P. 1
Fauna Americii de Nord

Fauna Americii de Nord

5.0

|Views: 2,987|Likes:
Published by Bic Emilia Maria

More info:

Published by: Bic Emilia Maria on Apr 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2014

pdf

text

original

PL1CAS MADALINA si BIC LMILIA MARIA

Iacultatea de Geografie, An II, U.B.B
VLGL1A1IA SI IAUNA
AMLRICII DL NORD
Amcrica dc Nord
-sc cx|indc pc la|i|udinc in|rc 84la| N, in Tara
lui Gran| (I. Lllcsmcrci si 7 la| N in Panama
(Pun|a Maria|oi, iar pc lonai|udinc in|rc 168
lona.V -Capul Prin|ul dc Valcs (Pcn.Alaskai
si 5`lona V-Capul Racc (I.Tcrra Novai.
-suprala dc 2`.5 mil. km¨ .
-cs|c al |rcilca con|incn| ca suprala (dupg
Asia i Alrica i.
-vccini: in L Occanul A|lan|ic, in V Occanul
Pacilic si con|incn|ul Asia (prin S|r.Bcrina si
Arh.Alcu|inci, in N dc Occanul Arc|ic i in S
Marca Caraibilor si Amcrica dc Sud.
-populaia usca|ului con|incn|al dc aprox. 529
mil. locui|ori (iulic 2008i.
S.U.A
Canada
Alaska
Croenlanda
Nexic
Oceanul Arctic
.p.d.v morloloaic, Amcrica dc N sc
impar|c in|r-o scric dc rcaiuni:
-Grocnlanda (supral.dc cca 2.1mil km¨i:
-Arhipclaaul Arc|ic (I. Tara lui Bullin,
I.Vic|oria, I.Lllcsmcrc s.ai:
-Podisurilc si Campiilc ccn|ralc
(Pcn.Labrador,Hudsonia,Pod.Mackcnzic,
Rcaiunca Marilor Lacuri,Pod.Ohio,
Pod.Mincso|a, Pod.Missouri,Pod.Prcriilor
,Campia Mississippii:
-Mun|ii Appalachi (2000 km lunaimci:
-Campiilc li|oralc(C.A|lan|ica si C. Gollului
Mcxici:
-Cordilicrii (pcs|c 8000km lunaimc si cca
1600km la|imc: sc dis|ina:M-|ii Coas|clor,
M-|ii Cascadclor,Sicrra Lconc, Podisurilc
ccn|ralc si M-|ii S|ancosii.
egetatia
D.p.d.v. floristic pe continentul american se
disting urmatoarele regiuni: regiunea
holarctica si regiunea neotropicala.
Regiunea Holarctica·se caracterizeaza
printr·un numar limitat de specii datorita
climatului restrictiv si distrugerii suferite de
perioada glaciara.!n cadrul acestei regiuni
se disting: subregiunea arctica,subregiunea
nord·americana de est,subregiunea nord·
americana de vest si subregiunea
sonoriana.
Regiunea Neotropicala·in acest spatiu sub
aspect florogenetic cea mai mare vechime o
are flora neotropicala umeda si se subdivide
in patru sub regiuni:chiliano·patagoneza
,braziliana,central·americana si cea a
Antilelor.
.a. Subregiunea Arctica
uprinde Arhipelagul Arctic,Tarmurile Nordice uprinde Arhipelagul Arctic,Tarmurile Nordice
intre Peninsula Alaska si Peninsula Labrador. intre Peninsula Alaska si Peninsula Labrador.
Datorita climei, exista gheata Datorita climei, exista gheata
permanenta,flora fiind foarte saraca. permanenta,flora fiind foarte saraca.
Nai frecvent apare mesteacanul pitic,arinul Nai frecvent apare mesteacanul pitic,arinul
pitic,salcia pitica,hreanul arctic,murul arctic. pitic,salcia pitica,hreanul arctic,murul arctic.
Numerosi sunt muschii si lichenii. Numerosi sunt muschii si lichenii.
Salcie pitica
Nesteacan pitic
egetatia de tundra
Apare in cadrul desertului arctic.
Aici se deosebesc:
·Subzona de muschi si licheni de
tundra si subzona muschilor si
tufarisurilor cu soluri gleice.
·frecvent apar specii de:
mesteacan, salcie pitica, busuioc.
egetatia de silvotundra
Poate fi intalnita de la litoralul E al Labradorului pana la regiunea
fluviului Nackenzie ,in regiuni cuprinse intre Pen. Labrador si insula
Terra Nova in E, argipelagul nord·canadian,nordul .canadiene si in
nordul peninsulei Alaska in v.
Se subdivide in 2 subzone:
·silvotundra(forest·tundra) spre nord.
·subzona padurilor rare(open woodland) spre sud.
·specile mai frecvent intalnite sunt:pinul bancsian, mesteacanul,
molidul alb si negru.
.b. Subregiunea Nord·Americana de Est (Atlantica)
Se caracterizeaza prin eterogenitate Se caracterizeaza prin eterogenitate
morfologica. morfologica.
!n padurile de conifere se intalnesc cca !n padurile de conifere se intalnesc cca
3000 de specii iar in cele de foioase cca 3000 de specii iar in cele de foioase cca
4000 4000··6000 de specii iar in preerii 4000 6000 de specii iar in preerii 4000
de specii de plante. de specii de plante.
Narile formatiuni vegetale sunt grupate Narile formatiuni vegetale sunt grupate
in mai multe provincii distincte: in mai multe provincii distincte:
Provincia nordica(anada Provincia nordica(anada··Alaska) Alaska)
Provincia Nississippi Provincia Nississippi··Appalachi Appalachi
Provincia preerilor Provincia preerilor
#adure de conifere
#adure de foioase
#reeria nord americana
#rovincia nordica(Canada·
Alaska)·este dominata de prezenta
gimnospermelor, cu multe
endemisme, molidul alb si molidul
negru, bradul de balsam, chiparosul
de balda.
#rovincia Nississippi·Appalachi·
se extinde intre Narile Lacuri si
confluenta lui Nississipi cu Ohio. Este
dominata de prezenta foioaselor in
sud iar sub influenta climei mai calde
apar palmieri, bambusi, arborele de
cafea.
#rovincia preerilor·ocupa zona
centrala a continentului si prezinta o
flora bogata, evidentiindu·se o prerie
cu ierburi inalte(tall gras) si o prerie
cu ierburi scurte(short gras).
Chiparosul de balta
Bradul de balsam
·se intinde in sudul
silvotundrei,coborand sub
latitudinea nordica de 4S de
grade.
·ocupa o fasie de circa S00 de km
intre Terra Nova si Alaska
suprapunandu·se unor tinuturi
din podisurile si ampia
canadiana si o parte a Podisului
Narilor Lacuri.
·Cenurile componente sunt
reprezentate de: molidul alb, pin,
zada.
·!n stratul ierbos al padurilor de
rasinoase se gasesc: !arba
neagra, diferite specii de licheni,
pedicuta.
·spre sud, in zona de tranzitie
catre padurile de rasinoase apar
si specii de: tsugo si thya.
ona boreala a padurilor rasinoase(padurea canadiana de conifere,padurea Hudsoniana)
#adurea de amestec(laurentiana) #adurea de amestec(laurentiana)
··au o raspandire mai au o raspandire mai
restransa aparand ca areale restransa aparand ca areale
individualizate,in lungul individualizate,in lungul
estuarului fluviului estuarului fluviului
Sf.Laurentiu,la nord si la est Sf.Laurentiu,la nord si la est
si mai ales la sud de Narile si mai ales la sud de Narile
Lacuri. Lacuri.
··genurile mai frecvent genurile mai frecvent
intalnite sunt intalnite sunt: pinul, stejarul : pinul, stejarul
,artarul, mesteacanul, dafinul ,artarul, mesteacanul, dafinul
,chiparosul. ,chiparosul.
··!n general predomina !n general predomina
coniferele, foioasela aparand coniferele, foioasela aparand
mai ales la limita sudica a mai ales la limita sudica a
zonei,caracteristice fiind zonei,caracteristice fiind
speciile: artarul argintiu, speciile: artarul argintiu,
mesteacanul galben ,frasinul mesteacanul galben ,frasinul
alb ,teiul ,stejerisuri. alb ,teiul ,stejerisuri.
Artarul argintiu
Dafin
#adurea de foioase(padurea apalasiana cu frunze cazatoare) #adurea de foioase(padurea apalasiana cu frunze cazatoare)
··aceste formatiuni pluristratificate aceste formatiuni pluristratificate
acopera intinsele suprafete ale acopera intinsele suprafete ale
Podisului Appalachian,versantul Podisului Appalachian,versantul
occidentala al Nuntilor occidentala al Nuntilor
Appalachi,precum si podisuri si Appalachi,precum si podisuri si
campii din partea centrala a SUA. campii din partea centrala a SUA.
··ca elemente caracteristice ca elemente caracteristice apar: apar:
paltinul, paltinul argintiu ,stejari paltinul, paltinul argintiu ,stejari
ce depasesc 40 de m. ce depasesc 40 de m.
··la sud de padurile de foioase,se la sud de padurile de foioase,se
gasesc padurile permanent verzi . gasesc padurile permanent verzi .
··componenta floristica se componenta floristica se
aseamana cu cea din Asia in care aseamana cu cea din Asia in care
predomina predomina : :liane si magnolii liane si magnolii. .
··apar de asemenea si relicte apar de asemenea si relicte
mezo mezo··neozoice( neozoice(arborele arborele de lalea). de lalea).
Arborele de lalea
Stepa preerie Stepa preerie
se intinde pe o arie de se intinde pe o arie de
circa 4S de mil.ha in circa 4S de mil.ha in
regiunea podisurilor de regiunea podisurilor de
la poalele estice ale la poalele estice ale
Nuntilor Stancosi. Nuntilor Stancosi.
··Se subdivide Se subdivide in: preeria in: preeria
cu graminee inalte cu graminee inalte unde unde
predomina specii de predomina specii de
ovascior si pir. ovascior si pir.
··preeria cu asociatii de preeria cu asociatii de
amestec cu amestec cu paius, si paius, si
preeria cu graminee preeria cu graminee
scunde cu iarba gramm scunde cu iarba gramm. .
#reeria cu graminee scunde
#reeria cu graminee inalte
.c. Subregiunea Nord·Americana de est(#acifica)
Se suprapune Nuntilor Se suprapune Nuntilor
ordilieri,intre versantul E al ordilieri,intre versantul E al
Nuntilor Stancosi si litoralul Nuntilor Stancosi si litoralul
pacific, din S Alaskai si pana pacific, din S Alaskai si pana
in N aliforniei. in N aliforniei.
Pe versantii vestici,exista o Pe versantii vestici,exista o
abundenta de gimnospereme abundenta de gimnospereme
endemice: arborele vietii, endemice: arborele vietii,
arborele mamut, bradul arborele mamut, bradul
douglass etc. douglass etc.
!n Nuntii ascadelor si Sierra !n Nuntii ascadelor si Sierra
Nevada apare Nevada apare pinul galben si pinul galben si
pinul de zahar. pinul de zahar.
Numarul tuturor speciilor din Numarul tuturor speciilor din
aceasta regiune este cuprins aceasta regiune este cuprins
intre 3000 intre 3000··4000. 4000.
Arborele vietii Bradul douglass
Arborele mamut
.d. Subregiunea sonoriana
Se extinde in sudul SUA Se extinde in sudul SUA
si nordul Nexicului si nordul Nexicului
Flora acestei regiuni Flora acestei regiuni
numara cca.10.000 de numara cca.10.000 de
specii dintre care se specii dintre care se
detaseaza detaseaza cactaceele. cactaceele.
!n Podisul olorado se !n Podisul olorado se
gasesc gasesc arbusti de arbusti de
creozot. creozot.
Podisul Nexican este Podisul Nexican este
acoperit de stepe aride si acoperit de stepe aride si
semiaride. semiaride.
#odisul Colorado
#odisul Nexican
Silvostepa Silvostepa
ocupa ca si padurile de foioase ocupa ca si padurile de foioase
regiuni ale podisurilor interioare de regiuni ale podisurilor interioare de
la raurile Seskatchewan si la raurile Seskatchewan si
Athabaska pana la partea de nord a Athabaska pana la partea de nord a
.perimexicane. .perimexicane.
··covorul arborescent este format covorul arborescent este format
din specii din specii de: stejar, artar, frasin, de: stejar, artar, frasin,
iar cel ierbos din graminee. iar cel ierbos din graminee.
Stejar rosu
.a. Subregiunea central·americana
uprinde Nexicul de sud, Pen. uprinde Nexicul de sud, Pen.
alifornia, sudul Floridei si alifornia, sudul Floridei si
!stmul Panama. !stmul Panama.
!n partea estica mai umeda, !n partea estica mai umeda,
sunt prezente sunt prezente padurile padurile
tropicale cu ferigi arborescente tropicale cu ferigi arborescente
si palmieri si palmieri. .
!n partea vestica mai uscata, !n partea vestica mai uscata,
se gasesc se gasesc paduri cu frunze paduri cu frunze
cazatoare. cazatoare.
Pe ambele fatade ale istmului Pe ambele fatade ale istmului
american se dezvolta american se dezvolta
mangrovele, mangrovele, iar in interior,! iar in interior,!
nsular apar nsular apar savanele. savanele.
Padurile umede sunt alcatuite Padurile umede sunt alcatuite
din din palmieri, lemnul de lamai, palmieri, lemnul de lamai,
batatul, arborele de cogo, batatul, arborele de cogo,
mahagon, campec. mahagon, campec.
Nangrove
Batat
Nahagon
.b. Subregiunea Antilelor
uprinde Arhipelagul Antilelor uprinde Arhipelagul Antilelor
Nari si Nici si Arhipelagul Nari si Nici si Arhipelagul
Bahamas. Bahamas.
Principalele asociatii vegetale Principalele asociatii vegetale
sunt cele ale sunt cele ale padurilor padurilor
tropicale umede tropicale umede in zona de in zona de
litoral si litoral si savanele savanele in interior. in interior.
Pe terenurile aride si Pe terenurile aride si
calcaroase se dezvolta calcaroase se dezvolta tufisuri tufisuri
dese si spinoase numite dese si spinoase numite
manigua. manigua.
!n Nuntii Sierra Naestra !n Nuntii Sierra Naestra
vegetatia este etajata: vegetatia este etajata:
Etajul inferior denumit Etajul inferior denumit yaxales yaxales
are ca simbol are ca simbol arborele yaya. arborele yaya.
Etajul Etajul palmierului manaca palmierului manaca. .
Etajul Etajul frangales frangales cu numerosi cu numerosi
palmieri si orhidee palmieri si orhidee. .
Etajul montan superior cu Etajul montan superior cu
tufarisuri scunde si rare. tufarisuri scunde si rare.
Sierra Naestra
egetatia de semideserturi si desertruri subtropicale si tropicale egetatia de semideserturi si desertruri subtropicale si tropicale
se intalneste in regiunea podisurilor se intalneste in regiunea podisurilor
inalte intracordilier de pe teritoriul inalte intracordilier de pe teritoriul
S.U.A. si in Pod. Nexic. S.U.A. si in Pod. Nexic.
··Desertul Sonora numit si desertul Desertul Sonora numit si desertul
cu ¨doua anotimpuri ploioase" cu ¨doua anotimpuri ploioase"
prezinta conditii favorabile pentru prezinta conditii favorabile pentru
plantele suculente. plantele suculente.
··Desertul Death valley Desertul Death valley --cel mai cald cel mai cald
desert situat la desert situat la··36 de m. 36 de m.
··plantele frecvent intalnite plantele frecvent intalnite
sunt:arborele de creozot, agavele, sunt:arborele de creozot, agavele,
cacteul candelabru cacteul candelabru. .
··un tip caracteristic de vegetatie il un tip caracteristic de vegetatie il
reprezinta ¨ reprezinta ¨chapparal chapparal"formatiune de "formatiune de
tufis asemanatoare cu machia tufis asemanatoare cu machia
mediteraneana. mediteraneana.
#adurile tropicale umede #adurile tropicale umede
apar pe latura sud·estica a Nexicului
·O nota aparte in structura si dispunerea
vegetatiei o reprezinta culmile Sistemului
ordilier.
·De·a lungul ordilierei se desprind 3
sectoare:
·sectorul nordic al padurilor de conifere din
zona temperata si subboreala cu specii de
tip Alaskian(molid,brad ,thuja)
·sectorul central al padurilor de conifere din
zona subtropicala si sectorul sudic din zona
tropicala a padurilor cu frunze cazatoare in
anotimpul secetos cu specii de:conifere,
sequoia ,maslin.
·aceasi nota de particularitate o reprezinta
mangrovele, care se diferentieaza de alte
tipuri printr·o vegetatie ceva mai saraca in
specii de unde si denumirea de mangrove
occidentale.
La lcl ca si vcac|a|ia, sc dcoscbcsc doua rcaiuni
launis|icc: holarc|ica si nco|ropicala.
RLGIINLA HOLARCTICA includc ca si llora
urma|oarclc subrcaiuni: arc|ica, nord-amcricana dc cs|,
nord-amcricana dc vcs| si sonoriana.
IAINA
RLGIINLA NLOTROPICALA sc suprapunc rcaiunii
lloris|icc similarc din Amcrica dc Sud. Sc dcoscbcsc 4
subrcaiuni launis|icc: chiliano-pa|aaoncza, braziliana,
ccn|ral-amcricana si cc a An|ilclor.
Iauna Con|incn|ul nord-amcrican rcprczin|g un mcdiu
propicc pcn|ru numcroasc spccii dc animalc.
Mai |oa|c animalclc domcs|icc au los| adusc din
Luropa. oar curcanul cs|c dc oriainc amcricana si a
los| domcs|ici| dc popula|ia mcxicana.
Rca.NLOTROPICALA
Rca.HOLARCTICA
1.a. Subrcaiunca Arc|ica
-cuprindc |armul dc N al con|incn|ului, Arhipclaaul Arc|ic si Grocnlanda.
-din|rc cndcmismc amin|im boul mosca| arocnlandcz si ccl nord-amcrican, sobolanul
mosca|, ccrbul wapi|i, an|ilopa si cas|orul-vcvcri|a cu parul rosu.
-in acncrcal, prcdomina animalclc comunc Laurasici: ursul polar, vulpca polara, locilc,
morsclc, rcnii, c|c.
#03
Ccrbul Vapi|i
Ioca
Boul mosca| -dc|inc rccordul in rândul
mamilcrclor, pcn|ru blana cu cclc mai lunai
lirc. Accs|ca a|ina lunaimca dc 1 m si lormcaza
o man|a aroasa dc lâna carc ii pcrmi|c sa rczis|c
loar|c binc la |cmpcra|urilc alacialc din zonclc
in carc accs|a |raics|c: |undra canadiana arc|ica,
Alaska si Grocnlanda. Traics|c in |urmc dc
pâna la 60 dc indivizi.
Vulpca polara -cs|c adap|a|a la clima rccc,
având o blang dcasg. Lunaimc dc 65-90 cm,
inglimc dc cca.`0 cm. i-o arcu|a|c dc 5 ka.
Hrana vulpilor cons|g din rozg|oarc, inscc|c,
lruc|c, oug i pui dc pgsgri, cadavrc dc animalc.
Arc blana dc culoarc alba iarna si calcnic vara.
c|inc rccordul numarului dc pui la o nas|crc:
cca. 11 pui. Principalii inamici ai vulpii polarc
sun| lupul, râsul si omul.
Irsul polar -urs alb carc |rgic|c in zonclc
nordicc inahca|c alc Oc.Arc|ic, liind ccl
mai marc animal dc pradg in|âlni| pc usca|.
Arc o arcu|a|c dc `00-600 ka (masculiii i
150-`00 ka (lcmclclci, inglimca dc 1,8 m
i lunaimca pana la ` m. Sim|c prada dc la
`0km dcpgr|arc. Consuma in spccial pui
dc loca. ura|a vicii salc cs|c dc `5-40 ani.
Sc aprcciazg ca cxis|g aprox.40 mii dc
cxcmplarc in sglbg|icic.
Morsclc -sun| mamilcrc mari, scmi-acva|icc,
carc |rgicsc in mgrilc rcci din cmislcra nordicg.
Lxis|g 2 subspccii: dc A|lan|ic i dc Pacilic.
Morsa dc Pacilic c puin mai marc, masculul
cân|grind pâng la 1800 ka. Mai sun| cunoscu|c
i ca clclani dc marc. Lxis|g aprox. 15mii dc
morsc dc A|lan|ic: clc |rgicsc in zona arc|icg
canadiang, in apclc Grocnlandci.
1.b. Subrcaiunca Nord-Amcricang dc Ls| (A|lan|icgi
-sc in|indc din Alaska pâng la A|lan|ic (Marilc Lacurii.
-launa provinciilor lorcs|icrc sc rcmarcg prin ccrbul dc Virainia, clanul uria dc Alaska,
ra|onul, opossumul,ra|onul, vizonul,vulpca ccnuic, c|c. In|rc pasari sc rcmarca
curcanul salba|ic, aaixa albas|rg, icrunca amcricang.
-in s|cpclc in|crioarc |raicsc ccrbul-ca|ar, bizonul, coio|ul ,vulpca dc prcric, cainclc dc
prcric, cro|alul,c|c.
Opossum
Ccrb-ca|ar
Ra|on
Vizon
IRSIL BRIN -|raics|c in NV Amcricii dc N.
Arc cca 2,5 m lunaimc, aprox. 1,5 m inal|imc i
o arcu|a|c maximg dc 600 ka. Poa|c |rgi pâng la
`0 dc ani in na|urg i pâng la 50 dc ani in
cap|ivi|a|c. Sc hrancs|c cu plan|c, ciupcrci,
inscc|c, micrc si pcs|c. Când iarna sc apropic,
ursul isi amcnajcaza un bârloa pcn|ru lunaa sa
hibcrnarc. Icmcla aducc pc lumc 1-` pui.
Bizonul amcrican -boving sglba|icg. Can|arcs|c
in|rc 450-1`50 ka, si arc o inal|imc dc aprox.1,8 m.
ura|a vicii cs|c in jur dc `` ani. Ls|c ccl mai
pu|crnic mamilcr cc |rgic|c pc marilc câmpii alc
Amcricii dc Nord. Mgnâncg lrunzc, car|oli, iarbg
usca|g i muchi. Azi cxis|g aprox. 10 mii dc bizoni
amcricani, |oi |rgind in zonc pro|cja|c.
Llanul - |rgic|c in pgdurilc din cmislcra
N, in zona |cmpcra|g i subarc|icg. Llanul
nord-amcrican arc coarnclc mai palma|c
dcca| clanii din Lurasia, si po| li mai lunai
dc 1 m. Subspccia din Alaska a|inac o
inalimc pâng la 2 m. Masculii cân|grcsc
in|rc `80-5`0 ka iar lcmclclc in|rc 270-
`60 ka. Ll sc hrancs|c cu lrunzc, lcriai si
muschi.
CROTALIL - cs|c ruda amcricana a vipcrci.
Lxcmplarclc po| a|inac 2-` m, avand ca principala
carac|cris|ica prclunairca osoasa dc la slarsi|ul cozii
(asa-numi|ii clopo|cii. Ziua s|a la umbra, iar noap|ca
icsc sa vânczc. Prazilc sun| cons|i|ui|c din roza|oarc,
pasari si broas|c. Cca mai pcriculoasa si cca mai
marc spccic nord amcricana cs|c cro|alul diaman|c.
Câinclc prcriilor -cs|c un mic roza|or dc circa `0
cm lunaimc. Ll |raics|c din Canada pâna in Mcxic.
Câinclc prcriilor isi da|orcaza numclc s|riaa|ului
sau, carc aducc cu la|ra|ul unui câinc. Sc hrancs|c
cu icrburi.
Coio|ul -animal carnivor carc arc un
aspcc| ascmgng|or lupului. Arc o lunaimc
dc 1 m, inglimca dc 50cm, arcu|a|ca in|rc
9-22 ka. Trgic|c in Amcrica dc Nord, dc
la rcaiunilc subpolarc din Canada i
Alaska, pc |o| |cri|oriul SIA i Mcxicului
pâng in Cos|a Rica, liind adap|a| la
habi|a|c dilcri|c ca rcaiuni dc prccric sau
dc pgdurc. Animalul consumg cadavrc,
rozg|oarc, pgsgri, crpi sau vulpi: mai
consumg lruc|c dc pgdurc.In coio|
|rgic|c in mcdic 6 ani.
Gâsca dc Canada -cs|c cca mai cunoscu|a din|rc
aâs|clc salba|icc. Ls|c aâsca cca mai raspândi|a in
Amcrica dc Nord. Sosirca accs|ora pc ccrul
canadian anun|a schimbarca ano|impului. In
pcrioada dc rcproduccrc, cuplul isi amcnajcaza
cuibul in|r-un |ulis in apropicrca unui râu sau lac.
Huhurczul S|rix Occidcn|alis -Huhurczul cs|c o
pgsgrc noc|urna. Sc hrgnc|c cu mamilcrc mici, in
spccial cu oarcci. Gcnul S|rix cuprindc 21 dc spccii.
Traics|c numai in padurilc na|uralc dc conilcrc dc pc
coas|a NV a Amcricii dc N. Ls|c cca mai rara spccic
dc pasari din Canada.
Icrunca amcricana Micrla dc pajis|c
1.c. Subrcaiunca Nord-Amcricang dc Vcs| (Pacilicgi
-cuprindc |cri|oriilc din|rc Munxii S|âncoi i zona li|oralg a Pacilicului din S Alaskgi
pâng in N Pcn.Calilornia.
-launa cuprindc numcroasc cndcmismc: ccrbul cu coadg ncaarg, ursul Mun|ilor S|ancosi
(arizzlii, capra zgpczilor, bcrbccul zgpczilor, vcvcrixa cas|or, icpurclc calilornian, c|c.
Grizzli
Vidrc dc marc
Icpurc calilonian
Capra Mun|ilor S|âncosi -arc blana dcasa si
picioarclc scur|c si |raics|c in V Canadci. La
cscaladcaza s|âncilc cu mul|a aaili|a|c. Principalii
inamici ai caprci Mun|ilor S|âncosi sun| puma,
acvila rcaala si, mai rar, ursul si omul (carc o
vâncaza ca |rolcui.
Puma (lcul dc mun|ci -mamilcr carnivor, carc
|rgic|c izola|. Ls|c rgspândi| in SIA, in Mcxic
i in Amcrica dc Sud. Noap|ca vâncazg i ziua
doarmc in copaci. A|acg animalc dc |alic marc
ca ccrbi, clani, rcni, dar i rozg|oarc ca oarcci,
obolani, vcvcric, cas|ori, oposum, coioi. Arc
inglimca dc 0.7 m, lunaimca dc 1,` m
(masculiii i 1,1 m (lcmclclci. Masculii
cân|grcsc lrccvcn| mai mul| dc 100 ka, pc când
lcmclclc nu dcpgcsc 50 dc ka.
Mullonul -oaic salba|ica. Traics|c in
cc|c dc cca 10 indivizi, carc sc
dcplascaza in mun|i. Sc in|alncsc in
Amcrica dc N, Luropa, Alrica si in Asia.
Grcu|a|ca dc 25-50ka, lunaimca dc 1,1-
1,`m, inal|imca dc 65-75cm. Coarnclc
masculului sun| loar|c lunai, po| dcpasi 1
m. Prada|orii lui sun| lupul si puma.
An|ilopa amcricana
Mus|anaul -cal salba|ic, carc sc in|alncs|c in V
S.I.A. Traics|c in hcrahclii, in prcriilc ncpopula|c
dc om. Animal rczis|cn| la |cmp. ridica|c, ca| si la
cclc scazu|c. In |impul icrnii sc dcplascaza pc
dis|an|c lunai in cau|arca hranci. Carnca lor cra
lolosi|a pcn|ru hranirca animalclor dc companic si
a oamcnilor. Inain|c dc colonizarca in|rcaului
con|incn| N-amcrican, in prcriilc si podisurilc cu
vcac|a|ic abundcn|a a Mun|ilor S|ancosi sc aascau
su|c dc mii dc cxcmplarc.
Vul|urul plcsuv (vul|urul cu cap albi- cxis|a
15 spccii dilcri|c dc vul|uri. Ccl mai inal| si mai
pu|crnic din|rc ci cs|c vul|urul plcsuv. Arc o
anvcraura a aripilor dc aprox.` m si cân|arcs|c
cca.8 ka. Sc hrancs|c cu pcs|c. In sglbg|icic
|rgics|c 20-`0 ani, iar in cap|ivi|a|c pâng la 60
ani. Ls|c sinaura spccic dc vul|ur cndcmica din
Amcrica dc N.
1.d. Subrcaiunca Sonoriang
-ocupa|a dc dcscr|uri si scmidcscr|uri.
-prczin|a carac|crc dc |ranzi|ic in|rc rcaiunilc holarc|ica si nco|ropicala.
-ocupg dccr|ul Sonora din S SIA, N i ccn|rul Mcxicului, prccum i o par|c din
Pcn. Calilornia.
-cndcmismclc sun| rcprczcn|a|c prin marsupialc, roza|oarc, rcp|ilc.
-din|rc carnivorc, sc rcmarca pisica-vcvcri|a si vulpca cu urcchi lunai, din|rc rcp|ilc:
soparla Gila, broas|clc |cs|oasc mcxicanc, iar din|rc roza|oarc: soarccii cu buzunarc si
vcvcri|clc.
Soparla Gila Pcs|clc umbla|or Mcxican
aauarul -cs|c un mamilcr spccilic
con|incn|ului amcrican. La ma|uri|a|c
jaauarul arc in|rc 59-95 ka, masculii
pu|and ajunac pâng la 150 ka.
Lunaimca variazg dc la 1,6-1,8 m.
Arcalul ac|ual al jaauarului sc in|indc
din Mcxic pâng in N Aracn|inci.
COATI -in sglbg|icic |raics|c aprox.
7-8 ani, iar in cap|ivi|a|c poa|c |rgi
pâng la 15 ani. Mgsoarg in|rc ``-69
cm si can|arcs|c in|rc 2-8 ka. Ls|c
omnivor, dcci sc hrancs|c cu dc |oa|c:
inscc|c, animalc mici, oua dc pasari,
lruc|c. Traics|c in arupuri mici si cs|c
arboricol.
Condorul -pasgrc rgpi|oarc carc |rgics|c in Amcrica dc
Nord i Amcrica dc Sud. Lxis|a 2 spccii: condorul andin
si condorul calilornian. Arc lunaimca dc 1-1,5 m i
anvcraura aripilor dc 2,9-`,5 m. Adulii cân|grcsc 10-15
ka. ura|a mcdic dc via a|inac 50 dc ani. in cauza
vângrii cxccsivc, dclririlor i polugrii, habi|a|ul accs|ci
spccii dc vul|uri a los| rcdus scmnilica|iv.
Pisica vcvcri|a -sc in|alncs|c din ccn|rul si V
S.I.A si pana in S Mcxicului. Arc o lunaimc dc `0-
42cm, o coada dc `1-44cm si o arcu|a|c dc 0,8-
1,5ka. Sc hrancs|c cu pasari, rcp|ilc, lruc|c si nuci.
Arc o coada cu inclc ncarc si albc.
2.a. Subrcaiunca ccn|ral-amcricana
-sc suprapunc par|ii S a Calilornici, Mcxicului, Iloridci si is|mului Panamcz.
-prczin|a o launa dc amcs|cc in|rc cclc doua rcaiuni majorc, holarc|ica si nco|ropicala.
-prin|rc cndcmismc sc numara soarccclc marsupial, porcul spinos arboricol, ursul cu
|rompa, sarpclc boa impcrial, boa curcubcu.
Porc spinos
Soarccc marsupial
Broasca dc copac cu ochi rosii
Marauaiul -pisica salba|ica raspândi|a in Amcrica
Ccn|rala si dc S. Prada sa cs|c alca|ui|a din
maimu|c, din opossumi si din pasari. In cazul in
carc habi|a|ul lui na|ural (padurca |ropicalai cs|c
dis|rus dc om, marauaiul nu sc mai poa|c adap|a la
al|c mcdii.
Tucanul -cs|c o pasarc carc |raics|c
in Amcrica Ccn|rala si dc S. Sc
hrancs|c cu lruc|c carnoasc, araun|c,
inscc|c si paianjcni. Pcnclc salc sun|
lolosi|c la labricarca podoabclor si-a
ornamcn|clor.
2.b. Subrcaiunca An|ilclor
-cuprindc Arhipclaaul An|ilclc Mari(Cuba, amaica, Hai|i, Pucr|o Ricoi, An|ilclc Mici
si Bahamas.
-mai numcrosi sun| soarccii, soparlclc, scrpii boa sub|iri, broasca dc An|ilc,salamandra
cavcrnicola, crocodilul dc Cuba.
-cxis|a cca `00 spccii dc pasari din carc 70 sun| cndcmicc (cx. Pasarca Tocororoi.
Tocororo
Crocodil dc Cuba
Salamandra cavcrnicola Colibri ¨Zunzunci|o"
BIBLIOGRAIIL
1.Coccan, P.(1991i, Amcrica, Cluj-Napoca.
2.Inczc, A.(1969i, Amcrica dc Nord: acoaralic lizica, Ldi|ura idac|ica si Pcdaaoaica,
Bucurcs|i.
`.Linc, Ribana (1999i, Gcoaralia con|incn|clor. Amcrica, Oradca.
4.Robvn, Bissc||c(2006i, TLRRA. Lnciclopcdia complc|a a planc|ci noas|rc,
Lnciclopcdia Rao.
5.www.wikipcdia.com
6.www.aooalc.com
7. h||p://www.scribd.com/doc/20908452/Lnciclopcdia-animalclor

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->