Cu toate acestea două sunt comune tuturor
utilajelor tehnologice din panificaţie şi anume:

1. Productivitatea;
2. Consumul de energie (puterea maşinii).

Pagina 23
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic

Productivitatea

Prin productivitate (Q) se înţelege cantitatea de

materie primă sau producţie prelucrată într-o unitate
de timp.
În funcţie de starea fizică a producţiei, unităţile de
măsură ale productivităţii sunt kg/s, m3/s, unit./s.
Se deosebesc:
● productivitate teoretică;
● productivitate tehnică;
● productivitate de exploatare.

Pagina 24
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

este cantitatea de materie primă sau producţie

pe care maşina este în stare s-o prelucreze într-o
unitate de timp pentru cazul când ea
funcţionează într-un regim neîntrerupt şi
staţionar.

Pagina 25
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

În utilajul cu acţiune discontinue productivitatea este

direct proporţională cantităţii de producţie elaborată şi
invers proporţională duratei ciclului de lucru, deci
m
Q  mz  , (3)
Tl
în care: m este cantitatea de producţie elaborată de
maşină pe parcursul ciclului de lucru;
z – numărul de cicluri într-o unitate de timp;
Tl – valoarea ciclului de lucru.

Pagina 26
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

Ciclul de lucru este alcătuit din timpul necesar pentru încărca-

rea camerei de lucru cu materie primă, durata de prelucrare a
producţiei conform cerinţelor procesului tehnologic şi timpul
necesar pentru descărcarea producţiei finite
Tl   î   p   d , (4)
în care: î este timpul necesar pentru încărcarea camerei de
lucru cu materie primă, în s;
p – durata de prelucrare a producţiei conform
procesului tehnologic, în s;
d – timpul necesar pentru descărcarea
Pagina 27 camerei de lucru de producţia finită, în s.
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

Dacă de considerat:
m  V0  V   , (5)
în care: V0 este volumul geometric al camerei de lucru, în m3;
V – densitatea produsului în vrac, în kg/m3;
 – coeficientul de utilizare al volumului camerei de lucru.
Atunci formula finală a productivităţii maşinilor cu acţiune discontinue
este:
V0  V  
m , (6)
î  p  d
Pagina 28
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

Pentru deducerea formulei productivităţii utilajului cu

acţiune continue prezentăm volumul geometric al
camerei de lucru ca

V0  F , (7)
în care: F este aria secţiunii transversale a camerei de
lucru, în m2;
 – lungimea camerei de lucru, în m.

Pagina 29
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea teoretică:

Atunci
m V0  V   F   V  
Qt  mz    . (8)
Tl Tl Tl
Deoarece valoarea ciclului de lucru se determină ca
raportul dintre lungimea camerei de lucru şi viteza cu
care producţia o parcurge (Tl   /  0), apoi formula
productivităţii teoretice a utilajului cu acţiune continue
va fi
Qt  F 0  V   , (9)
Pagina 30
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea tehnică

este cantitatea medie de producţie elaborată într-o

unitate de timp în condiţiile de exploatare a utilajului
corespunzătoare cerinţelor procesului tehnologic.
Este de menţionat că pentru calculul productivităţii
tehnice se ia în consideraţie şi timpul necesar pentru
îndeplinirea operaţiilor adăugătoare ne incluse în durata
ciclului de lucru (reglarea, curăţirea organelor de lucru,
reparaţiile planificate).

Qt  F 0  V  
Pagina 31
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea tehnică

Relaţia dintre productivitatea tehnică şi cea teoretică

este următoarea:

Qteh  K ut  Qt (10)

în care: Kut este coeficientul utilizării tehnice a maşinii;

Pagina 32
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea tehnică

Coeficientul utilizării tehnice a maşinii determinat din

formula
l
K ut  (11)
 l   dt   ref
în care: tl este durata de lucru a maşinii, în h;
tdt – durata deservirii tehnice a maşinii, în h;
tref – durata de timp, necesară pentru repararea
maşinii după refuz, în h.

Pagina 33
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Productivitatea
Productivitatea de exploatare

este un indice care caracterizează capacitatea de lucru a

utilajului în condiţiile de exploatare a unei întreprinderi
concrete.
Productivitatea de exploatare ea în consideraţie
toate pierderile de timp, inclusiv şi cele ne planificate.

Se determină din relaţia

Q exp l K Qug t
(12)

în care: Kug este coeficientul utilizării generale a

Pagina 34 maşinii.
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Puterea (consumul de energie)

Consumul util de energie, necesar pentru acţionarea

organului de lucru asupra producţiei este proporţional
forţelor de rezistenţă ale producţiei şi vitezei organului
de lucru.
Deci, determinarea puterii utile se reduce la
determinarea rezultantei forţelor apărute la îndeplinirea
operaţiei sau a procesului tehnologic.

Pagina 35
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Puterea (consumul de energie)
În funcţie de caracterul de mişcare al organului de lucru,
puterea utila se determină în modul următor:
la mişcarea rectilinie
N ut  Po.;l . o.l (13)
la mişcare de rotaţie
N ut  M o.l;.o.l (14)
în care: Nut este puterea, necesară pentru deplasarea
organului de lucru, în W;
Po.l. – efortul aplicat organului de lucru, în N;
o.l. – viteza liniară a organului de lucru, în m/s;
o.l – viteza unghiulară a organului de lucru, în m/s;
Pagina 36
3. Indicii de bază ai utilajului
tehnologic
Puterea (consumul de energie)

Pentru determinarea energiei mecanice totale, aplicată

arborelui mecanismului de acţionare, se iau în consideraţie şi
toate pierderile de energie în mecanismele de transmisie şi de
acţionare.

N
N  , ut (15)

în care  este randamentul maşinii.

Pagina 37
4. Linii tehnologice

Totalitatea maşinilor şi aparatelor tehnologice, aranjate în

corespundere cu procesul tehnologic pe care îl asigură şi
legate între ele prin intermediul instalaţiilor de transport
poartă denumirea de linii tehnologice în flux.

Pagina 38
4. Linii tehnologice
Clasificarea liniilor tehnologice
În funcţie de legătura dintre utilaje:

linii cu legătura rigidă între utilaje 1 2 3 k k+1 k+2 n

şi transmiterea nemijlocită a R
a
obiectului de la un utilaj la altul (a).
1 2 3 k n
Toate utilajele funcţionează cu
acelaşi ritm; R b
linii cu legătura flexibilă între
1 2 3 4 5 k n
utilaje (b). Ritmul de lucru al
c
maşinilor poate să nu coincidă cu
ritmul liniei. Între fiecare două utilaje se instalează câte un receptor-acumulator R cu
conveier de reîncărcare;
linii cu legătura semiflexibilă (c). Linia este divizată în câteva sectoare de utilaje cu
legătură rigidă. La rândul său aceste sectoare rigide posedă legături flexibile între ele.
Pagina 39
4. Linii tehnologice
Clasificarea liniilor tehnologice
În funcţie de gradul de automatizare:

Liniile tehnologice nemecanizate. Se caracterizează

prin aceea că toate operaţiile tehnologice şi de transport
se îndeplinesc manual.
Liniile tehnologice semimecanizate. Partea
ponderabilă a operaţiilor tehnologice şi de transport se
îndeplinesc fără utilizarea nemijlocită a muncii manuale.
Liniile tehnologice mecanizate. Sunt caracterizate
prin mecanizarea complexă a tuturor operaţiilor
tehnologice, de transport şi de încărcare-descărcare.
Manual se efectuează numai operaţiile de control şi de
reglare a parametrilor procesului tehnologic.
Pagina 40
4. Linii tehnologice
Clasificarea liniilor tehnologice
În funcţie de gradul de automatizare:

Liniile tehnologice automatizate. Automatizate pot fi

atât liniile semimecanizate, cât şi mecanizate. În aceste
linii se utilizează instalaţii speciale pentru controlul şi
reglarea parametrilor procesului tehnologic în mod
automat.
Liniile tehnologice compex automate. Sunt forma
superioară de organizare a producerii în flux. Ele prezintă
linii mecanizate, înzestrate cu un complex de instalaţii de
automatizare pentru controlul şi reglarea tuturor
operaţiilor tehnologice şi dirijarea cu maşinile şi
agregatele din linie fără utilizarea muncii manuale.
Pagina 41
4. Linii tehnologice
Clasificarea liniilor tehnologice
În funcţie de structura liniei tehnologice:

În liniile cu un flux tehnologic dintr-un

semifabricat se produce un produs finit. Productivitatea şi
ritmul de lucru al tuturor maşinilor şi aparatelor
corespunde cu productivitatea şi ritmul de lucru al maşinii
de bază.
Liniile cu multe fluxuri pot fi:
- convergente,
- divergente
- paralele.
În liniile combinate din câteva materii prime sau
semifabricate se produc mai multe produse finite.
Pagina 42
4. Linii tehnologice
Clasificarea liniilor tehnologice
În funcţie de direcţia deplasării produsului:

•Deschise
•Închise.
Liniile tehnologice deschise pot fi verticale sau orizontale.
În cele verticale se utilizează pe larg transportoarele
gravitaţionale. În liniile tehnologice orizontale utilajul
poate fi amplasat diferit în dependenţă de spaţiul
disponibil şi de specificul procesului tehnologic.
Liniile închise se utilizează în cazul transportării produsului
cu ajutorul diferitor instalaţii (forme, leagăne, etc.), care
după descărcare se întorc în poziţia iniţială a liniei.
Pagina 43