Sunteți pe pagina 1din 1

Teste pentru fier: Intr-o analiză generală toţi ionii de Fe3+ sînt reduşi la Fe2+ de H2S sau

TA. Testul pentru starea de oxidare a fierului trebuie făcut pe proba originală.

Testul pentru Fe2+: se dizolvă un cristal de K3[Fe(CN)6] în cca 20 picături de apă. Se


adaugă o picătură din această soluţie la o picătură din soluţia de analizat.
O culoare albastră sau un precipitat albastru de KFe[Fe(CN)6] indică prezenţa Fe2+. Dacă
soluţia devine verde, înseamnă că s-a folosit prea multă fe- ricianură, astfel încît culoarea sa
galbenă a mascat-o pe cea albastră. în acest caz, se adaugă o picătură de fericianură la 5
picături de apă distilată, se agită şi se foloseşte reactivul pentru a încerca testul din nou. Şi alţi
ioni dau precipitate colorate cu acest reactiv, dar numai Fe2+ formează un precipitat albastru.

Testul pentru Fe3+: se dizolvă cîteva cristale de NH4NCS în puţină apă şi se adaugă 1,2
picături din reactiv la soluţia de cercetat.
O culoare roşie densă de FeNCS indică prezenţa Fe3+. Culorile roz sau roşu deschis sînt
cauzate de urmele de fier, o impuritate obişnuită în reactiv. Toate soluţiile vechi de Fe2+ conţin
Fe3+, deoarece Fe(II) este uşor oxidat de oxigenul din aer.

Testul pentru nichel: se diluează o picătură din soluţia de cercetat cu cîteva picături de apă
şi se adaugă apoi NH3 15 M pînă.ce soluţia devine puternic alcalină. Se filtrează. în filtratul
obţinut se adaugă cîteva picături de soluţie de dimetilglioximă. Formarea unui precipitat roşu
intens de dimetilglioximat de nichel indică prezenţa nichelului.

Testul pentru mangan: se testează o picătură de soluţie pentru Cl - prin aci- dulare cu acid
azotic şi apoi se adaugă soluţie de AgNO3.
1. Dacă ionii de clorură sînt absenţi, se adaugă o picătură de HNO3 16 M şi un vîrf de
spatulă de bismutat de sodiu. Se filtrează. Culoarea violetă ă MnO4- indică existenţa
manganului.

2. Dacă sînt prezenţi ionii de clorură, se adaugă soluţie de AgN03 pînă ce nu se mai
formează precipitat. Apoi se testează soluţia cu HNO3 şi bismutat de sodiu ca mai înainte.

Testul pentru cobalt: la o picătură de soluţie acidă se adaugă cîteva picături de apă şi 1-2
cristale de NH4NCS. Dacă apare o culoare roşie — (FeNCS2+), se adaugă NaF solid, cîte puţin,
pînă ce dispare culoarea. Se adaugă apoi 5-10 picături de soluţie de NH4NCS în alcool-eter.
Un strat superior albastru conţinînd Co(NCS)42- indică prezenţa cobaltului. Un strat superior
verde indică prezenţa unei concentraţii mici de Co sau de NCS . Dacă nu este distinctă
culoarea sau se decolorează cînd se agită soluţia, se adaugă o spatulă de NH4NCS solidă. Dacă
se obţine o culoare roşie se adaugă mai multă NaF. O culoare închisă, verde întunecat, poate fi
cauzată de prezenţa ionilor de Cu2+; se adaugă o picătură de SnCl2 pentru a reduce Cu(II) la
Cu(I).

Testul pentru zinc: la o picătură de soluţie de cercetat se adaugă NaOH 6 M pînă ce soluţia
este bazică şi apoi se adaugă un exces de 1-2 picături. Pe o

79