Sunteți pe pagina 1din 10

Anexa 1.

Clasificarea deficienţelor cromatice


Deficienţele cromatice poartă mai multe nume, uneori folosite pentru a desemna acelaşi
lucru. Cel mai cunoscut termen este daltonism, şi apoi discromatopsie sau discromatie.
Deşi unii folosesc termenul daltonism pentru toate formele de deficienţe de percepţie a
culorilor, acesta se referă în special la discromatiile de tip roşu-verde, anume,
deuteranopii şi protanopii. Mai jos vom folosi termenul discromatopsie pentru a desemna
toate tipurile de deficienţe cromatice (în engleză: colorblind, colorblindness). Aceste
deficienţele sunt date de anomaliile care apar în celulele fotosensibile, aflate pe retină, în
partea din spate a ochiului. După nume, Protos, Deuteros şi Tritos sunt denumirile
celulelor con care conţin pigmenţi vizuali sensibili în domeniul lungimii de undă lungă,
medie şi scurtă (culorile roşu, verde, albastru). Prin combinarea mesajelor care vin de la
fiecare din cele trei seturi de celule con, omul percepe varietatea largă de culori pe care le
vedem în mod normal [1].

Unei persoane care suferă de discromatopsie îi funcţionează anormal unul sau mai multe
seturi de celule con. Anormalitatea se manifestă prin deplasarea (până la suprapunere) a
domeniului lor de sensibilitate, astfel încât conurile responsabile cu verdele îl percep spre
roşu, şi invers (vezi Anexa 2 pentru exemplificare grafică) [4]. Se poate distinge între mai
multe forme ale acestor deficienţe. Cea mai frecventă (99% [2]) este anomalia
receptorilor Protos (Protanomalie şi Protanopie) şi Deuteros (Deuteranomalie şi
Deuteranopie). Mai rară este defectuozitatea Tritosului (Tritanomalie şi Tritanopie), şi
foarte rar pot apărea cazuri unde doar un singur tip de receptor este sănătos
(Monocromazie) sau chiar toate cele trei tipuri de receptori sunt defectuoşi, şi numai
receptorii responsabili cu vederea de noapte, bastonaşele, funcţionează corect
(Acromazie) [1].

Discromatopsia de tip roşu/verde (defectuozitatea receptorilor Protan şi Deutan) este


cauzată de anomalia cromozomului X şi este ereditară. Femeile au doi cromozomi X, iar
bărbaţii au câte un X şi un Y. Pentru ca o femeie să aibă deficienţe cromatice e necesar ca
ambii cromozomi X să poarte defectul (dacă doar unul e defect, cel cu informaţia corectă
o rescrie pe cea defectuoasă, în procesul de reproducere), pe când la bărbaţi doar unul
(singurul, celălalt fiind Y), aceasta fiind cauza pentru care anomaliile cromatice sunt
prevalente la bărbaţi. Se estimează că 8% dintre bărbaţii caucazieni (1 din 12) au o formă
de anomalie cromatică de tip roşu/verde, în timp ce la femei procentul este de ~0,4%-
0,5%. Anomaliile ereditare ale Tritosului sunt extrem de rare, fiind prezente la ~0,05%
din populaţie. Pe baza opiniilor de mult formate, cauza discromatopsie este reducerea
sensibilităţii receptorului anormal, deşi noile rezultate ale cercetărilor presupun
deplasarea (engleză: shift) domeniului de sensibilitate al acestuia [1]. Această explicaţie
recentă este consistentă cu experienţa discromaţilor cu deuteranomalie, pentru care este
foarte dificil să diferenţieze în lumină crepusculară sau noaptea, între luminile portocaliu
şi roşu, respectiv verde şi alb (explicabil probabil prin accentuarea componentei de roşu a
culorii, şi prin atenuarea componentei de verde).

Clasificare şi definiţii. După modul în care omul percepe culoarea, vederea


se clasifică în:
1. Tricromată – vederea normală este tricromată – toate cele trei tipuri de pigmenţi
au percepţie corectă a culorilor
2. Tricromată cu anomalii – unul (sau mai multe) seturi de celule con au percepţia
deplasată (eng: shifted)
1. Protanomalie – sensibilitate deplasată parţial dinspre roşu spre verde a
receptorilor sensibili la lumina roşie
2. Deuteranomalie – sensibilitate deplasată parţial dinspre verde spre roşu a
receptorilor sensibili la lumina verde (cea mai întâlnită, ~5% din bărbaţi)
3. Tritanomalie – sensibilitate deplasată parţial (probabil spre verde) a
receptorilor sensibili la lumina albastră
3. Dicromată – percepţia unui set de celule con este complet suprapusă peste cea a
altui set
1. Protanopie – roşul e perceput ca verde (domeniul de sensibilitate al
receptorilor Protos e suprapus peste cel al receptorilor Deuteros)
2. Deuteranopie – verdele e perceput ca roşu (domeniul de sensibilitate al
receptorilor Deuteros e suprapus peste cel al receptorilor Protos)
4. Tritanopie – albastrul e perceput (probabil) ca verde
5. Monocromată (acromată) – oamenii cu vedere monocromată nu percep (sau
percep foarte slab) alte culori în afară de alb, negru, şi nuanţe formate din
combinarea celor două (ca şi un film alb-negru)
1. Acromazie, monocromazie clasică – incapabili să combine culorile, vedere
exclusiv în nuanţe de gri (monocromat bastonaşe)
2. Monocromazie atipică – recunoaştere a culorilor foarte scăzută
(monocromat conuri)

Note:

1. Deşi pentru realizarea acestui studiu s-au depus eforturi semnificative, autorii nu
sunt specialişti în domeniul oftalmologiei, şi există posibilitatea (scăzută) ca unele
informaţii să nu fie factuale şi/sau actuale.
2. Pentru compilarea acestui studiu s-au folosit surse de informaţie scrise
preponderent în limba engleză, găsite pe internet. Deşi au fost căutaţi aceşti
termeni şi în paginile scrise în limba română, s-au găsit foarte puţine resurse care
tratează acest subiect. Există două explicaţii posibile: medicii oftalmologi din
România încă nu au o prezenţă profesională pe internet prin studii, articole,
lucrări, etc., în limba română, sau/şi există efectiv foarte puţine studii şi lucrări în
acest domeniu.
3. Din cauza prezentată la punctul 2, este posibil ca unii termeni de specialitate să nu
corespundă exact cu cei folosiţi de lumea medicală românească, deoarece la unii
s-a recurs la o adaptare din limba engleză.
4. Termenul medical ştiinţific folosit pentru a descrie anomaliile cromatice în limba
română este discromatopsie. Totuşi, pentru a desemna persoanele discromatopsice
s-a folosit termenul discromat, pentru simplitatea pronunţiei, şi pentru că e folosit
în mod obişnuit.

Resurse:
1. http://www.daltonism-ro.com/daltonism_discromatopsie.htm – Daltonismul şi
corijarea acestuia, studii făcute de o firmă din Ungaria (în limba română)
2. http://www.toledo-bend.com/colorblind/aboutCB.html – informaţii despre
discromatie/daltonism (în limba engleză)
3. http://www.iamcal.com/toys/colors/whatis.php – clasificarea discromatopsiilor (în
limba engleză)
4. http://www.firelily.com/opinions/color.html – Reprezentare grafică a percepţiilor
normale şi defectuoase

Anexa 2 – Planşele Ishihara; vedere normală şi


defectuoasă; reprezentări grafice
1. Placile Ishihara – în fiecare din discurile de mai jos, o persoana cu
vedere normală ar trebui să vadă câte un număr. O persoană cu
discromatie nu va putea distinge corect unele sau toate cele cinci
numere.
Sursa: http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html

2. Cum văd persoanele cu deficienţe (aproximativ, poate să difere de la


individ la individ).
De la stânga la dreapta, vedere normală, deuteranomalie, protanomalie

De la stânga la dreapta, vedere normală, deuteranopie, protanopie

Sursa: http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm

3. Reprezentare grafică a percepţiei normale şi defectuoase ale celor trei


lungimi de undă de către celulele fotosensibile

1. Percepţie normală
2. Verdele suprapus peste roşu

3. Roşul suprapus peste verde


4. Verdele deplasat spre roşu

5. Roşul deplasat spre verde

Note:

1. In figurile 2 şi 3 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu)


este deplasat până la suprapunere peste domeniul de sensibiltate al altuia (roşu,
respectiv verde)
2. In figurile 4 şi 5 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu)
este deplasat parţial spre domeniul de sensibiltate al altuia (roşu, respectiv verde)
3. Corespondenţa între figuri şi anomalii este: 2 – deuteranopie; 3 – protanopie; 4 –
deuteranomalie; 5 – protanomalie

Sursa: http://www.firelily.com/opinions/color.html (textul a fost tradus în română)

Anexa 3 – Resurse internet


1. http://en.wikipedia.org/wiki/Color_blindness Articol despre
discromatopsie/daltonism pe Wikipedia, enciclopedia gratuită
2. http://colorvisiontesting.com/color2.htm Ce este discromatopsia şi care sunt
tipurile ei
3. http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html Teste Ishihara pentru
depistarea deficienţelor cromatice
4. http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm Cum văd
lumea persoanele cu deficienţe cromatice
5. http://www.blackwell-synergy.com/doi/full/10.1111/j.1395-3907.2004.00283.x
Studiu făcut în Italia, Calabria, 2004
6. http://discromat.blogspot.com Blog al unui discromat român, şofer auto fără
probleme în America
7. http://www.aao.org/aao/member/policy/driving.cfm Academia Americană de
Oftalmologie, Cerinţe Vizuale pentru Conducerea Autovehiculelor. “…Anumite
state testează vederea tricromată, anticipând că aceasta este importantă pentru
identificarea corectă a semnalelor din trafic, însă conducătorii auto cu deficienţe
de culoare folosesc cu succes detalii, altele decât culorile. Studiile arată că nu
există nici o asociere între deficienţa de percepţie cromatică si abilitatea redusă de
a conduce (10,15), iar această componentă a sistemului vizual nu trebuie inclusă
în testele vizuale, pentru a determina abilitatea unui individ de a conduce fără
riscuri.”
8. http://www.optometrists.asn.au/gui/files/ceo854241.pdf Optimetrist association
Australia. În această lucrare sunt atinse mai multe probleme oftalmologice legate
de obţinerea carnetului de şofer amator şi comercial în Australia, printre care şi
elemente legate de vederea dicromată/tricromată.
9. http://main.uab.edu/show.asp?durki=20543 University of Alabama at
Birmingham, Survey of Ophthalmology
“Deficienţele de percepţie a culorii, doar prin ele însele, nu reprezintă o
ameninţare la adresa conducerii in siguranţă.”
10. http://www.springerlink.com/content/u2532g8417513426 Guy Verriest, Oskar
Neubauer, Marion Marre and Andre Uvijls – Investigaţii cu privire la relaţia
dintre deficienţele cromatice congenitale şi conducerea în siguranţă pe şosea
11. http://www.hhmi.org/senses/b130.html Howard Hughes medical institute
12. Oliver Sacks, The Island Of The Colorblind, ISBN: 0676970354
13. http://www.leftseat.com/colorvision.htm FAA (Federal Aviation Administration)
medical ceretification. Se explică faptul că FAA (Federal Aviation
Administration), efectuează teste de color vision, iar dacă testul nu poate fi trecut,
singura restricţie pe care o primeşte pilotul este aceea de a zbura noaptea, sau de a
zbura cu aparate care se bazează pe control cu semnale luminoase (eng. “light
signal control”).
14. http://www.verkehrsportal.de/fev/anl_06.php,
http://www.verkehrsportal.de/fev/fev.php Codul Rutier in Germania: clasele A, B
(plus S triciclu, T tractor etc): nu se menţionează nici un test de culori. Pentru
clasele C (camion) si D (autobus, transport de persoane) se face testul cromatic
după doua metode, de ex. Ishihara şi Velhagen. Daca pică testul sau există
nelamuriri se cere un consult şi mai de specialitate. Dacă pică si aici la culori, D-
ul este respins dar C-ul poate primi OK-ul după ce candidatul este informat asupra
riscurilor.
15. Legi româneşti în vigoare. ORDIN nr.350 din 12 aprilie 2003
http://www.parlament.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=42864
http://www.incepator.ro/medicale/Ordinul_350_MSF.asp
16. Ordinul precedent. ORDIN nr.87 din 3 februarie 2003 (inlocuit de
350/12.04.2003) http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41997
http://www.medfam.ro/medlex/article.php?sid=407
17. http://www.firelily.com/opinions/color.html Reprezentare grafică a percepţiilor
normale şi defectuoase (ale lungimilor de undă) de către celulele con a spectrului
color.