Formule si Probleme pt.

BAC 2011 – MATE

1. Radicali.
x
Formula pentru o putere de tip fractie a unui numar a real: y
a y =√ a x

Daca ai de ordonat niste radicali, ii aduci pe toti la niste radicali de acelasi ordin.

Ex.: √ 2 , √3 4 , √4 5
Este ca la puteri. Ordinul la care trebuie adus radicalii este cel mai mic multiplu comun dintre
ordinele lor. => c.m.m.m.c. (2,3,4) = 12.

Pe 2 (din interiorul primului radical) trebuie sa-l ridic la puterea a 6-a (radicalul care nu are
scris niciun ordin este de ordinul 2) (pentru ca 2*6=12) .
12
 √ 2=√2 2= √ 26=12√64
Pe 4 (din interiorul celui de-al doilea radical) trebuie sa-l ridic la puterea a 4-a (pentru ca 3 * 4
= 12).
12
 √3 4= √ 4 4=12√256
Pe 5 (de la al 3-lea radical) trebuie sa-l ridic la puterea a 3-a (pentru ca ordinul radicalului este
4, care, inmultit cu 3, da 12).
12
 √4 5= √5 3=12√ 125

Atunci, numerele de ordonat sunt cei 3 radicali de acelasi ordin si sunt in ordine crescatoare
astfel : 12√ 64 , 12√ 125 , 12√ 256

 Daca ai de calculat √ x 2 (radical dintr-un numar x real, numarul x fiind la o putere para),
iese din radical cu modul : √ x 2=|x|
Ex.: √ (−2)2=|−2| = 2.

2. Logaritmi.
Forma : y = log a x  a y =x
Conditii pentru logaritm: a>0, a≠ 1 si x>0
 Baza trebuie sa fie mai mare ca 0 si diferita de 1, iar ce e in logaritm trebuie sa fie tot
timpul mai mare ca 0 (pozitiv).
Formule :
a) log a 1=0 si log a a=1 si log a 0 = -∞
 b) Logaritmul produsului a doua numere este egal cu suma logaritmilor celor doua
numere : log a xy=log a x+ log a y (! Atentie ca x si y sa fie pozitivi)
k
c) Puterea iese in fata logaritmului : log a x =k log a x
x
d) log a =log a x−log a y
y
log b x
e) Formula de schimbare a bazei : log a x=
log b a
 Formula da trecerea de la logaritmul unui nr in baza a la logaritmul
aceluiasi nr in noua baza b.
1
 Inversarea bazei : log b a=
log a b
f) Atentie : a log x =x
a

3. Numere complexe.

Forma : z=a+ib; unde a si b sunt nr reale, i^2=-1 (i la patrat), z este nr complex.

Conjugatul unui nr complex : ź=a−ib

Modulul unui nr complex : |z|=√ a2+ b2

Rationalizarea unei fractii :

1 a−bi a−bi a b
= ( amamplificat cu conjugatul numitorului )= 2 2 = 2 2 −i 2 2
a+bi (a+ bi)(a−bi ) a +b a +b a +b
Ex.:
1 1 1−i 3−5 i 1−i 3−5 i 17 (1−i )+ 3−5 i 20−22i 10 11
+ = + = + = = = −i
1+ i 3+ 5i (1+i)(1−i) (3+5 i)(3−5 i) 2 34 34 34 17 17

Obs. : z=a+ib; a=partea reala, ib=partea imaginara => z=Re(z)+Im(z) si se scrie z=Re z + Im z
z∈ R  (daca si numai daca) Im z =0

Obs. : Pt a proba daca un numar z este real se demonstreaza egalitatea z= ź

4. Probabilitati.

Def. : Formula matematica ce defineste sansa de aparitie a unui eveniment in functie de nr

de evenimente favorabile raportat la nr de evenimente posibile.

nr de cazuri favorabile
Formula : P=
nr de cazuri posibile
 Ex.: Care este sansa de a extrage o bila cu un nr. prim inscriptionat pe ea, dintr-o urna cu bile
numerotate de la 1 la 30?

Nr. prime : 2,3,5,7,11,13,17,19,23,29 => sunt 10 nr. prime=> sunt 10 cazuri favorabile

Nr. total cazuri : numerele de la 1->30 => sunt 30 cazuri posibile.

10 1
 P= =
30 3

5. Progresii aritmetice si sume de progresii aritmetice.

Def. :  Sirul de numere (an)n  N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia
progresia, astfel incat

an+1 - an = d,   ( n ∈N )

adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar
(ratia).

Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n.

Obs. : Progresiile aritmetice sunt de forma a1, a2, ..., an sau a1 , a1 + r , a1 + 2r , ... , a1 + (n-1)r unde:

 n este numărul de elemente din progresie,

 ak = a1 + (k - 1)r , pentru toţi k între 1 şi n, numită şi formula general a termenului unei progresii
aritmetice.

 r este raţia : r = ak - ak-1 numită şi formula de recurenţă.

 Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel:

( a1+ an )∗n , unde a =primul termen din progresie,a =ultimul termen, iar n=nr.
Sn = 1 n
2
de termeni

( 1+ 99 )∗50
Ex.: 1+3+5+7+...+99 = ; ca sa aflu numarul de termeni vad forma fiecarui numar :
2
1=2*0+1

3=2*1+1

5=2*2+1 => am de la (0 la 49) numere : adica 50 de numere.

..............

99=2*49+1

In cazul de fata ratia este 2 (fiecare termen este egal cu cel anterior +2)
a1=1

a2=a2+2=3

a3=a2+2=a1+4=5

............................

an=an-1+2=a1+98=a1+49*2

Exemplu : Cand iti cere sa afli numarul natural x din egalitatea :

1 + 5 + 9 + ... + x = 231 => are ratia 4

Scrii formula sumei progresiei aritmetice :

( 1+ x )∗n
Sn = =231 (presupunem ca sunt n termeni)
2

 (1 + x) * n = 462

Dar x = 1 + 4*(n - 1); pentru ca x=ultimul termen => este egal cu ratia inmultita cu (n-1)

 x = 1 + 4n – 4 = 4n - 3
 (1 + 4n – 3) * n = 462
 (4n – 2) * n = 462
 4n2 – 2n = 462
 2n2 – n = 231
 2n2 – n – 231 = 0

Se rezolva ecuatia de gradul 2 si va da n1 = 22 si n2 = -21. Cum numarul de termeni este

evident pozitiv => n=22

 x = 1 + 4 * (22-1) = 1+ 84 = 85.