Sunteți pe pagina 1din 15

2006

TURISMUL URBAN

1
1) Consideratii teoretice

Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase, pentru vizitarea


acestora sau pentru unul din urmatoarele motive:
- vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice, arheologice, castele,
monumente, edificii religioase, parcuri etc);
- vizitarea muzeelor;
- participarea la evenimente culturale : spectacole de opera, balet, teatru, concerte,
festivaluri culturale, de muzica, sarbatori traditionale, expozitii, targuri etc;
- turism industrial si tehnic: baraje, viaducte, tunele, poduri, ansambluri arhitectonice
urbane etc.

Potrivit unor alte opinii, turismul urban include activitati de tipul:


- turism recreativ, legat de aspecte specifice ale zonelor urbane;
- turism de afaceri, legat de mediul economic, social si cultural al oraselor;
- turismul de conferinte, legat de infrastructura disponibila si de imaginea oraselor.

Aproape 80% din populatia Europei locuieste in orase, ceea ce face ca turismul
urban in Europa sa fie de importanta vitala. Aceasta forma de turism a capatat o alta
abordare si o importanta crescuta incepand cu anii 1980. Astfel, nu putem vorbi de
un nou tip de turism, ci de o renastere a turismului urban, ceea ce a condus la o
echilibrare a fluxurilor turistice dintre nordul si sudul Europei. Orasele sunt locurile
unde sunt concentrate majoritatea activitatilor sociale, economice si culturale.
Numerosi factori au jucat un rol fundamental in acest sens:necesitatea de a reabilita
centrele istorice ale oraselor, actiunile culturale de mare amploare si diversificate,
interesul consumatorilor pentru trecut si dezvoltarile urbane etc.
Faptul ca oameni intreprind calatorii mai multe, dar de scurta durata si a cresterii
generale in mobilitate au ajutat de asemenea la construirea turismului urban la nivel
mondial. Diversificarea ofertelor este sustinuta de catre fortele de decizie politica,
care au interesul de a promova turismul cultural, deoarece acesta reprezinta un facor
cheie in dezvoltarea economica, aducand bunastare si ocuparea fortei de munca.
Astfel, turismul poate fi vazut ca o politica de dezvoltare urbana, care combina o
oferta competitiva, capabila sa satisfaca cerintele turistilor, cu o contributie pozitiva la
dezvoltarea oraselor si bunastarea rezidentilor.
Turismul urban poate fi privit si ca rezultat al mobilitatii populatiei, pentru care
orasele au devenit puncte de posas inevitabile. Este de asemenea rezultatul
schimbarilor comportamentale care au transformat orasele in centre culturale si locuri
de relaxare, unde oamenii pot face cumparaturi, manca, sau petrece timpul in piete si
alte locuri publice. In 1990, G.J. Ashworth si J.E. Tunbridge au ajuns la concluzia ca
turismul urban este mai degraba “de incidenta” decat “de intentie”. Aceasta viziune
pare sa fi luat nastere din cresterea frecventei calatoriilor de o zi, a tranzitului si
vizitarea cu predilectie de catre turisti a zonelor care inconjoara orasele.
In timp ce orasele sunt in unele cazuri motivul central al vizitelor, ele au devenit ca
element particular locuri unde oamenii poposesc inainte de a-si continua traseul de
vizitare a unei alte regiuni. Oamenii de afaceri, asemeni acelora care au drept
motivatie vacanta, cunt vizitatori “accidentali”, care isi petrec o parte a timpului in
aceste orase.

Turismul istoric, parte a turismului urban, implica vizitarea siturilor istorice sau
industriale, ceea ce poate include canale vechi, gari etc. Scopul general este acela

2
de a valorifica trecutul. De asemenea, acest tip de turism poate fi atribuit
evenimentelor istorice, care au fost dramatizate pentru a atrage mai multi turisti. Un
exemplu in acest sens ar putea fi considerat un tur al unui oras ,tur cu tema “stafii”
sau “vikingi”.

O alta forma este reprezentata de calatoriile religioase sau pelerinajele. Multi


catolici din intreaga lume calatoresc la Vatican, un numar semnificativ de evrei au
vizitat Ierusalimul si/sau au emigrat acolo. Ati turisti viziteaza situri care aduc in prim
plan Holocaustul, altii merg la Mecca.

Insa cea mai insemnata parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural.
Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordeaza cultura
unei regiuni, in special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul in
regiunile urbane, in special orase mari, istorice si obiective culturale (muzee si
teatre). Poate uneori include turismul in zonele rurale ; este cazul festivalelor in aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut
trimitere in literature. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul
cultural cheltuiesc in medie mai mult decat turistii “standard”.

Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul cultural


sunt:
- interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de inceput a
turismului si in prezent castiga din ce in ce mai multa insemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile
intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei,
traditiilor si civilizatiei.

Turismul cultural atrage un numar din ce in ce mai mare de turisti. Potrivit unui
studiu al Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, in
timp ce 60% dintre turistii europeni sunt intr-adevar interesati in descoperirea
culturala in timpul calatoriei lor.
In afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, atat interna cat si
internationala, care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care
explica acest trend:
- turistul modern este sofisticat, in cautarea de diferite experiente culturale;
- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.

Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere


anuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, in contextul unei cresteri medii
totale de 4-5% a industriei turistice in general. De vreme ce atractiile istorice se afla
cu precadere in orase, turismul cultural este in mod firesc asociat cu turismul urban.
Investitiile competitive in dotarile culturale si in infrastructura necesara gazduirii
turistilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei si induc o
imbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban reprezinta un factor
care determină valoarea orasului care se adauga altor factori locali
(accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina competitivitatea
orasului in economia globala.

3
Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu infrastructura
( hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul
strategiei de dezvoltare a turismului cultural.

Sectorul cultural al unui oras consta in:


• caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;
• dotarile culturale in cel mai larg sens, incluzand aici evenimentele, expozitiile,
institutiile si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile
recreative si comertul cu arta.
Jansen-Verbeke face referire la un produs cultural „derivat” (acele activitati care
exploateaza atractia culturala a orasului, cum ar fi magazinele de suveniruri si
sectorul de servicii) si la un produs “aditional” care este infrastructura necesara
pentru a face accesibil produsul propriu-zis, cum ar fi mijloacele de transport sau
parcarile.
In timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial
nereproductibile, in asa-zisele „destinatii istorice” activitatile complementare pot fi
localizate liber in vasta „regiune turistica”. In orase ca Venetia, Bruges, Salzburg se
poate observa ca o mare parte din activitatile economice sunt alocate prioritar
utilizatorilor orasului si, in particular, turistilor, in detrimentul rezidentilor urbei
respective. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux pana la
cele de suveniruri ieftine, galerii de arta, case de schimb, toate sunt concentrate in
jurul centrului de atractie si intra in legatura cu functia rezidentiala a orasului. Altele,
din care o mare parte sunt localizate in aceleasi zone centrale, dar in zone mai
dispersate, sunt acele servicii care raspund atat necesitatilor turistilor, cat si ale
rezidentilor: spalatorii, magazine de haine, ateliere de mestesugarie, catering
(preparare si distributie de hrana la domiciliul clientului), saloane de coafura,
magazine alimentare.

Teoria „ciclului de viata al destinatiilor turistice”

Specialistii in domeniu au aratat ca orice locatie turistica are o cale de dezvoltare


care urmeaza un model ciclic. Enuntul initial al schemei „duratei de viata” introdusa
de catre Butler in 1980 foloseste drept indicator numarul absolut de vizitatori. In
primele etape ale dezvoltarii turismului, orasul atrage turisti care pot fi considerati
„pionieri”. Atentia pentru un anumit oras s-ar putea sa nu atinga niciodata un nivel de
interes turistic, dar daca ar atinge acest nivel, vor aparea numeroase investitii in
infrastructura, servicii si promovare. Orasul ar putea intra intr-o etapa de dezvoltare;
in acest moment beneficiile materiale şi nemateriale dobandite in urma activitatii
turistice vor creste in mod surprinzator, iar economia locala va cunoaste o evolutie
ascendenta. In urmatorul stadiu al dezvoltarii, industria locala se consolideaza si
apar investitori straini. Odata cu cresterea numarului de turisti se ajunge la atingerea
pragului capacitatii de gazduire, urmeaza o suprapopulare si o stagnare sau chiar un
declin turistic in conditiile in care caracteristicile de mediu ale zonei turistice
respective sunt afectate negativ. Astfel, turistii se vor indrepta spre alte zone.
Modelul ciclului de viata promoveaza un management turistic activ, care sa
netezeasca fluctuatiile prevazute de vizitatori si care sa duca la evitarea declinului
printr-o strategie de „reintinerire” a zonei respective. Oricum, aceasta schema pur
descriptiva vine cu indrumari prea putine in ceea ce priveste politica turistica.
Valoarea normativa si cea predictiva a schemei ciclului de viata a fost criticata din
mai multe puncte de vedere. Chiar daca schema este precisa din punct de vedere

4
descriptiv, o analiza normativa presupune ca economia la baza mecanismului ciclului
de viata este adaptata conjuncturii turistice.

2) Turismul urban national

Piata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala


de crestere de 7,9%. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de
Muntenegru, China si India.
In urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa,
se arata intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC).
Sectorul turistic romanesc si de calatorii va genera in acest an activitati economice
cu incasari totale de circa sapte miliarde de dolari. Industria de calatorii va avansa cu
9,2% in 2006, si cu 7,9% pe an in intervalul 2007-2016. Aceasta piata, impreuna cu
zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de 4,8% din PIB si
va reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv 458.000
de locuri. Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit
WTTC, locul 65 in termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul
economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale,
dintr-un total de 174 de tari studiate. "Sectorul turistic mondial inregistreaza noi
recorduri de crestere, dar interesant este modul in care tari mici, aflate in curs de
dezvoltare, precum Muntenegru, Romania, Namibia si Brunei, reusesc sa foloseasca
industria turistica si de calatorii ca instrumente de dezvoltare a economiei in general.
Aceste tari au ajuns sa perceapa importanta pe care o au vizitatorii straini si au luat
decizii strategice la cel mai inalt nivel pentru a profita de potentialul economic", este
de parere presedintele WTTC, Jean-Claude Baumgarten. Potrivit topului realizat de
WTTC, patru state central si est- europene - Romania, Croatia, Letonia si Albania -
au ajuns in premiera intre primele zece plasate.

Capacitate de cazare existenta (locuri) Capacitatea de cazare in functiune (mii-locuri zile)

Monumente si obiective culturale incluse in patrimoniul UNESCO

5
Sapte sunt tipurile de monumente si obiective culturale din Romania incluse in
patrimoniul UNESCO, incepand cu bisericile din nordul Moldovei (8 obiective),
bisericile de lemn din Maramures (8 obiective), satele sasesti (7 obiective), cetatile
dacice din Orastie (5 obiective), biserici oltenesti (1 obiectiv), cetati medievale (1
obiectiv) si Rezervatia Naturala Delta Dunarii.

Satesc sasesc

„Fortificatii satesti“ era eticheta sub care, pentru a disimila specificul etnic,
propaganda comunista nominaliza obiectivele turistice din Transilvania pentru a trece
sub tacere realitati din istoria recenta a zonei, concretizata prin depopularea acestor
localitati dupa cel de-al doilea razboi mondial prin deportarea in Rusia, imediat dupa
razboi, a unei parti insemnate a populatiei de origine germana, pe de o parte, si prin
emigrarea in Germania in anii '80 pe de alta parte. Oricum ar fi, „fortificatii satesti“
sau „fortificatii sasesti“, ele reprezinta doua tipuri in stransa relatie una cu cealalta:
biserici fortificate si sate fortificate. Chiar si in cazurile in care intreaga localitate este
incercuita de ziduri, biserica locala, avand dimensiuni impresionante, dominand
intreeaga zona si vizibila de la foarte mare distanta, este la randul sau fortificata si
reprezinta citadela micii cetati.
Asemenea sate sunt specifice primelor secole ale mileniului II, fiind ridicate de
colonistii veniti din Saxonia in aceasta zona montana si piemontana, care era pe
atunci zona de granita. Avand in istorie numeroase asedii, datorate predominant
invaziilor turce sau tatare, dar si numeroaselor razboaie civile sau religioase, siturile
sasesti reprezinta si monumente de arhitectura, unicat in Europa prin polivalenta lor
religioasa, militara si civil-laica, prin utilitate, dimensiuni si specific. Desi numarul
acestora se ridica la peste o suta, lista UNESCO cuprinde un numar de sapte
obiective: Biertan, Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor si Viscri, grupate
toate in judetele Brasov, Sibiu, Harghita si Alba.
Biserica fortificata din Biertan a fost construita intre 1492 si 1515 in stilul gotic tarziu,
cu elemente renascentiste, avand ca puncte de foarte mare valoare sculptura in
piatra, altarul poliptic si usa sacristiei. Localitatea beneficiaza in ultimul deceniu de o
popularitate crescuta si turismul este incipient, reprezentat printr-un mic hotel (care
nu se afla in Ghidul oficial al Romaniei) si 6 pensiuni agroturistice cu un numar de 5-
12 locuri de cazare fiecare.
Cetatea Calnic impresioneaza prin planul sau rotund de constructie a carui geometrie
este subliniata de un donjon puternic, atestat inca din 1290, numit astazi turnul
Siegfried. Cetatea taraneasca, fosta domeniu nobiliar si cumparata de comunitatea
locala, a fost amenajata in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Pentru cazarea turistilor
acestui obiectiv, exista o singura pensiune agroturistica si posibilitatea locuirii la unul
dintre hotelurile aflate in Alba-Iulia sau in Sibiu, la circa 2 ore distanta pe sosea. Este
vizitata indeosebi de turisti pe cont-propriu cu masini personale si, rar, de grupuri de
turisti straini, aduse in tur de agentiile de turism.
Localitatea Darjiu, din Harghita, este importanta prin biserica unitariana din secolele
al XIV-lea sau al XV-lea, fortificata in secolul al XVI-lea, si prin picturile murale
interioare pe care aceasta le detine. Nu exista pensiuni agroturistice recunoscute si
cazarea vizitatorilor acestui obiectiv se poate face doar in alte localitati din Harghita
sau Brasov.
Prejmer este cea mai cunoscuta fortificatie saseasca in Romania, fiind si cea mai
puternica dintre ele. Biserica evanghelica, realizata intr-un stil gotic timpuriu cu
influente cisterniciene, a fost ridicata la 1250. Localitatea are mai multe pensiuni

6
agroturistice si beneficiaza de apropierea Brasovului. |n Saschiz, biserica
evanghelica a fost construita intre 1493 si 1496 si a fost remarcata pentru tehnicile
de constructie si fortificare folosite. Localitatea beneficiaza de relativa apropiere fata
de Sighisoara, iar in apropiere se afla si un hotel de 3 stele, la Albesti. Printul Charles
al Marii Britanii a anuntat ca intentioneaza sa investeasca in proiecte turistice si de
conservare in zona Saschiz-Sighisoara.
Valea Viilor detine biserica Sf. Petru, constructie de secol al XIII-lea, in timp ce Viscri,
una dintre cele mai cunoscute, s-a impus prin incinta dubla a bisericii evanghelice in
stil gotic, care dateaza din secolul al XVI-lea, dar a suferit numeroase modificari in
timp. Ca si in cazul celorlalte localitati, si acestea din urma ofera ca posibilitati de
cazare doar pensiuni agroturistice si, la circa 50 km distanta, hoteluri de doua sau
trei stele.

Judetul care straluceste prin lemn

Maramures este locul de unde a pornit un nou stil arhitectural, unic in lume, dar din
ce in ce mai raspandit in Romania, nu doar in Transilvania, ci si in Regat. Cateva
dintre cele mai vechi si mai valoroase asemenea constructii, toate din judetul
Maramures, au fost integrate in 1999 in patrimoniul mondial. Lista cuprinde bisericile
din Barsana (1720, hram Intrarea Maicii Domnului in Biserica), Budesti-Josani (1643,
hram Sf. Nicolae), Desesti (1770, hram Cuvioasa Paraschiva; continua o constructie
mentionata la 1360, si are o importanta colectie de icoane pe lemn si pe sticla); Ieud
(1717, hram Nasterea Maicii Domnului), Plopis (hram Sf. Arhanghel), Poienile Izei
(hram Sf. Paraschiva), Rogoz (hram Sf. Arhanghel) si Surdesti (hram Sf. Arhanghel),
toate datand din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Experimentand in lemn solutii
arhitecturale specifice pietrei, combinand o maiestrie artizanala specifica acestei
zone si prezentand un important caracter de autenticitate, bisericile maramuresene
au fost selectate pentru a reprezenta mai multe stiluri de constructie si decorare.
Posibilitatile turistice ale zonei sunt reprezentate indeosebi prin pensiunile
agroturistice, Maramuresul fiind, alaturi de zona Moeciu-Bran, una deosebit de bine
reprezentata la acest capitol. Pentru clientii care prefera totusi formele clasice de
turism, oferta hoteliera este destul de limitata si cuprinde doar 6 hoteluri, majoritatea
de 2 stele si o stea, din Baia-Mare si Borsa.

Capodopere ale artei bizantine

Catalogate de UNESCO in 1993, bisericile cu fresce exterioare din nordul Moldovei


sunt considerate de acest for printre capodoperele artei bizantine, unice in Europa.
Complexitatea si numarul picturilor si temelor care acopera atat peretii interiori, cat si
pe cei exteriori ai acestor biserici, eleganta personajelor si armonia culorilor (dintre
care „albastrul de Voronet“ este o culoare care n-a iesit decat de pe paleta pictorilor
moldoveni), integrarea deosebita in peisaj, toate acestea au adus multe elogii pentru
zona bucovineana si se constituie intr-un mare punct de interes pentru turistii din
Romania si din strainatate. Sub presiunea acestora, in zona s-a dezvoltat o retea
destul de complexa de vile si gospodarii agroturistice, iar Suceava (si statiunea Vatra
Dornei) ofera un numar de 18 hoteluri de 1, 2, 3 si chiar 4 stele, precum si vile si
cabane, ceea ce reprezinta un nivel bun pentru traficul mediu de turisti inregistrat,
care este totusi sub posibilitatile pe care le poate oferi zona, una deosebit de
complexa peisagistic.

7
Bisericile din lista UNESCO sunt cele de la Arbore (1503, pictura din 1514, hram
Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul), Humor (1530, hram Adormirea Maicii
Domnului; pictura exterioara are ca tema centrala Asediul Constantinopolului),
Moldovita (datorata lui Petru Rares, hram Buna Vestire; pictura exterioara prezinta
aceeasi tema ca si la Humor), Patrauti (ridicata de stefan cel Mare la 1487, hram Sf.
Cruce; o solutie arhitectonica unica in lume numita „bolta moldoveneasca“), Probota
(1530, hram Sf. Nicolae; pictura exterioara este distrusa, dar manastirea este
reprezentativa pentru arhitectura moldoveneasca din timpul lui Petru Rares),
Suceava (1514-1586, hram Sf. Gheorghe, pictura murala remarcabila), Sucevita
(1583-1586, cea mai noua dintre bisericile pictate bucovinene, ridicata de fratii
Movila) si Voronet (ctitorie a lui stefan cel Mare la 1488 cu hramul Sf. Gheorghe;
tema centrala a picturii este Judecata de Apoi).

Cei mai viteji si mai necunoscuti dintre traci

Includerea in 1999 a cetatilor din Orastie in lista patrimoniului mondial reprezinta unul
dintre primii pasi pentru aducerea in atentie a unei civilizatii, cea geto-daca, practic
necunoscuta pe plan mondial in afara mediilor de stricta specialitate.
Trei au fost argumentele pentru care forul mondial s-a dovedit sensibil la acest
patrimoniu romanesc, care altcandva infierbantau imaginatia si faceau sa se
vorbeasca despre civilizatia pelasga, al carui centru ar fi fost teritoriul Romaniei si
care ar fi functionat ca o paleo-civilizatie pan-europeana. Primul dintre motivele
retinute de specialistii din intreaga lume a fost combinatia de tehnici si concepte ale
arhitecturii militare (cu o certa influenta clasica) si principii ale arhitecturii religioase,
fuziune care a dat nastere unui stil unic. Cea de-a doua ratiune priveste valoarea
istorica a getodacilor ale caror regate din mileniul I i.C. au atins un nivel cultural si
socio-economic extrem de ridicat, „simbolizat“ de aceste fortarete, dupa cum spune
argumentatia UNESCO. |n fine, cel de-al treilea criteriu tine de specificul arhitecturii
militare: colina fortificata si succesorul sau, opidiumul, erau caracteristice sfarsitului
epocii fierului in Europa, iar fortaretele dacice sunt exemple remarcabile pentru acest
tip de fortificatii.
Toate aceste cetati sunt amplasate in muntii Orastiei (Sebesului) si reprezinta cetatile
care s-au opus cu cel mai mare succes cuceririi romane. Sarmizegetusa Regia
(Gradistea de Munte), ultima capitala a statului dac, era si cea mai importanta cetate
de refugiu din Transilvania. Aleea sacra (pavata) si cele doua sanctuare, al caror
mister este inca insuficient lamurit, sunt imaginile cele mai cunoscute. Costesti-
Blidaru este o alta cetate dacica bine cunoscuta. Ea a fost construita in secolul al II-
lea i.C. si a fost distrusa in 106, dupa ce, in timp, a fost resedinta permanenta a
regelui Burebista. Capalna este o localitate mai cunoscuta pentru folclor decat pentru
dava dacica de aici, totusi, pe dealul La Cetate, la o altitudine de 610 metri, se
gasesc ruinele unei cetati importante in sistemul de aparare al lui Decebal,
monument UNESCO azi. Costesti se mai inscrie cu fortificatia de pe Dealul Cetatuia
(561 metri altitudine), iar Luncani-Piatra Rosie completeaza grupul cetatilor antice din
Orastie, cu o fortificatie de piatra cu cinci turnuri ale carei ruine sunt modeste dupa
ce a fost distrusa in 106, in urma razboiului cu Roma.
Inainte de a se pune problema cazarii in aceasta zona alpina a Hunedoarei, cel mai
mare impediment pentru vizitatorii acestor monumente este accesul care se face pe
o sosea nemodernizata, apoi pe jos. |n ceea ce priveste cazarea, oferta agroturistica
este limitata, ca si numarul de turisti, in ciuda faptului ca se incearca de mai multi ani

8
construirea unei asemenea ramuri economice ca alternativa la minerit, zona fiind una
monoindustriala. Valea Jiului, cu Petrosani si Lupeni, orase miniere, este zona cea
mai apropiata unde turistii pot locui, dar hotelurile de aici au o oferta inca limitata.
Astfel, putinii turisti care ajung la cele cinci cetati dacice sunt aproape in totalitate
grupuri in circuit, traseul urmand spre Hunedoara, Alba-Iulia sau Targu Jiu.

Sighisoara

Constructia unui Dracula Park la Sighisoara a esuat datorita opozitiei nationale si


internationale, care avea la baza tocmai statutul de monument mondial al cetatii de
aici. Importanta acestui sit e data de faptul ca este singura cetate medievala inca
locuita din Europa si de gradul de conservare a ansamblului medieval (90%), mult
mai mare decat in cazul oraselor Brasov, Sibiu sau Medias, de care o leaga atat
istoria, cat si edilii, dar unde gradul de conservare variaza intre doar 30 si 40%.
Turistii, mai putin sensibili la aspectul tehnic, apreciaza frumusetea si romantismul
vechiului oras, istoria si povestile sale, eleganta donjonului, inaltimea zidurilor,
crenelurile, panorama asupra orasului modern si depresiunii Tarnavelor, scoala,
biserica si cimitirul de pe culme, pasajul scarilor.
Sighisoara raspunde notorietatii sale printr-o oferta turistica mai degraba variata
decat bogata. |n discutie intra hotelurile din orasul modern, la poalele cetatii, cazarea
intr-una dintre casele medievale care functioneaza ca pensiuni, la acestea
adaugandu-se un han in centrul orasului vechi (Casa Dracula, in care s-a nascut
tepes), precum si hotelurile din relativa apropiere a orasului: Albesti, Medias, Sibiu
sau Targu Mures. Cea mai buna calitate care poate fi gasita nu depaseste astfel 3
stele, decat atunci cand in discutie intra si Sibiul.

Manastirea Horezu

Manastirea Horezu este situata in judetul Valcea, la jumatatea distantei intre


Ramnicu Valcea si Targu Jiu. Pe langa oferta turistica a acestor orase resedinta de
judet (mai bogata pe Valea Oltului, unde orasului Ramnicu Valcea i se adauga
statinile Calimanesti, Olanesti si Govora), Horezu beneficiaza si de o retea articulata
de pensiuni agroturistice si moteluri, localitatea fiind si un important centru de arta
populara, remarcabila indeosebi prin olarit. Manastirea Horezu este singurul
monument din patrimoniul mondial situat in tara Romaneasca. Edilul sau a fost
Constantin Brancoveanu, iar biserica manastirii este considerata reprezentativa
pentru stilul arhitectonic brancovenesc, care consta intr-o sinteza de elemente
bizantine si renascentiste, dar cuprinde si elemente decorative de arta orientala,
persana indeosebi.

Delta Dunarii

Cel mai nou pamant al Europei, Delta Dunarii, este de asemenea monument
mondial. Climatul specific, baltile, canalele si mlastinile constituie o biodiversitate de
o mare bogatie, indeosebi prin pasari si vegetatie. Oferta turistica straluceste si aici
mai mult prin diversitate. Hotelurilor din Tulcea li se adauga pensiuni la Crisani si
Mila 23, hoteluri la Sulina si Uzlina, campinguri, moteluri, dar si hoteluri plutitoare.
Bazele turistice existente sunt in curs de modernizare si oferta la standarde
europene este inca una limitata. Cu toate acestea, ultimii doi ani au dus la o crestere
semnificativa a numarului de turisti, astfel incat se poate vorbi despre o relansare.

9
Fluxul turistic ramane insa unul mic, mult sub potential, in ciuda cresterilor
inregistrate. Eforturile pe termen lung par insa a fi amenintate de constructia
canalului Chilia-Bistroe, la granita Romaniei si in delta ucraineana, al carui impact
ecologic inca nu a fost apreciat cu exactitate.

Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007

Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007 este cel mai important proiect
cultural organizat şi derulat în România, prin dimensiune, perioada de desfãşurare,
impact de comunicare publicã. Programul Sibiu, capitalã culturalã europeanã 2007
este un program prioritar al Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru a cãrui bunã
organizare MCC a propus guvernului desemnarea prin Hotãrârea de Guvern 77/2005
a unor structuri operaţionale care sã asigure promovarea, planificarea şi sprijinirea
activitãţilor culturale şi conexe ale Sibiului în 2007.
Dat fiind semnificaţia specialã a anului 2007 pentru integrarea României în UE,
sprijinirea Asociaţiei Sibiu - capitalã culturalã europeanã 2007 şi a municipalitãţii
Sibiului pentru organizarea şi desfãşurarea în bune condiţiuni şi cu rezultate
deosebite a programului cultural al anului 2007 este un obiectiv pe care Ministerul
Culturii şi Cultelor îl considerã onorant şi care trebuie sã devinã un program de
importanţã naţionalã.În bugetul MCC pe anul 2005 sunt alocaţi 71 Mld lei (2 Mil.
Euro) pentru cheltuieli materiale aferente pregãtirii programului Sibiu 2007.

Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu 1985 şi din 2007 ele vor
cupla câte un oraş din ţãrile Europei occidentale cu câte un oraş din ţãrile central şi
est europene. România, prin desemnarea Sibiului în 2007, este prima ţarã care
participa astfel la o înfrãţire culturalã europeanã. Bulgaria, partenerul nostru de
aderare, este programatã pentru 2017.

Din constatãrile de pânã acum, impactul organizãrii capitalei culturale europene este
pentru promovarea oraşului superior celui obţinut prin gãzduirea unui campionat
european sau a unei expoziţii mondiale.

Bugetele alocate programului cultural se situeazã între cca. 6 şi 60 Mil. Euro


reprezentând în medie 2/3 din bugetele de operare ale anului Capitalei culturale
europene, ce se ridica în medie la cca. 32 Mil. Euro. Bugetele totale ale lucrãrilor de
infrastructurã culturalã şi edilitarã, a dotãrilor şi activitãţilor conexe, au depãşit pentru
majoritatea capitalelor culturale europene cifra de 50 Mil. de Euro, cu o medie de 70
de milioane de euro.

Sursele de alimentare a bugetelor capitalelor culturale europene sunt în majoritate


publice (cu o medie de 78% din bugetele totale), guvernele contribuind în medie cu
56%, regiunile cu 11%, oraşul cu 20% iar UE cu doar 1,5%. Sursele private de
finantare conteazã pentru cca 13% din bugetele de operare ale capitalei culturale.
Organizarea capitalei culturale aduce un numãr important de vizitatori oraşului: între
1 Mil. (Luxemburg) şi 7 Mil. de vizitatori (Copenhaga), cu o menţinere crescutã a
gradului de vizitare şi în anii urmãtori.

Destinatii preferate ale turistilor straini in Romania

10
Destinatii favorite in Romania : castele si cetati medievale (Brasov, Sighisoara, Sibiu,
Sinaia si Bran); Bucuresti( Muzeul Taranului Roman si Palatul Parlamentului);
Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii
Japonezii : Maramures,Manastirile din Bucovina,Sighisoara,Brasov,Bucuresti
Americanii : orasele medievale din Transilvania,Bucuresti,turism rural,manastirile din
Bucovina,Dracula Park.
Nemtii : Litoralul ,turism balnear
Italienii : Nordul Moldovei - Bucovina,Bucuresti,Marea Neagra,Delta Dunarii si Valea
Prahovei.Italienii prefera programele turistice cu plecare din Bucuresti.
Suedezii,Norvegienii si Danezii : Litoral,statiuni balneare.
Polonezii : Litoral,statiuni de schi,Bucovina
Ungurii : Litoral
Olandezii : turism balnear
Israel : turism balnear

Motivatii:

Turistii americani :divertisment , turism rural


Turistii japonezi :divertisment , turism rural
Turistii germani :litoral,turism cultural ( castelele din Transilvania),tratament balnear
la Eforie Nord (Efosan)
Vanatoare : 50 % din turistii spanioli vin in Romania pentru vanatoare ; 30 %
germanii si austriecii ; 20 % italienii si 5 % Scandinavia .

3) Turismul urban international

Trenduri principale din punct de vedere al cererii (in Europa)

- Corespunzator ETM (European Travel Monitor), turismul urban detine o cota de


piata de 18%, si este in continua crestere in ceea ce priveste preferintele turistilor
- Acest trend este specific Europei, care tinde sa creasca mult mai repede decat alte
tipuri de turism.
- Perioade de sejur (de ramanere intr-un anumit oras) este scurta dar aceasta durata
tinde sa creasca in ultimii ani
- Europenii realizeaza mai multe vacante intr-un an si aleg turismul urban pentru ca
sunt familiarizati cu aceasta forma de turism
- Europa tinde sa se asemene cu o retea din ce in ce mai mare de orase.
- Din ce in ce mai mult europenii isi impart vacanta lor astfel incat sa poata beneficia
atat de evenimentele culturale cat si de cumparaturi sau pur si simplu de plimbari.
- Acestea asociate cu schimbarile socio-demografice ( cresterea perioadei de viata,
scaderea numarului de ore de munca, cresteea continua a veniturilor), ajuta la
crearea unui mix complex al profilului turistului
- Turistii cauta tot mai mult diversitate si flexibilitate, iar in zilele lor de vacanta doresc
sa combine: activitati sportive, activitati culturale, evenimente diverse, activitati
sociale si participarea la anumite activitati cu tema.
- Turismul cultural in orase este un fenomen de masa care a rezultat din cererea
continua a turistilor pentru activitati culturale, iar in principal acestea sunt concentrate
in marile orase

11
Trenduri principale din punctul de vedere al ofertei (in Europa)

- Strategiilor multor orase pentru dezvoltarea economiei lor a fost dezvoltarea unor
produse turistice bazate pe patrimoniul istoric si contemporan: istorie, gastronomie,
arta si cultura, arta populara, evenimente si atractii care se pot combina pentru a
oferii turistilor o gama larga (complexa) de atractii.
- Infrastructura combinata cu reducerile de preturi si permanentele oferte
promotionale sunt printre factorii ce impulsioneaza cresterea turismului urban.
- De cand orasele nu mai sunt centre industriale, turismul este privit ca factor cheie in
reabilitarea socio-economica a acestor orase, si deseori este o strategie prioritara in
reabilitarea si dezvoltarea lor .
- Turismul joaca un rol imporant in politicile de dezvoltare locale, regionale, si
europene,
- Turismul urban devine inevitabil un important element de politica ce necesita o
implicare mai mare din partea autoritatilor; datorita implicatiilor in economie si
societate pe care acesta forma de turism le presupune, si de asemenea investitii
mari(de regula publice) in infrastructura, facilitati, etc.
- Acest fapt este reflectat de incercarile de a face aceste facilitati multi-functionale si
in intreaga Europa prin:

• Centre de conferinta conectate la hoteluri, oferind astfel standarde de


calitate, cu camere mari care pot fi adaptate la evenimente sportive sau
comerciale
• Vaste activitati de relaxare (parcuri de relaxare, parcuri tematice,
piscine tropicale)
Intr-un context destul de competitiv, orasele lucreaza la strategii de diferentiere a
imaginii lor; pentru a mai castiga un procent din piata, mijloacele de comunicatie
sunt din ce in ce mai sofisticate si si pune baza unei imagini demne de mandria
rezidentilor.

Destinatii culturale in Europa

Germania - Kölnul adaposteste cea mai mare catedrala a Germaniei (Domul din
Köln) a carei contructie a durat 600 de ani, peste 30 de muzee excelente, cladiri ce
ilustreaza arhitectura medievala alaturi de cladiri moderne precum cel mai mare mall
acoperit din Germania. Rhinul este cunoscut pentru catedralele sale, pentru
padurile,viile si traseele pentru hiking si a inspirat numerosi scriitor si muzicieni
germani.Adaposteste in fiecare an festivalul “Rhinul in flacari” ca combina muzica si
artificiile. Heidelberg este recunoscut ca oras universitar, gazduind cea mai veche
universitate germana – Universitatea Karl Ruprecht.Orasul este de asemenea
recunoscut pentru arhitectura medievala, strazile pavate cu piatra cubica, cafenelele
sale, fantinile si monumentele si un castel de piatra aflat in ruina ce adapostest cel
mai mare butoi pentru vin din lume.

Italia – inima culturala a Europei are multe de oferit turistilor in care si unele dintre
cele mai frumoase orase din lume cu o bogata istorie si un vast patrimoniu cultural.
Venetia supranumita si “Regina Adriaticii” este un oras impresionant construit pe 117
mici insule si include 150 de canale si 409 de poduri. Printre obiectivele turistice se
numara bisericile, cladirile istorice si podurile venetiene. Florenta este capitala

12
provinciei italiene Toscana si un important centru al renasterii europene. Acest orasa
fost condus de familia de Medici caror emblema poate si astazi fii vazuta pe
monumentele orasului. Istoria acestui oras este ilustrata de numele celor doua
aeroporturi – Ameriggo Vespucci si Galileo Galilei. Milano reprezinta capitala modei
internationale, si totodata un centru cultural (teatru, cinema, arte ).Roma supranumita
si “Orasul etern” este o uimitoare galerie locuita de arta adapostmai multe atractii
turistice decat orice alt oras din lume printre care Colosseumul, Palatine Hill si
Forum, Piata Spaniei si orasul sfant- Vaticanul.Reperele culturale ale orasului
precum Piata Poporului, fantana Trevi si raul Tiber sunt bogate in istorie si legenda.
Pisa cunoscuta datorita celebrului turn inclinat ce reprezinta de fapt clopotnita
catedralei din apropriere. Acesta este situat intr-o zona cunoscuta sub denumirea de
Campul Miracolelor ce include si alte monumente medievale cu o arhitectura
uimitoare.

Franta – Parisul -considerat cel mai romantic oras din lume- are multe de oferit
turistilor: Turnul Effel, Champs Elysees, Arcul de Triumf si catedrala Notre Dame,
comorile de arta din Luvru, vinuri fine si parfumuri frantuzesti. Una dintre capitalele
modei international, Parisul este sinonim pentru eleganta.

Anglia – aceasta tara reprezinta o combinatie inedita de traditie si modernism cu o


gama larga de obiective turistice de la monumentul preistoric de la Stonehenge la
centrul istoric al Londrei si cladirile moderne de-a lungul Tamisei, de la stancile de
calcar de la Dover si observatorul din Greenwich la orasele universitare precum
Oxford si Cambridge. Londra dispune de nenumarate monumente istorice precum
Turnul Londrei, London Bridge, Westminster Abbey, Big Ben.

Belgia – Printre destinatiile culturale cele mai importante se numara Brussels,


Antwerp, Bruges si Ardennes datorita arhitecturii elegante dar si muzeelor ce detin
importante comori de arta. Brussels este recunoscut pentru cultura cosmopolita si
vechiul sau sarm dar si pentru muzee, mancarea de fructe de mare, bere si
ciocolata. Intre ansamblurile arhitecturale remarcabile trebuie mentionata cladirea
Parlamentului Belgian.

Olanda - Mori de vant, canale, branza olandeza, campuri cu lalele-veti intalni toate
acestea si multe altele in Olanda. Amestec de traditie si modernitate,capitala
Olandei, Amsterdam este un oras pitoresc cu o arhitectura impozanta. Se remaca
prezenta a numeroase muzee intre care cele mai importante sunt Rijksmuseum,
Stedelikj ( arta moderna) si muzeul Van Gogh.

Austria – Viena este recunoscuta pentru arhitectura diversa, stilul arhitectural variind
de la gotic la Art-Nouveau. Strauss, Brahms, Beethoven, Schubert si Mozart care au
locuit in Viena redau importanta muzicii pentru acest oras ce ofera si cateva
experiente interesante in ceea ce priveste muzeele.Alte orase de importanta pentru
turismul cultural sunt Salzburg si Baden.

O vacanta in oras (“citybreak”) este o vacanta scurta cu o durata de una pana la


patru zile. Piata vacantelor la oras se concentreaza la momentul actual pe un numar
relativ restrans de destinatii si este o piata foarte competitiva. Parisul si Amsterdamul
sunt cele mai apreciate destinatii. Acestora li se adauga Brussels, Roma, Barcelona,
Venetia, Praga, Londra, Dublin precum si Edinburgh si Glasgow. Destinatiile situate

13
la mare distanta atrag de asemenea un numar in crestere de vizitatori. New York
este de departe cea mai populara destinatie pentru calatoriile la mare distanta. In
Marea Britanie Londra este cea mai apreciata destinatie, urmata de Edinburgh.

Piata vacantelor petrecute in orase a cunoscut o dezvoltare rapida incepand cu


1980. De exemplu, Cresta si Travelscene ofera in prezent excursii in mai mult de 100
de orase, din care marea majoritatea sunt din Europa. Aceasta crestere nu a
inregistrat fluctuatii spre deosebire de celelalte componente ale industriei turistice.
Trendul general a fost realizat pentru pesoanele care isi petrec o mica vacanta in
orase ca un supliment al vacantei principale, realizate de cele mai multe ori in afara
granitelor.

De exemplu, cifrele pentru 1999 arata ca cetatenii Marii Britanii au realizat 12.1
milioane de vacante in orase atat din tara cat si din strainatate. Valoarea economica
a acestor mini-vacante (ce presupun una pana la trei innoptari) a fost de £1.6
miliarde. Cercetarile de piata realizate de compania Mintel indica o tendinta de
crestere la nivelul acestei piete specifice. Acest fapt se datoreaza tendintei de
fragmentare a traditionalei vacante de vara in mai multe vacante cu o durata mai
scurta. Mintel se asteapta la o crestere de pana la 20% in perioada 2000-2004.

Cu toate acestea este de asteptat ca principalele destinatii nu vor fii singurele care
vor vor avea de profitat datorita cresterii preconizate. Cele mai vizitate orase, precum
New York, Amsterdam si Paris, incep sa fie afectate de probleme legate de lispa de
capacitate. Operatorii de turism incep sa promoveze destinatii alternative, precum
Lile sau Nice in Franta, Tallin in Estonia, Dubrovnik in Croatia, si Krakow (Cracovia)
in Polonia. De asemenea Ryanair, care zboara acum catre aproximativ 50 de
destinatii in Europa au inrestrat o crestere anuala, in ceea ce priveste numarul de
pasageri, de la 2 milioane de pasageri in 1995 la 11.1 milioane anul acesta, devenind
astfel cel de-al saptelea transportator din Europa. Companiiler aeriene ce practica
preturi reduse (”low cost airlines”), precum Ryanair si Easyjet au avut un impact
deosebit de ridicat asupra cresterii popularitatii si accesibilitatii oraselor.

Intrucat tendintele sociale si de calatorie raman favorabile pentru vacantele in orase


se intareste in continuare potentialul de dezvoltare. Deoarece vacantele in orase
sunt accesibile, sunt mai putin dependente de evolutia economiei globale. Cresterea
intervalului de timp petrecut la munca, nesustinuta si de cresterea timpului liber pe
masura, duce la cautarea unor noi metode antistres. Cumparaturile, mancarea,
bautura si agrementul sunt cerintele fundamentale ale celor mai multi turisti si
acestea sunt cel mai usor de gasit in mediul urban. Acest lucru determina cresterea
popularitatii turismului urban.

Estimarile referitoare la populatie arata o tendinta de crestere a numarului de locuitori


cu 2% in perioada 2000-2004. Este previzionata o scadere a populatiei cu varsta
cuprinsa intre 25 si 34 de ani si o crestere a numarului de persoane cu varsta intre
15 si 24 cu o medie de 6% si a numarului de persoane cu varste intre 55 si 64 cu o
medie de 13%. Daca se tine cont de aceste evolutii, prin eforturile de marketing se
poate asigura o crestere continua a turismului urban.

Orasul New York este vizitat anual de peste 40 de milioane de turisti si este cel mai
vizitat oras din SUA, cu incasari de aproximativ 220 milioane $ pe parcursul anului

14
2004 din taxe de la hoteluri. Cheltuielile directe ale turistilor se ridica la aproape
15.1 mld. $. Per total, industria turismului aduce in economia orasului 23 mld $ si
asigura peste 250 000 de locuri de munca. Turismul international reprezinta 13.3%
din totalul vizitatorilor din New York si 40% din incasari sunt generate de ei.

Turismul este o mare afacere si pentru Hong Kong. In luna octombrie a anului 2005
orasul a fost vizitat de 2.1 milioane de turisti, din care aproape jumatate au provenit
din alte tari decat China. Vizitatorii care au petrecut cel putin o noapte in oras au
cheltuit peste 7.9 milioane $.

Bibliografie:

http://www.tourismtrade.org.uk
http://www.american.edu
http://www.trrworld.org/urbantourism.html
http://altis.ac.uk
http://www.newz.ro
http://www.citymayors.com/sections/tourism_content.html
www.wikipedia.org
www.insse.ro

15