Competitivitate economică şi

indicatori de performanţă

- partea I.-
 STRUCTURA CURSULUI

 I. ANALIZA FINANCIARĂ – activitate de diagnosticare a

stării de performanţă a întreprinderii

 II. ANALIZA BILANŢULUI – sursă de informaţii pentru

determinarea poziţiei financiare a întreprinderii

2
4/4/2011
 CAPITOLUL I.

ANALIZA FINANCIARĂ

activitate de diagnosticare a stării de

performanţă financiară a întreprinderii

4/4/2011 3
 1.1. Rolul analizei în evaluarea şi reglarea
performanţelor economice şi financiare ale
întreprinderii

Termenul de analiză

 În dicționarul explicativ al limbii române, termenul de

analiză provine din limba franceză și are un dublu înțeles:

 în primul rând, prin verbul a analiza (fr. analyser) se

înțelege ”a cerceta un întreg, un fenomen, etc. examinând
fiecare element în parte”;
 în al doilea rând, substantivul analiză (fr. analyse)
înseamnă “o metodă științifică de cercetare care se bazează
pe studiul sistematic al fiecărui element în parte”
4/4/2011 4
 1.1. Rolul analizei în evaluarea şi reglarea
performanţelor economice şi financiare ale
întreprinderii

Definirea analizei economico-financiare:

 mijloc de cercetare a mediului economic al unei afaceri, a

activităţiilor şi fenomenelor care au loc într-o unitate,

 bazată pe descompunerea acestora în părţi componente,

 pe studierea fiecărei părţi componente în vederea stabilirii

relaţiilor de cauzalitate, a factorilor de influenţă pe baza
cărora se fundamentează concluziile, se conturează cadrul
activităţii viitoare.
4/4/2011 5
 1.1. Rolul analizei în evaluarea şi reglarea
performanţelor economice şi financiare ale
întreprinderii

Scopul analizei financiare:

 identificarea punctelor tari şi a celor slabe ale gestiunii

afacerii în vederea apecierii valorii care poate fi dată
afacerii, a riscului acesteia în vederea fundamentării unei
noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu
concurenţial.

4/4/2011 6
1.1. Rolul analizei în evaluarea şi reglarea performanţelor
economice şi financiare ale întreprinderii

Ce reprezintă analiza pentru domeniul gestiunii întreprinderii ?

un instrument al managementului: un demers prealabil oricărui

proces decizional, care permite întreprinderii să se cunoască, să se
aprecieze, să identifice care sunt avantajele sale concurenţiale şi
poziţia sa pe piaţă, să definească strategii.

demersul prin care se apreciază „starea de sănătate” a unei

întreprinderi, în corelaţie cu evoluţia mediului în care aceasta
funcţionează.

4/4/2011 7
1.1. Rolul analizei în evaluarea şi reglarea performanţelor
economice şi financiare ale întreprinderii

demers similar cu cel utilizat de medicină pentru analizarea stării

de sănătate a unui pacient, respectiv:

 observarea simptomelor,
 depistarea cauzelor care le-a generat,
 formularea pe această bază a recomandărilor de însănătoşire sau
de preîntâmpinare a înbolnăvirii,
 administrarea tratamentului,
 controlul consecinţelor survenite în urma respectării
sfatului medicului (Fig. nr. 1.).

4/4/2011 8
 OM ÎNTREPRINDERE

Înrăutăţirea stării de Înregistrarea disfun-

sănătate (maladie) cţionalităţilor (tehnice,
Fig. nr.1. OBSERVARE economice, financiare,
Paralelă între diagnosticul sociale, manageriale)

medical şi cel al
Analistul studiază
întreprinderii Medicul cercetează activitatea internă a
simptomele bolii ANALIZĂ întreprinderii, relaţiile
sale cu mediul extern,
indicatorii economici

Identifică factorii, cauzele

şi originea lor Identifică factorii, cauzele
internă/externă interne/externe ale
disfuncţionalităţilor

Recomandă programe de
însǎnatoşire (terapie, Propune programe de
chirurgie etc.) PROPUNERE măsuri (restructurare,
redresare etc.)

Pacientul urmează Managementul

programul de însănatoşire implementează programul
prescris APLICARE de măsuri

Controlul medical după Controlul de

administrarea gestiune, auditul
tratamentului
Sursa: Prelucrat după Thibaut, CONTROL intern după aplicarea
J., P., Le diagnostc de măsurilor
l’entreprise, Ed. Sedipor, Paris,
Ameliorarea stării de ATINGEREA
1989 sănătate sau însănatoşirea OBIECTIVELOR Instituirea stǎrii de
completă DIAGNOSTICULUI funcţionalitate în
4/4/2011 întreprindere9
 1.2. Procesul de analiză economico-financiară

Etape:

1. Delimitarea obiectului analizei, constă în identificarea anumitor

fapte, fenomene, rezultate, care se exprimă sub forma indicatorilor
economico-financiari.
2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului
studiat.
3. Stabilirea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi
fenomenul analizat pe de o parte, cât şi dintre diferiţii factori
care acţionează asupra acestuia, pe de altă parte
4. Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau
factori asupra fenomenului analizat.
5. Sinteza rezultatelor analizei.

4/4/2011 10
 1.2. Procesul de analiză economico-financiară

Fig.nr.2 Schema desfăşurării procesului de analiză economico-financiară

Sursa: Vâlceanu G., Robu V., Analiză economico-financiară,
4/4/2011 11
Ed. Economică, Bucureşti, 2005
 1.3. Utilizatorii rapoartelor de analiză financiară

Tabelul nr. 1.
Stakeholder Obiective/aspitații Informații utile

Manageri Profit, dezvoltarea - Performanțele economico-financiare și riscurile

durabilă a asociate obținerii lor;
întreprinderii, - Relaţiile întreprinderii cu clienții și furnizorii;
excelență - Poziţia întreprinderii în raport cu concurenţii;
profesională,
prestigiu, carieră - Perspectivele de creștere a întreprinderii;
- Eficiența utilizării resurselor;
- Alte informații necesare controlului intern de
gestiune, adoptării deciziilor de finanțare și
investiții, fundamentării strategiei întreprinderii
4/4/2011 12
 1.3. Utilizatorii rapoartelor de analiză financiară
Stakeholder Obiective/aspitații Informații utile
Investitori/ Creşterea valorii - Rentabilitatea şi riscurile aferente proiectelor
Acţionari de piaţă a de investiţii;
acţiunilor, - Fluxurile de trezorerie;
dividende,
-Rezultatul net pe acţiune, dividendul pe acţiune,
creşterea puterii
decizionale a randamentul global al plasamentului;
acţionarilor - Poziţia financiară a întreprinderii în care se
investeşte;
- Valoarea de piaţă a întreprinderii.

Creditori Performanță prin - Bonitatea clienților: lichiditatea, solvabilitatea,

politici de creditare capacitatea clienţilor de a rambursa la scadenţă
și plasamente datoriile şi dobânzile aferente;
eficiente - Autonomia financiară, riscul de insolvabilitate a
clienților;
- Capacitatea întreprinderii de a realiza profit și
politica sa de dividende, perspectivele de creștere
durabilă a întreprinderii.
4/4/2011 13
 1.3. Utilizatorii rapoartelor de analiză financiară

Stakeholder Obiective/aspitații Informații utile

Salariaţi Siguranţa locului - Performanţele întreprinderii;

de muncă, salarii - Productivitatea muncii;
ridicate - Corectitudinea politicii de salarizare şi a
drepturilor salariale;
- Participarea salariaţiilor la profit.
Fiscul Creşteri bugetare - Profitul întreprinderii
prin prelevări
fiscale
Clienţi/ Produse/servicii -Valoarea creditelor comerciale primite şi a
Furnizori de calitate la datoriilor comerciale acordate;
preţuri -Lichiditatea întreprinderii, termenele de
avantajoase, recuperare a creanţelor comerciale, termenele de
elaţiile comerciale plată a datoriilor către furnizori;
- Perspectivele de creştere a întreprinderii.

4/4/2011 14
 1.3. Utilizatorii rapoartelor de analiză financiară

Stakeholder Obiective/aspitații Informații utile

Analişti Excelenţă - Performanţele economico-financiare;

financiari/ profesională - Poziţia financiară a întreprinderii;
evaluatori/ - Riscurile economice, financiare, de insolvabilitate
auditori/ ale întreprinderii;
organe - Valoarea întreprinderii;
judiciare - Perspectivele de creştere a întreprinderii.
Alți „actori Protecția -Performanțele reale ale întreprinderii;
sociali” consumatorilor, - Externalitățile întreprinderii;
protecția - Costurile sociale provocate de întreprindere;
mediului,
asigurarea -Procentul din cifra de afaceri alocat de
calității vieții întreprindere pentru acțiuni de responsabilizare
socială.

4/4/2011 15
 1.4. Situaţiile financiare anuale
surse de informaţii pentru analiza financiară
În funcție de criteriile de mărime a unităților economice:
Total active : 3.650.000 Euro
Cifră de afaceri netă : 7.300.000 Euro
Nr. mediu de salariaţi : 50

 Depăşesc limitele a două dintre  Nu depăşesc limitele a două dintre

criteriile de mărime criteriile de mărime

 SITUAȚII FINANCIARE  SITUAȚII FINANCIARE ANUALE

ANUALE DEZVOLTATE
 Bilanţ
 Cont de profit şi pierdere
 Situaţia modificării capitalului
propriu
 Situaţia fluxurilor de trezorerie
 Notele explicative la situaţiile
financiare anuale
SIMPLIFICATE
 Bilanţ prescurtat
 Cont de profit şi pierdere prescurtat
 Note explicative la situaţiile
financiare anuale
 Opţional: Situaţia modificărilor
capitalului propriu şi/sau Situaţia
fluxurilor de trezorerie

SITUAŢIILE FINANCIARE CONSTITUIE UN TOT UNITAR

4/4/2011 16
 Capitolul II.
ANALIZA BILANŢULUI

–determinarea poziţiei financiare a

întreprinderii

4/4/2011 17
 2.1. Bilanţul contabil
 Bilanţul, componentă a situaţiilor financiare, reflectă starea la un
moment dat a situaţiei patrimoniului întreprinderii.

 Bilanţul, potrivit OMF nr. 3055/2009 reglementări contabile

conforme cu Directivele Europene, are forma de prezentare verticală
(în listă).

 Bilanţul se bazează pe ecuaţia fundamentală:

Active – Datorii = Capitaluri proprii

 Posturile de activ sunt grupate după natură şi lichiditate (în ordinea

crescătoare a lichidităţii lor) în active imobilizate şi active circulante.
 Clasificarea datoriilor în bilanţ se face după natură şi exigibilitate (în
ordinea descrescătoare a exigibilităţii lor) în datorii care devin
exigibile într-o perioadă mai mică de un an şi datorii cu scadenţă mai
mare de un an.
4/4/2011 18
 2.1. Formatul bilanţului contabil

 A. Active imobilizate (imobilizari necorporale, corporale,

financiare)
 B. Active circulante (stocuri, creante, investitii financiare pe
termen scurt, casa si conturi la banci)
 C. Cheltuieli in avans
 D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an
 E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
 F. Total active minus datorii curente
 G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
 H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
 I. Venituri in avans
 J. Capital si rezerve

4/4/2011 19
 2.2. Bilanţul (patrimonial) financiar

 Bilanţul financiar reprezintă un instrument de analiză realizat

prin retratarea bilanţului contabil.

 Bilanţul financiar pune în evidenţă riscul de insolvabilitate a

întreprindeirii, respectiv capacitatea sau incapacitatea
întreprinderii de face faţă exigibilităţii pasivului cu activul de care
dispune.

 Bilanţul financiar este redactat în optică lichidativă, dacă

întreprinderea îşi încetează activitatea, oferă informaţii privind
capacitatea acesteia de a rambursa datoriile către terţi.

4/4/2011 20
 2.2. Elaborarea bilanţului financiar

 Toate operaţiunile de transformare a bilanţului contabil în bilanţ

financiar au ca obiectiv asigurarea unei omogenităţi maxime a
valorilor înscrise în bilanţ.

 Operaţiunile de transformare au numai valoare de recomandare,

necesitatea lor s-a născut din experienţă şi reflectă un consens
relativ între analiştii financiari, fără a face obiectul unei
normalizări.

4/4/2011 21
 2.2. Elaborarea bilanţului financiar

 În bilanţul financiar posturile de activ şi pasiv sunt poziţionate

faţă în faţă, sub formă de cont.

 Aşezarea posturilor de activ se face în ordinea crescătoare a

lichidităţii lor, iar posturile de pasiv figurează în bilanţ în
ordinea crescătoare a exigibilităţii lor.

Lichiditate - aptitudinea posturilor de activ de a se transforma în

numerar
Exigibilitate - timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziţia
întreprinderii
4/4/2011 22
 2.2. Elaborarea bilanţului financiar

Corecţii aplicate bilanţului contabil:

(1) A / P cu lichiditate / exigibilitate mai mare de 1 anu  A/P

permanente
(2) A / P cu lichiditate / exigibilitate mai mica de 1 anu  A/P
temporare, curente
(3) Eliminarea elementelor dpdv.financiar fictive
(4) Repartizarea profitului net

4/4/2011 23
 2.2. Bilanţul FINANCIAR
Active imobilizate Capitaluri permanente
Active imobilizate Capitaluri proprii total
Imobilizări necorporale Capitaluri proprii
Imobilizări corporale Patrimoniu public
Imobilizări financiare Provozioane
Venituri în avans mai mari de un an
Datorii mai mari de un an

Active circulante Datorii pe termen scurt

Active circulante mai mici de un an Datorii până la un an
Stocuri
Creanţe comerciale Datorii comerciale
Investiţii financiare pe termen scurt Alte datorii
Active de trezorerie (Disponibilităţi şi Pasive de trezorerie (Datorii financiare pe t.s.)
plasamente)
Cheltuieli în avans Venituri în avans mai mici de un an
Total activ Total pasiv
 2.3. Bilanţul funcţional

 are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare

din punct de vedere economic a întreprinderii, punând în evidenţă
utilizările şi sursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare.

 Ciclul de investiţii cuprinde achiziţionarea de active

imobilizate,
 Ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare,
producţie şi distribuţie (vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice,
cât şi a unor fluxuri financiare,
 Ciclul de finanţare cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre
întreprindere şi proprietarii de capital (acţionarii şi creditorii
întreprinderii).
4/4/2011 25
 2.3. Bilanţul funcţional

 este redactat în optica continuării activităţii întreprinderii şi a

exercitării funcţiilor sale.

 răspunde nevoilor managerului întreprinderii.

 elementele de activ (utilizările) şi cele de pasiv (resursele) sunt

poziţionate în raport cu funcţiile cărora le aparţin: de
exploatare, de investiţie, de finanţare.

4/4/2011 26
 2.3. Bilanţul FUNCŢIONAL
(Nevoi) Utilizări permanente Resurse permanente (stabile/durabile)
Active imobilizate de exploatare brute Capitaluri proprii total
Imobilizări necorporale + Amortizări + Ajustări Capitaluri proprii
Imobilizări corporale de exploatare + Amortizări + Ajustări Amortizarea
Patrimoniu public
Ajustări de valoare şi Provizioane
A. imobilizate în afara exploatării brute Datorii m. mari de un an
Imobilizări financiare + Ajustări
Nevoi temporare Resurse temporare
Active circ. de exploatare Datorii de exploatare
Stocuri + Ajustări
Creanţe comerciale Datorii comerciale pe termen scurt
Alte creanţe Alte datorii
Ch. în avans pt. exploatare Venituri în avans pt. expl.
Active circ. în afara expl. Datorii în afara exploat.
Creanţe pt. cedarea de imob. Datorii furnizori de imob.
Ch. în avans în afara exploat. Dat. fisc. impoz. pe profit
Venit. în avans în af. expl.
Utilizări de trezorerie (Trezoreria activă) Resurse de trezorerie
Invstiţii fin pe t.s. + Ajustări Credite bancare pe t.s
Disponibilităţi
Toatal activ Total pasiv
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

 Fondul de rulment net (FR);

 Necesarul sau nevoia de fond de
rulment permanent (NFR);
 Trezoreria netă (TN);

4/4/2011 28
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.1. În accepţiunea patrimonială:

 Fondul de rulment net

- exprimă în mărime absolută lichiditatea unei întreprinderi (pe

termen scurt)

FR = Capital permanent – Active imobilizate =

(Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) – Active
imobilizate

sau:
FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

4/4/2011 29
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.1. În accepţiunea patrimonială:

 Necesarul/nevoia de fond de rulment

- reprezintă partea din activele circulante ce trebuie finanţate pe
seama fondului de rulment:

NFR = [Active circulante – (Disponibilitaţi+Investiţii financiare)]

–
[Datorii pe TS – Credite de trezorerie]

Sau: NFR = (Stocuri +Creanţe) – Obligaţii pe termen scurt

4/4/2011 30
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.1. În accepţiunea patrimonială:

 Trezoreria netă (T)

 este imaginea disponibiliţăţilor monetare şi a plasamentelor pe
termen scurt apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi
plaţilor, respectiv a plasării excedentului monetar.

 ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de

rulment:
TN = FR – NFR
 ca diferenţă între disponibilitaţile bănesti (inclusiv plasamente
pe termen scurt) şi împrumuturile pe termen scurt (credite
curente):
TN = Db+Inv.fin.pe.t.s – Împrumuturi pe t.s.
4/4/2011 31
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.2. În accepţiunea functională:

 Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net

global

- resursa de finanţare stabilă destinată să acopere activele stabile

(imobilizările).

FRNG = Resurse durabile – Utilizări durabile

FRNG>0 surplus de resurse stabile care poate

fi utilizat pentru finanţarea altor nevoi ale întreprinderii
FRNG<0 insuficienţă de fond de rulment

4/4/2011 32
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.2. În accepţiunea functională:

 Nevoia de fondul de rulment net global

Are două părţi componente:
- Nevoia de fond de rulment din exploatare
- Nevoia de fond de rulment din afara exloatării

NFRGE = Active ciclice din exploatare– Resurse ciclice din exploatare

NFRAE = Active ciclice din afara exploatării– Resurse ciclice în afara

exploatării

NFRE>0 specific întrepr. industriale

NFRE<0 distribuţie cu amănuntul

4/4/2011 33
 2.4. Indicatori sintetici ai echilibrului financiar

2.4.2. În accepţiunea functională:

 Trezoreria netă (T)

 se determină ca diferenţă între utilizările (TA) şi resursele
de trezorerie (TP),

TN = TA –TP
 sau ca diferenţă între fondul de rulent net global şi
necesarul de fond de rulment net global:
TN = FRNG - NFRNG

4/4/2011 34
 2.5. Analiza bonităţii firmei

Lichiditate şi solvabilitate

 Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea

unei societăţi comerciale de a face faţă plăţilor scadente.

 lichiditatea financiară reflectă capacitatea de plată pe termen

scurt a unei firme,
 solvabilitatea vizează coordonatele pe termen mediu şi lung
ale plăţilor unei firme.

4/4/2011 35
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

 Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se

transforma în disponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor
scadente.

 Există trei forme ale lichidităţii:

– Lichiditate globală
– Lichiditate redusă
– Lichiditate imediată

4/4/2011 36
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

LICHIDITATEA GLOBALĂ ( LG )
 Reflectă capacitatea activelor circulante disponibile -materializate în
stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt - de a se
transforma în disponibilităţi băneşti care să acopere datoriile scadente.

RLG = (AC / Dc)

RLG>1 – posibilitatea ca firma să-şi poată rambursa datoriile pe termen scurt pe

baza valorificării activelor pe termen scurt
RLG (1,5-2,0) - nivel asigurator al acestei rate,
RLG < 1 - semnal de alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora
obligaţiile scadente pe termen scurt.

37
4/4/2011
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

LICHIDITATEA REDUSĂ ( LR )
 Evidenţiază capacitatea activelor circulante altele decât stocurile
de a participa la finanţarea datoriilor scadente.
 Stocurile, deşi constituie active circulante, sunt caracterizate printr-o lichiditate mai
redusă şi oarecum incertă, motiv pentru care firma trebuie să se asigure că poate face
faţă plăţilor scadente pe termen scurt numai pe seama activelor uşor transformabile în
lichidităţi.

RLR = (AC – S) / Dc

RLR (0.8-1.0) - intervalul de siguranţă,

RLR<0.5 - probleme de onorare a plăţilor scadente.

4/4/2011 38
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

LICHIDITATEA IMEDIATĂ ( LI )
 Lichiditatea imediata (efectivă sau testul acid) măsoară gradul în care
lichidităţile interne (disponibilităţile băneşti + investiţii financiare pe
termen scurt) acoperă plăţile scadente.

RLI = LICHIDITĂŢI / Dc

RLI<0.50 - riscul pe care şi-l asumă creditorii este mai mare decât riscul
pe care şi-l asumă proprietarii.

4/4/2011 39
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.2. Analiza solvabilităţii

 Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a

rambursa la o scadenţă mai mare de un an, ratele existente faţă
de bănci şi alte instituţii financiare.

 Există două forme de solvabilitate:

– Solvabilitate financiară
– Solvabilitate patrimonială

4/4/2011 40
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

SOLVABILITATE FINANCIARĂ ( SF)

 Cuantifică riscul de incapacitate de plată a datoriilor,
presupunându-se că firma va aloca pentru acoperirea acestor
datorii întregul volum al activelor. Măsoară securitatea de care
se bucură creditorii întreprinderii şi marja de credit (încredere) a
întreprinderii.
RSF = Active totale/ Datorii totale

Valoarea minimă a RSF se consideră 1,4 (în cazul în care

ponderea minimă a capitalului propriu în cadrul totalul sumelor
de finanţare este de 30%)
4/4/2011 41
 2.5. Analiza bonităţii firmei

2.5.1. Analiza lichidităţii

SOLVABILITATE PATRIMONIALĂ ( SP)

 Indicatorul autonomiei financiare sau al solvabilităţii patrimoniale se
calculează ca raport între capitalurile proprii şi totalul pasivului
mărimea optimă a acestui indicator era considerată de 0,5, dar aceasta
nu mai este interpretată strict la ora actuală, reconsiderându-se rolul
creditelor, raportul dintre acestea şi rentabilitatea economică a
întreprinderii, a condiţiilor de înnoire a creditelor pe termen scurt.
SP = Capital propriu / Total pasiv

SP>0.5 – bună
SPЄ [0.3-0.5] – satisfăcătoare
SP<0.5 - riscantă
4/4/2011 42
 2.6. Analiza structurii bilanţului

 Analiza structurii patrimoniale urmăreşte analiza ponderii

diferitelor elemente patrimoniale.

 O prezentare a ratelor de structură patrimonială va evidenţia o

situaţie a activelor şi datoriilor în mărimi relative,
considerând totalul activelor sau pasivelor ca fiind 100%.

 Analiza este foarte utilă în compararea unor firme de

dimensiuni diferite sau pentru a examina tendinţa de-a lungul
timpului pentru o anumită întreprindere.

4/4/2011 43
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.1. Analiza structurii activului

 Analiza se realizează pe baza datelor din activul bilanţului

patrimonial.

 Valorile ratelor de structură a activului sunt influenţate de

caracteristicile tehnice, economice şi juridice ale activităţii
întreprinderii.

4/4/2011 44
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.1. Analiza structurii activului

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

 Măsoară importanţa relativă a activelor pe termen lung în
totalul activelor întreprinderii.
 Permite aprecierea flexibilităţii financiare a întreprinderii.

RAI= (Active imobilizate/Total activ) x 100

– Rata imobilizărilor necorporale: RAIN= (Imob. Necorp/TA) x 100

– Rata imobilizărilor corporale: RAIC = (Imob. Corp/TA) x 100
– Rata imobilizrilor financiare: RAIF = (Imob. Fin/TA) x 100

4/4/2011 45
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.1. Analiza structurii activului

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

 Reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor
întreprinderii, fiind o măsură a flexibiităţii financiare, care
evidenţiază importanţa relativă a activelor uşor de transformat în
bani.
RAC= (Active circulante/Total activ) x 100

– Rata stocurilor: RS= (Stocuri/TA) x 100

– Rata creanţelor comerciale: RCreanţe = (Creanţe/TA) x 100
– Rata disponibilităţilor: RD = (Disponib băneşi + Inv.fin.p.t.s/TA) x 100
– Rata cheltuielilor în avans:
RChAv = (Cheltuieli în avans/Total active) x 100
4/4/2011 46
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.2. Analiza structurii pasivului

 Analiza se realizează pe baza datelor din pasivul bilanţului

patrimonial.

 Ratele de structură a pasivului analizează importanţa relativă

şi evoluţia în timp a diferitelor surse de finanţare utilizate de
către întreprindere.

4/4/2011 47
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.2. Analiza structurii pasivului

RATA STABILITĂŢII FINANCIARE

 Evidenţiază importanţa relativă a surselor de finanţare pe termen
lung şi trebuie corelat cu mărimea activelor pe termen lung

RSF= (Capital permanent/Total pasiv) x 100

 Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanţare pe termen

lung, indiferent de provenienţa acestora (capital propriu sau
credite pe termen lung).

4/4/2011 48
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.2. Analiza structurii pasivului

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

 Reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanţării
activelor întreprinderii, evidenţiind ponderea surselor proprii pe
termen lung în totalul pasivelor.
RAFG= (Capital propriu/Total pasiv) x 100
RAFG>35% reprezintă o situaţie de normalitate, însă trebuie
reţinut că indicatorul este influenţat semnificativ de specificul
firmei şi de politica financiară promovată de management.

Rata autonomiei la termen = (Capital porpriu/Capital permanent) x 100

Rata de îndatorare la termen = (Datorii pe termen lung/Capital permanent) x
100
4/4/2011 49
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.2. Analiza structurii pasivului

RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT

 Măsoară ponderea datoriilor exigibile pe termen sub 1 an in
totalul pasivelor şi trebuie corelat cu rata activelor curculante
pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

RDts= (Datorii pe termen scurt/Total pasiv) x 100

4/4/2011 50
 2.6. Analiza structurii bilanţului

2.6.2. Analiza structurii pasivului

RATA DATORIILOR TOTALE sau

RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE
 Măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de
exigibilitate. Rata este influenţată atât de specificul activităţii de
exploatare, cât şi de structura de finanţare a întreprinderii.

RDtotale= (Datorii totale/Total pasiv) x 100

4/4/2011 51
 2.7. Analiza vitezei de rotaţie

VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

 Este un indicator de eficienţă care reflectă schimbările intervenite
în activitatea întreprinderii, în mod deosebit în activitatea de
exploatare.
 Viteza de rotaţie a activelor circulante corelează cifra de afaceri
sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un
anumit element al acestora.
 Poate fi exprimată ca:

– Număr de rotaţii: n = CA/AC

– Durată în zile: Dz = (AC/CA) x T
CA – cifra de afaceri
AC – Active circulante
T – termenul (în zile) scurs de la începutul anului
4/4/2011 52
 2.7. Analiza vitezei de rotaţie

2.7.1. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

VITEZA DE ROTAŢIE A STOCURILOR

 Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi transformate în
creanţe şi apoi în lichidităţi.

– Număr de rotaţii: n = CA/Stocuri

– Durată în zile: Dz = (Stocuri/CA) x T

4/4/2011 53
 2.7. Analiza vitezei de rotaţie

2.7.1. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

VITEZA DE ROTAŢIE A CREANŢELOR

 O modalitate de a măsura calitatea creanţelor (văzută în sensul de
uşurinţa cu care pot fi transformate în lichidităţi) o reprezintă
calculul numărului de rotaţii în cadrul unei perioade ( de regulă 1
an) sau numărul de zile al perioadei în care se încasează în medie
creanţele întreprinderii.

– Număr de rotaţii: n = CA/Creanţe

– Durată în zile: Dz = (Creanţe/CA) x T

4/4/2011 54
 2.7. Analiza vitezei de rotaţie

2.7.1. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

VITEZA DE ROTAŢIE A DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI

– Număr de rotaţii: n = CA/Disponibilităţi

– Durată în zile: Dz = (Disponibilităţi/CA) x T

4/4/2011 55
 2.7. Analiza vitezei de rotaţie

2.7.1. Analiza vitezei de rotaţie a datoriilor

VITEZA DE ROTAŢIE A DATORIILOR

 Viteza de rotaţie este un factor cheie în determinarea lichidităţii.
O viteza de rotaţie a datoriilor cât mai mică economiseşte
numerarul şi creste lichiditatea unei afaceri.
– Număr de rotaţii: n = CA/Datorii totale
– Durată în zile: Dz = (Datorii totale/CA) x T
VITEZA DE ROTAŢIE A DATORIILOR COMERCIALE
– Număr de rotaţii: n = CA/Datorii comerciale
– Durată în zile: Dz = (Datorii comerciale/CA) x T

4/4/2011 56