P. 1
Materiale si aparate electrice de joasa tensiune

Materiale si aparate electrice de joasa tensiune

|Views: 293|Likes:
Published by Marian Gh

More info:

Published by: Marian Gh on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2014

pdf

text

original

HTTP://WWW.SCRITUBE.COM/TEHNICA-MECANICA/MATERIALESI-APARATE-ELECTRICE33354.

PHP MATERIALE SI APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Retelele electrice de joasa tensiune , analizate din punct de vedere a structurii lor , în capitolele anterioare, sunt executate cu materiale si aparate electrice adecvate.

Materialele electrice reprezinta în primul rând, caile de curent, respectiv conductoarele electrice , dar si accesoriile de montaj ale acestora ( tuburi izolante, cutii de derivatie, mansoane ,etc.) .. Aparatele electrice, pe lânga functia naturala de cale de curent au si un rol functional bine definit ( conectare, protectie, masura. etc. ). 11.1. MATERIALE ELECTRICE . 11.1.1. Conductoare si cabluri electrice . Definitii ; simbolizari ; tipuri . Conductorul electric este un corp metalic , care constituie o cale unica de curent, formata din unul (conductor unifilar ) sau mai multe fire (conductor multifilar). In functie de forma sectiunii, conductorul poate fi rotund sau sector , obtinut prin presare . Conducta electrica, este o notiune complexa, cu care este definita o cale de curent formata din conductoare ( unul sau mai multe ) , izolate , cu sau fara învelisuri sau mantale . Cablul electric este un ansamblu format din unul sau mai multe conductoare izolate înfuniate dupa un anumit sistem, având mantale individuale sau comune , cu eventuale învelisuri de protectie, armaturi sau ecrane .

Daca materialul din care este confectionat conductorul, este aluminiul, atunci prima litera este Ap . Simbolurile conductoarelor si cablurilor trebuie sa cuprinda, în ordine cel putin: - litera sau grupul de litere de mai sus ; - simbolul învelisurilor ce le contine, solutia de realizare a acestora ( de la conductor spre exterior ) ; Simbolizarea cablurilor electrice de energie se face astfel : - C - cablu de energie la începutul simbolului sau cauciuc pentru litera a doua din simbol ; H - hârtie impregnata ;

- M pentru instalatii mobile ; I - iuta ; E - ecran ;

- A - aluminiu la începutul simbolului si armatura la sfârsit ; - Y - material plastic pentru izolatie sau manta ;- P - plumb . Exemplu : simbol ACYY 3 x 25 + 16 - cablu de energie cu izolatie si manta din pvc, cu trei conductoare , din aluminiu cu sectiunea de 25 mm2 si un conductor cu sectiunea 16 mm2 .

Invelisul exterior al cablului se alege în functie de mediul în care se pozeaza, respectiv PVC în cazul mediilor agresive , cauciuc pentru receptoare mobile, plumb pentru medii cu vibratii, etc.

Fig11.1.

1-conductor d cupru sau aluminiu ;2-izolatie de cauciuc ;3-banda cauciucata ;-4-

împletitura de bumbac impregnat în amestec bitumin 333f53d os;5-împletitura din fibre metalice;6izolatie de hîrtie;7-izolatie de PVC;

a)-cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc;b) cablu cu conductor din cupru armat;c) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciucsi rezistent la intemperii;d)- conductor în manta de cauciuc cu execusie mijlocie; e)conductor plat pentru corpuri de iluminat;f)-conductor punte cu izolatie din PVC.

Fig.11.2 De regula, se folosesc cabluri nearmate, cele armate folosindu-se în tunele, canale, poduri, în exterior, sub pamânt, în apa si în încaperi cu pericol de explozie sau incendiu, precum si în medii puternic corozive . Cablurile de masura, comanda, semnalizare se executa cu un numar de 2 - 51 conductoare de cupru , izolate individual si cu sectiuni cuprinse între 0,75 - 6 mm2. Pentru aceste cabluri, se utilizeaza urmatoarea simbolizare : - C - cablu la începutul simbolului, respectiv comanda pentru a doua litera din simbol ;

- S - semnalizare, centralizare, blocare ; - B - armatura din banda ; - M - masura ; - Y - material plastic ; - I - protectie cu iuta sau izolant ; - T - telefonie . Cablurile pentru teletransmisii se realizeaza cu un numar de 6 - 1224 perechi de conductoare din cupru, cu sectiunea de ( 0,6 - 0,9 ) mm2, fiind prevazute cu izolatii si protectii, eventual armaturi, ca în cazul cablurilor de energie . 11.1.2. Tuburi izolante si de protectie . Pentru protejarea împotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului ambiant, conductoarele se trag în tuburi de protectie alese în functie de numarul si sectiunea conductoarelor si de gradul de protectie pe care trebuie sal asigure . Intr-un tub se introduc un numar de 1-7 conductoare izolate Tuburile se monteaza îngropat sau aparent, pe suporti necombustibili si la distanta de sursele de caldura. Din punct de vedere constructiv, tuburile pot fi cu manta rigida si respectiv tuburile flexibile . Utilizarea tuburilor de protectie la realizarea retelelor electrice necesita si o serie de accesorii cum ar fi mansoane de legatura, coturi, curbe, doze de ramificatie, de trecere sau de aparat.

Tubul de protectie etans.15 . etans ( IPE ) este realizat din tabla de otel laminat la rece . unde nu se pot folosi tuburile P si IP . curbe . precum si doze din fonta cu garnituri din cauciuc pentru etansare. coturi si mansoane de legatura. în încaperi cu pericol de explozie sau incendiu. de protectie. iar în interior se introduce o izolatie din carton impregnat cu bitum. fara praf sau agenti corozivi.Tubul izolant . La montare se utilizeaza o serie de accesorii : doze de ramificatie din fonta sau tabla de otel. mansoane. coturi . lacuit ( PE ) se realizeaza din banda de otel laminata la rece si îmbinata prin sudura pe generatoare.Tubul izolant usor protejat (IP) este realizat din tabla de otel plumbuita cu grosime de 0. ori atunci când este nevoie de diametre mai mari de 35 mm. scoabe . Se monteaza aparent sau îngropat . . La montare se folosesc ca accesorii dozele tip IP . .22 mm si îmbinata prin faltuire. Se monteaza numai aparent în încaperi uscate. Pentru ansamblare se utilizeaza mansoane si coturi filetate.a) . . asigurând astfel . La exterior . aceste tuburi se lacuiesc cu lac protector contra coroziunii.Tevile de otel se utilizeaza în instalatiile electrice în locurile care necesita o protectie mecanica superioara sau o executie perfect etansa. îmbinata prin sudare pe generatoare asigurând o buna protectie mecanica si etanseitate.Tuburile cu manta rigida sunt realizate din metal sau PVC si se folosesc urmatoarele tipuri : . In interior se introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. Asigura numai protectia mecanica a conductoarelor. .Tubul de protectie ( P ) este realizat din tabla de otel laminat la rece (îmbinat prin suprapunerea marginilor si lacuit în interior si exterior împotriva coroziunii.0.

Tubul izolant . flexibil. Nu se utilizeaza la instalatii cu siguranta marita în functionare. usor protejat. etans ( IPEY ) se foloseste ca si tubul IPY.Tuburile flexibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse vibratiilor.Tubul izolant. înfasurate elicoidal si prevazute la interior cu un strat de hârtie izolanta înfasurata tot elicoidal. etc. . .protectie mecanica si etanseitate . înfasurata în elice si prevazut în interior cu captuseala izolanta din banda de hârtie impregnata în doua straturi în elice . de protectie. precum sunt : iluminatul de siguranta. . Se foloseste în conditii similare ca si tubul IPF în locurile unde este necesara o rezistenta mecanica sporita. ciment . usor protejat ( IPY ) se foloseste în locul tubului IP în încaperi U0 sau U1 .Tubul izolant. . flexibil ( IPF ) este realizat din banda de otel plumbuita.+ 400 C. Imbinarile se realizeaza cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire. .). alimentarea si comanda pompelor de incendiu.Tubul izolant si de protectie.25 . nu absorb apa si suporta îndoiri de 900 cu o raza minima de trei ori diametrul exterior . ipsos. fara pericol de incendiu sau explozie si cu temperaturi cuprinse între . b) .Tuburile din PVC rezista la actiunea coroziva a principalilor agenti chimici si a materialelor utilizate în constructii ( var. dar numai pe suporturi necombustibile . ard numai la flacara întretinuta. cu rezistenta mecanica (IPFR) este confectionat din doua fâsii de tabla din otel plumbuit. La exterior se lacuieste pentru protectia anticoroziva. . Se monteaza îngropat sau aparent. instalatiile de semnalizare a incendiilor.

Tipuri de aparate . între care se dispune o banda de hârtie impregnata. Consideratii generale . în contextul larg al activitatii de exploatare a unei retele electrice.1. rezulta ca aceasta este formata din elemente care asigura transmiterea propriu -zisa a energiei electrice . Din definitia retelei electrice [15] . aparate si echipamente care asigura exploatarea retelei.. care se bazeaza pe posibilitatea de coordonare. ( asigurarea parametrilor de calitate [11] ) . Respectiv.Tubul de protectie.si puncte de conexiuni . Se utilizeaza în medii umede . care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum ". pe trasee su solicitari mecanice de pâna la 3 daN/cm2 . înfasurat în elice. receptori ). pentru asigurarea acestei functii obiective. 11. cu rezistenta mecanica ( PFR ) are doua învelisuri flexibile din banda de otel plumbuit . Echipamentul electric cu care se . control si observare a acesteia [19] . 11. linii electrice.liniile electrice . " ansamblu de linii si instalatii electrice conectate între ele .2. prin care energia este transmisa de la surse la receptori. a protejarii acestora si a masurarii marimilor ce le caracterizeaza functionarea în regim normal si de defect ". APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE . Pentru ca o retea electrica sa poata fi controlata sunt necesare echipamente electrice cu care sa se închida ( conecteze ) si sa se deschida (deconecteze) circuite electrice ( surse. daca reteaua electrica este în primul rând o cale de curent.2." un ansamblu unitar de dispozitive. în sensul conectarii liniilor electrice. este necesara si o activitate de conducere si deservire operativa [12] . a surselor si receptorilor. flexibil. dar necorozive. când acestea sunt parcurse de curenti normali sau de defect .

Datorita solicitarilor diferite. în conformitate cu o anumita functie scop determinata de rolul functional al acestuia. respectiv controlul sau.asigura aceasta activitate este diferit ca : aparate electrice de conectare si separare [15]. activitatea de control poate avea scopuri diferite în functie de natura elementului retelei electrice . inversarii sensului de rotatie. Însa . Evident .. . aparatele electrice cu care se asigura controlul acestora în regim normal. în practica exploatarii unei retele electrice. Evident. la care se refera. trebuie sa aiba caracteristici diferite . daca are caracteristicile electrice corespunzatoare . iar cele cu care se asigura controlul în regim de defect sunt definite ca aparate de conectare de protectie . ci doar punerea si scoaterea ei de sub tensiune. etc. Activitatea de control a unei linii electrice (latura a retelei) nu are ca scop o anumita functie de comanda . Ca urmare . La rândul sau. pentru un receptor este necesar si controlul în scopul protejarii lui. opririi. corespunzatoare celor doua regimuri si aparatele electrice necesare activitatii de control. conectarea si deconectarea unui circuit. Astfel. respectiv solicitarile sunt mult mai mari. controlul unui receptor consta în comanda acestuia în scopul pornirii . sunt diferite ca aparate electrice de conectare si separare. în scopul asigurarii tensiunii la consumator . este necesar în regim normal ( când este expus unor marimi electrice ce au valori în limite normale) dar si în regim de defect ( când marimile electrice au valori diferite. un aparat de conectare poate asigura atât controlul în regim normal cât si în regim de defect.

caracteristici diferite de cele cu care se asigura controlul ( comanda ) receptorilor . o retea electrica trebuie sa fie prevazuta cu aparate si instrumente electrice de masura. separare si protectie. sunt cele care au rolul de a sesiza. aparatele electrice de joasa tensiune utilizate în realizarea retelelor electrice. respectiv unui aparat de conectare de protectie. aceasta trebuie sa aiba si posibilitatea de a fi supravegheata ( observata). este formata din valorile marimilor electrice ( în regim normal si de defect ). are. din pozitia aparatelor electrice de conectare. semnalizare si protectie . Ca urmare. de regula. b) aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice . respectiv a coordonarii si controlului. indentifica si localiza un regim de defect si de a transmite aceasta informatie unui aparat capabil sa actioneze în scopul protejarii retelei ( sau unui element al acestuia ). respectiv a punctelor de conexiuni (nodurilor ) si care asigura conducerea si deservirea operativa a acestora. Pe seama celor de mai sus . se clasifica astfel: a) aparate electrice de conectare si separare . aparatele electrice cu care se asigura controlul elementelor unei retele electrice. Multimea marimilor ce trebuie observate ( supravegheate ) în timpul activitatii de exploatare a unei retele electrice. .Din acest motiv. Aparatele electrice de protectie. de protectie ). actiunea unui aparat de conectare. precum si din marimi ce evidentiaza cauzele ce au determinat un anumit eveniment ( de ex. In scopul asigurarii activitatii de exploatare a unei retele electrice.(denumite RELEE) cu care se asigura observarea unei retele.

. caracterizeaza calitatea izolatiei si determina pierderile de energie electrica transversale. b) tensiunea nominala ( Un ) este determinata de nivelul de izolatie al aparatului. Caracteristici electrice : a) curentul nominal ( In ) . Normativele impun ca valoarea acestei rezistente sa fie de cel putin 10 MΩ în stare uscata si de 2 MΩ în cazul starii umede a izolatiei aparatului . c) rezistenta de izolatie . Datorita solicitarilor electrice.) Aceasta valoare este indicata de producator pentru anumite conditii de mediu . d) aparate electrice de masura . mecanice si de mediu la care este expus un aparat electric. acesta trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare locului din retea în care va fi montat. rezulta ca un aparat electric este necesar sa fie caracterizat prin urmatoarele trei tipuri de caracteristici : I.c) aparate electrice de conectare de protectie . Caracteristicile aparatelor electrice . Pe seama solicitarilor electrice prezentate în cap. dimensionata sa asigure protectia împotriva atingerilor indirecte ( a carcasei ) . 11. este valoarea maxima de durata pe care o poate suporta calea de curent a aparatului electric. e) aparate electrice diverse .2.2. respectiv valoarea curentului ce asigura stabilitatea termica în regim de lunga durata ( 11.11 si a caracteristicilor mediului ambiant .36. limiteaza posibilitatile de electrocutare în cazul unei atingeri directe sau indirecte în retele cu neutrul izolat .

d) capacitatea de rupere . care asigura conditia : (11. în cazul aparatelor de conectare care au rolul de comanda si punere sub tensiune (întrerupatoare cu pârghie ) si ( 5 . Valoarea capacitatii de rupere este cuprinsa între : zero ( în cazul aparatelor de conectare de separare ) .40 ) In . un timp tlt .611. datorita (7. Se exprima în procente din rezistenta la uzura mecanica si exprima câte comutatii suporta camera de stingere a aparatului.2.1.. respectiv se impune conform g) rezistenta nominala la uzura electrica. în cazul aparatelor de conectare de protectie .) Daca aceste valori nu sunt indicate de producator se considera : Ilt = 10 . . In .) : Ilt ≥isoc (11. II. reprezinta capacitatea pieselor cu care se realizeaza contactele electrice . reprezinta valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul în regim de scurta durata. de a rezista actiunii curentului si a arcului electric . fig.b. 11.) solicitarilor electrodinamice produse de curentii ce-l strabat. In si tlt = 1 sec . respectiv. f) curentul limita dinamic ( Ilt ) este valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul fara a se deteriora . reprezinta valoarea maxima a curentului pe care îl poate întrerupe aparatul de conectare . Caracteristici mecanice .7. e) curentul limita termic ( Ilt ) .

1 . în gol.1. fig. asa cum s-a aratat în paragraf 11.2.2. caracterizeaza : a) Gradul de protectie împotriva accesului la partile periculoase interioare. ) pe parcursul unui ciclu ( Δt ciclu. reprezinta numarul de actionari pe care-l suporta aparatul. precum si protectia sa intrinseca . ca si în cazul tuburilor izolante si de protectie .4. urmat de doua sau trei cifre . inclusiv praf . cu un deget .a) Rezistenta nominala la uzura mecanica.idem. având urmatoarea semnificatie [33] : . b) Gradul de protectie împotriva patrunderii corpurilor straine. Codul utilizat este IP. b) Durata relativa nominala de conectare. Caracteristici constructive . a asigurarii securitatii personalului ce îl deserveste. cu o sârma . Aceasta este o caracteristica a mecanismului de actionare a aparatului . fig. III. de exemplu : 0 .neprotejat . . caracterizeaza aparatul din punct de vedere a conditiilor de mediu în care poate functiona. 2 .protejat împotriva accesului cu dosul palmei . 6 .11. de exemplu : .idem. exprima în procente durata trecerii curentului (Δt conectat . aparatelor de conectare cu functionare ciclica..prima cifra cu valori cuprinse intre 0-6 .4) si este specifica .11.

8 . caracterizeaza gradul de protectie mecanica .a doua cifra . 6 . cu valori între 0 .etans la praf . . indica gradul de protectie asigurat. .protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare în apa .0 . 1 . prelungite în apa. 3 . . 7 . . prin carcasare împotriva efectelor daunatoare asupra aparatului datorate patrunderii apei.a treia cifra. cu diametrul mai mare de 12.protejat impotriva caderilor verticale ale stropilor de apa .5 mm . cu valori cuprinse intre 0 .protejat împotriva prafului .8.neprotejat . .protejat împotriva apei pulverizate .idem.5 . 5 . 2 . de exemplu : 0 .idem.protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm. 1 .neprotejat .

B . . codul poate contine una sau doua litere dintre care prima se considera aditionala ( A.C.C . sau a obiectelor tinute în mâna de catre o persoana.protejat împotriva accesului cu dosul mâinii . iar a doua suplimentara (H. prima cifra caracteristica fiind înlocuita printr-un X.idem. cu un deget .În cazul asigurarii protejarii prin carcasare pe lânga primele doua cifre. permite ca în standardele specifice de produs sa se poata adaoga o informatie suplimentara si se amplaseaza dupa a doua cifra caracteristica sau dupa litera aditionala. In [33] sunt indicate calibrele de acces. S. Litera suplimentara. W).idem.daca protectia reala împotriva accesului la partile periculoase este mai ridicata decât cea indicata prin prima cifra caracteristica . Exemplu : .D .sau daca este mentionata numai protectia împotriva accesului la partile periculoase.D).B. . Litera aditionala arata gradul de protectie a persoanelor împotriva accesului la partile periculoase. cu o sârma . cu care se verifica un anumit grad de protectie . cu o scula . . M. Literele aditionale se utilizeaza numai : . .idem.A . Exemplu : . considerate în mod conventional ca parti reprezentative ale corpului uman.

.T. 11. . rotorul unei masini electrice ).z fig.S .încercare de verificare a protectiei împotriva efectelor daunatoare datorate patrunderii apei . . efectuata la echipamente care au parti mobile în miscare ( de ex.W .y. . statorul unei masini electrice) . . . cu parti mobile stationare ( de ex.H . sau bornele aparatului ce se leaga la acestea se marcheza cu literele A.echipament conceput sa poata fi utilizat în conditii atmosferice specifice si unde sunt prevazute masuri sau procedee suplimentare de protectie. .aparat de înalta tensiune .c.9. Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg.Începutul înfasurarilor unui motor electric.idem. -M .S. exista o clasificare speciala .Bornele unui aparat electric se marcheaza cu litere si simboluri pentru a usura efectuarea legaturilor . Pentru aparatele care lucreaza în medii cu gaze sau vapori explozivi s-au stabilit grade speciale de protectie. Marcarea bornelor. din punct de vedere a modului în care se asigura protectia împotriva electrocutarii.C.B.Bornele aparatului electric care se leaga la sistemul trifazat al sursei de alimentare se marcheza cu literele R..Sfârsitul înfasurarilor unui motor electric sau bornele aparatului electric ce urmeaza sa se lege la acestea se marcheaza cu literele x.

Asa cum s-a aratat . se asigura cu aparate electrice de comanda montate pe receptorul electric. contactul de protectie se realizeaza înaintea celor de alimentare cu energie elctrica. nu au ( sau nu trebuie sa aiba) o putere mai mare de 2 kVA . Aparate electrice de conectare si separare . a) Prize cu fise . Prizele bipolare necesare alimentarii receptorilor monofazati. se realizeaza . Prin introducerea fisei receptorului electric în priza.Borna aparatului electric sau a unui receptor . . receptorii electrici monofazati. destinati a fi alimentati prin fise. inclusiv de suprasarcina si au urmatoarele caracteristici specifice : . care se leaga la pamânt sau la conductorul de nul de protectie ( PE ) se marcheza cu simbolurile ┴ . numai conectarea la reteaua electrica nu si comanda receptorului respectiv. deconectare ) de 10 A. Ca urmare. în sensul ca . actionarea lor este determinata de actiunea voita a unui operator uman ( deoarece nu sunt prevazute cu dispozitive de comanda automata ) . Comanda propriu -zisa ( controlul ) . mono sau trifazati. au curentul nominal ( de conectare.. Prizele cu fise pot fi fara . de regula electrocasnici . 11. .sunt comandate manual.┴ .frecventa de manevra este relativ redusa . aceste aparate au rolul de a conecta si deconecta ( controla ) circuite electrice parcurse de curenti cu valori de regim normal.2. de pe aparat sau de la distanta. sau cu contact de protectie în care caz. au rolul de a alimenta receptori debrosabili. de regula. de la prize bipolare.3.

Comutatoarele electrice asigura posibilitatea unei comenzi mai ample a unuia sau mai multor receptoare de iluminat. curentul nominal de 10 A si o frecventa de conectare( comutatie electrica ) de 30 conectori /ora. necesare alungirii unui curent electric . îndeosebi cel suportat de contactele electrice . pot fi mono . Curentul nominal reprezinta curentul admisibil al caii de curent. Întrerupatoarele electrice pentru comanda receptorilor de iluminat . pentru a sigura protectia impotriva electrocutarii în cazul interventiei la receptorul de iluminat. reprezentând contacte ce se realizeaza prin " introducere" nu au practic capacitate de rupere. bipolare sau duble si comanda individual unul ( mono sau bipolare ) sau doua receptoare de iluminat . O solutie particulara de realizare a unei prize cu fise o reprezinta cuplele. Fiind destinate uzului general. b) Intrerupatoare si comutatoare pentru comanda receptorilor de iluminat. se impune montarea lor numai pe partea dinspre faza. Prizele cu fise . Aceste aparate au tensiunea nominala de 250 V. Prizele cu fise pentru alimentarea receptorilor electrici trifazati au o gama de curenti nominali mai larga ( 6 .63 A ). egala cu valoarea curentului nominal. respectiv 10A. este asigurata pe seama unei anumite viteze de deplasare a .Fisele bipolare se fabrica pentru doua game de curenti 6 A. Capacitatea de rupere.

determinata de energia acumulata într-un resort. Contactele electrice fixe sunt amplasate pe un disc izolator din bachelita. bi sau tripolare . între contactele diferitelor pachete se poate obtine un comutator pachet. pentru comanda în grup a unui numar mare de receptoare de iluminat. din bronz fosforos . Constructiv. b) Intrerupatoare si comutatoare pachet . Prin realizarea unor legaturi exterioare. tensionat de actiunea operatorului uman. acopera gama de curenti nominali ( 25 ÷ 1000 A) si se folosesc pentru punerea si scoaterea de sub tensiune a tablourilor electrice. Aceste aparate electrice de conectare au o forma speciala de realizare.contactului mobil. c) Intrerupatoare si comutatoare cu came . Intre maneta de actionare si axul central se monteaza un dispozitiv de sacadare cu resort care asigura si capacitatea de rupere nominala. actionat de energia acumulata într-un resort. Au tensiunea nominala de 220/380 V . respectiv un întrerupator cu o functie mai complexa ( de ex. sunt solidare cu axul central. comutatorul stea . sunt similare cu cele pachet. care în functie de geometria contorului realizeaza o anumita succesiune de conectare a contactelor. iar cele mobile.triunghi manual ). Capacitatea de rupere egala ca valoare cu valoarea curentului nominal este asigurata pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil . prin suprapunerea pe un ax ( care le si actioneaza) a unor elemente identice . a) Intrerupatoare cu pârghie . precum si pentru alimentarea unor receptori de forta . însa axul central actioneaza o cama . o gama de curenti nominali de ( 16 ÷ 200 A ) si se folosesc în special pentru comanda .

d) Separatoare electrice tripolare .. Capacitatea de rupere egala cu valoarea curentului nominal se asigura tot pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil . In TS . Un motor electric este alimentat de la un tablou electric secundar ( TS).11. nu au capacitate de rupere . circuitul electric poate avea numai aparate de protectie. daca legatura este fixa ( nedebrosabila) .Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice . inversarea sensului de rotatie. sau /si o priza cu fisa în caz contrar. ( AEC) montate pe utilaj direct accesibile celui ce exploateaza respectivul utilaj. astfel încât sa se evite închiderea accidentala a contactelor . oprirea . Realizarea unei anumite functii de comanda. Comanda unui motor electric necesita doua sau mai multe din urmatoarele operatii : pornirea. sunt singurele aparate electrice care au rol numai de separare electrica. .3. se asigura cu aparate electrice pentru comanda . limitarea curentului de pornire. fig. Se construiesc pentru curenti nominali de ( 200 ÷ 1000 A) si se monteaza numai în pozitie verticala. pentru utilajul antrenat de motorul electric. reglarea vitezei.receptorilor electrici. printr-un circuit electric. 11. întrucât deplasarea contactului mobil se face cu viteza de manevrare a operatorului.4.2.

pe utilaj se realizeaza un tablou electric aferent acestuia ( TU ) si care contine si aparate electrice necesare functiei de comanda .acesta nu contine numai motorul electric ( sau motoarele electrice ).3 Datorita complexitatii utilajului.11. de regula . Fig.Fig. ci si alti receptori electrici si .11.4 . ca urmare .

a. produsa de câmpul magnetic determinat de curentul ce strabate bobina B . fig. spre deosebire de celelalte aparate de conectare. parte componenta a circuitului magnetic . .11. cea corespunzatoare lipsei curentului prin bobina. deci numai daca bobina B este conectata la o tensiune U > Ux. fig. bobina se poate repune sub tensiune.4.11.Aparatul electric conceput si realizat pentru a permite comanda unui motor electric este contactorul electromagnetic.5. contactorul electromagnetic are numai o pozitie stabila. este tinuta departat de partea fixa a cicuitului magnetic. Pe seama celor de mai sus rezulta urmatoarele caracteristici ale unui contactor electromagnetic : . datorita deplasarii unei armaturi mobile Am. care asigura conditia Fem ( I ) > Fx . se face numai daca Fem (I) > Fx. Armatura mobila. Pentru a o atrage este necesara o forta electromagnetica Fem . unde Ux este tensiunea ce determina prin B un curent Ix .5.11. Acesta închide sau deschide o serie de contacte de lucru ( CL .b.mentinerea pe pozitia actionat are loc numai daca Ubobina > Ux = Ulimita în functie de tipul schemei de comanda. în mod normal.. Mentinerea pe pozitia excitat. datorita unui resort ( R) .actionarea se asigura prin încadrarea bobinei sale într-o schema electrica de alimentare si comanda . . Fx . sau nu. la revenirea tensiunii cu valori peste Ux . respectiv Am atrasa. fig. Evident.care au capacitate de rupere ) sau auxiliare (CA) .

cu care se asigura pornirea si oprirea motorului. din amonte de CL ) . dublu. se prezinta circuitul electric de alimentare a unui motor electric trifazat si schema electrica de comanda a contactorului electromagnetic.6.11. în cazul în care se foloseste la comanda unui motor electric. cu un buton normal deschis ( P) si altul NI ( O). aferenta circuitului de alimentare din fig. îndeosebi . In acest scop s-a realizat si butonul special PO.7.asigura inclusiv protectia la minima tensiune.7. cu un contact auxiliar ( CA ) al contactorului electromagnetic . deoarece asigura blocarea autopornirii la revenirea tensiunii. si se bazeaza pe inversarea a doua faze .11. cerinta impusa schemelor electrice pentru alimentarea receptorilor de forta. In fig.11.a.a.11. se poate utiliza în cazul în care contactorul alimenteaza receptoare care nu pornesc. 11. la receptoare . fiind necesara automentinerea comenzii P. iar cea din fig.5. necesara atât în reteaua electrica .b.Varianta din fig. .5. protectia la autopornire sau la reducerea tensiunii de alimentare sub valoarea Ux ( prin alimentarea schemei de comanda de la tensiunea de servici. Pentru inversarea sensului de rotatie se foloseste schema de comanda din fig.b. cât si .

fig. în functie de tipul motorului [23] . Pentru motoarele asincrone. Limitarea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron. Reglarea vitezei motoarelor de curent alternativ se poate realiza în limite restrânse sau mai largi. cu rotorul în scurtcircuit.11. decât în limitele variatiei alunecarii cu sarcina la arborele motor. pe reteaua electrica de alimentare. nu este posibila reglarea vitezei.5 a sistemului electric trifazat de alimentare. de catre curentul de pornire al .8. datorita caderii mari de tensiune determinate. utilizate pe scara larga în actionarile electrice.Fig. este necesara atunci când nu se asigura tensiunea minima la bornele altor motoare aflate în sarcina.11..

11.6 . Într-o asemenea situatie.respectivului motor. daca cresterea sectiunii retelei nu este avantajoasa Fig. cumulata si cu caderea de tensiune determinata de curentii de sarcina ai motoarelor aflate în functiune ( mai mare de 12 %) .

atunci se reduc caderile de tensiune prin reducerea curentului de pornire al respectivului motor electric ( MP1 ..Fig..c.9. fig. reducerea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit este posibila . conectarea celor trei înfasurari în stea . În fig.11. Reducerea tensiunilor aplicate unui autotransformator. fie prin conectarea înfasurarilor la pornire si pentru o durata Δt.9 c.11.11. fie prin reducerea tensiunii aplicate înfasurarilor. fig. executat .8. MP2 ). 11. fie prin introducerea unor impedante de pornire ( Zp ) fig. se realizeaza cu un comutator stea triunghi manual..b.10.11.a. în stea. iar apoi în triunghi .d. In principiu.c.11. economic.10. fig.8.7.11. si apoi în triunghi. fig.b.

Fig.9 . 11. 11.8 a) b) c) d) Fig.

Trecerea din conexiunea stea în cea triunghi dupa un Δt ( necesar reducerii curentului de pornire pâna la valoarea ce determina reducerea caderilor de tensiune la valorile admisibile) în cazul comutarii manuale nu asigura o apreciere judicioasa a valorii lui Δt .a) b) Fig.11 dintr-un întrerupator pachet pe care se executa si o serie de legaturi suplimentare.10 c) Fig. se foloseste .11.Din acest motiv.11.

iar prin închiderea contactului sau 3CL1 se pune sub tensiune 1CL si Rt .11.b. care conecteaza înfasurarile în triunghi. pentru functionarea în regim normal ( de durata ). fig. de catre contactul Rt1 normal închis cu temporizare la deschidere. cât si în triunghi.11.triunghi realizat cu trei contactori electromagnetici.9. o precizare foarte importanta : limitarea curentului de pornire prin conectarea înfasurarilor în stea si apoi . ( 0. Rt1 se deschide.9. motorul porneste în stea . La apasarea butonului P . în triunghi . este necesara o schema de comanda pentru cei trei contactori electromagnetici. Se impune .11. Autotransformatorul de pornire se poate utiliza atât în cazul pornirii motoarelor electrice a caror înfasurari sunt conectate în regim normal în stea . cu ajutorul releului de timp Rt . si ca urmare.d. fig. se foloseste si în cazul utilizarii autotransformatorului de pornire.6 U ) aceasta .. se pune sub tensiune 3CL . utilizând comutatorul stea triunghi sau autotransformatorul de pornire este de ori .11.11. care .9. fig. fig.9.d. scoate pe 3CL de sub tensiune.11. Prin contactele 3CL2 si 2CL1 se asigura interblocarea între 3CL si 2CL pentru a evita punerea simultana a lor sub tensiune . Diminuarea tensiunii aplicate unei înfasurari. In acest caz. simultan începe masurarea timpului de conectare în stea . este posibila numai la motoarele care sunt proiectate sa functioneze în regim normal cu înfasurarile conectate în triunghi . ceea ce ar produce un scurtcircuit trifazat la bornele motorului. Dupa Δt. iar prin 3CL2 si 1CL1 se pune sub tensiune contactorul electromagnetic 2CL .comutatorul stea .11.d. fig. asigura aprecierea corecta a lui Δt . însa . Schema de comanda din fig.11.

reprezinta un punct slab creat în mod intentionat . care asigura protectia împotriva suprasolicitarilor termice prin autodistrugerea .5.12 Aparatele electrice de conectare de protectie utilizate în retelele electrice de joasa tensiune sunt :.11. Sigurantele fuzibile . Aparatul electric de conectare de protectie are rolul de a deconecta un circuit sau coloana electrica când acestea sunt parcurse de un curent de suprasarcina sau de defect care ar depasi limita stabilitatii termice sau electrodinamice a elementului de retea aflat în aval de locul sau de montare si în amonte de un eventual alt aparat de conectare de protectie fig.sigurantele fizibile .2. Fig. 11.fiind si tensiunea minima de mentinere a armaturii unui contactor electromagnetic.întrerupatoarele automate . . 11.12. Aparate electrice de conectare de protectie .

b) solutia constructiva :. prin fuziune termica. care reprezinta calea de curent a sigurantei si se caracterizeaza printr-un anumit curent nominal. furci . . respectiv o camera de rupere a arcului electric. se asigura o anumita capacitate de rupere.lor.cu . Fig.mignon .auto .de uz casnic .a Datorita diversitatii mari a receptorilor electrici de joasa tensiune..11. .cu filet ( normale ).semiindustriale . c) dupa capacitatea de rupere : . . Prin introducerea fuzibilului într-un port-fuzibil ( patron .11.mica ( auto. fig. industriale.13.a). Elementul care se autodistruge termic este fuzibilul. mignon ) . .13. ceea ce a impus clasificarea lor din mai multe puncte de vedere si anume : a) dupa domeniul de utilizare : . caracteristicile sigurantelor fuzibile sunt foarte diverse.

13.b(1) .b( 2) .13. Sigurantele fuzibile cu caracteristica de topire lenta .ultrarapide . casnic si industrial) .rapide. . cele rapide în cazul unor sarcini constante si cu probabilitatea redusa de defect..11. -cu mare putere derupereMPR(de uz industrial ).lente.11. iar cele ultrarapide în cazul protejarii unor receptori care practic nu au inertie termica ( elemente semiconductoare ).medie (cu filet. se folosesc pentru protectia circuitelor si coloanelor care pot fi parcurse de sarcini cu socuri (pornirea motoarelor) .13.11.b(3). fig. fig. d) dupa caracteristica de topire ( fuziune ) : . fig.

3 ÷ 1.6 ) .3.13.Fig.b Pentru sigurantele fuzibile se defineste curentul limita ( Il ) a carui valoare este Inf : ( 11.13.) Il = ( 1.

se pune problema vitezei cu care se întrerupe a curentul electric. respectiv mai mica în punctul în care se doreste initierea arcului . In cazul unui material de umplutura greu fuzibil. determinând stingerea rapida a arcului electric. se depun pe acesta.13. fig. în conditiile în care arcul electric se initiaza în centrul de greutate al patronului.în cazul fuzibilelor cu diametre mici. în cazul deconectarii sarcinilor inductive cu sigurantele fuzibile. care în stare calda se topeste si devine agresiv pentru materialul din care este realizat fuzibilul.11. acesta se topeste odata cu fuzibilul. Capacitatea de rupere a sigurantei fuzibile depinde de performantele camerei de stingere ( patron) respectiv de natura materialului de umplutura. Daca materialul de umplutura este usor fuzibil.a. iar vaporii metalici ai arcului electric se împrastie printre granulele materialului de umplutura si se racesc. . Aceasta depinde de caracteristicile materialului de umplutura din camera de stingere a arcului ( patron ). . se realizeaza o sectiune variabila. O problema specifica comutatiei circuitelor electrice care au sarcini inductive o reprezinta limitarea supratensiunilor de comutatie. reducându-si astfel sectiunea. în centrul de greutate al patronului o pastila de aliaj eutectic.în cazul fuzibilelor cu sectiune mai mare . Pentru asigurarea acestei conditii se impune stabilirea punctului de initiere a arcului electric astfel : .11.si pe care fuzibilul trebuie sa-l suporte cel putin o ora .13. care sunt cu atât mai mari cu cât variatiile de curent sunt mai mari si mai rapide ( Ldi / dt ) . fig. Ca urmare. acesta nu se topeste odata cu fuzibilul.

Aparatele electrice de protectie (RELEELE) cu care sunt echipate întrerupatoarele automate de joasa tensiune sunt : .releele termice ( RT ) . . în urma actionarii unei sigurante fuzibile. deoarece asigura protectia la suprasolicitari termice sau electrodinamice prin deconectarea circuitului. dispare sursa de caldura.releele electromagnetice ( REM ) . Pentru reducerea supratensiunilor . trebuie sa primeasca o comanda de la un aparat electric de protectie. . împreuna cu patronul. Prin stingerea arcului electric. se impune înlocuirea elementului sau fuzibil. ceea ce determina întreruperea curentului în doua trepte. ce se poate îndeparta când fuzibilul este topit . materialul se raceste redobândindu-si calitatile electroizolante si ca urmare întrerupe lent curentul din circuit si reduce substantial supratensiunile . Pentru ca aparatul de conectare cu capacitate de rupere adecvata sa se deschida automat. Topirea elementului fuzibil este indicata cu un semnalizator. indentifica si localiza un regim de defect si de a transmite comanda aparatului de conectare. stingerea arcului electric . (RELEU) care are rolul de a sesiza. Evident. . ca urmare. Intrerupatorul automat reprezinta aparatul de conectare de protectie propriu-zis. unul cu o rezistenta electrica de 30 de ori mai mare decât fuzibilul normal.releele de minima tensiune ( RU ) .stare în care devine bun conducator de electricitate. cu un aparat de conectare cu capacitate de rupere corespunzatoare. asigurând trecerea curentului si . unele sigurante fuzibile folosesc doua fire fuzibile în paralel. iar reconectarea se poate face practic imediat si de mai multe ori .

Comanda de închidere sau deschidere se transmite asupra macanismului de zavorâre ( MZ ) al dispozitivului de actionare. 11. este prezentata în fig. 11. . Schema electrica de principiu a unui întrerupator automat.14. cu ajutorul unor butoane de comanda ( BD. în varianta cea mai complexa. cu linie întrerupta actiunea mecanica a RT . Bi ).Aparatul de conectare al unui întrerupator automat ( IA ) este astfel realizat încât ramân stabil pe ambele pozitii ( închis/deschis ) prin zavorâre mecanica.14 în care cu AC s-a marcat aparatul de conectare. Fig. iar cu ED si Ei. Energia necesara actionarii contactului mobil ( cu o foarte mare viteza de deplasare ) se înmagazineaza într-un set de resoarte care sunt armate manual sau cu un motor electric ( M ). RU si REM asupra mecanismului de zavorâre. cu DA dispozitivul de actionare. electromagnetii cu care se asigura comanda de la distanta a IA .

din motive ce nu sunt proprii elementului acopera în primul rând gama de curenti nominali de la ( 6-4000 ) A.Comanda manuala. . este posibila prin intermediul câte unui buton care actioneaza direct asupra Mz . rezulta din suprapunerea caracteristicii releului termic cu cea a releului electromagnetic. > Ip REM . Intrerupatoarele automate pot avea sau nu releu de minima tensiune astfel : -cele destinate protejarii motoarelor electrice au RU . Intrerupatoarele automate se produc într-o gama larga de variante care tensiunii si eventuala ei reaparitie. la disparitia protejat.deoarece nu trebuie sa se întrerupa calea de alimentare cu energie. iar REM are o caracteristica de actionare independenta . fig.cele destinate protejarii coloanelor electrice si in special RED nu au RU .15. sau este blocat. precum si diferite echipari cu relee si dispozitive de actionare . Caracteristica de actionare a unui întrerupator automat.) unde Ip REM este valoarea la care a fost reglat sa îsi atraga armatura mobila. pentru a asigura evitarea autopornirii . RT nu actioneaza deoarece are un timp de actionare mai mare decât cel al REM . Releul termic ( RT ) are o caracteristica de actionare dependenta de curent ( similara cu cea a unei sigurante fuzibile ).15. .11. In domeniul de actionare al REM.4.11. de pe întrerupatorul automat a aparatului de conectare ( AC ). fig. respectiv actioneaza daca : I ( 11.

Fig. valoare ce parcurge elementul bimetal în regim functionare .05 Ir a curentului de sarcina nu trebuie sa actioneze timp de doua ore . normal de . .11.la o valoare de 1. pornit din starea initiala rece .curent de reglaj (Ir) care tine seama de suprasarcinile din circuit si asigura urmatoarele cerinte : .6 Ir actionarea se produce dupa cel mult 2 minute.la o valoare de 1.la o valoare de 1.2 Ir . actionarea se produce dupa 2 ore pornind din starea initiala rece .curent de serviciu. pornind din starea calda.15 Releele termice cu care se echipeaza un IA are urmatoarele caracteristici: . .

fig. In primul rând. iar siguranta fuzibila cu mare capacitate de rupere asigura ruperea curentilor de scurtcircuit. Prin asocierea unui contactor electromagnetic cu relee termice sau electromagnetice . fig. se obtine un aparat de conectare de protectie . contactorul cu relee nu este un aparat de conectare bistabil. fiind utilizate pentru protectia transformatoarelor si a generatoarelor electrice .16.11. contactorul cu relee asigurând conectarile de regim normal si de suprasarcina. pentru a asigura cerintele unei IA. . Intrerupatoarele automate cele mai des utilizate sunt : .11.Intrerupatoare automate USOL ( ISOL ) care acopera gama de curenti ( 100 . Din acest motiv. . nu are capacitatea de rupere necesara întreruperii unor curenti de scurtcircuit .17 b.- la o valoare de 6 Ir ( specific pornirii motoarelor electrice ) actionarea se produce dupa ( 2 ÷ 5 ) secunde .4000 )A si care au o mare capacitate de rupere . contactorul electromagnetic fiind conceput pentru comanda unor receptoare.800 )A . fig.11.17 a. liniilor . Contactoare cu relee . se asociaza contactorul electromagnetic echipat numai cu relee termice cu o siguranta fuzibila tip MPR. dar care asigura doar partial caracteristicile unui întrerupator automat . aparatele de protectie actionând asupra aparatului de conectare la nivelul schemei de comanda . In al doilea rând.Intrerupatoare automate OROMAX pentru ( 500 . în domeniul de actionare al RT.

b) . Aparate electrice de masura .17. 11.11.a) Fig.2.6.

este necesar ca între instrumentele electrice de masura amplasate în puncte sau camere de comanda si marimile electrice de masurat cu valori mari si . Prin interpretarea si combinarea acestor marimi se obtin valori ale altor marimi ( puteri. Marimile de baza necesare în conducerea operativa si controlul sarcinii sunt : . sau au valori mari.curentul electric ce strabate anumite elemente ale retelei . Ca urmare.Cunoasterea de catre personalul de conducere si deservire operativa . ce nu pot fi direct accesibile unui instrument de masura. etc. defazaje. a cerintelor ergonomice si de design al camerelor de comanda aceste instrumente si echipamente de masura sunt parcurse de curenti cu valoare limitata sau sunt expuse la tensiuni cu valoare redusa si cu dimensiuni relativ mici . marimile electrice de masurat ( U. precum si de catre consumatorii de energie electrica a valorilor marimilor electrice ce caracterizeaza regimul normal sau de defect al unei retele electrice este absolut necesara. De regula. impedante. ( masurarea ) nemijlocita a acestor marimi se asigura cu instrumente sau echipamente de masurare.) Determinarea. Pe seama principiului de functionare.tensiunea electrica în anumite puncte ale retelei . I ) nu sunt accesibile în camerele de comanda. .

cu conditia conservarii puterii tranzitate S. I1 . în primar. însa . tensiune si curent.5. transforma valorile componentelor puterii. neaccesibile direct instrumentelor electrice de masura si nici supravegherii directe ( la fata locului ) la valori direct masurabile si accesibile în puncte si camere de comanda. la U2 . se impune o conditie axiomatica pentru un aparat electric de masura . sa existe.existente în retelele electrice ( interioare sau exterioare ) este necesar sa se introduca aparate electrice de masura. fig.18.6. cu valori mari . I2 . de la U1 . asa cum este cunoscut. sunt transformatoarele electrice [23]. Acestea au rolul de a modifica valorile reale ale marimilor electrice. " sa nu introduca erori ". iar în sens tehnic. în secundar. poate fi masurata prin intermediul tensiunii : U2 ( 11. Ca urmare.11. care în sens figurativ ar însemna.) Se poate considera ca tensiunea U1 .) unde k este raportul de transformare. transformatorul electric de forta . Însa. dar sa se comporte ca si cum nu ar fi . Aparatele electrice cu care se pot modifica valorile marimilor electrice. datorita caderilor mari de tensiune între = U1 I1 / I2 = U1 / k . S = U1 I1 = U2 I2 ( 11.

respectiv. de erori în limitele acceptate în domeniul masuratorilor electrice. Ca urmare. în primar. este similar cu un transformator de forta. aceasta egalitate aproximativa nu este acceptata în domeniul masurarii unor marimi electrice. însa în secundar nu are ca sarcina receptori propriu-zisi. a fost necesar sa se conceapa transformatoare electrice cu care sa se reduca valorile marimilor electrice. la tensiunea retelei. în principiu.18. tensiune si curent. la valori direct accesibile instrumentelor de masura. . însa. ci instrumente de masura a tensiunii ( numite tip voltmetru) .Fig. fiind expus. acestea sa aiba clase de precizie similare cu ale instrumentelor de masura. masurarea lui I2 prin intermediul lui I1 este cu atât mai putin posibila. care în distributia la tensiune constanta este specific fiecarui element al unei retele sau receptor electric.11. Pentru a masura curentul electric. U1 si U2 . reducere afectata. Transformatorul de masura de tensiune Acest transformator.

( Din aceste conditii rezulta ca asigurarea unei anumite clase de precizie pentru un transformator de masura de tensiune ( TT) . valoarea echivalenta a impedantei de sarcina zSTT . foarte mici si zμTT foarte mari) . si a cerintelor de calitate privind valoarea tensiunilor U2V1 .I2TT sa aiba valori cât mai mici.19. va functiona la o anumita clasa de precizie .z1TT .Pe seama schemei electrice echivalente tip cuadripol (T). z2TT .) ceea ce impune ca : .) Pentru ca U2V sa reproduca cât mai exact valoarea tensiunii U1 .sa aiba valori cât mai mici .caracteristicile proprii ale TT.7. .( z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT ) 11. respectiv impedantele de intrare ale instrumentelor de masura sa fie cât mai mari având în vedere ca acestea se conecteaza în paralel .caracteristicile instrumentelor electrice de masura conectate în secundar.11. ( z1TT . . respectiv. . este necesar ca : z1TT ( I1TT + IμTT ) + z2TT I2TT = 0 ( 11.11. deci zμTT sa fie cât mai mare . depinde de doi factori : . în functie de valoarea impedantei de sarcina. în raport cu tensiunile de care sunt determinate ( U1 . Practic STT. U2V2 . fig. impunându-se conditia : . U2 ) rezulta : U2V = U1 . z2TT.IμTT sa aiba valori cât mai mici.

în functie de raportul de transformare al TT.0. Transformatorul de masura de curent . indiferent de valoarea tensiunii nominale din primar. scala instrumentului de masura se marcheza corespunzator. respectiv cu o putere nominala foarte mica ( de ordinul VA ) . iar pe de alta parte. sunt necesare unele restrictii în exploatarea acestuia : . ceea ce permite utilizarea unei game restrânse de instrumente de masura. Fig.) < zSTT < zCP unde zCP este impedanta corespunzatoare unei anumite clase de precizie.25 zCP ( 11.mentinerea unui regim de încarcare care sa tinda catre functionarea în gol. evitarea distrugerii datorita suprasolicitarilor termice . Fiind un transformator electric special. . pentru a asigura. Particularitati în exploatarea TT . Valoarea tensiunii din secundarul transformatoarelor de masura de tensiune este de 100 V. Evident.19.evitarea producerii unui scurtcircuit în secundar.11.9. care ar echivala practic cu distrugerea instantanee a acestuia . pe de o parte functionarea într-o anumita clasa de precizie.

anumite conditii .valoarea curentului din secundar. trebuie sa asigure modificarea (reducerea) valorii unui curent (din primarul sau) la valori direct accesibile instrumentelor de masura în urmatoarele conditii : . .18. .). respectiv.primarul TC.11. conform ( 11. fiind conectat în serie. In valori raportate la primarul TC : . fig. nu trebuie sa depinda de valoarea impedantei instrumentelor de masura conectate în serie ( pentru a fi parcurse de aceeasi valoare a curentului ) . ( I2TC ). rezulta ca parametrii echivalenti ai unui TC trebuie sa îndeplineasca.valoarea curentului din primarul sau (I1 ) . nu este determinata de valoarea curentului din secundarul sau ( I2TC ) . valabila pentru orice tip de transformator. .impedanta echivalenta a transformatorului de masura de tensiune (TC).5. nu este conectat la una din tensiunile retelei electrice. fig. Pe seama acestor conditii si a schemei echivalente ( cuadripol T ). montat în serie pe un element al retelei electrice trebuie sa fie practic nula pentru a nu modifica valoarea curentului pe care trebuie sa-l transforme în scopul masurarii acestuia .20. pe el rezulta o cadere de tensiune ΔUTC = zTCI1.la rândul lor.fiind un transformator coborâtor de curent. rezulta ca este simultan si ridicator de tensiune.Acest transformator.11. .

respectiv I1 va avea o valoare mica. în exploatarea TC trebuie exclusa ramânerea în gol a secundarului acestuia . Din acest motiv. (fig. devine curent de magnetizare. echivalenta cu distrugerea acestuia .18. Din egalitatea : . cu valori determinate de zsarcina. ( Fig.20. I1 are aceeasi valoare determinata de zsarc. ceea ce determina o suprasaturare magnetica a circuitului magnetic.11. si ca urmare.).11.) ( însa cu mentiunea ca indiferent de valorile lui I2TC . daca TC este în gol : I1 = IμTC 11.) dar nu în sensul cunoscut la celelalte transformatoare.11.11.11. ci în sensul ca tot curentul I1 . egala cu IμTC .I1 = I2TC + IμTC = ct 11. fig.10. al TC.

zμTC ≈∞ ) .) rezulta : (11.) = z1TC + z1TC ≈ 0 Deci pe lânga parametrii de calitate ai transformatorului de masura de curent ( z1TC .) este necesar ca : IμTC = 0 zμTC →∞ (11.) Din expresia impedantei echivalente a TC : I2 = I1 zTC (11.14. pentru o transformare cât mai exacta a curentului din primar.) Deci pentru ca I2 = I1 este necesar ca : z2TC + zSTC = 0 (11.17.16. este necesar ca instrumentele de masura montate în serie.z 'TC I1 = IμTC zμTC = I2TC ( z2TC + zSTC ) (11.13.10.11. z2TC = 0 .) iar din (11. în secundarul unui TC sa aiba impedante de intrare cât mai mici ( sa fie tip amper ). .15.) rezulta si pentru (11.

fig. In cazul TC. care depinde de valoarea impedantei sale de sarcina. fig. fiecarei clase de precizie îi este specifica o anumita impedanta ( ZCP ). la bornele acestuia se se regaseste tensiunea . .) 0 = k ΔUTC = I1 / I2TC ΔUTC . montate în exterior sau în locuri greu accesibile se recurge la blocuri de încercare Bi.21. : U2 (11.la ramânerea în gol a secundarului TC. nu determina o suprasolicitare termica semnificativa a acestuia.) pentru încadrarea în respectiva clasa de precizie Particularitati în exploatare .11.21.18. . în cazul TT. este exclusa ramânerea în gol a secundarului unui TC .9. .corelarea permanenta a clasei de precizie a instrumentelor de masura cu clasa de precizie a TC . zSTC = 0. decât .asa cum s-a demonstrat . aceasta eventualitate este cu mult mai posibila în cazul TC. înlocuirea unui instrument echivaleaza cu întreruperea circuitului. înainte de a se interveni în circuitul alimentat de acesta . când se intervine la instrumentele de masura. regimul de scurtcircuit al unui TC. distributia fiind în serie.Ca urmare. de exemplu. respectiv conditia ( 11. deoarece în secundarul TC.11. care permit scurtcircuitarea secundarului. si în cazul TC . Deoarece. Pentru a se evita aceasta eventualitate. TC de interior ( usor accesibile ) sunt prevazute cu posibilitatea scurtcircuitarii secundarului.

este cu atât mai mare cu cât curentul nominal al secundarului este mai mic ( raport de transformare mai mare ).). în cazul unor circuite mai lungi în secundar se aleg TC cu 1A . .2. denumite ca secundare. Aparate electrice pentru control si observare .11.curentul nominal al secundarului transformatoarelor de masura de curent este de regula 5A . Aceste activitati se realizeaza atât cu aparate electrice montate direct în circuitele primare. care poate avea valori de ordinul zecilor de volti. masura. ceea ce permite interventia directa si fara riscuri a personalului de întretinere) .1. ( în conditiile în care . devenind periculoasa. .21.Fig. 11. automatizare. semnalizare. Aceasta tensiune (11. cât si cu o serie de scheme electrice de control. dar asigura buna exploatare a acesteia. în sensul ca nu fac parte din reteaua electrica primara . considerata ca element primar. în scopul asigurarii exploatarii unei retele electrice. în regim normal este practic nula.2. Asa cum s-a subliniat în paragraful 11. sunt necesare activitati de control si observare a acesteia.18.7.dar care au dezavantajul mentionat mai sus.

Reprezentativ este butonul dublu de pornit (P). e) .aparate electrice de executie. urmarind valoarea unei anumite marimi. aceste aparate electrice se pot grupa astfel : a) .aparate electrice de amplificare. manuale sau automata care . care permit darea unei comenzi.aparate electrice de semnalizare si avertizare . c) .. Din punct de vedere a rolului functional. si un circuit de executie ( actionarea unui aparat electric de conectare sau protectie ). .aparate electrice de control. a) Aparate electrice de control . oprit (O) adecvat comenzii contactoarelor electromagnetice. transmit o comanda la depasirea unei valori de prag de catre aceasta .instrumente electrice de masura .In cadrul acestui paragraf se prezinta aparatele electrice cu care se realizeaza aceste scheme electrice secundare. b) . care realizeaza legatura între o schema secundara expusa la curenti de valori mici.butoane de comanda se folosesc pentru comanda manuala a unor aparate electrice de conectare. respectiv comanda este scurta. In unele situatii au caracter de servomecanisme. care sunt fara retinere. d) . care permit multiplicarea unei informatii ( pozitia unui aparat electric ) sau a unei comenzi . egala cu durata mentinerii în pozitia apasat.

22. . Contactul mobil al unui microîntrerupator. specifice întrerupatoarelor automate. Pentru o cheie de comanda ( asemanatoare constructiv cu un întrerupator cu came ). se folosesc pentru închiderea si deschiderea unor circuite ( cu scopul de comanda a unui aparat de executie) când este depasita limita a unei coordonate ( distante ). . pârghie. se elaboreaza si diagrama de comanda ce reda dependenta dintre pozitia mânerului de actionare si pozitia contactelor. bila ).chei de comanda .microîntrerupatoare. fac parte din categoria aparatelor cu caracteristica discontinua ( tip releu ) . Unele chei de comanda au inclusa o lampa de semnalizare cu mânerul de actionare . se folosesc pentru transmiterea de comenzi complexe. . deoarece variatia marimii electrice de intrare determina doar o variatie în salt a marimii de iesire ( totul sau nimic ) Fig. 11.Pentru comenzi permanente se folosesc butoanele cu retinere eventual si cu lampa inclusa care sa " memoreze " ultima comanda efectuata . este actionat de un mecanism cu resort sau lamela elastica. relee electrice . actionata direct sau cu elemente cinematice ( rola. având avantajul memorarii ultimei comenzi si a unui numarului mare de contacte. limitatoare de cursa .

dependente de curent .dupa caracterul marimii de intrare . Valoarea marimii de intrare pentru care se produce actionarea ( pornirea releului ) xip este mai mare decât valoarea lui xi .Fig 11. la care contactul mobil este actionat de sageata determinata de temperatura la care este încalzit un element bimetal de care caldura produsa de curentul supravegheat. asemanatoare cu a unei sigurante fuzibile. Ca urmare. pentru care are loc revenirea xir în starea neactionat . este necesara o grupare a lor astfel : ..de timp . .dupa caracteristica de actionare .de tensiune . iar .de curent . Datorita gamei foarte largi de relee electrice. celelalte relee electrice au o functionare asemanatoare cu a unui contactor electromagnetic. releul de curent cu bimetal va avea o caracteristica de actionare dependenta de curent.22.de putere .dupa natura marimii de intrare .de curent continuu .de curent alternativ .independente de curent Cu exceptia releului termic cu bimetal.

22.cele a caror actionare este determinata de forta electromagnetica.11. au ca marime de intrare un curent sau o tensiune sau combinatii ale acestora. iar actionarea contactelor lor se produce cu o anumita întârziere ( temporizare ).electromagneti de actionare . totul sau nimic . relee intermediare necesare în asigurarea selectivitatii actionarii unor aparate electrice de conectare de protectie sau a desensibilizarii fata de anumite perturbatii ( socuri de sarcina). vor avea o caracteristica de actionare independenta. Releele electrice de timp. pentru a fi expuse curentului. sau a amplificarii unei marimi de comanda ( servomecanism ). . strict determinat de valoarea tensiunii ce se aplica bobinei releului. semnalizare. dar sunt actionate tot de o forta electromagnetica determinata de un curent. Releele de curent au bobina de actionare tip amper. fig. Acestea sunt de regula. În acest caz. de tipul. au bobina de actionare de tip volt. montându-se în serie. O forma speciala de realizare a electromagnetilor. o reprezinta electroventilele. ca elemente de actionare în scopul transmiterii unei comenzi manuale. . curentul suportat de bobina electromagnetului (element de comanda ) este mult mai mic decât cel suportat de contactele electromagnetului(element comandat ). Releele de tensiune. b) Aparate electrice de executie . marime de intrare ce determina actionarea. sunt folositi în scheme secundare de comanda . utilizate în controlul unor circuite parcurse de fluide sau de gaze.

indicatoare de pozitie . etc. Este cazul separatoarelor . In urma avertizarii acustice.a. .23.lampi de semnalizare. actionarea unor aparate electrice de protectie. d) Aparate electrice de semnalizare si avertizare . pe lânga amplificarea curentului (sau a puterii ) de comanda ( în cazul servomecanismelor ) este necesara si multiplicarea unor informatii sau comenzi. se folosesc pentru semnalizarea pozitiei aparatelor electrice de conectare cu doua stari. fig. . generale.hupe de semnalizare . Este cazul folosirii unor relee intermediare care au mai multe perechi de contacte ce permit multiplicarea pozitiei unui aparat electric de conectare.11.11. sau a unei comenzi. folosite pentru avertizarea acustica a unor regimuri anormale sau de defect. b.23. utilizate pentru semnalizarea optica a pozitiei unor aparate electrice de conectare.c) Aparate electrice de amplificare . operatorul uman va indentifica semnalizarea optica locala realizata cu lampi de semnalizare. fig. .

Indicatorul de pozitie . care fiind comandate numai manual. e) Instrumente electrice de masura . Când nici o bobina nu este sub tensiune lamela indicatoare se pozitioneaza la 450 . fig. fig. 11. care actioneaza fiecare o aceeasi lamela indicatoare : una dintre ele o mentine permanent într-o pozitie. direct sau prin intermediul aparatelor electrice de masura ( transformatoare electrice de masura ).fiind necesara semnalizarea distincta a fiecarei stari .24 pozitie perpendiculara pe prima. . 11. 11.11.b. folosite la masurarea nemijlocita a marimilor electrice. are doua bobine. Intrerupatoarele automate se pot afla în aceeasi pozitie ( de ex. au doar doua stari corespunzatoare pozitiei închis sau deschis a contactului mobil.c.24. deschis ) ca urmare a doua tipuri de comenzi : manuala ( deconectat manual ) sau automata ( deconectat automat).24.24.a. fig. iar cealalta într-o Fig.electrice . Principiul de functionare si caracteristicile instrumentelor electrice de masura se prezinta în [35] .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->